Adina.cazacu@scoalafinlandeza.ro 738 Cd Lucrare De Licenta Bica Bianca Text

UNIVER! FACULTATEA DE ATEA DIN BUCURESTI OLOGIE $I ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI Departamentul de Formare a Profesorilor UTILIZAREA TEXTULUI LITERAR ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR Coordonator științific: Leet. univ. dr. CAMELIA RĂDULESCU Absolvent: BICĂ D. BIANCA-NICOLETA București, 2019 CUPRINS INTRODUCERE … Capitolul 1 Importanța lecturii la clasele a l-a șia IV-a nnn n Capitolul 11 = Textul era. 2.1 Definite și caracerisici ale textlu tera. = sess . 2.2 Tipologia textului era a clasele a II 2.2.1 Teal irc. oe a 22.1.1 Ghicitoarea. a m a Wat 2.2.12 Proverbul. 2.2.1.3 immu a sos 2.2.2 Testul narativ 222.1 Povestirea ov 22.22 Povestea 2223 Fabula sos u 2.2.24 Nela 2.2.3 Testul dramatic 2.2.51 Sceneta a — 2 Capitol I~ Interdiscplinartatea in învățământul primar la casele a II-a sia IV- Capitolul IV. Motivația elevilor, 4.1 Definire si caracteristic ale motivate: 42 Motivația elevilor pentru lectură. Roll si responsablitățile cadrului didactic Capitolul V- Metodologia cercetarii. PREZENTARE REZULTATE = PREZENȚA TEXTELOR LITERARE ÎN MANUALELE DIGITALE – 2 „38 A 48 PREZENTARE REZULTATE – CHESTIONAR Concluzii Referințe bibliografice . INTRODUCERE Această lucrare propune să investigheze utilizarea textului literar primar (la clasele a III-a si a IV-a) din perspectiva interdisciplinară (în sensul urmărește integrarea textului literar în alte discipline la clasă în afara lecților de la limba si literatura română). Consider că textul literar trebuie valorificat în școală pe cât de mult posibil, deoarece pune bazele unei dezvoltări armonioase a elevilor ca persoane ale societăți, ajutându-i pe aceștia să-și umple bagajul de cunoștințe prin prisma a ceea ce citese. Totodată, le dezvoltă creativitatea si imaginația. Fie că sunt texte literare propuse de programa școlară, fie că sunt texte suplimentare ori că sunt texte de interes mai larg, elevii trebuie să citească cât de mult druma către lectură, prin diferite mijloace și posibil. Astfel, rolul profesorului este de | a Consider că utilizarea textului literar printr-o abordare intersăisciplinară este benefică pentru elev, dar si pentru buna desfășurare a lecții la clasă. Elevii pot atrași de un citat folosit de către cadrul didactic pentru captarea atenției, pot i atrași de versurile unui cântec din cadrul Iectiei de muzică, ori pot fi profund impresionați de mesajul unui text lire. Toate acestea trebuie să fie folosite pentru a-i indrepta pe elevi către literatură, pentru a forma un. popor de oameni inteligenți, iar oameni inteligenți sunt aceia care citese. Lectura va fi mereu de actualitate deoarece un popor educat este un popor care citește Viitorul se eladeste prin antrenarea minții și stimularea sa continuă. De aceea, lectura trebuie să fac parte din rutin oricărei persoane. Profesile sunt în strânsă legătură cu lectura, ar acest fapt se reflect in socieatea de astăzi domeniul medica, psihologi, avocatură, jurnalism, tehnologia. informației și a comunicării șa m d. Toate acestea au la bază textul scris. întrebările la care luerarea își propune să formuleze răspunsuri sunt: „Există în manualele: de istorie/geografie/educajie civică/tiinte texte literare?”; “Inhuențează utilizarea textelor literare motivația pentru invatare a elevilor a disciplina respectiva?”:” Cum sunt utlizate textele: acestea? (in sensul în care există exerciții cu privire la texte). * Această lucrare este structurată în cinci capu Capitolul 1- Importanța lecturii la clasele a Mea și a IV-a : Capitolul 11 — Textul lverar: Capitolul INI ~ Interdisciplinaritatea în imătămânul primar la clasele a II-a și a I-a ; Capitolul 1V- Motivația eleilor: Capitolul V- Metodologia cercetarii. Lucrarea va urmări Să aducă argumente cu privire la importanța lecturii în viața elevilor, se va stabili conceptul de text literar din învățământul primar, se vor face legituri între disciplinele studiate la clasele a I-a și a IV-a cu textele literare și importanța folosirii și integrării acestora în activitatea cu elevii. De asemenea, se va cerceta gradul de atractivitate a elevilor cu privire la lectură. Prin citit, elevii pășese în lumea literară, evadând din real. Având contact cu lectura și experimentând plăcerea de a citi, a cunoaște sia învăța, introducerea timpurie a acesteia în viața elevilor este benefică, slefuind abilitățile de exprimare, comunicare și înțelegerea acestora. ‘apitolul I – Importanța lecturii la clasele a II-a și a IV-a Vorbind despre lectură, aceasta ar trebui să fie nelipsită din viața copilului din învățământul primar deoarece aduce multiple beneficii în plan mental, ajutând la formarea unor capacități de comunicare și reaționare. „Cartea este un ospăț al gândurilor la care oricine este poftit” (Alexandru și Sincan, 1995, p.11). Se poate spune despre carte că are o funcție insructiv-educativă, întrucât este un material pe care elevul il are la dispoziție atât timp cât se afld în școală, dar i în afara ei. Din care, el poate culege informații ce îi pot pune bazele unui lexic bogat, dar chiar să Ml învețe despre ceea, ce se întâmplă in lume, De aceca, este important ca elevii si leetureze cât de mult posibil ciclul primar, „De altfel, cartea este comoară fără de preț, în care unii i adună cele mai frumoase gânduri ca alti să le poată folosi în voie * (Ibidem) Lectura dezvoltă foarte mult comunicarea la elevi. Comunicarea reprezintă un mijloc esențial in relația cadrului didactic cu copii. Aceasta este procesul de transmitere si primire a mesajelor. Unele dinre elementele care pot determina o comunicare eficientă profesor-elev sunt: ascultarea, empatia, contactul vizual, elementele non-verbale și utilizarea umorului. Evident că există mult mai multe elemente ce determină © comunicare eficientă, însă cele enumerate anterior sunt esentiale comunicarea dintre cadru didactic si copii. Ascultarea reprezintă una dinure metodele bune de comunicare eficientă dintre profesor-elev, deoarece. ascultarea presupune primirea mesajului de la persoana cu care comunicim. A nu se uita că ascultarea reprezintă 40% din comunicare. Deci, ascultatea trebuie să vină atât din partea profesorului, cât și a elevului, având același scop = recepționarea mesajului, Trebuie, totus, să se find cont de cuvintele folosite deoarece pot fi interpretate greșit. Contactul vizual reprezintă un element ce determină o comunicare eficientă, deoarece ochii oferă credibilitate, pot reprezenta o comunicare non-verbal, Dacă nu se menține contactul vizual cu publicul, acesta se poate simți neglijat, nebăgat în seamă, si în cele din urmă își va pierde interesul pentru ceca ce se vrea transmis. Empatia este și ea un element important pentru comunicarea eficientă. Atât timp cât timp exista ‘un interes pentru emoțiile copiilor și se încearcă a eleaem reacție și nevole, deja copii vor i atrași deoarece, find alturi de aceștia și înelegându-i,îerederea lor va i câștigată Pentru a empaiza trebui să existe întelegere, iar întelegerea apare doar dinscutând. Vilizarea umorului conduce, de asemenea, a o bund comunicare inte elev:profesorul intrucit acest ine elevul activ și interesat și de asemenea poate duce la o învățare eficientă. Spre exemplu, un profesor care face o glumă la începutul orei, le capiează atenia copiilor încă de a început. În cazul în care copii sunt deja atenți la începutul orei, profesorul ar putea introduce o glumă (având o legătură cu subiectul temei, bineinfeles) în momentul în care observa că elevii devin dezinteresati și plictsiți. Un alt mijloc de comunicare eficientă îl reprezintă elementele non- verbale. Asa cum s-a spus anterior, contactul vizual reprezintă, de asemenea, un element nonverbal. Însă pe lângă acesta, mai putem enumera si zâmbetul, mimica, gesturile. Citiul îi ajută pe elev să se dezvolte, mai ales din punct de vedere emotional, Acesta își va dezvolta imaginația, va fi mai tolerant, va învăța Să empatizeze, îl va face să-și dorească să citească mai mult și nu se va mulțumi cu cât primește (asta numai cazu in care elevul este cu adevărat pasionat de care), elevul si poale găsi o pasiune prin citit, dar va învăța să se relaxeze: i va descoperi că cititul nu trebuie să fie o corvoadă, ci tocmai, un mod de a petrece timpul liber. Un avantaj al lecturi este faptul că nu este scumpă si in orice caz, fiecare scoală ar trebui să dispună de o bibliotecă personală pentru elevi. Prin lectură, elevul se va dezvolta continuu. De ce? Deoarece cu fiecare care citită va învăța cel putin un element nou, o morală, o lectie de viață, o povață ete Conform unui studiu realizat de către Cunningham si Stanovich (1998) – profesori la Universitatea din California, Berkeley , itul îl ajută pe elev să devină mai iste. Cititul are consecințe cognitive care se întind mai departe de efectul imediat pe care îl are acesta. Lecturarea are consecințe puternice pe plan lung, având profunde implicații pentru dezvoltarea ‘unei capacității cognitive a individului. Aceștia vorbesc si despre faptul că textul este destul de dificil de decodat, iar dacă nu se învață acest lucru devreme, va fi dificil pe vitor a se implica in activități ce tin de citire. Multi dintre teoreticieni sunt de acord că majoritatea cuvintelor pe care le învață copilul timpul vieții apar indi prin expunerea limbajului decât prin predarea directă Multi cercetători susțin cu tărie că volumul de lectură citt de elevi, contribuie în mod cer la diferențele individuale în lexicul copiilor. Motivele teoretice pentru care se. crede că cantitatea, de lectură cittd este o un mod deosebit de extindere a vocabularului copilului derivă din diferentele de cuvinte care au fost găsite între persoane. Ceea ce a fost imediat evident din cercetările profesorilor a fost că exicul este mai sărac in vorbire, in comparație cu serierea. Cu toate ca există diferente considerabile in ceea ce privește volumul de lectură ce se învață scoală, cercetătorii s-au gândit că diferențele de vocabular le face citirea fără presiunea scol citirea exiracurriculară, cea independentă. De asemenea, cercetătorii au cereetat și. alte abilități legate de mecanismele de achizitie a covabularului, si anume: capacitatea de decodare. Capacitatea de decodare poate să remedieze a relația dintre volumul de lectură și dimensiunea vocabularului elevilor. Cu cât elevul decodează mai rapid textul itt, cu atât acesta. ce poate fi mai st 6 va define un volum mai mare de cunoștințe si va putea si integreze cu ușurință cuvinte noi în lexicul personal. Un aspect pozitiv al cercetării este