Adrian.purice83@yahoo.com 664 37 Analele Banatului 2016 Text

ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE ISTORIE, XXIV, 2016 http://muzeulnationalalbanatului.ro/analele-banatului/despre-analele-banatului/ 37 CULTURA PRECUCUTENI ˛N TRANSILVANIA Gheorghe Lazarovici*, Cornelia-Magda Lazarovici** Precucuteni Culture in Transylvania (Abstract) In this paper we have syntactical and analytical investigated one part of the published Precucuteni materials discovered in Transylvania. Our aim was to establish if they represent local material or imports. We have made a database for data and information named Precucuteni, where we have introduced all the published data. We have established codes especially for decoration, not for the shapes of pots, while most of the material is very much fragmentary. We developed our code system starting with the one made by Z.Maxim in 1999, but we have enlarge it. We have also analyzed materials from Moldova, ascribed to early Precucuteni phase (Traian – Dealul Viei, Izvoare) as well as the new discoveries from Baia (Precucuteni IB). Today in Transylvania there are about 38–40 sites with Precucuteni materials (some not very sure). Our analyze underlined once again that SE of Transylvania was involved in the formation area of this culture. Based on our analyze (motives used for decoration; not shapes of pottery) we have divided Precucuteni discoveries in Precucuteni IA, IB, IC.In the rst stage Precucuteni IA (table 1C, red mark) there are several south inuences, Boian Bolintineanu and Giuleti (green, g.1A), that have an important role for the born of Precucuteni culture. Even in stage Precucuteni IB there are still southern inuences, Bolintineanu, V dastra and Giuleti (table 2.1, light green mark). For some cases there some doubts related with small sounds. We also analyzed some materials ascribed to linear pottery culture, associated with Precucuteni materials (Olteni B; and in other sites in Transylvania). Some specialists believed that this civilization has a role in the born of Precucuteni culture too; but based on our analyze we consider that linear pottery culture materials represent only imports, suggesting contacts between dierent communities and they do not play a role in the genesis of Precucuteni culture. Precucuteni discoveries from western Transylvania can be ascribed to Precucuteni I (Mintia, Lumea Nou ; other discoveries namely those of Turda from Z.Torma collection do not have any archaeological context); only one fragment discovered at Lumea Nou can be ascribed to Precucuteni II.e cup fragment dis- covered at aga, between the remains of the banquet found in pit Gr. 28 (Zau culture, phase III), is characteristic for late Precucuteni I phase (Precucuteni IC). Based on our analyses we consider that in Transylvania, as well as in Moldova, during Precucuteni II there are new southern impulses. It is possible that these impulses mark a new Boian migration in Transylvania, at a post Giuleti level, as is suggest by discoveries from Caol, Feldioara, Le, Turia a.s.o. ere are few objects related with plastic art that can be ascribed to Precucuteni culture (idols from Olteni – Cariera de Nisip). A small altar discovered at Iclod has analogies at Traian – Dealul Viei. As a conclusion, based on the analyzed materials, we consider that in Transylvania it is a local evolution of Precucuteni I phase, with several southern elements. Precucuteni imports in Turda II–III and Foeni milieu in Transylvania suggest a possible parallelism between Precucuteni IB and Precucuteni II of Moldova (those named by D.Monah in relation with Poduri house L36 with the 2 cult complexes). In Transylvania there are not typical discoveries related with Precucuteni II, except 2 sherds that indicate imports. Based on the new radiocarbon data and reinterpretation of some older ones, we believe that the beginning of Precucuteni I in Transylvania is related with 4700 BC, at the same chronological level with Turda II and the end of Vina C3. No iuni generale Denumirea D e-a lungul timpului descoperirile culturii Precucuteni din Transilvania, ca și unele din Moldova, au fost atribuite culturii Boian, fazei Giulești de unii cercet tori (Nestor 1960, 60; Com a 1957; 1965a), comentate sau comb tute de c tre Silvia Marinescu-Bîlcu (Marinescu-Bîlcu 1974, 14, n. 42). Exist totuși unele situaii, la Le de exemplu, unde în sondajele noastre am g sit fragmente de la o caset dreptunghiular de lut cu decor excizat Boian, sigur post Giulești (g.6.4– 5), dar și o serie de fragmente cu past și decor * Profesor emerit. E-mail: ghlazarovici@yahoo.com ** Insitutul de Arheologie Ia i. E-mail: magdamanutu@ yahoo.com ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE ISTORIE, XXIV, 2016 38 mai de grab Giulești decât Precucuteni (g.7). Situaiile stratigrace neclare nu ne permit alte preciz ri. La muzeul din Sfântu Gheorghe este un vas cu decor din excizii largi, ca cele de la Le, simi – lare celor g site de noi și altele spre est în Vrancea (materialele Boian de la Cândești-Dumbr veni, jud. Buz u cu excizii late: Bobi 1978, g.9). Pe de alt parte Marin Nica ne-a trimis pe vremuri mostre Boian de la Dr g nești Olt, în care fac- tura ceramicii este asem n toare cu ceea ce avem în Transilvania la materialele din Precucuteni I, similare ca past celor nou cercetate de la Orlat de factur Precucuteni I. Asupra descoperirilor din Transilvaniei au fost extinse concluziile din Moldova și din SE Transilvaniei, de aceea este necesar un studiu analitic pentru cele din vestul și centrul Transilvaniei. Metoda de lucru Lipsa unor date stratigrace clare, a unor s p – turi restrânse, supercial publicate, cel puin în momentul de fa 1, ne determin s analiz m sin- tetic și analitic, mare parte din ceea ce s-a publi- cat, cu rostul de a preciza dac descoperirile din Transilvania sunt materiale locale (în sensul de a  imitarea unor motive decorative de c tre comu- nit ile locale)2 sau importuri etno-culturale. Din aceste motive am realizat o baz de date și informa- ii numit Precucuteni, în care am introdus datele pe care le-am avut la îndemân . Majoritatea date- lor sunt din literatur , dar lipsesc descrieri detali- ate despre obiecte, din care cauz am analizat doar motivele decorative. Tipologia noastr a plecat de la cea a Zoiei Maxim din 1999 (Maxim 1999, 98–100 și g.112–113), pe care am dezvoltat-o pe baza materialelor din cercet rile noastre și ceea ce au publicat colegii în ultima perioad . Din capul locului preciz m c așa cum am pro- cedat și cu alte culturi, întâi am ordonat și clasicat datele dup care, dup caz am expus unele opinii, dar las asocierile s „vorbeasc ”. Mai preciz m c am codicat dup codurile noastre materialele din dou staiuni din Moldova, de la Traian – Dealul Viei și Izvoare (Vulpe R.1957, g.19–70: am luat doar 63 de situaii identice cu ale noastre ca elemente caracteristice civilizaiei, vezi tabelele; SzØkely 1988); am avut în vedere doar materialele timurii pentru a vedea ce se p streaz 1 ˛n acest moment este în curs de nalizare a cercet rii o s p tur de mare amploare la Orlat. Profesorul S.A.Luca ne-a oferit cu amabilitate unele informaii i i-a dat acordul de a studia unele complexe. ˛i mulumim i pe aceast cale. 2 Opinii exprimate mai ales verbal cu diferite prilejuri de c tre Profesorul Nicolae Ursulescu. din elementele vechi și care este poziia lor în seri – ile culturale și cronologice. Desigur ne-am bazat și pe cercet rile recente de la Baia, unde este vorba de un complex cu totul special prin bog ia de mate- riale și mai ales vasele întregibile care dep șesc cu totul ceea ce s-a descoperit pân în prezent la un loc (Ursu, Aparaschivei 2014; 2014a). Ne abinem de a face comentarii pro și con- tra asupra unei ipoteze, l s m materialele s „vor- beasc în tabele”, cu toate neajunsurile din cauza materialului redus pentru serii culturale sau cro- nologice. Am considerat necesar s marc m cu culori etapele sau leg turile tipologico-stilistice, uneori cu detalii care ne permit s observ m care motive r mân de la o etap la alta. Uneori am combinat unele motive, f r a face obstinaie de aceasta, deoarece materialele noastre nu ne permi – teau mai mult. Originea i evolu ia Pe teritoriul României sunt semnalate 75-80 de staiuni în care au ap rut materiale din cele trei etape ale culturii Precucuteni, din care ast zi în Transilvania sunt în jur de 38-40 de staiuni (unele nesigure). Principala lucrare monograc a Silviei Marinescu-Bîlcu a sintetizat peste 67 de staiuni din cele trei faze cu preciz ri pe faze, faze neprecizate și importuri în mediul altor culturi (Marinescu-Bîlcu 1976, g. 1) și r mâne una din lucr rile de baz pentru aceast civilizaie. Privind originea acestei civilizaii în Transilvania sunt câteva opinii: – una în care nașterea acestei civilizaii se petrece din fondul local anterior, respectiv cultura cerami- cii cu note muzicale (Notenkopf: Marinescu-Bîlcu 1985, 420; Comșa 1987, 45) și o serie de elemente sudice (Hamangia, Vina și Turdaș la Marinescu- Bîlcu 1985, 420; neprecizate la SzØkely 1988); – alt opinie considera o expansiune spre Transilvania și Moldova a culturii Boian (Șerb nescu 2002, 8; este vorba de vasul cu picior decorat cu excizii), faza Giulești, ind astfel numite descope- ririle Precucuteni de c tre E.Comșa (Comșa 1957, 30, pl.1; 1974; 1987, 46 ș.a.; 1991a și g.1–5), idee preluat și de alii cu sau f r observaii critice pentru Transilvania (Comșa 1954; 1957; 1965a; 1987, 45 ș.a.; 1991; 1994; Macrea 1959; SzØkely 1970; Costea 1970; Maxim 1999, g.1 și 2. *** Judeul Olt, WEB; pentru leg turi sudice opinii pro și contra: Comșa 1965; Garašanin M.1961a, 278; 1961b, 146; Makkay 1993, ș.a.). Analiz m mai jos posibilele inuene și leg turi ale materialelor din Transilvania (tabel 1). 