Carpica Xxxvii 2008 [563763]
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Complexul Muzeal .,IULIAN ANTONESCU"
Nr. tnv . ./.��./Anul .flOo_�
BIBLIOTECA ISTORIE
CARPICA
XXXVII
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
FONDA TOR: /ULIAN ANTONESCU
LUCRARE DEDICATĂ ANIVERSĂRII A 600 DE ANI DE
LA ATESTAREA ORAȘULUI BACĂU ȘI A 40 DE ANI DE
LA APARIȚIA PRIMULUI NUMĂR AL REVISTEI
CARP/CA
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Complexul Muzeal "IULI�ANTONESCU"
Nr. inv . .291� _f Anui.QQ),S.
BIBLIOTECA ISTORIE
CONSILIUL JUDEȚEAN BACĂU
COMPLEXUL MUZEAL "IULIAN ANTONESCU " BACĂU
CARPICA
XXXVII
Editura Corgal Press Bacău
2008
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Coperta 1 -[anonimizat] (foto Lăcrămioara Elena !stina)
LUCRARE FINANTATĂ DE CONSILIUL JUDETEAN BACĂU '
ISSN: 1013-4182
[anonimizat]. Ana Ipătescu 4/B/6, tel. 0334/409314; mobil:
0740/370665; Fax: 0334/814916; e-mail: [anonimizat]
Colectivul redacțional
REDACTOR ȘEF: Marius Alexandru ISTINA
SECRET ARI ȘTIINȚIFICI: [anonimizat],
Marius Alexandru !STINA
COLABORA TOru LA REALIZAREA LUCRĂRII:
[anonimizat]-[anonimizat]://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
CARPICA
CUPRINS/ SOMMAIRE! CONTENTS
Predoslovie (Ioan Mitrea) …………………… …………………… …………………………… 9
BACĂU -600
[anonimizat] 600. De la sat la oraș la confluența Bistriței cu Siretull
Bacău 600. From village at the conjluence of the Bistrița river with Siret
river …….. ………… ……. ………………. …………………………………………………. 12
[anonimizat]-XV/ Pn?cisions concernant la genese el /'[anonimizat] ……………… ……… …… …….. 23
[anonimizat], Bacăul medieval oglindit în medalistică/ La
viile mMifivale de Bacău re.fhitee dand les nuMai/les ………. ……… ……… 68
Come/[anonimizat] (1864)/ Elementmy Education in Bacău until the Law of Public
Teaching (1864) …….. ……………….. ………… ………………… ….. …….. ………… 81
[anonimizat] 1918/ The Developement of" the Tehnica! and Vocational
Education in Bacău unti/1918 ……………….. ………. ……………………. ….. … 97
[anonimizat]. Cucuieți-[anonimizat]/ Seasonal Settlements Precucutenian period. Cucuieți-
[anonimizat] …………………………………………….. ………. Il O
Lăcrămioara Elena /stina, O [anonimizat]. Pâncești, jud. Bacău/ Une figurine
::.[anonimizat]. [anonimizat]. de Bacău ……….. ……………… ………………………. …… ……. …………….. 123
[anonimizat]/ Grinded Stane Artefacts _fi-om
Eneolithic and Bronze period dcscovered in Neamț Deppresion ……… 130
[anonimizat] "în cruce" [anonimizat]/ Haches
en cuivre avec a [anonimizat]!ithique s des pouvoir el d 'bat social ……. …. …………………………… 146
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Olt•�: Levițki, Ruxandra A/aiba, Ceramica pictată din etapa Cucuteni B2,
[anonimizat], [anonimizat]! La ceramique peinte de /'etape Cucuteni B1, decouverte a Trinca-
[anonimizat] d'Edineț, Republique de la Moldavie …………… …… 176
Anca-[anonimizat]. Neamț)/
The Pieces o(Wietenberger f}pefrom Costișa (Neamț District) …….. ………. 194
[anonimizat]/ La necropole de
l'epoque du hron::.e de Căhești …………… …….. ….. ………. …………. ………. 202
[anonimizat]
Dulcești Uud. Neamț)/ La ceramique pre_feodal dans l'[anonimizat] (dep. de Neamț) ………………… ……………….. ……………. 222
[anonimizat] A
[anonimizat].
Considerații asupra datei Întemeierii eparhiei moldave/ Concernant
les debuts de la Metropolie de Moldavie. Nouvel/es considera/ion sur la
date de lafoundation du diocese moldave …….. ………. …… …. …. . 232
Irina-Elena (Coroban) Boldur, Dimitrie-[anonimizat] a unui sat de răzești: Poienile Oancei ([anonimizat])/ About the documenta1y attestation of the station o{ a
churl village: Poienile Oancei ([anonimizat]) ….. 247
[anonimizat], emigranți și strămutați sălășluiți pe moșii și În
localități din bazinul Siretului Mijlociu (sec. XVI-XX)/ Re_fugees,
emigrants and Displaced Persons abiding on Estates and Localities in
middle Siret Region …….. ….. ………. ….. …………. ……………… ………………. 256
Felicia 1. Farcaș, Anton P. Coșa, Comunitatea catolică din Valea Mare/ The
Catholic community from Valea Mare …………. ……………………………… 278
[anonimizat] 7-9 [anonimizat]/ Les implications roumaines a
l'evolution de la Question d'Orient dans les decennies 7-9 du .XVII!'
siecle ….. …….. ……. ……… ……….. …… …………. ……….. ….. . 315
[anonimizat]-lea pe teritoriul Moldovei/ [anonimizat]
l'agriculture dans la premiere decennie du XIX' siecle sur le territoire de
la Moldavie ….. …………………. ……………… ……. …………… .. 336
[anonimizat] 1802 despre asasinarea in anul
1777 a [anonimizat], domnul Țării Moldovei/ Un poeme
dramatique de 1802 [anonimizat], en 1777 ……………. …… ….. ………………… ……. …. .. 344
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.[anonimizat]. Octombrie
1858-ianuarie 1859/ La cai"[anonimizat]
1 858-janvier 1859 0000000000000000000000 000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000 349
[anonimizat], în a doua jumătate a [anonimizat]/ Romanian
Scoolarso The necesity of educating Childi·en under School Age in the
second hal[ (�f the XIX'h century ooooooooooOoOOOOoOOoo oooooo oooooo oooooooo oooooo oooooo ooooooo 361
Gheorghe-Florin Știrbă(, [anonimizat]/ Eminescu 's Thinking -point qf
rf!ference on the great de bate of modernism OOOOOOOoOOOOOOOOOOOOOOO OOOooO oOooOo ooooo oOOoOoOoo oo 3 71
Delia-Nicoleta Popescu. Dimitrie-Ovidiu Boldur, 135 de ani de la nașterea
academici anului Ion Th. Simionescu/ 135 years since the bird qf
academician Ion Tho Simionescu 000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 382
Dimitrie-[anonimizat]/ [anonimizat] 386
[anonimizat] 1907/ The 1907 Rebellion oooooooooo oooooooooooo oooooooooooo 392
Gheorghe A. Știrbăț, Nicolae Iorga și Marea Unire (Il)/ Nicolae Iorga et la
Grande Un ion 00 O o O oOOOOoOOOO OOOOOOoOOOoOoOOooOOoOoOOOooOOOoOOoO 000000000 oooOOoo oooooooOoo OooOo ooooooooO 0000000 000 409
Jean Ciută, 90 de ani de la Marea Unire. [anonimizat] –
obiectiv de bază în lupta poporului român/ 90 [anonimizat] -the basic objective in Romanian
people battle o o 0000 000 o ooooo ooOooooOooo o 00000 0000000 o o 00 00 0000 o o 00 00 o o 00 0000 00 000000 o 00000 000000000000 423
ISTORIE UNIVERSALĂ
Dragoș Pa/ade, Mișcarea de emancipare a grecilor și legăturile ei cu
românii (1789-1821)/ The Movement of Libera/ion of the Greek Nation
and its Connection with the Romani an One (1 789-1821) 00000000000000000000 426
[anonimizat]/ The relation between Liberated France and the United States q{
America 0000000 00000000000000 0000000 00 0000000000 00000000000000000000000000000 o oooooooooooo 000 00000000000 00000000000000 446
Viore/ Cruceanu, Drame politice în subcontinentul indian: Bangladesh/
Drames politiques au souscontinent indien: Bangladesh OOOOOOoOOOOOOOOOOOOO 452
[anonimizat] 11 septembrie 200 1 (1)/ La
politique etrangere americaine apres 11 septembre 2001 (/} o o o o o 0000 o o 458
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.[anonimizat]) de la Trușești/ The Study of
some fauna remains of Cerneahov Cu/ture from the diggings in Trușești
Settlement ………….. ……….. ……….. …………………. ……………….. ……. …….. 4 78
[anonimizat]/ Des croix
fimera ires et votives du Ber::.un(i …………….. ….. …….. ….. ……. ……… ……. 489
IN MEMORIAM !ALEXANDRU ARTIMONI
In memoriam. Un cercetător al orașelor medievale dispărutc: Alexandru
Artimon (Corneliu Stoica) ……………………………………. ………………….. 500
Necrolog ……… ….. ….. ………. ……………… ………………………….. …….. …. ……… ….. 517
In memoriam. Alexandru Artimon (1938-2008) (Anton Coșa) …………… .. 520
VARIA
In honorem: Profesorul Ștefan Sorin Gorovei la Împlinirea vârstei de 60 de
ani (Anton Coșa) …….. ……. ………………………………. ….. ………. ……….. 522
[anonimizat] ([anonimizat]), Iași, Editura Sapienția, 2007, 574 (Mihaela Băbușanu
Amalanct) ………………………………………. ….. …….. ……… ……… ………… 528
Anton Coș a, [anonimizat], Editura Magic
Print, 2007, 232 p. (Manuela Ghiurcă) …….. …………………………. … 530
[anonimizat], Onești, Editura Magic Print, 2007, 220 p.
(Manuela Ghiurcă) …………. ………… …………. ……….. ….. ………….. …… 532
[anonimizat], [anonimizat], Editura Vicovia, 2008, 192 p. (Marina-Miha ela
Mihăică) ……………….. ………. ………………………. ………….. …………. ……. 536
***Basarabia, [anonimizat], Editura Vicovia, 2008, 106
p. (Dimitrie-Ovidiu Boldur) ………. ……………… ….. …….. ………… ….. … 539
[anonimizat]. [anonimizat], Editura Fundației
Axis, 2006, 286 p. (Marina-Mihaela Mi/răi că) …………….. ……… …….. 542
Abrevieri ……. ………………… ……………… ….. ……… ……….. …… ……. …. ……………. 546
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
P CJ{P. (]) OS L O o/ 1 P.
Această Predos/ovie "adecă voroavă către cititoriul", [anonimizat] a evidenția
semnțjicația acestui nou număr din prestigioasa revistă Carpica.
Anul 2008 are pentru băcăuani o semnffica(ie aparte. Este momentul
aniversării a 600 de ani de la prima mențiune documentară certă a
[anonimizat].
[anonimizat],
[anonimizat],
anul 2008 are și o altă semnificație. inseamnă 40 [anonimizat], deschizător de drumuri în arheologia și muzeografia
băcăuană.
Dacă anul trecut am sărbătorit Împlinirea a 50 [anonimizat]
a 40 de ani de la apariția anuarului Carpica. Cele două mari și
semnificative borne ce jalonează evoluția culturii În centrul "blândei și
melancolicei Moldove ", [anonimizat]. Iată de ce și anul trecut și În acest an când vorbim de
istoria arheologiei și muzeografiei băcăuane suntem datori să ne
reamintim de Iulian Antonescu.
A ne reaminti mereu de Iulian Antonescu, a nu-l uita este o datorie
morală. Exemplul său ne întărește și ne îndeamnă să mergem mai departe.
Iar Iulian Antonescu este și rămâne alături de noi. [anonimizat]: "Se pot aduce
marilor oameni de știință felurite omagii. Avântul vertiginos al progresului
șterge urmele pașilor făcuți de ei. A nu-i uita înseamnă a [anonimizat]-i astfel organic de actualitatea vie".
[anonimizat], a [anonimizat]://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
10 Predoslovie
Bacău și din toată aria teritorială în care muzeul băcăuan își exercita
autoritatea și îndrumarea științifică. [anonimizat] s-a
format sub îndrumarea lui lulian Antonescu o adevărată școală
muzeografică și arheologică. După zece ani de activitate a [anonimizat] a avut curajul (da, era un curaj în acele
vremuri), [anonimizat], care În cele șapte litere
cuprinde un mare capitol din istoria noastră străveche. Într-[anonimizat], Iulian Antonescu își îndemna tinerii colegi și
colaboratori "să-[anonimizat] s-a născut marele
arheolog Vasile Pârvan ", [anonimizat] a [anonimizat]
o necesitate științifică care trebuia să Întregească activitatea muzeografică
în" [anonimizat]".
[anonimizat], redactor responsabil sau redactor responsabil
[anonimizat] 50 [anonimizat], [anonimizat] (azi
Complexul Muzeal "lulian Antonescu") a crescut valoric În timp și-a
[anonimizat], [anonimizat], dar și cu tineri care au confirmat
în timp. [anonimizat], istoricii, [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], în fapt din tot cuprinsul țării.
Este datoria noastră, o [anonimizat] 40 [anonimizat], cunoscut și apreciat În țară și peste
hotare. Într-o ordine, [anonimizat]:
[anonimizat], [anonimizat], Vladimir
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], Nichita Adăniloaie, 0/[anonimizat],
[anonimizat]/ade, [anonimizat]. Teodor,
[anonimizat], [anonimizat], Mihalache Brudiu.
[anonimizat], Vasile Pa/ade, [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]!. F/01·escu. Ștefan 0/teanu, [anonimizat], [anonimizat] T. Dragomir, [anonimizat],
[anonimizat], [anonimizat],
[anonimizat]-Oprițescu, [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat],
[anonimizat] 1/iescu, Eugen-[anonimizat], [anonimizat], Ernest Oberlănder
Târnaveanu, [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]/ohan, Ruxandra
A/aiba, [anonimizat], [anonimizat].I.
[anonimizat].
[anonimizat], să-[anonimizat], să-și sporească numărul
colaboratorilor cu cei veniți din rândul tinerilor cercetători.
[anonimizat], [anonimizat]-ul paginii de
gardă numele fondatonJ/ui Iulian Antonescu. Numele său este o garanție a
continuării la nivelul cerințelor actuale și viitoare. Acum la împlinirea a
40 [anonimizat], [anonimizat]:
Vivat, Crescat, Floreat!
IoanMitrea
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
BACĂU 600-DE LA SAT LA ORAȘ LA CONFLUENȚA
BISTRIȚEI CU SIRETUL
Ioan Mitrea
Împlinirea a 600 de ani de la prima atestare documentară certă a orașului
Bacău în privilegiul comercial acordat negustorilor polonezi din Liov la 6 octombrie
1408 [anonimizat] 1, [anonimizat] a reconstitui, [anonimizat]�[anonimizat] ,.ț/e la sat la oraș".
[anonimizat],
orașele medievale, s-[anonimizat], [anonimizat], unde în antichitate nu am avut o
[anonimizat], [anonimizat] a fost satul. Satul la rândul său a apărut pc o anumită
treaptă a [anonimizat].
[anonimizat]-.
[anonimizat] "cete
de culegători și vânători" strămutându-[anonimizat]. [anonimizat], putem vorbi din momentul
,,revoluției neolitice"3 când sunt atestate arheologic primele comunități de cullivatori
și crescători de animale și în aceste regiuni. ,,Revoluția neolitică" [anonimizat] "o revoluție tclmologică " concretizată într-o nouă tehnică de prclucmre
a [anonimizat] a [anonimizat], autentică "fosilă directoare" [anonimizat], [anonimizat]
"așezărilc" [anonimizat], de lungă viețuire; și de la "o revoluție" [anonimizat] "o revoluție demografică" s-a
1 M. Costăchescu, [anonimizat], lași, 1932, p. 631-632.
2 [anonimizat], până la prima mențiune
documentară a localității, [anonimizat], 1984, p. 24-25; [anonimizat], în
Carpica XXXVI, 2007, p. 21-22; [anonimizat]
a [anonimizat]. Periodic al Cenmtlui Culh lrallntemațional .. George Apostu ", Bacău, [anonimizat]. 1-2 (30), 2008, p. 3.
3 V. [anonimizat], București, 1966, p. 82-115.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Bacău 600 -de la sat la oraș 13
manifestat și în regiunea de la confluenta Bistriței cu Siretul. Urmare a unor invenții și
progrese fundamentale a avut Joc o îmbunătățire a condi�ilor de viețuire și drept
urmare un ,,spor" al omului sapiens4, [anonimizat], să se producă o autentică "explozie" demografică5•
Apogeul comunităților eneolitice a [anonimizat] "vârf' [anonimizat] s-a manifestat vreme de circa un mileniu între cea. 4600 și cea.
3700 î.Hr.
Splendida cultură Cucuteni este cunoscută și în împrejurimile orașului Bacău6,
[anonimizat]-Bacău punctul "Cetățuia"7, [anonimizat]. Negri8 și până la Poduri-,,Dealul Ghindaru", jud. Bacău9, ultima stațiune
fiind considerată o adevărată "Troie în subcarpații Moldovei"10, împunându-se azi ca
un punct de reper în eneoliticul european.
Fără a intra, [anonimizat], ne mulțumim să consemnăm că în stațiunea cucuteniană de la Mărgineni
Bacău a [anonimizat], un foarte important sanctuar în care s-a găsit o
[anonimizat], cu evidente semnifica�i
cultuale11; [anonimizat] 480 [anonimizat] 2 [anonimizat]-o formă stilizată idoli feminini lega� evident de cultul fecundită�i și fertilită�i.
[anonimizat]12 [anonimizat], probabil a unui șef de trib sau uniune de triburi. [anonimizat], fiind cel mai mare "ansamblu" [anonimizat].
[anonimizat], [anonimizat], dar și din alte așezări precum cele de
4ldem, [anonimizat], 1%7, p. 74.
5 [anonimizat], [anonimizat], 1982, p. 33-35.
6 [anonimizat].cit., în Cw7>ica, XVI, 1984, p. 26-28; L.E.Istina, op.cit., în Cwpica XXXVI, 2007, p.
23-33; [anonimizat].cit.. in Vitraliu … , [anonimizat]. 1-2 (30), 2008, p. 3.
7 [anonimizat] C14 a etapei Cucutcni A2• in SCIVA, 29, 1978, 1, p. 35-41; idem, [anonimizat], 1979, p. 15; idem, [anonimizat], [anonimizat], 1979, p. 79-80.
R V. Ursachi, Le dcpot d'[anonimizat], dep. [anonimizat], IV, Iași, 1990, p. 335-386; idem, [anonimizat], jud. Bacău, [anonimizat]/2, 1992, p. 51-53.
9 Cităm selectiv: Dan Monah și colab., Raport preliminar asupra cercetărilor arheologice din corn.
Podur� jud. Bacău, [anonimizat], 1980, p. 86-99; idem, Poduri, corn. Poduri, jud. Bacău,
[anonimizat], Suceava, 2001, p. 190-198; idem, [anonimizat]-Napoca, 2004, p.
242-244; idem, [anonimizat]\3, 2006, p. 275-277.
10 [anonimizat]. Dumitroaia, Felicia Monah, C. Preoteasa, [anonimizat], Poduri
Dealul Ghindaru, o Troie în Subcarpații Moldove� Piatra Neamț, 2003.
11 [anonimizat].cit., inSCIVA, 29, 1978, 1, p. 35-41; idem, op.cit., [anonimizat], 1979, p. 79-80.
le V. Ursachc, op.cit., [anonimizat]/2, 1992, p. 53-76.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
14 [anonimizat], Fulgeriș-Pâncești, și multe altele din jud. Bacău13, provine o [anonimizat], intr-o [anonimizat]. [anonimizat], între care celebrul ansamblu
"Soborul Zeițelor " [anonimizat] 1 , avem o sumă importantă de artefacte pentru
a af11TI1a că celebra cultură Cucuteni descoperită cu 125 [anonimizat], reprezintă nu numai apogeul
dezvoltării comunităților eneolitice din regiunea de manifestare a [anonimizat]
o manifestare culturală unicat în prcistoria Europei.
[anonimizat] s-a [anonimizat]. [anonimizat] "bronzul tracic". Și in prima epocă a fierului sunt atestate așezări ale
comunităților tracice în regiunea de la confluența Bistriței cu Siretul15•
Cu toate progresele din epoca bronzului și din prima epocă a fierului, de o
[anonimizat].[anonimizat] a doua epocă a fierului, invenție tehnică însoțită și de inceputul producerii ceramicii
la ,,roata olarului ". Viața comunităților autohtone cunoaște o [anonimizat] a [anonimizat], încadrată cronologic în
sec. 1 î.Hr.-sec.l d.Hr. [anonimizat], [anonimizat]-militare de tip
"dava" [anonimizat] "orașe" dacice.
[anonimizat], un rol important
1-a [anonimizat], [anonimizat], Bishița �i
Trotușul. De remarcat că la sud de confluența râului Moldova cu Siretul s-a ridicat
importanta cetate dacică de la Brad (antica Zargidava) 16; la sud de confluența Bislli\ei
cu Siretul s-a înfiripat și dezvoltat cetatea dacică de la Răcătău (antica Tamasidava) 7;
13 LE. Istina, op.cit., [anonimizat], 2007, p. 23-33.
14 [anonimizat].cit., 2003, p. 4347.
1� [anonimizat].cit., [anonimizat], 1984, p. 28-30; LE. !stina, op.cit., in Cwpica XXXVI; 2007, p.
33-37; V. Ursachc, Scurtă prezentare a descoperirilor arheologice din perioada primei epoci a
fierului -Hallstatt -[anonimizat], sec.IV î.Hr.-sec.l d.Hr. in jud. Bacău, [anonimizat], 2007, p. 43-52.
1" V. Ursache, Zargidava. [anonimizat]-ești, 1995.
17 [anonimizat]-dacică de la
Răcătău (jud. Bacău), [anonimizat], 1976, p. 49-120; idcm, Noi contribuții la cunoașterea
ci\'[anonimizat]. Da\'a de la Răcătău (antica Tamasida\'a), [anonimizat]/ 1, 1992, p. 131-192.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Bacău 600 -de la sat la oraș 15
iar la sud de confluența Trotușului cu Siretul s-a dezvoltat cetatea dacică de Ia Poiana
(probabil antica Piroboridava) 18• [anonimizat] "dava" [anonimizat], cu cea. 2 [anonimizat]. Bacău, [anonimizat].
Cercetările arheologice efectuate vreme de 45 de ani la Brad și timp de cea. 40
[anonimizat], pem1ițând reconstituirea imaginii a [anonimizat], [anonimizat]1[anonimizat], în epoca de apogeu a [anonimizat]. 1 î.Hr și sec. 1 d.Hr, CW1[anonimizat].
[anonimizat]-dacice. Există multe argumente plauzibile care converg spre
concluzia că centrul în curs de urbanizare de la Brad (antica Zargidava) [anonimizat] 48 î.Hr.,
dat în cinstea cetățeanului Acornion. Ne-am afla prin urmare în fața capitalei
(reședinței) [anonimizat]. Dar nimic nu ne împiedică să afirmăm că centrul de la
Brad (antica Zargidava) [anonimizat]19• Cetă�[anonimizat]-au continuat viața și respectiv dezvoltarea și în vremea regelui Decebal. Procesul de
urbanizare continuat în aceste centre și în epoca lui Decebal a [anonimizat] 101-102 și 105-106. [anonimizat]
carpatic, [anonimizat], [anonimizat] s-au "topit" [anonimizat], în fapt sate ale comunitălilor
constituind lumea dacilor liberi.
[anonimizat], [anonimizat], cât și în veacurile marilor migrații, a existat o [anonimizat]�0, [anonimizat]-VII21 și în sf'[anonimizat]22. În unele din aceste așezări rlll1ll�, [anonimizat]
1" [anonimizat], Piroboridava, [anonimizat], 2003
19 V. Ursache, Zargidava … , p. 311-312; idem, Zargidava -[anonimizat] -revistă de istorie, l, 2002, p. 7-16; idem, op.cit., [anonimizat], 2007, p. 75-94.
20 [anonimizat].cit., in Cmpica XVI, 1984, p. 34-39; idem, Cercetări arheologice ale Muzeului din
Bacău privind epoca secolelor n-X, [anonimizat], 2007, p. 130-137. 21 ldem, op.cit., [anonimizat], 1984, p. 40-45; idem, op.cit., [anonimizat], 2007, p. 137-141, 221dem, op.cit.. in Cwpica. XVI, 1984, p. 45-46; Jdem, op.cit., [anonimizat], 2007, p. 141-143.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
16 [anonimizat] o [anonimizat] "regi" [anonimizat] a sec. [anonimizat] d.Hr, putea fi deținătorul
și respectiv stăpânul unei acumulări monetare de 2830 [anonimizat], cum o ilustrează
tezawul de la Mă&trra-Bacău, [anonimizat]-3•
După retragerea autorităților romane la sud de Dw1ăre, [anonimizat], prin urmare și în regiunea de la confluența Bistriței cu Siretul.
După Edictul de la Milano din 313, [anonimizat] s-a [anonimizat] 1 din 391,
prin care creștinismul devine singtrra religie oficială a [anonimizat] a se generaliza în masa comunită�lor romanice din nordul
Dunării. [anonimizat], [anonimizat]24.
[anonimizat] a împrejurimilor sale, s-au descoperit și în
parte s-[anonimizat], etapă în care s-a [anonimizat] "o insulă de romanitate într-o mare slavă".
[anonimizat]
Filipești, Horgești ș.a. 25•
[anonimizat]-VII a trăit o [anonimizat]. [anonimizat]
d.Hr. [anonimizat], [anonimizat], încă două așezări au
fost identificate și cercetate parțiae6• [anonimizat]-VII, [anonimizat],
reunile probabil într-o ,,romanie populară ", formă de organizare a [anonimizat]. despre care a vorbit pentru prima dată Nicolae
lorga. Din epoca secolelor VIII-X [anonimizat], [anonimizat].
[anonimizat], lzvoare-Bahna, Farauani, Cleja și
altele27.
ComunităVJe sătești din veacurile IV -X [anonimizat], erau comunități stabile care se ocupau cu
23 V. Mihăilescu-Birliba, [anonimizat], Bacău, 1977; [anonimizat]-carpatice, [anonimizat],
IV, 2005, p. 42-43; idem, op.cit., [anonimizat] , 2007, p. 135-137.
24 Dan Gh. Teodor, [anonimizat], Iași,
1991, p. 82-91, 160-168; [anonimizat] V-VI în lumea satelor din
�fațiul c�rpato-nis�r�n, in Zt:rgidava- revistă de istorie, l, 2002, p.17-50.
Ioan M1trea, op.e1t., m Catptca, XXXVI , 2007, p. 139-141.
26 Jdem op.cit., în Vitraliu … , anul XVI, m. 1-2 (30), 2008, p. 4.
27 Idem, op.cit., [anonimizat] , 2007, p. 141-143.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Bacău 600 -de la sat la oraș 17
agricultura, creșterea animalelor și numeroase meșteșuguri. [anonimizat]-[anonimizat]�i ale vremii. Structurile ce caracterizează
comunită�[anonimizat]. [anonimizat]28•
Vatra viitorului oraș medieval Bacău și împrejurimile sale au fost locuite de
importante comunități sătești românești de-a [anonimizat], așa
cum o [anonimizat], Răcăciuni,
Fântânele, Prăjești și altele29• [anonimizat], [anonimizat] 1241. După acest moment de cumpănă s-a reinstaurat treptat o
epocă de liniște și relativă stabilitate. În această atmosferă mai propice comw1ită�[anonimizat], vor cw10aște o înviorare caracterizată printr-o autentică
,,renaștere" care va duce la formarea statului medieval Moldova. Din momentul
constituirii statului medieval românesc de la est de Carpa�, [anonimizat], respectiv în anii 1359-1362, are loc treptat o sporire a [anonimizat], și în documentele scrise. Din pânza
aceasta de comunități sătești se vor detașa la un moment dat unele așezări cu o [anonimizat]
economice �i politico-militare. În acest context au apărut și orașele medievale de la est
de Carpați3 , între care cele de pe valea Siretului mijlociu ocupă un loc important.
[anonimizat] 1-a jucat marele drum transcontinental de pe valea Siretului31,
precum și drumurile de pe văile afluenților de pe dreapta Siretului. Să menționăm, o
[anonimizat]-dacice, că la confluența râului Moldova cu Siretul s-a [anonimizat] s-a [anonimizat] s-a înfuipat orașul Adjud (Adjudu
Vechi)32•
[anonimizat] a orașelor medievale de la est de Carpați33•
�M ldcm, Estimări paleodemogralice privind spațiul est-<:arpatic al României în secolele VI-X, in
Cw71ica. XX, 1989, p. 334; idem, Comunități sătești la este de Carpați în epoca migrațiilor. Așezarea
de la Davideni din secolele V-VIII, Piatra Neamț, 2001, p. 207.
�o [anonimizat], Bacău-[anonimizat], 1996, p. 37-38.
30 Mirt:ea D. Matei, Geneză și evoluție urbană în Moldova și Țara Românească (până în sec. [anonimizat]), lași, 1977; [anonimizat], in
Arheo/ogia medievală, 1, Reșița, 1996, p. 35-53.
31 C.C. Giurescu, [anonimizat]-lea, București, 1967, p. 178.
32 [anonimizat]-XVII (Bacău-Tg. Trotuș
Adjud), Bacău, 1998, p. 41-60.
33 [anonimizat]. Studiu de caz: [anonimizat]-Jiu 600, coordonator dr. [anonimizat]-Jiu, 2007, p. 25-35.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
18 Ioan Mitrea
Pentru a [anonimizat] m [anonimizat].
În stadiul actual al cercetărilor opinia general acceptată este aceea că prima
mențiune documentară certă a orașului Bacău o [anonimizat] 6 octombrie 1408,
[anonimizat] a [anonimizat], spre și dinspre Țara Românească și Transilvania34•
Dacă data de 6 octombrie 1408, considerată drept prima mențiune
documentară a [anonimizat], [anonimizat]. Astfel, într-un document din 15 aprilie 1400 reprezentând o scrisoare a Papei
Bonifacio IX către magistrul și :fra�i Ordinului Ospitalier al Sfântului Ioan (Cavalerii
Ioaniți) se precizează că aceștia se aflau într-o localitate numită Bachovia (Civitas
Bachoviensis). Unii istorici consideră că sub acest nume de Bachovia se ascunde în
fapt orașul Bacău35.
În bula papală dată în Florența la 15 septembrie 1439 [anonimizat] o [anonimizat], adică în intervalul noiembrie 1391-noiembrie 139236•
De credibilitatea acestui document depinde coborârea cu încă 8 ani a primei mențiuni
documentare a Bacăului față de mențiunea din 1400 și respectiv cu cea. 16 ani față de
mențiunea documentară din 6 octombrie 1408.
[anonimizat]. Că la Bacău era necesară și posibilă înființarea unei episcopii catolice in
1391-1392, sau cel mai târziu în 1400, urmare a [anonimizat], [anonimizat] 1391-1392, respectiv în 1415-1416 la Conciliul de la Constanza (în
Baden) a participat și o delegație a [anonimizat]. Neamț, Roman, Iași, Orhci, Bârlad și Hârlău17• [anonimizat].
Bacău! poate fi considerat în prima jumătate a sec. [anonimizat].
Alte docwnente date de Alexandru cel Bun după 6 octombrie 1408, apoi cele
date de Ștefan Voievod în 26 mai 1435, Iliași Voievod la 13 septembrie 1439, Roman
Yoievod la 4 august 1447, evidențiază evoluția ascendentă a orașului Bacău. [anonimizat] 1447 [anonimizat], rezida la Bacău în vreme
34 M. Coslăchescu, op.cit., p. 631-632; Al. Animon, [anonimizat].cit., p. 44.
3� [anonimizat], an L, volumul XXXV, 1973, p.ll2, apud Al. Animon, op.cit., p.
44. Cf. și Ștellm S. Gorovei, [anonimizat], XVIII-XIX, 1987, p. 279-281.
3� Ștefan S. Gorovei, op.cit., p. 270-281.
37 losifGabor, Dicționarul comunităților catolice din Moldova, 1996, p. 20; Al. Artimon, op.cit., p. 43.
JH Al. Animon, op.cit., p. 43-44.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Bacău 600 -de Ia sat Ia oraș I9
[anonimizat]39.
[anonimizat] 144 7 [anonimizat]-1 [anonimizat] a avut
reședința voievodală la Bacău40, fiind adevăratul guvernator al părții de sud a
Moldovei. Aici, [anonimizat],
Ștefan Voievod a construit o Curte Domnească Wlde a fost reședința voievodală. Casa
Domnească a [anonimizat] 1476-1481, iar biserica
Precista a fost târnosită la 1 ianuarie I491 � 1•
[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] a Moldovei42• Din aceleași documente se
degajă dragostea părintească și încrederea pe care Ștefan Voievod o manifesta față de
fiul său numit deseori "iubitul meu fiu Alexandru " sau "[anonimizat]''"n.
[anonimizat], în conducerea
treburilor țării; tânărul Alexandru Voievod având atribuții deosebite în administrarea
părții de sud a Moldovei, [anonimizat]. [anonimizat] W1 autentic guvernator în partea de jos a țării cu reședinta la
Bacău44• Ion Ursu releva că "în 1482 [anonimizat]-[anonimizat]-i-se apărarea și administrația părții mWltoase a
Moldovei de sud'"'5• La rândul său N. Iorga considera că Alexandru ,,a [anonimizat], cu cânnuire deosebită'"'6• Tot N. Iorga îl socotea pe
Alexandru "ao;ociatul la domnie al tatălui său'"'7, și că Moldova de jos "[anonimizat], a fost încredintată lui Alexandru … care se așeză la
Bacău'"'8•
[anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat].
Este incontestabil că Bacău), având rosturi de reședin!ă voievodală s-a afumat
w [anonimizat], [anonimizat], 1971,
p. 277-298.
40 Al. Artimon, [anonimizat].cit., p. 52-81.
41 [anonimizat], [anonimizat], 1969, p.332-342; Al. Artimon, [anonimizat].cit., p. 66-79; Al. Artimon, op.cit., p. 60-66; idem, Cercetări arheologice medie\'ale la Bacău �!967-20?7), in Cai]Jic�, XXXV:, 2007, p. 146-173.. . -Al. Ammon, Ioan M1trea, op.c1t.. p. 52-62; Al. Ammon, op.c1t., p. 60-82.
43 Vezi aceste documente in D.R.H., A, Moldo,·a, voi. li și voi. ITI; Al. Artimon, op.cit., p. 64.
44 [anonimizat], voi. li, București, 1913. p. 380.
4; 1. Ursu, [anonimizat], 1925, p. 280-283.
4h N. Iorga, in Rc'Vista istorică, V, 1919, p. 194, apud Al. Artimon, op.cit., p. 65.
47 N. Iorga, [anonimizat], 1933, p. 207-208, apud Al. Artimon, op.cit., p. 65.
4R N. Iorga. [anonimizat], București , 1937, p. 208.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
20 Ioan Mitrea
nu nwnai pe plan administrati v [anonimizat]. Despre
stadiul dezvoltări i economice a orașului Bacău în vremea domniei lui Ștefan Voievod
și a rezidenței la Bacău a [anonimizat] 1476 și până la
s!arșitul vieții sale in iulie 1496, date importante ne-a oferit rezultat ele cercetărilor
arheolo.pice. Efectuate între 1967-1990 cercetările arheologice din vatra orașului
Bacău4 au dus in primul rând la descoperirea casei domnești50 și a [anonimizat]5 1, cu rosturi militare deosebite. Cercetări arheologice s-[anonimizat], Sfăntul Nicolae. [anonimizat] -lea, dar și delimitarea zonei vechi
a orașului52• Cercetări le arheologice întreprinse în vatra medievală a [anonimizat], un inventar bogat și divers53 [anonimizat]�i spirituale.
[anonimizat], ridicată la câțiva metri spre vest de cele
două edificii laice amintite. Pisania, [anonimizat], [anonimizat]-o [anonimizat]: "[anonimizat],
[anonimizat], a zidit această casă intru numele
Adormiri i preacuratei Născătoare de Dumnezeu și pururi Fecioarei Maria; și s-a
săvârșit in anul 6999 (adică 1491, n.n. l.M), luna ianuarie 1 "54.
[anonimizat],
Ștefan, a fost realizată din piatră și cărămidă în stilul caracteristic epocii numită în
mod curent "stilul moldovenesc " sau ,,stilul ștefanian". [anonimizat], cu turla pe naos; [anonimizat], precum și cu un altar semicircular in interior și cu 9 laturi in
exterior; [anonimizat]55. Soliditatea acestei construcți i este
evidențiată de faptul că vreme de 150 de ani monumentul nu a necesitat reparații
capitale. Ctitorul Bisericii Precista a [anonimizat], Teodor
Mărișesc ul. [anonimizat] a [anonimizat]
49 Cf. lucrarile menționate la nota 41.
50 [anonimizat], op.cit., p. 68-70; AI.Artimon, op.cit., p. 45-72.
51 Al. Artimon, [anonimizat].cit., p. 70-76; Al. Artimon, op.cit., p. 71-78.
5� Al. Artimon, op. cit., p. 45-59.
53 Ibidem, p. 45-59,71-78.
54 [anonimizat], 1958,
P< ��9t�mon, [anonimizat].cit., p. 77-78; Al. Artimon, op.cit., p. 78-79; [anonimizat] , [anonimizat], 2001, p. 57-116.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Bacău 600 -de la sat la oraș 21
Moscova 56.
După trecerea în lwnea wnbrelor a lui Alexandru Voievod la 26 iulie 1496 și a
lui Ștefan Voievod la 2 iulie 1504, Bacăul a [anonimizat]. Curtea Domnească din Bacău a
avut însă de suferit în urma invaziilor tătărești din vremea lui Bogdan cel Orb ( 1504-
1517) ca și în vremea lui Ștefăniță Vodă (1517-1527), pentru ca în urma invaziei
otomane din 1538 [anonimizat]. [anonimizat] a [anonimizat] ă doar o amintire.
[anonimizat]) va
cunoaște o [anonimizat], pentru ca din a doua jwnătate a
sec. [anonimizat] i, proces ce se va accentua în cursul
secolelor XIX și XX.
[anonimizat], [anonimizat] a procesului istoric
privind geneza și evoluția orașelor de la est de Carpați, a drwnului parcurs sintetizat în
sintagma "de la sat la oraș".
[anonimizat]. [anonimizat], menționat cu
certitudine în docwnentul din 6 octombrie 1408 a cunoscut o perioadă de înflorire în
epoca lui Alexandru cel Bun și îndeosebi în epoca lui Ștefan cel Mare. lată de ce până
azi când spunem Bacău! medieval, [anonimizat]! lui
Alexandru cel Bun și Ștef an ce Mare. [anonimizat], că Bacău! [anonimizat]57, stau de veghe în
centrul vetrci vechi a [anonimizat]-și uită înaintașii.
�h [anonimizat], [anonimizat]:ști, 1964, p. 589.
57 [anonimizat], [anonimizat]: profdr. Ioan Mitrea și prof.dr. Al. Artimon, Bacău, 2004, p. 248-257;
idcm, Statuia ecvestră a [anonimizat], 2006, p. 1-17.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
22 Ioan Mitrea
Bacau 600. From village to town at the confluence of the Bistrița river
with the Siret river
Summary
The fulfillment of the 600 [anonimizat] 6th October 1408, [anonimizat] ''the movement from villagc to town".
[anonimizat], [anonimizat] 14111 century A.C.
[anonimizat] a [anonimizat] a
[anonimizat] a [anonimizat].
[anonimizat], it was recorded a real
"demogra phic explosion ".
Since the 8th century A.C., [anonimizat], there are formed and dcvelopcd many old
Rornanian villages. In this background represented by a [anonimizat] 14111-15111 centuries, especially in the last quarter of the 14[anonimizat] 15[anonimizat], [anonimizat] 6th, 1408.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
PRECIZĂRI PRIVIND GENEZA ȘI EVOLUȚIA ORAȘULUI BACĂU
� * [anonimizat]
�lexandru Artimolîl
Istoria orașului Bacău ne-a preocupat timp de peste 30 [anonimizat]
1970 și până în prezent. Pasiunea pentru studierea arheologică și istorică a acestui
centru urban ne-a fost inoculată de regretatul prof.univ.dr. [anonimizat] ,"A.D. Xenopol " Iași, Ia care am reușit la doctorat în 1972 și căruia
îi suntem profund recunoscători . Pentru realizarea tezei cu tema: [anonimizat]. Trotuș -[anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat]. [anonimizat].
[anonimizat], ne vom
referi la principalele etape în cercetarea arheologică și istorică a [anonimizat], [anonimizat].
[anonimizat],
am fost sprijiniți de regretatul prof. [anonimizat], [anonimizat]-Bacău,
prof.dr. [anonimizat].dr. Mircea D. Matei, [anonimizat]�a noastră muzeală.
[anonimizat]�onăm sprijinul acordat de profdr. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat],
colecțiile de documente istorice de la această instituție.
Un gând de apreciere se îndreaptă către pr ofuniv.d r. [anonimizat] "ALI. Cuza" Iași, care, după decesul prof Dimitrie Ciurea, a [anonimizat]: [anonimizat]-XVI (centrele urbane Bacău
Tg. Trotuș-Adjud), căruia îi mulțumim pentru sugestiile și observați ile forrnulate 1•
Un loc central în teza de doctorat 1-a [anonimizat], unde o [anonimizat]-am publicat cu
' Materialul a apărut in voi. Acta Bacovien5is, Il, Bacău, 2007, p. 134-200. publicarea și in voi. Cwpica,
XXXVII, 2008, [anonimizat]-a dedicat-o studierii istoriei medievale
a Bacăului și care a [anonimizat] 8 septembrie 2008.
1 [anonimizat]-XVI
([anonimizat]. Trotuș-Adj ud) arc 431 pagini și 148 ilustra�i, fiind sustinută la 1 mai 1999,
la Universitatea ,,Al. 1. Cuza" Iași. În acest cadru doresc încă o dată să le mulțumesc membrilor Comisiei
pentru sprijinul acordat și observatiile formulate cu acest prilej. Teza poate fi consultată la Biblioteca
Centrală Universitară "Mihai Eminescu" Iași.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
24 Alexandru Artimon
W1 [anonimizat]-o lucrare a noastră2 .
Pentru o cWloaștere corectă a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]-XV 3.
În acest scop menționăm că primele investigații arheologice s-[anonimizat] 196 7-1968, de către prof. [anonimizat], care s-[anonimizat]4•
[anonimizat]-a [anonimizat]5•
În 1970 [anonimizat], respons abil știin�[anonimizat], [anonimizat] 3 ani din Bacău. În 1972, prin plecarea la București a prof. [anonimizat] u, [anonimizat].
Zona în care s-au efectuat cercetările arheologice este situată în partea central
estică a orașului și a beneficiat de avantajul că în perimetrul Curții bisericii Precista nu
s-[anonimizat], ca în alte părți ale
Bacăului și ne-a oferit posibilitatea să avem o [anonimizat]-lea.
În vederea cercetării metodice a [anonimizat], [anonimizat] 1970-1990 au fost trasate W1 număr de 40 [anonimizat], [anonimizat], să se obțină cât mai multe date și observalii privind așezările umane de
aici (Fig. 1 ).
Dacă ne referim la stratigrafia locului pe care I-[anonimizat] o bWlă parte din terenul cercetat a fost deran jat
de cimitirul care a [anonimizat] a doua jumătate a
[anonimizat] a [anonimizat]. [anonimizat] a îngreWlat stabilirea nivelelor de
locuire de-a IWlgul secolelor.
O situa�e mai clară stratigrafică s-a [anonimizat]
2 [anonimizat]-Xvn (Bacău, Tg. Trotuș,
Adjud), lași-Bacău, 1998, 180 p. și III ilustm(ii.
3 Reamintim in acest sens: [anonimizat], [anonimizat], 2005, p. 19-21, unde apar multe confuzii și inadvenen1e privind cercetările arheologice de
la Bacău.
4 A se vedea studiul: [anonimizat], [anonimizat], 1969, p. 331-342.
j Curtea domneascA de la BacAu. O [anonimizat], An 25, nr. 5466 din 6 septembrie, 1970, p. 3 (interviu realizat de Roni Căciularu).
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Geneza și evoluția orașului Bacău (sec. XIV -XV) 25
și XXXVI.
Cu acest prilej s-a [anonimizat]�e, reprezentată de
solul viu de culoare galbenă. La partea superioară a [anonimizat]-i aparțină, [anonimizat], au apărut în anumite porțiuni fragmente ceramice din epoca bronzului
(culturile Monteoru și Noua). [anonimizat] (secolele IV-V [anonimizat]). [anonimizat]-a doua jumătăți a [anonimizat] – prima jumătate a
[anonimizat]. Stratul imediat următor corespunde nivelului de Iocuire din a doua
jumătate a [anonimizat] -primajumătate a [anonimizat].
Relinem faptul observat în timpul cercetări i că aici a avut loc o răzuire a limitei
superioare a stratului de la sf'[anonimizat]-prima jumătate a [anonimizat], operațiune efectuată pentru amenajarea Curții domneș ti. În acest sens, s-a
observat existența unei dungi de pământ galben care provenea de la construcțiile
ridicate aici în a doua jumătate a [anonimizat]. Peste această dungă de pământ
galben s-a amenajat pavajul compus din pietre de râu și carieră. [anonimizat], se găsește un pământ an1estecat în care s-[anonimizat] 6•
În rândurile care urmează nu ne vom ocupa de perioada veche ([anonimizat]) și de epoca formării poporului român
(secolele IV-V [anonimizat]), [anonimizat]( Ioan Mitrea7•
[anonimizat] a doua jumătate a [anonimizat]- prima jumătate a [anonimizat], din a doua
jumătate a [anonimizat] -prima jumătate a [anonimizat], o [anonimizat] , [anonimizat].
� Al. Artimon și 1. Mitrea, [anonimizat] -Bacău,
[anonimizat], 1976, p. 193-195, fig. 2.
7 l. Mitrea și Al. Artimon, [anonimizat], în Cw7Jica, IV, 1971, p.
225-252; 1. Mitrea, Contribuția cercetărilor arheologice de la Curtea domnească din Bacău și Davideni
Neamț, la cunoașterea epocii secolelor \1-VTI e.n. [anonimizat], Bacău,
1972, p. 5-72; idem, [anonimizat] a localitllții, [anonimizat], 1984, p. 23-50; Al. Artimon și 1. Mitrea, Bacău
[anonimizat], 1996, p. 14-36.
"Al. Artimon și 1. Mitrea, op.cit., p. 191-224; Al. Artimon, [anonimizat], XIII, 1981, p. 18-20; idem, [anonimizat], XVI!I-XIX, 1987, p. 285-299; idem, [anonimizat];;eelor și monumente/ar. Monumente istorice și de artă, 2,
1987, p. 3-12; idem, [anonimizat]-[anonimizat], XXIV, 1993, p. 70-75; Al. Artimon și 1. Mitrea, Bacău –
reședință …. p. 48-49 și 66-76; Al. Artimon, Civilizația medievală. .. , p. 45-83.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
26 [anonimizat] (Fig.
1 ). Nu încape nici o [anonimizat] a [anonimizat], dar aceste locuințe au fost distruse de interven�[anonimizat] a luat fiin(ă,
[anonimizat] -[anonimizat], în jurul bisericii
Precis ta.
Locuințele descoperite aici sunt de suprafa(ă, [anonimizat]. În umplutura pământului scos din ele s-[anonimizat], obiecte de
fier ([anonimizat], unelte de întrebuințări gospodăr ești),
obiecte de podoabă și monede locale și străine. În afara locuințelor s-au descoperit și
două cuptoare: [anonimizat]�[anonimizat] 9 (Fig. 2).
[anonimizat],
[anonimizat], ardere și forme se împarte în două categorii:
[anonimizat], o formează ceramica lucrată dintr-o [anonimizat] (majoritară) sau cenușie. [anonimizat], căni, castroane, capace și
opaițe (Fig. 3-4). Decorul predominant este cel canelal. [anonimizat], Baia, Roman, [anonimizat] -prima jumătate a [anonimizat]10•
A doua categorie o [anonimizat], în amestecul căreia s-a folosit un nisip fin. [anonimizat], [anonimizat]�i goale. [anonimizat].
[anonimizat], [anonimizat] (Fig. 5-8).
[anonimizat], [anonimizat], decor în rețea.
De asemenea, s-au identificat și unele fragmente ceramice ce au un decor realizat cu
rotita dințată și cu ruloul. [anonimizat] (Fig. 8).
[anonimizat], [anonimizat], Baia, Siret, [anonimizat] –
începutu l [anonimizat]11•
9 Al. Artimon și 1. Mitrea, Așezarea medievală … , p. 195-200
10 Ibidem, p. 209, notele 24-27.
11 Ibidem, p. 217, vezi și notele 37-40; Al. Artimon, Civilizația medievali-., p. 54-57.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Geneza și evoluția orașului Bacău (sec. XIV -XV) 27
[anonimizat], dar în același timp ar putea să fi fost adusă de negustori străini 12•
În zona cercetată s-au descoperit obiecte din metal (cuie, piroane, catarame,
cuțite, vârfuri de săgeți). [anonimizat]: Petru 1 Mușat (1375-1391), Ștefan 1 Mușat (1394-1399),
Alexandru cel Bun (1400-1432), [anonimizat] (1433-1435)13 (Fig. 9).
[anonimizat], au o valoare deosebită pentru
ist01ia de început a orașului, ceea ce ne-a detemlinat să investigăm și alte zone din
perimetrul centrului urban. Scopul pe care l-am unnărit era să stabilim vatra veche a
orașului, [anonimizat] -XV.
Înainte de a [anonimizat] (1457-1504).
[anonimizat]
(1475) și Valea Albă (1476), a hotărât să organizeze administrativ partea de sud a
[anonimizat].
[anonimizat]-est ică a orașului s-a [anonimizat] a unei întinse zone și după eradicarea
locuiniclor ce aparțineau orășenilor, s-a ridicat complexul arhitectonic Curtea
domnească 14•
Izvoare le scrise sunt sărace în clarificarea unor date privind perioada când s-a
[anonimizat]. Despre existența unei Curți domnești
la Bacău avem o [anonimizat] 20 aprilie 1491, în care Ștefan cel
Mare dăruieștc mănăstirii Tazlău un sat "ascultător de Curțile de la Bacă u"15•
[anonimizat] 1646 și care
arată că în partea de miazăzi era un palat aflat în ruine16•
[anonimizat] I-[anonimizat], între anii 1967-1968 și 1970-1990, care au scos Ia lumină și un
nivel de locuire din epoca lui Ștefan cel Mare.
Cu acest prilej s-au descoperi t fundațiile unor construcții ce aparțineau curților
domnești de la Bacău 17•
1' Al. Artimon, [anonimizat]-[anonimizat]•ală, 1, Reșița, 1996, p. 160; idem, Civilizația
medievală … , p. 56-57.
[anonimizat] … , p. 57-59.
14 ldem, [anonimizat]-[anonimizat], Bacău, 2004, p. 1 O 1-156.
15 1. Bogdan, Documentele lui Ștefan cel Mare, 1, București, 1913, p. 463-465.
Ib V.A. Urechia, [anonimizat], 1895, p. 43.
17 Al. Artimon, [anonimizat] … , p. 112, nota 32.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
28 Alexandru Artimon
În primul rând s-a [anonimizat] 35 m
[anonimizat], [anonimizat] 17,90 X 8,50 m.
[anonimizat] (Fig. 1 0).
[anonimizat], cu dimensiunile de 12,50 X 6,20 m, are patru stâlpi
în axul longitudinal. [anonimizat] 1 ,08 X 1,05 m și 1,12 X 0,95
m, [anonimizat], cât și în fundație. [anonimizat] 1 ,23 X 0,99 m, sunt lucrați din piatră brută și legați cu mortar. [anonimizat]. Rolul acestor nișe era
acela de a [anonimizat] a [anonimizat] (Fig. 11/2).
A doua Încăpere ([anonimizat]) are dimensiunile de 6,25 X
2,15 m. [anonimizat]. S-au identificat Il trepte. [anonimizat] 1 ,88 m.
[anonimizat] a
[anonimizat]
(Fig. 11/1).
[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], vegetale, figurative,
geometrice și zoomorfe.
În al doilea rând s-[anonimizat] –
[anonimizat], cu laturile în exterior de 12,80 X 10,80 m
și ziduri groase de 1 ,40 m. În interiorul construcției au fost amplasați doi stâlpi de
piatră cu dimensiunile de 1,1 O X 1 ,50m. [anonimizat] 2, 70 m și lățime
de 1,00 m. [anonimizat], fiecare cu o lățime de 0,30 m (Fig. 12; Fig. 13).
Poziția în care a [anonimizat],
[anonimizat], inalt de cea. 25 m, [anonimizat] a [anonimizat] a orașului,
[anonimizat]. În această clădire erau adăpo stiți cei care alcătuiau
corpul de pază al Curții domnești.
[anonimizat]476 (Fig. 14).
Din datele arheologice obținute a reieșit că aceste construcț ii au func�[anonimizat]. Astfel, [anonimizat], cărămizi, mortar, [anonimizat]://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Geneza și evoluția orașului Bacău (sec. XIV -XV) 29
[anonimizat], s-a descoperit o [anonimizat],
emisă în anul 1517, [anonimizat]. [anonimizat] (Casă și Turn de apărare), a [anonimizat] 1517, probabil în
perioada domniei lui Șteîaniță Voievod (1517 -1527), sau a primei domnii a lui Petru
Rareș (1527-1538), [anonimizat] 1538, conduse de
sultanul Soliman Magnificul.
[anonimizat], a [anonimizat]-o cercetările arheologice. La cele mai vechi morminte s-au găsit
monede din anii 1538, 1543, 1556 etc.
[anonimizat]�a [anonimizat], intensa viață
spirituală existentă și contactul cu lumea și civiliza�a occidentală și orientală (Fig. 15-20).
[anonimizat]".unidă în stilul specific epocii lui Ștefan cel Mare.
[anonimizat], [anonimizat], având o
lungime de 25,68 m, iar lățimea pronaosului de 9,62 m, lărgimea naosului de 8,12 m
și lărgimea în dreptul absidelor de 11,24 m (Fig. 21/1).
[anonimizat], cu intrarea spre vest și două
ferestre spre sud și nord. [anonimizat], Vaslui, Popăuți-Botoșani și Iași.
Naosul are abside laterale semicirculare în interior și cu câte cinci laturi în
exterior. [anonimizat], este
flancată de nișele pronaosu lui și diaconico nului. Pronaosul este boltit în calotă sferică
pe pandantivi și arcuri.
[anonimizat], se ridică deasupra naosului. Turla,
[anonimizat]. E așezată pe o primă bază de
sccțiw1e pătrată, din zidărie de piatră și cu a doua stelată cu 12 vârfuri de cărămidă.
Rezistența construcției este determinată și de faptul că s-au construit ziduri
groase de 1,20 m, precum și două contraforturi exterioare laterale de mari dimensiuni
�i lucrate cu mult meșteșug.
[anonimizat], [anonimizat]: "Cu voia Tatălui și cu
ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh. [anonimizat]�[anonimizat], a zidit această
msă întru numele preacuratei Născătoare de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria și
\-a sfârșit în anul6999 (1 491), luna ianuarie 1" (Fig. 22/2)18•
[anonimizat] a [anonimizat]-i
"(i. Balș, [anonimizat], 1926, p. 61-62.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
30 Alexandru Artimon
proprietăți și bunuri materiale. La 23 aprilie 1491, [anonimizat], Teodor Mărișesc ul și care
actualmente se păstrează în Muzeul de Istorie din Moscova 19• [anonimizat], care se află astăzi în colecțiile
Muzeului Național de Artă al României20•
[anonimizat]. Istoria și evoluția ci în timp
a formal obiectul unor lucrări întocmite de specialișt i21.
[anonimizat], [anonimizat]-am ocupat
cu altă ocazie în studiile și lucrările noastre2 2•
[anonimizat] o [anonimizat]-a determinat, [anonimizat] (Fig. 22).
[anonimizat].
Nicolae, [anonimizat] 1966, cu prilejul efectuării unor
lucrări de canalizare, s-[anonimizat],
din care s-[anonimizat],
[anonimizat]-lea (1433-1435), [anonimizat] ( 1517 -1527), pentru Moldova.
[anonimizat] 1971-1972 s-au întreprins ample
cercetări arheologice ce au constat din opt secțiuni și mai multe casete (Fig. 22/2; Fig.
23)13. În suprafața cercetată s-a [anonimizat]-prima jumătate a [anonimizat]. Cu acest prilej
s-au descoperi t [anonimizat]. De asemenea, s-a găsit o [anonimizat], Alexandru cel Bun la 140824.
[anonimizat] a fost răscolit de construqiile ridicate aici
19 M. Berza, Trei tetrac\'[anonimizat], București, 1964, p. 589-590.
20 [anonimizat], 1958,
fi �:��!rim doar la o pane din aceste lucrări: [anonimizat],
Bacău, 1911; [anonimizat], Bacău, 1927; G. Balș, [anonimizat], București, 1926, p. 61-64; Al. Animon, I. Mitrea, BacAu. ReședințA voievodaiA. Bacău,
1996; D. Zaharia, [anonimizat], [anonimizat], 1994, p. 268 și urm.; Al. Animon, Civilizația medievalA … , p. 78-!!2;
C. [anonimizat], Bacău, 2001, p. 7-179.
22 Al. Artimon și 1. Mitrea, op. cit., p. 56-62; Al. Animon, Civili7Jlția medievalA .•. , p. 63-68; idem,
[anonimizat] … , p. 116-126.
23 Al. Animon, Contribuții arheologice … , p. 20-22.
24 O. Iliescu, [anonimizat], 1970, p. 27.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Geneza și evoluția orașului Bacău (sec. XIV-XV) 31
[anonimizat].
[anonimizat], ridicată între anii 1848-1850, și a [anonimizat].
[anonimizat] w1[anonimizat], iar alte părți
ale bisericii, n-au putut să fie cercetate din cauza unor condiții obiective (existența
w1Ui gard de piatră ce n-a [anonimizat] a Bulevardului Unirii).
Cu toate acestea, s-a reușit să se dezvelească zidurile altarului bisericii, o parte
din naosul construcției și anumite suprafețe din pavajul bisericii (Fig. 23).
[anonimizat], a reieșit că biserica a [anonimizat], deoarece pe nivelul de construc�e, acolo unde a fost
surprins, s-au găsit fragmente ceramice din această vreme. [anonimizat], [anonimizat], de la Wladislav II (1490-1516), Sigismund I (1506-1548),
Ferdinand l (1527-1564), Maximilian II (1564-1576), Rudolfii (1576-1608), Matei II
(1608-1619), Christina (1622-1654)25•
în 1983 au continuat cercetări le arheologice în zona catedralei Sf. Nicolae, de
dezvelire integrală a bisericii descoperite aici în anii 1971-1972. Aceste cercetări au
fost posibile datorită modificări i Bulevardului Unirii și demantelări i gardului de piatră
care era deasupra zidurilor de nord și vest ale bisericii. Săpăturile arheologice
întreprinse în 1983 [anonimizat]-un articol publicat în 198126•
S-a dovedit, [anonimizat] -lea. Acest lucru a fost surprins pe întreaga supr afață cercetată în 1983. De
asemenea, s-a observat în zona de nord a [anonimizat]. în această zonă s-a descopri! o
[anonimizat]-lea și
incendiată în a doua jumătate a [anonimizat]. în umplutura pământului scos din
această locuință s-[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].
în cadrul cercetări lor de dezvelire a bisericii, s-a [anonimizat], ceea ce
îngreunează reconstituirea cu exactitate a planului bisericii și a etapelor de refacere a
acestui monument.
Astfel, în partea de nord a bisericii, [anonimizat], alte cavouri au distrus porțiuni din zidurile
25 Monedcle se păstrează în colecțiile Muzeului de Istorie din Bacău.
lh Al. Artimon, Contribu ții arheologice. •. , p. 20-22.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
32 Alexandru Artimon
naosului și pronaosului. Ca urmare a cercetărilor întreprinse în 1983 s-a [anonimizat].
Din cele observate, a reieșit că biserica are o lungime de 18 m [anonimizat] 15 m. [anonimizat]. [anonimizat], este formată din cinci laturi la exterior și semicirculară în interior. [anonimizat], [anonimizat] (Fig. 24)27•
Această dispunere a altarului și pronaosului corespunde cu cea a [anonimizat], ridicată, între 1494-1499, [anonimizat]28• În partea exterioară a altarului au fost surprinse trei
contraforturi .
[anonimizat], prezintă apropiate
analogii cu biserica Sf. [anonimizat]
1497-149829•
[anonimizat], [anonimizat], nisip
și cărbune. [anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat] a [anonimizat] a [anonimizat]. [anonimizat], a [anonimizat] s-a [anonimizat] 1848-1850.
[anonimizat] a [anonimizat],
ceea ce ne-a [anonimizat]-[anonimizat] o [anonimizat]'[anonimizat]. Existența în acest perimetru a [anonimizat]-a
permis o [anonimizat]-[anonimizat].
Pentru verificarea zonei vechi a orașului Bacău, s-a întreprins un sondaj de
informare în curtea bisericii catolice (Fig. 22/3), cu care prilej s-au recuperat
fragmente ceramice caracteristice celei de-a doua jumătăți a [anonimizat]
prima jumătate a [anonimizat]. De asemenea, s-au găsit și alte materiale
arheologice (ceramică, fragmente de la cahle) [anonimizat]. [anonimizat] s-a [anonimizat] a orașului. Datorită
faptului că cercetările noastre s-[anonimizat].
[anonimizat]-lea. În
21 ldem, Ch·ilizapa medievali … , p. 62; idem, [anonimizat]. .. , p. 127-128.
2K V. Drăguț, [anonimizat]'l:ști, 1979, p. 172.
29 [anonimizat]. [anonimizat], 1983, p. 54-56.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Geneza și evolutia orașului Bacău (sec. XIV -XV) 33
[anonimizat] 1599, [anonimizat], [anonimizat] "[anonimizat]"30.
[anonimizat] a
orașului, ne sugerează ideea că această construc�e [anonimizat].
O [anonimizat]-o cercetările arheologice întreprinse în 1975, pe strada Lucrețiu Pătrășcanu la nr.
14 (Fig. 22/4), în grădina locuitorului Dobre Anastas (astăzi blocul de locuințe
Pătrășcanu). În perimetrul de teren ce l-[anonimizat], pentru verificarea acestei zone vechi a orașului. [anonimizat]
s-a [anonimizat]. De asemenea, s-a
[anonimizat]. [anonimizat], printre care s-a găsit și
o [anonimizat] (1808-1839), bătută în
anul1836.
Obiectivul principal pe care l-am avut în atenție, a fost cercetarea unui vechi
cimitir. Într-adevăr, în secțiunile și casetele trasate s-au dezvelit un număr de 20
morminte, [anonimizat]. Pe baza observațiilor stratigrafice,
a [anonimizat]-XVII.
Studierea mormintelor ne-a oferit posibilitatea să emitem observați i asupra
felului de înmormântare, a ritului și obiectelor de inventar. S-a constatat că înhumația
s-a [anonimizat]. [anonimizat], variază între l ,00-l ,50 m.
[anonimizat]�i fiind orientați cu capul la vest
și picioarele la est. [anonimizat], este poziția
brațelor. [anonimizat], [anonimizat]. În morminte nu s-au găsit piese de invent.a? 1•
Din constatările întreprinse a reieșit că cimitirul se întindea pe o [anonimizat] (construc�ile actuale și terenul cultivat din jurul
lor) nu a putut să fie cercetat integral. Într-o zonă apropiată se afla construcția de cult
(biserica), care era mai veche decât cimitirul.
Din analiza unor izvoare scrise reiese că în această zonă a orașului a [anonimizat], [anonimizat] -[anonimizat]. Această construc�e a durat
până la 1676, [anonimizat].
Un martor contemporan ne relatează că la intrarea lui în serviciu a găsit
1° [anonimizat], București, 1972, p. 37.
Jl Al. Artimon. Contribuții arheologice … , p. 23.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
34 Alexandru Artimon
, •.. [anonimizat], râu foa11e
repede și primejdios de trecut; m-am străduit a [anonimizat] … [anonimizat], [anonimizat] o ploaie care ținu neîntrerupt o [anonimizat]-se pământul de
furia râu lui, … [anonimizat]·e,
[anonimizat], nu era tocmai lângă apă, … în :::iua de 21 septembrie 1676''32.
[anonimizat], a studierii zonei vechi a
orașului, aici a [anonimizat] "Adom1irea Sfintei Fecioare
Maria" [anonimizat], [anonimizat] -[anonimizat].
[anonimizat],
la 1599, a misionarului catolic Bemardino Quirini. El arăta: ,,Am vizitat orașul
(., Bachon ") [anonimizat]-a fost desemnată de scaunul apostolic ca
biserica mea episcopală în acest oraș și în satele învecinate unde sunt cam 4000 [anonimizat] 216 [anonimizat] 1692 (datele
acestea sunt totuși exagerate -s. n.). [anonimizat],
[anonimizat] … Biserica de
piatră este mare și cuprinzătoare. Principele (voievodul Moldovei) [anonimizat] a-mi face o favoare a acoperit-o toată din nou și a cheltuit peste 500 de scuzi
de aur. [anonimizat].
Lângă biserica clădită din piatră sunt trei chilii ridicate din lemn penhu episcop"33•
Cercetări le arheologice au confirmat existența acestor două biserici catolice la
vremea respectivă. Analiza acestor cercetări ne-a oferit prilejul să constatăm că cea
mai veche biserică catolică a [anonimizat], în zona
unde se află astăzi blocul Pătrășcanu. Aici a [anonimizat] 20 [anonimizat], [anonimizat].
[anonimizat] a [anonimizat]-lea-[anonimizat]34•
Un sondaj arheologic s-a [anonimizat] i. Cu acest prilej, s-a dezvelit o [anonimizat] s-[anonimizat] -lea-[anonimizat], identice cu cele găsite în
perimetrul bisericii Precista (Fig. 22/5)35. [anonimizat]-o lucrare monografică asupm orașului Bacău, s-a [anonimizat]
32 [anonimizat] 1, 1912, nr. 4, p. 579-580.
33 [anonimizat], București, 1972, p. 37.
34 [anonimizat], realizată de Dănuț Doboș și
colabomtori i, [anonimizat], 2007, p. 227-255.
35 Al. Animon, Contribuții arheologice … , p. 24.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Geneza și evoluția orașului Bacău (sec. XIV-XV) 35
s-au descoperit așezări din secolele V-[anonimizat]36•
[anonimizat], în perioada anilor 1970-197137• [anonimizat], fără a menționa de unde au luat informațiile
respective.
O atenție deosebită am acordat studierii zonei de est a orașului, pentru
stabilirea perimetrului vechi. [anonimizat]-lea (Fig. 22/6). Zona respectivă nu intră în perimetrul
vechi al orașului.
[anonimizat]-vest a orașului s-a [anonimizat]-un
sondaj întreprins în 1973, în curtea bisericii Sf. Ioan, monwnent ridicat în 1803 (Fig.
22/7). Cu acest prilej s-a [anonimizat] -[anonimizat]38• Cu prilejul unor lucrări de
canalizare s-[anonimizat]-lea.
[anonimizat]-lea, reiese că
aici a existat o [anonimizat], [anonimizat]39•
În zona centrală a orașului, în Piața Florescu (azi Piața Revoluției), [anonimizat]-XV, în care s-a descoperit și un vas întreg (Fig. 22/8t0•
[anonimizat], Biserica catolică Sf. Nicolae, [anonimizat]. Nicolae, Liceul Gh. Vrânceanu, [anonimizat]. Ioan,
zona Prefecturii și Policlinica veche. Cu ocazia acestor investigații s-a [anonimizat], [anonimizat], obiecte de podoabă și monede locale și
străine.
Analiza acestor materiale arheologice ne oferă posibilitatea să emitem ipoteza
că în a doua jwnătate a [anonimizat], [anonimizat].
Descoperirea unor ateliere meșteșugărești, a unor cuptoare de ars oale și de var
în vatra veche a orașului ne dovedește faptul că acest centru urban avea o importanță
deosebită pe drumul comercial al Moldovei spre Țara Românească și cu ramificațiile
36 Mi1ută Th. Bortă, [anonimizat], Monografia municipiului Baciiu … , p. 20.
37 1. Mitrea și Al. Artimon, Descoperiri prcreudalc. .. , p. 225-252.
38 Al. Artimon, Contribuții arheologice. .. , p. 24.
3Q Ciiliitori strAini. •• , V, București, 1973, p. 177-178; V.A. Urechia, Codex … , p. 78.
40 Al. Artimon, Civilizația medievalA … , p. 51, Fig. 13/1.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
36 Alexandru Artimon
lui spre Transilvania. [anonimizat]-lea așezarea omenească de la Bacău ajunsese la un anumit
nivel de dezvolt are în drumul spre urbanizarea lui. Descoperirea aici a [anonimizat], [anonimizat], a unor elemente din
domeniul producției și desfacerii.
[anonimizat], Bacău! [anonimizat] ,J1[anonimizat]-.41• [anonimizat], odată cu stabilirea reședinței la Bacău a [anonimizat], orașul intră intr-o [anonimizat] a maturizări i trăsăturilor
sale citadine 42.
Pentru înțelegerea corectă a problemelor legate de începuturi le acestui oraș
românesc și a [anonimizat], este necesar să ne referim la cele mai
vechi izvoare scrise.
Într-adevăr, unanim acceptată până în prezent e opinia că prima mențiune
documentară certă a [anonimizat], la 6 octombrie 1408, negustori lor din Liov. [anonimizat], [anonimizat] o vamă de doi groși de grivnă în
Bacău. [anonimizat], fie lână sau orice ", vor plăti
pentru 12 cântarc, o jumătate de rublă de argint "în Bacău" și o rublă în Suceava. [anonimizat], iar la
intoarcere din Transilvania vor da de fiecare povară la Bacău doi groși. [anonimizat]. [anonimizat] o [anonimizat] "piatră" câte un gros la ,,Bacău'-.43•
Nu mai este cazul să ne referim la importanța deosebită a acestui document
pentm istoria Bacăului.
La fel de interesant e actul din 6 februarie 1431, [anonimizat], document prin
care se precizează că aceasta din urmă ține de "vama Bacăulw�-.44.
[anonimizat]. [anonimizat]" sau "civitas", [anonimizat] "târg" în cele slavo
române, ar însemna că atunci ajunsese in plin proces de urbanizare. Izvoarele scrise și
materialele arheologice ne oferă posibili tatea de a [anonimizat], oppidum, civitas
41 DIR, A, [anonimizat], voi. I, p. 291.
42 Al. Artimon, [anonimizat] … , p. 104-129.
43 M. Costăchescu, Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, n, Iași, 1932, p. 631-632.
44 Ibidem, I, Iași, 1931, p. 311-312.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Geneza și evoluția orașului Bacău (sec. XIV -XV) 37
([anonimizat])
[anonimizat], misto ([anonimizat]) 45.
Există însă și alte argumente care pledează în favoarea unei atestări mai
timpurii a orașului. [anonimizat] S. Gorovei,
într-[anonimizat] 1391-1392.
[anonimizat] w1 [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat] 15
septembrie 1439, [anonimizat], în problema
a două dintre episcopiile catolice din Moldova: Siretul și Bacău!. [anonimizat] a [anonimizat], adică în intervalul noiembrie 1391-noiembrie 1392
(știind că el a fost ales ca papă la 2 noiembrie 1389)46•
[anonimizat], la 139111392, [anonimizat], importanța așezării la acea dată și existența
unei însemnate populații autohtone de rit ortodox (pe lângă cea catolică), [anonimizat] "din părțile schismaticilor ".
[anonimizat], nu s-[anonimizat], a unei episcopii catolice. S-ar putea
avea în vedere și existența aici a unei numeroase popula�i catolice, prin aceea că la
Conciliul de la Constantza (în Baden), ce a vut loc între anii 1415-1416, a fost
prezentă o [anonimizat],
Baia, Neamț, Roman, lași, Orhei, Bârlad și Hârlău47•
[anonimizat]
"Gheorghe Vrâncean u", [anonimizat]. Din datele obținute a reieșit că
aici a [anonimizat], [anonimizat]. Dar n-am reușit să precizăm dacă a existat, [anonimizat] -lea, așa cum a încercat
să sugereze istoricul Ștef an S. Gorovei.
[anonimizat] a opiniilor exprimate
de unii călători străini (misionari catolici), aici a [anonimizat]-lea -[anonimizat]48.
45 Al. Andronic, [anonimizat], VI,
1969,2, p. 111-113.
46 Ștefan S. Gorovei, [anonimizat], XVTTI-XIX, 1987, p. 270-280.
47 CI. Karadja, Delegati din tara noastrilla Conciliul din Constantza (in Baden), in anull415, București,
1927, p. 24-25; losifGabor, [anonimizat], 1996, p. 20. 4H Al. Animon, [anonimizat] ([anonimizat]), în
CQ/pica, XXIX. 2000, p. 142-153; vezi, de asemenea, I. Gabor, Dicționarul comunitAților … , p. 23, în
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
38 Alexandru Artimon
În problema privind episcopia catolică de Bacău s-au conturat două opinii: [anonimizat] –
[anonimizat]-lea -[anonimizat].
Într-o [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat],
mai precis la 1607, când este menționat primul episcop Ieronim Arsengo 49.
Un alt aspect din istoria orașului care merită relevat, e [anonimizat]. [anonimizat] 5 martie 1431, [anonimizat], în care se arată că responsabilul acestor
refugiați "eretici" (husiți-s. n.) [anonimizat], .. [anonimizat]-[anonimizat] (adică un
călugăr franciscan -s. n.)"50• Nu mai suscită nici o discuție faptul că în prima
jumătate a [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], încă din
această vreme51•
Un alt document interesant a [anonimizat] a fost publicat la Roma în 1970. [anonimizat] 15 aprilie 1400, [anonimizat] (Cavalerii Ioaniți) aflați într-o [anonimizat] 52• Dacă identifica rea dată localității de către
specialiști corespunde cu cea a Bacăului, atunci acest act are o valoare deosebită
pentru istoria de început a orașului.
O evidențiere a izvoarelor scrise din vremea voievodului Alexandru cel Bun
(1400-1432), [anonimizat] a Moldovei, așa cum a reieșit din privilegiul comercial
acordat negustori lor lioveni la 6 octombrie 1408, [anonimizat] 6 februarie 1431.
Merită să relevăm că domnia a instalat și la Bacău agenți numiți vornici sau
sudiți (judecăto ri). Astfel, funcționa în acest oraș o curte de judecată menționată în
actul dat la 26 mai 1435 [anonimizat], la 1607. 49 [anonimizat], 2007, cu studiul: Dr. [anonimizat]. [anonimizat]! catolice de Bacliu, p. 228-255, unde se prezintă opiniile cercetătorilor străini și
români în această privință.
5° Clillitori strAini despre. .. , 1, 1968, p. 65.
51 [anonimizat]-XV. [anonimizat].�[anonimizat], nr. 5-6, 1996, p. 395-397 și p. 409.
5� D. Zaharia, [anonimizat] 1, voi. XXXV, nr. 1, 1973, p. 112.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Geneza și evoluția orașului Bacău (sec. XIV-XV) 39
Trotuș să vegheze ca să nu mai fie împiedicați și păgubiți negusto rii brașoveni53.
La 15 septembrie 1439, Ilie Voievod întărește mănăstirii Bistrița venitul vămii
de la Bacău (acordat anterior de voievodul Alexandru cel Bun), hotărând ca niciun
negustor moldovean sau străin să nu fie scutit de plata la această vamă54•
[anonimizat] s-a [anonimizat] : ,.[anonimizat]. Scriem prietenilor noștri iubiți și șoltuzului și pârgarilor și
tuturor negustorilor mari și mici. Cunoscut să vă .fie că ne-a ajutat Dumnezeu și am
dobândit ocina noastră adevărată.
[anonimizat], [anonimizat], netemându-vă de nici o pagubă, căci țara noastră vă
este deschisă și nu veți avea de la noi nici o strâmbătate, [anonimizat]-ați avut pe vremea sfânt răposatului părintelui nostru Alexandru
voievod
Și iarăși avem pace În toate părțile.
[anonimizat], noi Roman voievod și
credința tuturor boierilor noșh·i mari și mici.
[anonimizat]/6955 (1447) august 4"55•
[anonimizat] a se teme de nici o
pagubă.
Analiza întreprinsă de istor icul Dumitru Constantinescu arată că Roman
Voievod este fiul lui Alexandru cel Bun și că rezida Ia Bacău. [anonimizat]: [anonimizat],
[anonimizat], în ziua de 22, [anonimizat] e fiul lui Alexandru cel Bun56• [anonimizat], [anonimizat], emiteau documente din
localități diferite: [anonimizat], cealaltă din Țara de Sus.
Rezultă că țara era împăJ1[anonimizat] o avusese
și Iliaș față de Ștefan. [anonimizat], [anonimizat]-se adresa brașoven ilor7.
[anonimizat] 144 7 Bacău! [anonimizat] . [anonimizat].
53 M. Costăchescu, Documente moldovenești … , Il, lași, 1931, p. 6 77.
54 D.R.H., A. Moldova, voi. 1, p. 283-284. [anonimizat] "orășeni". Vezi Al.l. Gon)a, Studii de istorie medievală (Culegere de texte selectate de Maria
Magdalena Szekely și Ștefan S. Gorovei), Iași, 1998, p. 154.
55 1. Bogdan, [anonimizat], București, 1905,
p. 21-23; D.R.H.-D. [anonimizat]. 1, București, 1977, p. 393.
56 [anonimizat]-XV, A. Moldova, nr. 266.
57 D. Constantinescu, Mom1[anonimizat], m, 1971, p. 277-298.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
40 Alexandru Artimon
Relațiile comerciale cu Transilvania cunosc o înflorire deosebită în prima
jumătate a [anonimizat], relevată în privilegiile comerciale acordate de
voievozii Moldovei în vremea lui Alexandru cel Bun și a urmașilor lui de la 1434,
1437, 1447, 1449 și 145558.
În această vreme comerțul cunoaște o [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], cât și desfacerii unor produse pc piața orașului. Aceste tranzacții comerciale
sunt consemnate în catastihul orașului59•
[anonimizat] 13 martie 1458, [anonimizat]60• [anonimizat]-un
document din 23 aprilie 1460, [anonimizat] (vezi 1. Bogdan, Documente
moldovenești din … , voi. l, p. 4).
[anonimizat], [anonimizat] 1473 [anonimizat], asigwându-i că pot să vină și să
vândă slobod și în pace și să poarte întreg negoțul și apoi iarăși să se întoarcă la ei61•
[anonimizat] (Bacău-Trotuș-Ad jud), menționăm că a [anonimizat]
l-am publicat în 1993 și unde se pot găsi detaliat datele necesare62.
Prezentarea de mai sus, a datelor arheologice și a [anonimizat], ne oferă posibilitatea să ernitem câteva
concluzii care să lămurească această prob lemă.
O atenție specială am acordat genezei acestui oraș și a [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat]
a trăsăturilor sale urbane.
[anonimizat], primele nuclee urbane
din Moldova au luat naștere în zonele unde au existat următorii factori prirnordiali de
convergență:
a) [anonimizat] a aglomerări lor
umane locale;
b) densitatea mare a populației, dovedită pe calea cercetărilor arheologice;
[anonimizat]\'ei cu Brașovul (secolele XIV-X\1),
București, 1965, p. 66-67.
59 [anonimizat] 10 februarie 1617, în care apare catastihul orașului
Bacău (Documente pri\'ind istoria României, A. Moldova, voi. IV, p. 205).
601. Bogdan, Documente moldovenești din •.. , p. 36-39.
61 Hurmuzaki, Documente, voi. XV, partea 1, p. 80.
(,2 Al. A1timon, Rolul comerțului în denoltarea urbanii a [anonimizat]\'ei, [anonimizat], [anonimizat], An 1, Nr. 1, Brăila, 1993, p. 245-264.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Geneza și evolutia orașului Bacău (sec. XIV-XV) 41
c) asigurarea minimă a securității politice63.
[anonimizat]! situat la confluența râului Bistrița cu Siretul,
a beneficiat de condi�i fizica-geografice naturale optime asigurării unei evoluții
ascendente spre a deveni târg. Aici s-a dovedit, prin descoperirile arheologice, o
[anonimizat]-o [anonimizat],
cum rezultă din identifica rea și localizarea siliștilor și satelor dispărute de pe
meleaguri le băcăuanc. [anonimizat], pe baza izvoarelor scrise s-au
identificat un număr de mai bine de 30 de sate atesta te documentar in secolul al XV
lea, sate situate intr-o zonă ce nu depășea 30 de km și care gravi tau in jurullui64.
[anonimizat] a
orașului, l-a constituit organizarea lui administrativă. O zonă de circa 350 knl,
[anonimizat], [anonimizat]". Așezate in jurul Curții domnești, a [anonimizat]65•
[anonimizat] -lea, a
[anonimizat] a Bacăului, care s-a format in
această perioadă istmică.
Un rol important în geneza și evoluția orașului Bacău 1-a avut situarea lui intr-o
zonă unde exista un nod de intersecție a [anonimizat] a Moldovei. [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat], pe Valea Trebeșului. Tot de la Bacău se putea ajunge în Transilvania pe
drumul Oituzului 66.
[anonimizat], îl constituie faptul că ele erau centre de producție
meșteșugărească și de schimb. Pc linia aceasta avem dovezi arheologice prin
descoperirea la Bacău a unor ateliere meșteșugărcști și a [anonimizat]. Aici merită să
menționăm descoperirea la Bacău a ceramicii cenușii fine introdusă în Moldova de
coloniștii germani. Ne referim la ccramica cu ornament in registru realizat cu rulou!,
ce a fost găsită și in alte centre urbane din Moldova: Siret, Suceava, Roman.
Menționăm că producția locală de ceramică din mediul urban s-a dezvoltat in
63 Al. Andronic, [anonimizat]\"[anonimizat], 1, 1994, p. 19.
64 [anonimizat] 1. Emandi și Al. A11imon, Orașul de reședințll și zona sa inconjurlltoare
din Moldo\"3 [anonimizat]'ista mu;;eelor, 1, 1986, p. 59.
65 Gh. Burlacu, Ocolul domnesc al Bacilului ([anonimizat]), [anonimizat], 1984, p. 29 și urm.
66 [anonimizat], Bacllu. [anonimizat], 1986, p. Il.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
42 [anonimizat] -lea, sub puternica influență a ceramicii
cenușii de factură germană. La fel de interesante sunt și piesele numismatice găsite
aici de la Petru 1 Mușat, Ștefan 1 [anonimizat]-lea -[anonimizat], Bacăul capătă profilul
unei așezări de tip orășenesc.
[anonimizat] a
Bacăului, [anonimizat]"7. Se are în vedere acelea privind existența in aceste centre urbane a
factorului politic (și implantarea unor curți domnești) și a factorului spiritual
(existența unor episcopii de rit ortodox sau catolic).
[anonimizat]-[anonimizat], [anonimizat] 6 octombrie 1408, men�[anonimizat], de ordin calitativ. Este de luat în seamă și
procesul unei oarecare consolidări a [anonimizat], Siret, Suceava, [anonimizat], care încep să îndeplinească funcții
complexe considerate esențiale în defmirea caracterului urban al oricăreia dintre ele.
În ceea ce privește Bacău!, nu poate exista nici o [anonimizat], el se încadra în a doua jumătate a [anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat]. Într-adevăr, [anonimizat]
a [anonimizat] o [anonimizat] o piață pe care pătrundeau
produse de import.
[anonimizat] I-[anonimizat] (in special germanii și ungurii), care au contribuit
la dezvoltarea acestui centru urban. [anonimizat], n-[anonimizat] w1[anonimizat] -lea, [anonimizat], dar și a unor locuitori băștinași.
[anonimizat], [anonimizat], conferă acestui centru
atributul deplin de așezare urbană.
[anonimizat], faptul că Bacău! [anonimizat] -[anonimizat]. Despre o
maturizare a structurilor și funcțiilor sale complexe urbane se poate menționa
67 Mircea D. Matei, [anonimizat]? (În
legAturA cu aniversarea a 585 de ani de la prima atestare documentarA a orașului), în Historia
Urbana, 1994, 2, p. 221.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Geneza și evoluția orașului Bacău (sec. XIV-XV) 43
[anonimizat], a doua jumătate a
[anonimizat] (1457-1504t8•
[anonimizat], [anonimizat], Bacău) [anonimizat] 69•
Precisions concernant la genese et l'evolution de la viDe de Bacău
pendant les XIV"-XV" siecles
L 'auteur prcscnte sclon aux documents des archivcs ct aux recherches archcologiques
cffectuecs pendant les dcmiers 40 annees, la gcncse el l'[anonimizat]. On met in evidence les recherchcs archeologiqucs effectuees dans le
"Cour Princiere " de Bacău et dans la zone ancienne de la viile.
La conclusion de l'auteur est ceHe qu'a la fm du XIV" siecle et au comrnencement du
XV siecle la viile de Bacăue trouvait dans )'etape de la consolidation de ses structures urbaines
en arrivement pendant le XV siecle une viile prospere.
68 Al. Artimon, Chilizația medievală urbană ..• ; Mircea D. Matei, În ce stadiu … , p. 228.
69 Al. Artimon, [anonimizat]-., p. 72.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
44
… .. …
0-L�.,in,li" s..: ,. • .,
f!1lJJ -L rx:u� "� … ••
�-l�ui�>� -•w-611
·-� lftlf"'·" Alexandru Artimon
G,,,
–� -,,, .. ,.
Fig. 1 -Planul general al cercetărilor arheologice de la Biserica Precista Bacău
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Geneza și evoluția orașului Bacău (sec. XIV-XV) 45
1
2
Fig. 2-Biserica Precista: 1. Cuptor de uz casnic; 2. Cuptor de ars oale
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
46 Alexandru Artimon
Fig. 3-Biserica Precista. Ceramică de uz casnic din prima categorie:
1-6. Oale-borcan
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Geneza și evoluția orașului Bacău (sec. XIV-XV)
6
Fig. 4-Biserica Precista. Ceramică de uz casnic din prima categorie: 1-4. Opaițe;
5-7. Fragmente ceramice cu decor 47
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
48 Alexandru Artimon
Fig. 5 -Biserica Precista. Ceramică cenușie fină
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Geneza și evoluția orașului Bacău (sec. XIV-XV) 49
2
1
4
7
12
Fig. 6 -Biserica Precista Bacău. Ceramică cenușie fină: 1-14. Toarte de vase
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
50 Alexandru Artimon
Fig. 7 -[anonimizat]. 2-3. Fragmente ceramice decorate cu
semn de olar; 1, 4-6. Fragmente ceramice cu diferite decoruri
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Geneza și evoluția orașului Bacău (sec. XIV-XV) 51
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
52 Alexandru Artimon
2
ee 4
5
8
Fig. 9-[anonimizat]. Emisiuni de la Petru 1
Mușat, Ștefan J Mușat, [anonimizat]-lea și Tiiaș Voievod
(sec. XIV-prima jumătate a sec. XV)
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Geneza și evolutia orașului Bacău (sec. XIV-XV)
… ·.!
l
1
6\1·
!,! :f.1
:�
:�'
D. ··� ,1
i
. .-t-
"1– -·–––,."::=.,,–––" ––+
Fig. 1 O -[anonimizat] 53
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
54 Alexandru Artimon
2
Fig. Il -Bacău-[anonimizat].
1. Încăperea mare cu stâlpi de interior; 2. Camera scărilor
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Geneza și evoluția orașului Bacău (sec. XIV-XV)
'
i
i '
·•-…… �
……. >
1
l 1 i i 1: .. ··
–!–�-,:··–�-1-..-j.:,..– ·� .. ·�··
1 .
T ………………… :o·· .. =.J ..
Ql ''i .. �. . . . . . . . -……
–-�
i––•••trf.••-••–-••••••••–•-
-o�–· –�,-: -� .. ,_–!'��-�
.. -.. –
. –i6,.,–� -o…-
·.; : 1
/f .. :/i
.1 'i·�� .. ;· 1––- ..
:lÎ \ \ ,
"(l ' i 1 \ ,'
1 �.ț./, A–,L,
�–�–·.L:! –�;,_;–·-· –· –+
Fig. 12-Bacău- [anonimizat]-l ocuință 55
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
56 Alexandru Artimon
3
Fig. 13 -Biserica Precista-1. [anonimizat]; 2. Vedere Turn
locuință; 3. Vedere de ansamblu asupra funda�[anonimizat]://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Geneza și evoluția orașului Bacău (sec. XIV-XV) 57
Fig. 14 -Încercare de reconstituire a Curții domnești și a Turnului-locuință (arhitect Gh. Sion)
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
58 Alexandr u Artimon
3
2
6
7
8
Fig. 15 -Bacău -[anonimizat]://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Geneza și evoluția orașului Bacău (sec. XTV -XV) 59
2
4 5
6
7
9
Fig. 16 -[anonimizat]://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
60 Alexandru Artimon
7
Fig. 17 -[anonimizat]://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Geneza și evoluția orașului Bacău (sec. XIV-XV) 61
2
Fig. 18-[anonimizat]://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
62 Alexandru Artimon
1
3
Fig. 19 -[anonimizat]://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Geneza și evoluția orașului Bacău (sec. XlV -XV) 63
/
j, …… – / ·–.,.._
i � …. -��–.·;:;:–�..:��:-:-:�;-;:-..:.:-.:-<-:,
. i
.–
…….. -….. � ..
. ;. – …..
2
Fig. 20 -[anonimizat]://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
64 Alexandru Artimon
·i
(�
Fig. 21-l. [anonimizat] a Bisericii Precista. 2. Pisania Bisericii
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Geneza și evoluția orașului Bacău (sec. XIV-XV)
L E G E NOA:
(., )-Zona veche a ora�ului Bac�u (sec.X:V-XVI! J
•-. e>-Punc te fn care s-au fărut cercetări arheologice
Fig. 22-[anonimizat] a orașului 65
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
66 Alexandru Artimon
Fig. 23-Bacău-Biserica Sf. Nicolae -Planul general al săpăturilor arheologice cu
localizarea bisericii de la sfârșitul secolului XV
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Geneza și evolutia orașului Bacău (sec. XIV-XV)
·� … \
\
\
\
\
\
··.
Fig. 24-Bacău-Biserică din epoca lui Ștefan cel Mare 67
o
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
BACĂUL MEDIE V [anonimizat] /acobescu
Bacău! a [anonimizat], anume acolo unde râul era tăiat de o ramură a [anonimizat]-a IWlgul Siretului spre
miazănoapte. Această poziție geografică admirabilă a fost determinată în evoluția
așezării și de existenta aici a unui nod de intersecție a [anonimizat] a Moldovei. Pe aici trecea drumul moldovenesc
care venea dinspre nord pe Valea Siretului și mergea la Gala� cu ramificațiile spre
Țara Româneasc ă. [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], a făcut ca
teritoriul în care s-a format viitorul centru urban să fie locuit din cele mai vechi
timpuri1•
Cercetări le arheologice întreprinse în zona veche a [anonimizat]-lea, [anonimizat]-XVI a cWloscut o importantă dezvoltare .
Prima mențiWle documentară certă a Bacăului o [anonimizat], [anonimizat] 6
octombrie 14082 (fig. 1 ). [anonimizat], în afară de vama principală din Suceava și
o vamă de doi groși de grivnă în Bacău (,,Bakovâ '). Dacă vor aduce din Țara
Românească "[anonimizat]" vor plăti pentru 12 cântare o jumătate rublă
de argint "în Bacău" și o rublă în Suceava. [anonimizat], iar la întoarcerea din Transilvania vor da
de fiecare povară la Bacău doi groși; … pentru ceara pe care o [anonimizat] "piatră", câte un gros la Bacău3•
Dacă în documentul din 6 octombrie 1408, [anonimizat])
este menționat "târg" cu numele ,,Bakovâ ", [anonimizat]-Wl act din 5 martie 1431,
[anonimizat]) apare sub denumirea de "civitas" (oraș) Bako. Este vorba
1 C.C. Giurescu, Târguri sau orașe și cetAti moldovene din sec. [anonimizat]. al
:\'VI-lea, București, 1967, p. 178; Al. Artimon și 1. Mitrea, BacAu -[anonimizat], 1996,
p. 44; Al. Artimon, [anonimizat] (BacAu -Tg. Trotuș –
Adjud), Bacău, 1998, p. 4142.
2 Al. Artimon, op.cit., p. 41. Mulțumim pe această cale d-lui. cir. [anonimizat] ,.Gh. Asachi" [anonimizat] a publica documentul din 6 octombrie 1408 in
varianta lui originală. Dumnealui a prfezentat acest document la Simpozionul Na�onal "lași: istorie,
culturA, patrimoniu", 25-26 septembrie 2008, la Muzeul Literaturii Române din Iași.
3 Ibidem, p. 42.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Bacău) medieval oglindit în medalistică 69
de scrisoarea trimisă din Baia de episcopul catolic Ioan de Ruza către episcopu l
Cracoviei, în care se arată că responsa bilul acestor refugiați "eretici" (hușiți) [anonimizat], ,,un loc de locuință in orașul Bacău-«in
civitate Bako» -[anonimizat] (adică un călugăr franciscan -s.n. )'.4.
Studiind o serie de documente emise în vremea lui Alexandru cel Bun, a
[anonimizat] (exemplu: 6 octombrie 1408,
6.02.1431, 18.03.1432, 26.05.1435, 4.08.1447, 1449, 1456, 1458 și 1460) constatăm
că Bacău] [anonimizat] a
Moldovei, [anonimizat]5 •
[anonimizat]] [anonimizat].
[anonimizat] a zonei de sud
vest a Moldovei, Ștefan cel Mare organizează administrativ această parte a [anonimizat] (Alexăndrel). Astfel,
[anonimizat] a orașului s-a ridicat complexul arhitectonic al CuJ1[anonimizat]: [anonimizat], Biserica domnească cu hramul
,.,Adormirea Maicii Domnului " (,,Precista ") și alte anexe.
Cercetări le arheologice efectuate au scos la iveală vestigiile arhitectonice
amintite (fundațiile casei voievodale și turnului de apărare) și numeroase piese
tridimensionale: [anonimizat], arme,
monede etc. La aceste documente scoase din "arhivele pământului" [anonimizat] "memoria metalului" – [anonimizat] "dau mâna " istorici, [anonimizat], personal ități sau
monumente ale culturii și civilizației românești.
Despre acest fel de "documente" ce ne amintesc de Bacăul medieval ne
propunem să vă atragem atenția în continuare . Este vorba despre medalii ce se referă
la prima atestare documentară a Bacăului (3 exemplare diferite) și la Biserica
,,Precista" din Bacău ( 4 exemplare diferite), [anonimizat],
epoca lui Ștefan cel Mare.
1. În anul 1991, la împlinir ea a 500 de ani de la târnosirea (sfmțirea) [anonimizat] -Filiala Bacău a bătut o
medalie comemorati vă. Medalia (fig. 2), [anonimizat] ) de 60 mm, este lucrată din argint 800%o și a fost gravată de C-tin
Dumitrescu. [anonimizat], [anonimizat] 1490-1496; totul în cerc periat; [anonimizat], se află inițialele gravorului C.D. Sus, [anonimizat]: [anonimizat], [anonimizat]: FIUL LUI ȘTEFAN CEL MARE DOMNUL MOLDOVEI. [anonimizat], întrerupt de textul: S.N.R –
� Ibidem, p. 43.
� Ibidem, p. 45.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
70 [anonimizat] (emitentul). Circular, legenda: +1491 BISERICA PRECISTA
1991 +500 DE ANI DE A TEST ARE DOCUMENT ARĂ .
2. Tot în anul 1991, Muzeul de Istorie și Filiala Bacău a S.N.R au emis o [anonimizat] a 500 de ani de existență a Bisericii Precista din
Bacău.
[anonimizat]) de 75 mm, medalia6(fig. 3)
a fost realizată la Monetăria Statului de către gravorul C-tin Dumitrescu.
[anonimizat], [anonimizat], și a [anonimizat].b1[anonimizat] . Circular. este gravat
textul în limba slavonă: [anonimizat],
DOMNUL MOLDOVEI 7000 (1491). Central, [anonimizat], [anonimizat], iar în dreapta un scut
cu harta Moldovei pe care apare ,,marcat" municipiul Bacău; [anonimizat]: PRECISTA -BACĂU/ 1491-1991. Circular, se observă legenda:
500 DE ANI DE A TEST ARE DOCUMENT ARĂ A CTITORIEI MUȘA TINE.
[anonimizat].
3. În anul 1996 s-au comemorat 500 de ani de la trecerea la cele veșnice a lui
Alexandru Voievod (Aiexăndrel), ctitorul Bisericii Precista din Bacău. Cu acest prilej
a fost bătută o [anonimizat]! de 60 mrn. Piesa7(fig. 4), [anonimizat]-1 [anonimizat]:
Av. (avers). [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]; în mâna stângă ține o [anonimizat],
simbolizează credință și pace. Această reprezentare este reprodusă după epitrahilul de
la Putna. Sub bust sunt trecuți anii 1496-1996, [anonimizat]: ALEXANDRU
VOIEVOD FIUL LUI ȘTEFAN CEL MARE.
Rv. (revers). Central -Biserica Precista văzută dinspre răsărit; [anonimizat]-1491; semicircular, sus, legenda: BISERICA PRECIST A CTITORIA LUI
ALEXANDRU; jos, tot semicircular: 500 DE ANI DE LA TRECEREA LUI ÎN
ETERN IT A TE.
4. O piesă importantă a fost realizată de către S.N.R-[anonimizat]
2004, cu ocazia sărbători rii anului "Ștefan cel Mare și Sfiint". Este vorba de o
plachetă8(fig. 5) din tombac cu dimensiunile de 50/80 mm, executată la Monetăria
Statului. [anonimizat] a [anonimizat], iar machetarca și gravarea de artistul Costin
Comănescu din București.
Mesajul transmis de compozi ția artistică a plachetei ne invită Ia o "drumeție"
[anonimizat] a Marelui Voievod Ștefan.
Av. (avers). [anonimizat]
6 Complexul Muzeal,,lulian Antonescu" Bacău. Colecția 1. Dogaru, inv. 34070 (În continuare: CMIA).
7 CMIA, [anonimizat]. 34867.
H Idem, inv. 34863.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Bacău! medieval oglindit în medalistică 71
[anonimizat],
Maicii Domnului care coboară pe pământ printre nori pentru a [anonimizat]: ,,Primește Doamne jertfa robului tău «întru rugă sieși și întru
pomenirea răposaților înaintașilor și părinților !om". [anonimizat]-o [anonimizat], ca lucrare a [anonimizat] -Porumbelul -ce a [anonimizat]-lea personaj al Sfintei Treimi. În plan îndepărtat se zăresc cele două cetăți:
[anonimizat] a
Moldovei.
Rv. (revers). Este ilust rată scena din interiorul Cetății de Scaun a Sucevei care
marchează apropierea sfârșitului vieții voievodului: [anonimizat], stabilește succesiunea la domnie a fiului său Bogdan.
Următoarele trei exempla re de medalii au menirea de a oferi informa�i despre
prima atestare documentară a Bacăului, [anonimizat] u-se astfel:
1. Medalia ,,Jubileu 585"9(fig. 6) a fost bătută în anul 1993 de către Muzeul de
Istorie ,,Iulian Antonescu" Bacău. A [anonimizat],
cu diametru! de 60 mm, fiind gravată în metal de C-tin Dumitrescu.
[anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], apare numele gravorul ui. Circular,
legenda: ALEXANDRU CEL BUN; [anonimizat]: 1400-1432.
[anonimizat], Stema Municipiului Bacău: [anonimizat], în spate doi brazi; în cartierul inferior
.,Maica Domnului " -"Ocrotitoarea Bacăului " – [anonimizat]; deasupra scutului sunt 7 (șapte) [anonimizat]:
1408 (anul primei ateslări documentar e)-1993 (anul aniversări i). Sus, sernicircular
BACĂU; jos, semicircular: nJBILEU 585; între cuvintele din legendă se pot observa
ramuri de )auri.
2. Medalia "591 de ani de la prima atestare documentară a Bacăului "10 (fig. 7)
Medalia este din argint 800%o, cu diametru) de 50 mm; a fost executată la
Monetăria Statului și a [anonimizat] " Bacău în
anul 1999, și se prezintă astfel:
[anonimizat], [anonimizat] –
monument istoric care adăpostește principalele instituții locale ale statului: Prefectura
�i Consiliul Județean; circular, [anonimizat]: 591 DE
ANI DE LA PRIMA A TEST ARE DOCUMENT ARĂ A BACĂ ULUI.
[anonimizat]; [anonimizat]: VASILE PÂRV AN/1882-1927; circular,
[anonimizat]: SIMPOZIONUL NAȚIONAL "VASILE PÂR V AN"
Ediția a XXXIII-a BACĂU 6-7.1 0.�9.
3. Medalia jubiliară ,,BACAU, 1408-2008, 600 de ani de Ia prima atestare
., ldcm, inv. 34804.
"' ldem, inv. 34708.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
72 [anonimizat] " (fig. 8)
Cu prileji aniversării a 600 de ani de la prima atestare documentară a Bacăului,
[anonimizat] a bătut o medalie jubiliară lucrată din
argint și tombac. Compoziția artistică de pe avers și revers a fost realizată de artistul
băcăuan Eugen Grigore. Piesa pe care o descriem are diametrul de 60 mm și este din
tom bac.
[anonimizat], având în fată anii domniei : 1400-1432 (suprapuși), iar
în spate Stema Moldovei. Semicircular apare legenda: 10 [anonimizat] A [anonimizat].
[anonimizat], [anonimizat] "plasată" Stema Municipiului Bacău. În actuala variantă stema o
are pe Maica Domnului -"Ocrotitoarea Bacăului " -[anonimizat]. [anonimizat], se află legenda:
BACĂU/1 408-2008. Semicircula r, [anonimizat]: 600 DE
ANI DE LA PRIMA A TEST ARE DOCUMENT ARĂ.
Considerăm că aceste "documente " [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], minuțiozitatea și ingeniozitatea gravorilor în redarea cât mai
corectă a "tematicii" propuse iubitorilor de istorie și artă.
La ville medievale de Bacău refletee dans les medailles
Resume
Les auteurs font une breve presentation des quelques documents des archives
coroborees aux resultants des recherches ar choologiques concemant le developpement de la
viile de Bacău pendant le Moyen Âge. Ils present quelques medailles qui faut reference ă la
premiere attestation documentaire de la viile de Bacău (6 octobre 1408), ainsi qu'ă la
foundation de l'eglise de "Precista " (ler janvier 1491), monument historique de l'epoque
d'Etienne le Grand.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Bacăul medieval oglindit în medalistică 73
co
Q
'Olt
""
Gl
:a
�
.s (J o
<c
�
s:: :;,
CXI
a:
IJ
… %
s::
�
.li!
<q;
�
"'
IJ
�
�
.�
-.1
c:
'S
…. o
:::: ..
o –
V)
:.)
t:l CII t:
� -e
o
(J
It
–
.� (J 11>
E
8
….. …
. ::: Ql
-�
·s
't: �
Fig. l
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
74 [anonimizat]. 2
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Bacăul medieval oglindit în medalistică 75
Fig. 3
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
76 [anonimizat]. 4
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Bacăul medieval oglindit în medalistică 77
Fig. 5
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
78 [anonimizat]. 6
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Bacău) medieval oglindit în medalistică 79
Fig. 7
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
80 [anonimizat] 8
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR BĂCĂUAN PÂNĂ LA LEGEA
INSTRUCȚIUNII PUBLICE (1864)
[anonimizat], [anonimizat], când, Bacău!, [anonimizat], a atins stadiul unui
puternic centru economic și religios.
[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].
Astfel, [anonimizat]-se la Episcopia Bacăului arată că a citit
în lucrările lui Gonzaga și ale cardinalului Pazmano că "prin anul 1304 s-a [anonimizat], o [anonimizat], pentru frații minoriți din ordinul Minoris Observantis "1•
Faptul ca acești "frați minoriți" tăceau școală în limba latină este confirmat și
de Nicolae Iorga care menționează că "[anonimizat]-Iea, [anonimizat],
[anonimizat] s-au împărtășit copiii români de
pe vremuri "2.
[anonimizat], [anonimizat] a face
școli superioare . Mathias de Backowya (1409) și Grcgorias Francisca de Baco (1493)
sunt doi dintre studenții băcăuani ce figurcază în matricolele Universității din
Cracovia3. Cum primirea studenților în cadrul Universității din Cracovia era
condiționată de o perfectă cunoaștere a [anonimizat].
[anonimizat] 1789, [anonimizat] a avut o [anonimizat], așa cum afim1ă Grigore Tabacaru "școlile de pc
lângă aceste episcopii … [anonimizat]'"'. [anonimizat] 1588 [anonimizat] l [anonimizat]5•
Bacău!, devenit w1 important centru economic atât pentru negustorii din țară
1 V.A. Urechia, Codex Bandinus. Memoriu asupra scrierii lui Bandinus de la 1646, București, 1895,
�· 70, [anonimizat], Bacău, 1971, p. 175.
· [anonimizat], Bucuresti, 1928, p. 31 O.
1 Ștefan Bâ1�nescu, [anonimizat], 1972, p. 159.
� Grigore Tabacaru, C. Moscu, [anonimizat], 1929, p. 16. ' [anonimizat], Bacău, 1933, p. 62.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
82 [anonimizat]�i [anonimizat].
[anonimizat], [anonimizat] "[anonimizat] o reședințA de episcopi' .l>,
Biserica Precista care a devenit și W1 centru spiritual în această parte a [anonimizat], a urmat aceeași cale " … de a-[anonimizat] i latini"7• Acest lucru
este atestat și de documentele străine din 1676 [anonimizat]�ona pe lângă Biserica Precista și care continua probabil
activitatea din secolul anterior R.
Preocupări de pregătire școlară s-au manifestat și la Biserica Sf. [anonimizat] 1800, de către episcopul Gherasim Wlde "fetele alături de băie!i
[anonimizat], rugăciWlile și evanghelia cu slove românești " .
[anonimizat], [anonimizat] "ce preda cursul fiicelor de boieri pe la casele lor"10•
[anonimizat]-[anonimizat], [anonimizat] o
problemă de stat, W1 inceput de politică școlară.
Referindu-[anonimizat], [anonimizat], care reglementau
această activitate utilă prin hrisoave domnești. Semnificativ in acest sens este
Hrisovul din 1766 dat de Grigore Alexandru Ghica care "[anonimizat] 23 de dascăli in unele târguri moldovene printre care se afla și
Bacău!. [anonimizat]1[anonimizat] a funcțional deci și o școală in această localitate" 11•
[anonimizat] 23 iulie 1823, hotăra ca o parte din
veniturile "cutiei" târgului Bacău să fie folosite "pentru alcătuirea de o școală
obștească a târgului, [anonimizat], îara nici o [anonimizat], în acest chip și
acei mai săraci intru câștigare de învățături" 12• Ne aflăm in fața Wlui document
6 [anonimizat] a vieții religioase a românilor, Yălenii de Munte, 1908, p. 96.
7 Grigore Tabacaru. C. Moscu, op.cit., p. 26-31.
H [anonimizat], voi. 77, f. 65-77; cf. Îndrumlltor în
Arhivele Statului. [anonimizat]. II, București, 1989, p. 4.
q Grigore Tabacaru, C. Moscu, op.cit., p. 28.
101bidem, p. 30.
11 V .A. Urechia, [anonimizat]. III, București, 1892, p. 51-53; cf. [anonimizat], București, 1970, p. 57.
� Documente privitoare la istoria economicA a României. Orașe și târguri, 1776-1861, Moldova,
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Învățământul primar băcăuan până la 1864 83
[anonimizat] a [anonimizat], sau organizarea imediată a unei noi școli. E totuși de presupus că
această școală ar fi putut funcționa pe lângă Biserica Precista13•
Prin aplicarea Regulamentului Organic s-a [anonimizat] o sarcină a statului, iar școala
o instituție permanentă. [anonimizat] s-[anonimizat].Totuși,
oficialitățile acestui omș s-[anonimizat] o dovadă, în anul 1835 s-a găsit deja o clădire în care să funcționeze prima
școală publică a orașului.
Demersu rile autorităților locale s-au intensificat în anul 1839, când, pe data de
8 mai, obștea boierilor înaintează Epitropiei Învățături lor Publice din Moldova o [anonimizat] 23 mai 1839 [anonimizat]: "[anonimizat], face dumneavoastră cunoscut cum că este
gata a înființa în acel târg școală publică … " 14•
După obținerea dezlegărilor cuvenite, s-[anonimizat] M. Lupașcu cu pregătirea localului pentru școala
publică primară în casele donate încă din 1835 de către căminarul Pavel Cristea și so�a
[anonimizat] 15• După ce s-au făcut toate pregătirile
și s-[anonimizat] 1839 și-a [anonimizat], la
inaugurare fiind prezent și ctitorul învățămâ ntului în lin1[anonimizat]. Evenimentul a [anonimizat]. Din paginile revistei Albina românească aflăm că:
,,sfințirea acestui institut s-a lacul duminecă în 24 a [anonimizat], la care se aflau școlarii din nou înscriși cu Dl. C. Platon al lor profesor; toți
s-[anonimizat], a [anonimizat], iar Dl. [anonimizat]"16•
Date cu privire la anul deschiderii primei w1[anonimizat] s-a păslmt până în anul 1941. Într-adevăr, cel mai vechi
document școlar este datal în februarie 1840, fiind vorba de un ordin prin care
Direcția Învățături lor Publice făcea precizări cu privire la pregătirea elevilor în
vederea examenului de iamă17, dovedind astfel că școală și-a început sigur activitatea
scria A, voi. II, D.G.A.S., 1960, p. 2776-279; [anonimizat]-XIX, [anonimizat], Bacău, 1984, p. 145.
11 C. Moscu, [anonimizat]., Bacau, 1974, p. 82.
1� [anonimizat], dosar 302/1839, f 1.
1 � V .A. Urechia, op.cit., [anonimizat], 1982, p. 105.
1" rbidem, tom III, p. 116.
1' Gh. Nicolau, Monografia Școlii nr.l [anonimizat], 1941, mns., p. 15.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
84 Comelia Cucu
în septembrie 183918•
[anonimizat] s-a arătat, fusese donat încă din 1835. [anonimizat] a func�[anonimizat] s-a
construit un local nou tip "Casa Școalelor" (vis-a-vis de sediul vechi al Teatrului de
Animație) și în care și-a desfășurat activitatea până în anul 1980 când va fuziona cu
actuala Școală "Constantin Platon". Școala dispunea de o clădire principală care avea
aspect asemănător unei case lărănești specifice ținutului. În această clădire era o sală
mai mare de tip lancasterian și o încăpere mai mică pentru uzul profesorului. În
incinta curții mai exista o clădire mai mică în care era amenajată locuința dascălului.
[anonimizat], se aflau un număr de cercuri
de fier pentru predarea lancasteriană. [anonimizat] . Semnifica tiv este în acest sens inventarul Școlii de Băieți Nr. 1 existent în
1863: "7 bănci, [anonimizat], [anonimizat] 6
cercuri lancasteriene" 19•
Prima școală publică a Bacăului era organizată conform programei din 1831 și
anume: o clasă lancasteriană de un an unde se foloseau instruc�unile lui Gheorghe
Asachi din martie 1829, cuprinse în Prescriptul de atunci și două clase normale. "[anonimizat], [anonimizat], numărarea și substracția"20.
În primul an de existență (1839-1840), școala a funcționat cu 67 de elevi din
care 45 în clasa 1-a, iar 22 de elevi în clasa a 11-a, ultimii provenind de la școlile
particulare. [anonimizat]. Școala va funcționa cu 2-3 clase până în
anul școlar 1852-1853 când număru l claselor ajunge la 4.
O analiză atentă a dinamicii numărului de elevi ne conduce la câteva concluzii
importante. Astfel, în primii 1 O ani de funcționare a școlii (1839-1849) au fost înscriși
973 elevi și au absolvit doar 30, școala funcționând cu 2-3 clase21•
Anul școlar Numărul claselor Numărul elevilor înscriși Numărul absolvent: [anonimizat]
1839-1840 2 67 –
1840-1841 3 73 3
1841-1842 3 69 6
1842-1843 2 87 –
1843-1844 3 99 2
1844-1845 3 115 3
1845-1846 3 126 5
IH D.J.A.N. Bacău, fond Școala generală nr. 1, dosar 1/1950, f. 1; cf. [anonimizat] 1850-
1900, Bacău, p. 60; cf. Gr. Grigorovici, op.cit., p. 67.
19 V.A. Urechia, Anuarul general al instructiunii publice din România pe anul 1863-1864, anul 1,
București, 1866, p. 41.
20 Th. Codrescu, Uricariul, tom 1, lași, 1871, p.69-70; cf. [anonimizat], lași, 1985, p. 14.
21 D.G.A.N. , București, [anonimizat] 161/1861, f. 341-342.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Învățământul primar băcăuan până la 1864 85
1846-1847 3 130 8
1847-1848 3 114 3
1848-1849 2 93 –
TOTAL 27 973 30
În următorii 1 O ani ( 1849-1859) se constată o creștere atât a [anonimizat]. Spre exemplificare prezentăm unnătoarea situație�2:
Anul școlar NumArul Numărul elevilor NumArul
claselor in scriși absolvent: [anonimizat]
1849-1850 3 85 5
1850-1851 3 106 5
1851-1852 3 96 4
1852-1853 4 112 2
1853-1854 4 116 6
1854-1855 4 112 6
1855-1856 4 118 8
1856-1857 4 133 10
1857-1858 4 151 Il
1858-1859 4 175 Il
TOTAL 37 1204 68
Concluzionând, putem spune că în primii 20 [anonimizat] 1839 si până în 1859 când se înființează a [anonimizat] 2177 elevi și au absolvit doar 98 elevi, ceea ce dovedește că mulți
dintre ci au abandonat școala înainte de a absolvi.
Începând cu anul școlar 1859-1860, nwnărul elevilor înscriși este în creștere
chiar dacă se înființase Școala de Băieți Nr. 2, ceea ce demonstrează prestigiul de care
se bucura această unitate școlară devenită acum Școala de Băieți Nr. 1. Până la Legea
Instrucțiunii Publice din 1864 situația se prezinta astfel23:
Anul Oluele
școlar
1 Il III IV
1859-1860 1 Il lll IV
1860-1861 I Il lli IV
1861-I862 1 11 lll IV
1862-I863 I Il lll IV
11 Ibidem.
1·1 V .A. Urcchia, op.cit., p. 42-43. Total
clase
1.
4 –
4
4
4 Elevi Total Total
înscriși PI"OIJIO\'Bti
1 11 III IV
P. 1. P. 1. P. 1. P.
– 209
– – 220
– – 256
– 287
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
86 Comelia Cucu
Putem spune că de la înființar e și pâna la Legea Instrucțiunii Publice din 1864,
adică in 25 [anonimizat], [anonimizat] 1859 Școala de Băieți N r. 1 au fost înscriși 3438 elevi din
care au absolvit circa 150 de elevi.
[anonimizat]-a
[anonimizat], în câțiva ani, a căpătat un
prestigiu destul de mare . Considerăm ca semnificative unele aspecte ale acestui
început promițător.
În anul școlar 1839-1840, [anonimizat] 24 martie 184024 s-a [anonimizat]. [anonimizat] a prezentat
45 de elevi din clasa 1-a și 10 elevi din clasa a II-a25• [anonimizat] s-a luat inițiativa de a se aduna bani pentru a fi recompensați elevii
care s-[anonimizat]. La examenul din semestrul de vară a anului școlar 1840-
1841, ținut in ziua de 9 iulie 1841, a [anonimizat],
impresionat de răspunsuri le elevilor a donat banii scutelnicilor săi pe ranguri de agă
"[anonimizat]
a 2 școlari bw1i"26• Acest fapt trebuie să-I [anonimizat] a [anonimizat], un stimulent
pentru elevii școlii și activitatea viitoare a acestei unită� școlare. [anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat] a Bacăului și chiar a Moldovei, fiind tot mai des numită Școala lui Platon.
Primul profesor și director al Școlii Domnesti a [anonimizat] 1836 [anonimizat], [anonimizat]. Constantinescu și C. Zefirescu27• [anonimizat], ca profesor și director a [anonimizat] a crescut s-au aflat alături de el și alte cadre didactice recrutate
dintre absolvenții școlii din Bacău sau dintre absolvenții Seminarului de la Socola2 H.
[anonimizat] a școlii intrau in obligația Eforiei orașului. Salariul prevăzut in bugetul
vistieriei era de 1000 lei pentru "profesor" și 8oo lei pentru ,,adjunct", post care se
�� Gh. Nicolau, op.cit., p. 38.
�51bidem.
�hlbidem.
�7 V.A. Urechia. [anonimizat] m, Bucuresti, 1892, p. 154.
2� Gh. Nicolau, op.cit, p. 40.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Învățământul primar băcăuan până la 1864 87
înființează începând cu anul1847.
[anonimizat]1a Domnească, devenită din 1859, Școala de
Băieți Nr. 1 au func�onat următoare le cadre didactice29:
Nr. Numele și prenumele Specialitate Perioada de Observa�i
crt. func�onare
1. Constantin Platon Profesor 1839-1864 Director
2. Ion Turturean u Institutor 1839-1864
3. Mihai Frunză Institutor 1859-1875
4. Ștefan Târțescu Institutor 1861-1890
[anonimizat] s-a
întâmplat în anii 1861 și 1862 [anonimizat]�a [anonimizat], pentru luna
augustl862 următoare le sume restante: C. Platon-585lei, M. Frunz.ă-450 lei, Șt.
Târțeascu-375 lei, 1. Turturean u-225 lei 30.
[anonimizat]-[anonimizat], [anonimizat], spre deosebire de școlile particulare care nu aveau dreptul de
publicitate( de eliberare de acte oficiale).
[anonimizat] a învăța
carte de către Eforia orașului. Lista acestor copii era trimisă școlii la fiecare început de
an școlar. Documentele vremii arată că numărul copiilor de vârstă școlara era de peste
300 în anul 1832 la o populație de 3200 [anonimizat]
1859 la 8972 [anonimizat] o creștere de aproape 3 ori. [anonimizat], numărul copiilor de vârstă școlară se ridica cu mult peste
500. Clasa 1-a, in fiecare an avea înscriși câte 110-120 și chiar 130 [anonimizat]-se astfel: în anul școlar 1856-1857 total înscriși 153 elevi,
în 1857-1858, 184 [anonimizat] 1858-1859, 197 de elevi înscriși iar in anul
școlar 1859-1860 numărul înscriși lor era de 2093 1• Prima școala publică a Bacăului,
[anonimizat] o cincime
din numărul copiilor de vârstă școlară. Sala clasei I-a și a II-a avea 136 m3, clasa a III
a avea 77 m3, iar clasa a IV-a numai 70 m3• [anonimizat] "spațiul la clasa I-a este foarte mic pentru cei 100 de copii din această
clasă … și-a [anonimizat] I-a, de-abia mai
respirau și amețiți de durerea capului din cauza lipsei de aer", propunând ca numărul
elevilor școlarizați să corespundă spațiului32•
[anonimizat]
a fost nevoită să solicite in anul 1859 înființarea Școlii de Băieți Nr. 2 (astăzi Școala
�· Ibidem, p. 38.
"'Ibidem.
"D.J.A.N. Bacau, [anonimizat] 151/1872-1877, ( 7. ·�[anonimizat]. 19, mns., Bacău,l975, p. 13.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
88 Comelia Cucu
,.Ali. Cuza"). La 30 august 1859, prin adresa nr. 677, Prefectura Bacău făcea
CWloscut Primăriei că Ministerul Cultelor și lnstrucțiWlii "[anonimizat]. 6569 din 22 august 1859, [anonimizat], cu mobilierul respectiv până la 15 septembrie curent și
profesorul rânduit la această școală" 33•
Întrucât găsirea Wlui local pentru școală era o [anonimizat] o sală la Școala Publică (devenită acum Școala de
Băieți Nr. 1) și pentru Școala de Băicti Nr. 2. Ministerul Instru cțiw1ii, prin Ordinul nr.
7609 din 20 septembrie 1859, [anonimizat],
"în care are toată încrederea … că la noua școala este numit Dl. Dobrea Petru și să aibă grijă a închiria două odăi pentru clasă și Wla pentru argat"34• Propriu-zis, înfiin!afea
Școlii de Băieți Nr. 2 s-a făcut prin divizarea clasei 1-a, [anonimizat],
o clasă a Școlii de Băieți Nr. 1 și cealaltă a Școlii de Băieți Nr. 2, care în primul an a
funcționat numai cu clasa I-a, condusă de institutorul Petru Dobrea. Faptul că în anul
școlar 1859-1860, Școala de Băieți Nr. 2 a funcționat în localul Școlii de Băieți Nr. 1,
neavând local propriu, a [anonimizat], ea să apară consemnată documentar
începând cu anul 1860 [anonimizat]. La 12 octombrie 1859,
conducerea orașului încheie W1 [anonimizat] "a construi
băncile și mobilierul necesar". În contract se menționa drept clauză că "băncile și
mobilierul să fie după modelul făcut pentru școala de fete. Termenul ca în 14 zile să
fie gătat". Costul lucrării era de 222 lei35• Dorința băcăuan ilor de a avea o a doua
școală a [anonimizat]. 8842 din 17 octombrie
1859 se comWlica printre altele: "urmând urgenția de a deschide în Bacău o noua
școală primară … ministerul pentru a nu zădărnici timpul a avansat ca împrumut din
Casa Școalelor suma de lei 3082 pentru deschiderea Wlei școli și anume : 995 lei
pentru chiria localului pe W1 an, 222 lei pentru mobilație, 555 lei pentru plata Wlui
argat pe un an, 999lei pentru trei stânjeni de lemne și 111 lei osebite cheltuiele".36
Școala și-a început activitatea la 25 octombrie 1859, funcționând doar cu clasa
I-a care avea 52 de elevi37. [anonimizat], Petru Dobrea. făcea CWloscut Primăriei că "la Școala a II-a [anonimizat], este trebuință de W1 clopot, W1 sigiliu, lemne, [anonimizat], cretă
și burete pentru șters tabla"38• La 2 noiembrie 1859, cu raportul nr. 3 , directorul Petru
Dobrea revine asupra primei corespondente menționând că: ,,[anonimizat]. 2 de băieți să se servească de acel de la școala
veche [adică Școala de Băieți Nr. 1] [anonimizat] a grăbi cu facerea lor"39•
În anul școlar 1860-1861, se închiriază o [anonimizat]
33 V .A. Urechia, op.ciL, voi. Ill, p. 30.
3� Ibidem.
35 [anonimizat].cit., p. 17.
Jfi D.J.A.N.Bacau, [anonimizat] 50/1859, f. 1.
37 V .A. Urechia, op.cit., tom ITI, p. 155.
JR D.J.A.N. Bacau, [anonimizat] 51/1859, f. 35.
39 Ibidem, f.35,
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Învățământul primar băcăuan până la 1864 89
Națională {probab il prin fața sediului vechi al Teatrului de Animație), [anonimizat]. Starea localului închiriat era complet necorespunzătoare pentru Școala de Băieți
Nr. 2, determinând Ministerul Instrucțiunii să intervină pe lângă autoritățile locale prin
Ordinul nr. 11604 din 23 septembrie 1860: ,.[anonimizat]-[anonimizat], [anonimizat], Subscrisul, cu onoare vă invită domnule
președinte, a regula de la Sf Dumitru. închirierea altor încăperi pentru această școală.
Osebit, vi se recomandă luarea de măsuri pentru construirea îndată a w1ei noi încăperi
spre acel scop'"'0. De-abia în 1863 vor fi închiriate pentru Școala de Băieți Nr. 2 Casele
Busuioc de pc strada Busuioc (astăzi strada Nicolae Titulescu), [anonimizat] 1880. [anonimizat],
Școala de Băieți Nr. 2 a avut de înfiuntat multe greutăți de ordin material. La 5 ianuarie
1863, adresându-[anonimizat] i s-[anonimizat] "dacă
Municipalitatea nu găsește drept a [anonimizat]. 1 … am onoarea, a [anonimizat] i școlii'"'1• [anonimizat]. 2245 din 24
ianuarie 1863, precizând că dacă: ,,[anonimizat], care a fost închisă timp de patru săptămâni din lipsa materialelor
necesare va fi silit a o închide nemaipu tând fi în stare a o întreține cu spesele sale'"'2•
[anonimizat] a [anonimizat] 52 înscriși în 1859 ajungându-se în anul școlar 1863-1864 la 180 [anonimizat] 4 clase. Evoluția numărului de elevi și de clase se prezintă astfcl43:
Anul Oasele Total Elevi Total Total
școlar clase înscriși promD\'Bii
1 Il III IV 1 Il III IV
1. P. 1. P. 1. P. 1. P.
IX59°1860 1 1 52 o o o 52 o
IX60°1861 1 1 58 o o 58 o
IX61°1862 1 11 o 2 50 17 67
IX62°1863 1 11 III o 3 72 29 20 o o 121
IX63°1864 1 11 III IV 4 108 18 26 16 38 22 8 8 180 69
00
In această penoadă la Școala de Bă1eț1 Nr. 2 au funcționat următom
institutori : 44
"'Ibidem.
" Ibidem, dosar 24/1863, f. 3.
1� Ibidem, f. 9. " Ibidem, dosar 44/1859-1865, f. 52.
•• V.A. Urechia, [anonimizat], 1864-1865,
București, 186(,, p. 39.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
90 Comelia Cucu
Nr. crt. Numele și prenumele Specialitatea Studii Perioada de funcționare Observații
1 Dobrea Petru Institutor 1859-1860 Director, 1859-1860
2 Dwnbravă George Institutor Girnnaziul inferior 1860-1891 Director, 1860-1863
3 Movileanu George Institutor Curs primar și preparandal 1861-1870
4 SanduG. Institutor 1862-1864
5 Constadache Ștefan Institutor Liceul complet IR63-1867 Director. 1863-1 R6 7
6 Andrcescu D. Institutor 4 cla.o;e seminar 1864-IR6R
[anonimizat] a [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat], așa cum s-a întâmplat în 1861 cu G. Movileanu,G. Sandu,V.
Ștefanescu, care și în august 1862 mai aveau de primit restan}e din anul anterior: V.
Ștefanescu-450lei, G. Sandu-3751ei, G. Movileanu-225lei 5• [anonimizat] 24 decembrie 1862, intr-[anonimizat] ,,mâine e Crăciunul
și n-[anonimizat] o oca de carne'"'6•
[anonimizat]. 2 își făceau datoria cu pasiune. [anonimizat]. Astfel,
în anul școlar 1862-1863 (școala funcționa doar cu clasele 1-III), în clasa 1-a, dintr-un
total de 72 de elevi înscriși, 21 [anonimizat] a II-a 12 din 29 [anonimizat] a III-a, tot 12 din 20 de elevi înscriși. [anonimizat], Călugăra, Odobcști, Domnești, Mândrișca, Hertioana,
Drăgu&ești etc. 47.
In 1863, școala avea următorul material didactic: Il hărți, 21 tăblițe de ardezie
și 37 [anonimizat] 24 bănci, 4 [anonimizat], 4 catedre, 5 scaune, [anonimizat], [anonimizat], materiale pentru întreținere 48•
Până la Legea Instruc�unii Publice din 1864, programa de învățământ era
conform Așezământului pentru reorganizarea Învățăturilor publice În Principatul
Moldovei din 1851 a lui Grigore Alexandru Ghica și cuprindea următoarele obiecte:
"[anonimizat], catehismul și istoria sântă
(testamentul vechi și cel nou), [anonimizat],
cunoștinte generale de geografic și în special din aceea a Principatelor, aritmetica,
[anonimizat], cunoștințe istorice din
45 [anonimizat].cit., p. 153.
4h [anonimizat]. cit., p. 38.
47 D.J.A.N. Bacău, fond Școala Generală Nr. 19, Matricole școlare din anii 1862-1863.
48 ldern, Anuarul general al instructiunii publice din România pe anull863-1864, anull, București,
1866, p. 55.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Învățământul primar băcăuan până la 1864 91
[anonimizat]"49•
Consiliul Superior de Instruc�e Publică repartiza această programă pe ani și pe ore
săptămânale urmând a [anonimizat] a claselor in fiecare sală de clasă.
[anonimizat] 1862-1863, această programă
a fost parcursă de elevii școlilor primare băcăuane astfel :
"Clasa 1-o
1. [anonimizat], cetirea:
2. Fom1arca literelor de scris dupa model;
3. Învățătura pe de rost a sfintelor n1găciuni;
4. Fonnarca numerelor și calculul din memorie asupra celor patru operatiuni aritmetice cu
numere într egi.
Clasa ali-o
1. Cetirea și scrierea dupa model și dictando;
2. [anonimizat] 1-a;
3. Cele patru operațiuni aritmetice cu numere întregi și complexe;
4. [anonimizat].
Clasa a III-o
1. Cetirea pe cărți;
2. Elemente de catechism (partea a II-a) și istoria vechiului testament pe scurt;
3. Din gramatica română: etimologia;
4. Geografia țărilor române;
5. Prescurtare din istoria românilor până la colonizarea Daciei;
6. Aritmetica: [anonimizat], [anonimizat], lungime, cu aplica� uni practice;
7. Caligrafia și desenul
Clasa a/V-o
1. Cetirea pe că� cu diverse litere de tipar și scris;
2. [anonimizat] a 111-a și istoria noului testament pe scurt;
3. Din gramatica româna: sintaxa, ortografia și diverse compuneri pentru trebile vie�i practice;
4. Elemente de geografie fizică și practică a celor 5 continente cu oarecare noțiuni
cosmografice;
5. Aritmetica: [anonimizat], regula reparti�unii a societă�i
(regula de asocia�e) cu no�uni de contabilitate;
6. Prescurtare din istoria românilor de la colonizarea Dac iei până în zilele noastre;
7. No�uni din istoria naturală după cele trei regne ale naturii și de fizică populară" 50•
Referindu-[anonimizat], in monografia sa
Bacău! de la 1850-1900 menționa: ,,Program ul em mare și larg: [anonimizat], ortografi a. La aritmetică: [anonimizat], reg ula de dobânzi simplă și compusă. În clasa a IV -a se traduceau mici
bucăți �i din limba latină"51•
Inscrierea elevilor în clasa I-a s-a făcut, [anonimizat], iar pentru clasele a II-a, a III-a și a IV -a după evidențele de promovare din
1" V.A. Urechia, [anonimizat], p. 30. "' !dem, Anuarul general al instrucțiunii publice din România pe anul 1863-1864, anul I, București,
1 X66, p. 51. '' [anonimizat] 1850-1900, Editia a 2-a, revizuita, Bacău, 2005, p. 32.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
92 [anonimizat].
Anul școlar începea Ia 1 septembrie și ținea până la 1 iunie, cu orele de
dimineață de la 8 la 11 iar după amiază de la 14 Ia 17 [anonimizat] 14 si 1652.
[anonimizat], dacă era cazul.
Anul școlar era împărțit în două semestre : primul semestru ținea de la 1
[anonimizat]. [anonimizat],
cu asistență de public. [anonimizat]. Până prin anii 1869-1870, [anonimizat], de la 1 la 1 O ci se foloseau notări
precum: ,,r· numit "primul", ,,IT" ,numit ,,secundo" sau "e" care însemna "eminență".
[anonimizat], [anonimizat],
totuși se mai folosea la clasa 1-a, era metoda Iancaste riană. [anonimizat]� în bănci ( "despărțituri"), în ordinea cunoș!intelor, [anonimizat]. [anonimizat] "avansați i" la învățătură. [anonimizat] a [anonimizat]�. monitori i îndrurnau și pregăteau la rândul lor
elevii pe care îi aveau în grijă. Metoda lancasteriană însemna sistemul de a [anonimizat]-i [anonimizat], mai ales dacă număru l elevilor din clasă era foarte mare. [anonimizat], arată cum se aplica această metodă la Școala Nr. 1 de Băieți (fosta
,,Schola Domnească "): "[anonimizat],
introduce în clasa întâia un sistem care era așa: banca întâia avea înainte o [anonimizat] «șadator ului» (monitor cum se zice azi) care striga
«îndreptează primare» [anonimizat] «luați seama bine și scrieli litera a», arătându-le de
pe o [anonimizat]. Copiii începeau să scrie cu degetul pe nisip
litera «a», îndreptând șadatorul pe la unii care n-o făceau bine. [anonimizat]. La o anumită oră ieșeau copiii
din bănci și treceau la cercuri. Fiecare cerc avea câte zece copiii și un șadator.
Șadatorul intra înauntru) cercului iar copiii se inșirau în afară pe lângă cerc. Acolo o
[anonimizat]"53•
[anonimizat], nici un document școlar din Țările
Române nu face referiri la tipuri de școli destinate fetelor și chiar în familiile boierești
exista un interes redus pentru instrucția acestora. Începând cu Așezământul pentru
reorganizarea învățăturilor publice în Principatul Moldovei din 1851, problema
științei de carte pentru fete devine o realitate, acest document prevăzând înființarea
52 V.A. Urechia, [anonimizat] m, p. 85.
53 [anonimizat].cit., p. 32.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Învățământul primar băcăuan până la 1864 93
[anonimizat] o programă diferită de cea pentru băie�. [anonimizat], pr evedea: .[anonimizat], [anonimizat],
[anonimizat] "54•
Încă din anul 1858, [anonimizat], la începutul anului 1859,
înființarea unei astfel de școli. Pe 6 februarie 1859, ministerul, cu adresa nr. 966
răspundea Primăriei arătând că ,. … a aprobat bugetul cu cheltuieli trebuitoare pentru
deschiderea unei școli de fete … " exprimându-și deelina sa mulțumire și încredere că
școala se va deschide până la sfărșitul anului 1859· 5. Prin adresa nr. 6849 din 1859,
aceeași instituție informa Municipalitatea că " … din rezultatul reviziei făcute de
inspectori i [anonimizat]-se … [anonimizat], Focșani, Galați, Putna etc.56• Înființarea Școlii de Fete
(astăzi Școala ,,Al. cel Bun) din Bacău s-a făcut pe baza deciziei nr. 68 din 24 iulie
185957 iar festivitatea inaugurarii ei a avut loc în ziua de 8 octombrie 185958. [anonimizat], adresându-[anonimizat]: [anonimizat], icoană, orologiu de perete, 6 [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], cretă, hârtie, etc.59•
Deschiderea primei școli de fete din oraș era așteptată de mult și cu mare
interes. La vestea că s-a [anonimizat] s-au adresat Primăriei
în speranța obținerii înscrierii fiicelor lor. Referindu-[anonimizat]: "[anonimizat] e
bine să fac cunoscut graba și fiica care o aveau unii din părinți că fetele lor nu vor fi
primite Ia școală'.6°. Două dintre aceste cereri sunt semnificative. Prima, din 6
octombrie 1859, ap�nând lui Constantin Damian menționa că: "[anonimizat] a se deschide o școală de fete în oraș apoi și subscrisul având
o copilă cu numele Maria în vârstă de 12 ani și fiind lipsit de mijloace a o [anonimizat] a ruga pe onorabilul consiliu a o [anonimizat] a avea în considerație ca și eu am jărtfit servicii către
patrie mai mult de 19 ani, precum în deobște e cunoscut, și adevărul că sunt lipsit de
mijloace'.61• Cea de a [anonimizat]:
"sunt acum 12 ani de zile de când mă găsesc singură și rămânând împovărată de mai
mulți copii și o [anonimizat] s-a [anonimizat]
�4 V .A. Urechia, [anonimizat], p. 31.
55 D.J.A.N. Bacau, [anonimizat]44/1 858, ( 10.
''' Ibidem, [ 3.
57 Ibidem, f. 4.
lM V .A. Urechia, [anonimizat], p. 155.
�9 D.J.A.N. Bacău, [anonimizat] 44/1858, f. 25.
60 Costache Radu. op.cit., p. 33.
61 Ibidem.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
94 [anonimizat]-mi dă mâna a-i da o creștere deosebită"62.