că lectura aduce beneficii semnificative Chiar si uțin ii poate dezvolta, la un moment dat, capacități de înțelegere și își va pentru toată lumea — nu doar pentru „copiii inteligenți” sau pentr cititorii mai capabi elevul ce a citit mai forma un vocabular pin citire. Concluzionând, cercetătorii au ajuns la următoarele: trebuie să se asigure faptul că elevul își dezvoltă abilitatea de decodare și de recunoaștere a cuvintelor și că cei care citese mai bine sunt „suspecți” ca citind mai mult; iar o a doua concluzie ar fi că indiferent de nivelul de dezvoltare cognitiva a copilului, acesta trebuie să fie încurajat dublu pentru citire, mai ales din parea profesorului. Cartea nu impune un anumit ritm de citire ca în cazul filmelor. Cartea oferă cititorului. posi conținutul următor, ori cititorul are dreptul de a se opri asupra unui citat ce îl aptivează profund și îl determină să-și continue lectura gi bucurându-se de aceasta. liatea de a reveni la un anumit paragraf în cazul în care nu se înțelege Pe lângă dezvoltarea lexicului elevilor, lectura este importantă, atât a Clasă, cât și în afara clasei, Le oferă capacitatea elevilor de a reflecta și a vizualiza o altă lume, ndividualizată pentru fiecare elev în parte, întrucât le creează o imagine în minte atunci când citește, deci le dezvoltă Creativitatea. Literatura trezește în individ sentimente, emoții, nu este un simplu text publicitar. Lectura îl poate face pe elev să devină sensibil, sa empatizeze cu problemele societății de astăzi, deci se poate spune că are o puternică importanță social-educativă, Cunoașterea plina, ci ori dorește să acumuleze informații $i cunostinte noi ese poftt la lectură. De aceea, literatura trebuie continuată și eraturii nu trebuie să fe impusă la 0 anumită di ara școli pentru ai aduce elevului beneficii pe termen tung. Înenvne, dei, esponsabliatea familii pentr ai insula copilului doina penru lectură dacă elevul va vedea că unul inte membri familiei citese, va fi curios să descopere lectura și singur deoarece citirea nu se termină odată cu terminarea unui ciclu scolar, ci continuă toată Viața La casele a I-a ia IV-a, în cadrul disciplinei limba i iteratura română, textul poate fi e două ui rar sa nonirar. În manualele școlare și etre suplimentare se regăsesc texte erare (ie că aparțin genului ic, ie că apari genului epic, Testele onlitezare, însă, sunt acele texte ce contră doar aspectul realității și are nu las lo de fciune sau fabulos cata textele literate 2.1 Defi caracteristici ale textului literar “Textul literar este acel text ce trasmite cititorului idei, convingeri sau sentimente reiesite din imaginația autorului Caracteristicile textului iterar: v Este specific operei literare: NI Folosește „mijloace de decodare specifice literaturi” (Lanerăjan si Ungureanu, 2010, p. 93% Poate fi încadrat ca specie literară / curent literar, ‘Se remarcă prezența eului liric sau al unui narator; vvy resivitatea textului este marcată de prezența unor imagini artistice sau figuri de stil Prezinta personaje ce participă la întâmplări; Îmbină realitatea cu ficționalitatea; Limbaj conotati, vvy 2.2 Tipologia textului literar Ia clasele a III-a sia IV-a 2.2.1 Textul lirie “Textul lire transmite în mod direct sentimente și gânduri, ce sunt exprimate nu de către un autor, ci de către un eu liric 2.2.11 Ghicitoarea Ghicitoarea este “specie a literaturii populare, de obicei în versuri, în care se prezintă sub formă metaforică un obiect, o ființă sau un fenomen, cerându-se identificarea acestora prin asocieri logice.” (Coteanu și Seche, 1998, p. 421) De obicei, ghicitoarea cuprinde două părți: prezentarea succintă a obiectului (sau a ceca ce trebuie identificat) și răspunsul Ghicitoarea poate fi folosită cu succes în activitatea de Ia clasă, mai ales în momentul de captare a atenției si nu numai. Elevii sunt în general atrași de ghicitori, de mister, de dezlegat enigme. Fiind folosită eficient, poate contribui la o bună desfisurare a lectie, dar și la climatul afectiv al clase. 2 Proverbul Proverbul este o expresie populară succintă, de obicei ritmică si rimată, cel mai adesea metaforică, ce concentrează rezaltatul unei experiențe de viață sau al unei observații asupra, vieții. Se poate identifica cu zicitoarea, Limbajul folosit în proverbe este unul metaforic, dar extrem de sugestiv. Acesta ilustrează, de obicei, fapte, concept despre Viață ale Omul evidențiind ascutimea minții Proverubul nu poate fi creat de elevi, tocmai din acest motiv proverbul prezintă experiența de viata și observarea acesteia. Proverbul mai poate fi ascociat eu ue. Acesta este divers deoarece este transmi normele morale ce au un grad crescut de generali Proverbul poale fi integrat cu succes in lecțiile de educație civică, se poate folosi pentru a pleca de lao idee ce dezvoltă conținutul lecției ce urmează afi predat 2.2.1.3 Imnul “Imnul este opera lirică, în versuri, care, pe un ton solemn, exprimă prețuirea față de o divinitate o personalitate, o idee măreață, un sentiment nobil. (Dobra, 2007, p. 42) Imnul începe printr-o invocatie, mai exact printr-o formulă prin care se adresează unei persoane absente ori imaginare. Imnul poate fi, în funcție de tematica acestuia. religios, patriotic, filozofic, eroic et. În literatura românească, imnul a fost folosit mai ales de scriitorii pașoptști De asemenea, în utilizarea imnului ca opera lirică s-au remarcat și sritor contemporani ca loan, Alexandru (Innele bucuriei) 2.2.2 Textul narativ “Textul narativ prezintă o serie de întamplări desfășurate într-o ordine temporală. Acesta are un fir narativ ce se desfășoare în următoarele secvențe: expozițiunea (situația inițială), intriga (Cauza acțiunii), desfășurarea acțiunii, punctul culminant (situatia diiil). deznodământul (situatafinala), Fiecare subsecie a textului narativ cuprinde aceste momente. Expozitiunea reprezintă începutul fiecărei narafiuni, În expozițiune se prezintă, de obicei, tocul, timpul (specific sau nespecific) si personajele operei. Aici se prezintă echilibrul ce este prezent în operă. Intriga este momentul în care tot acest echilibru din expozitiune se destabilizează și pregiteste cititorul pentru desfășurarea acțiunii. Aceasta se poate identifica uneori prin adverbe precum „deodată, „pe când”, „pe dată”. În desfășurarea acțiunii se petrec majoritatea evenimentelor. Acest moment se întinde pe cea mai mare parte a operei . Punctul culminant este momentul în care se desfăsoară acțiunea cu intensitatea cea mai mare, cel mai tensionat moment din operă ce se finalizează cu găsirea unor soluții pentru cele declanșate la început, în inrigă “ Deznodământul prezintă ultima parte a desfășurării tuturor acțiunilor de pe parcursul narațiunii. Prezintă un final fie fericit fie ist, variind în funcție de situația inițială Niciun text narativ nu poate fi realizat fir personaje. Personajul este factorul ce face posibilă desfășurarea seevenelor narativ, find subietul ce declanșează producerea faplelor Personajele pot i peroane, obiecte, animale ee. Î funcție de ipu personajului, cesta poate i i peri). Personajele mai pot fi dinamice (când un personaj ese imprev (protagonist), secundar, episodic (apare doar într-o, secvență de durată foarte scurtă a I) și statice (eand nu surprinde cu nimic, acesta find previzibil). În funcție de moralitate, personajele mai pot fi pozitive (cand întruchipează binele) si negative (când întruchipează răul). Naratorul este un element specific narațiunii. Orice naratie are narator. Naratorul reprezintă acea persoană sau voce ce prezintă intamplăile. Naratorul nu trebuie confundat cu autorul! Autorul este persoana care serie opera literară. 1 Povestirea Povestirea este o specie a genului epic, în proză, în care se faptele se relatează din punctul de vedere al naratorului – martor și/sau participant Ia evenimentul povestt, iar interesul se concentrează pe situație, nu pe personaje. Ca dimensiune, povestirea este de mică întindere, de obicei și relatează un singur fapt, are personaje puține. Povestirea se confundă adesea cu narațiunea ca mod de expunere a epicului, find semn distinctiv al acestuia, Povestirea se poate folos în cadrul oricărei discipline, folosindu-se scurte paragrafe ce pot 1a o desfășurare mai bund a lecțiilor mai ușor, având cuvintele într-un context sensul în care se pot elege anumite noțiuni mult 10 2.2.2.2 Povestea Povestea este o creație epică populara, în proză, în care se prezintă intamplari fantastice, cu personaje ce sunt imaginare, confruntându-se în luptă cu forte miraculoase. Povestea se identifica cu basmul. Povestea poate oferi modele de urmat in societate. Structura basmelor este ca cea a narațiunii: expozitiunea, intriga, dezvoltarea acțiuni punctual culminant și deznodimantul, De obicei feciorul cel mic este mereu mai iste, mama vitregă alungă fata moșului/impăratului, finele cărora li s-a făcut un bine ajută personajele positive ete. Relațiile temporale si spatiale din povești sunt adesea nedeternimate. Formula tipică de început “Amu cică era odată într-o fară” (Povestea lui Harap Alb) evidențiază incertitudinea și plasează înrâmplările într-un timp si spațiu fabuloase. Povestea are un scenariu tipic: situația iniială de echilibru, situația destabilizatoare, apariția unui erou care se oferă să restabilească echilibrul (mezinul); călătoria initiated a eroului pe parcursul căreia este supus mai multor probe; confiuntarea finală dintre bine și rău, din care binele învinge, răul este pedepsit, iar eroul este răsplătit. Se remarcă și prezența unor motive tipice basmului : motivul formulelor tipice (initiate, mediane, finale), motivul cifielor magice : 3 și 7 (3 fi, 3 fiice); motivul obieetelor și substanțelor magice (palos, smicele de măr ete). motivul superiorității mezinului, motivul Împăratului fără urmaș; motivul disimulării (mai multe personaje își ascund identitatea sau poartă o mască din diverse motive). Personajele au valori simbolice, reprezentând forțele binelui și forțele răului Povestea poate fi recomandată elevilor de clasele a II-a si a IV-a mai ales ca lectură suplimentară întrucât are o dimesiune medie, nu poate fi redată în totalitat la clasă, însă poate fi folosită și la clasă prin mici fragmente cu scopul de poveste. i motiva pe elevi să citească întreaga 2.2.2.3 Fabula Fabula este opera epică, in versuri sau în proză, in care personajele sunt animale, plante sau obiecte, puse în situații omenesti, cu scopul de a evidenția defecte de carater ce trebuie îndreptate. (Dobra, 2007, p.32) Fabula ar putea fi integrată în cadrul lectilo de stinfe ale naturii sau educate civică unde se abordează teme precum plante și animale n 22.24 Nuvela Nuvela este o opera epică, in proză, cu o acțiune mai dezvoltată decât schi cu un singur fir narativ, având 0 intrigă mai complicată, ce determină conficte puternice prin care se evidențiază caracterul mai multor personaje. (Dobra, 2007, p. 29) Poate fi folosită în cadrul lecilor de educație civică pentru evidențierea caracterului personajelor, iar acest fapt ar ajuta la desfășurarea leciilor în care trebuie să se observe atitudinea persoanelor. 