39 Tabel 1A. Tangâru bordei 1;Boian I Teleor 003AD5;Giulesti Let Precucuteni I P. Cauce Prec ucuteniI Turdas, Precucuteni I Giulesti;Precucuteni I Olteni B Cariera ;Prec I Trtria Piscu Crasani;Bolintineanu Taga, Precucuteni I Petresti Scoala Preccucuteni I Casolt oiana in Pesc;Prec I Pianu de Jos, Preccucuteni I Eresteghin Preccucuteni I Alexandria;Giulesti Lunca – La Draghici;Bolintin. Izvoare I;Precucuteni I Iclod Preccucuteni I Lumea Noua;Preccucuteni I Traian – Dealul Viei;Prec I Eresteghin;Preccucuteni I Bancu; Preccucuteni I Pauca; Preccucuteni I T1 1 CA4 2 1 2 L6 1 FB2 2 FA 1 CB 2 L11 1 L2a 2 1 L2 1 1 1 2 DA0 1 I9 1 BG1 1 1 C6a 1 2 3 3 3 2 1 1 FB 1 DA5 1 2 1 1 1 C6a 2 FE1 1 1 CA 1 1 2 1 1 O1 1 1 L11 1 FK 1 1 1 DA1 1 1 BC 1 1 1 2 2 2 1 2 E10 1 E3 2 BG 1 1 DA 1 1 1 1 EE1 1 1 2 C7 1 1 1 FE2 1 1 BD 1 2 C9 1 1 5 1 AE 2 HF2 4 I11 2 EA1 7 C5 3 1 I4 1 1 1 Ha1 1 I5 1 1 I2 1 1 DG 1 LN11 2 LN3 1 LN2 1 I1 1 1 1 2 2 I9 1 1 2 I7 1 1 1 2 1 I9 I3 1 Ba6 Baia 1 3 4 Ba7 Baia 1 1 Elemente sudice Elemente liniare D inuire, element carac- teristic culturii Precuc IA Prec. IB Au fost eliminate: AG AF C6 ED2 EE2 de la Pian (câte un fr.) ind corelate prin FK i BC, F4, FN Can de Eresteghin (câte un fr.) corelate prin E10 i DA ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE ISTORIE, XXIV, 2016 40 Analiza era necesar deoarece din lipsa unor date stratigrace în Transilvania trebuie s ne baz m doar pe importurile din complexe. Ca elemente de origine linear , Silvia Marinescu – Bîlcu meniona îns o serie de elemente generale, unele caracteris – tice ceramicii liniare, altele mai multor civilizaii: – Pentru cultura ceramicii liniare sigure ar  doar punctele pe „portativ” (Marinescu-Bîlcu 1974, 229, g.34.11), la care am ad uga și unele linii scurte pe portativ sau pe linii curbe (g.6.6; Marinescu-Bîlcu 1974, 230, g.35.10); – Celelalte atribute „genetice”, posibil de crezut la acea vreme, ast zi nu mai pot  susinute, ca de exemplu: § Elemente Vina apud Marinescu-Bîlcu (Marinescu-Bîlcu 1985, 420) sunt posibile, dar trebuie demonstrate care sunt și de ce natur ; § Elemente Turdaș apud Marinescu-Bîlcu (Marinescu-Bîlcu 1985, 420) sunt observate în mai multe staiuni din Transilvania, deși datele Tabel 1B. Alexandria;Giulesti Vadastra;Vadastra II Lunca – La Draghici; Izvoare I;Prec I Iclod Prec. I Lumea Noua;Prec I Traian – Dealul Viei; Eresteghin;Prec. I Bancu;Prec I Pauca;Prec. I ? 1 1 1 2 1 1 1 1 2 1 5 1 2 4 2 7 Elemente sudice Precucuteni IB 3 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 2 LN 2 LN3 1 1 1 1 1 2 2 1 1 1 2 1 I9 I3 1 1 3 4 1 1 Elemente sudice Precucuteni IB 41 stratigrce sunt puine sau nu au fost înc publi- cate. Ele apar asociate cu materiale T ulaș la T ulaș dup H.Dumitrescu (H.Dumitrescu 1966, 442; Marinescu-Bîlcu 1974, 131–132: noi îns nu le-am g sit în documentaia doamnei Dumitrescu: H. Dumitrescu, Gh. Lazarovici 1984; 1985–1986, suspect este cel din g.18.1, dar el merge și cu materialele Zselis de la Turdaș). La Turdaș sunt nesigure cele din colecia Szoei Torma, dar apar în s p turile lui Sabin Luca, în nivelurile Turda II (Locuina 1 din 1992, Luca 2001, g.8.5; Turdaș II B3.1993, în cas. 3, Luca 2001, g.36.5, 8; vezi analogiile în tabele la codurile C6a în tabel 1A, faza Precucuteni IA; iar C9 d inuie și în faza IB). Tot în mediu Turdaș, la Mintia în nivelul infe- rior (Mintia II) cu materiale Turdaș târzii, sub un nivel Foeni (Mintia I), sunt importuri Precucuteni I și Tisa (Drașovean, Luca 1990, g.3). § La Zau avem un import (cod CA vezi tab. IC) în faza Zau IIIB cu materiale Turdaș II (Lazarovici 2009; 2010; 2012, nivel datat între 5030–4840 cal BC la Drașovean 2014, 4949 BC; Diaconescu 2014; Diaconescu et alii 2013; vezi și mai jos la cronologia absolut ), dar înainte de nivelurile Foeni și Petrești. Un alt import este la T rt ria în nivel IIA (precizarea noastr : H. Dumitrescu, Gh. Lazarovici 1985–1986; Lazarovici et alii 2011, 84, g.IV.37). § Pentru alte situaii cu date stratigrace vezi g.IA: cele marcate cu roșu în special Peștera Cauce. Elementele liniare sau cu posibile leg turi sunt marcate cu brun; elementele sudice sunt marcate cu verde. Etapa Precucuteni I timpurie am zice IA, dup corelaii, este marcat cu roșu; mai exist elemente cu d inuire lung ce au fost marcate cu mov, iar cele târzii cu vernil prin leg turile cu Baia și unele materiale de la Izvoare. ˛n cazul ambelor opinii privind geneza culturii Precucuteni, Transilvania de SE a fost inclus în aria de formare. Din analiza tabelului din g.IA de mai sus (seriat prin analiza de clusteri) ele – mentele sudice din cultura Boian sunt din fazele Bolintineanu și Giulești (marcaj cu verde), care contribuie la formarea culturii Precucuteni, atât în sudul Transilvaniei (marcaj cu roșu Le, Eresteghin, Petrești, Pianul de Jos, Turdaș, Peștera Cauce), cât și în Câmpia Transilvaniei la aga. Cu privire la opinia potrivit c reia la geneza culturii Boian – Bolintineanu au contribuit ele- mente liniare venite din nord (aspectul Sudii: Teodorescu 1964, 42–51, g. 1–2; Dumitrescu Vl. 1972), se pune întrebarea de ce nu g sim în centrul Moldovei elemente Sudii. Unele din aces- tea au jucat rol și pentru cultura Precucuteni direct sau indirect. Aceast etap pentru Transilvania o numim etapa IA (tabel 1C, marcaj roșu). Clusterul este destul de împr știat. La Turdaș i la Peștera Cauce sunt importuri în fazele Turdaș I (Ib T ulaș) – II. Tabel 1C. Zau III Petreti – Gr. Galben Olteni Cariera cu nisip Lumea Nou Eresteghin Turda – Tula Bancu Ciucsângiorgiu Iclod Traian – Dealul Viei Mintia II Trtria Turda CXV Turda Baia nal Ib Izvoare I Caol – Poiana în Pisc * 1 2 1 1 * 1 1 2 1 2 * 1 1 1 1 1 1 ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE ISTORIE, XXIV, 2016 42 1 1 2 1 1 * 1 1 1 2 1 1 1 2 1 2 2 1 1 3 1 3 3 1 DA5 1 4 3 1 2 * 2 1 * 1 2 * 1 1 2 1 2 * 1 1 1 2 C9. PrecI/II 2 5 * 1 4 7 7 2 1 Precucuteni IA Precucuteni IB ˛n a doua parte a tabelului seriat (tabel 2.1, marcaj vernil), datele sunt mai grupate și cuprind staiuni din Transilvania din etapa Precucuteni IB, în care mai sunt inuene sudice Bolintineanu, 43 V dastra și Giulești. Avem și unele rezerve deoa- rece descoperirile din Transilvania au fost sumar cercetate, nu sunt s p turi de amploare, cu excepia noilor cercet ri de la Orlat3. Cele mai multe desco- periri sunt cu puine observaii stratigrace, multe sunt considerate importuri. Din aceste motive suntem nevoii a compara și analiza descoperirile pe baza unor cataloage doar dup motive, formele 3 S p turi Sabin Adrian Luca; prin bun voina colegului am v zut numeroase materiale din complexele cercetate. sunt puine, fragmentare, greu de reconstituit. Din acest motiv nu este cazul s analiz m în parte e- care din acestea. Analizând doar descoperirile din Transilvania în corelaie cu cele din Moldova, l sând la o parte cele cu puine atribute care sunt la cap de serie și nu joac rol în corelaie (marcaj cu coloare), observ m c cele din vestul Transilvaniei, de la Lumea Nou , sunt între cele timpurii, dar cu corelaii slabe, cinci ne- ind corelate (nu au culoare) cu Traian – Dealul Viei. Tabel 2 .Cluster 1a. Turda-Tulas Olteni B – Cariera de nisip Eresteghin Puca Traian – Dealul Viei Ciucsângiorgiu – Bancu Giuleti Iclod Lumea Nou Teleor 003AD5 Giu. Vdastra Bulgaria aga Caol Piscu Crsani Bol. Vdastra Lunca – La Drghici Izvoare I Licoteanca Giul. Tangâru Bogata Giul. DA1 BG1 1 I3 Iclod 1 1 1 2 2 1 1 1 1 1 Ba6 3 4 Iclod 1 2 2 1 1 1 1 1 I9 2 1 1 1 1 1 5 2 1 1 1 1 5 LN 7 2 LG7 2 1 1 ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE ISTORIE, XXIV, 2016 44 Tabel 2 continuare. Turda-Tula Olteni B – Cariera de nisip Eresteghin Puca Traian – Dealul Viei Ciucsângiorgiu – Bancu Giuleti Iclod Lumea Nou Teleor 003AD5 Giu. Vdastra Bulgaria Olteni B Carierea de nisip aga Caol Piscu Crsani Bol. Vdastra Lunca – La Drghici Izvoare I Licoteanca Giul. Tangâru Bogata Giul. 1 1 1 1 1 FK 1 1 1 HF3 2 2 1 1 1 C3 C8 1 1 1 C7 Caol 1 1 1 BG 1 1 1 1 2 1 LN3, DA5 1 1 1 5 2 C5 Caol 1 3 EA1 7 Precucuteni. IA Precucuteni IB Elemente sudice Materialele de la Iclod se leag de Ciucsângiorgiu (Bancu) și Traian – Dealul Viei, ind în prima parte a clusterului, deci ar  în etapa Precucuteni IA.Unele materiale de la Turdaș sunt din etapa IA, altele din IB, având corelaii cu Baia și Izvoare. Cele de la Izvoare ar ine de acest cluster, dar sunt altele mai târzii. La Baia apar câteva motive cu rotia. Acestea ridic o problem , sunt elemente sudice inuenate, determinate de mișcarea din Marica III sau staiunea de la Baia d inuie cu tr s turile etapei I, neavând alte elemente ale etapei II? 45 Este și o alt problem ce a determinat apariia decorului cu rotia. Este o evoluie local sau este rezultatul unei mișc ri sudice? J.Makkay într-un studiu a precizat leg turi între cultura Precucuteni II (Târpești, Izvoare) și descoperiri din Capadochia de la Güzelyur, dar și cu descoperiri din vremea culturii Boian din fazele Giulești – Greaca (Makkay 1993, 120, 127–128, g. 2–3). De altfe și noi precizam pentru motivul FK din tabel 2 leg turi sudice (și tabel 1–3 culorile cu verde), ne refe- ream la cele din Vina C, de la Rast, dar și la altele din cultura Marica spre est la Golyamo-Delevo (Todorova 1986, g. 12–21; Todorova, Vaisov 1993, 145, g.4; Stefanovich, Banko 1988, 310, g. 37; Georgieva 1998, 155–157), Kobleškovo (la nord de Burgas: Georgieva 1998, 155–157), în Karnovo V și mai departe în sud la Drama (Fol et alii 1989, Taf. 7, 33–34), Sitagroi (Renfrew et alii 1986, Sitagroi faza III, decor incizat spiralic, meandric, g.12/3.1, 12/11.1, 3, 5; pl.102–104, asociate cu pictur tip Galepsos și pictur cu grat). Sunt și unele ornamente cu d inuire lung (marcate cu culoarea mov) care in de serii cultu- rale, nu de serii cronologice. Num rul mic de date nu ne permite s insist m mai mult. Elementele sudice sunt mai ales în etapa corelat cu Izvoare, acestea arat o nou inuen sudic la nivelul etapi Precucuteni II, care aduce decorul cu rotia, un element director și anumite stiluri de inci- zii. Acestea sunt foarte puine în Transilvania, în mediu Petrești (Bernadea), dar nu ne-am mai ocu- pat de ele. Opiniile exprimate de unii colegi c descoperi- rile din Transilvania sunt mai ales un stil decorativ nu se conrm , cele mai multe au corelaii dircte sau indirecte. Desigur o analiz pe past și forme a b Fig.2a-b. Drama, elemente sudice (Marica, Karanovo V), dup Fol et alii 1989, g.34- 35. , ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE ISTORIE, XXIV, 2016 46 ar  dat mai multe atribute. La Orlat importuri Precucuteni I apar în complexe în care în mediu Petrești mai sunt elemente turd șene, dar și în altele, ce marcheaz o trecere spre Petrești, poate și cu elemente Foeni-Mintia. Seriile noastre sunt cronologice și culturale. Analizând în funcie de atribute Traian – Dealul Viei acesta este elementul coordonator cu celelalte, dar la corelaii slabe, doar 53%, de la 0 – 49 sunt corelaii negative. Din punct de vedere al orna- mentelor, elementul comun este C6a urmat de Ba6 și I1. Din punct de vedere al analizei factori- ale, factoru1 1 este determinat de Bancu (0,75) și Traian – Dealul Viei (0,72), adic corelaia este de 75% și 72%. Turdaș și Cașol au corelaii negative, adic se exclud. Olteni B (Cariera de nisip). A ezarea este situat pe terasa a doua a Oltului superior (g.3). ˛n s p turile lui Valer Kavruk și Dan Buzea într- o groap au fost g site împreun materiale din ceramica liniar (Notenkopf, g. 3/C3, poate și C1) și Precucuteni I (g.3/C2, 4), (Buzea 2002, 183–226; Cavruc, Buzea 2005, 121–154; Garv n et alii 2009, cat. 39, 45, 48; Buzea șe de obiect cu plastica, informaiii amabile ). Descoperirile cu note muzicale de la Olteni B sunt asociate într-o groap cu un orizont Precucuteni I (g.3), cu o past similar celor de la Baia. Acolo sunt motive vechi (cod C6a, L2a, Fb), dar și motive cu d inuire lung (cod BC, Da5) și cele liniare (cod O1 L6, L10, L11, E10), cu