[anonimizat]-a deschis poJ1ile in primul an pentru
64 de eleve in clasa 1 -a deși cerințele erau mult mai mari, ,,s-[anonimizat] 150 [anonimizat] s-a raportat și ministerului' 3• [anonimizat] o [anonimizat]-și inscrie in clasa 1-a două sau trei fete cwn este cazul familiei
Vochița Mustea care și-a inscris cele trei fiice deși de vârste diferite: Aglaia de 13 ani,
Zoița de Il ani și Victoria de 9 ani. Cele 64 eleve,[anonimizat]1ite in
unnătoare le grupe64:
Nr. eleve Grupe de vârstă
7ani 1 Bani 1 9ani 1 IOani 1 Il ani 1 12ani 1 13ani 1 14ani 1 15ani 1 16ani
64 8 1 Il 1 10 19 1 12 1 7 1 3 1 2 1 1 1 1
Școala și-a [anonimizat]. [anonimizat], a inceput intocmirea unei liste
de subscriere in vederea adunării unei swne pentru construirea unui local propriu65•
[anonimizat]66 și va fi inaugurat pe 3 noiembrie 186367•
[anonimizat] s-au lovit
de nwneroase greutăți de ordin material. [anonimizat] 1863,
directoarea școlii a fost nevoită să se adreseze ministerului arătând că "anul acesta
municipalitatea iarași a mai scăzut cheltuielile întreținerii școlii de fete cu 325 lei68.
Urmărind nwnărul elevelor înscrise și a claselor care au funcționat in primii
trei ani de activitate găsim unnătoarea situație:
Anul școlar Clasa Nr. total Numele institutorulu
1 II III IV
1859-1860 64 – – -64 Ana Dobrea
1860-1861 44 23 – – 67 Ana Dobrea; Petre Dobrea
1861-1862 45 25 13 -83 Elena Nicolau; Ana Dobrea; Petre Dobrea
Urmărind dinamica școlară în primii trei ani de funcționare constatăm că au
fost înscrise 214 eleve, efectivele claselor scăzand însă de la un an la altul. Astfel,
dacă in primul an au fost înscrise in clasa 1-a 64 [anonimizat]
6� Ibidem.
6J Ibidem, p. 33-34.
64 D.J.A.N. Bacau, [anonimizat] 44/1858, f. 34-36.
6l Ibidem, f. 7.
66 Ibidem. f. 15.
67 Ibidem, dosar 24/1863, f. 1.
6H D.G.A.S. București, [anonimizat] 171/1863, f. 3; cf. [anonimizat].cit., p. 115.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Învățământul primar băcăuan până la 1864 95
promovat în clasa a II-a numai 23 [anonimizat] 44 de eleve înscrise în clasa 1,
în anul școlar 1860-1861, au promovat în clasa a II-a doar 25.
Școala a funcționat cu primele trei clase până în anul școlar 1862-1863, iar
începând cu anul școlar 1863-1864, la insistențel e părinților, s-a înființat și clasa a IV -a
[anonimizat], la 9 august 1863: " … în anul trecut mulți cetățeni din Bacău au
cerul înființarea clasei a IV -a [anonimizat] a-mi acorda înființarea acestei clase Iară nici o
retribuție pc anul aeesta"69.
Prima profesoara și directoare a școlii în perioada 1859-1863 a [anonimizat] a [anonimizat]. 7642 din 17 septembrie 1859 [anonimizat]: ,,La raportul acelui conciliu
număr 736, vă răspundem că acest minister a [anonimizat]-ând va sosi spre a începe cursurile de
învălătură "70• În perioada aceasta la Școala de Fete au mai funcționat:
-[anonimizat]� Nr. 2, începând cu anul școlar 1860-1861 ;
-[anonimizat] a 4 [anonimizat], începând cu anul
școlar 1861-1862, fiind și directoare în 1863-186471;
-[anonimizat] a [anonimizat] 1863 –
1864, directoare în perioada 1864-186672;
-[anonimizat] a [anonimizat] 22 octombrie 1863 73;
-[anonimizat] a 4 [anonimizat] 1863 74.
Înființate într-o [anonimizat] (două școli de băieți și o școală de fete) [anonimizat]. Chiar dacă nu toate cadrele
didactice aveau o pregatire corespunzătoare, s-a [anonimizat], aceste
lipsuri.[anonimizat] a, înfruntând condițiile vitrege, s-au străduit să ridice
învățăm antul băcăuan la un meritat prestigiu de care s-a bucurat în întreaga perioadă
studiată.
69 Ibidem, dosar 310/1863, f. 610 ;cf. [anonimizat].cit, p. 127.
70 D.J.A.N. Bacău, [anonimizat] 44/1859, f. 18.
71 V.A. Urechia, [anonimizat], 1864-1865 , p. 113.
nlbidem.
JJ Ibidem.
74 Ibidem.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
96 Comelia Cucu
Elementary Education in Bacau until the Law of Public Teaching (1864)
Summar y
[anonimizat], which happened in 1864.
[anonimizat] 1839, [anonimizat] "Thc Royal School". Established out of the
exigcncies of a ccrtain era. thc first school in Bacau was precedcd by a prcvious
cvolution which must be takcn into consideration. Even if thc cxistcnce of a [anonimizat]-[anonimizat], using the means and possibilities of that era.
Being founded in a [anonimizat] (two schools for boys and one school for girls) [anonimizat].
[anonimizat]. [anonimizat],
have struggled to raise the level of the educational system in Bacau up to a [anonimizat].
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
DEZVOLTAREA ÎNVĂȚ ĂMÂNTULUI TEHNIC ȘI
PROFESIONAL BĂCĂUAN PÂNĂ ÎN 1918
Cornelia Cucu
Legea Instrucțiunii Publice din 1864 [anonimizat] a [anonimizat], un început. Abia legea din 9 aprilie 1893
(Legea Take Ionescu) pune, parțial, [anonimizat]
a [anonimizat]. A
[anonimizat], [anonimizat], tehnice și
profesionale. [anonimizat].
în expunerea de motive asupra Legii învățămân tului profesional din 1899,
Spiru Haret demasca atitudinea vitregă ce se manifestase față de această ramură
didactică sub raportul mijloacelor materiale ce-i erau necesare. O altă greșeală consta
în faptul că politica școlară a [anonimizat], necesar populației sărace din
mediul urban și rural. Deasemenea, combătând tendința dezvoltării excesive a [anonimizat], [anonimizat] o masivă apariție de
școli industriale și agricole de nivel elementar și mediu.
în legea din 31 martie 1899 a învățământu lui profesional1, [anonimizat]. Articolul 1 [anonimizat], al
meseriilor și comerțul ui. Potrivit articolului 4, școlile profesionale se clasifică în școli
profesionale de băieți si școli profesionale de fete. Ramurile învățămâ ntului
profesional erau: industrial, agricol, comercial.
[anonimizat], [anonimizat], neadmițându-se școlile mixte. Școlile de menaj intrau în
categoria școlilor elementare de meserii.
[anonimizat], lecții recapitulative din aritmetică și geometrie
(programa ultimei clase primare), noțiuni de contabilitate. Durata săptămânală a
1[anonimizat], în Contribuți i [anonimizat], 1970, p. 97.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
98 Comelia Cucu
învățămâ ntului teoretic era de maximum 6 ore.
[anonimizat] a [anonimizat]-[anonimizat], școlarii fiind puși în situația de a presta ei însăși
munca de lucrători. [anonimizat],
igiena, croitoria, cusătoria, țesătoria, împletiturile, bucătaria etc.
Pentru a putea funcționa, o [anonimizat], locuința pentru maistru, 500 de
Ici pentru procurat material de lucru. Materialul urma să fie reînnoit din veniturile
atelierului. Potrivit articolului 27, atelierul școlii urma să execute lucrări la comandă.
Școlile inferioare de mcserii pentru băieți si fete aveau trei secții: preparatoarc
de 2 ani, medie de 3 ani și superioară de 2 ani. O școală le putea cuprinde pe toate trei
(școala de gradul li) sau nwnai pe primele două (școala de gradul I).
[anonimizat]�[anonimizat], contabilitate, desen, caligrafic, uneori și modelaj. Promovarea de la o clasă la
alta se făcea pe bază de examen anual. [anonimizat], nota la
meserie avea un coeficient dublu față de notele la celelalte obiecte de curs.
Absolven�i [anonimizat], li se elibera diplomă de maistru. Școala de
gradul I era înzestrată cu atelier de instruc�e în timp ce școala de gradul II era dotată
cu atelier de aplica�e, în care instrucția practică a elevilor urma să se perfec�oneze.
Condițiile de admitere în școlile inferioare de meserii prevăd pentru candidat: [anonimizat], acesta trebuind să fi absolvit școala primară.
Școlile superioare de meserii aveau drept scop învățarea meseriilor ce
rcclamau cunoștințe teoretice mai dezvoltate. Ele aveau durata de 6 ani, din care
ultimii doi ani erau consacrați perfecționări i în cadrul atelierelor de aplicație.
În anul 1876, Prefectura Județului Bacău a organizat în orașul Bacău o [anonimizat] "ca directori pe Ion Chiru
[profesor de limba română și latină] și major Murguleț. N-a avut însă multă viață, s-a
desființat pe la 1880 din cauză că erau mai mulți profesori decât maiștri și elevi. [anonimizat]"2•
Abia de la 1 octombrie 1899 s-a inițiat o activitate permanentă pentru instruirea
viitorilor meseriași de care industria băcăuană avea atâta nevoie. La acea dată s-a
[anonimizat] a purtat nwnele de Școala Practică
de Meserii de la Atelierele Bistrița Bacău pentru ca ulterior să se nwnească Școala
Inferioară de Meserii iar mai târziu Școala de Arte și Meserii. Atelierul Bistrița a avut
un rol deosebit în modemizarea mijloacelor de comw1icații, de transport și de
călătorie în a doua jwnătate a [anonimizat]. Acesta a [anonimizat], la krn 109, [anonimizat] 1880, de o [anonimizat].
Atelierul funcționează la Fântânele până în 1890 [anonimizat]
2 [anonimizat] 1850-1900, Ediția a 2-a, revizuită, Bacău, 2005, p. 34.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Dezvoltarea învățământului tehnic și profesional băcăuan 99
podul de peste Bistrița, a cărui constructie abia fusese terminată. Incepând cu anul
1892 ,,au fost făcute îmbunătățiri la construcții, s-[anonimizat]: [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]" 3.
La 1 octombrie 1899, dr. Constantin Istrati (fost bursier al Primăriei Bacău la
Paris), ministru Lucrărilor Publice, a adoptat hotărârea de a [anonimizat], care aparținea atelierelor
de constructie a [anonimizat] p�ia a VII-a, cu personalul aflat în
funcțiune în scopul înfiin\ării unei astfel de școli . 1n [anonimizat] o
institu�e [anonimizat] 6 ateliere și internat. În perioada 1899-1909, unitatea
de învățământ a func�[anonimizat]�[anonimizat]�ia a VIT-a, inginerul șef G. Sion, [anonimizat], [anonimizat]�. La 24 octombrie 1899, dr. Constantin
Istrati și autorita�[anonimizat]
24 de elevi (este vorba de actualul Colegiul Tehnic ,,Anghel Saligny")6• Iată cum
descrie Costache Radu în monografia sa Bacăul de la 1850-1900 acest eveniment:
,,La 1899 [anonimizat] C. Istrati înfiin� la
atelierul circumscr ipției a VII-a din oraș o [anonimizat]. În această școală unde se înva� [anonimizat],
trainice și lucrări chiar de mare valoare. Deschiderea școlii s-a făcut în prezența
ministrului și a [anonimizat] a [anonimizat]"7•
Din documentele de arhivă se pol stabili condi�iile în care s-a [anonimizat] a funcționat, [anonimizat], specialitatea în
care se pregăteau elevii din punct de vedere teoretic si practic. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. 8•
Într-o [anonimizat]: ,.[anonimizat].
[anonimizat], căci
din cauza cererilor am fost nevoit a o mări … cu toate acestea au rămas mulți elevi
neprimiți; astfel că anul acesta am avut 40 cereri și nu s-au putut primi decât 16
3 [anonimizat], [anonimizat] "Anghel Saligny" Bacău,
Schiță monografiei 1899-1999, Bacău, p. 10.
4 D.J.A.N.( Direc�a Jude)cană a Arhivelor Nationale) Bacău, [anonimizat]
20/1929. f. 17.
5 [anonimizat], [anonimizat].cit., p. 15.
6. Ibidem, dosar 3/1901, f.62, 63; dosar 20/1929, f. 17.
7 [anonimizat].cit., p. 34-35.
R D.J.A.N. Bacău, rond Liceul Industrial de Băicf:î, dosar 3/1901-1902, f. 55-60.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
100 Comelia Cucu
elevi"9•
Începuturi le au fost destul de modeste "școala având înscriși în primul an de
învățământ 24 de elevi ", [anonimizat].
Urmărind dinamica elevilor care au frecventat Școala Inferioară de Meserii
Bacău în perioada 1899-1918, observăm că au inceput cursurile un număr de 466
elevi și au absolvit 188, restul de 278 [anonimizat] a-și însuși cunoștintclc teoretice si practice. Cel mai mare
număr de elevi il întâlnim in perioada Primului Război Mondial când școala a [anonimizat]10•
Primii elevi care au absolvit această unitate de învățămân t, la sfărșitul anului
școlar 1903-1904, au fost în număr de 16 (din 24 câți au fost înscriși în momentul
înființări i școlii), aceștia fiind: [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]11•
[anonimizat] a constituit o preocupare permanentă a cadrelor didactice de la această școală.
Un exemplu concludent il constituie adresa din 15 august 1911 a conducerii școlii
către Revizoratul Școlar: "Vă rog să binevoiți a pune în cunoștinta d-[anonimizat], cu
începere de la 1 August până la 20 Septembrie, ele trebuie să fie semnate de părinții
sau tutorii candidaților. .. cei eși ti întâi la examin vor fi repartisati la ferăria mecanico
lăcătușerie și ferăria caraseriei (caratășiei), restul elevilor vor fi repartizati Ia Jemnări a
caraseri ei (rotărie i) și lâmplăriei. Cursurile practice în ateliere precum și cele teoretice
se fac in 5 ani … elevii absolvenți fac numai un an armată … [anonimizat]"12•
În recrutarea elevilor nu s-au făcut diferențieri naționale și nici
religioase. [anonimizat], s-a [anonimizat], Neamț, Bacău13•
Dacă la începutul funcționări i școlii, [anonimizat], [anonimizat] u-se cu
strictețe Regulamentul de funqionare a [anonimizat] a fost întocmit de dr.
[anonimizat] s-a modificat, așa încât în anul școlar 1914-1915 din cei
128 [anonimizat] 36 [anonimizat] 91 [anonimizat] 14•
9 Ibidem,[ 48.
10 Ibidem, dosar 1/1899-1912; dosar4/1909-1914; dosar9/1914-1925.
11 [anonimizat], [anonimizat].cit, p. 16-17.
12 D.J.A.N.B adiu, [anonimizat] 7/1911, f. 36.
13 Ibidem, dosar 1/1899, f. 30-41; cr. [anonimizat]. [anonimizat].cit., p. 19.
141bidem,dosar9/1914-1925, f. 1-52.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Dezvoltarea învătământului tehnic și profesional băcăuan 101
[anonimizat] 4 [anonimizat]: aritmetică, geometrie, tehnologie, [anonimizat], desen15• [anonimizat]
(condus de un lucrător fierar), [anonimizat] 190216• Anul V era dedicat practicii.
Până pe data de 24 martie 1902, programul școlar s-a desfășurat zilnic între orele
6-18. [anonimizat] a VII-a [anonimizat] 6,30-11.30 si 13-18 iar iarna între orele 7-12 și 13-1817•
Produsele rezultate din activit atea practică a [anonimizat] a școlii, fapt confirmat de
documentele existente 1 R.
Ca urmare a [anonimizat] a fost în ianuarie 1902 de
1964,80 lei, iar în 1909, școala avea materiale pentru prelucrare în valoare de 20.707,
87 lei, unelte evaluate la 31.839,30 Iei și obiecte estimate la suma de 2.061, 30 lei19 •
Elevii școlii s-[anonimizat] o [anonimizat], multe dintre ele fiind făcute cu ocazia absolvirii
școlii. Astfel, "absolvent: [anonimizat]'[anonimizat]
1904. Organele motorului au fost executate în școală cu maeștrii și elevii …
Asemenea, s-a expus 1 Haraba, un furgon bine reușite și cumpărate la expoziție, o
[anonimizat]"20•
În același an, 1904, "cu lucru executat de seria acestor elevi în examene și cu
alte pregătite mai dinainte s-a expusu la expoziția de științe obținând medalia de argint
ca expozanți și colaboratori "21•
Alți 6 elevi, promovanți ai clasei a IV-a ([anonimizat],
[anonimizat], Naghiu Joseph si Victor Nicolau), "au absolvit în
anul 1906 cu bun succes prin ajutorul acestor elevi s-a dat concurs la lucrările
Expoziției ��Vonale din 1906 și care lucrări au obținut medalia de aur și plachete de
colaboraton –.
[anonimizat] a
elevilor, [anonimizat], lucru remarcat și de inspectorul școlar pentru învă\[anonimizat] 18 februarie 1914: "din răspunsurile date
15 Ibidem, dosar 3/1901, f. 49.
16lbidem.
171bidem, f. 74, 82.
1� Ibidem, dosar 37/1936, r. 7-21. 191bidcm, dosar 5/1909, f. 1.
�o Ibidem, dosar 1/1899-1912, Registrul manicol, f. 9.
111bidcm, f. 5.
�2.1bidem, f. 13.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
102 [anonimizat]. Am vizitat și atelierele
școalei și am găsit în toate o ordine �i o activitate îmbucurătoare. Într-un cuvânt, o
școala bună și cu destoinicie condusă" 3.
[anonimizat]-[anonimizat] 22 martie 1914, 31 mai 1914, 3 decembri e
1914 sau în cel din 24 februarie 1915 în care se menționează că "din răspunsurile date
de elevi … am văzul că s-au făcut progrese satisfăctoare la toate obiectele"24• [anonimizat], [anonimizat] 1 decembrie 1909, unitatea de învățământ în cauză trecuse de sub autoritatea
Ministerului Lucrărilor Publice în subordinea Ministerului Instrucțiunii Publice și
Cultelor.
Un fapt demn de remarcat este legătura permanentă a [anonimizat], a
[anonimizat]25. Astfel,
statul de plată din 18 august 1901, prin care erau angajați și retribuiți o serie de
lucrători care împreună cu elevii școlii de meserii făceau repara�[anonimizat]�ona: ,,reparații și facerea de garduri din nou de școala de meserii de
la atelierul Bistrița pentru școala primară de băieți nr.2 … [anonimizat],
pardoselelor și tablelor școlilor primare din Bacău"26• În statul de plată din 31 august
190 1 se prevedea:
"![anonimizat] a 20 bănci, 2 dulapuri și 4 [anonimizat]"27• [anonimizat], elevii Școlii Inferioare de Meserii Bacău s-au străduit ca
anul școlar 1901-1902 să se deschidă în condiții cât mai bune pentru școlile băcăuane.
[anonimizat].
Așa cum se prevedea în Regulamentul de funcționare, "50% din valoarea
lucrului se va împărți elevilor care au luat parte la lucru; [anonimizat] 25% [anonimizat] a-i forma un mic capital care să-I aibă
la terminarea școalei pentru a [anonimizat]". Arhiva școlii conține numer�ase
documente care prezintă beneficiile realizate de absolvenți pe perioada școlarizării-H.
O grijă permanentă a conduceri i școlii a constituit-o [anonimizat], din beneficiile realizate sau prin organizarea unor
23 Ibidem, dosar 5/1909, f. 21.
24 Ibidem, f. 24.
25 Ibidem, dosar3/1901-1902, f. 191-192.
26 Ibidem, f. 134, 136.
27 Ibidem, f. 139, 141, 143.
2R Ibidem, dosar 6/ 191 0-1936, Procese verbale, f. 3, 4.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Dezvoltarea învățământului tehnic și profesional băcăuan 103
serbări. Astfel, în februarie 1901, directorul se adresa Primăriei solicitând ,,și pentru
elevii Școalei de Meserii cisme si haine de iarnă. Numărul elevilor fiind de 40 toți
săraci. Vă rog de ne dați pentru 20 elevi"29• Deasemenea, în procesul verbal din 16
decembrie 1915, se menționează "[anonimizat] a 12 costume de haine de Iei 600"30.
Un alt mijloc de ajutorare a elevilor săraci și de procware a [anonimizat]. O astfel
de serbare a avut loc la 14 iunie 1914, eveniment pe care documentele îl descriu
astfel: "A vându-se în vedere că parte din elevii acestei școli sunt cu desăvârșire lipsiți
de mijloace și puși în imposibilitatea de a [anonimizat] a [anonimizat]-am hotărât să
organizăm o serbare școlară în grădina publică" 31 •
În privința cadrelor didactice care au predat la această școală întâlnim două
etape: perioada 1899-1909, când școala era sub patronajul Ministerului Lucrărilor
Publice și perioada 1909-1918 , când aceasta unitate de învățământ se afla în
subordinea Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice. [anonimizat] a fost asigurat de către personalul Circumscripției a VII-a: [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] , [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat],
[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]32•
În perioada 1909-1918, la Școala Inferioară de Meserii din Bacău au
funcționat următoarele cadre didactice 33:
Nr. Numele si prenumele
crt.
1. 1. Zaharescu
2. G. Covor
3. Gheorghe Gheorghiu
4. C. Stănescu
5. C. Bărbulescu
6. Matei Ciocan
7. C. Șteffmescu
8. Mihai Coșa
9. Alexandru Petrea
10. Gheorghe Stoica
291bidem, dosar 3/1901-1902.
30 Ibidem, dosar 6/ 191 0-1936, ( 26.
311bidem, ( 19-20. Funcția Perioada de Observații
funcționare
profesor 1909-1913 director
_Q_rofesor 1909-1918 subdirector
profesor 1913-1915 director
profesor 1915-1918 director
institutor 1909-1918
institutor 1909-1918
maistru 1909-1918 lăcătușerie
maistru 1909-1918 fierărie
maistru 1909-1918 lemnărie
maistru 1909-1918 tâmplărie
321bidem, dosar 2/1901, ( 2, 6, 12; cf. [anonimizat], [anonimizat].cit, p. 22.
33 Ibidem. dosar 7/1911, (56; dosar 5/1909, ( 19, 31.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
104 Cornelia Cucu
Il. Gheorghe Hudescu maistru 1912-1918 –
12. Lorentz Anton maistru 1913-1918 –
13. Emest T eodoru maistru 1916-1918 tinichigerie
Mentalitatea retrogradă care oprea accesul femeilor la diferite munci
productive explică motivul pentru care școlile profesionale de fete se dezvoltă mai
târziu decât cele pentru băieți. În condițiile în care în multe locuri din țară apar școli
profesionale pentru fete, o asemenea școală va apărea și la Bacău.
În anul 1893, Extematul Secundar de Fete se transformă în Școala Profesională
de Fete "Principesa Maria", una din cele mai vechi școli profesionale de fete din
Moldova.
[anonimizat] 5 clase și 4 ateliere: croitorie, rufărie,
modele, flori. Cea dintâi directoare a școlii a fost Hortensia Morțun. Referindu-[anonimizat], [anonimizat]: ,,La
1890 octombri e, [anonimizat]. Până la 1891 localul și profesoarele s-[anonimizat]. La 1893 însă se preface extematul în școală profesională. Directoare
au fost: domnișoara Resu și domnișoara Ortansa Morțun. Școala este populată și
atelierele ei lucrează cu prisosință" 34•
[anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat]-verbale de inspec ție.Astfel, la 1 O aprilie 1907,
inspectorul școlilor profesionale Constantin Kirițescu menționează: ,,am vizitat
localul Școalei profesionale de fete «Principesa Maria>> din Bacău. Am vizitat clasele
și atelierele. Localul este bine întreținut întru cât permite starea sa care este
deplorabilă și contrară tuturor prescripțiilor pedagogice și igienice" 35. Același lucru
este constatat și de revizorul contabil C. Vlădescu la 16 octombrie 1909: .,localul…
lasă foarte mult de dorit fiind foarte vechiu și cu totul ruinat; [anonimizat], salonul de probat este vechiu și deteriorat. In special băncile și catedrele
sunt așa de rău stricate iricât înlocuirea lor se irnpune" 36• Același revizor conta bil și
aceleași aprecieri 4 [anonimizat] 13 februarie 1913, rugând totodata reviz01ii
școlari " … să scriu și D-lor în condica de inspecții prea rămâne școala nebăgată în
seamă și străină"37.
Starea localului îl determină pe medicul orașului, P. Adam, [anonimizat] 1913-1914 până la
dezinfectarea acestuia38.
[anonimizat]
34 [anonimizat].cit., p. 34.
1� D.J.A.N. Bacău, [anonimizat] 3/1907-1934, Regisnul de inspectii
�olare, f. 1.
6 Ibidem.
l7 Ibidem, f. 2.
JH Ibidem, f. 3.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Dezvoltarea învățământului tehnic și profesional băcăuan 105
[anonimizat]: " .. .localul este cu totul
impropriu școalei. Salele de la etaj sunt joase și n-[anonimizat], are
trebuință de mari reparații atât în interior cât și în exterior "39•
Pentru a [anonimizat] a
intervenit în repetate rânduri la minister. De abia în anul 1915, Ministerul Instruc�unii
Publice si Cultelor se hotărăște să facă rcpara�[anonimizat].2499340. [anonimizat], [anonimizat], la 18 ianuarie 1916: "localul
l-[anonimizat] e
comod pentru școală'.41•
[anonimizat] a [anonimizat], prin adresele nr.
11133611914 și 112959/1914 făcea cunoscut că " … a pus în vedere D-lui Director al
Școlii Inferioare de Meserii din acel oraș să repare în mod gratuit mobilierul școalei
ce conduceț i'.42•
[anonimizat]: [anonimizat] o pondere destul de ridicată; școli de menaj
(de regulă în mediul urban) și cele de economie casnică (de regulă în mediul rural), în
care practica de atelier era preponderen tă. Școala Profesională de Fete ,,Pr incipesa
Maria" din Bacău era o [anonimizat], [anonimizat] o [anonimizat]�onează
" … [anonimizat], română precum și la lecțiile de
gimnastică nou introduse· .4J.
O atenție deosebită era acordată activității pe care elevele o desf'[anonimizat]'arie, modele, [anonimizat] "[anonimizat] …
[anonimizat]-și facă
corecturile; [anonimizat]'M.
Un mijloc de stimulare a spiritului de emulație din școală și dintre școli îl
constituiau expozițiile de la sf"arșitul anului școlar sau participarea la unele concursuri
naționale. Un exemplu edificator este expoziția de la sfărșitul anului scolar 1912-1913
care s-a bucurat de aprecieri deosebite din partea forurilor conducătoare .
Chiar dacă documentele păstrate nu menționează eleve care să fi participat la
concursuri le organizate la nivel național este foarte posibil ca Scoala Profesională de
1" Ibidem, f 5.
�o Ibidem, dosar 1/ 1914-1915 , f. 8, 9, 24, 165.
� 1 Ibidem, dosar 3/ 1907-1934, Re�:,>istrul de inspec�i școlare, f 5.
�'Ibidem, dosar 1/1914-1915 , f 84, 92.
�3 Ibidem, dosar 3/1907-1934, Registrul de inspec�i școlare, f. 5 .
…, Ibidem, f 51.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
106 Comelia Cucu
Fete ,,Principesa Maria" din Bacău să fi răspuns adresei nr.2843911915 trimisă de
Ministerul Instruc�unii Publice și Cultelor și în care se menționa: "Societatea
științifică literară « Tinerimea Română» a hotărât ca în ziua de 3 mai 1915 [anonimizat],
comerciale … care au ca scop dezvoltarea sentimentului na�onal și a celui moral cum
și a gustului literar și artistic'045•
Urmărind dinamica elevelor in perioada 1890-1918, putem conchide că in
această perioadă s-au inscris aproximativ 1150 de eleve (incluzând și cele
aproximativ 150 de eleve înscrise in perioada Extematului) și au absolvit aproxin1ativ
300 [anonimizat] o treime, [anonimizat], [anonimizat]-[anonimizat] a
școlii, dar și a părinților.
[anonimizat], deoarece
elevele aveau posibilități mai largi de a o [anonimizat]: " … [anonimizat] 1. Paraschiv, elevă in clasa a IV-a [anonimizat]�a de lenjerie și după lege urmând a [anonimizat]-[anonimizat] o văduvă cu trei copii și fără pensie și nici fetei care n-[anonimizat] o [anonimizat] a învățat in școală … vin a vă ruga, a dispune ca fiica mea să fie trecută
la sec�a de croitorie' 046•
Cadrele didactice care au predate in această perioadă la Școala Profesională de
Fete ,,Principesa Maria" din Bacău au fost:
Nr. Numele și prenumele
crt.
1. Hortensia Morțun
2. Maria Angelescu
3. Maria Climescu (Poltzer)
4. Maria Sturdza (F_ulg_eanu)
5. Caliopia lvașcu
6. Sultana Gheorghiu
7. Florica Mihăilescu
(Ficșinescu)
8. Maria Vasiliu
9. Natalia Pavelescu
10. Maria Palade
Il. Teonia Ahcerlin
4j Ibidem, dosar 111914-1915, f. 148.
46 Ibidem, dosar 1/1914-1915, f. 42. [anonimizat]-[anonimizat]-[anonimizat]-flori
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Dezvoltarea învățămâ ntului tehnic și profesional băcăuan 107
Primul Război Mondial și în special perioada 1916-1918 a perturba! aproape
complet învățământul băcăuan . În anul școlar 1916-1917 [anonimizat], comandarnente și unită� militare, Bacău!, denumit pe drept cuvânt "capitală a
rezistenței și victoriilor întregirii naționale ", devenind Comandamentul Armatei de
Nord a generalului Constantin Prezan pe timpul campaniei din 1916 și apoi
Comandamentul Armatei a II-a a generalului Alexandru Averescu pe timpul
campaniei din 1917.
Răspunzând Ordinului nr. 6820 din 26 septembrie 1916 trimis de Reviwratul
Școlar în care se menționa că "una din preocupări le de căpetenie ale D-v. trebuie să
fie și grija ce sunteți datori s-o purtați armatei ([anonimizat] e pe câmpul de
luptă. . . [anonimizat]", [anonimizat] "tot ce simte românește și e român
rămas la vatră", au deslașurat o intensă activitate de colectare de la populație și de
confecționare împreuna cu elevii a obiectelor necesare pentru armată: ciorapi, manuși,
manșete, căciuli, flanelc, etc., materiale care au fost predate comandamen telor
militare47•
[anonimizat] a [anonimizat]. [anonimizat] 1916-1917 [anonimizat] (1. Rădulescu și V. Hukula),
Medgidia (Aurel Mărghirescu), Oltenița (Ilie Ioanițescu), Buftea (Marin Badea),
Râmnicu Vâlcea (Dionisie Fâncu), Adjud (Ștefan Miștoca). Aceștia, [anonimizat] a [anonimizat], documentele existente apreciind că "în tot timpul
războiului școala a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] 36 ani, fiind remarcată printre cele mai folositoare
școale"4R •
Aglomerația și urgenta lucrărilor necesitau eforturi deosebite și efective
sporite. Elevii, [anonimizat], [anonimizat]. Astfel,
inspectorul Grigore Ficșinescu mentionează Ia data de 6 mai 1917, "97 de elevi
prezenți din 98 înscriși … chiar dacă cantina nu mai funcționează de la 1 martie"49•
[anonimizat]. 8790 din 28 februarie 1916 al Ministerului Instrucț iunii
Publice și Cultelor prin care se menționa că "ori de câte ori veți primi fie din partea
47 Jdem, fond Școala Generala Nr. 2, dosar 1/1916-1917, f. 3.
48 Jdem, [anonimizat] 5/1909, f. 35; dosar6/1910, r. 288.
49 Ibidem. dosar 6/1910-1936, Procese verbale de inspecție, p. 35.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
108 [anonimizat], [anonimizat]� fără întârziere … și
să îngrijiți ca lucrarea odată angajată să fie executată în condiții ireproșabile și în
termenul hotărât"50•
Rapoartele trimise de școală către Direcția Generală a [anonimizat] 1915 și 191651 •
Situația grea cauzată de război a determinat conducerea școlii să ia măsuri
pentru desfășurarea în bune condiții a [anonimizat]. Întrucât institutorii erau
concentrați pe front s-a asigurat suplinirea acestora pentru desfășurarea normală a
cursurilor, lucru consemnat în procesele verbale de inspecție din această perioadă:
"examinând elevii din clasele I-a și a il-a [anonimizat], am rămas mulțumit de răspunsurile date de majoritatea lor. [anonimizat]. Lecțiile se urmează regulat după orar".
Aceeași activitate densă se desfășoară și în ateliere în vederea îndeplinirii la timp a
comenzilor Ministerului de Război, "atelierul de tâmplărie unit cu cel de rotărie nu
mai este destul de încăfător … fiind necesară mutarea peretelui către sala de desen
pentru a câștiga spațiul" 2•
Spectrul războiului a întunecat și atmosfera normală a activității Școlii
Profesionale de Fete ,,Principesa Maria" din Bacău. Cu toate acestea unitatea de
învățământ nu și-a [anonimizat]. 94954 trimisă �colilor, la 24 octombrie 1914, de către
Ministerul Instrucțiunii Publice si Cultelor 3 •
Răspunzând solicitării Societății ,,Mama Răniților", Școala Profesională de
Fete ,,Principesa Maria" a primit la 10 martie 1915 ,,[anonimizat]: [anonimizat]"54• Deasemenea, a executat o serie de comenzi și pentru
Regimentul l2 Artilerie din Corpul4 [anonimizat] 8, așa cum rezultă din arhiva
școlii: "am onoare a [anonimizat] a una sută bluze de
pânză pentru trupă și vă rog să binevoiți a ne răspunde de primirea banilor și a ne
înapoia alăturatu l borderou semnat de durnnevoastră "55 •
Pentru a [anonimizat] a
adaptat orarul la noile indicații trimise de minister prin adresa nr. 100668 din 1914 și
în care la punctul nr. 7 se specifica: "[anonimizat]: toate clasele în orele de lucru de
dimineață (orele libere de studiu), precum și clasele 1-a și a II-a în toate zilele după
50 Ibidem, dosar 10/1916, f. 227.
51 Ibidem, f. 101, 114, 115, 133, 155, 172, 191,227.
52 Ibidem, dosar 6/1910-1936, Procese verbale de inspecție, f. 25, 31.
5J Idem, [anonimizat] 1/1914-1915, f. 57.
54 Ibidem, f. 9.
55 Ibidem, f. 36.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Dezvoltarea învățăm<intului tehnic și profesional băcăuan 109
amiază, afară de sâmbătă vor lucra pentru trebuințele armatei"56•
Datorită conc·:[anonimizat] a fost
nevoită să suspende � �xpoziția programată pentru finele anului școlar 1914-191557.
Îndurând cab :[anonimizat], [anonimizat], la
confectionarea sau area obiectelor de îmbrăca minte necesare pentru armată.
In concluzil ·�m [anonimizat]!. ·"ă de Mescrii pentru Băieți si Școala Profesională de Fete
,.Principesa Maria". � :[anonimizat], [anonimizat]-[anonimizat]-[anonimizat]. al Bacău.
The Development of U hnical and Vocational Education in Bacau untill1918
Summary
This article present>
education in the City of Bac
Relying on the laws :
established two vocational
Maria" Vocational School for
These schools gave �·
practica! studies. c aspccts regarding the origin of the tehnica! and vocational
he end of the XIX Centwy ti li 1918.
[anonimizat]
·;: The Inferior Vocation School for Boys and "Princess
1 [anonimizat] p
carry on their activity (poor pla�
procurating the necessary educ•
education for the childrcn.
A rcmarkablc aspect is re]
happened during The First World \1
fighting in the war.
[anonimizat] � ·[anonimizat]
.: lack of fire wood), but also the teachers efforts for
1 documents and books in order to assure a good
·1ted by the activity of the two vocational schools
!fie schools supported the Romanian army who was
:[anonimizat]
. to the social necessities.
[anonimizat]. And this is: assuring the skilled lab
Going by the economic and socia
vocational schools. The two schools inn· 1[anonimizat].
cds, thesc schools had creatcd a good reputation of
•ccd new specialities in order to fulfill the social
necesity.
56 Ibidem, f. 37.
57 Ibidem, [ 161.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
LOCUIRI SEZONIERE PRECUCUTENIENE.
CVCUIEȚI- [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat]1, [anonimizat] a [anonimizat]�uni:
Lunea-Poiana S/atinei, Oglinzi-BăP, Cacica3, Cucuie�-Slatina Veche4, Țolici
Hălăbutoia5; [anonimizat], sunt cunoscute în urma
cercetărilor de suprafată efectuate de O. Weller, R. Brigand, M. Alexianu6 •
In urma săpăturilor a fost identificat un nou tip de locu1re -sezonieră, pentru
exploatarea resurselor de sare. Acesta este docwnentat)ncep[l [anonimizat]-a lungul întregii preistorii și nu nwnai. [anonimizat]. In celelalte situri în care s-[anonimizat].
[anonimizat] a fost descoperită o cantitate redusă de ceramică
de acest tip7, [anonimizat] 2003. [anonimizat], Oglinzi-[anonimizat]. Săpă turile începute
recent la Țolici nu au atins deocamdată nivelurile precucutenicne, a [anonimizat].. [anonimizat] – latura estică a [anonimizat] o [anonimizat]. O altă caracteristică a acestor
1 1. Șandru, [anonimizat], in
SCȘ, 3, 1952, p. 407-422.
1 Gh. Dumitroaia, [anonimizat], județul Neamt. [anonimizat],
1994, p. 7-82.
3 M. Andronic, Cacica-un nou punct neolitic de exploatare a sării, in SCIVA, 40, 2, 1989, p. 171-177.
4 Gh. Dumitroaia el a/ii, Cucuieți., corn. Solonț., jud. Bacliu. Punct: [anonimizat],
Campania 2003, p. 110-111; R. Munteanu el a/ii, Cucuieti -Slatina Veche (Romania). Prehistoric
exploitation or a [anonimizat] D. Monah, Gh. Dumitroa ia, O. Weller et J. Chapman (eds),
L'exploitation de sel a [anonimizat], XVIII, Piatra Neam\, 2007, p. 57-60.
l Cercetări începute în anul 2007 de către Wl cok'Ctiv compus din Gh. Dwnitroaia -șef șantier, R. Munteanu,
D. Garvăn (România), O. Weller, R. Brigand (Franța).
� O. Weller el a/ii, Cercetări sistematice asupra izvoarelor de apă sărată din Moldova. Bilanțul
cxplorărilor din anii 2004-2007 [anonimizat], XXIV (sub tipar).
7 D. Nicola el a/ii, Solca-Siatina Mare (Roumanie). Preuves arcbeologiques de l'[anonimizat] D. Monah, Gh. Dumitroaia, O. Weller et J. Chapman (cds), L'exploitation de sel a
[anonimizat], XVIII, Piatra Neam!, 2007, p. 43-44.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Locuiri sezoniere precucuten iene. Cucuieti -[anonimizat], [anonimizat] a condus la încadrarea siturilor aflate în
apropierea slatinelor în categoria așezărilor sezoniere.
Analizând descoperirile precucuteniene de la Cucuieți -S/[anonimizat], în
lucrarea de față încercăm să realizăm o clasificare a cerarnicii din situ! menționat, cu
scopul de a determina prezența sau absența unor forme de recipiente specifice
exploatărilor de slatină (așa cum a [anonimizat] ).
*
Situ! [anonimizat]-o [anonimizat] a![anonimizat]. Identificat în 20028 și sondat în 2003-2004, situ!
conține urme ale unor frecventări umane de la eneolitic la epoca fierului 9•
[anonimizat], [anonimizat] a
activităților de obținere a sării din saramw"ă, se află la 15 m [anonimizat], [anonimizat]-vest și coborând spre est (diferența de nivel dintre
baza primei movile și punctul cel mai înalt al celei de-a doua este de 6,30 m).
Săpăturile au constat în practicarea a patru sec�uni totalizând 73 mp și câteva mici
sondaje de control pe platoul slatinei 10•
Deranjamentele survenite de-a lungul timpului nu au putut permite observarea
exactă a stratigrafici, de cele mai multe ori materiale aparținând tuturor perioadelor
surprinse aici fiind descoperite împreună. [anonimizat] s-a [anonimizat], a fost
destul �e întinsă, ocupând cel mai probabil întreg acest platou.
[anonimizat] a rămas singura alternativă de recuperare a unor informa�i privind
utilizarea izvorului sărat în timpul culturii Precucuten i. Lotul cerarnic analizat ap�e
fazei Precucuteni III.
1. Categorii și forme
A Ceramica grosieră
De la bun început separarea cerarnicii grosiere precucuteniene a constituit o
problemă, dat fiind faptul că slatina a [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat] a putea face o separare exactă
pe culturi. _
Este o [anonimizat]. In compozi ția
8 Gh. Dumitroaia, Săpături arheologice sistematice și periegheze din județele Neamț., Bacău și
Suceava (2002-2003 ), [anonimizat], 2004, p. 434-435.
9 Pe baza câtmva frab'ITlente ceramice este presupusă și o slabă fu:cventare in timpul culturii Sla!tevo- Criș:
vezi R. Munteanu el a/ii, op.ciL, in D. Monah, Gh. Dumitroaia, O. Weller et J. Chapman (eds),
L'exploitation de sel a travers le temps, p. 63, fig. 6.
10 Gh. Dumitroaia el a/ii, Cucuieți, corn. Solonț, jud. Bacău. Punct: [anonimizat] p. Il O-III;
R. Munteanu el a/ii, op.cit., inD. Monah, Gh. Dumitroaia, O. Welleret J. Chapman (eds), L'exploitation
de sel a travers le temps, p. 57-60.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
112 Daniel Garvăn
pastei au fost introduse cioburi pisate sau pietricele. Fragmentele provin de la vase de
mari dimensiW1i, cu diametru! gurii de aproximativ 40-50 cm. Buzele vaselor SW1t
[anonimizat] (fig. 2, 9).
Ceramica grosieră reprezintă o treime din cantitatea de ceramică precucuteniană.
B. [anonimizat] W1[anonimizat]1ă sau cărămizie. Vasele din această categorie au fost
modclate dintr-o [anonimizat], fiind lustruită atât la interior cât și la
exterior.
[anonimizat]1i medii
(cu diametru! gurii între 20-30 cm), cu deschiderea gurii mai mare decât diametru!
corpului vasului și cu buza ușor evazată sau dreaptă (fig. 3). Mai puțin numeroase
SW1t [anonimizat]! gurii mai mic sau egal cu cel al
corpului vasului (fig. 411-8).
Alte două tipuri SW1t documentate printr-W1 număr redus de exemplare: [anonimizat], [anonimizat] (fig. 4/9)
[anonimizat] (fig. 5/8-10).
Aceste tipuri SW11 [anonimizat].
2. [anonimizat]. [anonimizat], o bandă lustruită. Pe corpul vaselor
apar și proeminențe cilindrice sau conice (fig. 9).
O diversitate mai mare a decorului se observă în cazul cerarnicii fme. Pe vasele
de dimensiW1i [anonimizat] W1a [anonimizat] (fig. 3/3, 5; 4/8, 9).
Vasele de dimensiW1i mai mici SW1t [anonimizat], cu linii
incizate și proeminențe (fig. 4/3-7).
[anonimizat], [anonimizat] (paralele, tangente etc.), cel mai adesea combinate cu
canelurile (fig. 3/2, 4; 5/3; 7 /3) și mai rar cu liniile incizate (fig. 3/5; 7 Il O; 8/1 ).
[anonimizat] (fig.
3/1-3, 5); W1[anonimizat] (fig. 3/4: 4/5; 7/'2);
mai rar apar canelurile oblice în zona diametr ului maxim al vasului (fig. 4/6).
[anonimizat] (două sau mai multe), [anonimizat].ngente la cercuri.
[anonimizat], uneori fiind
înconjurate de linii incizate sau ca.neluri (fig. 4/5; 7/2).
[anonimizat], au fost observate
urme de pictură bfW1-că rămizie (fig. 10/2-4), iar W1 [anonimizat],
este acoperit pe întreaga suprafață cu pictura cărămizie (fig. 1 0/1 ).
*
Dacă pentru cultura Cucuteni a fost identificat W1 tip de vas specific așezărilor
sezoniere legate de exploatarea sării (briquetage), [anonimizat].[anonimizat], zona B 11 și Țolici-
11 Gh. Dumitroaia, [anonimizat]� [anonimizat]�mt, 1994, p. 58, 62.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Locuiri sezoniere precucuteniene. Cucuieți -S/atina Veche 113
I-Iălăbutoia11, [anonimizat], [anonimizat] a putut fi identificat. Se observă totuși prezența în
cantitate mare a vaselor cu gura largă (forme deschise), folosite, [anonimizat], însă lipsa urmelor de ardere secundară a vaselor, [anonimizat] a [anonimizat]�e mare descoperită în nivelurile neolitice și eneolitice.
[anonimizat] -ne referim la ccramica de tip C, prezentă în toate nivelurile de depunere
Cucutcni Bn. [anonimizat]. [anonimizat] m.
"'
Aceste concluzii au un caracter preliminar. Inten�a noastră este de a lărgi
această analiză odată cu cercetarea nivelurilor precucuteniene de la Țolici-
1-Jălăbutoaia, corelând datele obținute cu. [anonimizat], aflate în apropiere . In speranța că aceste date vor putea fi
integrate într-o analiză mai largă a mediului și a [anonimizat] a resurselor salinc în timpul culturii Precucuteni.
Seasonal Settlements Precucutenian period.
Cucuieți-S/[anonimizat]] salt springs conducted to the
discovery of specialised sitcs: seasonal sites (camps) that were laid out in ordcr to exploit the
salty waters. Those sites are documented in almost ali the prehistoric cultures in the peri
[anonimizat]-Cri ș. Fife such sites are to bc
related with the Prccucuteni communitics. [anonimizat]�-Slatina Veche. [anonimizat]-mouth
shapes is obvious and a relation betwecn crystallising salt from salty water and there recipients
can be stated.
1� Gh. Dumitroaia el a/ii, Țolici, corn. Petricani, jud. Neamt. [anonimizat], campania
2007, 2008, p. 325, unde s-a menționat existenta unui nivel Cucuteni A-8, in care apăreau și futgrnente de
hriquelage. O analiză mai atentă a materialului, [anonimizat]-a determinat să reconsiderăm ideea
existenței unui nivel A-8 propriu-zis, ceramica aparținând acestei faze fiind redusă cantitativ. Majoritatea
materialelor aparțin etapei A3, [anonimizat]
(in curs de cercetare).
13 M. Andronic, op.cit., p. 171-177; Gh. Dumitroaia, [anonimizat],
județul Neamt. p. 58, 62; D. Nicola el a/ii, op.cit.. p. 45-51; Gh. Dumitroaia el a/ii, op.cit., p. 325.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
114 Daniel Garvăn
Fig.!. Așezări sezoniere precucuteniene. 1. Cucuieti (jud. Bacău); 2. Țolici; 3. Oglinzi
Băi; 4. Lunea (jud. Neamt); 5. Solca (jud. Suceava)
Precucutcni seasonal sites: 1. Cucuieti (Bacău County); 2. Țolici; 3. Oglinzi-Băi; 4.
Lunea (Neamt County); 5. Solca (Suceava County)
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Locuiri sezonier e precucut eniene. Cucuieți -S/atina Veche
·····-
r .. �–"f/.:.:..�'«7 .
·.,_.-,,
…. -,·.
Fig. 2. Ceramică grosieră
Coarse ware 115
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
116 Daniel Garvăn
1-·· ��
–
.-· J l �� (
–:-……. ��– � …. _.-, -·· –––-·
''T ''·.'-."'', •
1 2 ' 1'
,, �
,) g (
.1 l9 (
\ w ?f 5\ .. ___ �
1 1
�
x–B 1
\ l-� ,(
Fig. 3. [anonimizat]://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Locuiri sezoniere precucuten iene. Cucuieți -Siatina Veche
)�0.�_-_ ..
–_-·· .. _·. 1i
� '. · . ··· .. )/j , . ,•., "" ,,
,{ ··-e \ .r-u–\
( .. \{{] .. ) c �–J
5 ' 1/
Fig. 4. Forme închise. 1-8 Pahare și cupe; 9 [anonimizat]: 1-8 Cups and bow1s; 9 Pear-shape vesse1 117
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
118
\
\�/
,�
1 1 Daniel Garvăn
Fig. 5. Funduri de vase. 1, 2, 4-7 castroane; 3 vas pirifonn; 8-1 O vase cu picior
Bottom parts of vessels: 1, 2, 4-7 bowls; 3 pear-shape vessel; 8-1 O stemmed vessels
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Locuiri sezonier e precucuteniene. Cucuieți -Siatina Veche
–
Fig. 6. Ceramică fină decorată cu incizii
Fine ware decorated with incisions 119
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
120
"'. ..
. … � ) Daniel Garvăn ..
) �-·o;:·-7·; … · .–) .. . ,.
3 ·. �<�·.<'; __ –
1
1
Fig. 7. Ceramică fină decorată cu rotita
Fine ware decorated with the cogged wheel
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Locuiri sezoniere precucuteniene. Cucuieți -Siatina Veche
Fig. 8. Ceramică fină decorată cu caneluri și impresiuni
Fine ware with channelling and impressions 121
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
122
3 r.,;–-
Fig. 1 O. Ceramică fină
cu unne de pictură
Fine ware with painting
trace Daniel Garvăn
Fig. 9. Ceramică grosieră
Coarse ware
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
0 [anonimizat]. P ÂNCEȘTI, JUD. BACĂU
Lăcrămioara Elena /stina
Figurina zoomorfă ce face subiectul acestui articol a fost descoperită în urma
cercetărilor arheologice întreprinse în anul 2008 în situ) [anonimizat]
3 [anonimizat]. Pâncești, jud. Bacău. Piesa a [anonimizat] o [anonimizat], este mai rară.
Situ!, cercetat începând cu anii '80 [anonimizat]-un sondaj
efectuat de către V . Căpitanu 1, [anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat] )udețului. Cercetările au fost reluate de noi în acest sit
începând cu anul 2003-, perioadă în care au fost întreprinse anual campanii
arheologice până în 2008.
În cele șase campani i întreprinse de noi în cadrul acestui sit a fost cercetată o
suprafață de 350 mp, fiind trasate un număr de 1 O secțiuni (S V2003; S II și S
IIV2004; S IV, S V și S VV2005; S VIV2006; S Vlll și S lX/2007, S X/2008)
[anonimizat]
"bunăvoința " proprietarilor terenului; menționăm că terenul pc care este amplasat
situ) [anonimizat].
În anul 2008 a fost trasată secțiunea S X (dimensiuni 1 O x 2 m, [anonimizat]}, amplasată paralel cu secțiunea S VIII din 2007, cu un martor de 50 cm, cu
mențiunea că în această campanie a fost cercetat și martorul dintre aceste secțiuni.
Prin trasarea acestei secțiuni s-a urmărit continua rea cercetării locuinței L4,
resturile acesteia fiind surprinse între metri 3,80-1 O, în S VIII și S VI. [anonimizat], [anonimizat]-se după resturile de Ia pereții de lut descoperiți în cursul cercetărilor.
Materialul arheologic descoperit în cadrul secțiunii S X, locuința L4, [anonimizat]
1 V. Căpitanu, Cercetliri arheologice de suprarațli pe teritoriul judetului Bacliu (Tl). [anonimizat],
Bacău, 1982, p. 148; idem, Raport de slipătură Fulgeriș (jud. Bacău), în Siluri arheologice cercetate in
l?erioada 1983-1992, Brăila, 19 96, p. 50, nr. 108.
· Al. Artimon și colab., Fulgeriș, com. Pincești, jud. Bacău, Punct Dealul Fulgeriș/ La 3 cireși, în CCA.
Campania 2003, Cluj-Napoca, 2004, p. 124-125, nr. 74; LE. Jstina și colab., Fulgeriș, corn. Pincești, jud.
Bacliu, Punct Dealul Fulgeriș/ La 3 cireși, în CCA. Campania 2004, Mangalia, 2005, p. 152-153, nr.
100, pl. 15; idem, Fulgeriș, com. Pâncești, jud. Bacliu, Punct Dealul Fulgeriș/ La 3 cireși. în CCA.
Campania 2005, Constanța, 2006, p. 162-166, nr. 79, pl. 29; idem, Fulgeriș, com. Pâncești, jud. Bacliu,
Punct Dealul Fulgeriș/ La 3 cireși, în CCA. Campania 2006, Tulcea, 2007, p. 158-160, nr. 82, pl. 36;
idem, Fulgeriș, com. Pâncești, jud. Bacău, Punct Dealul Fulgeriș/ La 3 cireși, în CCA. Campania
2007, Iași. 2008, p. 139-141, nr. 69.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
124 Lăcrămioara Elena Istina
cadrul descoperirilor din anii precedenți: vase, :[anonimizat], [anonimizat], unelte din os etc.
*
[anonimizat] L4, a
fost descoperită figurina zoomorfă (nr. inv. 35.145) care face obiectul articolului de
față (Fulg. D.F./ 2008, S X, l 1 O a, -0,60 m). [anonimizat], [anonimizat] a fost amplasată
secțiunea S X.
[anonimizat], [anonimizat]. Pe tot
corpul prezintă mai multe împw1[anonimizat]; prezintă o
împunsătură ce reprezintă sexul. Ochii sunt redați printr-o singură perforație
orizontală a capului. Poate reprezenta o ovicaprină sau un lup sau câine (H = 3,7 cm,
L=4,7cmi,
În momentul descoperiri i asocierea acestei piese ne-a [anonimizat], jud. Bacău, ce a [anonimizat]. D. Monah, [anonimizat], datată în Precucuteni 1�.
[anonimizat]. Astfel, consultând și pe distinsul arheozoolog S.
Haimovid, acesta ne-a [anonimizat], [anonimizat] o reprezentare a unei ovicaprine.
Astfel, [anonimizat], înscriindu-[anonimizat]. Pâncești, jud. Bacău.
3 [anonimizat] 2008.
4 Cucuteni. The Last Great Chalcolithic Civilisatin of Europe ( ed. C.M. Mantu, Gh. Dumitroaia, A.
Tsaravapoulos), București, 1997, p. 196, nr. 72; Cucuteni-Tr ypillia: aGreat Civilization ofOld Europe
(ed. L. Stratulat. N. Ursulescu), 2008, p. 234, nr. catalog R 169; [anonimizat]/
[anonimizat] i Religia ( coord. 1. Mareș), Suceava, 2008, p. 94, nr.l88.
j [anonimizat].
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
O [anonimizat]. [anonimizat]. de Bacău
Resume 125
[anonimizat]. [anonimizat]. de
Bacău. On analyse un figurine zoomorphe decouverte dans la section S X cherchee dans
I'annee 2008, qui a etc emplacee pamletement avec la section S VIIV 2007.
Cette figurine zoomorphc se remarque par son decoration: [anonimizat]. Ce piece a ete intcrprctce comme unc rcpresentation d'[anonimizat], [anonimizat].
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
126 Lăcrămio ara Elena Istina
Fig. 1 -Hărți cu amplasarea geografică a sitului de la Fulgeriș (www.cimec.ro)
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
O figurină zoomorfă cucuteniană descoperită la Fulgeriș
L
–
L t
,-
\
\ \
\ \
\ \
\ \
\
' L \
""
s X/ 2008
cu zona descoperirii
figurinei zoomorfe ….
' PlM CE SITIJATlE COTAT
SIT ARHEOLOGIC 'DfAUJl FUl.ClERIS"
\ ·�· –
–
-·– –
–- -1'\0–
-·- –––-
\
\ L
NOHD
L
'-', ,"' t
�(Q.. …..
�Q.. �-. '-L 127
Fig. 2-Amplasarea sectiunilor SI-X (2003-2008), cu marcarea zonei descoperirii
figurinei zoomorfe
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
128 Lăcrămi oara Elena !stina
Il 2 J 4 Sem
•
Fig. 3-Figurina zoomorfă în timpul restaurării și după (foto)
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
O figurină zoomorfă cucuteniană descoperită la Fulgeriș 129
o 1
Fig. 4-Desen figurină zoomorfă 6
6 [anonimizat], căreia îi multumim și pe această cale.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
ARTEFACTE DE PIATRĂ ȘLEFUIT Ă [anonimizat],
[anonimizat],
[anonimizat] a [anonimizat]1• Materialul arheologic
recuperat cu acest prilej este diversificat și include: ceramică, [anonimizat].
[anonimizat], [anonimizat], specifice comunităților preistorice.
În func�e de încadrarea cronologică a [anonimizat] a fost
împărțit în două grupe: artefacte specifice eneoliticului și artefacte din epoca
bronzului. O [anonimizat], [anonimizat] o
etapă la alta.
[anonimizat], [anonimizat] o interpretare cât mai corectă a tehnologiilor preistorice și a
funcționalității artefactelor litice.
Pentru a [anonimizat], [anonimizat]1entale. [anonimizat] o [anonimizat] a diferitelor tipuri de activități în care au fost
implicate artefactele litice2.
Unelte de piatră șlefuită din eneolitic.
Uneltele de piatră șlefuită caracteristice eneoliticului provin din trei așezări:
Săcălușești -Dea/u/ [anonimizat]-[anonimizat]?, [anonimizat], în care au fost identificate unne arheologice specifice culturii Precucuteni,
1 [anonimizat], au facut obiectul unor comunicări știintifice sau au
fost incluse in articole care se află sub tipar.
2 [anonimizat], [anonimizat],
1994, p. 427.
3 V. Diaconu, Noi așe.[anonimizat], VHI/1,
2007, p. 10-12.
4 Gh. Dumitroaia, [anonimizat], [anonimizat]://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Artefacte de piatră șlefuită din cneolitic și epoca bronzului 131
fazele 11-ill și/[anonimizat] A. În cazul așezării de la Săcălușeșt i-Dea/u/
[anonimizat],
[anonimizat] , în lipsa unor cercetări sistematice și a [anonimizat], pe fiecare cultură, a
uneltelor din piatră.
Lotul de artefacte supus analizei cuprinde un număr de 26 de piese (în curs de
prelucrare și fmite), care, [anonimizat], au putut fi împărțite în
trei categorii: topoare, tesle și dălți. Pentru fiecare categorie vom face o scurtă
prezentare a [anonimizat] a realiza o reconstituire veridică
a răspândirii și utilității acestor artefacte.
[anonimizat]. [anonimizat]�[anonimizat] a așezărilor, [anonimizat]5 • Se pare că se
practica și exploatarea rocilor direct din afloriment6, așa cum o arată câteva lespezi
aflate în curs de prelucrare.
Mamele au constituit principala materie primă (în proporție de 95%), dar se
întâlnesc și artefacte confec�onate din gresie. [anonimizat], datorită conținutului de
materie organică bitumino asă și îmbogățiri i lor în silice. Într-un singur caz ([anonimizat]1) a fost utilizată mama brună bituminoasă cu )[anonimizat] a fost confecționată o dăltiță trapezoidală (fig. 3/5).
[anonimizat], iar în albia pârâului Nemțișor au fost identificate gresii silicioase
și menilite de culoare brună. [anonimizat], între pârâul Catrinei și
valea Slatinei, a fost observat un orizont al mamelor brune biturninoase și al
menilitelor. Menilite brune au fost descoperite și �e versantul estic al Munților
Stânișoare i, în Dealul Sihla și în Dealul lui Aron Vodă .
[anonimizat], poate fi explicată prin intenția de a [anonimizat], sau prin faptul că aceste roci erau procurate de la
surse aflate în apropierea așezărilor.
Pentru a [anonimizat]. [anonimizat], apoi urma șlefuirea și
ascuțirea piesei. Dovadă a prelucrări i [anonimizat]. În așezarea de la
XVIII, 1992, p. 72.
5 [anonimizat]1[anonimizat]
�lefuite.
N. Anastasiu el a/ii. [anonimizat], 1998, p. 13.
7 Al. Păunescu, [anonimizat]. 1/1, București, 1998, p. 53 și nota 174.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
132 [anonimizat], lucrările agricole au scos la suprafață o [anonimizat].
[anonimizat]. Piatra (lespedea) [anonimizat] o formă apropiată de .
[anonimizat]-o cioplire sumară era conturată partea activă a acesteia. [anonimizat], [anonimizat]. artefactului. [anonimizat]. [anonimizat] a fost fmisată pentru a se asigura o bună fixare în coadă.
Câteva topoare și tesle prezintă în zona muchiei câte o șănțuire (fig. 2/2, 3), [anonimizat], care pare să fi fost în legătură cu un sistem mai
eficient de fixare a cozii, atestat încă de la începutul neoliticulu{
[anonimizat]. [anonimizat] (fig.
4/5, 6). [anonimizat].[anonimizat].
Topoare. Sunt unelte destinate operațiunilor executate prin percuție direc� ceea
ce permite aplicarea loviturilor pc două direcții alteme sub unghiuri de lucru oblice .
Din cele trei așezări eneolitice provine un număr de 13 topoare, neperforate,
aflate în diferite stadii de prelucrare (fig. 1/1-9). Dimensiunile acestor artefacte sunt
cuprinse între 13,6-6 [anonimizat] 6-4 cm10. [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat]. Tăișul este drept sau ușor arcuit și întotdeauna bine finisat.
Privitor la funcțional itatea acestor ru1efacte, este unanim acceptată utilizarea lor
în cadrul operațiunilor de prelucrare a lemnului (tăiere, cioplire, fmisare), dar s-a propus
și întrebuințarea lor ca piese aratorii 1 1 • [anonimizat], prezintă puternice urme de uzură in zona
tăișului (fig. 2/2, 3), ca urmare a utilizării lor în diferite activități lucrative.
Pentru a [anonimizat] a unui topor de piatră. Folosind o [anonimizat]- [anonimizat]
R N. Ursulescu, Tipologia și evolutia pieselor de piatri'i șlefuiti'i cu ti'iiș ale culturii Starl'evo-[anonimizat]-[anonimizat].
1, Iași, 2000, p. 159.
9 O. Cotoi, C. Grasu, Uneltele de piatri'i șlefuiti'i [anonimizat], 2000, p. 27.
10 Dimensiw1ile prezentate sunt valabile doar pentru piesele întregi.
11 Șt. Cucoș, A. Murnru., Studiu tipologie și petrografic al uneltelor litice din câteva așezlri Cucuteni B,
[anonimizat]-XI, 1985, p. 618.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Artefacte de piatră șlefuită din eneolitic și epoca bronzului 133
[anonimizat] o eboșă de formă trapezoidală. [anonimizat], [anonimizat] a obține piesa finită. Pentru a [anonimizat], care au redus timpul de șlefuire al eboșei. [anonimizat] a [anonimizat]-o piatră foarte fină. [anonimizat] a [anonimizat], a însumat aproape 1 oră și 40 de minute de lucru. În
final. piesa a [anonimizat],
care după răcire a fixat destul de bine toporul (fig. 5/7, 8).
Pornind și de la alte observați i experiment ale, s-a [anonimizat] o
[anonimizat]! de 25 cm în
aproximativ 20 de minute12• Desigur, [anonimizat] a [anonimizat].
Tesle. [anonimizat], [anonimizat] o singură direcție.
[anonimizat],
datorită plasării tăișului în apropierea planului suprafeței ventrale a pieselor13•
Forma celor mai multe piese de acest tip este cea trapezoidală (fig. 2/5, 7), [anonimizat], cu secțiunea transversală biconvexă (fig. 2/6). Întreaga suprafață a
[anonimizat], [anonimizat].
Lungimea pieselor variază între 15,2-7,5 cm, iar lățimea maximă poate ajunge
până la4 cm.
Pornind de Ia forma tăișului, s-a [anonimizat]14, [anonimizat] a vânatului 15•
Dălți. O categorie de artefacte destul de bine reprezentată în lotul de piese
analizat este cea a dălților, care din punct de vedere morfologic se împart în două
categori i: prismatice și plate. Așa cum o arată unele piese în curs de prelucrare
(fig. 3/1-3, 6), [anonimizat], care printr-o [anonimizat]. [anonimizat] a osului și cornului.
[anonimizat]
1� E. Comșa, Date despre uneltele de piatrA șlefuitl din epoca neoliticl și din epoca bronzului de pe
teritoriul Românie� în SC/V, 23, 2, 1972, p. 253 și nota 40.
13 O. Cotoi, C. Grasu, op.cit., p. 29.
14 E. Comșa, op.cit., p. 254-255 și nota 43.
15 O. Cotoi. C. Grasu op.cit., p. 29.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
134 Vasile Diaconu
W1 Wlghi de lucru perpendicular. [anonimizat], pentru a se evita așchierea acesteia. Ca forme se întâlnesc atât exemplare
dreptWlghi ulare (fig. 2/9; fig. 3/4, 6), [anonimizat]�[anonimizat] (fig. 3/5, 7, 8). Partea
activă este foarte bine ascuțită și ușor rotWljită. DimensiWlile dălților SWll cuprinse
între 6,5-12,5 [anonimizat] 1,7-4 cm.
[anonimizat], [anonimizat], cum
sunt cele de Ia Târpești16, Vânători -Neamț17, Topolița18, LWlca 9•
[anonimizat], se impWl
câteva observații privitoare la dinamica și funcționalitatea pieselor în discuție. În
primul rând se observă W1 [anonimizat]. Apoi, faptul că
sursele de aprovizionare cu materii prime se aflau în apropierea așezărilor, a
determinat realizarea Wlei game variate de artefacte litice șlefuite. Sub raport numeric
se observă o predorninare a topoarelor, [anonimizat] o așezare la alta.
Analizele poli ni ce efectuate pentru nivelurile culturilor Precucuteni și Cuculeni
din așezarea de la Târpești (aflată în extremitatea estică a DepresiWlii Neamț) [anonimizat]20• [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. Probabil, necesitatea
dobândiri i WlOr noi terenuri favorabile agricultur ii, a determinat o defiișare parțială a
acestor suprafețe împăduri le de către comunitățile cneolitice din zonă.
[anonimizat], [anonimizat].
Unelte șlefuite din epoca bronzului.
Pentru etapa finală a [anonimizat], [anonimizat]
1" [anonimizat], [anonimizat], 1974, fig. 19/1,3, 4,
5, 6, 9; fig. 20; fig. 21.
17 Gh. Dumitroaia. [anonimizat], [anonimizat]-XIV, 1986, fig. 4/1-3.
1 K ldem, Materiale și cercetări … , fig. 6/8.
19 ldem, [anonimizat], [anonimizat], XIX, 1994,
fig. 52/1.
20 [anonimizat], M. Cârciumaru, A. Muraru, [anonimizat], [anonimizat]-XI, 1985, p. 650-654.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Artefacte de piatră șlefuită din eneolitic și epoca bronzului 135
recoltate materiale specifice culturii Noua.
Din pW1[anonimizat]1t [anonimizat] (fig. 6/2), procwate pe calea
schimburilor. [anonimizat], când proporția cea mai însemnată o
[anonimizat]. [anonimizat] W1[anonimizat]1e [anonimizat], probabil,
în zonele bogate în materii prime de calitate.
[anonimizat]., in așezarea din pW1[anonimizat], [anonimizat], în
stare fragmentară. [anonimizat] W1 [anonimizat], umerii puțin reliefați și atenta fmisare a artefactelor, SW1t caracter istici care ne
permit să le încadrăm în seria "topoare lor de luptă". Conform tipologiei întocmite de
către Al. Vulpe, aceste topoare fac parte din categoria B, a [anonimizat] 1•
Unul dintre topoare a fost lucrat dintr-o gresie cu duritate ridicată (fig. 6/1 ), iar
celălalt a fost confec\ionat dintr-o [anonimizat]-cenușie
(fig. 6/2). În cazul ultimei piese se poate observa o reutilizare a ei, [anonimizat]� o?ficiului_pentru �xarea �ozii fiin�. destul de b�e ���s�tă. �ai�șii pen� cele
doua p1ese se gasesc tot m mediul cultun1 Noua, la Baltem–[anonimizat] m [anonimizat]24, Poiana2 5, Roznov26,
Cândești27, [anonimizat] 2R.
Un alt topor interesant a fost descoperit la Topoli\a, in pW1[anonimizat]-o așezare a culturii Noua (fig. 6/3). [anonimizat] a W1[anonimizat]. Confecționat dintr-o [anonimizat], de culoare brW1ă, toporul se
remarcă prin câteva detalii tectonice deosebite . [anonimizat], câte o
[anonimizat] a topoarelor de bronz. Și în
zona orificiului pentru fixarea cozii prezintă câte o [anonimizat]. [anonimizat]. [anonimizat], la
�1 Al. Vulpe, [anonimizat], 2, 1959, p. 271-272.
�� [anonimizat], Cercetări arheologice de suprafațA în comuna Blilten�
�[anonimizat]-XI, 1987-1989, fig. 11/1.
_J Gh. Dumitroaia, Materiale și cercetAri … , fig. 26/3.
2� Ersilia Tudor. [anonimizat], 2,
1974, fig. 3/2.
25 R. Vulpe, Ecaterina Vulpe. [anonimizat]. III-IV, 1933, fig. 101/3.
�6 Gh. Dumitroaia, Cercetările arheologice din județul Neamt (1996), in MemAntiq. XXI, 1997,
�· 433, fig. 3/1.
• 7 Ibidem, fig. 3/2.
2H V. Dergacev. Culturi din l'poca bronzului în Moldova. Chișinău, 1994, fig. 16; [anonimizat]: krltische Anmerku ngen zu einem berOhmeten bronzezeitlichen Schatzfund aus
dem nordwestlichen Schwarzmeergebeit, B01m, 1997.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
136 Vasile Diaconu
Botoșana29 [anonimizat]30, [anonimizat]3 1•
[anonimizat], caracteri stic epocii bronzului, a [anonimizat]-[anonimizat] a acestuia nu
pennite o încadrare tipologică exactă. Lucrat dintr-o [anonimizat] a fost spart în vechime și se mai păstreză doar muchia cilindrică a
acestuia (fig. 6/4).
Privitor la rolul lopoarelor de piatră cu muchia cilindrică, s-au emis diferite
opinii. care atlm1ă că aceste artefacte aveau o funcționalitate complexă. [anonimizat], simboluri sociale și obiecte de cult32• [anonimizat], al materiei prime dar și în funcție de
conținutul descoperirii.
[anonimizat], [anonimizat], și au în vedere detaliile morfologice ale acestora: [anonimizat], [anonimizat]-disc, tăișul puternic curbae3.
[anonimizat] o parte, de forma
îngrijită a acestora, [anonimizat], [anonimizat].
În strânsă legătură cu funcția de armă a [anonimizat]
�i o altă funcție a acestora, [anonimizat].
[anonimizat] l: [anonimizat] a cunoscut
numeroase conflicte intertribal e. Din acest motiv s-a [anonimizat], al liderului grupului de
războinci sau al liderului comunității în timp de pace34•
Funcția de simboluri sociale pc care au putut-o [anonimizat]�e [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], erau sub
controlul direct al liderului comunități i și din acest motiv el are cele mai bune unelte
29 B. Niculică. V. Budui. 1. Mareș. [anonimizat],
[anonimizat], XXIX-XXX, 2002-2003, fig. 5/3.
30 Ibidem, fig. 2/2.
31 [anonimizat].ciL, fig. 24/2, 3; fig. 25/1-3, fig. 27/4, 6; M. Zăpotocky, [anonimizat]4rch , 57, 1966, fig. 13.
32 M. Șimon, M. Munteanu, [anonimizat], 9,
1990, p. 1 05-106.
33 Ibidem, p. 106.
34 Constan\'1 Boroneanț, C. Boroneant Considerații asupra topoarelor "sceptre" [anonimizat], [anonimizat], IV, p. 91-106.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Artefacte de piatră șlefuită din eneolitic și epoca bronzului 137
[anonimizat].
Concluzii.
[anonimizat], au avut ca rezultat identifica rea mai multor puncte eneolitice și din epoca
bronzului. [anonimizat], [anonimizat], in trei grupe: topoare,
tesle, dălți.
[anonimizat] a [anonimizat], se Roate presupune că topoarele de piatră erau
utilizate și ca arme sau simboluri sociale�.
Pentru a [anonimizat], [anonimizat] o serie de date referitoare la timpul de lucru
și la modul in care erau confecționate unele artefacte litice șlefuite. Astfel, [anonimizat] (in special pentru
cele neperforate), nu se impunea o anumită specializare. [anonimizat], [anonimizat] o gamă diversă de activităti.
[anonimizat] , care in1puneau o anumită specializare in
confec�onarea lor. Receptarea unor materii prime "de import" și a [anonimizat] a [anonimizat].
[anonimizat] a sum of lithic artefacts wich belong to the
Chalcholithic and Bronze Age communities in the Nean1t Depression.
To restore a [anonimizat], we used experimental and microscopical observations.
[anonimizat], in: axcs, adzes and chisels. This tools werc mainly made of
sedimcntary roks (brown marls and sandstones).
[anonimizat], fragmentary, wich were discovered in
Noua scttlements. Typological, [anonimizat], but we believe
that they were used as well as weapons and social syrnbols.
The manufacturing process comprised a sequence of more or less operations: chopping,
polishing, sharpening and drilling.
Stane tools processing it was a pe1111anent occupation of the prehistoric communities
complementary to the subsistence economic activities and to the household activities.
);Ibidem.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
138 Vasile Diaconu
Nr. Punct arheologic Piese în curs de Piese finite Încadrare culturalA
prelucrare
opoare esle ��� opoare esle ��� Precucuteni �ucuteni
1 �ăcălușești -Dealul 9 -4 4 2 3 X X
Valea Seacă
� rropolița-La nord – – -1 2 – X –
wsl de saf
3 lv alea Seacă -F enn( – – – – – 1 – X
�evaci
Total piese 9 4 4 4 4
Tabell-Unelte de piatră șlefuită din eneolitic.
INr. Punct arheologic �ip artefact INr. piese Încadrarea culturalA
1 Vânători-Neamț -La i..-voare Topor perforat 2 Cultura Noua
2 Topolița-[anonimizat] 1 Cultura Noua
3 T opoli!a-La i.."'VVr Topor perforat 1 Cultura Noua
Total 4
Tabel2-Unelte de piatră șlefuită din epoca bronzului.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Artefacte de piatră șlefuită din eneolitic și epoca bronzului 139
LEGENDA
1 Eneolitic
" Sfărș1tul epocii bronzului
Fig. 1 -Depresiunea Neamt și punctele arheologice din care provin artefactele litice șlefuite: 1.
[anonimizat]; 2. Topolița-[anonimizat], 3. Topolița-La izvor;
4. [anonimizat]1ma de vaci; 5. Vânători-[anonimizat].
The Neamț Depression and the archeological sites wich derive the polished lithic artefacts:
1. Săcălușești-Dealul Valea Seacă; 2. Topolita-[anonimizat]; 3. Topolița- La izvor;
4. [anonimizat]; 5. Vânători-Neamț- La izvoare.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
140 Vasile Diaconu
2 3
5
4
7
8
Fig. 2-Artefacte Iitice în diferite stadii de prelucrare; 1-7, 9, [anonimizat];
8, Topolita-[anonimizat].
Lithic artefacts in diferent stages of processing; 1-7, 9, Săcălușești-Dealul Valea Seacă;
8, Topolita-[anonimizat].
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Artefacte de piatră șlefuită din eneolitic și epoca bronzului
1
4
7 �
� 1
2
5
8 141
3
6
9
Fig. 3-Artefacte litice șlefuite: topoare (1-4, 8), teste (5-7), daltă (9); 1-5, 8, 9, Săcălușești
Dealul Valea Seacă; 6,7, Topolița-[anonimizat].
Polished lithic artefacts: axes ( 1-4, 8), adzes (5-7), chisel (9); 1-5, 8, 9, Săcălușești- Dealul
Valea Seacă; 6, 7, Topolița- [anonimizat].
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
142 Vasile Diaconu
1 2 3
,–-.
L_ __ / 4
Fig. 4 -Dălți în diferite stadii de prelucrare; 14, 6-8, Săcălușești -Dealul Valea Seacă; 5,
[anonimizat]1ma de vaci.
Chisels indiferent stages ofprocessing; 1-4,6-8, Săcălușești- Dealul Valea Seacă; 5, [anonimizat].
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Artefacte de piatră șlefuită din eneolitic și epoca bronzului 143
3 4
6
8
7
Fig. 5 -Structuri petTografice observate la microscop ( l-6) și topor realizat expetimental (7-8).
Petrogra phical structures obscrved by thc microscop ( 1-6) and experimental axe made (7 -8).
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
144 Vasile Diaconu
1
a .
.
i
o 1
1
1:::::.-4
Fig. 6-Topoare din epoca bronzului; l, 2, Vânători-Neamt -La izvoare; 3, Topolita -La izvor;
4, Topolita -[anonimizat].
Axes belonging to the Bronze Age; 1, 2, Vânători-Neamt- La izvoare; 4, Topolita-La izvor; 3,
Topolita-[anonimizat].
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Artefacte de piatră șlefuită din eneolitic și epoca bronzului 145
2
3
E
u E "
4 5 6
E (.) E
u
4
7 8 9
Fig. 7 -Artefacte litice din eneolitic și epoca bronzului; 1, 2, 4, 5, Săcălușești- Dea/u/ Valea
Seacă; 3, 4, Topolița-[anonimizat]; 7-8, Vânători-Neamț-La izvoare, 9, Topolița-La L-rvor.
Lithic artefacts belonging to the Chalcolithic and Bronze Age; 1, 2, 4, 5, Săcălușești- Dealul
Valea Seacă; 3, 4, Topolița-[anonimizat]; 7-8, Vânători-Neamț- La izvoare, 9, Topolița-La
Izvor.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
TOPOARE DE ARAMĂ CU BRAȚELE "ÎN CRUCE " DIN ROMÂNIA
[anonimizat], [anonimizat] o căpetenie, [anonimizat]; calitatea
de lider o [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], era
capabil/promitea să asigure grupului necesită�le de hrană (asemenea situații sunt
documentate etnografic: există triburi afiicane care își aleg conducători i [anonimizat], [anonimizat]) 1• Credem, [anonimizat]-[anonimizat]/simboluri prin care își etalau statutul superior față de
membrii grupului propriu sau față de alte comunități .
[anonimizat], [anonimizat]/[anonimizat], referindu-[anonimizat], aur și din alte materiale (scoică, os ș.a.), arme deosebite
din piatră și aramă. [anonimizat] "în
cruce", [anonimizat].
[anonimizat]; geografic, topoarele de aramă cu brațele "în cruce" [anonimizat] o
[anonimizat], în timp ce în Muntenia și
Moldova numărul pieselor descoperite este mai mic. Poate că această repartizare a
[anonimizat] ([anonimizat]) de către comunități le
cneolitice.
Locurile în care au fost descoperite aceste piese sunt diverse� (anexa 1 ); marea
majoritate a [anonimizat] (așa cum se întâmplă cu peste 75% din topoare), însă
există și situa�i când topoarele de aramă cu brațele "în cruce" au fost descoperite în
1 N. Petrescu, Primitivii, București, 2003, p. 117.
2 Prin repertorierea pieselor publicate am obținut un total de 215 topoare și fiagmente de topoare.
3 PrecizAri despre încadrarea culturală a topoarelor vom face atunci când ne vom referi la tipologia acestor piese.
4 1. Mareș, [anonimizat], Suceava, 2002, p. 42 și urm.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Topoare de aramă cu brațele "în cruce" din România 147
[anonimizat], putând astfel să se facă și o
încadrare cultwală precisă. Astfel, zece topoare (4,6%) [anonimizat], [anonimizat] \cultura Ariușd
Cucuten i)5, Florești (cultura Cucuteni/, Leț ([anonimizat]) , Iclod (cultura
Tiszapolgâ r?)8, Bistrița ([anonimizat] B)9, Stânca ([anonimizat] B1)10,
Erbiceni ([anonimizat] B1)11, Fulgeriș (cultura Cucuteni A3-At)12• Patru
topoare (circa 2%) au fost descoperite în morminte 1 trei aparținând culturii
Bodrogkereszttir (anume topoarele de la Sânnicolau Român 3 și Sân�tru German14) și
wml grupului cultural Decca Mureșului (toporul descoperit la Dcceaf. Un număr ceva
mai mare de topoare (36, circa 1 7%) au fost descoperite în de(J9zite, amintind aici
depozitele de Ia Josani (cu șase topoare) 16, Vărd (două topoare)17, Târgu Ocna (trei
topoare)18, însă, este J)9Sibil ca și alte topoare să fi aparținut unor depozite (Fundu
Văii19, Voia20, Turdaș21 ș.a.). Două topoare au fost descoperite în niște condiții
5 F. Laszl6, Ăsatasok az erosdi ostelepen (1907-1912). Fouilles a station primitive de Erosd (1907-1912),
în DolgCiuj, V, 1914, p. 299; Al. Vulpe, Cu privire la cronologia topoarelor de aramA cu brațele "in
cruce", în SC/V, 15, 1964, 4, p. 460; ldem, Începuturile metalurgiei aramei in spațiul carpato
dunlirean, în SC/V, 24, 1973, 2, p. 226.
6 A. Florescu, Toporul de aramA cu douA tliișuri in cruce de la Florești (raionul Vaslu� regiunea
Iași), în SC/V, 5, 1954, 3-4, p. 595-598.
7 M. Roska, Erdcly regcszeti repertori uma, I, <>skor, (fhesaurus Antiquitatum Transsilvanicarum,
I, Praehistorica), Kolozsvăr (Cluj), 1942a, p. 299 (nr. 41); Al. Vulpe, op. cit., 1973, p. 226; Idem, Die
Ăxte und Beile in Rumllnien n, [anonimizat], 1975, p. 35 (nr. 85).
8 M. Roska, op.cit., 1942a, p. 193 (nr. 38); 1. H. Crișan el a/ii, [anonimizat]-Napoca, 1992, p. 243 (m. 24 ).
9 D. Monah, Un topor de tip Jaszladăny descoperit la Bistrița (jud. Neamt), in MemAnl, l, 1969,
fu ;:.����P. Șadurschi, Slipliturile de salvare de la "Stânca Doamnei " ([anonimizat], județul
Botoșani), [anonimizat], 1994, p. 181-182.
11 1. Mareș, [anonimizat]-Tripolie (Topoarele ciocan și
topoarele cu douA brațe dispuse in cruce), [anonimizat]-XXIII, 1995-1996, p. 208.
1� L.E. lslina, [anonimizat]! [anonimizat]. BacAu,
in AMT, 3, 2008. p. 75-85. Mulțumim, încă o dală, doamnei Lăcrămioara Isrina pentru amabilitatea și
rromptitudinea cu care ne-a pus la dispoziție datele referitoare la această descoperire.
3 F. Ardos, [anonimizat], lll, 1936, 4, p. 70;
Al. Vulpe, op.cit., 1973, p. 227; idem, op.cit., 1975, p. 44 (192).
1� E. Domer, [anonimizat], IX, 1970, p. 456;
Gh. Lazarovici, [anonimizat], IV, 1975, p. 29; Al. Vulpe, op.cit.,
1973, p. 227; idem, op.ciL, 1975, p. 45 (nr. 197).
15 M. Roska, A rezcsakănyok, în Ko=IC/uj, 11.1, 1942b, p. 43; [anonimizat] \escu, Les elements
steppiques dans l'eneolithiquc de Transylvanie. în Dacia, N.S., XXII, 1978, p. 93-94.
16 M. Roska, op.cit, 1942a, p. 142 (nr. 302); Al. Vulpe, op.ciL, 1973, p. 227; S.A. Luca, Sfârșitul eneoliticului
p: teritoriul intracarpalic al Românie� [anonimizat], 1999, p. 33, 57.
7 L Ma.J'\ian, [anonimizat], 1920, p. 41 (nr. 731); Al. Vulpe, op.cit.,
1975, p. 43 (nr. 178, 179), 45 (nr. 198), 53 (nr. 242); Z. Maxim, :'oleo-eneoliticul din Transilvania. [anonimizat], Cluj-Napoca, 1999, p. 165 (nr. 539).
18 D. Berciu, Topoarele de cupru cu două brate opuse (tipologie și origine), în Apulum, l, 1939-1942,
f.· 54; A. Florescu, op.cit., p. 597; Al. Vulpe, op.cit., 1964, p. 461; idem, op.ciL, 1975, p. 49 (nr. 219-221 ).
9 Al. Vulpe, op.cit., 1975, p. 43 (nr. 176), 45 (nr. 196); G. Coman, Statornicie, continuitate. [anonimizat], 1980, p. 212-213 (LII8).
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
148 [anonimizat] (un topor la baza valului de apărare al unei sta�uni Sălcuța 111)22, și la Biborțeni (topor descop.,erit intr-o groapă de cult ce conținea materiale
aparținând cultwii Bodrogk.eresztitr )"3.
[anonimizat]" (nwnite uneon ȘI topoare
târnăcop) Al. Vulpe deosebește mai multe tipuri: Ariușd, Jâszladâny, KJadari,
Hortobagy , Târgu Ocna și N6grădmar caf4• Caracteristic pentru topoarele din această
grupă este dispunerea ,.în cruce" a [anonimizat], unul perpend icular pe celălalt25.
1. Tipul Ariușd. Topoarele de acest tip sunt cele mai simple și se amplasează
la inceputul seriei. [anonimizat]; [anonimizat], [anonimizat],
prin formele intermediare . Din România se cunosc până acum 13 topoare de acest ti�,
menționând aici nwnai pe cele descoperite la: Ariușd26 (fig.l/1), Berevoiești 7
(fig.l/2), Florești28 (fig. 1/3), Sebeș29 (fig. 114), Sălard30 (fig. 115).
Incadrarea cronologică a topoarelor de tip Ariușd nu este fixată cu precizie;
poziția cronologică a acestui tip de topoare este în func�e [anonimizat], Florești, precwn și de descoperirile sigure de la Drăgușeni 31 și
Fulgeriș32, aceste situa�i indicând perioada corespunzătoare intre sfărșitul fazei
Cucuteni A și începutul fazei AB. [anonimizat], [anonimizat] ([anonimizat],
harta 1) și, probabil, aici trebuie să fie geneza lor3; cunoaștem și excep�i: Berevoiești,
Sălard, Sebeș, probabil, ajunse pe calea schimbului în alte medii culturale.
20 1. Marțian, op.cit., p. 42 (nr. 746); V. La7Ar, [anonimizat],
1995, p. 37 (A.a); Z. Maxim, op.cit.; p. 194 (nr. 1134). 21 Al. Vulpe, op.ciL, 1975, p. 20 (nr. 4-7), 45 (nr. 204, 205). Majoritatea descoperiri lor vechi de la Turdaș
nu sun\ stralib•rafiate, așa că nu vom putea ști niciodată poziția stratigrafică a pieselor descoperite (inclusiv
a topoarclor de cupm)-cu atât mai 1m1h cu cât mare pm1l" din piese provin dintr-o colcc1ie adunată p1in
cumpărare (Z. Turma). 22Idem, op.cit., 1973, p. 227.
23 Zs. Szekely, Briduț, județul Co,·asna, în Cronica, 1998, p. 9.
24 Al. Vulpe, op.cit., 1973, p. 226 și urm; idem, op.cit., 1975, p. 35 și urm. Tipologia a fost completată de
1. Mareș în Metalurgia aramei în n�[anonimizat], 2002. 25 Toate topoarele pentru care am avut dimensiunile (lungimea și lă�mea maximă din dreptul găurii pentru
coadă) le-am repartizat în grafice; numărul topoarelor repartizate în grafice corespunde cu numărul dat în
r�noriu (anexa 1 ). 2" Al. Vulpe, op.cit., 1975, p. 35 (nr. 84).
27 F. Mîrțu, [anonimizat]-Musccl, în SCIV, 13, 1962, 1, p. 1 O 1-1 02.
2� A. Florescu, op.cit., p. 595-598.
29 Al. Vulpe, op.cit., 1975, p. 36 (nr. 90).
30 E. Tudor, [anonimizat], 23,
1972, 1, p. 25-26.
31 A. Crâșmaru, Un topor de aramA descoperit în așezarea Cucuteni A de la Drligușeni (jud.
Botoșani), în SCJV, 22, 1971,3, p. 479480.
32 LE. !stina, op.ciL, passim.
33 Al. Vulpe, op.ciL, 1973, p. 226.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Topoare de aramă cu brațele "în cruce" din România 149
[anonimizat], [anonimizat], provenind, poate, din același centru de producție. În
cazul topoarelor Ariușd materia primă putea proveni prin exploatarea minereuri lor de
la Bălan (harta Il) [anonimizat].
2. Tipul Jaszladany. Topoarele din această serie tipologică se caracterizează
prin dispunerea "in cruce" a [anonimizat] (sapă) și unul
cu tăișul vertical (topor), [anonimizat], are forma
rotundă și este prevăzută cu un manșon bine reliefat pe latura interioară și o margine
înaltă pe latura cxtcrioară 34•
[anonimizat]. Vulpe a determinat,
[anonimizat]; toate aceste variante au ca trăsătură
comună prezența unui manșon inelar in partea inferioară a tubului pentru coadă și a
reliefării organice a părții superioare a acestuia 35•
a) [anonimizat],
[anonimizat] o ușoară curbare. Cele mai
multe piese din această categorie dau o [anonimizat]; [anonimizat] 16 [anonimizat]36 (fig. 2/2), Tâmăvița37 (fig. 211 ), Ceica38, Josani39 (fig. 2/3) ș.a.
Cartarea acestui tip de topoare (harta 2) indică o concentrare a [anonimizat], unde probabil era și centrul de producție ([anonimizat], și
cele din Munții Mararnureș ului); concluzia este susținută și de distribuția grafică a
dimensiunilor, care este destul de unitară.
Prezentele din Oltenia ar putea fi puse pc seama relațiilor Bodrogkereszt ill cu
Sălcuța evoluată ([anonimizat]), așa cum arată îndeosebi Ostrovul Corbului și
Băile Herculane 40•
b) [anonimizat], tăișul este mai
ingust decât lățimea maximă a piesei, tăișul vertical este semicircular și arcuit către
interior; se cunosc 35 [anonimizat] 41 (fig. 3/3), Obogeni 42, Fântânelc 43 (fig. 3/2), Coldău 44, Orșova45 (fig.3/l),
J< Denumir ea de bra(-sapă și bra{-topor dată brațelor toporului de aramă a fost făcută pe baza asemănării
cu unealta actuală (sapa) și nu după posibila funcționalitate a piesei.
3; Al. Vulpe, op.cit., 1973, p. 227.
36Idem, op.cit., 1975, p. 38 (nr. 103).
37 1. Andrițoiu, Topoare de cupru cu bratele ,.în cruce" [anonimizat],
VIII, 1971, p. 38.
JR Al. Vulpe, op.cit., 1975, p. 38 (nr. 99B).
391bidem, p. 38 (nr. 96-98).
<o P. Roman, [anonimizat]/VA, 29, 1978, 2,
p. 219-220.
41 Zs. Szekcly, Brădu(., județul Covasna, p. 9; Jdcm, Biborțeni, or. Baraolt, jud. Covasna, în Cronica,
1999, p. 13-14.
42 Gh. Petre, [anonimizat]/VA, 27, 1976,2, p. 261-264.
43 [anonimizat], în SCWA, 33, 1982, 1, p. 132.
44 M. Roska. op.cit, 1942a, p. 300 (nr.45); Al. Vulpe, op.cit., 1975, p. 39 (nr. 123).
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
150 Sergiu Constantin Enea
Șiclod46 ș.a. Se observă (harta 3) răspândirea topoarelor în ariile culturale Ariușd
Cucuteni, [anonimizat]; probabil, genem și răspândirea
pieselor era în legătură cu exploatarea zăcămintelor de cupru din arealele men�onate47
(harta Il).
Grupările evidențiate pe grafic au și o relativă corespondență pe harta 3, ceea
ce poate indica existența unor centre locale de producție și direcțiile de circulație al
acestora; deosebită este plasarea toporului miniatura) descoperit la Fântânele.
c) [anonimizat] �[anonimizat] "tras" [anonimizat] 8; se cunosc 30 de topoare din această variantă: Luduș49 (fig. 4/1 ), Cetatea de
Baltă50 (fig. 4/2), Joseni51 (fig. 4/3), Iclod52, Tâmava53 (fig. 4/4) ș.a. Topoarele Șincai
(harta 4) apar în mediile Petrești și Tis71lpolg â.r-BodrogkeresztUr (posibil și Co(ofeni);
prezența toporului de la Dubova (harta 4/11) poate fi un alt indiciu al relațiilor
BodrogkeresztUr cu Sălcuța IV. Dimensiunile topoarelor Șincai vatiază foarte mult (de
ex. toporul de la Șisterea fiind mai lung de două ori decât cel de la Pecica sau
Sânandrei), însă, în general ele sunt destul de robuste. Topoarele de mari dimensiuni
([anonimizat]") par să fie rezultatul
unui centru de producție situat pe Mureșul mijlociu (harta 4), de unde se vor răspândi.
d) [anonimizat] a celor două brațe
terminate cu tăișuri arcuite; aceste topoare sunt considerate ca evoluate din topoarele
variantei Orșova; se cunosc 37 de exemplare : Petrești54 (fig. 5/1), Bistrița55, Sărata56,
Prundeni57, Tâmăvita5 8 (fig. 5/3), Trifești59, Pir60, Vica61, Lopadea Veche62, Gomea63
45 Gh. Lazarovici, [anonimizat], IV, 1975, p. 9-33.
46 Al. Vulpe, op.cit., 1975, p. 39 (nr. 119).
47 C. Pătroi, [anonimizat]-Krivodol,
[anonimizat], 2006, p. 93.
4H Ibidem, p. 4041.
49 M. Roska, op.cit., 1942a, p. 165 (nr. 1 05); Al. Vulpe, op.cit., 1975, p. 40 (nr. 136).
50 M. Roska, op.cit., 1942a, p. 144 (nr. 341 ); Z. Maxim, op.cit., p. 149 (nr. 236).
51 M. Roska, op.cit., 1942a, p. 142 (nr. 302); Al. Vulpe, op.cit.. 1973, p. 227; S.A. Luca. op.cit., p. 33, 57.
5' I.H. Crișan el a/ii, op.cit., p. 243 (nr. 24).
53 M. Roska, op.cit., 1942a, p. 187 (nr. 24); Al. Vulpe, op.cit., 1975, p. 41 (nr. 139).
54 Al. Vulpe, op.cit., 1975, p. 41.
55 D. Monah, op.cit., 1969, p. 299-302.
56 ldcm, [anonimizat], XH-XIV, 19�6. p. 33-34.
51 Gh. Petre-Govora, [anonimizat], în SCII'A, 34, 1983, 3, p. 287.
5H 1. Andritoiu, op.cit., p. 38-39.
59 Șt. Cucoș, [anonimizat]. Neamț, [anonimizat] I, 1992. p. 199-
200; D. Boghian el a/ii. [anonimizat], 6-7,2000-2001, p. 57-66.
60 T. Bader, [anonimizat], [anonimizat], 1973,
r· 703-704.
1 1. Andritoiu, op.cit., p. 39.
61 V. Lazăr, [anonimizat]/VA, 25, 1974, 1, p. 120-123.
63 1. Uzwn el a/ii, [anonimizat], n, 1973,
p. 416 (nr. 32).
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Topoare de aramă cu bratele "în cruce" din România 151
(fig. 5/2), Lacu64 (fig. 5/4) ș.a. Cartarea topoare lor Petrești arată extinderea lor pe o
suprafață mai mare (harta 5), dar și o oarecare concentrare pe cursul mijlociu al
Mureșului în arealul petreștean; repartiția grafică a [anonimizat] i, dar la fel de posibilă este și producerea topoarelor
Petrești în mai multe locuri.
e) [anonimizat] a piesei, tăișul vertical este convex; 31 [anonimizat]6� (fig. 6/1 ), Vărd66, Decea67, Dobriceni68,
Sânpetru German69 (fig. 6/2), Sîarnaș70 (fig. 6/3), Podolenii de Jos71 ș.a.
[anonimizat] o [anonimizat]-se și o concentrare în centrul Transilvanei (harta 6); topoare Brad apar și
în mediul sălcuțean (harta 6/7, 15), însă, discutabilă rămâne descoperirea de la Cătina
(harta 6/4).
[anonimizat], unul în arealul cucutenian și al doilea în cel petreștean.
t) formele speciale cuprind topoarele de tip Jaszladân y, fiecare exemplar se
constituie într-o oarecare măsură ca o variantă proprie; până acum se cunosc 1 O
[anonimizat] 72 (fi9. 7/5),
Otomani 73 (fig. 7/1), Găbud74 (fi�. 7/2), Bogdănești 75 (fig. 7/3), Fundu Văii 6 (fig.
7/4), Sânpetru German 77, Moeciu 8 ș.a. Aceste topoare par a [anonimizat] r/Bodrogkeresz:tUr (harta 7).
64 M. Roska, op.cit., 1942a, p. 85 (nr. 15); Al. Vulpe, op.cit., 1975, p. 42 (nr. 171 ).
65 Al. Vulpe, op.cit., 1964, p. 457-458.
66 I. Marțian, op.cit., p. 41 (nr. 731 ); Al. Vulpe, op.cit., 1975, p. 42 (nr. 178, 179).
67 M. Roska, op.cit., 1942b, p. 43; [anonimizat], op.cit., p. 93-94.
68 A. Dumitrașcu, Gh. Manea, [anonimizat]. Vâlcea, in SC!VA, 29,
1978,3,p.433-434.
69 E. DOmer, op.cit., p. 456; Gh. Laz.arovici, op. cit., 1975, p. 29; Al. Vulpe, op. cit., 1973, p. 227; Idem,
Of· cit, 1975, p. 45.
7 E. Tudor, op.cit., p. 25.
71 D. Monah, C. Iconomu, Topoare de aramă din Moldo\·a, inArhMold, XVI, 1993, p. 275.
72 1. Mareș, I. Cojocaru, op.cit., p. 208. Marin Dinu propw1e, [anonimizat],
[anonimizat]; [anonimizat], [anonimizat]
(Republica Moldova), Moeciu Uud. Brașov) și Berevoiești Uud. Argeș, până acum toporul tiind incadrat la
tipul Ariușd), M. Dinu, O nouă variantă a toporului eneolitic de cupru cu bratele "în cruce": [anonimizat]. Miscellanea in honorem nonagenarii magistri Mircea Petrescu
Dimbovita oblata (cds. V. Spinei, C.M. [anonimizat]), Iași, 2005, p. 387-402.
1-' Al. Vulpe, op.cit., 1975, p. 45 (nr. 200).
74 Ibidem, p. 45 (nr. 201 ).
75 A. Florescu, op.cit., p. 597.
76 G. Coman, op.cit., p. 212 (nr. LJI.8).
77 Al. Vulpe, op.cit., 1973, p. 227.
7K F. Costea, S. Coșuleț, Un topor de aramă cu brațele "în cruce" descoperit la Drumul Carului (corn.
Moeciu, jud, Brașov), [anonimizat], 1989, p. 5-7.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
152 [anonimizat], indică producerea fonnelor
speciale în centre diverse din areale culturale diverse.
g) [anonimizat], [anonimizat] 79; din Român ia
se cunosc 22 [anonimizat] (harta 8), [anonimizat]/BodrogkeresztUr și numai izolat Sălcuta (harta 8/11) și Cucuteni (harta 8/1 ).
Rezumând, topoare le de tip Jaszlad.[anonimizat], Bodrogkercsztur, Cucuteni și Sălcuța. Cele mai
numeroase au fost descoperite în Transilvania și Banat și mai pu�[anonimizat]1teniei. Topoare de acest tip s-[anonimizat], Slovacia , [anonimizat]-[anonimizat]. [anonimizat]-[anonimizat], ceea ce ne face să credem el!. aria de răspândire a
pieselor oglindește activitatea metalurgică a [anonimizat] , producția locală a [anonimizat]80;
[anonimizat] o
uniformitate a fonnelor și dimensiunilor topoarelor, o grupare a lor în funcție de
centrul de producție.
3. [anonimizat].ân y. [anonimizat], [anonimizat] o [anonimizat]; topoarele Kladari sunt
contemporane cu exemplarele tipului Jâszlad.âny, [anonimizat] 81 (fig. 8, harta 1 0), în nord
vestul Transilvaniei. [anonimizat] 82.
4. Tipul Târgu Ocna. [anonimizat], [anonimizat], îngroșat spre bază și subțiat la margine. [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat], în W1ele cazuri, "tras" [anonimizat] (seamănă cu un "cioc"). [anonimizat], variantele Tâmăvița și Orșova;
din România se cunosc până acum un număr de 14 exemplare, amintind pe cele
de la Sândominic 83 (fig. 1 0/2), Târgu Ocna84 (fig. 10/1 ), Brătești 85 (fig. 10/3 ),
7� 1. Mareș, op.cit., p. III.
[anonimizat].cit., 1973, p. 228; 1. Marcș, op.cit., p. 109-114.
HJ Al. Vulpe. op.cit., 1975, p. 48 (nr. 217).
Hl Ibidem, p. 48.
[anonimizat]•ania, in SCIV, 18, 1967,
�./ p. 328-329. . . . .
D. Berc1u, op. c1t., 1939-1942, p. 54; A. Florescu, op.c1t., p. 597; Al. Vulpe, op.c1t., 1964, p. 461; 1dem,
op.cit., 1975, p. 49 (nr. 219-221).
H 1. Chicideanu, Două topoare de aramă descoperite la Brătcști (jud. Dâmbovlța), in SCJV, 24, 1973,
3, p. 521.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Topoare de aramă cu bratele "în cruce" din România 153
Jibert86 (fig. 1 0/4), Ocna Sibiului87 (fig. 1 0/5).
Încadrarea cronologică a [anonimizat]-o așezare cu niveluri de locuire din etapa
Cucuteni B2• Alte topoare de acest fel sunt descoperiri întârnplătoare în așezări și cu
materiale din faza Cucuteni B. Topoarele Târgu Ocna sunt cele mai recente în cadrul
categoriei topoarelor cu două brațe ,,în cruce" și se așează la starșitul acestei serii
tipologice.
Exemplarele tipului Târgu Ocna din România se grupează. [anonimizat] (harta 9), [anonimizat] o creație a centrului metalurgic din această regiune; însă, întâlnim și
excepții: Brătești, Crăciunești, [anonimizat] (harta 9/1,3,5,7), ajunse,
probabil, [anonimizat].
5. Tipul Nognidmarcal. Topoarele de acest tip sunt similare cu exemplarele
tipului Târgu Ocna. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] "cioc"; din țara noastră se cunosc până acum 4 exemplare : Chișoda88 (fig. 9/1),
Hașag89 (fig. 9/2), și două piese Transilvania 90. După fmma similară a [anonimizat] N6gnidmarcal sunt asemănătoare variantei Orșova a tipului Jaszladâny9 1•
Topoarele N6[anonimizat] a evolu�[anonimizat]; topoarele de acest tip se găsesc în Transilvania și
Banat ([anonimizat] 10).
6. Tipul Hortobagy. Exemplarele de acest tip au cele două brațe cu tăișuri
orizontale (sape) [anonimizat]. [anonimizat] (inel) amplasat pe latura
interioară și au o margine înălțată situată pe latura exterioară; [anonimizat] o
axă curbată. Tipologie, [anonimizat]. Din România sunt
cunoscute până acum două piese de acest tip: Balda92 (fig. 11/1) și Lopadea VecheQ3
(fig. 1112). Topoare Hortobagy au fost descoperite în zona centrală a Transilvaniei și
în estul Ungariei (harta 1 0), în zona culturii Bodrogkcreszttir 94.
Discutii
În gen�ral, [anonimizat] "in cruce",
[anonimizat], [anonimizat] 1 O și 30 cm (177 topoare,
"" M. Roska, op.cit, 1942a, p. 312 (nr. 4); Z. Maxim, op.cit., p. 163 (nr. 534).
R? Al. Vulpe, op.cit., 1975, p. 50 (nr. 231 ).
�" M. Roska, op.cit., 1942a, p. 340 (nr. 48); Al. Vulpe, op.cit., 1973, p. 228.
R9 Al. Vulpe, op.cit., 1975, p. 52 (nr. 235).
90 Ibidem, p. 52 (236 A.B.).
91 Ibidem, p. 51-52.
9� V. Lazăr, op.cit, 1995, p. 208 (nr. LXIX.2).
93 Al. Vulpe. op.cit., 1975, p. 48 (218).
94 1. Mareș. op.cit, p 116.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
154 Sergiu Constantin Enea
din care 68 (36,7%) au între 10 și 20 cm, majoritatea (109; 58,9%) având, însă, între
20 și 30 cm). De la acest standard se abat opt piese (anexa 2); [anonimizat] 8,5 cm (piesa de la Berevoiești 95), [anonimizat] 30 cm (32,8 cm toporul de la Doștat96, 33 cm toporul
descoperit la Cetatea de Baltă97, 33,3 cm toporul de la Luduș98 și 33,6 cm toporul de
la Axente Sever99).
[anonimizat] (anexa 2), majoritatea
topoarelor pe care le studiem au mai pu�n de 1 kg (61 piese; 62,8%), 32 de topoare au
între 1 și 2 kg (32,9%) și numai patru topoare (4,1%) au peste 2 kg (toporul de la
Cetatea de Baltă are 2,78 kg, toporul de la Luduș are 2,085 kg, cel de la Doștat are
2,62 k&, iar toporul de la Axente Sever are 2,31 kg)100•
In ceea ce privește fimcționalitatea topoarelor de aramă cu brațele ,,în cruce",
cercetătorii admit o fimc�onalitate multiplă acestor piese; în cazul topoarelor ce prezintă
urme de uzură (anexa 1) [anonimizat], funcția de unealtă sau armă a [anonimizat], [anonimizat]
s-[anonimizat], atâta timp cât și
posibila folosire a topoarelor în diverse practici rituale (jertfirea de animale mari ș.a.)
putea lăsa același tip de urme101• [anonimizat],
că topoarele de aramă cu brațele "în cruce" pot fi considerate simboluri ale puterii la
comunită�[anonimizat] ([anonimizat] 102), fie ca simboluri ale întregii comunități (poate
în cazul topoarelor de mari dimensiuni care inrnagazinau în ele mari cantități de materie
primă); semnificația ca obiecte de valoare și de paradă poate fi indicată și de faptul că
majoritatea topoarelor erau fmisate și omamentate 103• [anonimizat], de 8,5 cm (Berevoiești), Il cm (Fântâncle 104), cât și ca
greutate (0,155 kg-Fântânele, 0,180 kg -Lacu105, 0,237 kg toporul de tip Ariușd
95 F. Mirțu, op.cit., p. 1 O 1-102.
% A. Georgescu, [anonimizat], VTI,
1002, p. 55.
"' M. Roska, op.cit., 1942a, p. 144 (nr. 341); Z. Maxim, op. cit., p. 149 (nr. 236).
9" M. Roska, op.cit., 1942a, p. 165 (nr. 1 05); Al. Vulpe, op. cit., 1975, p. 40 (nr. 136).
99 Al. Vulpe, op.cit., 1975, p. 41 (nr. 140).
100 [anonimizat]
(coincidență sau dimensiunile mari caracterizau mai ales această variantă?). Pe lâng!l [anonimizat] 30 cm și pentru topoarele Șișterea (35,4 cm),
Tarcca (31,5 cm) și Județul Arad (32,4 cm).
101 [anonimizat] a [anonimizat] a rnetalului; raritatea pieselor in raport cu densitatea așezărilor din culturile encolitice din
spațiul carpato-d anubiano-pontic, unde au fost ele rnodclate și tun1ate, [anonimizat], mult mai ușor de obpnut, M. Dinu, op.cit., p. 394.
10� Credem că aceste piese au o funcționa litate/simbolistic ă [anonimizat] 2 cm și 4 cm (valabile pentru toate
tigurile de topoare), dimensiuni care fac aproape imposibilă folosirea topoarelor in scopuri practice.
1 3 [anonimizat]. cit, 1973, p. 233.
I!J.l [anonimizat]. cit., 1982, p. 132.
105 M. Roska, op.cit., 1942a, p. 85 (nr. 15); Al. Vulpe, op. cit., 1975, p. 42 (nr. 171 ).
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Topoare de aramă cu bratele "în cruce" din România 155
descoperit la Sebeș106) indică, credem noi, o [anonimizat]�onalit atea simbolică.
Aceeași func�onal itate simbolică (topoare-pandantiv) credem că aveau și topoarele
miniaturale din lut descoperite la Hăbășești 107, Mărgineni 108, Scânteia 109, Hoisești 110
care imitau topoarele de aramă cu brațele dispuse "in cruce".
Există însă câteva situa�i [anonimizat], la baza valului de apărare al așezării de la Reșca111
(cultura Sălcuța III) și in groapa de cult descoperită la Biborțeni1 12 (cultura
Bodrogkeresz tur); considerăm că folosirea topoarclor în practicile funerare (la Decea
și w1eori în aria culturii Bodrogkeresztfu) [anonimizat]/respectate din cadrul acelei comunități ([anonimizat]).
Haches en cuivre avec a [anonimizat] d'[anonimizat] a pari d'objets, c'est-a-dire les haches en
cuivre a tranchant oppose; l'auteur realisc un repertoire (l'annexe 1) de ces haches decouvertes
en Rournanie ou on retrouve des dates essentielles conccmant ces pieces. Meme si la plus pari
d'[anonimizat] a
tranchant oppose sont carac!Cristiques a l'eneolithique, [anonimizat] , Petrești, [anonimizat], [anonimizat]-IV ou Coțofeni. Probablement, ces pieces sont les produits de
quelques ccntres locaux d'[anonimizat], fait soutenu aussi
par quelques «marques» sur les haches; la diffusion des pieces indique aussi certains echanges
et relations culturelles. En apportant plusieurs arguments ([anonimizat], [anonimizat]
d'usage), l'auteur considere ces pieces, n'[anonimizat] l'[anonimizat]
(la hache dccouvertc au fondemcnt d'[anonimizat]).
10� A. Georgescu, op. cit, p. 55.
107 VI. Dumitrescu el a/ii, Hiibășești. Monografie arheologică. București, 1954, p. 516, fig. 46/1 O, 12.
108 D. Monah, op.cit., 1986. p. 33.
109 C.M. Mantu, S. Țun:anu, Scânteia-[anonimizat], 1999, p. 17, 127 (283, 284).
110 N. Ursulescu el a/ii, Hoisești, corn. Dumești, jud. lași. Campania 2003, in CCA, 2004, [anonimizat].cimec.ro/ Arheologie/cronicaCA2004/cd /index.htm.
11 Al. Vulpe, op.cit., 1973, p. 227.
112 Zs. Szekcly. op.cit., 1998, p. 9.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
156
Topoare de tlp Ariutd
Cm
·i:
…J ::J
\it
.. � "'
le
�-• ..
… "'
�
�
!!
;!
� H
�
.,
"'
..
N
2 4 6 8 10 12 14 16 Cm
1- .t.""""'""""""· ""'"'''l".ol" Ll!țime 22
'1!3 Sergiu Constantin Enea
. u!ime em
2 4 8 8 10 12 14 18 Cm
T …-r• ., � JIN'w.",.· ..,….��.�� � LAțlma
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Topoare de aramă cu brațele "în cruce" din România
Cm 2 …
3 � 8
IO
a
a�
7 G 8 10 12
2 4 6 8 10 12 14 14
16 1fl Cm
Lățime
Cm
lâ!ime ••
jJ
… 8 8 10 12 14
llap.tart: d.. · lip Jă�lnd1iny. \-ftrinnlu llntd
Cm
2 4 ,
2
6 8
Tllf"KKun: 1.h.' tir TUrgu Ocnu 10 12 14 157
18 Cm
LA!Ime
16 Cm
LAțome
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
158
T o JOare ae arama cu ora1e1e "m cruce" �aupa 1. Mareș, com pletat}
Tip Varianta Locul Bibliognlr �e Tipul
topor lkscoperiri i11' desmperirii "'
IAriusd (CV) F. LăsziO. 1914 Asezare
IAriușd 2. &TCVoiești (AGJ Mârțu,l962 lntâmpL'itor
( 13 piese) 3. Bod(BV) Ruska, 1942a lntâmplător
4. Bodoc (CV) Marțian,_ l920 lntâmplă!or
5. Bmșa•·(BV) Ruska, 1942a lntâmplă!or
6. Florcști (VS) Florescu, 1954 Asezare
7. Fulgeriș (BC) lstina,2008 Asezare
8. l..et(CV) Roska, 1942a Asezare
9.Mo/Jom IJragomir. 1979 lntâmplă!or
10. Sălard(BIII Ardos, 1936 lntâmplă!or
ll.Sântionlunca (CV) Marti.'Ul. 1920 lntâmplă!or
12. Sebes (AB) •••, 1941 lntâmplă!or
1 3. Slobozia ( BC) Căpitanu, 1971 lntâmplă!or
1. Adoni (BHJ Vulpe, 1975 lntâmplă!or
2Jăszlad3ny Tâmăvita 2. Agrij (SJ) Kalrnar, Pop, 1988 lntâmplă!or
(181 piese) (16picse) 3. Beius (811) Ruska, 1942a lntâmplă!or
4. Cci<:a (811) Vulpe, 1975 lntâmplător
5. JuJcrut Cluj Roska, 1942b lntâmplă!or
6. Hinova(MH) Băn:ăcilă, 1924 lntâmplă!or
7. Jos,mi (IF)
8. Josani (1 F) Ruska, 1942a Depozit
9. Josani ( IF)
10. Mihăicni (SM) Roska, 1942a lntâmplător
IL Nadiș (SJ) L.ak6, 1979 lntâmplă!or
113 Acolo unde locul descoperirii este nesigur acesta va fi trecut cu litere cursive (italice). lncadnre Dimensiuni 11
culturali L 1 Greutate
(lq:)
(cm)
Ariușd-C ucuteni 18 4.5
8,5 0,472
21 3,9
17,4 4.2
Cucuteni 18,6 5,1 0.950
Cucuteni A,-A., 20 4,5 0.8.>4
Ariu;;d.Cucuteni 22 4,2
19,5 5,4 0.639
21,3 4,8 0.72
Cucuteni A"' 19,5 27
Petrești A? 18,2 3,6 O?J7
Cucuteni? 23,4 6,3 '�'20
177 5,1
204 5
16,5 3,6
18,9 5,4
15,2 4,5 0350
16 3,9
18,3 4,8
15,6 5,1
24,6 4,5
23,8 0.930
18 2,6 0.600 Sergiu Constantin Enea
Anexa 1
Utilizare
Dia metrul Fără Cu
găurii urme urme
(cm)
2.4
3 1
3,5 •
2,4
2.7 •
3,5 •
2.4 .
3,2 •
3,3 •
2
2,80 •
3,2 •
2.4 •
2,4
2,4
3,3
3 •
2,6
2,4 •
3,3
3,3
•
4,8 •
114 Ne refetim la descoperirea topoare lor in: așcz;iri. morminte, [anonimizat].
115 De multe ori s-a [anonimizat], am fost nevoi�. uneori, să calculăm lungimea și lățimea maximă după desene.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Topoare de aramă cu brațele "în cruce" din România 159
12. Reșca (On Vulpe, 1973 la baza unui val de SălcUJa III 15,9 4,5 2,7
apărare
13. Sâniob (1311) Roska, 1942a lntâmplător 22,5 5,4 0.1!40 3 •
14.Supum de Jos (SM) Vulpe, 1975 lnrâmplător 15,3 3.9 2,1
15. Tâmăvita (IID) Roska, 1942a lnrâmplător 18,2 4,8 0.51!0 2,7
16. Z.'iuan (SJ) L..lko, 1981 lnrânlPL'itor 224 4,1! 0.7�5 3,2 .
1 Judetrli Argeș Vulpe, 1975 lnrâmplător 20,1 6 3,3 •
�va (Rctevoiești?)
(35 piese) 2. Bancu (HR) Roska, 1942a lntimplător 16,5 6 0.750 3,5 •
3. Beiuș (811) Roska, 1942a lnrâmplălor 25 5,7 2,4 •
4. Bcncecu de Jos Roska, 1942a lnrâmplător 21,6 4,1! 3
(TM)
5. lliborteni (C'vl Szekcly, 1998 Groapă de cult Bodrogkereszllir 20 4,8 2,8 .
6. Bihor(BH, Sălanl") Roska. 1942a lnrâmpL1tor 20,4 4.1! 3
7. Cemat (CV) Roska, 1942a lnrâmplător Cucutcni A? 23 5.4 32
8. Ciac-ova (Tivi) Vulpe, 1975 lnrâmplător 25,5 6,3 3,3
9. Ciul:rux:a (CJ) Gavri lescu. Depozit 23 6 3
Vulpe,l971
10. Coldău (BI'\) Martiom. 1920 Depozit? 19,8 4,5 0,412 2,7
11. Coldău (l:lN) Mill\�111, 1920 Depozit" 12,4 OJ76
12. Coșoveni (DJ) Moisil.1911 lntămplător
13. Coțofenii din Dos Vulpe, 1975 Depozit? 18,6 4,5 3,3 •
(DJ)
14. Cubulcul( l:lll) Vulpe, 1975 lnrâmplător TiS?apulg;ir" 17,1 45 27 •
15. Dmbeta Tr1mu lnrâmplător 22 4,5 2,7
Sewrin (MH) Vulpe, 1975
16. O.vheta Tunn1 lntâmplălor 20 4,2 3
Sel-.·rin(MH)
17. Fântânele (GJ) Gllel}!he, 1982 lnrâmplălor 11 2,3 0.155 2
18. Gutcnbrun (AR) Roska, 1942a lnrâmplător 28 4,4 I.!Xl5 2,8
19. Josani (811) Roska. 1942a Depozit 24 6 3,6 •
20. O�eni (VL) Petre, 1976 lntălllllliitor S.ilcura 1 V? 23 54 0,1!75 3,3
21. Odorheiul Secui= Mar1ian, 1920 Depozit Cucuteni A·8 (sau 27,6 6 1.120 3 •
(IIR) 8)
22. Odorheiul Secui= Marțian, 1920 Depozit Cucureni A·8 (sau 22 7,5 3,3 •
(IIR) 81
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
160 Sergiu Constantin Enea
23. Orșova (MII) Vulpe, 1973 lntâmplălor 25 5,4 O.H70 3,3
24. Padina Mare (MII) Tompu, 1965 lntămplălor SălcuL1IV? 21 1 4,2
25. Fostuljude( Vulpe. 1975 lntâmplălor 21 5,1 3,3
Romtuta(i
26.Româuia Vulpe, 1975 lntâmplător 24 5,7 3
27. România 23,4 5,1 3
28. Sarmizcgetusa Vulpe, 1975 lntâmplălor 27 6 3,6 •
!HOl
29. Șiclod (HR) Vulpe, 1975 lntâmplălor 18,6 4,8 3 •
30. Ștefiinești? (MS) Roska, 1942a lntâmplător 20,7 6 3,3
31. Tăutcu (BII) Vulpe, 1975 lntâmplător 21 5,1 2,7 •
32. Timișoam (TM) l.a7arovici, 1975 lntâmplător 228 6,2 1,2 3,2
33. T urcenii de Jos Gherghe, 1982 lntâmplător 20 5,1 0.515 3,3
(GJ)
34. Zăbrnni (AR) Vulpe, 1975 lntâmplător 27,6 5,1 3
35. Cârjei (MH) Manea, 2006 lntâmplător Sălcuța IIJ? 17,5 4,7 0.650 3,3
1. Aljâna (SB) Popescu, 1944 lntâmpllilor 27,6 5,7 1.01 3,2 •
Șincai 2. Aljâna l SB) Popescu, 1944 Întâmpll!lor 24,5 5,7 0.9JR 3,2 •
(30 piese) ).Județul Arad Pope;cu, 1944 lntâmplător 32,4 6 3,6 •
4. Archiud (BN) Dănilă, 1970 lntâmplător Ti.={xllgâl'' 13
5. AxenteSever(SB) Reissenberger, lntimplător 33,6 6,6 2.31 3,55 •
1872
6. Ba!iz (HD) Andri!Oiu, 1971 lntâmplălor 20,3 4,5 0,560 2,7 .
7.Bencew de Sus Roska, 1942a lntâmplălor 22 3,4 0,575 2,4
(TM)
8.Blll.i<și (BN) Marinescu, 1979 lntâmplălor 27,7 5,2 1,100 3,3
9.C etatea de Baltă Roska, 1942a Depozit 33 7,8 2,78 3,3
(AH)
10. Chesler(SB) Popescu, 1944 lntâmplălor 109 0,4111 3,35 •
11. Chcsler (SB� lntâmplălor 11,7 0,680 3,14
12. Doștat (AB) Vulpe, 1975 lntâmplător 32,8 6,9 2.112 3,6 .
13. Dubova (MH) Vulpe, 1973 ln�implător 24 4,8 3
14.1chxl (CJ) Crișan el ulii, 1992 Așezare Tiszapoltu''
15. Jos:mi (llH) Roska, 1942a Depozit 26,4 6 3 •
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Topoare de aramă cu bratele .,în cruce" din România 161
16. Laslea (SB) G\.'0�. Ro�v. lntâmplă!or Bodrogkeresztiu'? 25,2 4 1.05 3,1 •
2003
17.LudtJ:i(MSI Roska. 1942a lntâmolător 33,3 7.5 2.0R5 3,9
1 R P.dsăreni ( MS) L…"lliir, 1977 IX-pozit Colofeni"' 22 1.1 3,1 •
19. Păsăreni (MS) l=lr, 1977 Depozit Cotoleni? 26,5 3,M I.!WI 4,5 .
20. Poci<:a (AR) Pooescu, 1944 lntâmolător 156 3.l 2,1
21. Roșiori (811) Roska, 1942a lntâmolător 24,4 4.5 0,7R5 3
22. Sebeș (AB) •••• 1941 lntâmplă!or 22,1 6 0,905 3,2 •
23. Judetrt! Sibiu Tudor, 1972 lntfunplă!or 21,7 4,R 0.695 3
24. S.1mntlrci (TM) Lazarovici. 197 5 lntâmplălor 16,5 3,M CU65 2
25. Șincai (MS) Vulpe. 1975 lntâmplă tor CO\ofeni? 24 4,R O.RX5 2,7
26. Sisterea ( B H l Vulpe, 1975 lntimplător 35,4 6,6 3,9
27. Tart:ea (Bll) Roska, 1942a Depozit"' 28,5 5.7 2,7
28. Tart:ea ( Bll) 31,5 6.6 3,3
29. Tâmava (SU) Roska, 1942a lntârnplător Pe!rejti' 27,1 4.R 0.992 3,2 •
30Tnmsihruria Goos, 1876 lntârnplă!or 25,8 5,4 0.968 3,46
(l1ngra)
1. BiiKJI" (8111 Roska, 1942a lntâmplă!or 22,5 5.7 3,3 •
Petn:ști 2. BiiKH" (8/f) 22,5 5,7 3 .
(37 piese) 3. BiiKJr rBlli 18,3 4.5 2,4 •
4.Bistrita(I\T) Monah, 1969 AȘC"T.df"C CucuteniB 24,5 5.1 0,750 3,2 .
5.Cetatea de Baltă Roska, 1942a Depozit? 24,8 6 1.4 3 •
(AB)
6. C<J!olenii din Dos Bert:iu, 1939 Depozit? 19,2 4,5 3
(DJ)
7. Gomea (CS) IJzumetalii, 1973 lntâmolă!or 23,5 6� ,.. 3,2
8. llalânga? (MII) Bcrt:iu, 1939 lntâmplă!or Il 3 3 •
9. Josani (BH) Roska, 1942a Depozit 23,4 6,6 3,6
1 O. Laeu (CJ) Roska, 1942a lntâmolă!or 16,7 3 0.1!«1 1,5 .
1 1. Lopadea V oche l..=lr, 1974 lntâmplă tor Coțofcni? 20 5,7 0.830 3,5 •
(AB)
12. Lugoi"' (AH) u1zarmici, 1975 lntâmplător 24 5,6 3,2
13. Moldova Veche Vulpe, 1975 lntâmplălor 21,9 5,1 3 •
(CS)
14. Petresti (AB) Vulpe. 1973 lntâmolător 19,8 5,4 3,3 •
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
162 Sergiu Constantin Enea
15. Pir(SM) Bader , 1973 Depozit? Bodrogkeresz!Ur 26,6 4 1,164 3,2 .
16. Pir(SM) Bader . 1973 Depozit? Bodrogkeresznir •
17. Plăvălari (SV) Mareș. Cojocaru, N,e:zare? Cucuteni B? 16,3 4,6 0,555 3,1 •
1995-1996
18. Poiana(MH) Tudor, 1972 lntâmplălor 20,5 4,8 O�'i45 2,9
19. Pnmdeni (VL) l'ctre-Govora, lnlâ!l1'lălor Sălcuța IV? 21 5,1 0.747 3,2 .
1983
20. Racovita (VL) Petre-Govora, lntâJq>lălor 18 5,1 0$02 3,3 •
1983
21. Săcuicni ( BH) Roska, 1942a lntâmplălor 16,5 •
22. Sărnla (NT) Monah, 1986 lntâmplălor Cucuteni (A-B sau 23,2 4 0,480 2,9
B)
23. Semlac (AR) Szenlmiklos� lntâJq>lălor 23 5 1,03 3,6 •
2003
24.Stânca(Bn Nițu!Șadwschi, Așlzlre Cucutcni B1 18,2 4,4 2,6
1994
25. Șimleul Silvaniei Roska, 1942a lntâmplălor 22,5 0.775
(SJ)
26. Șpăln<e�? (AB) Roska, 1942b lntâmplălor 18,9 4,5 2,4
27. Tarrea (BII) Roska 1942a Depozit 18,6 4,5 2,7
28. Tâmăvita (IID) Roska, 1942a Depozit? 26,5 6,3 IJIO 34
29. Teiuș (AB) Roska, 1942a lntâmplălor 177 39 OJ70 2 1
30. Transilmnia Tudor, 1972 lntâmplălor 22 6 1,060 3,6 •
31. Trifești <N"n Cucoș, 1992 lntâmplălor 12,8 4,6 0,415 2,8 •
32. Vâlcele (On Vulpe, 1975 lntiunplălor 20,4 5,4 3,3 •
33. Vârtop (DJ) Bertiu, 1939 lntâmplător 18 4.8 3,3
34. Vennes!BN) Marine;cu, 1979 Depozit? 22 46 0,720 3
35. Venneș(BN) 1-,1arine;cu, 1979 Depozit? 13 0.630 •
36. Viol (IID) AndriiOiu, 1971 lntâmplălor 23,9 5,7 0.970 3,1
37. Voia? (HO) Malțian,l920 Depo_zit? 22,6 48 0,61X) 3 •
I.Aibiș (CV _l_ Roska, 1942a lnlâmplălor 204 5,7 2,4 •
Brad 2.An.tl(AR) Roska, 1942a '! 21,3 45 3
(31 piese) 3. Brad(UC) Vulpe, 1964 Așe=e Cucuteni A-B, 25,6 54 1.100 3 •
4. Oilina (BZ) Nestor, 1938 lnlârnplător 26,7 6 3,3 .
5. Cennei (AR) Popescu, 1944 lnlâmplător 25,8 6 3,3
6. IA'CC:I (AB) Schmidt, 1932 Monnânl? Decea Murcșului 20,6 3,9 1,71 2 •
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Topoare de aramă cu bratele "în cruce" din România
7. Dobriccni (VL) Dumi�u, lnci.mplălor
Manca, 1978
8. Dumbmva (TM) Popescu, 1944 lnlâmplător
9. Fedești (VS) Coman.1980 lntămplător
10. Fundu Văii (VS) Vulpe, 1975 Depozit"
Il. Gilcști (MS) Vulpe, 1975 lntâmplător
12. Jckxl (CJ) Roska, 1942a lnlâmplător
13. Micoșlaca (i\13) Roska, 1942a lntâmplftlor
14.Moldom Monah. lconomu. .,
1993
15. Motătei t DJ) l'<estor, 1933 lntiunplător
16. 1'-d<.lureni (VS) Dinu,2006 lntâmplător
17.[anonimizat], lntâmplător
(IS) 1993
18. Rupea(BV) Mtiller, 1858 lnlămplător
19. Satchinez (TM) Roska, 1942a Depozit?
20. Sânnicolau Romin Ardos, 1936 Mormint?
(BII)
21. Sânpetru Genmn . DOmer, 1970 Mormint"
(AR)
22. Sebe; (AB) Vulpe, 1975 ?
23. Sfiimaș ( Bll) Tudor, 1972 Depozit?
24. Sohodor(BC) Căpitanu, 1971 lnrâmplător
25. Șmig (SB) Roska, 1942a lntămplător
26. Timișoara (TM) Roska, 1942a ln�implălor
27. Tramilmuia Roska, 1942a ')
28. Tun/o (CJ) Roska, 1942a lnlâmplător
29. Vănl (SB) Marțian, 1 920 Depozit?
30. Viud(SB)
31. Viișoara (MS) Roska, 1942a lnrâmpliilor
1. Bogdănești ( BC) Florescu 1954 lnci.mplător
2. Cărf�u (SM) Badcr, 1973 lnlămplător
ttfi Cuprinde topoare de tip Jaszlaili\ny, fiecare exemplar constituind o variantă proprie. 163
Sălcuța IV? 26,2 5,1 0.920 3,8
23,4 5,1 3 •
Cucuteni B? 21,5 4,5 2,7 •
24 5,7 3,6 •
23,5 5,4 0,970 3,3 •
21 6 0.750 2,7
29,4 6,6 36
Cucuteni A-B, 20,5 5 3 •
17,8 5,1 05RO 2,8 •
21 4,8 0.618 2,9 •
14,5 5,4 0.160 3,3 •
Bodrogkeresztilr 24 5,7 0.910 3,4 •
Bodrogkeresztilr 23,2 5,4 3 •
27,5 6.3 1.740 3.8 •
Cucuteni? 20 5,1 0.825 3,2
27,5 5,7 4,2 •
24,5 5,4 o.9m 4.2 •
25,8 6 1.520 3,6
17,6 42 0.470 2,4 •
24,5 5,7 1.050 4 •
15 4,5 2,7
21 5,4 1,2 3 .
Cucuteni lirza ? 255 6 1.535 3,3 •
16 4,4 1.010 3 •
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
164 Sergiu Constantin Enea
Foone 3. Comeș1i (CJ) Feneșan, Milea, lnlâmplător 20,7 3,6 2,8
speciale116 1966
(10 piese) 4. Erbiceni (IS) Dinu,2005 Așe2are Cucuteni B1 17,6 5 0.77 2,8
5. Ftmdu Văii (VS_l Vulpe, 1975 Depozit? Cucuteni B? 28,5 7,6 2,4
6. Găbud(AB) Vulpe, 1975 lnlâmplător 20,4 4,R 2,1
7. Moeciu (BV) Cosaea, Coșuleț, lnlâmplător Cucuteni A 15,1 4,7 0,535 3,2
1989
8. Otomani (BH) Roska, 1942b lntimplălor 20,9 6 1�190 2,7
'l. Sânpetru Genrnn Vulpe, 1973 Mormint? 18,6 5,1 3
(AR)
10. Văni(SB) Maițian, 1920 Depozit? 19,5 4,8 3
I.Adăncala (SV) Niculică, 2001 ln�[anonimizat]2a? 0,23ti
2. Alba Iulia (AB) Roska, 1942a lntimplător
Variante 3. Jrlde(ul Arad Popescu, 1944 ?
necWlOSCute 117 4.Belis(0) Maxim, 1999 ?
(22 piese) 5.Bilror Roska, 1942a Depozit?
6.Bilror Roska, 1942b Depozit? 158
7. Cetea(AB)_ Roska, 1942a lntimplător Coțofeni?
8. Cuciulala (BV) Vulpe, 1975 lnlâmplător
9. Girișu de Criș (BH) MetalroJ<ia 1995 lntimplător 21
1 O. Medias (SB) Vulpe, 1975 lntâmplător
Il. Mociu (O) Roska, 1942a lnlâmplător 14,3
12. Ornvita (CS) Roska, 1942a ? 15,1 0.822
13. Satchinez (Th1) Vulpe, 1975 Depozit? 8,5 0,365
14. Târgu Mureș (MS) Roska, 1942b lntâmplător
15. 16. Timișoara Lazarovic� 1975 lntâmplător
(Th1), 2 piese
17. Trmt<ihwria Roska, 1942b lntimplător 108 OJ70 3,1
IR. Trmt<ill�mia Roska, 1942a lnlârnplălor 13 0.635
19/20T urdaș (HD), 2 Roska, 1942a Depozit?
piese
21. Vădurele (SJ) Ulk6, 1979 lntâmplător 11,5 0,450 2,6 ·-
117 [anonimizat]. •
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Topoare de aramă cu brațele . .în cruce" din România 165
22. Voia (IID) Martian. 1920 Depozil" 11 •
Kladari I.Roșiori (Bil) Roska. 1942a lnlâmplălor 17,2 5,1 0.695 3 •
I.HrJteșli (DB) Chicidcanu. 1973 ln�implător 26 4,8 O.RIO 3,5 •
TârguOma 2.Bucm·ina Vulpe, 1975 ? 19,9 5,4 1.050 2.8 •
( 14 piese) 3. Crăciune;ti (IID) Roska, 1942a lnlâmplălor 21 6 O.R!XJ 3
4. Jibert (BV) Roska, 1 942a lnlâmplător 17,2 5,4 0.755 2 *
5. O.:na Sibiului (SB) Vulpe, 1975 lnlâmplător 15,3 4,5 2,4 •
6. Odorheiul Secuiesc Vulpe. 1973 ? Cucutcni B'' 15 4,2 2,1
(IIR)
7. Oru.,raia (BN) Roska, 1942a lnlâmplător 24 6,9 122 3,6 •
K Pialrd Șoimului (ND Malasă, 1964 lnlâmplălor Cucuteni B, 22 4.5 2,9 •
9. România (Mo110r?) Popescu, 1944 . , 16,3 5,1 O.R30 2,6 •
10. Sândominic (IIR.) S1.&.ely. 196 7 lnt.-implător Bodrogkereszliu'' 19,1 4 0.5RO 2 •
11. Târgu Oma (B(l Berciu, 1939-1942 Depozi� așezare Cucutcni H, 14,2 45 2,4 .
12. T<irgu Ocna (B(l 18 4,8 2,4
13. Târgu Ocna (HC) 5.1
14. f<,sl jude( hei Roska, 1942a ? 15,6 5,1 2,1 •
Snnme
Nogmdrmrcal I.C11ișoda lTM_l_ Roska, 1942a lnt."Împlălor 17 45 0.650 3
(4 piesc) 2. llașag (SB) Popescu, 1944 lnlâmplător 20,23 6 1.077 3.2 •
3. 71wrsiii'Cmitl Roska. 1942b lnlâmplălor 19,5 4.8 3.3 .
4. 7iwt\·ib'Cmia Roska, 194 2b lnlâmplălor 16,8 4.8 3,3 •
Ho11olxigy I.Hal<la(MS) Lazăr, 1995 lnlârnplător 17,3 2,7 2,5
(2piesc) 2. Lopadea Veche Vulpe, 1975 lnlâmplălor 20 5,4 O.R30 1,8
(AH)
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
166
Anexa 2
Tabel orivind 1 –– – –-_U t n21mea ș12reu_ t d
Tipul Varianta Număr Lungime
lopoarelor lopoarelor loial
<10 I0-20cm 20-30cm
cm
i\riușd 13 1 6 5
.l.{tm;ivita 16 11 5
JasziOO.iny Orșova 35 R 26
Șincai 30 5 17
Pcrrești 37 15 21
Bmd 31 4 24
fonnc sreciale 10 – 5 5
Kladari 1 1
T<n-gu Ocna 14 9 4
r\6gr;idrnan:al 4 3 1
llortolxigy 2 1 1
TOTAL 193 1 68 109
(0,5%) (36,7%) (58,9%) b –––- �� ––"d
Total
lungime
>30cm < llq:
12 6
16
34 X
7 29 12
36 15
28 10
10 2
1 1
13 5
4 1
2 1
7(3,7%) 185(99,9%) 61
(62,8%) Sergiu Constantin Enea
. R –––-
Grculale
1-2 kg > 21q:
1
h
3
5 4
5
6
3
2
1
32 4
(32,9%) (4,1%) Total
greul ale
7
6
11
21
20
16
5
1
7
2
1
97
(99,9%)
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Topoare de aramă cu bratele "în cruce" din România 167
1
1 r\ ;
/ .. ..
1 (''î
•. \.,., ,/
1, j 1
�
!(.·1 �; 1 [:�r�·}
\ ')J •,1
J ·: !
