34 New Document 06 May 2017 19 43 14 Text

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE DOMENIUL: TEHNICĂ DENTARĂ FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ZI LUCRARE DE LICENȚĂ COORDONATORI ȘTIINȚIFICI Sef lucr. dr. IOANA IGNAT ROMANUL Asist. univ. dr. MOLDOVAN ALICE ABSOLVENT SABĂU ADINA – MARIANA ORADEA 2012 U E ACU RAYERSITATEA DIN ORADEA ULTATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE om ENIUL: TEHNICĂ DENTARĂ IRMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ZI Confectionarea unui aparat ortodontic mobilizabil pentru un caz clinic COORDONATORI ȘTIINȚIFICI Sef luer. dr. IOANA IGNAT ROMANUL Asist. univ. dr. MOLDOVAN ALICE ABSOLVENT SABĂU ADINA – MARIANA ORADEA 2012 CUPRINS 1.PARTEA GENERALĂ Capitolul 1. Istorie. Capitolul 2. Noțiuu 2.1 Forțele ortodontice…. 2.2 Tipuri de deplasare dentară. Capitolul 4. Aparate orthodontice. Capitolul 5. Aparatul orthodontic mobilizabil. Capitolul 6. Aparate orthodontice funcționale (Monobloc) IL PARTEA SPECIALĂ Capitolul 1. Ipoteză de lucru. Metodă si materi Capit Capitolul .1 Verificarea si igienizarea amprentelor. 2.2 Turnarea modelelor gi soelarea. 2.3 Realizarea studiului de model. 2.4 Confectionarea arcului vestibular cu bucle în ,U”. 2.5 Confectionarea elementelor de menținere, Concluzii Bibliografie… 1. PARTEA GENERALĂ 1. ISTORIC Cele mai vechi scrieri apar încă din primul secol al erei noastre când Celsius vorbește despre alinierea și îndreptarea dinților. Mai tărziu în anul 1728, Fauchard vorbete despre relizarea primului aparat orbodontic, construit sub forma de sm care leagă mai muți dinți. Pe parcursulanilor următori bcepe a pară preocuparea pentr ce înseamnă o ocluzie. mormală, find totodată importantă încercarea de a clsifica anomalile dinjlor și stabilrea cauzelor cae le provoacă. La sfârșitul secolului al XIX — lea. Kneis! concepe primul aparat mobil functional. în anul 1900 apare Angle care sabilete clasificarea anomalilor ce îi poartă mele si care se folosete și în zilele noastre, urmând apoi evolua aparatelor onhodantice. 2- NOȚIUNI DE BIOMECANICĂ ORTODONTICĂ 2.1 FORTELE ORTODONTICE DEFINITIE Aparatele orthodontice acționează i produc efecte la nivelul ADM prin intermediul forțelor ortodontice, Fortele ortodontice își au originea în proprietățile materialelor folosite în construia aparatelor i în paniclarițe de construcție CLASIFICARE Forțele ortodontice se pot clasifica în două moduri a). în funcție de cuplul durată de acțiune — durată de repaus : ‘Forte intermitente ~ acționează prin alterarea starii de repaus cu cea de acțiune, fiind active doar o parte din zi, iar în rest find tn repaus, Sunt produse de aparatele mobile, activatoare. e Forfe continue ~ sunt produse de aparatele orthodontice fixe și au o intensitate constantă pe toată perioada de tratament. e Forfe discontinue ~ au o acțiune schimbătoare, atermând între raportul acțiune — repaus 6) în funcie de intensitate +. Forțe mari produc deplasări dentare dare necesar să acioneze intermitent. Au 0 intensitate mai mare la început după care aceasta scade treptat. _ produc deplasări dentare și aeionează continu. e. Porta ideal, perf i a perfecta, este imposibil de realizat deoarece reacțiile dinților diferă de la o persoană Ia alta în i momentul în care se aplică o forță rtodontică asupra 22 TIPURLDE DEPLASARE DENTARĂ Foreleortodontice determină deplasarea dinților în alveolă. DEFINITIE, Aplicarea unei forte pe un dinte supune ligamentul și osul alveolar unei. presiuni de parea opusă forei. CLASIFICAREA DEPLASĂRII DINȚILOR ‘a. VERSIUNE ~ reprezintă toclivarea dintelui în ax. Se obține prin aplicarea unei forte în dreptul coroanei dintelui care nu prezintă obstacole în a se bascula. Coroana dintelui si rădăcina acestuia se