analogii la Le și Eresteghin. a b c Fig.2c. Olteni, groapa cu ceramic linear i Precucuteni I (foto D.L.Buzea). Aceste observaii ne ridic primul semn de întrebare. Deci la Olteni B cele dou civilizaii par a  contemporane, deși noi avem unele rezerve; din planul și prolul gropii, pare s e vorba de fapt de dou gropi (mai sus g.3b) care s-au inter- sectat, iar materialele s-au amestecat, altfel nu se explic prezena lor împreun . Ar trebui ca cultura Precucuteni s  fost format (sic!). Concluzia care s-ar desprinde din serierea doar a materialelor pre – cucuteniene timpurii este c Olteni este la mijlocul clusterului, iar asta presupune o etap mai târzie. Fiind puine atribute nu e cazul s insist m. Nu coment m pe larg aceste probleme pân la o publi- care a materialelor atât de la Olteni B, cât și de la Orlat, care s permit observaii mai clare. Din Transilvania, de la T rt ria, din nivel IIb (denirea noastr ; la Vlassa, Petrești – Turdaș), N.Vlassa publica niște importuri, unele denite Cucuteni A2 și mai jos alte patru, din care dou aparin culturii Bükk (la Vlassa 1976 = 1962, g.11 sunt patru fragmente considerate importuri „nds from other cultures”; la noi Lazarovici et alii 47 2011, 83–84, g.IV.35). Referitor la cele denite Cucuteni A2 trebuie s menion m c dup noi ele sunt de fapt Zau IIb (fost CCTLNI sau Lumea Nou la alii), cum sunt și celelalte fragmente citate de Vlassa 1976=1962 g. 4; iar piesa din g.4.1, descris ca o „pictur primitiv ” se dato – reaz și amestecului cu pleav și a fondului cu alb, elemente caracteristice pentru cultura Zau; etapa Zau IIb am datat-o între IIB 5050–5000 cal BC (C.-M. Lazarovici, Gh. Lazarovici 2006, 430 .; Gh. Lazarovici 2010; 2012), iar Drașovean 2014a, 139 ., pe baza analizei bayesiene dateaz începutul fazei Zau III la 5036 cal BC; la noi etapa Zau III era dup 5000 cal BC; începutul culturii Precucuteni era datat anterior dup 5050 BC (Mantu 1998, 180), iar sfârșitul Zau înainte de Precucuteni II– III datat dup 4900 cal BC (noi date radiocarbon la Burdo 2001, 6; 2005, 80 ș.a., ceea ce conrm orizontul cronologic al importurilor Precucuteni I de la T rt ria). ˛n unul din pachetele de la T rt ria, din p cate f r date stratigrace, erau dou frag – mente din care unul cu decor liniar, dar cu o past de bun calitate, diferit de alte descoperiri liniare din Transilvania (g.3.3.1), altul de factur Turdaș (g.3.3.2). Cel de factur Turdaș indic orizontul cronologic în care a fost descoperit, chiar f r deta- liile despre carou și adâncime. Prezena unor importuri ale ceranicii liniare este sesizat și în Banat la același orizont crono- logic Vina B2-C (la Para, în niv. 5a, g.3.1–2: materialele au ap rut peste d râm turile nivelului 6, deci în nivel 5 la noi, între 5100–5000 cal BC: C.-M. Lazarovici, Gh. Lazarovici 2006, 212–213; Drașovean 2014a, 139, pe baza analizei bayesiene începutul fazei 5 este dup 5041cal BC; motivul apare și în Moldova, tip 10a, 10c, 10d, pl.I, la Ursulescu 1990, 31, dar pe o alt past ; la noi era și încrustat cu galben), în Serbia (la Vina: import la -6,2 m: Vasi 1936 (IV), 42, g.54; Miloji 1949, 79; 1960, 82; Comșa 1969, 237 ș.a.), în sud-estul Ungariei la TÆpØ Leb (Miloji 1960, 82; BognÆr- KutziÆn 1966, 258; Korek 1960, 52) și SzakÆlhÆt (BognÆr-KutziÆn 1966, 256; Ursulescu 1982, 485), în vestul Transilvaniei pe Valea Mureșului (T rt ria, g.3.3a: Vlassa 1976, 43 .; Lazarovici et alii 2011, 83, g. IV.1b; IV.1a (apud Paul); IV.37 1–3), Turdaș (g.3.5: faza Šarka dup noi la Roska 1941, pl.CXIII.17), Cip u (g.3.4: Vlassa 1976, 11, g.2, apud Vlassa 1959, 239–246) și altele. Acestea ind importuri nu pot inuena direct geneza, dar arat posibile contacte. Materialele de la Orlat neind publicate ne referim indirect, dar dup aspect seam n cu cele de la Olteni B.Acest gen de descoperiri, similar ca 1–2 3 4 5 Fig.3: 1–2, Par a nivel 5; 3, Trtria, nivel Vina B2-C; 4, Cipu; 5, Turda (nivel Vina B2-C). ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE ISTORIE, XXIV, 2016 48 past celor de la Baia, se apreciaz c ar aparine etapei Precucuteni I, ca cele de la Baia (Precucuteni I nal: Ursu, Aparaschivei 2014, 27–32, materi- ale cu tipurile noastre AA, varianta AA1 și tipurile ED, EC, ED1 în tabele; 2014a, 47–49) sau Ib), mai ales c acolo nu am v zut decor dinat; dup publicare putem relua analizele noastre. Descoperirile din vestul Transilvaniei au fost considerate importuri, iar în zona de sud a Transilvaniei erau luate în considerare doar impor- turile din aria culturii Petrești, atribuite etapei Precucuteni II (Paul 1969, 48; Marinescu-Bîlcu 1974, 133–134), deși o bun parte, cum am obser – vat mai sus merg în etapa Precucuteni IB (mai sus tabelele 1a – 2). Descoperirile din etapa II, din vre- mea culturii Precucuteni au de cele mai multe ori decor și cu rotia dinat , element esenial pentru încadr ri sigure, al turi de tipurile de decor la care tehnologia și pasta joac un rol important. Exist îns și materiale ale liniarului cu note muzicale din past bun , nisipoas la Gligorești asociate cu materiale Bükk (s p turi I. Paul, Fl.Gogâltan, comunicare la Cluj-Napoca). Fiind puine materiale nu putem decât specula c acestea ar  putut inuena materialele de la Turdaș, iar în aceast situaie ar  mai timpurii decât cele de la Olteni B.Fiind în vecin tatea celor de la Cip u credem c reprezint comunit i mici în c utare de sare sau minerale de cupru. Trebuie s remarc m c zonele de pe cursul mijlociu al Mureșului au leg turi cu descoperi- rile sudice și pot  mijlocitorul acelor elemente sudice și nu numai Vina pe care le accept muli cercet torii (M. Garašanin 1961b, 146 sincro- niza descoperirile din Boian Petru Rareș cu cele din Gradac, Vina – Plocnik ș.a., dar sincro- niza Giulești cu Vina – Tordoș evoluat, de fapt un Vina B2/C; M. Garašanin, Dehm 1963, 6; M.Garašanin 1968, XXXVIII; Dimitrijevi 1968 sincroniza Boian nal cu Precucuteni III; ast zi cei mai muli cercet tori sincronizeaz Precucuteni III cu Gumelnia A). C ile pot  prin Banat, dar mai ales din Oltenia, pe valea Jiului (descoperirile de la Turdaș și T rt ria) și Oltului (staiunea de la Orlat) spre cursurile inferioare ale acestor râuri. Ori în zonele menionate avem civilizaii care au ceramic excizat și încrustat cu alb și roșu. ˛n Oltenia primele civilizaii ale neoliticului târziu C3,8 DA5 I9 BD sus, BG jos FK Fig.4. Tabel cu cele mai frecvente decoruri Precucuteni din Transilvania. 49 care folosesc excizia: motive excizate în form de tabl de ah, spirale largi din 2–3 linii m rginite de motive în tabl de sah, tabl de șah, spirale din 2–3 linii înguste sunt în culturile Dudești și V dastra (la Crușovu (Mateescu 1957, 106–110 pentru tipurile Bd, BG, poate FK), unde sunt și elemente Giulești (Mateescu 1957, 110, g.9; și altele); sunt unele și la sud de Dun re, tot în cultura Dudești (issen 2013, 123, pl.AD1; Naidenova 2005). De fapt toate acestea sunt elemente ale culturilor neolitice târzii de la Dun rea de Jos. In tabele nu am dat și bibliograa pentru moti- vele cu codurile noastre și ale Zoiei Maxim CA, CA5 cu analogii la Dudești (Șerb nescu 1997, g.6.8, g.2.12). Motivele BC, BG, C3, C8, DA5, FK, I9 și LG7 apar în descoperiri ale culturii V dastra de la sud și nord de Dun re (Naidenova 2005, 127, BC g.7.1; BG 7.14; 7.2; DA5 6.4, 7.6, 10.2; FK 13.5, 7; I9 6.1, 6, 7.10; LG7 issen 2013, 123, pl.AD1). Dintre aceste I9 apare în Precucuteni I la Silvia Marinescu-Bîlcu (Marinescu-Bîlcu 1974, 229, g.30.2, 31.5, 33.2). Motivele DA5 (DA5: în Precucuteni I la Vulpe R. 1957, g. 41.2; în Precucuteni II la Sorokin 1997, 51 ., g.10.1; în Precucuteni III la Târpe ti, Marinescu-Bîlcu 1981, g.55.4–5, la același nivel în Gumelnia A2, Pandrea, Vernescu 2005, g. 6.5) și CA5 au o d inuire lung , din Precucuteni I pân în Precucuteni III. Motivele C3 și C8 apar în V dastra și Boian – Bolintineanu (Naidenova 2005, g. 7.2; Neagu 2003, 31 ., pl.XXC.1). Motivul BC apare în descoperirile de la Lumea Nou încadrate în Precucuteni I.Se pot observa leg turi cu zonele sudice (Gligor 2009, 91, CXLVIII.3), Dudești și V dastra prin exciziile late. Este vorba în special de motivele în form de tabl de șah, element caracteristic și pentru cul- tura Boian. A fost exprimat mai ales verbal opinia c descoperirile din vestul Transilvaniei ar  doar imitaii. Acestea nu se conrm . Cei care cunoaș- tem marfa Turdaș sau Zau târziu dup tehnologia ceramicii, pentru noi este clar deosebirea de pasta Precucuteni. Astfel la motivele din tabelele de mai sus T1 – T2 spiralele terminate cu capete sau limbi de șarpe sunt pe o past diferit de cea a cultu- rii Turdaș, iar la T4-T8 pasta este identic cu cea de la Traian – Dealul Viei, la fel și decorurile. Dar de asemenea sunt și elemente sudice din Giulești, V dastra ș.a. Dar sunt numeroase elementele sudice (vezi în tabele culorile cu verde), care merg pân în nordul Greciei cum am ar tat și mai sus. Fig.5. Le , sec iunea 2. Fig.6. Le , sec iunea 2. Le . Descoperirile de la Le provenind din sondajele noastre prin ceramica excizat (g.5.8, L2.5) asociate cu linii subiri paralele (g.5.2–4, 7, g.6.3), canelurile paralele pe pahare sau cupe (g.5.5, g.6.1–2), barbotina (g.5.6) sau incizii ne terminate cu „T” pe cap de linii (g.6.6) au analogii la Lișcoteanca, datate de I.T.Dragomir în faza Giulești, a culturii Boian (Dragomit 1957, ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE ISTORIE, XXIV, 2016 50 296, pentru codurile noastre HA, HA1, HA2, sunt în g.1–5, 9; la noi C6a cu codurile AA, C6a; pentru 2.10, 11, 14, 18 cu codul L2; pentru 2.10 este codul L11). ˛n exteriorul forticaiei medievale, provenind din s parea șanurilor medievale, un fragment de caset decorat cu dini de lup, excizii și incizii para- lele (ca și L2.5 de mai sus) poate proveni sau este de la este un vas patrulater al c rui decor (g.6.5 și 7) ne amintește de fazele post Giulești ale cultu- rii Boian (Morintz, Preda 1959, 166, g.2.1; vezi și formele patrulatere de la Giulești: Garv n et alii 2009, cat. 27–28, pentru decorul meandric excizat vezi și cat. 32, 44), deși marfa precucutenian merge cu Giulești, dar asta nu exclude importuri Boian mai târzii în sud-estul Transilvaniaei. La Feldioara (SzØkely 1970, 309; Maxim 1999, nr. 417–418) unii aminteau descoperiri Boian – Vidra. Fig.7. Le , caseta 1, sondaj Lazarovici Gh., Me ter (foto Lazarovici Gh.). a b Fig.8: a, Sfântu Gheorghe (foto Lazarovici Gh.); b, dup Marinescu-Bîlcu 1974. Sfântu Gheorghe. Tot unei etape Boian îi apar- ine și vasul de la Sfântu Gheorghe (g.8) pe care reg sim din cataloagele noastre motivele FB5, LA, FB6, LB, B9. De altfel E.Comșa la o vreme și mai apoi M.Neagu, atribuiau fazei Boian – Giulești toate descoperirile considerate Precucuteni de Silvia Marinescu-Bîlcu (Neagu 2003, 129 în lista descoperirilor Boian – Giulești, nr.99–102 Sfântu Gheorghe și 104 Br du). La Muzeul din Bra ov sunt materiale de la Brdu (g.9) și de la Sfântu Gheorghe (g.10). Pentru acestea sunt analogii în cultura Boian – Bolintineanu și Boian– Giulești din cele publi- cate de M.Neagu (Neagu 2003, 246, pl.XXXII.5 la Piscu Crsani, la noi g. 10.4 cod. HF3; la Neagu 2003, 227, pl. XLVI.3, Boian – Giulești la Grdi tea Ulmilor; Unirea Ru, pl.XLVIII.5 și G l ui – Movila Berzei, pl.XLIX.1). La Br du motivele pl.10.7 au la noi codul HH-IH, respectiv pl.10.8 cod L3; pl.10.6, 9 cod LA, pl.10.5 cod. DC0, pl.10.3,9 cod B11; pl.10.9 cod ~ LA. 51 Cașol -Poiana în Pisc. Din s p turile lui M.Macrea sunt amintite o serie de materiale și situ- aii atribuite culturii Giulești și materiale precucu- teniene (Macrea 1959, 423, 427, 429, g.24–25). Prezena canelurilor (g. 10.4), a decorului din g.11.2 și altor elemente leag descoperirea de cele de la Izvore în etapa nal Precucuteni IB, deși are puine elemente comune. Leg turi directe cu Giulești nu are, dar nu cunoaștem alte detalii ale materialelor (pasta, culoarea ș.a.). Doarece din tabelele de sus (tabel 1) am exclus atributele ce apar o singur dat , de ast dat le-am pus pentru a vedea mai clar vecin t ile. Observ m c leg turile sunt slabe (doar C6a și EF2). Fiind puine materiale nu este cazul s insist m. Din Peștera Cauce provine un capac de vas, un import în mediu Turdaș-T ulaș (Luca 2003). Piesa are cele mai bune analogii la Traian-Dealul Viei în faza I a culturii Precucuteni, dar și la Olteni (Marinescu-Bîlcu 1974, 228, 231, g.33.3=36.8; Garv n et alii 2009, cat. 39). Capacul este un import ce pare a  f cut dup același „canon” sau de aceeași mân 4. 