1 �;:. �-
1 '/'·:… ·. t·· \'
• 1
•. i. '. ' \·-·- 1
\ ,• 1 /
1 '
\ .···!
1 .,
1
�/ ,.–1 … ' ,. \. ;
. ! fi 1 ! �
/. \ :{-j�, ' '–· i
1
i
'
'! 2 'J � f'-;�
\ ·,�; '..�
)1 ' l
.,t :1, «·f�–, \ ,,1 , .. \ '·. –" f
\\.. �� .
\\-1, ',1
V, 3
,,
' .• J i-
-�(t
bl
\,.!
',\\ / ……… '-., (i '
·' 1 1 '
) ,,� r·,�
\\-)j
1 l ,,
' ;,: \ (
\ 1 ''1 � � ;:·
{-:� \. ·�
.. r–f l 1 \' '!' )' 1 ,(
1 r�. .,
��� / 1
f \�i:·�
Fig. 1. Topoare de aramă de tipul Ariușd: 1-Ariușd, 2-Berevoiești, 3-Florești, 4-Sebeș, 5-
Sălard. (după Al. Vulpe)
Fig. 2. [anonimizat]: 1-Tâmăvița, 2-Reșca, 3-Josani.
(după Al. Vulpe)
Q
1
2 li ' 1
0\ -;
1 V � .
3
Fig.3. [anonimizat]: 1-0rșova, 2-Fântânele, 3-
Biborțeni. ( 1 după Al. Vulpe, 2 după P. Gherghe, 3 după Repertoriul Covasna 1998, fig. 3/3)
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
168 Sergiu Constantin Enea
r-���
� 1
;k_l
1. • 1
tr ··\
�� )· \�' \\ 1
i .,·
1'
\ \{ J V' 3
1 � ' , ..
Fig. 4. [anonimizat]1ianta Șincai: 1-Luduș, 2-Cetatea de Baltă,
3-Joseni, 4-Tâmava. (după Al. Vulpe)
Fig. 5. [anonimizat]: 1-Petrești, 2-Gomca, 3-Tâmăvița,
4-Lacu. (1, 3 ,4 după Al. Vulpe, 2 după Gh. Lazarovici)
\ ;· \
'·
1 r
• 1 !�"'·
\'lJ\
'1.'>' 1
\\ 1 !
f i !' L
rf ….
V .-
Fig. 6. [anonimizat]: !-Brad, 2-Sânpetru Gennan, 3-
Sfâmaș, 4-Decea. (1-3 după Vulpe, 4 după Roska)
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Topoare de aramă cu brațele ,,în cruce" din Român ia
/ '
'J� 1 1.
J
'
'·–-�' o\
1 '
-1
Fig. 7. [anonimizat]: !-Otomani, 2-Găbud, 3-Bogdăneș ti,
4-Fundu Văii, 5-Erbicen i. (după Al. Vulpe, 5 după M. Dinu)
1' …. ..–·–, '
'
,l
\. ' .!
� ,; . (:
�' .:' ""� �' ·l,(JJ.::' \ ··–··" l,'q ….. ;
1 •
·.; ! ,, ( \o
·' .:
'· i!
.:
Fig. 8. Toporu l de aramă
de tipul Kladari descoperit
la Roșiori (după Al. Vulpe) / r� ..
/l r.-':':-,. .. -..7'.� yr :·· 1
.1
J ).'. 1':,….. � /. r' \
't _,.,.-., 't ( r \,)
1 \ ).r' 1 \�"�? d' ,·, :'
\·' .
�-:'./ ..
� 2 Vi 1
"
Fig. 9.Topoare de tip N6grădmar cal: I-Chișoda,2-Hașag
(după Al. Vulpe)
( –,.
1
j [ 1 '.
j;
{i(-. \
'{\ . :/
\. CJ\ I_
-.J�
Fig. 1 O. Topoare de aramă de tipul Târgu Ocna: 1-Târgu Ocna, 2-Sândominic, 3-Brătești,
4-Jibert, 5-0cna Sibiului (1, 3-5 după Al. Vulpe, 3 după V. Crișan)
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
170 Sergiu Constantin Enea
�
c-·:J
R !( rl \ r )� 1 ' 'O· (OL) 1 • ' ,�1
\� { � li
V �] :v '
2
Fig. Il. Topoare de aramă de tipul Hortobâgy: 1 Balda, 2 Lopadea Veche
{1 după Lazăr, 2 după Al. Vulpe)
.• -""
-_…. ·�.-'
… 1
.-:�–��-�
lll r'l\ C(i j 1{1 j �Jl ;'!fJ ;o<c,f
Hatta 1. Răspândirea topoarelor de tip Ariușd: 1 Ariușd, 2 Berevoiești, 3 Bod, 4 Bodoc, 5
Brașov, 6 Florești, 7 Leț 8 Moldova118, 9 Sălatu, 10 Sântionllmca, Il Sebeș, 12 Slobozia,
13 Fulgeriș.
118 Acest topor nu este cartat datotită lip ei datelor p1ivind de coperi.J·ea exactă.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Topoare de aramă cu brațele "în cruce" din România
…
–– ––- -' . ' . 171
Harta 2. [anonimizat]: 1 Adoni,
2 Agrij, 3 Beiuș, 4 Cei ca, 5 Județul Clu/ 19, 6 Hinova, 7 Josani, 8 Mihăieni, 9 Nadiș,
1 O Reșca, Il Sâniob, 12 Supuru de Jos, 13 Tâmăvița, 14 Zăuan .
••
•
·– – –· ––. . .
Harta 3. Răspândit·[anonimizat]: 1 Retevoicști, 2 Bancu, 3
Beiuș, 4 Bencecu de Jos, 5 Biborțeni, 6 Sălard, 7 Cemat, 8 Ciacova, 9 Ciubanca, 1 O Coldău, Il
Coșoveni, 12 Coțofenii din Dos, 13 Cubulcut, l4 Drobeta Tumu Severin, 15 Fântânele, 16
Gutenbrun, 17 Josani, l8 Obogen i, 19 Odmheiul Secuiesc, 20 Orșova, 21 Padina Mare,
22 Fostul județ Romana(i, 23 România 120, 24 Srumizegetusa, 25 Șiclod, 26 Ștefănești, 27 Tăuteu 28
Timișoara, 29 TLU'Cenii de Jos, 30 Zăbrani, 3l Cfujei.
119 Acest topor nu este cartat dat01ită lipsei datelor privind descoperirea exactă.
120 Topoarele Fostul judef Romana(i și România nu au fost cartatc din cauza lipsei datelor despre locul
exact al descopcJi Jii.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
172 Sergiu Constantin Enea
Harta 4. [anonimizat]: 1 Alțâna, 2 Județul
Arad121, 3 Archiud, 4 Axente Sever, 5 Batiz, 6 Bencecu, 7 Budești, 8 Cetatea de Baltă, 9
Chesler, 1 O Doștat, Il Dubova, 12 lclod, 13 Josani, 14 Laslea, 15 Luduș, 16 Păsăreni, 17
Pecica, 18 Roșiori, 19 Sebeș, 20Județul Sibiu122, 21 Sânandrei, 22 Șișterea, 23 Tarcea, 24
Târnava, 25 Tran ilvania (Ungra?), 26 Șincai .
. . .. \ 1 � ,-.
-· ·- -(;.,. :\·��–/ … c .. '/ …{.. ……
––––-
' . . � –
Harta 5. [anonimizat]: 1 Bihmm, 2 Bistrița, 3
Cetatea de Baltă, 4 Coțofenii din Dos, 5 Gomea, 6 Halânga, 7 Josani, 8 Lacu, 9 Lopadea Veche,
10 Lugoj, Il Moldova Veche, 12 Petrești, 13 Pir, 14 Plăvălari, 15 Poiana, 16 Prundeni, 17
Racoviță, 18 Săcuieni, 19 Sărata, 20 Semlac, 21 Stânca, 22 Șimleul Silvan iei, 23 Șpălnaca, 24
Tarcea, 25 Tâmăvița, 26 Teiuș, 27 Transilvania 124, 28 Trifești, 20 Vâlcele, 30 VâJtop, 31
Vermeș, 32 Vica, 33 Voia.
121 Acest topor nu e te cru1at dat01ită lipsei datelor p1ivind descope1irea exactă.
122 Acest topor nu este cartat datorită lipsei datelor privind descoperirea exactă.
123 Acest topor nu este cartat dat01ită lipsei datelor privind de coperirea exactă.
124 Acest topor nu este cartat dat01ită lipsei datelor privind de coperirea exactă.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Topoare de aramă cu brațele "în cruce" din România 173
Harta 6. [anonimizat]: 1 Albiș, 2 Arad, 3 Brad,
4 Cătina, 5 Cem1ei, 6 Decea, 7 Dobriccni, 8 Dumbrava, 9 Fedești, 10 Fundu Văii, 11 Găiești,
12 lclod, 13 Micoșlaca, 14 Moldova125, 15 Moțățci, 16 Păduren i, 17 Podolcnii de Jos, 18
Rupea, 19 Satchinez, 20 Sânnicolau Român, 21 Sânpetru Gennan, 22 Sebeș, 23 Sfămaș, 24
Sohodor, 25 Șmig, 26 Timișoara, 27 Transilvania126, 28 Turda 29 Vărd, 30 Viișoara.
�– – ––-· �,,. V � '< �· 1"'
Harta 7. [anonimizat]: 1 Bogdănești, 2
Cărășeu, 3 Comești, 4 Erbiceni, 5 Fundu Văii, 6 Găbud, 7 Moeciu, 8 Otomani, 9 Sânpetm
Ge1man, 1 O Vărd.
125 Acest topor nu este carta! datorită lipsei datelor p1ivind descoperirea exactă.
126 Acest topor nu este carta! datorită lipsei datelor p1ivind descope1irea exactă.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
174 Sergiu Constantin Enea
Harta 8. [anonimizat]: 1 Adâncata, 2 Alba
Iulia, 3Județul Arad27, 4 Beliș, 5 Bihmm , 6 Cetea, 7 Cuciulata, 8 Girișu de Cri�, 9 Mediaș, [anonimizat], 12 Satchinez, 13 Târgu Mureș, 14 Timișoara, 15 Transilvania' 9, 16 Turdaș, 17
Vădurele, 18 Voia.
�
' � – – – – –
�� ' ' .._ ,…,, �.
Hmta 9. Răspândirea topoarelor de tip Târgu Ocna: 1 Brătești, 2 Bucovin a130, 3 Crăciunești, 4
Jibert, 5 [anonimizat]1eiul Secuiesc, 7 Orosfaia, 8 Piatra Șoimuiui3 9 Români a131, 1 O
[anonimizat], 12 Fost Județ Trei Scaune' 2.
127 Ace !topor nu este crutat datorită lip ei datelor privind descoperirea exactă.
128 Acest topor nu este crutat dat01ită lip ei datelor privind descoperirea exactă.
129 Acest topor nu este crutat datorită lipsei datelor p1ivind descoperirea exactă.
130 Acest topor nu este crutat dat01ită lip ei datelor privind descoperirea exactă.
131 Acest topor nu este crutat datorită lipsei datelor privind descoperirea exactă.
132 Acest topor nu este crutat datorită lipsei datelor privind descoperirea exactă.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Topoare de aramă cu brațele "în cruce" din România
–- – ––·
1 • 1 L• • _,.
Harta 1 O. Răspândirea topoarelor de alte tipuri.
– –– – ·-·
( ., ""' Y! <(1 �1:(1 ;:<.� 175
Harta Il. Zăcăminte de cupru din România posibil exploatate in Preistorie: 1 Bălan, 2
Sândom inic, 3 Cavnic, 4 Criscior, 5 Băița, 6 Sân timbru Băiuțului, 7 Bucium, 8 Moldova Nouă
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
CERAMICA PICTAT Ă DIN ETAPA C UCUTENI B2, DESCOPERIT Ă
[anonimizat], [anonimizat] *
0/[anonimizat] A/aiba
Sondajul realizat în anul 1999, [anonimizat] a
[anonimizat], [anonimizat], pe locul unde
promontori u!, [anonimizat], a wmărit
stabilirea perioadei de construcție a vechii fortificații încă vizibile (fig. 1). [anonimizat], taie promontori u! [anonimizat]-est.
Altitudinea acestuia depășește 245,2 m iar diferența de nivel față de lunea râulețului
Draghiște este de peste 75 m1• [anonimizat] -Drnmul Ferești/o?.
[anonimizat] 80 m sud-[anonimizat], a fost trasată o [anonimizat] 24 m
și lățimea de 2 m. [anonimizat], [anonimizat], s-au găsit multe resturi de cultură
materială. [anonimizat], stâncă de
calcar. [anonimizat] o [anonimizat]. O [anonimizat]-verzuie, [anonimizat], grupul cultural Horodi ștea!Erbiceni-Gordinești, [anonimizat], prin subfazele BiC11•
[anonimizat] a fost structurat în istoriografia
contemporană pentru toată durata, 3800/3750-2700/2600 b.c. sau 4650-3500 B.C.3,
' O variantă în fi"anceză s-a prezentat la: International Symposium The 85'h [anonimizat]-[anonimizat], october 6-12 2008,
Bucharcst, publicată în O. Levitki, R. Alaiba, V. Bubulici, Gh. Coban, [anonimizat] (1), [anonimizat] (Il), campania 1999 [anonimizat] (Tll), R. Edineț., R. Moldova, în Arhiva Mu::eului
de Arheologie și Etnografie a Academiei de Știin(e Republica Moldm•a, Chișinău. 11bidem.
2 O. Levi\ki, [anonimizat] "Drumul Feteștilor", volum îng�[anonimizat]-Bârliba, Trinitas-Editura Mitropoliei .
[anonimizat]'iae, 2006.
3 Raportul cronologic între cele două culturi s-a realizat în functie de corespondențele stabilite: Precucuteni
ffiffripolie A; Cucuteni A1flripolie A-B și 81; Cucuteni A-81•2/ Tripolie 81•11 și 811; Cucuteni 81•
2ffripolie 811-C1; C1 [anonimizat] C1•11 și C11, cf. D.la. Teleghin,
Radiocarb onnoe i archeomagnitnoe datirovanie tripol'[anonimizat], Kiev, 52, 1985, p.
15; D. Monah, La datation par C14 [anonimizat], în La civilisation de
Cucuteni en contexte europeen. [anonimizat] 1984, Iași, 1987, p. 75 și unn.;
M. Petrescu-Dîmbovița, Quelques considerations concernant la civilisation de Cucuteni en contexte
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Ceramica pictată Cucuteni B2 [anonimizat]( 177
[anonimizat], [anonimizat]-[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]
[anonimizat]�a, [anonimizat],
dar nu și nordul Mării Negre4•
[anonimizat], XX, [anonimizat], [anonimizat], cu
pigmen� minerali ce au rezistat timpului, a modelului lor cosmogonic de caracter
mitologic și religios5• Deși, [anonimizat], aspectele
decorative au fost apropiate de cele obținute în tehnica picturii.
Ceramica
Ceramica cucuteniană descoperită în sta� [anonimizat], în prima sec�une,
[anonimizat], B2-respectiv C�a, în mare măsură era
fragmentar d, uneori cu pictura păstrată doar p�al. [anonimizat], [anonimizat] -motive, [anonimizat], fină nepictată (fig. 2; 3/4-6) sau
pictată (fig. 3/1-3; 4-7) și ceramica de tip Cucuteni C (fig. 8-9).
Ceramica fmă cuprinde circa 1850 fragmente, din care buze 272, pereți 1438 și
baze 137, a fost modelată dintr-o [anonimizat], cu rare excepții
degresată și cu pietricele mici calcaroase . [anonimizat], a dat vaselor o [anonimizat]-gălbuie, [anonimizat]. În câteva cazuri arderea a fost incompletă. Bazele a două
vase au amprente de nuiele. Morfologic, independent de starea fragmentară a
materialului, [anonimizat] B2: pahare-cupe, străchini, cralere-castroane, capace,
[anonimizat] –
chiupuri. [anonimizat] a buzei, subțiată, ușor rotunjită sau îngroșată
interior.
[anonimizat], [anonimizat]-[anonimizat] >.71 Cong�·ee.� [anonimizat], 1, 1993, p. 548; M.
Mantu, Cultura Cucuteni. Evolutie, cronologie, legAturi, Piastra Neamt, V, 1998, p. 193 și urm.
4 A. Niru, [anonimizat]-Usatovo, în
CI, 1977, p. 208; V. Sorokin, Modalitlțile de organizare a așezlrilor complexului cultural Cucuteni
Tripolie, [anonimizat], 1993, p. 85.
5 D. Monah, Plastica antropomorfli a [anonimizat], Piatra Neamț, 1997; R. Alaiba,
[anonimizat]-europene cultul bourului (bovideelor). [anonimizat]-Ducica, 2000, p. 295 și urm.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
178 [anonimizat] C.
[anonimizat]-[anonimizat], dar nu se
exclude posibilitatea ca pe unele din fragmentele păstrate motivele să se fi șters. O
[anonimizat] s-au
modelat din aceeași argilă din care s-au realizat vasele pictate. Unele s-[anonimizat] , [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat], capace, [anonimizat].
De la paharele cu gât cilindric sau ușor tronconic și corp bombat sau
bitronconic s-au păstrat doar fragmente. [anonimizat] s-a șters.
Străchinile sunt mai numeroase și s-[anonimizat],
[anonimizat] (fig. 2/3, 5; cu
f3t.uzll== 58; 56 cm; h == 9,5; 12,2 cm; 3/6 cu "ooză== 26; h == 9,3 cm), ultima a [anonimizat] o perforare,
[anonimizat].
Capace -[anonimizat]-[anonimizat] (fig. 2/4; 3/4-5; "ooză== Il ,5 și 12,7; h == 4,4 și 5 cm).
Un fragment provine de la un vas cu marginea evazată și co1[anonimizat](fig. 2/1; "ooză== 14; h == 3,4 cm).
[anonimizat], dreaptă și c01pul bombat, s-a păstrat marginea și
gâtui (fig. 2/2; 0ooza== 29; h == 4,8 cm).
[anonimizat]. Din
inventarul ceramic recuperat s-au desenat și câteva baze drepte (fig. 217-9; tiJbazA= 13,5;
12; 12,5 cm; h == 7,2; 3,4; 1,8 cm).
[anonimizat]/ar Cucuteni B 1, gntpele & și 1;
[anonimizat], au fost lucrate dintr-o
[anonimizat], [anonimizat], la temperaturi ridicate și au o [anonimizat]
gălbuie. După modelare și fmisare s-au acoperit cu angobă fină de culoare alb
gălbuie, [anonimizat] (fig. 5/2) pe care s-a [anonimizat] &. (fig. 3/1-3; 4-5) și �(fig. 6-7), ale subfazei Cucuteni B2. Uneori
stratul de culoare albă nu era suficient de gros pentru a acoperi i culoarea naturală a
vasului.
[anonimizat] -marginea, [anonimizat]. După pictarea lor cel mai des se lustruiau cu ajutorul unor galeți. Între
motive apar compoziți i simple, [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], clepsidre, o crenguță, probabil și părți de
siluete zoomorf e.
Cucuteni B1, grupa &
Paharele-[anonimizat]://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Ceramica pictată Cucuteni B1 [anonimizat] 179
[anonimizat]. Un fragment provine de la un
exemplar cu marginea cilindrică și corpul arcuit aproape în unghi drept. Sub buza
acestuia s-[anonimizat] (fig. 411; "'ooza= 9; h = 8,4 cm).
[anonimizat], precum și în alte
așezări ale fazei Cucuteni B, și, [anonimizat], tronconice, [anonimizat]. Pentru omamentarea străchinilor s-a folosit mai ales pictura
bicromă a stilului E, ordonată în mai multe variante compoziționale. Pe două
exemplare mici motivul în formă de cruce s-a realizat prin intersectarea a [anonimizat] -[anonimizat] (fig. 3/2; "'ooza= 11 ,5; h = 4,8 cm). Din marginea exterioară a
[anonimizat], pornesc tot benzi formate din două linii (fig. 4/3; 0buzA= 15,7; h = 6,5 cm).
[anonimizat], în exterior sub buză s-[anonimizat], [anonimizat], dar asimetrice. [anonimizat] (fig. 4/2; 0buzA= 26,5; h = 8,9 cm).
[anonimizat], [anonimizat], dar
dispuse între linii6• Motivul cruciform s-a [anonimizat]-un cerc7 sau a fost sugerat prin întretăierea vârfurilor a [anonimizat] E,8•
Pe străchinile de dimensiw1i [anonimizat], s-[anonimizat], în stil c, ove, [anonimizat], pe margini mai late (fig. 4/5-6; 0ooza= 39; 49; h = 5,8; 6,5 cm), sub buză
cu scurte linii oblice sau doar mici triunghiri alungite în forma crestăturilor. [anonimizat]. Suprafața interioară nu s-a
ornamentat.
Craterele-[anonimizat],
s-au ornat cu ove și alte motive anexe (fig. 4/4; 0buz11= 28,5; =9 cm) [anonimizat] S orizontale.
Din vasele cu gât inalt și cmp bombat s-au păstrat mai ales fragmente. [anonimizat] (fig. 5/4; 0ruză'bazA= 8 și 7,8; h=16,2 cm) s-a
conservat întreg. Pe stratul de slip albicios s-a [anonimizat], care a rămas neornamentată. Registrul decorativ s-a [anonimizat] a [anonimizat].
h M. Petrescu-Dimbovita, [anonimizat], Trușcști. [anonimizat]-lași, 1999, p. 459, fig. 34212a-b, 5a-b.
7 Ibidem, fig. 342/3a-b; 6a-b.
H Ibidem, fig. 342/la-b.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
180 [anonimizat], acoperit sub buză cu o [anonimizat] o [anonimizat], [anonimizat] o [anonimizat] (fig. 5/1;
"'ruza=18; h=7,4 cm).
V ase amforoidale. [anonimizat], [anonimizat], între ele una pictată bicrom cu negru pe fond brun (fig. 5/2; 1Jt,uza=22; h=9 cm).
[anonimizat], mai provin și câteva fragmente pe care
s-au păstrat părți din diferite compoziții ornamen tale pictate cu negru pe fond alb (fig.
5/3, 6; Ot,uza=44; 32; h=11; 10,4 cm), semicercuri sau benzi marcate cu mici segmente
(5/5; IF46; h=17,5 cm). [anonimizat].[anonimizat] (fig. 417;
"'ruza=56; h= 18,4 cm).
Capacele sunt relativ puține. [anonimizat], buza scurtă și ușor evazată. [anonimizat]. Ornamentul este foarte simplu: [anonimizat], segmente și spre buză ovaluri întrerupte de linia
marginii. [anonimizat], s-a [anonimizat], acoperite tot cu negru (fig. 3/1; 1Jt,uza=12,4; h=4 cm).
Altul, mai mic, s-a [anonimizat] (fig. 3/3; "'ruza=15; h=3,8 cm).
Cucuteni B2. gn1pa s
Vasele pictate în stil s, s-[anonimizat], [anonimizat] ș.a. [anonimizat] a vasului, uneori
divizată de benzi late verticale.
[anonimizat] o [anonimizat], avea pe umăr o [anonimizat] (fig. 6/1; a=IO; h=6,7 cm).
Străchini. [anonimizat] – [anonimizat]
s-a [anonimizat] (fig.
6/3; IF40; h=11 cm), pentru ca din a [anonimizat], o parte dintr-o [anonimizat] (fig. 6/4; a=38; h=14,2 cm).
[anonimizat], oblice, care se intersectează
(fig. 6/5; 0=40; h=14,5 cm). Marginea evazată a unui crater s-a acoperit cu o bandă
neagră și sub ea cu o [anonimizat], pe care s-[anonimizat], lin oval și un romb
alb (fig. 7/2; a=25,5; h=7,5 cm).
Ornamentul de pe gâtui scund și de pe c01[anonimizat], in mijloc cu linii subțiri roșii (fig.
7/1; a= 11 ,5; h=5,8 cm); pentru ca pe altul de sub buză să înceapă cu o bandă lată
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Ceramica pictată Cucuteni B2 [anonimizat] 181
neagră, urmată de o [anonimizat], probabil, șase
benzi liniare bicrome (fig. 6/2; f2Jooza=17,8 cm; h=7,3 cm). De la un alt vas din care s-a
păstrat o [anonimizat] o [anonimizat]. Din ultima se desprinde o [anonimizat] o [anonimizat] o parte dintr-o ovă (fig. 7/5; 0=9,5; h=8,7 cm). [anonimizat]. are sub buză o [anonimizat], tăiată de o [anonimizat] s-au păstrat și alte motive (fig. 7 /3; e= 12; h= 10,5 cm).
Recipicntcle ovoidale nu au fost prea nwneroasc. [anonimizat], evazată, [anonimizat],
îngroșat mult în dreptul gâtului și corpul rotunjit. Sub buză și pe gât s-a pictat câte o
[anonimizat] o [anonimizat]. [anonimizat],
[anonimizat] (fig.
7/4; e=40; h=l2,2 cm).
Analiza formelor și a omamentației ceramicii pictate a [anonimizat] E:, cu negru pe fondul alb
[anonimizat] �. cu negru și
roșu liniar sau etalat. Stilurile menționate au permis încadrarea nivelului de Jocuire
cucutenian în secvențe le culturale din B2• [anonimizat], cu excepția așezării Brânzeni lll9, care s-a datat în Cucuteni B2b, nu au fost
cercetate până în prezent prin săpături sistematice.
În spațiul de la vest de Prut prezintă analogii cu descoperirile mai vechi de la
Cucuteni-C etățuie, pentru stilul g10, dar și pentru stilul �1 1, [anonimizat]12 sau cu ceramica pictată a ultimei faze de la Trușești
r . 13
1 ugweta .
Ceramica de tip Cucuteni C
[anonimizat] 60 [anonimizat] (fig. 9/2),
calcar (fig. 9/7) sau șamotă (fig. 8/3), [anonimizat]-[anonimizat].[anonimizat] u-verzuie14•
Clasificarea s-a realizat în funcție de forma vaselor și decorul acestora. [anonimizat], vase
'' Y.l. Marchevici, Pozdne -[anonimizat], 1981, p. 33 [anonimizat]. 62; 98.
w H. Schmidt, [anonimizat]. Die befcstigte Sicdlung mit bemalter
Keramik \'[anonimizat]-Leipzig, 1932, p. 39, pl.
17/3-8, 11-14; 20/4, 6; 21/3-13.
11 Ibidem, p. 41-42, pl. 20/5; 21/14.
1� M. Petrescu-Dim bovita el a/ii. Cucuteni -Cetățuie. Săpăturile din anii 1961-1966. [anonimizat], XIV, 2004, p. 196 și urrn., !ig. 338-343.
13 M. Petrescu-Dimbovița, M. Florescu, A. Florescu, op.cit., p. 454 și urm., !ig. 338-340.
14 R. Alaiba, Categoria ceramicii Cucuteni de tip C, in Drevncj�ic Ob�l!nosti zemledel'ccv i
skotovodov scvernovo pril!ernomorija (v. tyc. do n.e. -V bek n.e.), in Materi aly TII Mejdunarodnoi
Konferencii Tiraspol, 5-8 nojabrija 2002 g, Tiraspol, 2002, p. 63 și urrn.; Eadem, Ceramica Cucuteni de
tip C [anonimizat], rai. Edinet, [anonimizat], [anonimizat]
Vadul lui Vodă, 2004, p. 28 și urm.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
182 [anonimizat] S și de la vase mai mici. De obicei s-[anonimizat] o
parte a corpului cu striuri: [anonimizat] (fig. 8); sau crestături : [anonimizat] S (fig. 9/1, 3-7). Un crater și o bază nu au decor (fig. 9/2, 8).
[anonimizat]: [anonimizat] (fig. 8/1, 5) și vase cu
gât înalt și corp bombat (fig. 8/2-4, 6), dintre ultimele un singur vas are crestături și
decor adâncit iar pe umăr o proeminență (fig. 8/4).
[anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], des utilizată, "un vas de fiert", cum îl numea
Hubert Schmidt15• Un castron care se afla pc SIJM14,30, [anonimizat] S arcuit și marginea striată, a fost modelat din pastă degresată cu multă
scoică și s-a [anonimizat]. Craterul apărut pe SI, M 12,70, [anonimizat] (fig. 8/5; 0bw:J=l6 cm), [anonimizat], are corpul
puternic ar cuit și buza ușor înclinată exterior. La limita dintre marginea striată și corp
s-a aplicat o mică toartă. În registrul format între limita de jos a [anonimizat] o bandă liniară incizată. [anonimizat], sub margine, a [anonimizat] (Capra hircus), devine cel mai deosebit exemplar din categoria cer amicii
de tip Cucuteni C.
Vasele cu gât înalt și corp bombat sunt destul de numeroase. S-au modelat din
lut degresat cu scoică (fig. 8/6; 0 = 24 cm) sau șamotă (fig. 8/3; o=20 cm). [anonimizat], de obicei dreaptă (fig. 8/3), arcuită exterior (fig. 8/6)
sau limitată de corp prin mici pastile (fig. 8/4; o=32 cm). [anonimizat], [anonimizat] s-au trasat până
spre baza vasului (fig. 8/7).
[anonimizat]. O [anonimizat] (fig. 9/7; a=l6 cm), [anonimizat]. [anonimizat]
cenușie, [anonimizat], [anonimizat],
[anonimizat] (fig. 8/2; a=l4 cm). Sub buză
și umăr se vede locul de prindere a unei mici toarte.
[anonimizat]: [anonimizat] S (fig. 9/1, 4-6).
Bolul modelat din pastă lutoasă (fig. 9/6; o=l6), [anonimizat]-deschisă, [anonimizat], are buza rotunjită și
crestată exterior. [anonimizat],
[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] (fig. 9/4-5; o=30 x 2 cm).
[anonimizat] S, degresat cu scoică, a fost ars
15 Eadem, Ceramica Cucutcni de tip C [anonimizat], p. 43, B 21 și 22.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Ceramica pictată Cucuteni B2 [anonimizat] 183
cărămiziu. Sub buza evazată și tăiată drept s-au realizat crestături iar la baza mar ginii
drepte s-a aplicat o proeminență (fig. 9/1; 0=32 cm).
Ceramica fără decor adâncit este cel mai puțin numeroasă. O [anonimizat], [anonimizat]-[anonimizat], are spre gât o proeminență
alungită (fig. 9/3; 12J=30). Forma se leagă de vasele cu buza crestată.
O [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], provine de la un vas cu corp bombat (fig. 9/2;
"'= 12 cm), probabil o formă apropiată de cerarnica cucuteniană. O bază, degresată cu
scoică (fig. 8/7; "' = 10 cm), a fost arsă oxidant și prezintă o culoare cărămizie. [anonimizat]/m Il, specifică pentru secvența cronologică Cucuteni B2[anonimizat] 16•
Considerații
Descoperirea în același complex a [anonimizat],
scoică, mai rar calcar sau șamotă presupune o contemporaneitate a lor. [anonimizat] C, [anonimizat] B2, [anonimizat],
[anonimizat].
[anonimizat]!Erbiceni-Gor dinești17, ce a [anonimizat]- Tripolie. Cerarnica de tip C [anonimizat] o [anonimizat], ce o individualiz ează.
[anonimizat], mai
importante sunt cele de la Brânzeni III 18, lași-[anonimizat] B 1•219,
Cucuteni-Cetățuie20, Gura Văii21, [anonimizat].
[anonimizat] o [anonimizat] B-Tripolic C1•
1" R. Alaiba, Grădinaru, Noi descoperiri de ceramică de tip Cucuteni C [anonimizat]
7]waco-Dacica, XXII, 2002, p. 67 și urm .
1' R. Alaiba, [anonimizat]-Dacica, XVI, 1-2, 1995, p. 25 și urm. IH V.l. Man;hcvici, op. cit., p. 33 și urm.
10 M. Dinu. [anonimizat]/V, 6, 1955, p. 703, fig. 14.
20 R. Alaiba, în M. Petrescu-Dîmbovița el a/ii, op.ciL, p. 229 și urm .. fig. 225-244.
21 A. Nitu. C. Buzdugan, C. Eminovici, Descoperirile arheologice de la Gura Viii (municipiul Gh.
Gheorghiu-Dej), în C arpica, IV, 1971, p. 1 07 și urm .
22 V. Chirica, A. Nițu, [anonimizat]. [anonimizat] 1984, 1987. p. 289-290; [anonimizat]�, VTI-VIII, 1989, p. 23-26.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
184 [anonimizat] J'etape Cucuteni �. decouverte a Trinca-[anonimizat] d'Edineț, Republique de la Moldavie
Resume
Le sondage realise en 1999, sur la colline situee ă [anonimizat], dans l'[anonimizat] d'Edineț, [anonimizat], [anonimizat], a etc
effectuc pour etablir la periode de construction de l'ancienne fortification encore visible.
[anonimizat], on decouverte beaucoup d'[anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat] :
ceramique fine sans peinture (fig. 2; 3/4-6), ceramique fme peinte (fig. 3/1-3; 4-7) et ceramique
de type Cucuteni C (fig. 8-9). La ceramique fme contient environ 1850 fragments, dont 272
levres, 1438 murs et 137 bascs. Les bases de deux pots ont des empreintes de branchage.
Morphologiquement on peut identifier toutes les categories de base des recipients proprcs ă [anonimizat]-phase 82, [anonimizat]
82, les groupes et : verres ă pied -coupes, terrines, crareres -casseroles, couvcrcles, pots ă [anonimizat]-silos.
[anonimizat] â gauche et ă [anonimizat] 8[anonimizat]-Țuguieta, Cucuteni-C etățuie, [anonimizat]- Pe
Holmll.
[anonimizat] â l'identification d'[anonimizat] 8-Tripolie C1•
Traduire par Coralia Costaș
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Ceramica pictată Cucuteni B2 [anonimizat] 185
Fig. 1. [anonimizat] 1-3.
[anonimizat] 1-3.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
186 [anonimizat]. 2. Trinca -La Șanț. Fragmente de: vas cu marginea evazati și corp bombat 1, [anonimizat] 2; străchini 3-6; baze 7-9. Cucuteni B2•
Trinca -La Șanț. Fragments de : vase â bord evase et corps arr ondi 1, [anonimizat] 2; terrines 3-6; bases 7-9. Cucuteni B2•
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Ceramica pictată Cucuteni 82 [anonimizat] 187
Fig. 3. Trinca -La Șanț. Fragmente de capace 1, 3-5; străchini 2, 6. Cucuteni �. stil c 1-3.
Trinca-La Șanț. Fragments decouverdes 1, 3-5; terrine 2, 6. Cucuteni 82, style & 1-3.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
188 [anonimizat]
1
Fig. 4. Trinca-La Șanț. Fragmente de: pahar-cupA 1, strAchini 2-3, 5-6; crater 4; corp
vas. Cucuteni B2, stil &.
Trinca-La Șanț. Fragments de: verre-coupe 1, terrine 2-3, 5-6; cratere 4; corps vase
Cucuteni B2, style &.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Ceramica pictată Cucuteni 82 [anonimizat]. 5. Trinca-La Șanț. Fragmente de: vas cu gât înalt 1, 5; vas amforoidal 2;
fragmente ceramice 3-4, 6. Cucuteni 82, stil &. 189
Trinca-La Șanț. Fragments de : vase a cou baut 1, 5; vase amphoroldal2; fragments
ceramique 3-4, 6. Cucuteni 82, style c.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
190 [anonimizat]
·�
\
\
Fig. 6. Trinca – La Șanț. Fragmente de: pahar 1; vas cu gât scund și corp bombat 2;
străchini 3-4; bol 5. Cucuteni 82, stil �·
Trinca -La Șanț. Fragments de : verre 1; vase â cou court et corps arrondi 2; terrines 3-
4; bol 5. Cucuteni 82, style �.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Ceramica pictată Cucuteni B2 [anonimizat] 191
4
Fig. 7. Trinca-La Șanț. Fragmente de: vase cu gât scund și corp bombat 1, 5 crater 2;
vas piriform 4. Cucuteni B2, stil !;.
Trinca -La Șanț. Fragments de : vase a cou court et corps arrondi 1, 5 cratere 2; vas
piriforme 4. Cucuteni B2, style �.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
192 O [anonimizat]. 8. Trinca-La Șanțl999. Fragmente de: castron 1; vase cu gât înalt și corp bombat
2-4, 6; crater 5; corp vas 7. Ceramica de tip Cucuteni C.
Trinca-La Șanțl999. Fragments de : casserole 1; vase â cou haut et corps arrondi 2-4,
6; cratere 5; corps vase 7. La ceramique de type Cucuteni C.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Ceramica pictată Cucuteni B2 [anonimizat] 193
–
Fig. 9. Trinca-La Șanț 1999. Fragmente de: vas cu profil în S 1; crater 2; vase cu gât
înalt și corp bombat 3-5; bol uri 6-7, bază 8. Ceramica de tip Cucuteni C.
Trinca – La Șan{ 1999. Fragments de: vase ă profil en S 1; cratere 2; vase ă cou haut et
corps arrondi 3-5; bols 6-7, base 8. La ceramique de type Cucuteni C.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
PIESELE DE TIP WIETENBERG DE LA COSTIȘA (JUD. NEAMȚ)
Anca-Diana Popescu
În cursul vechilor cercetări și a celor recente efectuate în situ] din epoca
bronzului de pc Cetățuia de la Costișa Uud. NeamO au fost descoperite mai multe
fragmente ccramice și o [anonimizat], culturii Wietenberg. Piesele se află în colecția Institutului de
Arheologie "Vasile Pârvan", două dintre ele fiind publicate cu alt prile/.
1. [anonimizat]-rectangulară2 (Fig. 111, 3/2), lucrat
dintr-o pastă de bună calitate cu cioburi pisate în compozi�e; [anonimizat]. [anonimizat] ,,X"-[anonimizat]. Marcajul păstrat este: Cos. 59, S.J, c. 11, -0,40.
2. [anonimizat] a buzei (Fig. l/4, 3/3). [anonimizat]�e,
[anonimizat],
fapt datorat arderilor secundare. Fragmentul este decorat pe buză cu un șir de ,,X"-[anonimizat].
Ornamentul este realizat prin incizie. În ce privește contextul său de descoperire avem
informa�a că a fost găsit în 1959, în suprafața S.II, c. 5, la -0,30 m.
3. [anonimizat], de
culoare cenușie la exterior și interior (Fig. l/2, 3/l). Castronul din care provin avea
diamentrul interior de cea. 48 cm. [anonimizat] o arată pata cafenie de la partea exterioară. [anonimizat], cu cioburi pisate în compoziție. Cele două fragmente nu au fost
ornamentale; s-a păstrat marcajul: Cos. 59, S111a, c. 1, -0,50, de sub pietre.
4. Fragment din muchia unei piese de formă rectanguJară·1 (Fig. l/3). Este
lucrat dintr-o [anonimizat], însă cu
suprafețele corodate Ia exterior și interior. [anonimizat], se
distinge o bandă umplută cu "X"-uri înlănțuite. Nu sunt informații privind contextul
de descoperire.
5. [anonimizat],
1 A Popescu, in SCIVA, 57, 2006, 1-4, p. 113-128, fig. 4/3, 5. În monografia lui N.G.O. Borollka, Die
Wietenberg-K ultur, VPA, 19, 1994, 1, p. 34, cat. 139 (citat in continuare: Boroffka, Wietcnberg), există
informa�a, [anonimizat] 4 fragmente cernmice
aparținând culturii Wietenberg. Despre prezența fragmentelor ceramice Wietenberg în situ! de la Costișa se
mentionează și în: A Popescu, R Băjenaru.în Mem4ntiq, 23,2004, p. 289.
2 A Popescu, op.cit., p. 117, 119, 125, fig. 4/3.
31bidcm, p. 117, 119, 125, fig. 4/5.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Piesele de tip Wietenberg de la Costișa (jud. Neamț) 195
judecând după ușoara arcuire a buzei și a benzilor incizate de sub aceasta (Fig. 115).
Pasta este de bW1ă calitate, [anonimizat].
[anonimizat], iar in exterior cărămiziu cu o pată
cenușie. [anonimizat] ,,X"-uri.
Către una dintre marginile fragmentului se văd și două linii incizate vertical.
Fragmentul a fost găsit in 2002, in interspațiul dintre casetele F și G, desființat in
cursul aceleași campanii de săpături4, c. 5d, -0,40 m, intr-W1 gang de animal.
6. Fragment din buza W1[anonimizat]1ă, [anonimizat] (Fig. 116, 3/4). Decorul amplasat
pc margine este format din trei benzi orizontale umplute cu ,,X"-uri. Fragmentul a fost
găsit in 2002, caseta G, c. 6d, -0,27 m, între pietrele depW1erii Monteoru Ic2-lcl.
Există posibilitatea ca acest fragment și cel descris anterior (nr. 5) să facă parte din
același vas.
7. Fragment dintr-o [anonimizat], cu W1 diametru
de aproximativ 10 cm (Fig. 2). Este posibil ca fragmentul să aparțină W1ei psalii
discoidale; se observă urmele a două perforații circulare care se aflau către mijlocul
psaliei. Fragmentul este lustruit pe W1a [anonimizat] o bandă incizată umplută cu "X"-uri. Traiectoria circulară a motivelor
decorative a reprezentat W1 argument in favoarea afirmației legate de forma discoidală
a piesei. Perforațiile au fost făcute după ce psalia a fost ornamentată. Piesa are pete
cenușii pe partea lustruită și decorată. A fost găsită in 2005, in sec�W1ea S.II, c. Il g, –
0,32 m (terenul se afla in pantă ușoară), sub pietrele depW1erii Monteoru Ic2-Ic1, in
asociere cu ceramică de tip Costișa.
În jurnalul de șantier din 1959 al lui Alexandru Vulpe sW1t menționate încă
două fragmente ceramice Wietenberg. Un fragment provine din buza W1Ui castron și
este decorat pe margine cu două benzi orizontale care con� ,,X"-uri înlănțuite (Fig.
117). Fragmentul a fost găsit in șanțul "de apărare" nr. 1 (secțiW1ea S.I'), in partea
dinspre S a "Cetățuii", la -2,50 m, împreună cu pietre și fragmente ceramice
Monleoru; nu a fost deocamdată identificat in colecția Institutului de Arheologie
"Vasile Pârvan" sau in cea a Complex ului Muzeal Neamț5• Un al doilea fragment a fost găsit in sccțiW1ea S. IV/59, în partea centrală a careului 4, la -0,40 m, zonă in care
se afla ceramică de tip Coslișa. Nu avem o schiță a ciobului și nici o descriere a lui.
Nu este exclus să fie chiar fragmentul Iară marcaj descris anterior.
[anonimizat] S.III/59, provine dintr-W1 [anonimizat] (TE 1 a conform clasificării lui Boroftka). [anonimizat], cu
lobi deschiși. Potrivit împărțirii cronologice a culturii Wietenberg propusă de
4 În anul 2002, [anonimizat], [anonimizat] F, G,
H, cu dimensiWlile de 4 x 4 m, [anonimizat] 1 m. [anonimizat] 1 m [anonimizat] o secțiune cu
dimensiunile 14 x 4 m, orientată 5900 o/[anonimizat] a primit sigla S.W02. În anul2004, S.TI a [anonimizat] 14 x 10 m.
\ Cea mai mare parte a materialelor arheologice descoperite în 1959-1960 [anonimizat] a finanțat, [anonimizat].
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
196 Anca-[anonimizat] A2-B6• Același autor menționează că motivul decorativ alcătuit din benzi
umplute cu ,,X"-uri (tipul VD4, conform clasificării sale) se întâlnește în faza
timpurie a culturii Wietenberg (faza A)7• [anonimizat] a ne permite să reconstituim
forma exactă a pieselor din care provin.
În ceea ce privește contextele în care fragmentele ceramice Wietenberg au fost
găsite este de menționat că trei se aflau în asociere cu pietre și fragmente ceramicc
Monteoru Ic2-Ic 1, [anonimizat] a [anonimizat]. Pentru unul
dintre fragmente se poate doar afirma că a [anonimizat] a avea date mai precise cu privire la asocierea lui cu materiale Costișa sau
Monteoru. Fragmentul de os decorat a [anonimizat].
Prezentări referitoare la aspectul și succesiunea complexelor din epoca
bronzului descoperite pe platoul înalt al Cetățuii de la Costișa au fost deja publicate8•
[anonimizat]- stilurile ceramice Ic2-Icl ([anonimizat] 33), [anonimizat] (vetre,
aglomerări de chirpici) cu vase întregi sau fragmente ceramice Costișa. Atât
complexele Monteoru Ic2-Ic 1, [anonimizat]-Wl sol de culoare cenușie.
Depunerea cu materiale Costișa a fost deranjată de amenajarea monteoreană; unele
complexe Costișa au fost distruse și împrăștiate, o parte din vasele Costișa au fost
încorporate între pietrele stratului Monteoru9 • Tocmai datorită acestei situații
deosebite este dificil de precizat care a fost contextul real al fragmentelor Wietenbcrg
Ia Costișa. Înclin să cred totuși că piesele Wietenberg sunt în asociere cu materialele
Monteoru. [anonimizat]2-Icl fiind cel puțin parțial
contemporane.
[anonimizat], [anonimizat]-și
exercite controlul și accesul către resursele din zonă. În multe situri Monteoru au fost
descoperite fragmente ale WlOr vase Wietenberg 10, dar semnificativă este și prezența
6 Gh. Baltag, N. Boroffka, în SC!VA 47, 1996,4,384-385.
7 Borollka, Wietenberg, p. 249. În așezarea de la Derșida (jud. Sălaj), castroanele cu lobi deschiși se
îniâlnesc în nivelurile 2-5 ([anonimizat]), iar motivele decorative alcătuite din
benzi umplute cu linii întretăiate, ,,X"-wi și zig-1.ag-wi apar încă din nivelul 1 (faza Wietenberg 1), cf. N.
Chidioșan, [anonimizat]. [anonimizat], 1980, p. 68-83.
R A. Vulpe, M. Zamoșteanu, Î1l Materiale, 8, 1962, p. 309-316; Popescu, Băjenaru, op.cit., p. 277-294;
Popescu, în SCJVA 54-56,2003-2005, p. 314-315,319-320.
9 Cești și amforete Costișa au fost puse intenționat cu gura în jos printre pietrele depunerii Monteoru.
10 O lista completă a situtilor Monteoru în care au fost găsite materiale apat1inând culturii Wietcnberg la
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Piesele de tip Wietenberg de la Costișa Uud. Neamt) 197
WlOr fragmente ceramice din vase Monteoru în arealul culturii Wietenberg 11• Pentru
ilustrarea acestei ultime situații amintesc doar situl de la Păuleni Uud. Harghita), Wlde
în asociere cu ceramică Wietenberg au fost descoperite fragmente din cești Monteoru
decorate în stil Ic112• [anonimizat] o ceramică asemănătoare celei de tip Costișa 13.
[anonimizat], [anonimizat] a putea reîntregi vreW1 vas. [anonimizat] s-a găsit ceramică Wietenbcrg situația este aceeași: doar
fragmente din vase. O excepție ar reprezenta-o descoperirea de la Palanca Uud.
Vrancea), [anonimizat], cu decor
Wietenberg; nu avem însă informații asupra contextului în care a fost găsit14• [anonimizat] "deschise ", cu o [anonimizat]. Din ceea ce s-a publicat și atât cât se poate distinge din ilustra�a
[anonimizat] o bună parte din fragmentele Wietenberg găsite în
depWlerile Monteoru provin tot din vase "deschise ", [anonimizat]15• [anonimizat].
Castroanele cu gura lobată și ceștile cu două torti supraînăltate SWlt vase a căror
apartenen{ă [anonimizat], formei lor
distinctive; castronul lobat este o [anonimizat], de regulă cu șa și prag sau cu doi lobi
laterali la pa.1tea superioară a torții, pentru cultura Monteoru. Aceste vase SWlt expresii
ale identității comWlității căreia îi apartin. O posibilă explicație pentru prezenta
ceramicii Wictenbcrg în situri Monteoru ar constitui-o intenția elitei locale
monteorene de a etala relațiile pe care le are; e un mod de a-și manifesta puterea și de
a-[anonimizat].
[anonimizat]-o psalie.
Reconstitutirea formei exacte a psaliei de la Costișa este dificilă datorită
dimensiWlilor reduse ale fragmentului găsit. Am presupus că ar fi avut formă
discoidală pc baza traiectoriei circula.� ·e a benzilor cu linii incizate care omează partea
șlefuită a piesei (Fig. 2/2).
[anonimizat], [anonimizat], 1, p. 12-98; M. Florescu, [anonimizat], 5, 1971, p. 37-73.
11 E. Zaharia, [anonimizat], [anonimizat], Il,
1990, 1-2, p. 33-37.
12 V. Cavruc, D. Buzea, în Angustia 7, 2002, p. 41-S!:l, pl. X/1-2, XIV/8, XVIn.
JJ Ibidem, p. 41-88.
14 V. Bobi, in VranceaStCom4, 1981, p. 47-77, fig. 11/3.
15 Observa�e [anonimizat].cit., p. 64.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
198 Anca-Diana Popescu
Grecia16• [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]17•
Cele mai numeroase piese de acest fel găsite în zona extracarpatică provin din
situri aparținând culturii Monteoru: trei psalii discoidale cu spini la Sărnta Monteoru
(jud Buzău), W1 fragment de psalie cu spini la Cârlomănești (jud. Buzău), două psalii la
Brad (jud. Bacău). O [anonimizat] o formă trapezoidală, a fost găsită în așezarea
de la Răcătău (jud. Bacău), în depWlerea Monteoru 1 • Din mediul Wietenberg au fost
publicate doar două psalii trapezo idale din os descoperite la Oarța de Sus (jud.
Maramureș), într-o groapă, împreWlă cu resturi din scheletele a doi cai19• Un număr
semnificativ de psalii discoidale și triW1[anonimizat]-Gyul avarsand/Fiizesabo n/0• [anonimizat]-[anonimizat]; o particularitate a [anonimizat] o constituie lipsa spinilor pe partea neșlefuită. [anonimizat], cea. 2000-1700 BC1• Folosirea
psaliilor nu este absolut necesară pentru călărit. Însă pentru elita masculină a epocii
bronzului folosirea cailor spectaculos împodob iți era o altă modalitate de afirmare a
pozitiei sociale, a [anonimizat] i importante ale acestui
harnașament deosebit22•
[anonimizat] o parte a psalici. Interesant este faptul că în siturile
Wietenberg acest gen de piese nu pare să fi fost răspândit. [anonimizat] o parte și de alta
a [anonimizat] a [anonimizat] a.Chr.
lh N. Borollka, Bron7.e-[anonimizat], 4, 1998 (1999), p. 109, 114 (citat in continuare : Borollka.
Geweihtrensen knebel).
17 [anonimizat] A. Oancea, [anonimizat]-Dacica 1, 1976, p. 59-75; H.-G. Hiinel, [anonimizat]. [anonimizat]/2, Munchen, 1981, p. 35-64, 173-
178; Borollka, Gcweihtrens enknebel, p. 81-135.
1� Nu am informalii despre contextul exact al piesei. Psalia este inedită și se păstreazâ in colectia Muzeului
,,Julian Antonescu" [anonimizat]. inv. 13177.
19 [anonimizat]. Borollka, Geweihtrensenknebel, p. 92.
�o W. Mcicr-Arendt (ed.), Bronzczeit in Ungarn. [anonimizat], Frankfurt am Main, 1992, p. 74-75, 196-197.
�1 [anonimizat], Pokrovsk și Alakul se găsesc la V.A. Trifonov,
Radiouglerod i arkheologi ja, 1996, p. 60-64; L. Koryakova, A.V. Epimakhov, [anonimizat], 2007, p. 12-17. Pentru datarea culturii
Gyulavat>and/[anonimizat] (ed.), op.cit., p. 44-45.
�� Borollka, Geweihtrensenknebel, p. 114-117.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Piesele de tip Wietenberg de la Costișa Uud. Neamț)
The Pieces ofWietenberger type from Costișa (Neamț District)
Summary 199
This paper is concemed with the presentation of seven pottery sherds and a fragmentary
bone artefact belonging to the Wietenberg culture discovered during the archaeological
excavations at the Bronze Age site of Costișa-"Cetățuia" (Neamț county). Most of the
Wietenberg pottery sherds found are fi"om the rim of the "opened" bowls (Fig. 1; 3). The
sherds arc dccorated with stripes filled with X-shaped incisions. The bone piecc is pretty small
and it is difficult to specity thc exact shapc and size (Fig. 2/1 ). [anonimizat] a round shapc ofthc initial bonc
artefact (Fig. 2/2). [anonimizat] a [anonimizat]
(psalia). The Wictenberg artefacts occur in both Montcoru Ic2-Ic 1 and Costișa deposits.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
200
–� … –�· �-. -:� .
. . ·. · •. ·.··,:·;::
\ ' ,!.
-==-
0 3cm '
1 1 Anca-Diana Popescu
1
4�- =
..
5�-� 6�- . �
\ \ \ r:;;; }}
Fig. 1: Fragmente ceramice de tip Wietenberg de la Costișa (7. după schița din jurnalul de
șantier a lui Alexandru Vulpe; fără scară).
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Piesele de tip Wietenberg de la Costișa Uud. Neamt)
o 3cm 2 ,., …
• J
Fig. 2: 1. Fragmentul de os decorat; 2. Reconstituir ea psalici discoidale.
3
Fig. 3: Ceramică Wietenb erg de la Costișa. 201
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.[anonimizat],
[anonimizat], este cunoscută în literatura de specialitate ca
unnare a săpăturilor de salvare întreprinse de către Muzeul Municipal de Istoric din
Onești în cursul campaniilor din anii 1963-19641•
[anonimizat], locul unde s-[anonimizat] 1,5 [anonimizat], cunoscut de către localnici sub denumirea Mi/ești, [anonimizat], [anonimizat] a intervențiilor antropice2•
Cercetarea necropolei s-a [anonimizat],
principalul obiectiv fiind reprezentat de salvarea a cât mai multor complexe funerare.
În acest scop au fost trasate două secțiuni: SV1963 și SW1964, orientate E-V,
respectiv N-S, cu dimens iunile de 35/1 m. Constatarea, cum că spațiile dintre
înmormântări sunt foarte mari, a condus la deschiderea de casete în locurile unde
resturile arheologice erau vizibile la suprafața solulue (pl. 1).
Stratigrafi a secțiunilor și a [anonimizat], la adâncirni cuprinse între -0,25 m și -0,90 m.
Din cele Il complexe dezvelite în urma cercetări lor de salvare, 10 erau
morminte de inhumație și doar unul de incinerație4• [anonimizat]-un singur caz s-au putut face precizări referitoare la formă și dirnensiuni5•
[anonimizat] a mormintelor. [anonimizat]-Mi/ești, [anonimizat], la completarea cunoștințelor
privind practicile funerare ale comunitatilor epocii bronzului târziu din zona central
estică a Moldove i.
1 C. Buzdugan, Cimitir din epoca bronzului la Cibești (Bacău), in Cwpica, 1, 1968, p. 63-67; S. Morintz,
Contribuții arheologice la istoria tracilor timpuri� 1. [anonimizat],
BucW"eșt i, 1978, p. 107; A.C. Florescu, [anonimizat]. Așe7.[anonimizat], IX, 1991, p. 46, fig. 204-205; Gh. Bichir, Cibești, în EAI\'R, voi. 1, A-C, 1994, p. 268;
S. lacobescu, Repertoriul descoperirilor arheologice din epoca bronzul� [anonimizat],
XXIX, 2000, p. 4646; LE. !stina, [anonimizat], XXXVI, 2007, p. 38.
2 C. Buzdugan, op.cit., p. 63.
3 Ibidem, p. 63-64.
4 Ibidem, p. 64.
s M. 9 cf. Ibidem, p. 64., M. 8 cf. documenta ției grafice din arhivele instituți ei.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Necropola de epoca bronzului de la Căbești 203
Descrierea morminte/oi
M.l., descoperit in una dintre casetele practicate in secțiWlea Sl/1963, [anonimizat], era orientat VNV
53,50°-ESE 21,500 7. Scheletul, [anonimizat], [anonimizat],
[anonimizat]; femurele, [anonimizat], tibiile fiind
dispuse in unghi ascutit față de femure (pl. IIII ).
Inventar funerar: [anonimizat]: W1 vas
bitroncon ic (pl. ll/2; lll/2) și o cană cu o toartă (pl. III3; IIII3).
M.2., dezvelit intr-o casetă practicată in jumătatea estică a sec�Wlii Sl/1963,
[anonimizat], era orientat VNV 55,000-
ESE 23,000. Scheletului, [anonimizat], [anonimizat], precum și o [anonimizat];
[anonimizat], călcâiele fiind plasate către oasele iliace (pl. 11111).
Mormântul nu a conținut elemente de inventar fWlerar.
M.3., găsit in zona nordică a [anonimizat] 58,500-SSE 26,500, [anonimizat]-[anonimizat].
Nu au fost descoperite elemente de inventar fWlerar.
M.4., găsit intr-o [anonimizat] S.l, orientat SE 24,000-
NV 56,000; la fel ca și mormântul M.3, [anonimizat]-[anonimizat].
Mormântul nu a avut inventar funerar.
M.5., [anonimizat].4, [anonimizat] 52,000-ESE 20,000, [anonimizat], lipsindu-i maxilarul, mandibula și o parte din coaste.
[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]; femurele, [anonimizat] (pl. IV /1 ).
lnventarfunerar: [anonimizat] o parte și de alta a craniului, erau depuse câte
o [anonimizat] (pl. IV /2-3).
M.6., [anonimizat]/1963, [anonimizat] 54,50"-ESE 22,500, era depus in groapa funerară, a cărui contur nu a [anonimizat]. Datorită deranjamentelor ulterioare cutia craniană și
coastele lipsesc aproape in totalitate. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], iar tibiile fiind dispuse in Wlghi ascuțit față de femure (pl. 1; pl. V /1 ).
h [anonimizat] a fost făcută pe baza documentației grafice păstrată in arhiva
instituției.
7 Orientarea monnintelor a fost măswată cu ajutorul unei busole de tip Bezard.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
204 Ioan Vasiliu
Inventarfunerar: [anonimizat] o cană cu o
[anonimizat] (pl. V/2-3).
M.7., [anonimizat] M.6, [anonimizat]
28,00°-ESE 60,00°, [anonimizat] M.3 și M.4, [anonimizat].
Mormânt ul nu a con�nut elemente de inventar funerar.
M.B., [anonimizat], la -0,80 m adâncime, [anonimizat] 54.50"-ESE 22,50°, dispw1[anonimizat] 2,00/1 ,00/0,90m, colțwile fiind ușor rotunjite;
[anonimizat]-se doar mandibula
și câteva mici fragmente osteologice. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat];
femurele, [anonimizat], tibiile fiind dispuse în unghi obtuz față de femure (pl. VIII).
Inventar funerar: [anonimizat], era depusă o pixidă (pl. VI/2),
iar lângă picioare o [anonimizat] (pl. Vl/3).
M.9., găsit în imediata apropiere a lui M.8, era foarte slab conservat; cele
câteva fragmente osteologice păstrate nu au putut oferi date privind poziția și
orientarea scheletului (pl. 1; VII/1 ).
Inventar funerar: lângă fragmentele osteologice a fost depusă ca ofrandă o
[anonimizat] (pl. VW2).
M.JO., descoperit în zona dintre mormântul nr. l și mormântul nr. 6 (pl. 1),
orientat VNV 55,00-ESE 23,00°, [anonimizat] a intervențiilor antropice: [anonimizat], [anonimizat],
lipsind în totalitate. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat],
[anonimizat];
femurele, [anonimizat] (pl. V/2).
Monnântul nu a avut inventar funerar.
M.ll, singurul mormânt de incinerație, a fost găsit în anul 1964, în secțiw1[anonimizat], [anonimizat]-w1 vas
bitronconic (pl. VIII).
*
[anonimizat], in cadrul săpătwilor de salvare din
cursul anilor 1963-1964, este redusă in raport cu zona în care s-[anonimizat]�ale, [anonimizat] 8, Pietroasa Mică9, Cândești 10 și Săra ta Monteoru 1 1,
H M. Ursachi, [anonimizat]1pica, IT, 1969, p. 35, cele 14 [anonimizat], situate la 40 m distantă
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Necropola de epoca bronzului de la Căbești 205
[anonimizat], probabil, pe
relațiile de rudenie din cadrul farniliilor12•
[anonimizat], [anonimizat]: Balintești (34 înhurnați/4 incinerați) 13, Săbăoani (14 înhumațil 2
incinerați) 14, Pietroasa Mică ( 62 înhumațil 2 incinerați) 15, cimitirul nr. 1 de la Săra ta
Monteoru (circa 100 înhumați/ 5 incinerați)16, Cândești (32 înhumați/ 3 incinerați rară
urnă.. 8 incinerați în umă)17, printr-[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].
Cei înrnormântați în necropola de la Căbești-M ilești, [anonimizat] i cadaverice, [anonimizat]-se prin foc și
cerarnica ce urma a [anonimizat] a [anonimizat].
Deși din cele 1 O [anonimizat],
doar la 6 dintre ele osemintele umane erau mai mult sau mai puțin deranjate și au
putut fi deci cercetate, s-a [anonimizat] , [anonimizat].
Mormântul nr. 8, [anonimizat]18 și Catacombe 19, dar și în cultura
WlUI fată de celălalt; Gh. Dumitroaia, [anonimizat], XX:TII/2,
1992, p. 35-48.
9 Al. Oancea, Considerations sur l'[anonimizat], N.S., XXV, 1981,
Pc· 131-191.
0 M. Florescu, Ondești, în DIVR, 1976, p.l68-170; eadem, Oteva observații referitoare la
ritul și ritualurile practicate de purtAtorii culturii Monteoru în lumina sApAturilor de la
Ondești (jud. Vrancea), in Carpica, X, 1978, p. 97-122; Quelques observations concernant le
rite el les rituels des communautes Monteoru a la lumiere des fouilles de Cîndești (dep. de
Vrancea), în Actes du Il' Congres international de Thracologie, 1, 1980, p.73-88; M. Florescu,
A.C. Florcscu, [anonimizat], corn. Dumbriveni, jud.
Vrancea, în Materiale, 15, p. 112-123. 11 L. Bârzu, La station de Sirata Monteoru: La necropole no4 de l'[anonimizat], N.S.,
xxxm, 1989, p. 39-78.
12 În prima zonă pot li incluse mormintele M. 1-3, 8-9, iar în cea de a doua M. 4-7, 10.
u E. Zaharia, [anonimizat],
în Dacia. N.S., VTI, 1963, p. 139-176.
14 M. Ursachi, op.cit., p. 35-48.
15 Al. Oancea. op.cit., p.l31-191.
16 E. Zaharia, Sirata-Monteoru, in DIVR, p. 527.
17 M. Florescu, op.cit., p. 101.
IH V. A. Dergacev, Moldavija i sosednie teritorii v epochu bronzy, 1986, p. 32; idem, Epoca bronzului.
[anonimizat]-Dacica, 15, 1-2, 1994, p. 124; E.V. Jarovoj, Drevnejsie skotovodl![anonimizat], Kisinev, 1985, p. 44-48; idem, [anonimizat]\' 'ja, Kisinev, 1990, p. Il, 20, 25, 32-33, fig. 3/2; 7/3; 8/3; 10/4; 12/1; LV. Manzura,
E.N. Savva, Interacțiuni ,.est-vest" [anonimizat] a Mirii Negre ([anonimizat]), [anonimizat], 1994, p. 173, 175, fig. 9/2; 11/2.
19 V .A. Dcrgacev, op.cit., p. 95, fig.22/A4; LV. Manzura, E.N. Savva, op.cit., 178.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
206 Ioan Vasiliu
Mnogovalikova ja20, [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], avea palma depusă lângă antebrațul drept; femurele, [anonimizat], tibiile fiind dispuse
în unghi obtuz față de femure.
Foarte răspândită în prima etapă din evolu�a culturii Yamnaya 21, [anonimizat] E.V. Jarovoj în
grupa 1"2, pozitia scheletului din mormântul M. 8, [anonimizat] 1823.
Și defunctul din mormântul nr. 1 O, la care situația din teren nu a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], membrele inferioare
fiind căzute lateral dreapta. După poziția în care a [anonimizat].
1 O poate fi încadrat în varianta 24 din grupa 1 -Jarovo/4•
Monninte le M. 6, M. 18, M. 21 din necropola de la Pietroasa Mică25, [anonimizat] M. 6 fiind aproximativ aceeași cu cea a celor din mormânt ul M. 8 de la Căbești.
Starea precară de conservare a scheletului din mormântul M. 9, din care s-[anonimizat], [anonimizat].
Pentru mormintele M. 3-4 și M. 7, din care s-[anonimizat], o situație similară întâlnim în cazul
mormintelor nr. 2 și nr. 8 [anonimizat]!a:?6 •
Scheletele din mormintele M. 2 și M. 5, [anonimizat], așa-[anonimizat],
[anonimizat].
[anonimizat] s-a [anonimizat], gradul de chircire este mult mai
accentuat.
20 E.N. Savva, Kul'tura Mnogo\'[anonimizat]''ja (Po
materialam pogrebal'nogo obrjada), Ki�inev, 1992, p. 25-26, fig. 1/D; idem, [anonimizat]:ic. [anonimizat], 15, 1-2, p. 142, fig. 2/ 17; idem, Necropola tumularA
Bălăbani-0, [anonimizat], 1996, p. 196, fig. 2211.
21 V .A. Dcrgacev, op.ciL, p.37; idem, op.ciL, p. 124; E.V. Jarovoj, op.ciL, p. 44-46; E.V. Jarov�j, op.ciL,
�� Il, 20, 25, 3_2-33, �g. 3/2; 7/3; 8/3; 10/4; 12/1; LV. Manzwa, E.N. Savva, op.cit., p. 173, 175.
–E.V. JarovoJ, op.c1t., p. 44-46, fig. 211.
23 Ibidem, p. 40, fig. 211-18.
24 Ibidem, p. 40, fig. 2/1-24.
2� A. Oancea, op.cit., p. 186-188, 191, fig.7/2; Il/Il, 15; 13/4.
26 M. Ur.;achi, op.cit, p. 3940.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Necropola de epoca bronzului de la Căbești 207
Analiza modului de chircire a [anonimizat], ne arată că
la scheletele depuse în decubit dorsal se constată o [anonimizat], [anonimizat],
[anonimizat].
[anonimizat], în cazul mormintelor M. 8 și M. 1 O, [anonimizat] M. 1 și M. 2, [anonimizat], [anonimizat] ( M. 5 și M. 6 ) fiind
dispus<:_ diferit față de inelele coloanei vertebrale.
In ceea ce privește Wlghiul format de către membr ele inferioare cu inelele
coloanei vertebrale se remarcă tendința de micșorare a [anonimizat].
[anonimizat]-M i/ești,
poziția în decubit lateral stânga a reprezentat cel mai frecvent mod de depWlere a
[anonimizat].
[anonimizat]27, Pietroasa Mică28 și în cimitirul 4 de la Sărata Monteoru-9, [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]/ești, [anonimizat] o parte sau pe cealaltă, s-a [anonimizat], poziția în dccubit lateral stânga fiind rezetvată
bărbaților.
Analiza orientări i [anonimizat]-[anonimizat]-vest, [anonimizat].
Schelete, [anonimizat], [anonimizat], sunt semnalate și în necropo lele de la Cîndești30
și Pietroasa Mică31• În cimitirele de Ia Balintești-C [anonimizat], [anonimizat]-vese2, [anonimizat]3 3, [anonimizat]34 [anonimizat] c35.
[anonimizat]/ești, nu
ne permite o analiză în detaliu a [anonimizat]-un singur
�7 E. Dunăreanu- Vulpe, op.cit .. p. 153-155.
2H Al. Oancea, op.cit., p. 186-181.
�q L. Bârzu, op.cit., p. 52-78.
30 M. Florescu. A.C. Florescu, op.cit., p. 114.
31 A. Oancea, op.cit., p. 136, fig. 2/1.
3� E. Zaharia, op.cit., p. 139 și urrn.
33 E. Dunăreanu-Vulpe, op.cit., p. 157 și UITil.
34 L. Bârzu, op.cit., p. 42.
3;M. Ursachi. op.cit., p. 37-41.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
208 Ioan Vasiliu
caz (M. 8) fiind înregistrată fonna camerei funerare: rectanghulară, [anonimizat], [anonimizat],
de genul celor întâlnite în necropolele de la Pietroasa Mică36 [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]37•
[anonimizat]38, fiind întâlnilă apoi �i [anonimizat] V din clasificarea făcută de către E.N. Savva 9, de unde
probabil a [anonimizat]40•
Singurul monnânt de incinerație, M. Il, la fel ca și cele din necropola de la
Cândești4 1, a fost descoperit în secțiunea SII/ 1964, la oarecare distan\ă [anonimizat]-[anonimizat], situație întâlnită și în cadrul altor cimitire: Balintești42, Săbăoani4 3, Pietroasa
Mică44 sau Cândești4 5•
[anonimizat], nu a dus la descoperirea de
monninte de incinerație, a căror resturi osteologice calcinate să fie depuse direct în
groapă, �a cum este cazul cuM. 37 de la Balintești46 sau cu unele monninte de la
Cândești4 •
*
[anonimizat]-Mi/ești, depusă
în fața ori în spatele craniului (M. 5), în stânga craniului și în dreptul membrelor
inferioare (M. 8), lângă umărul stâng (M. 1) sau în dreptul bazinului (M. 6).
În necropolele de la Balintești-C ioinag148, Pietroasa Mică49 și Săbăoani50
[anonimizat], [anonimizat], în fața genunchi lor sau in dreptul călcâielor celui decedat51•
Jh A. Oancea, op.cit., p. 135, 139.
37 M. Florescu, op.cit., p. 107-108; M. Florescu, A.C. Florescu, op.cit., p. 115. JH E.Y. Jarovoj, op.cit., passim; V.A. Dergecev, op.cit., passim.
39 E.N. Savva, op.cit., p. 25-26, fig. 11 D; idem, op.cit., passim; idem, op.cit., p. 196, fig.22/l.
40 Ibidem, passim.
41 M. Florescu, A.C. Florescu. op.cit., p. 114.
4� E. Zaharia, op.cit.,. p. 155-156.
43 M. Ursachi, op.cit., p. 41.
44 Al. Oancea, op.cit., p. 189.
45 M. Florescu. A.C. Florescu, op.cit., p. 115.
4h E.Zaharia, op.cit., p. 156.
47 M. Florescu, A.C. Florescu, op.cit., p. 114.
4R E. Zaharia, op.cit., p. 139 și urm; E. Zaharia, Balintești, [anonimizat]. 1, A-C, 1994. p. 153.
4q Al. Oancea, op.cit., p. 186-191.
50 M. Ursachi, op.cit., p. 37-41.
51 M. Florescu. A.C. Florescu, op.cit., p. 114.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Necropola de epoca bronzului de la Căbești 209
[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] ( M. 5 ), cât și la cele cu scheletele in decubit dorsal ( M. 8 ).
În cazul mormântului M. 9, [anonimizat], in timp ce in M. 5,
[anonimizat].
[anonimizat], [anonimizat]5�, sau în combinație cu: vasul-sac, decorat sub buză cu un brâu
simplu in relief· , cana cu o toartă54, iar în cimitirul de la Săbăoani a reprezentat fie
singurul element din inventarul funerar�5, fie a fost descoperită împreună cu vasul
bitronconic56 sau cana cu o [anonimizat]57•
Vasul bitronconic ilustrat prin două exemplare, a fost găsit in inventarele
funerare ale mormintelor M. 1 și M. Il, in M. 1 [anonimizat], iar în M. Il deținând rolul de urnă funerară.
Cana, este și ea prezentă prin intermed iul a [anonimizat], in
inventarul funerar al mormântu lui M. 9, in combinație cu vasul bitronconic in cel al
mormântului M. 1.
Pixida, [anonimizat], a apărut in inventarul funerar al
mormântu lui M. 8, [anonimizat].
[anonimizat] 1 de la Sărata Monteoru5R și ale celor de la Cândești59, cât și
in cele ale mormintelor d�n necropola __ de1la Pietroasa Mică606, u�de apare �[anonimizat]-S pendegefiij/' , ceașca cu o toartă -ȘI vasul etajat .
[anonimizat] (lipsesc toartele), restaurată. Inv. 1.669.
Î = 5,0 cm; DG = 7,0 cm: OM= 8,0 cm; DB =4,0 cm (pl. V/2 ).
[anonimizat] -roșiatică. unne de ardere secundară.
[anonimizat], arcuită, [anonimizat], baza rotunjită.
5� E. Zaharia, op.cit., p. 141, 145-146, 148, 150-152, ligJ/1-1 a, 2, 3-3a, 5; 5/1-1a, 2-2a, 4-4a; 7/2.
sJ Ibidem, p. 154-155, fig. 3/14; 5/3.
54 Ibidem. p. 154, fig. 4/16; 7/6.
55 M. Ursachi, op.cit., p. 40, fig.l/1; 3/7.
56 Ibidem, p. 39, fig.J/4; 2/1-2; 3/1-2.
57 Ibidem, p. 39 fig.l/6; 3/5-6.
5" E. Zaharia, Sur la civilization Monteoru (Âgc du bronzc Roumanic), in Actcs du Vlllc Congres
international des sciences prehistoriques et protohistoriques, 1971, fig.2/6; E. Zaharia, Monteoru, in
DIVR. 1976, p.413.
59 M. Florescu, op.cit., p. 170.
60AI. Oancea, op.cit., p. 186-188, fig. 4/20; 5/3; 6/5; 7/5; 8/11; 10/2 a-c; 11/16; 14/8.
611bidem, p.l86-187,fig.4/18;6/4; 10/1.
6� Ibidem. p. 186-188, fig. 5/4; 6/3; 8/12; 14/5,7.
"-'Ibidem, p. 188, fig. 14/6.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
210
Toartele, [anonimizat], trase din buza vasului sunt supraînălțate.
[anonimizat].
CeașcA, aproape întreagă (lipsește o toartă), restaurată. Inv.l.219.
Î = 5,0 cm; DG = 6,5 cm; DM = 7,0 cm; DB =4,0 cm( pl. VII /3 ).
Pastă cu impurită� în compozi�e, cărămizie, urme de ardere secundară. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], trase din buza vasului și supraînălțate.
Gâtui prezintă incizii dispuse circular .
Atribuite tipului V2b r>4, au similitudini atât cu exemplarele din inventarele funerare ale
mormintelor M. 14 de la Balintești6�, M. 48 de la Probota66, mormântul din așezarea Noua I de
la Gârbovăț 67, respectiv M. 34 de la Balintești 6�, precum și cu cele din descoperi rile de tip
Noua I de la Bărboasa 69, Cavadinești 70, Gârbovăț 71, Lichitișeni 72, Vânători-Neam f3 și Valea
Lupului74.
Ceașcă, aproape completă (lipsesc toartele ), restaurată. Inv .1.668
Î = 10,5 cm; DG = 14, cm; DM = 16,0 cm; DB = 5,0 cm (pl. IV 13 ).
Pastă cu impurită� în compozi�e. cărămizie, [anonimizat], [anonimizat].
[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat].
Pe gât sunt incizii dispuse în formă de "ghirlandă ", iar pe corp caneluri verticale.
CeașcA
Î = 7,5 cm; DG = 8,5cm; DM = 9,0 cm; DB = 4,0 cm (pl. VI/3).
Pastă cu impurități în compozi�e.
[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat].
Pe gât și corp sunt caneluri dispuse vertical.
Atribuite tipului V2a75, au analogii doar în descoper irile Noua I de la Lichitișeni 76,
Tăvădărăști 77 și Valea Lupului7H.
•>-� Ibidem, lig. 23/V2b.
6� E. Zaharia, op.cit., p. 146, fig. 3/1-la; A.C. Fim-eseu, op.cit., p. 27, fig. 200/15.
66 A.C. Florescu, op.cit., p. 107, fig. 189/7.
67 Ibidem, lig. 206/2.
6M E. Zaharia, op.cit., p. 155, fig. 3/4.
69 A.C. Fl01-escu, op.cit., p. 29-30, rep. 31/N,6 fig. 5719,17.
70 Ibidem, p. 4445, rep. 1 11/P, 7, fig.73/9.
71 Ibidem, p. 69-73, rep. 244/0, 7, fig. 66/27; 67/37-39.
n Ibidem, p. 87, rep. 3211 N, 6, fig. 54/24.
7J Gh. Durniuuaia, [anonimizat], [anonimizat]-XIV, 1980-1982, p. 15-29.
74 M. Dinu, CercetArile arheologice de la Valea Lupulu� p. 706-707, fig. 16/2,4, in M. Petrescu-[anonimizat]-laș� in SCW, 6, 3-4, 1955, p. 687-712; A.C. Florescu, op.cit., p. 139,
rep. 576/0, 4, fig. 42/ 15-16.
7� Ibidem, p. 178, fig. 23/V2a.
76 A.C. Florescu, op.cit., p. 87-88, cat. 321/ N,6, fig.52 /13; 53/ 17.
77 Ibidem, p. 112, cat. 539/ N,6, fig. 60/5.
7H Ibidem, p. 156, fig. 8/2.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.[anonimizat], restaurată. Inv.I.660
î = 11,5 cm; DG = 13,5cm; DM = 15,5 cm; DB = 8,0 cm (pl. III 3; 11113).
Pastă cu impurită� în compo zi�e, cărămizie, urme de ardere secundară. 211
[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] o
[anonimizat]�une, [anonimizat].
Gâtui și corpul prezintă șiruri de împunsături succesive dispuse orizontal și vertical.
Cană, [anonimizat].
Î = Il ,5 cm: DG = 13,5cm; DM = 15,5 cm: DB = 8,0 cm (pl. V/3).
[anonimizat], um1e de ardere secundară.
[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] o
[anonimizat], [anonimizat].
Pe corp decorul este reprezentat de caneluri dispuse vertical.
Încadrat în tipul IVb2 79, acest tip ceramic este semnalat în inventare le monnintelor M. 15 de la
BalinteștiH0 și M. 3 de la SăbăoaniH1, în așezările Noua 1 de la CavadineștiH 2 și Tăvădărășt iH3,
precum și într-o descoperire întâmplătoare făcută în zona VasluiuluiH4•
[anonimizat], restaurat. lnv.l.659.
Î = 22,0 cm; DG = 16,5cm; DM = 24,0 cm; DB = 9,5 cm (pl. III2; 11112).
Pastă cu impurități în compozi�e, cărămizie, urme de ardere secundară.
[anonimizat], [anonimizat]!, [anonimizat], [anonimizat] 3,5 cm sub buză.
[anonimizat].
Atribuite tipului VllbH5, astfel de vase sunt atestate atât în necropola de la SăbăoaniH6, dar și în
așezările Noua 1 de la BărboasaH7, CavadineștiHH și GârbovățH9.
[anonimizat], restaurat. lnv.919.
Î = 31 ,O cm; DG = 25,5cm; DM = 34,0 cm; DB = Il ,5 cm (pl. VIII/ 1-2).
[anonimizat], [anonimizat].
[anonimizat], [anonimizat], baza plată. [anonimizat], [anonimizat].
Gâtui prezintă caneluri circulare.
Forme mai mult sau mai puțin apropiate de vasul bitroncon ic folosit drept urnă funerară pentru
7" Ibidem, p.l76, fig.2311Vb2.
Mo Ibidem, p. 146, 148, fig. 4/16; 6/6; S. Morintz, op.cit., p. 107. fig. 5617; 5715.
MIM. u�chi, op.cit, p. 39, fig. 1/6,3/5-6.
M2 I.T. Dragomir, [anonimizat], VI, 1959, p.459, fig. 5/3;
A.C. Florescu, op.cit., p. 44-45, rep. I II/P,7, fig. 7317.
M) A.C. Florescu, op.cit, p.l28, rcp. 539/N, 6, fig. 61/15.
M4 Idem, [anonimizat] 11-111, 1964, p.l67, fig. 15; idem, op.cit,
r· 139, rcp. 578/0,5, fig. 185/3.
5 Idem, [anonimizat], p. 178-179, fig. 23Mib.
M6 M. u�chi, op.cit., p.37, fig. 2!1; 3/1; A.C. Florescu, CercetArile arheologice de la Cîndești
Coasta Banului , p. 114, fig. 192/7.
Ml A.C. Florescu, [anonimizat], p. 29-30, rep. 31/ N, 6, fig. 55/4.
MM Ibidem, p. 44-45, rep. III/ P,7, fig. 74116.
89 Idem, op.cit, p. 152, fig. 14/5; idem, op.cit., p. 72, rep. 244/0,7, fig. 71nt.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
212 Ioan Vasiliu
resturile osteologice calcinate ale monnântu lui M.ll, încadrat în tipul Vlla90, sunt semnalate în
descoperirile de tip Noua I de la Bârlad-C ărămidărie 91 și Gârbovăț.
Pixidl, [anonimizat]. Inv.I.233.
Î = 7,0 cm; DG = 7,5cm; DM = 8,5 cm; DB = 7,0 cm (pl. VII 2).
[anonimizat]�, wme de ardere secundară.
[anonimizat], [anonimizat].
[anonimizat].
Corpul prezintă caneluri dispuse vertical.
După clasificarea întocmită de către Al. Oancea, [anonimizat],
subtipul c92, [anonimizat]93, cât și în cele din cimitirul ) de la Sărata Monteoru94 •
[anonimizat], [anonimizat]�al fiind de�[anonimizat], [anonimizat], simplă, [anonimizat]�e monteoreană, wmată de
motivul împunsăturilor succesive.
*
În momentul punerii în circuitul științific a descoperirilor de la Căbești-M ilești,
cimitirul a [anonimizat], defmită de către E. [anonimizat]5 și din nivelul 1 al cenușarului de
la Gârbovăț 96, [anonimizat]97•
Pe baza rezultatelor obținute ca urmare a cercetărilor efectuate în nivelul 1 de
locuire al așezării Noua de la Cândești98, [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] 1 din evoluția culturii Noua99, renunțându-se, cel puțin până la
publicarea integrală a [anonimizat]
Balintești- Gârbovăț.
90 Ibidem, p. 179, fig. 23NIIa.
91 A.C. F1orescu, op.cit., p. 34, rep. 56/ O, 7, fig. 50/4.
92 Ibidem, p. 175, fig. 22/c.
93 Ibidem, p. 186, 188, fig. 5/3; 11/6.
94 E. Zaharia, op.cit., fig. 2/6; eadem, op.cit., p. 413.
95 E. Zaharia, op.cit., p. 139-176; eadem, op.cit., p. 414
96 A.C. F1orescu, [anonimizat]-[anonimizat], N.S., XI, 1967. p.59-94.
97 E. Zaharia, Stațiunea arheologicA de la SArata-M onteoru, in Studii și cercetări de istorie bu;;oiană,
1973, p. 20, 25; eadem, op.cit., p. 53; eadem, op.cit., p. 414-415.
98 M. F1orescu, A.C. F1orescu, op.cit., p. 120.
99 A.C. F1orescu, op.cit., 27-28, 69-73, 214, rep. 24/0, 7; 244/ O, 7; 471/M, 4.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Necropola de epoca bronzului de la Căbești
La necropole de l'epoque du bronze de Căbești
Resume 213
Les fouilles archeologiques executees a Căbești, [anonimizat] "Milești", dans la periode
1963-1964, ont a [anonimizat] d'enregistrernent
etan! adapte a [anonimizat].
Les fouilles y [anonimizat],
comptc tcndu des caracteres spec ifiques de leurs rit.
D'une pari. des tombcs d' inhumation, la disposition de ![anonimizat]. [anonimizat].
Ainsi, on a constate quc l'inventaire funeraire consistant de 1-2 vascs.
Quant a [anonimizat] a incineration .
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
214
��–. -�
–
III
B s
E:J r·-il 1 ,.,:> ��
.
. �
,_() �
l
1
1
1
1
G]
E3 '
1 1
1 li
1·
1;:;
•"'
Pl. 1. [anonimizat]
r,
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Necropola de epoca bronzului de la Căbești 215
1 1
�– -·–· – – -· -· – – – ·– ·-··- -· -J
Pl. IT. Căbești-M ilești: 1. Mormântu1 nr. 1; 2-3. Inventarul funerar al mormântului 1
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
216 Ioan Vasiliu
Pl. III. Căbești-Milești: 1. Monnântul nr. 2; 2-3. Inventarul funerar almonnânt ului 2
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Necropo la de epoca bronzului de la Căbești 217
t.J�� /·� ".-:'' 1111.;;1 t � .?F' 1 .G!� � . . Y � C·
111
Pl. fV. Căbești-Milești: 1. Mmmântul nr. 5; 2-3. lnventand funerar al mom1ântu lui nr. 5.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
218
L c
oC\ o() Ioan Vasiliu
Pl. V. Căbești-M i/ești: 1. Monnântul nr. 6; 2-3. Inventam! funerar al mom1ântului 6
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Necropola de epoca bronzului de la Căbești
L__ __ _ Qal9
/. ' 219
1
1
1
1
_. __ _ _j
Pl. VI. Căbești-Milești: 1. Mormântul nr.8; 2-3. Inventarul funerar al mormântului 8
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
220
·-· ·-·-
~ -· – ·-·-·
() Qili
c>O
țj� Ioan Yasiliu
! o
D
11
;l e� c::::::l
�
/
Pl. VII. Căbești-Milești: 1. Monnântul nr. 9, monnântul nr. 1 O; 2-3. Inventarul funerar al
monnântului 9
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Necropola de epoca bronzului de Ia Căbești 221
Pl. VIII. Căbești-Mi/eșt i:lnventarul funerar al mormântului Il
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.[anonimizat] (JUD. NEAMȚ) 1
George Dan Hânceanu
În decursul celor patru campanii de cercetări arheologice (2004-2007),
[anonimizat], [anonimizat]-a [anonimizat] d.Hr. Probabil,
purtătorii acestei culturi au ales să locuiască teritoriul respectiv datorită conditiilor
prielnice (apă, teren, păduri), necesare practicări i agriculturi i, [anonimizat], vânătorii etc.
În timpul săpăturilor am depistat cinci locuinte (trei în 2004 și câte una în anii
următori, 2005 și 2006), situate la adâncimi diferite: o locuință de suprafață (LI-0,30
m adâncime-SV 2004 ), două bordeie serniîngropate (B I-0,50m adâncime-SIV2004 și
Bl-0,40m adâncime-SIV/2005) și două bordeie cu podeaua adâncită (B2-0,80m
adâncimc-SII/2004 și B 1-1 ,20m adâncime-SVI V2006). Doar două locuinte dispuneau
de gropi menajere: LI din SV2004 avea două gropi (inventar: buze și funduri de vase
borcan), iar Bl din SIV/2005 dispunea de una singură ([anonimizat]). Datorită diverșilor factmi ([anonimizat]), [anonimizat]. [anonimizat]1ă dreptunghiulară, cu
colțurile rotunjite și podeaua bătătorită (pe care se aflau funduri și buze de vase
borcan) a bordeiului din SIV/20052, prezența unei singure inst alații de încălzire în
locuinte (cuptoare din piatră), excepție fiind bordciul din SVIV2006, unde s-[anonimizat] o distanță de jumătate de metru unul de celălalt. [anonimizat] (pari), [anonimizat], [anonimizat] ([anonimizat]). De asemenea, s-a găsit o singură groapă de par (pe latura sudică a
bordeiului din SIV/2005), iar în rest credem că s-a folosit sistemul "tălpicilor", situate
în exteriorul gropii locuințelor. Specificăm, [anonimizat] a complexelor de locuirc
menționate.
[anonimizat], similară celei descoperită și-n [anonimizat] d.Hr.
1 Comunicare susținută cu prilejul simpozionului ,,[anonimizat] d.Hr.", [anonimizat] 2007.
Textul a fost completat ulterior cu rezultatele campaniei din 2007.
2 Descrierea bordeiului se găsește in articolul cu rezultatele campaniei din 2005, [anonimizat], XXIV/2008.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.[anonimizat] 223
[anonimizat] 2007, cu prilejul trasării
SVIll și a Cas. B, în stratul prefeudal (0,20-0,40m adâncime). [anonimizat] s-[anonimizat] n-au fost depistate. Totuși,
ceramica identificată în strat indică continua rea așezării și pe suprafețele noi cercetate
(Pianșa V /1-9).
Așadar, [anonimizat]-Dulcești, s-au găsit numai
fragmente ceramice3 ([anonimizat]), [anonimizat] o tipsie (Pianșa IV /1 0), fără posibilitatea de a fi resta urale.
[anonimizat], care include microprundișuri
(îndeosebi pietriccle) [anonimizat]-cărămizie sau cenușie
neagră, nedecorată. [anonimizat] (Pianșa
Il/5), [anonimizat]-o [anonimizat] (Pianșa IV /9). [anonimizat] (Pianșa III/3,4).
Datorită pastei de slabă calitate și a arderii incomplete și neuniforme (probabil
realizată în cuptoarele locuințelor), [anonimizat] a condus la îngroșarea exagerată a fundului și mai rar a
pereților, tocmai pentru a le oferi mai multă rezistență. [anonimizat].
Din punct de vedere tipologie am distins următoarele forme ceramice:
l. Vasul-borcan, cu mai multe variante:
a) [anonimizat] (uneori puțin bombați),
[anonimizat], având pereții și fundul gros
([anonimizat]-B2 al SII/2004; 2-8-BlaJ SIV/2005 și planșa V/9-
stratul Cas. B/2007), fapt ce le conferă un aspect grosier. [anonimizat], [anonimizat]-căr ămizie. Diametru) zonei superioare demonstrează că gura acestor
recipiente era mai largă decât baza lor (Pianșa II/5-B 1 al SIV /2005);
b) [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] (Pianșa III/3-BI al SIV/2005);
c) [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], de dimensiune medie și de culoare cărămizie
(Planșa 11V4-Bl al SIV/2005);
d) [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]-căr ămizie. Diametru ) gurii denotă o [anonimizat], drept și gros (Pianșele IIUI ,2-B 1 al
SIV /2005 și V /3 -stratul SVIII/2007);
e) [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat],
3 [anonimizat]\[anonimizat]. [anonimizat]011ul și priceperea de a reconstitui în desen o mare pane a frngmentelor ceramice.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
224 George Dan Hânceanu
de culoare cărămizie sau cenușie-n eagră (Planșele III/5-8 și V/1-nivelul prefeudal al
SVli/2006 și al SVIIV2007);
f) Vase cu funduri și pere� groși, [anonimizat], [anonimizat]-neagră (multe
cu urme de ardere secundară) și nedecorate (Pianșa IV/1-4, 6-8-[anonimizat]. A/2006; 5 -B 1 din SVli/2006 și planșa V /6-8 -nivelul Cas.B/2007);
g) [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] (Planșclc
IV /9 și V /2, 4, 5 -stratul prcfeudal al SVIV2006 și al Cas.B/200 7).
[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] (in strat și-n locuințe), denotă intensa utilizare a
[anonimizat], [anonimizat], cu umerii conturați sau prelinși și cu fundul gros. [anonimizat]
(uneori exagerată) [anonimizat] o trăsătură
specifică acestei perioade. Nedecorat, vasul-[anonimizat]: gălbui-cărămizie, [anonimizat]
(cu unele urme de ardere secundară) . Analogiile surprinse in inventarul din
majoritatea stațiunilo r spa�[anonimizat], [anonimizat]4, Lozna-Dorohoi 5, Cucorăni-Botoșani , lzvoare-Bahna 7,
Davidcni 8, Borșeni-Neamț 9, Mănăstirea10, Zorleni11, lvești12, Vădeni13, Pojorăni14,
Dodești-Vaslui15, Bacău-Curtea Dornnească 16, [anonimizat] 17, Șirna18,
4 D.Gh. Tcodor, Unele probleme privind evoluția culturii materiale din Moldo\'a în secolele \-1-X, in
Carpica. II, 1969, p. 283, 179-lig. 17/1,3 ([anonimizat] … ).
j Ibidem. p. 283, 284-fig. 20/2,6.
6 S. Teodor, Săpllturile de la Cucorllni (jud. Botoșani), in ArlrMo/d, VIII, 1975, p. 151, 198-lig. 59/6.
7 1. Mitrea, [anonimizat]-B ahna. [anonimizat]\, 1998,p. 139-fig. 23/2-4 ([anonimizat]-[anonimizat] … ).
M ldern, Comunități sătești la est de Carpați în epoca migrațiilor. Așezarea de la Davideni din secolele
V-VIn, Piatra Neamt. 200 1, p. 343-lig. 82/10-12, 14: 344-lig. 83/2; 349-fig. 88/5; 356-lig. 95/2, 6; 359-lig.
98/1, 3; 371-fig. 110/1, 3; 3!l9-lig. 12&111, 12, 15; 390-lig. 129/3; 395-fig. 134/6, 9-11, 17 (pc parcw'S.
rrescW13t Așezarea de la Davideni din secolele V-\111…).
1. Mitrea, Gh. Dumitroaia, El. Ciubotaru, [anonimizat], [anonimizat], 1997, p. 176-fig. 29/10, 13; 178-fig. 30/1 -6, 16, 18; 180-fig. 31/4,7.
10 Gh. Coman, Cercetări arheologice în sudul Moldovei cu privire la secolele V -XI, in SCIV. 2, 1969,
�· 10-fig. 5/2.
1 Idem, Cercetări arheologice cu privire la secolele V-XI în sudul Moldovei ([anonimizat]-Prut 1. [anonimizat], 1969, p. 283, fig. 3/12.
1� ldem, Statornicie, continuitate. [anonimizat], 1980,
P:· 355-fig. 145/12;
J Ibidem, p. 357-lic. 147/5;
14 D.Gh. Teodor, [anonimizat], in MemAIIIiq, l, 1969, p. 197,
fiț. 12/3.
L ldem. Continui tatea populației autohtone la est de Carpați. [anonimizat]-[anonimizat], 1984, p. 42-fig.l5/1,5; 44-fig. 17/2-4,6.
16 Al. Artimon, 1. Mitrea, [anonimizat], 1996, fig. 10/1,2,4; 11/1,2,3.
17 Al. Artimon, C. Eminovici, Cercetări arheologice în așezarea medie,·ală din comuna Ștefan cel
Mare (jud. Bacău), in Cwpica, X, 1978, fig.6/6.
IH Șt. Olteanu, N. Grigore. V. Nicolae, [anonimizat] (secolele n-
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.[anonimizat] 225
Budureasca-P rahova19, [anonimizat] 20 [anonimizat]-VII.
2. Tipsie: W1 singur exemplar (stare fragmentară) descoperit în stratul
SVW2006, la 0,40m adâncime, [anonimizat], sfărâmicios, nedecorat, [anonimizat]. [anonimizat], ultimii
fiind ușor aplecați spre interior. De dimensiune mare (diametru! rezultat în urma
reconstituirii în desen: 21-22 cm), obiectul arc o înălțime a pereților de 3,5 cm (Planșa
IV/10), care spre margine se rotWljesc. Asemenea vasului-b [anonimizat],
fiind cel mai des întrebuințat la coptul pâinii "în țest"21• [anonimizat] 22, însă datorită arderii secWldare a [anonimizat] a fost întrebuințat în primul rând la coptul pâinii și poate
doar ulterior în alte scopuri. [anonimizat]23 , Izvoare-Bahna 24, Bo11,eni-Neamț25, Lozna-Dor ohoi26, Cucorăni
Botoșani 27, Bacău-Curtea Domnească- 8, Șima-Prahova29, [anonimizat].
*
[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] o comWlitate veche românească. Nu excludem posibilitatea ca ei
să fi avut contacte și cu grupuri de origine slavă (în momentul perindări i acestora pe
teritoriul nostru), [anonimizat] (variantele c și g): gura dreaptă și pereții prelinși sau fWldul ușor
îngroșat și pereții subțiri. Totuși, păstrd.m Wlele rezerve în privința stabilirii în zonă a
[anonimizat], [anonimizat] W1 [anonimizat] "gura tăiată",
CWloscut și sub denumirea de "ou tăiat la capete" sau "butoiaș"30 (întrucât forma lui
indică această asociere), [anonimizat]
X d.Hr.), [anonimizat] , 2007, p. 49-50, 249/f olo 15.
19 E.M. Constantinescu, [anonimizat], i999, p. 299-
fig.ll/b.
�o D.Gh. Tcodor, [anonimizat] V-X [anonimizat], VII-VIII, 1985-1986, p. i48-fig. 5/2.
�1 ldcm, Unele probleme … , p. 291.
�� Ibidem, p. 291.
�1 1. Mitrea, Așezarea de la Davideni din secolele V-VIn … , p. 133-171, 355-fig. 94/10,11; 359-fig. 98/6;
366-fig. 105/6-8; 371-fig. IIO/i2, i5; 381-lig. 120/i4; 384-fig. 123/6.
�4 Idem, Așezarea din secolele \1-IX de la lzvoare-B ahna … , p. 37, 139-fig. 23/6-8.
�� 1. Mitrea, Gh. Dumitroaia, El. Ciubotaru, op.cil, p. i67-182, fig. 31/13; 32/3, 4, 8.
�h D.Gh. Teodor, Unele probleme … , p. 286, 284-fig. 20/1.
�7 S. Teodor, op.cil, p. 151-155, fig. 61/6; 62/6,7.
�H Al. Artimon, 1. Mitrea, op.cit., fig. 10/5.
�9 ȘI. Olteanu, N. Grigore. V. Nicolae, op.cit., p. 49-50,250/ folo. 16.
10 1. Mitrea, Așezarea de la Davideni din secolele V-VIn … , p. 168.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
226 [anonimizat] 31• [anonimizat], [anonimizat] (tipsia), [anonimizat], (moștenite încă din perioada
dacică) [anonimizat],
încă dinaintea pătrunderii acestor grupuri de rnigratori 32•
Așadar, [anonimizat], [anonimizat]-Dulcești avem de-a face cu o așezare
locuită în exclusivitate de o populație cu rădăcini autohtone.
La ceramique prefeodal dans l'[anonimizat]
(dep. de Neamt)
Resume
Les recherches archeologiques entreprises pendant les annees 2004-2007 [anonimizat] l'existence d'un etablissement qu'on peut
encadrer dans !'[anonimizat].J.C. [anonimizat]-[anonimizat],
forets, pâturages ; ainsi on s'occupait de l'agriculture, de l'elevage, de la chasse ou de la peche.
La couche culturelle -a une epaisseur d'environ 5-15cm -fut attribue a !'intervalle
chronologique mentionne au dessus grâce au fragrnents ceramiques decouverts ([anonimizat]). De plus on peut signaler la presence de 5 complexes (une habitation de surface et
quatre huttes); on a identifie ici des fragrnents ceramiques semblables aux fragrnents du niveau
prefeodal. [anonimizat]. Dans l'interieur se trouvaient
un ou deux installations de chautTage.
La ceramique represente la principale decouverte du niveau prefeodal mais aussi des 5
habitations (on n'a pas decouvert aucun objet en metal); on a distingue l'existence des deux
types de vases: [anonimizat], a plusieurs variantes et dimensions et le plat (un seul exemplaire
fragmenta ire). [anonimizat] a main, d'[anonimizat] (peu souvent) avcc la base droite et le plus souvent epaisse
(c'est une carac tcristique de la ceramique de ce type), [anonimizat]-[anonimizat]. Le plat est toujours travaille a main,
d'[anonimizat], [anonimizat]. La vase presente un bord
haut d'environ 3,5cm. La base et les parois sont gros. Ces deux types ceramiques sont les plus
frequents pour la periode mentionnee.
[anonimizat] a utilisc ces objets soit d'[anonimizat]. Les analogies avcc l'inventaire d'[anonimizat],
Borșeni-Nean1ț, Lozna-[anonimizat]-[anonimizat]-Vaslui, constituent un autre
argun1ent pour l'[anonimizat] !'[anonimizat].
311bidem, p. 169.
32 D.Gh. Teodor, Unele probleme … , p. 291.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.[anonimizat]:JETUL JUDEȚUL
lAȘ l
�
JUD. \.s·\"\..J"\."'" . .r_,.\.;
(
HARGH!TA \.i [anonimizat]" N'
PL. 1: [anonimizat]-[anonimizat] -Dulcești. 227
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
228
2. '
' r––––-
\
\
'
/
(
:
3.!
L_��–-����––4–
6.
PL. 0: 1. [anonimizat], [anonimizat]-neagră, din inventarul 82-
Sil/2004; 2-4, �8. [anonimizat], [anonimizat]-cărămizie,
descoperite în 81-SIV/2005; 5. vas-borcan (reconstituire în desen), [anonimizat]-
cărămizie, din 81 al SIV/2005 . [anonimizat].
1. base d'[anonimizat], travaille â main, [anonimizat], de l'inventaire 82-SII/2004; 2-4, 6-
8. [anonimizat], travailles â main, [anonimizat], decouvertes dans 81-
SIV 12005; 5. vase-pot (reconstitution dessin), travaille â [anonimizat]-rougeâtre, de 81-
SIV/2005. Vf-VIf siecles.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.[anonimizat]
1.
2. { ___ … � …..
3 1 �· .. . � .
·. .
. \ , ….. �l ' …,.-:;;>"!ff�
\�(SL . .
( ( � 1 • \. î ;
l–
5.
� . –4-·
1 .. ––rr -· � -\ • !· '. •
'
// \ 1 ,–·-·(017 ….. · …. · ·_·.·-·····–-
4. / .•• "' -�.� .� .
… ·\, . · r 1 · ·
;·�·-···· .. ··:· i. . . !(: < . � ' 2-:r : ·" .·/'' y . .
\ l \· ..-�
�,,,..,.
…………… 229
PL 10: 1-4. [anonimizat]::an, [anonimizat]-[anonimizat] /2005; 5-8. [anonimizat]::an, f&:[anonimizat]-neagră și căn1mizie,
descoperite in stratul SVII/2006. [anonimizat].
1-4. [anonimizat], travailles â main, [anonimizat] B 1-
SIV /2005; 5-8. [anonimizat], travailles â main, [anonimizat],
decouvertes dans Ia couche de SVII/2006. Vf-VIf siecles.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
230
1.
3 '
·-···-· -·-J'' ·.. '1 .. �
7. \ ,{(' . -.
. –j ,.• 1. George Dan Hânceanu
•'•
••• 1
….
·�·.:
1'
�
·" '
.•
PL. JV: 1-4, 6-9. [anonimizat], [anonimizat]-n [anonimizat], SVTI și a Cas. A/2006; 5. [anonimizat], [anonimizat]
neagră, din inventam! B 1/2006; 1 O. tipsie, [anonimizat]-cărămizie, descope1ită
în stratul SVli/2006 (reconstituire în desen). [anonimizat].
1-4, 6-9. [anonimizat], travailles ă [anonimizat]-[anonimizat]. SV, SVTI et Cas. A/2006; 5. base d'[anonimizat], travaille ă [anonimizat] g�ise-noire, de
l'ilwentaire B 1/2006; 1 O. plat, travaille ă [anonimizat]· jaLmâtre-rougeâtre, decouve1t dans la
couche SVli/2006. Vle-Vlle siecles.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.[anonimizat] 231
1.
,––––:;.::.;;-;:::–·1· –]··-·· –;––���–?.. �.·-\–;//··· i-\ :(;·.-.·�-��, .. �,"�
.· '. \ –:r· �–� \ 1 ·.: "' \ 1 . ….. ..�… �,· \ v·.·'. . ->;.. \. ___ �S<' • � JM – • ;-:
3.1_
. –+–. 4 .
.–+–
5.
' ' ' '
'
B. \_J..s,n��.,..
PL. V: 1, 3. [anonimizat], [anonimizat]-[anonimizat],
descoperite în nivelul SVIII/2007; 2, 4-9. [anonimizat], [anonimizat]-[anonimizat] e, din stratul Cas. 8!2007. [anonimizat].
1, 3. [anonimizat], travailles ă main, [anonimizat]-noire,
decouverts dans la couche SVIII/2007; 2, 4-9. [anonimizat], travailles ă main,
[anonimizat]-rougeâtre, dans la couche Cas.B/2007. Vf-Vlf siecles.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
CU PRIVIRE LA ÎNCEPUTURILE MITROPOLIEI MOLDOVEI.
NOI CONSIDE RAȚII ASUPRA DATEI ÎNTEMEIERII
EPARHIEI MOLDOVENE
Vasile Mărculeț
Data constituirii Mitropoliei Moldovei continuă să rămână și în prezent o
problemă în suspensie în istoriografie. [anonimizat] a fost incă formulat1• Acest lucru m-a [anonimizat] a [anonimizat]-carpatic, demers ce m-a condus, implicit, și la propunerea unor noi datări.
Contextul internațional. [anonimizat]-lea, a [anonimizat], [anonimizat]![anonimizat]!iilor fundamentale ale
statului medieval. [anonimizat] -[anonimizat]-juridic
intema!ional al statului și înzestrarea sa cu o ierarhie ecleziastică superioară proprie –
a [anonimizat] a autorităț ilor moldovene. Ca
urmare, "tendința Moldovei de a obține o [anonimizat] -cele două centre de legitimitate spirituală
supremă a creștinătății medievale -s-a manț festat clar Încă din primii ani de
neatârnare ", [anonimizat]2. Inițiativa
1 [anonimizat]: V. Laurent, Aux
origines de l'eglise de Moldavie. Le mctropolite Jcremie et l'[anonimizat], V, 1947, p.
158-170; N. Dobrescu. Întemeierea mitropoliilor și a primelor mAnAstiri din țară. București. 1906,
p. 71-110; C. Mminescu, [anonimizat], s.
III, t. Il, 1924, p. 255-268; N. Iorga, Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a românilor, voi. 1,
București , 1928, p. 58-64 (în continuare: Istoria Bisericii Românești, I); idem, Condițiile de politică
generală în care s-[anonimizat], [anonimizat], București, 1984, p. 109-112 (în continua re: Condițiile de politicA generală); S.
Porcescu, Iosif, cel dintâi mitropolit cunoscut al Moldovei. [anonimizat], 3-4, p. 126-139; N. Grigoraș,
Țara româneascA a Moldovei de la întemeierea statului pânA la Ștefan cel Mare (1359-1457). Iași,
1978, p. 83-87; Șt.S. Gorovei, [anonimizat], [anonimizat]. 1985, 3, p.
183-207; idem, intemeierea Moldovei. [anonimizat], 1997, p. 174-196 (in continuare:
Întemeierea Moldovei); N. Șerbănescu, Mitropolia Moldovei și Sucevei. Șase sute de ani de la prima
mențiune documentarA cunoscută a existenței ei. 1386-1 septembrie-1986, [anonimizat], 1986, 9-10,
p. 109-127; Ș. Papacostea, Întemeierea Mitropoliei Moldovei: [anonimizat], [anonimizat], București, 1999, p. 278-295 (în continuare: Întemeierea
Mitropoliei Moldovei); R. Theodorescu, Bizanț, Balcani, Occident la începuturile culturii medievale
românești (secolele X-XV), București, 1974, p. 213-219; M. Păcurariu, [anonimizat]. I, București, 1991, p. 276-284.
2 Ș. Papacostea, Întemeierea Mitropoliei Moldovei, p. 278.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Cu privire la începuturile Mitropoliei Moldovei 233
în acest sens a [anonimizat], autorităților politice de la Suceava.
O primă tentativă în această direcție, a fost făcută de voievodul Lațcu
(1369-1375) care, [anonimizat] a Ungariei, vârful de lance a
[anonimizat], s-a adresat, [anonimizat]. [anonimizat] 1370, papalitatea i-a
acordat o [anonimizat], [anonimizat] a noului stat3.
Succesul obținut de Lațcu în plan ecleziastic a fost însă unul de scurtă durată.
[anonimizat] 1370, [anonimizat] 1 de Anjou (1342-1382) [anonimizat] a domnului Moldovei. Constituirea
Arhiepiscopiei Catolice de Halici în 1375, din inițiativa și sub controlul lui Ludovic 1,
[anonimizat] a readuce Moldova la statutul internațional avut anterior obțineri i
independenței sale de către Bogdan 1, respectiv la acela de voievodal dependent de
coroana maghiară.
Acțiunea suveranului Ungariei se înscria în politica consecvent promovată de
acesta în anii 13 7 4-13 7 5, care a [anonimizat]. [anonimizat], cu excepția unor succese locale între care s-a numărat, [anonimizat], s-a încheiat defavorabil regelui, ,.marile obiective
strategice ale lui Ludovic nu au pututfi atinse: Țara Românească nu a fost readusă la
supunere și foarte probabil nici Moldova'-A.
În c�ndițiile noului cadru politic internațional ostil, "[anonimizat] a [anonimizat]"5• [anonimizat], [anonimizat], zonă de interferență și ciocnire a
intereselor catolicismului cu cele ale ortodoxiei. [anonimizat], a fost, așa cum sublinia Șerban Papacostea, ,,[anonimizat] a [anonimizat] a-și desăvârși neatâmarea prin
obținerea unei surse proprii de legitimare spirituală a [anonimizat] a recupera pozițiile pierdute În Europa răsăriteană În
favoarea catolicismulut..t..
[anonimizat] a [anonimizat]-lea era întemeiată Mitropolia Moldovei. Actul, de o
in1[anonimizat] a Bisericii Moldovei.
3 HunnUZBki, L'2, p. 160-161, doc. C:XXIV.
4 Ș. Papacostea, Domni români și regi angevini: inrruntarea finalA (1370-1382), [anonimizat], București, 1999, p. 127-132. 51dem, Întemeierea Mitropoliei Moldovei, p. 279.
6 Ibidem. p. 278.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
234 Vasile Mărculeț
Constituirea Mitropoliei Moldovei și consacrarea sa canonică. [anonimizat] s-a realizat, ca și
relațiile sale cu Patriarhia Ecurnenică de Constantinopol în această epocă de început a
existenței sale sunt aspecte încă destul de obscure și de controversate. Au concurat la
generarea acestei situații o serie de factori în rândul cărora reținem: [anonimizat], preluate și transmise
necritic de majoritatea cronicarilor moldoveni din secolele XVII-X VIII și acceptate ca
veridice de o parte însemnată a istoriografiei românești moderne și contempora ne.
[anonimizat], [anonimizat]-lea. [anonimizat], care înregistrează laconic că "in anul 6961 [1453] a [anonimizat]
7 . voievod Alexandru" .
[anonimizat], [anonimizat], impune însă câteva precizări asupra informațiilor cuprinse în ea. [anonimizat], [anonimizat] (1400-1431 ). [anonimizat], respectiv
Alcxăndrel vodă (1451-1454, cu întreruperi), [anonimizat].
Momentul de debut și condițiile în care s-a constituit Mitropolia Moldovei sunt
problemele fundamentale rămase în suspensie privind epoca de început a organizării
mitropolitane a Bisericii Moldovei. În consecin\ă, [anonimizat] e, căutându-[anonimizat]: când și cum sau în ce conditii s-a
constituit Mitroplia Moldovei?
[anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat]-au pcnnis decât să pw1ă în circulație o [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat]: una, [anonimizat]-le în raport direct cu relațiile
întreținute cu Patriarhia Ecurnenică de Constantinopo l; alta, ce fixează aceste începuturi
7 [anonimizat]. XV-X\1, [anonimizat]. P.P. Panaitescu, București,
1959,p.l91, 193.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Cu privire la începuturile Mitropoliei Moldovei 235
în timpul domniei lui Iuga ( 1399-1400) și le leagă de raporturile cu Arhiepiscopia de
Ochrida; în sf'arșit, cea de-a treia categorie este W1a hibridă, [anonimizat]-le în
relație de determinare directă cu legăturile cu Arhiepiscopia de Ochrida. Lor li se
adaugă o [anonimizat], [anonimizat] a
doua, cât și a treia categorie de opinii.
[anonimizat]. Astfel, în a doua jumătate a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] o recunoaște, că Alexandru cel
Bun este cel care a întemeiat ,,mitropoliia de la Suceava" și că "[anonimizat] I-[anonimizat], numai anume nu scrie ce mitropolit au
fost',p,. Nici care au fost acei ,.patriarhi ai răsăritului"', care I-[anonimizat]1e, [anonimizat].
Între reprezentanții celei de-a doua categorii se numără Misail Călugărul (sec.
XVIII), W1[anonimizat]. Acesta, [anonimizat] ,,trimis-au la patrierșie de Ahrida (Ochrida, n.n.) ș-au luat mai Întăiu
blagoslovenie ș-au pus mitropolit pre Theoctist"9• [anonimizat] o
identificare a primului mitroplit al Moldovei. [anonimizat] a purtat numele Theoctist a fost consacrat abia în anull453.
Cea de-a treia categorie de opinii îl are ca principal reprezentant pe Miron
Costin. Ideea în discuție se regăsește în două dintre lucrările sale de factură umanistă:
Cronica polonă și Poema polonă. [anonimizat]-[anonimizat]:
,,Religia de rit grecesc au primit-o amândouă aceste țări chiar pe vremea când
impăratul Paleolog ([anonimizat] 1425-1448, n.n.) cu
patriarhul de Constantinopol se aflau la sinodul de la Florența. Deși locuitorii
acestor țări erau deja pe jumătate creștini [ … }, [anonimizat], pe care
il numesc Alexandru cel Bun. Neaflând deci pe patriarhul de Constantinopol la
scaunul său, s-[anonimizat], [anonimizat] s.fințire"10• [anonimizat] ,,mai Întâi s-a silit să intemeieze aci un cler
și a trimis pentru aceasta solii lui la Stambul (Constantinopol, n.n.). [anonimizat], Stambulul,
K Gr. Ureche, [anonimizat]. M. Scarlat, București , 1978, p. 24.
q Ibidem, p. 20: interpolarea lui Misail Călugărul.
10 M. Costin, Opere, ed. P.P. Panaitescu, București, 1958, p. 214.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
236 [anonimizat]. Solii au dat știre că n-au aflat pe
nimeni la Țarigrad (Constantinopol, n.n.); toți: împăratul, patriarhul și tot clerul
plecaseră la sinod Întrebară deci ce poruncă le dă pentru însărcinarea ce aveau
[ .. .]. [anonimizat], [anonimizat] { .. .}. [anonimizat], [anonimizat] ",
conchide cronicarul moldovea n11•
Ultima categorie de cronicari este reprezentată de Nicolae Costin și Axintc
Uricari ul (sec. XVII-XVIII). [anonimizat] a compilării complet necritice a
surselor și a [anonimizat] 1601, ambele puncte de vedere.
Inițial, el acceptă opinia lui Misail Călugărul și admite că luga ,,[anonimizat], și au pus mitropolit pe Theoctisf'12•
Ulterior, [anonimizat], pe
care îl datează însă eronat "în anul de la zidirea lumii 6940 [1432] trimis-au și
Alexandru vodă cu voia țării sol cu Grigorie Țamblic { .. .}. N-[anonimizat]; ce iar a [anonimizat], [anonimizat] a fi cu cale; ce s-[anonimizat]-[anonimizat], luat-au de acolo și preuți și cărți sârbești de toată orânduiala
besericit'13•
În ceea ce-l [anonimizat] o [anonimizat]. Astfel, în interpolarea la Letopisețu l lui Gr. Ureche, după ce inițial admite ca
veridică informația din letopisețul lui Dubău logofătul (sec. XVII) că Iuga ,,au trimis
mai întăi la arhiepiscopul de Ohrida de au luat blagoslovenie și au pus mitropolit ",
ulterior revine asupra aceste i opinii și consemnează că "însă la un letopiseț al lui
Dubău logofătul însemneazâ cum săfie trimis Întâi fuga vodă{ .. .}. [anonimizat], [anonimizat]-nainte, la a/tu Alixandru vodă (Aiexăndrel, n.n.), de
unde au luat blagoslovenie Theoctist mitropolituf'14• [anonimizat] a Țării Românești și a Moldovei, Axinte Uricariul începe prin a
[anonimizat] a
admite, [anonimizat]. "Trimis-[anonimizat], [anonimizat]. N-au aflat solii lui Alexandru vodă nice pre patriarh,
11 Ibidem, p. 235-236.
12 N. Coslin, Opere. 1: Letopisetul Țării Moldovei de la zidirea lumii până la 1601 și de la 1709 la
1711, lași, 1976, p. 83. 13 Ibidem, p. 84-85.
14 Gr. Ureche, op.cit, p. 20, 24, interpolări le lui Axinte Uricariul.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Cu privire la începuturile Mitropoliei Moldovei 237
nice pre Împăratul/a Țarigrad Ce iarăși a [anonimizat] a fi cale. Ce s-[anonimizat],
ș-[anonimizat]!Jii. Și de acolo au luat preoți și
cărți sirbești de toată orânduiala besericit', afirmă el 5•
O [anonimizat], formula, [anonimizat],
[anonimizat], conchidea
succint că "[anonimizat] s-a
ayezat in scaunul său până in vremea soborului de la Florența"16• O simplă
parcurgere a [anonimizat],
[anonimizat], cât și de concluzi ile istoricilor modemi și contemporan i. [anonimizat] a dispus de posibilită� [anonimizat] a încercat să facă lumină în
obscuritatea inf ormațiilor privitoare la începuturile Mitropoliei Moldovei. [anonimizat] s-a produs.
O [anonimizat], susținând la rândul
lor că întemeierea Mitropoliei Moldovei s-a [anonimizat]. Asemenea concluzii au emis A.D. [anonimizat]-1 însă, [anonimizat],
Iuga, [anonimizat], cu presupusul domn Jurie (Jurg)
Koriatovici, care ar fi domnit între anii 1374-137517. La o [anonimizat]18•
15 A. Uricariu, Cronica paralelA a Țiirii Românești și a Moldovei, ed. G. Ștn:mpel, voi. 1, București,
1993, p. 21.
16 D. Dantemir, [anonimizat]. L. Maniu, București, 1981, p. 241.
17 A.D. Xcnopol, Teoria lui Riicsler. [anonimizat],
1988, p. 64, unde susține că "Cele dintâi cunoștin(e JXdtive care au ajuns până la noi a�upra Bisericilor
din Moldova și din Valahia ni le arată ca .fiind supuse Patriarhiei de Ohrida. Ast{e/. cronicele
moldovenești spun cii fuga. domnul Moldovei (1375). trimise la Patriarhia din Ohrida pen/111 a cere
«blagos/ovenie» spre ungerea mitropolitului Teoctist"; ldcm, [anonimizat].
Il, București, 1986, p. 124, unde afimlă că "tor lui fuga Koriatovici trebuie raportate și spusele lui Ureche
că «ar fi trimis la Patriarhia de Ohrida de a luat blagoslovenie și a pus mitropolit pe Teoctist»", ca
urmare; )n!emeirerea unei mitropolii in Moldom este chiar după i::voarele grecești pusă inainte de f38f.
încât din acestă tinprejttrare se inliireștefaptul infiin(iirii unui scaun mitropolilan in Moldova intimpullui
fuga f'; C. Auner, [anonimizat], 1902, p. 105-106, susține
că .Juga (George) Coriatol'icf'. chemat la tronul Moldovei in 1374, . .puse pe cel dintâi mitropolit al
Moldovei m binemvântarea Patriarhiei din Ohrida".
1� D. Onciul, [anonimizat], [anonimizat]. 1, București , 1968, p. 143, afirmă că
,,Biserica din Valahia și Moldova a stat. m p11(ine intrentperi prin încercările de suprema{ie a
patriarhului constantinopo/itan. in alâmarea canonică de Ohrida".
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
238 [anonimizat].
[anonimizat] o mai consider necesară. [anonimizat], independent de prezentarea eronată a
evenimentelor, [anonimizat], aceștia au admis existența de timpuriu a unor legături religioase bizantino
moldovene. confumate de informa\iile documentare certe de care dispunem.
Identificarea datei constituirii Mitropoliei Moldovei, a conditiilor în care acest
eveniment s-a produs, precum și raporturile sale cu Patriarhia Ecumcnică de
Constan tinopol s-au aflat în aten�a unei însemnate părți a [anonimizat]. În încercarea lor de a face lumină în problemele
legate de acest subiect, o [anonimizat],
[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] S. Gorove i, [anonimizat], [anonimizat], Mircea Păcurari u, și alții-i-[anonimizat] o serie de
ipoteze19•
[anonimizat]. [anonimizat], influențate și de nivelul cercetări lor din diferite epoci. Spre exemplu,
A.D. Xenopo l, susține in Istoria românilor din Dacia Traianll că întemeierea
Mitropoliei Moldovei trebuie fixată "inainte de 1 381"20, [anonimizat], indirect, anul 137521• [anonimizat],
optând pentru o opinie a�ropiată, avansează, [anonimizat], 1374-2•
[anonimizat], [anonimizat] a doua parte a donmiei lui Petru 1
Mușat ( 13 75-1391 ), in prima jumătate a deceniului 9 [anonimizat],
respectiv până prin anul 1386. [anonimizat], redactat in timpul
19 V. l..aurent, op.cit, p. 158-170; J, Darrouzes, [anonimizat] 1: [anonimizat]. VI: Les regestes de 1377 a 1410, Paris, 1979, notele explicative (in
continuare: Regcstcs, 1/VI); N. Dobrescu, op.cit, p. 71-110; C. Marinescu, op.cit, p. 255-268; N. Iorga,
Istoria Bisericii Românești, 1, p. 58-M; idem, Condițiile de politicl generală, p. 1 09-112; S. Porcescu,
op.cit., p. 126-139; �· Grigoraș, op.cit, p. 83-87; Șt.S. Gorovei, [anonimizat] .Jtntins,
p. 183-207; idem, Intemeierea Moldovei, p. 174-196; N. Șerbăncscu, op.cit, p. 109-127; Ș. Papacostea,
Intemeierea Mitropoliei Moldovei, p. 278-295; R. Theodorescu, op.cit., p. 213-219; M. Păcurariu, op.cit.,
�· 276-284.
0 A.D. Xcnopol, [anonimizat], p. 124.
21 Idem, Teoria lui Rilsler, p. 64.
22 C. Auner, op.cit., p. 105.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Cu privire la începuturile Mitropoliei Moldovei 239
patriarhului ecumenic Nilos Kerameos (1379-1388), care are inserată data
.�eptembrie 1, anul 6895, indictionul ](!'23, ce corespWlde celei de 1 septembrie
1386, lucrare ce men�onează și investirea Wlui mitropolit în Moldova de către
Patriarhia Ecumenică de Constantinopol. [anonimizat] a [anonimizat], În septembrie 1386''24• Da tarea propusă de V. [anonimizat]25, precum și de
majoritatea specialiștilor care I-au analizat.
Importanța deosebită pentru istoria Bisericii Moldovei o reprezintă, așa cum se
CWloaște, o [anonimizat]: "Tot
În vremea noastră a [anonimizat] (Moldova, n.n.)"26• [anonimizat]-Iea27•
[anonimizat], acceptată pentru Ekthesis nea (1386), specialiștii care s-au ocupat de
această problemă au propus diferite datări cu privire la întemeierea Mitropoliei
Moldovei. [anonimizat], că acestă dată ar
trebui căutată în intervalul 1381-138628• Alții au propus restrângerea intervalului în
care ar trebui căutată data întemeierii Mitropoliei Moldovei la anii 1385-138629•
[anonimizat] 26 septembrie 1387, cu
prilejul prestării omagiului vasalic regelui Poloniei Wladislaw 1 Jagello, de către Petru
1 Mușal, mitropolitul Moldovei lipsește de la acest ceremonia), [anonimizat]
23 J. Darrouzes, Ekthesis nea. [anonimizat], XXVII, 1969, p. 38:
i' 'Eypa!pTJ OE TJ 7ttlp()lJ(Ja Eld!Eau; m:nTEJ.IIJPlO.l a', EV ETEI ,c,o:JlE', 1vliumooVO<; ODC«TIJ'O" ·
4 V. Laurcnt, op.cit., p. 163.
25 J. Darrouzi:s, Ekthesis nea, p. 30. 261bidem, 18, p. 47; FHDR, IV, p. 312-313.
27 J. Da1rouzi:s, Regestes, INI, p. 185-186, 196, 199-201,228-230, 240-241,259-264, 276-277, 295,300-
302,303-305,431-433,447-451, doc. 2900,2916, 2921,2954-2956,2%8, 2993-2996, 3011, 3032, 3038,
3040.3209, 3226-3227; Hurrnuz.aki, XIV/!, p. 16-30, doc. XXXII-XLVII, L-LI, Llll, LXVI; FHDR, IV,
1?,· 233-241, 242-259, 266-269, doc. 36, 38-39, 41, 42-45, 47-5 1, 53, 55, 63, 65.
_H V. Laurent, op.cit., p. 163; J. Darrouzes, Ekthesis nea, p. 29-31, Șt.S. Gorovei, [anonimizat], p. 189-190; idem, Întemeierea Moldovei, p. 188-189, unde identifică mai
multe etape în procesul de întemeiere a Minupoliei Moldovei; N. Șeroănescu, op.cit., p. 113; R.
[anonimizat].cit., p. 213-214, [anonimizat] /381-1386. mitropolitul
halician hirotonisea ca episcopi pen1111 abi" creCitul stat moldovenesc pe Iosif ca și pe Meletie"; M.
Păcurariu, op.cit., p. 276-277, w1de ali1mă că "Mitropolia Moldovei a luat .fiin(ă, cu statut canonic
remnoscut de PCitriCirhi" ECI/menică, inaillle de septembrie 1386 (s.a.)", dar admite că .• �e presupune că
acest eveniment s-a petreCI// prin anii /38/-/386"; C. Zaharia, losirl Mușat intâiul mare ierarh român.
Noi mărturii privind viata culturală și spirituală a [anonimizat], Roman, 1987, p. 31;
V. Dcmciuc, Petru 1 Mușat (1375-1391), București, 1981, p. 100-101, unde afirmă că data întemeierii
Minupoliei Moldovei . .trebuie căutată undeva intre septembrie 1381-seplembrie 1386'. 29 R. Constantinescu, Un sermon anonyme et l'[anonimizat], 2, 1976, p._I03, unde propune această datare plecând de la men�onarea în EJ.:thesis nea a morții
despotului Dobrotici al Dobrogei.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
240 Vasile Mărculeț
ipoteza că un mitropolit al Moldovei a fost consacrat nwnai după acestă dată30• O [anonimizat], emite mai recent și Șerban Papacostea care consideră
că întâlnirea dintre Petru 1 și mitropolitul Kyprian din 26 septembrie 1387 de la Liov
(Lw6w) a constituit ,primul contact oficial cunoscut între Moldova și Bizanț", iar
"faptul că domnul Moldovei a jurat credință în mâinile mitropolitului Ciprian și nu în cele ale mitropolitului de Ha/ici e [anonimizat] (s.a.). a dreptului țării la o mitropolie proprie"31• [anonimizat] 138932. Fără a propune o [anonimizat], avansează una "înainte de 1 393"33• [anonimizat] o [anonimizat] a fost înființată Ia o dată anterioară anului 139134•
[anonimizat], că propunerea privind datarea
constituirii Mitropoliei Moldovei în intervalul 1381-1386 [anonimizat]. [anonimizat]? [anonimizat] s-[anonimizat] a confunda momentul consacrării canonice a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat] a eparhiei moldovene sunt
două etape complet diferite ale procesului de constituire a Mitropoliei Moldovei.
[anonimizat], [anonimizat], între anii 1381 și 1393, o
[anonimizat]. Îmi bazez această propunere pe faptul că
există o serie de elemente și informații indirecte care ne permit datarea acestui
moment anterior diferitelor intervalelor de timp propuse. Asupra lor mă voi opri în
continuare.
30 N. Dobrcscu, op.cit., p. 89, n. 2; N. Iorga, Condițiile de politicii generalii, p. IlO; C[ C. Marincscu,
op.cit., p. 263, unde respinge o asemenea opinie susținând că faptul că in 1387 ,,Pe/111 Mușar făm�e
jurămânrul de credin(ă.fafă de regele Poloniei inailllea milropolillllui Ciprian al Kie1711ui și al Liruuniei
nu implică numaidecât lipsa unui episcop IÎ1 Moldova. Era.firesc cajurămân llllui domnului moldovean să
sefacă 1i1 mâinile unui preia/ ortodox din (ara su::eranului. Iosif era un om de (uni'.
31 Ș. Papacoslea, Î ntemeierea Mitropoliei Moldovei, p. 282-283.
3� J. Darrouzi:s, Regestes, INJ, p. 185, unde afirmă că .,intensa acli1•ilale a polriarhului Anlonios pe
durata anului 1389 oferă și o altă posibilirure. anume că nominalizarea lui Theodosios la această dură nu
este exclmă"; c( idem, Ekthesis nea, p. 30, 35, 47.
33 C. Marinescu, op.cit., p. 262: [anonimizat] /393, [anonimizat], venea
intr-o misiune de cercetare in Moldova. Fără teama de greșeală putem afirma că era vorba de o cerere a
�ării, [anonimizat] '. · 4 [anonimizat]. Bătrâna, Contribuții arheologice la cunoașterea primului lilcaș al Mitropoliei
Moldovei: [anonimizat], V, 1982, p. 215-223.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Cu privire la începuturile Mitropoliei Moldovei 241
[anonimizat] a Moldovei a revenit domnului Petru 1 Mușat. Demersul în acest sens i-a
fost Îară îndoială impus și grăbit de faptul pe care l-[anonimizat] 1375 autonomia Episcopiei Catolice de Siret a fost anulată de Ludovic 1. [anonimizat] a Moldovei pentru coroana angevină și de readucere
a [anonimizat], avut anterior obținerii independenței lui de către Bogdan l.
Agresiva politică angevină a primit o ripostă imediată din partea domnului
Moldovei. Cum acțiunea lui Ludovic 1 s-a [anonimizat]
1 s-a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] (1375), [anonimizat], după ce a respins agresiunea angevină 35, a procedat, totodată, și la o reorientarc
radicală a politicii sale religiose. Abandonând catolicismul el s-a orientat ferm spre
lum� ortodoxă, îmbrățișând fără rezerve credința majorității covârșitoare a locuitorilor
țării. [anonimizat] 1 s-a adresat mitropolitului
ortodox Antonios de Halici solicitându-i consacrarea unui arhiereu pentru Biserica țării
sale. L-a [anonimizat], chiar la propunerea sa36, mitropolitul de Hal ici 1-a
[anonimizat], [anonimizat] (Cetatea Albă), [anonimizat], [anonimizat] o eparhie orotodoxă proprie37.
[anonimizat], [anonimizat],
cum de altfel a [anonimizat] i țării, cât
și de autoritățile Bisericii Orientale. Consider că opinia mea își află temeiul și
confirmarea în conținutul actelor patriarhale din iulie 1401 care sunt categori ce în
acest sens. Astfel, decizia patriarhală (mwoouq 010.yvwma ) din 26 iulie 1401, [anonimizat]
,.afost hirotonisit la inceput ca episcop legitim în Moldovlahia de către mitropolitul
de l!alid'38. Informații identice se regăsesc și în scrisoarea patriarhală (ypo.țtpa
7rarp10fJXIKov) [anonimizat] 1 [anonimizat] ,.pfost hirotonisit episcop al
Moldovlahiei de către mitropolitul de Ha/ici, kyr Antonios acela", sau că ,.kyr Iosif a
fost hirotonisit episcop al Moldovlahiei de către cel de Halid' și "ca mitropolit
35 Pentru discuțiile privind agresiunea maghiară împotriva Moldovei în 1375, vezi: Ș. Papacostea, Domni
români și regi angevini, p. 129-132.
36 Hurmuzaki, XIV/1, p. 31-34, doc. LXIX; FHDR, IV, p. 270-271, doc. 66, consemnează că Iosif .,fiind
el un localnic și inntdit CI/familia domnitoare a țării, a fost trimis de către toți (s.n.) la mitropolitul de
Ha/ici".
37 Hurmuzaki, XIV/1, p. 32-33, doc. LXIX; FHDR, p. 268-269, doc. 66.
3� Hurmuzaki, XlV/1, p. 33, doc. LXIX; FHDR, p. 272-273, doc. 66.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
242 [anonimizat]'39•
Când anwne 1-a [anonimizat]. Totuși, [anonimizat]. Astfel, [anonimizat], că investirea lui Iosif a fost urmarea cererii lui Petru
I Mușat, care a ocupat tronul Moldovei în 1375, an în care s-[anonimizat], atunci, [anonimizat],fie imediat după
a11ul 1375, fie cel mai devreme ;" cursul acestui a11. [anonimizat], că
anul 1375 poate fi considerat termenul post quem al investiTii lui Iosif ca episcop
mitropolit al Moldovei de către Antonios de Halici. [anonimizat] a însemnat, totodată, și
actul de llllȘtere a [anonimizat] 1375 poate fi
considerat și termenul post quem al întemeieri i acestei eparhii.
[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] 1-a mai consacrat episcop pe un anwne Meletie40, și el monah
român. Ce funcție a îndeplinit acesta în ierarhia bisericească a Moldovei în această
epocă de început a organizării sale nu putem spune cu exactitate. [anonimizat],
[anonimizat]. [anonimizat] a ocupat încă din acestă
epocă o funcție superioară în ierarhia religioasă a [anonimizat].
[anonimizat]-mitropolit al Moldovei a
[anonimizat], [anonimizat] a Patriarhiei Ecumenicc de Constantinopo l,
singura instituție a Bisericii Orientale care dispunea de aceste prerogative. [anonimizat] -fie chiar în cursul anului 1375, [anonimizat] s-a adresat, sinodului patriarhal și unuia dintre patriarhii ecumenic i [anonimizat] ( 1364-1376), [anonimizat], Macarios I (1376-1379), [anonimizat], căruia, [anonimizat] a tergiversări lor predecesori lor săi,
i-a revenit, [anonimizat] a răspunde solicitărilor domnului Moldovei.
[anonimizat], [anonimizat]1mit totuși
stabilirea destul de exactă a datei consacrării canonice a Mitropoliei Moldovei.
Întrucât între informațiile din manualul bizantin există o relație directă cred că se
impune ca imperios necesară o [anonimizat], [anonimizat]: ,,Mai
39 Hurmuzaki, XTV/1, p. 34-36, doc. LXX; FHDR, p. 274-275, doc. 67.
40 Hurmuzaki, XlVII, p. 21-22, doc. XL V; FHDR, p. 248-249, doc. 491IIT.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Cu privire la începuturile Mitropoliei Moldovei 243
pe unnă au fost creați și in Ungrovlahia doi mitropoliți; dintre care unul are locul
celui de Nicomedia și se cheamă exarh a toată partea ungurească și al plaiuri/ar, iar
celălalt se cheamă mitropolit al unei părți a Ungrovlahiei și deținând locul celui de
Amasia. Tot in vremea noastră a [anonimizat], [anonimizat] a Rusiei Mici; căci
mitropolitul Rusiei poartă titlul de mitropolit al Kievului și intregii Rusit"'1•
Un prim aspect care rezultă dintr-o analiză succintă a textului este acela că el
ne relevă clar faptul că infom1ațiile pc care le conține se referă la consacrarea unor
mitropoliți, 1111 la constituirea unor eparhii bisericești. [anonimizat], la desființarea altora sau la coborârca in
rang a [anonimizat]1t mai mult decât explicite 42•
[anonimizat]: [anonimizat] – au fost consacrați in 1380-1381; [anonimizat], a fost consacrat in iunie 1380; [anonimizat], a fost investit în iulie 138143• În ceea ce-l [anonimizat]. [anonimizat] 1371, [anonimizat] 1375 [anonimizat] 1389 [anonimizat] a girat, [anonimizat], [anonimizat] d.iscu�e [anonimizat], fie după patriarhatul lui Nilos Kerameos .
O altă constatare pe care ne-o [anonimizat], este aceea că toți mitropo liții sus
menționați au fost consacrați in intervalul 1380-1381. [anonimizat] 1380-1381 [anonimizat]: a Kievului -avându-[anonimizat] 1169,
apoi la Vladimir până in 1325 [anonimizat]
X-lea; cele ale Ungrovlahiei datau din 1359, [anonimizat] 1370, cea de la
Severin; cea a Haliciului a funcționat ca mitropolie intre 1303/1305-1328, 1341-1347,
din 1371. [anonimizat]. [anonimizat], a însemnat doar scoaterea ei de sub
jurisdicția Patriarh iei de Târnovo și trecerea sub jurisdicția ecleziastică a Patriarhiei
Ecumenice de Constantinopol.
[anonimizat]? Cred că nu! Dimpotrivă, consider, [anonimizat]
41 J. Darrouzes, Ekthesis nea, 18, p. 47; FHDR, IV, p. 312-313.
42 Hummzaki, XIV/1, p. 11-13, doc. XIII, XV, XVI, XXI, XXVII; FHDR, IV, p. 215,217,221,227, doc.
16, 18, 19, 24, 31.