deplasează în același timp dar în direcții opuse. Versiunea depinde de nivelul de intensitate al forței orodontice precum gi de distanța dintre zona unde a fost apliatt forța și zona de rezistența. tb. GRESIUNE — este deplasarea în întregime a dintelui. Se produce prin aplicarea une fore linear la nivelul coroanei dineu. Se poat reatza în mai multe moduri: 1. gresiune orizona + spre me = spre distal = spre vestibular = spre oral 2) eresiune venicala =. ingresiune > earesiune ©& ROTAȚIE ~ reprezintă migcarea dintelui în jurul axului stu. Se obține prin aplicarea unui cuplu de forțe la nivelul unui dinte. d. MIȘCAREA DE TORQUE – se deplasează doar rădăcina unui dinte în timp ce coroana dintelui rămane pe loc. Se trasmite pe întreaga radăcină a dintelui, aceasta deplasându-se vestibular sau oral. EFECTE NEGATIVE ALE DEPLASĂRII DINȚILOR Deși în mod normal nu ar trebui sa apară efecte negative, uneori deplasarea dinților produce anumite modificări cum ar fi: = modificarea pulpei datorită aplicării unei forțe cu acțiune prea mare și o intensitate mare = reabsorția radiculară In general orele ortodontice au un efect mult mai rapid la copii, a adulți fiind necesare ore ușoare cu perioade de odihnă mai mai. 3. ANOMALI DENTO – MAXILARE DEFINITIE Anomalia reprezintă o abatere de la norma, CLASIFICAREA ANOMALIILOR DENTO – MAXILARE 1 în funcție de localizare, anomaliile se clasifică in: =. anomalii dentare = anomalii alveolare + anomalii maxilare 1) În funcție de planul spatial se pot produce modificări in: + sens sagital = sens transversal = sens vertical Având in vedere existența gamei largi de clasificări a anomaliilor, se deduce faptul că nici una nu este satisfcatoare, Există câteva ma folosite cum ar fi: 1… Clasificarea lui Angle Tl. Clasificarea școlii germane Il, Clasificarea școlii fanceze a) Clasificarea tui Angle este cea ma veche form de clasificare find recunoscută mezio-disale ale acestuia cu antagonistl Său reprezintă relația mandibulă ață de maxilarul superior. Anomalile sun grupate în 3 clase principale: ~ Clasa I: modificările sunt prezeme doar în zona fontală și se caracterizează Primrun report neural al primilo molar. Din această categorie fi parte emomeliile unidentare sau de grup tonal, angrenăr inverse, ochzii deschise și acoperite et. “Clasa II: în această clasa se încadrează anomaliile caracterizate prin rapoarte de distalizare la nivelul molarlor. E cuprinde două subdiviziuni: % Subivizinea 1: Camceiză pin masilar îngust Și dim frontal în protrzie Subdivisiunea 2: carcteiatt pin dn frontal neue. „Clasa LUI: cuprinde ocluzie inversă frontală și rapoarte de mezializare la molar – 5) Clasiicarea scolii germane – grupează în sindroame diferite anomalii cu simptom comun, cum ar fi: =. Sindromul compresiei de maxilar + Sindromul progenie + Sindromul ochzii distle – Sindromul ocluzei acoperite – Sindromul ocluziei deschise = Consecințele extractiei premature = Anomalii dentare (malpozitii, dinți supranumerari) Aceste sindroame se grupează în anomalii în plan sagital, transversal, vertical DD Anomalii în plan transversal > Sindromul compresici de maxilar – are 2 forme clinice: + masilar îngust cu protruzie = maxilar îngust fra protruzie 7. Sindromul ocluzie încrucișate – prezintă? forme clinice: = ocluzie încrucișat cu masilr ingust = aterognatie mandibulară funcțională sau anatomică 2 Anemalii în plan sagital Sindromul esluzis isls- cuprinde urmatoarele forme clinice: + Fetrognate mandibular funcțională + _retrognatie mandibulard anatomica. an Sindromul progenic ~ cuprinde 4 forme clinice: erenarea sau ocluzia inversă frontal prin modificări ae axului intel + prognatism mandibular funtonal + progenie falsă ©) Clasificarea scoli franceze – reprezintă o clasificare ce cuprinde 3 grupe de anomalii cum ar fi: © anomalii maxilare: – anatomice – funcționale e. anomalii ale proceselor alveolare +. anomalii dentare: de număr, formă, volum, structură Pentru tratarea anomaliilor dento-maxilare se utilizează anumite dispozitive ce se aplică în cavitatea bucală numite aparate orthodontice. 