2.2.3 Textul dramatic “Textul dramatic este un text literar ce este destinat prezentărilor scenice și este realizat doar prin dialog. De obicei, locul unde se desfășoară opera este la teatru, unde sunt prezente scena (locul unde se petrece intreg spectacolul) și sala (locul destinat spectatorilor pentru a viziona opera). “Textul dramatic prezintă căteva trăsături distincte precum: replicile personajelor — ~ indicați scenice despre decor, dar mai ales despre intervențiile personajelor, didascal esturile, mimi a acestora. Modul de expunere prezent in textul dramatic este doar dialogul, find semmnificativ i comportamentul personajelor, constituindu-le adevărate fige de caracterizare pentru opera dramatică. De asemenea textul dramatic este împărțit în acte si scene. Actul reprezintă o parte din piesă, acțiunea find unitară si separată prin pauză (antract). Această pauză este marcată prin lăsarea cortinei. Numărul de acte este divers, de la o operă la alta. Actul este împărțit în scene/tablouri. Se remarcă atunei când se schimbă scena în momentul când un personaj iese din decor sau se schimbă chiar decorul 1 Seeneta “Apaninând genului dramatic, sceneta se poate regăsi în învățământul primar la clasele alla și a IV-a. Aceasta poate f redată cu succes la scoal in cadrul altor discipline, precum istorie (ex: Serisoarea a II-a de Mihai Eminescu), Educație civică, ete. Se pot realize scenele, fiecare elev învățindu-și replicile. Acesta este un bun mod de imeraționare și colaborare pentru elevi, dar în același timp și o metodă de a scăpa de teama de a vorbi în publi. 2 iplinaritatea in învățământul primar la clasele a III-a “Interdiseiplinaritatea este o formă a cooperării între discipline diferite, cu privire Ia 0 problematică a cărei complexitate nu poate fi surprinsă decât printr-o convergență și o combinare prudentă a mai multor puncte de vedere.” (Cucos, 1996 p. 77) Lectura poate fi un izvor de cunoaștere pentru elevi. De aceea este important să-l îndrumâm pe elev încă de timpuriu Spre citit. Ctitul îi poate lărgi orizontul, îl dezvolta enorm pe plan mental, îl apote ajuta să ia decizi fi diffe să se exprime când este cazul, ar lista poate continua. Fiecare elev este unic, fiecare în viață mult mai ușor, îi va dezvolta imaginația, nu îi va purtând citi ceea ce își dorește, fie pentru a se relaxa, sau a strânge cunoștințe și informații ce consideră ca i-ar putea fi, la un moment dat, de folos. Cert este că lectura, indiferent de natura acesteia, îi va fi de folos elevului de-a lungul vieții. Intervine responsabilitatea profesorului de a insufla această dorință pentru lectură, de aceea cadrul didactic ar trebui să se folosească de orice oportunitate din cursul programului zilnic cu elevii pentru a le dezvolta această capacitate — interesul pentru lectură, Abordarea interdisciplinară în ceea ce privește textul literar este benerfică pentru elevi întrucât pe elevii pasionați de lectură îi menține captivați (in cazul atras de disciplina respectivă, integrarea unui fragment sau paragraf al unui text poate fi un impuls pentru a-i da curajul necersar elevului pentru a participa la lecție) scoate lecția obișnuită care elevul nu este prea din monotonie; le poate stim curiozit a elevilor care nu sunt atrași de lectură (un simplu citat interesant, o ghicitoare, sau un proverb ii poate determina pe elevi care nu sunt atrași de lectură si lectureze), Faptu că se urează pe text cu elevi a oricare alte discipline in afara orelor de limbă și 1eratură română poate te elevilor interesul penru lectură, Totul depinde de modul i maniera în cae se prezintă textul. Textul ear poate fi folosit în momente ale unei lecții: fie prin aparea atenției, fie prin asigurarea feedboehului, fe în orice moment pe care îl dorește profesor e acasă inând con de obiectivul pe care îl urmărește în cadrul disciplinei limba si literatura română, un text (de obicei epic) se studiază conform următorului tabel 13 1. Integrarea lecieiîn sistemul de lecții din unitatea de învățare 2. 1rziea interesului elevilor pentru testul tt 3. rea testului de către elevi a. Întrebări în legătură cu textul 5. Crean ant a textului 6-Explicarea cuvintelor nol sia exeresilor; folosira lor în structuri noi 7. Ctirea testului pe fragmente logice 8. citirea modela textului 9. Citirea după model 10. Citirea selecta 11. Exercții de cutivare a limbii române iterare (Molan si Bizdună, 2006, p. 96) 14 La celelalte discipline, evident că nu se va respecta această structură de citire si analiză a ‘unui text, nsă este important de a le insula elevilor dorința pentru lectură prin toate strategiile didactice pe care le folosește profesorul la clasă si fiecare lecție nou studiată poate deveni un mijloc pentru i îndruma pe elevi spre lectură La disciplina istorie se pot citi legende istorice, texte literare despre domnitori. La fel se poate proceda si la geografie, educație civică, stiine ale naturi, șa m d. . Literatura se poate integra insesizabil fie doar printr-un citat la începutul leciei îm momentul de captare a atenției, e printr-un paragraf extras dintr-un text literar, la momentul de asigurare a feedbackului, pentru a extrage informații necesare unei bune desfășurări ale unei lec interdisciplinare, Există o multitudine de idei si modalități în care poate fi integrat textul literar, iar profesorul este responsabil pentru a face acest fapt realizabil. Așadar, lectura in viața elevilor ar trebui să fie nelipsită, de aceea, profesorului îi revine această responsabilitate de a-i aduce pe aceștia către tărâmul cărților, al cunoașterii, însă această, responsabilitate trebuie făcută aproape insesizabil, Elevii trebuie ghidați către literatură prin mijloace subtile, nu impusi de către cineva. De accea este foarte importantă abordarea“ imterdisciplinară la clasă, întrucât, folosind diverse paragrafe dintre cele mai interesante din literatur, profesorul poate stârni în elevi curiozitatea de a citi întreg textul, 15 ul IV- Motivația elevilor 4.1 Definire si caracteristici ale motivației Motivația se dezvoltă mult în stadiul prescolaritjii și se deosebește clar de cea a antepreșcolarului. (Crețu, 2005, p. 94) Roșca afirma că „Prin motivație înțelegem totalitatea mobilurilor interne ale conduit că sunt înnăscute sau dobândite, constientzate sau neconștientizate, simple trebuințe sau idealuri abstracte” (1943, p.8 în. Sakivastru, 2004, p. 70) Motivația poate fi extrem de diversă de la un individ la altul, de aceea, această categorie fie logice de fenomene psihice lasi o marcă înaltă subiectivitai, unieitaiis originalității u-o dublă relație faya de mediul exter: una de independeniă, care constă în capacitatea acestuia de a acționa pe cont propriu. cea de-a doua de dependență, constând în satisfacerea stărilor de necesitate pe baza unor schimburi substanțiale, energetice și Omul, având o structură motivationala proprie, se va plasa în absența unor stimuli Sau solicitări externe, informaționale cu mediul ambiant. De cele mai multe ori omul acționează diferit când este pus în fafa anumitor situații Motivația reprezintă acea sare internă, trăită subiectiv ca o dorință, ca o nevoie, trebuință ce stârnește, asigură persstenfa unui comportament și o dircționează tototdată. Ea se manifestă prin mai multe categorii de fenomene psihice, cunoscute după denumirea de structuri ale motivației vezi Fig): 1. trebuinjele (reprezintă acele stări de neliniște, de tensiune, necesitate internă, care semnalează excesul) 2 impulsurile (acea resimțit accentuată, expansivă a tensiunii generate de o anumită trebuință): 3. intențiile (sunt acele structuri de acțiune pregătite în minte pentru a răspunde unui eventual impuls): 4. interesele (sunt diversele orientări finite spre anumite activități sau obiecte): 5. convingerile (reprezintă ideile trate afectiv care determină acțiunile); 6. idealurile (ceea ce reprezintă modelele, scopurile și sensurile de viață pentr o persoană): 7. concepția despre lume si viață (totalitatea ideilor despre om, natură, societate ale unei persoane). 16 Concepți despre lume si Fig. 1 structuri ale morivației Motivația indică faptul că ceea ce își propune fiecare persoană să realizeze, se găsește ‘mai întâi de toate în mintea umană, iar dacă individul are suficientă încredere în propria forță, acesta poate să hotărască în ceea ce privește deciziile lui Motivația trebuie considerată și ca o lege generală de organizare și funcționare a întregului sistem psihic uman, ea operând distincția necesară între plăcut si neplăcut, între util și inutil, între bun și rău. Toate celelalte procese psihice – percepție, gândire, memorie, voință, precum si componentele caracterale și aptitudinale ale personalității. sunt subordonate legii motivated 42 Motivația elevilor pentru lectură. Rolul si responsal Cadrul didact ile cadrului didactie c are un rol și 0 responsabilitate importantă în activitatea de învățare a elevilor. Profesorul are rolul de a le antrena elevilor capacitatea de învățare și de asemenea, de a le. dezvolta acestora curiozitatea pentru ceea ce înseamnă “a învăța”. Are multiple responsabilități in ceea ce privește observarea nivelului si potențialul fiecărui copil, de a înțelege ritmurile de învățare ale elevilor, de ține legătura cu părinți ete Profesorul poate aborda diverse metode de explicare pentru a failta învățare ientă a elevilor. Aici nu ne referim la învățarea tradițională în care îi punem pe elevi să învețe mot-a- ” mot de pe un caievearte. Acesta poate învăța din orice est profesorul să evidentieze aceste metode de învățare. jurul său, important este ca Spre exemplu, pe lângă învățarea tradițională individuală din caiete / manuale ete, elevul poate învăța din dezbateri in clasă (pe tema unui Subiect în care fiecare igi spune propria opinie, sau prin argumente pro gi contra, tot pe baza unui subiect etc), filmulețe educaționale, sau chiar din experimente În acest caz, se observa că există o mulțime de metode și situații din care elevul poate învață. Revine responsabilitatea profesorului de a obseva interesul elevilor în aceste activități de învățare și de a folosi metoda cea mai