43 Hurmuzaki, X!Y/1, p. 10-11, doc. XII, XIII, XIV, XVIII; FHDR, p. 212-219, doc. 15, 17, 18, 21.
44 Hurmuzaki, XlY/1, p. 9-10, 12, doc. VIII, XXVI; FHDR, p. 210-211,226-227, doc. 14, 30.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
244 [anonimizat], în compania cărora este menționat.
[anonimizat], la care face trimitere manualul
bizantin, a fost consacrat tot în intervalul 1380-1381. [anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] .. kyr Theodosios ", menționat tardiv în scrisoarea patriarhală de
recunoaștere a lui. [anonimizat] 140145. În acest sens
informatia continu tă în Ekthesis nea conform căreia a fost consacrat .. un altul În
Maurovlahia" este edificatoare din acest pw1ct de vedere.
[anonimizat]1hesis nea cu privire la investirea unui
alt mitropolit în Moldova prezintă o însemnătate deosebită pentru încercarea de
elucidare a problemei fundamentale a studiului meu. [anonimizat], inclusiv
calitatea de mitropolit a lui Iosif. Numai așa se explică decizia autorităților patriarhale
de a [anonimizat] 1380-1381, [anonimizat],
cum ar fi fost normal în cazul în care abia cu acest prilej ar fi fost înființată rnitropolia.
[anonimizat] 1380-1381 pot fi considerați ca termenul anle quem al întemeierii
Mitropoliei Moldove i. [anonimizat] 1380-1381 a constituit
actul consacrării canonice a [anonimizat]. [anonimizat],
constituitii in anu/1375 sau imediat după această dată, a fost recunoscută canonic
prin anii 1380-1381, prilej cu care Patriarhia Ecun1ernică a încercat să nun1[anonimizat].
Totodată, [anonimizat]1enică își exprima clar refuzul de a-1 accepta pe Iosif ca
întâistătător al acesteia. [anonimizat], care să asigure influența deplină a Bizanțului în regitme. Actul
patriarhal își găsea justificarea formală într-o decizie sinodală din anul 1355 confonn
căreia nu mai erau numi� "În vrednicia de mitropolițt' clerici autohton i, ,.rezervându-se
această cinste numai pentru clerul ridicat și binecuvânta! de Dumnezeu din slăvita
cetate a Constantinopolulut -.46. [anonimizat], un serios paradox: acestea acceptau și validau
cererea autorită ților moldovene cu privire la ridicarea Bisericii locale la rang superior
prin acordarea consacrării canonice a [anonimizat], [anonimizat].
45 Hunnuz.aki, XTV/1, p. 34-35, doc. LXX; FHDR, p. 274-275, doc. 67, unde de arată că netiiid acceptat
de autorită![anonimizat] ,./III s-a [anonimizat] a.făCllt repede calea Întoarsă".
46 Apud Gh.l. Moiseseu, Șt. Lupșa, Al. Filipașcu, [anonimizat]. 1, București, 1957, p. 178.
[anonimizat]: S. Porcescu, op.cit., p. 130, n. 26; R. Theodorescu, op.cit., p. 204;
M. Păcurariu, op.cit., p. 277; Șt.S. Gorovei, Întemeierea Moldovei, p. 183.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Cu privire Ia începuturi le Mitropoliei Moldovei 245
Decizia Patriarhiei Ecumenice s-a [anonimizat] s-[anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat]-[anonimizat]. Atitudinea adoptată de autorită�le patriarhale în
timpul desfășurării acestor evenimente ne arată clar că Patriarhia Ecumenică nu a [anonimizat]'așurându-se exclusiv în jurul persoanei mitropolitului47.
Nu voi insista aici asupra prezentăii i [anonimizat], [anonimizat], întrucât
abordarea sa depășește problematica studiului prezent. [anonimizat], [anonimizat].
Considerații finale. [anonimizat], [anonimizat], a [anonimizat], de procesul
constituirii instituțiilor sale fundamentale; [anonimizat] a [anonimizat] a autorităților
moldovene. După o scurtă orientare spre Roma (1370-1375), [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat] 1 Mușat, s-a adresat, [anonimizat], la o [anonimizat] 1375, sau chiar în cursul acestui
an, 1-a consacrat, [anonimizat] (Cetatea Albă) sau episcop
[anonimizat]. [anonimizat], mitropolitul de Halici 1-a [anonimizat]1 (vicar) al lui Iosif. [anonimizat], în
anul 1375 sau la o [anonimizat] a [anonimizat],
a reprezentat actul intemeierii sau constituirii Mitropoliei Moldovei. Unnătorul pas 1-a
constituit obținerea recunoașterii sau consacrări i canonice a existenței acesteia din
partea Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol. [anonimizat] 1380-1381
[anonimizat], refuzând astfel acccparca lui Iosif în fruntea acesteia. Decizia
Patriarhiei Ecwnenice de numire a unui arhiereu grec în fiuntea Mitropoliei Moldovei
a fost însă respinsă categoric de factorii politici de la Suceava.
47 J. Darrouzes, Regcstl'S, INI, p. 185-186, 196, 199-201, 228-230,240-241, 259-264, 276-277, 295, 300-
302, 303-305, 431-433, 447-451, doc. 2900, 2916, 2921, 2954-2956, 2%8, 2993-2996, 3011, 3032, 3038,
3040, 3209, 3226-3227; FHDR, IV, p. 238-259, 264-269, doc. 44,47-50, 55, 62-63. Penuu discuțiile asupra
acl'[anonimizat]: V. Laurent, op.cit, p. 158-170; C. Marinescu, op.cit, p. 261-268; Șt.S. Gorovei, Aux
debut dl'S [anonimizat], p. 183-207; idem, Întemeierea Moldovei, p. 174-1%.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
246 Vasile Mărculeț
Concernant les debuts de la Metropolie de Moldavie
Nouvelles considerations sur la date de la fondation du diocese moldave
Resume
La constitution de l'Etat independent Moldavie, â la moitie du XIV siecle, a [anonimizat], par l'organisation des institutions fondamentales de l'Etat. [anonimizat], l'organisation de l'institution ecclesiastique ont occupe un lieu â part dans l'[anonimizat], qui ont opte pour l'organisation de l'Eglise
locale comme mctropolie ortodoxe sous la jurisdiction du Patriarcat Oecuemen ique de
Constantinople. [anonimizat], [anonimizat] 1"' Mușat
s'[anonimizat], au metropolite ortodoxe Antonios de Halici qui â [anonimizat] a consacre, apres 1375, [anonimizat], [anonimizat], eveque d'Asproka.'itron (Cetatea Albă), [anonimizat] l'organisation de la Metropolie de Moldavie. [anonimizat], les autorites moldaves se sont adressees au Patriarcat
Oecuemenique de Constantinople. [anonimizat] 1380-1381 [anonimizat] â [anonimizat] l'[anonimizat], une decision refusee categoriquement par
Suceava.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
DESPRE ATESTAREA DOCUME NTARĂ A UNUI SAT DE RĂZEȘI:
POIENILE 0ANCEI (COMUNA ST ĂNIȚ A, JUDEȚUL NEAMȚ)
Irina-Elena (Coroban) Boldur, Dimitrie-Ovidiu Boldur
În perioada 1945-1989 [anonimizat], [anonimizat]. După 1989,
"democrația " [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] -nu mai sunt decât amintiri.
În timp ce unii dintre tineri (și nu numai) își fac planuri de ,,mire" [anonimizat], fie, chiar, [anonimizat] -[anonimizat], câte un bătrânel sau o bătrânică, încăn.mțiți de timpul care a [anonimizat] "cum era odată" …
Pentru marea majoritate a [anonimizat], un pas important îl reprezintă căsătoria. Propriu-zis, tinerețea se
"încheie o [anonimizat], [poate -s.n.] [anonimizat],
[anonimizat]"1•
[anonimizat],
a [anonimizat]. Rândurile
de față nu sunt decât un semn al faptului că nu au uitat locurile de unde au plecat…
[anonimizat] a Moldovei (la circa 22 [anonimizat]) și aproape de extremitatea estică a [anonimizat]-[anonimizat] a [anonimizat] ,,Drum al Galaților".
Denumirea ,,Drumul Galaților" nu s-a [anonimizat] ,,Dealul hanului"2• Cei mai în
vârstă numeau o porțiune a căii de circulație care trecea/trece pe aici ,,Drumul
hanului", [anonimizat], a [anonimizat]-Iea3•
1 V. Sutură, [anonimizat], 1992, p. 300-301. " Inf. de la Petru M. Gheorghiu, 85 [anonimizat] •. Ștefan cel Mare" Bacău, pensionar -[anonimizat]. audio-video realizată la 1 octombrie 2008.
3 Drumul care străbate forma de relief, .. coboară pc la podul Podni(oaie și urcă apoi spre Chicerea" (ldem).
Sintagma "Drumul hanului" este înscrisă și în actele de proprietate. Actul data! la 5 mai 1919 preciz.ează că
,,Mariuca Costache Muschel{i)u vinde lui Costache Al. Bența Il prăjini/19 ari 69 ctr. în Dmmul hanulw"', iar
actul din 1 O martie 1937 adeverește că ,.Marita Gh. Dabija vinde lui Ion Coroban 20 y, prăjini/36 ari 69 ctr.
megieșil cu d11unrtl Hanului"' ([anonimizat]. [anonimizat]://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
248 Irina-Elena (Coroban) Boldur, Dimitrie-Ovidiu Boldur
Despre comuna Stănița se poate vorbi ca despre "[anonimizat] 7-8 km. Așe:zată
în plin ținut deluros [ … ], ferăstruit de ape și intemperii de-a lungul a [anonimizat] [ … ]. de o
parte și de alta a șoselei [care leagă municipiul Roman de satul Ghidion -s. n.] [anonimizat]:[anonimizat]-se parcă de văi[ .. .]'"'.
Primele descoperiri arheologice de pc teritoriul actual al comunei datează încă
din a doua epocă a ficrului![anonimizat] (c. secolele V î.H.-11 d.Hf În
primăvara anului 1960 a fost descoperi t întâmplător un tezaur de aproximativ 20-25
[anonimizat] "[anonimizat]'.6. [anonimizat]
19627 și 1965-au atestat aici prezența unei așezări neolitice8, [anonimizat] d.H.9
[anonimizat] o vechime de mai multe secole.
[anonimizat]. Astfel, într-o [anonimizat]: St ănița10,
67 [anonimizat], pensionar -fost mecanic auto). [anonimizat],
la 25 august 2008.
4 Deși, [anonimizat], [anonimizat]://www.ro.wikioedia.org/ wiki![anonimizat], o [anonimizat], [anonimizat]1[anonimizat].
5 N. Zaharia, M. Petrescu-Dimbovița, [anonimizat]. [anonimizat], București, 1970, p. 57-pe baza w1ei infonnații de la V. Ursachi, fost director al Muzeului din
Roman.
6 V. Ursachi, [anonimizat]�pica, l, 1%8, p. 156;
Maria Chițescu, V. Ursachi, [anonimizat]1pica, n, 1%9,
p. 145-150; V. Mihăilescu-Birliba, Descoperiri de monede antice și bwmtine (11), în MemAnt, n, 1970, p.
5!!0-581. [anonimizat], in număr de 10 (recupcrnte) fiind
argintate. ; Dare de seamA asupra activitAtii Mu1.eului de Istorie Roman pe perioada 1 ianuarie -31 decembrie
1962 apuJV. Ursachi, Muzeul de Istorie din Roman. 50de an� Roman, 2007, p. 161-162. �Ibidem, p. 109.
9 V. Ursachi, op.cit, 1%8, p. 156; V. Mihăilcscu-Bîrliba, op.cit, p. 580; Șt. Cucoș, [anonimizat], XVITI, 1992, p. 51.
10 .Stânuița-Siănița (Roman)-stană, stâncă: [anonimizat], adică având rădăcini in
pămâni" (T. Pomciuc, [anonimizat], 1931, p. 26 și 63; 1.
Iordan, [anonimizat], 1963, p. 44). Minei-ul [Antologhion- ul, [anonimizat] 1755-
s.n.] care a fost în proprietatea Mănăstirii Nicorițli [com. Corod,jud. Galați- s. n.], fiind datat de călugării
giilățcni la 23 aprilie 1797 și provenind de la parohia Stănița ([anonimizat] 386
apud D. Mihăescu, Episcopia Romanului. 600 de ani de istorie. [anonimizat], 2007, p. 81)-constituie o mărturie a [anonimizat], [anonimizat]. O [anonimizat]: sub forma .Stănițu-A vereștii din țimtllll
Romanulw'' ([anonimizat]2, București, 1825, p. 571 apud Tezaurul
toponimie al României. Moldova. [anonimizat] (1772-1988)
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Despre atestarea documentară a unui sat de răzeși: Poienile Oancei 249
Todireni 1 1, Ghidion12, Poienile Oancei13, Chicerea 14, Veja15 și Vlădnicele 16• Cele
(coord. Dragoș Moldovanu), voi. 1, partea 1, Bucureș ti, 1991, p. 1109) [anonimizat] 1853, ca ,Stănița-Răzeș f'
(Acta statisticeștilor știint pi an 1853, februarie, 1854, ms. [anonimizat], opis 2020,
dos. 31020, [ 164 v. �d Tezaurul., voi. 1, partea 1, p. Il 09). La 1864 este infiin\3tă comWlll Stănița
([anonimizat] 1865, [anonimizat]( e )a [anonimizat],
jud. Iași) ce aparținea de "Ocolul Siretului de Sus" (Tablou de toate comunele rurale din țarii (extrns din
Monito11tl Oficia{), București, 1864, p. 35; Tezaurul .• , voi. 1, partea afl-a, p. 1614). Deși in anii 1875-1876
comuna Stănița era alcătuită din satele: StăniJa; Buzdubr(i)-[anonimizat]. lași: Căușeni –azi
sat in comuna Boghice a,jud. Neamț; Chicer(e)a; Fw1dul Poienii; Dogarul -[anonimizat]-vest de Fw1dul
Poienii (nun1[anonimizat]( de la Petru M. Ghcorghiu, [anonimizat] 2); Piscul
Rusului; [anonimizat], [anonimizat]; Poienile 0dllcei; Pricop -[anonimizat]; Surda-[anonimizat](e)a; Tami\3 -[anonimizat]. lași; Todirenii
Răzeși; T odirenii Sturzei!Cichirdi c; Veja și Pietrele/VIildnicele, iar la 1886 i se adaugă Călugări\3 -[anonimizat], jud. Neamt (nemaifiind men�[anonimizat])-din 1895 comuna,
[anonimizat] (TezauruL., voi. 1, partea a
n-a. p. Il 09). Din 1896 [anonimizat] (cu excep�a anilor
1904 și 1929, [anonimizat], la o [anonimizat], din jud. Neamt) (c[ Tezaurul.,
voi. 1, partea an-a, p. 1164). [anonimizat], doar câteva repere ale atestării moderne a [anonimizat], ale comunei Stănița. [anonimizat], să regăsim originea și evolu� in timp a toponimului și a denumirii
actuale a localită�i. Constatarea de mai sus este valabilă și pentru celelalte sate ale comunei (cu excep�a
[anonimizat], [anonimizat]).
11 "Todireni-RC=și (Roman) provine de la antroponimul Teodor" (1. Iordan, op.cit., p. 175). Sub forma
simplă "Todirenii-moșie din ținutul Romanulut' il regăsim la N. Iorga, Studii și documente cu privire la
istoria românilor, I-XXXI, București și Vălenii de Munte, 1901-1916 , voi. IV, p. 148. [anonimizat]-o
carte de rugăciune [Chiriacodromion, București , 1801 – s. n.], .,feciorul preutului Șărban", consemnează, [anonimizat] .,oamenii [enoriașii – s. n.] [ … ]au cumpărat cartea la 9 decembrie 1806" pentru parohia
Todireni ([anonimizat] 496 apud D. Mihăescu, op.cit., p. 181-182).
Însemnarea de mai sus reprezintă atestarea vi�i [anonimizat]-lea. Todirenii apar men�ona� și la 1831-1833, ca parte componentă a .,Ocolului Siretului de Sus",
inglobând și Piscul Rusului (Catagrafia ținuturilor )Moldovei) din 1831-1833, rns. [anonimizat], op. 708 și 1 OII, [ 57 v. upudTezauruL, voi. 1, partea 1, p. 1204 și voi. 1, partea an-a, p.
1640). Evolu�a [anonimizat] 1833 (Condica de
proprietiițile din Moldova la 1833, B.A.R, ms. rom., cota 733, [ 19 r. apud Tezaurul •• , voi. 1, partea 1,
p.l204 și voi. 1, partea an-a, p. 1640) [anonimizat], a satelor Chicer(e)a [anonimizat]
1844 ([anonimizat], 1844, ms. [anonimizat], opis 2020, dos. 5275, (
206 v. apudlbidem). Titulatw11 [anonimizat] 1864 (TezauruL., voi. 1, partea 1, p.
1204 și voi. 1, partea a 11-a., p. 1640), aceasta fiind inglobată apoi la comuna Stănița ( 1875, 1892, 1896 și 1931)
(Tezaurul"" voi. 1, pa11ca 1, p.l204 și voi. 1, partea a n-a. p. 1640), la comuna Poienile Oancei (1895)
(Tabloul general și definitiv despre nouele circumscripțiuni comunale pe judete și pblș� [anonimizat]111l Oficial, nr. 163/iulie 1895,
p. 1875) sau la comuna Bâra (1929) (TezauruL., voi. 1, partea 1, p.1204 și voi. 1, partea a n-a.. p. 1640). [anonimizat] "Todirenii-Ră;;eșt', ca parte componentă a comw1[anonimizat]. Indicele comunelor pe periodul de cinci ani, 1876-1881 (editat de Ministerul de Interne. Oficiul
Centrnl de statistică), București, 1876, p. 126. O prelungire a Todirenilor, ca și componentă a [anonimizat], [anonimizat]: .. Chichirdicul sau
Cichirdie" (cf. TezauruL., voi. 1, partea 1, p. 229), dar și sub fom1a .,[anonimizat].:ei. al
I'Omiatlui Costache Srw-=a" (c[ Ibidem, p. 1205). Deși, in anul 1853, se va desprinde din Todireni
(Proiectul Divanului Obștesc ( .• ) [anonimizat]. Foaie C?ficiulă, XXI, nr. 10 adaos, 11-13, 12146, lași, 1853 apud
TezauruL .. , voi. 1, partea 1, p. 229), Cichirdicul este inglobat la comWlll Stăni\3, alături de .,Todirenii-Ră;;eșt'
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
250 Irina-Elena (Coroban) Boldur, Dimitrie-Ovidiu Boldur
(a se vedea și precizările noastre de mai jos), începând din 1875 (Statistica din România. Indicele
comunelor-., p. 126; TezauruL., voi. 1, partea 1, p. 229). [anonimizat], o altă prelungire a satului Todireni
este Fundul Poienii sau .Fundul Poenit' (cf. TezauruL-, voi. 1, partea 1, p. 441)-înglobat la comuna Stănita
în 1876 (Statistica din România. Indicele comunelor-., p. 126; Tezaurul-., voi. 1, partea 1, p. 441).
Todirenii Sturzei!Cichirdicul împreună cu Fundul Poienii fonnează astăzi satul Todireni (Legea nr. 211968
privind organizarea administrativA a teritoriului RS.R, în Bule/inul Oficial (Anexă), nr. 163-165,
București. 1968, p. 1616 și 1718-1719; Tezaurul._, voi. 1, partea 1, p.l204 și voi. 1, partea a II-a, p. 1640). " .. Ghidiomtl (Roman) – de la numele persoanei Ghedeon. [anonimizat]'" (1. Iordan, op. cit.. p. 339). Aparținând, [anonimizat] (Indicele
comunelor României dupii noua organisare a [anonimizat], 1865, p. 77; Tezaurul.-, voi. 1,
partea 1, p. 467), [anonimizat]! împi!rțirea administrativă din anul 1950, ca !acând pmte
din comuna Stănita ([anonimizat] a teritoriului RP.R AnexA la legea nr. S, în
Bule/inul Q{ICial al R.P.R. (1944-1952), București, nr. 77/ 8 septembrie 1950, p. 76; Tezaurul-., voi. 1,
�l,p.467).
3 ,,Poienile Oancei (Roman) -provine de la genitivul cu articol postpus [ … ] Poienari <Poiana, Poieni, foarte
rupândite pretutindeni" (1. Iordan, op.cit, p. 415 și 490). Prima atestare documentari! a ,.vechilor" Ștetănești
este din 14.09.1486: sat ,.)lnde es/e casa lui Șle(an Roșu", [anonimizat]: dângă Poienile Oancei (!),
c. Slănița,j. Neamț1; Oana,.[anonimizat], Împreună CII rudele sale, <<dreapla lor ocină din urim/
[anonimizat]/, un sat/a Poieni. unde esle casa lui Șll�/ân Roșu/, cu toale poienile <Șil c11 priCithtrile
dimprejur11, lui Duma cliucinic și.fi"ate/[anonimizat]1 Bn1dur, CII 260 de doți lălăreșli ( cf. DRH, A Moldova
(voi. întocmit de L. Șimanschi, în colab. cu Georgeta lgnat și D. Agache), voi. II (1449-1486), doc. 264,
București , 1976, p. 405-407, document reprodus și de C. Burac, Așezllrile Țiirii Moldovei din Epoca lui
Ștefan cel Mare (1457-1504), București, 2004, p. 238-239-ale ci!rui considera�i le-[anonimizat]. Pentru s�[anonimizat] a doua jumi!tate a [anonimizat]-lea, satul
Poienile Oancei poate fi regi!sil sub denumirile: ,.vechii Șu�fănești. [anonimizat].
[anonimizat]' (TezauruL., voi. 1, partea a II-a, p. 920). Apare men�onat in anul 1772
(Perepis naselnica Moldavil l772-1773 goda, în Moldova în epoca feudallsmului (coleclie de docun1entc
a Institutului de Istorie a Academiei de Știinte a R.S.S. Moldovenești ), Chișinău, VII, 1975, p. 107;
TezauruL, voi. 1, partea a 11-a, p. 920) sau în recensi!m ântul populatiei din 1774 (Recensiimântul populației
[Vloldovei din anull774, în Moldova în epoca.-, VII2, 1975, p. 266; Tezaurul-., vol.l, partea a II-a, p. 920).
[anonimizat] 1741-1743, �[anonimizat], la 1774, și ,.Ocolul
de Sus", cu satul component Poienile Oancei (Recensiimântul populației Moldovei. _, p. 257-288; 1.
Murariu, [anonimizat] a ținuturilor Neamt și Roman în a doua jumiihttc a
secolului al :>..'VIU-[anonimizat], în C mpica, XXX, 2001, p. Il 0). Un Molitvenic
(lași, 1785) provenind de la Biserica Sf. [anonimizat] o însemnare de
la 1 martie 1797, în care se precizează că ,.ierei-ul Neculai", cumpi!ri! cartea de la preotul Filip, "ca să fii
pentru trebuinț[ a] mea și [a] ficiorilor mei" ([anonimizat] 1 apud D. Mihăescu..
op.cit., p. 149). Este o primă consemnare a vi�i religioase de aici. [anonimizat] 1803 (Th. Codrescu.. Uricariul, voi. VII, Iași, 1886, p. 277-285; 1. Munuiu, op. cit., p. Il 0) sau
1816, sub denumirea de .,Poienile Oancit' (C. Istrati, Condica vistieriei Moldovei din anul1816, in AJL4,
supl. (1), 1979, p. 16; 1. Murariu.. op. cit, p. III). Din 1864, [anonimizat] .. Ocolul Sirehtlui de
SIIS" cuprindea satele: Căușeni și Poienile Oancei (Tablou de toate comunele … , p. 35; Indicele comunelor
României.-, p. 72; Tezaurul-., voi. 1, partea 1, p. 21 și partea a 11-a, p. 920). [anonimizat] 1876
comuna Poienile Oancei (cu satele: Poieni le Oancei; Boghicea -[anonimizat]. Neamt; Buzdug; Căușeni;
Chicer(e)a; Fundul Poienii; Ghidionul; Nistrea – [anonimizat]. Nean1ț, Piscul Rusului;
Slobozia-[anonimizat]. Neamț Stănita; Tarnița; Todirenii Boierești/Cichird icul; Todirenii
RAzeși; [anonimizat], jud. lași; Veja-Clăcași ; Veja-Lingurari și
Vladnicile/Vlădnicele) [anonimizat]! noua organi:[anonimizat] (Tabloul general și definitiv despre nouele-., p. 1875; Statistica din România. Indicele
comunelor.-, p. 126; TezauruL., vol. l, partea 1, p. 183,778,873, 1080, 1166, 1258-1259 și partea a II-a, p.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Despre atestarea documentară a unui sat de răzeși: Poienile Oancei 251
[anonimizat] a [anonimizat], au
fost înființate de 1-2-4 familii, [anonimizat], "[căci –
s.n.] trebuie să fi fost un om care să fi pus întâi toporul… [anonimizat]"17•
Acesta este și cazul unuia din satele actualei comune Stănița … Vechimea cea
mai mare o are, îară tă�adă, satul Poienile Oancei. Reproducem, [anonimizat] 8 atestarea documentară a acestui sat:
"t Din mila lui Dumnezeu. noi, Ștefan voievod domn al Țării Moldovei.
Facem cunoscut cu această carte a noastră, tuturor celor ce o vor vedea sau o [anonimizat], [anonimizat],
[anonimizat], loiJ, [anonimizat], [anonimizat],
toți fiii /u;J9 Ștefan Roșuf0, [anonimizat], și au
920), cunoscând apoi o evolu�e oscilanta intre a fi comună individualizata (Poienile Oancei-1889, 1892,
1896 sau Ștelmleșt ii-1904, 1906, 1912, 1913, 1917 c[ Tezaurul"'• voi. I, partea a II-a, p. 920-921 și 1567)
sau ca sat component al comunelor Bâra-1929 (Tezaurul", voi. I, partea a II-a, p. 921 și 1567) și Stănip
(1931, 1932, 1939, 1942, 1943, 1950, 1952, 1954, 1968) (Legea nr. 2/1968 privind organizarea
administrativă…, p. 1616 și 1718-1719; TezauruL, voi. I, partea a II-a, p. 920-921 și 1567).
14 "Chicera cu variantele Chicerea. Chiceml. Chicerna, [anonimizat]
\Îilutwi de peste mun�. și este glosat prin: (vârf de) deal (inalt) conic, mai inalt decât o colină, in fonna
acoperișului casei; deal, munte" (Dic(ionaml /[anonimizat], 1906 apud 1. Iordan, op.ciL, p. 34) sau
"Chicioara!Chiciora -variante ale lui chiceră: deal, movilă, [anonimizat] [ … ] născute prin analogie cu substantivele tenninate in -(i)or, -(i)oară, [anonimizat]' (1. Iordan, op.ciL, p. 364). Chicer(e)a este men�onat ca fiind cătun al satului
Poienile Oancei (Catagrafia ținuturilor [Moldovei! din 1838-1839, ms. [anonimizat], opis 1488, f. 89 r. apudTezauruL, voi. 1, partea 1, p. 219) și, apoi, ca sat aparținând de Todireni
(DeDa statisticcștilor "' apud Ibidem). Ca sat integrat comw1ei Stănip apare atestat din anul 1865 (Indicele
comunelor României"'• p. 77; Tezaurul", voi. 1, partea I, p. 21 9), cunoscâJJd o evolu�e similară reședinței
de comună.
lj ,.Veja-Ciăc�i [anonimizat] (Roman) provin de la raportwi de proprietate" (I. Iordan, op.ciL, p. 190).
Cunoscut și ca .,Vej(e)a Statufut' (cf Tezaurul"'• voi. I, partea II, p. 1295), satul este străbătut de pârâul
Veja!Veia, care se varsă ptin .,Gura Vejii" in Sacovăl (a fluent al râului Bârlad), la locul numit Moara Ciomei
([anonimizat]. Iași) (DRH, A. Moldova, voi. II ( 1449-1486), indice de nun1e, p. 530). Clitw1 [anonimizat] 1838 (Catagrafia ținuturilor-· f. 125 r. apud Tezaurul", voi. 1, partea II, p. 1295), Veja este
parte componentă a comunei Stănip din 1876 (Statistica din România. Indicele comunelor .• , p. 126 apud
Ibidem). cunoscând aceeași evolu�e ca și reședinp de comună.
lb ,,VIădnicelele. Vfădnicile sau Pietrele" sunt doar câteva din denumirile sub care apare satul (cf.
Tezaurul … , voi. 1, partea a II-a, p. 1322). Apa�nând, in 1865, de comuna Todireni (Indicele comunelor
României … , p. 72; Tezaurul"'' voi. I, partea a II-a, p. 1322), din anul 1876, prin inglobarea in comuna
Slăni\3, satul Pietrele'VIădnicele pierde o parte din teritmiu. pe care se fonnează satul Buzdug(i) (Statistica
din România. Indicele comunelor … , p. 126; Te7.auruL., voi. 1, partea 1, p. 183). [anonimizat] o evolu�e similară reședin\ei de comună.
17 A.D. Xenopol, [anonimizat]. a II-a, voi. 1-V, 1913-1914, voi. III, p. 194 apud
S. Ștelmlescu, Date privind "moșiile bitrâne". [anonimizat], 2001, p. 60.
1" Spre a men�ona, aici, doar lucrarea lui C. Burac, op.ciL, p. 238-239, ca fiind printre cele mai noi aparitii
editoriale pe această temă. A se vedea infonna\iile din prezentarea comw1ei Stănip și a [anonimizat]: http://www.ro.wikipedia.orglwiki![anonimizat]://www.comuna �tanita.ro și http://www.geocities.co m/parohia todirenildategen crale.html.
1" ,,Fii ai lut' [anonimizat]. A. Moldova (comitet de redac�e 1. Ionașcu et alii), voi. II
(1476-1500), doc. 56, București, 1954, p. 55 .
• o "Cerlen" [anonimizat]. Ibidem, p. 54-56.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
252 Irina-Elena (Coroban) Boldur, Dimitrie-[anonimizat], Ștefan Roșu/, [anonimizat]/, cu toate poienile <șb cu pricuturile dimprejur; [anonimizat]21 [anonimizat], pentru 260 de zloți tătărăști.
[anonimizat], pan Duma cliucimic /2 [anonimizat], [anonimizat], 260 [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat],
Cozma, înaintea noastră și inaintea boierilor noștri.
Deci, noi, [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]-[anonimizat], unde a fost Ștefan Roșu� [anonimizat]�
[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].
Jar hot arni acestui sat să fie din toate pă11[anonimizat][ … ].
[anonimizat], din copiii moștriP sau
din neamul nostrn sau iarăși pe oricine va alege Dumnezeu să .[anonimizat], acela să nu le clintea�că dania și Întărirea noa�tră, <[anonimizat]/4 le-[anonimizat]-au cumpărat pe banii lor drepți.
Iar pent111 mai mare putere și Întărire a [anonimizat], am
pornncit credinciosului nosh·u pan, [anonimizat] a noastră.
A [anonimizat], in anu/6994 <1486>, Septembrie 14"2�.
[anonimizat]-[anonimizat],
[anonimizat]-ștcfaniene26:
"[anonimizat], [anonimizat]. Facem
cunoscut cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o [anonimizat], [anonimizat]/ și {iu/ stiu, [anonimizat]-au slujit drept și credincios. [anonimizat], văzând dreapta și
credincioasa lor shțjbă către noi, i-am mi/[anonimizat]-[anonimizat], [anonimizat],
satele anume: Onești, la Cârligătura [ … ][anonimizat](an
R l l -1 '? S fi -1 b " . l ·'R • • • l . • • 1 osu, pe care e-a uat-o-teJin ue unavma u,-, ȘI, [anonimizat], ,a
11 "Ciucer"[anonimizat]. A. Moldova, voi. li (1476-1500),doc. 56, p. 55.
11 Omis in document.
13 Loc rupt in original. �: Loc. rupt și șter.; in original.
–DRH, A. Moldova, voi. II ( 1449-1486), doc. 264. p. 405-407.
16 Eviden\[anonimizat]�a vechilor Ștclănești!P oicnile Oancei
(de mai târziu), nu a fost regăsi!, sub denumirea actuală sau din cele men1[anonimizat]�ile de
doqunente care se referă la sfa�[anonimizat] ( 1384)-sfa�[anonimizat] ( 1486).
17 "In trad. din DJR, A, 1: • .a facut-{)" sens nejustificat de context" (c[ DRH, A. Moldova, voi. TI (1449-1486),
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Despre atestarea documentară a unui sat de răzeși: Poienile Oancei 253
[anonimizat], și prisaca lor din dreptul Podobitulu� [anonimizat]
A1pășeștii lui A1paș și peste Bahluiu, [ … ]și Toderești [ … ].
Iar hotarul acestor sate și se/iști să .[anonimizat], [anonimizat][ … ].
Iar pentru mai mare întărire a [anonimizat], [anonimizat], să scrie și să atârne pecetea noastră de
această carte a noastră.
A [anonimizat], În anul 6964 d456' Itma februarie 18 zile. <Pe
verso însemnare din sec. XVb [ … ]Aici satul Onești de la Cârligătura; <[anonimizat]:' Petnt v(oie) vod, din leat 6964 < 1456,.fev(ruarie) 18, pe Onești și allele"29•
[anonimizat], dar și a toponimelor sau a hidronimelor, care, [anonimizat]\ii, [anonimizat] 1456 și 1486.
Astfel, [anonimizat]: Oana (?) -Oană;
(fratele lui), loii; (sora lor), Ceuțea; (nepotul lor), Cozma; Duma (cliucinici0; Pătru
Brudu? 1 și Ștefan Roșu!, dar și toponimele: Poiene2 și Șteîaneștii. [anonimizat], antroponimele: (protopop ul) loie3; ([anonimizat]) Giurgea (grămătic);
Ștefan Roșu! și (prisaca lor <a protopopului loii și a fiul său Giurgca – s. n.> din
doc. 56, nota 5, p. 83).
�K ..În textul editat de M. Costăchescu [este vorba de Documente moldovenești înainte de Șteran cel Mare,
n, București, 1932, p. 568-571-s. n.] wmeaz.ă [anonimizat],tradus "pe pârâu", ca și în trad. din DIR,
A, 1 (cf DRH, A. Moldova, voi. II (1449-1486), doc. 56, nota 2, p. 83).
�9 DRH, A. Moldova, voi. n (1449-1486), doc. 56, p. 81-83. Docwnentul este publicat și de M. Costăchescu,
op.cit., p. 568-571 (text slav și traducere) [anonimizat]. A. Moldova, voi. n (1476-1500),
doc. 56, p. 54-56 (traducere).
[anonimizat] ("unde a fost casa lui Oană Giuratul [ … ]
[anonimizat], pe Gârbovăț <[anonimizat]. Poienari,jud. Neamț>, întărită lui Petrea și fraților săi"),
soțul Nastei (fiica lui Petru Brăescul) (DRH, A. Moldova, voi. n (1449-1486), doc. 156, p. 230-231 și indice
de nwne, p. 480 și 505).
31 Pătru!Petrea Brudur este fratele lui Oană și al lui Duma cliucinic (DRH, A. Moldova, voi. II ( 1449-
1486), doc. 156, p. 230-231 și indice de nwne, p. 508). [anonimizat]! [anonimizat], "unde le este casa [[anonimizat], corn. Tansa, jud.
Iași-s. n.]" (DRH, A. Moldova, voi. II (1449-1486), doc. 156, p. 230-231 și indice de nwne, p. 508 și
469; N. Stoicescu, Dicționar al marilor dregători din Țara Româncascli și Moldova (sec. XIV-�'V).
Bucureș ti, 1971, p. 269-270).
J� [anonimizat], și la . .[anonimizat] [ .. .]" (DRH, A.
Moldova, voi. n ( 1449-1486 ), indice de nwne, p. 511 ).
3J .,Joii, protopop, tatăl lui Giurgiu b 'Tllmatic; sate, prisăci, seliștc și locuri întărite lui � (a se vedea și
docwnentul din 1456, reprodus fragmentar și de noi in paginele de mai sus- s. n.) (DRH, A. Moldova,
voi. II (1449-1486), doc. 56, p. 81-83 și indice de nume, p. 491). El este mituit de Petru Aron cu satele
.,[anonimizat], [anonimizat] " ([anonimizat]. Miroslava,județul lași
DRH, A. Moldova, voi. II (1449-1486), doc. 61, p. 91-93 și indice de nwne, p. 506), sau cu "Vorovești "
(sat, [anonimizat], corn. Miroslava, jud. lași-DRH, A. Moldova, voi. Il (1449-1486),
doc. 61, p. 91-93 și indice de nwne, p. 532), [anonimizat], "un loc pustiu pe Bahlui ([anonimizat], [anonimizat] (?), [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat]. Dwnești ,jud. lași" (DRH, A. Moldova, voi. II (1449-1486), doc. 61, p. 91-93
și indice de nume, p. 467 și 480).
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
254 Irina-Elena (Coroban) Boldur, Dimitrie-Ovidiu Boldur
dreptul) Podobitului34, (în �ădure); [anonimizat]: Onești (la Cîrligătura)35 8
Vorovești36 [anonimizat]: ([anonimizat]) pârâu3
și (la) iazul39 ([anonimizat]).
Din lectura și analiza celor două documente4 0 [anonimizat],
[anonimizat] , iar
antroponimul Joi/ [anonimizat], [anonimizat]. Singurul punct de legătură rămâne ,,miticul'' Ștefan Roșu(/), ca unul care "a
pus întâi toporul" și a dat de bunăvoie/a vândut, singur sau prin urmașii săi, "poienile
tăiate" în codrii și de-a lungul pâraielor fostelor ținuturi Roman și Cârligătura.
[anonimizat] a fost și așezarea răzeșească de la
Poienile Oancei sau Ștefăneștii Vechi41, sat atestat pentru prima dată documentar la
14 septembrie 1486 și nu la 18 februarie 1456, [anonimizat], am fost tentați să
credem.
34 Termenul ,,pris(e)acă" în ,,[anonimizat] [ … ), indică tot curătură [ … ) sau
locul unde s-a tăiat pădurea" (cf. T. Poruciuc, op. ciL, p. 47; 1. Iordan, op. ciL, p. 24). Prisaca "din dreptul
Podobitului (a lui loii -s. n.)" [anonimizat],jud. lași (DRH, A. Moldova,
voi. II (1449-1486), doc. 56, p. 81-83 și indice de nume, p. 511), [anonimizat], se invecineazA și
comuna Stănița.
Jj Cf. supra, nota 33.
361bidem.
37 Sat "la Cârligătura; [anonimizat]. Dumești, jud. Iași" (DRH, A. Moldova, voi. II (1449-1486), doc.
56, p. 81-83 și indice de nume, p. 526). Toponimul nu are nici o legătură cu satul vecin Poienilor Oancei
Todirenii de azi.
38 Apa curgătoare cu oarecare importanță din satul Poienii« Oancei a [anonimizat],
totuși, [anonimizat] a locuitorilor. [anonimizat]-se în cantitate mai mare doar din izvoarele care urcă spre suprafata scoarței prin îantânile săpate
de către oameni sau în urma precipitațiilor atrnosferice. Se varsă în pârâul Albuia!Albinea ([anonimizat], corn. Doljești, jud. Neamt) (DRH, A. Moldova, voi. II (1449-1486), indice de nume, p.
462 ). Denumirea Pârâul F ântânilor o regăsim și in actele de proprietate ale primei jumătăți a [anonimizat]- a se vedea actul din 14 martie 1928, prin care .. Costache Gr. Hăbășescu din Stănita vinde Mandi(ei
Natuli Galba7.ă 22 de prlijini/39 ari și 38 ctr., pământ la Pârâul Fântânilor" (act ori�oinal. �rhiva personală
Vasile Gh. Coroban din Poienile 0dncei, c[ supra, nota 3) sau actul din 10 ianuarie 19)0, prin care "Mandi)a
Natuli Galbazii din Stănita vinde lui Ion Ispas Coroban 21 prlijini/37 ari și 59 ctr., loc de araturli la Pârâul
Fântânilor'' (Ibidem) ș.a Hidronimul apare menționat și în "ținutul Cârligătura", ca afluent al pârâului
Sacovăt (DRH, A. Moldova, voi. II (1449-1486), doc. 78, p. 114), "[anonimizat]"
(DRH, A. Moldova, voi. II (1449-1486), indice de nume, p. 510). [anonimizat] "(pe) pârâu" se pomenește in al doilea document.
JY ,,[anonimizat], [anonimizat]. Miroslava, județul Iași" (DRH, A. Moldova,
voi. II ( 1449-1486 ), doc. 56, p. 81-83 și indice de nume, p. 517).
40 Așadar, în 1456, [anonimizat] " și ,.intărește [[anonimizat]
s. n.] poiana de la Șt�fan Roșu!. pe care le-a dat-o Ștef an de bunăvoia lui [pe pârâu-s. n]", iar la 1486,
înaintea lui Ștefan cel Mare și a boierilor săi, "Oană și .fratele lui. loii, și sora /01: Ceu{ea. [anonimizat], to{ifiii lui Ștefan Roșuf' vând ,,[anonimizat]. Ștefan Roșu/. un sat/a Poieni.
unde este casa lui Ștefan Roșu/, cu toate poienile IȘi' cu primhtrile dimprejur[ … ) panului Duma cliucinic. și
.fi'cllelui său. panului Pătnt Bntdw}'.
41 Atestată, [anonimizat] 1816 (cf. C. Istrati, op.ciL, p. 16). Determinarea apariției și a
evoluției toponimului de la ,,Poieni ([anonimizat] a fost Ștefun Roșul)" la ,,Poienile Oancef'
rămâne, încă, o [anonimizat], [anonimizat].
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Despre atestarea documentară a unui sat de răzeși: Poienile Oancei
About the documentar y at the attestation ofthe station of a churl village
Poienile Oancei ([anonimizat])
Summary 255
The authors of the article present information on the origin and evolution of
some churls' villages from the old Roman country. The way the component villages of
Stanita commune from Neamț district ([anonimizat]), has
been parallel to the detern1ination of the first documentary attestation of the Poienile
Oancei settlement (the oldcst ofthc above).
[anonimizat]1[anonimizat].
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.[anonimizat], SĂLĂȘLUIȚI
PE MOȘTI ȘI ÎN LOCALITĂȚI DIN BAZINUL SIRETULUI MIJLOCIU
(SEC. XVI-XX)
Ioan Ungureanu
Arealul de referință al Doinei Luceaf'[anonimizat],
[anonimizat], foarte generoși și ospitalieri, a [anonimizat] d.H. [anonimizat]�i de popula�i,
[anonimizat] a bejeniei multor români din spa�ul intra și
extracarpatic. [anonimizat], fenomen a [anonimizat], din teritoriile românești.
[anonimizat] a [anonimizat] -nu s-a
constituit, niciodată, într-[anonimizat]�, de a-și găsi refugiul la vremuri de restriște. [anonimizat] 1-a [anonimizat], [anonimizat], spre cele de la șes. Iar
mocanii sosi� [anonimizat]* la gw-a [anonimizat]-i [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], aveau
umilitorul statut de iobagi și de neam tolerat.
Totodată, [anonimizat], [anonimizat]"ă, [anonimizat], [anonimizat] ,.străin", de
sub altă jurisdicție. [anonimizat], în luna
martie 1788, [anonimizat]:
" … Nu văd de ce nu v-ați alcătui însuși la acest principat de unde v-a{i dezghinat și vă
primim cu orice legături și privileghiud'1•
Faptul că înșiși domnitori i [anonimizat]-[anonimizat] a [anonimizat] – [anonimizat]2•
Așa se și explică de ce catagrafia din anul 1838 conținea, [anonimizat]: ,,Bejenarii vechi hrisovelițt' (cei ce se împământeniseră cu hrisov domnesc),
,,Bejenarii nou veniți de peste hotar' și, în fine, ,,Bejenarii noi aduși de proprietart'. Un
rol distinct îl aveau .�lobozii/e", acele așezări constituite din grupuri de locuitori
1[anonimizat]-XX,Bucw-ești, 1971, p. 205.
�lbidem,p. JOI, 116-117,120-125,140,162.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.[anonimizat] 257
[anonimizat], [anonimizat], dar și satele constituite din
migra�a masivă a unor strămuta�, [anonimizat], Dorneni, Vrânceni, Munteni etc.
[anonimizat], din 3 ianuarie 1795, prin care se săvârșea cea de-a
treia împărțire a Poloniei, se va produce o migrațiune masivă a evreilor din Gali�a, spre
teritoriile românești. [anonimizat] – s-a
accentuat după anul 1800, [anonimizat].[anonimizat] a boierilor moldoveni de a
înființa târgwi și iannaroace pe moșiile lor.
[anonimizat] o [anonimizat]�, [anonimizat], [anonimizat]-[anonimizat], ca și visteriei
statului. [anonimizat] s-au petrecut și în spa�[anonimizat], pentru a [anonimizat]:
*
Acolo unde documentele nu prezintă o informatie explicită asupra unor aspecte
ale problematici i [anonimizat], lingvistice și de altă
natwă. [anonimizat], la 8 martie
1617, [anonimizat], aflăm că ambii erau
nepoti ai Vr.1nceneștilor "în hotam/ satului Drăge știlor'3•
[anonimizat], jumătatea de sus a Drăgeștilor ([anonimizat]) s-a [anonimizat], se explică numai
prin acea împărțire a [anonimizat], [anonimizat] 1558, [anonimizat], pârcălabul cetății Romanului.
Desigur, [anonimizat], [anonimizat], din perioada evului mediu timpuriu și mijlociu. [anonimizat].
[anonimizat]� [anonimizat], Bistrița, Trotușul, Oituzul, Cașinul ș.a.,
pe cursul cărora se află și principalele trecători dinspre Transilvania, a [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat], în septembrie 1437 (în timpul Răscoalei
de la Bobâlna), [anonimizat], apoi, și prin Tripartitul
lui Werboczi4 , [anonimizat], doar statutul
de națiune tolerată lipsită de orice drepturi civice. [anonimizat], în anul 1867, când
J DIR, [anonimizat]. IV, p. 108, d. 147.
4 [anonimizat], 1978, p. 1835.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
258 [anonimizat].
Iar, așa cwn prezintă această problematică mai sus amintitul autor român,
" … [anonimizat], [anonimizat], supusă exclusiv bunului plac și
capriciilor nobililor, a adus, inevitabil, emigrarea parțială a [anonimizat] -de pe pământul său sh·ăvechi, de care fusese legat
sute de ant'5•
Ori, zona pe care o [anonimizat],
care trecea de la Tg. [anonimizat], [anonimizat], Mâgla (Wlde erau și depozitele de sare), Drăgești, Bătrâneșt i, Glodeni, Buciwn,
Băcești, [anonimizat] o hartă din anul 1829 6• [anonimizat], [anonimizat] W1 [anonimizat], [anonimizat]-zise.
[anonimizat] a doua
jumătate a [anonimizat], a [anonimizat], [anonimizat]�lor Ciucului. [anonimizat] a doua jwnătate a [anonimizat], cei ce vor fi
CWloscu� [anonimizat]7•
[anonimizat]-lea, [anonimizat], Călugăreni. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], răzvrătire. Or, [anonimizat] �[anonimizat]. [anonimizat] –
[anonimizat]�ul românesc. Una din fostele așezări ce
s-a [anonimizat]-[anonimizat] 16 martie 17468, fiind
marcată și de geometru! Iordach i Vucinic, pc harta sa din anul 1847, la circa 4 km.
nord-est de Călugăreni și la est de satul Bătrâneștt
Pe la începutul sec. [anonimizat], pc moșia Drăgești se așeza o [anonimizat]10, de la cea. 10 km. nord-[anonimizat]
(azi în Ucraina), ai cărei descendenți s-au afirmat pc diverse pozi�i social-[anonimizat] a doua jwnătate a [anonimizat],
anwne Burcheștii.
Între aceștia s-[anonimizat], [anonimizat], cei doi frați fiind înregistrați la recensământul din 1774, cu statutul social
5 [anonimizat].cit., p. 23.
6 [anonimizat], H III, 461, Harta teatrului de război din Europa ps2H-t829).
Arh.Nat.Nearnt, Fond Moșia Drigești, d. 52.
M Ibidem, d. 78.
9 Arh.Naț.[anonimizat]. [anonimizat]. 29 original.
10 Arh.Naț.Neamț, fond cit., d. 80 și 93.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.[anonimizat]� și strămutați sălășluiți pe moșii și în localități 259
[anonimizat] 1803, apar ca stăpâni pe aproape toată partea
răzeșească a Drăgeștilor de Jos11• Iar fra�i [anonimizat] 1768, Biserica Sfinții Voievozi din Drăgești 12, pe care o [anonimizat] 1833, Gheorghe Hermezi u, noul proprietar al moșiei13, întrucât o considera a [anonimizat]-o la mărimea și forma în care se găsește și astăzi.
Între al� [anonimizat],
[anonimizat] 1800 stăpânea moșiile Șcheia și
Călugăren i14• Iar în anul 1828, [anonimizat], aceștia se vor muta ….. la alte hotară de moșit' ce
le curnpărascră între timp15[anonimizat], [anonimizat].
Bejenarii ungureni și nu numai …
[anonimizat]� așa-ziși .,ungureni" din teritoriile extracarpat ice. "[anonimizat]
-ei erau cunoscuți cu numele: [anonimizat], țuțuieni,
[anonimizat]-[anonimizat]; [anonimizat]: Transilvania și_ Ungaria. In veacul al XV/11-Iea se mai adaugă
o nouă numire a lor: sudiți, [anonimizat]-lea.
Satele întemeiate și locuite numai de ei s-[anonimizat] s-au
așezat într-o pG11e a [anonimizat]'16• [anonimizat], [anonimizat] i,[anonimizat], dar și
pe alte două sate de "Ungurenr' ce existau în anii 1408 și 1448, [anonimizat] M. Costăchescu 17•
[anonimizat], [anonimizat] ,ț/e la populația românească emigrată din părțile secuilmP 18•
[anonimizat], ,[anonimizat], [anonimizat] ,cât și românii din Secuime (Covasna-Brețcu) -[anonimizat], al menținerii
conștiinței naționale. Aproape nu-i [anonimizat], unde să nu gă�[anonimizat], Întemeietori de sate sau Întregitori și consolidatori ( .. .). Îi găsești
11 Th. Codrcscu, Uricariul, voi. VII, Condica liuzilor pc 1803, p. 281.
12 [anonimizat], 1936, p. 89.
13 Arh.Nat.Neamt, fond cit., d. 243.
14 [anonimizat] 1816, Iași, 1979, p. 18; Arh.NaJ.Iași, Fond
Visteria Moldovei, d. 3/1820, f. III verso.
15 Arh.Nat.Neamț, fond cit., d. 218.
[anonimizat].cit.,p. 195.
171bidem, p. 197.
JH Ibidem, p. 203.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
260 Ioan Ungureanu
pretutindeni la muncă spornică și rodnică. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], stând de vorbă cu țărani
[anonimizat], de sute de mii de capete. Astfel
.[anonimizat], [anonimizat]([anonimizat]!forma([anonimizat]" 19•
b1tr-adevăr, [anonimizat], Ardeleanu, Țuțuianu, Moroșanu, Brașoveanu,
Bârgăoanu, Mocanu, Huțanu, Husaru, Herțanu, Munteanu, [anonimizat], originea sau statutul social al acestor locuitori. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] a se așeza aici. Iar atunci când
bejenari solitari proveni� din aceeași zonă s-[anonimizat] s-a spus
Bârgăoan u, [anonimizat], județul Bacău.
Referindu-se la unii dintre cei preocupa� [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]-i, prezența pe
Valea Bistriței a multor localită� [anonimizat], precwn:
Bârgăoan i, Brețcani (de la Brețcu), Brăsăuți, Oșlobeni ș.a, dar și a unor patronime ca
cele arătate mai sus: Ardeleanu, Mureșanu, Crișanu, Bârgăoanu, Bârsanu, Corbuneanu,
Sălăgeanu, Mocanu, cât și a celor ce au dat numele de Cartierul Țuțuieni din Târgu
Neamț20.
[anonimizat] 1820, care găsește pe moșia
Dărnienești, a [anonimizat] 6 bejenari, din care 3 sunt
ungureni (Semcon, Mihăilă și Anteliță), [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat], printre aceștia fiind: [anonimizat], Ghiorghi Săcuiu2 1, [anonimizat],
[anonimizat], [anonimizat]-români de confesiune romano
catolică și cu nume p�[anonimizat]� [anonimizat]2-.
1q Ibidem, p. 204.
20 Ibidem, p. 208.
21 Arh.Na\.lași, fond Visteria Moldovei, d. 3/1820, fila JOI vei>0-103.
22 [anonimizat]: Iosif Petru M. Pal, [anonimizat]-Roman; [anonimizat], București,I985; [anonimizat], [anonimizat], 1988; [anonimizat], 1694-1697, Bacău, 1999; [anonimizat], în
ArhGen, V ( X), 1-2, 1998, p. 155-160; idem, V (X), 34, 1998, p. 199-258; idem, Oeja. Monografie
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.[anonimizat] 261
În "[anonimizat]" (pentru
că jwnătatea de sus a [anonimizat])23,
aceeași catagrafie prezintă 2 ungureni ([anonimizat], Constantin ), 3
munteni (Lup, David și Zaharia Munteanu), 4 rnși (Ștefan, Sămion, Iacob și Vasâli
Rusu), dar și pe Vasâli Ghemeș ([anonimizat], până
aproape de zilele noastre) și pe Florea Ciobanu24. [anonimizat] 52 locuitori, sunt nominalizați 2 munteni (Radu și Mihalachi Munteanu), 2 bejenari
scutiți de bir ai slugercsei Casandra Burchi (Ion și Ștefan Vrăjmaș). ca și unul Ghiorghi
Grecu. [anonimizat]� bcjcnari, [anonimizat]� pe
partea de moșie a [anonimizat], Mafiei
Munteanu și Dumitru Olteanu (provenit, desigur, [anonimizat])25•
Situații similare se regăsesc și în celelalte sate învecinate. Astfel, [anonimizat], dar și
Constandin și Andrei Moisăiu (patronirn ce ne duce cu gândulla eventuala origine a lor
în Moiseiu Maramureșului), [anonimizat] 41 de
români ortodocși și catolid6• Iar în Pădurenii jitniceresei Anița Jora (văduva lui
Manolachi Jora), [anonimizat], însă apar și alte
nume dintre mai vechii emigran�, [anonimizat], [anonimizat], dar și unul Ghiorghi Vrânceanu27•
Și mai elocventă apare situația de pe moșia Șcheia, a [anonimizat], din
13 locuitori ,,ce să scutesc de bir fiind bejănari cu numi di slugi și breslași de cătră
dsali med(elni)cer Grigori Meliciuc ( … )", 6 sunt ungureni: Tănase, Vasâli, Iosâp,
Strulet, [anonimizat],
precum unul Ghiorghi Munteanu. Și tot pe acea moșie mai ;war al� 2 [anonimizat] i Ioniță Burchi2 •
[anonimizat], între cei "121iudi (oamenii- n. n.)
ca�ii pah(arnicului) lordachi lurașcu", întâlnim câteva nume specifice precum: [anonimizat]29, [anonimizat], găsim pe Ioniță Paliri (patronim ul
Paleriu se găsește în zona Munților Făgăraș), Ștefan Gomicu ([anonimizat], în Ardeal), Ioniță și Goșman Rusul ș.a. asemenea3 0• Tot
atât de relevante ne apar unele patronirne ale câtorva dintre cele 11 slugi ale casei
paharnicului Iordachi lurașcu (fratele comisului), [anonimizat], București , 2001, p. 27-28; idem, [anonimizat], 2007; [anonimizat]
�varli a identitAtii, lași, 2005.
_J Arh.Naț.Neamț, fond cit, d. 274.
24 Arh.Na).lași, fond cit, d 3/1820, fila 103, față.
2j Ibidem, fila 128 vrno-129, fații-verso.
2� Ibidem, fila 1 Il, față-verso.
27 Ibidem, fila 103 vrno-1 04 față-verso.
2H Ibidem, fila 112 față.
2q Ibidem, fila 159 verso.
30 Ibidem. d. 2/1820, fila 237 față-verso.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
262 [anonimizat], chiverniseala lor cu lucrul pământului (. . .) stare( a) lor, al 2-le".
Cei 3 bejenari erau: [anonimizat]., la care se mai
adăugau și Ambii Făgăraș cu Nechita Rusue 1, care fuseseră hrisoveliți în anii anteriori.
Catagrafia anului 1832 consemnează, [anonimizat]� de aiurea pe diferite moșii din zona Siretului Mijlociu. Astfel, [anonimizat] 35 de bimici și 8 scutiți, precum și al� 18 ce formau "osăbite stări
de lăcuitori qf/ători pe moșia dumisali Rucsandii Razu", din care 14 [anonimizat]", [anonimizat], pe cei 3 "oamenifără căpătâiu"
ce făceau parte din .Jreptele ce plătesc osăbita dajdie după patente și peciurt', [anonimizat], [anonimizat]-cioban, [anonimizat]" (cârciumar-n. n.) [anonimizat]-bejenar, [anonimizat], [anonimizat] . [anonimizat]-[anonimizat]-[anonimizat] (originar, deci, din Mun�i Apuseni), Grigori sân Iosup
Ungureanu ([anonimizat] 1820, [anonimizat]), [anonimizat], [anonimizat], fiii lui Petre Poruschi32•
La fel și în Drăgeștii lui Gheorghe Hermeziu se regăsesc nume a căror origine se
explică de la sine.[anonimizat], specifica� [anonimizat] -ardileanul, [anonimizat] (confesiune existentă
în Transilvania), [anonimizat]- iobagu, [anonimizat], [anonimizat]. Este lesne de înțeles că iobagi erau
numai românii din Transilvania.
Ca ungureni apar Toma și Constantin sân Iacob Ungureanu (străbunul autorului
acestei lucrări), [anonimizat]. Mai sunt consemnati și Ion sân Vasâli Vrășmașu ([anonimizat] 1820, erau specificați ca bejenari), [anonimizat], [anonimizat].
Nu lipsesc nici muntenii, 9 la număr ([anonimizat], [anonimizat], [anonimizat],
[anonimizat] u), nici rușii
([anonimizat], [anonimizat],
[anonimizat]), în total 7.
Merită a fi specificați și Gavril sân preot Bran (de la topicul Bran), precum și alții ale
căror ocupa� [anonimizat], patronime, între aceștia fiind 3 ciobani, 3 mocani, un
păcurar și 2 bad3.
[anonimizat] 34 [anonimizat], [anonimizat]', erau 6 ungureni ([anonimizat]
31 Ibidem, f.237 verso-238 față.
n Ibidem, d. 504/1832, fila 9 verso-1 O față.
33 Ibidem, filele 17 verso-23 față.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.[anonimizat]� și strămutați sălășlui� pe moșii și în localități 263
[anonimizat], Toadir sân Neculai și Ignat sân llie
Ungurean), 2 munteni (fra�i Gheorghi și Vasâli sân Sandu Muntean), 3 olteni ([anonimizat], fiul lui Darnian) [anonimizat] V asâli Rusu34 •
Catagrafia din anul 1838 [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], 3 mocani, [anonimizat]1e catolică ce purtau nurne românești (Stoica,
Baciu ș.a.) sau maghiarizate.
În cotw1a Călugăren i, a agăi Gheorghe Hermezi u, [anonimizat], ca slu jitori ai Bisericii "Sf.
Ierarh Nicolae" [anonimizat]. Trezește un
anume interes și faptul că în cotuna Drăgești, a aceluiași Hermezi u, [anonimizat], și 6 ,jidovi orândart '. [anonimizat], [anonimizat]-a [anonimizat]-i [anonimizat] .
[anonimizat]", [anonimizat] ,[anonimizat]' (cel care fusese catagrafiat și la
1832), Ioan a [anonimizat], [anonimizat], precurn și al�
[anonimizat], văcari, jitari etc.36• Iar în ,.$atu/ Bradul, proprietate a
Schitului Brad' [anonimizat], Toader-moroșan, Ioan -țuțuian
alături de mai mulți ungureni (Petre, Ioan, Constandin, Pavalache) și munteni ([anonimizat], [anonimizat], respectiv, Andrei –1-usuf?.
Catagrafia din 1845 [anonimizat] o și mai
rigwoasă categorisire a celor receiml�, [anonimizat]. [anonimizat] a [anonimizat], întrucât toate se aflau în proprietatea nean1ului Hermeziu.
Într-un spațiu distinct, s-a tăcut o prescriere și pentru ,.Jidovii din Târgui Dămiene�tt'.
La rubrica "Bejenan"', [anonimizat]
,,Acei vechi hrisovelițt' (adică cei ce erau naturalizați cu hrisov domnesc), ,,Acei aduși
de proprietar " și ,,Acei de sâne venițt', sw1t trecuți, [anonimizat]
20 [anonimizat], aflate, după curn s-a [anonimizat], un alt Enachi a Munteancii, [anonimizat] a
Rusului, [anonimizat] ș.a.38 [anonimizat],
34 Ibidem, filele 61 verso-62 față.
351bidem, d. 233/1838, filele 50-57.
3� Ibidem, fila 48 verso-49 verso.
37 Ibidem, fila 58 verso-59 versa.
3" Ibidem. d. 229/1845, filele 79-88.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
264 [anonimizat]�, [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] (provenit dintr-o confesiWle semitică), Tudurachi sân
Vasili Codreanu ș.a., care își au sorgintea în foștii bejenari.
Este semni ficativ și faptul că în categoriile celor 239 locuitori catagrafia� [anonimizat].[anonimizat] 6 preo�, 2
diaconi, 7 dascăli, din care Wlul catolicesc, W1 alt locuitor venit la neamuri, W1
postelnicel, Wl polcovnicel, 3 vătăjei, 27 nevolnici, 31 văduve, 138 birnici, 20 bejenari
și 20 slugi. Cei 138 bin1[anonimizat] 1838, respectiv 18 morți, lO fugiți de pe moșie ([anonimizat], Antohi sân Nastasă MW1teanu, Ioan
sân Ioan Rusul Vrăjmașul ș.a.) și cei 27 nevolnice9•
[anonimizat], între
cei 60 locuitori, din care 46 birnici, chiar dacă nu este specificat nici W1 bejenar, Wlele
nwne SWlt prezentate astfel: [anonimizat], annan (armean- n. n.) botezat, semnalat atât în 1832 cât și în 1838, [anonimizat], Flore(a) [anonimizat] (Filimon -n.n.) Ungureanu, Ghiorghi sân Chiriac MW1teanu
rotar, Ioan sân Grigoraș BariWlul. [anonimizat] 5 vădane, [anonimizat]40.
[anonimizat], [anonimizat] 1833, [anonimizat] 44 locuitori avea 5 reprezentan � din ,,tagma
bisăricească' ' (2 preo�, W1 diacon și 2 dascăli), Wlul ,,apărat cu cărțile ocârmuirir' ([anonimizat] a IW1[anonimizat]), W1 vătăjel, 3 bătrâni și nevolnici, 8 văduve și 26 birnici. [anonimizat]: [anonimizat], [anonimizat]�i [anonimizat], [anonimizat]�i [anonimizat], Vasâli sân Sandu MW1tcanu. Față de catagrafia
antelioard. apar și 6 [anonimizat]41•
[anonimizat] 1851, nu s-a păstrat, [anonimizat] 1851, aceasta fiind o situa�e [anonimizat], se semnaleazA 20 [anonimizat] a fi nominaliza�4 -.
Unele informații de această natură ne provin și din tabelele de împroplictărire ale
reformei agrare din 1864. Astfel, între cei 60 de clăcași ce W111aU a [anonimizat] (soțul acesteia
decedase la 2 ianuiarie 1865)43, din care 33 cu câte 2 boi și 27 pălmași, rcgăsim atât pe
J9 Ibidem, fila 88 verso-90 verso.
40 Ibidem, lila 73 verso-76 față.
41 Ibidem, fila 91 și na 94 verso.
4� Ibidem, d. 54/1851, tilele 2, 15, 21 și 27.
4J Arh.Naț.Neamț, fond cit., d. 261.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.[anonimizat]� și strămutați sălășlui� pe moșii și în localități 265
Wlii din cei specifica� [anonimizat]. [anonimizat], Gheorghe Vasâle Ungureanu (cu câte 2 boi),
[anonimizat], fiind pălmaș.Mai apar T [anonimizat], [anonimizat]44 •
Între cei ce solicitaseră strămutarea de pe moșia Pădureni, a [anonimizat] , [anonimizat] (Arvinte, Toader, Ion și Constantin Moroșanu), doi ardeleni (Manolachi și
Vasile Ardcleanu), doi Po111schi, [anonimizat]4·1• [anonimizat], [anonimizat]46•
Desigur, fenomenul migrațici sau al bejeniei în spa�[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] 1867, [anonimizat]. [anonimizat]111 [anonimizat], după
anul 1867. Fenomenul emigra�onist a [anonimizat]
1842, dieta maghiară a decis ca limba maghiară să fie introdusă și în învățământul
românesc47 [anonimizat], de după 1859, [anonimizat]48, dar și o [anonimizat].
Așadar, [anonimizat] . [anonimizat], ca și în cele vecine
acesteia, a [anonimizat] (în satul Brad), Ardeleanu ([anonimizat], și Schi·1eni), Baciu (în Călugăreni) ș.a.m.d. [anonimizat], Roman, Vaslui, Iași. [anonimizat], [anonimizat], Bârsanu, Bârgăoanu,
Domcanu, Vrânceanu, Brăncanu, Pomârleanu și altele asemenea4 9•
[anonimizat], [anonimizat], dintotdeauna, [anonimizat]. Exemplificăm, [anonimizat], [anonimizat] :
arnu (acum), curechi (varză), găluște (sarmale), cucuruz (porumb), barabule (cartofi),
tăpșan (platou, [anonimizat] o costișă, propice pășunatului), [anonimizat], și multe altele. [anonimizat] a [anonimizat],
vine și cu unicitatea folosirii de către aceasta a [anonimizat], și nu
44 Ibidem, d. 263.
45 Arh.Na\.Bacău, fond Primăria corn. Dămlenești, d. 1/1865, f. 18-20.
46 Ibidem.
47 [anonimizat].cit., p. 259.
4� Ibidem, p. 330-333.
40 [anonimizat]-[anonimizat].Na\.Bacău,
dintre anii 1865-1907.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
266 [anonimizat], cât și de ceangăii din Moldova.
[anonimizat]�[anonimizat], în prima jumătate a [anonimizat].
[anonimizat] (guvernatorul
Galiției și Bucovinei), de a se creștina și de a [anonimizat], peste 20.000 [anonimizat]
182050, fenomen încurajat de voievodul Scarlal Callimachi. [anonimizat], încă 40.000 de galbeni51•
Atunci s-[anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat],
aducătoare de mari venituri. Era și aceasta o cale prin care se întrezăreau mijloacele
incipiente ale capitalismului în spa�ul românesc.
[anonimizat] 1818, de către căminarul
Gheorghe Hermeziu52, a cărui solicitare primea și întăritura domnească a [anonimizat], pentru a [anonimizat]. [anonimizat]-o plângere, din 1 aprilie 1842, [anonimizat] a
cheltuit ,,mulțime de bani cu facerea de dugheni și de binale și cu s/obozire de pământ
pentru în/[anonimizat]"53.
[anonimizat] 1832, care nominalizează pe următoriijidovi: Haim, Isac, Leiba, David, I�c
-haham, Ilii-chitar, Simon, Manașcă, Leiba și Ihârn54. Iar in anul 1838, [anonimizat], care ap�[anonimizat] 6
evrei, și anume: Haim, lsac, [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]55• Și, așa cum s-a [anonimizat] a
[anonimizat]56.
[anonimizat] 1845, erau trecute Il
familii de evrei: lțic sân Iosip ,.}whamul nației evreiești", [anonimizat],
[anonimizat], A [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] (la fel -n.n.}, [anonimizat], [anonimizat], Șmil-zăt ( cwnnat-n.n.) [anonimizat]"57•
50 [anonimizat], București, 1913, Tom XXXVI, p.l8.
51 Ibidem, p. 18-19.
5� Direcția Gencmlă a [anonimizat] a României. [anonimizat], Scria A, voi. n. Buc., 1960, p. 264 (Nr.l69) și p. 367 (Nr. 243).
53 Ibidem.
54 Arh.Naț.Jași, fond cit., d. 504/1832, filele 17 ver.;o-23 față.
55 Ibidem, d. 233/1838, filele 56 ver.;o-57 vcr.;o.
56 Ibidem, fila 48 ver.;o.
57 Ibidem, d. 243/1845, fila 9 vcr.;o.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.[anonimizat]� și strămutati sălășlui� pe moșii și in localităti 267
[anonimizat], din anul 1852. Astfel, intre
28 iulie și 4 august, din acel an, s-au organizat trei strigări și o peritocica (adică încă o
strigare care a pus punct licita�ei), stabilindu-se taxele după cum urmează: ,,Adică
douăzăci și opt parale pentrn oca de carne de vacă și mei; patrusprăzăci parale oca
grăsime; patnlsprăzăci parale la leu mărnnțușurile; ( .. .) gâștile și curcile câti un leu;
găinile, claponii și ră(ile câte douăzăci și doă par(ale); bobocii, [anonimizat], după soiul și prețul celor mari: hulubii, fără tacsie au rămas la
peritocica de 24 ceasuri unnară astăzi in 4 august 1 852"5R.
[anonimizat], [anonimizat]-lea această comunitate era
formată din 47 familii59, in anul 1908 avea 181 suflete, iar in 1930 erau 69 de familii in
care trăiau 90 [anonimizat]0•
Toate acestea aveau ca suport infloritoarea viață comercială și meșteșugărească
ce o [anonimizat]-[anonimizat], [anonimizat].
Evolu�a demografică a [anonimizat], poate fi urmărită și
prin copiii de vârstă școlară. Astfel, in anull869, doar 12 [anonimizat] 1903 erau deja 33, in 1917 erau 28, iar in anul școlar 1923-1924 [anonimizat] 25 de copii evrei6 1•
[anonimizat], in anul �colar 1903-1904 a [anonimizat] a 11-a, elevul Dan Barbilian6-, [anonimizat], consacrat sub pseudonimul Ion Barbu (născut in anul 1895 in Câmpulung
Muscel), [anonimizat], detașat la Judecătoria de Ocol Dărnicnești.
[anonimizat]., potrivit Statisticii știutorilor de carte din
anul 1908, [anonimizat], [anonimizat], Solomon și Herman
Craizel din satul Pădureni6 3. Faptul se explică și prin aceea că., întrucât acestei populații
aplicându-i-se, [anonimizat]·ăini și fiind supusă la taxe de școlarizare in
invățământul public, s-a văzut nevoită a-[anonimizat], [anonimizat].
Semnificativă, [anonimizat], C.
Mătrescu, din anul 1923, [anonimizat] a fost posibil să funcționeze in Tg. Dămienești, vreme ,.ț}e mai mulți
ani o [anonimizat]", ca și cea din
5� Ibidem ,d. 501/1852, registrul15, fila 2.
5q [anonimizat] , 1900, voi. III, p. 66.
MI Rccensământul general al populației României din 1930, voi. II, București, 1938, p. 706;
Arh.Nat.Bacău, fond Școala Dămicncști, d. 3/1908, filele 19-45.
61 Arh.Nat.Bacău, fond Școala Dămicncști, d. 1/1869, f. 29,39,93 și 97; d. l/1903,f. 17 și 106; d. 1/1917,
f. 3 și 12 și Registrul matricol pe anul școlar 1923-1924.
6� Arh.Nat.Bacău, fond Școala Dămiencști, d. 1/1903, fila 136.
r.J Arh.Nat.Bacău, rond Școala DAmiencști, d. 3/1908, Statistica știutorilor de carte, f. 19-45.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
268 Ioan Ungureanu
Tg. Băcești,județul Vaslui64.
Încă din anii 30 [anonimizat] s-[anonimizat], [anonimizat] i. [anonimizat] 1931 , copiii școlari Avram L. Haia și Bergher S. [anonimizat]-și părinții65•
[anonimizat], evreii din
Dămienești se vor afinna ca negustori și comercian�, [anonimizat], [anonimizat],de ateliere de
cojocărie sau croitorie ș.a.m.d. Și nu în ultimul rd.nd, [anonimizat], aducătoare de mari venituri. [anonimizat] 1918, Friedrich Leibovici administra moșia Dămienești, a lui I.N. Pilat66, iar în
anul 1919, [anonimizat] 67• [anonimizat],care, [anonimizat] o capră68•
În anii 193940, [anonimizat], [anonimizat] o suprafață
de 960 ha, erau exploatate în asociere cu ,,Frim Șaim zâs Ozias N ffrim", [anonimizat] 1936, Bercovici Herșcu69• [anonimizat] (Herman, Rubin, Frim și Manea), care, (în condițiile istorice cunoscute ce se
întreză.reau a [anonimizat] 30), și-au luat o [anonimizat], [anonimizat],
[anonimizat]� �i cu fra�i Guțulescu, [anonimizat]-Roman °. Această situa�e [anonimizat] a [anonimizat] 5 octombrie 1940.
Desigur, [anonimizat]�. O anume reflectare a [anonimizat], cu ecouri și în cel na�onal, își vor trimite câte o undă și înspre această mică
comunitate de la Dămienești. Așa se și explică luarea de atitudine a [anonimizat], care, la 13 februarie 1930, reclama primarului
că "inviițătonil Gh. Dobârceanu incită copiii la politică antisemită prin parqfi·azarea
unor versuri și inlocuirea cu cuvinte jignitoare"11•
[anonimizat], [anonimizat]
64 Jdem, fond Inspectoratul Școlar al Regiunii a XU-a, Bacău, d. 4/1923, f 22-23.
65 Jdem, fond Școala Dămienești, d. 1/1931, [anonimizat].
66 ldcm, fond Primăria comunei Dămienești, d. 2/1918, fila 2.
67 Ibidem., d. 1/1919, fila 538.
hM Ibidem, d. 3/1918, Situația vitelor.
69 Ibidem, d. 8/1940, fila 19 și d. 8/1947, fila 167.
70 Ibidem, Pretura plășii Dămienești, d. 1/1945, Adresa din Il ianuarie 1945 a [anonimizat], către pretor; Fond Primăria comunei Dămienești, d. 5/1940, f. 58,
[anonimizat] 22 octombrie 1940 [anonimizat]
�roprietate, și că măsura eliminării lor este discriminatorie.
1 Jdem, Fond Școala Dămienești, d. 1/1926, fila 311.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.[anonimizat]� și strămutați sălășlui� pe moșii și în localități 269
tentă antisemită. Așa poate fi înțeleasă și acțiW1ea din 11 noiembrie 1940, când Primăria
a [anonimizat], [anonimizat]1ctul "Grajcf' 72•
În condițiile internaționale ce se agravau tot mai mult, W1[anonimizat]�e, [anonimizat], la 12 aprilie
1940, ob�ca cetățenia franceză și statutul de supus străin 73. Pe de altă parte și
autoritățile recurgeau la diverse măsuri coercitive. [anonimizat]
lege nr. 4072/1938, LcgiW1[anonimizat] 2 februarie 1940, ridicarea
cetățeniei române următorilor evrei din Tg. Dărnienești : [anonimizat],
[anonimizat], [anonimizat], Șura V ainberg -comerciant74•
Urmărirea și înregistrarea averii mobile și imobile a evreilor, începută încă din
prima jumătate a anului 1940, erau, [anonimizat]-zisul
proces de românizare. La 14 august 1940, Ministerul Agriculturii și Domeniilor
solicitase o asemenea situa�e primăriilor, în raza cărora locuiau și evrei. Iată cum se
prezenta tabloul întocmit pentru cei din Tg. Dămieneșt i:75
1. [anonimizat], poseda o casă cu 2 odăi și 3 ari, suprafata ocupată cu ecarete;
2. I�c Rotemberg, comerciant, 25 [anonimizat] 4 camere, 5 ari cu ecarete;
3. [anonimizat], 2 case: una cu 5 camere și 5 ari,alta cu 2 camere și 2 ari;
4. [anonimizat], casă cu 3 camere și 2 ari;
5. [anonimizat](, casă cu 3 camere,2 ari;
6. [anonimizat], casă cu 2 camere, 2 ari;
7. Moștenitorul rabinului Nathanzen, 2 ari;
8. [anonimizat], comerciantă, casă cu 3 camere, 2 ari;
9. [anonimizat], casă cu 6 camere, 4 ari;
1 O. [anonimizat], casă cu 5 ca.mere,5 ari;
Il. [anonimizat], casă cu 4 camere, 3 ari;
12. [anonimizat], casă cu 2 camere, 2 ari;
13. [anonimizat], 14 ari, 2 case: una cu 4 camere și 7 ari, cealaltă, cu 3 camere
și 4 ari;
14. Comunitatea izraelită: Sinagoga, o casă cu 2 can1ere și 7 ari, o altă casă cu 3 camere și 18 ari și
1,43 ha. teren de grădină;
15. [anonimizat], casă cu 3 camere, 3 ari;
16. [anonimizat], casă cu 3 camere, 2 ari;
17. [anonimizat], casă cu 2 camere, 2 ari;
18. Iancu F ruchtman, comerciant, 2 case: una cu 6 can1ere, alta cu 5 camere și 9 ari, în total;
19. [anonimizat], casă cu 2 camere, 2 ari;
20. Ben�n Leibovici, măcelar, casă cu 3 camere, 2 ari;
21. Iancu V ecler, liber pro(, casă cu 3 camere,2 ari;
22. [anonimizat], casă cu 5 camere, 4 ari.
n Jdem, Fond PrimAria comunei DAmienești, d. 1/1940, ( 338.
71 Ibidem, d. 5/1940, fila 898.
74 ldem, Fond Pretura PIAșii DAmienești, d. 1/1940, fila 1.
7j Jdem, Fond PrimAria comunei DAmienești, d .5/1940, fila 51.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
270 [anonimizat], [anonimizat],
numai 12 irnobile, care intraseră deja in posesia Centrului Na�onal de Românizare7 , la
26 noiembrie 1942, dată la care și Primăria Dărnienești era împutemic ită să preia fostele
case și terenuri ce a�useră evreilor, 7 din acele proprietăți fuseseră deja vândute la
terțe persoane 77•
Pentru fostele proprietă� evreiești se organizaseră mai multe licita�i, precum cele
din 17 și 31 august 1942, și, respectiv, 5 [anonimizat], [anonimizat] C.N.R. și a altor terenuri și bunuri. [anonimizat]
21 martie 1943, s-au dat în arendă pe 2ani, șase prăjini de teren de la baia evreiască și
alte 22 [anonimizat].
Arendarea s-a făcut prin licita�i [anonimizat] , fapt desprins și din contestați ile altor interesaf 8•
După anul 1944, [anonimizat], retorsiunile la ac�unile de
românizare de la inceputul anilor 40. Astfel, prin Legea 641 publicată in Monitorul
Qficial din 19 decembrie 1944, se abrogau toate legiuirile rasiale și se restituiau
proprietățile confiscate de la evrei. [anonimizat] 1945, asistăm la o campanie de
cereri și denunțuri asupra modului cum s-au răpit bunurile ce urmau să fie restituite.
[anonimizat], [anonimizat] "în împrejurări excepționale de
antisemitism și teroare a regimului legionar din anul 1940, a fost evacuată la Roman și
sub presiunea vecinului C. Șelaru, care erafimcționar ftscal al primăriei, a fost nevoită
să-i vândă pe preț de nimic" 2,67 ari, teren pe care se afla și o casă cu 3 camere79,
bunuri ce i le-a dat pentru sun1a de 1.000 Iei, față de 70.000 lei, cât ar fi valorat atunci.
Pe de altă parte, C. Șelaru solicita un certificat constatator că respectivul evreu ,,a [anonimizat] 20 decembrie 1940, pent111 că nu-i renta comerțul de
măcelărie' ,p,o.
[anonimizat]. Mihai Yiteazu nr. 3,
[anonimizat] 20 martie 1945, [anonimizat]. Dămienești, o casă
compusă din 2 apartamente, cu 5 camere. [anonimizat], la 25 aprilie, [anonimizat]-i, un certificat constata tor că a
avut in Dărnienești o fabrică de ape gazoase. De asemem:a, [anonimizat] (fost cismar), se plângeau că au fost evacua� [anonimizat] 23
iunie 1941 (primii doi) și, respectiv, la 9 august 1942, [anonimizat]-și vândă atelierul de cismărie �i [anonimizat],
locuitont![anonimizat].s .
Desigur, întrucât momentul era propice și pentru denunțuri Iară acope1ire, din
care s-[anonimizat] "încercarea moarte n-are", [anonimizat] a beneficia de o pensie Joint, o va detennina pe
76 Ibidem, d. 7/1943, fila 181.
77 Ibidem, fila 221.
7H Ibidem, f. Il și 38.
79 Ibidem, d. 6/1945, f. 13-14.
Ho Ibidem, d. 13/1945, f. 65.
Hl Ibidem, f. Il, 98, 108, 150, 256, 272.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.[anonimizat]� și strămutați sălășlui� pe moșii și în localități 271
Elena C. Melinte, [anonimizat] o [anonimizat], îi vânduseră bunurile cu 25 de ani mai înainte
de 22 iunie 194182•
La 15 septembrie 1945, [anonimizat], [anonimizat], la 26 mai
1941, [anonimizat]83• [anonimizat] s-[anonimizat] a [anonimizat] 2 martie 1943 84•
Totuși, trecând peste acele aspecte negative ce s-au manifestat într-o nefericită
perioadă a istorici, trebuie evidențiat că prezenta evreilor în Târgui Dărnienești a [anonimizat]-sociale, [anonimizat], ca orișice cetățean al repectivei comunități administrati ve. [anonimizat] a lipsit nici în rândurile membrilor
acestei comunități . Astfel, între cei căzu� la datorie pentru cauza națională a României,
[anonimizat] 1913, [anonimizat] ,,Virlutea Militarâ', mort
în Războiul de Întregire a Neamului ( 1916-1919), lăsând în urmă pe văduva Liba și doi
copii orf ani85• [anonimizat]�ativă ce a
ridicat, în anii 30 ai sec. XX, [anonimizat].
[anonimizat]� [anonimizat]�e ori,
prezen� [anonimizat], [anonimizat]-socială și culturală a
respecti vei comune.
[anonimizat]'arșitul deceniului al 3-lea și
finalizat prin anul 1950, a [anonimizat]. [anonimizat], care, la 8 ianuarie
1947, și-a [anonimizat]-se în orașul Roman8 6•
Vreme de peste 125 ani, coabitaseră, [anonimizat], de obiceiuri le și tradi�[anonimizat],
alături de ceilal� [anonimizat], [anonimizat]. Din rândullor s-[anonimizat], [anonimizat], măcelari, brutari etc., [anonimizat], juriști sau buni adminis tratori în diverse domenii.
Un exemplu că aici nu s-[anonimizat] 1907, aici a [anonimizat]. Singura schimbare de decor din timpul acelor evenimente, a fost numai instalarea
8� Ibidem, f. 21, 24 și 76.
81 Ibidem, ( 62.
"41bidem, d. 7/1943, antelila 245
85 Idem, Fond Școala Dimienești, d 1/1926, ( 23.
"� Idem, Fond Primăria comunei Dimienești, d. 2/1944-1948, ( 70-72.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
272 Ioan Ungureanu
preventivă și provizorii a unei companii din Regimentul 31 Calafat, de sub comanda
căpitanului Galin87•
Iar atunci când o altă vitregie s-a produs, aceea a [anonimizat], prin Conven�a de Arrnisti�u, măsura nu s-a [anonimizat]. [anonimizat], la 3 iulie 1945, să predea armatei sovietice cantitatea de 30
k 88 g. unt .
Prin anul 1950, între cele 2-3 [anonimizat], era și
aceea a [anonimizat], care încă își mai vindea o [anonimizat], [anonimizat]89•
[anonimizat], [anonimizat] 1974,
[anonimizat], o ortodoxă din Dămienești. Fiind
trimis de Comunitatea evreiască cu scopul de a supraveghea și îngriji cimitirul mo:[anonimizat]�[anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat] , într-o manieră prin care să aibă toți de
câștigat90 •
…
[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]
o popula�e care, odată, s-a așe:mt, a trăit și s-a [anonimizat] a plecat. ..
[anonimizat], [anonimizat]91, a [anonimizat]. [anonimizat], recuperând
și refolosind cărămida în noile construc ții cu specific tradi�onal, [anonimizat].
Alți sosiți sau aduși în vremurile moderne și contemporane
Între cei așe:m� [anonimizat], germani, austrieci,
�7 Nicolae N. Pancu, Sub "Vulturul Moldovei"'. [anonimizat], 1934, p. 69-76;
[anonimizat] M01țun,
[anonimizat], să arate că toate acestea au fost numai ima�,>[anonimizat], [anonimizat]-se fără nici W1 incident.
�K Arh.Naț.Bacău, Fond Pretura Plllșil Dilmicnești, d. 10/1945.
�9 [anonimizat], elev, în clasa a Vll-a, la Școala elementară din Dămienești.
90 Era în luna decembrie a anului 1974, când toți creștinii se pregăteau în vederea sărbătorilor de iarnă. S-a
[anonimizat], o [anonimizat], capra trebuia să fie elemental de bază. [anonimizat], a recurs la soluția împrumutării acestora de la o Casă de cultură orășenească.
Folosindu-[anonimizat]. în scurt
timp el a pus pe picioare o [anonimizat].
Cu acest ansamblu a [anonimizat], ci și toată lauda pentru
fapta sa de ispravă. [anonimizat]7..a, [anonimizat], întrucât și pentru respectivul întreprinzător fusese doar un cântec de lebădă. [anonimizat], decât ceva mai mult de jumătate de veac ..
91 V. Tufescu, [anonimizat]. 1-3, București, 1938.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.[anonimizat]� și strămutați sălășluiți pe moșii și în localităti 273
italieni, albanezi și turci. [anonimizat] 1874-1876, în Tg. Dămienești, [anonimizat], [anonimizat]; în 1875, [anonimizat] 1882, Iohan Matu1ea, tot fierar. În 1897
[anonimizat], în 1899 în Pădureni locuia agricultoru1
[anonimizat] 1900, în Dămienești o aflăm pe Elena Macușensch i92•
La 20 decembrie 1906, [anonimizat], la vârsta de
50 [anonimizat], [anonimizat] -Italia, [anonimizat], Roșiori93•
În anul 1918, [anonimizat], [anonimizat]9 4, iar la
recensămân tul populatiei din 29 decembrie 1930, din cei 893 locuitori aflati în
Dămienești, 791 aveau ca limbă maternă româna, 6 germana, 90 idiș (evreii), 2
maghiara, 2 �găneasca, 1 rusa și 1 altă limbă. [anonimizat] 469 locuitori,
vorbitori de limbă română din Drăgești, 1 era albanez și 1 turc. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]95, devenind administratorul
moșiei Drăgești, a Mariei Buicliu. [anonimizat], [anonimizat] 96•
[anonimizat] i, [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]-[anonimizat]1t inregistra� 1 O
gem1[anonimizat]-Răzeși, între cei 73 1ocuitori, apar și 4 tigani97.lncă
de la inceputul sec. XX, in Drăgești s-a așezat o [anonimizat], [anonimizat], cu patronimul Lichi.
În anul 1937, [anonimizat]�i polonezi, cu
domiciliul in satul Călugăren i: [anonimizat]9 , care, Ia 11
septembrie 1945 solicita, [anonimizat], [anonimizat] 3 februarie 1928, [anonimizat]; [anonimizat], [anonimizat],
[anonimizat] 1948, un ce11ificat de bună pm1are, pentru a se
incadra Ia Fabrica de Pielărie și Încălțăminte din Bacău (fostă Fildennan) 99; [anonimizat]100•
La 4 decembrie 1947, [anonimizat], [anonimizat]
"2 Arh.Nat.Bacău, [anonimizat] 1865-1907, rolele 240-245.
"�Ibidem, [anonimizat]. 51/ 1906.
94 Idcm, Fond Primăria comunei Dămienești, d. 3/1918; d. 9/1948, f. 13.
9; Rccensământui general al populației României din 1930, voi. VII, București, 1938, p. 706;
infommția cu privire la natumlizarea numelui acestuia ne-a fost dată de către d-[anonimizat].
9" Informație provenită de la d-[anonimizat].
97 Rccensământul general al poulației României din 1930, voi. VII, București, 1938, p. 706.
9H Arh.Naț.Bacău, Fond Primăria corn. Dămienești, d. 8/1940, f.l9; d. 13/1945, f. 53.
99 lbidem,d. 8/ 1940,f. 19; d. 9/1948, f. 6-7. 1001bidcm. d. 8/1940, f. 19.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
274 [anonimizat], la
1 O iulie 1920. [anonimizat] o [anonimizat]101•
În anii 30 ai sec. XX, [anonimizat], [anonimizat], județul Roman. [anonimizat] 7,25 ha., cum este consemnat în Registrul de roluri
agricole al corn. [anonimizat] 13i02.
După anul 1921, [anonimizat] i [anonimizat], [anonimizat]. Astfel, [anonimizat], jud.
Doroho i, își vor stabili noul domiciliu în satul Pădureni 103• Din această familie vor
rezulta o pleiadă de intelectual i, [anonimizat]: Ion,
învățător în satul Călugăreni 104, [anonimizat]; Vasile, învățător care a profesat, succesiv, [anonimizat]; Mircea, învățător, [anonimizat] u; Clemansa, [anonimizat]. Negri; Ortansa, învățătoare la Dămieneș ti; Zânica, inginer chimist;
Elena, învățătoare la Școala Nr. 1 O și apoi la Nr. 27 din municipiul Bacău.
[anonimizat]: [anonimizat], corn. Pomârla 105, [anonimizat].
lbănești, jud. Dorohoi 106• După anul 1930, vine în satul Pădureni și familia V asi le
Sidoreac din corn. Arbore, jud. Suceava 107•
[anonimizat], după anul 1928, s-a [anonimizat]. Baia10R, în Tg. Dămienești, unde va deveni grefier al Judecători ei
Ocolului Dămienești . [anonimizat] 18 octombrie 1928,
[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]-un viscol năprasnic din luna ianuarie 1966, [anonimizat]. Neamț.
[anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat]. Astfel, la 6 aprilie 1913, [anonimizat] 109• [anonimizat]
101Jbidem,d. 6/(943, f.62 Și (48; d. ((/(947, f. 29.
10" lbidem,d. 11/1947, f. 74; d. 1/1949, f. 79 .
103 Ibidem, d. 3/1945, f.38; d. 7/1950, f. 164.
1041bidem, d.l4/1945,f.27.
105 Idem, Fond Școala Dlimienești, d. 2/1927, f. 28.
106ldem, Fond PrimAria corn. Dlimicnești, d. 7/1950, f. 164.
107 Idem, Fond Școala Dlimienești, d. 1/1935, f. 38.
IOH Ibidem, d. 1/1935, f. 222.
1091bidem, d. 1/1913, f. 1.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.[anonimizat]� și strămutați sălășlui� pe moșii și în localități 275
[anonimizat], comW1a Sărata, [anonimizat]110•
[anonimizat].A. Ionescu, [anonimizat]. Butnărești,
jud. Roman, înainte de anul 1915111• Un alt fun�onar, care va deveni perceptor al
comW1ei, Gheor_$[anonimizat] 30, venind din comW1a Bâra,
jud. Roman 112• [anonimizat], [anonimizat]. Oniceni, jud. Roman 113• La 3 iW1ie 194 7, era numit diriginte al Oficiului
P.T.T.R. [anonimizat], fapt pentru care solicita primarului
săi se facă mutația legală a familiei sale114•
Tot după anull930, în satul Călugăren i, [anonimizat], corn. Oniceni 115, dar și Dumitru M. Pere, [anonimizat]. Miclăușeni, jud. Roman, [anonimizat] o fată din familia Pavăl116•
În vara anului 1944, [anonimizat], o [anonimizat]. Mălini, [anonimizat]-a ales noul domiciliu
în satul Drăg ești. Refugia�i aduceau cu ei o batoză pentru cereale și W1 [anonimizat]. [anonimizat] -[anonimizat], căsătorită și cu gospodărie acolo. Asociindu-[anonimizat] (vărul primar al autorului acestei lucrări), în anull945 au
pus bazele W1[anonimizat]� [anonimizat]� ei 117• Veneau, atW1ci,
[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat]. Noua făbricută a funcționat numai până în
anul 1950, din ca�m� [anonimizat], după anul
1946, li se aplicaseră statutul de chiaburi.
Este interesant de observat și modul în care au reacționat W1[anonimizat] 1944. [anonimizat], fiul
lui Frantz Laib (acesta din urmă dccedase prin anii 30), pentru că era austriac de origine,
a [anonimizat], care, acolo W1de întâlneau popula�e
germanică, nu ezita pentru a o trimite în Siberia. [anonimizat]1[anonimizat] a
110 Ibidem, d. 211913, f. 4.
1111bidem,d. 1/1915" f. 67-68.
11l ldem, [anonimizat]. Dămienești, d. 211947, f. 708. 111 Ibidem, d. 7/1950, f. 164.
1141bldem, d. 11/1947, f. 43.
115 Idem, Fond Școala Cllugăreni, d. 1/1947, f. 55.
11h Idem, Fond Primăria com. Dămienești, d. 13/1945, f. 64.
117 [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], intre anii 1950-1990. Astfel, Vladimir, [anonimizat]. Săucești, a [anonimizat], [anonimizat], Constantin, si el morar
(cwnnatul semnatarului acestor rânduri), [anonimizat], [anonimizat] S.C. Aerostar S.A. Bacău, la o vârstă apropiata de pensionarc. [anonimizat], [anonimizat].
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
276 [anonimizat]1oscută,, [anonimizat]1uri, o casă 1 O animale și 0,5 ha. teren 118•
[anonimizat], avusese o situa�e [anonimizat], la
21 noiembrie 1944. La 9 iulie 1948, [anonimizat]�, în vârstă de 69 ani,
[anonimizat], Maria G.
Buicliu, [anonimizat]. 1 O din noua lege a [anonimizat] o remW1erație de 2.500 lei IW1ar, din care 1.600 [anonimizat] 900 lei
contravaloarea mesei 1 19•
Pentru a [anonimizat], [anonimizat]�e, prin Decizia ministerială
nr. 112.73 7/9 noiembri e 1946 ,,schimbarea numelui patronimic( .. .) în Petrea F.
Leonte", [anonimizat]120•
[anonimizat]
a [anonimizat], [anonimizat] e
[anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat] 1950, s-[anonimizat], vreo 12, s-au așezat în marginea vestică a [anonimizat]-estul
municipi ului Bacău.
[anonimizat] 1962, [anonimizat] a CW1oscut o [anonimizat]:
[anonimizat], [anonimizat], în irigații și lucrări de îmbW1[anonimizat]1iversit ar. Luăm ca
exemplu de referință pe medicul veterinar Ștefan Dudaș, W1 [anonimizat] I.A.S. din satul Călugăreni ([anonimizat] 1991, prin măsurile CW1oscute ), și care a sosit pe
aceste meleaguri după 1970. ÎmpreW1ă [anonimizat],
care a slujit C.A.P.-ul Dămienești (după a cărui lichidare a devenit specialistă la
Primări e), și-au stabilit domiciliul în satul Drăgești.
[anonimizat], originar
din comW1a Cașin, jud. Bacău, [anonimizat]�e funqia
de șef al Restaurantului Militar Bacău. După 1991 a [anonimizat] o [anonimizat] a [anonimizat], o impW1[anonimizat], [anonimizat]. Dumitru a anului 200 l, acordându-i-se acest nume.
O ultimă constatare pe care dorim să o reluăm, este aceea privitoare la
populația românească de confesiW1e catolică. După cum s-a [anonimizat] a
CW1oscut o [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. Și, [anonimizat]
118 Arh.NațBacău, Fond PrimAria com. DAmienești, d 7/1945, f. 287.
1191bidem, d. 9/1948,[ 13.
1�0 Jdem, Fond Școala primarA DrAgcști, d. 115/1946, f. 53.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.[anonimizat]� și strămutați sălășluiți pe moșii și în localităti 277
N. Iorga sau C. Giurescu, [anonimizat], ulterior s-a [anonimizat], politicienii și autorită�le au fost receptivi
la înțelegerea fenomenului ceangăiesc. Aceasta, [anonimizat]. Iosif Petru M. Pal, Superiorul Franciscanilor
Min. Conventuali Români, a [anonimizat], patronimul
Dwnitraș 1 21• [anonimizat], publicată în anul 1942,
demonstrează, Îa.r'd echivoc, originea românească a acestei populații 122, căreia, în mod
cu totul nedrept, i s-a asociat apartenența la confesiw1[anonimizat].
[anonimizat] 40, [anonimizat], când se pusese problema strămutăii i în Ungaria
a [anonimizat]� i, se vor face și primii pași către o corectă și
justă înțelegere a identității acestei comunită�. [anonimizat], la 23 august 1943, de către lt.col. [anonimizat], [anonimizat]-le ca "in baza
dispozitiei vice președintelui Consiliului de Minișh·i, [anonimizat]011e [anonimizat].fi soluționată pe calea unei proceduri adminish·ative ce o va fiXa Consiliul
Juridic al Ministerului Afacerilor Interne", întrucât aceștia .�[anonimizat](l"'123•
Așa după cum s-a mai arătat, o demonstrație știin�fică și pertinentă asupra
originii romfmești a covârșitoarei majorități a popula�[anonimizat],
o [anonimizat], prof.dr. [anonimizat]. Anton Coșa și mut� alții.
Refugees, [anonimizat], [anonimizat]:
Russians, Germans, ltalians, Austrians, Twks, Albanians, [anonimizat]-:XX111 century.
121 Cf. Preot dr. Iosif Petru M. Pal, op.cit.,p. 162.
1221bidem, p. 9-12 și 259-260
123 Arh.Naț.Bacău, Fond Primăria com. Dlmienești, d. 6/1943, f. 97.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
COMUNITATEA CATOLICĂ DIN V ALEA MARE
Felicia L Farcaș, Anton P. Coșa
Așezare geografică
Localitatea Valea Mare (sat în actuala comwlă F araoani, județul Bacău) este situată
în partea estică a României, în zona centrală a Moldovei, [anonimizat], [anonimizat]
a [anonimizat] 14 km depărtare de municipiul Bacău.
Până Ia actuala împărțire judeteană a teritoriului, Valea Mare a avut statut separat, a
fost chiar și centru comunal. [anonimizat], satul F [anonimizat] o întinsă zonă de dealuri și păduri.
[anonimizat]
2 km de șoseaua națională E 85 și la aproximativ 4 km depărtare de calea ferată cu gara
"Halta Siret".
Istoricullocaliti\[anonimizat]
[anonimizat]� Valea Mare.
La început a [anonimizat], [anonimizat] ,,Sf Martin" din cimitirul actual. [anonimizat], to� locuitorii care erau ,;a drumul mare", din cauza incW"[anonimizat]. Astfel, oamenii s-au depărtat de nucleul ini�al,
[anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat]. Vatra veche nu a fost în totalitate abandonată
deoarece s-[anonimizat], [anonimizat],
de locuitorii celor două noi așezări 1• [anonimizat]-a [anonimizat] s-a întrepătruns în mod evident cu cea a localității Famoani.
Cea mai veche mențiune docwncntară care indică o atestare certă a [anonimizat]-noiembrie 1696 întocmește un
recensământ al catolicilor din Moldova. Acesta menționează localitatea sub numele de
"Vallemare "2, în același timp pomenind și așezările "Valle Draga'�1 și "Costiscia' .4, astăzi
sectoare din Valea Mare. De la misionarii catolici\ în special cei fi:anciscan i, ne-au rămas
documente 6 [anonimizat]
1 Dircqia Județeană a Arhivelor Na1ionale Bacău (in continuare D.J.A.N. llacău, nota noastra), [anonimizat]. losifGabor, Dicționar istoric allocalitJ1!ilor catolice din Moldova și Bucovina, p. 605.ffl7.
2 [anonimizat]\'a în izvoarele Sfântului Scaun ([anonimizat]), lași,
2007, p. 467-468.
3 Ibidem, p. 467.
4 Ibidem, p. 468
5 ldem, [anonimizat], XXVIII, 1999, p. 141-162.
�o ldem, Catolicii din Moldo\'a în Arhiva Congregațici De Propaganda Fide. [anonimizat]://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Comunitatea catolică din Valea Mare 279
oferindu-ne infonnatii valoroase legate de trndi�ile, limba și nwnărul credincioșilor dar și
despre protectoratu{ revendicat asupra lor de către puterile europene.
Numele unei lqcalită� reprezintă o sw"Să importantă de cunoaștere a istoriei și a
limbii unei popula�i. In numele de locuri și localită� se găsesc reflectate momente din
viața materială și spirituală a oamenilor, [anonimizat].
Privitor la denwnirea localită�i [anonimizat] o
caracteri stică a [anonimizat], este aceea că ,,au fost fundate în jurul
unor importante surse de apă (izvoare, pâraie), în preajma râurilor mari sau a făntânilor cu
apă sărată. atât de căutate la un moment dat'.x. Astfel, numele de localități au fost date
pornind de la nwnele văilor și a râurilor din in1[anonimizat]� i unde inițial au fost întemeiate vetrele așezărilor respective.
Apelativele au dat cel mai mare număr de unită� lexicale pentru crearea
nomenclaturii topice. [anonimizat]�[anonimizat], prin apelativele corespunzătoare. Unui pârâu i s-a zis ,,Pârâu" iar unei văi i s-a zis
"Vale'". Realitatea înconjw"ătoare 1-a [anonimizat] a învățat să o individu alizeze prin nume proprii. Apelativele se referă la particularită�[anonimizat].d [anonimizat] �nutului sau
evenin1[anonimizat]. [anonimizat] o caracteri stică geomorf ologică a regiunii în care este așezat satul. [anonimizat] "mare" [anonimizat]�i [anonimizat]�a geografică.
Este foarte important să cunoaștem etimologia numelui localită�i deoarece
"toponimia poate fi socotiti'i drept istoria nescrisă a unui popor, o [anonimizat], întâmplări și fapte care s-au petrecut dc··a
lungul timpurilor și au impresionat într-w1 chip oarecare sufletul popular"9 .
Existența toponimelor compuse pentru a desemna anumite locuri și localități
contribuie la afinnarea caracteru lui lor concret. "Valea Mare" este un toponim mai concret
decât .,Valea" pentru că este mai legat de o [anonimizat]. Prezența compuneri i în toponimie
individt.Ialize<u ă și descrie mai bine locul numit.
[anonimizat], toponime fonnate din numele localită�i [anonimizat] s-[anonimizat], noi determinati ve. Astfel, pe lângă denutpirca de ja
existentă: "Valea"' s-au adăugat detennina tivele: "de Jos", "de Sus"' și ,,Dragă". In ceea ce
privește toponim ul "Costișa" sau "Costița", [anonimizat].
Toponim ul folosit în mod curent și astăzi de către locuitorii din Valea Mare și din
satele catolice din zona Bacăului pentru a desemna localitatea Valea Mare este "Nagy
Patak"' (Pârâul Mare). Probabil, acest toponim este denumirea dată de emigran ții ardeleni
care s-au stabilit în Valea Mare. Noua denumire, ,,[anonimizat]" nu respectă
strict denun1[anonimizat], descrierea wmi fenomen al naturii sau faptul că cele două pâraie Valea de Sus și
Valea Dragă se unesc tocmai în pârâul Valea Mare. [anonimizat]]Jica, XA'AlV, 2005, p. 173-200.
7 ldem, Protectoratul catolicilor din Moldo,·a, [anonimizat], 2004, p. 134-156.
� Ion H. Ciubot::uu, Catolicii din Moldova. [anonimizat], voi. I, 1998, p. 22. " lorb'[anonimizat], Bucw-ești, 1963, p. 26.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
280 Felicia I. Farcaș, Anton P. Coșa
probabil este vorba despre un împrwnut sau mai precis de o adaptare a unei denumiri din
limba română în limba maghiară. Această adaptare de termeni este firească deoarece
înțelesul noului toponim se mporta la locuitorii catolici din V [anonimizat], [anonimizat].
Raportul asupm Misiunii Apostolice a Moldovei, întocmit de către Pref ectul
Antonio Mauro și trimis la Congrega�a [anonimizat] 19 august 1777, notează
două așezări care compun în prezent satul Valea Mare: este vorba despre "Vale Draga"10
și "Vale Mare"11, fiecare având cîte 250 de credincioși.
[anonimizat]. G.H. [anonimizat] 9 aprilie 1762, sub forma
,,Lunga"12, [anonimizat] 18 case de catolici cu 87 de
credincioși 13. [anonimizat]-lea, semnalează la parohia Famoani așe:zări1e "Vallemare" și "Val1edraga "14•
Având în vedere faptul că localitatea Valea Mare apare cu acest nume în
documente abia în anul 1696, vom vorbi despre prezența familiilor boierești și evolu�a
proprietăWor acestom în așezarea purtând numele vetrei ini�ale, anume Famoani. Astfel,
în documentele interne vom regăsi informații despre această localitate datorită prezenței
aici a două familii boierești ce de�[anonimizat]�iei
Famoani ce includea pe atunci și satul Valea Mare. Este vorba despre "familiile Goia1 și
Teleagă16• Satul em împ�t în două: "de Sus" și "de Jos", [anonimizat] �ea de sus. Emu, "[anonimizat]"1 • Deși familia Teleagă nu se afla pe același picior de boierie cu cea a
lui Goia ,.[anonimizat].și ai
acelui sat''18.
Deoarece, [anonimizat], iar în urma
numeroaselor incursiuni militare din zonă mulți localnici fugiser;I19, [anonimizat], [anonimizat]. Astfel, dintr-un document din 24 martie 1615, aflăm că satul întreg a [anonimizat]-lea, la preț de 2000 de galbeni
ungurești de la descenden�i acestor două familii și dăruit mănăstirii Solca din �nutul
Succava20.
[anonimizat]! [anonimizat], au ajw1s la neînțelegeri pentru partea de sat vândută Domnului. ,.[anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat], dovedindu-i că atunci când s-au vândut părțile lor de moșie din
10 [anonimizat], Onești, 2007, p. 94.
111bidem.
11 Cf. supra, nota nr. 2, p. 497.
11 Ibidem 14 Pr. losifGabor, Dictionarul comunit.!ifilor catolice din Moldo,·a, Bacău, 1996, p. 281-284.
1 l [anonimizat], voi. XVIII, Iași, 1892, p. 259.
lh Ibidem 171bidem
1� Ibidem, p. 360.
1"1bidem.
2° Cf. Documente privind Istoria României, A, Moldova, [anonimizat]. ni, B�1i. 1954, p. 206-208.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Comunitatea catolică din Valea Mare 281
[anonimizat]-a luat fiecare dreptul său de bani'.21• Înțelegerea nu a fost de
lungă durată deoarece peste doi ani problema a ajuns la Divanul Domnesc și logofătul
Cehan Racovită a anulat pretențiile lui Apostol Goia și a [anonimizat]-a primit dreptul său de bani.
[anonimizat] o dare munită
"bezăman'.22, având valoarea de 1 [anonimizat]. Administrarea moșiei a întâmpinat numeroase grcută�
[anonimizat]� sub stăpînirea
mănăstirii Solca au început să facă numeroase plângeri și chiar au manifestat o atitudine
ostilă față de călugări. [anonimizat], iar oamenii au început să nu mai plătească dările
fixate de hrisoave.
[anonimizat] 1775, mănăstirea Solca pierde posesiunile sale
din Faraoani în favoarea lui Neculai Roset biv vellogofăr3, apoi a fiului acestuia Iordache
Roset biv vei vistiemic24•
[anonimizat], s-[anonimizat], af erente proaspătuh:i
proprietar, situație reflectată în documentele vremii25. Locuitorii au acceptat greu noile
dări către noul proprietar și abia la 30 septembrie 1805 s-au învoit asupra lor.
Documentuf" (care este o [anonimizat]), [anonimizat]'zcnp și în formă latină. Astfel, îi avem pe:
[anonimizat]:s [anonimizat]� [anonimizat];ja
Martin Benke Martin Benchea.
Ego Petrus Petra� scripti :>icut. [anonimizat], am scris.
picscrent supra dicti. Cu �-puscle lor scrise 111lli sus i-an1 iscălir7•
In această scrisoare din 30 septembri e 1805 (o [anonimizat], a satului Valea Mare), locuitorii celor trei așezări (Farnoani, Cleja și Valea Mare) își
dau acordul pentru a plăti toate dările față de noul proprietar. ,,De a [anonimizat], [anonimizat], prin care ne îndatmim ca de acum înainte cu toată supunerea și ascultarea să avem
� 1 Cf. Catalogul Documentelor Moldovenești din Arhiva Istorică Centrală a Smtului, ( 1653-16 75), voi. ITI,
Bucwești. 1968, p. 158.
�' Theodor Codn:scu.. op.cit .. voi. XVIII, p. 363.
�3 Ibidem. voi. XX. p. 211.
'4 Ibidem. voi. XX. p. 216. ''Ibidem, p. 201-203.
'"Ibidem.
'7Ibidem.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
282 Felicia 1. Farcaș, Anton P. Coșa
a lucra și a [anonimizat], adică să lucrăm hotărâtile prin ponturi 12 zile, să dăm a [anonimizat], după cum și la alte moșii cu sate stăpânește neîndrăznind nime
din noi a [anonimizat], cum nici a [anonimizat] a wrna la adetiul moșiei după ponturi"28•
La 20 august 1805 hătmăneasa Ruxandra Roset Roznovanu a cerut
Departamentului de Finanțe săi se aprobe ,.12 [anonimizat], cerere care i s-a aprobat cu nr. 1120 din același an "�9.
Așezarea Valea Mare apare menționată și la 14 decembrie 1805 într-o scrisoare30
[anonimizat]. Un alt document impo11.ant este cel din anul 1815 care, [anonimizat]31•
[anonimizat], a rămas în stăpânirea familiee2
Rosetti-Roznovanu până în anul 1864, când în confonnitate cu legea rurală "[anonimizat] 15 ani"33• [anonimizat]. Loturile de pământ de
la împroprietărire nu puteau fi înstrăinate vreme de 30 de ani.
Prin intem1ediul reformei agrare3� au fost împroprietărite și bisericile existente în
faraoani și Valea Mare. ,,Ministerul Cultelor și Artelor cere ca cimitirul vechi și cele
re-L.Crvate prin noua lege de împroprietărire din comunele rurnle să fie predate de către
p1[anonimizat]. Fiecare parohie rurnlă trebuie să aibă un cimitir pentru îngroparea mortilor care
.:ste și rămâne proprietatea parohiei și cimitirul se supraveghează de paroh și consiliul
parohiai'.J5•
[anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat] a satului (Faraoani),locul unde s-au stabilit pentru prima
dată catolicii din Valea Mare. Prima mcnțitmc referitoare la locuitori i vctrci initiale a
comw1ității o întâhlim intr-o lucmrc in limba latină a cillugăm lui i��zuit Samuel Tin-:an
care ,,[anonimizat], ci și unguri din TrdllSilvania au fugit din țar.l în anul
1420 (in Moldova) și s-au așezat aici, �[anonimizat],
Bacău și în alte localități învecinate' 6. Privitor la vechimea acestor locuitori și a
comunității pe care ei au întemeiat-o, "faptul că husiții au ales printre altele și satul
Faraoani ca loc de stabilire demonstrează că aici era deja o puternică comunitate catolică.
"K Ibidem "" Pr.losifGabor, op.cit., p. 14.
30 TheodorCodrescu, OJl.cit, voi XX, p. 225-229.
11 [anonimizat]. 10. p. 195.
1" Octav George I..ecca, [anonimizat], 2002, p. 492-502.
33 [anonimizat] a României, București, 191!5, p. 197.
34 Gh. Platon, V. Russu, Gh. Iacob, V. Cristian, 1. Ag�igoroaici, Cum s-a înllptuit România modernA. la.-;i.
1993, p. 189.
J; D.J.A.N.Bacău, [anonimizat]. 211927, fila 184.
1" [anonimizat]. 10, p. 15.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Comunit atea catolică din Valea Mare 283
știut fiind faptul că aceștia s-au îndreptat de regulă către asemenea comunități sperând
în atragerea lor la noua credință pe care o propovă duiau"37• Un rol important în
păstrarea credinței catolice I-[anonimizat] 1391-139238•
Odată cu părăsirea vetrei ini�ale din jurul cimitirului actual și fonnarea noilor
așezări (Faraoani și Valea Mare), apar și informații despre locuitorii din vatm nouă a
localități i Valea Mare. [anonimizat]-noiembrie 169639. Astfel, misionarul menționează numele
credincioșilor catolici din așezările: Valle Draga (101 locuitori), Valle Mare (125 de
locuitori), Costiscia alias Oldola (27 de locuitori), toate aflate la acea dată în componența
parohiei Famoani.
Catolicii din Moldova sunt pomeni� în marea majoritate a [anonimizat]. In ceea ce privește
spa�ul de origine al popula�ei așezărilor catolice din Moldova, ,,se știe că Transilvania a
constituit încă din vechime leagănul poporului român din spa�[anonimizat] P9fula�e pastomlă și agricolă a [anonimizat]. �ă'..4 .
[anonimizat], se constată originea tnmsilvană a acestora, motivele stabilirii lor în_ [anonimizat], militară, economică sau socială ,,Intărirea
rcla�[anonimizat] o parte, slăbirea dominației tătarilor la nord și est de
Catpati spre sfărșitul secolului al A.11I-lea, [anonimizat] a popula�[anonimizat], la sud și est de
Carpaț(-A .
[anonimizat]� pc vatm ini�ală (Faraoani), au
avut întâietate rațiuni politice și militare. Este vorba pe de o parte de dorința regalității
maghiare de a consolida militar spațiul extracarpatic printr-o serie de colonii maghiaro
sccuiești dar și săsești de confesiw1e catolică în fața expansiunii mongole din anul 12414�,
[anonimizat] >, [anonimizat].
Ulterior, cmigrărilc 44 [anonimizat]. Locuit01ii it11igmnți tnll1Silvăncni care s-[anonimizat] s-au așezat pe noua vatră a satului, [anonimizat] o pa�te a greută9lor întâmpit1[anonimizat] a facilităților
oferite de autorită�lc moldovenești care hotărâscră ca "[anonimizat]
17 [anonimizat]' din Faraoani. în Almanahul .. Presa Bună", lași, 2000, p. 144-151.
JX Ștefan S. Gomvci, La inct•[anonimizat]-XIX. 1986-1987, p. 265-283.
1" [anonimizat] 2. p. 459.
�o Constantin C. Giurcscu, [anonimizat], 1967, p. 47, apud Dwnitru
Miirtin�. [anonimizat]. 1998. p. 15. �: Ștefan S. Gorovci.lntemcicn.•a Moldon!i. [anonimizat], 2007, p. 30.
4-Ștef,m Ștefănescu, Carnii Mureșanu (coordonatori ), Istoria Românie� voi. IV, București, 2001, p. 32.
4� Ștt'[anonimizat]�cu (coordonatori), Istoria Medic a României (secolele X-:�.'VI), București,
1966, p. 88.
4-1 [anonimizat]'[anonimizat], BucW"eȘti. 1971, p. 1 03.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
284 Felicia 1. Farcaș, Anton P. Coșa
și mănăstiri'-.45 [anonimizat], pentru a munci pe
moșiile lor.
Un argwnent în plus pentru a susține faptul că în Valea Mare s-au stabilit emigran�
transilvăneni sunt și mărturiile locuitorilor din această așezare: ,,[anonimizat] s-o ierte, că aici pe locul unde stăm acum au venit și un fel de secui [ … ]ei,
secuii n.u vorbeau ceangăiește [ … ] dar noi suntem catolici'-.46•
[anonimizat]�
pentru prima dată la 30 septembrie 1805 într-o scrisoare adresată proprietarului moșiei:
,,Noi sătenii din satul Farnoani. Cl�[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]
au arătat cartea mări ei sale V odă, prin care ne hotărăște a lucra și a [anonimizat]-[anonimizat], ce este
obiceiu.al pământului a-1 da toți locuitorii'-.47.
In anul 1815, un alt document istoric men�onează existența locuitorilor din această
așezare. ,,[anonimizat], Valea Mare și Cleja de jos în
pricina ce au pentru adetul moșiei cu vistiernicul Iordache Rusă�[anonimizat] s-a stăpânit de mânăstirea Solca din Bucovina' .
Situa�a popula�[anonimizat]-a lungul timpului s-a aflat sub
stăpânirea mai multor familii boierești (Goia, [anonimizat]-Roznovanu), a fost marcată
de Legea agrară din anul 1864, în urma căreia au fost îrnproprietări� o parte din locuitorii
din Valea Mare . [anonimizat]�or
feudale a [anonimizat],
la o dezvoltare mai rapidă a agriculturii și în special la accentuarea caracterului comercial.
Dintr-un document al Prefecturii Județului Bac'\u aflăm numărul cJăcașilor din
Valea Mare care au fost îrnproprietări� în urma reformei agrare din 1864. In tabelul de
constatare este men�[anonimizat] 32149. Fiecare locuitor este împroprietărit cu 29 de fălci, 2
prăjini și Y2, în total760 de Talci și 294 de prăjini50.
Raportul din 23 itmie 1911 arată că în comtma Farnoani .,nu stmt prop1ictăți ale
moșnenilor sau răzăși de nici o categorie [ … ] ci numai clăcași și fii de aceasta
împroprietăriți după le�a rurală din 1864 pe moșia Faraoani proprietatea fostă a doamnei
Ruxanda Rosnoveanu" 1• [anonimizat] a reformei agrare din 1945, se alege un
comitet comunal al Frontului Plugarilor care are drept scop împroprietărirea sătenilor
plugari din comuna Faraoani. Astfel, ,,are loc împroprietărirea locuitorilor din comuna
Faraoani pe moșia fostului moșier Fodor"51.
Din perspectiva evoluției numerice a [anonimizat]
45 Theodor Codn:scu, op.cit, voi. VTI, 1886. p. 16. 46lnf. TerezJl A. & 'llchea, 76 [anonimizat] C3rte, agricultoare. (Înregistrare mg. Iacută la 10 noiembrie 2007).
47 l11codor Codn:scu, op.cit, voi. XX, p. 201-203.
4N Cf. supra, nota nr. 1 O, p. 195.
49 D.J.AN. Bacău, [anonimizat]. 2, filele 214-224.
50 Ibidem, fila 214.
51 [anonimizat]. 9/1911, fila42.
5� [anonimizat]. 12/1945, fila 1.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Comunit atea catolică din Valea Mare 285
[anonimizat] -lea, o creștere
semnificativă a popula�ei din Valea Mare datorată constantei emigrări a românilor
transilvăneni. Pentru analiza demografiei istorice a evoluției popula�ei localită� i [anonimizat].
Parohiile roman<[anonimizat],
[anonimizat] "cărțile" de
botezuri (Liber Baptizatorum 53), căsătorii (Liber Matrimoniorum 54) și morți (Nomina
Defunctorum55), precwn și "cărțile" [anonimizat].
lnfonnatiile privitoare la ist01[anonimizat]. Cel mai vechi Status Animarum
sau Liber Status Animarum datează din 1781, [anonimizat].
Un alt Status Animarum este întocmit de către preotul catolic Remigius Silvestri
(paroh la Faraoani) în anul 179357 [anonimizat],
această ,,stare a sufletelor'' cuprinzând satele: Giosccna 5R, Somosca 59, Vallere60, Cacua61.
Clesia62, Vallcmare63• Costizza 64, Valledraga 65• Toate aceste așezări erau situate la câțiva
kilometri spre sud de orașul Bacău. Această ,,stare a sufletelor " este scrisă pe jwnătăț.ile de
filă rămase libere în unna notării nwnclor din Status Animarum din 1781 și recenzeazii
un număr de 597 de credincioși.
Astfel de Status Anima111m mai sunt înregistrate și în 1800-1801, 1822-1823,
1855, 1860-1861, 1870-1873 etc. In aceste ,,stări ale sufletelor " [anonimizat] o noutate care ar putea
facilita eventualele demersuri genealogice.
Registrele erau întocmite în limb_a latină, fiind Îluet,>istrate aici nun1[anonimizat]. lnlâlnim nwne precwn: Martinus, Petrus, Ioannes,
Georgius, Antonius, Franciscus, Michac l, Andreas, Anna, Catharina, Magda, Barbard,
Margarita, Elena. Nwne similare sw1t [anonimizat] a ascendenților celor care le purtau. Dintre aceste
izvoare amintind aici: "Conscripț.iile din Trei Scaune (17 mai 1691); Mureș (6 iulie 1691)
și Ciuc! 1702)'"'6•
[anonimizat] o compar dtie a nwnelor înregistrate în
"Status Animarum" [anonimizat]
51 ldem, Fond Mitricc. [anonimizat] V [anonimizat]. 1/1877, filele 1-4.
54 Ibidem, dosar nr. 2/1906. filele 1-4.
55 ldem, [anonimizat], d05arnr. 4'1837, filele 216-218.
56 [anonimizat]\'a: ,,Status Animarum ", prima parte in ArhGen,
V (X), 1-2, 1998, p. 155-160, respecti\' panea a doua in ArhGen, V (X), 3-4, 11998, p. 199-258.
57 D.J.A.N. Bacău, Fond Mitrice. [anonimizat], dosar nr. 4/1780, filele 303-373.
5K Gioseni, sat și comună in judetul Bacăll
59 Somușca, a<;[anonimizat].
[anonimizat], sat in comw1a Clcja,județul Badill
61 Cacova, toponim in graiul loca� folosit de cătn! [anonimizat], 3!.1ăzi sat și comllllă in județul Bacău. "' Oeja, astăzi sat și comună in județul BacăLL
1'1 Valea Mare, a'ităzi sat in comuna F araoani, județul BacăLL
h4 [anonimizat].
65 [anonimizat]! in comLulH Faraoani.
M cr. supra. nota nr. 2, p. 23.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
286 Felicia 1. Farcaș, Anton P. Coșa
semnificativ al acestora s-au stabilit în Valea Mare. [anonimizat], o rezonanță transilvăneană: Farcas, Farzad.i, Antal, Ciurar, Zusca,
Diack.
[anonimizat]. [anonimizat]�e [anonimizat]�, frații, surorile soțului sau so�ei, sau alte rude al
căror grad de rudenie nu este notat. [anonimizat]. vârstă apar și Wlele
precizări de tipul: uxor, .filiu�, fi/ia, viduus, vidua, soror, fi·ater. [anonimizat], [anonimizat]� sub forma
filius anime respcctivf ilia anima.
[anonimizat] d� o parte natalită�i ridicate, pe de altă parte constantelor
emigrări de transilvăneni. [anonimizat], statisticile religioase
men�onează faptul că nwnărul credincioșilor din Valea Mare este echivalent cu nwnărul
locuitorilor deoarece to� erau catolici. Astfel, în anul 1850, Schernatismul Misiunii
înregistrează Ia Vallemare 14917 de credincioși ; în anul 1864 men�onează 170068 de
credincioși .pfltru ca în anul 1900 să noteze la Valea Mare 451 de familii cu 1575 de
credincioși 6 . In anul 1947 apar 568 de familii cu 2080 credincioși70• [anonimizat]
1983 vor fi la Valea Mare 838 de familii și 2984 de credinci �i71, pentru ca în anul 2007
să fie recenzate W1 număr de 868 de familii cu 24 36 credincioși 2.
Evolu�a popula�ei din Valea Mare este înregistrată și în statisticile oficiale ale
statului român. Astfel, tabelul cu popula�a din comWla Faraoani din 5 mai 1927
[anonimizat].ionalitatea acestora. Popul�a
din sectorul de sat Valea de Jos era în număr de 184 bărb� și 177 femei, [anonimizat]� și 6 evrci73. Nwnărul locuitorilor din sectorul de sat
Valea de Sus era de 217 bărb� și 237 femei, de na�onalitate română și 3 evrei74•
Persoanele înregistrate în sectorul de sat Valea Dragă era de 307 bărba� și 350 femei,
nwnărul evreilor prezenj.i aici fiind de 10 locuitori 75. Un lucru interesant este și faptul că Ia
rubrica "ceangăi" nu este înregistrată nicio persoană
Informatii despre nwnărul locuitorilor din satul Valea Mare întâlnim și în
Recensământul general al popula�ei Român iei din anul 1912, precwn și în cel din anul
1930. Recensământul din anul 1930, preciza în același timp și religia populatiei din
respectiva așezare. Astfel, în Plasa Bistrița se înregistra totalul populatiei din toate
Sl-'Ctoarele de sat din Valea Mare.
Nwnărul de locuitori din Valea de Sus în anul 1912 este de 545 persoane și 117
gospodării iar în aJ'lul 1930 populația scade ajWlgând la 474 [anonimizat].i [anonimizat] 76. In anul 1912, Valea Dragă a fost înregistrată cu o populatie de 614
67 [anonimizat], Pr. [anonimizat],
manuscris, p. 65. '''Ibidem.
60 Ibidem. 70 [anonimizat]'[anonimizat], 2007, p. 216.
71 DJ.A.N.Bacău, [anonimizat]. [anonimizat]'iților cato6ce din
�[anonimizat] 605-fiJ7.
-Cf. supra, nota nr. 70. 73 DJ.A.N.Bacău, Fond Primăria comunei Faraoan� dosarnr. 2'1927, fila 126.
741bidem
7s Ibidem
76 DJ.A.N.Bacău, [anonimizat]-ești, voi. 1, 1930, p. 542.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Comunit atea catolică din Valea Mare 287
locuitori și 117 gospodări i; în anul 1930 populația crește la 684 de locuitori, 646 [anonimizat], populația flotantă fiind de 4 persoane7 7• Populația statornică în
1912 din Valea Mare este de 380 de locuitori trăind în 97 de gospodării. Nwnărul de
locuitori crește până în anul 1930 ajungând la 406 locuitori,�pulația de religie romano
catolică fiind de 387 persoane, iar cea flotantă de 6 persoane . Din datele obținute putem
observa faptul că populația din Valea Mare care a înregistrat la recensământul din anul
1912 un total de 1539 [anonimizat] 1930 va înregistra o creștere destul de
nesemnificativă ajungând la numărul de 1564 [anonimizat]1ioada respectivă.
Recensămîntul din 1930 a folosit două criterii privind apartenența etnică și limba
maternă a persoanei. [anonimizat], când o [anonimizat]. Pe baza acestui recensământ rezultă că în sectorul de sat Costita
cu o populație de 282 de locuitori, 271 [anonimizat] 63 de locuitori7 9• [anonimizat], și Valea
de Sus se încadrează în grupa de localități cu O maghiari, dar cu peste 500/o romana
catolici din totalul populație i. Se poate observa că de-a [anonimizat] s-a aflat într-o [anonimizat] 2002
înregistrând în comuna Faraoani (de care aparține din punct de vedere adrninistrativ
teritori<JJ localitatea Valea Mare) 5176R0 locuitori.
[anonimizat], disputat de-a [anonimizat].
Conceptul de identitate a fost definit ca "[anonimizat], schimbare, ceea ce presupune o permanentă mobilitate în relație cu
circumst anțele sociale și culturale care au generat-o' .s1• Ulterior, s-a ajuns la ipoteza că
,,modalitatea de autodefinire a identității etnice este memoria orală'.s2•
Preocupările științifice privitoare la catolicii din Moldova se regăsesc încă în anul
1780, [anonimizat]-o [anonimizat] "ceangăi-rnag hiari'.s3 referitor la catolicii din spațiul
rnoldav. Acesta a realizat o [anonimizat]. ,,[anonimizat]-[anonimizat], denumire folosită în
T ransilvania' .s4•
În apul 1837, preotul maghiar Gego Elek vine în Moldova pentru a-i studia pe
"ceangăi ". In urma cercetărilor acesta constată că locuitorii "ceangăi " din Moldova sunt de
origine cwnană afirrnând totuși faptul că: ,,să nu accepte nimeni în mod gratuit că am
investigat așezările tmgurești din Moldova până la locurile de baștină din Asia și de acolo
am însoțit corturile lor cu lwnina slabă a făclici mele. S-[anonimizat] a-i jigni pe
77 Ibidem
7� Ibidem.
n Ibidem.
�o Emilian Drehuță (coordonator), [anonimizat], 2007, p. 206.
�1 [anonimizat], Buc�ID:ști, 2005, p. 37.
H11[anonimizat] -i:Cllngii, [anonimizat], nr. 2501' Buc�1i. 2001' p. 9.
"4Ibidcm
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
288 Felicia 1. Farcaș, Anton P. Coșa
savan�i noștri, fiecare își wmeazii intuiția proprie' .s5.
[anonimizat] ,,Kliracsonyi Janos'.s6,
cea a "originii hunice'.s7 sau a originii " pecenege' ..ss. O ipoteză foarte populară în mediul
științific a fost aceea a considerării "ceangăilor" ca "wmași ai maghiarilor din Atclcuzu' .s9,
ipoteză combătută însă atât de cercetăto rii români cât și de cei maghiari.
Dintre cercetătorii maghiari care s-au ocupat de "ceangăi ", [anonimizat] a susținut originea maghiară a catolicilor din
Moldova. [anonimizat] "aparțin totuși na�uni i maghiare
întrucât vorbesc w1gurcște. [anonimizat]9 este o
consecință a asimilării ,.ceangăilor' ' de către moldovenii în mijlocul cărora trăiesc" 0�
Asupra originii catolicilor din Moldova s-au oprit și unii cercetători români. Intr-W1
[anonimizat] "wmașii unor colonii ungurești �zate de către regii maghiari în scopuri
militare în Moldova încă înainte de dcscălecat "9 • [anonimizat] a cutreierat satele
catolice1 nota despre aceștia că ,,nu sunt nici pe departe așa de străini cum s-ar putea
bănui"9
, afirmație ce trimite către originea românească.
[anonimizat]1ctul de vedere al originii
românești a [anonimizat] a celor din Valea Mare. Miliail
Kogălniceanu îi considera ,,adevărați români de origine" 93. Originea românească este
argwnentată și de către Pr. Iosif Petru M. Pal folosind criterii istorice ,.. [anonimizat]-i pe catolicii din Moldova ,,români de drcpl' .9 .
[anonimizat]
"ceangăii " sunt "emigranți români transilvănen i, veniți în Moldova în cun;[anonimizat]'.95, prin wmare, "[anonimizat], păstrată de înaintașii lor
români din Tran silvania "96•
[anonimizat] a
ceangăilor, din care fac parte două grupuri: de nord (în zona Roman ului) și de sud (în zona
Bacăului) unde sunt incluși și locuitori i [anonimizat] a sccuilor (în zona
Trotușului și a Tazlăului). Acesta susține că ,,aceste două categori i, [anonimizat], [anonimizat], prin obiceiuri și conștiință. Secuii nu se consideră ccangăi iar aceștia nu
se consideră secui"97• Astfel, "confimdarca și identificarea celor dou;"l categorii de
populație în aceeași unitate etnică a [anonimizat], în Cw]Jica, XXXI, 2002, p. 80.
K� Ibidem, p. 81.
K71[anonimizat].cit, p. 15.
Kq C[ supra, nota nr. 85, p. 82.
90 Ibidem, p. 83.
q1 Ibidem, p. 84. q� Ibidem, p. 85.
91 C[ supra, nota nr. 2 p. 25.
94 Pr. Iosif Petru M. Pal, [anonimizat],
1942,p.22.
[anonimizat].dt, p. 47. 9h Ibidem, p. 94.
97 Ibidem, p. 12.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Comunit atea catolică din Valea Mare 289
și confuzii',q 8•
Tennenul "ceangău " [anonimizat], fonna primară a tenneimlui ceangău " întâlnind-o în �arul "csang',q9,
având variantele "csangani ", "csang6dni"1d0, cu înțelesul de ,,înstnlinat" 01• Acest termen
"era folosit de către secui pentru a desemna in*[anonimizat], sași sau al� [anonimizat]� la calitatea de secui"1 02•
[anonimizat]�onat aici faptul că ,,[anonimizat]''103.
Nu întâmplător. [anonimizat] a dat
naștere apQi ,.fenomenului ceangău "1 04, aflat în strânsă legătura cu ,,procesul de
secuizarc "105• Politica de sccuizare a românilor din "Secuime " s-a [anonimizat]. ,,Mai întâi s-a început cu impW1erea limbii (însușirea idiomului W1guresc,
întrebuin([anonimizat]) și adoptarea de nwne proprii (traducerea,
înlocuirea sau simpla adaptare la fonetica maghiară)"106• Secuizându-se, unii români au
trecut il! [anonimizat].
[anonimizat], o parte dintre secui își pierd din privilegii și SW1t
ncvo* să emigreze în Moldova W1de vor fi denumi� "ceangăi", "verbul csang6dni sau
elcsang6di înseamnă tocmai a părăsi pc cineva sau ceva, a te înstnlina de cineva sau de
ceva ceJi-a aparținut "1 07•
In anul 1781, preotul ZO!d Peter introduce ,,[anonimizat]"1 08 la
adresa întregii comunită� a [anonimizat]1gându-se astfel la crearea "w1ei
false probleme etnice ca unnare a [anonimizat]�e fără
suport în planul realită\ii concrete teritoriale"109• Tennenul de "ceangău " a coexistat cu cel
de "catolic" și cu cel de "W1gur", "[anonimizat]�e, la același referent [ … ] când
a [anonimizat] s-a spus catolici iar când raportul s-a [anonimizat] s-a spus unguri descmnând natura idiomului vorbitorului și nu etnia acestuia.
Varianta ungureni se referă la zona de W1de a plecat popula�a, anume Transilvania"110•
Dimitrie Cantemir menÂonează de asemenea faptul că "ei se denurneau catolici atât dup.''i
neam �t și după religie 11•
In sprijinul identită�i românești a [anonimizat]�at graiul
românesc tmnsilvănean folosit de aceștia. To� [anonimizat] "ceangăi" , ,,nu cW1[anonimizat]1[anonimizat], p. 13.
9'l [anonimizat]([anonimizat] .. Presa Bună··,
lasi, 1996, p. 61-75. 10�Jbidcm 1011bidem
10' 1dem. Ccangiii din Moldo\'a, [anonimizat], 498 (2), 14-21 ianuarie, Bucw-ești, 2002, p. 3.
101 Ioan 1. Russu, Românii și sa:uii, 13ucun:ști, 1990, p. 39. 104 C[ supra, nota nr. 99. 105 Ioan 1. Rw.su, op.cit, p. 40. 1061bidcm, p. 27-28. 107 C[ supra, nota nr. 85, p. 87.
[anonimizat].cit., 1996, p. 61. 100 Idem, Identitatea catolicilor din Moldo,·a, [anonimizat], 4 (134), Iași, 2001, p. 8. 110 Ioan Dăni1ă. op.cit., p. 24. 111 [anonimizat]\'ei. București, 1973, p. 82-83.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
290 Felicia 1. Farcaș, Anton P. Coșa
trecutului istoric al acestui grup de popula�e. [anonimizat] a veni în
contact cu moldovenii"1 1 2. Privitor la bilingvismul locuitorilor din V [anonimizat] a
[anonimizat] "un idiom împrurnutu de la secui
în proc�ul lor de secuizare lingvistică de odinioară"1 13.
[anonimizat] -ceangău, iar în alte rela�i [anonimizat]. ,,Astfel
de ceangăi aflăm în sate ca: Lespezi, Valea Seacă.. Valea Mare. Farnoani, Cleja4 Galbeni,
Gioseni, Găidar, [anonimizat]-Călugărn, Pustiana, Ploscutcni etc" 1 . Această
popula�e nu este de origine maghiar.i așa cum afinnă autorii maghiari atunci când se
referă Ia ceangăii din Moldova ci .,este o [anonimizat] a fost mai profund sub aspect lingvistic" 1 15. [anonimizat] H. Ciubotaru în recenta trilogie dedicată
catolicilor din Moldova au rămas românești, "toate componentele civiliza�ei tradi�onale
din aceste așezări se caracterizează printr-o puternică unitate și poartă pecetea
inconfundabilă a spiritualității românești"1 16.
Un demers asupra studierii identită� etnice și cultural religioase la nivelul satelor
catolice din județul Bacău, s-a făcut în anul 20021 1 7• Pentru a se identifica satele cu
"ceangăi" [anonimizat]�onal de Statistică
(care a indicat satele cu "ceangăi" din judetele din Moldova la rccensământul din 1992) și
de Ia Asocia�a Romano-Cat olicilor din Moldova.