4. APARATE ORTHODONTICE Aparatele (reci ~ Sunt construcții speciale imaginate de medic sau de tehnicianul Crogee Gutiere ROLUL ELEMENTELOR DE ANCORARE Asigură stabilitatea sau rete one n aparatelor orthodontice la nivelul arcadelor dente- N 1… Crogetul Schwartz în. Croșetul Adams ML Crogetul Stahl IV… Croșetul Jackson V. Crogetul în deta” VI… Crogetul simplu 2. REGULLDE CONFECTIONARE ALE CROSETELOR Să nu se îndoaie sârma în același oc de mai multe oi SA mu se folosească clești cu lei ascutite SA nu fie încălzită sma înainte de prelucrare sau în timpul prelucrării Este de prefera o îndoire repat a sirmei verificnd ot timpul pe model ever 3. DESCRIEREA ELEMENTELOR DE ANCORARE Un eroge este compus din: ii a. ANSA – este poniunea crogetuli crese aplică în zona de retentivitate b. BUCLA – reprezintă poniunea elastică situată înre ansă și zona de retentivitate = Clestele pentru indo Clestele eu ambele fl Asigură stabilitatea sau retenția Hida ote 1, CLASIFICAREA CROSETELOR 1. Crogetul Schwartz în… Crogetul Adams 1, Crogetl Stai IV, Crogetl Jackson V. Crogetuln deta” VL. Crogetul simplu 2. REGULI DE CONFECTIONARE ALE CROSETELOR SA nu se îndoaie sârma în același le de mai multe oF Să nu se folosească clești cu fle ascuțite Sa nu fi încălzită sârma nainte de prelucrare su în timpul preterit Este de preferat o indore treptată a temei verificând tot timpul pe model ever 3. DESCRIEREA ELEMENTELOR DE ANCORARE ‘Un croget este compus din: i. ‘a. ANSA – este portiunea crpetulu care se aplica fn zona de retentive tb BUCLA – reprezintă porunes clasica sata tne asă și zona de retentivitate e. ZONA DE RETENTIVITATE 4 USTENSILE UTILIZATE PENTRU PREGĂTIRE = Clegtele Crampon = Clegtele pentru indoit fine = Clegtele cu ambele fei plate 9 Asigură stabilitatea sau retenția aparatelororthodonti or orthodontice Ia nivelul arcadelor dento- ale 1 R 1… Crogetul Schwartz Ml Croșetul Adams ML Croșetul Stahl IN… Crogetu Jackson V. Croșetul în „delta? VI… Crogetl simplu 2. REGULIDE RARE 4 Să nu se îndoaie sârma în același loc de mai multe ori 4 Să nu se folosească clești cu ăi ascuțite 4. SA mu fie încălzită sérma înainte de prelucrare sau in timpul prelucrării Este de preferat o indoire treptată a sârme verificând tot timpul pe model 3. DESCRIEREA ELEMENTELOR DE ANCORARE Un erogt este compus din: a. ANSA – este poniuneaeroșetui . BUCLA – reprezintă porțiunea retentivitate N ENTIVI care se aplică în zona de retentivitate elastică situată între ansă și zona de e 4, = Clegele Crampon = Clestele pentru indoi pee fl i fine i plate = Clestele cu amt 19 = Clegele cu ambele fei acute = Clete tridimensional Adeter Fie St a) CONFECȚIONARI TI Este un crogetplurdentar care se poste aplica pe 2,3 sau 4 din. Se confecționează din sărmă de 0,7 mm si prezinta 2 sau 3 anse. Aceste anes sunt aplicate la nivelul nișe paradontl, în formă de săgeată. Amsle Se nese între ele printr-o zonă rectilinie orizontală. porlelă cu marginea gingival și se continuă cu buclele eroget, care înconjoară aa distală si ultimul dinte de pe arcadă by CARACTERISIICI + Buna stabilitate „Se aplică doar la ini lateral. permanent + Permite epresiunea isalizarea dinților pe car este aplicat Nu permite mezi Grew de confecționat și se deforneză sot Se relizeaza cu aju Surele tonă em eve eu do made ta 1 m. e primului în formă de săgeata, care sc aplică pe model în dreptul Pa nt teren. Se marchează pe stmt zona unde se doua ansă, apoi se realizează