4 Unii consider c descoperirile din Transilvania ar  imita ii…, ar trebui ca olarii s aib în fa un exemplar ca s îl imite. Aceste analogii care merg pân la identitate la sute dekm distan , presupun existena unor „canoane” la realizarea unor piese de cult. Simbolismul lor este elementul, cheia la realizarea decorului. Fig.9. Brdu , Covasna, Muzeul din Bra ov (foto Lazarovici Gh.). Fig.10. Ca ol – Poiana în Pisc, dup Macrea 1959. A ezare DA L2 DA5 BG C6a C8 C9 EB ED EC EE HA2 HA1 EA1 HF2 C5 I11 FE2 EE1 EC1 HF3 Fg1 AF AE LL3 HH P. Cauce 2 2 2 Giuleti 1 1 1 1 Turda II B3.1993 în cas. 3; 3 Turda CXV 4 3 2 2 1 2 1 Baia; I nal Ib 1 2 1 1 Izvoare I 1 1 5 1 2 2 2 7 7 4 3 2 1 2 Caol – Poiana în Pesc 2 1 2 1 1 1 1 1 1 Precucuteni IB Precucuteni. IA Precucuteni IB Elemente sudice Fig. 11. Serierea a ezrilor în func ie de ornamente. Un studiu analitic recent pe diferite p ri ale corpului unui vas sau a unor simboluri de pe vase, din etapele timpurii ale culturii Precucuteni, arat existena unor leg turi la distane mari de câteva sute de kilometri spre sud (Ursu, Aparaschivei 2014, ș. a.). ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE ISTORIE, XXIV, 2016 52 Iclod. Din s p turi au rezultat unele materi- ale de import (Lazarovici, Kalmar 1982, pl.IV.9, 20–24; 1987, g.10/ 16 17.18, 19, 20, 21; 1993, g.26.6; Lazarovici 1983, g.5.3; Gh. Lazarovici, C.-M.Lazarovici 2011, 35). O alt situaie interesant o avem la Iclod. In urma prospect rilor colegilor de la Kiel a fost efectuat un sondaj de vericare a prospect rilor. In vecin tatea craniului au fost depuse dou vase: o cup Iclod I și un vas Precucuteni I (g.14). Factura vasului Precucuteni difer de cele Iclod I, decorul este specic culturii Precucuteni, cum apar fragmente în diferite zone ale așez rii (g.15, mai puin nr.15.10 care pare a  altceva, iar g.15.9 care are pasta similar cu unele categorii de la Iclod-Petrești). Noi am interpretat vasul ca ind depus de mam , foarte probabil provenind dintr-o zon locuit de comunit i Precucuteni din Podișul și Câmpia Transilvaniei, ca urmare a unor c s to- rii exogame. Fragmentele de la Iclod se grupeaz lâng cele de la Izoare (vezi tab. 1). Un picior de la o m su de cult (g.15.6) are analogii în m sua de cult de la Traian – Dealul Viei (Marinescu-Bîlcu 1974, 268, g.91.4). Alte fragmente de la Iclod (g.15.7) ar putea  mai târzii. Fig.12. Pe tera Cauce. Fig.13. Traian – Dealul Viei. Fig.14. Iclod:
x a. Iclod B 2010 M 206.8; b
x importuri Precucuteni din diferite sec iuni; B10, fragment Iclod-Petre ti. 53 Fig.15. Mintia II, import Precucuteni I, dup Dra ovean, Luca 1990. Mintia. ˛n urma s p turilor din 1987–1988 în nivelul II (cel de jos) au fost descoperite trei fragmente ceramice dintr-un vas de import Precucuteni I, din past semin , având o netezire și ardere bun , amestec organic, decorat cu dini de lup (Drașovean, Luca 1990, g.3.4). Tot în nivelul II sunt și materiale Tisa I.Nivelul II este supra- pus de orizonturi și t iat de bordeie Turdaș târzii și Foeni sau Foeni – Mintia (nedenite la acea vreme ca Foeni). Lumea Nou. Materialele de la Lumea Nou publicate pe larg de Mihai Gligor, deși numeroase, se plaseaz la mijlocul etapei timpurii a culturii Precucuteni. Un singur fragment g.16a.9 ar putea  mai târziu, la nivel Precucuteni II (Marinescu- Bîlcu 1974, pl.39.10, 40.13, 41.5,15 analogii la Ghigoești, dar lipsesc alte elemente caracteristice etapei II), dar depinde de culoarea și tehnologia pastei. Starea fragmentar a materialelor nu ne permite reconstituirea formelor și nici modul cum sunt organizate pe vas, în ce parte a lui (buz , gât, um r). Cele mai multe sunt grupate (tabel IC) în clusterul de mijloc al etapei Precucuteni I, dar are și elemente comune cu staiunea de la Traian – Dealul Viei. Mai observ m c au elemente comune cu Turdaș, Iclod, dar au și leg turi cu Giulești (cod I2, I, I9, BC: Cod BC în Bulgaria la Neidenova 2005, 127, g.7.1; Tangâru la Berciu 1959, 140, g. 2.3), Teleorman (cod Ca, LG7, I2) și altele (tab. 2). Turdaș. Din colecia Zsoei Torma sunt o serie de fragmente ceramice care aparin culturii Precucuteni în staiunea de la Turdaș, dar nu se știe dac sunt din niveluri Turdaș, Foeni sau Petrești (Roska 1941, pl.CXIV.2–3, 8; CXV; CXVI, 12, 15). La majoritatea pasta este de bun factur . Fig.16c. Turdaș, materiale Precucuteni, dup Roska 1941. Fig.16a-b. Alba Iulia – Lumea Nou, dup Gligor M.2009. ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE ISTORIE, XXIV, 2016 54 Pianu de Jos. De la Pianu de Jos Iuliu Paul a publicat o serie de materiale pe care le localizeaz între/sau cu cele Turdaș și descoperirile Petrești A (Paul 1969, pl.III.9–10, 16–18; 1981, 224, 225; Marinescu-Bîlcu 1974, 133; Gligor2009, 91, n. 252). ˛ntre acestea observ m decorul cu rotia din- at (g. 18a.1), arcade cu triunghiuri în cap (g.18a.2.6 cod EE), benzi din triunghiuri dis- puse oblic sau în unghi (DA3 și variante). Acestea ne determin a le încadra în etapa Precucuteni IB și II. Cronologia seriei este din dreapta jos spre stânga sus…, deci de la Izvoare spre Zau. Observ m c nu mai au contingene cu ele- mentele Giulești (marcaj galben). Concluzia care se desprinde din analizele de mai sus (tabel 17) este c cele mai târzii sunt în partea de sus a tabelului și provin din nivelurile Petrești, dup cum rezult din publicaia din Prehistorische Zeitschrift (Paul 1981). Cele din g. 17b.1–8 aparin culturii Turdaș, iar cele din g.17.9–10, I.Paul le marca pe biletul din pachet ca Boian II, adic Giulești. Ulterior le-a denit ca Precucuteni I, dup lucrarea Silviei Marinescu-Bîlcu din 1976. Trebuie observat c ceramica Precucuteni de aici nu cunoaște decorul din caneluri sau incizii adânci cum apar la Ghigoești, Izvoare. ˛n aceeași seciune la adâncimile de 0,30– 0,60cm în nivel cu materiale Petrești A-B apare un import Precucuteni II, de fapt în Transilvania Tabel 17. Ciorani Zau III Pianul de Jjos Giuleti Caol – Poiana în Pisc Turda CXV Turda II Baia nal Ib Izvoare I CA-a9 1 1 2 DA-b9 1 1 C5-c7 1 BE-a17 1 AB-a11 1 LN9-a9 1 O1-a1 1 CE 1 HH 2 1 AE-a15 1 1 L2 1 C8-a18 2 3 DA5 1 C6a 2 4 3 1 EC1 2 HF3 1 FG1 1 AF 1 LL3 1 EE-a2 1 1 1 2 BG 1 1 C9-a13 1 1 2 5 ED 1 2 EB 2 1 EC 2 1 2 EE1 1 2 HA2 2 HA1 7 EA1 7 Precucuteni. IA Precucuteni IB Elemente sudice ˛n cap de linie dup coduri literele: -a sunt de la g. 17a, cu -b cele din 17b, iar cu -c g. 17c. 55 nu avem staiuni Precucuteni II, ci doar importuri Precucuteni II.˛n aceast vreme în Transilvania sub inuena etapei Foeni se naște cultura Petrești A (Dra ovean 2014; 2014a). Rezult c datele stratigrace ale lui I.Paul coincid cu situaiile culturale. Mai este necesar o precizare cu pri- vire la fundul de vas din g.17b.4, unde sunt dou linii frânte în form de „Z”. Este semnul cu cod SD 229m (cu varinte 1v1, 229i, 229j, 229k, 213) din scrierea dun rean – danubian script (DS: Merlini 2009, 457, cu 8 variante la DS.015). Semnul apare doar în Turdaș și la Cluj în cultura Zau (Maxim et alii 2009, 149, cat. 52, 80, 81; Lazarovici Gh. 2009a și a Fig.17a. Pianu de Jos; Sec iunea 1, carou 21: a, S1m. 27–19, 0,3–0,6m; b-c, adâncime 0,90–1,1m; c, ceramic Petre ti i Precucuteni I/II i Precucuteni II b1. b c Fig.17b. Pianu de Jos – Podei, Precucuteni I/II (apud Paul), 1 decor cu roti a; Sec iunea 1 carou 21, adâncime 0,90–1,1m; c, S1,m. 27–19, 0,3–0,6m. Fig.18. Turia. ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE ISTORIE, XXIV, 2016 56 alte variante: 1v1, 151h, 211, 211a, 211b, 211d). Semnul nu apare pe fundurile de vase din culturile Boian sau Gumelnia (Sîrbu, Pandrea 2003, 193 ., compar cu g.1–8) cu care este contemporan cultura Precucuteni. De la Turia – Templom au fost publicate puine materiale și acelea selective. Unii autori o consider Giulești (repertoriu Transilvania, Maxim 1999, nr.1053; Comșa 1974, 35; Lazarovici Gh., SzØkely 1995, 5–11; Ciut M.1997, 12), alii Precucuteni I (Marinescu-Bîlcu 1974, 229, g. 30.2, 31.5, 33.2). Dou vase patrulatere cu decor specic din dini de lup, benzi cu motiv în tabl de șah, meandre excizate cu decor excizat și cu puncte între benzi de linii au fost atribuite culturii Boian – Giulești de Z.SzØkely (SzØkely 1988). ˛n afar de form g sim la ele toate elementele culturii Precucuteni. Feldioara. Materialele de la Feldioara, deși pro- vin din mai multe puncte, s p turile nu ofer date de stratigrae. Prin motivele DA și L2 se leag de materialele Giulești, restul sunt motive mai târzii tot din faza Giulești (DA și L2), dar sunt și o serie de motive ce nu mai apar în Giulești, dar care pot s in ca vreme de etapa Vidra, cum de altfel pre- ciza Eugen Comșa (Comșa 1965, 643 .). Vasele patrulatere cu decor excizat, vasul de la Sfântu Gheorghe (g.8), caseta de la Le (g.7) sunt Boian Vidra (Garv n 2008, pl.I.2/3, IV.2, un altar Precucuteni III), problematic de încadrat este și g.6.5 de la Le. Motivele LA și FB au ana- logii în materialele Vidra de la Radovanu – La Moscalu (Ș tefan 2014, pl.III.1–3, la noi cod LN9, și pl.III.5, la noi cod FB). Nu am extins analizele noastre pe alte categorii de materiale neind legate de obiectul nostru de studiu. Am marcat cu verde elementele sudice. Concluzia care se despreinde este c leg tu- rile dintre sudul Transilvaniei și Câmpia Român și Oltenia sunt mai numeroase, cum am ar tat și mai