A vând ca punct de plecare indicatorii identită�i etnice, cercetarea atest.ă, în satele
cu "ceangăi"[anonimizat]�e de 92,8%, a maghiari lor cu o
pondere de 5%, circa 0,7% din această popula�e considerându-se de altă etnie (țigan,
gennan), doar 0,4% declarându-se "ceangăi" , în vreme ce un procent de 1,1% "nu știu"
ori nu au dorit să r.ispundă. [anonimizat] a scos în evidență cu claritate ponderea
majoritar românească a popula�ci existente în spa�ul geogrnfic avut în vedere.
[anonimizat] "exprin1[anonimizat] s-au identificat "ceangăi" au caracteri stici psihologice specifice etniei
românești" 1 18.
[anonimizat]:,tă problemă: ,.Noi am �nut foarte mult la li1 [anonimizat]: … că n9i
avem o limbă pu� sucită și avem cuvinte în ungurește pe care nu le înțelegem "1 19. [anonimizat]�a din Valea Mare folosește tot mai rar &iul "ceangăicsc" , tinerii
îndeosebi abia îl mai înțeleg ori ,,nu cunosc limba maghiară" -0• "Cunosc câteva cuvinte
1" D.J.A.N.Bacău, [anonimizat], Originea ceangAilor din Moldova. dosar
7/1974, p. 6.
JJJ Ibidem.
114 [anonimizat].cit, p. 49.
11� Ibidem
116 Ion H. Ciubotaru, op.cit, p. 7.
117 C( Satele cu "ceangili" din Moldova. [anonimizat], UnivCI>[anonimizat], 2002, p. 2-11.
li X Ibidem, p. Il.
119 In( Mihai 1. Gherghina, 88 de ani, 7 clase, agricultor (Înregistrare mg. fi!cută la 14 octombrie 2007).
120 lnf. Cecilia A Fa!țlde-Gabor, 22 [anonimizat]. (Inregistr.m: mg. făcută la 27 noiemb1ie 2007).
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Comunit atea catolică din Valea Mare 291
[anonimizat] "121•
Factorii care au influențat conservarea graiului "ceangăiesc " [anonimizat], au fost dascălii sau diecii. "[anonimizat], [anonimizat] n-ar fi vorbit poporul ungurește "122, fapt confirmat și de către sătenii din Valea
Mare: "un dascăl [ … ]ne învăța catechism ul pe limba ungurească "123•
[anonimizat] o rezonanță
transilvană. [anonimizat] t [anonimizat]: Farkas-[anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat] o formă
românească în terminație: Kiss a devenit Chișu; Farkas a [anonimizat],
Farcaș; Lakatos-l.ăcătușu; Szabo-Sabău; Tarn:ls-Tămaș, Tarnaș. [anonimizat], notarii, preoții ungwi etc124•
Fenomenul aplicării de antroponime maghiare populației române este întâlnit mai
ales în r.[anonimizat]. ,,[anonimizat], a [anonimizat]: Kocsis, Kerekes,
sau du� [anonimizat], situații: Haragos (supărăciosul), Vekony (subțirelu), Nagy
(mare)" 125. ,,Este greșit a crede că românii cu nume gentilic maghiar sau de aspect
un� pot fi de obârșie un gurească"126•
[anonimizat], motivul fiind acela că se îmbracă
în haine populare _[anonimizat]. [anonimizat] a
[anonimizat], [anonimizat].
[anonimizat];i recunoscându-și identitatea românească (,,[anonimizat]1[anonimizat], că eu am slujit Ț_ara 4 ani în război"127), [anonimizat] "ungwi". [anonimizat] s-a încercat "o
rcvendicare "12H din partea maghian'i a acestora, eveniment ce a dus la accentuarea
receptării catolicilor din Moldova de către majoritatea ortodoxă ca fiind "ungwi",
termenul "ceangău " devenind unul peiorativ. [anonimizat] a [anonimizat] i și a identității
amenințate.
Autmitatca politică românească a rccw1oscut la rândul ei statutul juridic de
1� 1 lnf. Bemadcta A. Fat1lJde-Gabor, 29 [anonimizat]. (Înregistrare mg. lăculă la 27 noiembrie 2007).
1 �� Pr. Iosif Petru M. Pal, op. cit, p. 77.
1�) Inf. Mihai 1. Gherghina, 88 de atli. Vezi nota nr. 119.
1�• l0at1 1. Russu. op. cit, p. 247.
1�5 Ibidem, p. 251.
12" Ibidem
m Inf. Mihai 1. Gherghina, 88 de ani. Vezi nota nr. 119.
1 �x cr. supra, nota nr. 85, p. 96.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
292 Felicia 1. Farcaș, Anton P. Coșa
pământeni pentru locuitorii catolici și în articolele Constituției din 1866129. [anonimizat]�a catolică din Moldova a [anonimizat] i-a fost
negată originea și apartenența românească.
[anonimizat]�[anonimizat]� catolici vor deveni apărători i drepturilor catolicilor din M_oldova,
înaintând numeroase plângeri cu privire la abuzurile pe care aceștia le sufereau. [anonimizat] 1943 solicită conducătorului statului român de atunci
,,[anonimizat], [anonimizat]�a [anonimizat]" 130.
În anii dictaturii comuniste locuitorii catolici vor fi pe nedrept încadra� în
categoria unei ,,minorități etnice"131, înființându-[anonimizat]�e perpetuată mai apoi în condi�le consecventelor eforturi "de salvare a
așa-zisei minorități etnice a ceangăilor venite din diverse părți după 1990"132,
ignorându-[anonimizat], anume
conștiința acestor oameni care: "[anonimizat] o minoritate religioasă" 133.
Coordonate etnografice
Arhitectura tradițională din localitatea Valea Mare se încadrează structural celei
întâlnite în. toate satele catolice134 [anonimizat]�onale
românești. In satele populate de catolici se întâlnesc toate tipurile de locuințe … Categoriu
construc�or athiteclonice trad.i�[anonimizat];.1 [anonimizat]�a [anonimizat] o încăpere, [anonimizat], [anonimizat]-patru ale veacului nostru și pe care îl întâlnim frecvent și astăzi''1.15• De
la o zi la alta casele s-[anonimizat]� [anonimizat], dar în același timp ținând seama și de cerințele integrării in
peisajul athitectonic autohton.
Edificarea unei case avea o semnifi�e deosebită pentru orice fumilie din Valea
Mare. "Casa nu reprezenta doar un simplu obiect, w1 adăpost care să-I ferească de
intemperii sau de alte neplăceri. Țăranul de odinioară vedea în casă un spa�u spi.titual,
adică nu numai de întreținere a vie�i cotidiene, ci și de promovare a w1or valori
culturale" 136.
Aleger� locului �ntru construirea casei se face cu o grijă deosebită ținf:nd scam:1
de o serie de precau� i. "Oamenii știu că locurile nu sunt toate la fel. [anonimizat], [anonimizat], dimpotrivă, aducătoare de
necazuri" l37.
Construirea casei tradi�onale urmărea integrarea edificiului în peisajul geografic și
totodată orientarea acestuia spre lumină și soare. Astfel, casele erau îndreptate spre răsărit
pentru a avea lwnină și pentru a le feri de vânt. "Căutam to� să facem casa cât mai
1'91bidem
130 Ibidem, p. 101. 1311bidem, p.103.
1321bidem
1 3 3 [anonimizat].cit, p. 1.
, 134 [anonimizat]. [anonimizat]-ești, 2001, p. 53. 13� Ion H. Ciubotaru, op.cil, p. 29.
1 3� Ibidem, p. 25.
1J71bidem
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Comunitatea catolică din Valea Mare 293
luminată, cât mai frwnoasă "138• Casele se construiau "pe talpă și se pWleau șipci care se
umpleau cu pământ" 139 sau "pe bâme"140• Unele case au temelia din piatră sau din beton
"[anonimizat]"141 •
Pereții caselor tradi�[anonimizat] "[anonimizat]. [anonimizat] o [anonimizat] W1 plus de stabilitate. La s@"șit, [anonimizat]"142• Casele ,,[anonimizat], și se liFu fundația și peretii"143. Aceste
case tradi�onale ,,se tencuiau cu nisip și puțin ciment"14 •
Realizarea arhitecturii locuinjelor necesita o atenție deosebită. ,,Prezenta
participati vă a omului nu putea să însemne doar opțiWlea pentru cele mai favorabile soluții
tehnice. [anonimizat]. [anonimizat], păstrează
specificul casei trad*onale româneșt i"145• ,,[anonimizat]
o prispă de doi metri cu scări de lemn!; cu două proptele și vara pWleam o [anonimizat] o bucată de vreme" 14 •
[anonimizat] w1 strat de paie de grâu. Astăzi, [anonimizat].
Un interes aparte este acordat mutatului în casă nouă. ,,Momentul aswnării
spațiului construit era perceput ca W1 [anonimizat] o [anonimizat] o
sfidare a destinului. [anonimizat]. [anonimizat]. [anonimizat] a ritualului. Ei sacrifică pasărea
pentru o masă comWlă ce se organizeazA atWlci când vine preotul să binecuvânteze casa și
pe st..'ipânii ci. Finalitatea gestului rămâne însă aceeași"147•
lnterioml casei tradiționale din V alea Mare a evoluat în funcție de planul acesteia și
ținând seama de destinația camerelor. Interiorul casei tradiționale din Valea Mare
cuprindea o cameră sau două camere, o sală sau W1 antreu și o cămară . "[anonimizat], de jur împrejur erau laițe, W1 [anonimizat]. Cuptorul era în casă și masa făcută cu picioare de lemn"14R.
[anonimizat] o singw"ă cameră, se caracterizau printr-o anumită
sobrietate. "[anonimizat]. [anonimizat] (vatra, soba,
1 3� In( Mihai 1. Gherghina, 88 de ani. Vezi nota nr. 119.
139 In( Petre P. Antal, 61 de ani, 7 clase. ag�icultor. (Înrebris,țrare mg. tacută la 19 februarie 2008).
140 In( Andn:i Ghc. Farcaș Papa. 65 de ani, 7 clase, șofer. (Inregistrare mg. taculă la 14 octombrie 2007).
141 Pr.Dr. JosifPclru M. Pal. op.clt., p. 57.
14� Ion H Ciubotan� op.cit. p. 26.
141 In( Andrei Ghc. Farcaș Papa. 65 de ani. Vezi nota nr. 140.
144 In[ Mihai 1. Gherghina, 88 de ani. Vezi nota nr. 119.
145 Ion H. CiLJbotaru. op.cit, p. 27.
14'' In( Andrei Ghc. Fan:aș Papa, 65 de ani. Vezi nota nr. 140.
14 7 Ion H. Ciubotaru, op.cit, p 32.
14' In( Mihai 1. Gherghina, 88 de ani. Vezi nota nr. 119.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
294 Felicia 1. Farcaș, Anton P. Coșa
cuptorul), [anonimizat] (fixate pe
"capre" sau cu picioarele înfipte în pământ), [anonimizat], se află colțul rezetvat
dulapului pentru vase. [anonimizat], se află pe o băncuță ori un scaun pe care se
așază găleata cu apă. [anonimizat], până
nu dern.ult, un suport pentru străchini"1 49•
[anonimizat], se așază
"textilele tradi�onale care conferă spa�ului intimitate și valoare estetică. [anonimizat], femeile țeseau șinui discrete de romburi. [anonimizat]. Funcționalitatea acestor țesături, a [anonimizat] ".1 50
Ușile caselor bătrânești din Valea Mare aveau ,,numai clanțe dintr-o [anonimizat], iar poarta se încuia cu lănțișor''1 51•
Construc�[anonimizat], [anonimizat]. Gospodăriile sunt înconjurate de garduri de scândură prevăzute
cu po� [anonimizat]. ,Jnteresantă este simbioza funcțională dintre
șură și grajd ca edificii dreptung![anonimizat] o cât mai
eficientă adăpostire a vitelor. [anonimizat]. [anonimizat], într-una din în�[anonimizat] o
rnagazi�, fie o locuință provizorie "1 52•
[anonimizat]�onale. ,,A.[anonimizat], catolicii și ortodocșii din Moldova s-au îmbrăcat la fel. Structural, piesele de
port nu se deosebesc. [anonimizat], în bogăția sau expresivitatea
decorului. [anonimizat]-I remarce și să-i aprecieze calitățile. Portul din satele catolice a reținut atenția într-o [anonimizat], ci prin faptul că s-a păstrat
mult mai bine decât în comunitățile ortodoxe. [anonimizat] a constituit întotdeauna o marcă de identitate românca-;că" 153•
[anonimizat], [anonimizat], ilustrând elementele geometrice și cromatice armonizate cu gust.
Portul femeiesc este mult mai bogat și mai complex și s-a păstrat mult mai bine
decât cel bărbătesc. Piesa repi'C'L.entativă a [anonimizat]. [anonimizat]. "0 particularitate a iilor din zona Bacăului o [anonimizat], nwnitc în satele bilingve
14" Ion H. Ciubotaru, op.cit, p. 90.
1'11Ibidem
151 In( Mihai 1. Gherghina, 88deani. Vezi nota nr. 119. 1'2CI:supra,nolanr.IO,p.47.
15) Ion H. Ciubotaru, op.cit, vol. m, 2005, p. 420.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Comunit atea catolică din Valea Mare 295
bezer, [anonimizat]" 154•
Altița este țesută "[anonimizat], alb ori galben; [anonimizat], [anonimizat], și restul se prelungesc mai jos. Unele cămăși au mânecile cusute nu cu
râuri (șiraguri), [anonimizat]. [anonimizat] o altă
culoare. Mâneca termină cu o bentiță (brățară) înflorită cu același bumbac din care s-au
făcut râurile; [anonimizat]. [anonimizat].
Poalele sunt lw1gi, [anonimizat]. Peste cămașă poartă catrință dintr-o
[anonimizat], colorată în negru; numai in față mai arc diferite dungi:
roșii, albe, verzi, [anonimizat]. Mijlocul și-1 încing cu un brâu
țesut din lână boită; iar peste brâu poartă bâmcțe (bete), țesute din urzeală din lână boită și
cu bătătură din bumbac sau ibrișin de diferite culori.
[anonimizat]� de pânză ba unele întrebuințează și câte o bucă�[anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]1eziș. La gât cele mai mul� poartă șiraguri de
hUID1[anonimizat] o cruciuliță ori medalie. [anonimizat] U[11[anonimizat], tot
dintr-o bucată. [anonimizat], cu obele (oghele) ori
ciorapi lucrați in casă. [anonimizat].
[anonimizat]-o bucată. având mai multe dungi colorate
și franjuri ( ciucwi) ce atârnă de jur împre jur.
Fetele din unele sate din Bacău își împletesc părul pc o sâm1ă ori pe o [anonimizat]. Peste cerc (nwnit coroană) pun așa nwnitele podoabe: șuvăițe,
sgărdițc, [anonimizat].
[anonimizat] o șuviță ce o leagă strâns pc gât. [anonimizat]; adeseori înfășoară
cod ițele florilor într-w1 șervet cusut cu �gaie (lână colorată).
•
Rar când un1blă cu capul gol cel mai mult în casă ori la munca cârnpului . [anonimizat] (broboadă colorată cu franjuri).
[anonimizat]� cu lână
colorată. lama peste pieptar portă o vestă din postav bătut la piuă ca și al flăcăilor. In unele
sate Fărăoani. [anonimizat] ș. a. [anonimizat], [anonimizat], la mâneei și la buzunări înflorit cu șireturi (șarade) negre și ici colo chiar și de alte
culo1i"155•
Pentru femeile catolice din Valea Mare găleata capului erd foarte importantă
deoarece se um1ărca pw1erea în evidență a unui anun1il statut social: ,,femeia măritată
���Ibidem, p. 171.
155 Pr. Dr. JosifPctru M. Pal, op.cit., p. 60-62.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
296 Felicia 1. Farcaș, Anton P. Coșa
purta cârpă"156, acest lucru o deosebea de celelalte femei din comunitate . Această�
era țesută din "[anonimizat]" 1 7•
După căsătorie femeile din Valea Mare umblau doar cu capul acoperit. Fetițele purtau
părul împletit în două codițe iar fetele și femeile tinere "făceau o crenguță care se îndoia ca
o coroniță și se lega pe părul împletit în două codițe"158• Iarna, [anonimizat], [anonimizat].
Cămășile de sărbătoare erau făcute din pânză de bumbac iar cele de zi cu zi erau
făcute din cânepă. Cămășile "[anonimizat] o mielițam ca să se scutw-c și rămânca cânepa. Pentru
duminică era în romburi și avea câte o tăbliță albastră., verde, mai câte un picătel alb sau
roșu"159. Cămășile tradiționale cel mai des întâlnite sunt cele "care se stnîngeau la gât cu
șnur adica bezerec''160•
O componentă importantă a costumului trndi�onal a femeilor din Valea Mare este
catrința țesută în patru ițe "din �gaie sau din lănică"1 1, catrintă "[anonimizat] �t model cu steluțe sau cu patlagele" 162•
In Valea Mare se mai poartă și fota îmbrăcată numai de fete și fen1eile tinere.
[anonimizat], alb și nuante de
negru și albastru închis.
Irnbrăcarea catrinței presupune folosirea brâului și a bâmeței. ,,Bâmețele, [anonimizat]. Unele
exemplare din satele băcăoane re� aten�a [anonimizat] (mărgele, fluturi) și franjurile împletite de la capete (țărțarnuri),
terminate cu buchete de motocei"163•
Femeile din Valea Mare mai purtau peste cămașă o bundită iar în zilele de iarnă se
îmbrăcau cu sun1ane sau cojoc: "cojocul era mai lărgul iar la mâneci și jos avea
blăniță"164• Sun1anul "era țesut din postav cafenil:;l, [anonimizat], roșu,
roz, iar Ia bărba� era cusut numai din negru"165• In zilele de sărbătoare femeile se incălțau
cu pantofi sau ghetuțe dar ,,inainte vreme în picioare purtau opinci și obele"166.
Costumul popular bărbătesc este mult mai simplu și s-a păstrat foarte pu�n
"bărbații, [anonimizat] � [anonimizat], când vine episeopu la noi"11'7• Aceste
costume se păstrează în lada de zestre și se 1mi poartă doar la evenin1[anonimizat].
[anonimizat], [anonimizat], forrnând figuri geometrice sau zigzagu ri,
156 In[ Ana 1. F�. 60 ani, 7 clase. agricuhoare. (Înre!,>istrare mg. făcută la 14 octomb1ie 2007). 157 Eadem
15M In[ Magda A. Cilll11lU, 80 de ani, 7 clase, agricuhoare. (Înregistrare mg. făcută la 12 augu'il 2007). 150 lnf. Ana 1. Farcaș. 60 de ani. Vezi nota nr. 156. 160 lnf. Magda A. Ciwaru, 80 de ani. Vezi nota nr. 158. 161 Eadem 11'� In[ Ana 1. Farcaș. 60 de ani. Vezi nota nr. 156. 1631on H. Ciubotaru, op. cit, voi. 1, p. 174. 11'� In[ Ana 1. Farcaș, 60 de ani. Vezi nota nr. 156. 1�>5 Eadem
1�>�> Eadem
167 lnf. Magda Ghe. Antal, 60 de ani, 7 clase, a!,'liculloare. (Înregistrare mg. făcută la 19 februarie 2008).
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Comunit atea catolică din Valea Mare 297
[anonimizat]. [anonimizat].
Bărbații se încingeau la mijloc cu brâu peste care puneau bămeața sau o curea
simplă ori un chimir din piele cu ornamente sau încrustate. Pentru a [anonimizat], bărbații purtau batiste bogat omamentate.
O altă componentă a [anonimizat],
[anonimizat]. ,..Această piesă de port are o vechime impresionantă, �unind în vestimentația
dacilorreprczentati pe metopcle monumen tului de la Adamclisi"1 •
Incăltămintea era alcătuită" din bocanci sau cizme dar cei mai mul� [anonimizat]� din lână. [anonimizat],
bărbații purtau căciulă de miel iar vara pălării negre simple. Iarna se mai purta și cojoc.
Bărba�i purtau cojoc scurt iar femeile purtau cojoc lung. Iar Ia capete aveau blăniță. [anonimizat], [anonimizat]. Persoanele care confcc�onau aceste
piese de îmbrăcăminte se nwncau cojocari sau sumănari. "[anonimizat], că nu to� știau să facă cojoace"1 69•
O [anonimizat]. Această piesă continuă să fie folosită, "traistele se fac dintr-o
[anonimizat], pe care
gospodina îl realizează la urzit și țesut. Cele mai vechi exemplare se tăceau în culori
naturale (alb și negru), [anonimizat]"170•
[anonimizat]�a
catolică din Valea Mare sunt agricultura și creșterea animalelor. Din timpurile
străvechi s-a cultivat grâu!, ovăztd, secara, porun1bul, cânepa, vița de vie. [anonimizat]-o consemnare a lui ZOid Peter aflăm că "[anonimizat]�[anonimizat], grâu! și porumbul rod.esc îndclungat" 171•
Dintre obiectele folosite de către locuitorii din Valea Mare pentru muncile
cân1pului, dar și cele de uz casnic întâlnim: plugul, boroana, grapa, tăvălugul, îmblăciul,
leasa pentru bătut știule�i [anonimizat], ele.
Dintre meșleșuguri le întâlnite prirttre locuitorii din Valea Mare anlintim pe cele de
' fierar, lenmar, cojocar, eroilor, butnar, dogar sau chiar de mic comerciant. ,,Pe Ia 1803
[anonimizat], [anonimizat] , Fărăoani, Cleja
erau specializa ți în bu1I_1ărie. Butoaiele, căzile și putinele confecționate de ei erau cercuite
cu nuiele de alun"17�. [anonimizat], fapt menționat și în documentele istorice: ,,Dogăria ei o
[anonimizat] … [anonimizat], iar câștigullor era de sute de lei pe an … "173•
16' Ion H. Ciubotaru, op.cit., vol.l, p. 177. 164Jn( Ana 1. Farcaș, 60 de ani. Vezi nota nr. 156.
1711 Ion H. Ciubotaru, op.cit., voi. 1. p. 179.
171 [anonimizat], Catolicii moldoveni. [anonimizat], 2002, p. 41.
m Ibidem, p. 54.
171 [anonimizat].cit., voi. XVIII, p. 363.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
298 Felicia 1. Farcaș, Anton P. Coșa
O altă ocupa�e de baz1i a catolicilor din Valea Mare a fost păstoritul practicat doar
de anwni� oameni, [anonimizat], totuși, [anonimizat], sunt
manifestări care pun în valoare diferite creații populare specifice fiecărei comunită�.
"Obiceiurile calendaristice au o [anonimizat]-se până astăzi de la cele
menite să impulsioneze îndeletnicirile fundamentale ale românilor agricultura și păstoritul
piină la gesturile și credințele mărunte" 174.
Tradiția ,.reprezintă filonul de aur al spiritualită�i, tezaurul de valori autentice
create de-a lungul vcacurilor "175, păstrată de comunitatea din Valea Mare și transmisă
generații lor următoare.
_
Una dintre cele mai importante sărbători ale anului este Crăc iunul. [anonimizat] "la cântat"176, [anonimizat], primind în schimb colaci mari sau colăcei. Flăcăii sau fetele intetpretau
un cint� [anonimizat] ,,Sizmario " 177, amintind de Isus și Maica Domnului.
In satele catolicilor moldoveni se mai păstrează denumirea de "corindă"178•
,,[anonimizat], arhaicitatea grupului care o [anonimizat] r.ind o posibilă provenienlă trnnsilvăneană a acestei comunită�. [anonimizat]� [anonimizat] … "179
În ajunul Anului Nou se umbla cu boul și cu plugul și se punea un colac mare în
coarnele boului180, [anonimizat]. Acest obicei al colindatului
reunea grupuri de tineri ai satului de cătc 15-20 [anonimizat]: Valea de Jos. Valea de Sus. Valea Dragă și Costița. Tinerii erau
inso�� [anonimizat]. Existau și restric�i [anonimizat], dar care de multe ori nu erau respectate : ,.prcotu'
Minut zicea că până Ia ora 12 to� să fie aduna� la masa rotundă da' unii nu ascultau și
umblau până dirnineaț a"181 •
Pe 28 [anonimizat] o f01mă
arhaică de col ind nwnit ,.Opru Szentek sau Sfin� Mfuunți"1 82• [anonimizat], îi loveau ușor pc cei care îi
întâmpinau în casă. rostind in graiul ceangăicsc o [anonimizat]�ug și pace pentu
anul care vine. Un alt ohicci este acela al scmănatului când colindăto1ii amm:au în h'l1a
gazdelor, [anonimizat]: " Să fie belșug și
să dea roade"183•
[anonimizat]�c catolică se practică sfințirea caselor �i [anonimizat] a intregii gospodări i.
174lon H. Ciubotaru, op.cit., voi. TI, 2002, p. 211.
175 [anonimizat]&tatea românească. Per.[anonimizat]:ști, 1980, p. Il.
17� In( Oarn 1. Farcaș Papa. 57 de ani, 7 clase, agricultoare. (lll[Cbristrare mg. făcută la 14 octombrie 2007).
17' In( Cătălina M. Solomon, 60 de ani, 7 clase, agricultoon:. (lnrcgistr.m: mg. făcută la 19 februarie 2007).
m Ion H. Ciubotaru, op.cit., voi. ill, p. 46
1791bidem
1M01nf Magda A Ciurnru, 80 de ani. Vezi nota nr. 158. IMI In( Ana 1. Farcaș, 60 de ani. Vezi nota nr. 156.
1 [anonimizat]. 10, p. 52.
1 KJ In( Magda A Ciurnru, 80 de ani. Vezi nota nr. 158.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Comunit atea catolică din Valea Mare 299
De ,,Lăsatul Secului" se făceau "dansuri sau balul tinerilor"184• Preotul comunită�i
a incercat in mai multe rânduri interzicerea obiceiurilor acestei sărbători. luând măsurile
necesare pentru a le pune capăt: ,.Am făcut catechismul la tinerel și la urmă am predicat
împotriva șezătorilor"185•
Sărbătoarea Floriilor era un bun prilej pentru a eviden�a calitățile tămăduitoare ale
unor plante "[anonimizat]�te, dorindu-le: să crească la fel
de ușor ca salcia [ … ] [anonimizat].
uneltele folosite de bărbat (coasa, grebla, îmblăciul), pentru ca orice lucru inceput să se
termine rcpcde"1R6• 1
Aceste mlăditc aveau și o altă întrebuințare : ,Mâ�[anonimizat]1ci pui jar pe o tăblită și pui câteva firișoare de mâțișori care fac
fum și se spune că alungă norii; așa am �nul din bătrâni"187•
Paștele reprezintă una din cele mai semnificative sărbători pentru catoJicii din
Valea Mare. Se obișnuia și s-a mai păstrat încă acest obicei de a face ouă roșii. ,,[anonimizat], [anonimizat].ca, via!a lipsită de primejdii. [anonimizat] •[anonimizat], adică viata"188•
La Valea Mare ,,[anonimizat], bărbatul cel
mai in vârstă din gospodări e, adică bunicu!, îl trezea pe unul dintre nepo�, spunându-i:
mergi, băiețelule, scoale apă și udă drumul. [anonimizat] p� [anonimizat]189• La această sărbătoare
copiii wnblau la colindat rostind cuvintele "Cristos a inviat" iar gazda răspundea
,,Adevărat a inviat"190•
[anonimizat], tehnica folosită fiind una specifică. ,,Numai o femeie din sat știa să facă ouăle.
punea oul in oțet să se ducă roșu! și după aceea se scria cu ccară"191 sau se utiliza o altă
tehnică ,,se pune ceară și oleacă de cremă pentru incăl\ărninte, o [anonimizat]"192•
[anonimizat]
"infiățirii" prin schimbul de "ouă scrise" iar din acel moment se salutau cu fmmula "malka" sau ,,kereska" și "vișar193. Această legătură se păstra pe toată durata vie�i. Din1c
modelele rcpi'C"Lentale pe aceste ouă,, un model reprezentativ pentru Valea Mare este
,,Brâul !'Jaicii Domnului" sau ,,Potirulln1părtășani ei"194•
In această zi se sărbătorea și ,,Primonda ", [anonimizat] a-1 dărui preotului satului. Fetele aduceau
1H4 In( Magda Ghe. Antal, 60rlcani. V�:zi nota nr. 167.
1H' Anton �Coșa, Un izvor inl>dit privind catolicii din Moldova: [anonimizat]:eului Emogmlic al Moldm d, nr. 5, lași, 2005, p. 135.
1H• Ion H. Ciubotiru, op.cit, voi. TI, p. 274.
1 �7 In( Maria M. Polo)cu, 50 de ani, !! clase, agricultoare. (Înregistrare mg. fkută la 1 O noiC'111b1ic 2007).
1 �H Ion H. Ciubotaru, op.cit, voi. In, p. 280. 1 [anonimizat]. TI, p. 278. 140 In( Magda Ghc. Antal, 60dc ani. Vezi nota nr. 167.
191 In( Cătălina M. Solomon, 60dcani. Vezi nota nr. 177.
19� In( Maria M. Polo)cu, 50 de ani. Vezi nota nr. 187.
1"-' Eadcm.
194 Ion H. Ciubota!u, op.clt, voi. TI, p. 284.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
300 Felicia 1. Farcaș, Anton P. [anonimizat] .. ,Duceam
primul dar la preot"195•
[anonimizat], aceștia mergeau
la ,,Mănăstirea din Șumuleu Ciuc"9la "Cacica"19 [anonimizat] "Gărăga"1 7• Motivul acestei ultime practici religioase era
îndepărtarea secetei iar locuitorii din Valea Mare făceau procesiune pentru ploaie,
.mergeam cu calea crucii și cu rozariu și Duhul Sîant se îndura de noi și dădea ploaie" 198•
Un alt loc de pelerinaj este cel de la Ciciola, o poiană aflată între Valea Mare și
V alea Seacă. Originile acestui pelerinaj sw1t [anonimizat]. "Pc vremuri de tot. mureau oan1enii de holeră [ … ] se
retrăgeau și mureau acolo și acest bulci se face în amintirea celor care au murit în pădurile
acelea"199•
Răspunsul din 1946 [anonimizat], cu privire la acest
pelerinaj este următorul: ,,acest bulciu sau procesiune a [anonimizat] o barbarie și ascundeau clopotele fii ndcă
era pădure gro:lllv de mare și se ascundeau creștinii'.2°0• Puțin înflorit, f'dSpunsul este
adevărat.
Poiana Ciciola este urmarea tmui capitol însemnat din vitregiile prin care a trecut
catolici.smul din Moldova. O altă explica�e [anonimizat]-lca, [anonimizat], fiind așe:lll� lângă pădurile din apropiere, s-au retras aici. [anonimizat]-[anonimizat](.i i, tot aici aducând și lucrurile bisericii printre care cel mai de preț erau
clopotele bisericii.
Conform unei mărturii regăsite în Ziant! [anonimizat], acest
pelerinaj se desfășura astfel� ,,26 august 1923, Dunlinică [ … ] Astăzi s-a făcut procesiw1ea
anuală la muntele Ciciola. Inainte de procesiune s-a citit o liturghie în Faraoani de w1dc a
pornit procesiunea la Valea Mare. Cei din Valea Mare in anul acesta au avut fiumoasa
idee de a ridica 14 cruci mari de stejar de-a lungul drumului ce duce la Ciciola și a.<;tfcl au
format un Calvar în amintirea Calvarului de la Ierusalim. După o predică asupra
însemnătătii devoțiunii așa numită «Calca Crucii» subsemnatul (pr. [anonimizat]) având facultatea deosebită de la Roma și învoirea Episcopu lui Iv;1ons. Cisar a
binecuvânta! cele 14 cruci în amintirea celor 14 sta�uni din Patima Domnul. In anul acesta
a fost norod ca niciodată. Afară de cei din Faraoani și Valea Mare au fost cei din Valea
Seacă veni(.i [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. Odată terminată Calea Crucii care a durat 3 ore și jumătate s-a
ajuns în vârful muntelui unde sw1t ridicate 3 cruci sub umbra unui stejar bătrân care
desemnează hotarul dintre moșia Valea Seacă și Faraoani. Acolo sus era pregătit un altar
unde P. Serafim Bejan O.M.C. a cânta! liturghia iar P. Petru Neumann O.M.C. paroh de
Valea Seacă a făcut o fiumoasă predică asupra Evangheliei [ … ]După liturghie s-a luat
1q5 In( Ana 1. Farcaș, 60 de ani. Vezi nota nr. 156.
1 qh Pr. Iosif Petru M. Pal, op.cit., p. 4 7.
197 Inf Martin A. Antal, 66 de ani, 7 clase, agricuhor. (Înregistrare mg. tăcută la 19 februarie 2008).
19H Jnf Ana 1. Farcaș, 60 de ani. Vezi nota nr. 156.
199 Inf Mihai 1. Gherghina. 88 de ani. Vezi nota nr. 119.
�00 [anonimizat], Pr. [anonimizat],
manuscris, p. 54.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Comunit atea catolică din Valea Mare 301
masa ÎI!IPreună cu poporul sub wnbra ste jarilor .. .'.2°1•
[anonimizat] o săptămâna înaintea hrarnului Sffintului Mihai dar
acwn se organizează acest pelerinaj pe 22 august, [anonimizat] V [anonimizat], a construit o capelă.
Obiceiurile ciclului familiol pun în scenă manifestări unice pentru fiecare individ
al comunită ții rurale. Momentele cele mai importante din viața omului: ,,nașterea, [anonimizat]�ile, [anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat],
[anonimizat], vizând integrarea tinerilor căsătoriți
într-o nouă ipostază socială și înmonnântarca sau ,,marca trecere", marcând intrarea într-o
altă etapă a circuitului existcnția l'.2°2.
[anonimizat], este pregătit cu o
[anonimizat]. [anonimizat] !urne. Astfel, [anonimizat], ,,să nu te ui� prea insistent la persoane urâte sau la
animale ca să nu pățească copilul ceva și în tot ce faci să nu ui� că ești însărcinată' .2°3. [anonimizat]: ,,[anonimizat] �ă ce nu mergeam la biserică să ne
facă p�tu molifta și pe urmă aveam voie să ieșim"- .
[anonimizat] "era dusă de două femei într-o
livadă și pusă să înconjoare un pom de trei ori. La sî arșit îmbră�[anonimizat] o gâță (cosiță) și o �ăța în pomul respectiv. După acest ritual se
considera că putea intra în rândul femeilor'.2o .
Un alt ritual cu caracter religios de pedepsire a ,,fetei greșite" [anonimizat], [anonimizat] o cruce neagră în mâini sau cu o lwnânare aprinsă și cu un buchet de buruieni
"făcut de clopotar care era tare supărat pe fetele astea și mai punea și urzici și spini ca să se simtă vinovată"206•
Intervalul de timp până la ceremonia botezului diferă de la o [anonimizat]! realizându-se la un interval de 24 de ore de la nașterea copilului:
"[anonimizat], [anonimizat]' .2°7.
[anonimizat]�i săi.
Șezătorile și hora reprezentau o [anonimizat] a tinerilor în
comunitatea rurală ce oferea prilejul fetelor și a flăcăilor de a [anonimizat] a
forma legături ce mai târziu se finalizau printr-o căsătorie. Acestea erau împărțite după
201 Cf. supra, nota nr. 185, p. 144.
202 Ion H. Ciubotaru, op.cit., voi. m, p. 89.
203 Jnf. Maria M. Polo1cu. 50 de ani. Vezi nota nr. 187. 20� Jnf. T ereza A. Benchea, 76 de ani. V ezi nota nr. 46.
zo; lnf. Ron� Șt. Antal, 82 de ani, 6 clase, agricultoare. (Îtm:b>isttare mg. lăcută la 29 septembrie 1995), apud Ion
H. Ciubotaru, op.cit, voi. Il, p. 1 1. 20" Inf. In[ T= A. Benchea, 76 de ani. Vezi nota nr. 46.
207 lnf. Maria M. Antal, 61 de ani, 4 clase, agricultoare. (Înregistrare mg. lăcută la 19 februaiie 2008).
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
302 Felicia 1. Farcaș, Anton P. [anonimizat] ,,nwnai cu fetele" sau cele "pentru femei'.2oR și șezătorile
mixte. "Șezătoarea cea mare sî făcea miercuri seara. Asta ira mai importantî dicât tăti. Nu
sî făcea la oricini șî nici oricwn. Asta era în mijlocu zilelor din sîptămânî și trebuia sî fie
cea mai :frwnoasă"2 09.
[anonimizat]. In Valea Mare r:zătorile începeau "după 11 noiembrie când e Sfăntul Martin și
hramul de la cimitir'.21 • [anonimizat], care puneau în valoare calitățile femeilor și mai ales a fetelor de
măritat. Acesta era un cadru prielnic nu doar pentru a-și arăta calitățile dar și pentru a se
destinde: [anonimizat], [anonimizat],
a căror prezență era atent supravegheată de părinții care găzduiau șezătoarea.
Deși, șezătoarea constituia una din cele mai vechi tradiții transmisă din generație în
genera�e, [anonimizat]. ,,Mamele vorbesc că ce se amestecă preotul în șezătorile noastre și ce
treabă are cu fetele noastre: precwn noi n-[anonimizat]. Bărba�i adaogă că așa au fost și ei și așa trebuie să fie și
copii lor .. .'.211• [anonimizat] a fi transmise și altor generații.
[anonimizat] o bună ocazie pentru a
petrece împreună. Hora se organiza cu prilejul unor sărbători calendaristice: Crăciunul,
Paștele, [anonimizat], Ia hramuri și în zilele de duminică sau alte sărbători.
Pentru comunitatea rurală hora era o [anonimizat] o căsătorie și unde puteau cunoaște
tineri din comunitățile vecine. Hora se ținea întotdeauna în timpul zilei, ,,începea )a [anonimizat] \inca până la Vicemie și cînd trăgea clopotu de lngeru
Domnului toată lwnea se strângea acasă'.212. –
Atunci când hora se oprea pentru a [anonimizat] a sta de vmbă cu iubitele lor. Astfel, contele d'Hauterive în una
din lucrările sale ne arată cwn stăteau de vorbă tinerii catolici: ,,[anonimizat] o depărtare așa de mare încât să nu fie
nici auzi�, nici picrdu� [anonimizat]. Tânărul își ridică sumanul
dinapoi peste cap și-1 dă peste capul țărăncii și astfel le acoperă fața la an1ândoi. [anonimizat] a face nici o mișcare. Ei se pare că nu țin seanm de cei care îi privesc; dar
fără îndoială nimeni nu găsl."Ște că fapta lor este lucru de rușine"213• '
Ritualul ini�erii, scoaterii la joc al fetelor și flăcăilor din Valea Mare avea loc în
jwul vârstei de 15-16 [anonimizat]�a ,,actului
solemn de învestire publică a nubilității, prin care intra în i_!!rarhia celor cu drepturi și
datorii sociale consacrate și inițierea în lwnea dragostei "214• [anonimizat] a-[anonimizat], [anonimizat].
�oH In( Ana 1. Farcaș, 60 de ani. Vezi nota nr. 156. �09 Ion H. Ciubotaru, op.ciL, voi. II, p. 19
�10 In( Ana 1. Farcaș, 60 de ani. Vezi nota nr. 156. � 11 C( supra, nota nr. 185, p. 143. �121n( Martin A Antal, 66deani . Vezi nota nr. 197.
w C( Le Comte d'Hauterive, La Moldavie en 1785. Faisant suite au joumal d'un voyage de
��nstantinopole a lassy, in Memoire sur l'[anonimizat], 1902, p. 91 .
• l [anonimizat]!, Craiova, 1944, p. 96.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Comunitatea catolică din Valea Mare 303
Adesea, [anonimizat], fata
pregăteau un "gherdan" sau ,,motocel'.215 [anonimizat], ca semn al prieteniei dintre cei doi.
Atât șezătoarea cât și hora "produc și reproduc ornanizarea ierarhică a relațiilor
sociale și diviziunea muncii în forme condensate simbolic'.:! 6•
Nunta în forma ei clasică "este o [anonimizat], [anonimizat]-se valori
estetice și etice"� 17• [anonimizat],
nunta are w1 [anonimizat]�a pe care o îndeplinește, aceea de a [anonimizat] o familie la alta. Nunta, momentul realizării publice a w1[anonimizat] "pe(irea'.218 [anonimizat]�torii nu plecau la casa părin�[anonimizat]-și anunțe sosirea. Pe�torul venea
imprcună cu un unchi, o [anonimizat] "trimiteau o
femeie dacă erau rușinoși să ceară fata'.219• [anonimizat], pe�torii
erau servi� [anonimizat]. Dacă fata și părin�i acesteia erau de acord cu o [anonimizat] a fi logodi� de către preotul satului.
[anonimizat] "vestirile sau strigările" în biserică.
Scopul acestora era de a descoperi eventualele piedici în calea căsătoriei celor doi tineri.
Acest opicei este foarte răspândit pe teritoriul transilvănea n220•
[anonimizat] ,,[anonimizat]"221 și nu în zi de duminică ci miercurea. "Nunta în dq_uă �reprezintă o formă de
ceremonia) specifică tuturor mediilor arhaice românești. In Moldova o întâlnim în mai
multe l<]calită� ortodoxe, aflate atât în dreapta cât și în stânga Prutului"222.
[anonimizat] "chemătorii " sau "vomiceii "223• La Valea Mare
erau patru sau șase �omicei care purtau cu ei o botă înflorată sau un "toiag"224. Toiagul
miresei se deosebea de de cel al mirelui prin faptul că ,,pentru fată se pune un șervet în vârf
iar pentru băiat era gol''m. De asemenea to� vomiceii aveau câte o floare în pălărie făcută
din spic:_e de gr.îu, printre care se amestecau și niște mărgcluțe mărunte.
In ajunul nun�i. atât Ia casa mirelui cât și la casa miresei se organiza o petrecere
denumită "vadrii'.226 unde se adunau femeile căsătorite pentru a ajuta la pregătirea
bucatelor. Tot acum se adunau și tinerii pentru a impodobi toiagul. "[anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat]
215 lnf. Magda A Ciuraru, 80de ani. Vezi nota nr. 158.
21" Gail K.ili,.'ITlal1, Nunta mortului. Ritua� poetică și culturi populari în Transih·ania, Iași, 1998, p. 49.
217 [anonimizat], București, 1969, p. 13.
21 H Inf. Cătălina M. Solomon, 60 de ani. Vezi nola nr. 177.
219 Jnf. Ana 1. Farcaș, 60 de ani. Vezi nota nr. 156.
220 [anonimizat].cit, p. 14.
221 Jnf. Maria M. A.nlal, 61 de ani. Vezi notam. 207.
222 Ion H. Ciubotaru, op.cit, voi. n, p. 47.
223 Inf. Martin A Antal, 66 de ani. Vezi nota nr. 197.
224 In( Oara 1. Fan:aș Papa, 57 de ani. Vezi nota nr. 176.
225 lnf. Andrei Ghe. Fan:aș Papa, 65 de ani. Vezi nota nr. 140.
22� Ion H. Ciubotaru, op.cit, voi. II, p. 53.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
304 Felicia 1. Farcaș, Anton P. [anonimizat]-I joace. [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat]-o și aducând-o îndărăt pe mireasă de
fiecare dată. [anonimizat]. Fe�[anonimizat] o oală mare
de vin în mână. [anonimizat]� trebuia să bea o gură de vin
din vasul început de mire și mircasă"227.
[anonimizat], se făcea ,.o sanna mare care se așe?11 [anonimizat] e norocoasă"�2s.
[anonimizat] : "[anonimizat] o sânguri datî în viap: atunci
când mergi la sfăntu altar și faci legământu di căsătorie. [anonimizat]. Așa sî obișnuie pi vremea cilor bătrâni"229.
[anonimizat]� [anonimizat]. Acest ritual se
repeta de trei ori după care mireasa și mirele își puneau un bob de grâu în pantofi "pentru
noroc și belșug"230•
Un moment important al ceremonialului nupțial este "luatul rniresei'.231, [anonimizat]-o în cea a sotului.
[anonimizat], repertoriul cântecelor de nuntă din
Valea Mare fiind foarte bogat: ,,[anonimizat] o săptămână, săptămână și o lună pân ce luna se apune'.232•
Pe drum spre casa socrilor mari, "[anonimizat] o horă dopă mersul
soarelui pe cer"233. [anonimizat], [anonimizat]-i darul.
Pentru a [anonimizat] o batistă din cel mai înalt copac din curte: "[anonimizat]'.234• [anonimizat], printre care cel puțin una era îmbrăcată în straie de mireasă. Aceasta era acoperită cu
un văi, \inul de vomicei și sus�[anonimizat], nașa o săruta
iar nașul rostea iertăciunea. Se așe?11 o [anonimizat] o parte se așe?11u mirii și nașii iar
pe partea cealaltă părin� miresei: ,,[anonimizat], [anonimizat]"13 5.
m Tnf. David A. l..aslău, 64 de ani, 4 clase, agricultor, [anonimizat]. (Înrcgistn:are mg. taculă la 19
ffi'tembrie 1999), apud Ion H. Ciubotaru, op.cit, voi. n, p. 54. 22 lnf. Andrei Ghe. Farcaș Papa, 65 de ani. V ezi nota nr. 140.
!!Q lnf. Roza Șt Antal, 82 de ani, 6 clase, agricultoare, satul Faraoani,j ude!ul Bacăll (Înregistrare mg. tacută la 29
�tembrie 1 995), apud Ion H. Ciubotaru, op.cit, voi. n, p. 56. 23 lnf. Ana 1. Farcaș. Vezi nota nr. 156.
n 1 Inf. Clara 1. Farcaș Papa. Vezi nota nr. 176.
m lnf. Magda M. Ciwaru Punti, 68 de ani, 4 clase, agricultoare. (Înregistrare mg. lkută la 19 februarie 2008).
m Ton H. Ciubotaru, op.cit, voi. n, p. 74.
234 In( Andrei Ghc. Farcaș Papa, 65 de ani. Vezi nota nr. 140.
235Tdem.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Comunit atea catolică din Valea Mare 305
[anonimizat]"136 era precedată de W1
[anonimizat], țesută din � de culoare roșie și alb amestecat cu negru
peste care se pW1ea W1 văi de borangic' d7• Pentru masa închinării darurilor se făcea o
[anonimizat]1ea o monedă. Pasărea se
ținea pe o farfurie iar banii închina� se pW1eau sub această pasăre. Apoi ,,mirii și !:13[anonimizat]: ia să vedem ce a clocit pasărea asta și numărau banii''238.
[anonimizat]_olici din
Valea Mare au manifestat o preocupare deosebită pentru cinstirea celor dispăruți. [anonimizat]�i față de ceilalți.
Potrivit mentalității tradi�onal e, momentul apropierii mo�i este semnalat pe
diferite căi. Prevestirile nefaste bântuie mai ales lumea viselor sau vin din partea W10r
viețuitoare, a căror prezență în prejrna casei anW1[anonimizat] "pasărea mo�i" 139, identificată cu bufnița sau cucuveaua.
,,Riturile de trecere" [anonimizat]1dul
fiind înconjurat de cei apropia� pentru a-i ușura trecerea pe lumea cealaltă și în același
timp pentru a asigura liniștea celor l""ărfl!!și în viață. Un rol important îl avea și preotul
comW1ității care oferea "Sfăntul Maslu'-.240 [anonimizat]
"cântcce morțăști"24 1•
[anonimizat], la înrnormântarea tinerilor
căsători� se făcea "W1 toiag"[anonimizat] o fată dacă cel
decedat era băiat sau de W1 băiat dacă cea dispărută era o fală. Acest toiag este "W1 băț de
IW1gimca mortului ", pc care îl cioplește "W1 om care se pricepe", [anonimizat]", în noaptea din ajW1ul înhumării2 -42• [anonimizat],
crczându-sc astfel că este periculos ca această lumină să se stingă.
Ștergarele de doliu ocupă W1 loc aparte printre țesături. ,,Prosopu di doliu ira țăsut
anumi. Lung di pisti on metru giumali și lat ca la patruzăci di sanlirni. [anonimizat]-la cari li si mai splll}i [anonimizat] (vrâstili) în cinci ițî. Il pW1eu pi cap și fimeili și domnișoarili. Nu si cata
vârsta. [anonimizat], [anonimizat]-aveu pi
cap prosoapi di doliu. Numai alb videi. Ahi culoari nu si purta la mort'-.243.
La proccsiW1[anonimizat], defunctul este condus de prieten i, vecini
și CW1oscuț.i, care du<.: crucea, felinarele și steagurile (icoanele), împreună cu preotul și
dascălul care conduc procesiW1ca cu rugăciuni și cuvântări adecvate.
După înmormântare arc loc praznicul la care se dau de pomană diferite alimcnte,
w1 colac și o lumânare. Potrivit tradițiilor populare. [anonimizat]
23" In[ Magda M. Ciwaru Pwui. Vezi nota nr. 232.
m In( Anii. Farcaș, 60de ani. Vezi nota nr. 156.
�JR Eadem.
219 Martin A Antal. Vezi nota nr. 197.
WJ In[ Andrei Ghe. Farcaș Papa Vezi nota nr. 140.
241 Ion H. Ciubotaru, op.cil, voi. n, p. 164.
242 Ibidem, p. 157.
243 lnf Roza Șt. Antal, 82 de ani, 6 clase, agricultoarc. (Înregistrnre mg. fOCută la 29 septembrie 1995), apud Ion
H. Ciubotaru, op.cit, voi. fi, p. 160.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
306 Felicia 1. Farcaș, Anton P. Coșa
pentru aflarea odihnei răposatu lui.
,,Moartea unei persoane trezește tristețea pentru to� răposa�. Astfel, o
înmonru\ntare devine prilej de cinstire a tuturor strămoșilor satului trecu� în lwnea de
dincolo. [anonimizat]�e sociale"244•
�[anonimizat]
(nașteri, căsătorii, decese) .ern ținută de către preo� (parohi) [anonimizat]. Incepând cu anul 1864, [anonimizat] a primăriilor, în condițiile constituirii comw1elor rurale și
wbanc ca w1[anonimizat], subordonate jude!Clor, încadrate cu
func�onari specializa�. In primii ani de după organizarea primăriilor ( 1864-1865)
[anonimizat], [anonimizat]�a Legii Instruc�unii publice din 1864, când s-au înfiin țat școli în toate comunele
rurale. Probabil că unii locuitori ai satelor învățau să citească și să scrie de la preo�.
Men�[anonimizat], una din ideile promovate de
revolu�onarii de la 1848 fusese instruc�a egală pentru to� românii, [anonimizat]-[anonimizat] s-a realizat în
timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Dezvoltarea școlii și a învățămân tului venea în
sprijinul unei societă� aflate în plin proces de modernizare. Școala trebuia să fie un
instrument de propagare a limbii și a culturii, o a�une conștientă de faptul că
"emanciparea culturală reprezintă o premizA esențială a emanciWrii sociale și politice. Un învățământ laic legat organic de nevoile multiple ale societă�'.2 5.
La 25 noiembrie 1864 se promulgă Legea Instruc�wui Publicc246, [anonimizat]
1865, perioadă în care s-au făcut pregătirile necesare pentru înființarea școlilor în toale
comunele rurale. Școala Generală nr.l [anonimizat] 1865, având în';:ățători pe Ion Nistor și Mihai Benche247, pentru
copiii din satele Faraoani și Valea Mare. Intr-un raport din 1 iunie 1911 către Revizoratul
școlar al județului se face cunoscut (din informa�i provenind de la bătrâni) că școala s-ar fi
înființat în anul 1864248•
Arhiva școlii lipsește în totalitate până în anul 1900. Din 1900 până în 1918 [anonimizat] 1915-1916, 1916-1917, prccmn și w1 voltun
matricol din anul 1926-1927.
Învățătorul Gheorghe Gâscă face o analiză a activi�i [anonimizat]. El cere
avizul revizorat ului școlar în vederea construiri i unui local propriu pe un teren donat în
centrul satului. Dintr-un docwnent din anul 1913 adresat de către inginerul Em. Cucu
Starostescu Prefecturii Județului Bacău. aflăm că în Faraoani se făceau pregătirile pentru
construc�a unei școli. Această clădire a fost construită din ,.cărămidă de calitate
superioară … acoperămâ ntul era prevăzut cu țiglă"249•
244 [anonimizat].dt., p. 147.
245 [anonimizat].cit., p. 99.
24h Ibidem
247 V .A. Urechia, Anuarul general al instituțiunii publice din România pe anull864-1865 , București, 1868,
P.· 66-67. 4" Arhiva Școlii Genernle nr. 1 Farnoani, Istoricul școalc� nepaginat
249 D.J.A.N.Bacău, [anonimizat]. 8/1913, fila 38.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Comunit atea catolică din Valea Mare 307
[anonimizat] a existat inainte de 1890 fiind apoi reînființată după 2-3 ani. "Școala a fost desființată in
1890 �i reinființată [ … ] [anonimizat]'"'50. Din arhiva acestei școli s-au păstrnt doar registre matricole și prezența cadrelor
didactice in perioada 1897-1954. Cataloagele s-au păstrnt abia din anul 1923. [anonimizat] a celorlalte școli, a [anonimizat] a ingreWlat studierea evolu�ei acesteia.
Inițial, institu�a școlarii a purtat numele de ,�[anonimizat], d!Jpă reforma învățămâ ntului din 1948-· 1, de Școala Elementa rii de 7 ani din
Valea Mare. In momentul dcsfiin�i satului Valea Mare în anul 1968, primește numele
de Școala Generală nr. 2 Fa.raoani-5-. Această școală însă a fw1ctionat cu Wl număr mare
de elevi. Dacă in anul 1897 erau doar 58 de elevi inseriși253, in 1923 erau 183 iar in 1946
erau 314, din care 220 frecventau cu regularitate cele 7 clase primare 254• În anul 1930 in
V alea tytare erau 209 locuitori care aveau copii la școală255•
In anul 1895 se semnalează o situație îngrijorătoare a [anonimizat]. Analfabetismul cuprindea marea majoritate a popula�e i. Astfel, în Valea
Mare.,'��u a citi �i �e _Il printre� 4_ femei; nu știu c�: �552,_ printre car� 78�
femei •-. Această Situație se exphcă pnn faptul că autontăț�. le dm acea penoadă
manifestau Wl interes scăzut față de partea materială a unităților școlare. [anonimizat]. [anonimizat]. Cauzele elevilor neșcolariza�
au fost diverse: sărăcia, lipsa de interes a autorităților, ignoranta părinților și insuficiența
cadrelor didactice.
[anonimizat], autorită�le au aplicat I)lCtoda
amenzilor cu scopul de a îmbunătă� situația frecvenței cursurilor școlii primare. In anul
1946, in wma inspecției didactice la clasa a III-a s-a constatat că din cei 52 [anonimizat] 29, prezenți 2825 7.
PreiWlgirea invățământului primar cu cel complementar (clasele V-VII), nu a fost
îmbră�tă de localnici așa cum s-a preconizat. [anonimizat] a elevilor nu mai urmau clasele V-Vll. [anonimizat] e.
Reforma invățămâ ntului din 3 august 1948 [anonimizat] 258. [anonimizat] .Valea Mare se trnnsformă in școală de 7
ani cu două cicluri de învățământ: 1-N și V-Vll. lncepând cu anul 1968 s-a trnnsformat in
școală generală cu dwată de 8 ani. Cu privire la invățământul pre�lar, cunoaștem faptul
că în a.null904 in satul Valea Mare s-a înființat o grădiniță de copii259.
�'" Ort�ia Racovi\ă, Dicționar Goognlr�e al Județului Baci\u, Bucw-ești, 1895, p. 582.
"1 C[ Indrumător în Arhivele Statului. Județui Baci\u, voi. TI, nr. 15, Bucw-ești, 1989, p. 221-222.
�5� Ibidem
�5! DJ.A.N.Bacău, Fond Școala Generală nr. 2 Faraoani, dosar nr. 1/1897, fila 2.
�5� C[ supra. nola nr. 1 O.
255 DJ.A.N.Bacău, [anonimizat]. 4/1930, filele 6-8.
�56 [anonimizat].cit, p. 582.
m D.J.A.N.Bacău, Fond Comitetul Școlar din comuna Faraoani. [anonimizat]. 95/1941,
fila27.
�5x [anonimizat].cit, p. 100.
�59 C( supra, nota nr. 70, p. 217.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
308 Felicia 1. Farcaș, Anton P. Coșa
În arhiva Școlii Generale nr. 1 Faraoan i, [anonimizat] 14 iulie 1952, care prezintă situa�a
creată cu ocazia rccensământului copiilor de vânită școalară. Inspectorul școlar pentru
,,na�onalitățile conlocuițoare" a cerut ca la rubrica privitoare la limba maternă să fie
trecută limba maghiară. In raport se arată că la fața locului a fost o comisie care a contestat
că limba maternă este româna Membrii acestei comisii au fost amenința� de același
inspector cu închisoarea în cazul în care nu vor face modifi carea cerută "[anonimizat], ne-a amenințat cu închisoarea dacă nu vom corecta
recensământul scriind limba maghiară prin lipirea unei benzi peste rubrica cu numărul
6"260_
[anonimizat] s-a [anonimizat] v 1000/o. Astăzi, to� copiii din localitatea Valea Mare sunt cuprinși
în diferite forme de învățământ.
Activitatea culturală
Intelectualitatea satelor (profesori, învățători) a încercat ridicarea nivelului culltrral
al țăranilor prin activită� [anonimizat]"ale
institu�onalizate în acest scop. [anonimizat], adul� și chiar
vânitnici.
[anonimizat]�ativa cadrelor didactice a găzduit
nwneroase acte de cultură: [anonimizat] ([anonimizat], medicale sau edu�e civică), audiate de un mare număr de locuitori
ai satului. [anonimizat], [anonimizat]�e în genera�e. Echipele artistice puneau în
scenă piese de teatru care prezentau momente ale vie�i [anonimizat]. Aceste
reprezentări artistice puneau în valoare calită�[anonimizat] a se recrea și de a petrece timpul
împrelJ!Iă.
In anul 1941 Căminul Cultural din Valea Mare a ptu1at numele de ,,Regele
Mihai'-161 iar în 1962 a funcționat sub denumirea de Căminul Cultuml ,,Mihai
Eminescu" 262• Activitatea căminului cultural era organizată de colectivul Comunal de
Confercnțiari avându-i mcmbtii pe unnătorii: Bărbu� Anton -responsabil socolitor al
Gospodăriei Agricole Comunale; [anonimizat];
[anonimizat] e; [anonimizat];
[anonimizat]; [anonimizat]; [anonimizat]; [anonimizat]; [anonimizat]; [anonimizat]263•
Atât în Școală cât și în Căminul Cultural din Valea Mare se acorda o aten�e
[anonimizat], tineri și locuitorii satului. Copiii, în preajma sărbători lor de iarnă făceau
pregătiri minu�oase pentru învă{[anonimizat]. Un
rol important l-a avut cinematograful care își desfăștrra activitatea în cadrul Căminului
21'0 D.J.A.N.Bacău, Fond Școala Elementară nr. 1 Faraoani, dosarnr. 141/1951, fila 273.
261 Jdem, [anonimizat]. 95/1941, fila 27.
262 Jdem, [anonimizat]. 11/1962, lila 275.
261 Ibidem
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Comunit atea catolică din Valea Mare 309
Cultural. Aceste proiecții unnăreau lărgirea orizontului de cunoștințe totodată având și un
rol educa�onal. [anonimizat], hore pentru tineret
sau nun�.
Astăzi, pe locul fostului Cămin Cultural s-a înființat Muzeul Satului și Biblioteca
Comunală ,)oan Duma". La 24 ianuarie 2006, de ziua Unirii Principatelor a avut loc
inaugurarea muzeului și a bibliotecii. La manifestare au participat reprezentan� [anonimizat], membrii fondatori ai fun�ei
,Joan Duma" precum și elevi ai Școlii Generale nr. 2 [anonimizat], [anonimizat] 1859,
domnitomlui Alexandru Ioan Cuza și poetului Mihai Eminescu.
[anonimizat],
[anonimizat], simbol al hărniciei și
măiestriei părinlilor și bunicilor satului. Marea parte a exponatelor din muzeu au fost
�onate de către locuitorii satului Valea Mare (multe păstrate Ia loc de cinste în casele lor).
In cadrul bibliotecii sunt expuse o parte din obiectele de cult și lucruri care au ap�ut
episcopului Ioan Duma.
Funda�a ,,Episcop Ioan Duma" a fost înregistrată oficial la 18 aprilie 2000 de către
un grup de personali� locale și este o "[anonimizat]�mamentală,
consultativă, democratică, ecologistă, caritabilă, apolitică și independentă''"' 64• Numele
funda�ei a fost ales în onoarea celui care a [anonimizat], cu prețul libertății a apărat ideile fundamentale
religioase ale cultului romanCK:atol ic. Membrii fondatori sunt: P.S. [anonimizat]. [anonimizat]. Clara, [anonimizat] (primarul comunei Faraoani), [anonimizat]. Sediul funda�[anonimizat] .,Casa Tineretului", proprietate
a [anonimizat] .,Sf Mihail Arltanghelul". Obiectivele Fundației ,,Episcop
Ioan Duma" constau în: sprijinirea societății civile comunitare prin promovarea unor
proiecte caritabile în domeniile învățămân t, cultură, sănătate, sport, educ$e civică.,
educa�e religioasă, sponsorizarea tinerelor talente pentru a [anonimizat].
[anonimizat] a satisface nevoile spirituale ale populației
prezente aici. S-a constatat faptul că ,,acești locuitori catolici au fost păstoriți de către
misionari dominicani și &anciscani, care au fost și cei ce au înregistrat succese remarcabile
în activitatea lor misionară la est de Carpaj.i"�65•
[anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat] a satului.
Prima biserică a comunității catolice din Valea Mare este biserica de lemn
construită pe vatra inițială a [anonimizat]1e, folosit astăzi de ambele comunită�. [anonimizat]. Prima mențiune docun1entară asupra
acestei biserici este incertă. Este considerată însă din infonnațiile existente că ar fi "cea
�6� Arl1iva PrimăJiei Faraoan� Statutul Fundației Episcop Ioan Duma, p. 2.
�6l [anonimizat], [anonimizat], 2002, p. 60.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
310 Felicia 1. Farcaș, Anton P. Coșa
mai veche biserică catolică din județul Bacău'.266•
Izvoarele istorice din Parohia Faraoani atestă faptul că această construc�e datează
din 26 qctombrie 1435267• ,,După tradi�e, această bisericuță ar fi din timpul lui Ștefan cel
Mare … In această comună sunt trei biserici catolice din care una în satul Faraoani zidită în
anul 1864; una în Valea Mare zidită în anul 1700; iar a treia este în cimitir construită din
lemn la 26 otombrie 1435"268• Pe ușa de la intrare este sculptat nwnele celui care a
construit-o, și anwne Balint Marton. [anonimizat]. [anonimizat]. La construirea
bisericii a fost utilizat nwnai inimă de stejar. [anonimizat] n-a [anonimizat], dar toate
au fost f'acute din lemn. [anonimizat] n-a [anonimizat], [anonimizat]'- 269• Această biserică a fost reparată d� [anonimizat], dar și din documentele șcrise. ,,In 1811 se notează ce
s-a cheltuit pentru repararea ferestrelor distruse de muscali. In[ … ] 1821 s-a cheltuit 26.12
lei; [anonimizat], lei 4; în timpul incursiunii
turcilor în mai multe rânduri 18.32 lei; în anul 1822 la 29 ianuarie în trecerea turcilor 11.21
lei; la 18 martie 1823 pentru o patenă și un potir în locul celei furate de turci 57 lei. În alt
loc pentru o pixidă și o patenă nouă în locul celor luate d� turci 15 Iei; de asemenea pentru
o casulă nouă în locul celei luate de turci 59 de lei"270. In anul 1843, în timpul activită�i
Preotului Vicar Anton Finta s-a renovat altarul ,�dăruit de familia Ianuș Coșa după cwn
am găsit pe o scândură azi luată de Ia altar'.271• In anul 1893 ,,s-a pus Ia biserică o talpă
nouă de stejar iar în 1916 P. Iacint Bock O.M.C. a început s-o acopere dar n-a terminat-o
din cauza războiului'.272•
În condi�ile părăsirii de către locuitori a vetrei ini�iale a satului și stabilirii lor pe
noua vatră a așezării, se încep pregătirile pentru zidirea unei biserici noi. Astfel, pr. [anonimizat], intenționează să îl trimită în anul 1812 pe pr. Alois Landi la
F araoani, în vederea construirii unei noi biserici273• [anonimizat] "Costita". [anonimizat]-se folosirea
acesteia de către locuitorii ambelor așezări.
Conform �[anonimizat] a început la 18
octombrie 1820274 și a fost :facută din bâme și pe temelie de piatră. Finalizarea zidirii
acestui edificiu a dwat destul de mult. Lemnele pentru clădire au fost dăruite de egumenul
mânăstirii ortodoxe din Berzun�. Parohul care slujea în comunitate în acea perioadă ,,a
cwnpărat 50 de pere[ … ) și le-a trimis ca un dar e�[anonimizat] a-i mulțumi
pentru lemnele dăruite pentru clădirea bisericii'" 5• Clopotnita de lemn a bisericii a fost
2M Cf. supra, nota nr. 37.
2671bidem
26" Cf. supra, nota nr. 185, p. 138.
2691bidcm, p. 137.
270 Ibidem, p. 139-140.
21rlbidem
212 Ibidem, p. 138.
273 P. Pietro Tocanel O.F.M.Conv., [anonimizat]. m, [anonimizat],
J�.p.ll4.
-Cf. supra, nota nr. 185, p. 139. mlbidcm
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Comunit atea catolică din Valea Mare 311
așezată lângă actuala casă parohială. [anonimizat] a fost construită în anii 1818-181 fJ76•
Biserica de pe dealul "Costița", clăd.ită în anul 1820, a fost dărâmată în anul 1860 și
împărțită între locuitorii de Faraoani și cei din Valea Mare. ,,[anonimizat]
au clădit biserică separată''277• [anonimizat].
Dintr-o relatare a [anonimizat]. [anonimizat] "pr. [anonimizat] 1822-1834, [anonimizat] a construit o nouă biserică"m. Această
relatare poate fi considerată ca fiind prima atestare a unei biserici în Valea Mare. Această
biserică funcționa în aceeași perioadă cu cea comună de pe Costița ceea ce demonstrează
că locuitorii din Valea Mare au folosit aceste lăcașuri de cult simultan.
[anonimizat]. [anonimizat] 1858, susține
existența în 1832 a unei biserici la Valea Mare: ,,Foroano. Sat. Biserică parohială veche
închinată Sfăntului Anton de Padova Refăcută din lemn în anul1831 [ … ]Valle Mare.
Sat. [anonimizat]1832 [ … ]nu are nici o
filială, numai o [anonimizat], care biserică
este COIJlună și satului vecin Faraoani"179•
[anonimizat]. Tomassi, [anonimizat]:
,,Faraoani, nu-i [anonimizat],
nwnai de o [anonimizat], o singură parohie"280:
Faptul că parohia din Valea Mare din 1837 [anonimizat], [anonimizat]�ei unei biserici la Valea Mare. [anonimizat] o
temelie din piatră281, a devenit nepracticabilă în timpul primului război mondial și a fost
demolată în anul 1920. [anonimizat]-[anonimizat]282 pentru o nouă biserică la 15 septembrie 1922, biserică ce urma să se zidească
din piatră și cărămidă.
Sfințirea bisericii cu același hram (Coborârea Duhului Sfânt) va avea loc la 29
septembrie 1925. [anonimizat]-clopotniță separat de biserică.
[anonimizat] a avut mult de suferit în urma cutremurelor de
pământ. Pagube majore s-au produs în urma cutremurelor din 1 O noiembrie 1940 (în urma
căiuia s-a dărâmat twnul) și din 4 martie 1977. Dintr-un important izvor contemporan
aflăm: ,,Azi 1 O noiembrie 1940 ora 3 și 40 de minute dimineața a fost un cutremur de
pământ de 9 grade, pe urma căruia … twnul de la Valea Mare s-a dărâma! mai mult de 10
metri înălțime rămânând scheletul clopotelor și clopotele neatinse [ … ] [anonimizat]-se și twnul ca să se pună clopotele la locul lor. Până atunci se face Sf. Liturghie
2761bidem
��: Ibidem, p. 138.
-C( supra, nota nr. 1 O, p. 38.
2791. Dwnitriu-Snagov, [anonimizat], voi. 48, 1850-1866, Roma, 1982, p. 345-346.
28° C( supra, nota nr. 67, p. 40.
2H 1 Ibidem, p. 44.
2H2 C( supra, nota nr. 185, p. 136-137.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
312 Felicia 1. Farcaș, Anton P. [anonimizat] s-au dărâmat pereții interiori și s-a [anonimizat]"283. Construcția a fost refăcută întotdeatma prin
contribu�a locuitorilor și a preolilor.
Interiorul bisericii are Wl aspect plăcut la care contribuie picturile tmor sfin� [anonimizat]. [anonimizat]
s-au făcut mai multe lucrări importante de renovare dar și pentru a spori frwnusețea
acesteia. [anonimizat] o [anonimizat] (care produce registre de stmete plăcute), [anonimizat], dascălii
acompaniază corul și interpretează cântcce sacre cu ocazia diferitelor celebrări religioase
sau la slujbele care au loc în fiecare duminică.
Oficial, parohia Valea Mare va fi fondată în anuli9532R4 prin dezmembrare de la
parohia Faraoani. Din acest moment biserica va purta hramul "Sfăntul Mihail
Arhange lul". Hramul bisericii este Wl prilej de sărbătorire a patronilor și de cinstire a
memoriei acestora. [anonimizat]� o
[anonimizat]. La Valea Mare s-au sărbătorit de-� [anonimizat] "Coborârii
Sfăntului Duh" și hramul "Sf. Mihail". In localită�e catolice, hramul, [anonimizat].
[anonimizat]-o [anonimizat], cu ghirlande și ctmuni cu flori. [anonimizat]�[anonimizat], înso�[anonimizat]� străini.
Preoții au manif estat Wl vizibil interes pentru a ini�a și a sprijini construirea tmor
monwnente cu simboluri religioase în diferite ptmcte ale localită�i. Au fost puse în
practică mai multe inițiative privind zidirea și îngrijirea tmor monwnente pc diferite ulițe
ale satului. [anonimizat], [anonimizat] ,,Răstignirea lui Isus". Au fost
zidite și monumente care simbolizează Grota tmde s-a arătat Fecioara Maria la Lourdes
(Franta) sau Calea Crucii (Calvarul), situat pe drumul care duce la capela de pe dealul
"Ciciola" și cel care duce la dealul "Gărăga". Aici au fost zidite 14 [anonimizat] a [anonimizat], a w1[anonimizat],
rostesc ,!Ugăciun i.
In timpul păstoririi preotului Viorel Ababei s-a [anonimizat] o
parte și de alta a [anonimizat].}-se flori în semn de respect
pentru cei ce sunt conduși pe ultimul drum din această lume. In ceea ce privește cimitirul
actual din V [anonimizat] a fost folosit până în anul 1793 și de satele care apartineau în
acea perioadă de parohia Faraoan i: "în luna lui aprilie din 1793 se găsește cea din urmă
înmo!TI)[anonimizat]' �85.
In anul 1991 se înființează mănăstirea Surorilor Franciscane Misionare de Assisi.
[anonimizat], [anonimizat]. Inițial, s-a pus acentul pe formarea
�HJ Jbidem,p. 160-161.
�84 Cf. Almanalnti .,Presa Bună··, Iași, 2005, p. 339.
m C( supra, nota nr. 185, p.l40-141.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Comunitatea catolică din Valea Mare 313
[anonimizat]; însă obiectivul s-a schimbat în disponibilitatea fată de
necesităfile locuitorilor și ale comunității. Pe primul plan erau copiii nevoiași care e�
ajutați material și spiritual; [anonimizat]� la domiciliu. In
decun;ul anilor au fost mai muJ.te surori care pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă au
activat în această comunitate. In prezent aici activează 11 [anonimizat]: ,,nu avem o [anonimizat]. Nici nu urmărim așa
ceva. ci doar încercăm ca prin trăirea noastră să fim o bună mărturie în Valea Mare"2R6.
Un rol important I-au avut deservenții cultului care de-a lungul timpului augăstorit
comunitatea din Valea Mare. Primul paroh de Valea Mare a fost pr. Ioan Minur 7 între
anii 1952-1975 (decedat la Cleja și înmormântat în cimitirul din aceeași localitate pc 7
ianuarie 1995m). Al doilea paroh a fost pr. [anonimizat] 1975-1983. Al treilea
paroh a fost pr. [anonimizat] 1983-1999 (decedat la 6 decembrie 2000 și
înmormântat la Valea Mare). De la 1 mai 1999 este numit paroh pr. Viorel Ababei. La
data de 1 septembrie 2005 pr. Viorel Ababei a fost numit director spiritual la Seminarul
Teologic din Iași. De la 1 septembrie 2005, paroh la Valea Mare este pr. Cazimir Biur.
Au mai activat ca vicari parohiali: pr. Petru Patrașcu (1968-1975); pr. Pavel
Chclruu ( 1984-1986); pr. Cazimir Biur ( 1986-1987); pr. Giurgi Ghiurca ( 1989-1991 );
pr. Anton Jicmon (1991-1993); pr. Cristinel Antoci (1995-1997); pr. Cristian Vacaru
(1997-1999); pr. Petru-Bogdan Răchiteanu (1999-2001); pr. Gabriel Bucur (2001-
2004); pr. Costel Țăranu (2004-2006); pr. Florin-Petru Sescu (2006 … ).
Parohia Valea Mare a oferit bisericii vocații la viafa consacrată. Din cei 19 preoți
afla� [anonimizat], opt preo� [anonimizat], doi în Banat și unul în Arhidieceza de București. Nu este lipsit de
importanță faptul că din Valea Mare au fost consacrați doi episcopi ([anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat],
[anonimizat]). Au îmbră�șat voca�a religioasă și 50 de surori răspândite în
Il Institute și Congregații din țară și străinătate.
Preoții originari din V alea Mare sunt: pr. Ioan Gherghina; rnons. Grigore Duma;
pr. Eugen Diac; pr. Gheorge Farcaș; pr. Bemardin Farțade; pr. Ioan Ciuraru; pr. Alois
lșvanca; pr. Anton Jitaru; pr. Eduard Coșa; pr. Eugen Ciuraru; pr. Anton Bulai; pr.
Cristian Bulai; pr. Bemadin Duma; pr. Francisc Coșa; pr. Ionel Ciceu; pr. Vincențiu
Ișvanca; pr. Daniel Celestin Roca; pr. Emest-IIarion Roca; pr. Valentin Maria Farfade
Gabor; pr. Iulian Jitaru289.
In anul2005 la parohia Valea Mare erau 825 de familii cu un număr total de 2543
de credincioși. Numărul celor plecați în străinătate la muncă era de 39o/90• În anul2007 au
fost �nzate 868 familii și 2436 crcdincioș e91•
[anonimizat], [anonimizat] o comunitate cat olică deosebită din m,!Jltiple puncte de vedere: istoric,
eclesiastic, cultural și nu în ultimul rând etnografi c. In urma acestui demers am putut
286 Aii1iva Mănăstirii "Neprihănita Zămislire" [anonimizat],p. 1.
287 Pr. [anonimizat]. Provincia Sr. losir din Moldo,·a, Bacău,
1998, p. 119-120.
m Pr. losifGabor, Pr. [anonimizat], lași, 2001, p. 22. 289 [anonimizat], [anonimizat] 290lbidem
291 C( supra, nota nr. 70.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
314 Felicia 1. Farcaș, Anton P. Coșa
constata că cercetarea de față a vizat o [anonimizat] o [anonimizat]-a
[anonimizat], credința, cultura, precum și tradițiile ce
reprezintă fundamentul spiritualității lor.
The Catholic Community from V alea Mare
Summary
This study is a resull of a [anonimizat]. The study does not have a� an aim to analysc thc
location itself(Valea Mare), [anonimizat].
The Catholic community referred to is a [anonimizat]:
historically, ecclesiastically and the etnografic framcork.
Throughout this study we revealed a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
IMPLICAȚIILE ROMÂNEȘTI ALE EVOLUȚIEI PROBLEMEI
ORIENT ALE ÎN DECENIILE 7-9 [anonimizat]
'
În a doua jumătate a [anonimizat], [anonimizat]-engleză pentru suprema\[anonimizat]
prusian, din spa\[anonimizat],
reprezentate de ,,revoluția diplomatică" [anonimizat]
1756 și 17631• [anonimizat], [anonimizat], efectele lor s-[anonimizat]{
,,Răstumarea alianțelor" a [anonimizat], [anonimizat], cum a [anonimizat]. [anonimizat], ca să nu mai vorbim de faptul că a devenit
inoperantă o [anonimizat], Austria și Olanda3 .
[anonimizat]-lea, [anonimizat], [anonimizat] 4• [anonimizat], a [anonimizat] a respectivei puteri5•
[anonimizat], de
a [anonimizat] , [anonimizat] a crea dificultăți politicii Rusiei față de Polonia6,
oficialii de la Istanbul au preferat o [anonimizat]-[anonimizat], [anonimizat]7•
[anonimizat], împreună cu anturajul său filofnmcez,
1 Cf. [anonimizat], (coordonatori ), [anonimizat], 1997, p,. 242; [anonimizat], [anonimizat] J.R. Barber, [anonimizat]. 1993. p. 93-94; [anonimizat] 1699-1815, in voi. România în relațiile internaționale 1699-1939, lași, 1980, p. 36;
idem, Polonezii și românii în perioada crizei polone1.e (a doua jumAtate a secolului XVID), in voi.
[anonimizat].[anonimizat], 2001, p. 37-45; [anonimizat], București, 1998, p. 192-194; idem, Habsburgii și HohenzoU ernii 1713-1786,
București. 1998. p. 65-85.
� [anonimizat], in voi. [anonimizat]-Napoca, p. 94; vezi,
[anonimizat], capitolul 1699-1815, p. 37.
J Cf. [anonimizat], Polonia și Imperiul Otoman 1725-1800, București, 2001, p. 90; vezi, [anonimizat], La France et les Principautes Danubiennes (Du XVI-e siecle a la chute de
Napoleon F), Paris, 1955, p. 52.
4 [anonimizat].cit., p. 91.
5 [anonimizat]-polone între 1699 și 1848, București, 1980, p. 82; vezi, [anonimizat], Russkaia politika v vostocinom voprosî, T. 1, Moskva, 1896, p. 127.
• [anonimizat]-polone, p. 82.
7 [anonimizat]:zi Andn::i Oțetea, Contribution a la Question d'Orient, București, 1930, p. 19 și wrn.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
316 [anonimizat]-[anonimizat], [anonimizat] "concursul nelimitat pe care-I [anonimizat]"8•
[anonimizat], Constantin Mavrocordat, a trimis,
în anul 1756, [anonimizat], cărora li se promisese
sprijin și consiliere. [anonimizat], în luna
martie 1757, Curtea de la Versailles a [anonimizat]
1758. a [anonimizat], ca domn al
Moldovei.
În mediile diplomatice de la Istanbul acesta era considerat unul dintre adepții
liniei politice franceze față de Polonia9. Vergennes a fost, totuși, dezamăgit, chiar de
la începutul domniei lui Ioan Teodor Callimachi. Acesta a [anonimizat]. [anonimizat]
"sfera de influență a politicii franceze ", ar fi dorit să fie ,,menajați" de domnul
Moldovei 10.
O solie, trimisă de Curtea regală poloneză în anul 1759 [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat] "liberul exercițiu " [anonimizat]�i [anonimizat] a [anonimizat] "în Turcia"11• [anonimizat], partea poloneză primind despăgubiri .[anonimizat] s-a pretins că au fost provocate de moldoveni 1-.
[anonimizat], lezat de faptul că partea polonă a
[anonimizat], [anonimizat], a
[anonimizat], delegației conduse de Podolski, "un
oaspete trufaș"13, să nu i se mai permită trecerea prin Moldova 14•
[anonimizat], a încercat, în timpul primei
domnii dintre anii 1761 și 1764, [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] 172615• U rmftrind
menținerea anarhiei politice din Republica Nobiliară și împiedicarea creșterii
influenței în Polonia a [anonimizat] a
[anonimizat] a detem1ina Poarta
" [anonimizat]�lone, p. 83.
• [anonimizat], [anonimizat] a Prusiei, "il n'adherera
pas aux vucs de leurs amis en Pologne", adăugănd la aceasta faptul că "il n'exagerera pas les representations
que quelques Seigneurs polonais powmnt faire passer par son canal" (c[ [anonimizat], Supliment 1/1 1518-1780. Docwnentc culese din diferite
Ptublica�uni și din Biblioteca Na�[anonimizat]. Odobcscu, București, 11!86, p. 713 ). 0 [anonimizat]�lone, p. 85.
11 [anonimizat], Voi. II. București, 1903, Prefață,
?:·XXXI-XXXI I.
� P.P. Panaitescu, [anonimizat], 1930, p. 206-207.
13 [anonimizat], Voi. 1, București, 1903, Prefațl, p. CXIX.
14 [anonimizat]�lone, p. 87.
15Ibidem.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Implicațiile românești ale Problemei Orientale 317
să se opună consolidării pozițiilor Rusiei în Polonia 16• [anonimizat]17, s-a încercat o
prelucrare, conformă cu interesele Franței, a [anonimizat] l sporirii interesu lui pentru evenimentele din Polonia 18,
[anonimizat] 1 •
[anonimizat], nu a [anonimizat], "periculoasă pentru
Polonia și Moldova" 10. Poarta a desemnat, [anonimizat] s-a [anonimizat] 1763. Atitudinea
profranceză a lui Grigore Callimachi. capacitatea lui de a manipula, [anonimizat], prin maniera prezentării tendențioase a știrilor, au nemulțumit pc
diplomații ru�i [anonimizat], [anonimizat] 29
martie 17642 •
[anonimizat]. Ghica, părea să fie un domn pe
care Rusia și Prusia I-[anonimizat] a Poloniei și al agravării regimului dominației otomane
asupra Principatelor Române 22• [anonimizat] 1764 și 176623, [anonimizat] a convinge Poarta să-I recunoască pe
Stanislaw August Poniatowski rege al Poloniei 24• [anonimizat], [anonimizat], nu aveau
altă variantă decât aceea de a se prezenta ca "[anonimizat] .r.oioneză", cu posibilitatea de a influența, indirect, conduita politică a Portii
Otomane -5•
[anonimizat], [anonimizat]
1� cr Ibidem. p. 88.
17 Ianacache Millo a asigurat secre_[anonimizat]. Intr-o [anonimizat] 22 noiembrie 1763, Millo susținea că
pentru el devenise o [anonimizat], pentru a le pw1e la
dispoziția diplomatului fumcez (cf. Ibidem. nota 103).
1 K Poarta a decis, la sfarșitul anului 1763, trimiterea în Polonia de către domnii de la lași și București "[anonimizat] a tout ce qu'ils pourront apprendrc d'interessant" (cf. [anonimizat], Supliment III, p. 731 ).
19 [anonimizat]-polone, p. 89. ,
10 La 7 martie 1763, [anonimizat] ,,[anonimizat]". [anonimizat]-[anonimizat] 21 martie
1763, susținea că ,.le repos de la Pologne influe trop sur le notre pour qu'[anonimizat] y apportcr les remedes de notre pan" (cf. [anonimizat], Voi. TI, p. 312-313).
11 [anonimizat]-polone, p. 90. "Ibidem, p. 91-92.
23 Cf. [anonimizat]-turc din anii 1764-1766, în
Al/Al, IX, 1972, p. 159-182. [anonimizat], a [anonimizat], [anonimizat], ceea ce 1-a
determinat pe diplomatul rus să-i [anonimizat] o blană de samur, a cărei valoare se
ridica la 1.000 de ruble (cf S.M. Soloviev, Istoria Rossii s [anonimizat], Moskva,
1963, p. 379-380).
2� [anonimizat], Supliment III, p. 619.
15 V [anonimizat]-polone, p. 91.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
318 Laurențiu Stroe
urma intervenției militare a Rusiei, istoria s-a repetat, deoarece, [anonimizat], descendent al unei
ilustre familii nobiliare poloneze, a fost ales rege al Republicii Nobiliare. Franța, prea
departe pentru a putea interveni eficient, a încercat să detennine Imperiul Otoman să
ia măsuri prin care să limiteze influența Rusiei în Polonii 6.
[anonimizat] o anumită de�l![anonimizat]
,,Polonia pare a primi trupele străine cu bunăvoie "27• [anonimizat]. Aceasta a sfârșit prin a adopta concepția potrivit căreia starea de
anarhie din Polonia corespundea cel mai bine intereselor sale. Obiectivul său principal
consta în împiedica rea întăririi influenței uneia sau alteia dintre puterile intcrcsat c2R.
[anonimizat], [anonimizat], cu o [anonimizat], [anonimizat] o "elibereze " [anonimizat], prin care "au înlesniri în stabilirea de relații speciale cu
Rusia" în vederea "desprinderii de Imperiul Otoman "29• Principatele au continuat a,[anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat] .
[anonimizat], declanșat în anul 1768, Rusia s-a
[anonimizat]�e, considerată unul dintre "așii" din "manșeta " [anonimizat]30• [anonimizat], [anonimizat] "unor manevre și intrigi", [anonimizat] a Rusiei în politica internă a Poloniei
era un pericol grav pentru securitatea Imperiului Otoman. [anonimizat], pentru a determina
pe sultan să declare război Rusiei3 1, ceea ce s-a produs la 6 octombrie 1768.
Revenind la acțiunile lui Grigore Al. Ghica în vederea recunoașterii de către
Poartă a [anonimizat], acestea, [anonimizat], [anonimizat], ca și dregători i lui, că sultanul em influențat de
2b Ibidem, p. 93.
27 A.D. Xenopol, Războaiele dintre ruși și turci și înrâurirea lor asupra Țărilor Române. București,
1997 ,p.46.
2H [anonimizat] 1699-1815, p. 37.
2q [anonimizat]6tice internaționale (sec. :\'\111), lași, 1986, p. 18-23.
30 S.M. Soloviev, op.cit, p. 54-56.
31 [anonimizat]. 1699-1815, p. 37 … Cathetine's pact with the King ofPmssia (1764) had provided
for common action al Constantinople with a view to averting Turkish intetVention in Poland. The simplest
way to effect this end was to keep the Turks busy at horne. Accordingly, throughout the year.; 1765-1767,
Russian agent� [anonimizat], Bosnia and Montenegro … A pretext was found in the
violation of Twkish tenitory by Russian troops who had pursued some fugitive Poles into Tanary.
Accordingly, in 1768, the Pone demanded that the Russian troops should immediately evacuate Poland.
Russia hesitated to cornply; the Pone declared war (october 6)" (cf. J.A.R. Maniott, The Eastem Question.
[anonimizat], 1918, p. 146-147).
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Implicati ile românești ale Problemei Orientale 319
infmmațiile W1Ui "prinț grec" aflat, [anonimizat]32•
Serviciile aduse de domnul Moldovei diplomației ruse erau motivate de
sprijinul pe care acesta spera să-I [anonimizat]33•
Poarta a recW1oscut, cu W1[anonimizat], alegerea lui
Stanislaw August Poniatowski ca rege al Poloniei. A urmat demers ul partidei
republicane care a [anonimizat].
La insistențele republicanilor, a [anonimizat] 3 februarie
1767, [anonimizat] 4 [anonimizat]3 • [anonimizat], a [anonimizat], [anonimizat] a-i propW1e să furnizeze informații hanului sau domnului
Moldovei despre aețiW1ile militarilor și diplomaților rușe5• Poarta nu și-a [anonimizat] W10r [anonimizat], la care se adaugă și W1[anonimizat], privind
abuzurile autorităților rusești care au arestat pe W1ii dintre senatorii ostile6• Desigur,
acea atitudine poate fi pusă pe seama slăbiciW1ii interne a [anonimizat] , izolării externe a [anonimizat]-turc, fără a interveni direct.
Poarta a [anonimizat]. Ghica, părerea în
legătură cu atitudinea Rusiei în problema dizidenților, "ca W1ul care fusese în contact
cu evenimentele din Polonia "37, în timpul domniei sale.
[anonimizat], [anonimizat], a [anonimizat], Obreskov, a solicitat autorităților poloneze îndepărtarea emisarului
domnului Moldovei38• [anonimizat]-o sesiW1e extraordinară, la 20
februarie 1768, a adoptat, sub presiW1[anonimizat],
[anonimizat] a nemulțumit șleahta catolică39•
Este CW1[anonimizat], s-a [anonimizat] a
[anonimizat], decăderea. Poloniei, [anonimizat] a dispW1e de
intreaga viață politică, a [anonimizat], dacă n'U cauza directă a
1� [anonimizat], Supliment III, p. 738.
11 ..În ceea ce privește serviciile pe care le-a adus Ecaterinei a II-a [anonimizat], credem că s-[anonimizat]�onate, [anonimizat] a [anonimizat] a avut p1ilejul să se convingă de ascensiunea tot mai rapidă a Rusiei și Prusiei pe arena
uncmaponală. Or, cum ascensÎ\mea avea loc în paralel cu decăderea manifestă a [anonimizat] G1igore Al. [anonimizat] i-1 putea
a.:orda RlL�ia" ([anonimizat]-polone, p. 112). "Ibidem, p. 113.
"Hum1uzaki, Documente, Supliment III, p. 747.
"' [anonimizat]-polone, p. 114.
'"Ibidem, p. 115.
" Ibidem, p. 116.
'''Ibidem.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
320 Laurentiu Stroe
primei împărțiri a Poloniei 40. [anonimizat], Choiseul, le-a trimis un emisar "cu promisiuni de ajutor'"'1•
Poarta a [anonimizat],
[anonimizat], simultan, pe domnul Moldovei și pașalele de
Hotin și de Bender că trebuie să-i pună în gardă pe șefii Confederației cu privire la
condamnarea acțiunilor lor și la interdicția de a se retrage în teritoriile otomane 42•
Totodată, [anonimizat], [anonimizat] a II-a [anonimizat], în Juna aprilie 1768, că prezența trupelor rusești era necesară pentru
liniștirea Poloniei. [anonimizat] o prietenie trainică față de Imperiul Otoman 43•
Aparent, [anonimizat], Grigore Callimachi, a
[anonimizat], [anonimizat]. Colonelul rus Weissmann a urmărit o parte a trupelor
confederale care se refugiaseră în Moldova. [anonimizat], [anonimizat] a solicitat, [anonimizat]. S-a ajuns, chiar, la
propunerea ca refugiații polonezi din Moldova să fie "cumpărați ", dar oferta a fost
refuzată de domn. Acesta a [anonimizat] 44•
Situația s-a [anonimizat], maestrul de
vânătoare al regelui Polonici. [anonimizat] a ocupat, inițial,
[anonimizat], [anonimizat]�i în Principat. Domnului
Moldovei i [anonimizat], care
ordonase prinderea și extrădarea unor răscula�i români, refugiați în Polonia, P.entru a
se con([anonimizat] 45.
[anonimizat]! și s-[anonimizat], spre
Bar. pentru a se reuni cu grosul forțelor concen trate acolo. [anonimizat] o intervenție otomană în Polonia, a [anonimizat]. Precipilarea Rusiei a [anonimizat], în luna iunie 1768, misiunea de a consilia părțile
implicate în războiul civil din Polonia să ajungă la o for,[anonimizat]46• [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]�7•
401bidem, p. 117.
411bidem.
42 Ibidem, nota 81.
43 Ibidem.
441bidem, p. 118-119.
451bidem.
4h Ibidem, p. 120.
471bidem.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Implicațiile românești ale Problemei Orientale 321
[anonimizat], a Rusiei față de Imperiul Otoman48. Factorii de conducere din Moldova erau
conștienți de necesitatea expulzării confeder aților polonezi, a căror p�[anonimizat]. Intr-o mică
măsură, s-a ajuns, [anonimizat] o [anonimizat], în luna iunie 1768, [anonimizat]49• O [anonimizat] d0• [anonimizat], mai ales că la Istanbul gruparea politică otomană favorabilă păcii cu
Rusia pierduse poziții in1portantc.
[anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], de prințul
Repnin să intoxice Poarta cu informații plăsmuite la Petersburg. Otomani i [anonimizat], cerând, [anonimizat] o satisfacție corespunzătoare pentru incidentul de la
Balta. Rusia s-a [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat] 51•
Prezența confederaților în Moldova a [anonimizat] i-[anonimizat],
menținerea controlului asupra Principatelor și au promis să-i cedeze o parte din
Podolia52• [anonimizat] a obține expu lzarea confcderaților din
Moldova, a acționat prin intermediul generalului Kreczctn ikov. Acesta a oferit
domnului Moldovei suma de 6.000 [anonimizat]. [anonimizat]-i
[anonimizat], în culori cât mai sumbre pe
confederați. La Rochc propunea rezolvarea problemei printr-o [anonimizat]-o [anonimizat]-o bază de atac asupra Podolici. [anonimizat].înd pe teritoriul Moldovei unde
provocau pagube consistente 53,
Tensiunea a escaladat, [anonimizat], în ciuda eforturilor Rusiei și ale Poloniei de a-i potoli,
pentru a evita înrăutățirea raporturilor cu Imperiul Otoman. [anonimizat] a II-a de a-[anonimizat], Austriei, Suediei și Rusiei la Istanbul54, [anonimizat], [anonimizat] 6 octombrie 1768.
De la Petru I [anonimizat] 1768 și 1774,
�x [anonimizat], Voi. TI, p. 580.
49 V [anonimizat]-polone, p. 121. 501bidem.
511bidem.
52 Ibidem, p. 122.
53 Ibidem, p. 123.
54 Jdem, [anonimizat] (1774) in \iziunca diplomației suedeze. [anonimizat]2, Iași, 1998,
p. 177.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
322 [anonimizat], în atenția cancelari ilor europene, ,,mai ales după ce s-a
[anonimizat], în anul
1757"55• In anul 1768, țarina Ecaterina a II-a a readus Rusia în atenția Europei56, în
situația în care războiul acesteia împotriva Turciei și a Poloniei, dintre anii 1768 și
1774, a pus, [anonimizat], concepută ca un
teatru de război 57•
[anonimizat] a II-a îi determinase pe polonezi să fie
toleranți față de așa zișii "diziden�i ", [anonimizat], în acest caz. în politica de protectorat a [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat]� din
Europ� aceasta va fi datorită rușilo�8•
Intr-[anonimizat]
"dezlegării celor două probleme … din zonă: polonă și otomană "59• [anonimizat]60,
"poarta nordică " a [anonimizat] "stopau, [anonimizat], avansul Rusiei în Orientul Europei'.61•
La începutul anului 1767 o [anonimizat], [anonimizat], manifestată, concret, în "construirea
unei noi fortifica�i, [anonimizat],
subsidiile trimise muntenegr enilor și uneltirile din Principatele Dunărene ([anonimizat]) și, [anonimizat],
violarea teritoriului polon, a cărui integritate fusese garantată de Poartă și de Rusia' '2•
Tensiunea a [anonimizat], privind tentativa unor călugări
ruși de a [anonimizat],
[anonimizat]. [anonimizat] a sporit
îngrijorarea demnitari lor otoman i: îndemnul adresat boierilor din Moldova de a [anonimizat]. [anonimizat], un grup de cazaci zaporojeni a [anonimizat], [anonimizat], au provocat imediat reacția Porții63•
La 6 octombrie 1768, Obreskov, convocat de marele vizir, a [anonimizat], peste 25.000 de soldați ruși. Demnitarul otoman i-a
55 [anonimizat]. [anonimizat], 2000, p. 230.
56 [anonimizat] a la Question d'Orient, p. 45.
57 Lany Wolff. op.cit, p. 261; Anisimov, [anonimizat], 1989, p. 417.
lM Cf. [anonimizat]. cit., p. 280.
59 [anonimizat].cit., p. 160; vezi, [anonimizat] E.I. Drujinina, Kilciuk- Kainardjinskii mir 1774
moda. Moskva, 1955, p. Il 0-111. ' [anonimizat].cit., p. 160.
61 Ibidem; vezi, [anonimizat], Contribuție la chestiunea orientală, p. 96-97;. C. Andreescu,
La France et la politique orientale de Ca�rine U,I762-1774 d'apres les rapports des ambassadeurs
Fran� a St. Petersbourg, in Metanges de l'[anonimizat], 1927, p. 32-33.
62 [anonimizat].cit., p. 161.
6J N. Iorga, [anonimizat]. II, p. 251.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Implicațiile românești ale Problemei Orientale 323
[anonimizat], in numele guvernului rus și sub garanția colectivă a [anonimizat], [anonimizat], privind evacuarea trupelor ruse din
Polonia și incetarea oricărui amestec in problemele interne ale statului polonez64•
Refuzul lui Obreskov a determinat întemnițarea acestuia la Edicule, t;�t care, [anonimizat] o declarație oficială de război6 •
[anonimizat], unul dintre cele mai importante
obiective militare ale Rusiei a [anonimizat] o secătuiască66, transformâ.[anonimizat]. Situatia a fost anticipată de refugiatii polonezi din Moldova. [anonimizat], [anonimizat]-ar fi consolidat poziția in
Polonia, "vor ataca �i vor produce pagube în teritoriile otomane", începând cu
Principatele Româ.ne6 . [anonimizat], au extins acțiunea de
informare și asupra "opiniei publice" din țărilor lor în privința "apetitului teritorial" al
Rusiei68•
Astfel, [anonimizat].[anonimizat], [anonimizat]69, [anonimizat], a Rusiei
dădea în permanență de lucru cartografi lor și celor interesați de problemele Orientului
European.
Secretarul ducelui d'Orlcans, Jean Baptiste d'Anville, membru al Academiei
de Științe de la Petersburg, a publicat, în anul 1772, o lucrare despre Rusia.
[anonimizat], [anonimizat] a Polonici, [anonimizat]-[anonimizat], din
importanță 70•
Teritorial, [anonimizat] a Poloniei, in timpul luptelor dintre armata rusă și Confederația de la
Bar. [anonimizat], intraseră sub controlul Rusiei. [anonimizat], fără a
se ști ceva despre ele71•
[anonimizat], de teama unei posibile cooperări intre
trupele otomane și cele ale confederaților polonczi.72, [anonimizat], operațiunile militare ale rușilor au avut ca obiectiv ocuparea Hotinului,
64 [anonimizat], p. 98.
65 [anonimizat] d'Orient au XVID-c siecle. [anonimizat], 1902, p. 28.
66 [anonimizat]'ntală, p. 1 00. �· Cronici turcești privind țările române. Sfârșitul sec. X\1 -începutul sec. XIX. Extrase, Voi. m.
[anonimizat], 1980, p. 421. bH cr. [anonimizat].cit., p. 199.
69 [anonimizat], p. 227, 256-258.
7° [anonimizat], New
York, 1936, p. 211 și wm.
71 [anonimizat], Russia and Poland in the Years 1769 and 1770,
New-York, 197l,p.l82-183.
n E.l. Dntiinina, op.cit., p. 102; [anonimizat], [anonimizat], Conrederația de la
Bar și implicațiile ei pentru Moldova 1768-1771, [anonimizat], 1970, p. 276 și wrn.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
324 Laurentiu Stroe
considerat cheia Moldovei 73. [anonimizat], puterea suzerană a reacționat cu duritate extremă față de factorii politici
interni și populație. Domnului Moldovei Grigore Callimachi și dragoman ului Nicolae
Draco li s-[anonimizat] o pretinsă deturnare a fondurilor destinate
aprovizionării _ [anonimizat] o trădare a cauzei
suzeranului 74• Intr-o fetva a muftiului, Principatele au fost declarate rebele75, fiind, [anonimizat] i.
Măsuri le dure luate de Poartă se înscriau în intenția acesteia de a neutraliza
raialele care întrețineau legături cu Rusia și pentru a preveni, [anonimizat] ,.defecțiune" față de interese le
Imperiului. Atenția specială acordată Principatelor Române se datora poziției
geostrategice a acestora, [anonimizat],
[anonimizat]. [anonimizat], care a [anonimizat], [anonimizat]-lea Ghica76•
Ocupând militar Principatele Rusia a [anonimizat] h, [anonimizat], [anonimizat], a
[anonimizat] a fi recuperați sau scoși din
ascunzători 78•
[anonimizat],
[anonimizat]-turc, dintre anii 1768 și 1774, nu s-a pus tranșant problema
anexări i, fiind deja cunoscută opoziția puterilor europene față de aceasta variantă 79.
[anonimizat], [anonimizat] "date" Rusiei timp de 25 [anonimizat]), reprezentat de o așa-zisă independență a Principatelor, [anonimizat], [anonimizat]0.
Pentru a evita complicațiile internaționale care s-[anonimizat] a [anonimizat]:.Umentat alcătuirea unor cereri de "alipire" la Imperiu. din partea populației.
In luna septembrie 1769, [anonimizat] a ll-a
se considera ,,noua kneaghină moldoveană", pregătind, se pare, o schimbare de
suzemn. Autoritățile de ocupație au răspândit în Moldova o "carte de jurământ", [anonimizat], [anonimizat] ,.să păzească credința "
73 Cf. [anonimizat].cit., p. 162.
741bidem.
75 [anonimizat], >a, [anonimizat]. Il, p. 22; [anonimizat]
otomane (1711-1821). Documente turcești. București, 1984, p. 441,449. 7� [anonimizat], [anonimizat], 1902, p. 154 și wm.; [anonimizat].cit., p. 163. 77 Cf. S.M. Soloviev, op.cit., Kniga XIV, p. 290-292.
7R Ibidem, p. 447.
7q E.l. Drujinina, op.cit., p. 122-123.
8° Cf. Ibidem.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Implicaț iile românești ale Problemei Orientale 325
față de Rusia81•
[anonimizat], [anonimizat] o
anexare, abuzând, [anonimizat] "supus", "protecție", pentru a [anonimizat]. Termenul de ,,anexare" a [anonimizat] a [anonimizat]. [anonimizat]1ile "[anonimizat] a
face mai suportabilă ocupația rusească"11 2• [anonimizat], [anonimizat], �ziție exprimată la 27 februarie 1770113•
,,Mantia" [anonimizat], chiar la începutul anului 1769, marelui ban Pârvu
Cantacuzino. 1 se cerea acestuia să mobilizeze to� creștinii ortodocși din Orientul
Europei la lupta antiotomană. Manifestul imperial din IW1a ianuarie a aceluiași an
conținea W1 [anonimizat]1tenegru, Bulgaria, Bosnia, Herțegovina, Albania, Macedonia
și alte ținuturi ,,rusești", prin care se anW1ta că Rusia reluase lupta pentru ,,scoaterea
noroadelor de sub jugul turcesc" 84•
Dacă popoarele vizate doreau să redevină "slobode ", [anonimizat], urma să le acorde protecție 85• Printr-W1 rescript, din
luna decembrie 1769, Ecaterina a II-a amenința, voalat, pe mitropolitul și episcopii
,,Knejiei Moldovei" că, [anonimizat],
bunăvoința, [anonimizat], a "credincioșilor supuși"11 6•
[anonimizat], devenise, pentru aceștia
provincie li/sească, in fapt. Rusia pregătea minu�[anonimizat] o [anonimizat], a cărei soartă tocmai se hotăra87•
PreviziW1ile Rusiei care considerase anterior declanșări i războiului dintre anii
1768 și 1774 că Irpperiul Otoman se va prăbuși facil la prima atingere 88, erau departe
de a se confirma. [anonimizat]. [anonimizat] a anexa Principatele Române. Fanarioții din Principate și o
parte a boierim ii autohtone au avut o [anonimizat], dacă o judecăm
din punctul de vedere al interese lor pe care le promov au.
Exista și o [anonimizat], [anonimizat] ,,românizarea" Principatelor, [anonimizat] "la vremurile când crai aveam
� 1 [anonimizat].cit., p. 164.
82 L.T. Boga, A doua ocupație ruseascli a [anonimizat], 1930, p. 12.
83 Cf.lbidem, p. 18.
8� Cf. [anonimizat], p. 161.
s; Cf. Ibidem, p.l66.
8� [anonimizat].cit, p. 165.
87 Ibidem, p. 166.
88 S.M. Soloviev, op.cit, Kniga XIV, p. 357-358.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
326 Laurențiu Stroe
români de nearn"R9• [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat],
detașarnente de voluntari și un regiment de husari90.
[anonimizat]-ortodoxă aflată în război cu Poarta. Iată de ce ocuparea militară a
Principatelor de către armatele ruse a determinat, din partea unor reprezen tan� ai
cercurilor conducătoare românești, o [anonimizat] s-ar da credit opiniei exprimate
de ambasadori i [anonimizat] 1770, oscila între
intrarea în structuri le imperiale ruse91 și obtinerea protecției acesteia9�.
[anonimizat], desigur,
[anonimizat], rnilitaro-adrninistrativ, rusesc. [anonimizat], în timp ce delegații Țării Românești se pronunțau pentru înglobarea în
Imperiul Rusiei93. Cele două opțiuni aveau ca element comun desprinderea totală a
Principatelor de Imperiul Otornan94, cea mai sigură cale pentru obținerea acesteia
fiind varianta boierilor din Țara Românească. [anonimizat], o
[anonimizat] a anexării teritoriului Principatelor la acela al Rusiei95,
[anonimizat]. [anonimizat], erau formulate doar de o
parte a cercurilor conducătoare din Principate 96, pentru că boierii care nu aparțineau
grupării filoruse "«au mers în țara neamțului … și acolo au stat până s-a făcut
pace»"97, [anonimizat] o [anonimizat], [anonimizat].
[anonimizat] o formă de opoziție "politică", [anonimizat]
[anonimizat], [anonimizat], în măsura posibilităților
momentului și ale epocii.
"9 [anonimizat].cit., p. 167. În Plincipatele Române .. [anonimizat], [anonimizat],
[anonimizat]"n (cf. Nicolae )sar,
Spiritul ,,luminilor" și grncza ideii naționale în Principatele Române. [anonimizat]. Identitate naționabl și spirit european. Academicianul Dan Bcrindci Ia 80 [anonimizat], 2003, p. 154 ). Prin mt:moriile și proiectele de refollllă., elaborate de grupările boien."[anonimizat] 1769-1772, ,,spiritul național se constata … [anonimizat]" (cf Ibidem, p.
156); [anonimizat], Memoircs ct projcts de reforme dans les Principautes
Roumaincs 1769-1830. Repertoirs et textcs inedits, p. IV-XVTTI, Bucan:st, 1970; G.S. Grosul, Dunaiskie
kneajcsn·a vo ''neșnei politike Rossii 1774-1806, Kișinev, 1975, p. 56.
90 [anonimizat].cit, p. 16 7.
91 [anonimizat], [anonimizat]. II, București, 1896, p. 27.
9" Cf. [anonimizat], Voi. XVI. Corcspondențli
diplomaticli și rapoarte consulare franceze (1603-1824), Publicate, [anonimizat], București, 1912, p. 479.
93 [anonimizat] A.D. Xenopol, [anonimizat]. IX, București, 1927, p. 129
�i urrn.
4 [anonimizat].cit, p. 167.
95 E.l. Drujinina, op.cit, p. 122-123.
96 C( [anonimizat].cit, p. 168.
97 Cf. Ibidem.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Implicațiile românești ale Problemei Orientale 327
[anonimizat], finalmente, [anonimizat], [anonimizat]1tenia de sub protecția Rusiei 8. In timpul W1[anonimizat], aceștia au precizat că opțiWlea de a
rămâne sub "stăpânirea " Rusiei includea și "deplina slobozenie " a Principatului99 • [anonimizat]-ar fi organizat o oștire pământea nă100, [anonimizat] s-[anonimizat] i101•
[anonimizat], [anonimizat]1[anonimizat], într-o
situație în care Rusia avea o [anonimizat]1ăre 1 02• [anonimizat] 1771, Rusia nu a acceptat, sub nici o formă,
[anonimizat] o condiVe a [anonimizat] 03, de a apăra, [anonimizat], în cazul în care Austria ar fi încercat să o forțeze să se retragă104•
Ferindu-se de a [anonimizat] a
[anonimizat] a reușit să evite includerea Moldovei și a Țării
Românești în tranșarea chestiW1[anonimizat], otomană și
poloncză 105• [anonimizat], [anonimizat]106, cerere pe
care Rusia a fost, [anonimizat] o accepte 107• S-[anonimizat], [anonimizat]. Cancelarul Panin a tergiversat,
totuși, luarea W1[anonimizat], Iară
nici un.aport din partea polonezilor108.
[anonimizat] o serie de
versiuni despre o eventuală împărțire a [anonimizat], astfel, premisa
W1ei conflagrații generale în Orientul Europei. Pentru a preveni o [anonimizat]-lea, regele Prusiei, a elaborat o variantă, [anonimizat]1 09•
•
Zvonul despre proiect a circulat înainte de lansarea lui oficială. In mediile
diplomatice de la Petersburg existau surse care anticipaseră existența W1[anonimizat], [anonimizat]. Ultima urma să primească în
9x Cf. Eudoxiu de HlD111uzaki, [anonimizat], Voi. 1, Rapoarte
consulare ruse (1770-1796). Din Arhiva politică externă a Rusiei, Bucw-eșri, p. 86-88.
99 [anonimizat], p. 456457; vezi, [anonimizat] V.L Israelian, Diplomati
litom k lițu, Moskva, 1990, p. 13. H�' [anonimizat], p. 456. 11 1 Ibidem, p. 481. 102 [anonimizat].cit, p. 170.
101 Cf. S.M. Soloviev, op.cit, Kniga XIV, p. 494-495.
10� [anonimizat], Voi. Il, p. 42. 105 [anonimizat].cit, p. 171.
10" S.M. Soloviev, op.cit, Kniga XIV, p. 329-330.
1071bidem, p. 332-333.
Jos Ibidem, p. 336-337.
109 Cf. [anonimizat].cit., p. 171-172.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
328 Laurențiu Stroe
compensație Principatele 110• Integrarea Principatelor în jocul compensa ții lor teritoriale
s-a [anonimizat]-se o [anonimizat], nici cu cea poloneză 111, nefiind echivalentă cu o încorporare la Polonia.
Principatele urmau a [anonimizat], [anonimizat] i.
[anonimizat], fapt
care a determinat-o să accepte ideea împărțirii Poloniei112• Rusia realiza mai multe
obiective ale politicii sale orientale. Căci. așa cum s-a apreciat, " … [anonimizat] a Principatelor, în condițiile dczagrcgări i
Poloniei, [anonimizat] a le garanta integritatea
teritorială (cu o [anonimizat]) și convingea Austria că
nu dorca să intre în stăpânirea Principatelor. Așadar, [anonimizat]-și
extindă granij.[anonimizat]"113• [anonimizat], ar fi permis Rusiei să se concentreze pentru soluționarea
problemei Mării Negre114•
[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] i-a [anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat], pentru ca respectivele teritorii "să nu revină Porții"115• Atitudinea Rusiei
a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat] a [anonimizat]-o
variantă proprie. Cele două provincii urmau a [anonimizat]116•
[anonimizat] "obținerea, �rin supralicitare, a [anonimizat]"11 • Era, în fond, o reformulare a unei condiții
110 [anonimizat], deoarece .,[anonimizat], [anonimizat] a fi aprins războiul" (cf. Ibidem, p. 172). \Il Cf. Jbidem.
11� Venian1[anonimizat] 1699-1815, p. 40. ,.The first Panition ofPoland in 1772 did nothing more
than <<d"ajouter a la Question d"Orient une question plu5 urgente. pln5 grave el plus menarante encore: la
question polonaise )) (s. aui.). The evolution ofthe Eastem Question after 1772 revcaled many clues that the
first partition of Poland was not going to be the last one. [anonimizat] a [anonimizat] «lhe thntsl of European ambition.� and rimlries now reached a� far
Ea51 a1· the Ottoman Empire. which cortld e\perience the fate of Poland» (s. aui.). As the panition of the
Ottoman Empire proved tobe impossible due to the competitor's [anonimizat] «predicted thatthe inmlubilit y (Jfthe Ottoman question would reicochet
fatal�\· upon the remnanl (Jf independent Poland>> (s.aut)" (cf. [anonimizat] (the End
of 18th Century), [anonimizat] (17th-20th Centurics). Iași,
2003, p. 3940).
113 Jdem, capitolul l699-1815, p. 40.
114 E.l. Drujinina, op.cit, p. 140-141.
11 j [anonimizat].cit, p. 173.
116 Cf. [anonimizat], Supliment VI, p. 860.
117 Cf. [anonimizat].cit., p. 174.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Implicațiile românești ale Problemei Orientale 329
anterioare, [anonimizat]�[anonimizat] 25 de ani1 18• Dar, opoziția constantă a Austriei, [anonimizat]1 19, [anonimizat], treptat,
reculul Rusiei în problema independenței Principatelor. [anonimizat], [anonimizat] i
independenței Principatelor a co�stituit cel mai bun mijloc de încheiere a păcii120•
[anonimizat], [anonimizat] a Rusiei reprezenta piatra
unghiulară a oricărei negocieri 1�1• Se contlll1l. așadar, o atitudine concesivă a [anonimizat], în privința
Principatelor. Rusia, Austria și Prusia unnau "să se despăgubească pe seama
Poloniei "1 22•
[anonimizat] o istovise, [anonimizat] 1771, că a renunțat la varianta independențe i Principatelor, ca o condiție
pentru încheierea păcii. [anonimizat]�! ,[anonimizat] �i�pusă . �ă redea Porții Moldov � l'�i
Muntema u. Poarta a avansat oferta de a plati Rus1e1 15.000-25.000 de pungt-,
dându-[anonimizat], Prusia să ocupe unele regiuni
poloneze 125•
Otomani i [anonimizat], a Principatelor și a
Crimeii era incompa tibilă cu menținerea Impeliului Otoman ca mare putere în
Europa. [anonimizat]: [anonimizat],
spre slavii de sud126• Activitățile diplomatice ale Austriei și Prusiei s-[anonimizat], fără
implicarea reprezentan ților celor două puteri 127•
[anonimizat]128, [anonimizat], situație în general cunoscută și prezentată de istoriografia
problcmei129• [anonimizat], ceea ce a determinat o modificare a poziției
Curții de la Viena.
Aceasta, [anonimizat]771, independența
Poloniei se arăta dispusă să pruticipe la împărțirea acesteia și a Imperiului Otoman,
11 H [anonimizat], Documente, Supliment III, p. 860; S.M. Soloviev, op.cit.,
Kniga XIV, p. 402404; E.l. Drujinina, op.cit., p. 130-131; [anonimizat].cit.. p. 123. .. 119 [anonimizat].cit .. p. 176; [anonimizat].cit., p. 32-33; 35; [anonimizat] 1774-1812, Gratz, 1984, p. 9-10.
1 �o Cf. [anonimizat].cit., p. 182.
1" Cf.lbidem.
112 Ibidem p. 183
�"'' o '
–lb1dem, p. 177.
"• N. Iorga, [anonimizat]. II, p. 48. 1�5 Cf. [anonimizat].cit., p. 190.
120Cf.lbidem.
127 [anonimizat], Voi. II, p. 51,56-57.
1�8 Hurmuzaki, Documente, Supliment III, p. 859.
129 Cf. S.M Soloviev, op.cit., Kniga XIV, p. 557-558; [anonimizat].cit., p. 200; [anonimizat].cit., p.
193; [anonimizat] 1699-1815, p. 40.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
330 [anonimizat]130• [anonimizat] a provocat iritarea Rusiei. Aceasta
a propus anexarea de către austrieci a Serbiei, sperând să le abată atenția de la
Principate și să-i [anonimizat], [anonimizat],
[anonimizat] "une epine au pied" 31•
Pentru a [anonimizat], [anonimizat], a declarat, la 28 ianuarie 1772, că, [anonimizat], poate, [anonimizat], [anonimizat] 132•
Dezvoltarea ac�unilor militare habsburgice în Polonia ar fi detem1[anonimizat], pacea cu Imperiul Otoman133.
[anonimizat] s-[anonimizat]. Conducătorul delega�[anonimizat], primise instruc�[anonimizat].
In agenda diplomatică a [anonimizat]�[anonimizat] a acestora, ca o [anonimizat] 25 de ani 134•
[anonimizat], odinioară, Imperiului Otoman. [anonimizat] i
Principat elor135•
[anonimizat] s-a adresat ministrului
plenipoten�[anonimizat], [anonimizat]-1 [anonimizat] a Poloniei. Totodată, [anonimizat] 136• Inițial, reacția
părții ruse a fost de a [anonimizat]�rând u-se că acest fapt era irealizabil137•
In luna septembrie 1772, lucrările Congresului de la Focșani au fost
întrerupte 138, [anonimizat], s-au opus Porții Otomane și au fost aliatele Rusiei. Consiliul
Imperial al Rusiei a decis să solicite Pq_[anonimizat] , [anonimizat]-dunăr ene. [anonimizat], [anonimizat]139•
[anonimizat], [anonimizat] i140, al căror conținut era cunoscut de ruși încă din
130 Albert Sorei. op.cit., p. 216.
131 [anonimizat], Voi. IT, p. 66.
\J2 [anonimizat].cit., p. 193.
133 S.M. Soloviev, op.cit.. Kniga XIV, p. 53B-539; 548-549.
1 3� Cf. E.I. Drujinina, op.cit., p. 128-133.
m Ibidem, p. 132.
136 Nicolae IOJ1,'ll, [anonimizat]. II, p. 67.
137 [anonimizat].cit., p. 195.
1 [anonimizat], Contribuție Ia chestiunea orientalA, p. 110; Cronici turcești
p,[anonimizat], Voi. m, p. 371.
39 S.M. Soloviev, op.cit., Kniga XIV, p. 548-549.
140 [anonimizat].cit., p. 196.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Implicațiile românești ale Problemei Orientale 331
anull711141•
[anonimizat], căruia i [anonimizat], fiind
astfel recunoscută preponderenta Rusiei în Principate 142• Reprezentanții unei grupări
boierești din Moldova au solicitat sprijinul Austriei pentru înlăturarea domina� ei
otomane 143, în timp ce delegații din celălalt Principat au cerul neatâmarea. Pentru o
mai bună susținere a [anonimizat]144•
Prințului Alcxei Orlov i s-a solicitat acordul pentru o garanție colectivă a
[anonimizat] a [anonimizat]: "«să fim asi13urați, [anonimizat], al
Austriei și al Prusiei»'�1 , [anonimizat], Austriei și Prusiei la Istanbul146• Reprezentan ții
boierilor și ai clerului din Moldova au cerut și feldmareșalului Rumianțev să fie ajutați
la "întățirea patriei" lor14 7•
Intreruperea negocierilor de la Focșani a fost urmată de o [anonimizat] s-au reluat dem\?[anonimizat] 1772, la București. [anonimizat]-[anonimizat]. Obreskov,
conducătorul delegației ruse, a reluat în cursul tratativelor de la București discuțiile
privind soarta Principatelor Române 148•
[anonimizat], i se propuneau trei
variante: [anonimizat], în schimbul a 30 [anonimizat] 149• Ca
o [anonimizat] a [anonimizat], dintre care menționez: amnistierea locuitorilor; [anonimizat]; [anonimizat], prin reprezentanți proprii; [anonimizat];
libertatea bisericii ortodoxe; restituirea pământurilor luate mănăsti.Iilor; dreptul de
strămutare pentru locuitorii Principatelor în "alte locuri (adică în Rusia-n.L.S.); [anonimizat]; miniștrii
Rusiei !a Poartă să poată interveni în favoarea Principatelor 150•
[anonimizat] 1773, Obreskov a
solicitat, [anonimizat]-[anonimizat], după modelul Raguzei 151•
111 Ibidem.
112 .,Delegații moldoveni (ale căror memorii s-au pierdut sau nu au fost încă descoperite) [anonimizat]"-rare, [anonimizat], pe tema independenței
P1incipatelor. [anonimizat], [anonimizat]-zisele capitulații " (cf.
Ibidem, p. 197).
111 Cf, [anonimizat], p. 488.
111 Ibidem, p. 490.
115 Cf. [anonimizat].cit., p. 197.
11° Cf. Ibidem, p. 197-198.
117 Cf. Ibidem, p. 198.
1« Cf E.I. Drujinina, op.cil, p. 202-203.
1101bidem
1511 l..[anonimizat].cil, p. 199.
1 5 1 Ibidem, p. 198.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
332 [anonimizat] o
șansă de realizare . [anonimizat] a exclude
definitiv varianta unui ,,stat tampon", �rin care cele două provincii să devină un
"«[anonimizat]»"1 2•
Reprezentanți i boierilor din Principate au înmânat lui Obreskov o versiune
lărgită a [anonimizat] a consolidării autonom iei Principatelor și a
revenirii la domniile pământene 153. [anonimizat], [anonimizat]. Au recurs inclusiv
la oferte bănești care să sensibil izeze pc unii dintre diplomații implicali în tratativele
de la București să susțină cauza Principatelor 154•
[anonimizat] a ajuns la concluzia că achizițion area Olteniei ar fi
fost mai mult o povară, s-a reorientat, [anonimizat] 155•
[anonimizat],
[anonimizat],
[anonimizat] 156• [anonimizat]-Priest informase pe superiori i [anonimizat], în luna ianuarie 1774, diplomalia rusă sugerase
cancelar ului Kaunitz că Austria ar fi putut primi o [anonimizat] 157•
In ceea ce-i [anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat] 1774. Una dintre acestea avea în vedere trecerea Principatelor sub
stăpânirea Rusiei, a doua ar fi fost să rămână ,.slobode", sub protec�a Rusiei, a
Austriei și a Prusiei și să dea tribut Porții. Ultima era intrarea Principatelor sub
protecția Curții de la Viena. Este evidentă tentativa grupărilor boierești de a înlătura
dominația Porții și intenția de conservare a drepturi lor și privilegiilo r, pentru
ansamblul boierimii din Principate 158•
Concomitent cu preocupări le protagoniștilor războiului dintre anii 1768 și
1774 [anonimizat], [anonimizat]. Aceasta făcea analogii intre statutul lor și cel al Poloniei,
o [anonimizat], zona etalon a epocii, și
Orientul Europei. Voltaire, [anonimizat]159, [anonimizat]
15� Ibidem, p. 199; vezi, [anonimizat] I.S. Dostian, Rossiia i balkanskii vopros (iz istorii russkih
balkanskih politiccskih svcazei v pen·oi treti XIX v.), Moskva, 1972, p. 35 și urm. 153 Leonid Boicu. op.cit., p. 200.
154 Ibidem, p. 201.
1551bidem.
156 Cf. Eudoxiu de Hurmu.zaki, Documente, Supliment III, p. 893-895,897. 157 Cf.lbidcm, p. 888.
1 5H [anonimizat], op.cit., p. 203.
159 Vezi, [anonimizat], op.ciL, p. 259-262.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Implicațiile românești ale Problemei Orientale 333
situația geopolitică160, nu se mai știa unde se termina Europa și unde începea Asia161,
zona de tranzi�e dintre cele două continente fiind Orientul Europei162• Polonia, [anonimizat] ,,Barriere de !'Est", [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] 163•
Intr-un raport din 17 octombrie 1774, trimis la Stockhohn de diplomatul
suedez Ulrik Celsing 164, după întrevederea pe care a avut-o [anonimizat] 28 septembrie 1774, [anonimizat], [anonimizat]-Priest, [anonimizat], [anonimizat] 165•
[anonimizat]-o anexă a [anonimizat] 3 septembrie 1774, cancelarului Suediei Ulrik Scheffer.
Analizând cauzele înfrângerii Porții Otomane în ultima fază a [anonimizat] 1768 și 1774, ambasado rul Franței la Istanbu l "ose croire que si le defunt
Grand Visir (Mehmed Pașa Musinzade -n.L.S.) avoit les idees de conduite militaire
contenues dans 1' oftice presentc le 3 de Mai ă. [anonimizat]
l'execution, le fii des operations n'auroit pas conduit â [anonimizat]
l'epee de l'Ennemi et consequement ignominieuse "166•
[anonimizat], [anonimizat], au
intrat sub protecția Rusiei. [anonimizat] o rebeliune generală a corcligionarilor ei167, pentru a obține câștig de cauză.
100 "În 1720, la Ni.imberg, Johann Homann a publicat o hartă cu «Ewupa Eclipsată», adi� Ewupa anului
1706, pe care Unga�[anonimizat]. In 1743, Johann
Hass a intocmit o hartă a Ewupei, [anonimizat], care, [anonimizat], Valahia și Bulgaria; această hartă a fost retipărită in 1777" \ cf Ibidem, p. 219); vezi, [anonimizat], p. 244; [anonimizat].cit, p. 182-185.
01 [anonimizat].cit, p. 279.
16� Polonia, aflată intr-o confruntare d!amatică cu Rusia și suferind o primă împărțire in anul 1772, a [anonimizat]\ând, [anonimizat], [anonimizat]. Singura reușită a acestuia a fost doar o captare a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] 1775. [anonimizat]-i că
�i-au apărat libertatea impotriva unui dușman "puternic și viclean" (cf., Ibidem, p. 312-313).
"! Cf. [anonimizat].cit, p. 51-52; vezi, [anonimizat], [anonimizat], Voi. VI, Românii între Europa clasică și Europa
Luminilor (1711-1821), Bucw·ești, 2002, p. 601.
1"' Venian1[anonimizat]-Kainargi, p. 181.
1"; Ibidem, p. 189, anexa 4.
[anonimizat] (sfârșitul sec. XVlll). in
A/lAI, [anonimizat]-XL, 2002-2003, p. 671. "[anonimizat], Chertsch, Zenikale restent entre les rnains de la Russie. Sous pretext de Garnisons dans ces 3
places, Elle y entretiend!a des armee. [anonimizat] l'authorise,
y seront rassambles en un clin d'oeil pour le transport de scs troupcs … [anonimizat]
w1e fausse ombre l'indcpendance, [anonimizat]
L11fin, au moment de ou on s'y attend!a [anonimizat]
"ingt quatre heures ill'entrCe du Canal de la mernoirț (strâmtoarea Bosfor-n.L.S.)" (cf Ibidem).
"'' Idem, [anonimizat], p. 192. In anexa raportului adresat de Ulrik Celsing cancelarului
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
334 [anonimizat], al cărui conținut a fost îndeajuns analizat de
către istorici, a marcat, în evoluția problemei orientale, o etapă semnificativă. Prin
aplicarea lui au fost satisfăcute majoritatea pretențiilor anterioare ale Rusiei față de
Poartă. [anonimizat]-zisă și Bugeacul, o parte din
Kuban și Azovul, a devenit independent 168, [anonimizat]. [anonimizat] 3, [anonimizat]. [anonimizat],
având intrarea liberă în Strâmtori. [anonimizat], [anonimizat], cu privilegii
comerciale similare cu cele ale francezilor și englezilor. [anonimizat], condiționat. [anonimizat]: arnnistia
completă și repunerea în drepturi a tuturor locuitorilor Principatelor care fuseseră
potrivnici Porții; practica liberă a religiei creștine; construirea de noi biserici și
repararea celor vechi; [anonimizat], Bender ș.
a., însușite prin abuz de la proprietarii români de autorităț ile otomane; respectarea
clericilor români; pennisiunea pentru orice locuitor de a [anonimizat]; [anonimizat]; eliminarea
de către Poartă a unor abuzuri de natură administrativă. [anonimizat]. Noii domni numiți în
Principate 169 [anonimizat], [anonimizat] "să vorbească"
în favo!ll"ea Principatel or170•
In conținutul tratatului au apărut și unele dintre revendicările anterioare ale
românilor171, dar au existat și unele prevederi care lezau interesele boierimii
autohtone. [anonimizat] a [anonimizat] 3 septembrie 1774, a [anonimizat]-Priest, cu privire la
situa)ia ortodocșilor din Imperiul Otoman: "Le pis est quc le droit de protcger la Relib>[anonimizat], facilitera dans cctte nation des intrib'tiCS deja trop repandues come cctte guerrc l'a
prouve. La Sublime Porte est il porte d'etrc infom1ee combicn des Gn.'Cs ont portc les annes dans l'aJmce
Ru.�se. Il� peuvenl scrvir daJls une nouvelle b'tlerre il former au centre de la Roumclie des Alm�� de rayas
(sujets Chretiens) auxquels il suffira a la Russie d'apporter des armes. Que pouroit-<Jn opposer il w1e invasion
soudain?" (cf. idem, Noi informații documentare privind evoluția problemei orientale, p. 671 ).
11'H [anonimizat]-Kaapi, Paris,
1978, p. 16 și wm. [anonimizat], ambasadorul Fran1[anonimizat] ",a Sublime Porte
doit cn faire la mat icre de ses reflections. Ne doit Elle aussi prendre cn consideration !'[anonimizat].�ulmane, qui vient de se montrer si fidele et si courageu.'ie; car on le n.'pete,
l'independance supposee, n'es qu'Wl projet de les rcndre esclaves ainsi que leur freres de
Casan … L'[anonimizat], pour sa justice dire aux
Tartares: suspcndre la ratification pour eviter Wle nouvelle rupture" (cf. Veniamin Ciobanu.. Noi informații
documentare privind evoluția problemei orientale, p. 671-672)
169 [anonimizat], Peyssonnel susținea că existase Wl articol
secret care obliga Poarta să nu destituie niciodată pe principii care fuseseri'\ investi\i, [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] "verbal", (cf. Alldrei 0\etea,
Contribuție la chestiunea orientală, p.ll4 ). [anonimizat].cit, p. 53.
170 [anonimizat] a [anonimizat], 1975, p. 41-42.
171 [anonimizat].cit, p. 204.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Implicațiile românești ale Problemei Orientale 335
Principatele, [anonimizat] a se stabili în alt stat. O asemenea prevedere
avea ca scop atragerea unei părți a [anonimizat] 17 • Prin ,,[anonimizat] (care nu a fost niciodată total),
[anonimizat]-otomane, în toată
întinderea lor"173, [anonimizat] a prezuma! detașarea Principatelor
Române de Imperiul Otoman .
[anonimizat], "să
poată vorbi în favoarea Principatelor", [anonimizat],
juridic�ște, [anonimizat]1cnul de ,,protector aC'.
In practica politică Rusia a reușit, totuși, pe parcurs ul evoluției ulterioa re a
[anonimizat] a [anonimizat]-w1 [anonimizat], de protectorat 174•
Unii istorici au considerat că pacea din anul 1774 a [anonimizat], [anonimizat], din anull829175•
Les implications roumaines a l'evolution de la fJ_uestion d'Orient
dans les decennies 7-9 du XVIII' [anonimizat]-polonais, par les memes anciennes tendances de la monarchie et d'[anonimizat], [anonimizat]. Ces
relations ont ete abordees en tenant compte des nouveaux clements qui etaient intervenus dans
l'[anonimizat].
La necessite d'[anonimizat] a constituer
l'une des conditions essentielles de la stabilite du nouvcau regime politique institue en Pologne,
n'[anonimizat], a
rendre de nouveau actuel projet chimerique de l'incorporation de la Moldavie et de la Valachie a
la Pologne. L 'echcc de cette oricntation raffem1it la conviction nourrie par "le parti patriotique",
[anonimizat] I'Europe auraient plusieurs chances
de realization si les Principautes Roumaines continuaient a rester sous la domination ottomane.
L'evolution historique de la Polognc ct celle des Principautes Roumaines dans les trios
demieres decennies du XVIII siecle et dans la premiere moitie du siecle suivant ont beaucoup de
traits communs.
Situecs au carrefour des routes qui mcnaient soit vers I'[anonimizat], elles continuaient a constituer l'[anonimizat].
L'importance politique des Principautes Roumaines dans la zone s'explique par le fait
qu'elles continuaient a beneficier non seulement d'[anonimizat]
d'une situation politique speciale. L'[anonimizat], du
probleme polonaise, a [anonimizat], premierement, du destin des Principautes
Roumaines et de la Pologne.
172 Vezi G.S. Grosul, op.ciL, p. 25-30.
173 l..[anonimizat].ciL, p. 204.
1741bidem. p. 205.
175 Ibidem, p. 204.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.[anonimizat] Ă [anonimizat] 1-a avut și îl are fără îndoială evoluția
el imei ca factor determinant în practicarea acestei ocupații fundamental e.
[anonimizat] a fost influențată și de alți factori
printre care și războaiele dublate de ocupa�[anonimizat].
Selectarea acestei perioade spre analiză a fost realizată atât datorită unei
relative abundențe a [anonimizat]-a pennis reconstituirea până la
detaliu a evoluției climei pe teritoriul Moldovei în această perioadă și a influenței
acesteia asupra agriculturii. Un al doilea element care ne-a [anonimizat], a [anonimizat] 1806-1812 și ale ocupației militare țariste din aceeași
perioadă.
Putem disocia de la început existența a trei etape de evolu�e a clirnei și
agriculturii în acest deceniu: 180 1-1804; 1804-1806; 1806-181 O.
Prima etapă a evoluat în limite "obișnuite " [anonimizat], calamitățile nu au
lipsit. Această perioadă a început prin iarna blândă a anului 1801, caracterizată ca
fiind "iarna așa bună și blagoslovită", după cum menționează ieromonahul Macarie
Răcăuțea nu1, adică prin lipsa gerului și a zăpezii.
Producția agricolă a anului 1801 a [anonimizat],
punctual, de grindina sau piatra din 29 iunie a [anonimizat]" … [anonimizat] o litră de mare să se știe", adică de 100 de dmmuri (=300
[anonimizat], de către cel care a consemnat, dar cu certitudine ele au fost foarte mari
Această calamitate a [anonimizat], fiind consemnată în primul rând
pentru dimensiunea foarte mare a [anonimizat] o [anonimizat].
Pe 17 octombrie 1801, este consemnat faptul că a tunae, însemnare făcută cu
scopul de a se ști și de a se aștepta la consecințe posibile ale acestui fenomen.
Pe 14 octombrie 1802, într -o însemnare de pe un manuscris este consemnat
1 [anonimizat], în CERH. Voi. II, p. 161. � [anonimizat], voi.
IV(4414-5920), București, 1992, p. 72.
3 [anonimizat], lași, 1975, p, 127, nr. 52.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.[anonimizat] 337
[anonimizat] a avut loc ,,atWlci când vremea era bWlă'.4.
Pe 28 octombrie este consemnată prima ninsoare din anul respectiv, "1802
octombrie acum întâiu au nins în anul acesta"5. Se poate considera că prima ninsoare
din acest an a [anonimizat].
Pe 25 martie 1803 "a înghețat DWlărea Ia Blagoveștenii (BW1a Vestire) pentru
ca să fie pomenire și ținere de minte'.6, iar pe 17 iulie 1803 "a trăznit și s-a aprins
hărborul (hambarul) lui Neculaiu Ciup. [anonimizat],
într-o joi seara" ([anonimizat](
[anonimizat], care nu pot avea pretenția că
reconstituie evoluția climei în anii respectivi. Acestea, însă, reflectă o realitate: faptul
că cei trei ani, 1801, 1802 și 1803 nu au fost net nefavorab ili agriculturii din pWlct de
vedere al climei.
Intervalul dintre anii 1804-1806 a avut o [anonimizat]. Acest
interval climatic nefavorab il pentru agricultură a început pe data de 1 august 1804.
Între această dată și 26 [anonimizat]
"foarte rele". Această caracterizare a [anonimizat], [anonimizat].
După data de 26 octombrie 1804, toamna ploioasă s-a transformat într-o iarnă
cu aceleași caracteristici. Răcirea temperatu rilor a provocat înghețarea ploilor. Iarna a
ținut de pc 26 octombrie 1804, până în aprilie 1805 (cel puțin 5, chiar 6 IWli de iarnă).
[anonimizat], dar și creșterii animalelor, ,,mulțimi de vite au degerat", deși gerurile nu au
fost foarte mari.
[anonimizat] 1805 a [anonimizat]. Influențele negative ale climei anului respectiv
s-[anonimizat] a provocat moartea a numeroase
vite. ·
Senzația că anul 1805 a fost W1 an care a avut o medie anuală cu mult sub
temperatu rile obișnuite a fost accentuată de ninsoarea din 21 septembrie a [anonimizat] "picat și omăt", fenomen meteorologic excepțional pentru cea mai
mare parte a teritoriului locuit de români. Acest fenomen a fost urmat de o toamnă și
o [anonimizat] a anului 1806. [anonimizat] o formă până pe data de 15 aprilie 1806, când a
doua zi după Duminica Mironosițe1or, IWli seara, "au căzut un omăt de o palmă și au
ținut o zi numai" provocând "stricăciWli stupilor de albine și cireșilor înflori ți".
4 [anonimizat], București, 1998, p. 150.
5 [anonimizat].cit., loc.cit.
� [anonimizat].cit. p. 127, nr. 53.