eficientă cu ei, astfel încăt rezultatele Să nu întârzie să apară De asemenea, profesorul are rolul de a le dezvolta elevilor si cultura generală, prin aducerea de informații, pe lângă ceea ce prevede programa școlară. Totodată, un alt mijloc de motivare ar putea fi acela de a-i solicita pe elevi să lucreze în grupuri. Profesorul nu va pune niciodată cel mai slab elev cu cel mai bun elev în grup, ci va pune elevi de același nivel, astfel încât si învețe unul de la celălalt când le va da o sarcină de lucru. Dacă va pune un elev foarte slab cu unul foarte bun, cel slab nu va ține ritmul cu cel bun, ir cel bun nu va avea ce învăța de ta cel slab, Punându-i pe elevi lângă ați cu relativ același nivel, fiecare va învață de la fiecare Aici intervine capacitatea de observare a profesorului și capacitatea sa de a identifica nivelul fiecărui elev. Profesorul are rolul de a observa nivelul si potențialul fiecărui copil si de a se adapta ritmurilor lor. Acesta trebuie să înțeleagă faptul că fiecare copil are propriul sau ritm de dezvoltare si în consecință, fiecare învață în felul sau, profesorul fiind nevoit doar să identifice aceste ritmuri și modurile de de predare în favoarea elevilor. ‘tare ale copiilor, ca mai apoi, Să știe cum să-și adapleze stilul Un alt rol al cadrului didactic în activitatea de învățare este de a oferi când copiii le solicită (un mod foarte bun de a observa interesul copiilor pentru învățat). Atunci urebări despre o anumită temă, înseamnă de fapt, că au procesat informația si deci, că vor să invefe) . Formularea de a întrebări a copiilor ( „de ce?” – în general ) poate fi dovadă că. aceștia sunt preocupați de tema, iar rolul profesorului este de a lămuri aceste lacune ale lor. xplicații atunci când au Cadrul didactic are, de asemenea, un rol destul de important privind și activitatea de învățare a copiilor cu cerințe educaționale speciale ( CES ), Profesorul trebuie să- integreze pe aceștia alături de ceilalți, ră ase imi respinși sau izolați. Avantajul profesorului, în aces caz, 18 este că poate modifica planul de lecție după bunul sau plac și poate adăuga jocuri sau activități de învățare în care copiii cu CES se descurcă. Astfel, le simulează si acestora capacitatea de învățare și Îi antrenează i pe ceilalți în alte tipuri de activități de învățare În cazul copilor cu dificultăți de învățare, profesorul trebuie să țină în permanență legitura cu familile acestora, să observe modul de dezvoltare și evoluția acestora pe tt parcurul activităților, Profesorul trebuie să empatizeze cu elevii, pentru a le câstiga încrederea, să le devină prieten când este cazul, să le înțeleagă nevoile. Astfel, când profesorul va oferi informații copiilor sau va vrea să-i învețe ceva nou, aceștia vor i interesați de acest lucru, întrucăt vor considera că sunt informații importante pentru didactic. . venind din partea unui prieten, al cadrului În concluzie, cadrul didactic are multiple roluri și responsabilități în activitatea de învățarea si motivare a elevilor. Acesta trebuie să fie un bun îndrumător, un bun observator, să folosească, de fiecare dată metode noi de stimulare a elevilor, să-i motiveze pe elevi să învețe, să cunoască stilurile de învățare ale elevilor, si e înțeleagă nevoile, ete 19 ul V- Metodologia cercetarii Această cercetare Își propune Să investigheze efectul pe care îl are utilizarea textului literar 1a clasele a II-a gia IV-a asupra dezvoltării elevilor (fie pentru a-i motiva pentru a citi și de a-și ajuta să infeleaga mai bine conținutul îmbogăți capacitățile de comunicare, fie pentru tecților). Dacă se uilizează textul literar printr-o abordare interdisciplinară, atunci interesul elevilor pentru lectură ar putea ereste. De asemenea, modul in care profesorul folosește la lasă textul literar poate influenta activitatea de la elasă cu elevii într-un mod pozitiv sau negativ. Obiectivele cercetării sunt (OL: Există în manualele de istorie/geografie/educaje civicd/stinte texte literare?: 02: influențează utilizarea textelor literare motivația pentru invatare a elevilor la disciplina respectivă?; „03: Cum sunt utilizate textele acestea? (în Sensul în care există exerciții cu privire la texte Participanți fa stadiul acestei lucrări au fost cadrele didactice din învățământul primar de clasele a la și a IV-a. Intrumentul folosit în realizarea cercetării este chestionarul. De asemenea s-au studi manuale digitale de clasele a II-a și a IV-a (altele în afara celor de limba și literatura română) “Chestionarul de cercetare reprezintă © tehnică, si corespunzător, un instrument de investigare, constând dintr-un ansamblu de întrebări serise și eventual, imagini grafice, ordonate logic și psihologie, care, prin administrarea de către. operatori de anchetă sau prin auoadminisrare, determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate înscris.” (Cheleea, 2001, p.177) Chestionarul, ea instrument de cercetare din cadrul acestei lucrări, s-a folosit deoarece este foarte util: număr mare de respondenți într-un timp mai scurt, poate fi ușor de analizat și interpretat, cercetarea poate fi finalizată mult mai repede decât daca s-ar fi folosit metode precum observația, interviul ee 2 u pentru a observa mai multe aspecte, i anume: în ce măsură folosese cadrele didactice textul literar în afara orelor de limbă și literatură română, modul în Chestionarul a fost reali care se folosește textul lterar în mod interdisciplinar (dacă se foloseșe), gradul de motivare a elevilor pentru a citi. Numărul de respondenți ai chestionarului este de 80 de cadre didactice Chestionarul cercetării este alcătuit din întrebări închise (majoritatea), semi-inchise, deschise și mixte. Acesta are la bază 11 întrebări cu scopul de identifica modul in care se ulizează textul litera la clasă dar i interesul elevilor pentru literatură (vezi ANEXA 1) Se intenționează prin acest chestionar soluționarea întrebărilor cercetării cu privire la utilizarea textului literar in învățământul primar. în coea ce privește prezența textelrliterarein de manualele scolar, se va observa dac se este întâlnesc la clasele a II-a gi a IV-a (istorie, geografie, educație civică, sine ale naturii) literare. De asemenea, se va observa si scopul în care sunt folosite aceste texte la clasă, în cazul în care acestea sunt prezente. Totodată, se va evidenția ce fel de exerciții sunt propuse pentru textele respective, în cazul în care exist, a PREZENTARE REZULTATE ~ PRE NTA TEXT JOR LITERARE ÎN MANUALELE DIGITALE în ceea ce privește analiza de manuale digitale, s-a urmări prezenta textelor lierare și modul în care sunt valorificat acestea. după cum urmează GEOGRAFIE, clasa a IV-a Editura Aramis, partea I pag 6 Al. Vlahuță — România pitorească (elevii au sarcina de a cit paragraful ce face referire la aspecte ale orizontului și punctelor cardinale – lecția de georgrafie ce urmază a fi studiată): ‘pag 8: Radu Tudoran — Toate pânzele sus (de St paragraful ce Conține informații cu privire la lecția propusă): pag 12: George Sovu — Nenea directorul de eitt paragraful ce conține informații cu privire la lecția propusă): pag 16: Ana Blandiana~ Buchet de flor (de cit paragraful ce conține informații cu privire la lecția propusă): pag 31: Calistrat Hogos — Pe drumuri de minte (etate) ~ de precizat punctele cardinale ce apar în citate: pag ST: După Dimitrie Cantemir — descrierea Moldovel (ragment); pag 32; Jean Bart — Jumal de bond; Marin Preda — Moromeții: Almanahul turistic. 1961, editat de O.N.T. Carpați (toate acestea sunt trecute la lectură suplimentară). pag 34; George Valsan ~ Pamântul românesc și fumuseile Tur (de ei paragraful ce conține informații cu pri e Ia lecția propusă): paz 38: loan Popovici — Ferestrele patriei (de cit paragraful ce confine informații cu privire la lecția propusă): ‘ag 40; fragmente de George Vilsan (elevii au sarcina de a denumi forme de relief prezente în aceste fragmente): pag 42: AT, Vrahuță — Romănia pitoreasel (se observa Că acest autor cu aceeasi operă literară se repetă – vezi pag 6): pag 46; Dimitrie Cantemir — Descrierea Moldovel (de cit în text sunt prezente cuvinte cheie precum “paduri de brad”, “codrii de stejar” pentru a le oferi elevilor informații cu privire la lecția ce urmează a fi studiată): pag 50: Geo Bogza ~ Sare și orașe (de eit paragraf ce Conține euvinie 2 Cheie cu privire Ta Tectia propusă): pag 327 Toan Popovici — Ferestrele patriei (de citi paragraful ce conține cuvinte cheie cu privire a lecția propusă): pag SI Geo Bogza — Privelighi ȘI sentimente (de cit paragraful ce conține cuvinte cheie cu privire la lecția propusă): pag 56: Octav Pancurlagi = Omul de Ta Tercastră de Cit paragraful ce conține cuvinte cheie cu privire la lecția propusă): pag 62: Calator printre rânduri eur suphimentaray, Editura Intuitext, partea I pag 64 Munții Bucegi ~ după imion Mehedinți (lectură facultativă); Editura Arthur la scoală, partea | pag 24: George Vâlsan, Pamântul românesc și frumusețile lui; George Coșbuc — Vestitorii primaver (fragmente); Mihai Eminescu — Coborârea apelor pag 44, AT, Vlahuță — România pitorească (Iragment. de eit gi de identificat aspecte ce in de geografie); paz 26: Ton Conca — Geopoliiea și Geoistoria (de răspuns la întrebări pe baza acestuia): Textul și de pag 52: Alecu Russo — Cântarea României (ragment); pag 54: Simion Mehedinți — Vechimea poporului roman ȘI Tegătura cu elementele alogene (întrebări pe baza textului). paz 58: Dimitrie Cantemir — Descrierea Moldovei (de răspuns unor cerințe pe baza paragrafelor citite): Editura Aramis, partea a l-a pag 6: George Vâlsan ~ Pământul românesc și fiumusețile lui (de citit textul ce conține cuvinte cheie pentru lecția ce urmează a fi studiata); pag 10; George Valsan — Parmăntul românesc și Trumuseile lui (de ctt textul ce conține cuvinte cheie pentru lecția ce urmează a i studiată), pag 12: Alexandra Vlahuță — Romania pitorească (de selectat din text caracteristici ale zonei de deal pag 13: Toan Slavici = Mara (de citit paragraful si de ientiicat caracteristici ale zonei de deal); 23 pag 17. Toan Popoviei Ferestrele Patrie (de denumit în fragmente); Duiliu Zamfirescu ~ Viaja la țară (de selectat din fragment caracteristici ale zonei de câmpie) pile descrie paz 18: Simion Mehedinți ~ Lecturi geografice (ragmente de conțin cuvinte cheie cu referire la lecția ce urmează afi studiată). pag ZT: Alexandru Vlahuță — Pe Dunăre (citirea fragmentulur i de precizat caracteristicile brafelor Dunării și expresia care descrie aspectul deltei): pag 22: Alexandru Vlahuță — România pitorească (de cit): ag 26 din Romăra- ghid wristic — Edivura Meridiane (de cint — întrebari pe baza fragmentului în exercițiile următoare): pag 29: Legenda orașului București — de Dumitru Almay (activitate în echipă lectură). pag 30 Ton Creangă — Ami i din copilărie (de itt — profesorul se poate folosi de acest paragraf pentru o mai bună desfășurare a lecției de caracterizare geografică a unei regiuni: par (ectură); Romanii supt Mihai-Voievod Vireaza — dup Nicolae Baleesou paz 36: citat din Ton Gugiuman (Ge cint eu Scopul de a facta înțelegerea conținutului lecții ce urmează a fi studiate), Tag 38 Carr pre rânduri Tctură Suplimentara > ATexandrw Vlahuță Tara Poporul ; Alexandru Vlahuă — Tarpoviste, Ruinele: Mihail Sadoveanu ~ Vechime: paz 40: Geo Bogza — Tablou geografie (de citit cu scopul de a Tata înțelegerea conținutului lecții ce urmează a fi studiate). pag 44, Enciclopedia liberi Wikipedia (agment ce confine Cuvinte cheie pentru lecția ce urmează a fi studiată): pag 28: Radu Tudoran — Toate pânzele sust (Ifagment ce confine cuvinte cheie pentru lecția ce urmează a fi studiată): pag 367 Calator printre — rânduri Tectură suplimentară Marin Preda — Moromeții; Mihail Sadoveanu – În Pădurea Petrișorului; pag 63 Calator prinwe.. rânduri. Tectură suplimentară Pământul ȘI poporul românesc ~ După Mihai lancu 2 pag 27: fragment din Simion Mehedinți (de reformulat fagmentul astiel încât să devină o compumere proprie). Editura Intuitext, [pag 38 Badea Câran — Un țăran, călător prin Europa (lectură parteaa l-a | facultativa), pag 48: Grigore Antipa — Dunărea ȘI problemele ei șanț, Editura Arthur la | economice si politice ( de cit textul și de răspuns la întrebări pe baza școală, partea a I-a | acestuia) Se observă că există o diferență semnificativă între volumul de texte literare de lao editură ta alta. În imp ce Ia editurile Intuitext și Arthur la scoala s-a găsit un număr de texte extrem de scăzut (Intuitext = un singur text literar în partea I, iar în parea a I-a = doar 2 texte literare a Arthur a scoala prezintă tot un singur paragraf dintr-un text literar), s-a remarcat că la Editura Aramis numărul de texte literare este mult mai mare. Se observă faptul că partea a I-a de la edi în manualul de 1a editura Arthur la școală, desi există un număr redus de texte literare, sunt prezente exerciții pe baza textului De asemenea, în manualul de la editura Aramis sunt prezente texte literare pentru lectură suplimentară cu scopul de a determina elevi să citească. Evident, lectura suplimentară conține texte ce fac referire la aspecte ce se învârt în jurul geografiei (ex.: “Pământul și poporul românesc ~ După Mihai lancu’ ete) {n manualul de la editura Intuitext de Clasa a IV-a, parea I, s-a găsit un singur text literar, iar în partea a I-a s-au găsit doar 2 texte literare – ceea ce înseamnă ca la această editură, textul activitatea la clasă în cazul literar nu este prezent care profesorul ar lucra strict de pe manualul de Ia clasă, însă acesta poate integra texte literare pe care le poate prelua din alte surse. Textele literare propuse în manualele de la editura Aramis sunt doar fragmente paragrafe Toarte scrute din textul integral preluat. Acest Fapt po benefic pentru elevi, întrucât le poate trezi interesul pentru a afla continuarea paragrafelor citite. 25 ISTORIE — dasa a IV-a Desteapti-te, românei De Andrei Mureșanu (a începutul oricărui ‘manual de istorie): pag 13: Fragment Amintiri din copilarie – Ton Creangă (întrebări pe baza textului): pag 31: Romania Pitoreasca (ragment) ~ dupa Alexandru Viahuti — 3 exerciții care, aparent, au legatură cu textul (58 găsească și alle fragmente ce au legatură cu acesta): pag 37: Legendele Olimpalui (fragment) — dupa Alexandru Mitru exerciții cu referire ta zei); pag 387 Arată a un moment dat ca în Moldova Sau născut oament de seama precum Mihai Eminescu sau Ton Creanga. (deci se poate face Tegatura cu literatura si s-ar putea i o poezie de a lui Eminescu sau un pasaj din Creanga pentru a arata oralitatea stilului său si pentru a le cultiva elevilor dorința pentru cit): pag 45: Viteazul Gelu Românul — dupa Dumitru Almay; (de cit gi de extras informații semnificative pentru lecție): paz 49; Mircea cel Mare = dupa Eusebiu Camilar, C Vrem SE im mai mult”) pag ST: Viad Tepes — dupa Mihail Drumeș (de Fispuns Ta inrebari pe baza textului): pag 55 Mihai si Cazul — dupa Boris Crăciun: (activitate în echipă — sarcină de lucru pe baza textului). pag 7. Mihail Kogălniceanu — citat ( de răspuns Ta întrebări pe baza citatului): pag 9: Ovidiu Drimba — Istoria culturii ȘI eiviizafiet (cite ȘI exerci pe baza textului); pag TI: Marin Preda — Moromeții (fragment — exerciții pe baza textului): ag 18; Marin Preda ~ Viața ca o pradă (fragment — exerci textului): pe baza 26 pag 380 Legende ȘI scrieri ale anticlor despre daci ȘI romani exerciții) pag 43, Cronica notarului anonim, Bătălia de Ta Posada descrisă în Cronica pictată de la Viena: pas 50: Cântec popuar consemnat de Vasile Alecsandri: Grigore Ureche- Letopisețul Tarii Moldovei, (exerciții) Editura Corin, Fag ST: Barbu Stefineseu Delavrancea ~ Apus de sare EREI pe parteat | hazatextulis Tae SH Georg Reichertorfier — Brașovul ia secolul al XVVea Cea în legătură cu text; Tag ST Document din 1737. Sta Werboczy ~ Teiparitl; Document despre obligate mestesugaritor din 1376 (Îmrebări pe baza fragmentelon): Tag 9: Stefan” cel Mare si Dani Sase — dupa Dumitru Almay decură): ag 13: Neamul Comvnilor — dupa Miha Drumeș ( de selectat informați din text) Editura Aramis [pag 17 — versuri “Dani Stasi” (ragmen) — de Dimitrie partea Tl | Bolitineanu nu sunt exert cu privire aceste strofe (doar etre de (Mihăilescu si Piți) | versuri): pag 21: Mos Ton Roata și Vodă Cuza — dupa Ton Creangă (e preluat din manualul de limba și literatura roman): pag 25: Luarea Gr dupa Mihail Sadoveanu de selectat informații din text): pag 29: Mainile et albe gi mici ~ După Petru Demetru Popescu (de citit side repovestit): pag 33° Visul împlinit — După Lucian Blaga C’Vrem si sim mai mul ag 40: Lupta de Ta Pod Tal dap Mikal Sadoveanu ~ schema Je completat pe baza textului (de extras informațiile din text) paz 8 Proclamația Tur Alexandra Toan Cuza privind înfăptuirea reformer aerare gi importanța ei pentru țărănime, 14 august 1864 (exerciții pe baza textului): pag TI Proclamația Locotenenței Domnegi în Tegătură cu alegerea Tui 2 Carol ca domn al Principatelor Unite, Declarația Tui Carol T (Intrebări Editura Corint, . | pe baza acestor documente): partea a I-a [pag 20: Nicolae Torga despre regele Ferdinand 1 (exerci pe baza textului): pag 53: Dimitri Bolintineanu — Dani Sihastru: Vasile Alecsandri — Monastirea Argeșului (de cauta și alte poezii despre Domnitori roma decât cele prezente în textele prezentate): Se observă că în manualele de istorie sunt prezente texte literare într-un număr destul de mare. Profesorul este cel care decide modul in care valorifică aceste texte sau nu. Este de remarcat că sunt prezente exerciții pe baza textelor citite, și nu doar fragmente pasaje prezente: cu scopul de a se remarca cuvinte cheie pentru buna desfășurare a leciei la clasă. 2 EDUCAȚIE CIVICĂ cra pag 6: după Barbu Ștefănescu Delavrancea — bunicul Intrebări pe baza fragmentuli); pag 12: după Petre Ispirescu — Fata mogulu cea cuminte. Valeria Boiculesti ~ Din însemnările unei fete școlărițe (de exprimat păreri cu privire a textele citite): paz 15: Nicolae Torga — Istoria Tui Stefan cel Mare (Iragment — de Editura Aramis, | subliniat cuvine ce indică trăsuri morale): parteal [pag 15: Hans Chistian Andersen — Degetica (de subliniat ante care (Radu și Andrei) | denumese însușiri fizice): Pag TE Vasile Voiculescu — Nucul Vasile Alecsandri — Oaspeți primăverii (Citire i denumire de plane și animale ce se regăsesc in textele citite); pag 19: Emil Garleanu — În curea. mea (de Wentifieat plantele Și animalele din text și de trecut în două coloane separate): Tag 21 George Sova — Rex, Legenda mente (Înrebirr pe baza textelor): Tag 24 Vasile Voiculescu CIoBăril dupa Toan Grigoreseu — Asc și uita-te bin: nu sunt copaci, sunt oameni Florin Tanase ~ Fabrica de ag 36 dupi Ton Crangi — Fata babe și Tata mosneaguler Gragment — de comparat atitudinea celor două fete); George Enescu (Citat ~ de identificat pasiunile lui Enescu): ag 42: Nina Cassin — Lizuca utuca (de diseuat Cu colegt de ast atitudinea Lizwedi față de lucruri și sfaturile care i-ar putea fi date acesteia): ag TE O nenorocire = de Edmond de am (De Gat Trage Se preciazează și cartea unde poate f cit textul “Cuore, inimă de copil” Editura Aramis, | pag 16 Flor albe, Tor negre: How galbene, flor… — Ora Cazimir parteaT |(esteostro adresată copiilor la lecția “când se naste un copi”). (vita) pag 22: DI Goe Cragmen) — Ton Luca Caragiale (Se episese Taraba referitoare la atitudinea si comporamentul lui Goe); Pas 2H Pinocchio (agent) — Carlo Collodi (rich reteroare Ta 2 Tinctura) pag 26: Povestea Vrancei — File de Tegenda (Intrebart referitoate Ta personaje, dușmanii din text, comportamentul feciorilor Vrincioaiei, trăsături morale ale persoanei identificate text): pag 28 Leul gi fanfarul — Lev Tolstor (Intrebări cu privire Ta comportamentul personajelor din text); pag 29: TI Rousseau. Cugetări ȘI maxime (eitat — de exprimat opinia despre aces citat): Tag 30; Mincinosal Iv Tolstoy near eu pre Ta comportamentul personajelor din text; Dag 34 Tepuragul cu inimă de aur — Mircea Sântimbreanu) (De alcătui tun text despre trăsăturile morale ale unui coleg cu “inimă de aur pag 36 -FatFrumos din acrimă rage Mihai Eminescu (citire); pag 38 Micul print – Antoine de Saint-Exupery (de descoperitlocrurle din text și de precizat utilitatea acestora). pag 42: Soldatul de plumb (fragment) — Hans Christian Andersen (de precizat trăsături fizice si morale ale sokdățelului, întrebări referitoare la comportamentul soldajelului; Arthur la școală, partea I UNITATEA T La Medeleni – după lone! Teodoreanu (de Tectia 2: “Ce sunt animalele gi plantele? Ta pădurea Petrigoralut după Mihail Sadoveanu (întrebări pe baza textului despre viețuitoare și mediul inconjurător) Tecra 3 Ce înseamnă să fim persoane? Dumbrava minunată – după ‘Mihail Sadoveanu (Întrebări referitoare la ființele din text, asemânări și deosebiri dintre acestea): Tec Nero de Tucru Cel mat bun prsien — după Vicor Siv după fon Gugiuman, (Întrebări cu privire la rolul lacruilor din dis; Cuvinte vrăjte – după Pierre Gamarra: Grădina bunicului – fragmentele citite): Tecra 3 *Nevows de plants animale Ta curea mea după Emil Gérleanu (Întrebări despre rolul plantelor si animalelor prezentate in 3 tex: evaluare: Colt Alb = după Jack London (Întrebări despre atitudinea personajului din