sus. Unele din materialele de import din Transilvania pot  Giulești sau un Precucuteni deja format. O nou p trundere la nivel Boian – Vidra este posibil . Se mai poate observa c la Baia și Izvoare sunt mai puine elemente sudice, dar nici noi nu am analizat mai extins materialele din Moldova. Ceea ce se poate observa din studiul a doi colegi, Alin Frînculeasa și Daniel Garv n, este c importuri Precucuteni I nu sunt în Muntenia, chiar dac uneori s-a sugerat acest lucru (Frînculeasa, Garv n 2007). Goreni – La Hrean (Torma ). ˛n staiu – nea s pat de Al. Zriny și apoi de Valeriu Laz r și Mihai Grozav au fost descoperite f r diferen- ieiri stratigrace, materiale din Neolitic și din Epoca Cuprului atribuite culturilor Tisa, Petrești, Ariușd. Din ceea ce s-a publicat de c tre A.Zriny și V.Laz r lucrurile sunt neclare (Zriny 1981–1982), de aceea câteva observaii se impun: 1) dup ana- lizele noastre descoperiri Tisa nu exist în centrul Transilvaniei; 2) idolii descoperii la Goreni au ana- logii în mișc rile Foeni sau Foeni-Mintia, Turdaș II, care duc la formarea culturii Petrești, dar și un fenomen mai larg observabil la Turdaș, în Petrești, la Suplac și altele al turi de un Turdaș târziu cu ele- mente Foeni, la nivel Zau faza III; aceast mișcare determin în zonele în care mai existau comuni- t i Zau la un fenomen de sintez Iclod – Petre ti numit astfel anterior, pe care acum îl denim ca Zau faza IV, cu care își încheie evoluia cultura Zau (Lazarovici 2009, tabel 12, g. 16b; 2010, tabel 12, g.16b). Un cet ean din Sântioana (com. aga) care lucreaz la Goreni ne-a adus unele fragmente ceramice și unelte din cornean (mai de mult ter- menul era de șist menilitic). Ceramica aparine etapei IV a culturii Zau, anterior sinteza Iclod – Petre ti (acum predomin uneltele cioplite din cornean). Reg sim aici motivele din codurile: AA, AG, CB, C8, C6a, C2, poate DG (g.20.2) cum apar și mai sus la P uca g.17b/7, în nivel Petrești A.Desigur mai exist și alte asemenea materiale în Transilvania, dar ele apar sub termenii de „Tisa”, „Turda ” sau neolitic. Dar trebuiesc f cute „sp – turi” în depozitele muzeelor, desigur de cunosc – tori ai materialelor neolitice, altfel r mân infor- maii cu termeni vechi care ast zi in de istoricul cercet rilor. Fig.20. Goreni. materiale Precucuteni import în niveluri Zau IV (Iclod-Petre ti),(prelucrare dup Zriny 1981–1982). 57 Tabel 19. Baia;Ib Izvoare I; Iclod Turda CXV Caolt – Poiana P. Turda II cultura Giuleti Petreti – Gr. Galben P. Cauce Giuleti Feldioara 2 1 1 4 1 1 1 2 2 1 2 EC1 2 1 3 2 5 1 2 3 1 1 4 2 3 2 1 1 4 1 CE 1 1 1 2 1 2 BC 1 1 2 1 3 1 3 2 4 FG1 2 2 Precucuteni. IA Precucuteni IB Elemente sudice ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE ISTORIE, XXIV, 2016 58 Nu am avut acces direct la materialele Precucuteni II din Transilvania. Decorul cu rotia apare doar în nivelele Petrești, la Bernadea, pentru celelalte staiuni informaiile sunt lapidare. Colegii noștrii care au studiat mate- riale Petrești nu au semnalat asemenea importuri. Nici în s p turile din staiunea Orlat, cu com- plexe Petrești A, unde au fost descoperite cele mai numeroase complexe cu materiale Boian sau Precucuteni I, nu apare decorul cu rotia. Cele mai timpurii elemente legate de decorul cu rotia apar în descoperirile de la Baia, deși puine la num r în raport de alte bogate elemente ale etapei Precucuteni I (informaii amabile E.Ursu, dintre cele câteva mii de fragmente doar 3–4 sunt deco- rate cu rotia i atunci sunt pe past semin ). Orlat i problema importurilor Precucuteni din Transilvania ˛n staiunea Orlat, de pe râul Cibin, situat la cca. 10km de Sibiu, într-o carier de exploatarea balastului au fost efectuate s p turi de salvare. Locuirea aparine unei etape timpurii a culturii Petrești cu elemente Foeni-Mintia, dar și cu unele importuri Turdaș târzii, în care au fost descoperite un num r mare de complexe și materiale cu decor caracteristic pentru culturile Boian-Precucuteni I.Pasta ceramicii, în proporie de peste 60% este amestecat cu nisip cu coninut de mic ; același procedeu tehnologic apare la nivel Vina B2/C, dar și în alte civilizaii, în descoperiri Foeni din Transilvania, dar și în etapa timpurie a unor des- coperiri turd șene din Banat. Materialele ind în curs de prelucrare am beneciat de amabilitatea colegului Sabin Adrian Luca, conduc torul cer- cet rilor, de a vedea și studia unele complexe cu materiale Precucuteni pentru acest studiu. Legturile complexelor de la Orlat cu descoperiri din Transilvania 5 Descoperirile de la Orlat analizate împreun nu formeaz o serie cultural (tabel 21) ind puine și ap rând atribute noi pentru decor (X4-X6). Acestea arat c nu e vorba de o cultur Precucuteni, ci de importuri. Natura acestor importuri trebuie denit : c s torii exogame, târguri, schimburi de 5 Pentru a nu lungi tabelele le-am ilustrat doar pe cele corelate. produse în vase specice (ca exemplu într-un vas Bükk de import era obsidian). Din extrageri și serieri (tabel 21) se observ pre- zena a patru clusteri. Primul cluster (Orlat 073 F7) este necorelat cu celelalte. Materialele din acest complex sunt de factur Petrești A – Foeni (marcaj galben), la care sunt și unele coduri Precucuteni; cu X am marcat cele Turdaș târzii sau Petrești timpurii. Observ m c motivele de la Cașol sunt corelate cu Orlat și nu cu Feldioara, ar trebui s e mai timpurii. ˛n clusterul al doilea (g.22) intr descoperirile de la: Cașol sunt corelate cu Orlat 071 prin codul FE1 care nu este un decor specic doar culturii Precucuteni, dar are past Precucuteni; Feldioara care nu sunt corelate direct, ci prin intermediul materialului (prin codul HH și AB motive spe- cice mai multor culturi) din seciunea 15 și din complexul Orlat 033. Motivele FE2 au analogii la Târpești, Izvoare și Alexandria (faza Giulești, probabil târzie): primele dou aparin fazei Precucuteni II (Marinescu-Bîlcu 1981, g. 55.1–2), iar Alexandria fazei Giulești (Mitrea, Preda 1959, 176, g.3.11). Acestea conrm , atât pentru Transilvania cât și pentru Moldova, c în vremea fazei Precucuteni II avem noi impulsuri sudice (cât de departe merg ele este treaba colegilor din Câmpia Român și din Moldova). S-ar putea ca acestea s marcheze o nou migraie Boian în Transilvania, la nivel post Giulești, cum sugereaz și descoperirile de la Cașol, Feldioara, Le, Turia ș.a. inând cont de analizele de mai sus seria cronologic este din stânga jos spre dreapta sus la tabelul 23a-b. Datele din tabelul 23 sunt cuprinse între Feldioara și Olteni, deci pe durata etapei Precucuteni I, început de Precucuteni II.˛mpr știerea datelor arat c nu avem serie cul- tural , cu excepia celor de la Lumea Nou . Partea a doua a tabelului 23b arat c exist la Orlat și materiale mai timpurii (Orlat 008) asociate cu des- coperirile de la Turdaș și cu cele de la Baia. Ar  vorba de etapa Precucuteni IB. La Feldioara sunt unele materiale considerate de E.Comșa ca Boian (g.24a), între care observ m unele cu decor de note muzicale (g.24.3), dar și Tabel 21. C6b X6 X5 X4 C5 BA X13 X12 EB Ba8 Orlat 073 F7 1 1 1 1 Orlat S13 F9 1 1 Orlat 058 F16 1 1 Orlat 052 F3 1 1 1 1 1 59 unele liniare târzii sau Precucuteni cu note muzi- cale (g.24.a), cum sunt cele de la Le din sonda- jele noastre (g.24b), (pentru Feldioara, vezi ana- logiile de la Teodorescu 1964, 50, g.1.1–5, 2.8); un alt grup sunt Boian – Vidra dup E.Comșa, opinie pe care o împ rt im (vezi g.24c), (nu am v zut materialele, dar din studiul seriei și materia- lele de la Le, Sfântu Gheorghe, credem în opinia lui E.Comșa; la Le avem unele fragmente similare celor de la Sudii: Teodorescu 1964, g.1–2, mai ales 1, 3, 6), dar cu tr s turi de Precucuteni II; dup Silvia Marinescu, Feldioara I=Precucuteni I, Feldioara II=Giulești, etapa Aldeni (Marinescu- Bîlcu 1974, 132, 139 se referea la sap turile din 1964), dar acolo nu apare decorul cu rotia, nelip- sit în staiunile fazei Precucuteni II.Dac nu este amestec arheologic din strat, atunci sunt dou faze, una veche (elemente comune cu Sudii) în Tabel 22. Caol- Poiana în Pisc Feldioara EC 1965 Orlat 071 F5 Orlat 086 F8 Orlat 072 F6 Orlat 033 F11_F15 Orlat S15 F10 EE1 1 C6a EC1 2 EC1 1 L2 1 FK* 1 AA 2 CC 1 AB CD 1 AD 1 AD1 2 AG 1 BB1 LG9 1 B9b 1 B10 1 B11 1 CD 1 DA6 1 DA7 1 FB 1 FB2 1 FB4 1 FG 1 FH 1 HH1 1 LA 1 LA FB4 1 LG8 1 EA0 1 FK 1 1 1 1 1 1 Tabel 22. Caol- Poiana în Pisc Feldioara EC 1965 Orlat 071 F5 Orlat 086 F8 Orlat 072 F6 Orlat 033 F11_F15 Orlat S15 F10 1 2 1 1 HH 1 1 1 2 1 1 BG 1 C8 1 HA1 2 Barbotin 1 BB 1 DA0 2 DA1 1 DB 1 DB1 1 DC 1 FA 1 HA3 1 X11 1 X10 1 X9 1 X8 1 C6a GG 1 1 ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE ISTORIE, XXIV, 2016 60 Tabel 23a. Orlat 052 F3 Feldioara EC 1965 Orlat 033 F11_F15 Orlat S15 F10 Orlat 006 F1 Bancu Lumea Nou Zau Zau III Orlat 040 F2 Petreti Gr. Galb. Olteni CN 1 1 1 1 1 1 2 X0 1 1 1 1 1 Ba6 C 1 CF 1 1 LN 11 1 2 LN 9 1 LN11 1 LN7 1 1 1 1 1 1 1 1 1 X2 1 1 2 1 1 BD 1 C9 1 X1 1 61 care se naște Precucuteni I și o nou migraie din sud, la nivel Boian-Vidra, pe Olt, din nord-vestul Munteniei. Aceleași dou etape apar și în zona Sfântu Georghe – Covasna. R mâne problema amestecului. Apariia decorului cu rotia aparine nalu- lui etapei Precucuteni I sau etapei Precucuteni IIA dup N.Ursulescu. Este o evoluie local (la Baia) sau o nou migraie sudic care d naștere Precucuteniului II (asocierea cu caneluri, incizii spiraliere, pictur crusted etc.) foarte dinamic în Balcani, în descoperirile Marica și mai departe în sud la Drama (Fol et alii 1989, Taf. 7), dar nesem- nalat în Oltenia și Muntenia. Legturile cu Moldova i lumea sudic (tabel 25) Din serierile efectuate în tabelul 25 (seria cro- nologic este din stânga jos spre dreapta sus), observ m c materialele merg cu nalul etapei Precucuteni I (marcaj cu roșu) ind cuprinse între Baia (marcaj vernil) și Izvoare, Precucuteni II Tabel 23b continuare. Orlat 040 F2 Petreti – Gr. Galbena Olteni CN Turda II; Turda II Turda II B3.1993 Baia; Precuc. Ib Orlat 008 F1B Lumea Nou Bancu -Ciucsângiorgiu Puca C6a CE CA 2 2 1 1 1 1 C6a 1 CA C6a C6a CE 1 1 EC 1 AA1 1 EC ED 1 ED 2 ED1 1 EE 1 1 2 3 1 Bc I8 1 1 2 Ba6 4 I1 2 1 1 I7 1 a b c Fig.24: a, Feldioara, ceramic cu Notenkopf i Boian; b, Le , Notenkopf; c, Feldioara II (Boian –Vidra). ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE ISTORIE, XXIV, 2016 62 Tabel 25. Izvoare I Orlat S13 F9 Orlat 072 F6 Târpeti Orlat 052 F3 Orlat 033 F11_F15 Orlat 058 F16 Orlat 071 F5 Orlat 086 F8 Orlat 040 F2 Orlat S15 F10 Olteni CN Baia; Prec. Ib Orlat 008 F1B BD 2 1 HA1 7 2 C9 5 1 EB 1 1 BG 1 1 FE2 1 1 1 1 BA 1 1 AE 2 1 1 Ba8 1 DA0 2 X13 1 1 X12 1 1 FE1 1 1 X3 1 1 HA 1 1 1 T6 2 1 BC 1 1 C6a GG 1 1 X7 1 X1 1 EC 1 1 X2 1 1 HH 1 CA 1 1 C6a 2 1 1 ED 2 ED1 1 EE 1 CE 1 2 BE 2 Precucuteni. IA Precucuteni IB Elemente sudice (marcaj galben). Cele de la Olteni sunt comune. Pentru codurile cu X (culoare verde închis) nu am codicat analogii, multe ind legate de cultura Turdaș, Foeni – Mintia, Vina târzie și alte grupe viniene. Legturile cu sudul (tabelul 26) Privind leg turile cu zonele sudice (marcaj galben) avem doi clusteri. In primul cluster intr Orlat 033, complexul cel mai bogat cu materiale de tip Petrești A – Foeni cu importuri. Concluzia care se desprinde este c elementele sudice încep de la nivel Bolintineanu și merg pân în nivel Giulești. Serierile și analizele de mai sus erau necesare din lipsa unor cercet ri recente pe suprafee mari. Cele mai noi și extinse cercet ri sunt cele de la Orlat, dar ind în curs de publicare, nu credem c este cazul s mai insist m. Ele sunt importante deoarece ne 63 permit s observ m leg – turile cronologice și cul- turale ale comunit ilor. Nu trebuie s uit m c Orlat face leg tura în sudul Transilvaniei spre vest cu Valea Mureșului, spre est pe Valea Oltului pân spre izvoarele lui și spre sud pân la Dun re. Legturile cu Vina ˛n aria culturii Vina nu avem semnalate importuri Precucuteni, nici ceramic exci- zat , cu excepia unui fragment de vas cu pro- tom de la Vina, din jurnalul de inventar ale lui M.M.Vasi realizat în 1933; tot atunci deseneaz un vas cu benzi din t ieturi scurte (Nenad Tasi marcaje și scan ri color dup jurnal-inventarul lui Vasi), comune orizontului Sitagroi II, Marica, Precucuteni și altele. Via a spiritual Morminte. Nu avem informaii despre mor- minte Precucuteni în Transilvania, doar situaia de Tabel 26. C6a CA4 CA4 Can L2 BG BC HA1 DA0 CA FE1 X3 T6 C6a C6a GG CE FE2 Tangâru bordei 1; Boian I 1 1 Tangâru III; Boian Ib 1 Teleor 003AD5; Boian Giuleti 1 1 1 Giuleti; 1 Greaca; Boian – Greaca 1 Piscu Cr sani, 1-4 B9; Bolintineanu 1 Piscu Cr sani; Bolintineanu 1 1 Boian Gr ditea Ul- milor; Boian 1 V dastra; V dastra 1 V dastra; V dastra II 1 Bulgaria; V dastra 1 1 Licoteanca; Giuleti 1 1 1 Tangâru Bogata;Boian I 1 1 Olteni CN 1 1 1 Orlat 033 F11_F15 1 2 2 1 1 1 2 1 1 Tangâru Bogata; Boian II 1 1 1 C scioarele; Dudeti 1 Orlat 071 F5 1 1 Orlat 086 F8 1 Orlat 072 F6 1 Orlat 008 F1B 1 2 Fig.27. Vina apud Vasi inventar: a, jurnal 08 25 strat 6–7 1933; b, 08 26 strat 7–8. ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE ISTORIE, XXIV, 2016 64 la Iclod. Pentru mormântul de copil de la Iclod, considerat deranjat (din cauza datelor C14 ce se plaseaz la nivel de Starevo-Criș, colegii de la Kiel pun eroarea pe seama colagenului; de altfel nici alte analize pe mormintele din cimitirul A de la Iclod nu au avut sucient colagen: Diaconescu et alii 2013, 47 ., 50), ne-am pus problema dac a fost într- adev r „deranjat”. Deoarece lipseau o serie de oase ne-am întrebat dac nu cumva a fost descarnat și apoi reîngropat în podeaua locuinei. Desigur, unii ar pune acestea pe seama unor sacricii umane, dar este greu s aduci argumente pentru asemenea ritu- aluri, mai ales când e vorba de copii. Dup unele credine, copii neiniiai (botez în termen recent) in înc de familie, nu aparin comunit ii, deci locul lor este în jurul casei. Obiceiuri de descarnare am constat în Neolitic și Epoca Cuprului (C.-M. Lazarovici, Gh. Lazarovici 2006, 58) chiar la Iclod, unde în centrul staiunii a fost depus un schelet par- ial p strat la care la reinhumare, prin încercarea de a se reda poziia întins pe spate a fost schimbat poziia unor oase de la membrele din stânga cu cele din dreapta (în cercet rile din Munii Petrindului am demonstrat acest lucru: Lazarovici Gh., Kalmar/ Maxim 1987; 1988; Lazarovici Gh. et alii 1995). O alt posibilitate este ca la construirea locuinei s  dat peste un mormânt mai vechi și s  fost reîn – gropat mai ales c groapa nu era prea mare, iar dife- rena dintre adâncimea la care era craniul și unul din femure era de peste 15cm. Vasul Precucuteni era spart, cel lalt era doar cr pat. Totuși, asocierea celor dou vase Iclod și Precucuteni credem c tre- buie pus pe seama exogamiei 6. Plastica Pentru Transilvania informaiile privind plastica sunt lacunare. Din cercet rile lui Dan Buzea de la Olteni – Cariera de Nisip avem mai multe piese publicate, multe în stare fragmentar . Remarc m la acestea o deformare disproporionat a feselor, unele dintre ele ne amintesc de unele din cultura Vina de la Zorlenu Mare (Lazarovici Gh. 1979, pl.XX.C8, 10, G5, H7, 10), f r o leg tura direct îns . Unele dintre ele (g. 27.3–4) seam n ca poziie și înclinaie cu cele din tezaurele de la Isaiia (Ursulescu, Tencariu 2006) și Poduri (Monah D.2012, coperta 1), ind posibil s  fost în pozi – ie așezat pe tron. Neind descoperitre și tronuri trebuie s avem unele rezerve. Desp rirea picioarelor printr-o linie care urc spre partea de sus a coapselor (g.28.1, 3–4) amintenște tot de idolii de la Isaiia și Poduri, Ghigoești-Trudești, Târpești (Marinescu-Bîlcu 1974, g.87.3, 4, 88.2–3, 7–8, 80.2, 5, 10 ș.a.). Mai deosebit este cel cu gâtul lung, în form de coloan (g.28.2), cu analogii la Traian – Dealul Fântânilor (Marinescu-Bîlcu 1974, g. 1.9), cu brae scurte și cu sânii mari, cu corp plat, ce 6 Dup Larousse: Mariage entre sujets n’appartenant pas au mŒme groupe de parentØ (famille, lignage, clan, etc.); pentru noi noiunea de clan, de grup cultural…, dar dup viitoare analize de ADN se pot face preciz ri mai largi. Fig.28. Plastica de la Olteni, cultura Precucuteni. 65 amintește de asemenea de unii de la Poduri și Isaiia, doar c la aceia sânii sunt mai mici. Unele tipuri se menin pân în Precucuteni III, dar apar și în cultura Cucuteni în poziia șezând (Monah 2012, Trușești, g.34.8 ș.a.) sau cu gâtul înalt (Monah 2012, 303, Berești g.29.9, Scânteia g.30.2–3 ș.a.; Marinescu-Bîlcu 1974, g.71.4, 7, 10). Altra ele Piciorul de altar de la Iclod decorat cu impresiuni triunghiu- lare are cele mai bune analogii la Traian – Dealul Viei (Marinescu- Bîlcu 1974, g.91.4), unde mai toate altarele au form drep- turnghiular sau sunt cu patru picioare, dar au decor meandric asociat cu triun- ghiuri (Marinescu-Bîlcu 1974, g.91). Prin deco- rul meandric se încadreaz în seria alt rașelor din neoliticul târziu dun rean. Semne i somboluri O problem interesant o reprezint unele semne care redau guri umane, ele- mente de vegetaie, bucranii sau alte tipuri de rozete. Unele din ele redau semne și simboluri din „scrierea dunrean / danu- bian” (DS), cele mai multe din Moldova (g.30b). Este vorba de redarea omului (g.30.2, 5), a pomului vieii (g.30.7), șarpele (g.30.9–10), rar a unor simbo – luri care reprezint însemne divine (cod 130b, g.30.11). ˛n alte staiuni din vestul Transilvaniei astfel de reprezent ri lipsesc, cu excepia uni vas de la Iclod, deosebit ca past de cele de acolo, neind nici Turdaș, nici Petrești. „Importurile” (determinate de exo- gamie și schimburi cultural-economice) nu aduc și simboluri de via spiritual , ci doar unele practici familiare (cum am v zut mai sus la mormântul de la Iclod), deși originea multor elemente din cultura Turdaș este evident , mai ales la Orlat, dar și în alte staiuni. aga. Banchet de împcare. Studiu de caz Dup distrugerea complexelor din nivelul IIa (= Zau III) de la aga, în zona central a sitului, dup un nivel de distrugere a stai- unii prin foc și incendierea complexelor din supra- faa investigat , a fost cercetat o groap cu niște depuneri deosebite (Lazarovici C.-M., Lazarovici Gh. 2006, 646–647, g.IVh.33a-b ). ˛n afar de numeroase oase, unele din ele arse, au fost g site Fig. 29. Altra e: a, Iclod (foto Lazarovici; b, Traian – Dealul Viei, prelucrare dup Marinescu-Bîlcu 1974. Fig. 30. 1–10, Eresteghin – Traian –Dealul Viei, (dup Marinescu- Bîlcu 1974); 11, Coduri SD
z. ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE ISTORIE, XXIV, 2016 66 și un num r de fragmente de vase, din care unul a putut  restaurat grac. Este o cup mai larg , bitronconic , decorat cu șiruri de tringhiuri sub buz (cod DS C6, C6a, C8) m ginite de incizii, pe o past brun-cenușie cu cioburi în past , ardere mai slab (unele fragmente aveau urme de pleav în past ), diferit de categoriile culturii Zau, carac- teristic pentru cultura Precucuteni, deosebit ca past de cele de la Turdaș, dar apropiat de cea de la Iclod (campania din 1985: Lazarovici, Kalmar 1987, g.10/10, 16 17.18, 19, 20, 21; campania din 1988: Lazarovici Gh., Kalmar/Maxim 1993, g.26.6; referiri Gh. Lazarovici, C.-M.Lazarovici 2011, 35, g.13.2) și Fund tura (aceasta era din past g lbuie cu pleav în past , lustruit , diferit de cele din cultura Zau de aici: Lazarovici et alii 1996). ˛n groap au fost depuse maxilare de vit și cerb, fragmente din coloana vertebral zona cervical , multe cu urme de ardere pe ele (g.31d-e), al turi de fragmente de cenuș și c rbune. Depunerea este rezultarul unui osp , a unui banchet. Este vorba de distrugerea unui nivel din locuine, de depu- nerea resturilor peste d râm turile unei locuine (L22, g.31), groapa având o parte mai adâncit (g.31c-d). Complexul era aproape în centrul staiuni (g.31a); credem c este vorba de o comunitate Precucuteni care a provocat distrugerea sitului și organizarea unui osp . Asemenea ospee/banchete a b c d e Fig.31. Cultura Zau faza III, aga, suprafa a 10, nivel aga II, Gr. 28, groapa ritual, osp . 67 sunt cunoscute înc din PPN la Hallan ˙emi (Rosenberg 2007, 55–56), neoliticul timpuriu de la Cârcea (Nica 1984, 24), la Cașol (G1) în sta- iune Petrești, tot un banchet al unor comunit i Precucuteni (Paul 1992, 104, g. 4–7), la Iclod (G92), osp  de fundare (Lazarovici Gh. 2009, g. 7) și tot osp  de fundarea necropolei de la Cheile Aiudului la tumulul din centrul necropolei (Vlassa et alii 1985–1986, g 6–7; 1987, 6–7). Din staiune mai provin și alte fragmente cera- mice din diferite campanii de s p turi: unele pro- vin din zona unei alte locuine distruse (g.32.2–4 tabel 2 Precucuteni 1b). ˛n nivelul urm tor de locuire aga III avem un import Petrești A cu ana- logii la Daia Român (Paul 1977, pl.I.9–10 tip A II a2), vreme de la care apar unele importuri Precucuteni II (Marinescu-Bîlcu 1974, 133; Paul 1981, 224, 225). Cronologia absolut De-a lugul vremii s-au exprimat diferite opinii determinate mai ales de apariia unor noi date C14, care la acea vreme lipseau în Transilvania și Banat și erau importante pen- tru sincroniz ri. O etap important în pre – cizarea relaiilor dintre cultura Precucuteni și Transilvania în noile situaii au fost precizate de Magda Lazarovici și de noi în lucrarea de sin- tez despre Arhitectura Neoliticului și Epocii Cuprului (C.-M. Lazarovici, Gh. Lazarovici 2006, 544 .), prilej cu care am analizat și datele C14, dar și stratigraa comparat , dar f r date analitice. Noile studii și analize bayesiene f cute de Florin Drașovean (Drașovean 2014; 2014a) și mai apoi de c tre Dragoș Diaconescu (Diaconescu 2014; Diaconescu et alii 2013) sunt în m sur s aduc noi preciz ri, mai ales pentru unele situri din Transilvania în care au ap rut în special materiale Precucuteni I.Din capul locului trebuie s preciz m c în centrul și vestul Transilvaniei nu este vorba de complexe (locuine sau gropi) în care s e doar materiale Precucuteni, cu excepia unei gropi de cult de la aga, rezultat al unui „banchet” în care au ap – rut materiale Precucuteni I, cu factur specic , care prezint în opinia noastr o etap târzie Precucuteni IC (groapa taie un complex distrus în nivelurile Zau IIIC: C.