7 [anonimizat].cit., loc.cit.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
338 Constantin Tofan
După această dată evoluția climei în primăvara și vara anului 1806 a [anonimizat] " … [anonimizat] ".
Această evoluție a climei pentru a doua parte a acestui interval a avut o
influență complexă asupra agriculturii. Astfel, după consemnarea faptului că ,,în țară
au fost prea bine", autorul descrierii menționează lipsa grâului, a vinului și a mierii de
albine, "[anonimizat] s-[anonimizat]"�.
[anonimizat] a intervalului, iarna
anului 1805-1806, caracterul nefavorabil al evoluției climei și influența negativă
asupra agriculturii din această perioadă pe teritoriul Moldovei.
Reiese din descrierea făcută o continuare a [anonimizat], inaugurat Ia
1 august 1804, continuat cu vara rece a anului 1805, senzație accentuată de ninsoarea
din 21 septembrie 1805, [anonimizat] s-a manif estat și în celelalte două
țări române.
Consecințele negative ale climei din anul 1805 au fost dublate de efectele
epizotiei din anul respectiv.
Aproape la fel ca în iarna anului 1804-1805, în iarna anului 1805-1806,
evoluția climatică a influențat, [anonimizat], vin și miere de
albine din anul 1806. Astfel, toamna ploioasă a anului 1805 a îacut ca semănăturile de
toamnă (secara conform însemnă rii) să nu poată fi terminate la timp. Profitând de
faptul că începând cu luna februarie 1806 [anonimizat] a fost "uscată și caldă" sau "goală", semănăturile de toamnă au fost tenninate
în această lună. Conform informa�[anonimizat], care nu au răsărit.
Din sursele consultate și analizate se poate trage concluzia că intervalul
1804-1806 a [anonimizat]. Astfel, efectul negativ al climei a [anonimizat], zăpadă și îngheț
din timpul celor două ierni, 1804-1805 și 1805-1806, la care se adaugă vara răcorosă
a anului 1805, inclusiv calamitățile din diferite zone locuite de români.
În primăvara anului 1806 [anonimizat] 1806 a [anonimizat], dar
s-[anonimizat] a imposibilității recohării a ceea ce s-a realizat 10•
H [anonimizat].cit., p. 304-305.
q [anonimizat] (Dn'lcenii, Râșeștii, Ribâia, Leușeni, Ghermlinești. Flilciu),
voi. XVII, Huși, nr. 132, p. 123 și XXVI.
10 [anonimizat], [anonimizat], 1989, tom 42, nr. 3, p. 268.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.[anonimizat] 339
Începând cu luna noiembrie a anului 1806, agricultura de pe teritoriul
Moldovei a avut de suportat pe lângă influențele climei și pe cele ale războiului ruso
turc dintre anii 1806-1812 și a prelungitei ocupații militare țariste din perioada
respectivă. Astfel la sfărșitul lunii noiembrie 1806, primele unități militare țariste au
intrat în Iași "acoperiți de fulgii celei dîntăi zăpezi timpurii"11•
Ocupația militară țaristă a [anonimizat], cum ar fi: [anonimizat], întreținerea cu
alimente a militarilor ele. [anonimizat] a
[anonimizat] a animalelor de muncă necesare lucrărilor agricole.
Existența unui mare număr de militari străini pe teritoriul Moldovei a dus la
scumpirea alimentelor și instalarea pericolului foametei.
Această situație a [anonimizat], [anonimizat] 31 mai 1807 [anonimizat], raport respins de către acesta ca fiind
nefondat.
Astfel, mitropolitul și membrii divanului arată că armata rusă consumă
,,nutrimentul locuitorilor care este puțin din cauza secetei de anul trecut". [anonimizat], atât din capturile de "pâine turcească " din cetățile cucerite de la turci
(rezervele de cereale din aceste cetăți), cât și din transporturi le venite din Rusia12•
Pentru anul 1807 dispunem de o [anonimizat], porumb și vin3 [anonimizat]-se la situația de pe moșia Bodești (Buhuși) 1 •
[anonimizat] 1807-1808 a [anonimizat]. Astfel, iarna s-a prelungit cel puțin pînă pe data de 18-19 martie 1808,
[anonimizat] a avut loc o [anonimizat] "troene
cât gardul"14• Din alte surse consultate reiese că această situație nu a [anonimizat], dar și a celorlalte zone
locuite de români. Între 9 și 27 martie pe teritoriul Țării Românești a fost un viscol
"încât au înghețat Buzău) de trecea cară cu orice povară. Și au ținut tot așa până la
27"1\ iar în Banat la Banloc a fost "ger iute și sec pînă la 28 martie" încât multă
11 [anonimizat], voi 1, 1902, p. CXCIV.
12 [anonimizat] a catedralei metropolitane din laș�
București, 1888, nr. CCCLC, p. 348.
13 [anonimizat]�
Catalog, București, 1985, nr. 240, p. 219; [anonimizat] 22 decembrie 1817 pe Octoihul tipărit la Pesta in anull811, in CERH, l, 1989,p. 59.
14 [anonimizat], 1972, p. 132,
nr. 150.
15 Ilie Corfll�. op.cit., p. 128, nr. 58.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
340 Constantin Tofan
,,marvă (vite) au murit și mieii au pierit cu toții"16• [anonimizat], că iarna s-a prelungit, cel puțin până la sfărșitul
lunii martie 1808, fiind o caracteristică pentru întreg spați ul românesc. În felul acesta
lucrările agricole au fost serios întârziate în anul respectiv.
[anonimizat], aprecierea potrivit căreia iarna anului
1807-1808, a [anonimizat]17•
Începând cu anul 1807, țăranii, [anonimizat]. Toale acestea au făcut ca
semănăturile din toamna anului 1807 [anonimizat] (atelajele) [anonimizat], în folosul armatei țariste.
Țăranilor li s-au impus obligații foarte grele în folosul armatei ța riste. [anonimizat], și făcutul îanu1ui, tot pentru nevoile armatei.
Aceasta din unnă a fost poate cea mai grea obliga�e [anonimizat]. La acestea s-[anonimizat], [anonimizat], în afara
sarcinilor fiscale obișnuite sau extraordinare. [anonimizat], în
condițiile în care comerțul a fost redus la minimum datorită războiului și a ocupației
militare.
Duritatea iernii anului 1807-1808 și lipsa îanului în gospodări a personală a
făcut ca o bună parte a vitelor de muncă ale țăranilor să moară sau să fie inapte pentru
muncile agricole din primăvara și vara anului 1808. [anonimizat], "popușoaiele" și meiul, ,,mălaiul", [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] 1808 nu a fost unul
net nefavorabil agriculturi i.
[anonimizat] 1 august 1808 și
adresat autorită�[anonimizat], [anonimizat] l3alș,
Constantin Sturza și Iordache Roscl Roznovanu. [anonimizat] a locuitorilor Moldovei.
Raportul inventariază existența în acest an a [anonimizat]. [anonimizat]-se
piatra sau grindina și revărsări ale apelor. Astfel, [anonimizat] a [anonimizat] s-au adăugat ogoare din satele Răcăciuni și Lunea.
Aceeași calamitate a distrus pe 12 iulie a [anonimizat]. Un alt ținut în care a [anonimizat], dublată de ploile neîntrerupte. [anonimizat].
Astfel, [anonimizat], Sucevei și Moldovei. În
161on B. Mureșianu, Cartea veche bisericeascA din Banat, 1985, p. 116. 17 [anonimizat].cit., p. 268.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.[anonimizat] 341
[anonimizat]. [anonimizat], în timp ce în alte sate ogoarele de porumb au fost
numai mâlite de diverse pâraie.
Principalele probleme cu care s-[anonimizat]. Acestea s-au datorat următoar elor:
suprafețele cultivate cu grâu și orz au fost mult mai mici datorită "slăbiciw1ii și pierii
vitelor", meiul sau "mălaiul"' [anonimizat] "popușoiul" a [anonimizat] a ramas neprășit datorită faptului că locuitorii țării au fost trimiși să
îndeplinească diferite obligații pentru annata rusă (transporturi , făcutul fănului). În
cazul ținutului Tec�ci, locuitorii nu au timpul necesar să strângă grâu! [anonimizat]. [anonimizat]. Raportul men�[anonimizat], ex.istând speranța unei recolte bune.
Documentul menționează pe lângă culturile de cereale cunoscute astăzi (grâu,
orz, porumb), și pe cele de mei sau de ,,mălai", sau ,,mălaiele", așa cum mai este
consemnat în text. Documentul surprinde fenomenul de restrângere teritorială a
acestei cultw·i numai la partea centrală și sudică a Basarabiei: [anonimizat] "olaturile Basarabiei", "olaturile" fiind teritoriile care între 1484-1806 [anonimizat], exprimată sub forma ,,nici
un fel de alișveriș", a contribuit la accentuarea situației negative din agricultura
Moldovei din acest an și din următori i. Astfel, [anonimizat]-[anonimizat], cât și pentru plata taxelor și
impozitelor. La toate acestea s-au adău�[anonimizat] .
[anonimizat] :
[anonimizat] ([anonimizat], făn, lemne), livrările de
produse agroalin1entare, [anonimizat].re�erea stațiilor de poștă și a
[anonimizat] o [anonimizat].
Au existat și situații "fericite" [anonimizat], [anonimizat]1e sau satisfăcătoare în anul180819•
Rezultatul prelungitei ocupații militare țariste cumulate cu efectele diferitelor
calamități naturale sau fenomene climatice cu impact negativ asupra agricultu rii au
declanșat foametea din 1809, care a [anonimizat]. Fenomenul foametei s-a
declanșat, deși a avut loc intensif icarea și prelungirea campaniei agricole20.
18 T.G. Bula!, Starea țărănimii moldovene supt ocupația ruscască(1808), în Arhil-e/e Basarabiei,
Chișinău, anul!, 1929, nr 4, oct..<Jec., p. 24-38.
19 D. Zaharia, op.cit., p. 59.
20 [anonimizat].cit, p.255; [anonimizat].cit., p. 130, nr. 62.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
342 Constantin Tofan
În martie 1809, o însemnare din Bucovina menționează scwnpetea fănului și
faptul că "vacile și oile au zăcut de limbare". [anonimizat],
[anonimizat] s-a adăugat epizotia au fost determinate de cauze
naturale și nu de ocupația militară țaristă21• Anul 1809 s-a [anonimizat], prin creșterea generală a prețurilo�2, determinată
atât de recolta insuficientă cât și de prezența unui mare nwnăr de militari străini.
O altă mărturie referitoare la situația anului 1809, [anonimizat], au fost văzuți "[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], pieriseră, și lemnele
erau de lipsă la spitaluri"2 3. Informația este deosebit de importantă deoarece
demonstrează faptul că o bună parte din animalele de trac�une au murit datorită
muncilor extenuante impuse de autoritățile militare. [anonimizat], ajungându-se ca
oamenii să înlocuiască animalele de tracțiune.
[anonimizat] 1809 s-a carcterizat printr-o
[anonimizat] 17 decembri e, [anonimizat]
,,zbicit" 4• [anonimizat] 5 februarie 1810, când a "plouat cu piatră cât ouăle", după cwn scrie "papa Sandu
ot Cojani în zilele muscalului"2 5•
În primăvara anului 181 O, a avut loc restrâ.[anonimizat]
(podvezi, transporturi) și a [anonimizat]. [anonimizat], au determinat declanșarea
foametei din acest an.
Foametea s-a manifestat și în Bucovina. Astfel, Vasile Țintilă din Cernăuți
menționează că "la anul 181 O au fost foamete", deci într-o zonă în care efectele
ocupației militare țariste nu s-[anonimizat] a fost op1ită, s-au limitată la cantități
insuficient e26• [anonimizat], wm din ,,Duminica Slăbănogului" (a doua duminică din Postul Paștelui) și
cealaltă "în joia de dinainte de Ispas"27(înainte de Înălțarea Domnului). [anonimizat]-a doua ninsoare a [anonimizat].
Se poate considera că deceniul 1801-181 O a avut o [anonimizat], dar și a climei. Astfel, în acest deceniu,
21 [anonimizat].cit., p. 129, nr. 60.
22 [anonimizat].cit., p. 268.
23 [anonimizat]-lea, [anonimizat], [anonimizat], 1932-1933, p. 5.
24 Ilie Corfu.�. op.cit., p.l29, nr. 61.
2� Ibidem, p. 130, nr. 66.
2� Ibidem, p. 130, nr. 67.
27 Ibidem, p. 129, nr. 62, 63.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.[anonimizat] 343
agricultura de pe teritoriul Moldovei a CW1oscut o [anonimizat], dar și de desf'[anonimizat] 1806-
1812 și mai ales de consecințele negative ale ocupației militare țariste din perioada
respectivă.
[anonimizat] l'agriculture dans la premiere decennie du XI)C
[anonimizat] l'evolution de l'agriculture sur le territoire de la
Moldavic dans le premiere decennie du XIX' siecle. On a [anonimizat] 1806-1812 pour l'agriculture de
ce territoire.
On a distingue deux intervalles defavorables pour l'evolution de l'agriculture
pendant cette periode. Le premier se deroule entre les annees 1804-1806, quand
l'agricultur e a ete influencee negativement par l'evolutio du climat. Le second se deroule
entre les annees 1807-1810, quand l'agriculture a [anonimizat], surtout, par l'occupation militaire tsariste.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
UN POEM DRAMATIC DIN ANUL 1802 DESPRE ASASINAREA
ÎN ANUL 1777 A [anonimizat],
[anonimizat] a domnit o dată în Țara
Românească ( 1768-1769) și de două ori in Moldova ( 1764-1767; 1774-1777).
[anonimizat]-turc din perioada 1768-1774 s-a [anonimizat], care a avut importante urmări
pentru Țările Române. Una dintre ele a [anonimizat]-turce -i-a [anonimizat] 7
mai 1775, [anonimizat] a [anonimizat] s-a numit Bucovina.
[anonimizat] a protestat energic împotriva înstrăinării
acestei părți a Moldovei. [anonimizat] a hotărât ca domnul să fie ucis.
Pentru asasinarea lui, a fost trimis la lași un capugiu turc cu câțiva insoțitori .
Autorul poemului la care ne referim a descris in versuri modul cum a fost
asasinat Ghica vodă. Capugiul și însoțitorii lui au ajuns in Iași la sfărșitul lunii
septembrie 1777 și s-[anonimizat], la Beilic. [anonimizat] l-a [anonimizat], [anonimizat] .,doftor".
[anonimizat] 1-a informat că va merge el ia Beilic. A mers, intr-adevăr,
însă fără să ia o [anonimizat]. A ajuns în timpul
nop�i și a [anonimizat] 1-a primit cu o bucurie prefăcută.
[anonimizat], [anonimizat] .Putut să-I apere – [anonimizat] a fi serviti cu tutun și cafea. [anonimizat] a
deschis o tabacheră și i-a întins-o domnul ui. În momentul când Ghica vodă s-a [anonimizat] 1-a înjunghiat în spate cu hangeru l. Apoi I-au lovit
cu cuțitele și câțiva bostang ii. [anonimizat] a muri, a
[anonimizat], ca să se salveze.
[anonimizat], pe care
l-am transliterat din grafie chirilică în grafie latină.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.[anonimizat] 345
Anexă
ISTORIE DOMNULUI RĂPOSAT GRIGORIE GHICA. ȘI AU SCRIS
c . ……………….. N ………………….. 1 LA VELET 180211
Vrându să arăt și să grăescu
De mira1·e mă nimerescu
A ști grăi nu mă pricep
Nu știu de unde să Încep.
Sa fac o falnică vorbă ·
be�pre domnul Ghica vodă
Ce/lăudat și vestit
La ce .\[ârșit au venit.
O limbă ritoricească
Trebuendu ca să vorbescă
Sa arate această Întâplare
Grosnică și de mirare
Din care s-au cunoscut
Halul(?) numit cel deșărtu.
Și cum n-are nice un bine
Lume statorcă (?) În sine
Săjudec_e ori ce omu
lntăplare acestui domnu.
Ca să vază În nalta stare
Cea gre primejdie mare.
Era plin de bucurie
Luundu a treia=· domnie
Și vreme câtă au domnit
Cu mare nădejde s-au hrănit
Și nevrându el ca să știe
La ce sji:irșit va să vie.
Nice pute să s<ă> păzască
De un ……………. x Împărătescă
Cânduforă veste I-au agiunsu
Primejdie pe ascu<n> s
[anonimizat]-u pierdut tote.
Și nu de morte firescă
Ce de sabie turcească.
S-au vestit in țara Iotă
Cum că vine <de> la P011ă
Un capigiu rănduit
Și conace e-u gătit.
Dar nime nu știe bine
Cu ce găndu și trebă vine.
Numai Vodă au zis că știe
Răspunzând u in spătărie
Fiindu boerime toată
Și obicinuita glotă
Cu o săptămână Înainte
Auzindu aceste cuvinte:
-,,Acestu capigiu ce vine
faste prietin cu mine Și-i n·imes ca să vestescă
Din poruncă împărătească
Și nu-i grijă de războiu
A ice În țară la noi".
După ce au atdt
Nalasanta (?)au venit
Ce s-au n·imes innainte
Halaiu cu domnescă cinste
Ca să facă intipinare
Fiendu beiu și agă mare
Și cu cinste să-I priemescu
Capre o slugă inpărătescu.
Și intrăndu in oraș
Acestu prieten ucegaș
Mergăndu cu al său calabălăc
La casile de beilic
Sănbătă dacă au venit
Vezi ce vicleșugu au găsit:
Au zis cum că-i bolnav: [anonimizat]-I eate
Dândului Vodă in știre
Cum că-i bolnav: [anonimizat]
A vănd să grăescu multe
Trebi mari și lucrnri innalte
Șifermanu să-i arate
Dar nu pote pentrn bolă
Că nice din pat nu să scolă.
Vodă, auzindu, I-au crezut
Ca căndu I-ar fi și văzut.
Și ne avându nice un prepus
I-au trimis acestu răspuns:
[anonimizat].
Di arfi spus direptu Fotache
Precum i-au spus Gan·ilache
Pote ar.fi priceput
Chipul mo11ii cel pi ascun.s.
Da' ce să zicem mai multe
Ceasul m011ii au sosit.
Duminică, in de sară
O, ce ceas și zi amară!
Pornncindu ca să gătescă
Careia sa cea domnescă
Cu atâta grabă mare
Ca cându merge la prinblare
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
346
Adică zice și intreba Și lesne /-au amăgit
Ce au adus careta in grabă Precum s-au nădăjduit.
[anonimizat], E-u luat la cafigiu
Au rămas domna plăngăndu Adică ca să-i censtiscă
Că e-u zis ca să nu margă Pe rândue/a turcescă
Pănă n-a [anonimizat],
Acestu turcu așa numit Ca să nu ste la perdele
Cu ce ponmcă au venit. Căndu vor auzi strigare
Dar fiendu mai innainte Să nu.facă fllrburare. ·
La nimic nu vre să asculte. Unii turci șăde la uși
Nice arunce n-au ascultat Alții in cămări ascunși
Acestu folositoriu sfat Precum era ponmciți
Dar cându au jos tu să purceadă De cu vreme rănduiți.
Tuficgiu-pașa întrebă: Atunce au intrat in casă Ioan Murariu
-.,A.fendi, ar fi bine Acei care să ………………. x
Să mai ei oameni cu mine Și ușile inchizăndu
Măcar cățieva tuficegii Au stătut cu toții rănd.
[anonimizat] o [anonimizat] L-au cuprins o gre sudore.
Al doi le cămărași". Și atunci} au cunoscut
Arunce Vodă au răspuns: In lațul care au căzut
-.. [anonimizat]-ajuns. Și-n care a scăpa nu pote
Și să nu mai mergă nime Și sfărșit este aprope.
Deshti săntu eu și cu mine Ce e-u zis, Cltm I-[anonimizat] n-am să mă bat cu nime ". [anonimizat] m-am întănplat.
Și așa. [anonimizat] o deșchide
La casile de beilic. Și la Vodă o intinde.
Bostangei<i> să gătise Și când Vodă s-au plecat
Precum li să paroncisă Adică să e tăbac
Și e-u eșit innainte Făcu sămnula hăzdunant!
L-au intipinat cu censte. Să lovască cu hangeml.
[anonimizat] /ovincf.u-1 drepht in spate
Sprijănindu-1 de supsuoră li dede o rană de mm1e.
Unul il țăne de pole -.. Aman, afimdi!-[anonimizat]. Fie-[anonimizat] s-[anonimizat] s-au dus Nu-m<i> lăsa casa pustie!"
I-au făcut destul amar Dar cene vre să-I asculte
Acestui prietin (?) ………… ·' Sau să vii să-! ajute
L-au primit cu bucurie Căci indată cei/ați bostangii inannați
Arătăndu-i prietenie. [anonimizat].
Darfit mai cu de dinsul V odă puțin s-au luptat
Era pentru că !-au prinsu Pănă și o forestă au sparht
Făcăndu multă voi<e> bună Vrându să iasă și să scape
Că I-[anonimizat].
x =Cuvinte ilizibile. Cele a căror citire este nesigurA sw1t [anonimizat] a [anonimizat]. 69 1 1802.
xxx. A [anonimizat] o socotim și pe cea din Ț3111 Românească.
NOTĂ: Manuscrisul are 7 pagini și a fost donat de W1 Iancu Simion.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.[anonimizat] 347
GLOSAR
AGĂ ÎMPĂRĂTESC= [anonimizat] a
anunța mazilirea unui domn.
"AMAN, EFENDI!" =expresie turcească prin care un osândit la moarte implora săi se cruțe
viața.
BEILiC =casă din Iași sau București în care erau găzduiți solii importanți ai sultanului.
BOST ANGiU = ostaș turc pedestru.
CAFEGiU =persoană care ii servea cu cafea pe domni și pc demnitarii turci.
CALABAL ÂC= bagaje multe.
CAPIGiU-BAȘĂ (sau CAPUGi U-BAȘĂ) =dregător turc trimis de sultan în Moldova sau
în Țara Românească pentru a instala sau a mazili un donm.
CARET Ă = [anonimizat].
CĂMĂRAȘ =dregător la Curtea domnească .
CIUBUC = [anonimizat].
CONAC = casă amenajată pentru hrana și găzduirea dregătorilor turci care veneau cu diferite
treburi în Țările Române.
COPII DE CASĂ= fii de boieri care slujeau la Curtea domnească a Moldovei.
EFENDI =titlu de noblețe pus după numele înalți lor dregători turci din epoca medievală.
FIRMAN = [anonimizat].
HAN GER (sau HAM GER) = [anonimizat].
LIMBĂ RITORICEASC Ă =talent oratoric.
SP Ă TĂRIE= sala de ședințe a Sfatului (Divanului) domnesc din Moldova medievală.
T ABAC (a bea)= a fuma tutun.
TABACHER Ă= [anonimizat], în care fumătorii își țineau tutunul.
TUFECCI – BAȘĂ = [anonimizat] a domnilor fanarioți din Țările Române.
Un poeme dramatique de 1802 [anonimizat] 1777
Resume
Dans cet at1icle il s'agit d'un poeme cn vers de 1802 ou l'on dccrit l'[anonimizat]. Il a ete assassine pour avoir
proteste en 1775 lorsque le sultan a cede ă l'[anonimizat].
Le manuscrit en question se trouve ă la Direction Dcpartementa le Bacău des Archives
Nationalcs.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
348 Ioan Murariu
D. J. A. N. Bacău, fond Manuscrise, 691 1802, p. 1.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
CĂIMĂCĂMIA DE TREI DIN TARA ROMÂNEASCĂ
'
OCTOMBRIE 1858-IANUARIE 1859
[anonimizat]-naționale,
unirea Moldovei cu Țara Românească a generat o [anonimizat], care a [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. În câmpul ideologiei politice s-[anonimizat], liberale sau conservatoare .
[anonimizat], aici, la 24 ianuaric/5 februarie 1859. [anonimizat], [anonimizat], practic,
[anonimizat] i-a surprins și i-a depășit.
Lucrarea am structurat-o în două părți: Contextul politic intern și Convenția
de la Paris și Activitatea căimăcămiei de trei din Țara Românească.
Contextul politic intern și Convenția de la Paris
Ideea unirii principatelor Moldova și Țara Românească este anterioară
revoluției pașoptiste. ,,Problema românească" a făcut un pas decisiv spre
individual izare în timpul anului 1848, [anonimizat],
însă, "[anonimizat] o
[anonimizat] 1856"1• [anonimizat]. Lupta pentru Unire s-a conturat atât ca o
[anonimizat], pasiuni, [anonimizat], cât și ca o confruntare cu Europa.
Formațiunile politice din toamna anului 1858, [anonimizat], [anonimizat] ,,roșii",
[anonimizat].
[anonimizat] "partidei Ghica", în fapt grupării
strânse în jurul "bătrânului" [anonimizat]
1834-1842 și caimacam al Țării Românești între 1856 și 1858. Contemporanii I-au
1 [anonimizat] (1830-1853), în l. Agrigoroaiei, Gh. Buzatu, V. Cristian (coordonatori ), Românii în istoria
universali. [anonimizat], 1988, p. 185.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
350 [anonimizat] s-a [anonimizat], [anonimizat], prin caracterul său
de "om slab și influența bil". [anonimizat]-se, însă, în relații tensionate cu o [anonimizat], "oarecum purificat prin botezul focului
revoluției pașoptiste"2, era circumscris condiției sale aristocratice. Omul de bază al
"partidei Ion Ghica" a fost Ion Bălăceanu. Familia Cantacuzinilor a fost, [anonimizat](ă, [anonimizat], [anonimizat](ă (Ghiculeștii,
[anonimizat]), fiind o [anonimizat] s-[anonimizat].
Cea mai puternică grupare rivală a ,,naționa lilor radicali" era, însă, cea a fraților
Știrbei și Bibescu. Barbu, [anonimizat], [anonimizat], căsătorit cu Zoe Brâ ncoveanu. Cei doi frați erau ataca� atât de oamenii
politici din interior cât și de repreze ntanți ai puterilor. [anonimizat].
De cealaltă parte, "partida națională" [anonimizat]. Contemporani i văd grupări le
politice ca pe "partide personale", "partida separatistă" și "partida nalională" 3.
Liberalii radicali sau ,,roșii" sunt mai puternici in centrele urbane din Țara
Românească decât in cele din Moldova și au în fruntea lor oameni anirnați de "duhul
revoluționar" (C.A. Rosetti, [anonimizat], 1.1. Filipcscu).
Periodice politice din București continuă să reflecte interesele "partidei
naționale": [anonimizat] C.A. Crețulescu, România lui
C. Bossianu, Naționalul lui V. Boerescu, Românul lui C.A. Rosetti, Dâmbovița lui
Dimitrie Bolintineanu 4•
Avangarda mișcării de recuperare națională a [anonimizat] 1858, pentru triumful idealului național, a [anonimizat] "partidei naționale", cât și pcntm cei ai
celorlalte partide sau gmpări . Rezultatul concret al acestei situații um1a [anonimizat]-o nouă etapă istorică.
[anonimizat] 1858, la Paris, s-[anonimizat] 1856, [anonimizat]-hoc, [anonimizat] , [anonimizat] "problemei româneș ti". [anonimizat] 7/19 august
1858, cuprinzând 50 articole și o lege electorală în 23 artcole,este, așadar, subsecventă
Tratatului de Pace de la Paris. [anonimizat]
� T.W. Riker, Cum s-a înlăptuit România. Studiul unei probleme internaționale (1856-1866).
București, 2000, p. 35.
3 [anonimizat] (1856-1859), Iași, 1995, p. 78.
4 [anonimizat] (1856-1864), [anonimizat], 1%2, nr. 3, p. 672-673.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Căimăcămia de trei din Țara Românească 351
[anonimizat] a stat în "puterea
nației adevărate de a-1 depăși"5• Noua "Constituție" [anonimizat], era mai înaintată. Separarea
administrativă era asigurată de existența a [anonimizat], [anonimizat], într-o
[anonimizat] -[anonimizat]. O analiză riguroasă și largă a fost publicată de către Vasile
Bocrcsc u, ,,muntean destoinic", care arată că domnitorii aveau să întârnpine greutăți
mari din partea Adunărilor și susținea că ingerinta puterii suzcranc era prea mare în
problema apărării naționale. [anonimizat]-se la articolul 2 (autonomia),
aprecia: "[anonimizat] a fost proclamat. [anonimizat], să facem restul; [anonimizat]-a arătat că
unirea este cu putință' .ti. [anonimizat],
parcă, în contrasens cu principiile fundamentale literale enunțate în articolul 46, [anonimizat], [anonimizat] a
[anonimizat]. [anonimizat], să
folosească în interes propriu stipulațiile convenției. Ei s-au sprijinit pe convenție dar7
[anonimizat], într-o [anonimizat]
(moderat, insuficient) al acesteia. Acest regim ,,hibrid", de compromi s, [anonimizat] a celor două state. Voci din tară sesizau rolul ei
confuz și "primejdios", totodată: ,,[anonimizat]. Să alegem dar deputați buni și
constituția de la 1858 [anonimizat], nația română în concertul european'.s. [anonimizat] C. Brătianu stăruia asupra necesității alegerii unor deputa� care să
reprezinte o "garanție pentru viitor"9•
Prin articolul 49, [anonimizat], fiecare, [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] 1856.
Termenul "căirnăcărnie" este forma turcească a celui de "locotenentă
domnească". [anonimizat] (locțiitor, vremelnică
ocârrnuirc ). Regulamentele impun numărul de trei membri ai căimăcăm iei. Dar, în 1848
și în 1856, se procedează la o [anonimizat]-[anonimizat] o manevră a turcilor. Convenția
5 [anonimizat] (1859) po,·[anonimizat], 1909, p. 95.
6 [anonimizat],•i [anonimizat], VII, București, 1889, p. 409.
7 [anonimizat] a puterilor semnatare ale Tratatului de la
Paris (1856) [anonimizat]/, XXXll/2, 1985, p. 521.
H C.A. Roseni, [anonimizat], [anonimizat]. 78, 2/14 octombrie 1858,
[anonimizat], p. 475;
9 Ion C. Brătianu, Declararea, [anonimizat]. 81, 13/25 octombrie 1858, [anonimizat], p. 512.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
352 [anonimizat] a pregăti cadrul alegerii
Adunărilor Elective și a domnilor.
Firmanul imperial pentru Țara Românească precizează atribuțiile
caimaca milor Emanoil Băleanu, §eful Departamentului Dinăuntru (Ministerul de
Interne), [anonimizat], mare
logofăt al Dreptății (Ministerul de Justiție). Primul oficiu al căimăcăm iei Țării
Românești "întemeiată pe patriotice simțăminte și liniștitul caracter al românilor"
cuprinde sarcinile ce îi revin, "delicate și grele" având în vedere ,,lupta și neîncrederea
ce de la o vreme încoace bântuie toate partidele" 10•
Nu putem analiza activitatea administrativă a [anonimizat] 1858 până la începutul anului 1859, fără a [anonimizat],
psihologic, [anonimizat]� specifice
apartenenței la o anumită clasă socială.
Familia Băleanu are originile legate de cea a [anonimizat]. Numele ei vine de la moșia de stăpânire ,,Bălenii" din �[anonimizat]-lea. Boierul Emanoil sin Grigore banul Băleanu
(1794-1862) a fost căsătorit de trei ori: cu domnița Catinca Șuțu (decedată), cu
principesa Alina Bagration care 1-a [anonimizat] u. O caracterizare interesantă o realizează Dimitrie
Bolintin eanu: "privindu-1, putem vedea în el to� eroii imortalizați de Moliere.
[anonimizat]-[anonimizat], privilegiile, [anonimizat]"11•
[anonimizat] 1858, [anonimizat]1e, [anonimizat]. Ioan Manu (1803-1874) [anonimizat] 1632 în Țara Românească. [anonimizat]. Băleanu, [anonimizat]. Pentru el, "guvernul care sosește ultimul are totdeauna dreptatc" 12. [anonimizat], [anonimizat] 185813•
Ioan Alexandru Filipescu (1811-1863), [anonimizat]. Se trage din marele boier Drăghici (1540), vomicul de la
Mărginen i, [anonimizat], care a [anonimizat]. Caimacamul este
caracterizat ca o personal itate ștearsă; [anonimizat], a se ridica mai presus de interese le
celorlalți doi. [anonimizat] o [anonimizat], a căpătat un oarecare renume . [anonimizat], [anonimizat]
10 Ofisul căimăcămiei pentru secretarul statulu� [anonimizat], nr.l, 18/30 octombrie
1858, [anonimizat] , nr.3, 4 noiembrie 1858.
11 Dimitrie Bolintineanu, L' Autriche, [anonimizat], Paris, 1856, p. 76.
12 Ibidem, p. 95.
13 L. Beclard către Ed. Thouvenel, București, 28 octombrie 1 9 noiembrie 1858, in Documente privind
Unirea Principatelor (in continuare se va cita DUP), VI, Corespondență diplomatică franceză
(1856-1859), București , 1980, p. 259.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Căimăcămia de trei din Țara Românească 353
ansamblu, este "[anonimizat]"14•
Noii caimacarni sunt contestați atât în momentul numirii cât și pe parcursul
activității lor. [anonimizat], dorințelor
ascunse dar și credinței sincere că cei trei nu vor servi cauza națională. Cei mai
,,huliți" au fost Em. Băleanu și 1. Manu, [anonimizat] "partidei naționale " și chiar dezaprobarea unor agenți străini.
Moldovenii, [anonimizat]:
.. de ce idei sunt însuflețiți? Ce sistem vor adopta? Se vede că de la principele Știrbei
au învățat și dunmealor măiestria de a [anonimizat], oameni ai negurelor" 15•
[anonimizat], [anonimizat], ultraconservatoare,
amintind de dușmanii revoluției de la 1848, [anonimizat] ,,roșii" pribegeau prin Europa. 1. [anonimizat]. Băleanu făcuse deseori ,,rol dublu" și amintea de o boierime deposedată acum de
privilegiile ci. Poate singurul. l.Al. Filipescu, primea oarecum simpatia publicului.
,,Partida națională'' [anonimizat], pentru a [anonimizat] o [anonimizat] o [anonimizat], ca și ale lui Alexandru Dimitrie Ghica.
[anonimizat], începu o nouă și
decisivă luptă pentru Unire. Convenția de la Paris a [anonimizat] a [anonimizat].
[anonimizat] 18 octombiie/3 0 octombri e
1858, urmau să funcționeze până la confirmarea de către Poartă a donmitorului ales
de Adunarea Electivă. [anonimizat]�a
politică a [anonimizat] : Em.
Băleanu, partizanul lui Gh. Bibescu, LAI. Filipescu al lui B. Știrbei, iar l.[anonimizat] 16• [anonimizat], al miniștrilor provoacă atât reacția cons ulilor
străini din capitală cât și nemulțumirea "partidei naționale". Primul ofis al
căimăcăm iei interzice formarea unor adunări "tulburătoare", iar "predicările și misiile
politice sunt cu totul oprite"17•
" L. [anonimizat], 18/30 ianuarie 1858, [anonimizat], p. 735.
'' 1. Maiorescu către D.A. Sturdza, București, 13/25 octombrie, [anonimizat], p. 432. ,. [anonimizat], 13/25 octombrie 1858, [anonimizat],
Rapoartele consulatului Austriei din București (1856-1859), București, 1997, p. 500-501. '' Ofisul nr. 15 [anonimizat], 24 octombrie/5 noiembrie 1858 (publicat in
/[anonimizat]. 86, 27 octombrie 1858), [anonimizat], p. 616.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
354 [anonimizat], a fost
publicarea instruc�[anonimizat], actele ce trebuiau depuse pentru a face dovada
calită�lor. [anonimizat] 1 000-1800, timp de
2-3 zile, până la încheierea scrutinului.
O primă "defecțiune" [anonimizat]-o [anonimizat]. Filipescu, [anonimizat] o prevedere în
f [anonimizat]. Caimacamii propun Poi1ii să se
alcătuiască două liste cu numele candidaților (siguri și îndoielnici), a doua urmând a fi
analizată de Poartă. [anonimizat], [anonimizat]
,)iniștea" atât de dorită de guvern. [anonimizat]. Se așteptau semnale de la București. Starea de indignare aproape generală
era evidenta și pentru străinii aflați la București: ,,Ea [căimăcămia n.ns.] își arogă
dreptul de a face legea în contra Convenției de la Paris.[ … ] Este o mare greșeală din
partea lor. Scena din 1857 din Moldova se va repeta acum în Valahia. [anonimizat]. [anonimizat].Dim. Ghica."18• Lunile noiembrie și
decembrie au fost marcate de cotele maxime atinse de tensiunea dintre căimăcămie și
"partida națională" și nu numai. [anonimizat], dezaprobarea față de modul în care căimăcămia interpreta stipulațiile
electorale ale Convenției și abuza de funcțiile pe care le deținea. Pe porțile caselor
celor doi caimacami ultraconscrvatori , I. Manu și Em. Băleanu, erau lipite texte
incendiare : "Caimacami ! Frați bandiți![ … ] atrageți asupra voastră blestemul
poporului român [ … ] se pregăteș te răzbunarea care este spânzurată peste capetele
voastre."19 [anonimizat]. Fuad-Pașa, [anonimizat], [anonimizat], adăugând, [anonimizat] a "violat dispozi țiile tirmanului
printr-o interpretare fortată". Majoritatea căimăcămiei justifică acțiunile ca fiind
legale și ne�[anonimizat], în cazul dezavuării ci de
către Poartă-0.
Întrucât dezbinarea din sânul căimăcăm iilor din Moldova și Țara Românească
luase o [anonimizat], Poarta hotărî să supună
întreaga chestiune a ambasadelor puterilor garante la Istanbul. Ca decan al
ambasador ilor, H. Bulwer, convoacă o [anonimizat] 27
noiembrie. Nota acesteia a fost adoptată pentru ambele capitale: [anonimizat], 22 noiembrie/4 decembrie 1858, in DUP, m, Corespondența
�oliticA internA (1856-1859), București, 1963, p. 446-447.
9 Dimitrie A. Sturdza, Însemnătatea divanuri1[anonimizat], [anonimizat] t. XXXIV, 1911-1912, București, 1912, p. 317.
20 [anonimizat], 26 noiembrie 1858, [anonimizat], p. 528.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Căimăcămia de trei din Țara Românească 355
să fie subordonate aprobări i majorității dar trebuia să se țină seama și de părerea
caimaca mului al cărui departament era in cauză. Însă, acest Memorandum nu a fost
ratificat datorită opozitie ministrului de externe al Austriei, K. F. Buol.
[anonimizat] a
[anonimizat], petiții, adunări . La București se desîașura o [anonimizat] . Un amplu protest
adresat puterilor garante purta 80 de semnături. Partida Ghiculeștilor și "partida
na�ional-moder ată'' își adăugau protestele și acuzcle lor la acelea ale "pa1tidei
naționale" (aripa radicală). Consulul francez, L. Beclard relata contelui Al. Walewski:
"[anonimizat], n-au fost
uniți. Prusia consideră ca guvernul interimar și-a [anonimizat]. Giers se arată mai rezervat" 21•
[anonimizat], cele mai multe cu simpatie pentru "partida
națională ", [anonimizat], Argeș, București. Aici, din totalul de 308
persoane, cele 87 eliminate reprezentau 28% din numărul alegătorilor2• Mai
zgomotos a fost cazul scoateri i de pe liste a [anonimizat] o
mare aderență la opinia publică: Cezar Bolliac, C.A. Rosetti și V. Boerescu.
Intepretarea divergcntă a dispozițiilor electorale ale convenției și a contestați ilor
marchează ruptura definitivă intre caimacam i. Conflictul se acutiza prin introducerea
unui Regulament al presei care rest abilea cenzura tipăriturilor. LAI. Filipescu
reprezenta ,.minoritatea " căimăcămiei, [anonimizat]. [anonimizat], din interpretarea diferită ([anonimizat], interpretarea celor doi caimacami, I. Manu și
Em. Băleanu) a [anonimizat] "venit". ,,Majoritatea"
[anonimizat], însă consulii străini și caimaca mul LAI. Filipescu susțineau ideea
venitului real. Demersuri le consulilor către ambasadorii de la Constantinopol
prezentau situația din Țara Românească drept una "anarhică" [anonimizat], [anonimizat] . Să adăugăm și scrisoarea lui Dimitrie
Brătianu către Al. Walewski in care i se plânge că "principiul independenței
tribunalelor era violat de ofisul" dat de cei doi caimacami.23 [anonimizat], R. Colquhoun, [anonimizat]-i să renunțe la hotărârea de a îndepărta de pe listele
electorale numele persoan elor care se aflau deja pe acestea. [anonimizat], [anonimizat], represive, angajând trupe in mai multe
districte.
11 L. Beclard către Al. Walewski, București, 15 decembrie 1858, [anonimizat], p. 167.
�2 Constantin C. Giurescu, [anonimizat], Bucuresti, 1960, p.349 (in continuare se va cita SUP).
23 Dim. Bră1ianu către Al. Walewski, București, 7 ianuarie 1859, [anonimizat], p. 204.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
356 Nicoleta Chirică
Lupta corifeilor "partidei naționale" a îmbrăcat și fonne publicistice. [anonimizat], după
instalarea căimăcămiei. Datorită instaurării cenzurii asupra presei de către
căimăcămie, C.A. Rosetti, indignat, [anonimizat]: ,,[anonimizat] a cărui opinie are greutate" 24• [anonimizat], ziarul politic
,,roșu". [anonimizat] 23 decembrie 1858, [anonimizat], pentru strângerea rândurilor in jurul "partidei naționale", prin articolele
scrise in aceeași maniera vulcanică și indreptate împotriva celor doi caimacami
ultraconservato ri.25 Măsurile de cenzură și uneltirile caimacamilor reacționari s-[anonimizat], ineficiente. Dâmbovița lui Dimitrie Bolintineanu și
Naționalul lui V. [anonimizat] , purtând corespondența cu cititorii pe subiectul alegerilor. Foile combăteau
atitudinea servilă a unor români față de anumiți candidați. [anonimizat], ironizau și criticau nepăsarea unor cetățeni cu
aceste drepturi ([anonimizat]). [anonimizat]: ,,Poporul e prea nemulțumit și murmurul e
general de la Tumu până la Focșani"26.
Cearta caimacamilor a [anonimizat],
agita�e, dezordine, proteste, [anonimizat] o consecință a "inep�ei și
perfidiei celor doi caimacami" 27. Ziarul Steaua Dunării publica lista deputa�lor
colegiului marilor proprietari din Țara Româneasc ă: Ilfov -Al.Dim. Ghica și Dimitrie
Ghica; Brăila -1. Slătincanu, Gr. Filipescu; Buzău -1. Marghiloman, Gr. Hrisoscolcu;
Focșani -1. Cantacuzino, Scarlat Fălcoianu; Vlașca -N. Asachi, N. Tătămnu;
Mehedinți -1. Filișanu, N. Bibescu; Prahova -1. Cantacuzino, G. Filipescu; Gmj –
Gheorghe Bibescu; Telconnan -R. Golescu; Romanați -Gh. Știrbei. [anonimizat]: [anonimizat] 1. [anonimizat]�8. [anonimizat] 21 decembrie/2 ianuarie, [anonimizat]29, aparținând "partidei naționale" și partidei aliate ci, a
Ghiculeștilor. Cuprindea pe viitorii trei deputați ai capitalei: N. Golescu, C.A. Rosetti,
V. Boerscu, pe juriștii C. Bossianu și Gh. Costaforu, pc beizadea Dim. Ghica și
24 Dim. Bolintineanu, [anonimizat](a, 1858, apud 1. Lupaș ș.a., Bibliografia analiticA
a periodicelor românești, 11/1 (1851-1858), București, 1972, p. 70.
25 C.A. Rosetti, [anonimizat], București, nr. 107, 28 decembrie 1858, [anonimizat], p.l84.
2h Dan Dc1indei, [anonimizat] a Țării Românești (1459-1862), București,
1963, p. 222.
27 [anonimizat], 17/29 ianuarie 1859, [anonimizat], p. 476.
lH Corespondența din București adresată ziarului Stecma Dunării, 10/22 ianuarie 1859, București, in Acte
�i documente, VIII, p. 431.
9 Constantin C. Giurescu, SUP, p. 355-356; [anonimizat], 4 ianuarie 1859, [anonimizat], p. 583.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Căimăcămia de trei din Țara Românească 357
[anonimizat] I. Hagi Tudorache, "angrosistul", Romanov,
[anonimizat]. [anonimizat] s-au destașurat în
ziua de 12/24 ianuarie, între orele 900 și 2030• În unna lor, N. Golescu obținea 187
voturi, C.A. Rosetti, 184 voturi, V. Boerescu, 151. Caimacamul LAI. Filipescu,
[anonimizat] 52 [anonimizat]30• Delegații alegătorilor primari din Ilfov alegeau pe juristul C. Bossianu.
[anonimizat] ,.partidei naționale ", [anonimizat], pentru "partida conservat oare", [anonimizat]1[anonimizat], în
funcție de opțiw1ile pentru candidații la tron.
[anonimizat] o propagandă intensă în
vederea alegerilor. Ex-[anonimizat]. [anonimizat],
!acute în ultimele zile ale guvernului lui I. Ghica, totuși , căimăcămia s-a [anonimizat] o
[anonimizat] N. Golescu și grupul Știrbei
Bibescu. ,,Dinastia cabalină ", [anonimizat],
[anonimizat]: dispunea, [anonimizat]. [anonimizat] o [anonimizat].
[anonimizat], prin Oflsul
nr. 135, lista candidați lor la domnie. [anonimizat].
Lista cuprindea pe: banul Em. Băleanu, logofătul Justi�ei 1. Slătineanu, logofătul
Justiției 1. Oteteleșanu, vornicul C. Cantacuzino, logofătul Cultului S. Crețulescu,
vornicul l. Văcărescu, logofătul Justiției C. Bălăceanu, fostul prinț Gh. Bibescu, aga
I. Cantacuzino, fostul prinț B.D. �tirbei, banul C. Ghica. Fostul prinț Dimitrie Ghica
fusese scos de pe listele electorale 1• [anonimizat] o adunare , conform art. 13 [anonimizat]-o astfel de adunare națională demonstrează
incapacitatea celor doi de a [anonimizat] "umbre" ale trecutului.
Vestea evenimentelor din Moldova a provocat o oarecare agitație în Țara
Românească și "partida națională " a pregătit un banchet în ziua de 7/ 19 ianuarie 1859,
[anonimizat]. La 14/26
ianuarie 1859 [anonimizat], delegația trimisă de
Adunarea moldoveană să obțină ratificarea acestei alegeri. Deputăția se alcătuia din
10 R. Colquhoun căn-e H. L. Bulwer, București, [anonimizat], p. 900. Consulul regreta și excluderea e circa
20 [anonimizat] o capacitate de mw1că, practice, care ar fi adus o mare connibuție la
lucr.irile viitoarei Camere.
11 Ofisulinaltei căimăcămii a Valahiei, [anonimizat], nr 13, 12 ianuariel859, p. 49.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
358 Nicoleta Chirică
C. Negri, N. Catargi și colonelul Mavrichi 32. Pe parcursul celor patru zile cât a [anonimizat] "partidei naționale" valahe. Eder mărturisea
lui Bulwer că Țara Românească va sus�ne alegerea lui Al.I. Cuza33• [anonimizat] ,,Piemontul românilor"; [anonimizat], făcută lui Al.I. Cuza, de a [anonimizat]1atei și de a proclama unirea deplină. Gr. Sturdza declara că e
gata să dea concursul domnitorului "spre a fi ales măria sa și în Valahia" 34• Frederic
Dame susține că Negri (agentul Moldovei la Constantinopol) [anonimizat] a [anonimizat], spunându-[anonimizat]: [anonimizat]5• Ideea dublei alegeri nu era
nouă. Eder informa la Constantinopol despre câteva astfel de proiecte si despre
presupusa intenție a lui B. Știrbei de a prelua domniile ambelor țări și de a pune
bazele unei dinastii 36.
[anonimizat] "favorabile" [anonimizat], [anonimizat] i Elective. Ba chiar fiecare candidat: [anonimizat], în urma alegerilor de deputa�, partida conservatoare își asigura
o majoritate de două treimi. Consulul Eder a sesizat corect cele două tabere rivale și
aprecia că circa 43 de mandate se repartizau între conservatori și "partida na�ională",
[anonimizat] "poli": Știrbei și
Bibescu. 37
Așadar, pregătirile pentru întrunirea Adunări i [anonimizat] ,,roșilor" cât și de partea puterii. Circulau zvonuri că "partida națională" dorca
să provoace o mișcare a țăranilor în capitală în ziua alegerii. Caimacarnii, îngrijorați,
trimiteau pe administratorii și subpref ec�i jude�elor în diferite sate pentru a culege
informații și dădea ordine de a se interzice plecarea țăranilor din satele suspecta te.
Zvonuri despre această stare de lucruri erau consemnate și în ziarele moldovene:
Steaua Dunării și Zimbrul și Vulturul. În anvergura propagan distică a "partidei
naționale" s-au angajat atât emisari ai lui Al.Dim. Ghica, cât și partizani ai radicalilor:
N.T. Orășan u, I.G. Valentineanu, Gr. Serrurie, pașoptist, și alții. Orășanu, [anonimizat] a
celor doi caimacarni conservat ori, "invitând" lumea să vină a doua zi în Dealul
Mitropoliei.
32 Românul, București, nr.7, 17/29 ianuarie, [anonimizat], p. 494.
33 [anonimizat], 28 ianuarie 1859, [anonimizat], p.600.
34 Dan Berinde� [anonimizat], Vlll, martie-ap rilie 1955, nr.2,
�· 61.
5 Frcderic Dan1e, Histoire de la Roumanie contemporaine depuis l'avenement des princes indigenes !usqu'a nosjours (1822-1900), Paris, 1891, p.56.
6 [anonimizat], 2 decembrie 1858, [anonimizat], p. 535. Consulul precizează că B. Știrbei îl
delegase pe I. Cantacuzino la Iași.
37 Ibidem, 29 ianuarie 1859, p. 600.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Căimăcămia de trei din Țara Românească 359
În ziua de 22 ianuarie, la orele 1000, [anonimizat], în prezența
căimăcămiei și a consulilor străini. Secretarul de stat, C.N. Brăiloiu, a [anonimizat] ,,înfrânarea patimilor" și "concordia inimilor". [anonimizat]� afară de huiduielile mulțimii și injurii.
În această zi s-a [anonimizat] 1. Brătianu3 . A [anonimizat], 23 ianuarie, căimăcămi a interzicea formarea de adunări sau cluburi în locuri
publice. Un batalion de infanterie sub comanda colonelului Musceleanu s-a instalat în
curtea Adunării. Ofisul căimăcămici nu a avut nici w1 efect întrucât mulțimea s-a
adw1at în nwnăr mare în curte. Soldații au fost retrași la cererea "agitatorului " și
"omului de condei", N.T. Orășanu. Mulți țărani au început să plece de la vetrele lor
înspre capitală.
[anonimizat], [anonimizat], cu temeri sau speranțe că se așteptau pentru 24 ianuarie
foarte mulți oameni: de la 25.000 la 60.000 sau chiar 80.000, care aveau să vină și să
impună alegerea unui domn popular.39
[anonimizat] a zilei de 23 ianuarie, [anonimizat], liberali moderați sau liberali radicali se găseau în mijlocul unor
discuții aprinse privind modul de soluționare a problemei de interes național.
Barbu Știrbei era hotărât să sprijine alegerea lui LAI. [anonimizat]. Bibescu. [anonimizat], liberalii nu
doreau să intre în discuție decât N. Golescu.
Seara au avut loc consfătuiri separate de deputați. Majoritatea s-a întrunit în
casa lui Oteteleșanu iar minoritatea într-o sală a hotelului "Concordia ". Se pare că nu
s-a propus nici o candidat: [anonimizat]. B. Catargiu și Arsache erau emisarii conservatorilor și
sugerau renunțarea la patru candidat: [anonimizat] : Gh. Bibescu, B. Știrbei, N. Golescu și
Al.Dim. Ghica40• [anonimizat], informa că N. ORran a [anonimizat], pc prințul AU. Cuza, dar
revoluționari i nu-l voiau 1• N.T. Orășanu nu preciza cine a [anonimizat] I-au însărcinat pe V. Bocrescu să-I propună, a [anonimizat]42•
J� Dimitrie A. Sturdza. [anonimizat]. București, 1912, în AARMS. Seria n, XXXIV, 1911-1912, p. 369.
J9 [anonimizat] a anului 1859, in Revistu Curpați/or, l, p. 73.
40 [anonimizat], 16128 februarie 1859, [anonimizat], p. 527.
41 Ibidem, p. 528. [anonimizat], inițial, C.A. Rosetti și 1. Brătianu;
42 N.T. Orășanu, O pagină a vieții mele sau 22, 23,24 ianuarie 1859, Imptimeria Națională, 1861, p. 63.
Îl acuza pe V. Boerescu că a avut ,,nemodestia și vanitatea" să-[anonimizat] ,,n-[anonimizat]�i Dim. și 1. Brătianu, frații Golești și alți oameni ai
pmtidului".
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
360 Nicoleta Chirică
La ca"[anonimizat] 1858-javier 1859
Resume
Le sujet choisi se rapporte a une dimension du domaine historique peu
recherchee jusqu'au present, c'est-a-dire repoque qui s'etend des le premier jour de la
caimacamie de trois jusqu'ă l'election d'Aiexandru Ioan Cuza en qualite de prince
regnant, le 24 janvier/5 fevrier 1859.
L. epreuve a deux sections principales: Le Contexte politique interne et La
Convention de Paris et L · Activite de la caimacamie de trois.
[anonimizat] ([anonimizat]) et la preparation des elections pour L'Assemblee Elective par les
trois caimacames ([anonimizat]).
[anonimizat] l'[anonimizat], les etudes et les recherches des specialistes dans le
domaine historique.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.[anonimizat] A DOUA JUMĂTATE
A [anonimizat], ideea educării copiilor înainte de vârsta școlii primare s-a
[anonimizat] ( 1830-1832).
Cărturarii timpului au eviden�[anonimizat].
Atribuindu-i [anonimizat] 1830
în Curiern/ românesc nr. 70 că ,,[anonimizat], [anonimizat] a ne închipui că vom trăi în viitor și mai departe
drumul care-I apucăm în viață".
[anonimizat] a [anonimizat] 1846, [anonimizat] 1• Desigur, e [anonimizat], care aveau posibilități să ofere copiilor o [anonimizat].
[anonimizat], le-a venit în
ajutor ini�[anonimizat] a organizat "aziluri", "institute", "leagăne" [anonimizat], ocrotirea și educarea lor.
Asemenea așezămintc de asistență socială și de educație a copiilor defavorizati au fost
înființate în multe localități din țară2, dar multe dintre ele au avut o [anonimizat].
În ultimele decenii ale sec. [anonimizat], inițiativele legislative care vizau
consolidarea statului român și continuarea procesului de modernizare a [anonimizat] a-1 aduce
și menține la nivelul celui european. Astfel, guvernan ții conștientizau faptul că trebuie
luate măsuri pentru îmbw1[anonimizat].
[anonimizat], [anonimizat], așa cum se practica în unele țări europene.
[anonimizat] 1857-1858, a efectuat o călătorie de studii în câteva
1 [anonimizat], lași, 1979, p. 144.
2 Enciclopt-dia României. lași, 2001, voi. n, p. 210-212.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
362 [anonimizat], Germania, Elveția, Belgia, Piemont -a fost Gh. Costaforu.
[anonimizat] a publicat în 1860 [anonimizat] a populariza! [anonimizat] a vizitat "aziluri" sau "cămine de
copii". Aici -[anonimizat]: 1) de a [anonimizat]; 2) de a scuti pc părinți (toți oamenii lucrători care trăiesc
toată ziua afară din casă) de greaua sarcină de a îngriji pe copii". [anonimizat], [anonimizat] s-a
adăugat și cea de "școală pregătitoare pentru școala elementară' .4.
[anonimizat] a [anonimizat] "care nu sunt altceva decât o
curată speculațiu ne", ,,mijloc sigur de câștig", iar sub aspect educativ erau "un loc de
tortură pentru copii". Această constatare era departe de grădina de copii imaginată de
F. Frobel, unde educatoarea era "un grădinar " [anonimizat] "flori fragede și delicate ".
Tot în 1860, [anonimizat], cu prilejul solernnității distribuirii
premiilor școlare la Iași, "făgăduise înființarea grădinilor de copii"5• Fapt care
constituia o [anonimizat] o dovadă că Frobel era cunoscut în țara noastră.
Despre necesitatea educației junimii "[anonimizat] a se
deprinde cu vițiile societății " a [anonimizat], în lucrarea Despre reforma pedagogică a [anonimizat]
1862 a publicat-o în periodicul Kalendar pentru români. Această lucrare este
apreciată ca "cel mai vechi studiu care abordează la noi problema grădinilor de
copii'.6, realizat, [anonimizat].
Fascinat de activitatea ce se desfășura în grădinile de copii .fi·[anonimizat], ai căror copii .,[anonimizat]; stau pc la țară în
compan ia cuatrupedelor", [anonimizat] "lâncezește
inteligența "7, cerând statului român ca să se îngrijească de buna organizare a educației
pc care o considera mijloc important de regenerare a societății.
Luminatul patriot român susținea că pentru a se realiza ,,nobilu' sentiment
național ", [anonimizat] "instituții premergătoare școlii primare ".
Sesizând că pedagogia avea nevoie de o "impulsie energică ", el susținea că era
3 [anonimizat].cit., p. 189.
4 1. Vlad, [anonimizat], București, 1966, p. 328. llbidem, p. 327.
b Ibidem, p. 331.
7 Ibidem, p. 332.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Dascăli români despre necesitatea educatiei copiilor înainte de școală 363
necesară "cunoașterea științifică a particulari tăților de vârstă ale copilului" [anonimizat] ,,natura copilului"8. El a [anonimizat]-Ie "un model de grădină de copii" și chiar o
programă pentru copiii de la 2 la 8 ani pe care i-a [anonimizat] a
întocmit și jocuri acompaniate de cântece9•
Întrucât -așa cum aprecia Gh. Asachi -grădina de copii devenise o [anonimizat] a [anonimizat] o suprafață de
12.000 m2 pentru 120 [anonimizat] o directoare, două ajutoare și o bonă. În schița
întocmită sunt prevăzute saloane pentru ocupație (activități), [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]�i în interiorul curți i10• [anonimizat], în anul 1862, a rămas un vis chiar și pentru secolul XXI.
[anonimizat] 1835-183611, aici s-a preocupat și de realizarea unui proiect
de programă pentru grădinile de copii după modelul frobelian. El a stabilit pentru
clasa a II-a ([anonimizat] 4-6 ani) un număr de 20 [anonimizat] 5 activități pregătitoare pentru școală pentru copii de clasa 1
([anonimizat] 6-8 ani), respectiv "[anonimizat],
citirea, scrierea și cutiile matematice". Pentru clasa a III-a ([anonimizat] 2-4 ani),
a diminuat 6 activități din cele 20 de la clasa a II-a12• În programa grupei mici a [anonimizat] a introdus pe
lângă joc și "învățătura -pregătitoare pentru școală", atrăgând atenția pentru
respectarea "principiului varietăț ii și altemării activităților ca mijloc de atracție pentru
copii".
Apariția acestui studiu a intensificat în deceniile următoare discuțiile asupra
necesității înființării grădinilor de copii. [anonimizat], precwn: A. [anonimizat]. 273/3.Xl. l864; [anonimizat], [anonimizat], anul 1, nr. 1/1875, al cărei director era chiar
autoarea; V.A. Urechia, [anonimizat] 1882, amintea că
împlinirea a 100 de ani de la nașterea marelui pedagog F. Frobel trebuie să constituie
prilej de manifestare a ,,recunoștinței noastre pentru introducerea în țară a primelor
grădini frobelicne" 13• Presa pedagogică aducea și nwneroase critici atunci când se
constatau practici care "devin periculoase" [anonimizat] a [anonimizat]
H Ibidem.
9 Ibidem, p. 333-335.
10 Ibidem, p. 335.
11 Mihai Bordeianu și Petru Vladcovsch i, op.ciL, p. 113-114.
1� 1. Vlad, op. ciL, p. 334.
13 Ibidem, p. 336-340.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
364 Elena Ungureanu
cultivau un spirit străin de năzuințele poporului nostru. Aceste fapte se întâmplau atât
din cauza pregătirii necorespu nzătoare a [anonimizat] i.
O măsură legislativă pentru "Întărirea școlii sătești"-înființarea grădinilor de
copii
În ultimele trei decenii ale sec. [anonimizat] s-[anonimizat], [anonimizat]�[anonimizat]. Proiectele legislative aveau în vedere ameliorarea
Legii învățăm ântului din 1864, mai ales cu măsuri de dezvoltare și consoli dare a
școlii sătești. Dintre măsurile propuse ce vizau o instrucție mai bună în școlile din
mediul rural reținem acum doar pe cele care se referă la înființarea grădinilor de copii.
Un prim pas a fost făcut de către Azilul Elena Doamna din București – o
importantă instituție de ocrotire a [anonimizat]� gazeta
Telegraful în 27 martie 1873 -a [anonimizat]�toare pentru școlile primare, ,,metodele de învățământ frobeliene", cu scopul de
"a prepara institutrice" apte să conducă institute de educație preșcolară (înfiin�te, desigur, din inițiativă particulară)14•
[anonimizat] 7 aprilie 1874-30
ianuarie 187615 a supus dezbate rii Parlamentului un Proiect de lege care conținea
prevederi pentru "întărirea școlii sătești", considerată de el "fundamen tul instrucțiw1ii
publice în stat"16• Proiectu l de lege a [anonimizat],
deputatul Leon Ghica propunea ministrului "să ia în aten�ic ideile pedagogice noi
care apăreau în străinătate și chiar să înființeze și la noi ,,numitele grădini de copii".
Titu Maioresc u, care era informat asupra acestora, "trimite la I.XI.I874 trei bursiere"
[anonimizat], [anonimizat], pentru a frecventa "cursurile seminarului de institutrice "17•
[anonimizat] 15 iulie
1880-9 aprilie 1881, a înaintat Parlamentului ,,Proiectul de lege privind învă�ămân tul'',
elaborat în 1880, având drept obiectiv ameliorarea Legii instrucțiunii din 1864. Cu toate
că și acest al șaselea proiect de reformă școlară a [anonimizat] -înființarea grădinilor de copii în �ra
noastră – a [anonimizat] a
învățărnâ ntului primar. El a [anonimizat] 4 și 1 O ani, iar instrucția și
educația să se facă "după metode le acestui fel de școală"1R.
1� I.Gh. Stanciu, [anonimizat], nr. 1-2/1998, p. 123.
15 [anonimizat], 1866-1916, București, 1994, p. 34.
16 [anonimizat]. [anonimizat], 1969, p. 207.
17 1. Vlad, op.cit., 337-338.
18 [anonimizat] (187S-1881), lași, 1899, p. 164-165; 1. Vlad, op. cit, p. 342.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Dascăli români despre necesitatea educa�ei copiilor înainte de școală 365
Un pas important de la vorbă la faptă a tăcut prof. [anonimizat],
directorul Școlii Nonnale a [anonimizat] 1881 pune bazele unei Societăți române pentru grădini de copii.
Aceas_!a avea ca obiectiv înființarea de grădini de copii sau școli frobeliene în capitala
țării. [anonimizat],
atribuțiile comitetului de conducere și alte câteva reglementări privitoare la buna
funcționare a grădinilor de copii 19•
Statutul societății a fost votat la 1 aprilie 1881 [anonimizat]. în același an, a înființat grădina de copii în
localul Școlii Nonnale de băieți de pc strada Sf. Ecaterina, în apropiere de Podul
Șerban Vodă din București. Aceasta a fost condusă de doamna Frederica S. Prager de
la înființare (23 aprilie 1881) până la 9 mai 1890, �.:ând la conducere a venit d-ra Elena
Alexandr escu20, care s-a [anonimizat].
[anonimizat] 70 de
copilași, a stimulat alte inițiative valoroase de susținere a necesității acestor instituții
educative și chiar de întemeiere a lor în capitală sau în țară. [anonimizat] o existență efemeră cauzată de inconsecvența
susținerii materiale și fmanciare.
Și Ministerul Instrucț iunii a [anonimizat], organizarea grădinilor de copii. Într-un raport din ziua de 17
septembrie 1882 s-a subliniat scopul și importanța acestora precum și calitățile și
atribuțiile cducatoarelor în grădinile de copii21•
Intelectualitatea progresistă din ultimele două de�.:enii ale sec. [anonimizat] a învățământului, înțelegând că
adevăratele cauze ale rămânerii școlii românești în urma celor europene erau
instabilitatca regimului politic care se instaurase la cânna țării după abdicarea
domnitorului ALI. Cuza, în 1866, precum și indiferenta guvernanților și ignorarea
învățămâ ntului ca problemă majoră pentru dezvoltarea economică și socială a țării.
[anonimizat] a rcfonnelor, au susținut că România, "ostenită de frământări" [anonimizat] o [anonimizat], social și politic. [anonimizat] 1883, Parlamentul României a aprobat
Legea pentru Înființarea casei pentru ajutorul școalelo�2 încercând astfel să
încurajeze donațiile particularilor pentru înființarea unor școli sau grădini de copii.
lntensificându-se dezbaterile în jurul "refonnei școlii sătești", ministrul
instrucțiunii Gheorghe Chițu (numit la 23 iunie 1884) a trimis în același an pe
19 [anonimizat] a îm·[anonimizat], 1996, p. 20.
20 Ibidem, p. 17-18.
'1 [anonimizat]. cit., p. 342-343.
22 [anonimizat]. 238/22.1.1883, p. 3740.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
366 Elena Ungureanu
B.P. Hașdeu, [anonimizat] a
[anonimizat]
a-i prezenta un raport cu propuneri de aplicare Ia școlile rurale din Români a. În acest
docwnent, B.P. Hașdeu a precizat că rezultatele deosebite obținute în școlile elve�ene
aveau la bază generalizarea unui principiu esențial care era "de a [anonimizat]" timp de vreo 15 ani, începând cu vârsta de
3-4 ani, "[anonimizat], [anonimizat]:
grădina de copii și școala de adulti''23•
[anonimizat] a [anonimizat]
3-4 ani la 6-7 ani, tocmai atunci când el îl încurca pe țăran la treabă. Aici, jucându-se,
el învață a citi, a nwnăra, a cânta, a [anonimizat] 10 minute ocupațiunea corpora lă cu cea intelectuală".
[anonimizat], a
concluzionat că "o școală rurală fără o grădină de copii este o clădire pe o [anonimizat]"24. [anonimizat] a tăcut propunerea de a
se aproba câte "o [anonimizat], școala primară și școala de adulți". Acest complex școlar trebuia condus de
către o familie de învățători și astfel ,,[anonimizat], școala primară și pe cea de adulți". În fmal, "pentru a nu se compromite
ac�unea", credea că e necesar a se experimenta mai întâi această măsură. In acest
scop, a solicitat ca swna de 50.000 [anonimizat], în anul 1882, [anonimizat] a se fonda (în componența menționată)
două școli rurale model: [anonimizat], care să poarte numele
,,Eiiza Stroescu Basarabeana", [anonimizat], [anonimizat]
,,Mihail Stroescu Basarabeanu"2 5. În a doua parte a anului 1884, [anonimizat], Consiliul general de instrucțiune al M.l.P. a
aprobat înființarea experimentală a [anonimizat],
[anonimizat]. A
[anonimizat] 1864- [anonimizat] "pentru a nu se
discredita de la început această instituțiune "26.
Militanți români pentru înființarea grădinilor de copii
Cu toate că dezbateri le pe această problemă în anul 1884 nu s-[anonimizat] s-a creat un curent de opinie favorabil
înființării grădinilor de copii atât la sate cât și la orașe. Astfel, [anonimizat] a avut loc la București în 1884, ca și la
�3 [anonimizat]. 127/12 septemblie 1884, p. 2.858.
24 Ibidem, p. 2859.
�5 Ibidem.
26 [anonimizat]. 133/20 septemblie 1884, p. 3003-3004.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Dascăli români despre necesitatea educa�ei copiilor înainte de școală 367
următoarele (lași -1885 și București -1886), participanții au cerut ca "să se
înființeze grădini de copii și în România"2 7• [anonimizat], directorul Școalei Primare Nr. [anonimizat], a pledat cu înflăcărare pentru
înființarea acestora și Ia noi în țară pentru ca ,,româneasca generație să meargă cu pași
repezi pe calea progresului atât de mult dorit de noi toți". [anonimizat]", la Roman s-a format un comitet
cu scopul de a se înființa în acea localitate "o grădină a copilașilor" pe calea inițiativei
private�K. [anonimizat] a [anonimizat] M.l.P., cel
care a constituit w1 fond din care s-a întreținut grădina de copii. În statutul acesteia se
preciza ca învățămân tul ,,să se facă în limba română", [anonimizat]9.
Tot după 1881, s-a intensifica! publicarea unor articole și lucrări ale altor
"străluciți dascăli ai timpului" [anonimizat], [anonimizat].
Profesorul I.P. Florentin de Ia Liceul Statului din lași a scris între anii
1883-1884, [anonimizat] "oglindeau
necesitatea educației copiilor înainte de școală", iar în anul 1884 a [anonimizat] ,.document de excepțională
valoare", pe care 1-a prezentat Congres ului cadrelor didactice și apoi 1-a reeditat în
188i0• [anonimizat], de funcționare și de conducere . Bun cunoscător al
particularităților de vârstă ale copiilor și fin observator al situației din școlile primare,
I.P. Florantin a pledat cu insistență pentru înființarea în număr cât mai mare a
[anonimizat] "o punte stabilă între casă și școală".
[anonimizat] -" … ele vor salva pe sutele de mii de copilași … expuși la tot felul de
pericole … [de] prada tâmpirii și rătăcirii pentru toată viața".
Tot în 1885, la Blaj, I.P. Reteganul, renumit povestitor și folclorist, a scris un
studiu despre ,.sistema frobeliană", [anonimizat] ( 1881 ), a [anonimizat] 1•
[anonimizat] 20 aprilie 1886, în care a expus "[anonimizat]" care trebuie să stea la baza înființării acestei școli. A
[anonimizat] "calități bune
n [anonimizat].cit., p. 349; [anonimizat].cit., p. 253.
's [anonimizat].cit., p. 8-9.
29 [anonimizat].cit., p. 351.
[anonimizat].cit., p. 10-13.
[anonimizat].cit., p. 345.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
368 Elena Ungureanu
care ne cam lipsesc azi … , calități care după ce a [anonimizat], oricare ar fi sforțările învățătorului " 2•
[anonimizat] a apreciat proiectul de reformă
școlară ([anonimizat] M.I.P., pe baza ideilor cuprinse
de B.P. Hașdeu în Raportul din 1884) înaintat Adunării deputaților de ministrul
D.A. Sturdza în 24 ianuarie 1886, cu toate că fusese respins de forul legislativ. Aici,
pentru prima dală s-a menționat "grădina de copii ca instituție aparte"33•
[anonimizat], tot într-o [anonimizat]. s-a
ridicat glasul profesorului M. Strajan care avertiza că ,,familia … nu poate fi singurul
centru unde acesta (copilul) [anonimizat]". [anonimizat], așa cum
le-a conceput Frobel. Aceasta "trebuie condusă de femei pregătite prin studiu și
practică. . . [anonimizat] a
înțelege toate treburile copiilor și a ști a-i mulțwni"3 •
[anonimizat], în
țară au luat amploare acțiunile de înființare a unor "pensioane aristocrate " pentru
copiii celor bogați și a [anonimizat].
Pledoarie pentru o [anonimizat], [anonimizat], ei apreciind ca
insuficiente sau ca necorespunzătoare (în multe situații) preocupările familiei de
pregătire a fiilor acesteia pentru școala primară. Această problemă a [anonimizat]. Apărută la lași la 1
iulie 1881, cu o existență de 1 O ani, [anonimizat], științifică și
literară "a susținut emanciparea femeii, a criticat obscurantismul și metodele înapoiate
care caractcrizau școala tin1pului. preconizând w1 con�inut științific al învățământului
și generalizarea învățământului elementa�5.
[anonimizat] a. Societății pentru
lnvățătura poporului român din str. Sf. Ecaterina din București. In paginile acestei
reviste au fost prezentate interesante dezbatelj și despre noua și fragila _instituție
școlară înființată și la Iași de Societatea pentru Invățătura poporului român. Inccpând
cu anul 1887, conducătorii revistei au susținut existența grădinilor de copii și au
recunoscut "[anonimizat], [anonimizat]
31 [anonimizat].cit., p. 14-15.
33 Ibidem, p. 26.
34 Ibidem, p. 15.
35 [anonimizat]. 1, București, 1%2, p. 774.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Dascăli români despre necesitatea educatiei copiilor înainte de școală 369
cu creșterea copiilor lor"36•
Dezbaterea a fost detenninată de hotărârea conducerii Societății pentru
Învă(ătW'll poporului român Iași ca "[anonimizat] n-[anonimizat], cu fondurile strânse de
la populație o grădină luxoasă pentru copiii celor cu stare". O [anonimizat]! la 1 nov. 1887-pentru a-i [anonimizat] "socialiștii cercau înființarea w1or grădini de copii cu adevărat
populare ". Nu erau de acord ca toți banii Societății să fie cheltuiți "pentru ca 30 de
copii să poată cânta până vor răguși și să poală recita poezii franțuzcști "37. Membrii
cercului socialist ieșean Contemporanul împreună cu redactorii revistei cu același
nume au alcătuit comisii în cadrul Societății pentru ÎnvățătW'[anonimizat]� . In paginile revistei au fost
publicate indicații interesante desprinse din raportul comisiei referitoare la activitatea
din grădina de copii a Societății, realizat pe baza asistcnțelor la lecții și apoi a
discuțiilor. [anonimizat]'ăine, neînțelese de copii", că aceștia "învățau pc de rost
cântece în limbi necunoscute ". [anonimizat], care nu-i [anonimizat] ,[anonimizat], baba-oarba, puia-gaia, [anonimizat]-imitații
după ocupațiile din viața practică: zidari, lemnari, grădinari, soldați etc.". [anonimizat]: "Capra cu trei iezi" [anonimizat] ,,Moșul și cocoșu1 "39.
[anonimizat], institutor în orașul Iași, a sprijinit ideea introducerii în grădinile de
copii a unor jocuri "cu care sunt deprinși a se desfăta copiii noștri de români'>'� 0. El a
[anonimizat]" și pentru că acestea erau
folosite "într-un mod neadecvat specificului vieții copiilor din România ", învinuindu-1
"pe prof. 1. [anonimizat] s-a [anonimizat]'>'� 1•
Autorii rapo1[anonimizat],
recoman dând ca "dezvoltarea cunoști nțelor să se facă pc calca intuițiet' [anonimizat]1. Exemplele prezentate din lecțiile cu copiii ilustrau lipsa
36 [anonimizat], in Culegere de
studii "Din istoria pedagogiei românești ", București, 1957, p. 435.
37 Ibidem, p. 432-435.
38 Ibidem.
39 Ibidem, p. 452. 4"Jbidem.
41 [anonimizat].cit, p. 346.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
370 Elena Ungureanu
de orientare metodică a [anonimizat] "[anonimizat], pe calea comparației intre
obiecte". [anonimizat] "să fie lăsat mai mult in
concepțiunea lui", conducătoarea asigurând și stimulând caracterul creator al
activită ții. Educația prin muncă să se realizeze pe un ,,[anonimizat]. sape, roabe etc .. toate pe măsura lor. [anonimizat], straturi, clădiri".
Se sublinia că nu poți educa disciplina la preșcolari in afara unei activități vii și
interesante. [anonimizat],
au reprezentat "un adevărat indicator pedagogic inaintat pentru grădinițele de copii, a
căror necesitate se fhcea din ce in ce mai simțită"'12.
[anonimizat], după programa lui Frobel
adaptată specificului românesc. [anonimizat], [anonimizat]. Pentru a [anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat].
Romanian scholars. [anonimizat]. Frobel,
some Romanian scholars from the second half of the XIX�' century, [anonimizat]� material -which had not materialized un tii 1 896 whcn the cstablishment of kindcrgartens
was lcgalized.
4� [anonimizat].cit., p. 452.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.[anonimizat]-F lorin Știrbă(
Tema modernității, a principiilor care urmau a sta la baza raporturi lor dintre
civilizația românească și cea europeană, a fost abordată și din perspec tivă
gazetărească. [anonimizat], paradigmatică, asupra lumii și
a universului, care il determinase pe Lucian Blaga in a sa Trilogie a culturii să
formuleze Ideea Eminescu 1, a fost decisivă in conturarea unui model explicativ al
civilizației românești de către poetul Junimii .
[anonimizat] s-a afirmat ca un atent observator și un avizat comentator al
realităților românești de secol XIX. [anonimizat], precum și conturarea unor laturi ale concepției sale
ideologice poartă indubitabil amprenta Junimii. [anonimizat], prezentarea succintă a câtorva elemente care au condus la
apropierea poet ului de spiritul junimist.
[anonimizat], Ia inceputul lui martie 1870, marchează inceputul unei lungi și fructuoase
colabor ări. Participant pentru întâia oară la ședințele Junimii la 1 septembrie 1872,
[anonimizat] 1 cu care începea sesiunea anului
1972-19732, Eminescu, grație publicării poezii lor Epigonii și Mortua est, a [anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], a [anonimizat] A.D. Xenopol și I. Slavici bencficiaseră de același ajutor. [anonimizat], demnitate pe
care o va ocupa începând cu 7 aprilie 1874, Titu Maiorescu își îndemna protejatul să
facă tot posibilul pentru a-[anonimizat] i postului de titular al catedrei de filosofie a
[anonimizat]4• În
1 [anonimizat], București, 1996, p. 67.
! Eugen Lovinescu, T. [anonimizat], 1974, p. 118.
3 [anonimizat]: "[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], încât ne vine
greu să-I [anonimizat], [anonimizat], poet în toată puterea cuvântului este d. Mihai
Eminescu". ([anonimizat].cit., p. 113).
4 Ibidem. p. 131.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
372 Gheorghe-[anonimizat], [anonimizat], în special datorită notorietății de care se
bucura Maiorescu în toate segmentele vie�i publice româneșt i. Numit la 1 [anonimizat]�a [anonimizat], [anonimizat]� să plătească cu propriul
post animozitatea lui Andrei Vizanti față de Maiorescu. [anonimizat]. oferindu-i-se, [anonimizat]. Schimbarea protectorului Maiorescu din guvern a
antrenat, invariabil, pierderea serviciului.
Acestor dese schimbă ri din cariera prof esională a poetului le va unna o
prodigioasă activitate publicistică desfășurată la cotidiane precum Curie1711 [anonimizat], România literară și Fântâna Blanduziei.
Confirmând că activitatea desfășurată în redac�a ziarului Timpul a constituit
apogeul a [anonimizat] a epocii, [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] i-a
apărut la 7 și 9 ianuarie 1870 precum și în alte periodice ale românilor din Austro
Ungaria, ca Familia sau Federațiunea. Etapa petrecută la Curie1711 de lași
consfințește debutul profesionist al lui Eminescu pe tărâmul presei românești 5•
[anonimizat], [anonimizat], principalul instrument de luptă ideologică al formațiunii
respective impotriva grupării liberale. Apărut la 15 martie 1876, [anonimizat] a [anonimizat] 30 aprilie,
[anonimizat] a costurilor ridicate pe care le reclama tipărirea lui. Rațiunea
apariției pe mai departe a [anonimizat], necesitatea sistării tipăririi sale
au marcat dezbateri le din sânul partidului. Chiar dacă o seamă de oficiali printre care
P.P. Carp sau T. Rosetti s-[anonimizat]-a
continuat existența grație contribuțiilor grupării icșcne din cadrul partidului, a celei
. • . 6 JliOlmlste .
Eminescu a [anonimizat], [anonimizat] a părăsi capitala
Moldovei și de a veni la București 7• Perioada cât a activat în redacția ziarului
conservator (noiembrie 1877 -iunie 1883), dar mai ales cât a [anonimizat] ( 16 februarie 1880-decembrie 1881 ), [anonimizat], Mihai Eminescu a
[anonimizat] o direcție sigmă de dezvoltare.
[anonimizat], dezvoltat in paginile Convorbirilor literare
sau ale Timpului relevă un anumit sistem de gândire conturat atât de fonnația lui
j [anonimizat], București, 2003, p. 174. "[anonimizat], voi. X, București, 1989, p. V.
7 Ibidem, p. VI.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.[anonimizat] 3 7 3
germană, [anonimizat] R, cât și o [anonimizat], [anonimizat]-au adus o contribuție
decisivă. O [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], făcând referire la momentul lecturări i de către Eminescu a
[anonimizat]1imii, în care Al. Lan1[anonimizat]: "Ce-i păsa lui
de adevăruri le istorice! Niciodată el nu s-a [anonimizat] a avut
credința că omenirea și românii au trăit așa după cum el și i-a închipuit, iar nu după
cun1 au trăit în realitate. Mintea lui Eminescu a fost incapabilă de a [anonimizat] i-ar fi gâdilat o
manie a lui, [anonimizat]" 9• Desigur, constatări le lui Panu reprezintă o
exagerare, în mare parte justificate de raporturile nu tocmai apropiate dintre cei doi în
cadrul Junimii. Ulterior, însă, [anonimizat] 1872-1873 ale
Societății, s-a putut constata că Panu nici nu participase la respectiva întrunire. [anonimizat]1[anonimizat] a articolelor de presă semnate de poet dezvăluind o înclinație către
istorie ca domeniu al concretului precwn și solide cunoștințe în această materi e, nu-i
putem nega lui Eminescu un anumit nonconf ormism care respingea din start orice
schemă conceptuală prestabilită. [anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat],
încadrarea ideologică a acestuia în cadrul Junimii trebuie privită cu mari rezerve. Și
aceasta întrucât era structural un reacționar (conservator ar spune prea puțin) [anonimizat].
[anonimizat], printr-o mare viziune de poet, s-au fonnulat apoi într-o [anonimizat] n-aveau nimic în comun cu doctrinarismul lui T. Maiorescu și
P.P. Carp10•
[anonimizat]-lea. Aceasta îi va oferi lui Eminescu
mijloace teoretice pentru încercarea de explicare a [anonimizat], și a celei românești în particular. Primele contacte cu respectivul domeniu le
va stabili, f' [anonimizat], spațiul german fiind unul consacrat din
aceasta perspectivă. [anonimizat] i. [anonimizat] o [anonimizat], dreptul, lingvistic a, filosofia 11• În construcția
s [anonimizat].cit, p. 207.
9 Ibidem, p. 122. 101bidcm, p. 208. 11 [anonimizat], etnopsihologic și culturi in epoca Junimii. [anonimizat]
/ing�·isticii }i [anonimizat], fascicol B, 1992-1993, p. 39.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
374 Gheorghe-[anonimizat] "călăuză în labirintul istoriei",
[anonimizat]-a [anonimizat], prin studiul scrierilor gânditorilor germani
de tipul lui W. [anonimizat], F. Herbart12• [anonimizat] a ceea ce Nicolae Iorga a denumit ,,realismul
organic", al cărui creator a fost Mihail Kogălniceanu13. [anonimizat] "germenii unei dezvoltări organice" 14• [anonimizat] a
[anonimizat], boala sau
moartea respectivului organism social15• [anonimizat] a
organizării superioare a comunită�[anonimizat]. [anonimizat] "[anonimizat] "16• În analiza pe care o [anonimizat], Eminescu are în
vedere realitățile concrete așa cum ele ființează în cadrele istorice și na�onale. Este
motivul pentru care insistă cu regularitate asupra necesității concordanței dintre
eventualele schimbări reformiste și condițiile specifice comunității naționale 17•
[anonimizat], de raportarea la specificul istoriei noastre. Istoria
înțeleasă ca "desfășurarea cugetării lui Dumnezeu " oferă generațiilor "arginți ai
istoriei" anumite cadre de manifestare și impune obligații specifice 18• Pe considerentul
că nivelul de evolu�e [anonimizat] "inițiativele ptivind modernizarea societății trebuie
să țină cont de rezultatele și nivelul atins de generațiile anterioare ".19
A doua jumătate a [anonimizat]
o vie dezbatere în legătură cu direcțiile pe care România urma să le adopte în vederea
edificării unei civilizații autentice. [anonimizat],
de la respectiva problematizare. [anonimizat], [anonimizat] a întreprinde o personală și pertinentă
radiografierc a societății românești și de a formula soluții asupra chestiunilor
considerate de el ca problematice .
[anonimizat]-o ca pe o [anonimizat]. [anonimizat], junimistul, într-o Notiță asupra proiectatei
121bidem.
11 [anonimizat].cit., p. 65. 14 [anonimizat], [anonimizat], Tatiana PeJ"\, [anonimizat], [f.a.], p. 39. 151bidem.
1� Lucian Pricop. [anonimizat], p. V. 17 [anonimizat].cit., p. 65.
[anonimizat]. [anonimizat], 1999, p. 30. 19lbidem.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.[anonimizat] 375
[anonimizat] 14/15 septembrie 1870, vedea în "profunda
sciziune între direcțiile pe care au apucat unii pe de o parte , al�i pe de alta", drept
cauza primă pentru situația pe care o incrimina 20. Propunea, așadar, găsirea
consensului național în direcția formulării "unei singure direc�i a spiritului "21 pentru
generația sa.
Pentru Eminescu. ideea de modernitate nu poate fi concepută în afara
naționalului și a tradiționalului. Așadar, [anonimizat], românesc-e uropean . [anonimizat] o sinteză a civilizațiilor naț.ionale22• [anonimizat], [anonimizat], națiune, [anonimizat], cultură și adev�3•
Modelul teoretic național explică formarea civiliza�[anonimizat]�i proprii comunității naț.ionale 24• [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. Această catalogare ar sugera
o închistare ideologică neconformă cu spiritul eminescian. [anonimizat], ci tocmai căilor de aplicare a
acestora. Insista, așadar, pc o adecvare a noului, [anonimizat], unul putemic marcat de tradiții. [anonimizat], el însuși un "produs intelectual " la care școala europeană
și-a [anonimizat].
În viziunea sa, "măsurariul civilizației unui popor în ziua de azi e: o [anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat], prin accent
etic simțăminte [ … ]; dezvoltarea acelor aplecări umane in genere cari sunt neapărate
tuturor oameni lor [ … ] [anonimizat]
a toată viața și a toată activitatea omenescă [ … ]; Științele trebuie să prezinte lucruri
proprie ale națiunei prin care ea.ar fi contribuit la luminarea și la înaintarea omenirei;
artele și literatura.fh.unoasă trebuie să fie oglinzi de aur ale realității în care se mișcă
poporul, o [anonimizat] [ … ]. Legislațiunea trebuie să fie aplicarea celei mai
înaintate idee de drept pusă în raport cu trebuințele poporului [ … ]. Industria trebuie
să fie a națiunci aceleia și ferită de concurință "25• Așadar, concepte moderne ce se
cereau aplicate concretului românesc.
[anonimizat]
20 [anonimizat].cit •. p. 1 06-1 07.
21 Eminescu vedea în organizarea serbării de la Putna .. punctu de plecare al unei dezvoltări organice pe
care spiritele bune o doresc din toată inima", nu doar Wl eveniment având conotații istorice și religioase . (a
[anonimizat] , Eugen Lovinescu op.cit., p.l 06-1 07).
22 [anonimizat].cit., p. 69.
231bidem.
241bidem, p. 71.
2� [anonimizat].cit .. p. 208.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
376 Gheorghe-[anonimizat] a doua jumătate a [anonimizat], a oferit
gazetaru lui numeroase teme de reflecție tratate în cuprinsul articolelor sale. ,,După
spiritul timpului ", [anonimizat]. [anonimizat], european, să devină "o espresiune fidelă a trebuințelor unui
popor"26, în speță a celui românesc. [anonimizat] a unei legi este
dată de necesitatea satisfacerii interesului social și național.
[anonimizat] i statului român nu era cea optimă.
De aici decurge atitudinea sa în sensul contestări i practicilor și realităților autohtone
contemporane lui. [anonimizat] a elimina ignoranța ce îmbolnăvea omenirea 27•
[anonimizat] a constituit �in ta vehemenței gazetarului care îl asocia unei
clase politice preocupate de satisfacerea interesului personal și în introducerea fără
discemământ a formelor civilizației occidentale. Această grabă în a [anonimizat] a continuității statale. [anonimizat], [anonimizat] a pericolului
reprezentat de modernizarea pripită28•
[anonimizat]-un scepticism care nu garanta succesul procesului de edificare a unei
civilizații sănătoase. Modelul European importat fără restricții prin intermediul
"drumurilor comode de fier și a podurilor peste râuri" [anonimizat], [anonimizat]. Consecința preconizată era apariția unei construcții politice
cosmo�olite de tipul �e�_cii: "N?u�_Americă, Am�ri� �ări�e�ă de I�Șă Dunăre
a desch1s de mult porț1le e1 [anonimizat] c1v1hzațta ȘI stmgerea – .
[anonimizat]�inut prin măsuri concrete de către guvernanții
"demagogi " în locul retoricii politicianiste servite constant populației și excesiva
politizare a [anonimizat]30. [anonimizat] a trei elemente defmitorii: ,.,Stabilitatea, [anonimizat], mai
mult sau mai puțin absolut ; Muncă , adică excluderea proletarilor condciului de la
viața publică a statului și prin silirea lor la muncă productivă; Economia, adică
2h Ibidem, p. 21.
27 [anonimizat]. [anonimizat], 2000 , p. Il.
2R Ibidem.
29 [anonimizat].cit., p. 208.
30 Idem, Publicistică. [anonimizat], 1990, p. 82.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.[anonimizat] 3 77
dreapta cumpănire între foloasele aduse de cutare cheltuială și sacrificiile făcute
pentru ea; aceasta atât în economia generală a statului cât și în cea individuală"31 •
Observăm, așadar, o interesantă viziune asupra a [anonimizat]-Sigmaringen, fundamentat pe conștiința datoriei fiecărui membru
indiferent de segmentul social din care prov ine și beneficiind de o economie
funcțională.
Nici din partea tinerei generații perspecti vele nu păreau a fi încurajatoare:
"Cauza proprie a relelor noastre însă e [anonimizat]. [anonimizat] o ramură a producției naționale: [anonimizat], Pisa
etc. pentru a-și menaja un doctorat în drept și toți aceștia se întorc a doua zi în țară cu
pretenția de a deveni oameni mari"32. Eminescu surprindea astfel o tendință foarte
răspândită în epocă în sensul frecventări i de către tinerimea română a facultăților de
drept. [anonimizat]. Sistemul de distribui re a burselor în strainătate
încuraja această tendință. Frecventarea facultăților "lucrative" [anonimizat],
tehnica, [anonimizat] . [anonimizat],
[anonimizat] o [anonimizat] a virtualilor
absolven�33•
Tinerimea avocățească exporta comportamentele și manierele de pe culoarele
tribunalelor în viața politică românească. "Incapacitatea, [anonimizat]" [anonimizat], [anonimizat]-i și pe alții
că doar prin politică se poate reuși în viată34• [anonimizat], [anonimizat]35. . .
,,Distrugerea nervului oricărei societăți", [anonimizat] "[anonimizat]" 36• [anonimizat]-ccono mic. [anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat]-[anonimizat] a câștiga mult cu un minimum
31 Idem, [anonimizat],[anonimizat] X , nr. 5/1876,
�-165.
2 Idcm, Publicistică, p. 200.
33 Ibidem, p. 255. 3" Ibidem, p. 200.
351bidcm.
361bidem.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
378 Gheorghe-Florin Știrbăț
de efort. Aproape toți s-au transformat într-o categorie de aspiranți la funcții și
demnități dintre cele mai profitabile37.
[anonimizat], [anonimizat], Partidului Național
Liberal. Statul guvernat de liberali, "unul demagogic ", constituia însuși produsul
ideologiei acestora. [anonimizat]. Eminescu, dimpotrivă. era
de părere că statul era un produs al naturii. cu faze specifice de dezvoltare ce poate fi
cel mai bine guvernat de elitele tradiționale și nu de "o [anonimizat], [anonimizat]�i, cari fac din politic ă o speculă, un mijloc de trai38•
Inițiată de către Titu Maiorescu, "teoria formelor îară fond" va cunoaște o
abordare detaliată în articolele de presă ale lui Mihai Eminescu.
[anonimizat], politice, filosofice, [anonimizat], Mihai Eminescu a fost
un martor și un interpret de primă mână a [anonimizat].
[anonimizat] o interpretare in extenso a "teoriei
formelor îară fond". Două aspecte defmitorii pentru viitorul societății românești s-au
aflat în atenția sa: [anonimizat], instituții, maniere, atitudini, în lipsa unui adecvat fond autohton și cea
a ritmului în care societatea românească urma să le asimileze.
[anonimizat], unul, [anonimizat]. Astfel, [anonimizat] a se adapta evoluției modeme39.
Eminescu se dovedește a [anonimizat]. E-.te și motivul pentru care gazetarul nu recomanda. ha mai mult
considera chiar periculoasă introducerea unor formule străine de dezvoltare fără vreo
legătură cu fondul intern existent: ,,Introducând legile cele mai perfecte și mai frumoase
într-o [anonimizat]-ar fi cugetul
și de bună inima. Și de ce asta? Pentru că [ … ] orice nu-i icoană ci viu, e organic și
trebuie să te porți cu el ca și cu un organism. Iar orice e [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat]'o4°.
37 Idem, Națiunea români, p. 95.
3H [anonimizat] ,.oligarhie", au menirea ,.de a
împăca fo![anonimizat], ferindu-1
de sărituri și de întreprinderi aventuroase și înlăuntru și in afară". (a [anonimizat], [anonimizat], p. 336).
39 [anonimizat].clt., p. 66.
40 [anonimizat], p. 83.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.[anonimizat] 3 79
Ori, din pW1[anonimizat], [anonimizat] W1 [anonimizat]-se probabil ca rezultatele
să fie identice cu cele din afară41•
[anonimizat], [anonimizat] W1eori. [anonimizat]. [anonimizat], gazetarul nu
face nici o referire, în schimb cei întorși de la Paris urmau să suporte critica
erninesciană. [anonimizat]1imistului stătea totala sa
neîncredere în legătw'ă cu viabilitatea modelului francez de dezvoltare . Extrem de
reticent la gândul că impulsurile modernizatoare urmau să se propage exclusiv pe
filicră france7..ă, Eminescu nu ezita să catalogheze Franța ca o "țară bolnavă", apogeul
cosmopolitismului și chiar a degenerări i europene. [anonimizat], în condi�ile în care înseși clasele "superioare", considerate de
el tocmai vectorii sociali ai W1ei națiW1i [anonimizat], într-o supărătoare letargie. [anonimizat], [anonimizat] W10r
solide cW1[anonimizat], [anonimizat]-și fără a [anonimizat]42• Îngrijorarea jurnalistului de la Timpul provenea din costatarea că
edificarea civilizației românești moderne urma să depindă de această categorie.
[anonimizat]1c obscrvatia că modelul francez nu cadra cu viziunea
eminesciană referitoare la statul modem. Inainte de toate Fmnța era o republică, [anonimizat], și mai ales al
w1[anonimizat]. [anonimizat], ideile, [anonimizat]. Și pentru a sublinia mai apăsat
că tot ce se petrecea era străin de interesele noastre na�onale, Eminescu sugera chiar
originea neromânească a celor chemați să construiască România modernă pe ideile
importate din Occident: "Căci cei mai mulți din acești lăudați tineri SW1t feciori de
greci și bulgari așezați în această țară și au urmat întru romanizarea lor următorul
precept: ia w1 [anonimizat]-tia Paris și rezultatul chimic e W1 jW1e român'"'3•
[anonimizat] s-a reușit crearea ,.dcprinderii la muncă fizică și spirituală", condiție
esențială a progresului. [anonimizat] "semicivilizațiunea de la DW1ăre",
�1 Dramati7ând consecin![anonimizat], Eminescu se întreba retoric: "Oare tinerimea care astăzi își uită
limba și datinile p1in cafenelele Parisului [ … ) va mai fi în stare să înțeleagă acest popor, a cărui limbă și
istorie n-o [anonimizat]!elege, ale cărui simțiri o lasă rece?" (lbidcm, p. 80).
42 Ibidem, p. 84.
43 Ibidem.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
380 Gheorghe-Florin Știrbăț
s-a reușit, [anonimizat], doar configurarea unui aparat birocratic format din
indivizi plătiți pentru ,,a pisa apa în piuă" în locul unor categori i socio-[anonimizat]44 •
[anonimizat]-fraternitate formula sub care
adepții liberalismului încercau impunerea modelului apusean de dezvoltare în lipsa
unui fond intern adecvat. Din pw1[anonimizat], constituia un prim pas către permea bilitate și aservirea
economică a României capitalurilor europene în condițiile unei poziționări deloc
favorabile: ,,[anonimizat],
[anonimizat]-[anonimizat] o mai
puteam duce cu bine de pe o zi pe alta. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]; [anonimizat] a le numi «tot ce e românesc» au
făcut din țara noastră o [anonimizat]�[anonimizat] «om și om», [anonimizat]' .45• [anonimizat], [anonimizat] o anumită dialectică a denunțării străinulw4 .
[anonimizat] a [anonimizat] a [anonimizat] o progresie reală: "După cum nu putem crește într-o
[anonimizat], [anonimizat], instituții și etichete
străine'.4 .
[anonimizat],
[anonimizat] o [anonimizat], pliată pe preocuparea salvgardării
interesului național. [anonimizat],
dovedesc deplina competență a gazetaru lui în tratarea particularităților geopoliticc ale
regiunii învecinate României. [anonimizat], [anonimizat],
rolul și menirea Român iei ca exponentă a civilizației sale la gurile Dunării.
În concordanță cu conceptu l [anonimizat], relațiile
dintre state trebuiau fundamentate pe recunoașterea dreptului fiecăruia de a-și crea o
civilizație în acord cu propriile tradiții. [anonimizat]: "[ … ] [anonimizat], pătrunsă de
44 Jdem, Națiunea română, p. 55.
45 Idem, PubUcistică, p. 81.
4� [anonimizat], [anonimizat]. 8/6 martie
2002,p. Il.
47 Cf Gheorghe Vomica ș.a., op.cit., p. 41.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.[anonimizat] 381
lumină care are însă atâtea culori. O [anonimizat]. [anonimizat] e�licabilă cum putem explica din împrejurări anume
diferențe dintre individ și individ' .
România, [anonimizat]-i
dădea dreptul a reclama un alt statut internațional. Așadar, chestiunea necesității
obținerii independenței va fi tratată extensiv în scrierile sale: ,.De astăzi înainte nu mai
e cu putință să trăim sub forma mai mult sau mai puțin nedcfinită de până acum; atât
situația generală a Orientului cât și aspirațiunile noastre proprii ne hotărăsc a ne
constitui în stat deosebit și cu desăvârșirc neatâmat'. 49• Independența constituia
condiția sine qua non pentru prestigiul pe care junimistul îl rezerva țării sale: "Trebuie
să fim un strat de cultură la gurile Dunării"50•
Concluzionând, departe de a fi un adversar a [anonimizat] a [anonimizat] o intensificare a propriului
efort către imprimarea unei linii na�onale operei de modernizare a societății
românești. Cuprinsul articolelor sale părea a [anonimizat], la începutul secolului XX: ,,[anonimizat] a avut norocul și onoarea să contribuie la formarea
culturii europene" 51• [anonimizat], [anonimizat].
Eminescu's Thinking-point of reference on the great debate of modernism
Summary
The big debate which stimulated the Romanian intelectual and politica! [anonimizat], [anonimizat], or, [anonimizat].
Thus, two directions of apptoaching the problem of "Romania-Europe;' [anonimizat]
"traditionalist" one and the "European" one.
As a [anonimizat]111 century. The idea of modemity can't [anonimizat]'s thinking. So, [anonimizat], Romanian-Eur opean.
4x [anonimizat].cit., p. 176.
49[anonimizat], p. 213.
50 Ibidem.
51 [anonimizat], București , 2001, p. 24.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
135 DE ANI DE LA NAȘTEREA ACADEMICIANULUI
ION TH. SJMIONESCU *
Delia-[anonimizat]-Ovidiu Boldur
Ion Th. Simionescu s-a născut la 1 O iulie 1873, [anonimizat]-a
de Sus din județul Bacău. [anonimizat], [anonimizat] o [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] 1• [anonimizat], [anonimizat], începând cu anul 1879, Școala primară nr. 1
Marchian, apoi între 1883 și 1890, Liceul ,,A. T. Laurian" din același oraș.
Tot în anull890 obtine o bursă la Școala normală superioară "Vasile Lupu" [anonimizat] 1890-1894, a fost unul dintre
discipolii de marcă ai profesorilor universitari ieșeni Grigore Cobălcescu și Petru
Poni. După susținerea licenței în 1894, suplinește pentru o perioadă scurtă la liceul pe
care-I frecventase până în 1890, apoi obține o bursă "Vasile Adamachi " [anonimizat]-sc în geologie și palcontologie (1895-1898)2• [anonimizat]
(Rumanien), acordându-i-se titlul de doctor în filosofic (speciali zarea geologic) 3.
La 31 decembrie 1898 se căsătorește cu o [anonimizat], din Botoșani, o căsătorie ce avea să dureze peste 40 de ani și care a fost
binecuvântată de nașterea celor doi copii: Cccilia ([anonimizat]) și Mircea.
Articolul este redactat pc baza comunicări lor: Delia-[anonimizat]-[anonimizat] a [anonimizat]111l simpo;.ionului ,.135 de ani de la nașterea acadcmicianului Ion Simiom•scu"
organi;.at, [anonimizat],.lulian Antonescu " Bacău și de Școala cu clasele 1-VIll
"Ion Simionescu" Lilieci, [anonimizat], pc data de 30 mai 2008.
1 1. Simionescu, Opere alese (cuvânt inainte de V. Mihăilescu), București, 1974, p. 483: 1. Haller,
[anonimizat].
Mu=[anonimizat], 1986, p. 227.
2 1. Bejenaru, [anonimizat], lași, 1994, p. 232-234. A [anonimizat]: [anonimizat] .. V Adamachi-lași ", XII,
1925, 1, p. 29-31: M. Iancu, Simionescu, Ion Th., in PersonalitAti românești ale știintelor naturii și
tehnicii. Dicționar, București, 1982, p. 366-367; L. Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea.
Material românesc. Oameni și înfAptuiri. București, 1940 și ed. anastatică, cu o pref. de 1. Oprișan,
București, 1999, p. 783; L. Ionesi, [anonimizat], 5, București,
1995, 8, p. 24-25 și 30; Dorina N. Rusu, Membrii Academiei Române . Dicționar 1866/2003,
București, 2003, p. 764-765; L. Nastasă, ltinerarii spre lumea savantă. Tineri din spațiul românesc
la studii în strAinAtate (1864-1944), Cluj-Napoca, 2006, p. 265.
3 1. Simionescu, op.cit, p. 484.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
135 de ani de la nașterea academicianului Ion Th. Simionescu 383
[anonimizat] 1899 are
ocazia să cerceteze paleontologia la Universitatea Grenoble. [anonimizat]. Începând cu această perioadă (1900) [anonimizat] a profesorilor, cea de educator al celor mul�.
La întoarcerea definitivă în țară este numit preparator la catedra de mineralogie
a profesorului Vasile Butureanu (februarie 1900) și profesor suplinitor la catedra de
geologie și paleontologic a Facultătii de Știinte a [anonimizat]
decembrie 1900. La geologic și palcontologie este acceptat ca agregat cu titlu
defmitiv (martie 1902) și profesor titular (martie 1905)4• Începând din 1905, [anonimizat] o [anonimizat], sec�a
[anonimizat]�e din care va promova luminarea prin cultură a tuturor
celor deschiși spre informare și cunoaștere . [anonimizat], lui Simionescu i se încredințează suplinirea
acestei din urmă catedre (între noiembrie 1911 și octombrie 19t9i.
Încă din 1903 Sirnionescu publică un articol6 [anonimizat]. Din anii 1906-1907 [anonimizat]-[anonimizat], alcătuirea și evoluția geologică a acestei regiuni;
rezultatele acestor cercetări sunt publicate în șase volume de Studii geologice și
paleontologice in Dobrogea (1906-1912)7. [anonimizat] 1909,
Gheorghe Macovei susține primul doctorat în geologie la o universitate din România8.
A desfășurat o [anonimizat] 191 O [anonimizat] "Convorbiri literare" un
amplu articol intitulat Din viața universităților franceze. [anonimizat], [anonimizat] (1913).
Simionescu este ales decan al Facultă�i de Științe din Iași (1910), rector al
Universității icșene (1912) [anonimizat] 1923, precum și
membru în Senatul uni versitar (iulie 1927)9. Din aprilie 1907 [anonimizat], iar din mai 1911, [anonimizat] 24 mai 1913 și
având tema Evoluția culturii științifice in România10•
4 Ibidem; L. Joncsi, op.cit., p. 24.
5 1. Simioncscu. op.cit, p. 485; 1. Haller, op.cit, p. 228.
• 1. Simioncscu, [anonimizat].
Publica{iunile Fondului 1'. Adamachi, IX, București , 1903, p. 73-117.
7 Th. Neagu, [anonimizat], în Academica, 5, București,
1995, 8, p. 28.
k 1. Simionescu, op.cit, 1974, p. 485; 1. Haller, op.cit., p. 228; L. lonesi, op.cit., p. 24.
91. Simioncscu, op.cit, 1974, p. 485.
10 L. Predcscu, op.cit., p. 783; 1. Simionescu, op.cit., 1974, p. 485.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
384 Delia-[anonimizat]-Ovidiu Boldur
În 1910, [anonimizat] a universitaTilo r Ion Th. [anonimizat] ,,Revista
științifică V. Adamach i". [anonimizat], [anonimizat] 1•
[anonimizat]�e a fost, până in momentul transferului la
București. Astfel, un articol este dedicat problemei Omului de Neanderthal in
Africa12, [anonimizat], nivelul la care ajunsese evoluția
umanității poate fi considerat ca reprezentând, "cel puțin în Europa, o uniformitate
morfologică Ia toate resturile găsite", însă descoperirea unui craniu în Rhodesia era
importantă pentru că ,,ne arată răspândirea largă a [anonimizat]" 13•
Într-un alt articol14, [anonimizat], "cele mai multe forme găsite fac podoaba Muzeului din
Berlin" și apreciază activitatea lui Nicolae N. Moroșan , student: [anonimizat], care
"a descoperit in vara anului 1925 cea dinlâi stațiune paleolitică de pe malul Prutului
([anonimizat] – s. n.)15•
În întreaga perioadă a [anonimizat],
lucrări dedicate populari7Arii științei sau evidențierii rolului personalităților din
România sau din străinăta te. Printre acestea pol fi evidențiate: în 1915, lucrarea
Cărbunele de pământ; în 1919, volumul Pufuri de păpădie ([anonimizat] 1916 și 1919); prima ediție a lucrării Oameni aleși. Străinii
(1921), urmată de prima ediție cu titlul Oameni aleși. Românii (1928)16, dar și un
Tratat de geologie 7-primul de acest fel apărut la noi (1927).
[anonimizat] 1929, au fost Introducere în
paleontologie 18, în care autorul încearcă să defmească domeniul paleonto logiei ca
fiind cel care "arată incetineala evoluțiunii și importanța timpului ca factor în
modificările ființelor", iar "emigrarea civilisațiunii omeneșt i [anonimizat], nu este decât ascensiunea sprijinită pc vârfurile
curbclor de evolu\ic ale fiecărui popor"19, și, [anonimizat] ( 1929).
Din octombrie 1929 profesorul Ion Simionescu este transferat la catedra de
paleontologie a [anonimizat]
11 Dorina N. Rusu. op.cit .. p. 764-765. 1� Articol publicat in Revista Științifică .. V Adamachi -lași", VIII, 1922,3, p. 142.
JJ Ibidem. 14 1. Simionescu, [anonimizat],•ista Științifică .. V Adamachi -lași .. , XII,
1926, 2, p. 78-79.
15 Ibidem, p. 79.
16 Gh. Macovei, O viață de munci (Prof. 1. Simionescu), BucW'ești, 1941, p. 22-23. 17lbidem, p. 15.
1� 1. Simionescu, [anonimizat], 1928; idem, op.cit., 1974, p. 485.
19ldem, op.cit., 1928, p. 6-7.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
135 de ani de la nașterea academicianului Ion Th. Simionescu 385
Laboratorului de aici (15 noiembrie 1929). La București onorează cu prezența sa
lumea universitară până în anul 1940, când a fost pensionar0•
[anonimizat]. A vea o [anonimizat], [anonimizat] o [anonimizat] ([anonimizat], din anii 1919 și 1922), un
temperament cumpănit și o putere de muncă neobișnuită. Marea sa dragoste pentru
natură era strâns îmbinată cu o [anonimizat], paleontologului,
[anonimizat], academicianului, și, [anonimizat].
Articolele, [anonimizat], la lumea vertebratelor și a mamiferelor, [anonimizat]2 1•
[anonimizat], [anonimizat] 31 mai
1941, func�e pe care o onorează până la decesul său din 7 ianuarie 1944, deces survenit
în urma unui infarct miocardic. În ziua de 11 ianuarie 1944, pentru merite deosebite, i [anonimizat]22•
135 years since the bird of academician Ion Th. Simionescu
Summary
The authors of this article prcsent somc aspects from the life and activity of the
academician Ion Th. Simionescu with the occasion of reaching 135 years since his birth.
[anonimizat], as well as thc scientist 's [anonimizat].
�o 1. Haller, op.cit, p. 229.
� 1 Sunt de remarcat articolele și studiile pe aceleași teme din colectia Cunoștințe folositoare. Seria A. [anonimizat], București. [anonimizat]: Omul primitiv cum era (1/1931), Viața omului primitiv (2/1932), Omul dela Cucuteni (19/fa.),
Origina omului (81/1940), Omul paleolitic (82/1943) și Omul neolitic (83/1944). Evidentiem și studiul Fr.
Raincr, 1. Simionesct� Sur le premier crâne d'[anonimizat], s.
m, T. xvn, mem. 12, 1942, p. 489-503 [anonimizat], 1932. [anonimizat]: Țara noastră. Oameni, locuri, lucruri, București, 1937; [anonimizat], 1938; [anonimizat]-ești, 1939; [anonimizat]-ești, 1940; [anonimizat]. I-V, București, 1939-1943-a [anonimizat] C. Grasu,
Ion Simionescu in viața culturalA a vremii, în Academica, 5, București, 1995, 8, p. 26-27; idem, [anonimizat], în Academica, 5, București, 1995, 8, p. 27. O activitate editorială deosebită a [anonimizat]: Adevăml, Timpul, Viitoml, Universul, [anonimizat], Natura, [anonimizat](a Românească ș.a., precum și prin cele peste 100 de conferințe de la Radiodifuziunea Română.
�� 1. Simionescu, op. cit., 1974, p. 486.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
MĂRTURII CONTEMPORANE DESPRE PROFESORUL
UNIVERSITAR IEȘEAN 0REST T AFRALI *
Dimitrie-Ovidiu Boldur
Orest Tafrali s-a născut la 14 noiembrie 1876 [anonimizat]-o familie de
aromâni 1; urmează cursurile gimnazialc și o parte a celor liccalc la Liceul ,.Spiru
Haret'' [anonimizat]�2. A fost student: [anonimizat], mentor care i-a îndrumat primii pași la Facultatea
de Litere din București.
Conside rat a [anonimizat] (între 1902-1905), [anonimizat]. [anonimizat]3 . [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat],
în 1904, își susține licența în litere la București.
Suplinește timp de un an catedra de latină de la Liceul "Sf. Sava", [anonimizat] a 70 de ani de la trecerea în eternitate a profesorului universitar ieșean
Orest Tafi"ali. A fost prezentat și sub formă de comunicare in cadrul Simpozionului Național .,Vasile
Pârvan", organizat sub egida Complexului Muzeal"lulian Antonescu" Bacău, 5-6 octombrie 2007.
1 Al. Gherghel, [anonimizat]. [anonimizat]-l iterar, IV, nr.
206, Constanța, 1937, p. 4; V. Grecu, Cronică. Oreste Tafrali (1876-1937), in Codml Cosminrt!ui (1936-
1939), 1940, Cernăuți, 1 O, p. 668; A urei H. Golimas, [anonimizat], ITI,
1966, 3, p. 217; Șt. Bujoreanu, [anonimizat], XTTI, 1976, p. 225; C. Preda,
[anonimizat] (coord. Șt. Ștefilnescu), București. 1978, p. 320; L.
Kalustian, [anonimizat]. III, Bucw-ești, l9HJ. p. RO; Ion J. Sobnu, Orcst Tafrali (187( … 1937), in voi.
Unin-rsitatca ,.;\1.1. Cu1.a" lași, iul.-<lcc. 19R7u. p. 32: M. Va,ilcscu, L'histoirc annciene ct l'archi•olo�ic
il I'Univcrsitc de lași (1884-1948), in SAA. ITI-IV, 1996-1997, p. 14; L. P1"Cdescu, Enciclopedia României.
Cugetarea. Material românesc. [anonimizat], 1940 și ed. anastatică, cu o pre[ de 1.
Optișan, București, 1999, p. 830; Do1ina N. Rusu, Membrii Academiei Române. Dictionar 1866/2003,
Bucw-ești, 2003, p. 815; D.-0. Boldur, ….. iarăși eternul Tafrali … "-[anonimizat], Il, lași, 2004, 2, p. 12-19. Vasile Bob'J'Ca remarca in Pagini istoric�filologice (cu o prc[ de C.
Daicoviciu, ed. ingr., studiu introd. și indice de M. Borcilă și 1. Mării), Cluj, 1971, p. 270 -că numele de
Tafi"ali ar li de origine orientală și el ar putea li echivalat cu "fatucux, insolent, an"Ogant, pretentieux.
anmasssend". [anonimizat]://www.palatu lculturii.home.m/Muzcu%201sto ric%200T. [anonimizat],
[anonimizat]!ă de profesoJUI Orest
Tafi"ali. A se vedea și htto://www.it.11et. rolhistorv1arehivc/hi stOJy/mil998/curent8/ mi54.htlm, [anonimizat]: Români și bi7.antini. Timp de idealuri comune,
t;>ublicat sub acest titlu și in MI, 8, 1998, p. 54-60.
-1. Minca, tO. Tafrali, în AA, 1938, fasc. 13-14, p. 1; 1. Mafiei, [anonimizat]. IT, Chișin�u,
1993, p. 324. A [anonimizat]://www.harct.xhost.ro/Harct.htrnl.
3 V. Grecu, op.cit, p. 668; M. Vasilescu, op.cit., p. 14.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Mărturii contemporane despre Orest Tafrali 387
bizantină – specialitate predilectă pentru intreaga sa activitate viitoare4• Obține titlul
de doctor in litere la Sorbona (1912), cu teza principală Thessalonique au
quatorzieme siecle și cea complem entară Topographie de Thessalonique 5•
Respecta astfel rugămintea wmia dintre cei care I-au sus�nut financiar pe
intreaga perioadă cât a [anonimizat] (administratorul
domeniilor regale), care il indemna: ,,[anonimizat], conștiincioși și muncitori',(;.
[anonimizat], fiindu-i oferit și un post in invățământul superior 7.
[anonimizat]: "ințelege oricine ce element ne-a venit să răspândească lumină pe pământul
românesc',s. [anonimizat], [anonimizat]. La
preluarea catedrei in 1913, [anonimizat], și, [anonimizat] i [anonimizat].
[anonimizat] (1915), [anonimizat] o perioadă de 12 ani, [anonimizat] /seminariilor de
istorie antică și epigrafie.
[anonimizat] 1917, [anonimizat]-o misiune universitară de propagandă a cauzei românești9 -alături
de alți universitari (1. [anonimizat]. Drouhet și 1. [anonimizat], precum și 1. Nistor, de la Universitatea din
Cemău� 10), președin tele misiunii fiind numit profesorul Etmil Pru1grati.
� C.C. Giurescu (coord.), Istoria învAțAmântului din România. Compendiu, București, 1971, p. 313;
V. Ciistian, [anonimizat]-istorie, XXVI, 1980, p. 17.
5 Gh. Platon, V. Cristian (coord.), Universitatea din Iași (1860-1985). [anonimizat], 1986,
p. 16 7. A. O. [anonimizat], intr-un mic articol intitulat LucrArile d-[anonimizat], XV, 1914, Il, p. 167-faptul că revistele străine il compamu
încă din 1913 [anonimizat]7.a [anonimizat] .,ceea ce a tăcut Fustel
de Coulanges pentru antichitate in La cite antique". A se vedea și Ion 1. Solcanu, op.cil, p. 33.
''O. TaiTali, [anonimizat], XV, 1913, 3-4, p. 38. 'Dicționar enciclopedic romîn (subred. Athanao;e Joja), voi. IV (Q-Z), București, 1966, p. 597; [anonimizat]-personalitate a ,·[anonimizat], S. N., Xfi-Xill, 1981-1982,
p-�6i�rrali. [anonimizat], 1921, p. 1 04; [anonimizat].ciL, p. 669.
9 V. Grecu, op.cit., p. 670; Ion 1. Solcanu, op.cil, p. 34-35. 10 [anonimizat], Dosar nr. 142/1918, f. 234 r.; Șt. Bujoreanu, op.cit., p. 227.
Trebuie eviden1[anonimizat], in octombrie 1919, [anonimizat], grada\iile și indemnizatiile profesorilor și funcționarilor
fiind aceleași ca ale celor de la Iași sau București ([anonimizat]. 126, 1919 și C.
Hamangiu, [anonimizat], 1919-1922, p. 223)-iar rela�ile de colabomre dintre
Universitatea ieșeană și cea din Cemău� se diversifică. A se vedea și Regulamentul FacultAtii de
filosofie și litere din Cernăuți din 6 octombrie 1923, [anonimizat]. 149, 1923; C. Hamangiu, op.cil, XII
XIV, 1922-1926, p. 683-693 -[anonimizat], cu cel al facultă�i din Iași.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
388 Dimitrie-Ovidiu Boldur
În urma deplasării sale în Franța (august 1917 -iunie 1919), s-a [anonimizat].
Panaitescu în postul de suplinitor "la catedra de arheologie a d-lui Tafrali"11, apoi prin
decizia de numire a [anonimizat], înainte de inceperea anului universitar 1918-1919.
[anonimizat] 1918 la Facultatea de Litere și
Filosofie din Iași 12, curs in care Tafrali c acuzat de totală lipsă de informație în
prezentarea lecției de deschidere intitulată Evoluția arheologiei și rezultatele
explorațiunilor arheologice 13: "[anonimizat] o îndelungată
pregătire specială pe tărâmul bizantinologiei, a fost numit fără nici o probă
regulamentară profesor de arheologie, [ … ] catedra [lui Teohari Antonescu-s. n.]
este departe de a [anonimizat] o [anonimizat] o parte, a [anonimizat], pe de alta, a bizantinolowei: cea d'[anonimizat] a [anonimizat]" 4.
Nu e [anonimizat] 1-a
suplinit la catedră pe Tafra li15, a [anonimizat]… Conflictul dintre Tafrali și Andrieșescu s-a
[anonimizat] 1919, [anonimizat] a [anonimizat]. În 1920, Andrieșescu a obținut o docență de
arheologie preistorică pe lângă catedra de istorie antică și epigrafie de la Facultatea de
Litere a [anonimizat]16•
Andrieșescu nu a [anonimizat], [anonimizat], care, intr-un articol din anul 1922' 7, preciza:
"sirene perfide șopteau la urechea studenților că el [Tafrali -s. n.] n-ar fi savantul
cunoscut în Occident ".
[anonimizat], scrieri
care "[anonimizat]
11 [anonimizat], Dosar nr. 142/1918, f. 25.
12 1. And1ieșcscu, Câteva considerații și indemnur i de inceput cu privire la istoria veche și științele ci
ajutătoare-O [anonimizat], IV, 1920, 3-6, p. 96-115 și 136-162.
1 O. Tafr-ali, op.cil, 1913, p. 267.
1 � 1. Andlicșcscu, op.cit., p. 150.
15 R. Vulpe, [anonimizat], Il, 1946, p. 432; Corneliu N. Matcescu, Ioan Andrieșescu și
arheologia preistoricA românească in prima jumAtate a [anonimizat]. l, 1976, p. 206; Gh.
Platon, V. Cristian, op.cit., p. 168; M. Petrescu-Dimbovița, [anonimizat]·an, în Ca1pica, XXVIII, 1997, p. 266. A se vedea și articolul nostru: Orest
Tafrali sau Ioan Andrieșes cu?-[anonimizat], XXVIII, 2005, p. 363-370.
1� Comeliu N. Mateescu, op.cit., p. 206; M. Petrescu-Dîmbovița, op.cil, p. 266.
17 G. Pascu, [anonimizat], XXIX,
1922, 1, p. 96-97.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Mărturii contemporane despre Orest Tafrali 389
Pârvan, [anonimizat];[anonimizat]"1 • [anonimizat], datorită stilului polemic de care a [anonimizat].
[anonimizat] ,,[anonimizat][le] universitare [ … ]. [anonimizat] s-o aibă în
capacitatea profesorului lor … "19• Apoi, " … [anonimizat], ci criticile savanților străini specialiști" �0 – [anonimizat].
Ion M. Marinescu, [anonimizat] " … bine pregătit nu era Tafrali în obiectul lui
[ arhcologia -s. n.] și nici săpături nu se pricepea să facă. [anonimizat]''21• Cunoscând "intrigile lui
Tafrali și apetitul lui pentru fonduri grase de la minister ", Marinescu scrie o [anonimizat]22•
Cu toate criticile care i [anonimizat] "diletantul atroce ajuns
arheolog clasic ma/gre lui și fără cea mai elementară pregătire anterioară "23, însă nici
nu poate fi inclus în ceea ce Nicolae Iorga numea ,,modesta legiune a erudiților"24
(deși teza sa de doctorat despre Thessalonic îl recomanda cu prisosință în acest sens).
Pârvan, cel care a fost de la început împotriva numirii lui Tafrali la o catedră
universitară pentru care nu era îndeajw1s [anonimizat] "o centurie, o sfântă
centurie" de istorici adevărați. El vedea în munca istoricului o "solidaritate ascunsă cu
cei din jW", oricât de umili. Rostul istoricului c să producă în semeni idei și atitudin i,
nu doar să informeze"25 – de aici aprecierea de către Pârvan a celui care a [anonimizat].
Perioada cuprinsă între numirea lui Tafrali și sosirea la lași a noului titular de la
IX Ibidem, p. 97.
1QO.Tafulli,op.cit., 192l,p. 7.
201bidem.
21 l.M. Marinescu. Vin amintirile. Frînturi dintr-o viati, Deva, 1947, Ms. 111-337, BCU-lași, Fond
Manuscrise, p. 297.
22 Reproducem, [anonimizat]:
.,La săpături n-o [anonimizat]-[anonimizat]-o nimerește,
«Săpându-i)) pe colegii lui"(lbidem, p. 336). 23 BAR, Corespondență 62.305, in V. Pârvan, CorespondențA și acte. Studii și documente (ed. îngr., cu
introd., note și indice de Al. Zub), București, 1973, p. 293. 241bidcm; L. Nastasă, [anonimizat] C/, S. N., XVI, 1997, p. 157.
25 Al. Zub, Vasile Pârvan: [anonimizat], 44, 1993, 1, p. 10. A se vedea și
articolul nostru: Tafrali, Pârvan, Andrieșescu -[anonimizat] 0/, VII2,
2006, p. 9-17.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
390 Dimitrie-[anonimizat] ( 1927)-a fost Wla fructuoasă în activitatea
didactică și științifică a "eternului Ta:frali". [anonimizat] a [anonimizat] -[anonimizat], [anonimizat] 26,
[anonimizat] r și felul de a [anonimizat]:frali ca pe WlUI dintre cei mai apreciați profesori ai
mediului Wliversitar ieșean27•
Activitatea sa a [anonimizat]: activitatea didactico
[anonimizat] (cursurile, [anonimizat]), [anonimizat], [anonimizat]/ogia, începând cu anul 1927.
[anonimizat] a fost editată de Tafrali între anii 1927 și 193 7,
fiind prima de acest fel de la noi. [anonimizat], [anonimizat],
Grigore Anițescu 28. Însă, principalul colaborator al revistei a [anonimizat], mai ales că Tafrali concepuse
profilul tocmai în funcție de preocupări le sale.
[anonimizat], de activitatea sa
didactică de la Paris sau de conferințele pe care le-a [anonimizat], Charles Diehf9•
Scopul revistei era acela de a publica ,,studii despre trecutul îndepărtat al
teritoriilor care alcătuiesc statul nostru"30• [anonimizat] a României,
[anonimizat], [anonimizat]31. Totuși, nu
apar printre senmatarii articolelor cei care aveau preocupări majore în domeniul
istoriei artei (Coriolan Petreanu, 1.0. Ștefănescu, Virgil Vătășianu sau George
26 [anonimizat].cit., p. 677.
27 1. Neicu, Oreste Tafrali. [anonimizat], XXXIV, nr. 173, Constanța, 1938, p. 1;
A.St. Rădulescu, [anonimizat]. [anonimizat]
literar, V, nr. 209, Constanta, 1937, p. 1.
2x V. Cristian, op.cit., p. 18; [anonimizat], [anonimizat], S. N., XI, 1980, p. 503; L. Ka1ustian,
op.cit., p. 81; Gh. Platon, V. Cristian, op.cit., p. 168; L. Nastasă, Orcst Tafrali. [anonimizat], VII-vrn, 1985-1986, p. 504; 1. Mafiei, op.cit., p. 325.
2q O. Tafi-,!li, [anonimizat], ni, 1930, fasc. 5-6, p. 76; V. Cristian, [anonimizat], 1985, p. 95-96.
30 O. Tafrali, op.cit., 1927, p. 1; [anonimizat], în RMlvf. 3,
1981, p. 26; M. V asilescu, op.cit., p. 16.
11 Ion 1. Solcanu, [anonimizat]. Unh·ersitatea ,,AI.I. Cuza" lași, ian.-iul. 1987b, p.40.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Mărturii contemporane despre Orest Taf rali 391
Oprescu), [anonimizat], cel care
nu i-a iertat fondatorului revistei poziția neechivocă față de unele din contribuți ile sale
în domeniul istoriei artei 32•
[anonimizat]
a [anonimizat].
Tafrali a fost ales ca delegat al Facultății de Litere în Senatul Universitar între
1922-192433 și în 193134, iar de la 1 iulie 1936 a fost ales de Consiliul profesoral
decan al Facultății de Litere35. La 26 mai 1936 este ales membru corespondent al
Academiei Române 36, dar nu se bucură o perioadă prea lungă de această confirmare a
[anonimizat] 5 noiembrie 1937, în urma unei
intervenții chirurgicale prin carei s-au extras pietre de la ficae7•
Catedra de arheologie și antichită� [anonimizat], pentru o [anonimizat]
M. Marinescu (titular în acel moment al catedrei de limba și literatura latină)38•
De la 1 octombrie 1939 titular al catedrei a fost numit profesorul Radu
Vulpe39. [anonimizat], iar concepția de cercetare științifică se schimbă radical.
Contemporar y [anonimizat] 2007, 70 years have passes since the dcath ofthe University Professor Orest Tafra1i.
[anonimizat], for about a quarter of a century (1913-193 7), the
archeo1ogica1 [anonimizat].
[anonimizat], some biob rrnphica1 infonnation and some detai1s fium his activity
within the departmenl (lectures, [anonimizat]1ishing of the scientific
papers) or Trafa1i's activity outside the dcpartnK'Ill ([anonimizat]1ishing of the A11 [anonimizat]
1927 and 1937).
)� Ibidem, p. 43.
11 [anonimizat], Dosar nr. 185/1921, f. 59 și Dosar nr. 188/1922, f 4.
)4 Ibidem, Dosar nr. 33111931' r 13.
15 Ibidem, [anonimizat]. 1600/1936, f. 451 și Dosar nr. 1654/1936-1937, ( 1; [anonimizat]. 429/1936, f. 39; G. Pascu, [anonimizat]. voi. 1,
1934, p. 35; [anonimizat]. cit., 1981-1982, p. 6 73; Ion 1. Solcanu, op.cit., 1987a, p. 34.
1" 1. Mafiei, op. cit., p. 325; Dorina N. Rusu, op. cit., p. 815.
17 [anonimizat], Dosar nr, 1660/1937, f. 17; Șt. Bttioreanu, [anonimizat]
"Lumea", XX, nr. 5809, 1937, lași, p. 2; L. Nastasă, Moartea și ritualurile celebrării runerare în
mediul universitar românesc (1864-196 8), [anonimizat], 2004, 1-2 (5-6), p. 214.
[anonimizat], Dosar nr. 1660/1937, f. 342 și 390; Anuaml Universității din Iași pe anul
academic 1937-1938, lași, 1939, p. 19 și 57; [anonimizat]. cit., 1981-1982, p. 677; M. Vasi1escu, op.
cit., p. 17.
39 Anuarul Universității pe anul Academic 1938-1939, Iași, 1942, p. 53; C. Preda, [anonimizat]. .. , p. 344.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
RĂSCOALA DIN 1907*
[anonimizat]-[anonimizat], societatea
românească prezenta imaginea unei lumi duale: pc de o pa1tc, [anonimizat], [anonimizat]-o [anonimizat].
Această realitate a ieșit puternic în evidență in 1906 și 1907, când au avut loc două
evenimente: expoziția organizată cu prilejul jubileului (implinirea a 40 de ani de
domnie a lui Carol D și marea răscoală țărănească.
În prima jumătate a anului 1906 s-a [anonimizat], "Expoziția jubileului ", [anonimizat] 18661• S-a depus o [anonimizat], stânci și arbori, s-au construit paviloane, s-au
trasat alei, s-au amenajat izvoare și cascade. Ghirlandele din flori și becuri multicolore
dădeau o imagine feerică întregului ansamblu. [anonimizat], comercial, in procesul de dezvoltare a
învățămâ ntului superior etc.
Jubilelul a fost marcat de o amplă campanie de elogii la adresa lui Carol. S-au
publicat poezii, s-au compus cântece, s-[anonimizat], afișe prin care
regele era proslăvit ca un mare erou național. Propagandiștii regimului evidențiau
faptul că în 1906 se împlineau 40 de ani de la urcarea pe tron a lui Carol 1 și 25 [anonimizat] 1800 de ani "de la întemeierea neamului român
prin Traian impăratul ".
Expoziția a [anonimizat], Banat și Bucovina. Nicolae Iorga aprecia că în acel an, 1906, Bucureștii
deveniseră ,.in adevăr capitala poporului românesc. Nu era suflet simțitor care să se
simtă altfel după asemenea priveliști. [anonimizat], bolnav: [anonimizat], [anonimizat],
[anonimizat], viitorul"2.
[anonimizat]
s-[anonimizat] a [anonimizat] ,,Deșteaptă-te, române!", compus pe
versurile lui Andrei Mureșanu. Când regele a [anonimizat] a
• O fonnă mai extinsă a acestui studiu a fost publicată în lucrarea 1907 în ,·iziunea
contemporanilor. Crestomatie întocmită de Ioan Scurtu și Sorin Teodorescu. [anonimizat], 2007.
1 [anonimizat] (18�1947), voi. 1. Caroll, București, 2001,
�· 176-184.
N. Iorga, O \'iațli de om. Așa cum a fost, [anonimizat], 972, p. 405.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Răscoala din 1907 393
îngenunchiat, i-a sărutat mâna și a zis: ,.[anonimizat]
i-ai îngăduit să vadă pe împăratul tuturor românilor"3•
N. Iorga a [anonimizat], să tragă
un semnal de alarmă: țăranii, [anonimizat], [anonimizat] a îndeplini rolul de țărani. În octombrie
1906, N. Iorga a [anonimizat], pornind de la un fapt real: [anonimizat] a vizitat
expoziția din București a făcut o excursie prin țară. [anonimizat] ț.[anonimizat] "frații" de peste munți. [anonimizat]�. [anonimizat], cu chip de fantome, a fost
de-a [anonimizat].
Pentru a [anonimizat] N. Iorga
să-i ascundă pe țărani: ,,Nu-i lăsați să umble slobozi pentru a [anonimizat], robii sălbăticiți ai brazdei negre!" N. Iorga continua în stilul
său caustic: "Îngrijiți-vă, o, voi, [anonimizat] a juca cât de poate mai strălucit rolul tfu"anului român. Iar pe vita
câmpului respingeți-a-n pumni, ascundeți-o [anonimizat]. Tăiați mâna pelegroasă care scrie pe pereții auri� ai salclor de
banchete un nou «Mane, Fakel, Fares» de amenințar e'.l.
Avertismentele lansate de N. [anonimizat] s-a
închis la 23 noiembrie 1906, într-o atmosferă de sărbătoare și automulțumire . [anonimizat]. Ea avea să demonstreze uriașa discrepanță dintre două lumi: una a
progresului autentic, a [anonimizat] a stagnării, sărăciei,
bolilor cronice și mizeriei.
[anonimizat], [anonimizat], recurgând la forța armata. [anonimizat].tcres special; [anonimizat]_[anonimizat] "convinși" să voteze cu
prutidul aflat la putere. [anonimizat]-[anonimizat] i.
Soluțiile avute în vedere se înscriau în litera art. 19 din Constituția din 1866, potrivit
căruia: ,,Prop�[anonimizat], sunt sacre și
inviolabile " . [anonimizat] a pământului, iar orice
atingere a proprietății ,,sacre și inviolabile" era neavenită; [anonimizat].
Au existat și fruntași politici care au căutat să intre mai în miezul problemei
agrare. Astfel, [anonimizat]"ănească s-a dovedit a fi
3 [anonimizat]-ești, 1939, pp. 310-311.
� N. Iorga, [anonimizat], octombrie 1906.
5 Monitomlqficial, nr. 142 din 1/13 iunie 1866.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
394 Ioan Scurtu
Spiru C. Haret. [anonimizat] 6, publicată în 1905, cu o
nouă ediție în 1907, Spiru Haret atingea și problema proprietăți i, menționând că
țăranii ,,[anonimizat].
Aceasta nu este adevărat sau este adevărat numai în parte". Totuși, sublinia el, "ideea
împroprietăriri i țăranilor, sau numai o redistribuire oarecare a proprietății nu este
exclusă cu totul". Deocamdată, [anonimizat],
crearea de asociații țărănești în vederea cumpărări i [anonimizat], stăpân pc munca lui. Spiru C. Haret scria: "[anonimizat], la care el era o simplă anexă. [anonimizat]".
[anonimizat]:
"[anonimizat] i [anonimizat]". Spiru C. Haret, în calitate de ministru al Cultelor și
Instrucțiunii Publice (1897-1899, 1901-1904), a [anonimizat] o [anonimizat] a o
[anonimizat], [anonimizat], cercuri culturale etc. [anonimizat] o [anonimizat] o mișcare
de masă.
[anonimizat]1citorilor din România au înființat
în 1898 [anonimizat]
a ță.rJ.nimii. [anonimizat] 1899, activitatea socialiștilor a
continuat în cadrul cercurilor intitulate România Muncitoare". Într-un manifest
difuzat în 1906, România Muncitoare aprecia că adevărata emancipare a [anonimizat] w1[anonimizat]" în care ci se aflau; între acestea intervenția statului în
rcalizarcu contractului de arendare "stabilind o mijlocie de arendă în mp011 cu
valoarea bănească a pământurilor" și fixarea unei anumite cote la dobânzile băncilor
pentru " stârpirea cametci".
C. Dobrescu-Argeș a înființat, în 1895, [anonimizat], editată de Alexandru Vălescu. Noua organizație a [anonimizat], cât și de conservatori . [anonimizat] 1898, Partida
Țărănească și-a încetat activitatea. Vasile M. Kogăh1[anonimizat] o [anonimizat], [anonimizat]. În septembrie 1906 a [anonimizat], o întrunire a [anonimizat] M. Kogălniceanu a apreciat că problema țărănească era "cea mai însemnată în
țara noastră", de rezolvarea acesteia depinzând însăși viitorul României. El avea în
6 Vezi textul integral in lucrnrea 1907 în viziunea contemporanilor, p. 43-87.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Răscoala din 1907 395
[anonimizat], a unor ,,Reuniuni Țărănești" [anonimizat]{ Vasile M. Kogălniceanu a
[anonimizat]:
"încheierea unor învoieli mai bune"; izlaz comunal; vot universal; școli și alte ,,îndreptări".[anonimizat] "[anonimizat]". [anonimizat]: "[anonimizat] o [anonimizat],
și îndeplinirea legilor economice de care atârnă viata lui". Tipărită în 10.000 [anonimizat], a fost îmnânată participan�lor la întrunire și
difuzată de cei care vindeau Gazeta țăranilor (mai ales învățători și preoți). [anonimizat], apreciind că îndemnul la
organizarea țărănimii avea un caracter "incendiar " pentru statul român.