text, despre maniferstarea lupului atunci când se întoarce la stăpân). Sugestir pentru Tectur Rijuyea cea urâtă (ragment) — de Hans Christian Andersen (lectură) UNITATEA Z Lecția 1: “Lucrurile care ne exprimă”. Biblioteca lui Stardi – după Edmondo de Amicis (intrebari despre trăsăturile lui Stardi): Tectia > Rai audi Ta de Tue) Viza = dpi Ton Ta Caragiale (treba despre aitudinea coplului față de tobă și trâmbit): Tecjia 3 Relații atitudini fa de Tucrui (Uy Tasemnle de Testor ~ după Mircea Sintimbreanu (Itebiei despre comportamentul descris în tex: Lecția 6: Atitudini față de plante si animale (II): Nu intrați, câi bun după Silvia Keim (near despre aides fe din text; Toarie ‘Sugestr pentru Tecturd: Biblioteca Tui Stardi — de Edmondo de Amici: Editura Aramis, partea a l-a (Radu și Andrei) pag 6: Elena Farago ~ Cijelugul schiop, Cer dor Pauli — după Victor Sivetidis (Intrebari pe baza textului), Tae 9 Taviorl ur Ton Crane după can Bar: Cinste și omenie după Peru Demetr Popescu (nrebări pe Baza textului); ag 12 Pinocehi— Carlo Calodi Univer pe Baza stu). pag 15: Un ostaș de-al lui Tepes – legend populară: Morcoveata ~ după Jules Renard (Întrebări pe baza textului). pag 18: Lumină gi culoare ~ după Nicolae Torga, Scrisoarea TIT = Mihai Eminescu (Întrebări pe baza textului); Dag 21; Moș Ton Roată și Vodă Cuza — după Ton Creangă – Nu uita ca ești artist – Al. Drăghici; (Întrebări pe baza textului). pag 22: Mincinosul = poveste populară (Întrebări pe Baza textului): pag 24 Fluieral fernecat — Victor Eftimiu (de identificat cuvinte ce reprezintă trăsături morale ale personajului). ag 31; Amintirile lu; George Enescu ~ Bernard Gavoty; Camaradul meu Corett ~ Edmondo de Amicis (intrebiri despre familie și atitudini ale personajelor): pag 3%: Doi prieteni — V. Sivetidis (Intrebări pe Baza Textul a Ta 37. Florin serie un roman — Mircea Cartarescu Amin din coplirie— fon Creaneă (nrebâri pe baza textului): pag 40: Primul an de școală — Cicerone Theodorescu (întrebări pe baza textului): Editura Aramis, partea a l-a (Pirială) pag 4: Fram, ursul polar (fragment) ~ Cezar Petrescu (de Cu textul): pag 6 Tucările celui cuminte — George Coșbuc (Exerciii pe bara textului ~ selectare de cuvinte): pag & În curtea mea (ragment) — Emil Garleanu (Ge subliniat Cuvinte ce denumesc fine); paz 10: Micul print (fragment) — Antoine de Saint Exupery (de identidicat trăsături morale pozitive și negative), pag 18 Semnul de Tartă (fragment) — Silvia Kerim (Lectură suplimentară întrebări despre personajele din text). pag 20: Riniji din teză (fragment) ~ Laura Olteanu (isl de portofoliu) ag 22> Amintiri din copie Gragment) — Ton Creangi (Intrebări despre lon Creangă si despre familie). Tia 24 Cee para presei — poveste popular (treba despre Familie siatitudineapersonajcor): pag 28: Învățătorul meu (fragment) — Edmondo de Amicis (Intrebări despre comportamentul, atitudinea și trăsăturile morale ale personajelor din ex); pag 32: Din anit de școală ai Tur Nicolae Balcescu Ton Ghica. De-a baba oarba ~ Mircea Sântimbreanu (Întrebări pe baza textelor): pag 38 Perla gi punctul (Hagment) — Antonia Maria hey (de Wentiicat, în text tipuri de grupuri, reguli ale grupului tipuri de relații): paz 39 Războrul pentru cuvant (Iragment) — Povestea frindelului, Andrew Clements (Întrebări pe baza textului) ‘pag 40; Intrebări mari de Ta cei mick. Ta eare FISpună IE oameni foarte importanți ~ antologie întocmită de Gemma Ehwin Harris (lectură suplimentară); Dag 37 Heidi, fetija munților (ragent) — Johanna Spyri (de den în text personaje, trăsături morale pozitive ete — recapitulare final); pag 77 Tmaginajie creatoare (ragment) — Mircea Sântimbreanu (de exprimat părerea despre comportamentului personajului 32 Arthur la școală, partea a IL UNTTATEAS Lecta I: Încrederea și lipsa de incredere”: Petrică și lupul = după Lev osii eredere): rebar despre atitudini și Tecția 7 Respectul și ipsa de respect” Tntămplări din clasă ~ după Dimitrie Goga (Întrebări pe baza textului): Tea 35 “Curajul și poa de curaj” Tavitoarea — după Vase Rebreanu (nnebări pe baza evul); Tecția 4 “Bundiate gi riutate™ — Cenușăreasa – după Frați Grimm (Întrebări pe baza textului despre atitudinea personajelor), Testa“ Despre adevar i merună Ta său după Ton Agârbiceanu (ntebiri despre comportamentul personajelor) Tecția 6 Modestia și ipsa de modestie” Fata babel și fata moșneagului – după lon Creangă, (Identificare de calități si defecte ale personajelor): Sugestii pentru lector, Ce-a uitat Fanica să spună — după Luiza Vlidescu, Sticlele ~ de Mihail Sadoveanu, Mos lon Roată și Vodă Cuza ~ după fon Creangă (întrebări despre personaje), UNITATEA 4 Lecția I: “Acas Minunile grădinii – după Dimitrie Goga (Întrebări cu referire la familie); Tectia 2 “La scoala A murit Lachi – după Oua Cazimir (itrebari pe baza textului): Tectia 3 „Prieteni Amintiri din copilarie — după Ton Creanga. Ulița copilăriei – după Ionel Teodoreanu, (intrebări despre jocul prezent în primul text și rolul conducătorului de grup in cel de-al doilea): Recapitulare Tinală: (după Ton Creangă. Dănilă Prepeleac). (dupa Petra Demetru Popescu, După steag, băieți) Evaluare finală > Ton Creangă. Fata babel gi Tata moșncagulu; George Sion, Învățătorul; Alexandru Mitru, Banul muncit: Sugestii pentru Tectură- Gosprdină — Ora Cazimir. Gandeelul — de Elena Farago, Despre cusururi si urâeiuni ~ de Anton Pann; Fricosul ~ de Emil Gârleanu; Căprioara ~ de Emil Gârleanu: Broasca si scorpionul ~ din folclorul afican, Măgarul in blană de leu ~ după Esop ; Vulpea si 33 Taimula — după Esop, Cei wei purcelugi — de James Orchard Faliwel- Phillipps ; in manualele de educație civică de las a Ha sunt prezente estul de mule texte literate, fie pasaje, fie scurte descrieri. Majoritatea paragrafeloritextelor literare prezente in manulele de educație civică sunt pentru a extrage informați cu privire la componamentul peronajeoraiudinea lor, modul în care se comportă, trăsturi morale, însuși fizice ete. Același text literar este prezent in mai multe manuale digitale la aceeași disciplină (ex.: În curtea mea (fragment) ~ Emil Gârleanu). Din punet de vedere al prezenței textelor literare, în manualul digital de la editura Arthur a șeoală, aproape fiecare lecție prezintă un text literar ce are la bază un comportament, 0 atitudine ete, Dimnensiunea textului prezent este una potrivită, nu doar un pasaj, dar nici textul integral Se observ că se repetă text literare in mai multe manuale la discipline diferite, ceea ce Alferd find fragmentele care sunt prezentate. Spre exemplu. “Mos lon Roată si Vodă Cuza — după fon Creangă” se regăsește i în manualul de istorie, dar și în cel de educație civică: Jon Creangă — se regăseșe chiar și în manualele de istorie, ecografie, “Amintiri din copilărie” educație civică, ȘTIINȚE ALE NATURII, CLASA a Tika Editura Aramis, Nu Sunt prevente texte iterare: partea I Editura Intuitext, | Nu sunt prevente texte Terre partea I Editura Arthur la | Nu sunt prezente texte Terre scoală, partea 1 pag 10 Tragment de Mihail Sadoveanu (De explicat ce ÎȘI dovesie Editura Aramis, | autorul si transmită): partea a l-a [pag 46° Ploaie pentru Tioarea cea mică — Irimie Stăuj (De eit fragmentul și de continua povestirea): Editura Tntuitest, | Nu sunt prezente texte Terre partea a l-a Editura Arthur ia | Nu sant prezente texte iterare scoald, partea a Tha ȘTIINȚE ALE NATURII, CLASA a IV-a Editura Aramis, paz 10; Din carea naturi = Ton Simioneseu (De eitittextul și de răspuns partea 1 1a 0 intrebare cu privire la text) (Pitta și Mihăilescu) | pag 15: Mugurii = Ton Simionescu (ragment— de it pag 17: Puiul — după AL Brătescu- Voinești). (intrebari pe bazar textului): pag 35 Vrăbiuța — din folclorul copiilor (De ientificat vengile 1anțurilor trofice prezentate în versurile prezentate în text), Editura Aramis, partea I Nu sunt prezente texte literare; (Dumitra Radu și Mihaela-Ada Radu) paz 6 Aspecte interdisiplinare ~ Audi erare Bunicul ȘI Cele patra rase ~ Nichita Stănescu: Bunicul ~ Grigore Vieru: Polul Nord și Polul Editura Arthur la | Sud; Cântecul păsărlelor (fragment), scoală, partea [pag 25: Legena ursului — adaptare dup o poveste populară (Citire). pag 45, Legenda Mureșului ȘI a Oulu — text adaptat (De selectat fragmente ce trezesc interesul elevilor): 35 pag BT. Alexandru Viahuță — România pitorească (De selectat Cuvinte din text ce au legătură cu lecția ce urmează a fi studiată): Editura Aramis, partea a I-a (Pigia si Mihăilescu) pag TA: Tara de dincolo de negură — De Mihail Sadoveanu (De ct pentru portofoliu i de selecta fragmente care ilustrează legătura dintre om și natură) paz 50; Freamat de codru = Mihai Eminescu; Lacul ~ Mihai Eminescu (De citit versurile și de numit culorile asociate lacului și pădurii) Editura Aramis, partea 1 (Dumitra Radu și | Nu sunt prezente texte literare; Mihaela-Ada Radu) Editura Arthur fa | Nu sunt prezente texte Terare scoală, partea a II-a în manualele digitale de casa a I-a nu se regăsesc deloc texte ltrare O singură excepie de la regulă o face editura Aramis, partea a II-a, unde se observa prezența a două fragmente din texte literare, ceca ce este mult prea puțin pentru numărul de pagini al manualului În ceea ce privește numărul de texte literare regăsite în manualele de științe ale naturii de 1a clasele a IV-a, acesta este un pic mai mare. Este de apreciat faptul că se regăsese aspecte inerdisciplinare (Editura Arthur la școală partea I pag 6) in ceea ce privește lectura, fie ea chiar și de tipul audiților așa cum se regăsese în manual. Interesant este că în manualul de ta Editura Aramis, Partea a II-a (Pițil și Mihăilescu) se recomandă citirea unei opere literare pentru o temă, de portofoliu, adică literatura ca temă pentru acasă la disciplina Științe ale naturi “ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂȚI PRACTICE, CLASA 3 Editura Aramis, partea 1și | Nu sunt prezente texte literare: partea Iși | Nu sunt prezente texte literare partea a l-a ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂȚI PRACTICE, CLASA a IV-a Editura Ars Libri, partea 1 și partea a | Nu sunt prezente texte literare: Ia Editura partea I Nu sunt prezente texte literare: Editura Litera, | pag 27: Păpădia — de Ton Agârbiceanu (iragment de căi deoarece are partea a l-a | ca temă principală „păpădia” ar elevii au de realizat o compoziție aga cum îi inspiră fiagmentul). La clasa a II-a la disciplina arte vizuale și abilități practice nu se regăsese deloc texte literare in manualele digitale de la editurile Aramis și CD PRESS. La clasa a IV-a, desi sunt alte edituri (Ars Libri si Litera), prezenta textelor ‘un sigur text literar, “Păpădia” — de lon Agârbiceanu, ce se regăsește în manualul de la Editura Litera, partea a I-a, erare este aproape insesizabilă, excepție făcând MATEMATICĂ, CLASELE a II-a șia IV-a Editura Intuitext Editura Aramis. | Nu sunt prezente texte literare Editura Litera La disciplina matematică nu s-au regăsit deloc texte literare în manuale. 