-M. Lazarovici, Gh. Lazarovici 2006, 647, g.IV.h.33). Din ceea ce am v zut noi publicat pân acum sau materiale prin muzee și colecii nu avem elementele caracteristice fazei Precucuteni II, doar dou elemente, acea roti de la Bernadea i un fragment cu decor spiralic cu triunghiuri pe coama spiralei de la Turda (colecia Zs. Torma 1897), dar lipsesc inciziile specice (hașuri între arcuri, capacele specice). Totuși sunt elemente ale fazei IB Baia i Precucuteni II în multe staiuni din Moldova. Fig.33. Cronologia TiszapolgÆr – Cucuteni – Tripolie, apud Diaconescu 2014. Fig.32. Fragmente ceramice Precucuteni I: 1, din groapa Gr. 28; 2, din suprafa a 10; 3–4, ceramic cu din i de lup i excizii. ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE ISTORIE, XXIV, 2016 68 Fig.34. Datele C14. Fig.35. Datele C14. Credem deci c este vorba de o evoluie local a fazei I cu mai multe elemente sudice, cum rezult din tabele de mai sus. De altfel importurile în mediu Turdaș II–III și Foeni din Transilvania ne determin s consider m posibil un paralelism între Precucuteni IB și Precucuteni II din Moldova, Anexa tabel 1. Tangâru bordei 1;Boian I Teleor 003AD5;Giulesti Let Precucuteni I P. Cauce Prec ucuteniI Turdas, Precucuteni I Giulesti;Precucuteni I Olteni B Cariera de nisip;Prec I Piscu Crasani;Bolintineanu Taga, Precucuteni I Petresti Scoala Preccucuteni I Casolt oiana in Pesc;Prec I Pianu de Jos, Prec I Eresteghin Prec I Alexandria;Giulesti Vadastra;Vadastra II Lunca – La Draghici;Bolintin. Izvoare I;Precucuteni I Iclod Preccucuteni I Lumea Noua;Preccucuteni I Traian – Dealul Viei;Prec I Eresteghin;Preccucuteni I Bancu;Preccucuteni I Pauca;Preccucuteni I T1 1 CA4 2 1 2 L6 1 FB2 2 FA 1 CB 2 L11 1 L2a 2 1 L2 1 1 1 2 DA0 1 I9 1 BG1 1 1 C6a 1 2 3 3 3 2 1 1 FB 1 DA5 1 2 1 1 1 C6a 2 FE1 1 69 Anexa tabel 1. Tangâru bordei 1;Boian I Teleor 003AD5;Giulesti Let Precucuteni I P. Cauce Prec ucuteniI Turdas, Precucuteni I Giulesti;Precucuteni I Olteni B Cariera de nisip;Prec I Piscu Crasani;Bolintineanu Taga, Precucuteni I Petresti Scoala Preccucuteni I Casolt oiana in Pesc;Prec I Pianu de Jos, Prec I Eresteghin Prec I Alexandria;Giulesti Vadastra;Vadastra II Lunca – La Draghici;Bolintin. Izvoare I;Precucuteni I Iclod Preccucuteni I Lumea Noua;Preccucuteni I Traian – Dealul Viei;Prec I Eresteghin;Preccucuteni I Bancu;Preccucuteni I Pauca;Preccucuteni I CA 1 2 1 1 O1 1 1 L11 1 FK 1 1 1 DA1 1 1 AG 1 AF 1 C6 1 ED1 1 EE2 1 BC 1 1 1 2 2 2 1 2 E10 1 E4 1 FN 1 E3 2 CAn 1 BG 1 1 1 DA 1 1 1 1 EE1 1 1 2 C7 1 1 1 FE2 1 1 BD 1 2 C9 1 1 5 1 AE 2 HF2 4 I11 2 EA1 7 C5 3 1 I4 1 1 1 Ha1 1 FE3 1 C8 1 I5 1 1 I2 1 1 DG 1 BE 1 LN7 2 LN11 2 LN3 1 LN2 1 I1 1 1 1 2 2 I9 1 1 2 I7 1 1 1 2 1 I9 I3 1 Ba6 Baia 1 3 4 Ba7 Baia 1 1 Elemente sudice Elemente liniare Elemente caracteristice culturii, d inuire Precucuteni IA Precucuteni IB 70 dar ne referim la acel Precucuteni II de la Poduri, atribuit de Dan Monah complexului de cult cu „Conclavul Zeielor” (Monah 1987, 70). Din tabelele lui Fl. Drașovean și Dragoș Diaconescu cu analizele bayesiene (g. 34, 35) se poate aprecia foarte bine începutul culturii Precucuteni în Transilvania. BIBLIOGRAFIA ActaMN: Acta Musei Napocensis, Cluj-Napoca. ActaMP: Acta Musei Porolisensis, Zal u. AnB: Analele Banatului, I–IV 1928–1931; S.N.I 1981, Muzeul Banatului, Timioara. Apulum: Acta Musei Apulensis, Alba Iulia. ArhMold: Arheologia Mdoldovei, Iai. Atti VI CISPP: Atti del VI Congresso Internazionalle delle Scienze Preistoriche e Protoistoriche, Roma, vol. II, 1965. BAI: Bibliotheca Archaeologica Iassiensis, Institutul de Arheologie Iai. BHAB: Bibliotheca Historica et Archaeologica Banatica. BMA: Biblioteca Musei Apulensis. BMAntiq: Bibliotheca Memoriae Antiquitatis. BMN: Bibliotheca Mvsei Napocensis, Cluj-Napoca, Muzeul Naional de Istorie a Transilvaniei. BulMJT: Buletinul Muzeului Jude ean Teleorman Cucuteni 120 ans des recherches: Gh. Dumitroaia, J.Chap – man, O.Weller, C.Preoteasa, R.Munteanu, D.Nicola, D.Monah (eds.), Cucuteni 120 ans des recherches. Le temps du bilan / 120 Years of Research. Time to sum up, BMAntiq, 16, Ed. Constantin Matas , Piatra Neam, 2005. CultCivDunJos: CultCivDunJos: Cultur i Civiliza ie la Dunrea de Jos, C l rai. EAIVR: Enciclopedia arheologiei i istoriei vechi a României, Bucureti, I, A-C, 1994; II, D-L, 1996; III, M-Q, 2000. JahrbRGZM: Jahrbuch der Römisch -Germanischen Zentral Museums, Mainz. La Civilisatin de Cucuteni: La civilisation de Cucuteni: La civilisation de Cucuteni en contexte europØen. Session sci- entique dØdiØ au centenaire des premiŁre dØcouvertes de Cucuteni (Ia i – Piatra Neam 24–28 septembre 1984), ed. M.Petrescu-Dîmbovia, N.Ursulescu, D.Monah, V.Chirica, Bibliotheca Archaeologica Iassiensis I, Iași, 1987. Materiale: Materiale i cercet ri arheologice, Bucure ti. MemAntiquitatis: Memoria Antiquitatis. Acta Musei Petro- davensis, Piatra Neam. MFMÉvk: Mora Ferencz Museum Évkonyve. PZ: Prähistorische Zeitschrift, Berlin. Sings of Civilization, 2009: StComSibiu: Studii i Comunicri Sibiu. Muzeul Brukenthal, Sibiu. *** Berciu 1959 D. Berciu, S p turile de la Tangâru și Petru Rareș. Materiale, VI, 1959, 137–145. Bobi 1978 V.Bobi, Un atelier de prelucrare a silexului și a pietrei aparinând culturii Boian, descoperit la Cîndești – Vran- cea. Studii i comunicri, Vrancea, I, Focșani, 1978, 7–18. BognÆr-KutziÆn 1966 I. BognÆr-KutziÆn, Das Neolithikum in Ungarn. Archeologia Austriaca, 40, 1966, 249–280. Burdo 2001 N.Burdo, e inuence of western and central Car – pathian region cultures in the materials of the nal pahase of Tripolje A in the Middle Dniester Territory. Acta Archae – ologica Carpathica, tom XXXVI, 2001, 5–37. Burdo 2005 N. Burdo, Tripolye A and Precucuteni Problems of Periodization and the Absolute Chronology. In: Cucuteni 120 ans des recherches, 2005, 75–84. Buzea 2002 D. L. Buzea, S p turile arheologice de salvare de la Olteni „Cariera de nisip. Angustia, 7, 183–226. Cavruc, Buzea 2005 V.Cavruc, D.L.Buzea, Vestigiile dacice timpurii de la Olteni. Raport preliminar. Angustia, 9, Arheologie, 121–154. Ciut M.1997 M. Ciut , Noi descoperiri aparinând neoliticului târziu în eu a – .,La c rarea morii” (com. Ciugud, jud. Alba). Anuarul Institutului de Cercetri Socio-Umane, IV, Sibiu, 1997, 7–34. Comșa 1954 E.Com a, Consideraii asupra evoluiei culturii Boian. SCIV, 5, 1954, 3–4, 361–392. Com a 1957 E.Com a, Stadiul cercet rilor cu privire la faza Giu- lești a culturii Boian. SCIV, 8, 1957, 1–4, 27–47. Comșa 1965a E.Com a, Cultura Boian în Transilvania. SCIV, 16, 1965, 4, 629–647. Comșa 1965b E.Com a, Quelques donnØes sur la chronologie rela – tive et le dØveloppement des cultures nØolithique du sud- est de la R.P.R.et de l’est de la R.P.Bulgarie. In: Atti VI CISPP, Roma, 1965, 242–245. Comșa 1969 E.Com a, Contribuii cu privire la cultura cu cera- mica linear de pe teritoriul RPR și din regiunile vecine. SCIV, XI.2, 1969, 217–242. Comșa 1974 E.Com a, Istoria comunit ilor culturii Boian, Bucu- rești, 1974. 71 Comșa 1987 E.Com a, Neoliticul pe teritoriul României. Considera – ii, Ed. Acad. RSR, București, 1987. Com a 1991 E. Com a, La culture de Boian. In: V. Chirica, D. Monah (eds.), Le PalØolithique et le NØolithique de la Roumanie en contexte europØen, BAI, IV, Iași, 1991, 188–224. Com a 1994 E.Com a, Boian. EAIVR, București, 1994, 191–192. Costea 1970 Fl.Costea, Sondajul stratigrac de la Feldioara, jud. Brașov. Cumidava, V, 1970, 28–44. Diaconescu 2014 D.Diaconescu, Considerations concerning the chro- nology of the early Copper Age TiszapolgÆr culture. PZ, 89(2), 2014, 219–241. Diaconescu et alii 2013 D.Diaconescu, Gh. Lazarovici, S.Tincu, Consideraii privind poziia cronologic absolut a cimitirelor preisto- rice de la Iclod. ActaMP, XXXV, 2013, 47–63. Dimitrijevi 1968 S.Dimitrijevi, Sopot Lendelska Kultura, Zagreb, 1968. Dragomit 1957 I. T. Dragomir, Cercet ri arheologice pe Valea C lm uiului. Materiale, III, 1957, 293–300. Drașovean 2014 Fl.Dra ovean, Despre cronologia relatic și absolut a neoliticului și eneoliticului timpuriu din r s ritul bazinu- lui carpatic. O abordare Bayesian . AnB, S.N., Arheologie- Istorie, XXII, 2014, 33–68. Drașovean 2014a Fl.Drașovean, On the Late Neolithic and Early Ene- olithic Relative and Absolute Chronology of the Eastern Carpathian Basin. A Bayesian approach. In: e Neolithic and Eneolithic in Southeast Europe, 2014, 129–171. Drașovean, Luca 1990 Fl. Dra ovean, S. A. Luca, Consideraii preliminare asupra materialelor neo-eneolitice din așezarea de la Min – tia-Gerhat (com. Veel, jud. Hunedoara). SCIVA, 41, 1990, 1, 71–76. H.Dumitrescu 1966 H. Dumitrescu, Câteva probleme legate de cultura Petrești. SCIV, 17, 3, 1966, 433–444. Vl. Dumitrescu 1972 Vl. Dumitrescu, Quelques aspects des synchronismes entre les culture nØo- ØnØolithiques et de la pØriode de transition vers l’âge de bronze de l’Europe sud-orientale, d’une part et le monde egØo-anatolien, d’autre part. In: II CongrŁs International, II, AthŁns, 1972, 25–51. H. Dumitrescu, Gh. Lazarovici 1984 H.Dumitrescu, Gh. Lazarovici, Cercet rile arheolo- gice de la T ualaș-Deva (partea I). ActaMN, XXI, 1984 3–44. H. Dumitrescu, Gh. Lazarovici 1985–1986 H.Dumitrescu, Gh. Lazarovici, Cercet rile arheolo- gice de la T ualaș-Deva (partea a II-a). ActaMN, XXII– XXIII, 1985–1986, 3–40. Frînculeasa, Garv n 2007 A.Frînculeasa, D.Garv n, Câteva consideraii asupra unor descoperiri precucuteni din Muntenia. MemAntiq, XXIII, 2007, 213–220. Fol et alii 1989 A. Fol, R. Katincarov, J. Lichardus, F. Bertemes, I.K.Iliev, Bericht über die bulgarisch-deutschen Ausgra- bungen in Drama (1983–1988). Neolithikum – Kupferzeit – Bronzezeit, BerRGK, 70, 1989, 5–128. M.Garašanin 1961a M. Garašanin, e Neolithic in Anatolia and the Balkan. Antiquity, 35, 1961, 276–280. Garašanin M.1961b M. Garašanin, Zur Chronologie und Detung eini- ger frühneolithischen kulturen. Germania, 39, 1961, 142–146. Garašanin M.1968 M. Garašanin, Polakoi Centralnog Balkana y hro- nologiji neolita Yugostocne Europe. In: Neolit Cen – tralnog Balkana, Narodni Muzej Beograd, 1968, XXXVII–XXXVIII. M. Garašanin, Dehm 1963 M. Garašanin, W. Dehm, Trakisch-makedonische Wohnhügelfunde in der Samlung des Vorgeschichtlichen Seminar zu Mehrburg/Lahn. JahrbRGZM, 10, 1965. Garv n 2008 D. Garv n, Locuiri sezoniere precucuteniene. Cucuiei-Slatina Veche, judeul Bac u. Carpica, XXXVII, 2008, 110–122. Garv n et alii 2009 D.Garv n, D.L.Buzea, A.Frînculeasa, Precucuteni, originea unei mari civiliza ii – Catalog de expozi ie, Ed. Constantin Matas , Gh. Dumitroaia (ed.), Piatra Neam, 2009. Gligor 2009 M. Gligor, A ezarea neolitic i eneolitic de la Alba Iulia-Lumea Nou în lumina noilor cercetri, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2009. 