[anonimizat], fiind prezente în activitatea unor cărturari de marcă. [anonimizat], care, impresionat de starea de spirit a țăranilor, a publicat poezia Noi vrem
pământ!, care avea să aibă o [anonimizat], în 1907. [anonimizat] 1894, [anonimizat], care lansa un puternic avertisment
la adresa clasei stăpânitoare din România.
[anonimizat],
G.D. Creangă. [anonimizat] a publicat două cărți:
Proprietatea rurală și chestiunea țărănească ( 1905) și Proprietatea rurală in
România ( 1907), în care aprecia că țănmii trâiau într-o [anonimizat]. G.D. Creangă conchidea: ,,[anonimizat], [anonimizat]: «N-[anonimizat]». [anonimizat] a devenit cea mai importantă
chestiune a politicii noastre interne. [anonimizat], economică și fmanciară a
statului și a națiunii. De buna ei deslegare depinde viitorul patriei". [anonimizat] 1905, un număr
de 4.171 moșieri, cu proprietăți care depășeau 100 ha, dețineau 3.810.351 ha
(54,72%), în timp ce 920.739 țărani cu proprietăți până la 10 ha, dețineau 3.153.645 ha
(45,28%). [anonimizat] (care
reprezentau circa 0,6% din totalul gospodări ilor rumle) dețineau 6.450.000 ha (60%
[anonimizat] a țării), în timp ce țăranii (peste 90% din populația
României), care aveau mai puțin de 10 ha, stăpâneau 4.150.000 ha (39%). Situația era
agravată prin faptul că circa 24% [anonimizat] 34% aveau mai puțin de 3 ha, ceea ce însemna că 58% [anonimizat].
Un alt cărturar de marcă, C. Stere, se referea la proprietatea latifundiară (de
7 Vezi, [anonimizat], Istoria Partidului Țărncsc (1918-1926), București, 2002, p. 13-24.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
396 Ioan Scurtu
peste 500 ha), deținută de circa 1.000 [anonimizat]. [anonimizat], publicat în 1906, el afirma fără echivoc: "\ărănimea
fonnează 96% [anonimizat] o mie nu reprezintă decât
0,09% (nouă sutimi la sută-9 la 1 0.000!) din totalitatea contribua bililor (iar restul de
3,91 cade asupra proprietă�lor mijlocii și supramijlocii și a tuturor celorlalte elemente
sociale)". Pentru cei 1.000 [anonimizat], ,,[anonimizat], [anonimizat] «trusturilom; pentru a [anonimizat]; pentru a
asigura dominația politică a acestor 0,09% [anonimizat]". [anonimizat] "[anonimizat]
a ajuns într-o stare de foamete constantă", Român ia fiind țara cu "un popor veșnic
flămând și bolnav: [anonimizat]". În opinia lui C. Stere, singura solu�e
de rezolvare a acestei grave probleme era înfăptuirea unei refonne agrare prin
împroprietărirea țăranilor și acordarea votului direct pentru toți cetățenii României.
[anonimizat] s-[anonimizat] 1907H, a făcut o amplă analiză a evoluției marii proprietăți
(care s-a constituit "prin rapt și înșelăciune"), [anonimizat] a situației țărănimii de-a lungul veacurilor. [anonimizat] 1907 îi apărea ca o expresie a [anonimizat]. [anonimizat] a circa 2,5 milioane ha Ia țărani "în schimbul unei indernnități echitabile''.
Cartea conținea o concluzie cutezătoare pentru acei ani: "[anonimizat], chestiunea de căpetenie: de
dezlegarea sau de nedezlegarea ei este legat viitorul României întregi. [anonimizat], săracă, [anonimizat], într-o [anonimizat], mândră, [anonimizat]1ă, vom putea fără îng1ijire să avem năde jde în falnic viitor. [anonimizat], [anonimizat], numărului,
înțelepciunii și brațului lor: vor fi fruntași printre neamuri". Iar dacă nu se va realiza
această ,.dezlegare" a chestiunii lărănești, "suntem pe pragul unui larg period de
tulburări lăuntrice și răscoale sângcroase". [anonimizat] "talpa țării".
Situația covârșitoarei majorită� a lărănimii era realmente dramatică. Cei care nu
aveau pământ sau aveau prea puțin erau nevoiți să se ,.învoiască" pentru a lucra
pământul moșierilor (boierilor), astfel ca în schimbul muncii prestate să obțină o parte
din recoltă. Dar cei mai mul� proprietari (circa 63% dintre cei care aveau peste 500 ha)
[anonimizat]
"învoielile" cu lăranii. Pentru a [anonimizat]
H Frnb'TI1ente din acestă lucrare în 1907 in viziunea contemporanilor, p. 181-220.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Răscoala din 1907 397
[anonimizat], pentru a [anonimizat]� să le accepte. Nu
este întâmplător faptul că răscoala din 1907 a [anonimizat]. Potrivit lui G.D. Creangă, în 1907, trustul
Fischer avea în arendă 32.260 ha în județul Botoșani și 159.399 ha în întreaga Moldovă.
[anonimizat] (primar,
jandarm etc), [anonimizat],
se alegeau adesea cu o bătaie zdravănă. Expresia "i-a aplicat Constituția", [anonimizat] w1 [anonimizat]-și ceară drepturile înscrise în legea
fundamentală a țării.
Medicii care s-au încumetat să meargă la țară au rămas impresionați de starea
de mizerie în care trăia țărănimea. Într-o comunicare ținută la Academia Română în
1901, [anonimizat] "dă de gol tot egoismul stratelor superioare și exploatarea fără
milă a [anonimizat], împicdicând-o a obține
pentru trebuințele ei porumb copt și nestricat și chiar distribuind de multe ori sătenilor
porumb stricat". [anonimizat] a țăranului român era de 32,8 ani, în timp ce în Europa aceasta era de 50 de ani.
Expresia "vita de plug", folosită de N. Iorga, nu era departe de realitate.
[anonimizat] o [anonimizat] 1907. [anonimizat],
țăranul a acumulat o ură imensă împotriva celor care-I exploatau: ,,[anonimizat]". Iar Vasile M.[anonimizat]
1907: "Conducători i [anonimizat].l [anonimizat] o stare de lucruri din cele mai grave și
serioase. Nepăsarea lor e criminală. [anonimizat]".
[anonimizat] I.C. [anonimizat] 3
martie 1907, o [anonimizat] "o [anonimizat], s-[anonimizat], pe întinderi
tot mai mari din suprafața cultivabilă a țării. Sute de mii de hectare și deci sute de mii
de țărani stau sub dominațiunea monopolistă a [anonimizat] n-au nici o [anonimizat]". Rezultatul acestei activități era "mizeria populațiunii și revolta
sentimentului de dreptate". El cerea guvernului să "[anonimizat] a
împiedica creșterea mizeriei și agravarea mișcărilor ce aceste abuzuri au dat naștere.
Într-altfel, alimentată de starea nemulțumi toare a majorită�i țărănimii, [anonimizat]-se, ar putea lua un caracter și mai grav și
primejdios"9•
[anonimizat]. Un incident relativ
9 [anonimizat]. 41, ședința din 3 martie 1907, p. 625.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
398 Ioan Scurtu
minor a declanșat wiașa explozie: [anonimizat], arendată de frații Fischer, i-a [anonimizat] 8 februarie, pentru a semna noi contracte de
învoieli agricole. Circa 500 de \ărnl1i s-[anonimizat] a
venit. [anonimizat] s-[anonimizat]-a
anunțat condiții mai împovărătoare decât în anii anteriori. S-a iscat o altercație, [anonimizat]. Admini stratorul a [anonimizat]-se în Hârlău. [anonimizat], [anonimizat].
În ziua de 4 martie, [anonimizat], precwn și câteva magazine. Annata a
intervenit, omorând patru țărani și rănind alți nouă. Ciocniri le au continuat și a [anonimizat]. Aflând despre victimele din orașul
său natal, N. Iorga a publicat în Neamul Românesc din Il martie articolul Dumnezeu
să-i ierte, din care cităm: ,,Dwnnezeu să-i ierte pe cei patru țărani români împușcați în
orașul românesc Botoșani de oastea românească în ziua de 5 martie 1907.
Să-i [anonimizat], [anonimizat], să-i [anonimizat]-i ierte pentru clipa de desperare când
s-[anonimizat], ci rachiu! cu care au fost otrăviți.
Să-i [anonimizat], [anonimizat]!, cel mai greu păcat ce poate împovăra o inimă omenească.
[anonimizat], să nu-i
ierte Dwnnezeu pe netrebnicii și făcătorii de rele. Să fie în casa lor atâta belșug ca în
bordeiele celor ce s-[anonimizat], câtă li
s-a lăsat acelor sănnani ce s-[anonimizat]-[anonimizat], [anonimizat] … Așa
să dea Dumnezeu! "
Dacă în cazul celorlalte rd.scoale intervenția armatei a [anonimizat], mișcarea nu a [anonimizat] s-a extins și în alte județe
din Moldova. [anonimizat] 1 a decis să-i cheme la putere pe
liberalii conduși de D.A. Sturdza. Noul guvern a depus jurământul în ziua de 12
martie; cu acest prilej s-a înregistrat un eveniment unic în analele vieții politice din
România: "dușmanii de moarte" au devenit "frați". Conservatori i, [anonimizat], în ziua de 13 martie, promițându-i tot sprijinul10•
[anonimizat] 1 a [anonimizat], [anonimizat], promițând în schimb că se vor lua măsuri pentru ,,a îndestula
10 Ibidem, nr. 47, ședința din 13 martie 1907.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Răscoala din 1907 399
cereri drepte și legitime". Totodată, în manifest se exprima hotărârea regelui și a
guvernului de "a înfrâna cu energie neorând uielile și a pedepsi cu asprime pe cei care
ar căuta să se folosească de prădăciuni" 11• [anonimizat],
[anonimizat] A verescu, [anonimizat] I.C.
Brătianu, au elaborat planul acțiunii militare de înăbușire a răscoalei. [anonimizat] a fost împărțită în 12 zone de opera�uni, iar
comandanț ii de divizii au primit ordin să actioneze energic și raP.id pentru reprimarea
rd.sculaților. Operațiunea s-a desfășurat cu un succes desăvârș it. Intr-[anonimizat]-[anonimizat]'iști, [anonimizat] 11 martie 1907, se cerea acestora să nu
tragă in țărani: "Niciodată gloanțele voastre în pieptul țăranilor asupriți! Trage� în
vânt!" Apelul nu a [anonimizat].
[anonimizat], [anonimizat]. Răscoala izbucnită în Moldova a
devenit extrem de violentă in Muntenia și mai ales in Oltenia. Țăranii, [anonimizat], greble, sape, topoare ele. [anonimizat], omorau proprietatii și arendașii pe care-i [anonimizat], [anonimizat], neezitând
să se confrunte chiar și cu armata. Ei erau convinși că aveau dreptate și că doleanțele
lor vor fi satisfăcute.
[anonimizat]. În imaginaru l colectiv, doi factori au alimentat această ridicare la luptă: de
partea lor erau regina Elisabeta și cei "șapte împărați", precum și "studenții", oamenii
luminati care-i mobilizează și le arată calca dreptății. Aceste i!J1pulsuri psihologice
porneau de la o realitate, deformată însă in mentalul colectiv. [anonimizat] ,,studenți" și le citeau spusele reginei: "[anonimizat]. Atunci vă veți uimi singuri de
puterea voastră". Aceste cuvinte erau înscrise pe o [anonimizat]
1 august 1906, [anonimizat] o [anonimizat] .. Vatra Luminoasă", [anonimizat]. Vasile M. [anonimizat]. [anonimizat] a se ,,ridica", de a-și demonstra "puterea" de care româ nii
dispw1[anonimizat]. [anonimizat] "șapte impăraW'. [anonimizat] S!J!lt
aceștia; [anonimizat]. [anonimizat], iar faptul că ei ii
îndemnau pe țăranii români să se "scoale" [anonimizat] "puterea" era o garanție că
dreptatea lor va învinge.
[anonimizat], [anonimizat], le cunoșteau păsurile și ii conduceau pe calea mult
11 Cm·ântările regelui Caroll, p. 374-376.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
400 Ioan Scurtu
dorită a obținerii pământului pe care-I lucrau. [anonimizat]. [anonimizat] s-[anonimizat]. De aici și sentimentul să studen�i sunt sprijinitorii și îndrumători i țăranilor.
[anonimizat] "student"; [anonimizat]. Mulți asemenea ,.studenți " [anonimizat],
adresând țăranilor îndemnul de a [anonimizat] a beneficia și ei de dreptatea care
avea să urmeze . [anonimizat]; în mentalul
colectiv, "studenți i" [anonimizat] o
[anonimizat].
Când răscoala a [anonimizat]-Ung aria a [anonimizat], iar împăratul de la Viena i-a scris regelui Carol 1,
întrebân du-1 dacă avea nevoie de ajutor militar pentru restabilirea ordinei în țară.
[anonimizat], în primăvara anului 1907 exista
pericolul unei interven ții militare a [anonimizat] s-ar fi putut solda cu
desființarea statului român. [anonimizat] 1 i-a
[anonimizat]-ungară nu a întreprins nici o acțiune pe teritoriul României. [anonimizat]-[anonimizat]-erau aliate încă
din 1883, [anonimizat].
Pentru modul cum a decurs represiunea12 [anonimizat]:
"Sectorul regim.entului 5 roșiori. În Salcia împușcat 5 caJ?i [anonimizat] a trei răsculați. In Cătunele împușcat 3 capi de răscoală. In Pristol împușcat 7,
distrus 5 ca'ie. În Gârla Mare împușcat 3, distrus 12 case. În Jiana Veche împușcat 5,
distrus 4 case. Restul satelor liniște.
Sectorul 1 batalionul regimentului 1 7. La Ciorboreni conac ars și devastat.
împușcat 9 răzvrătiți, ars 12 case.
Sectorul li batalionul 2, regimentul 17. În Valea Aneștilor împușcat 2, rănit 3,
arestat 7 și ars casa primaru lui răzvrăti tor. La Izvorălu împușcat 1 cap răscoală.
[anonimizat] 18. Bombardat satul Gvardcni�a [anonimizat] 3 morți și 4 răniți, satul arde. Din Smadocița arestat 9 răsculați.
Pe linia căii ferate. La gara Tâmna s-a [anonimizat], încercând să fugă au fost împușca�.
[anonimizat] 5 capi
răsculați".
După două săptămâni de intervenție energică a armatei, răscoala a fost
12 Vezi, [anonimizat] a țAranilor din 1907, București, 1967, pp. 523-553.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Răscoala din 1907 401
înăbușită. La 20 martie/2 aprilie, împăratul Franz Joseph a trimis regelui Carol 1
următoarea telegramă: "Cu sentimente de prietenie credincioasă și de vecin îngrijorat
m-am gândit la tine cu cea mai mare afecțiune în aceste zile agitate. Măswile energice
și precis direcționate ale guvernului tău au reușit acum să zăgăzuiască periculoasa
mișcare și să liniștească spiritele. Exprimându-[anonimizat]-o trupele tale".
Regele Carol îi răspundea a doua zi: "Participarea ta sinceră la gravele griji de care
am fost încercați face nesf'arșit de mult bine inimii melc tulburate și din adâncul
sufletului îți mulțum esc pentru această inestimabilă dovadă a caldei tale prietenii care
este pentru mine o mare consolare. Elogiile aduse armatei melc mă umplu de mândrie
și mă îndatorează la o sinceră mulțumire. Mobilizarea, executată rapid și dislocarea
trupelor în mijlocul unei frământări critice este o prețioasă chezășie care ne dă
încredere și pentru viitor. Din momentul în care s-a ordonat o intervenție energică
armata și-a făcut pc deplin datoria și mulțumită ripostci ei prompte s-a putut anihila în
scurt timp această primejdioasă revoltă a anarhică".
[anonimizat] 29 martie 1907, Carol 1 aprecia că
aceasta ,,și-a [anonimizat], ostașii au răspuns grabnic la
apel", drept pentru care el mulțumca armatei "care s-a arătat la înălțimea chemării sale".
[anonimizat] s-a desfășurat o amplă
campanie de pedepsire a capilor răscoalei și a satelor în care s-au înregistrat cele mai
mari violențe. Pentru intimidarea țăranilor s-a [anonimizat]-se numeroase gospodării. [anonimizat], ,.ca să țină minte" și să nu mai indrăznească să se răscoale. Revizorul
școlar din județul Romanați relata că a văzut cu ochii lui cum erau maltratați sătenii din
Balș: "În ziua de 16 martie au început bătăile. Intrevcnțiile mele să nu se bată fără
cercetări prealabile au fost zadarnice. [anonimizat], îmbrânceli, snopcli până cădeau și atunci jandarmii și
soldații jucau pc ci [ … ] [anonimizat]: «lăsați-i, vinovați, [anonimizat], să nu se mai scoale alții»".
Numărul de victime nu a [anonimizat]-se diferite cifre. Ziarul
Adevă111l, aparținând lui C. Miile, a avansat cifra de 11.000 de mmți. Așadar, [anonimizat]
w1clc persoane care se dau drept istorici sau formatori de opinie. Ea a fost lansată de
ziarul Adevă111/, chiar în tin1pul rJscoalci. Gazeta Fac/a, condusă de N.D. Cocca, estima
că în 1907 s-ar fi înregistrat 12.000 victime 13• Evident, aceste cifre nu rezultau în
un11a unor analize a documentelor și a cercetărilor de teren; ele aveau mai curând
menirea de a lovi în PNL și în special în Ion l.C. Brătianu.
N. Iorga scria în Neamul Românesc din 29 aprilie 1909 că s-au înregistrat "mii
de țărani împușcați". Singura cifră care pare a avea credibilitate a fost cea indicată de
generalul Averescu: ,,2.500 [anonimizat]". [anonimizat], în februarie 1938, patriarhului
Miron Cristea. Având în vedere depărtarea în timp (peste trei decenii), ca și starea de
11 N.D. Cocea, [anonimizat]/adin 13 martie 1910.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
402 Ioan Scurtu
sănătate precară din acel moment a mareșal ului A verescu, această cifră nu poate fi
socotită pe deplin corectă.
[anonimizat]. În
1912, ministrul de Interne Alexandru Marghiloman a constat că din arhiva instituției
pe care o conducea lipseau 30 de dosare din anul 1907. hnediat, conservato rii au
declanșat o [anonimizat]-i că au sustras dosarele care
conțineau documente despre "instigațiile la răscoală" și ordinele de "măcelărire in
masă" a \.ăfanilor. Extrem de virulent s-a dovedit a [anonimizat] "asasinilor". [anonimizat] s-a
prezentat in audiență la Carol 1 cerându-i ca "dacă in adevăr la 1907 s-[anonimizat], in virtutea drepturilor ce-i [anonimizat] 1907". Suveranul i-a [anonimizat] "[anonimizat] 1907, [anonimizat]-a făcut datoria pc deplin și atunci și
in cursul guvernării sale spre deplina satisfacție a Coroanei". [anonimizat] 1-a
[anonimizat] 24 februarie, cerându-i ca Partidul
Conservator să înceteze agitațiile in legătură cu represiunea din 1907. ,,Dosarele sunt
la mine!" a spus Carol!. La observația lui Marghiloman că acestea ar trebui "[anonimizat]", Carol i-a replicat ironic: ,,Da, poate le
voi lega chiar eu împrejur cu sfoară". La intrebarea lui Marghiloman: ,,Dar ce pot
răspunde unei interpelări?", regele i-a recomandat: "Veți putea spune că dosarele sunt
acolo unde trebuie să fie; oricând pot avea dosare la mine; am dosare și de la
Afacerile Străine" 14• Aflând de această situație, N.D. Cocea scria: ,,Azi, [anonimizat], [anonimizat]. Azi, Palatul e [anonimizat]"15•
Nu se știe ce s-a întâmplat cu aceste dosare; [anonimizat], de la Arhivele Naționale ale
României. Aprecierea că ele au făcut pm1e din lotul de documente trimise la Moscova
in 1916-1917 [anonimizat]; sovietic ii aveau lot
interesul să arate cât de "odios" a fost ,,regimul burghez o-moșieresc" din România și
să folosească aceste documente pentru a-i demasca pe Carol I și Ion I.C. Brătianu, iar
prin ei instituția monarhiei și partidele burgheze . Când Mihail Roller a luat inițiativa
publicării volumului de documente privind răscoala din 1907, apărut in 1957, dar și
când s-a [anonimizat] 1967,
sub coordonarea lui Andrei Oțetea și a [anonimizat] , s-au depus mari
eforturi pentru a [anonimizat]. Este foarte
probabil că aceste dosare au fost distruse din ordinul regelui Carol 1, pentru ca ele să
nu mai constituie obiect de dispută intre partidele politice și de eventuală incrimina re
a sa, in calitate de "cap al puterii armate", in numele căruia s-a executat represiunea.
14 1907în viziunea contemporanilor, p. 249.
15 Fac/a din IOmartie 1912.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Răscoala din 1907 403
Dacă lucrarea din 1957 a acreditat ideea că în 1907 au fost omorâți 11.000
lfu'ani, cea din 1967 conchidea că răscoala "a fost înăbușită în sângele a mii de săteni".
[anonimizat], [anonimizat] 2003, se apreciază: ,,Rezultatul general al represiunii s-a [anonimizat] s-[anonimizat],
pentru participare directă sau adeziune la răscoală".
Mult timp după 1907, în disputele politice a continuat să fie vehiculată cifra de
11.000 de țărani omorâți de guvernul liberal. [anonimizat]- Țărănesc din septembrie 1933, desf'[anonimizat], s-a cerut ridicarea a Il monumente în memoria celor 11.000 de
tărani uciși de liberali în 1907. [anonimizat], răscoalele, atunci când se preconiza adoptarea unor legi în favoarea
tăranilor; argumentul suprem era că astfel se evita un nou 1907. Le-a invocat
Alexandru A verescu în 1920, când a [anonimizat], le-a invocat dr. N. Lupu în 1929, [anonimizat]-a invocat Armand Călinescu în 1932, atunci a susținut necesitatea
conversiunii datoriilor agricole și diminuarea în acest fel a [anonimizat] -[anonimizat] 1907 etc.
Evident, le-a [anonimizat] "[anonimizat]" au promovat o [anonimizat] s-a
ridicat la luptă pentru o [anonimizat] a recurs la o cruntă
represiune.
Răscoala din 1907 nu a [anonimizat] ,,studenți" [anonimizat]
istorici. [anonimizat], aprecia: • .Adevărați i
[anonimizat], lipsa de scrupule și lipsa de
prevedere a clasei stăpânitoare, a [anonimizat] a celei noi. Asupra lor cade toată
greutatea răspunderii pentru groaznica primejdie în care răscoalele au pus țara".
[anonimizat]'ă și-au ridicat glasul în
favoarea țăranilor și au condamnat represiunea sângeroasă.Între aceștia, I.L. Caragiale,
care a publicat o [anonimizat]
1907-din primăvară până în toamnă16, constituind un aspru rechizitoriu la adresa
guvernanților și a sistemului politic din România. [anonimizat]! [anonimizat] a celor "de sus" se datora exploatării rară
limită a țăranilor: "Din stoarcerea forțelor acestora din unnă a [anonimizat] a arendașilor, [anonimizat], [anonimizat] a veniturilor statului". I.L. [anonimizat] "cu o [anonimizat] ([anonimizat] a avuției
16 1907 în viziunea contempor anilor, p. 223-234.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
404 Ioan Scurtu
naționale), [anonimizat], [anonimizat], la dirijarea destinelor
lor". [anonimizat] ,,[anonimizat], [anonimizat], ci clientelă", iar
administrația statului era compusă "din două mari armate. [anonimizat]. [anonimizat] [foamete], încep
tulburările și luptele de stradă … Plebea, clienții, [anonimizat], cer numaidecât răsturnarea guvernului.
[anonimizat], este incapabilă de a [anonimizat]; [anonimizat] a [anonimizat], avec force compliments [cu
multe complimente], cabinet ul [guvernul ], [anonimizat] a [anonimizat] a [anonimizat], cu
convocarea colegiilor electorale pentru constituirea unui nou parlament și a [anonimizat], [anonimizat]".
O [anonimizat];
[anonimizat] 1 a golit de
conținut viața politică a României: "Dând țara pe mâna a [anonimizat] I a osândit-o la cea mai cumplită înfrângere la
prima încercare mai serioasă a forțelor ei. [anonimizat] s-a istovit în lupta personală și în loc să se preocupe numai de
interesele obștești, a ridicat pe primul plan interesele particulare [ … ] [anonimizat]" 17•
C. [anonimizat] a publicat, in 191 O, o [anonimizat] o amplă analiză a [anonimizat], subliniind necesitatea unor reforme care să amelioreze condițiile de viață
ale \[anonimizat].
Cuvinte in favoarea \ăfănimii au scris istoricii A.D. Xenopol, N. Iorga, [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], Șt.O. Iosif, [anonimizat], [anonimizat],
[anonimizat], ziariștii C. Miile, N.D. Cocea etc. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]
ș.a. și-au dedicat o parte din opera lor răscoalei din 1907.
Situația țărănimii și răscoala din 1907 avea să-i [anonimizat]. [anonimizat] (Ciulinii
17 C. Argetoianu, Pentru cei de mâine. [anonimizat]�e [anonimizat], 1991, p. 36-37.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Răscoala din 1907 405
Bărăganului, 1928), Liviu Rebreanu (Răscoala, 1933), Cezar Petrescu (1907, 3
volwne, publicate in anii 1938-1943), Zaharia Stancu (Desculț, 1948). [anonimizat] 1907:
.,[anonimizat] 11.000 [anonimizat] -Stănilești, [anonimizat] 1907 și rămase nepedepsite".
[anonimizat], un apologet al lui Carol l, [anonimizat], publicată în 1935: "În anul 1907 [anonimizat] 1906, satele s-au ridicat să ceară
dreptate. Trăiau plugarii în împilare veche. Mw1[anonimizat]; [anonimizat]. Știa regele
că acolo se află o rană vie și anii nu-i îngăduiau să o tămăduiască. Îndreptări săvârșite
nwnai pe alocuri. Hotărâse în cugetul său una mai adâncă. Timpurile nu-i lăsau răgaz.
Nu i-au lăsat niciodată. S-[anonimizat]" 18•
Dincolo de orice considera�i, [anonimizat], este cert că răscoala
din 1907 a [anonimizat] o
realitate dramatică. După serbările jubileului din 1906, a venit răscoala din 1907, care i
a trezit la realitate. Într-o [anonimizat] 22 martie 1907,
Carol 1 aprecia: "[anonimizat] s-a înecat"19• El avea în
vedere o reorganizare administrativă a țării, prin înființarea "de provincii cu guvernatori
serioși și de greutate în fruntea lor. Prefecții n-ar mai fi decât subprefecți". Astfel s-ar
asigura aplicarea legilor și s-ar preveni mișcările sociale. Referindu-se la represiunea ce
a [anonimizat] s-a declarat ,,foarte mulțumit de armată". Rămânând adeptul ferm al
principiului constituțional privind proprietatea -"sacră și inviolabilă" -suveranul nu
putea da un impuls pentru înfăptuirea unor adevărate reforme sociale și politice.
Răscoala din 1907 nu a [anonimizat] i, [anonimizat], ci și unul generator de progr es. În fond, 1907 a
marcat puternic conștiința publică și însăși evoluția istorică a României. A [anonimizat] a edificiului național. De la 1907 nici un om politic nu a [anonimizat], problema agrară. Această mare răscoală a
impulsionat acțiunile în favoarea reformelor, a democratizării societății româneșt i20•
La 6 mai 1907, Ion l.C. Brătianu declara că "este o necesitate vitală de a
împiedica ca luptele politice din acest stat să se transforme in război civil între clase.
[anonimizat]!te au frați iubitori
tot atât de devotați cum pot să fie ei înșiși pentru interesele lor". [anonimizat]�r Petrescu, [anonimizat]\ia a 1!1-a, 1997, p. 62-63.
19 [anonimizat], voi. 1, București, 1927, p. 60.
20 Gh. Iacob, Confruntări ideologice privind reforma agrară. Rolul marii răscoale din 1907 [anonimizat] 1907 [anonimizat], 1988.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
406 Ioan Scurtu
necesar ,,să ne încordăm toate forțele și să punem puterea statului întreagă pentru
îndreptarea stării țăranului"21• Guvemul liberal a inițiat în 1907 -1908 [anonimizat], arendarea către
țărani a moșiilor diverselor administrnții publice etc.
Partidul Conservator a intrat într-o criză profi.mdă, care a dus la scindarea sa în
1908, când Take Ionescu a [anonimizat] . [anonimizat].
In PNL au câștiga! [anonimizat] l.C. Brătian u, care, în
ianuarie 1910, 1-a înlocuit pe D.A. Sturdza, la președinția partidului. În programul din
1911, PNL a inclus ideea reformei agrare și a celei electora le. [anonimizat], publicată în 1913, scria: ,,Pentru înlăturarea
repetiției răului de care am suferit până în 1907, trebuie o [anonimizat], operă atât de
necesară consolidării statului nostru. Nu trebuie să așteptăm ca o [anonimizat] o [anonimizat]-o situație mai grea ca
aceea din 1907".
La 7 septembrie 1913, Ion I.C. Brătianu a adresat conducerii PNL o [anonimizat] "[anonimizat] e
nevoie, pentru creșterea proprietăț ii țărănești", precum și a [anonimizat]. El preciza că în octombrie 1913 urma să aibă loc
Congresul PNL care trebuia să ia decizii de importanță istorică. Ion I.C. Brătian u își
încheia scrisoarea cu aceste cuvinte: "[anonimizat]-am pri mit"2-. Era o [anonimizat]. Punctul său de vedere
a biruit, iar Congresul PNL din octombrie a [anonimizat] o amplă campanie în favoarea modificării Constituției.
[anonimizat] l.C. Brătianu a reușit să-I convingă pe Carol I [anonimizat]-și astfel lunga
domnie cu un gest de bunăvoință și de apreciere a celor care constitu iau aproape 90%
din p9pulația României. [anonimizat] a [anonimizat] "moderați une''23•
La 4 ianuarie 1914, s-a format $Uvemul Ion I.C. Brătianu, al cărui obiectiv
principal era modificarea Constituției. In luna mai 1914, au avut loc alege1i [anonimizat] s-a format Comisia parlamentară pentru
studierea reformelor.
Declanșarea primului război mondial a [anonimizat]. Ele au
revenit în actualitate la 23 martie 1917, când regele Ferdinan d a promis țăranilor că "li
se va da pământ. Eu, [anonimizat] a da pildă; vi se va da și o largă
21 Discurs rostit de I.C. Britianu la intrunirea Partidului Național Liberal ( 6 mai 1907), în 1907 in
viziunea contemporanilor, p. 163-165.
22 Viitorn/, din 8 septembrie 1913.
23 [anonimizat] I.C. Britianu. [anonimizat], 1992, p. 28.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Răscoala din 1907 407
participare la treburile statului"24• În ziua de 6 mai, Parlamentul intnmit la Iași a luat
in dezbatere proiectul de lege privind modificarea Constitu�ei, [anonimizat] l.C. Brătianu. [anonimizat] 13 iunie, [anonimizat] 20 iulie, [anonimizat]-se astfel calea
legală pentru înfăptuirea reformelor. [anonimizat], art. 19 din Constituție prevedea:
· ,,[anonimizat], în scopul de a [anonimizat], dacă ei au murit din cauza sau in timpul războiului:
a) [anonimizat], [anonimizat]� unile, testamentele, le-ar fi dat o altă destinațiune specială.
b) Propri etă�[anonimizat].
c) [anonimizat].
Se va expropria din proprietățile rurale particulare o întindere de două milioane
hectare teren cultivabil. [anonimizat] o intindere
de Ia 100 [anonimizat], minim, intangibil"25•
Așadar, proprietatea nu mai era "sacră și inviolabilă ", ci indeplinea o [anonimizat], in anumite limite. [anonimizat] 1907, a devenit realitate; [anonimizat]. La 1 O [anonimizat],
[anonimizat], împletindu-se cu cea națională. Din august
1916, România se afla în războiul pentru w1[anonimizat], care-i
[anonimizat], [anonimizat]. Condițiile în care s-a dezbătut modifica rea
Constituției erau vitrege: [anonimizat], încă din
decembrie 1916. [anonimizat]-i [anonimizat]. [anonimizat]: ,.[anonimizat]"16.
În 1918 s-a [anonimizat], realizându-se
astfel statul național unitar român. În același an a [anonimizat] a durat până în iulie 1921, realizându-se astfel principalul deziderat al
țăranilor de la 1907. Evident, această reformă nu a [anonimizat] a [anonimizat] a fost scutită de evenimente similare celor înregistrate in 1907.
2� România, lași, 28 martie 1917.
25 Monitorn/ oficial, nr. 98 din 20 iulie/2 august 1917.
2" [anonimizat]. 58, ședința din 1 O iunie 1917, p. 622.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
408
The 1907 Rebellion
Summary Ioan Scurtu
In 1907, in Romania there was a [anonimizat] 20lh century Europe.
[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat].
[anonimizat]. Then, [anonimizat] 1907. One
cannot tell the exact nun1[anonimizat]. However, there are indications that we may be talking about a few thousand
deaths.
This rebellion has en1phasized the gravity of the peasant problen1, as well as the
necessity of carrying out severa! reforms. Ali politica! [anonimizat].
In 1913, [anonimizat]! [anonimizat] 1,000 hectares and by
distributing land to peasants. The politica! [anonimizat] 21 years of age. Towards the end of
World War I, [anonimizat] 1917, [anonimizat]. Thus, thc dcsideratum violently expressed by the pca<>antry in
1907 became a reality ten years later.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
NICOLAE IORGA ȘI MAREA UNIRE (Il)
Gheorghe A. Știrbă(
Perioada 1914-1918 a reprezentat cea mai înălțătoare etapă din activitatea
politică desfășurată de N. Iorga pc fagașul luptei naționale. Putem spune fără a
exagera că "apostolul de la Valeni"a [anonimizat] a exercitat
o influenlă puternică asupra întregului neam romanesc 1, devenind "făclia unității
rornânești "2.
El a reușit să transforme curentul favorabil unității na�onale .,într-o adevarată
credinlă din care să plece o [anonimizat], orice ar fi merg până
la moarte"3•
La începutul conflictului "când cugetul are o [anonimizat]
e [anonimizat]�uni' -A,
Iorga atragea atenția că "[anonimizat] i morale, [anonimizat] s-au săvârșit vreodată pe fața pământului, o dovadă atroce pe care le poate
săvârși această lume fără Dumnezeu și fără ideal "5•
[anonimizat]: "[anonimizat] ( … ) [anonimizat], prin imensele pagube pe care le aduce culturii umane' .t..
[anonimizat], acest război între marile puteri demonstra "[anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat], calculată, a unor diplomați
si ofițeri alergând după cariere strălucite peste râuri de sânge și de lacrimi … [anonimizat], care
striveșt� cu țeasta unui rănit, o lume de cugetare si de simțire" .7
In această încleștare nebună de forțe N. Iorga a militat de la început pentru
"apărarea dreptului la viață al statelor mici". Savantul sublinia că o [anonimizat] "[ … ] ca substrat al progresului uman și ca sumă matematică a
1 Gheorghe 1. Florescu, Deputatul N. [anonimizat], Omul
�i opera, p. 88. -Cf. [anonimizat], București, p. 179.
1 Nicolae Iorga, O viatA de om așa cum a fost (TI), București, 1934, p. 218.
4 ldem, Hotare și spatii naturale. [anonimizat]�. 1996, p. 287. 5ldem, [anonimizat].l (1914-1916), Craiova, [ f.a.], p. 8-17.
"Ibidem, p. 7.
7 Ibidem, p. 8-17.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
410 Gheorghe A. Știrbă!
[anonimizat] a încălca vreunul. Dar, civilizațiile -[anonimizat], [anonimizat], de toată bucuria și unirea frățească în jurul lor … Aceste vetre sunt statele
mici" iar "selecția prin forță se oprește la limitele umanități i"8•
,,Apostolul de la Văleni", analizând "starea de agonie a imperiilor antrenate
zgomotos în acest război"9 va prognoza cu precizia istoricului că cele "două fantome
de imperii" adică ,,[anonimizat]" și ,.[anonimizat]"10 se vor dezintegra. Aceași apreciere
o face și despre imperiul Romanov ilor: ,,[anonimizat] e
rezultatul firesc al culturii" 11• Atentatul de la Sarajevo din 28 iunie 1914 care a [anonimizat],
avea să provoace o [anonimizat].
Disputele din viața politică privind căile de unnat în această mare conflagrație
mondială au provocat "o breșă politică" între rege și un grup de germanofili pe de o
parte și majoritatea politicienilor și opinia publică care se pronunțau în favoarea
Antantei"12•
Analizând cu atenție situația internațională în perspectivă și capacitatea militară
a României de a [anonimizat].d asupra necesității urgente de a evita războiul1 •
In ședința din 21 iulie/3 august 1914, Consiliul de Coroană "se mântui cu o
[anonimizat] 14•
Disputele aprinse din viața politică dintre adepții securității naționale (Carp,
C. Stere) și cei ai unității naționale (I.I. Brătianu, [anonimizat],
N. Iorga) nu însemnau abandonarea idealului făuririi României Mari ci doar
acordarea priorității securităț ii sau unității naționale .15
N. Iorga s-a pronunțat la începutul războiului ,,răspicat și scntcnțios" 16 pentru
mentalit ățile României:.,[ … ] [anonimizat]!" deoarece în
această dezlănțuire feroce care a cuprins lumea: "[anonimizat], când asupra am bițiilor zdrobite ideea senină va putea să cumpănească
dreptățile naționale care azi ni se întrevăd deasupra măcelului"17• Marele istoric avea
� Jdem, Hotare și spații naționale, p. 300.
9 [anonimizat].[anonimizat], 1980, p. 95.
10 [anonimizat] (Il), p. 91.
111bidem.
12 [anonimizat] 1866-1947, București, p. 272; Florin Constantiniu, O istorie sinceră a
�[anonimizat] , 2002, p. 255-257.
31bidem.
14 Nicolae Iorga, O viațli de om așa cum a fost (In), București , 1981, p. 112.
1; [anonimizat].cit., p. 256.
16 [anonimizat], în 1-/ierasus, 1980, p. 95.
17 [anonimizat]. 28 din 20 august 1914, p. 1.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Nicolae Iorga și Marea Unire (II) 411
în vedere idealurile naționale ale României. [anonimizat] o bună pregatire și înzestrare a armatei deoarece "[anonimizat]" 8•
Marele apostol al neamului își va defini poziția față de război și în Declarația
din 20 iulie/2 august 1914 redactată de el și publicată în pagini le Neamului Românesc
în care va sublinia: "[anonimizat] a cărei politică
externă a fost dominată întotdeauna de tendința scăderii și slăbirii elementului
românesc"19•
[anonimizat], accelerează pe scena politică românească marile agitații în
r.[anonimizat]. De la
tribuna Camerei care ,,[anonimizat] a luptei pentru realizarea aspirațiilor naționale, N. Iorga
îndeamna la solidaritate": "v-[anonimizat], [anonimizat]. Ați făcut dintr-o țară
întreagă scopul disprețuit al gâlcevelor voastre copilărești și criminale". Acum în
acest moment de răscruce al destinului nostru național marele istoric îi implora:
"[anonimizat]"20 pentru că "aveți o datorie. Sunteți obligate la o explicație pentru tot ce ați făcut și mai ales de ce n-ați făcut o condamnare vă apasă acuma: de a vă uni
pentru ca într-o supremă sforțare să dați țării măcar cât se poate din idealul primejdui!
prin faptele voastre"21 •
[anonimizat] o mare putere de atracție în
rândurile populație} României fapt ce îi va conferi rolul de mediator între forțele
politice naționale. In concepția marelui istoric neutralitatea nu trebuie să fie o stare
definitivă care ar fi o abandonare de drepturi naționale: " … neutralitatea înseamnă
doar o prelungire de termen și nu o abdicare, o renunțare, căci nația care renunță și
abdică ge la drepturile ci naționale nu merită să trăiască"22•
[anonimizat]-și revizuiască opțiunile deoarece "aceasta ori însemnă că procesul în
dezbatere nu te privește supt raportul datoriilor sau supt raportul realităților puse în
discuție"� 3.
[anonimizat]-i sensibilizeze față de drama poporului
român din teritoriile aflate sub dominația irnperiilor vecine: [anonimizat] a fost târât să lupte pe fronturile străine pentru interesul altora;
"[anonimizat]
1 H Cf. Gheorghe 1. Florescu, op.cil, p. 303.
1" [anonimizat]. 28 din 20 august 1914.
10 [anonimizat], voi. n, 1965, p. 363; idem, Războiul nostru în note zilnice(l), p. 269-271.
11 Ibidem.
11 Ibidem. p. 830.
1J [anonimizat], 3 august 1914, p. 2.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
412 Gheorghe A. Știrbăț
și Ungarie i, din MW1[anonimizat], din
preajma mănăsti rilor Bucovinei s-[anonimizat], dar al nației române nu e"24•
Iorga atragea atenția șefilor militari din împărăția bicefală "[anonimizat], [anonimizat], să moară", că acel steag nu e decât "forma materială care flutură în aerul
liber și indeamna la luptă; a [anonimizat]?".
În această credință istoricul își exprima speranța că acel steag se va intoarce "o
să-I vadă sate și târguri din Ardeal, o să-I vadă și-o să-I ție, pentru că el reprezintă W1
ideal, o dorință de neatâmare și sete de luptă"25•
Încrederea nestrămutată în izbânda luptei pentru Wlitatea națională il face să
afirme cu tărie: ,,și să știți că urmașii noștri în ciuda tuturor puterilor lumii supt acest
steag pe care în neștiută durere și întWleric voi l-[anonimizat]1ă"26.
Încrederea marelui istoric în izbânda cauzei naționale se baza pe încredere în
dreptatea istoriei: "Cred în dreptate! Cred că fără dreptate viața nu are nici o valoare,
că singurul lucru care-i crează vieții o valoare este dreptatea" 27•
Însuflețit de această convingere el susținea că "[anonimizat] a WlUi individ și a [anonimizat] s-ar face să se reverse
peste oricâtă vreme și împotriva oricărei piedici asupra lui"28•
,,Aposto lul de la Văleni" [anonimizat]-ministru I.C. Bratianu și Guvernul Liberal aflat la putere.
Asemănarea celor două concepții privind politica de urmat a Român iei în
primii ani ai războiului nu era rezultatul WlUi demers anterior ci expresia Wlei analize
!ucide si realiste a situației. În opera de realizare a Wlității politice trebuiau luați în
calcul toți factorii interni și externi care puteau să împiedice sau să favorizeze acest
uriaș efort național.
Războiul în desîașurare se prefigura a fi unul de durată care va aduce
schimbări fundamentale in organizarea politică a lumii: Situarea României de partea
învingătorilor i-ar aduce avantaje la viitoarea conferinlă de pace: recunoașterea
drepturilor sale naționale. N [anonimizat]-1 să adopte hotărâri
pripite. Merită subliniat în acest sens refuzul sistematic al istoricului de a participa la
consiliile Universității care analizau problema națională din conving erea că aceasta
"trebuie discutată și rezolvată de alte foruri". Mulți din cei care cunoșteau activitatea lui N. Iorga pe tărâmulluptei naționale
nu erau de acord cu atitudinea sa rezervată "[anonimizat]
24 [anonimizat] (1), p. 12, 15, 17.
251bidem, p. 27.
26 Ibidem, p. 13.
27 Ibidem, p. 51.
2H Ibidem.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Nicolae Iorga și Marea Unire (II) 413
ușor"29• Savantul dovedea ca era împotriva ,,substituirii anarhice a străzii în locul
acțiunii chibzuite a guvernului care sigur știe ce are și ce poate"30•
Momentul luării deciziei politice finale trebuie bine pregătit din care cauză se
abținea de la orice manifestație "care ar fi mobilizat pasiunile populare " și ar fi
"incendiat imaginațiile celor tineri", grăbind clipa "dacă ar fi fost coborâtă în
neastâmpărul străzii"31• Era aceasta o noua demonstrație "a concepției sale după care
marile izbânzi naționale nu sunt rezultatul numai al entuziasmu lui popular ci și al
pregătirii integrale și a [anonimizat] a celui din urmă lucru"32.
[anonimizat] 1. Brătianu.
Relațiile dintre cele două mari personalități au influențat pozitiv acest moment al
istoriei noastre pentru ca oricât de puternic ar fi nelipsitul instinct național și patriotic
"cei mai mulți nu sunt în stare să-I transforme într-o adevarată credință din care să plece o acțiune din care să plece o acțiune serioasă "33•
Nu este necunoscut pentru nimeni că primul ministru l.I.C. Brătianu a încercat
o apropiere de N. Iorga. Misiunea realizări i apropierii șefului guvernului liberal de
marele savant i-a revenit lui I.G. Duca care avea "dinainte bune raporturi cu acesta"34.
Brătianu nu cerea concursul în calitate de șef de partid. El opina "personalitatea
plurivalentă " a savantului, care exercită o puternică înrâurire asupra opiniei publice.
Ptin lupta dusă pe plan cultural pentru desăvârșirea unității politice se bucura de
simpatia intelectu alității românești din Transilvania Bucovina și Basarabia.
[anonimizat] a unității naționale. [anonimizat] "o atitudine forica" [anonimizat], nu a
incitat niciodată spiritele "pentru intrarea intempestivă în război". [anonimizat]: ,,Nu cu Austria o spune
de mult națiunea desigur. Contra Austriei când o va spune guvernul care trebuie să
spuie"35• Marele istoric a observat că în societatea românească exista "o stare de spirit
populară hotărât contra Centralilor "36.
Atitudinea prudentă a lui Nicolae Iorga după declanșarea razboiului și în toată
această perioadă dovedește "o înJelepciune și o înțelegere superioară a statului, o
apreciere realistă a posibilităților "J .
[anonimizat],
istoricul ar fi putut oricând "să-și aroge un drept de preemțiune și să se situeze în
�9 [anonimizat] \'iata politică a României, București, 1991, p. 90.
·1" Nicolae Iorga, O viață de om așa cum a fost (JTJ), 1981, p. 115.
31 Ibidem.
1� [anonimizat], București, 1990, p. 60.
31 [anonimizat], 21 septemb1ie 1914.
34 Nicolae Iorga, O viață de om așa cum a fost (Il), 1981, p. 116. 35În acest sens, a [anonimizat], [anonimizat] . Il, 1981, p. 159-204.
3" Neamul românesc. an IX, 14 septembrie 1914.
37 [anonimizat].cit., p. 191.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
414 Gheorghe A. Știrbăț
fruntea unei acțiuni care să cunne neutralitatea "38•
Mulți din epocă care-I cunoșteau erau impresionați de faptul că "spiritul
furtunos a lui Nicolae Iorga care acționa sub imperiul primelor impulsuri s-a [anonimizat] o [anonimizat] a milioane de oameni"39.
[anonimizat] "a-1 coopta și a-1 convinge să se mențină într-o totală rezervă'"'0. Nimeni
însă nu poate contesta deosebitele calități de om politic ale primului ministru care a
știut cu delicatețe să menajeze "cu un seducător tact susceptibilitățile lui Iorga dar nu
este mai puțin adevărat că el a găsit în conștiința marelui istoric imperativele patriei
printre care formula lapidară «[anonimizat],
eu steagul țării îl apăm'"'1 •
Nicolae Iorga nu a dorit intrarea imediată în război a României, deoarece avea
în vedere capacitatea țării de a rezista acestui lung conflict mondial. Nu a trecut prea
mult timp de la războaiele balcanice când istoricul a văzut starea deplorabilă de dotare
și organizare din armata română. [anonimizat]�.
Analizând dintre cele două mari personalită� [anonimizat] a influența deciziile politice. Iorga nu a conceput relațiile sale
cu premierul României ca pe o alianță politică și prin unnare nu a actionat ca "un aliat
docil'"'� pentru a le respecta.
În vederea mobilizării unității naționale "principiu esențial al operei sale"
politice și căruia i-a "consacrat toată viața" apostolul de la Vălenii de Munte era în
stare să treacă peste asperități le politice care îl separau de Ionel Bratianu. Savantul
era conștient că liderul liberal raspundea doar imperativelor momentului. Știa și
simțea că liderul liberal îl consulta de cele mai multe ori din complezență.
Istoricul îi cerea șefului guvemului să-I cheme pentru lucruri sciioillie .,așa cum
ai chema o trasură la piață", "oricând vei avea nevoie serios de ceva care l-ai putea ști
(nu zic mai bine) eu îți sunt la îndemană cu câtă minte mi-a dat Dunmezeu să mă
silesc a [anonimizat]' "'3. Iorga reproșa "caracterul exclusivist al demersului
politic al lui Brătianu' "'4•
Atitudinea premierului îl face pe marele istoric să se eschiveze de a merge la
conacul de la Florica unde "în răgazul de acolo ar putea vorbi multe lucnui care sunt
JK Ibidem.
3" Ibidem.
40 [anonimizat].cil, p. 60.
41 Ibidem, p. 63.
42 Vale1[anonimizat].cit, p. 191.
43 [anonimizat], voi.!, București, 1984, p. 216. 4-1 Ibidem.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Nicolae Iorga și Marea Unire (Il) 415
[anonimizat]'..45•
Corespondența dintre cei doi din perioada războiului demonstra că Iorga nu făcea nici
o concesie primului ministru când îi înfățisa situația țării. El îi atrăgea aten�a față de
starea sufletească a mul�i "asupra totalei depravări a simțului public de o [anonimizat]
� ··.46
urman .
Depravarea totală a spiritului public care a determinat această descurajare
generală în societate ,,nu este începutul corupției ci efectul ci''"n. Savantul îi cerca
premierului pc care îl considera vinovat de această stare de lucruri o schimbare de
atitudine deoarece: "țara arc nevoie să fie luminată și guvernată. Ambele nevoi ni se
par prea puțin îndeplinitc'..t8•
Situația generală politică și militară nu permitea țării să se angajeze în acest
conflict de proporții care a stâmit îngrijorarea lui Nicolae Iorga. [anonimizat],
pot fi considerate adevărate strigăte de revoltă. I.G. Duca, membru al guvernului și
apropiat al primului ministr u I.I.C. Brătianu, obișnuit cu aprecierile triumfaliste, a
rămas uimit când aude de la marele savant părerea dupa care: [anonimizat], dar să mai poată să cucerească pc alții49, ( în sensul să elibereze pe alții).
Această remarcă l-a determinat pe "ambasadorul guvernului " pe lângă
"apostolul naționalismului românesc "50 să pună la îndoiala sinceritatea acestuia față
de lupta dusă pentru cauza unității naționale.
I.G. Duca dovedea prin aceasta că nu-l [anonimizat]. [anonimizat], "la banii smulși din plăcerea
bogatului care niciodată nu a [anonimizat], mijlocul suferințelor românești din toate Ținuturile care o
înconjoară" 51 Apropiindu-ne cu mai multă atenție de personalitatea "aposto lului
naționalismului românesc ", vom constata că uneori el facea aprecieri prea grăbite,
"fluctuante", ,judecați antagonice ", față de oameni "sub imperiul unor impulsuri de
moment "5�. Nicolae Iorga nu a [anonimizat], care să lezeze interesele fundamentale ale poporului român.
Atitudinea extrem de critică față de evenimente sau personalitati cu atribu�i în
domeniul conduceri i politice a societăți i [anonimizat] l-a caracterizat
"' Ibidem, p. 219.
4" Ibidem, p. 217.
471bidem.
4s Ibidem.
49 I.G. Duca, Memorii, Timișoara, p. 25.
50 Ibidem, p. 26.
51 Cf. [anonimizat].cit., p. 203.
52 Ibidem, p. 204.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
416 Gheorghe A. Știrbăț
intotdeaw1a și "ingrijorarea pe care i-au stâmit-o momentele dramatice ale țării"53•
A [anonimizat] i-a permis să treacă peste
deosebirile doctrinare și să aprecieze Ia celălalt calitățile necesare depășirii
momentului decisiv din istoria țării. Nicolae Iorga 1-a apreciat pe Ionel Brătianu ca
fiind singura personalitate a momentului in stare să gestioneze situația țării: "[anonimizat], [anonimizat]" 5 •
[anonimizat], matematica
situațiilor care .,se aseamănă pe sine cu inginerul care lucrează o operă de
siguranță" 55•
Siguranta șefului guvernului in luarea unei hotărâri ce însemna "socoteala
perfect trasă"5 a [anonimizat] "[anonimizat]"57 un complex de inferioritate față de Ionel Brătianu.
Perioada neutralității nu insemnă intrarea savantului într-o stare de așteptare a
[anonimizat]-și reia activitatea pe tărâmul luptei
pentru unitatea națională. [anonimizat] o readucă ,.intr-o atitudine corectă și cuviincio asă", când ea ,,nu-și putea
infrâna o clipa măcar optimismul clocotitor"58.
[anonimizat] ,.liniștite, cu ton potolit"59 de pe vremea când el
conducea societatea ca secretar general erau de domeniul trecutului.
Activitatea Ligii a devenit o avalanșă de manifestări ,.individuale", sălile de
ședință loc de întâlnire unde se depănau amintiri ,.despre multe de toate ca de oameni
care cunoscuseră atâta lume" și unde ,.[anonimizat], zvonul continuu al amicilor
politici intrați in Ligă'.6°.
Noua situație din Ligă impunea convocarea unui congres extraordinar care să-i
consolideze activitatea în raport cu noile schimbări și s-o reorienteze de la unitatea
culturală la o unitate politică .
După izbucnirea războiului. Bucureștiul devine locul de refugiu și de stabilire
a elitei ardelene care lupta pentru dezrobirea provi nciei de peste munți în frunte cu
V. Lucaciu, O. Goga, O. Ghibu, C Bucșa. O. Goga a [anonimizat] "[anonimizat]: acesta este
regatul fratelui nostru liberal'.61•
51 Ibidem, p. 194.
54 Cf l.G. Duca,op.cit, p. 26.
55 Nicolae Iorga, O viaț.li de om așa cum a rost (IIJ), p. 112.
56 Ibidem, p. 122.
57 Ibidem, p. 124.
5H Ibidem, p .. l44.
59 Ibidem.
60 Ibidem.
61 Cf. Vasile Netea, C.Gh. Marinescu , Unirea Transilvaniei cu România , p. 254.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Nicolae Iorga și Marea Unire (Il) 417
Militanții dezrobirii Ardealului și o mare parte a [anonimizat], [anonimizat] 26 octombrie 1914, [anonimizat] .
Acțiunea Națională se dorea o avangardă a [anonimizat]. S-au emis păreri după care
sciziunca în cadrul Ligii s-ar fi produs din cauza atitudinii exagerat de rezervate a lui
Iorga și a adepților săi în primul an al războiului fată de atitudinea pe care o va wma
România în etapa wmătoare .
Este cunoscut faptul că N. Iorga, pentru a [anonimizat]-și va pune semnătura nici pe manifestul redactat de Universitatea
Bucuresti de simpatie pentru Franta, ,,năvălită și însângerată care erau în inimile
tăcute'.62•
[anonimizat] o profundă afecțiune
nedeclarată public atunci, ,,nu poate pieri pentru că aceasta ar fi o catrastofă morală
pentru omenire"63. Insistența cu care membrii Acțiunii Naționale cereau intrarea
imediată în război a [anonimizat], [anonimizat] a mai trăit un coșmar al
"adrnirab ilei noastre dezorganizari" în campania din Bulgaria în 1913, să afirme că:
"trebuia să închizi violent ochii spre a nu vedea prăpastia care negreșit ne așteptă'.64•
[anonimizat]:[anonimizat] "ca n�pregătire,
[anonimizat]' .65• In virtutea
acestei concepții N. Iorga s-a [anonimizat], de a-și crea un institut de studii pentru românii di n afara regatului
care să fie afiliat la Liga culturală sub conducerea sa.
[anonimizat]1ITI1ând: "[anonimizat]',('�
Savantul nu a pus niciun moment sub semnul întrebării sentimentele sincere
ale militantului de peste Carpați care dădea glas concepției și celorlalți fruntași
ardeleni și bucovineni. El nu a [anonimizat], dar socotea momentul neprielnic pentru aceasta. Cerea înțelegerea profundă
a situației care însemna pregătirea serioasă a perspectivei.
Mâhnit de lipsa de înțelegere a celor care erau chemați să înțeleagă situația de
62 Nicolae Iorga, O \iată de om așa cum a fost (TII), p. 115.
63 Vasile Nctea, C.Gh. Marinescu, op.cit., p. 254.
04 [anonimizat].cit., p. 118.
65 Ibidem, p. 116.
66 [anonimizat], Buclll'Cști , p. 21!5.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
418 Gheorghe A. Știrbăț
față îi va �une lui Ghibu: ,,[anonimizat]' 7•
În acest cadru al disputelor purtate între militan�i pentru unitate na�onală
privind căile și atitudinile de urmat s-a deschis la 14 decembrie 1914 Congresul
Extraordinar al Ligii. [anonimizat] o orienteze de Ia uniatatea
culturală către unitatea politică.
Nicolae Iorga la cei 43 de ani era o personalitate de prim rang a științei și
culturii românești. Deputat în Parlament începand cu 1907, apostol pe tăr.[anonimizat] (indicată)
îndreptățită la funcția de președinte al Ligii.
Reprezen tanții Ardealului și cei din Regat s-au orientat spre V. Lucaciu,
[anonimizat]. El, "leul din Sinești", ajuns acum la o vârsta
înaintată, "o [anonimizat]' .68•
Marele învațat s-ar fi așteptat să fie el nominalizat pentru această funcție ca o
recunoaștere a îndelungatei sale activități în domeniul luptei naționale. El devenise un
simbol atât de puternic încât ,)umea nu era încă obișnuită să-i atribuie roluri în afara
câmpului științei și a naționalism ului militant'.69.
Mul� din cei angrenați pe făgașul activității pentru unitate națională nu-i
[anonimizat].
Iorga a analizat cu maturitate acest moment și "ca un bătrân prin experiență al
nației sale"70 și-a dat seama că prezența sa în fruntea acestei organizații pe orice
funcție era mai necesară ca oricând. [anonimizat], cedează și la
insistențele lui Delavraneea, O. Ghibu, O. Goga acceptă președinția lui V. Lucaciu, [anonimizat].
Onisifor Ghibu a avut un rol important în a-1 determina pe marele savant să
accepte această funcție. El avea relații speciale cu N. Iorga, savantul îl va ajuta în
primele sale acțiuni peste Carpa�. procur.indu-i fondurile necesare pentru finanțarea
școlilor românești din Tra nsilvania. Tânărul militant ardelean de atunci îi va
demonstra marelui învățat că V. Lucaciu ,,nu e un om de conducere și n-are niciun
aspect deosebit dar lumea iubește acest mit. [anonimizat], astfel că adevăratul motor a [anonimizat]. Prin urmare Dumneavoastra veți fi
de fapt președintele adevărat al Ligii"71•
Alegerea preotului V. Lucaciu în fruntea Ligii dincolo de discuțiile care au
�71bidem.
bH Ibidem. p. 261.
69 Ibidem, p. 219.
70 [anonimizat], București, 1980,
r; On78'· ·r Gh'b ' 285 ISIIOr 1 U, op.Clt., p. .
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Nicolae Iorga și Marea Unire (Il) 419
avut loc demonstrează tăria sentimentului național și convingerea întregii elite politice
și culturale românești că politica de eliberare a românilor din afara granițelor
Regatului trebuie sa fie prioritară. Acest deziderat a [anonimizat], declara: ,,[anonimizat] e unul și același"72• .
[anonimizat], cu V. Lucaciu
președinte, N. [anonimizat]. [anonimizat], O. Goga, Take Ionescu, 1. Grădișteanu au propus
schimbarea societății din Liga pentru unitate culturală în Liga pentru unitatea politică
a tuturor românilor.
În manifestul adresat țării cu acest prilej se sublinia necesitatea schimbă rii nu
numai a denumirii dar și a conținutul activității ei deoarece: "o unitate culturală fără o
unitate politică nu are nici o chezășie. Pentru păstrarea unității culturale ni se impune
unitatea politică"73•
În cursul anului 1915 acțiunile Ligii s-au intensifi ca!, [anonimizat], [anonimizat] "au o patrie mai mare decât hotarele de astăzi"74 �i
"datoria ceasului de față fiind de a întinde mâna celor ce au rămas în afara hotarelor" 5 pentru a forma o "o ființă, o [anonimizat]"76.
Concomitent cu întrunirile Ligii se va deschide la București în ziua de 15
martie 1915, [anonimizat], președintele societății "Cercul românilor de
peste Carpați". Convocarea acestui congres a [anonimizat]-ar dori să se
despartă de Ungaria unde se bucumu "[anonimizat] V. Lucaciu "77•
Congresul demostra că pentru românii de pretutindeni România reprezenta
"elementul de siguranță "78 după cum sublinia și poetul O. Goga: ,,Ne-[anonimizat]1ct fix pe care ne putem răzima. Acest punct este regatul fraților noștri liberi"79•
71 Vasile Netca, C.Gh. Marinescu, op.cit., p. 254.
71 Ibidem, p. 253.
74 Ibidem, p. 255.
7; Ibidem.
76 Liga pentru unitatea culturali a tuturor românilor. 1-a întrunire a Ligii Culturale tinuti la
București în ziua de 15 februarie 1915. Discursurile, Vlilcnii de Munte, 1915-1930.
77 Vasile Netea, C.Gh. Marincscu, op.cit., p. 258.
?H Ibidem, p. 254.
79 Liga pentru unitatea culturali a tuturor românilor. 1-a întrunire a Ligii Culturale ținuti la
București în ziua de 15 februarie 1915. Discursurile, p. 15.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
420 Gheorghe A. [anonimizat] a sprijinit desfășurarea acestui congres și a [anonimizat] : "Numărul mare al participanților a [anonimizat], că la București caută numai o pâine. Nu, ei caută un ideal pe care I-[anonimizat] o
satisfacție pe care trebuie să le-o dăruie" 80•
Numarul mare de acțiuni întreprinse de Ligă sau în numele ei în cursul anului
1915 demonstrează ideea că nu mai era acea unitate de vederi în coordonarea
activității acesteia. Acțiunea națională intensif ică propaganda zgomotosă prin care se
cerea intrarea grabnică în război a României de partea Antan tei. [anonimizat] a nu stârni
susceptibilitățile Puterilor Centrale susținând necondiționat politica guvernului
Brătianu. Adept al lucrului bine gândit și bine făcut marele savant a susținut în fața
opiniei publice românești și europene cu metodele specifice meseriei de istoric
identitatea românilor printr-o serie de lucrări: [anonimizat], bulgarii si românii în Peninsula Balcanică în Evul Mediu81•
În lucrarea Dezvoltarea ideii de unitate națională el demonstrează că acest
ideal nu era decât continuarea "unei cugetări politice de veacuri întregi"82, iar pentru
realizarea lui se impunea o pregătire pâna la cele mai mici detalii.
Divergențele de opinii privind momentul intrării imediate a României în război
alături de Antantă au detenninat o regrupare a pozi�iilor in cadrul mișcării pentru
unitatea naționala și formarea la 18 septembrie 1915 a [anonimizat], Take Ionescu și Simion Mândrescu fiind
vicepreșed in�, [anonimizat] 1. Gradiștcanu, C. Olănescu, Dr.
[anonimizat]. 1. Cantacuzino, Vasile Luca ciu, O. Goga, Alexandru D. Xenopol.
Tot mai mulți ardeleni s-[anonimizat] a țării așteptând clipa mobiliz ării armatei
române ,,sub al cărei steag vor cădea sau vor vedea izbânda cauzei noastre' ..s3.
Alăturarea ardelenilor și bucovinenilor la Federație a [anonimizat] I.I.C. Brătianu a interpretat adeziunea la
noua organizație ca o alătur are la politica de partid a lui Take Ionescu și Nicolae
Filipescu și insista: "ca românii de peste hotare să nu se colorizeze politicește "R4•
[anonimizat] a fost denumit "apostolul
neamului ", N. Iorga. Marele istoric a [anonimizat],
de o coordonare a acțiunilor tuturor factorilor responsab ili.
Pentru aceasta el s-a gandit să creeze "o federație" a tuturor societăților care
HO Neamul românesc din 22 manie 1915 , p. 2.
H 1 Nicolae Iorga, O viațli de om așa cum a fost (ITI), p. 119. 821bidem.
MJ O.C. Tăslăoanu. [anonimizat]. 1, Sighișoara,
1935, p. 121-125.
M4 Cf. Vasile Netea, C.Gh. Marinescu, op.cit., p. 277.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Nicolae Iorga și Marea Unire (II) 421
unnăreau aceleași scopuri ca și Liga85•
Această omitere a istoricului din fruntea Federației își are ongmea în
temperamentul său mai greu accesibil celor din jur și atitudinii sale de extremă
prudență față de momentul intrarii Romaniei în război de partea Antantei.
Cei care I-[anonimizat], I-au perceput pe
N Iorga ca pe "unul dintre acei oameni care putea să lucreze cât o sută dar nu putea să
lucreze cu alții"86. Articolele savantului publicate în Neamul Românesc în legătură cu
momentul intrării României în război de partea Antantci vor răci relațiile cu grupul
militantilor de la Tribuna prin caracterul lor "direct defetist", care demonstra că
,.războiul nu era posibil de realizat" și nici integritatea neamului românesc fiindcă nu
eram încă pregătiți "sau fiindcă erau conjuncturi care nu permiteau să facem acest
lucru"87•
[anonimizat]'.s8, momentul intrării României în război trebuia pregătit cu mare grija "cu
maximă responsa bilitate și printr-o temeinică lucrare" 89.
Această temeinică pregătire trebuie să înceapă în primul rând printr-o politică
de reforme a guvernului cu sprijinul majorită�i populației nevoiașe pentru că ,,[anonimizat], decât numai dacă este o �aran�e [anonimizat], a fiecărei întregiri" 0.
Reformele, care vor atenua starea de sărăcie morală și materială a [anonimizat] "o revoluție interioară "91 în
suflete. Savantul încerca să conștientizeze factorii responsabili ai țării că "[anonimizat] o arn1ă în mână", însă
"trebuie să se pregătească celalalt factor al victoriei Iară de care toate lucrurile acestea
nu însearnna nimic: [anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat]" 92•
Marele patriot a [anonimizat],
"[anonimizat]" și unde adeseori "cel mai focos orator
e cel mai puțin gata să facă pentru țara și neamul său cel mai simplu sacrificiu .m.
[anonimizat] "defetista", [anonimizat] V. Lucaciu cu care ,,nu a schițat nici cea mai palidă colaborare".
�; Ibidem, p. 276.
�· [anonimizat].cit., p. 230.
�; Ibidem. p. 262.
[anonimizat], voi. Il, p. 16-17.
Ro Mihai lacobescu. op.cit., p. 98.
90 [anonimizat].cit.
911bidem.
9� Ibidem.
91 ldem, O viață de om așa cum a rost, voi. 11, 1934, p. 217-218; [anonimizat].cit, p. 238.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
422 Gheorghe A. Știrbă!
Considerându-se marginalizat de ceilalți membri i, iar situația "în care a [anonimizat]-i mai rămâne decât să se despartă de țară"94 și sl'l
demisioneze din funcția de secretar general al organizației.
Acestei "grave delicvențe ", [anonimizat] "[anonimizat], aceștia din urmă s-au
retras pe nesimțite fondând Federația Unionistă"95.
Nicolae Iorga et Ia Grande Union
Resume
La peri ode 1914-1918 represente 1 'etape superieure de 1' activite politique deployee par
Nicolae Iorga dans le domaine de la lutte nationale. Il a ete l'homme decisif du moment ayant
exerce une forte influence sur l'[anonimizat] «le flambeau de
!'unite nationale» .
Il est parvenu ă transformer le courant favorable ă !'unire nationale «[anonimizat], quoi qu '[anonimizat]'ă la mort».
94 [anonimizat].cit., p. 263.
95 Ibidem, p. 262.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
90 [anonimizat]-OBIECTIV DE BAZĂ ÎN LUPT A
POPORULUI ROMÂN
Jean Ciută
Spațiul etnogenezei românești 1-a constituit din totdeauna aria teritorială
�:uprinsă între Munții Crapa�-Dunărea-[anonimizat] – [anonimizat], cât, îndeosebi, Nordul Dunării.
În cei 2000 [anonimizat], geto-dacă,
daco-romană și românească a [anonimizat], națiune,
wnștiință națională și stat național întregi tor.
[anonimizat] I-au detenninat pe poetul național Mihai Eminescu să le sintetizeze în
paradigma: "SUMA VIEȚII NOASTRE ISTORICE".
[anonimizat], [anonimizat] -reprezentând fundamentul genninativ al etnogenezei românești. [anonimizat] (ridicată în anul 113 de către Apollodor din Damasc), [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat]. [anonimizat] 275, a [anonimizat] (romaniile populare) [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], legături conexe între ele. [anonimizat], [anonimizat]: "Spuneți regelui vostru că-I [anonimizat], [anonimizat]-i vom da nicio palmă de pământ".
[anonimizat]-f [anonimizat], conturându-se statele medievale românești de sine stătătoare
(Voievodul Transilvaniei; [anonimizat]; Țara Rromânească a
Moldovei; Despotatul Dobrogei), [anonimizat]. [anonimizat]
([anonimizat]), colecțiile de
tipărituri interrn.ăn.[anonimizat].
Acțiunea temerară a lui Mihai Viteazul de la 1600 "[anonimizat]-[anonimizat], Moldova-a [anonimizat] ([anonimizat]) și a [anonimizat]://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
424 [anonimizat] a unei părți a nobilirnii și boierirnii.
[anonimizat] a fost favorabilă unității românești.
[anonimizat], [anonimizat]-f eudale. Odată cu libera circulație și slăbirea monopolului
otoman (după 1774 -Kuciuk-Kainargi; 1829 – Adrianopol), cu libera circulație a
produselor, [anonimizat]; s-[anonimizat],
[anonimizat], craiovcnii, argcșenii, succvcnii, icșenii,
băcăuan ii etc, s-au observat similitudinile de: origine, limbă, teritoriu, [anonimizat], tradiții, obiceiuri, [anonimizat] a națiunii romane. [anonimizat] (Ureche, Costin, Neculce, Cantenir, [anonimizat]). [anonimizat] -"secolul luminilo r" -[anonimizat] -au facilitat
pătrunderea ideilor europene (Mavrocor da�i; Ghiculeștii; [anonimizat]}, [anonimizat] 1784 -[anonimizat], precum și
mișcarea Supplexu1ui LibeUusului Va1ahorum din 1791, [anonimizat].
Revoluția de la 1821, condusă de Tudor Vladimirescu, a revirimentat
conștiința națională românească; [anonimizat]-i la colaborare. "[anonimizat], [anonimizat],
[anonimizat]". Se observă din și același mesaj trecerea de la "națiunea
medievală" spre na�unea modernă superioară.
Anul revoluționar 1848 a [anonimizat], [anonimizat]-economic, [anonimizat]\ă. [anonimizat], glasul celor peste 40.000 [anonimizat]: "Noi, vrem să ne unim cu
Țara", suficient de edificator pentru dimensiunea conștiinței naționale românești.
Un deceniu mai târziu, 5 și respectiv 24 ianuarie 1859 [anonimizat], poetul Vasile Alecsandri: "Sub acest măreț castan (erau in via lui
Petrache Mavrogheni din cartierul Soco la din Iași) noi jurăm toți f!ăție/ Ca de azi să
nu mai fie/ [anonimizat]. Ca să fim numai români/ Intr-un gând într-o
unire/ Să ne dăm mână cu mâini/ Pentru a țării fericire". Se infăptuia cea de-a [anonimizat] a lui Mihai Viteazul sub stindardul "Tricolor" și ințelcapta conducere a
domnitor ului Alexandru Ioan Cuza. [anonimizat], [anonimizat]. Războiul de independență națională din 1877-1878 [anonimizat]-[anonimizat]. [anonimizat] a
regelui Carol I de Hohenz olem-S igmaringen. [anonimizat]://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
90 de ani de la Marea Unire 425
[anonimizat] 1866, garanta o reală democratizare a societății și
binefacerile poporului român erau evidente. Sprijinul fra�lor români aflați încă sub
dominații străine (Transilvania, Banatul, [anonimizat]) se efectua constant și pe căi multiple de
guvernele de la București.
Contradicțiile imperiale (germano-austro-ungare, [anonimizat]) au generat prima mare conflagrație mondială (1914-1918). [anonimizat]-a replia! [anonimizat]-națională. După o relativă neutralitate
binevoitoare față de beligeranți (1914-1916) s-a alăturat grupării Antantistc (Franța,
Anglia, Rusia, Italia) participând efectiv (1916-1919) la luptele împotriva Puterilor
Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Imperiul Otoman), nu înainte însă de
a fi primit garanția scrisă prin tratate a [anonimizat]. [anonimizat]-Oituz, cu prețul jertfirii sutelor de mii de eroi.
[anonimizat] a aparținut Antantei și promisiunile acesteia
au fost respectate. [anonimizat] a românilor de
sub vremelnici stăpâniri străine s-[anonimizat]-abso lutistc. Momentele s-au succedat cu repeziciune:
La 27 martie 1918 -Basarabia- rdpită de Rusia Țaristă din 1812 și-a declarat
democratic Unirea cu România; la 28 noiembrie 1918 -Bucovina -răpită de Austria
din 1775, s-a [anonimizat] -România, iar la 1 Decembrie 1918-[anonimizat], Banatul, Crișana, [anonimizat] -România. Corolarul acestor etape a fost
consfmțit la 15 octombrie 1922, [anonimizat]-Danubiano-[anonimizat] -[anonimizat] I și regina Maria. [anonimizat] a poporului român, s-au produs sincopelc anului
1940, [anonimizat] 1939, ne-[anonimizat],
teritoriile (Basarabia, Bucovina, Sudul Dobrogei), iar actualul context European
crează noi premise pentru reabilitarea teritorială românească pe deplin îndreptățită.
90 [anonimizat] -the basic objective in
Romanian peolpe battle
The author commemomtes through this piece ofwriting 90 years from the Great Union
in 1981. He reveals the proeminent part of romanian people in accomplishing of the Great
Un ion.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
MIȘCAREA DE EMANCIPARE A GRECILOR ȘI LEGĂTURILE EI
CU ROMÂNII (1789-1821)
Dragoș Pa/ade
Întrucât W1 atare subiect nu a [anonimizat]1oaște, [anonimizat] s-a părut util W1 [anonimizat], [anonimizat].
Cadrul general de manifestare a celor două mișcări naționale în discuție a fost
dominat de puternice conflicte între Marile Puteri. [anonimizat]-[anonimizat] s-[anonimizat],
dar, [anonimizat], devenită, acum, cel mai activ factor politic din Balcani. Prin
Tratatul de la Kiicitik Kainardgi (15 iulie 1774), Imperiul rus a [anonimizat], totodată, posibilitatea de a controla Nordul Mării Negre1• În
baza Tratatului de subsidii2 [anonimizat] a
anexat Bucovina (7 mai 1775)3, măsură de natură a supraveghea acțiw1ile Curții
nordice.
Perspectivele ce s-[anonimizat] o-otoman, dintre
anii 1787 și 1792, [anonimizat] ( 1788) a [anonimizat]4 , în vederea
prezervării echilibrului în Balcani.
[anonimizat] a Prusiei5 și a [anonimizat], după anul 1789, au reprezentat pentru
Habsburgi motive serioase de retragere din conflict. La acestea se adau�ă .[anonimizat], interesat de consolidarea propriului tron . Impărțirea
Polonic/ a rezolvat, temporar, tensiunile dintre Puterile din centrul și răsăritul
Europe i.
Pacea de la Campof ormio8 a [anonimizat], [anonimizat]. Conflictul dintre Londra și Paris s-a acutizat,
1 J.A.R. Manion, The Eastern Question. [anonimizat], 1918,
�-151.
-Ibidem, p. 150 .
3 [anonimizat] (1774-1812). O [anonimizat] a Habsburgilor, Cluj, 2000, p. 32.
4 J .A. R. Manion, op.cit., p. 158.
5 [anonimizat]-Estul Europei în epoca modernă (1789-1923),
București, 1987, p. 67.
6 J.A.R. Manion, op.cit., p. 161.
7 Cf. [anonimizat] (1789-1939), London,
[anonimizat], 1944, p. 61 și urm.
K A. O!etca, [anonimizat], Ouj-Napoca, 19RO, p. 157.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Mișcarea de emancipare a grecilor 427
[anonimizat] a [anonimizat] a beneficiat de deschiderea Strâmtorilor pentru vasele sale
comerc iale și de război10• [anonimizat] 1 a obținut, ca rod al cooperări i [anonimizat]1 1• [anonimizat], după Pacea de la Amiens (25 iunie 1802)12, a [anonimizat]. Victoriile lui Napoleon pe Continent I-au
convins pc sultan să profite din plin de beneficiile acestei situații pentru Poartă.
[anonimizat] , între anii 1806 și 181213,
paralel cu desfășurarea războai elor celei de-a treia Coaliții antifranccze . Tratatul de la
Tilsit (8 iulie 1807)14 a alimentat speranlele țarului Alexandru 1 pentru obținerea
Principatelor din ,,mâinile " împăratului Franței. Convenția de la Erfurt (1808)1 5, [anonimizat]16• Rusia a trebuit să se mulft!mească doar cu Basarabia (16/28 mai
1812), dar nu ca rezultat al ajutorului francez 17• În:[anonimizat]-a [anonimizat] a armatelor țarului, a
[anonimizat] ,,reconstrucția" [anonimizat].
Pentru a [anonimizat] a grecilor și românilor
se impune înfățișarea particularităților societă�i grecești, în vederea evidențierii
complexității și caracterului aparte al luptei naționale elene. [anonimizat] s-a [anonimizat], în special în ținuturile muntoase. De o [anonimizat], Sphakia, Mani, Kydonies, [anonimizat]
o relativă autonomie în privința propriei conduceri 1 • [anonimizat],
Spetsai, Psara, Chios ș.a. beneficiau de o [anonimizat]19• În acest
9 Ibidem, p. 159.
10 [anonimizat]: Swedish Diplomatic Reports (1798-1799). Iași, Oxford, Portland,
2001 p. 85, (doc. 26).
11 D.A. Sturdza și C. Colescu-Vartic, Acte și documente relative la istoria renascerei României
Volumul 1, 1391-1841, București, 1900, p. 246, (duc. 50). " A. 0\etea, op.cit., p. 161.
1! L. Semcnova, Principatele Române in relațiile internaționale ( 1800-1806), în SMJ M, X, 1996, p. 3.
14 A. Oțetea, op.cit., p. 166.
" Ibidem, p. 168.
16 [anonimizat], The Foreign Ministers of Alexander T. Politica) Attitudes and the
Conduct ofRussian Diplomacy 1801-1825, Berkeley, Los Angeles, 1969, p. 195.
17 Ibidem, p. 202.
•x [anonimizat], in volumul The Struggle for
Greek lndependence. Essays to mark the 150'11 anniversary ofthe Grek War oflndependence. , London,
1973, p. 2.
19 [anonimizat]. in Balkan
Studies, 16, 1, 1975, p. 15.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
428 [anonimizat] s-a constituit o
[anonimizat]. [anonimizat] i-a [anonimizat], în
preajma războiului de independență 20•
[anonimizat]-lea, [anonimizat] o obliga�e personală față de stat21, s-au
creat centre de putere re&ionalc pe tot cuprinsul Imperiului. Impozitele arbitrare22 și
vexațiunile de tot felul-3 au ruina! țărănimea greacă. [anonimizat], au împins diferite grupuri
de greci la alternativa briganda jului. Bandele, [anonimizat]", purtau denumirea de k/e.fțP4• Insecuritatea dnunuri lor și a [anonimizat] k/efților, a [anonimizat]5, care să anihileze bandele de briganzi și
să instaureze ordinea. [anonimizat] a sporit și mai mult descentralizarea
statului și a alimentat, [anonimizat]. [anonimizat]/oi, în ochii
marii mase de greci aveau o poziție ingrată26• Intr-o situație asemănătoare se afla �i
[anonimizat]2 .
[anonimizat], a
determinat măsura transformării Patriarhului de la Constantinopol în liderul întregului
"corp creștin " [anonimizat]. S-a ajuns în situația să existe o concurență între "aristocrația
ecleziastică ", [anonimizat], [anonimizat] ,,nobilime de robă", fanarioții. Aceștia au deținut importante poziții
economice și fmanciare în Imperiu. Treptat, profitând de nevoile Porții, s-au infiltra!
și în posturile de interpre�28 care i-a promovat, ulterior, în scaunele din Moldova și
Țara Românească2 9. Acest lucru le-a asigurat o influență semnificativă în afacerile
10 [anonimizat]"Cum �i interdicția impusă comerțului fianccz in Levant nu (ktcrminnt o
imbogățire a insula1ilor precum și o sp01irc a experienței lor in mânuirca tunuri lor tolositc pe navcle ce
forțau "embargourile comerciale" (el: Ibidem). 11 A.F. Miller, [anonimizat], 1975, p. 29.
12 Ibidem, p. 35 și urm.
13 Ibidem, p. 36.
24 Extrem de numeroase in zonele de munte acestea sufereau mutatii rapide. Se organizau în socictă�
libere, ierarhizate, de maxim 300 [anonimizat] o conducere, legi și obiceiuri strict respectate ( c[
Ibidem, p. 3 și urm).
25 Ibidem, p. 3.
26 [anonimizat], t750-1941, în volumul Balkan in
Transition. [anonimizat], 1963, p. 303.
27 Ibidem, p. 307; C. Vacalopoulos, La structure sociale de la nation greque ayant la Re,·olution de
1821, d'[anonimizat], in Balkan Studies, 16, 1, 1975, p. 176.
2R A.F. Miller, op.cit., p. 39 și urm.
19 [anonimizat], in volumul The Struggle for Greek
Independence. Essays to mark the 150[anonimizat], 1973,
p.41.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Mișcarea de emancipare a grecilor 429
Porții și un prestigiu deosebit în rândul populației elene. O [anonimizat]
a jucat un rol deosebit în mișcarea de emancipare, a fost cea a negustorilor. [anonimizat], aceștia s-au aflat în relații cu
acele comunități grecești3 0 [anonimizat] 1774. Totodată,
[anonimizat].
Mișcarea de emancipare a grecilor a cunoscut o serie de situații care i-au
delimitat cadrul de acțiune. [anonimizat]-otomane au reprezentat
ocazii de înfăptuire a [anonimizat] a [anonimizat], Iară fundament concret, i-[anonimizat] (1792). [anonimizat], [anonimizat] o reorientare, cel puțin temporară, a
speranțelor lumii neolene 31• Primul semn al adaptării la noua ,,religie" a libertății a
[anonimizat]-lea, [anonimizat] V elestinlis32• Experiențele societății
grecești trăite sub stăpânire otomană au constituit mobilul necesar pentru a trece la
formularea unei alte concepții asupra lucrurilor. Solu�a [anonimizat]33, [anonimizat]-o
restructurare radicală a politicii și a societății prin înlătura rea condițiilor existente și
înlocuirea lor cu o nouă ordine democrat ică a lucrurilor4• Aceste prefaceri permiteau
asumarea a "două aspecte complementare și contradictori i: iluminare și revoluție" 35•
Conținutul acestei viziuni sublinia nevoia de a [anonimizat]. Mesajul său spiritual și moral a fost populariza! printr-un
program de lucrări36• Pregătirea ideologică a mers dincolo de traducerile literare și a
30 [anonimizat].cit., p. 16.
31 Pashalis M. Kitromilides, lluminismul neoclen. [anonimizat], 2005, p. 248.
32 Despre activitatea lui Rigas vezi studiile 6[anonimizat], în Balkan Sh1dies, 12, 1, 1971, p. 117-122; C.M. Woodhouse, [anonimizat]1dies, 30, 1, 1989, p. 33-42; Ioannis A. Papadrianos, . [anonimizat], 33, 1, 1992, p. 51-55; L.
Vranoussis. [anonimizat], 1980. Istoriografia română nu a [anonimizat] a [anonimizat]. Vezi, [anonimizat] (1), [anonimizat], 4, 1980, p. 687-719; idem, Rhigas
V clestinlis completements et corrcctions concernant sa vie et son activite (n), în loc. cit., XIX, 1, 1981, p.
41-69; idem, Quelqucs precisi.ons au sujet de la traduction du drame OO�·[anonimizat], [anonimizat], 1-2, 1%5, p. 291-2%; [anonimizat], [anonimizat], Xl, 3, 1973, p. 553-567; Nicolae Iorga. O
scrisoare a [anonimizat], 1, 2, 1915, p. 35.
33 Pashalis M. Kitromilides, op.cit., p. 90.
3� [anonimizat].cit., p. 304.
35 Ibidem.
3" Culegere de fiZică pentru grecii inteligenți și iubitori de în\'AțAturA (1790); Școala amanților
delicați ( 1790); [anonimizat] ( 1797); Harta Greciei
( 1797) (cf. Pashalis M. Kitromilides, op.cit., p. 255 și urm).
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
430 Dragoș Palade
cuprins un corpus de scrieri revolu�onare care au sintetizat gândirea sa politică37•
Rigas a [anonimizat]. Ocuparea Insulelor Ionice de către Franta
reprezenta pentru patriotul neoelen o ocazie unică de revendicare a libertății națiunii
sale. Planurile sale de a intra în contact cu Napoleon sunt foarte neclare. Autorități le
austriece de anchetă au constatat că planul V elestinului viza să provoace o [anonimizat], [anonimizat] 3R. [anonimizat] "iradiere " greacă și
distrugerea unei mari părți a Imperiului Otoman. Urmarea, [anonimizat], Republica Elenă39, [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]4 0• [anonimizat] 1798, a marcat sfărșitul unei faze
cruciale a chestiunii grecești41• Catherine Koumarianou consideră că dispariția tragică
a lui Rigas a [anonimizat] a determinat o complexă și matură activitate politică42• [anonimizat], a durat până Ia izbucnirea revoluției din anul 1821 și a îmbrăcat forme
diverse. [anonimizat], și, doar, [anonimizat] 43.
Dincolo de aceste lupte "surde" din cadrul societă�i neoelene pentru
conducerea mișcării de eliberare rămân constante eforturile de revigorare culturală a
națiunii, [anonimizat]44, acordarea de
burse în străinătate 5, [anonimizat]. In această manieră s-a dezvoltat un concept inedit în educație ce reflecta
diversificarea apărută în atitudinile și necesitățile noi ale oamenilor. Interesul sporit
arătat lucrărilor cu un conținut variat exprima o [anonimizat] 6• Cele mai eficiente și
mai rapide mijloace de "echipare" a școlilor și de satisfacere a cerințelor spirituale ale
populației au f0st reprezentate de tradu ceri. Insă, [anonimizat] o [anonimizat], [anonimizat], respectiv
37 [anonimizat], Constituția și Thurios, (cf. Ibidem, p. 265 și wm).
3� Ibidem, p. 262 și urrn.
39 L. Vranoussis, op.cit., p. 27.
40 Ibidem, p. 29.
41 [anonimizat] "lnteligentia " toward the Greek Independence
Movement, 1797-1821, in volumul The Struggle for Greek lndependence. Essays to mark thc 150'h
[anonimizat], 1973, p. 67.
421bidem.
43 Vasilios N. Makrides, Science and Orthodox Church in 18th and early 19th Century Grecce:
Sociologica! Considerations, in Balkan Shtdies, 29, 2, 1988, p. 266 și urrn.
44 Ibidem, p. 175.
45 [anonimizat].cit., p. 75.
46 Ibidem, p. 71.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Mișcarea de emancipare a grecilor 431
București.47 [anonimizat], demotiki, o limbă unitară pentru întreaga societate greacă4 8, fapt
ce a scandalizat acea grupare a intelighen�ei care vedea în antici un imperios model
de urmat. Dezbaterea s-a [anonimizat], cărți, fiind expresia unui
alt clivaj apărut în societate și care a complicat orientarea generală a ef orturilor de
emancipare de sub dominația otomană și a întârziat închegarea unei conștiințe
naționale 49•
Conștientizarea unei anumite maturizări a pcnnis manifestarea mai multor
mișcări de natură revolu\ionară. Suliolii au încercat să se opună stăpânirii otomane
reprezen tat în Rumclia de Ali pașa de Tebeleni. [anonimizat] a [anonimizat] s-au răsculat în anul 180850• Rezultatul căutărilor asidui
pentru găsirea mijloacelor și modalităților eficiente de acțiune s-a concretizat într-o
[anonimizat] a societăților. O caracteristică importantă le
recomandă ca manifestări ale luptei de emanci pare din afara spa\iului de dominație
otomană. [anonimizat]-dacică 1 a func�onat, [anonimizat] 181 O și 1812, sub protecția autorităților rusești de ocupație5 2•
[anonimizat], s-a [anonimizat] a servi mai bine idealurile educaționale
ale organismului filologic. Pentru a extinde aria de impact a [anonimizat] a spori șansele de schimbare la nivel național, s-a luat inițiativa fondării la
Viena53 a [anonimizat] E1mis (Hermes Învățatul), care era
expresia tendin\elor de informare și de uniformizare culturală menite să apropie de
societatea greacă "binef acerile" educației. [anonimizat]-ului, publicație ce purta amprenta lui Rigas 4, poate fi
considerată ca o revigorare a direcției de lucru a mișcării de emancipare. Primul pas în
formarea presei grecești a fost făcut de periodicele: E/linikos Tilegraphos ( 1812-1836),
Melissa (1819-1821 ), Kalliope (1819-1821 )55• [anonimizat], [anonimizat], dar și nivelurile de profunzime ale acțiunilor mișcării de eliberare
47 [anonimizat]-Cioran,
[anonimizat], 1971, [anonimizat]>IU,
Literatura în limba greacă din Principatele Române (1774-1830), BucW"ești, 1982.
4x [anonimizat] l'acti\"ite de la "[anonimizat]" de Bucarest (1810-1812 ),
[anonimizat], 1, 1968, p. 44; idern, [anonimizat] ''ie, son oeu\"[anonimizat], 1981, p. 88.
49 D. PoJX>vici, Literatura românA în epoca ,.Luminilor ", in Studii literare, l, Cluj, 1972, p. 16.
50 Pashalis M. Kitromilidcs, op.cit., p. 379.
51 [anonimizat] l'activite de la "Socicte lith\[anonimizat]" (1810-1812),
p.40.
'� Ibidem, p. 35.
53 D. Russo, Elenismul în România. [anonimizat]
�reco-române. [anonimizat], București, 1939, p. 540.
•4 Ibidem, p. 359.
55 Ibidem, p. 540.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
432 [anonimizat]-lea.
Se pare că acum mișcarea de emancipare a [anonimizat]-dacică s-a [anonimizat] �ntru diaspora, a luptei de eliberare a [anonimizat] 6 [anonimizat], în anul 181357•
Situa�a s-a datorat perpetuări i "cadrelor " în noul ansamblu "societar", întrucât
prezența lui lgnatie și a [anonimizat]-dacice, certifică direcția imprimată acțiunilor prcrevoluționare.
Structura socială a [anonimizat], ca precondiție a
construc�[anonimizat] a preciza, însă, formele ulterioare de luptă
în vederea apropierii idealului național.
Expresia gradului înalt de dezvoltare la care a [anonimizat]-po litice a fost Philiki Etairia.
Constituită, în anul 1814, [anonimizat] a [anonimizat], Atanasic Tzakalof din Ianina și Emanuil Xanthos din Patmos, a nutrit, ini�al,
dorința de a elibera patria printr-o insurecție generală. Cauzele care au facilitat
răspândirea și întărirea Eteriei în Rusia58 au fost de natură resentimentară (ura față de
otomani), din rațiuni tactice (speranțele puse în ajutorul țarului), din considerente
economice (sprijinul pe care îl găseau vasele grecești sub pavilion rus), din motive
"umanitare " (protecția primită de emigran� în Imperiul Nordic), [anonimizat] 59• [anonimizat] o infrastructură reprezentată de grecii aflați în
posturile de consuli și de funcționari ai consulatclor rusești din Imperiul Otoman 60•
Impactul Eteriei în rândul societății neoelene din Rusia a sporit mai ales datorită
zvonului încetățenit precum că Societatea era sprijinită de către Curtea de la
56 [anonimizat], Capodistria and a "New Order" for Rcstauration Europe: The
,.Liberal ldeas" of a Russian Forci�n Minister, 1814-1822, în The Jorwnal of Modem Histm�., Tom.
XL.2.1968,p. 195.
5' Înliill\[anonimizat] a atrage atentia
Marilor Puteri asupra "chestiunii brrecești", Societatea și-a axat ac�w1ile doar in sfera cultwală. Membrii săi
au arătat o [anonimizat]� materiale și care s-au arătat "vrednici" la învălătwă (cf., [anonimizat]: a Sclcctive Bibliography, in Balkan Studies, 30, 1, 1990, p. 102). La 6 mai 1818
Roxandra Stourdz.a-Edling 1-a informat pe mitropolitul lb'llatie de Arta despre b'fecii care studiau la
Universitățile din Jena, Gottingen și Weimar, pe cheltuiala Philomousos Etairia. Din programul ridicăJii
culturale a poporului neoelen nu au lipsit traducerile 11\cute după autorii occidentali, precum lfigenia în
Taurida a lui Goethe (1818) (cf., Helene E. Koukkos, La comtesse Roxandra Stourdza-Edling et sa
contribution a l'education des etudiants hcllcnes en Europe, în volwnul Symposium Ccpoque
�hanariote, Thessaloniki, 1974, p. 182).
K Nwnărul eteriștilor și al comitetelor lor creșteau continuu în Odesa, Moscova, lsmail, Chișinău,
Petersburg, Kiev, Kerson, Sevastopol, Eupatoria, Nicolaev, Teodosia, Taganrog, ele. (cf. Constantin
Papoulidis, Les grecs de Russie au 19esiecle ct au debut du 20e, in Balkan Studies, 32, 2, 1991, p. 240).
59 Nestor Camariano, Despre organizarea și activitatea Etcriei în Rusia înainte de răscoala din
1821, în SMIM, ll, 1960, p. 84.
60 Ibidem.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Mișcarea de emancipare a grecilor 433
Petersburg 61 și îndrumată de o conducere supremă, care lăsa să se înțeleagă că aceasta
ar fi întruchipată de țar62.
A vând reprezentanți din aproape toate categori ile sociale, s-a acreditat ideea
conform căreia era o "coaliție națională "63 în care interesele regionale și de grup erau
subsecvente interesului general, transpus în binele Greciei. Membri i grupurilor sociale
majore care s-au alăturat Societății nu erau reprezen tativi pentru "pătura " din care
proveneau . Observația încetățenită în istoriografie referitoare la predominarea Eteriei
de către negustori a dezvoltat ideea potrivit căreia burghezia comercială, întocmai ca
și cea occidentală, a condus lupta de eliberare a națiunii neoclene "�. în fapt, societatea
a reprezentat un eșec în atragerea indivizilor din toate categori ile sociale și tocmai de
aceea grupuri le majore au acționat nu ca eteriști, ci drept reprezentanți ai ordinii
sociale premodeme. Situația se explică prin implicațiile viziunii Societății Prietenilor
ce se dovedeau a fi o amenința re pentru lumea greacă. De aici și eșecul în atragerea
grecilor importanți din coloniile dezvoltate în Viena, Trieste, Pisa, Neapole, Paris,
Marsse iles, Amsterdam și Londra. Dezintegrarea Eteriei, produsă în momentul
izbucnirii revoltei, reprezenta consecința falimentului în plan social a lipsei de coaFsare
a energiilor și de atenuare a superior ității revendicate de fiecare categorie socială 5• Cu
toate acestea, inexistența unei poziții concrete a permis recrutarea de membri din
aproape fiecare grup social. Ca un paradox, Frangos consideră că, din acest punct de
vedere, succesul Societății a stat la baza eșe cului său66• De asemenea, cercurile
conducătoare ale Eteriei au făcut eforturi constante pentru a clarifica, într-un anwnit
sens, relațiile cu guvernul rus. Atât în anul 181767, cât și în ianuarie 182068, i s-au făcut
propuneri lui Capodistria de a accepta conducerea societății conspirat ive. Declinarea
acestor oferte69 și insistenta lui Xanthos de a da un conținut semnificativ orientări i
mișcării au condus la acceptarea, de către Alexandru I)Jsilanti, la 12/24 aprilie 1820, a
funcției de Inspector General al Societății neogrccești 70• Andrei Oțet ea consideră că
61 Cu toate că in Imperiul Habsburgic conviețuiau un număr foarte mare de greci foarte pu�ni, au aderat,
însă, la cauza Eteriei, din teamă față de vigilenta și compromisoria poliție menemichiană. După
experiența trngică a lui Rigas, și in stadiul avansat in care ajunsese mișcarea de emancipare neoclenă,
nimeni nu era dispus să riște o asemenea miză (cf. Ibidem).
6� Ibidem.
63 G.L. Arș, On the Life in Russia of the Greek Patriotic Family of Ypsilanti, in Balkan Studies, 26, 1,
1985, p. 83.
64 Theophilus C. Prousis, The Greeks of Russia and the Greek Awakening 1774-1821, in Balkan
Swdies, 28, 2, 1987, p. 259.
"' George D. Frangos, The Philiki Etairia: A Premature National Coalition, in volumul Thc Strugglc
for Greek Indepcndence. Essays to mark the 150'h anniversary of the Grek War of lndependence,
London, 1973, p. 94. "" Ibidem, p. 95.
67 Theophilus C. Prousis, op.cit., p. 276.
•x Ibidem.
69 Ministrul de exteme al Rusiei, convins fiind că o a�une a eteriștilor era prematură, in conjunctura politică
internațională de după anul 1815, a căutat in numeroao;c rânduri să avertizeze asupra pericolelor la care se
expun aceștia declanșând, inoportun, o răscoală în Grecia otomană (cf. Ibidem, p. 277; Nestor Camariano,
Despre organizarea și activitatea Eteriei in Rusia inainte de răscoala din 1821, în SMIM, IT, p. 78).
70 Theophilus C. Prousis consideră că înaltul oficial b'TCC i-ar fi statuit pe liderii mișcării să își îndrepte
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
434 Dragoș Palade
această hotărâre avea aprobarea tacită a țarului71• Există o controversă în istoriografie
privind informarea țarului de către Capodistria, asupra principalelor obiective și intenții
generale ale Philiki Etairia72• Dar aceiași istoriografie ignoră aproape complet
activitatea culturală a Societății, insistând doar asupra aspectului politic. La Odessa s-a
înființat, în anul 1817, Girnnaziul comercial grec ce a avut ca profesori pe
Constantin os V ardalahos, Gh. Ghenadios, Ioan Macris, Gh. Lassanis. Pe baza
metodei lancasteriene s-au învățat : istoria, științele naturale, limbile greacă, germană
și italiană, comerț și navigație73• Pentru întreținerea acestei școli, în care studiau peste
150 de elevi s-a hotărât acordarea profitului unor stabilimente fmanciare înființate în
perioada 1814-181674• Tipografia fondată in anul 1818 a imprimat cărți in greaca
vorbită, de natură a ridica �ul de informare al tinerilor și de a impulsiona formarea
unei conștiințe naționale7 • Teatrul s-a dovedit a fi unul dintre cele mai eficiente
mijloace de dezvoltare a unor sentimente naționale . Prin provocarea unor emoții, a
unor trăiri, dar și prin transmiterea ideilor politice, actul artistic a căpătat un sens
propagan distic și de populari:mre a crezului neoelen. Beneficiind de sprijinul
autorităților locale, care au pus la dispoziția "Societă�ii grecilor iubitori de teatru" sala
teatrului rusesc, tinerii îndruma� de Lassanis au interpretat câteva piese originale76,
precum și traduceri din Voltaire 7•
Mișcarea de emancipare a românilor a cunoscut puternice accente de
manifestare, încă de la sfărșitul secolului al XVIII-lea. Caracteri sticile acesteia au
identificat-o cu realitățile spațiului balcanic. Boierii reprezentau singurul grup social
cultivat și conștient de propria condiție, asumându-și rolul de promotor al cauzei
românești78. Formele de exprimare ale luptei de eliberare națională au fost dintre cele
mai diverse, mergând de la implicarea armată în războaiele ruso-austro-otomane
contra puterii suzerane, până la o "politică petiționară " îndreptată către Marile Puteri.
Instaurarea regimului fanariot a avut consecințe extrem de grave asupra
Principatelor, atât din punct de vedere al statutului juridic, al naturii instituțiilor cât și
atenția către Alexandru lpsilanti, membru al unei proeminente familii fanariote, general în am1ata rusă și
aghiotant al țarului (cf. Theophilus C. Prousis, op.cit., p: 278). Această consiliere aswndca intenția de a
ține mai eficient sub observație acțiunile Socieră(ii Prierenilor și, poate, chiar utilizarea organi7.ațici, atunci
când condițiile intemaționale ar fi permis, manifestarea sa violentă. Această mi!swă era una firească,
deoarece se temea de represaliile sultanului asupra b>recilor.
71 A. Oțetea, Tudor V1adimirescu și revolutia de la 1821, București, 1971, p. 169.
72 C.M. Woodhouse, op.cit., p. 120 și urm.
73 Constantin Papoulidis, op.cit., p. 251; Theophilus C. Prousis, op.cit., p. 270.
74 .,Asigurarea grecilor" ( 1814), .. Banca de împrumuturi comerciale" ( 1815) și .,Societatea de asigumre a
grecilor uniți" (1816) au pem1is desl'ășurarea în bune condiții a actului educațional și au favorizat, prin
cadrul material creat. receptarea noilor idei ale Europei (cf., Nestor Camariano, Despre organizarea și
activitatea Eteriei în Rusia înainte de rllscoala din 1821, p. 96 ).
75 Constantin Papoulidis, Les grecs de Russie au 19" siecle et au debut du 20', p. 259 și wm.
76 Nestor Camariano, Despre organizarea și activitatea Eteriei în Rusia înainte de răscoala
din 1821. p. 98.
77 Cf Ibidem, p. 99.
7" L. Boicu, Principatele Române în raporturile politice internationale în secolul al xvnT-lea, lași,
1980, p. 157.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Mișcarea de emancipare a grecilor 435
asupra evoluției economice, culturale și spirituale 79. Starea acută de decădere a
Moldovei și a Țării Românești a determinat, în consecință, elita politică autohtonă să
caute mijloace de contracarare a factorilor răspunzători de o atare situa�e. Drept
urmare, opozi�a constantă f'acută domnilor fanarioți a fost de natură a releva Po�ii
gradul de incomp atibilitate dintre noul sistem și particularită�le pământ enilor 0•
Domnii erau acuzați că patronează Wl regim de spoliere și de fiscalitate excesivă,
venalitatea funcțiilor, promovarea grecilor în principalele dregători i. De asemenea,
fanarioții au fost exponenții unui sistem aflat într-o continuă nevoie de bani pentru
soluționarea favorabilă a cererilor venite de la Constantinop ol, precum și pentru
crearea unei rezerve financiare în condițiile wtci noi angajări în competiția pentru
scawtele de la Iași și București R1•
Acțiurlile conspirative contra domnilor au reprezentat o constantă a epocii
fanariote. Tonul s-a radicalizat odată cu războiul ruso-otoman dintre anii 1768 și
1774, când categoria politică dominantă din \ara Românească a ales, chiar, Wl domn
pământean, pe boierul Ștefan Pârscoveanu 2• Măsura s-a datorat wtui acces de
"independentă " sau, poate, doar tendinței de a forța mâna Porții și a o sili, în felul
acesta, de a accepta "voința" națiwtii. Situația s-a agravat după anul 1774 când
Alexandru Ipsilanti a avut de reprimat, în Mwttenia, conspira ția boierului Cândeseu,
în timp ce Grigore al III-lea Ghica și urmașul său în scawtul de la lași, Constantin
Moruzi, au trebuit să facă față mișcării conduse de Manolache Bogdan și Ioniță
Cuza83. Lucruri le nu se opresc aici, și în anul 1782 frământările din Moldova au
determinat mazilirea lui Alexandru Mavrocordat, iar Dumitru Fălcoianu, Wl continuu
oponent al fanarioților din Țara Românească, a suportat rigorile acțiurlilor sale în anii
1785 și 1795R4• Nici acțiWlile lui Teodor Balș și Ionifs Cantacuzino nu au reușit în
încercarea de a-1 răsturna pe Mihai Suțu, în anul 1794 5• În ultimele două decenii ale
epocii fanariote manifestările s-au înmulțit. Alexndru Suțu a fost sechestrat de către
boieri la Văcăreș ti, în timp ce conspira�a mwtteană dintre anii 1811 și 1812 contra
mitropolitului lgnatie veneau să sporească opoziția contra regimului fanariot86•
Agitațiilc din anii 1813, 1814 și 1816 contra lui Scarlat Callimachi vizau atragerea
atenției Rusiei asupra încălcărilor repetate ale Hatișerifului din anul 1802, pentru a se
pune capăt acestor abuzuri . Contrar omologului său din Moldova, Ioan Caragea a
acționat ferm contra opozan ților, exilându-i pe Constantin Filipescu, Constantin
79 Gh. Platon et alii, Cum s-a inlăptuit România modernă. O perspectivă asupra strategiei
dezvoltării, lași, 1993, p. 64. ""Vlad Georgescu, Ideile politice și iluminismul in Principatele Române 1750-1831, București, 1972, p. 9.
"' E. Stănescu, Prephanariotcs et Phanariotcs dans la vision de la societe roumaine des xvn•-xvm•
siecles, in volumul Svmposium �poque phanariote, Thessaloniki, 1974, p. 348.
·� Vlad Georgescu, �p.cit., p. 28.
HJ Ibidem. "41bidem.
•� Ibidem.
•� Nestor Cama�iano, Sur l'activite de la ,.5ociete litteraire greco-dacique " de Bucarest (1810-1812 ),
p. 39; T.G. Bulat, O conspirație boerească contra Mitropolitului lgnatie grecul al Ungrovlahie� in
Arhiwle Basarabiei, VTTI, 2-3, 1936, p. Il.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
436 Dragoș Palade
Bălăceanu, Iancu Cocorescu și Apotol Racoviceanu 87• Conștiința etnică distinctă față
de elementul grec, o primă condiție în dezvoltarea conștiinței naționale, s-a evidențiat
în consecvența cu care elita politică românească a luptat pentru realizarea
deziderate lor naționale. Profitând de neînțelegerile și de interesele divergente dintre
Marile Puteri, protipendada românească a reușit să prezinte opiniile și dorințele
Principatelor, la toate conferințele și congresele unde, s-a pus, fie și tangențial,
problema viitorului Moldovei și al Țării Românești 88• Memoriile prezentate Rusiei,
Austriei, Imperiului Otoman și Franței dovedeau calcule exacte ale situației
internaționale, precum și ancorarea mișcării românilor într-o realitate politică
concretă. Speranțele puse în anumite Puteri vizau implicarea factoriilor de conducere
ai acestora, în sensul aducerii chestiunii Principatelor pe agenda diplomatică, în
vederea soluționării sale favorabile. Aceste manifestări probau și existența unei
conștiințe naționale românești, chiar dacă era evidentă, doar în rândul unei categorii a
societății.
Această parte a elitei, dezvoltată în cadrul unui sistem social-pol itic de rela�i
economice și aflată sub presiunea domina�ei străine, a constatat contradicțiile dintre
sistemul existent și aspirațiile na�onale, reclarnând schimbarea sistemului. Așadar,
incompatibilitatea dintre sistem și noua conștiință a păturii boierești impulsiona
adaptarea sa la noul mod de a gândi. Dacă în secolul al XVlli-lea elenismul a asimilat
elementele românești mai receptive 89, la începutul veacului următor se pare că se
producea o segregare, cel puțin, în rândul elitei intelectuale și politice românești care nu
a intrat în contact cu Academia domnească, un "bastion" al grecismului. Această
tendință de diferențiere s-a manifestat inițial în cadrul Societății literare greco-dac ice
dintre anii 1810 și 1812, printr-un refuz de aderare90 la un organism ce avea ca unic
scop ridicarea n�unii grecești. Cărturarii români nu puteau participa ca simpli
spectatori sau ca membri angajați în emanciparea culturală a unui popor străin, în timp
ce propria națiune trăia în ignoranță. De asemenea, nu puteau fi părtași la susținerea
financiară a institu�ei literare cu resursele furnizate de "patrie". Reacția de natură
culturală se încadrează în periodizarea istoriei culturii românești propusă N. Iorga91 și,
ulterior, Je Al. Duțu,92. Aceștia au identificat o etapă care începea în anul 181 O și în
care cultura națională românească și cea similară neogrecească începeau să se
diferențieze reciproc93, iar tradiția selectivă pare a unna aceiași conduită. Dacă în
"7 Vlad Georgescu, op.cit., p. 27 și u!Til. "" Gh. Platon, op.cit., p. 64.
"9 Leonidas Rados, Innuența greacă în cultura români dupA 1821. Manirestilri și tendințe, in AIIA/,
Tom XL, 2003, p. 125.
90 Excepție au facut banul Grigore Brâncoveanu, vomicul Iordache Slătineanu și căminarul Nestor
Craiovescu, probabil datorită legăturilor puternice cu mediile intelectuale grecești, dar mai ales, cu
Academia domnească de la București, unde au fost elevi, sau datorită unei atitudini de conservare a
dregătorii lor deținute (cf. Nestor Camariano, Sur l'activite de la "Societe litteraire greco-dacique" de
Bucarest (1810-1812 ), p. 44).
91 N. Iorga, Istoria literaturii romilnești, editia a II-a, Volumul III, București, 1933, p. 18.
9� Al. Duțu, Coordonate ale culturii românești în secolul xvm, București , 1968, p. 254.
93 N. Iorga, op.cit. p. 18.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Mișcarea de emancipare a grecilor 437
ochii cărturari lor neogreci trecutul se înfățișa dominat de Antichitatea elină,
intelectualii români erau marcați de prestigiul romanității, văzut ca o linie frântă de
dominația străină. Astfel, cultura română se orienta spre o formă națională, care nu
abandona o parte din direcțiile sale anterioare, după cum o dovedește sprijinul acordat
în continuare culturilor balcanice 94• Dacă Principatele și-au conservat ființa statală,
aceasta s-a datorat luptei elitei politice românești. Bucurându-se de o relativă
autonomie, garantată de actele de privilegii conferite de Poartă, Moldova și Țara
Românească beneficiau de o autoconduccrc potrivit propriei tradiții, chiar dacă partea
otomană a încălcat în repetate rânduri aceste înțelegeri .
Cu toate că relațiile greco-românc, în perioada propusă, au cunoscut un
spațiu de contact mai larg, legături le dintre cele două mișcări au îmbrăcat atât forme
directe, cât și de natură ideatică. Faptul că cea mai mare parte a mișcării de
emanci pare neoelenă s-a desfășurat în diaspora95, deci și în Principate, a permis ca
desfășurăr ile sale să nu fie atât de distincte de cea românească, sub raportul
distanțelor. Așadar, cele mai concrete conexiuni între mișcarea de emancipare
neogreacă și cea a românilor s-au conturat în domeniul cultural. Istoriografia
românească 96 și cea elenă97 au fost unanirne în aprecierea rolului jucat de cultura
neogreacă pentru renașterea culturală românească. Gradul de influenț ă a fost, însă,
perceput diferit de istoricii noștri. În timp ce eleniștii D. Russo9R, Ariadna
Camarian o-Cioran 99, Comelia Papacostea-Dan ielopolu 100, au considerat determina ntă
prezența mediului intelectual neoclen din Princip ate pentru revigorarea spirituală
românească, E. Lovinescu 101, D. Popovici 102 și P. Comea 103, nu au dat o mare
amploare fenomenului cultural grec modem. Dimpotri vă, urmașii anticilor din
Pcloponez au fost văzuți doar intermediari între ideile iluministc și receptorii lor din
Principate u14•
Tonul emancipării culturale din Balcani a fost dat de cărturarii neogreci,
printr-un proces de simbioză creat din receptarea valorilor spirituale occidentale și
suprapunerea lor peste cele antice grecești. Această mixare de inspirație iluministă a
fost o măsură conștientă, artificială, de natură a crea premisele redeșteptă rii naționale
0� Veselin Traikov, Curente ideologice și programe din mișcările de eliberare naționali din Balcani
r,ânli în anul1878, Traducere de prof.dr. C-tin N. Velichi, București, 1986, p. 56.
5 Catherine Koumarianou. op.cit., p. 79.
9h Gh. Platon, op.cit., p. 64.
47 Leonidas Rados, Greci și români în secolul XIX. Aspecte identitare, in Xenopofiana, Buletinul
Funda�ei Academice ,A D. Xenupol", VIn, 1-4, lași, 2000, p. 73. '" D. Russo, op. cit., p. 354.
49 Ariadna Camariano-Ciora.n, op.cit., p. 7.
10° Comelia Papacostea -Danielopolu, Literatura în limba greacă din Principatele Române
(1774-1830), p. Il.
101 E. Lovinescu, Istoria chilizației române moderne, Volumul 1, București, 1972, p. 74.
10� D. Popovici, op.cit., p. 10.
10-' P. Cumca, Originile romantismului românesc. Spiritul public, mișcarea ideilor și literatura între
1780-1830, București, 1972, p. 61.
10� D. Popovici, op.cit., p. 12.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
438 Dragoș Palade
neoelene105• Căile de realizare pe filieră culturală au fost dintre cele mai diverse. S-a
încercat dezvoltarea învățământului de factură laică, prin studierea materiilor:
matematică, fizică experimentală, geografie, istorie naturală, metafizică, mitologie,
literatură, franceză, italiană, rusă, germană106• Caracterul raționalist și enciclopedic al
educației avea, în esență, un obiectiv utilitar ce consta în formarea de tineri care să
răspândească în patrie cunoștințele dobândite107• Faptul că nu s-a făcut o distincție
etnică între elevii de la Academiile domnești, tinerii români, mai numeroși uneori
decât cei �reci, au beneficiat de singurul învățământ superior din Peninsula
Balcanică10 . Politica de traducere selectivă a operelor apusene a venit în sprijinul
prefacerilor din educație, prin racordarea sa la cele mai noi "cuceriri" ale științei și
prin trecerea de la mentalitățile societății tradiționale la cele revoluționare109. Dar
contactul cu traducerile grecești a permis elitei politice românești să-și sporească baza
de arșumentare în petițiile înaintate Marilor Puteri și să-și consolideze obiectivele
fixate 10• De asemenea, tipărirea cărților laice grecești, mai pronunțată după anul
181 i 11, a determinat crearea unei conștiințe publice112• Această efervescență
iluministă din Moldova și din Țara Românească a contribuit semnificativ la
dezvoltarea culturii noastre. Eforturile de impunere a limbii vorbite drept limbă
unitară a neamului 113 au constituit un exemplu de urmat pentru cazul românesc și care
alături de dezvoltarea literaturii neogrecești au reprezentat "vectorii" formării
conștiinței na�onale din Principate114•
Chiar dacă anumiți cărturari români, ca 1. Cantacuzino, 1. Văcărescu, Iordache
Catargi, Iordache și Nicolae Rosetti-Roznova nu, au învățat să gândească în limba
greacă 11\ ei au acționat în cadrul mișcării naționale românești 116• Românii nu pot fi
acuzați că au fost doar receptori critici ai elementelor culturale neogrecești ci,
dimpotrivă, unii cărturari români au participat activ la ridicarea spirituală a
elenismului fără a avea, însă, "conștiința rivalității"117. Începând cu anul 1810, istoria
tol Pashalis M. Kitromilides, op.clt., p. 122.
1116 Ariadna Camariano-Cioran, op.cit., p. 47. 1117 Nestor Camarian o, Sur l'acti\·itc de la "Societc littl�raire grcco-dacique" de Bucarcst (11110-
1812), p. 39.
JoH Ariadna Camariano -Cioran, op.cit., p. 18.
1119 Ibidem, p. 48.
1111 Andre Mirabel, Les aspects revolutionnaires des lcttres n�recques aux XIXe ct XXc siecle, in
RESEE, VI, 4, 1%8, p. 572.
III Elena Siupiur, Quelqucs �ocuments militaires autrichicns rclatifs a la fondation de la typographic
�requc de Iassy (11112), in RESEE, XV, 3, 1977, p. 509 și urm.
12 Comelia Papacoste a-Daniclopolu, op.cit., p. 54.
1 JJ Nicolae lsar, Principatele Române în epoca luminilor (1770-1830). Cultura, spiritul critic, geneza
ideii naționale, București, 1999, p. 102.
114 Andre Mirabel, La litterature et la langue, vecteurs de la conscience nationale chez les peuples du
sud-est europeen, in volumul Les Lumieres et la formation de la consciencc nationale chcz les
�uplcs du sud-est euro�eenne, Bucarest, 1970, p. 18.
· Vlad Georgescu, op.ctt., p. 53 ȘI urm. 116 Leonidas Rados, Influența greacA în cultura români dupll821. ManifestAri și tendințe, p. 125. 117 Ibidem. Gr. Brâncoveanu a trddus in b'Teaca modernă anumite opere occidentale și a condus ședin!ele
Societălii literare grcco-dacice (181 0-1811 ), in timp ce Nes tor Craiovescu a redactat statutul aceleiași
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Mișcarea de emancipare a grecilor 439
culturală românească "se separă tot mai mult" de cea similară neogrecească "și se
împuternicesc fiecare" 1 18• Divergențele s-au accentuat pe măsură ce intelectualii
neogreci făceau progrese în transformare a culturii universa le elene într-una națională.
Așadar, prin acest intermediar neogrec, gândirea politică românească a prins contur,
și-a precizat forma1 19, a impulsio nat căutarea și imagina rea de soluții pentru
menținerea ființei statale și a integrită ții sale teritoriale. Ideile revoluției franceze
privind conceptul de libertate, precum și cele legate de transformare a situației
existente 120, în toate domeniile afectate de fanarioți, au fost filtrate de către cărturari i
ncoeleni și utilizate selectiv de mișcarea de regencr are națională a românilor. Până la
1821, în Principate influențele iluministe au pătruns într-o pondere mai mare, prin
elementul grec, decât prin alte căi, datorită dispunerii de către acesta a mijloacelor
necesare asigurării unui flux continuu de idei și de curente occidentale 121• Pe baza
acestor contacte, românii au beneficiat de experiența grecilor în planul formării
conștiinței naționale. Astfel, elita politică pământeană a știut să evite puternicele
contradicții sociale care au întârziat matwizarea conștiinței neoelene. Totodată,
conservato rismul Patriarh iei constantinopolitane 122 în plan cultural și politic a fost
neutralizat într-o anumită măsură de acțiunile intelectualității elene combinate cu
măsurile luate de fanarioții din Moldova și din Țara Românească.
În ciuda comunității de interese în sustragerea teritoriilor românești și grecești
de sub dominația otomană, viziunile celor două mișcări asupra configurați ei etatice
preconizate se aflau la poli diametral opuși. Dacă pentru români, primordială era
obținerea independenței și realizarea unității statale123, pentru anumite pături ale
societății neoelene se punea problema refacerii Imperiului Bizantin 124, tendință ce a
dominat, în parte, chiar și în timpul războiului de independență ( 1821-1830). Întrucât
și Principatele Române erau vizate a face parte din această construcție 125, ce ținea de
gândirea medievală, s-a ajuns într-o situație antagonică între elementele acestui binom
tratat în aceste rânduri, precizând anticipativ forma conflictului de la 1821.
Divergențele dezvoltate în planul direcțiilor de acțiune politică au fost concurate de
cele din planul registrului tactic. Caracterul aristocratic al celor două mișcări a fost
răspunzător de mijloacele de luptă utilizate.
institu�i filologice (cf. Nestor Camariano, Sur l'activite de la "Societe littcraire greco-dacique " de ��carcst (1810-1812), p. 38).
N. Iorga, op.cit., p. 18.
11q Vlad Georgescu, op.cit., p. 18.
1'" Vcselin Traikov, op.cit., p. 52.
1'1 Comelia Papacostca-D anielopolu, Cimpact de la Revolution fran�aise dans la culture roumaine
par les textcs en langue grccque, în La Revolution fran�aise et les roumains. Impact, images,
interpret ations, lași, 1989, p. 147.
1" Constantin Papoulidis, Le Patriarche Occumenique Serapheim U et les Russes, in Balknn Studies,
17, 1, 1976,p.59.
1'1 Gh. Platon, op.cit., p. 49.
1'� Notis Botz.aris, Visions Balkaniques dans la pn\paration de la Re,·olution grccque (1789-1821),
Geneve, Paris, 1962, p. 15.
12� Vezi articolul 7 din Constitu�a lui Rigas in lucrarea Rigas Velestinlis, Scrieri revoluționare.
Proclamatia revoluționară, Drepturile omulu� Constituția, Thurios, București, 1999, p. 63.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
440 Dragoș Palade
Între români și greci au existat și legături de natură politică, mai concrete după
constituirea Societății Prietenilor, in anul 1814. Aceste relații de factură revoluți onară
s-au evidențiat in contextul pregătirii luptei de eliberare neoelenă. Speranțele elenilor,
în ajutorul Rusiei, alimentate, tacit, de către țar, au reprezentat pentru elita politică din
Principate principalul motiv de colaborare cu liderii eteriști. De aceea, o parte a
boierimii din Moldova și din Țara Românească, in frunte cu Grigore Brânco veanu,
1. Rosetti-Roznov anu, Tudor Vladimirescu 12hau avut legături cu organizația secretă.
Cu toate acestea, idealul de libertate proclamat de Philiki Etairia, in condițiile unei
puternice influențe a spiritualității neogrecești in spațiul românesc și a comunității de
religie127, nu au determinat o angajare a mișcării de emancipare a românilor până la
identificarea sa cu cea similară greceas că. Mișcarea neoelenă care și-a asociat și unii
domni fanarioți128 și a folosit Principatele drept furnizor de resurse financiare și
materiale, urmărea subordonarea clară a aspirațiilor noastre, in vederea realizării a
așa-numitei Megali idea129• Intuind aceste planuri ambițioase, românii au recurs la
acțiuni ostile, mergând până la conflictul deschis.
Dar legături le dintre mișcarea de emanciparea greacă și români s-au conturat
și in domeniul interesului arătat de Marile Puteri atât pentru greci, cât și pentru
români. Rusia, încă de la începutul secolului al XVIII-l ea, a alimentat speranțele de
eliberare ale grecilor și români lor care au crescut in timpul războiului rusa-otoman
dintre anii 1768 și 1774130• Eșecul intreprinderi lor Petersburg ului in Mediterana
Orientală s-a datorat insuficientei coordonări dintre acțiunile ofensive ruse și cele ale
răsculaților, lipsei unui plan strategic prestabilit, a materialului logistic, precum și
ajutorului minim furnizat de flota lui Alexei Orlov131. Cu toate acestea, țarina nu
putea renunța la planurile anexioniste pe seama Porții. De aceea, în anul 1779 a
imaginat "proiectul grecesc "132 prin care propunea o totală reconstrucție a hărții
Peninsulei Balcanice , la care a incercat să cointereseze și Imperiul Habsburg ic.
126 Apartenența liderului mișcării românești de la 11!21 la Philiki Etairia a rămas o problemă controversată
a istoriografiei noastre, cu toate încercările elenistului Nestor Camariano de a sublinia acest fupt. Pentru
mai multe detalii vezi Nestor Camatiano, Les relations de Tudor \'ladimircscu avcc I'Hetairie, avant
la Revolution de 1821, în Balkan Studies, 6, 1, 1965. p. 139-164; klcn�. L'activite de Gl'orgcs Olympios
dans les Principautes Roumaines avant la rcvolution de 1821, în RESEE,ll, 3-4, 1964, p. 433-446.
127 Relațiile româno-elene. O istorie cronologiei, București, 2003, p. 172.
12H Marian Stroia, Documente noi privitoare la evenimentele din 1821 in Principatele Române:
Domnitorul Mihai Suțu și Eteria, în Re1•ista Istorică, Tom V, 3-4, 1994, p. 313 și urm.
129 Notis Botzaris, op.cit., p. 15.
13° Curtea de la Petersbw-g a început a se sprijini pc greci datorită dezvoltării complexe atinse de aceștia, din
punct de vedere economic, social, cultural și politic. Românii erau cointeresa� în ac]iw1ile îndreptate contra
Imperiului Otoman, în primul rând pentru ca armata țarului să profite de resW'SCle matetiale și de participarea
efectivă contra oupclor sultanului și, în al doilea rând, din ra�uni ce priveau politica de infiltrare rusă în Sud
Estul Europei (c(, Ariadna Camariano-Cioran, La guerre ru§S(Hurque de 1768-1774 et les grecs, în
RESEE, m, 3-4, 1965, p. 516 și urm).
Il 1 Ibidem, p. 526.
ll2 Rusia, revendicându-se drept moștenitoarea Imperiului Bizantin și drept protectoarea ortodoxiei, a
avansat planul de restaurare a unui stat care să con�nă teritoriile Imperiului Otoman, locuite de creștini și
care să fie condus de nepotul țarinei, Constantin (cf Ibidem, p. 545).
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Mișcarea de emancipare a grec ilor 441
Planul, părând prea ,,românesc", a fost primit cu reticență de Iosif al ll-lea133, motiv
pentru care Ecaterina, decisă să profite de pe unna slăbiciunilor Porții și a alianței cu
Viena, a avansat, în anul 1782, ideea unui regat al ,,Daciei"134• Influența crescândă a
Petersburgului în rândul grecilor și românilor a contat semnificativ în hotărârea
Înaltului Divan de a declara război Rusiei ( august 1787)135• Implicarea Austriei în
război, fidelă Tratatului din anull781136, a sporit și mai mult îngrijorarea Londrei față
de "afacerile orientale". De aceea, Tripla Alianță ( 1788) a Marii Britanii, Prusiei și
Olandei 137 s-a dorit a fi un factor de presiune, de natură a contracara planurile
ambițioase ale celor două Curți imperiale. ÎmpăJ1irile succesive ale Polonici (1772,
1793, 1795)m au lărgit și mai mult granițele Rusiei și Austriei cu Principatele Române.
Acest fapt a sporit îngrijorarea elitei politice din Moldova și din Țara Românească în
privința politicii desfășurată de Viena și de Petersburg față de Sud-Estul Europei. Lipsa
mijloacelor care să prevină o soartă asemănătoare cu a polonezilor îi făcea pe români
neputincioși în fața politicii de forță a Imperiilor vecine.
Sf'arșitul primei Coaliții antifranceze (1797)139 a creat premisele pentru o nouă
regrupare a puterilor ostile Franței. Obținerea Insulelor Ionice140, dar, mai ales,
debarcarea lui Napoleon în Egipt au deschis o nouă fază a chestiunii orientale141•
Războiul declanșat la presiunile diplomatice ale Marii Britanii și Rusiei pentru a
determina angrenarea Imperiului Otoman în conflictul contra Franței s-au soldat cu
declarația de război a Porții de la 2 septembrie 1798142• Întrucât forța combativă a
trupelor și rnarinei sultanului era extrem de redusă în fața unui conflict de o asemenea
anvergură, Înaltul Divan a acceptat încheierea unei alianțe defensive cu Rusia143 și
113 Împăratul era nemuiJumit nu de proiectul in sine, ci de insuficienta compensa1ie, pe care urma să o
primească. Pe lângă DalmaJia și Serbia emitea pretenlii asupra Istriei, Bosniei, Herțegovinei și Olteniei,
în timp ce FranJa ar fi primit Siria și Egiptul (cf., J.A.R. Marriott, op.cit., p. 156).
1 34 Un rebrat independent alcătuit din Moldova și Valahia, infllțișat ca un stat tampon, intre cele trei imperii
(111s, habsburgic și otoman), se dorea a fi o primă etapă de imparțire a provinciilor sultanului (cf. L. Boicu,
Conslderations portant sur la reconstitution de la Dacie dans des projets euro peens du X 'VIIIe siecle,
în RRH, XX,4, 1981, p. 698).
IJ; Ibidem. 116 Jsabel de Madariaga, The Secret Austro-Russian Treat)' of1781, in Slavonic Review, Tom XVII, 3,
1958, p. 133.
u7 J.A.R. Marriott, op.cit., p. 158.
1 1' Harold Temperlcy, op.cit., p. 61.
1391bidem, p. 83.
140 Anexarea lnsulelor lonice (Cotfu, Zante, Cefalonia, Santa-M aura, Cerigo) și a cetăților din Albania,
situate la sud de golful Ludrino, Butrinto, Larta, Vonitza au asigurat Franței o dominație in Mediterana
0Jientală, (cf. A Oțetea, Contribuție la chestiunea orientală, p. 157). 141 Debarcarea lui Napoleon in Egipt, la 1 iulie 1798, a declanșat o criză de proporții, atât in Mediterana,
cât și in Europa, alimentată de presiunile Marii Britanii asupra Marilor Puteri ostile progreselor franceze,
( cf. Ibidem, p. 159).
142 Europe and the Porte, Volumul Il, p. 80, (doc. 24).
143 La 3 ianuarie 1799 alian\3 era, deja, ratificată, (cf.loc.cit., Volumul Il, p. 131, (doc. 38), dupa ce, in
prealabil, la 29 decembrie 1798, Cabinetul de la Londra și cel de la Petersburg au pus bazele celei de a
doua Coaliții antifranceze. (cf. Andrei Oțctea, op.cit., p. 159).
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
442 Dragoș Palade
Marea Britanie144, chiar dacă aceasta însemna deschiderea Strâmtorilor pentru vasele
comerciale și de război ale țarului Pavel 1. Se pare că participarea Imperiului Otoman
la cucerirea lnsulelor !onice dovedea, în particular, derularea unei politici externe
ofensive. Substratul acestei implicări a lui Selim al III-lea (1789-1807) mergea
dincolo de orice demonstrație de forță și de orice tendință de recuperare a unui
prestigiu demult apus, vizând, doar, contracararea unei puternice baze propagandistice
franceze ce amenința "les principes de la veri te, de bon ordre et du repos publique"145•
Cooperarea militară rusa-otomană a fost completată, politic, printr-o construcție
arbitrară, Republica celor Șapte Insule Unite (martie 1800}, aflată sub suzeranitatca
sultanului și, respectiv, sub protecția Rusiei146•
Deschiderea Strâmtorilor pentru vasele comerciale și de război ruse a creat o
situație de dominație politica- militară și economică a Sud-Estului Europei, precum și
posibilitatea sporirii influenței țarului în rândul populațiilor creștine din acest spațiu.
,,Prezența" rusă în Principate s-a consolidat și datorită veșilerii la respectarea
scrupuloasă de către Poartă a Hatișerifului din anul 180i4 . Dar aceste poziții
puternice nu au modificat hotărâtor politica otomană, pe cât s-ar putea crede.
Semnarea păcii franca-otomane (25 iunie 1802)148 făcea inutilă alianta "nefirească "
dintre țar și sultan, motiv pentru care factorii de decizie otomani căutau noi puncte de
sprijin care să înlocuiască înțelegerea prea costisitoare cu Petersburgul.
Victoria de la Austerlitz (2 decembrie 1805) și pacea de la Pressbourg (26
decembrie 1805/49, precum și presiunile diplomatice ale lui Sebastiani la
Constantinopol15 au convins conducerea Porții că se putea folosi de Franța pentru a
se elibera de tratatul cu Rusia. Preocupările lui Selim al III-lea pentru reformarea
statului151 impuneau condiții de pace la frontierele Imperiului. Din acest motiv, înalții
săi dregători au căutat să mențină Poarta în afara conflictului european, cu toate că
diplomațiile britanică și rusă au încercat contrariul. Mai mult, Londra și Petersbur�ul
și-au împărțit încă din 1804 responsabilitățile în privința apărării Greciei 52.
144 Europe and thc Porte, Volumul IT, p. 134, (doc. 39).
14' Loc.cit., Volumul li, p. 104, (doc. 28).
140 D.A Sturd7.a și C. Colescu-Vartic, op.clt., p. 233-235.
147 Ibidem, p. 261 și wm. Actul se inscria intr-o anumită evoluție a acumulărilor in sfera autonomiei
Principatelor, după hatișcriful din anul 1774, hatihumaiumul din anul 1776 și senedul din anul 1783.
Pentru Petersburg era încă un mijloc de influen)are a deciziilor Porții, poate cel mai insemnat, in privin)a
numirii și destituirii domnilor. Această conventie, alături de cele care au precedat-o, Kilciilk Kainardgi
(1774), Ainali Kavak (1779), Iași ( 1792), .,aveau valoare practică doar acompaniate de dislocări in elita
politică din Principate", putând perturba stabilitatea regimului (c(, Cristian Ploscaru, Principatele
Române în politica Rusiei la cumpAna secolelor al XVITI-lea și al XIX-lea. Consecințe ale
HatișeriruJui din 1802, in MemAntiq, XXI, 1997, p. 385).
14" Andrei Oțetea, op.cit., p. 161.
149 J.A.R. Marriot, op.cit., p. 174; Robert Gildea, Barricades and Borders. Europe 1800-1914, Oxford,
1987, p.42.
150 Ed. Driault, La politque orientale de Napoleon, Sebastiani et Gardane (1806-1808), Paris,
1904, p. 34.
151 Stanford J. Shaw, Between Old and New. The Ottoman Empire under Sultan Selim m 1789-1807,
Cambridge, Massachusetts, 1971, p. 374.
15! Piers Mackesy, The Warin the Meditcrranean 1803-1810, London, New York, Toronto, t:a., p. 46.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Mișcarea de emancipare a grecilor 443
Alexandru 1 nu putea, însă, să își asume apărarea wsesiunilor otomane fără să
promită îmbunătățirea condițiilor de viață ale elenilor1 3• Era evident că o cooperare
intre țar și cabinetul britanic nu putea avea loc, Iară a exista și suspiciuni reciproce
față de intențiile și acțiunile în Mediterana Orientală. Deci, securitatea Greciei nu era
doar o problemă militară. Trupele regulate nu puteau opera in forță în zonele dificile
din Balcani, unde susținerea locuitorilor era esențială. Dar grecii puteau fi câștigați în
fața agresivci propagande franceze doar prin promisiuni de prolecție154 și Iară a
alimenla iritarea dregători lor Porții, precum și pe cea guvematorilor provinciali pe
care se sprijinea apărarea posesiunilor sultanului. O atare situație s-a produs in anul
1803, când agentul rus Mocenigo a oferit protecție și ajutor militar sulioților în
conflictul lor cu pașa Ali de Tebeleni 155• Și Principatele s-au aflat în spațiul de interes
al Franței156 fapt dovedit atât de reînființarea consulatelor de Ia lași și București, cât și
de memor iile românești redactate în această perioadă 157•
Acțiunile abile ale lui Napoleon in sudul Italiei, divergențele ruso-britanice
legate de Malta, precum și conflictul ascuțit între propaganda franceză și cea rusă au
determinat slăbirea controlului aliat în Mediterana 15 , iar ocuparea Principatelor și,
ulterior, Pacea de la Tilsit (8 iulie 1807) au pus capăt dominației franceze în Sud-Estul
Europei 159• În timp ce Petersburgu1 își periclitase pozițiile in acest spațiu, Cabinetu l de
la Londra, printr-o ofensivă diplomatică și militară susținută a incercat să își prezerve
pozițiile in cadrul Imperiului Otoman, dar mai ales să apere Balcanii de o poten�ală
penetrare militară franceză 160•
Problemele din Spania și apropiata insurec�onare a Germaniei I-au obligat pe
Napoleon, la Erfurt ( 1808), să accepte cedarea Principatelor Rusiei. Măsura, chiar
dacă nu a fost susținută de împăratul francez, a reprezentat o motivație, cel puțin de
ordin politic, care a determinat Cabinetul de la Petersburg să insiste in vederea
materializării sale161• Din nefericire, Rusia a obținut prin pacea de la București (12/24
15J Ibidem.
1 5� Ibidem, p. 4 7.
155 Ibidem, p. 48.
l% Semnificative sunt, in acest sens, instrucțiunile date de la Paris generalului Bnme și in care se menționa
valoarea acestor "provincii". "Ces deux residences, par lcur position geo�:,rraphique sont postes
d'observation d'une grande importance, et, par la nature de la constitution politique des deux Principautes,
pcuvent nous foumir des moyens d'innuence (cf Hurm�m�k� Documente privitoare la istoria
românilor, Volumul XVI, p. 247, (doc. CCCXL).