bucla care înconjoară partea distal a tinuti ui dinte prezent pe hemiareadă. Ultima dată se nsemnează zona unde întră în placa bază. Fig. 52 a) CONFECTIONAREA CROSETULULADAMS Este un croșet universal, realizat din sârmă de 0,7 mm grosime, ce prezintă ilor la întâlnirea cu fata 2 anse spniinite pe fețele aproximale ale e continuă ansele și traversează planul de ocluzie până vestibular’. Buck a pătrunderea în placa bază. „. Ofera o bună stabilitate 7. Se pot aplica pe tat tipurile de dng temporar sau definitivi ¥ Este rezistent “n ‘general Pa aren, ‘Pentru dinții din zona lateral, dar se poate element de ancorare pe dinții frontal, Din sârmă deo nt ea ini me pre ini so și se sine cle 2 ame, cae sift pe ml și e Su porțiunile laterale care se curbează pentru a se obține conexiunile croșetului. La pete sări se marchează zona unde cretu pătrunde i. CROSETUL STAHL (jn picătură” Fig 53 ON! ECTIONARES CROSETULULSTAHL Jement de stabilizare a plăcuței ontodontice. a Este un croset feevent uilizat ca e Se confecționează din sărmă elastică de 0.7 mm. CARACTERISTICI e Oreră bună stabilite «Nu permite eeresiunea dinți re o bună rezistență e rupe ereu. dee fe Senupe gre DEFINITIE sea an e odaie fane ună de more și poe cin 2 mut ini veni ii un bun conta ceia o relungire a arilatului pacii de baza pe fel oral ale dinților b) MODDE REALIZARE Gautier ortodont Gutiera onodonică se confecionez din ait elastic. Ca forma, rutiera urmărește morfologia dinților pe care se aplică Este constituită sub forma unei coroane de înveliș solidarizat, l care se secționează spațiile interdentare. tera se aplică pe tout arcada sau doar în regiunile lateral stu regiunea anterioară a arcedei. Gutiera ortodontică se folosește tn cazarile in care se doreșe ca oluzia să fie înălțată pe o perioadă determinată de timp sau se mai poate folosi pentru a corecta poziția mandibule. ‘Un dezavantaj majora gure est faptul că degradează inf frontal. Un ro important al guterei este faptul că inhibă egesiunea dinților i totodată oferă o bună stabilite placilor. La ul ei se po aplica butoni sau cânlige. ELEMENTELE ACTIVE a) DEFINIȚIE Sunt forfe ortodontice corectoare asupra dinților, proceselor alveolare, case maxilare sau pot infTuenfa procesele de creștere ale aparatului dento- maxilar n) CLASIFICAREA ELEMENTELOR ACTIVE Elementele active se elasifică în: 4. Suruburi ortodontice + Arcurievestibuare ‘+ Resorturile auxiliare SURUBURILE ORTODONTICE ©) DEEWITIE Sunt elemente active ale aparilor orbhodonice cre transform micarea de rotate în micare de translație, objinindu-se astfel îndepărtarea celor 2 porțiuni le plăcilor acrilice. 8) CLASIFICAREA SURUBURILOR ORTODONTICE 1 SURUBURI MONOMAXILARE > Clasice > Tridimensionale > Inbalama sau forma de WV” > Pentru mezaizare sou disalizare 2) SURUBURI MONODENTARE © Clasice 4 Pentru îndreptarea molarului 2 3) SURUBURLINTERMAXILARE OMPONENTE ALE UNULSU} 9 PARTILI Un șurub este format din: 1) 2 semirame: care prezână untae itt și la extrem te un tunel neted. De obicei pe una din semirame este graval o săgată pentru a secunoaste sensu de ativare filetata: a Prezinta un filet la exterior, iar la mijloc are un ele de ghidare: sunt de obicei două, și au suprafața netedă, ele Pătrunzână în cele 2 tuneluri, Aceste tie au olul de a transforma mișcarea de rotație în mișcare de translație. Porțiunea de ca de pie = acide cae 4 ii de pe lin et filetate. = ie 5) Cheija de activare » A – vealizată din sârmă rigidă, mai groasă. Activarea uruburilor se face cu cheija de activare care se introduce în unul din orificiile tunelelor în sensul indicat de 6) Arcul in Fig. 55 A. DEFINITIE Este un are în forma de liră, care se apli pe plăci ortodontice, între fragmentele acestora. B. MOD DE REALIZARE Arcul Coffin