72 Georgieva 1998 P. Georgieva, Early Eneolithic Pottery from Burnt Dwelling – Kozareva Mogila, a Tell near Kabaleškovo. In: M.Stefanovich, H.Todorova, H.Hauptmann (eds.), James Harvey Gaul. In: memoriam, 1998, 153–159. Korek 1960 J. Korek, Verbreitung der Bükk Kultur in Ungarn. MFMÉvk, 1960, 48–52. C.-M. Lazarovici, Gh. Lazarovici 2006 C.-M., Lazarovici Gh., Arhitectura Neoliticului i Epo – cii Cuprului din România. II.Epoca Cuprului, BAM, IV, Ed. Trinitas, Iași, 2007. Lazarovici 1979 Gh. Lazarovici, Neoliticul Banatului, BMN, III, Cluj, 1979. Lazarovici 1983 Gh. Lazarovici, Șantierul arheologic Iclod (1977– 1981). Materiale, 15, 1983, 50–61. Lazarovici 2009 Gh. Lazarovici, e Zau Culture. In: Fl.Drașovean, D.L.Ciobotaru and M.Maddison (eds.), Ten years after e Neolithic of south-east of Balkans, as uncovered by the last decade of Research. Proceedings of the Conference held at the Museum of Banat on November 9 th–10 th, Ed. Marineasa, Timișoara, 2009, 179–217. Lazarovici 2009a Gh. Lazarovici, Database for Signs and Symbols of Spiritual life. In: Sings of Civilization, 2009, 63–86. Lazarovici 2010 Gh. Lazarovici, Evolution, absolute und relative chro – nology of the Zau culture. In: in P.KalÆbkovÆ, B.KovÆr, P.Pavœk, J.SutekovÆ (eds.), PANTA REI.Studies in chrono – logy and cultural development of the SE and Central Europe in Earlier Prehistory presented to Juraj Pavœk on the occasion of his 75. birthday. Studia Archaeologica et Medievalia, XI, Bratislava, 2010, 115–128. Lazarovici 2012 Gh. Lazarovici, Cronologia absolut , relativ și evolu- ia culturii Zau. ActaMP, XXXIV, 2012, 55–71. Lazarovici Gh., Kalmar 1982 Gh. Lazarovici, Z.Kalmar, Discuii pe marginea leg – turilor cronologice și culturale dintre grupul Iclod și cul- tura Tisa. ActaMN, 18, 1982, 221–245. Lazarovici, Kalmar 1987 Gh. Lazarovici, Z.Kalmar, Ș antierul arheologic Iclod. Campania 1985. Apulum, 24, 1987, 9–39. Lazarovici, Kalmar 1988 Gh. Lazarovici, Z.Kalmar, S p turile arheologice de la Iclod. Campania din 1986. Apulum, 25, 1987, 9–47. Lazarovici, Kalmar/Maxim 1993 Gh. Lazarovici, Z.Kalmar/Maxim, S p turile arheolo- gice de la Iclod (Campania 1988). Apulum, XXVII–XXX, 1993, 23–57. Lazarovici Gh., Lazarovici C.-M.2011 Gh. Lazarovici, C.-M.Lazarovici, Despre fazele A1 ale grupelor Ariușd și Cucuteni. Angustia, XIV, Sfântu Gheor- ghe, 2011, 27–108. (studiul despre Ariu d), 35. Lazarovici, SzØkely 1995 Gh. Lazarovici, Z. SzØkely, Sfârșitul neoliticului timpuriu în sud-estul Transilvaniei. Cumidava, 15–19, (1990–1994), 1995, 5–21. Lazarovici et alii 1995 Gh. Lazarovici, Z. Maxim, C. Lazo, M. Me ter, antierul arheologic Iclod. Campania 1994. ActaMN, 32, I, 507–535. Lazarovici et alii 1996 Gh. Lazarovici, Z. Maxim, M. Meșter, A. Bulbuc, S.Radu, V.Crișan, Șantierul arheologic Fund tura-Pode- rei. ActaMN, 33.1, 1996, 301–321. Lazarovici et alii 2011 Gh. Lazarovici, C.-M.Lazarovici, M.Merlini, Trtria and the sacred tablets, eds. C.-M.Lazarovici, Gh. Lazaro- vici, J.Marler, M.Merlini, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2011. Luca 2001 S.A.Luca, A ezri neolitice pe Valea Mure ului (II). Noi cercetri arheologice la Turda -Lunc. I. Campaniile ani – lor 1992–1995, BMA, XVII, Ed. Economic , București, 2001. Luca et alii 2004 S.A.Luca, C.Roman, D.Diaconescu, Cercetri arhe- ologice în Pe tera Cauce, vol. I, Bibliotheca Septemcastrensis, IV, Sibiu, 2004. Macrea 1959 M.Macrea, Șantierul arheologic Cașol – Boia. Mate- riale, VI, 1959, 407–444. Makkay 1993 J.Makkay, Potttery links betwen late neolithic cultures of the NW Pontic and Anatolia, and the origin of Hittites. Anatolica, XIX, 1993, 117–128. Mantu 1998 C.-M.Mantu, Cultura Cucuteni. Evolu ie, cronologie, rela ii culturale, BMA, V, Piatra Neam, 1998. Marinescu-Bîlcu 1974 S. Marinescu-Bîlcu, Cultura Precucuteni pe teritoriul României, Ed. Academiei R.S.R., București, 1974. Marinescu-Bîlcu 1976 S.Marinescu-Bîlcu, Relaii între culturile Precucuteni și Boian Gumelnia. SCIV, 27, 1976, 3, 347–354. 73 Marinescu-Bîlcu 1981 S. Marinescu-Bîlcu, Tîrpești. From Prehistory to His – tory in Eastern Romania, BAR International Series, 107, Oxford, 1981. Marinescu-Bîlcu 1985 S. Marinescu-Bîlcu, Inceputurile și etapele culturii Precucuteni și relaiile sale cu cultura Tripolie. MemAntiq, IX–XI, (1977–1979), 1985, 419–428. Mateescu 1957 C. N. Mateescu, S p turi arheologice la Crușovu. Materiale, III, 1957, 103–113. Maxim 1999 Z. Maxim, Neo-eneoliticul din Transilvania, BMN, XIX, Cluj-Napoca, 1999. Merlini 2009 M.Merlini, An Inquiry into the Danube Script, Bibli- otheca Brukenthal, XXXIII, Sibiu, 2009. Miloji 1949 Vl. Miloji, Chronologie der jungeren Steinzeit Mittel- und Südosteuropas, Berlin, 1949. Miloji 1960 Vl. Miloji, Hauptergebnisse der Deutschen Ausgrabun – gen in essalien 1953–1958, Rudolf Habelt, Bonn, 1960. Monah 1987 D.Monah, La datation par C14 du complexe culturel Cucuteni – Tripolie. In: La Civilisation de Cucuteni, 1987, 67–79. Monah 2012 D.Monah, Plastica antropomorf a culturii Cucuteni – Tripolie, BMAntiq, XXVII, Ed. Constantin Matas , Pia- tra Neam, 2012. Morintz, Preda 1959 S.Morintz, C.Preda, S p turile de la Spanov. Materi- ale, V, 1959, 163–166. Mitrea, Preda 1959 B.Mitrea, C.Preda, S p turile de salvare de la Alexan- dria. Materiale, V, 1959, 175–176. Naidenova 2005 E.Naidenova, Characteristics and analogies in V das- tra pottery found in South of the Danube. CultCivDunJos, XXII, 2005, 127–140. Neagu 2003 M.Neagu, Neoliticul mijlociu la Dunrea de Jos, C l – rași, 2003. Nestor 1960 I.Nestor, Zur Periodisierung der späteren Zeitstuen des Neolithikums in der Rumänischen Volksrepublik. Dacia, N.S., IV, 1960, 53–68. Nica 1984 M.Nica, Noi descoperiri arheologice în așezarea neo- litic de la Cârcea, jud. Dolj. Arhivele Olteniei, 3, 1984. Pandrea, Vernescu 2005 S.Pandrea, M.Vernescu, Câteva observaii referitoare la raporturile dintre cultura Gumelnia și cultura Precucu- teni. ˛n: In honorem Silvia Marinescu-Bîlcu, CultCivDun – Jos, XXII, 2005, 263–278. Paul 1969 I. Paul, Așezarea neo-eneolitic de la Pianul de Jos (Podei), jud. Alba. StComSibiu, 14, 1969, 33–89. Paul 1977 I.Paul, Periodizarea intern a culturii Petre ti în lumina evoluiei ceramicii pictate. StComSibiu, 20, 1977, 15–26. Paul 1981 I.Paul, I.Paul, Die gegenwärtige Forschunggstand zur Petrești-Kultur. PZ, 56, 1981, heft 2, 197–234. Paul 1992 I.Paul, Cultura Petre ti, București, 1992. Renfrew et alii 1986 C. Renfrew, M. Gimbutas, E. Elster, Excavations at Sitagroi, a prehistoric village in Northeast Greece , Vol. 1. Monumenta Archaeologica 13. Los Angeles UCLA Insti – tute of Archaeology, 1986. Rosenberg 2007 M. Rosenberg, Hallan ˙emi. In: Vor 12.000 Jahren in Anatolien, Die ältesten Monumente der Menschheit, Herausgegeben Badischen Landesmuseum Karlsruhe, Konrad eiss Verlag GmbH, Karlsruhe, 2007, 54–56. Roska 1941 M. Roska, Die Sammlung Zsoa von Torma, Cluj, 1941. Sîrbu, Pandrea 2003 V.Sîrbu, S.Pandrea, Signs on Vessel Bottom from the Developed Neolithic in the Carpathian – Balkan Region. In: L.Nikolova (ed.), Early Symbolic Systems for Commu – nication in Southeasteurope, I, BAR IS, 1139, 2003, 193–202. Sorokin 1997 V. Sorokin, Consideraii referitoare la așez rile fazei Cucuteni A-Tripolie B1 din Ucraina și Republica Mol- dova. MemAntiq, XXI, 1997, 7–83. Stefanovich, Banko 1998 M. Stefanovich, A. H. Banko, Kamenska Chuka 1993–1995. In: M. Stefanovich, H. Todorova, and H.Hauptmann (eds.), James Harvey Gaul – In Memorium, 1998, 255–338. 74 SzØkØly 1970a Z.SzØkely, Contribuii la cunoașterea culturii Boian în sud-estul Transilvaniei. MemAntiq, II, 1970, p.19–23. SzØkely 1988 Z.SzØkely, comunicare la, A XXII-a sesiune anual de rapoarte privind rezultatele cercetrilor arheologice din anul 1987, Pitești, martie, 1988. Ș erb nescu 1997 D. Ș erb nescu, Contribuii la r spândirea civilizaiei Dudești. CultCivDunJos, XV, 1997, 81–96. Ș erb nescu 2002 D. Ș erb nescu, Olteni a. Muzeul civiliza iei Gumel- ni a, Ed. S.C.Eurogama Invest S.R.L., București, 2002. Ș tefan 2014 C.E.Ș tefan 2014, Câteva date despre locuirea de tip Boian-Vidra de la Radovanu-La Muscalu, jud. C l ra i. AnB, XXII, 2014, 155–164. Teodorescu 1964 V.Teodorescu, Contribuii la cunoașterea r spândirii culturii cu ceramic linear de pe teritoriul RSR. In: Sesiu- nea de comunicri tiin ice a muzeelor de istorie din decem – brie 1964, vol. I, București, 1971, 42–51. issen 2013 L. C. issen, Middle Neolithic ceramics from TELEOR 003, Southern Romania /Ceramica neoliticu- lui mijlociu din TELEOR 003 (M gura ‘Buduiasca’, jud. Teleorman), sudul României. BulMJT, 5, 2013, 25–124. Todorova 1986 H.Todorova, Kamenno- medhnato epoha v Bulgarija, Soa, 1986. ˛n bulgar Todorova, Vaisov 1993 H.Todorova, I.Vaisov, Novo-kamennata epoha v Bul – garia, Soa, 1993. ˛n bulgar Ursu, Aparaschivei 2014 C.-E.Ursu, C.Aparaschivei, A Few consideration on some of the ceramic vessels decorated with stylized anthro – pomorphic representations, from Precucuteni-Tripolye A area. Brukenthal. Acta Mvsei, IX.1, Sibiu/Hermannstadt, 2014, 19–56. Ursu, Aparaschivei 2014a C.-E. Ursu, C. Aparaschivei, Sosudî so stiliyovan – n mi antropomorphnîmi izobra enijami iy areala Precucutenî-Tropolye A.Nekotorîe soobra enija. Stratum Plus, 2, 2014, 309–330. Ursulescu 1982 N. Ursulescu, Aspect sau fenomen de tip Suditi?. Suceava, IX, 1982, 479–486 Ursulescu 1990 N.Ursulescu, Contribuii privind evoluia culturii lini- are pe teritoriul Moldonei. ArhMold, XIII, 1990, 13–47. Ursulescu, Tencariu 2006 N.Ursulescu, F.A.Tencariu, Religie i magie la est de Carpa i acum 7000 de ani. Tezaurul cu obiecte de cult de la Isaiia, Ed. Demiurg, Iași, 2006. Vasi 1936 M.M.Vasi, Praistorijska Vina, IV, Beograd, 1936. ˛n sârb Vlassa 1959 N. Vlassa, Cultura ceramicii liniare în Transilvania. SCIV, X, 1959, 2, 239–245. Vlassa 1962 N.Vlassa, Probleme ale cronologiei neoliticului Tran – silvaniei în lumina stratigraei așez rii de la T rt ria. In: StudiaUBB, SH, 2, 1962, 23–30. Vlassa 1976 N.Vlassa, Neoliticul Transilvaniei. Studii, articole, note, BMN, III, Cluj-Napoca, 1976. Vlassa et alii 1985–1986 N. Vlassa, M. Takacs, Gh. Lazarovici, Mormintele tumulare din Banat și Transilvania din perioada eneolitic târzie. ActaMN, XXI–XXIII, 1985–1986, 59–78. Vlassa et alii 1987 N. Vlassa, M. Takacs, Gh. Lazarovici. In: Hügelbes – tattung in der Karpaten-Donau-Balkan-Zone, Wahrend der ˜neolithischen Periode, Beograd, 1987, 107–119. Vulpe 1957 R.Vulpe, Izvoare. Spturile din 1936–1948, Bucu- rești, 1957. Zriny 1981–1982 A.Zriny, Contribuii la cunoașterea neoliticului din Valea superioar a Mureului: S p turile de la Goreni. Marisia, XI, 1981–1982, 17–29.