37 PRE; TARE REZULTATE – CHESTIONAR Acest grafie ilustrează experiența profesională a cadrelor didactice (respondenți chestionarului din cadrul cercetării). Așadar, cei mai multi respondenți au o vechime de 0-5 ani la locul de muncă (32,5%). La o distanță foarte mică se situează cadrele didetice cu 0 vechime mai mare de 20 de ani la locul de muncă (30%). Cadrele didactice cu vechime între 10-20 ani au răspuns in proporție de 27,5% . Cea mai mică categorie de respondenți a fost a cadrelor didactice cu vechime în muncă cuprinsă între 5-10 ani, procentajul fiind de doar 10%. Așadar, in proporție de mai mult de 50% au răspuns chestionarului cadrele didactice cu vechime în muncă de peste 10 ani, iar restul, cadrele didactice cu vechime sub 10 ani Ați remarcat prezenta textelor lterare în alte manuale în afară de cel de limba și literatura română? Acest grafic ilustrează. atenția pe care o acordă cadrele didactice textelor literare din manuale, în afara celui de limba și literatura română. 93,8% au remarcat prezența textelor literare și în ate manuale școlare, iar restul de 6,2% nu au remarcat acest aspect Mai exact, din totalul respondentilor, anume 80, doar 5 cadre didactice au afirmat că ‘nu au remarcat prezența textelor literare la ate discipline. Utilizayi textul literar în alte discipline decăt limba și literatura română? 3 Acest grafie indică faptul ca aproape toi respondent chestionarului (97,5%) folosese textul literar în alte discipline decăt limba si atura română. Doar 2 cadre didactice nu folosese textul literar ca strategie didactică în activitatea la clasa din cadrul alto discipline în ce măsură considerați importantă folosirea textului literar în alte discipline (istorie geografie, tinte ale naturi, educație civică)? Peste 90% dintre respondenti au afirmat că folosirea textului literar în alte discipline (istorie, geografie, științe ale naturii, educație civică ete) este importantă in mare și foarte mare masură. Doar 3 cadre didactice din cadrul studiului au considerat că uiluzarea textului literar în alte disciplină este importantă în mică măsură La ce disciplină utilizati cel mai des textul litera, în afară de limba și literatura romana? Exemplificati (In sectiunea “ALTELE”) S188) ne a rau 238%) a eicat cea 3%) Dee arca erat 1138) ark 13%) sata mera-spmulaf-1(13%) 103) aucapa mera-spralaf-1(13%) Dezscare peenal (13%) ma ene 103%) 1038) o EY « Că Că Aceast grafie ilustrează disciplinele la care se folosește textul literar. Mai multe cadre didactice au ales variante multiple, ceea ce înseamnă că folosesc textul literar nu doar la 0 anumită disciplina. Cei mai mulți respondenți folosese textul literar în cadrul lecției de educație civică. Următorul procent este reprezentat de disciplina istorie. Urmează apoi cografia i științele naturii Un alt aspect al studiului a fost referitor la exemplificări de texte literare pe care le folosese cadrele didactice. Unele dintre acestea au dar exemplificiri concrete: o. Educație civică: „Sămburele” (Lev Tolstoi), lupul moralist, dreptatea ursului ete o. Istorie: Cuza Voda și Moș lon Roată (Ion Creangă), Istoria lui Răzvan, Stefan cel Mare si Daniil Sihastru (Dumitru Almas) , Alexandru Lapusneanu, Mănăstirea Argeșului ete o. Geografie: legenda Oltului, Pământul și poporul românesc (Mihai Iancu) , Tabloul scografic (Geo Bogza), Delta – Geo Bogza. Toate panzele sus (Radu Tudoran). Freamat de codru (Eminscu), Mănăstirea Argeșului, Miorița, Babele ete o. Ștințe ale naturii: legenda rândunicii, legenda ghiocelului ete Alte exemplificăr au fost date la modul general precum: reguli de circulație, legende, texte despre domnitori, poezii despre natură, dezbateri de situații întâlnite în texte, texte a suplimentare pentru alte informații, dezvoltare personală, descrierea unor peisaje într-un mod mai atractiv si artistic, educația moral-spirituală, AVAP (în sensul în care folosesc textul erar și la această disciplină) ete Cum utiizați cel mai des textul iterar în cadrul altor discipline ? Acest grafic ilustrează modul in care cadrele didactice utilizează textul literar a lasă. Cele mai multe cadre folosese textul literar pentru a rezolva exerciții pe baza acestuia (extragere de informați din text) în proporție de 38,79, Aproape de acest procent se situează si momentul de capiare a atenției în care, de asemenea, se folosește textul literar (35% din numărul de respondenți. 25% dintre cadrele didactice folosese textul literar. pentru aprofundare sau pentru a identifica împreună cu elevii informații suplimentare pentru aceștia. Un singur cadru didactic a prezizat Că nu uitizeaz textul lierar în cadrul altor discipline. Folosiți si alte texte literare la clasă, în afara celor deja existente în manuale? De ce? în ceea ce priveșe utilizarea ator texte ierare la clas, în afara celor deja existente în manuale, răspunsurile respondenților au fs destul de variate (VEZI ANEXA 2). Fig. 2- Folosirea textului la clasă Această inter a fost adresată cadrelor didactic pentru a observa dacă se floses și alte texte ierare la clas înafara celor prezente din manual i cu ce scop. În urma răspunsurilor date de acestea, s-a constatat că: (© Aproapte toate cadrele didactice ce au fost implicate în reslizarea studiului folosesc și ate texte literare la clasă (doar 4/80 respondenți au afirmat că nu folosesc alte texte la lasă în afara celor din manual) o. Printre cele mai numărate motive pentru care profesorii folosesc alte texte literare la clasă, în afara celor deja existente în manuale sunt: pentru a înțelege mai bine o lecție predată; pentru informații suplimentare; pentru dezvoltarea vocabularului, pentru că folosesc texte scrise de autori contemporani deoarece aceștia se adresează copiilor de astăzi, pentru a le trezi elevilor interesul pentru lectură; pentru captarea atenției: pentru ai motiva pe elevi penntru învățare; pentr a le stimula elevilor eretivitatea; unele texte sunt dificile pentru nivelul de vârstă a elevilor, a Sunteți satisfăcut de cantitatea de texte literare pe care le regasit prezent in manuale ? Acest grafic ilustrează gradul de satisfacție al profesorilor cu privire la cantitatea de texte literare regăsite în manualele școlare de astăzi. Așadar, 62,5% (50 de profesori) dintre respondenți nu sunt saisfăcuți de cantitatea de texte literare ce se regăsește în manuale, în timp ce 37,5% (30 de profesori) se arată mulțumi de ceea ce se regăsește astăzi în manuale. Ai observat că elevii sunt mai atrași de conținutul lecției atunci când uitizați textul iterar în ate discipline? Acest grafic indică Spiritul de observație al profesorului la clasă în ceea ce privește atractivitatea elevilor pentru lectură. Un singur profesor dintre cei 80 nu utilizează deloc a textul literar la clasă, deci nu a observat nicio motivație înspre lectură asupra elevilor de la clasă. Două cadre didactice au răspuns ca mu au observat la clasă vreun interes către lectură în urma folosirii texului ierar în cadrul altor discipline școlare decât limba și literatura romani. Restul de 77 de profesori au observat că elevii sunt mult mai atrași de conținutul 1ecției atunci când se utilizează la clasă textul literar. Credeți că utilizarea textului literar în alte discipline le st interesul pentru lectură? Acest grafic se referă la motivația elevilor pentru lierstură. Acest lucru este observat tot din prisma profesorului de la clasă. Agdar, 92,5% (74 dintre profesori) cred că utilizarea textuluiliterar în ate discipline le stimeste elevilor interesul pentru lectură, pe când 7,5%, (6 dintre aceștia) susțin contrariul Este evident faptul că profesorii au observat că textele literare folosite la clasă influmenjeaza motivația pentru învățare a elevilor. În cazul in care utilizați textul literar și n alte discipline, care este motivul pentru care o faceți? 103 „Acest tabel reflectă motivul pentru care profesorul folosește textul literar la clasă. În ‘urma analizei acestuia, s-a constatat ca un Singur profesor dintre cei cestionati nu uitilizeaz {extulliterar în cadrul alto discipline. Cei mai mulți profesori folosese textul lierar la lasă pentru a se infelege mai ușor conținutul lecției. Tototdată, sunt și profesori care consideră că le oferă informați suplimentare acestora. Unii profesori cred că textul literar la clasă îi motivează pe elevi să învețe la disciplina respectivă. O mică parte dintre profesori au sustinut că Ie este mai ușor de lucra cu elevi pe texte literare. textul literar le stirmeste elevilor dorința pentru lectură și de asemene: Această cercetare a urmărit utilizarea textului literar în învățământul primar în Sensul în care folosirea acestuia ar putea infuența dezvoltarea elevilor. Folosindu-se ca instrumente de cercetare chestionarul și studierea manualelor digitale, s-a constata că există texte literare în manualele de istotie, geografie, educație civică gi în mică masură in cel de științe ale naturii și cel de arte vizuale și abilități plastice. Se remarcă prezența textelor literare în manualele de clasele a II-a $i a IV-a. Textele nu sunt relatate integral, ci doar pasaje, fragmente or citate. Acestea sunt folosite pentru a extrage informații, pentru a răspunde la întrebări pe baza textului care îi va ajuta pe elevi să înfeleagă mai bine conținutul lecții ce urmează a fi învățat ori pentru a i citite pur și simplu (poate chiar cu scopul de al insula elevilor dorința pentru a lectura) “Textele literare la clasele a II-a sia IV-a le stimeste elevilor dorința pentru lectură și sprijină pe elevi în învățarea și înțelegerea lecțiilor mai ușor. Utilizarea textului ierar la clasă ajută elevii în procesul de dezvoltare și învățare Prin folosirea textului literar ‘mod interdisciplinar se imbogiteste cultura generală a elevilor, ei preluând involuntar și inconștient modul de gândire sructurat în text, dezvoltându- le capacitatea de a lua decizii (ex. “Cei trei purcelusi ~ de Frații Grimm” această poveste că fiecare decizie în viață trebuie calculată atent), de a analiza lucrurile (ex. ‘Simburele- de Lev Nikolaevici Tolstoi” — de a-i îndruma si încuraja spre onestitate), oferindu- 1e un sim al răspunderii (ex „Povestea lui Harap Alb — de Ton Creangă”) și stimulându-le elevii învață din curiozitatea în ceca ce privește lectura. Efectele introducerii