este compus dintr-o buclă semicirculară care are ansa în placă, Se confeetioneaz din sârmă cu grosimea de 1 = 1.5 mm și este așezat în zona mediană la 1 mm de mucoasă. Se marchează pe model mai inti limitele arcului apoi e începe realizarea i i rma foarte elastică de 1 — 2 1,5 mm grosime. În mijlocul ei se face o îndoitură. ca 0 forma ovală. Acesta se aplică pe model si se realizează Andoituri asfel încât sârma să fie parlelă cu modelul ‘Capetele i se indoaie în partea eierioră relizănd astfel Ducele de retenție ARCURILE ORTODONTICE a) DEFINITIE Sunt elemente active care se confecționează din sămă din oe! inoxidabil 8) CLASIFICAREA ARCURILOR După localzare e clasifică în: 1.. Arcuri cu sediul vestibular U1, Arcuri cu seul oral (esortur auxiliare) A. ALCATUIRE Este compus din 3 lei i Curbura prieipală ~ situat a nivelul feței ves mente componente: hare a grupului frontal © Bulle de activare © Retenti ondulate 1) Arcuri vestibulare active 2) Arcuri pasive 3 Arcuri funtonae 4, Arcuri pentru pacienți cu despicături 1) ARCURI VESTIBULARE ACTIVE « CLASIFICARE Arcuri cu bucle în ,U” sau dreptunghiulare. Sunt confecționate din sârmă de 0,7 mm. Se realizează mai întăi curbura principală, apoi se fixeaza mijocul curburii principale care se epică pe model și se marchează pe sirm la nivelul de unde pomese buclele, Cu ajutorul unui cete se vor realiza cu mâna cele 2 bucle care trebuie să fie paralele cu mucoasa gingivală. Apoi se verified pe model și se marchează zona în care pitrunde în placa de baz, +. Arcuri cu bucle triunghiulare 9) MOD DE ACTIUNE + Orlzarea din 4 Efecte de derotare adi 4. Efectul de ingresiune- egresiune a dinților frontal ilor frontal 2) ARCURI VESTIBULARE PASIVE Sunt arcuri clasice cu buc în forma de „V””. 08 mm. Are rol doar de a îndepărta acțiunea ihibatoare a unei buze hiperonice ‘Resortur auxiliare sau arcuri ca sediul oral A. CARACTERISTICI Aceste arcuri vin în contact cu fa orală a dinilor sau eu fețele meziale sau distale, le actionea pe 1-2 dinți find arcuri ce se confeționează din sârmă de 05-06 mm. B. CLASIFICAREA RESORTURILOR AUXILIARE 1). Arcuri cu acțiune orovesibulară 2). Arcuri cu acțiune mezială sau distal 1) Arcuri cu acțiune orovesti > Resortur auxiliare în .S > Resortriauxiliare în semiS 7. Resortur auxiliare in 8 > Resoruri auxiliare în „U’ > Arcul cuciupereă 2) Arcuri cu actiune mezio-distal e Resorturi auxiiare informa de „V” 4 Resorturi aniliare în diapazon “ge Resorturi auxiliare în formă de ae de siguranță A. RESORTUL AUXILIAR IN „si: = Se aplică a nivel a vel plăci. Are acțiune aie amet scțiune de deplasare a inel dinspre wilizează, pentru orovestibularzarea dinților. (© RESORTUL AUXILIAR ÎN DIAPAZON > Acesta se aplică pe fefele mezale sau dsale ale dinilr ronal sau lateral‘ au forma de diapazon, Are bucla de ativare în placa bază. D. ARCUL ÎN CIUPERCĂ = Se aplică pe cel puțin 2 dint i are 2 arcuri în „S 2 retenti în placa bază și 2 bucle de activare. Se utilizează când placa este despiată are gurub, 6. APARATE ORTHODONTICE FUNCȚIONALE NOBI a) DEFINIȚIE Monoblocul este prototipul aparatelor funcționale și poartă numele! inventatorului B) CARACTERISTICI Monoblocul este un aparat bimaxilar rigid, sectionat pe eulaturi masticatori și periorale ale prezintă un urub, El foloseste ele mu forte ortodontice corectoare, pacientului pe care Ie transform Act cază conform ocluziei de constructic atorul Andresen se confection inregista de medic în cabinet seu ser îi se obține repoziționarea mandibului 30 „Acest apara este foarte eficient în perioadele de creșere, find apara de clecte pentr faza 1 a dente’ mixte și în faza a a. Monoblocul nu permite fonația si masticația, pacientul find necesar să îl poarte 12-14 ore pe zi (ENTELE COMI E ALE MONOBLOCUL „Aparatul este confectionat di 2 plăcuțe serice: alatială i lingual. Cele două plăcuțe snt unite print-o masă acriică interocuzală Monoblocul este sefionat median find prevăzut cu gurub și poate st prezinte diverse element de sfune, neavând elemente de retentie. MODUL DE REALIZARE. LU] Cele 2 plăcuțe se aplică pe modelul superior și pe cel inferior, apoi modelele se aplică în ocluzar cu fața „V”” orientată spre articulația ocluzorulu find fixate cu ajutorul valului de ceară rezultat de ta ocluzia de construcție. Ammbalarea se face doar pe modelul superior, după care are le finisarea și Tustruirea. m. PARTEA SPECIALĂ 1 IPOTEZĂ DE LUCRU In codrul acestui capitol, și propus să descriu cum am confecționat un aparat onhodontie monomaxilar superior mobiliza], aparat uiizat într-o anomalie cls Angle. ace ‘de cls. | Angle se caracterizează prin tulburări de creștere si dezvoltare ate sistemului dentar alveolar sau chiar și a bazelor oaselor maxilare determinând un dezechilibru major atăt a nivelul octuzal ct și la nivelul arcadelor dento-alveolare, afectând dinamica mandibular, funcția fzionomică și fonația n cadru seste anomalii modificările sunt prezente doar în zona frontală gi se caracterizează printr-un raport neutral a primilor molari. Din această categorie fac parte: Dizarmonia dento-alveolară verticale (ochuza dechisă, ocluza adâncă) Anomaliisagtale (angrenaje inverse) Anomalii transversale (oluza inversă, et.) fe număr (anodonție etc) Anomalii tuberculi dentari, e:) NN SSS Anomalii de poziție verticală iilor de clasa 1 Angle la copii este înaltă. Studiile efectuate în Prezența anomal prezintă următoarele indicii de România asupra unui număr de copii din diferit regiuni even: 41.96 Schapira, 46,7% (Câmpeanu A- i colaboratorii. 1981): 40% (Baboe A. 1982), Conform st frecventă in proportie de 30-40 udiitor efectuate de Stanciu Dragos, dezarmonia dento-alveolară este pr la copii cu varsta cuprinsă între 8-9 ani, după care la trade 14 ani se înregistrează o frecvență de numai 10-20% datorita fenomenelor de utoreglare. Studierea și perfecționarea modelelor de soluționare a problemelor legate de anomalie ocluzale de Clasa 1 Angle a adult, constituie un subect actual în stomatologi so și prezintă un interes știți și practi, 2. METODĂ ȘI MATERIAL Pentru confecționarea aparatului orthodontie monomaxilar superior mobilizabil folosit în cadrul cazului clinic prezentat în continuarea lucrării, am utilizat următoarele: materiale si metode: 1) Verificarea și igienizarea amprentelor 2) Turnarea modelelor și soclarea 3) Realizarea studiului de model 4) Confectionarea arcului vestibular cu bucle în ,U” 5) Confectionarea elementelor de menținere, croetul Stahl 6) Confeeționarea plăcii palatinale 7) Finisarea aparatului orthodontic 21 VERIFICAREA SI IGIENIZAREA AMP! Amprenta ese imaginea negativă a câmpului prote înregistrată întrun material susinur de o portamprentă. în cadru activitații am pri ” am eliza igienzarea elor 2 amprente pi spălare cuie de apă eld precum i ezinfeția cu ajutorul unei solu de 50% eziniccan BIB For în ap pentru indepărareaslivei și evenalelr urme de singe c ind tapă premerpoare ‘umarii modelelor. i amprentele de Is cabinet, Odată ajunse în lnborator, 3 pom fecua verificarea ampretelo, acestea rule să indepiineasă o sere de is 77 Redarea delta câmpului protec >, Sănu prezinte ncluciun de aer sau lipsuri de substan dtr focurile. canitilor de material, manenrăi incorecte > Marginile de grosime uniformă, netede și continue, să fe aderente și sustinute în toate de către suportul igi prin intermediul căruia s-a realizat amprenta. în urma verificări amprentelor, am consta că acestea nu prezintă defect iam i derizia de arce la etapa următoare turnarea: ăi modelului de lucru am folosit gips dur cls a Folosind metoda saturației urii progresive, am amestecat pulberea de gips cu apa, apoi am spălat energie Pe pereții bolului aproximativ 1-2 minute până la obinerea unei paste omogene, Cer „Amprenta pregătită în prealabil pentru turnare; igienizare, uscare, tratare, ete.) am apc pe mista vibrator am introdus progres pasta de is în amprent pein virare continuă, de la marginile cele mai nal alee are centru. ‘Apoi am continua cu supimentareagipsului in amprentă până la umplerea i, int cin iul rămas, am creat rete în formă de corn pe amprezta turnată. Am at amprenta timp de 30 minute pentru priza gipsulu, după care din gips normal, am ealizat soclul modelului prin amestecarea pulberii de gips cu apa, Am format un mic depozit de sips iam aplicat peste el amprenta ăstumaa După aproximativ 20 de mine, am demulat amprenta, după care cu autor socatorlu, am socat modelul lind un solu de 15 cm și vând ră de marginile câmpului protetc. Am procedat afl pentu modelul antagonist Lasocarea modelelor, am inu cont ca mainile posterioare ale modelelor anil si mandibulare să e în aceași plan, pernițnd așezarea modelelor în ocluzie 3) MODELUL DE STUDI Am continuat apoi cu realizarea modelulu de studiu, care este copia pozitivă a câmpului protetic cu rol intermediar, ind folosit pentru a reda: 4. Arcadele dentare: poziți, dimensiuni A Arcadele dentoalveolare 4 Botta palatină 4. Ocluzia statică înregistrată în ceară Pentru model am folosi gis ab pe cae -am reparat Su formă de past, de 0 consisteță smântănoasă.oosind metod sura progresive. 35 a evit i inară, pe care am agezat-o pe măsuța Per A o Pee ir a ua a aaa voda Pesti Pina le umplerea angen, După tumarea propriu-zisă a amy rămasă) pe care am api pe aa en mete suma Dap 30 de minte, dnp in crea „malc priza ipsului am deat arnpren, După demularea amprentelor, 5 am soclat modelele cu torul solar, sind sasocla de aproximativ 1-15 cm, Modelele au registra pe soclu: numele pacientului, numele doctorului, data executării modelului și numărul 23 REALIZAREA STUDIULUI DE MODEL Cu modelele de studiu impreună cu medicul, am făcu studiu de model Pacienta: C. M. Vârsta: 8 ani, sex feminin Examen facial: nu prezintă modificări faciale Examen endoral: I 16 55 54 $3 12 11 46 35 84 83 42 41 Iv 36 Figura m.2 Modelul superior și inferior Examen monomarilar superior Modificări unilentare 12 mezio-vestibulo rotație Modificări de er: Frontal: Later: S- normal 1 v T= ușoare puieti V = normal normal Modificări de grup: Frontal ete! Lateral: T normal ae V- normal T~tomal V = normal Examenul ochuziei Figura nr.3 Ocluzia din față V – supraacoperire V2 ura nr. 4 Ocluzia canin și molar 1 dreapta, Canin drept S- neural T= nori V – normal Molar 1 drept S- dist VA cuspid T = normal V — cuspid – cuspid Diagnostic morphologic După analizarea modelul partului orthodontic Cis Angle Anomalie Figura nr. 5 Ocluzia canin si molar I stânga. Canin sting: Molar I sting $— neutral T- normal sub indicațiile medicului am trecut la 4 CONFECTION EA ARCULUI VESTIBULAR, CU BUCLE IN n vederea eonfeționăii portului ‘oan ’ sce orhodonic popu, prima dat am nat arcu vestibular cu buce în rs confetionare acestuia. am pentru cont estuia, am utilizat sârmă de wipld cu grosimea de 0,7 mm și aere ae e pina Sa N confestonat curbura principal dup foma ideal a aradei dentare a oe rota Apoi am iat mijlocul cururi principale după care am aplica pe model acest Teper. Amt însemnat pe are cele 2 repere de a nivelul cărora pomese buclele. Am pina reperele I nies treimi mele cu cele dou inimi distal ae fi area canina, Tinind cu clestele curbura principală, am indoit cu mâna cele două bucle. Buclele eam confecționat în așa fe încât să depășeaseă cu 3 mm coletu caine, aste net times total a buclei si fie de aproximativ 6mm, Am ținut cont la confecționarea buclei ca picior dist a acestea să îcalece pure de contact dintre cani și PM I sau M 1 temporar Api am verificat pe model și m marcat zona în care ptrunde în place de baz și am confecționat retenile dn placa debuză. Activarea buclelor se face prin deschiderea sau strângerea lor. E] Figuranr. 