textului literar de Ia o vârstă fragedă. culminează în perioada de adolescență atunci când elevii au contact cu diferite tipuri de persoane, dezbatind diferite subiecte Astfel, odată cu maturizarea elevilor, aceștia se pot provoca pe ei înșiși prin mărirea gradului de complexitate și dificultate al lecturii. Dacă în gimnziu citese texte literare legate de valori si moralitate (preponderent în domeniul om și societate), mai târziu pot citi texte lit care dezbat istoria, politica, psihologia ee. Prin faptul că se folosește textul literar în disciplinele: rare școlare se insulă elevilor dragostea pentru carte si totodată le dezvoltă intelectul si cultura general, îndemnându-i spre autoperfectionare. a Referințe bibliografice 1. Popescu, M.,Paceare, $. (2016). Geografie: clasa IV-a. București: Intuitext 2 Mihăilescu, C. Pit, T. 2016). Geografie: lasa a IV-a. Bucuresti: Aramis Print 3. Rădulescu, C.C., Popa, . (2016). Geografie: clasa a IV-a. Bucuresti: Art 4 Bunea, D, Pertea, A (2016) tori: lasa a IV-a Bucuresti: Aramis Print 5. Mihăilescu, C, Pițilă, T. (2016) storie clasa a IV-a. Bucuresti: Aramis Print 6. Pere, Z. (coord), Teodorescu, B., Andrei, C. (2016). storie: manual pentru clasa a IV-a. Bucuresti: Corint Educational 7. Barbu, D., Boca, C. A-M., Calineci, M.C. (2016). Educație ctvieă: manual pentru clasa a IV a: Bucuresti: CD PRESS G. (2016). Educație civică: manual pentru clasa a IV-a. Bucuresti: Aramis 9. Pita, T, Mihăilescu, C. (2016). Educatie civică: manual pentru clasa a IV-a. Bucuresti Aramis Print 10. Radu, D., Andrei, G. (2016). Educație civică: manual pentru clasa a 11-a. Bucuresti: Aramis Print 11. Pirială, O. (2016), Educație civică – Clasa a M-a . București: Aramis Print 12. Pitta, T., Mihailescu, C. (2016). Educație civică: manual pentru clasa a 11-a. București: An 13. Radu, M.-A., Radu, D. (2016). Științe ale nanurii. Manual pentru clasa a IV-a. Bucuresti: Aramis Print 14. Pipa, T., Mihăilescu, C. (2016), Stine ale naturit. Manual pentru clasa a IV-a. Bucuresti ‘Aramis Print 15. Ploscariu, N. (2016). Stime ale naturii. Manual pentru clasa a IV-a. Bucuresti: Art 16. Rizea, C,, Stoicescu, D., Stoicescu, 1. (2016). Arte vizuale și abilități practice. Manual pentru clasa a IV-a. Bucuresti Litera 17. Apetri, D. M. (2014). Textul literar ~ premisă a realizări scrierii imaginative în clasele a Ma sia W-a. Editura Pim 18. Moldoveanu, A.. Olteanu, L., Miroiu D. (2012). Auxiliar pentru clasele I-VI. Buzău: Editura Eaitgraph 19. Lanerăjan, M., Ungureanu, 1, Giusan, A. (2010). Textul literar si nonliterar. Competențe Editura Universul Școlii 20. Dobra, S. (2007). Literatura română și comunicarea în gimnaziu. Bucuresti: Editura ingvistice. Alba I Humanitas 21. Chelcea, $. (2007). Metodologia cercetării sociologice: metode cantitative si caltanve fediia a I-a). Bucuresti: Editura Economică 22. Moscovi Polirom 23. Molan, V., Bizdund, M. (2006) Didactica limbii si literaturii române. Ministerul Educației și Cercetări Proiectul pentru Învățămi 24. Crețu, T. (2005). Psihologia copilului, Ministerul Educației și Cercetării Proiectul pentru Învățământul Rural 25. Pinigoara, G,,Pânișoară 1-0. (2005), Motivarea eficientă. lași: Editura Polirom 26, Salavastru, D. (2004). Psihologia Educației. lai: Editura Polirom 27. acad. Coteanu, 1. dr. Seche,L., de. Seche, M. (1998) Dicționarul explicatiy al limbii române, Edina a I-a. Bucuresti: Editura Univers encyclopedic 28. Cunningham, A.E., Stanovich, K-E. (1998), preluat pe Mai 3, 2019, de pe California State University Northridge ntp:/www sun du/-krowlands/ Content Academic Resources/Read 2OArteles/Cunnie am Whati2OReading?20Doesi20for20theX20Mind.pdt 29. Cucos, C. (1996). Pedagogie. lag: Editura Polirom 30. Alexandru, G., Sincan, E. (1995). Lecturi literare pentur ciclul primar . Craiova: Editura Gheorghe Alexandru . S., Buschini, F. (Eds.). 2007), Metodologia stiinelor socioumane. lași: Editura ul Rural “9 ANEXE ANEXA 1 CHESTIONAR Acest chestionar face parte dintr-un studiu de cercetare despre urilizarea textului literar în învățămantul primar (la clasele a II-a i a IV-a), pentru o lucrare de licență din cadrul Facultății de Psihologie si Științele Educației, Universitatea din București Chestionarul este anonim. Răspunsurile sunt confidentiale. Datele vor fi folosite doar în cadrul cercetării. Completarea chestionarului durează 3 minute. 1. De căt timp lucrați a. OS ani b. $10 ani e. 10-20 ani d. mai mare de 20 ani învățământ? 2. Ati remarcat prezenta textelor literare în alte manuale în afară de cel de limba și literatura română? a.Da b.Nu 3. Utlizați textulliterar in alte discipline decât limba si literatura română? a.Da B.Nu 4. în ce masură considerați importantă folosirea textului Hera în ale discipline (istorie, geografie, stiinte ale naturii, educație civică)? foarte mare masură bin mare măsură mică masură d. deloc 5. La ce disciplină utilizați cel mai des textul literar, Exemplificati a istorie b. ecografie. e științe ale naturii d. educație civică e. nu utilizez afară de limba gi literatura română? 6. Cum utilizați cel mai des textul litera în cadrul altor discipline ? (o singură variantă) a. Nuutilizez b. Captarea atenției e, Aprofundare Informații suplimentare pentru elevi 4. Exeriți pe baza textului (extragere de informații din text) a. Altfel, 7. Folosiți și ate texte literare la clasă, în afara celor deja existente în manuale”? De ce? a. Da, b. Nu 8. Sunteți satisfăcut de cantitatea de texte ierare pe care e regasi în prezent în manuale ? a.Da b.Nu 9. Ati observat că elevii sunt mai atrasi de conținutul lecții atunci când uitlizafitextulliterar în alte discipline? a.Da b.Nu e. Nu utilizez 10. Credeți că utilizarea textului lierar în alte discipline le stârnește elevilor interesul pentru tectură? a.Da b.Nu 11, În cazu in care utiliza textul era și în ate discipline, cae este motivul pentru care © focei? a: fi motivează pe elevi penru a inva la acea disciplină b. Le stâmește elevilor dorința pentru lectură e Îmi este mai ușor să lucrez cu elevii d Petru informații suplimentare pentru elevi e Pentru a înțelege mai ușor conținutul lecție respective 1.At motiv, a. Nu uilizez st ANEXA 2 Folosiți si manuale? De ce? te texte literare clasă, în afara celor deja existente în Da Folosesc și alte texte pentru a se infelege mai bine o lectie predată. Nu Nu. Da, pentru informatii suplimentare Da, pentru că mi se par mai potrivite clasei mele deedt cele din manuale Da, lecturi suplimentare ( de ex. „Legendele Olimpului” semestru acesta și discutăm în fiecare zi de luni pe marginea textului citit pentru înțelegerea li). Aleg alte texte când textul din manual nu e unul potrivit cerințelor clase, când mi se pare că limbajul utilizat mu e potrivit{cam sta conti povești noi). La noi la școală se folosește manul Arthur care are texte slabe și chiar este un ‘manual slab din multe puncte de vedere, așa că pregitese fișe. ‘Sunt fputine texte, I text pt 2 Săptămâni de studiu „Unele manuale sunt depășite. Deoarece textele prezente în manualele actuale au o întindere mult prea mare, unele texte nu sunt direct proporționale cu vârsta elevilor, aceste fapte ducând la neinfelegerea temei. Da. Oferă informați suplimentare necesare unei bune înțelegeri a noilor cunoștințe Pentru a îmbogăți vocabularul elevilor, pentru alege modele de urmat Pentru a expune pe intelesul elevilor ceea ce vreau sa predau, Folosesc texte serise de autori contemporani deoarece prin conținut, context si mesaj se adresează copilului de az, Extendere ‘In manuale de limba romana, există mai puține texte cu valoare morala, asa ea am mai lucrat și pe alte texte. Pentru a realiza etapa extinderii Da.Lectura suplimentara Da, textele nonliterare Da, deoarece aduc un plus de informații prin intermediul acestora sau mă ajută si desfășor activități interactive. Consider că sunt mai potrivite temei Pentru a face conexiuni cu ati autori sau eu o altă abordare a temei 82 Captarea atenti Da. E o informatie uita si suplimentara Pentru a fixa cunostintele nou învatae, Deaoarece unele texte din manual sunt greoaie sau nu pot integra cu ate discipline. Da, pentru a deschide apetitul pentru noi informații, pentru a hrăni curiozitatea, setea de cunoaștere. Da, pentru ca unele texte le găsesc eu mai potrivite pentru ceea ce vreau să transmit. Da, pentru informatii Suplimentare Da. Pentru diversitate si aprofundare. 1. Cele din manual pot fi nerelevante. 2. Pot contine detalii aproape de nivelul cognitiv afectiv al elevilor mei sare ma intereseaza. 3. Pot fi mai Da, pentru ca renunț la unele texte din manual pe care nu le consider adecvate si folosesc altele care sunt atractive pentru elev Da, pentru ca adu informații importante pentru elev Da. In manual sunt foarte putine, iar elev trebuie sa lucreze cat mai mult si sa a asimilat Nu prea Da Caut orice text care sail ajute pe ele Deoarece intensifica continutul. Unei aleg acele texte care ma ajuta mai mult Uneori cele din manual par “greoaie”, nivelului de clasa care îl am. pentru aprofundarea cunostintelor ‘Stimese curiozitatea elevilor, le caplează atenția dezvoltarea vocabularului Pentru a le tre interesul pentru lectura si a aprofunda informatia. Da deoarece stimulează creativitatea si sunt de actualitate Nu au suficiente informatii Se folosese pentru dezvoltarea cunoștințelor copiilr. Fie pt captarea si mentinerea atent Pentru realizarea căt mai plăcută a lecțiilor i pentru înțelegerea mai ușor a acesteia Da, pentru dezvoltarea culturii generale și a limbajului Da, pentru a oferi mai multe informați si o perspectiva ampla asupra tematicii abordate: Da, atunci cand consider necesar Cred că trebuie să vadă textele literare i în afara manualului Folosese alte texte in cazul în care cele din manual nu sunt suficient de accesibile copiilor 53 „ie pt extragerea anumitor informatii conduite norme. ‘Texte care contin mai multe informatii stintifice, Consider ca elevii au nevoie de informati suplimentare Da, sunt texte lterare care au impact mult mai mare la copii, fata de cele existente în manuale si ‘mult mai pe intelesul lor. Da Sunt apreciate de copii Da, pentru imbogatirea cunostintelor Da. Pentru ca este nevoie de texte ale autorilor contemporani Da. Caut texte conform preocuparilor elevilor mei. Da, gasese alte texte mai interesante Da, deoarece majoritatea informatiei aferente unei activitati nu se regaseste de cele mai multe ori numai in manual. Astfel, recure Ia metode diferite de a capta informatii suplimentare prin intermediul cartlor si internetului. Da, daca nu le intalnesc in manual Da, deoarece exista și ate exte interesante si atractive pentru copii