6 Arcul vestibular 25 CONFECTIONAREA ELEMENTELOR DE MENȚINERE, CROSETUL STAHL După retizunea arcului vestibular, am tect I indoiea eroetuui Sah, a clement de menținere. a denumirea de eroet „în picătură” „în gheruă”” utoruleleșelui Crogetul Stahl mai poart sionat din sârmă elastică de 0.7 mm cua Acest eroget I-am confect crumpon. zarea ansei printr-o indoitură a wo buclă or am aplica-o apoi l nivelul galiu ntendentar care e cre am aplica-o apoi nivel si srmei ast în niga papilară. E: „se ph aa OCR ca am reauizat eso apa ‘0 buclă, pe care am reascsrv man rs lanu „ocluzie și să incalece punctele mere taza bk im at pent, rijă ca aceasta să fie aifel «sti ei ereu e elasticitate we ma pantei a nu leza mucoasa jugală- zarea am verificat pe model și am m cade bază. aceasta lind zona de retenție parcat zona in care pătrunde [i Figura mr. 8 Croșeul Stahl – vedere stânga După ce am realizat elementele de retentic, le-am fixat pe modelul de lucru cu ceară siam trecut la reslizarea plăcii palainale, 26 CONFECTIONAREA PLĂCII PALATINALE Baza aparatului a fost constituită din placa palatinal. Ea are rolul de a solidariza toate ecelate elemente ale plăcilor (șuruburi arcu În vederea realizării ei, am folosit cit Paropolimerizabl Main am pregitt modelul de Tors pe care am umezt pentr a evita formarea de bucle în acrilat ținându-l in apă 30 de minute. zarea plăcii palatnale folosind tehnica pastă Apoi am început re 4 „Am amestecatcantitatea necesară de pulbere cu lichidul obinând aste o pastă. După aproximativ 3 minute, am aplicat pasta pe model penru a încorpora tote cete. ‘Acrlatl I-am baropolimerizat la 40°C, la presiunea de 2.5 aimosfere, timp de 20- 30 de minute. După ce am scos aparatul din oala cu presiune, am trecut la finisarea acestuia. 2.7 EINISAREA AP, ILUL ORTH sind o freză pentru ‘Am finisat și lustruit aparatul pe faa externă și pe margi seria. Fira nr.9. Fata oră aparu 45 Figura nr. 10. Fata palainală a aparatului După ce am terminat de finisat aparatul, I-am trimis a cabinet. CONCLUZII 1) Aparatele othodontice sunt construcții speciale imaginate de medic sau de sna creșterea și dezvoltarea ADM în in direcția dorită, precum si de a tehnicianul dentar care au rolul de a inf ne se dorește stimularea creșteri de corectare asupra aparatului dento-maxila. sensul în forma forțe ortodontice bil este cel mai indicat mijloc de tratament in cazul 2) Aparatul orthodontic mobi omatiilor els. | Angle. 46 3) Conform stil, vărsa tg care se inegi avenue a copi este g inregistreaza cel mai frecvent această ~9 ani 4 În vederea comes apart orthodontic mob Angle, se rca mt mute cap, prec, o Verificarea și iienizarea amprentele Turnarea modelelor și soclarea Realizarea studiului de model Confeționarea arcului vestibular Conteționarea elementelor de menținere Confeeționarea plăcii patine; 000000 Finisarea aparatului orthodontic și trimiterea acestia la 5) Cele mai bune rezultate de tratament a anomaliilor de cls. 1 Angle se obseniă la ‘copii de până la vârsta de 12 ani, care poartă un aparat orthodontic mobilizabil. 6) Studierea si perfecționarea metodelor de soluionare a problemelor legate de anomaliile de cls. I Angle la adulți, constituie un subiect actual in medicina, dentară modernă și prezintă un interes șine și practic. Purtarea aparatului ‘orthodontic mobilizabil mu are un rezultat de lungă durată a această categorie de pacienți a