157 Emil Vânosu, Napoleon Bonaparte și dorințele moldovenilor la 1807, in Studii, Tom. 18, 2,
1965, p. 407.
1;' Ibidem, p. 214.
1 ;o Închiderea Strârntorilor pentru toate vasele ruse, refuzul sultanului de a ratifica tratatul de alianță
defensivă reinnoit, in anul 1806, n-eplata inlocuire, la Constantinopol, a innuentei Rusiei cu cea franceză,
mazilirea domnilor fanario� rusofili, Constantin lpsilanti și Alexandru Moruzi, au constituit tot atâtea
motive de ocupare a Principatelor, ca mijloc de presiune, in vederea recuperării pozițiilor pierdute.
Înfro.ingerea de la Friedland ( 14 iunie 1807), urmată de tratatul de la Tilsit, au permis Fran1ei reocuparea
lnsulelor Tonice, ultima "redută" rusă in Mediterana (cf., Andrei Oțetea, op.cit., p. 168).
160 Piers Mackes�', op.cit., p. 341.
161 Patricia Kennedy-G1imsted, op.cit., p.l72 și urm.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
444 Dragoș Palade
mai 1812) Basarabia, fapt ce-i consolida poziția în Principate 162• Preponderența lui
Alexandru 1 în afacerile Continentului avea să să fie certificată prin inițiativele
asumate în cadrul sistemului de congrese ale Cvadruplei Alianțe, precum și în
ac�unile Sfintei Alianțe163•
Balanța de putere în continuă transformare nu s-a reflectat doar în raporturile
de forțe dintre statele care o compuneau, ci a influențat opțiunile, strategiile și formele
de luptă ale mișcărilor de eliberare națională, în cazul nostru, pe cele ale grecilor și ale
românilor. Semn că sistemul vienez nu a vizat doar rcaranjarca Europei în urma
tulbtrrărilor create de Franța, ci și împiedica rea resurecției națiunilor al căror potențial
distructiv asupra ordinii social-politice fusese verificat de de revoluția franceză, o
dovedesc instituțiile investite cu foUA coercitivă. Aceste temeri s-au dovedit fondate,
de vreme ce, încă din anul 182016 , "guvernarea internațională " a fost solicitată să
răspundă în termeni categoriei contra acțiunilor revoluționare ce lezau "ordinea de
drept"165•
Manifestările liberale din Spania, mișcările revoluționare din Neapole și
Piemont (iulie 1820) au constituit un imbold și un model pentru români166• Congresul
de la Troppau a inaugurat un sistem de intervenție, prin forță pentru reprimarea
mișcărilor naționale 167• Această măsură represivă a fost promptă pentru a impiedica,
pe cât posibil, "contaminarea " altor zone cu "otrava revoluționară". Exemplul
revoluționar a fost reeditat, în anul 1821, printr-o acțiune comună a grecilor și
românilor168• În ciuda presiunilor Rusiei, ce dorea implicarea armatelor sale,
. Alexandru 1 a fost constrâns, la Laybach, să dezavueze mișcarea 169• Intervenția
trupelor otomane în Principate și în Grecia, pentru reprimarea mișcării, se datora și
importantei contribuții a lui Mettemich care a convins Europa monarhică de faptul că
era o problemă internă a Porții170•
10� Ibidem, p. 203.
163 Harold Temperley, op.cit., p. 171 și um1.
10� Ibidem, p.l80.
165 Ibidem, p.l82.
166 Paul Dukes, A History of Europe 1648-1948: The Arri,·al, the Rise, the Fal� London, 1992, p. 219.
167 Maria Rados, Chestiunea români și chestiunea greacA în orizontul politicii metternichiene, în
volumul Interferențe româno-elene, lași, 2004, p. 176; G. Weill, Ueveil des nationalites et le
mouvement liberal (1815-18 48), Paris, 1930, p. 59.
16R Maria Rados, op.cit., p. 177.
169 Ibidem, p. 182.
170 Ibidem, p. 183.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Mișcarea de emancipare a grecilor
The Movement of Liberation of the Greek Nation and its Connection
with the Romanian One (1789-1821)
Summary 445
The ties between the two national movements involved both an exchange and direct
action. The Greeg intellectuals helped the improvement of the Romanian culture in many ways:
by selective translations from occidental writers, the modemisation of the educational system,
through the printing of various books, thus spreading thc llluminist ideas. The Romanian
movcmcnt ofliberation bcnefited rrom thc expcricncc ofthe Grceeks, accclerating the fonnation
ofthc Romanian peoplc's national conscicncc. Thc politica] tics strcnghcncd after the Society of
Friends was fOLmded in 1814.
Although the two countrics had common wishes of libcration, thc ways they had chosen
to the fufilment of their national aims and the form of govemment they had in view were
extremely different. This aspect lead to the conffuntations in 1821. Another common aspect of the
Greek and Romanian movements was the interes! the Grea! Powers showed to both of them
betwwen 1789 and 1821. The Russian-Austrian- Turkish wars and the napoleonian ones had
important consequences for the two nation -indepcndence for the Greeeks and increasing
autonomy for the Romanians.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
RAPORTURILE DINTRE FRANȚA LIBERĂ ȘI
STATELE UNITE ALE AMERICII
Ofelia Munteanu
Franța Liberă și Statele Unite ale Americii au avut relații destul de încordate.
Ele au fost cauzate, în primul rând, de extraord inara antipatie care îl separa pe
generalul de Gaulle de F.D. Roosevelt și, în consecință, de Statele Unite ale Americii.
Trebuie spus că în timp ce istoricii americani îl fac responsab il de acest lucru pe
Roosevelt și anturajul său, istoricii francezi absolvă pe de Gaulle de orice vină1•
Arthur Schlesinger istoricul devotat al lui Roosevelt, atribuie prejudicierea lui
de Gaulle de către președintele american următoare lor trei cauze: divergenței
observate de Roosevelt între "amorul propriu " al lui de Gaulle și obiectivele Alia�lor;
reputației dubioase a serviciilor secrete ale lui de Gaulle, comunicată americanilor de
către serviciile britanice; convingerii ferme a lui Roosevelt că Franța nu-și mai avea
locul printre marile puteri, cărora i-ar fi plăcut să le încredințeze conducerea lumii
viitore2• Schlesinger adaugă, însă, că aceste convingeri erau pe deplin împărtășite de
secretarul de externe al lui Roosevelt, Cordell Huli, și de întregul Departament de
Stat. Ultimul punct este în întregime confirmat de însuși Cordell Huli într-un pasaj
edificator din The Memoires of Cordell Huli, în care se adeverește că Roosevelt a
avut un șoc teribil la căderea Franței, pe care până atunci se pare că o considerase
invincibilă 3. Rooscvclt credea acum că Franța se prăbușise pentru totdeauna din
poziția ci de putere mondială.
Ideea lui despre concertul puterilor postbelice consta într-un directorat al
Statele Unite ale Americii, Uniunii Sovietice, Chinei și, posibil, Marii Britanii. Astfel,
de Gaulle, căruia îi lipsea4 atât calificarea prezentă cât și cea viitoare, i-a facut
președintelui american iJ11prcsia de megaloman și de impostor '. Antipatia persona lă
lui Rooscvdt față de generalul de Gaulle a fost accentuată și de faptul că de Gaulle
era conside rat drept "francezul manipulat de britanici" precum și de faptul că francezi
importanți aflați la Washington, ca Jacques Maritain, Jean Monnet, aveau încă
rezerve asupra viitorarei lui cariere politice 6• Problema legitimității politice a
acțiunilor generalului de Gaulle a fost destul de anevoioasă. Era greu de spus unde
stătea legitimitatea. Petain primise votul deputaților, dar se servise de acesta și pentru
a comite abuzuri de putere. De Gaulle afmna că el incarna Franța și că își crease la 18
1 Ghiță Ionescu, Oameni de stat într-o lume interdependentA, Adenauer, de Gaulle, Thatcher,
Rcagan și Gorbaciov, Timișoara, 1998, p. 123.
2 Ibidem.
3 Ibidem, p. 124.
4 Ibidem.
5 Ibidem, p: 125. 'Ibidem, p. 124.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Raporturile dintre Franta Liberă și Statele Unite ale Americii 447
iunie 1940 o nouă legitimitate, principiu care rămânea din punct de vedere juridic un
lucru primejdios.
Problema aceasta s-a pus și în 1942, când de Gaulle voia să participe la
discuțiile militare anglo-americano-ruse și când generalul încă mai urmărea o formă
de recunoaștere a sa în sfera politică. Cordell Hull își amintește de o relatare a
ambasadoru lui Winon, într-un raport din august 1942, în care se menționa despre
dorinta celor din Franta Liberă de a fi invitați să semneze ,,Declarația Națiunilor
Unite", deoarece simțeau că o asemenea aderență i-ar face să apară drept guvern
provizoriu francez. El a adăugat că și Foreign Office-ul din Marea Britanie susținea
această concepție, în ideea că ar fi creat o mai mare unitate printre francezi7. Se pare
că tocmai insistenta lui de Gaulle pentru recunoașterea politică a ridicat atâtea
suspiciuni împotriva lui. "Dacă el, ca general de armată, s-ar fi lansat din toată inima
împotriva Axei în sens militar, dacă ar fi condus efectiv trupele franceze împotriva
inamicului ori de câte ori ar fi fost posibil, în loc să-și petreacă majoritatea timpului la
Londra, ar fi putut strânge cu mult mai mult sprijin pentru sine din partea francezilor
și a Națiunilor Unite, în loc de aceasta, propria lui atitudine dictatorială, împreună cu
aventurile lui în domeniul politic au trezit inevitabil ideea că de Gaulle încerca să-și
creeze o situație politică menită a-1 propulsa pe postul de nou lider al Franței"8 •
Faptul că acest pasaj aparține unei relatări publicate în 1948, când importanța
istorică a lui de Gaulle fusese confirmată atât în Franța cât și în întreaga lume, arată
cât de adânc înrădăcinată era ostilitatea față de generalul de Gaulle, în rândul
consilierilor personali ai lui Roosevclt, cu excepțiile onorante reprezentate de Hany
Hopkins, Felix Frankfurter și John McCloy. De Gaulle era nemulțwnit de duplicitatea
americană, de demonstra țiile de prietenie ale americanilor față de regimul de la
Vichy. Această opinie era împărtășită și de către Rezistența internă. Fără a cunoaște
bine nici dedesubtu rile, nici piedicile, ea urmărea cu neliniște relați ile Franței Libere
cu Departamentul de Sta{
Statele Unite ale Americii erau reprezentate pe lângă Petain de amiralul Leahy,
omul de încredere al lui Roosevelt. Prost informat de rapoartele ambasadoru lui său la
Vichy, amiralul Leahy, și de cuvintele unor francezi care locuiau în Statele Unite,
președintele american era convins că marea parte a francezilor, chiar dacă erau ostili
invadator ului german, rămâneau atașați mareșalului Petain, în timp ce partizanii
generalului de Gaulle nu constituiau decât o minoritate. Roosevelt ar fi preferat să
aștepte până când Petain sau o personalitate din guvernul acestuia ar fi fost gata să se
revolte împotriva Germaniei, din însăși interiorul țării10•
În relațiile cu Statele Unite ale Americii, de Gaulle 1-a numit reprezentant pe
Rene Plcven. Principalele sarcini ale acestuia erau: să reglementeze stabilirea relațiilor
permanente ale Franței Libere cu Departamentul de Stat, aceste relații urmând să fie
apoi întreținute de un reprezentant politic cali ficat al Franței Libere; să organizeze
71bidem.
s Ibidem.
9 Henri Michel, Les Courants de pensee de la Resistance. Esprit de la Resistance, Paris, p. 247.
10 Jacques Madaule. Istoria Franței, m. București, 1973, p. 222.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
448
raporturi le economice și fmanciare ale Afiicii franceze libere și ale Oceaniei franceze
cu America; să organizeze cumpărarea directă de material de război necesar pentru
ducerea războiului; să înființeze sau să reînființeze comitetele Franței Libere; să
organizeze informația și propaganda franceză în Statele Unite. Au fost și alte acțiuni
ale administrației americane care I-au determinat pe de Gaulle să nu aibă încredere în
aliații de peste Ocean. Importantă operațiune americană care a avut loc pe pământ
francez, în Afiica de Nord ar fi trebuit să satisfacă Rezistența. Dar felul în care ea s-a
efectuat a dat naștere la o gravă dezaprobare, care nu se va stinge complet in timpul
desfășu rării conflictului.
De fapt, încă din faza de elaborare a proiectului de expediție (operațiunea
Torch), guvernele american și englez au studiat atent posibilitatea de a prevedea
participarea la expediție a generalului de Gaulle, care se afla pe atunci la Londra. Dar
unități de sub comanda sa luaseră parte la falimentarul asalt împotriva Dakarului 11•
Englezii, mai ales, au rămas încredințați că eșecul s-a datorat unor indiscreții ale
cartierului general al lui de Gaulle de la Londra. Astfel, după cum mărturisește
generalul Dwight D. Eisenhower în cartea sa Cruciadă în Europa, cele două guverne
au trimis instrucțiuni că nu era voie sub nici un motiv să se comunice vreo informație
generalului de Gaulle in legătură cu proiectata expediție în Africa. Se confmna
presupunerea că prezența generalului de Gaulle în rândurile primelor forțe de asalt va
suscita o împotri vire îndârjită din partea gamizoanelor franceze. La Londra veniseră
un număr mare de informații trimise de consuli și de alți reprezentanți oficiali pe care
Departame ntul de Stat ii avea în Afiica. La acea dată, toate aceste informații
concordau in a sublinia că, corpul de ofițeri activi din armata franceză îl considera
pc de Gaulle un ostaș neloial.
Ofițerii din armata franceză nu îl agreau pe de Gaulle deoarece, odată cu
capitula rea Franței, în 1940, ei acceptaseră poziția și ordinele guvernului de la Vichy,
rcnunțând să mai lupte. Din punctul lor de vedere, dacă de Gaulle era un patriot, ei
trebuiau să se considere niște lași. Firește, ofițerilor francezi nu le convenea să se vadă
intr-o astfel de postură. Le era mai la îndemână să se considere că ci erau adevărații fii
credincioși ai patriei, care executau ordinele autorității civile constituite. lată de ce, în
ochii lor, pe plan oficial cât și personal, de Gaulle era un dezcrtor 12. Așadar, politica
britanică și americană a fost de a păstra secretul total al expediției față de francezii de
la Londra. S-a mizat și pe elementul surpriză (cu cât mai puțini erau cei care știau
despre Torch cu atât era mai bine).
La fel, când Aliații și-au pus problema alegerii celui mai potrivit conducător
francez, capabil să adune de partea aliaților forțele franceze din Afiica de Nord, au
existat trei propuneri : Juin (care, deși manifestase o atitudine favorabilă, se arăta
rezervat când era vorba de a lua o inițiativă), Darlan (nu inspira încredere, avea și
vederi antibritanice) și de Gaulle, exclus din mai multe motive, precum: rolul jucat în
acțiunile lui Church ill contra Dakarului, Siriei și Madagasca rului, împreună cu
nesupunerea sa față de Petain în 1940, riscau să-i determine pe ofițerii francezi care
11 Dwight D. Eisenhower, CruciadA in Europa, București, 1975, p. 137. 121bidem, p. 138.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Raporturile dintre Franta Liberă și Statele Unite ale Americii 449
rărnâneau loiali guvernului de la Vichy să nu accepte conducerea lui13; de Gaulle, de
asemenea, nu era agreat de președintele american, din cauza aroganței lui. Nici una
din variante nu a fost acceptată.
Americanii considerau de datoria lor să trateze, inainte de a trece la operații, cu
generalul Giraud, căruia recenta evadare din Germania îi conferise un oarecare
prestigiu. Giraud părea capabil să înfăptuiască unitatea francezilor, cu atât mai mult
cu cât. fiind prizonier, era străin de armistițiu și de lot ceea ce a urmat14• Dar Giraud
ajunsese prea târziu in Africa de Nord și generalul Clark a trebuit să trateze cu Darlan
(văzut ca singurul care avea autoritate pentru a impune incetarea focului).
Așadar, la Alger, Darlan preia puterea și ii predă lui Giraud comanda armatei.
Americanii erau de acord: Amiralul va fi mai ușor de mânuit decât Generalul15•
Această înțelegere dintre americani și Darlan a produs constemație atât in Statele
Unite, cât și in Marea Britanie.
Roosevelt s-a simțit obligat să explice ceva mai târziu acest gest. Astfel, el a
explicat că înțelegerea cu Darlan ar fi trebuit privită ca un «expedient provizoriu>> (o
oportunitate de moment) care a avut valoarea sa16• Rezistența internă va reproșa
american ilor investitura dată lui Darlan chiar și cu titlul de «expedient provizoriu». A
impune oameni precum: Darlan, Pucheu, Boisson, Chatil, Bergeret, Nogues, care,
servind Vichy-ul, I-au servit pe Hitler, insemna să aduci injurii poporului francez.
Astfel, Roosevell comite o dublă eroare: el impune francezilor oameni pe care
aceștia nu îi vor și îi îndepărtează sistematic pe cei pe care francezii îi susțin (precum
generalul de Gaulle). Jean Moulin avea să spună in februarie I943 către Roosevelt:
,,Dumneavoastră n-ați știut să recunoașteți plebiscitul moral al unui popor înlănțuit de
generalul de Gaulle"17• Generalul de Gaulle era un om politic conștient de adevărata
legitimitate națională, un om politic atent la dorințele revoluțion are pe care înțelegea
să le ridice din Franța rezislentă și pentru care reintrarea Franței in război nu era decât
mijlocul de a-i reda importanța pe plan internațional , de a-i afirma independanța față
de anglo-saxoni și de a forma, in cele din urmă, un guvern opus celui de la Vichy.
Zadarnic Roosevelt și Churchill au încercat să-i pună de acord pc cei doi
oameni la conferința de la Anfa (Casablanca), în ianuarie 1943; ei se vor resemna să-I
recunoască pe Giraud drept comandant civil și militar in Afiica de Nord, garant al
intereselor militare, economice și financiare franceze. Cauza generalului de Gaulle
părea disperată. Redresarea vine de la bază, chiar de la forțele militare franceze.
Consiliul Național al Rezistenței, formal pc 27 mai I943, va cere formarea unui
organism suprem sub conducerea lui de Gaulle. El va fi creatia Alger la 30 mai I943.
Este vorba despre Comitetul Francez de Eliberare Națională (C.F.L.N.), care va
asigura "gestiunea și protejarea intereselor franceze in lume" sub președinția lui
Giraud și a lui de Gaulle18•
13 Liddell Hart, Istoria celui de-al doilea război mondial, I, București, 1997, p. 415.
14 Jacques Madaule, op.cit., p. 246.
15 Pierre de BoisdeiTre, Și totuși … de Gaulle, București, 1997, p. 81.
1" Alexander Werth, De GauUe, London, 1969, p. 112-113.
17 Hemi Michel, op.cit., p. 248.
Jx Chlistian Ambrosi, Ariene Ambrosi, La Francc 1870-1975, Paris, 1976, p. 222.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
450
După crearea acestui comitet, s-au pus două probleme: cea a recunoașterii sale
de către alianță și cea a recunoașterii general ului de Gaulle ca lider al acestuia. Jean
Monnet a contribuit substan țial la rezolvarea favorabilă a acestora.
Inițial, general ul Eisenhower, comandantul militar suprem, a fost autorizat de
Roosevelt să admită dreptul Comitetului de a administra teritoriile franceze de peste
mări, care îi recunoșteau autoritatea, însă numai în cazul în care acesta ar fi fost
condus de Giraud 19• Monnet a reușit să-I convingă pe de Gaulle să accepte soluția
pentru moment, datorită interesului imperios al Franței . Ulterior, Monnet se va
întoarce la Washington, unde a făcut tot ce a putut pentru a-1 convinge pe Roosevel t
să extindă autoritatea Comitetului și asupra acelor părți ale teritoriului francez care
urmau să fie în curând eliberate de armatele aliate și, de asemenea, să-I recunoască pe
de Gaulle, care era șeful necontestat al Rezistenței franceze, ca lider natural. Abia
după asasinarea arniralului Darlan, din decembrie 1942, și abandonarea progresivă a
puterii în favoarea Comitetului Francez de Eliberare Națională, de către generalul
Giraud, a fost recunoscut, cu reticențe, acest comitet, la 26 august 1943, ca
,,reprezentant al intereselor franceze ", după recunoașterea sa de către Uniunea
Sovietică și de către Marea Britanie 20•
Nici de Gaulle, însă, n-a ajutat la limpezirea acetor neînțelegeri personale. El a
permis resentimentului său să se dezvolte intr-o poziție generală antigermană.
Comentând excluderea lui Giraud din Comitet, ambasadorul A verell
Harriman, intr-o conversa�e cu Vîșinski afirma: "în orice caz, plecarea sa va
consolida Comitetul. Din nefericire, de Gaulle se gândește mai mult cum să
guverneze Franța, decât la cum s-o elibereze. Aceasta este cea mai mare greșeală a sa.
De asemenea, este extrem de îngâmfat și se închipuie un fel de Ioana d'Arc și aceasta
face lucrul cu el foarte dificil. Fără îndoială, de Gaulle a contribuit mult la unificarea
Rezistenț ei. Dar sunt oameni mai importanți în Comitetul Francez de Eliberare
Națională, ca Monnet sau Massigli "21•
De Gaulle era nemulțumit de ,,mâna liberă" pe care și-au luat-o aliații in
Imperiul colonial francez. Generalul considera că Imperiul trebuia apărat contra
oricărei veleități de agresiune, indiferent de unde ar veni aceasta. De Gaulle afirma ori
de câte ori avea ocazia că "unitatea națională nu se separă de unitatea imperială ". În
teritoriile care sunt progresiv eliberate, Franța dorea ca imperiul său "să nu fie nici
împărțit, nici neutrali �t, și ca Franța Combatantă să mențină sau să administreze
suveranitatea franceză "-2• De Gaulle era de părere că Franța nu trebuie să fie un pion
in jocul Aliaților. Pentru aceasta se impunea intransigență din partea francezilor liberi.
La 1 aprilie 1942 avea să afmne la Londra: ,,Franța Combatantă ințelege să
meargă cu aliații săi cu rezerva formală că aliații săi merg cu ea". Cu America "care
pare hotărâtă să ia de la noi tot ceea ce o interesează, fără compe!_lsație", el înțelege să
colaboreze pe baze practice dar menținând o poziție verticală. Intr-o scrisoare către
19 Ghiță Ionescu, op.cit, p. 105.
�o Ibidem, p. 125.
� 1 Alexander Werth, op.cit, p. 160.
22 Charles de Gaulle, Discours aux Fran�ais, 1, Paris, 1947, p. 281, aptuiHenri Michel, op.cit, p. 75.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Raporturile dintre Franta Liberă și Statele Unite ale Americii 451
Eden el afirma: ,,nici un sprijin nu trebuie dat francezi lor liberi în condiții
incompatibile cu rațiunea lor de a trăi"23• In orice caz, poziția lui de Gaulle este de
cele mai multe ori inflexibilă: ,,mai bine ruptura decât cel mai mic abandon al
intereselor Franței"24•
În ochii generalului de Gaulle, interesul Patriei trece înaintea succesului
Alianței. Pentru că înarmau armata franceză, americanii credeau că au drept asupra ei.
Într-o întrevedere cu Mac Millian, de la 17 decembrie 1943, de Gaulle avea să afirme:
,,respingem complet concepția potrivit căreia armata franceză ar aparține
comandame ntului american pentru că ea ar fi primit arme americane "�5. De fapt,
Andre Philip avea să-I prevină pc Roosevelt la Washington că "francezii nu vor
accepta niciodată ca teritori ile eliberate, din afara zonei de război, să fte administrate
de către autoritățile americane . Francezii se vor administra singuri, ei nu sunt o
colonie".
Ocuparea de către anglo-americani a Marocului și a Algeriei și apoi, puțin mai
târziu, a Afiicii Occidentale franceze, nu crea o situație clară. Prin eforturile sale, de
Gaulle avea să limpezească această situa�e26•
În concluzie, precizăm că raporturile dintre Franța Liberă și Statele Unite s-au
caracterizat în primul rând prin neîncredere reciprocă. Am surprins în acest articol
acele aspecte care au determinat tensionarea raporturilor dintre aliați. Treptat, datorită
izolării la care a fost supusă de către anglo-americ ani, Franța Liberă se va apropia de
Uniunea Sovietică, în care ca a văzut o posibilitate de a slăbi dependența de aliații
anglo-americani și de a-și apăra interesele proprii cu mai multă îndrăzneală.
The relation between Liberated France and the United States of America
Summary
The author is occupy with making evident the relations between Liberated France and
United States of America, characterized by mutual distrust, depicting the features that have
detennened the strain relation betwee the ally.
2-' Idem, Memorii de război, 1. Chemarea, 1940-1942, București, 1969, p. 148.
24 Ibidem, p. 122.
25 ldem, Memoires de guerre, Il. L'Unite 1942-1944, Paris, 1957, p. 669,apudHenri Michel, op.cit, p. 82.
26 Ibidem.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
DRAME POLITICE ÎN SUBCONTINENTUL INDIAN: BANGLADESH
Viore/ Cruceanu
După studiile consacrate istoriei recente a Indiei 1 și Pakistanului2, a sosit
momentul să ne focalizăm atenția și asupra Bangladesh ului. Sub ocupatia engleză,
cele trei teritorii au format o "Indic Mare", cunoscută sub apelativul " perla Coroanei
britanice".
Bangladeshul sau " țara celor care vorbesc bengali" a făcut parte, până în 1971,
din ,,Republica Islarnică Pakistan" și se numea "Pakistanul de Est". In anul 1947,
când s-a separat de India, Pakistanul reprezenta o anomalie: el era alcătuit din două
mari provincii, aflate la 1700 de kilometri depărtare una față de alta. În această
construcție statală, Pakistanul de Est făcea figură de ,,rudă săracă". Capitala,
instituțiile politice și majoritatea garnizoanelor militare se aflau în Pakistanul de Vest.
La fel, principalele investiții erau destinate regiunii occidental e. În Vest s-au ridicat
majoritatea obiectivelor economice, Estul văzându-se redus la condiția furnizorului de
forță de muncă și materii prime. Și, ca o fatalitate, acest petec de pământ, răsflfat în
delta dintre Gange și Brahmaputra, este metodic supus capriciilor naturii, fiind afectat
în fiecare sezon (aprilie-octombrie) de gravele inundații produse de ploile musonice.
Sentimentul abandonului a accentuat frustrările unui popor, cu o existență extrem de
precară. Treptat, ideea dezvoltări i separate a încolțit adânc în mentalul colectiv.
În fruntea curentului contestatar s-a aflat partidul Liga Awami, constituit încă
din 1949. Printre fondatorii săi s-a aflat și tânărul Mujibur Rahman (născut în 1920,
cu studii universitare în India, la Calcutta), care va deveni cel mai reprezentativ om
politic bengalez. Încă în 1957, șei cui Mujibur a cerut recunoașterea autonomiei
provinciei orientale în cadrul Republicii Islarnice Pakistan. Timp de aproape un
deceniu el a fost ținta persecuțiilor regimului militar de la Islamabad, condus de
generalul (ulterior feldmareșalul) Muhammad Ayub Khan. În 1966, Mujibtir Ralunan
a fost desemnat președinte al Ligii Awami. În această calitate, el a redactat un program
în șase puncte, axat pe o "largă autonomie politică și economică pentru provincia
orientală a Pakistanului"3. Curajul său i-a adus o arestare în plus și 1-a propulsat ca
liderul de necontestat al societății civile din Pakistanul de Est.
Fragilizat de creșterea nemulțumirii și în provincia occidentală, feldmareșalul
Ayub Khan s-a văzut obligat să-I elibereze pe Mujibur Rahman. Mai mult, pe fondul
unei acute crize economico-sociale, el a demisionat la 25 martie 1969, cedând puterea
unui alt militar, generalul Muhammad Y ahya Khan. Din nefericire, nici noul lider al
țării nu s-a dovedit mai înțelegător față de Pakistanul de Est. În aceste condiții,
1 Viorel Cruceanu, Gandhi dupli Gandhi!, in volumul Omagiu istoricului Constantin Bușe, Focșani,
2004, p. 794-813.
� Jdem, Pakistan: Evoluție și involuție, in Ca1pica. XXXV, 2006, p. 359-367.
1 Vezi Prolii-MujiburRahman, in Lumea. nr. 29,13 iul. 1972, p. 30.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Drame politice în subcontinentul indian: Bangladesh 453
inspirându-se din metodele pacifiste ale lui Mahatma Gandhi, Mujibur a declanșat, la
7 martie 1970, acțiunea de ,,nesupunere civilă". Se inaugura Mukti Bahini, adică
,,mișcarea promotoare a Benga1ului independent'.4. Tendințele separatiste au devenit
ineluctabile în urma alegerilor legislative din decembrie 1970. Partidul Liga Awami a
obținut o majoritate covârșitoare, în Pakistanul oriental: 160 de locuri, din cele 162 ale
parlamentului provincial. Încrederea masivă a electoratului 1-a ajutat pe șeicul
Mujibur să se ridice la nivelul așteptărilor: în ziua de 26 martie 1971, el a proclamat,
în mod unilateral, independența Pakistanului de Est. Neinspirat, generalul Yahya
Khan a ales calea confruntării: sub acuzația de "înaltă trădare"\ Mujibur Rahman a
fost arestat și dus în Pakistanul de V est. Mai mult, deoarece situația era în plină
fierbere, Y ahya a decis intervenția armatei în provincia rebelă, acțiune cunoscută sub
numele de "operațiunea Searchligh t" ("operațiunea Reflector'). Efectul a fost
dramatic: masacrele pe scară largă, declanșate de armata pakistaneză, sunt
cuantificate cu cifre ce variază între 300.000 și 3.000.000 de morți. De asemenea, alți
10.000.000 de bengalezi și-au părăsit țara, refugiindu-se în India. Acest aflux uman a
determinat-o pe premierul Indira Gandhi să ordpne, la 6 decembrie 1971, intervenția
armatei indiene împotriva forțelor pakistaneze. In numai zece zile, efectivele indiene,
conduse de generalul locotenent J.S. Arora, au provocat grele înfrângeri
pakistanezilor, fiind luați și 90.000 de prizonieri. Așa se face că, ziua decisivă de 16
decembrie 1971, a devenit și ziua de naștere a unui nou stat: Republica Populară
Bangladesh.
Sorb ind din cupa amară a umilinței până la ultima picătură, gener alul Y ahya
Khan și-a dat demisia pe 20 decembrie. Prăbușirea dictaturii la Islamabad a permis
accesul la putere al liderului opoziției, charismaticul Zulflkar Ali Bhutto. Într-un spirit
de conciliere, noul președinte civil pakistanez a decis, pe 1 O ianuarie 1972, eliberarea
din închisoare a lui Mujibur Rahman. În drum spre patrie, Mujibur s-a oprit la New
Dellii, unde și-a prezentat omagiile Indirei Gandh i. Apoi, pe 12 ianuarie, el a ajuns la
Dacca, fiind desemnat, de Parlament, ca prim-ministru al tinerei republici. Mujibur
Rahman era aclamat, pretutindeni, ca "părintele națiw1ii' .<'.
Cuprins de euforia valului de simpatie populară, premierul bengalez a optat
pentru "instituirea unei economii socialiste"7. Pc rând, au fost naționalizate obiectivele
industriale (nu prea numeroase), sistemul bancar, companiile de asigurări și
întreprinderi le de transport fluvial (sector de bază în economia Bangladeshului). De
asemenea, în februarie 1972, guvernul a inițiat reforma agrară, cel mai curajos act
politic al șeicului Mu jibur. Astfel, plafonul maxim al proprietății, pentru o familie, se
limita la 100 bigha, adică 33,5 acri de pământ (într-o țară "strâmtă", de numai
143.998 km2, dar cu o populație de 75.000.000 suflete, în acel moment, și o densitate
de 500 locuitorilkm2)R. Reforma agrară a avut un însemnat impact social:
4 C[ Lumea.nr. 28,6 iul. 1972, p. 24; vezi idem, nr. 12, 15 mart. 1973. p. 12.
5 Lumea. nr. 34, 21 aug. 1975, p. 22.
� ldem, nr. 34, 16 aug. 1973, p. 19.
7 Idem, nr. 28, 6 iul. 1972, p. 24.
x ldcm, nr. 49, 30 nov. 1972, p. 23.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
454 Viorel Cruceanu
,Jatifundiarii au fost desființați ca forță economică "9• De aici avea să i se tragă
sfărșitul jovialului Mujibur. Bogații proprietari funciari expropriați au speculat faptul
că ,,mari cantită!i din armele folosite în timpul războiului n-au putut fi recuperate" 10•
Profitând de influența lor, ei au constituit și înarmat "forțe pararnilitare" ce sabotau
regimul. În iulie 1974, ministrul de interne declara în fața Adunării Naționale că, în
perioada ianuarie 1972-iunie 1973, peste 3.000 de persoane au fost asasinate, inclusiv
cinci parlamentari 11. La acestea se adăugau : jafuri la fabricile de iută (principalul
produs de export), explozia de la cea mai mare fabrică de îngrășăminte și repetatele
accidente de tren provocate prin sabotaj. Prin urmare, asupra Bangladesh ului plana
spectrul ,,războiului civil"12• Cum se întâmplă în asemenea situații limită, decidenții
sunt tentați să recurgă la metode autoritare. Nici Mujibur nu a făcut excepție: pe 28
decembrie 1974 a introdus starea de urgență, suspendând drepturile constituționale.
Actul de forță a fost urmat li de o amplă reorganizare instituțională, socotită de șeic
drept «O a doua revoluție» 1 , după cea a indepen denței. În consecință, la 25 ianuarie
1975, s-a renunțat la sistemul parlamentar, înlocuit cu un sistem prezidențial în care
președintele avea "puteri depline ". Noua Constituție prevedea că "președintele
statului concentrează atât puterea executivă cât și pe cea legislativă", in timp ce
,,Parlamentul va avea un rol consultativ" 14; în plus, se stipula că președintele "poate
numi și revoca judecători i"15. Era vorba de o constituție croită pe măsura
personalității lui Mujibur, al cărui stil de guvernare, puternic personalizat, a purtat
numele de mzțjibism. Concentrarea puterii a generat și restrângerea spațiului politic
național: noua lege fundamentală prevedea instituirea partidului unic. Prin urmare,
Liga Awami și-a schimbat denumirea în ,.Liga Populară a Țăranilor și Muncitorilor
din Bangladesh ".
Acumul area de prerogative sporite, dar mai ales alunecar ea spre stânga a lui
Mujibur au determinat coalizarea factorilor afectați de reforme, cu elementele
nemulțumite din armată. Aici mai intervine un aspect, reliefat de revista Afi-ique-Asie:
crearea unei falii între rezistenți (cei care au condus secesiunea, în special oamenii
politici) și colahora(ioniști (cei rămași fideli Pakistanului, printre care o bună parte a
cadrelor militare)16• Așa se face că, fțC un fond economico-social tol mai precar și
invocând "interesele majore ale țării" 7, armata a preluat puterea, printr-o sângeroasă
lovitură de stat, in zorii zilei de 15 august 1975. Cu siguranță că CIA nu era străină de
evenimentele de la Dacca, cu atât mai mult cu cât, prima relatare despre puci a
parvenit chiar de la … ambasada SUA. Schimbarea regimului s-a făcut printr-o
violență extremă: deși militarii declarau că "în circumstanțe necunoscute președin tele
9ldem, nr. Il, 8 mart. 1973, p. 14.
10 ldem, nr. 3, 16 ian. 1975, p. 6. 11 Ibidem. 12 Ibidem. 13 Lumea, nr. 5, 27 febr. 1975, p. 21.
14 Ibidem.
15 Ibidem.
16 Afi·ique-Asie, no. 263, du 12 au 25 avrill982, p. 47.
17 . Lumea, nr. 34,21 aug. 1975, p. 22 .•
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Drame politice în subcontinentul indian: Bangladesh 455
Mujibur Rahman își pierde viața"18, în realitate s-a consumat "un asasinat sălbatic "19:
"veneratul șeic Mujibur [a fost] lichidat, cu o parte a familiei sale, de către
fundamentaliștii din armată"20• De fapt, din cei cinci copii ai lui Mujibur a scăpat doar
fiica sa mai mare, Hassina, aflată la studii în străinătate.
Uciderea președintelui a fost un act de cruzime inutil. Problemele
Bangladesh ului nu și-au găsit soluția, nici pe departe, printr-un asemenea masacru.
Din contră, moartea violentă a "părintelui independen ței'' a inaugurat o perioadă de
cronică instabilitate politică, în care loviturile și contralovituri le de stat s-au succedat.
Căderea în haos a fost stopală, după cincisprezece luni de criză, odată cu preluarea
puterii de către generalul Ziaur Rahman.
Generalul Zia s-a născut în 1936 și a fost un erou al războiului de secesiune. În
perioada luptelor, el a capturat postul de radio "Kalurghat " și a proclamat
independența în numele lui Mujibur. Foarte repede drumurile celor doi s-au separat,
Zia criticând fă�ș "încălcarea democr a�ei"21 de către șeic. Totuși, tânărul general era
un om "curat", el ncparticipând la puciul din 15 august. Acest fapt nu 1-a împiedicat
să fie marele beneficiar al schimbăr ii, văzându-se propulsat, încă din primele ore, în
calitatea de comandan t-șef al Armatei. Reușind să depășească situațiile critice
(inclusiv o săptămâna de deten�e în mâinile unor militari rebcli), el a ajuns "omul
forte" al țării, ca "administrator șef al legii marțiale". Functia dobând ită echivala cu
cea de dictator militar. Știind exact ce-și dorește, Zia și-a confecționat, cu migală, și o
imagine de om politic nationalist. Prin aceasta se delimita de răposatul Mujibur, pe
care-I considerase pro-indian și vulnera bil la ideile de stânga; în egală măsură se
delimita și de nostalgici, în special ofiteri, ce încă mai regretau separarea de Pakistan .
În plan economic, atitudinea sa. de produs pur al noului Bangladesh, se reflecta în
respingerea modelului etatist anterior și promovarea unei politici liberale: privatizări,
liberalizarea prețurilor, accesul capitalului străin ele.
La 21 aprilie 1977, în urma demisiei decorativului Moharnmed Sayem,
general ul Zia a devenit cel de-al șaptelea președinte al Republ icii. Puterea deținută de
facto s-a transformat în una de jure, după victoria obținută în alegerile prezidențiale
pluraliste, desfășurate la 3 iunie 1978. General ul a fost susținut de o coaliție alcătuită
din șase partide22, reunite în ,,Frontul Naționalist", în timp ce, opoziția înfrântă se
regrupase în jurul Ligii Awami. Cu siguranță că intimidările nu au lipsit dar merituos
era faptul că generalul crease o "atmosferă democratică ". Mai mult, "democraț ia
controlată " a generalului Zia reprezenta un pas înainte, comparativ cu cei trei ani
anteriori de lege marțială. De altfel, lui Zia îi plăcea să repete adesea că, prin accesul
său la putere, "drepturile poporului au fost definitiv reslaurate "23. Această deschidere
i-a adus mult prestigiu lui Zia, atât pe plan intern, cât și pe plan extern. Și totuși, când
situația părea normalizată iar redresarea țării posibilă, s-a produs lovitura de teatru:
1� Ibidem.
19 Cf. Temps Nou1•eaux, no. 28,juillet 1978, p. 8. 20 Le Nouvel Afi·ique Asie ··, no. 67, avril 1995, p. 30.
11 . . -Lumea. nr. 24, 8 1un. 1978, p. 22. �� CI: Temps NouveaZLt, no. 28, 1978, p. 8.
-Lumea. nr. 18,28apr.l977,p. 19.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
456 Viorel Cruceanu
asasinarea președintelui.
În ziua de 29 mai 1981, el se afla într-o vizită de lucru în orașul port
Chittagong. Noaptea, a fost cazat, împreună cu cei opt însoțitori, în casa de oaspeți a
districtului. Totul a decurs normal, fără cel mai vag semn al unui eventual pericol.
Drama s-a produs brusc: în zorii zilei de 30 mai, clădirea a fost luată cu asalt de un
comando puternic înarmat. Oaspeții nici n-au avut timp să se dezmeticească, fiind pur
și simplu executați cu sânge rece. Operațiunea a fost condusă de generalul Manzur
Ahmed, comandantul garnizoanei din Chittagong, cel care a ținut să-I împuște
personal pe Zia. Asasinul fusese detașat de la Dacca, în noua funcție, cu numai o lună
în urmă. Aparența unei vendete personale nu putea disimula realitatea, evidentă, a
unei tentative de lovitură de stat. Planurile rebelilor au fost date în vileag în momentul
ocupării postului de radio local, când au cerut forțelor armate să li se alăture. Atunci a
intrat în scenă vicepreședintele Abdus Sattar care, în ciuda vârstei înaintate și a
sănătății precare, a reușit să se facă ascultat de capii armatei. Prin urmare, trupa nu s-a
raliat puciștilor ci, din contră, a trecut la lichidarea rebeliunii. Trei zile mai târziu, un
comunicat oficial anunța că "prins, șeful rebelilor [generalul Manzur Ahmed -nota
ns.] a căzut sub focurile de armă ale soldați lor din trupele de escortă"24• Noul asasinat
s-a petrecut chiar în curtea garnizoanei din Chittagong. Mobilul? Generalul pucist, în
realitate o marionetă, nu trebuia să vorbească! În pofida petelor întunecate, conspirația
ducea către regizorul din umbră: generalul Hossain Moharnmad Ershad, șeful Statului
Major al Armatei. Pentru observatorii avizați, evenimentele de la Chittagong au
reprezentat o "discretă punere față in față a armatei cu ansamblul forțelor politice"25•
De altfel, depășit de dificultatea situației, fragilul președinte Abdus Sattar nu a putut
lua nici o măsură punitivă. Din contră, el s-a aflat la discreția generalului Ershad care
1-a și înlăturat, pe 24 martie 1982. Noul "administrator șef al legii marțiale",
autoproclamat președinte la Il decembrie 1983, a condus de o manieră despotică
până în 1990. Supus unei contestări fără precedent, regimul său a fost măturat de furia
populară, pe 4 decembrie 1990. Această răbufuire, pornită din adâncurile straturilor
sociale, a fost condusă de două ,,Antigone ale Bangladesh ului"26, apropiate de dorința
comună de a pune capăt dictaturii: llassina Wajed, fiica șeicului Mujibur, și Khalcda
Zia, văduva lui Ziaur Ralunan. Despre cea din urmă, un diplomat occidental aflat în
post la Dacca afinna: «Khaleda Zia il detestă pe Ershad de o manieră viscerală. Ea
consideră că acesta este personal respons abil de moartea soțului săwP. Răsturnarea și
arestarea lui Ershad au dovedit că Hassina Wajed și Khaleda Zia sunt "politicienii cei
mai puternici din Bangladeshul musulman unde în mod tradițional, femeile trebuie să
stea retrase "28•
Evenimentele din decembrie 1990 au permis restaurarea democrației. Alegerile
legislative din martie 1991 au fost câștigate de ,,Partidul Național din Bangladesh",
fondat de generalul Ziaur Ralunan. Ele au permis ca vă duva sa, Khaleda Zia, să
24 Idem, nr. 23,4 iun. 1981, p. 19.
25 Idem, l]f. 39, 24 sept. 1981, p. 13; vezi și idem, nr. 24, Il iun. 1981, p. 15.
2� Cf. L 'Ew!nemenl du Jeudi ", no. 342, du 23 au 29 mai 1991, p. 50.
271bidem.
2H Cf Newsweek, January 15, 1996, p. 29.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Drame politice în subcontinentul indian: Bangladesh 457
devină "prima femeie șef de guvern din Bangladesh" 29• În 1996, s-a produs alternanța
la guvernare, o alternanță esențialmente feminină: urnele au conf erit victoria opoziției,
condusă de Hassina Wajed. Cele două ,.Antigone" aveau platforme total diferite: în
timp ce Hassina Wajed era stângistă și secularistă, Khaleda Zia continua tradiția
liberală, dar cu un sprijin surprinzător din partea part idelor islamiste. Aceste diferențe
au făcut ca cele două rivale să se trateze f'ară menajamente, uitând adesea și de
politețe. Alegerile din 2001 au conferit un nou mandat de premier Khaledei Zia
(200 1-2006). Resentimentele dintre ele și atitudin ile neprincipiale au determinat
coalizarea forțelor interne (președinte, Parlament, armată) care, după 2006, au reușit
excluderea lor din viața politică. Pretextul: grave acuzații de corupție, mai ales la
adresa copiilor care s-au îmbogățit fraudulos, profitând de pozițiile înalte deținute de
cele două matroan e. Totuși, cei cincisprezece ani din istoria Banglade shului (1991-
2006) nu au făcut decât să continue "o curioasă tradiție feministă a subcontinentului
asiatic"30 , inaugurată de Sirimavo Bandaranaik e, de trei ori prim-ministru în Ceylon
(astăzi Sri Lanka): 1960-1965, 1970-1977 și 1994-2000. Această "tradiție feministă"
a atins apogeul în India, cu Indira Gandhi, la rândul său de două ori prim-m inistru:
1966-1977 și 1980-1984. Tot două mandate de premier a avut și Benazir Bhutto, în
Pakistan: 1988-1990 și 1993-1996 (asasinată pc 27 decembrie 2007, în plină
campanie electorală pentru cel de-al treilea mandat). De asemenea, în Sri Lanka a
făcut carieră politică și fiica fostului premier Sirimavo Bandaranaike, Chandrika
Kumaratunga, ce a deținut două mandate de președinte al Republicii, în perioada 1994-
2005. În același areal geografic și alte țări au fot conduse de reprezenta ntele sexului
fiumos, toate ca președinte de Republică: Corazon Aquino, în Filipine (1986-1992),
Megawati Sukamoputri, în Indonezia (2001-2004), fiica primului președinte, Ahmed
Sukamo (1945-1967), precum și Gloria Macapagal-Arroyo, în Filipine (din 2001), al
cărui tată, Diosdado Macapag al, a fost, la rândul său, șef de stat ( 1961-1965). De la 25
iulie 2007, funcția preziden țială în India a revenit tot unei femei: Pratibha Pati!.
"Traditia feministă" din SE Asiei a stâmit emulație, astfel încât și alte distinse doamne prezidează astăzi destinele unor țări din Europa, America Latină și Africa. Aceste
evolu�i par să îndreptățească spusele lui Mao Zedong conform cărora "femeile susțin
jumătate din cer"!
Drames politiques au souscontinent indien: Bangladesh
Resumme
Par son thematique, l'article est une continuation des deaux etudes precedentes,
consacrees a I'Inde et au Pakistan. Cette fois-ci, on raconte le drame des deux figures politiques
de Bangladesh : Mujibur Rahman et Ziaur Rahman. En depit de la narra tion tragique, la
conclusion est porteuse d'un message edulcore: elle met en evidence la tradition feministe du
souscontinent asiatique, tradition qui suscite des esperances pour un avenir meilleur.
'9 Lumea, nr. 15, 1991, p. 23.
30 Ibidem.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
POLITICAEXTERNĂ AMERICANĂ DUPĂ 11 SEPTEMB RIE2001 (1)
Mihai Vasiliu
1.1. Momentul 11 septembrie și impactul său asupra politicii externe
americane
Evenimentele de la 11 septembrie 2001 readuc în prim planul atenției
mondiale forța deosebită de care dispun diversele organizații teroriste împânzite pe
mapamond. Atacul asupra Turnurilor Gemene continuă o lungă serie de atentatc
teroriste ce aveau să crească în intensitate, pregătiri, forță și urmări: primele acțiuni ale
anarhiștilor ruși asupra țarilor, mișcările de eliberare na�onală din Africa sau America
de Sud, culminând cu acțiunile grupărilor extremiste din Orientul Mijlociu. Astfel, Il
septembrie 2001, 11 martie 2004 sau 7 iulie 2005 nu reprezintă decât o verigă din
intennina bilul lanț de atentate teroriste ale diferitelor organizații care continuă să își
susțină până la extreme conving erile politice sau religioase. Dar America nu era o țară
care să fi fost străină de acte teroriste înainte de 11 septembri e:
-atacul armat din fața sediului C.I.A. din ianuarie 1993, care a făcut 2 victime
și 3 răniți;
-atacul de la World Trade Center din 26 februarie 1993, soldat cu 6 morți și
aproape 1000 de răniți;
-explozia unei clădiri guvernamentale în orașul Oklahoma în 1995, în urma
căruia au murit 168 oameni;
-atentatul din Parcul Olimpic din 1996 în Atlanta.
De asemenea, și peste graniță, repreze ntanțele americane au fost, în numeroase
rânduri, ținte: bombardarea ambasadelor din Kenya și Tanzania sau atacarea
distrugătorul ui USS Cole de către un grup de sinucigași Al-Qacda în 2000. Astfel se
justifică suportul popular pentru acțiunile militare antiteroriste anterioare momentu lui
9111, însă nu uni laterale, ci prin intermed iul unei abordări multilateralc, prin
angajamente internaționale care să întărească rolul Națiunilor Unite1 și să ofere ajutor
umanitar iăJilor în curs de dezvoltare care întâmpinau probleme de acest fel. Cu toate
acestea, cursul ales de George W. Bush a fost opus direcției susținute de opinia
publică americană de dinainte de 2001.
Pentru S.U.A., acest nefericit moment are un dublu impact. Pe de o parte,
scoate la iveală vulnerabilitatea latentă în fața unor atacuri asemenea celor amintite
mai sus. Costurile umane cauzate de atac, precum și cele fmanciare și traumcle
psiholo &ice au fost disproporționate față de costurile și eforturile necesare pregătirii
atacului-. Un alt clement cu caracter unic îl reprezintă faptul că s-au folosit, pe post de
1 Roben Singh, Superpower response. The United States of America, în Rick Fawn, Mary Buckley
eds., Global Responses to Terrorism: 9/11, Afghanistan and Beyound, New York, 2003, p. 54.
2 Richard Betts, The soft underbelly of American primacy: tactica! advantages of terror, în Politica/
Science Quater(r, Spring 2002, voi. 117, nr. 1, p. 27, apud Brendon Connor, Manin Griffiths, The Rise of
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Politica externă americană după 1 1 septembrie 2001 459
,,rachete", aeronave de pasageri împotriva Wlor ținte civile și nu împotriva Wlei țări
oarecare, ci împotriva celei mai mari puteri militare din lume. Atacurile au subliniat
că, în timp ce S.U.A. rămâne intangibilă în fața atacurilor militare convenționale,
cetățenii americani SWlt vulnerabili atac urilor teroriste ce pot avea loc în orașele mari.
Astfel, supremația militară globală americană nu poate fi folosită ca scut de apărare în
fața WlUi dușman nevăzut, ci dimpotrivă, mărește riscul de atacuri pe teren propriu. Pe
de altă parte, un al doilea impact al atacurilor a fost că a arătat insuficienta cooperare
între diviziile serviciilor secrete care nu și-au coordonat eficient activitatea și nu au
corelat infonnațiile obținute. Cu toate acestea, serviciile secrete americane continuă să
susțină că nu aveau nici o informație relevantă care să conducă la concluzia că se
pregătește un atentat de asemenea proporții, deși, în realitate, nu au reușit să
interpreteze corect informațiile avute și să împiedice atacurile teroriste3.
Paradoxal, reacția americană la evenimentele din 11 septembrie ,,reușește" să
mărească înălțimea valurilor antiamericane de pe glob. Pe lângă diferențele
conceptuale evidente, americanii ridică W1 zid mental înalt, greu de trecut, vechii
parteneri pierzându-și încrederea în cuvântul odinioară demn al administra ției de la
Washington. Atitudinea Wlilateralistă de după 11 septembrie vine în continuarea Wlor
serii de măsuri anterioare acestei date, care au ridicat semne de întrebare și au
reprezentat pe alocuri motive de îngrijorare. Politica externă a lui George W. Bush a
atras critici intense atât în S.U.A., cât și peste granițe. Deși există puțini unilateraliști
sau multilateraliști, primele opt IWli ale lui 2001 au confmnat temeri le celor din unnă4
prin aqiuni cum ar fi: în ianuarie, refuzul de a trimite Senatului spre ratificare Tratatul
care stabilea o Curte Internațională pentru Crime, în luna martie abandonarea
protocolului de la Kyoto, amenintarea cu abrogarea Tratatului Anti-Balistic și
retragerea de la o conferință O.N.U. unde se dorea impWlerea Wlor limite asupra
traficului ilegal de arme mici. Mulți analiști consideră acest eveniment ca o situație de
care George W. Bush a știut să profite din plin5 pentru a-și pW1e amprenta asupra
politicii americane și să rămână în istorie nu doar ca un alt nume din seria celor 43
președinți. Atacurile teroriste f'ară precedent6 declanșează de demult iminentul război
împotriva terorismului, concretizat printr-o serie de măsuri de o amploare
nemaiîntâ lnită. În comparație cu această serie, reacțiile față de Libia din 1983 sau
bombardarea WlOr ținte presupuse ca fiind teroriste din Afghanistan și Sudan în 1983
aduc mai degrabă cu focurile de artificii din 4 iulie.
Pe 7 octombrie, președintele George W. Bush a transmis națiWlii într-un
discurs tmnsmis în direct de la Casa Albă că Annata S.U.A. a inițiat atacuri împotriva
Wlor tabere de antrenament ale organizației AI-Qaeda, precum și asupra Wlor baze
militare funcționale ale regimului taliban din Afghanistan. Președintele a menționat o
AntiAmericanism, New York, 2005, p. 142.
1 Ibidem.
4 Robert Singh, op.cit., p. 56.
' Gerard Chaliand, Amaud Blin, The History of Terrorism: From Antiquity to AI-Qaeda, Los
Angeles, 2007, p. 416. " Remarcă omniprezentă în mass-media, devenită un truism obositor.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
460 Mihai Vasiliu
singură dată cuvântul "război", explicând că acțiunea militară face parte din campania
noastră împotriva terorismului7, un alt front într-un război căruia i se alăturaseră deja
diplomația, serviciile secrete, precwn și arestarea de către agenții americani a
nwneroși teroriști periculoși în peste 38 de state. Discursurile lui Bush din perioada
imediat unnătoare atacurilor asupra Twnurilor Gemene, în mod deosebit cel din
noaptea de 11 spre 12 septembrie, precwn și discursul din fața Congresului din 23
septembrie aveau ca țintă directă Al-Qaeda și, abia în plan secund, acele state care
aveau legături directe cu organizația sau care găzduiau membri ai aceleiași grupări
mai sus menționate H. Astfel, abordarea acestor probleme se schimbă, Statele Unite
reformulându-și strategia în fața amenintărilor teroriste de la una ce avea în centru
considerente preponderent economice și rareori militare -metodă specifică
administrației Clinton -, la o alta ce îmbină metodele diplomatice cu cele politice,
economice, dar, mai ales militare-metodă caracteristică administrației Bush.
Consecințele imediate sunt pozitive pentru administrația Bush, son�ele
indicând o popularitate a președintelui de peste 90% pentru câteva luni și
menținându-se apoi în jurul a 700/o în vara anului 2002. Performanțele lui Bush ca
președinte erau considerate ca "excelente " de 40% din populație și "destul de bune"
de 39%, în timp ce Colin Powell avea un rating de 47, respectiv de 37% la aceleași
categorii. În compara� e, Donald Rurnsfeld avea ratinguri de 42, respectiv 13%.
Două arii ale politicii externe se schimbă notabil imediat după 11 septembrie.
Putem spune că mai degrabă se accelerează niște procese, decât că se inventează. În
primul rând, cheltuielile militare, atât din țară cât și de peste hotare, cresc foarte mult.
36 de miliarde de dolari au fost adăugate bugetului militar de 328 miliarde dolari
pentru 2002 și 48 de miliarde dolari pentru 2003, o creștere de 15%, cea mai mare din
1981 până în acel moment. Bugetul de apărare va fi dublu față de cel al Uniunii
Europene, iar în perioada de 5 ani care a unnat alte 120 de miliarde de dolari s-au
adăugat, alcătuind un total de aproximativ 1700 de miliarde. Bush a mai cerut alte 38
de miliarde pentru programe de securitate internă, de două ori mai mult decât în 2002
și pentru o categorie care nu exista în 2001. Aproape 40% din cheltuielile militare
înîre 1992 și 2001 la nivel mondial aparțin Statelor Unite, iar creșterea sumelor
alocate apărării are loc încă din mandatul lui Clinton. Per ansamblu, creșterea acestor
sume a acutizat diferențele de opinie dintre civili și militari asupra cheltuielilor de
apărare. Dacă unele consecințe ale evenimentelor de Ia Il septembrie sunt
considerate irelevante de către democra ți, care printre altele sunt cei mai fervcn�
susținători ai retragerii armatelor americane din Irak, cei mai mulți dintre republicani
consideră aceleași aspecte ca fiind confirmarea nevoii de a lua toate măsurile
defensive necesare împotriva actorilor statali și non-statali care au intenția sau
posibilitatea de a orchestra atacuri teroriste. În al doilea rând, acțiunile militare suferă
7 Brigitte Lebens Nacos, Mass-Medi ated Terrorism: The Central Role of the Media in thc Terrorism
and Counterterrorism, Rowman and Littleficld, 2007, p. 159. "Robert J. Pauly, Tom Lansford, Strategic Preemption: U.S. Forcign Policy and the Second War of
lraq, Burlington, 2005, p. 34.
9 Deborah L. Acomb, Poli Track, in National Interes/, 2 februarie 2002.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Politica externă americană după Il septembrie 2001 461
un impact major, campania militară din Afghanistan arătând încă o dată, dacă mai era
cazul, maniera unilateralistă de acțiune a administrației de la Casa Albă. Această
atitudine se regăsește și în discursul electoral din a doua campanie prezidențială. În a
treia dezbatere televizată Keny-Bush, acesta din urmă sublinia că va continua să
construiască coali�i puternice, însă ,,niciodată nu va da pe mâna altora deciziile de
securitate națională liderilor wwr alte țărr'.
Cele 28 de minute negre din Il septembrie 2001 aveau să producă o cicatrice
profundă nou-născ utului secol al XXI-lea.
1.2. Impactul 11 septembrie asupra relațiilor În Orientul Mijlociu
Atacurile Al-Qaeda asupra unor obiective americane au avut un impact
semnificativ asupra orientărilor de politică externă asupra Orientului Mijlociu. Într-o
anwnită măsură, pozițiile în această zonă au fost întărite, iar măsurile au fost înmulțite
ca număr. Brusc, importanța geopolitică a Orientului Mijlociu crește, lucru cu atât mai
semnificativ dacă este să ne amintim că această zonă a fost considerată o prioritate de
către președinte încă din prima sa campanie prezidențială. O privire retrospectivă
asupra campanii lor preziden�ale și a rezultatelor înregistrate ne ajută să constatăm că,
de regulă, chestiunile tradiționale de politică externă nu au influențat decisiv
rezultatele alegerilor prezidențiale, însă la alegerile din noiembrie 2004 acest lucru se
schimbă, exit-pollurile arătând că 34% dintre voturile favorabile lui George W. Bush
s-au datorat războiului împotriva terorismului.
Fiecare administra�e prezidențială americană din 1990 încoace10 a avut de
rezolvat o mare dilemă în Orientul Mijlociu datorită contradicțiilor în politicile
americane față de Irak și Israel. George H.W. Bush și succesorii săi au insistat ca
Saddam Hussein să se conformeze rezoluliilor Consiliului de Securitate al O.N.U.,
însă au refuzat să ceară Israelului să facă același lucru11• Această atitudine americană
atrage critici din partea guvernelor arabe care condarnnă standardul dublu american,
însă nu datorită unei îngrijorări pentru soarta lui Saddam, ci datorită îngrijorării pentru
palestinieni. În opinia acestora, niciunul dintre președin�i americani nu a folosit
același etalon pentru a forța Israelul să se conformeze rezoluliilor O.N.U. Ca răspuns
la aceste critici, fiecare administrație americană de la Războiul din Golf încoace a
încercat să atenueze conflictul Israelo-palestinian. Însă atitudinea față de Israel nu a
făcut decât să complice situația. Acest dublu standard pe care îl aminteam mai sus,
precum și resentimentele pe care le-a generat, au făcut ca Washington ul să aibă
probleme în a men�ne în armonie relațiile cu statele arabe. De asemenea, "a ajutat" la
răspândirea anti-ameri canismului în zonă, precum și la întărirea rețelei Al-Qaeda,
conjw1ctură care a dezvoltat noi amenințări la adresa securității americane . Din
nefe1icire, unul dintre conflictele-cheie în zonă nu a fost rezolvat cu succes de
niciunul dintre cei trei președinli de după 1990. În viziunea lui Zbigniew Brzezinski ,
politica în Orientul Mi jlociu ca întreg a devenit, din punct de vedere strategic,
autodistructivă, ignorând nu numai faptul că israelienii și palestinienii "lăsați de capul
10 Administru�ile George H.W. Bush. Bill Clinton și George W. Bush.
11 John Davis, Presidential Policies and the Road to the Second Iraq War, Ashgate Publishing, 2006,
p. 167.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
462 Mihai Vasiliu
lor" nu își vor putea rezolva pe cont propriu diferendele, ci și faptul că Israelul,
indiferent de superioritatea lor militară față de vecinii săi, nu va putea niciodată să
impună o înțelegere durabilă, bazată exclusiv pe forță, deoarece i-ar lipsi acceptarea ar
provoca violențe periodice și ar crește resentimentele 12• Transformarea S.U.A. din
mediator în relația israelo-a rabă într-un partizan al Israelului are efectul de a reduce
abilitatea de a influența decisiv evenimentele din zonă, precum și de a conferi
siguranța Israelului. S.U.A. sunt din ce în ce mai adânc implicate într-o zonă în care
viziunile radicale se înmulțesc și în care nu mai are așa mare influență. Administrația
Bush ar fi trebuit să înțeleagă până în 2006 că nici S.U.A., nici Israelul nu au puterea
de a reorgan iza Orientul Mijlociu după bunul plac13•
În Orientul Mijlociu nu se află doar Israelul, Irakul sau Iranul împotriva cărora
Bush a promis să ducă o luptă antiteroristă. Realitatea geopolitică este mult mai
complexă, astfel încât acțiunile americane cresc presiunea asupra unor alți actori
statali din zonă cum ar fi Libia, Y emen, Liban, Siria sau Arabia Saudită. În aceeași
măsură cresc atenția acordată conflictului israelo-pal estinian, precum și importanța
securității regionale, ca să nu mai vorbim de numeroșii factori economici implicați
sau de resursa principală existentă în regiune: petrolul. Unilateralismul și intervenția
aveau să reprezinte semnătura administrației Bush în zonă 14• Atitudinea americană
concretizată rapid în diferite acțiuni ne determină să apreciem că reacțiile americane
reflectă o nevoie stringentă de a revaloriza mitul hegemoniei și invincibili tății
americane în relația cu această regiune, iar vulnerabilitatea de pe frontul de acasă
trebuia să fie compensată peste granițe.
Unul dintre obiectivele puțin realiste din zona Orientului Mijlociu îl reprezintă
dorința americană de a promova democrația într-un mediu profund teocratic.
Președintele Bush s-a pronunțat în numeroase rânduri în favoarea răspândirii
democra� ei în Orientul Mijlociu: ,,Am auzit că unii se indoiesc că democrația arfi un
obiectiv realist penlni Orientul Mijlociu, unde libertatea este rară. Totuși este greșit
să asumi că toate culturile și marile religii sunt incompatibile cu libertatea și cu auto
guvemarea. Cred că Dumnezeu a sădit in fiecare inimă umană dorința de a trăi in
libe11ate ( .. .) iar ataia timp cât Orientul Mijlociu rămâne o zonă a tiraniei, disperării
și maniei, va continua să producă oameni și mișcări care vor amenința securitatea
Americii și a prietenilor noștri. Asțfel, America urmărește o strategie pent111 libertate
in Orientul Mijlociu lărgit."15• O asemenea transformare a Orientului Mijlociu nu este
imposibilă, însă necesită foarte mult timp pentru a o modifica decisiv, deși guvernul
american a concretizat intențiile sale în acest sens prin campan ii de promovare a
libertă�i de exprimare, a libertății individuale, a înțelegeri i culturii și valmii
occidentale, alocând acestei acțiuni 66 milioane de dolari.
În realitate, lucrurile sunt mult mai complicate decât par la prima vedere.
12 Zbigniew Brzezinski, Second Chance. Three Presidents and the Crisis of American Superpower,
New York, 2007, p. 163.
13 Ibidem.
14 Beverley Milton-Edwards, Contemporary Politics in the Middle East, Cambridge, 2006, p. 254.
15 Discurs in fata Congresului, 20 ianuarie 2004.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Politica externă americană după 1 1 septembrie 200 1 463
Astfel, dacă odinioară influența puterii americane em copleșitoare, situația se schimbă
relativ după interven ția brutală în Irak. Simpatia care altădată era genemtă nu doar de
interese fmanciare sau geostmte gice scade. Zâmbctul larg al șeicilor devine unul forțat
odată ce devin conștien� că pe viitor este posibil să împărtășească soarta vechiului lor
prieten, Saddam Hussein. Asta nu înseamnă că S.U.A. nu se vor bucura de o influență
mai mare decât a oricărui alt stat, însă nu va mai fi la fel ca înainte. Acestei mișcări a
plăcilor tectonice geopolitice i se adaugă ca factori mozaicul de forțe interne sau
externe ale zonei, limitele inerente ale puterii american e, atitudinea în politica externă
și, de ce nu, suportul acordat de S.U.A. Israelului, acțiune care nu a fost văzută
niciodată cu ochi buni. Mari analiști alătură acestor factori: eșecul procesului de pace
ismelo-pale stinian, creșterea forței organizațiilor Hamas și Hezbollah, acutizarea
islarnismului în regiune și, nu în ultimul rând, globalizarea 16• Pe de altă parte,
problemele întâmpinate de ameri cani aici se datorează politicii externe a celorlalte
puteri mondiale. În acest sens, Uniunea Europeană nu a oferit un ajutor considerabil
în problema irakiană 17, Rusia nu va sus�e sancționarea Irakului, căutând astfel să
etaleze eterna nealinie re la deciziile de politică externă americane. Iar în ceea ce
privește promovarea democr ației în zonă, este improbab il ca Rusia, stat fost comunist
cu o structură de conducere îndoielnică sau China să susțină o asemenea reformă.
Printre grijile geopolitice care apar pe lista lui George W. Bush, Arabia Saudită
nu apare deloc. Dacă, după Il septembrie, Statele Unite au apreciat că lumea este un loc
tot mai periculos, ar fi în interesul american să exploreze țările considerate ca
amenințătoare. În timp ce atenția a fost îndreptată spre presupusele legături dintre Iran,
lrak, Siria și AI-Qaeda, puțini au analizat legături le rețelei teroriste cu Arabia Saudită. În
realitate, Bin-Laden a avut puține legături cu statele din așa-numita Axă a Răului, ba,
mai mult, în 1991 a încercat să formeze o rezistență lrakului lui Saddam Hussein. În
Arabia Saudită se înregistrează o serie de îndelungate abuzuri ale drepturilor omului și
de suprimare cultumlă, astfel că regimul saudit nu pare cu mult mai bun decât cel
irakian. Statele Unite au susținut mai mereu acest regim și chiar s-au pregătit militar în
acest sens (Războiul din Golf), datorită considerabilelor resurse de petrol. Putem
astfel să considerăm ca inexactă alcătuirea acestei Axe sau măcar să ridicăm semne de
întrebare asupra criteriilor de "admitere" în Axă.
Analizată stat cu stat'8, zona arată în felul următor și prezintă următoarele
probleme:
• Israelul va continua să fie unul dintre cele mai puternice state ale regiunii și
cel mai probabil singura economie capabilă să concureze Ia nivel global. De
asemenea, este singurul stat din Orientul Mijlociu care posedă arsenal nuclear, însă și
cel mai bine echipată armată din punct de vedere al armame ntului convențional.
Poziția acestui stat are de suferit în regiune datorită problemelor de la granița cu
Libanul, care este o problemă de securitate multidimensională. Situația se poate
înrăutăți în cazul (puțin probabil așa cum vom explica mai încolo) în care Iranul va
16 Richard N. Haass, The New Middle East, în Newsweek, 8 ianuarie, 2007.
17 Cu excep(ia eternului aliat de nădejde, vărul de peste ocean, Marea Britanie.
1 H Exceptând hanul și lrakul, care vor fi analizate separat.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
464 Mihai Vasiliu
dezvolta capacități nucleare. Cu toate acestea, Israelul se bucură de o relație model de
pace și prietenie cu Statele Unite.
• Conflictul israelo-palesti nian tragic, brutal și de lungă durată are o altă
importantă în administrația lui George W. Bush.
• Regimurile arabe vor rămâne autoritare, religioase și anti-americane în ciuda
eforturilor americane de democratizare. Cele mai evidente regimuri în acest sens sunt
cele din Egipt și Arabia Saudită. Egiptul, deși a făcut numeroase reforme
economice eficiente, nu a reușit să promoveze politici eficiente. Contrar dorinței
americane de a răspândi democrația și libertatea în regiune, regimul egiptean a
suprimat puținele și frravele manifestări liberale din țară, oferind ca alternative
autoritarismul tradițional și Frăția musulmană19• În Arabia Saudită, guvernul și elita
regală nu se teme de eventuale nemulțumiri în rândul locuitorilor țării, presiunile
existente venind mai degrabă din partea dreptei religioase decât din partea stângii
liberale. Oricum am privi situația, cele două țări nu vor fi suport al acțiunilor
americane în regiune.
• Instituțiile regionale vor rămâne slabe și mult în urma altora similare din
alte țări. Cea mai cunoscută organizație din Orientul Mijlociu, Liga Arabă, exclude
cele mai mari puteri din regiune, Israelul și Imnul. Neînțelegeri le israelo-arabe vor
continua să oprească Israelul în a se angaja în orice relație regională susținută.
Schimbul în Orientul Mijlociu va rămâne modest, deoarece doar puține țări oferă
bunuri și servicii care sunt căutate în zonă. Puține avantaje ale integrării economice
vor ajunge în perioada următoare de timp în această regiune, indiferent de presiunile
asupra lor.
• lslamul va continua să umple vidul politic și intelectual din lumea arabă și
va furniza un fundament pentru politicile majorității locuitorilor regiunii.
Naționalismul arab și socialismul arab sunt mișcări care aparțin trecutului, iar
democrația se prefigurează într-un viilor foarte îndepărta t. Unitatea arabă este un
slogan, nu o realitate. Influența Iranului și a grupurilor asociate acestuia s-a mărit, iar
eforturile de a îmbunătăți relațiile dintre guvernele arabe, pe de o parte și S.U.A., pe
de altă parte, s-au complicat.
• Milițiile vor continua să reprezinte o problemă serioasă în zonă. Armatele
"private" din lrak, Liban precum și din zonele palestiniene devin din ce în ce mai
puternice și nu vor ezita să umple un eventual vid de putere sau să suplinească
deficitul de autoritate al vreunui stat din zonă.
• Cea mai teribilă amenințare rămâne dușmanul parțial vizibil, terorismul,
fenomen care va continua să își dezvolte activitatea în zonele dominate de probleme
politice sau grupuri radicale.
1.3. Axa răului
Sintagma "axa răului" apare în discursul lui George W. Bush ca urmare a
atentatelor de la Il septembrie și face referire la trei state considerate periculoase
pentru securitatea Statelor Unite, dar și pentru "pacea întregii lumi": Irak, Imn, Coreea
de Nord. Aprecierea plastică a președintelui american nu este totuși cea mai potrivită,
19 Richard N. Haass, Thc New Middle East, in Foreign Affairs, noiembrie/decembrie 2006.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Politica externă americană după Il septembrie 2001 465
dacă este să considerăm două aspecte. În primul rând, istoria modernă utilizează
termenul de "axă" pentru a desemna cele trei mari puteri care au împărțit lumea în
sfere de influență în ajunul celui de-al doilea Război Mondial: Germania, Italia,
Japonia și care s-au angajat să se apere în cazul unei agresiuni din partea unui alt stat.
În al doilea rând, trebuie privite relațiile dintre aceste state de pe noua "axă" a răului.
Acestea nu au tratate de acest gen semnate între ele și nici nu au atentat la integritatea
teritorială a vreunui stat. Mai mult decât atât, relațiile dintre Irak și Iran nu au fost
dintre cele mai bune, iar o legătură între Coreea de Nord și Iran poate fi făcută doar
prin problema proliferării nucleare sau, poate, prin intermediul Siriei, cu care Iranul
are relații strânse și pc care, conform unor informații recente, Coreea de Nord ar fi
ajutat-o la unele teste pentru anne nucleare.
Folosirea acestui termen poate fi explicată dacă este să facem o paralelă la
reacția administra ției lui Roosevelt după atacul de la Pearl Harbour din decembrie
1941, momentul din istorie la care George W. Bush se referă atWlci când descrie
atacurile teroriste din septembrie 2001: ,.Azi s-a produs un Pearl Harbour al secolului
al XXI-Iea"20• Fascismul german și convingerile japoneze sunt înrudite în convingerea
noii administrații cu valorile și convingerile promovate de guvernele Iranului și
Irakului, dar mai ales de rețeaua Al-Qaeda. Acești actori au fost acuza� că ar uri
valori ca libertatea cuvântului, dar și că promovează un discurs antisemit. Sintagma îi
aparține celui ce scria în primul mandat discursurile lui George W. Bush, David
Frum. Inițial a intenționat să folosească sintagma ,,axa urii" pentru a defini actorii
anterior menționați, dar înainte ca discursul să își găsească forma finală a fost
înlocuită cu "axa răului"21, care cuprindea și Coreea de Nord, datorită programelor de
dezvoltare a armamentului nuclear. Un "botez" asemănător a fost făcut și de Ronald
Reagan, care a numit Uniunea Sovietică și pe aliații săi ,Jmperiul răulut',
provocându-1 pe Gorbaciov să reformeze sistemul și să dărâme Zidul. Insă retorica lui
Ronald Reagan a ajuns să fie ridicul izată de rafinații stângii americane și europene 22,
situație care se repetă p�al în cazul celuilalt naș, George W. Bush.
Discursul celebru din 29 ianuarie 2002 prezintă unele linii de politică externă și
arată atitudinea administrației de la Casa Albă din perioada imediat următoare : ,,State
ca acestea (lran, Irak, Coreea de Nord) și aliații lor teroriști constituie o Axă a Răului
care dorește să amenințe pacea lumii. Căutând să posede arme de distrugere În
masă,aceste regimuri reprezintă un pericol grav și În creștere. Ei (actorii din Axă)
pot furniza aceste arme teroriștilor, dându-le astfel mijloacele prin care să-și
materializeze ura. Ei pot ataca aliații noștri sau pot Încerca să șantajeze Statele
Unite. in oricare dintre aceste ca=uri, indiferența poatefi catastrC?fală … Statele Unite
nu vor pe1mite celor mai periculoase regimuri din lume să ne amenințe cu cele mai
distrugătoare anne din lume. "�3
20 Bob Woodward, Bush at War, New York, 2000, p. 37, apud. Timothy Garton Ash, Lumea liberă.
America, Europa și viitorul surprinzător al Occidentului, București, 2006, p. 118.
21 Klaus Dodds, Global Geopolitics: A Critica! Introduction, Editura Pearson Education, 2005, p. 217.
22 Francis Fukyama, op.cit., p. 47.
21 White House, President delivers State of Union Adress, January 29, 2002,
hno://wW'.v.whi tehouse.gov/ news/releases/2002/0 1/200201229-ll.html
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
466 Mihai Vasiliu
Ceea ce este foarte important, însă problematic, este catalogarea acestei zone a
globului. În afară de nwnirea exactă a anumitor locuri, se ridică semne de întrebare în
ceea ce privește tot Orientul Mijlociu care este în pericol de a fi condamnat ca
"periculos" și "amenințător" la adresa Statelor Unite. Țările și culturile din Orientul Mijlociu sunt condamnate adesea că nu au reușit să-și mărească potențialul politic,
economic sau cultural datorită existenței unei "culturi de comandă" și nici să
promoveze individualismul, valorile democratice și drepturile omului24•
Încă un aspect important de menționat este că din discursurile administrației
americane reiese ideea că multe alte !fui se pot alătura oricând celor trei anterior
menționate: Venezuela este apreciată ca posibil atentator la siguranța S.U.A.
Reacția europeană nu s-a lăsat mult așteptată. Ministrul de externe francez
Hubert Vedrine a numit discursul "simplist", iar comisarul european pentru Afaceri
Externe, Chris Patten, a aten�onat că nici măcar o superputere nu poate să facă totul
singură, în vreme ce Ministrul de Externe german Joshka Fischer a afirmat că
partenerii aliați nu trebuie tratați ca niște sateliți. Primul-ministru francez Lionel
Jospin a remarcat că problemele lumii nu se pot reduce atât de simplu la lupta
împotriva terorismu lui, indiferent cât de vitală ar fi această luptă25• Ceea ce a deran jat
însă cel mai tare a fost faptul că președintele american a lăsat de înțeles că nu va
aștepta ca alte evenimente să aibă loc, ci va acționa imediat.
1. 3.1. Relațiile iraniano-americane după atentatele din 2001
Iranul este unul dintre cele mai puternice state ale regiunii, bucurându-se de o
situație economică bună26 și având o influență externă foarte puternică. Privit
retrospectiv, lranul poate fi catalogat ca o putere imperialistă clasică, caracterizată de
ambiția puternicului și carismatic ului lider de la Teheran, Mahmoud
Ahmadine jad27 care dorește refacerea imaginii tfuii în regiune. Situația geopolitică a
Iranului a fost interpretată al arrnist de către americani care au văzut în Iran doar o
putere care dezvoltă capacită� balistice cu ajutorul Chinei și Coreei de Nord,
devenind astfel factor perturbator al Orientului Apropiar8 și care urmărește să obțină
arma nucleară.
Conform Strategiei Naționale de Securitate din 16 martie 2006, Statele Unite
nu întâmpină probleme mai mari din partea unui singur stat altul afară de Iran.
Această afirmație nu a făcut decât să consolideze poziția Iranului ca stat component al
"axei răului". Percepția aceasta, de ja generalizată în rândul membrilor administrației
americane, s-a intensifica! ca urmare a avansării programului nuclear. Acesta din
urmă avea să constituie și punctul principal al strategiei diplomatice. Ca prim pas al
efortului american de stopare a înarmării nucleare iraniene, putem indica deschiderea
24 Conform lui Bemard Lewis, What went wrong? The clash between Islam and Modernitz in the
Middle East, New York, 2002.
25 Philip H. Gordon & Jeremy Shapiro, Allies at War, America, Europe and the crisis over lraq, New
York, 2004, p. 67.
26 Central lntelligence Agency, The World Factbook, lran, http://www.cia.govllibrary/publications/the
world-factbook/geoslir.hbnl.
�7 Președintele Iranului din 2005.
2H Aymeric Chauprade, Franr;ois Thual, Dicționar de geopoliticA, București, 2003, p. 168.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Politica externă americană după Il septembrie 2001 467
americană de a sta la masa negocierilor, anunț făcut pe 31 mai 2006, cu condiția ca
Iranul să renunțe la programul de îmbunătățire a uraniului. Deși această tentativă de
apropiere s-a dorit a fi bilaterală, Iranul nu a respectat termenul-limită, 31 august
2006, prevăzut în rezoluția 1696 a Consiliului de Securitate al O.N.U. din 30 iulie
200629. Unii observatori consideră că Iranul și comunitatea intema�onală au ajuns
într-un impas asupra program ului nuclear american. Pe 18 iunie 2003, președintele
George W. Bush a afmnat că Statele Unite ,,nu vor tolera" construcția unei arme
nucleare de către lran, iar pe 5 septembrie 2006 a spus că nu va permite o armă
nucleară iraniană care ar șantaja lumea liberă și ar fi o amenin țare )etală Ia adresa
poporului american 30. Iranienii continuă să afmne că programul nuclear nu este
militar, ci urmărește doar sporirea producției de energie, deoarece resursele petroliere
sunt finite, iar îmbogă�ea uraniului pentru a produce combust ibil nuclear este
permisă conform Tratatului de Non-Prol iferare Nucleară din 1968, semnat și de Iran.
Unele [acțiuni iraniene consideră că posesia de arme nucleare ar duce la sfârșitul erei
de vulnerabil itate în fața Statelor Unite31• De asemenea, ar înclina balanța în zonă în
favoarea sa, transformând Iranul în cel mai mare actor geopolitic din Orientul
Mijlociu. Deși suspiciunile asupra program ului de înarmare iranian sunt împărtăș ite
de aproape toți analiștii, există disensiuni în ceea ce privește gradul de importanță care
trebuie acordat unei asemenea probleme. C.l.A. a confirmat că nu există dovezi clare
că lranul încearcă să dezvolte capacități nucleare rnilitare32• O recentă evaluare a
situației cursei de inarmare nucleară realizată de National Intelligence arată că: "cea
mai apropiată dată la care Jranul ar fi capabil să producă o annă nucleară este anul
2009, Însă și această dată este improbabilă. Considerăm că, din punct de vedere
tehnic, cel mai probabil ar fi posibilă În intervalul 2010-2015 (. . .). Toate agențiile
recunosc că această capacitate a Iranului nu va puteafi atinsă decât după 2015"33.
Hans Blix34 consideră că negocierile iraniano-americane asupra acestui aspect critic al
relațiilor bilaterale demult șubrede ar trebui să conțină și o garanție de securitate din
partea americană acordată Iranului în schimbul lirnitării programului nucle�5, lucru
pe care S.U.A. 1-a oferit în negocierile cu Coreea de Nord.
Kenneth Katzman 36 este de păr�re că programul nuclear iranian nu este singura
problemă majoră care ar trebui să îngrijoreze S.U.A. Administrațiile succesive de la
Casa Albă au indicat ca amenin!af e la adresa S.U.A. politica dusă de Iran în regiunea
�9 După cum relatează comunicatul de presă al O.N.U., http://www.un.org./News!Pressldocs/2006/
sc8792.doc.hnn •
111 13any Schweid, Bush won't allow a Nuclcar-Armed lran, T11e Associated Press, 5 septembrie 2006.
11 Kenneth Katzman, lran: U.S.Concerns and Policy Responses, Congresional Research Service,
Library ofCongress, 4 decembrie 2006.
12 ABC News Online, OA analysis finds no nuclear wcapons drive: report, 16 noiembrie, 2006, http://
V>lWW .abc.net.au/news/newsitems/2006 11/s 1792168.htm
33 National lntelligence Council, National lntelligencc Estimate, lran: Nuclear lntentions and
Capabilitics, November 2007, http://www.dni.gov/press releases/2007 1203 release.pdf
34 Fost șef al echipei de inspectori O.N.U. pentru dennmare.
35 NTI Global Security Newswire, David Ruppe, Jran Should receive Security Guarantee, Blix Says, 26
ianuarie 2006, http://www.nti.orgld newswire/issues/2006 1 26.html#6C9 59110
Jh Specialist in probleme de politică externă și apărare in Orientul Mijlociu.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
468 Mihai Vasiliu
Orientului Apropiat, îndeosebi suportul considerabi l pentru grupurile37 care folosesc
violenta pentru a impiedica o eventuală pace israeliana-arabă -pe care o apreciem ca
imposibilă în viitorul apropiat -sau pentru a submina activitatea guvernelor pro
americane din zonă. O greșeală mare o reprezintă ferma convingere a serviciilor
secrete americane că oameni importanți din ierarhia Al-Qaeda s-ar afla pe teritoriul
iranian cu voia autorităților iraniene. Nu ar fi prima bănuială care poate să aibă
repercusiuni geopolitice uriașe, războiul din Irak fiind pornit în baza unor supoziții
neconfmnate nici până în ziua de astăzi, care aveau ca temei "informațV" ce arătau că
lrakul lui Saddam Hussein posedă arme de distrugere în masă. In acest sens,
Raporturi le asupra Terorismului din anul 2005 ale Departamen tului de Stat acuză
lranul că oferă fonduri, arme și suport pentru antrenamentul organiza�ilor Hamas,
Jihadului Islamic Palestinian, Brigadelor Al Aqsa și Frontului Popular pentru
Eliberarea Palestinei, toate aceste grupări fiind pe lista organizațiilor considerate
teroriste de Departam entul de Stat american 38• Dintre aceste grupuri, cel mai apropiat
puterii de la Teheran este Jihadul Islamic Palestinian (JIP), suspectat de
Departamentul de Stat american că, din 2002, cel mai probabil prin intermediul
Hezbollahului Libanez, ar fi contribuit la coordonarea dintre grupurile teroriste
palestiniene, în special Hamas și JIP.
Drepturile omului sunt o altă problemă mare în Iran39, alături de libertatea de
expresie, ambele criticate de rapoarte O.N.U. sau de oficiali americani 40, precwn și
represiunile asupra etniilor și a minorităților religioase, îndeosebi asupra grupării
religioase Baha' i41 •
Discuțiile iraniano-americane sunt, probabil, cele mai dificile și mai
complicate între S.U.A. și orice putere din regiune, în primul rând datorită
neîncrederii reciproce afișate nonșalant de către cei doi președinți. Negocierile de
politică externă în ceea ce privește Iranul sunt anevoioase, fiind greu de găsit solu�ia
optimă. O schimbare de regim, termen fo losit deseori de președintele american 42, nu
reprezintă o solu�e viabilă, având în vedere suportul popular de care se bucură
Ahmadinejad în Iran. Unii oficiali americani au convingerea că doar o asemenea
schimbare ar reduce amenințarea pe care o ridică statul iranian. Nici o variantă
militară a rezolvării diferendelor nu este de dorit, dacă luăm în considerare costurile
ridicate ale unui conflict militar în plus in zonă.
Totuși, niciuna dintre abordări nu garantează rezolvarea diferendelor cu lranul.
Luând in considerare trecutul tumultuos al Orientului Mijlociu, precwn și istoria
37 Gruparea libaneză Hezbollah, b'I'Upul palestinian Hamas și Jihadul Islamic.
JH United States Department of State, Country Rcpor1 son Terrorism 2006. Publication 11409.
39 Probleme raportate: disparitii, tortură, conditii proaste pentru detinuti, prizonieri politici, corupție la nivel
inalt, violenlă excesivă in zonele kw·de.
40 U.S.Department of State, Country Reports on Human Practices -1005. Re/eased bz the Bureau of
Democracy, Human Rights and LDbor, March 8, 2006, http://www.stategov/gldrl!rls/lmpt/2005/
61688.htm.
41 Religie iraniană care are ca idei fundamenta le unitatea tuturor relibriilor și unitatea umanității, BahiiT
faith , 2008, Encyclopa:dia Britannica. Ultimate Reference Suite. Chicago, Encyclopa:dia Dritannica.
4l În al doi lea discurs in fata Congresului din 20 ianuarie 2005, apoi pe 2 februrie 2005 și 31 ianuarie 2006
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Politica externă americană după Il septembrie 2001 469
relațiilor Statelor Unite cu multe state din regiune, putem afuma că nu există o solu�e
pe termen scurt în zonă. Orice strategie de politică externă ar aplica administrația de Ia
Casa Albă, Orientul Mijlociu va genera și își va crea probleme. Cu toate acestea,
situația nu este disperată, deoarece în istorie cel mai mult contează gradul intensității
pe care îl are o situație43. Astfel, este o diferență între un Orient Mijlociu în care se
înregistrează puține acorduri de pace și unul care este caracterizat de teroare și război
sau între o regiune care arc în alcătuirea geopolitică un stat iranian puternic și o
regiune care este dominată de Iran sau, completează Richard N. Haas, între o zonă
care are relații diplomatice anevoioasc cu S.U.A. și una care preferă o izolare totală,
fiind caracterizată de o ură îară margini față de america ni.
Guvernul american și-a definit în mod oficial obiecțiile asupra
comportam entului Iranului'�4 în unnătoarele probleme:
• Efortul Iranului de a obține arme nucleare și arme de distrugere în masă
• Suportul și implicarea în terorismul internațional
• Suportul opoziției violente față de procesul de pace din Orientul Mijlociu, la fel
ca și activitățile dăunătoare desfășurate în Liban, Irak, Afghanistan
• Nerespectarea drepturilor omului.
Foarte interesante sunt aprecierile făcute de George W. Bush în ceea ce
privește Iranul: ,,Problema iraniană este amenințarea pe care o întâmpină o
generație de american i, pentru că Iranul promovează o fonnă extremă de religie.
Iranul este o forță destabilizatoare. Iar instabilitatea În acea parte a lumii are
profunde consecințe nedorite; de exemplu energia (nucleară) poate cădea pe mâna
unor extremiști care o vor folosi pentru a șanta/a Occidentul. Iar dacă adăugăm aici
o armă nucleară, avem o situație periculoasâ .4 .
Viitorul relațiilor iraniano-americane este incert, însă după cum arată
prioritățile de politică externă ale principalilor candidați Ia președinția Statelor Unite
există două posibile turnuri pe care acestea se pot îndrepta. Pe de o parte există
opțiunea republicană repreze ntată de John McCain. Candidatul republican a repetat în
nwneroase rânduri că armele nucleare prezintă un risc "inacceptabil " la stabilitatea
regională și globală. ,,Există un singur lucru mai rău decât acțiunea militară, spune
McCain și acela este un Iran înmmat nuclear'.46• Într-w1 disc urs ținut în februarie
2008, McCain a trimis un mesaj clar Iranului: Statele Unite nu vor permite un guvern
care să unnărească distrugerea statului Israel. Pentru McCain, intervenția militară este
ultima opțiune pentru rezolvarea problemei iranienc, însă aceasta nu poate fi scoasă
de pe lista de opțiuni. De cealaltă parte, opțiunea democrată, reprezen tată de Barrack
Obama, înclină spre o rezolvare diplomatică a diverselor diferende dintre cele două
state. Ambii recunosc Imnul ca un stat care poate provoca neplăceri nebănuite, însă
încurajează un dialog deschis și direct.
4J Richard N. Haass, The New Middle East, in Newsweek, 8 ianuarie, 2007.
44 US Departement of State, Backgro und Note: lran, March 2008. http://www.state.g ov/r/pa/ei!bgn/
5314.htm
�5 Robert Draper, Firi umbri de indoialA. Președinția lui George W. Bush, București, 2008, p. 1 O.
4� Philip Sherwell, US prepares military blitz against nuclear sites, in Telegraph, 14 februarie 2006.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
470 Mihai Vasiliu
Apreciem că o cheie a rezolvării problemei irakiene ar fi fost (poate încă să
fie) Imnul. O altă abordare față de Iran , coroborată cu o diplomație iscusită pe această
axă, discuții făcute publice și sprijin pe plan internațional, ar fi putut'putea conduce la
o îmbunătățire a relațiilor dintre Iran și S.U.A., precum și o ameliorare a tensiunilor
nesf'arșite din zona irakiană.
1.3.2. Relațiile S.U.A. cu Republica Democrată Coreea
A tentate le teroriste de la Il septembrie 2001, deși nu au avut nici o legătură
directă cu regimul de la Phenian, au schimbat încă o dată relațiile americano-coreen c.
Strategia globală a lui George W. Bush asupra terorismului și a neproliferării armelor
de distrugere în masă, doctrina războiului preventiv, a doua criză nucleară nord
coreeană, creșterea antiamerican ismului în Coreea de Sud, adâncirea legăturilor
economice și culturale între S.U.A. și Coreea de Nord remodelează relațiile S.U.A. cu
cele două Coree47•
Conducătorul suprem al Coreei de Nord este Kim Jong Il care a preluat
controlul țării de la tatăl său, Kim Sung Il. Deși mulți credeau că nu va reuși să
continue ceea ce tatăl său a început, datorită unui leadership dur, un dar în a manipula
politic și pentru că nimeni nu reușește să îl conteste, Kim Jong II rămâne ferm la
conducerea Coreei de Nord. Phenianul este adesea descris ca fiind ultimul regim
stalinist din lume48, iar problemele de administrație publică, dar mai ales cele
economice au împins populația în pragul foametei49•
Indiferent de declarațiile făcute de conducători i americani și coreeni, peninsula
coreeană va rămâne o zonă deosebit de importantă în calculele geostrategice și
geoeconomice ale Statelor Unite. În acest sens, S.U.A. încă mențin 37.500 soldați în
Coreea de Sud pentru a preveni un eventual conflict la granița celor două Corce.
Istoria relațiilor bilaterale Coreea de Nord-S.U.A. consemnează o tensiune perpctuă.
Din 1945, S.U.A. și Coreea de Nord au experimentat mereu fiicțiuni politice, dar
diferențele lor au fost mai mereu ascunse de privirea publicului. În 1950, Coreea de
Nord, condusă de Kim II Sung, a invadat sudul, iar o alianță condusă de americani a
intervenit, lăsând peninsula după trei ani de luptă divizată: Coreea de Nord. aliat al
Chinei și al Rusiei, cu o economic foarte slabă și Coreea de Sud, aliat al S.U.A. sau
altfel spus o Coree dictatorială și săracă, respectiv una prospcră. Relația S.U.A. –
Coreea de Nord se acutizează odată cu instalarea la Casa Albă a lui George W. Bush.
Coreea de Nord reprezintă un punct geostrategic căruia candidatul George W. Bush,
deși fără nicio experiență de politică externă, i-a acordat o atenție deosebită în ambele
campanii electorale. Chiar de la începutul activității sale, George W. Bush a refuzat
să continue linia de politică externă trasată de predecesorul său, Bill Clinton, în relația
cu statul nord-coreean . În acest sens, Bush nu este la fel de încrezător în cuvintele
47 Tae-Hwan Kwak, Seung Ho-Joo, Thc United States and the Korcan Peninsula in thc 21" Century,
Burlinb'10n, 2006, p. 1.
4R Wonmo Dong, The Two Koreas and the United States: lssues of Peace, Security and Economic
Coopcrat ion, Editura M.E. Sharpe, 2000, p. 50.
49 Între 600.000 și 1.000.000 de moqi intre 1996 și 1999, conform lui Andrei Lankov, Staying Alive.
Why Korca Will Not Change, in Foreign A.ffairs, Martie/Aprilie 2008.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Politica externă americană după Il septembrie 2001 471
liderului de la Phenian și nici la fel de ezitant în decizii ca Bill Clinton, atitudine ce 1-a
costat pe acesta din unnă în relațiile cu statul nord-coreean5 0•
Principalul măr al discordiei în relație cu statul nord-coreean il reprezintă
programul coreean de inannare nucleară. Prima dovadă clară care arată direcția în
care se vor desfășura discuțiile cu statul nord-coreean o avem după o vizită a lui Kim
Dae Jung51• Cu această ocazie, George W. Bush a afinnat că nu agreează apropierea
celor două Coree (Sunshine policy) și că va lua o atitudine fermă față de ac�unile
Corcci de Nord care nu prezintă foarte mare crcdibilitate5�. îndeosebi datorită liderului
Kim Jong Il.
O criză din octombrie 2002 tensione ază din nou relațiile amcricano-coree ne. O
delegație america.nă aduce dovezi care arată că statul nord-coreean lucra la un
program de îmbunătățire a uraniului diferit fată de programul legat de plutoniu blocat
de Cadrul de Înțelegere. Inițial, nord-cor eenii au susținut că programul de
îmbunătățire al uraniului avea ca scop uzul civil, pentru ca ulterior să nege existența
unui astfel de program. Situația creată obligă administrația prezidențială să oprească
transporturi le de combustibil către Coreea de Nord pe 14 noiembrie 2002 și să
impună unele sancțiuni economice asupra acestui stat care avea deja o economie
dezastruoasă5 3, acțiuni care atrag criticile Marilor Puteri. Atitudinea americană
"inflamează" și mai tare situația, deterrninân du-1 pe Kim Jong Il să se retragă din
Tratatul de Non-Prolif erare, să le interzică accesul inspectorilor de la IAEA și să
reactiveze un reactor capabil să producă suficient plutoniu pentru fabricarea a șase
arme nucleare pc an54• Confiunt area dintre Coreea de Nord și Statele Unite atinge
încă o dată un nivel critic55. Americanii răspund printr-un discurs dur, însă fără să
acționeze concret în nicio direcție, deoarece in această perioadă S.U.A. se pregătea
pentru intervenția în Irak. Totuși, varianta intervenției militare nu a fost exclusă, însă
lipsa de suport internațional și implic area în Afghanistan și lrak nu ofereau cele mai
bune condiții unei eventuale interventii.
În aprilie 2003, Coreea de' Nord, cel mai probabil influențată de forța
intervenției din lrak, acceptă discuțiile multilatcrale, mai întâi cu China, apoi cu
Rusia, Japonia și Coreea de Sud, toate fiind lări care doreau ca statul nord-coreean să
nu dețină anne nucleare. George W. Bush s-a declarat încântat de această inițiativă de
începere a discuțiilor. De-a lungul întâlnirilor, poziția americană a evoluat în jurul
câtorva puncte de interes. Astfel, S.U.A. a refuzat să semneze un tratat de
.<o Zbigniew Brezinski sesizează trei greșeli ale lui Clinton in relațiile cu Coreea de Nord in Zbigniew
Brezinski, Second Chance. Threc Presidcnts and thc Crisis of American Supcrpower, New York,
2007, p. 100.
51 Președinte al Coreei de Sud intre 1997-2003.
'� George W.Bush, John W.Dietrich, The George W.Bush Foreign Policy reader. Presidential �pecches with commen�ry, Editura M.E. Sharpe, 2005, p. 121. . . . · · ,PI B-ul nord coreeanm /999 a repre;;entat cam pah1t procente dm cel sud-coreean. 1ar vemtul pe cap de
locuitor aproximativ opt procente din cel sud-coreean ", Paul Dobrescu, Geopolitici, www.comunicare.ro,
2003, p. 177.
54 George W.Bush, John W.Dietrich, op.cit., p. 122.
55 Selig S.Hanison, Did North Korea Cheat?, în Foreign Affairs, Ianuarie/Februarie 2005.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
472 Mihai Vasiliu
neagres iune, dar a sugerat o fonnă mai puțin oficială de neagresiune56• Inițial,
americanii au afinn at că primele ,,încurajări" vor apărea după o dezannare completă a
Coreei de Nord, pentru ca mai târziu să propună un proces de dezannare pas cu pas.
Apare astfel o dilemă ce avea să caracterizeze negocierile între cele două state între
2002-2005 : înghețarea versus desființarea programului nuclear sau ,,au sau nu nord
coreenii un program de înarmare nucleară?"57• Mul� se temeau că statul nord
coreean nu va fi niciodată de acord cu tennenii americani și că încearcă să câștigc
timp pentru a obține o înțelegere mai bună sau pentru a-și întări arsenalul militar.
O caracteristică a administrației Bush este că, în majoritatea cazurilor de
politică externă, există dezacorduri între membrii săi, însă după cum am afinnat și la
începutul lucrării, opiniile lui George W. Bush prevalează. Fennitatea acestuia diferă
de atitudinea lui Clinton din timpul luării unei decizii de politică externă: ,,Dacă ai fi
venit de pe Marte și nu ai fi știut cine era fiecare, ai fi intrat în conversație fără să Îți
dai seama cine era președintele" 58• O asemenea situație nu poate decât să stâmească
un zâmbet ironic. George W. Bush dorește să fie o mână forte în procesul luării de
decizie în politica externă, chiar dacă de foarte multe ori nu a luat cele mai inspirate
decizii. O parte a politicii sale externe este opusă direcției clintoniene, astfel că mulți
analiști și oameni de presă din Statele Unite au denumit politica proaspă tului
președinte al S.U.A. ,,abc policy orientation anything but Clinton". Dorința lui
George W. Bush la momentul instalări i sale în Biroul Oval a fost să restaureze sau
chiar să demoleze filosofia din spatele politicilor președintelui Clinton, atât pe plan
intern, cât și extern. De exemplu, președintele Bush a retras S.U.A., ambele inițiative
ale lui Clinton. În ceea ce privește Coreea de Nord, administrația Clinton a încercat să
contrabalanseze amenințarea nucleară crescândă cu negocieri așezate, atitudine
considerată mai potrivită decât negocieri dure sau o reacție militară. În 1993, S.U.A.
au fost la un pas de o intervenție militară în Coreea de Nord, însă Phenianul s-a
angajat să "înghețe" programul nuclear în schimbul furnizării de către americani a
unor ajutoare substan�ale în petrol și alimente, precum și a unui suport pentru
construirea a două mici reactoare nucleare care să asigure curentul electric în Coreea
de Nord. Acesta alcătuiește așa-numitul "Cadru de Înțelegere" ("Thc Agreed
Framework") semnat de fostul președinte Bill Clinton în 1994. Astfel, din 1994 până
când a îndeplinit cele două mandate, Cadrul de Înțelegere a fost centru politicii către
Coreea de Nord, opțiune neîmpărt ășită de George W. Bush59•
Revenind însă la diferențele de opinii dintre factorii cheie ai administrației
Bush în deciziile de politică externă, putem exemplifica această stare de fapt prin mai
multe situații. Secretarul de Stat Colin Powell și adjunctul său Richard Armitage erau
bine cunoscuți pentru practicile lor preferate în situații asemenea celei coreene, fiind
%Ibidem.
57 Tae-Hwan Kwak, SeWlg Ho-Joo, op.cit., p. 118.
58 David Jochanan Rothkopf, Running the World: The lnside Story of the National Security Council
and the Architects of American Power, Editwa PublicAffain;, 2005, p. 322
59 Sharon Richardson, Perspectives U.S. Policy toward North Korea. Stalemate or ckeckmate?,
Editura Lexington Books, 2005, p. 114.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Politica externă americană după Il septembrie 2001 473
în favoarea inițiativelor diplomatice moderate pentru a rezolva această criză60• Pe de
altă parte, Cheney, Rumsfeld și adjunctul acestuia, Paul Wolfowitz erau în favoarea
unei abordări mai dure a acestei probleme: ,,Am fost însărcinat de președinte să nu
negociez cu niciuna din tiraniile acestei lumi. Noi nu negociem cu răul, îl Învingem.",
ar fi afirmat Dick Cheney într-un cadru restrâns. Aceștia din urmă considerau că în
Republica Democrată Coreea nu se putea avea încredere în cadrul unui alt Cadru de
Înțelegere6 1• Mai mult decât atât, spre deosebire de prima "tabără" menționată,
considerau că era un lucru benefic pentru rezolvarea crizei în favoarea S.U.A. să se
câștige cât mai mult timp, datorită existenței posibilității WlUi eventual colaps al
regimului nord-coreean datorită prcsiw1ii exercitate.
Mai există un aspect care trebuie luat în considerare atunci când vorbim despre
interesele Statelor Unite în relațiile cu statul coreean. Coreea de Nord, deși un stat
foarte mic, lipsit de resurse naturale de o deosebită importanță62 și cu un Pm cât
capitalul unei firme de mărime medie din S.U.A, poate juca, în mod indirect și un rol
foarte important în strategia americană pc continentul asiatic. Prin Coreea de Nord, în
mod indirect, S.U.A. doreau și puteau să pună pr esiune politico-mil itară asupra
aliaților Coreea de Sud și Japonia, precum și asupra clasicilor rivali China și Rusia.
În perioada în care George W. Bush a condus administrația de la Casa Albă,
observăm o schimbare a cursului politicii externe îndreptate spre Coreea de Nord.
Dacă intenția inițială era de a pune Phenianul la zid (includerea în Axa Răului, dar și
,,Revizuirea Situației Nucleare"63) și de a obține orice concesie de la Kim Jong Il,
George W. Bush se vede mai degrabă obligat să pășească înapoi. Cauzele schimbării
de atitudine sunt diverse, de la intervenția pripită în Irak până la urmările uraganului
Katrina. Schimbarea se observă odată cu "Tratativele celor șase"64, acord care scoate
pentru moment Coreea de Nord de pe lista posibilelor ținte militare. Dacă timp de trei
ani de zile, administrația de la Casa Albă a refuzat să discute direct cu cei de la
Phenian și a afirmat că nu se va lăsa șantajată și că nu recompensează
comportamen tele politice urâte, în cele din urmă s-au nevoit să își schimbe tonul și să
accepte extinderea tratativelor cu Phcnianul în cadrul negocierilor celor Șase. Odată
cu semnarea acestui acord pe 15 septembrie 2005, S.U.A. acceptă anumite condiții
considerate anterior ca puțin probabile. Statele Unite promit să nu atace sau să
invadeze Coreea de Nord și să facă eforturi pentru normalizarea relațiilor cu
Phenianul. Înțelegerea mai prevede și unele planuri de "cooperare economică în
domeniul energiei, comerțu lui și invcstițiilor bilaterale sau multilaterale". Coreea de
Nord se angajează însă să abandoneze orice program nuclear militar și să revină la
Tratatul de Non-Prolif erare sub contr olul Agenției Internaționale de Energie
60 Ibidem, p. 116. "1Ibidem.
6� Central lnteligence Agency, The World Factbook, North Korea, http://www.cia.g ov/library/
�ublications/the-world-f actbooklg eo!Vkn.html
'3 Nuclear Posture Review, program lansat la 9 ianuarie 2002, http://www.defenselink.mil/ newsl
newsarticle.a �px?id=43869
h4 S.U.A., China, Japonia, Rusia, Coreea de Nord, Coreea de Sud.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
474 Mihai Vasiliu
Atomică 65, lucru salutat de Mohamed El Baradei 66•
Atitudinea adoptată de George W. Bush a fost ironizată de mulți analiști
politici americani. Mai exact, înțelegerea aceasta nu diferă foarte mult de Cadrul de
înțelegere al lui Bill Clinton din 1994. Adică, statul nord-coreean recapătă petrolul
fwnizat de Coreea de Sud, hrana de la americani și își va normaliza relațiile cu
Washingtonul. Dacă în 2000, Bush și compania au luat în derâdere un comunicat
emis de administrația lui Bill Clinton prin care aceasta se angaja să nu atace Coreea
de Nord, prin înțelegerea semnată, actuala administrație face același lucru67• Asupra
cauzei care a determinat schimbarea de atitudine în problema nord-coreeană ar exista
o explicație logică și relativ simplă. Schimbarea de regim din Irak motivată de
presupusa existență a armelor de distrugere în masă s-a dorit a fi un exemplu care să
pună pe gânduri administrația de la Phenian. Însă situația creată sau mai exact
desfășurarea evenimentelor nu a impresionat Phenianul. Odată ce această variantă nu
a funcționat, S.U.A. au apelat la China pentru a crea presiune asupra statului nord
coreean, însă americanii s-au lovit de refuzul celor de la Beijing care nu au dorit să
destabilizeze echilibrul, și așa fragil, din peninsula coreeană 68• De asemenea, nici
atitudinea dură afișată de George W. Bush în puținele tentative de negociere nu a
reușit decât să tensioneze și mai mult relația dintre cele două state. Certa existență a
arsenalului nuclear în Coreea de Nord în care autoritățile de la Phenian au investit
masiv a obligat S.U.A. să își reorienteze discursul și să evite o confruntare militară.
Ar putea exista totuși și un interes economic în ceea ce privește Coreea de
Nord. Statele Unile au încercat în mod constant să creeze o presiune asupra Peninsulei
Coreene pentru a înlătura alți rivali ca Uniw1ca Europeană, Rusia, Japonia și China,
forțe care concurează cu S.U.A. pentru a acapara Coreea de Nord, cea mai ieftină
piață a muncii din lume, coridor de transporturi precum și o piață neexploatată. De
puținele resurse ale Coreei de Nord a reușit însă să profite China, care a insistat ca
Phenianul să revină la masa tratativelor după ce înainte au refuzat orice blocadă
economică asupra Coreei de Nord. Ca răspuns, Coreea de Nord a permis extinderea
investitiilor chineze în Coreea de Nord, de la 1 milion de dolari în 2003 la 200
milioane de dolari în 2004. Nici Coreea de Sud nu a fost indifcrentă față de guvernul
de la Phenian, președintele sud-coreean Roh Moo-Hyun continuând "Sunshine
Policy", detestată de președintele american George W. Bush, oferind o serie de
concesii economice vecinilor din nord. Măsurile anterior menționate au reușit să
împiedice S.U.A. să izoleze total Coreea de Nord.
Evoluția lucrurilor în Peninsula Coreeană a stârnit disensiuni în cadrul
administrației Bush. "Ulii" de la Pentagon și-au arătat nemulțumirea față de mersul de
rac al administrației Bush. Donald Rumsfeld a criticat ajutorul chinez acordat Coreei
65 International Infmmation Programs, USINFO.STATE.GOV, North Korca Agrees To Abandon Is
Nuclear Weapons Programs, hnp:// usinfo.state.gov./eaoJArchivei2005/Sep/19-210095.html
66 International Atomic Energy Agency, EIBaradei welcomes North Korea's Commitment On
Nuclear Programme. Staff Report, 19 september 2005, http://www.iaea.o rg/NewsCenter/News/
2005/2005/DPRK agreement.html
67 Stan Crock, Bush Dusts ofT Bill's Pyongyang Playbook, în Business Week, 20 septembrie 2005.
6H ldem
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Politica externă americană după Il septembrie 2001 475
de Nord și a cerut Phenianului să creeze presiune asupra Phenianului, iar Dick
Cheney a calificat Coreea de Nord într-o invitație la CNN ca fiind cea mai mare
problemă a Statelor Unite și 1-a catalogat pe Kim Jong-ll drept "una dintre cele mai
iresponsabile persoane din lume". Dimpotrivă, George W. Bush 1-a numit diplomatic
,,domnul Kim" 69 și a afirmat că, deși are la dispoziție toate opțiunile, va încerca totuși
să dezamorseze această criză pe cale diplomatică.
Cu toate acestea, Coreea de Nord avea să continue testele militare, lansând
chiar de ziua Americii șapte rachete, din care una cu rază lungă, de tip Taepodong,
toate rachetele căzând în Marea Japoniei, fără a activa însă sistemul de apărare
antirachetă. Testele nord-coreene determină Casa Albă să condanme tirurile de
rachete, deși se insistă asupra unei rezolvări diplomatice a situației.
Consilierul pentru securitate Națională, Stephen Hadley, a caracterizat
comportamen tul nord-coreean ca fiind "provocator ", însă a precizat că acesta nu
poate reprezenta o amenințare pentru solul american. Hadley aprecia că lansar ea
rachetelor cu rază lungă de acțiune de către Coreea de Nord a avut scopul de a
distrage atenția de la criza nucleară iraniană, admițând însă că este im�sibil de
stabilit exact care sunt adevăratele motive ce au stat la baza acestei lansări7 . Oricum,
acțiunile Corcei nu fac decât să izoleze și mai mult țara și să facă rău locuitorilor ei7 1•
însă un asemenea gest are implicații mult mai adânci pentru jocurile geopolitice
viitoare. Efectuarea unor asemenea teste cu rachete balistice de către Coreea de Nord
poate genera începutul cursei înarmări lor între China și Japonia, ceea ce ar putea duce
la consecințe imprevizibile în întreaga regiune, reprezentând în același timp și o
concurență militară crescândă pentru americani.
Anul 2006 consemnează inițiativa Phenianului de a dezasambla reactorul
nuclear de la Y ongbyon, precum și invitația făcută inspectorilor de la IAEA în zona
respectivă.
Ultimele dialoguri bilaterale americano-nord-coreene consemnează dorința
celor din urmă de a se încheia un acord de pace. Phenianul a anunțat în 28 aprilie
2008 prin intermediul agenției sale de presă72 că dorește semnarea rapidă a unui tratat
de pace oficial cu S.U.A. pentru a pune capăt războiului din Coreea: ,.,Este urgent să
Înlocuim armistițiu/ cu un acord de pace". Tot din aceeași sursă aflăm că "Încheierea
rapidă a unui acord de pace ar permite schimbarea relațiilor de beligeranță dintre
Republica Populară Democratică a Coreei și Statele Unite În relații pașnice, bazate
pe Încredere, pentru a asigura o pace durabilă și stabilitate În Peninsulă ". Războiul
din 1950-1953 nu s-a încheiat cu un tratat de pace, cui doar cu un armistițiu. Procesul
de normalizare a acestei relații depinde de progresele înregistrate de Phenian în
domeniul denucleariză rii, însă Phenianul este acuzat de cei de la Washington că nu a
bq Thc White House, President and President Roh Discuss Strong U.S.-Korean Alliance,
http://www.whitehouse.g ov/ news/releases/ 2005/ll/20051 117.html
70 The White House, Press Bricling on North Korea Missile Launch.
http://www. whitehouse .gov/news/releases/2 006/07 /20060704- l.html
71 The White House, Statcment on North Korea Missile Launch.
http://www.whitehou se.gov/news/releases/2006/07/ 20060704-2.html
n Korean Central News Agency ofDPRK, http://www.kcna.co. jp/index-e.htm
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
476 Mihai Vasiliu
oferit o descriere detaliată a programelor sale înainte de sfărșitul anului 2007, lucru
infirmat de regimul de la Phenian. Dorința de a semna W1 tratat de pace poate veni și
ca urmare a acuzațiilor făcute de cei de la Casa Albă care pe 24 aprilie 2008 au acuzat
statul nord-coreean că ar fi asistat programul nuclear sirian și că reactorul pe care
israelienii 1-au distrus nu avea "scopuri pașnice".
La o primă vedere, rezultatele negocieri lor cu Coreea de Nord SWlt pozitive
pentru Statele Unile. Astfel, după negocierile administrației Bush concretizate prin
închiderea reactorului de Ia Y ongbyon, se întrezărește o Coree de Nord aflată pe
drwnul denucleariz ării. Partea bWlă a acestei situații este că administrația lui George
W. Bush reușește să iasă de sub tiparul de clică neoconservatoare belicoasă. Mai
concret spus, atitudinea dură îmbrățișată la început a fost înlocuită de o diplomație
care în scurt timp a căpătat o dimensiWle multilaterală pe care nu a pierdut-o (încă).
Există însă și o latură negativă. Portretul care transpare după o scurtă analiză a
relațiilor acestor doi actori internaționali este acela al Wlei Case Albe care are
probleme în a dezvolta strategii coerente și viabile pe termen lWlg, tocmai datorită
acestei !abilități în luarea deciziilor. Acest lucru se datorează și faptului că
președintele american, după cum am menționat la începutul lucrării, a câștigat Biroul
Oval f'ară să aibă o doctrină de politică externă foarte clar defmită. Tocmai din această
cauză și nu numai dacă e să considerăm coagularea târzie a administrației pe
probleme de politică externă, dincolo de elementele strategice de bază (scopuri,
mijloace, balanță de putere), deciziile nu au arătat luciditate sau continuitate la nivel
guvernamen tal. Totuși, constatăm o ameliorare a rela�ei americano-nord-coreene.
Rezumată, relația recentă dintre S.U.A. și Coreea de Nord prezintă următoarele
evenimente principale:
• 1994: cele două state semnează un acord prin care Coreea de Nord se angajează
să închidă reactorul nuclear bazat pe plutoniu cu condiția ca S.U.A. să o ajute ă
construiască două reactoare mici, care să producă energie, precum și cu petrol în
valoare de cinci miliarde de dolari. Rela�ile bilaterale din perioada mandatelor lui Bill
Clinton se vor desf'așura în așa-numitul ,,Agreed Framework ".
• Ianuarie 2002: George W. Bush include Coreea de Nord în ,,Axa răului ".
• Octombrie-decembrie 2002: S.U.A. afmnă că Republica Democrată Coreea ar ii
recWloscut că deține arsenal nuclear. S.U.A. oprește orice transport de combustibil
către Coreea de Nord.
• Ianuarie 2003: Coreea de Nord se retrage din Tratatul de Non-prolif erare.
• August 2003: Discuțiile de la Beijing dintre cele șase națiWli eșuează.
• Februarie 2005: Phenianul afirmă că a construit arme nucleare defensive.
• Septembrie 2005: Tratativele celor Șase au succes. Coreea de Nord se arată
dispusă să renw1țe la arsenalul nuclear în schimbul unor garanții de securitate.
• Iulie 2006: Coreea de Nord efectuează teste cu rachete cu rază medie și IWlgă de
acțiWle.
• Iulie 2007: Phenianul decide să închidă principalul reactor nuclear de la
Yongbyon.
• Aprilie 2008: Administrația nord-coreeană dorește semnarea unui tratat de pace
cu S.U.A.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Politica externă americană după Il septembrie 200 1 477
Încotro se va îndrepta relația dintre cele două state nu putem preciza cu
exactitate, în principal din cauza labilității regimului de la Phenian. Cu toate acestea,
considerăm că situa�a economică a Coreei de Nord va detennina regimul comunist al
lui Kirn Jong Il să facă numeroase concesii în anii ce vor urma, indiferent de cel de-al
44-lea președinte care se va instala la Casa Albă. Cert este că această relație este una
cheie in zona Asiei și poate avea implicații geopolitice uriașe în regiune.
La politique etrangere americaine apres 11 septembre 2001 (1)
Resume
Nutre analysc muntre les actions rclevantes dans la politiquc cxteme des Etats-Unis il la suite des
attaques terroristcs de Il scptembrc 2001. On rdppelle. dans ce sens, la doctrine de la gucrre preventive, la
de finition de .,1' Axe du mal" et les relations avec les etats qui le composent, mais egalement l'accentuation
de l'unilateralisme americain, sous l'empire stringeant de la decision politique.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
STUDIUL UNOR RESTURI FAUNISTICE
APARȚINÂND CULTURII CERNEAHOV
DIN SĂPĂTURI EXECUT A TE ÎN SITUL DE LA TRUȘEȘTI
Sergiu Haimovici
Situ) de la Trușești (Botoșani) este binecw1oscut prin așezarea cucuteniană de
pe înălțimea Țugueta. Resturile arheozoologice la care ne referim aparțin în unna
unor săpături executate chiar în hmca râului Jijia, de la baza colinei de la Țugueta de
către arheologii conduși de M. Petrescu-Dâm Oovita, care au lucrat mai mulți ani în
zona respectivă și ne-au fost date nouă spre studiu.
Cultura Cemeahov a aparținut secolului IV p.Chr., trăgându-și numele de la o
așezare din Ucraina și aparține civilizației ce s-a dezvoltat în acest secol ca unnare a
năvălirii goților în SE Europei. Pentru România ea poartă și denumirea de Sântana de
Mureș după situ) din Transilvania, primul cercetat de la noi aparținând acestei culturi.
Zona respectivă aparține fonnațiunii geografice denumită Câmpia Jijiei
Superioare din actualul județ Botoșani iar satul, capitala comunei, respective se
situează către est de municipiul Botoșani și este așezat aproape pe aceeași paralelă cu
acesta, cam cu 25 km spre răsări t. Zona respectivă are o altitudine de sub 200 m iar în
hmca Jijiei găsim mai puțin de 100 de m înălțime. Geologic, putem spune că, peste
sarmațian, sunt așezate straturi din Pleistocen, iar actualmente, acoperămâ ntul este
fonnat din cemoziomuri însă în Lunea Jijiei de către soiuri aluvionare, existând mai
ales culturi agricole și pășuni. Către est se mai găsesc însă, actualmente, petice de
pădure de cvercinee, aparținând deci asociației vegetale Quercetum mixtum în care pe
lângă stej ar apar și carpen, tei, ulm, artar ș.a. cât și arboret.
Resturile găsite nu sunt numeroase și aparțin aproape doar mamiferelor și
dintre ele am putut detennina până la nivel de specie un număr de 1 73 de piese la care
se adaugă și o coastă provenită de la un pește teleostcan ce trăia evident în Jijia.
Marniferele aparțin la 13 specii: cinci domestice și opt sălbatice, și anume: Bas tawils
(taurinele), Ovis aries și Capra hircus ce împreună constituie ovicaprinele, Sus scrC?fa
damesticus (porcinele) și Canis familiaris (câinele), ca domestice, lipsind însă din
șeptel calul, iar dintre sălbatice: Canis lupus (lupul), Vulpes vulpes (vulpea), Meles
meles (bursucul), Patarius putarius (dihorul), Sus scrC?fa ferus (mistrețul), Cervus
elaphus (cerbul), Caprealus caprealus (căpriorul) și Bas primigenius (bourul),
actualmente stins.
Coasta de pește ce aparține unui individ de aproape un kilogram arată că
locuitorii așezării se ocupau și cu pescuitul în râul Jijia, care se executa probabil mai
mult întâmplător, dar trebuie de amintit, de asemenea, că oasele de la pești sunt foarte
fragile și natura nepropice își spune cuvântul. Este sigur că și scoicile erau culese de
către aceștia, dar după cum se vede nici o valvă de Unia nu a fost găsită de noi.
Culesul moluștelor se făcea deci tot întâmplător.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Studiul unor resturi faunistice de la Trușești 479
Unnărind datele ta belului, dar și desfășurătorul în care SW1t trecute resturile
găsite, dintre speciile domestice , taurinele au cele mai multe resturi și anume cam 30
de fragmente, ce ar aparține la șase indivizi. După axele coamelor (tabelul cu
măsurători ), care SW1t relativ IW1gi, s-ar diferenția o femelă și W1 castrat. Se observă,
că oarecum, se prezerva tineretul, și se sacrificau doar maturii. Prin măsurători putem
spW1e că acestea erau de talie mijlocie.
Pe locul al doilea dintre domestice se așează por cinele cu doar doi indivizi. Se
parc că porcul era de talie nu prea mare și sacrificarea sa se executa cam între 1 ,5-2 ani.
Ovicapr inele se găsesc pe locul al treilea și s-a putut pW1e în evidență atât
genul Capra de la care s-a păstrat W1 corn de femelă fragmentar, dar și genul Ovis
reprezentat printr-o tibie la care s-a putut măsura epifiza inferioară, lărgimea acesteia
fiind de 27 mm iar lărgimea suprafeței articulare de 26 mm, aparținând probabil W1ei
femeie de acum matură.
Ultimul loc, între domestice, este ocupat de câine, de la care s-a păstrat doar o
parte a craniului neural care ar aparține W1Ui individ de talie medie spre mare.
Sistematic, face și el parte din gruparea carnivorelor.
Speciile domestice SW1t deci cinci, au 47 de resturi, reprezentate prin 11
indivizi.
Sălbătăc iuni le aparțin la mai multe specii decât cele domestice, și anume la opt
ce au totodată mai multe resturi decât cele aparținând domesticilor, și anume 126
fragmente provenite de la 16 indivizi. S-au pus în evidență relativ multe specii de
camivore, dar resturile acestora SW1t puține, doar câte W1 fragment pentru fiecare, așa
cum arată frecvența acestora. În cantitate mai mare apar artiodactilele, adică speciile
de erbivore care SW1t totdcaW1a mai bogate ca număr de fragmente și indivizi și
anume patru specii: mistrețul, cerbul, căpriorul și bourul, primele două fiind bine
bogate în materialul faunistic avut la dispoziție.
Cerbul este primul ca frecvență față de toate celelalte specii de mamifere, fiind
prezent cu 77 resturi. Facem mențiW1ea că indivizii speciei sunt de talie mare iar
masculii au coarne, ce sunt caduce însă, anual, la începutul primăveri i, ele fiind atW1ci
culese de oameni pentru a le transfonna în diverse artefacte. Datorită acestor fapte, s-a
constatat că în materialul nostru există W1 număr de 53 de fragmente de coarne ale
acestora, toate fiind însă porțiuni mici, rezultate din cioplituri și reprezintă ceea ce a
rămas de la prelucrarea intensivă a acestora; unele au chiar și urme de culoare neagră,
arătând că coarnele au fost trecute prin foc (se știe că pârlind coarnele, acestea devin
mai maleabile și bW1e pentru a fi transfonnate în artefacte). De aceea, putem spW1e că
doar 24 resturi sunt reprezentate la cerb prin părți osoase care ar proveni de la indivizi
evident doborâți și s-ar putea astfel conchide că mistrețul, ce are în total doar 35 de
resturi, ar fi acesta situat pe primul loc, întrecând chiar ușor taurinele domestice. Este
evident că unele dintre coarne, de cerb, puteau să provină și de la masculi vânați, dar
nu am găsit resturi care prin ele ar arăta acest lucru. Nu putem, de asemenea, să
spunem care era raportul între femeie și masculi doborâți sau dacă se prezerva
tineretul, ci doar a arăta că s-a găsit W1 singur rest aparținând W1ui individ tânăr.
Mistrețul are, așa cum am spus, 35 de resturi, fiind bine reprezentat. Este de
talie mare, asemănător cu subspec ia actuală CW1oscută cu numele de Sus scrofa attila,
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
480 Sergiu Haimovici
care aparține Europei centrale și de Est, având totodată și o diferență de mărime
datorită sexului, bine marcată.
Căpriorul se așează pe al treilea loc; s-au găsit coarne de la indivizi maturi și
este posibil că se prezerva tineretul și chiar femel ele.
Urmează bourul cu doar două resturi, acesta fiind cel mai mare și mai masiv
dintre artiodactile. S-a găsit o frumoasă porțiune de mandibulă ce a putut fi și
măsurată. Se știe că actualmente specia este de acum stinsă.
Camivorele sălbatice, așa cum am arătat, sunt reprezentate prin patru specii,
dar fiecare doar cu un singur rest. Toate aceste fragmente au putut fi măsurate.
Lupul este reprezentat prin zona simfizară a unui maxilar inferior, existând
ramul drept și stâng până dincolo de nivelul caninului, iar unul, din aceștia se găsește
în alveolă și a putut fi măsurat.
Vulpea are de asemenea un fragment din rarnul stâng al mandibulei, având un
P4 in situ dar există și alveola lui M1 (camasiera) care s-a măsurat.
Bursucul este reprezentat prin rarnul orizontal stâng tot al mandibulei de la care
lipsește în parte porțiunea sa ascendentă; s-au făcut de asemenea măsurăto ri; aparține
unui individ bătrân cu dentWa foarte roasă.
De la dihor s-a găsit un craniu destul de bine păstrat, lipsind doar o parte a
zigomei drepte. S-au executat și la această specie unele măsurători.
*
A vând în vedere cele arătate mai sus, parcurgând desfășurătorul pe segmente și
specii a resturilor determinate, consultând tabelele cu frecvențe și măsurători, putem
arăta, destul de bine, care era economia animalieră a locuitorilor sitului, dar totodată
să pătrundem și mai profund cu supozițiile noastre privind viața de zi cu zi a
locuitorilor sitului din lunea Jijiei din dreptul Trușeștilor actual.
Este evident că cei ce au constituit civiliza�a Cemeahov, un amestec al
autohton ilor, împreună cu acei ajunși pe aceste meleaguri mai întâi sarmații iar apoi
neamuri german ice, au constituit un tot, ei având o economie destul de evoluată dar și
diversificată existând deja o societate stratificată și având grupe umane cu diverse
componente, necesități și interese.
Economic vorbind credem că din când in când se executa pescuitul în Jijia iar,
de asemenea, vara, culegerea scoicilor și posibil și a melcilor comesti bili. Pentru
necesități culinare se practica totodată, ca o ocupatie de bază, agricultura corelată
implicit cu creșterea specii lor domestice de mamifere, mai întâi taurinele care erau cu
totul polivalente, deservind mai întâi necesitățile de hrană ale oamenilor, dar și de
muncă de diverse tipuri a acestora. Un rol mai mic aveau porcinele, nu numai prin
frecvență ci și prin talie. Ovicaprinele, și ele polivalente, erau însă mult mai slab
reprezentate, ele fiind totodată și animale mai mărunte, ovinele dând nu numai lapte ci
și lâna foarte necesară la !atitudinile noastre pentru a se face o îmbrăcăminte pentru
sezonul rece.
Deci, economia animalieră se sprijinea in mare măsură pe creșterea comutelor
mari reprezentate strict prin taurine.
Este interesant că nu s-au găsit deloc resturi de cal. Oare carnea speciei em
considerată ca spurcată de paleocreș tini, având în vedere perceptele biblice?, acesta
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Studiul unor resturi faunistice de la Trușești 481
ocupând deja totuși un loc bine circumscris în cadrul civilizației Cemeahov. Este
sigur că ecvidele erau crescute de locuitorii sitului, calul reprezentând și el o specie
polivalenlă, acesta fiind totodată mai rapid pentru a satisface necesitățile de cărăușie
decât bovinele, dar și cu totul necesar pentru activitatea războinică și de cucerire .
Nu trebuie deloc neglijată vânătoarea pe de o parte a artiodactilelor, iar pe de
alta parte a carnivorelor sălbatice, acestea din urmă fiind doborâte pe de o parte din
cauza faptului că dijmuiau șeptelul, însă pe de altă parte, pentru a avea la dispoziție
blana lor, de asemenea foarte propice pentru anotimpul rece. În ceea ce privește
artiodactilclc, acestea ofereau nu doar carnea lor-nu poate fi neglijată cota parte a lor
la acoperirea necesităților de hrană a oamenilor- , dar și pielea și chiar oasele acestora
alături de coarnele cervideelor, ce se transformau în artefacte. Dar pentru a le folosi pc
acestea se cerea o grupare specială de oameni, ce se specializaseră în a prelucra părți
ale lor dar totodată, poate și alții, de a le vâna, alături de speciile de carnivore.
A vând în vedere cantitatea de carne pe care o furnizau atât mamiferele
domestice, dar și o parte a sălbăticiunilor, putem, în mare, spune că taurinele, dată
fiind mărimea (volumul lor), acoperă, însă împreună cu porcinele și ovicaprinele,
40% din necesități, iar artiodactilele vânate, aproape 60%, așadar mai mult decât
speciile domestice, arătând importanța mare pe care o avea vânatoarea (adăugând mai
ales și speciile de carnivore necomestibile).
Este evident că prin studiul faunei s-au arătat diferite aspecte ale civilizației
Cemcahov, lucrarea de mai sus fiind prima cu privire la resturile faunistice găsite în
Moldova într-o așezare a acestei culturi. Din aceeași civilizație, s-au studiat
materialele faunistice puse ca ofrandă în mormintele din diverse necropole1• S-a
constatat astfel că ovicaprincle, mai ales ovincle, apăreau în fiuntea specii lor găsite în
cimitire, odată cu scheletele umane, ca frecventă, fiind urmate de găină sau ouăle ei,
ce este de altfel, ca talie, mult mai mică decât comutele mici. S-au găsit în cantitate
foarte mică și alte specii domestice cum ar fi porcinele (mai mari decât ovicaprinele),
dar mai ales taurinele cât și calul (specii de talie mare), alături de moluște (scoici și
cochilii ale unor specii comestibile) și aproape deloc mamifere sălbatice și câine. De
aceea unii cercetătmi au considerat că purtătorii culturii Cemeahov sunt reprezentați
de o populație oarecum nomadă, ce migra împreună cu oile lor. Noi am constatat,
având în vedere studiul resturilor specii lor ce au fost puse ca ofrandă, că frecvența mai
mare sau mai mică a lor nu se datorează importanței acestora pentru om ci mai ales
mărimea lor ca specie. Când murea un om, i se alătura ca ofrandă specii mici ca talie,
ovicaprine și găina (dar și moluște) pentru că, după tipic, se sacrifica o oaie sau o
capră, dar w1eori și o găină, din care se puneau mortului ca ofrandă o cotă parte a ei, și
uneori din ipocrizie, porțiunile necomest ibile ale animalului: partea distală a
membrelor, craniul neural sau visceral, coșul pieptului ș.a., iar porțiunile mai cărnoase
erau folosite la praznicul ce avea loc după depunerea în pământ (sau eventual
incinerare). Nu era aproape deloc cazul de a se folosi ca ofrandă, prin tăiere, cai sau
taurine, ce sunt mari ca talie și mai scumpe economic, neputând fi folosite de către
1 S. Haimovici, O problemA incomplet rezolvati -studiul resturilor animaliere depuse ca ofrandli in
necropole aparfinând Culturii Sântana-Cerneaho\", în ArhMold, XXVIII, 2005, p. 327-334.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
482 Sergiu Haimovici
unii din ei pentru a fi puși ca ofrandă.
Deci, apare clar că frecvența speciilor mari și oarecum mai scumpe este
scăzută în cadrul ofrandelor adăugate celor ce erau depuși în mormânt (sau incinerați ).
La alegerea ofrandei, se afla din plin, chiar dacă oarecum indirect, economia
animalieră, mai ales că uneori tot ritualul se făcea în func�e de posibilită�le celor care
erau apropia� decedat ului-uneori se ajungea până și la ipocrizie la alegerea resturilor
animaliere puse in mormânt. Speciile găsite în așezări au, de aceea, frecvența dictată
de necesilă!ile oamenilor și având îngrădiri față de frecvența lor în economie care era
cu lotul diferită față de speciile depuse ca ofrandă.
De aceea, considerăm că atunci când vrem să eviden!iem caracteristicile
economice dar oarecum și cultuale, a unor culturi trebuie să ne adresăm materialului
arheozoo logic scos la iveală din situri aparținând unor așezări și nu în acelea
provenind din necropo le.
Este interesant să vedem că în zona Trușeștilor, în cadrul culturii Cemeahov din
secolul IV p.Chr., mamiferele sălbatice aveau o pondere chiar mai mare decât cele
domestice iar vânătoarea era o ocupa�e oarecum mai economică decât agricultura și
implicit creșterea speciilor de animale domestice. Amintim, de asemenea, că în
așezarea cucuteniană de la Trușești- Țuguela, raportul între mamiferele domestice și cele
sălbatice ajunseseră oarec um la egalitate 2; credem că acest fapt se datorează ambien lului
neschimbat care pe parcurs ul unor întregi milenii, râul jijia și zona adiacentă ei
rămânând cu o vegetație lemnoasă reprezentată prin păduri de Quercetum mixtum.
Omul nu ajunsese încă să schimbe ambientul iar acest fapt conducea către o climă mai
domoală, mai umedă și mai plăcută decât situația de astăzi.
The Study of some fauna remains of Cerneahov Culture from the diggings in
Trușești Settlement
Summary
Thc study deals with some fauna remains from a site belonging to Cemeahov culture
(IV century p.Chr.).l11e determincd bony material is relativcly rare. being represcnted by a fish
bone and 173 fragments coming from 13 wild and domcsticated mammals.
A morphoscop ic and biometrical study was made, and the frequency for each spccies was
established ( see the frequency and measurements tables). It was certain that the fragments
coming from domesticated spccies are less than the ones coming from the wild species. As usual,
among the domesticated species the bovids (Bas taurus) are the most numerous, followed by the
pigs and the ovicaprines. In this culture necropolis, most of the fragments used to be offered to
deceased people, and are represented by Ovicaprinae and hens. That is why some archaeologists
concluded that the people from Cemeahov culture were nomads and used to breed sheep, which
is not truc. The numerous fragments coming from wild spccies stand for the importance of
hunting. Because oft his, we may say that the environment surrounding the site has not changed
from the Eneolithic, being woody after centuries, in the N century p.Chr .• as in another site from
Trușești belonging to the Copper epoch, the fragments coming from the wild species were
relatively the same in number as the ones coming from the domesticated species.
2 Jdem, L'etude de Ia faune neolitiquc de Trușești. În AȘU/ași, S II, Știinte Naturale, I-VI, f. 2,
1960, p. 355-376 și anexe.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Studiul unor resturi faunistice de la Trușcști 483
Tabelul 1 cu desfășurătorul segmentelor mamiferelor pe specii a resturilor determinate
-o e o ·c " -o ·o: o � � " -= .. "' ·u .. -� ·c 1:! ';; 2 "' e- "' ;; �j � " -= SPECIA " " Q. " " "' -.. � "' E c ·.E "' Q. c � .o � "8 Q. "' E e-"' " "' a "' " c 2 "8 .. "' "' .. "' ·- " " '6 u " E :0 c i: " "" .. E "' "' -"' -c t:: o E :0 .. .. o e u Q. c c Oll o "' ·;: "' .E ·-o J: E "' "' u o " o i= o; c o "' "' c .. u ·;: "' " u "' IX u "-IX " " o " .. " .. .. c > o u � CL. < " � " E ·;;; c ·;;; J: u u "-" ..
u .. o " o � "-"-"-u � �
Bos taunts 2 2 1 1 2 1 5 3 1 2 3 2 3 1 1 30
Ovis aries Il
"ovicaprine .. 1 2 1 416
apra lrirrc11s 1 1 ti
us scro(a dumeslicus 1 () 2 1 10
wri.'i familiaris 1 1
ranislrplls 1 1
V11/pes l'lll pes 1 1
Meles nreles 1 1
P11tosi11s putosi11s 1 1
ll.'i scro{a [ents 1 6 6 2 3 5 6 1 4 1 35
erms elap/ws 53 3 1 3 4 2 3 6 1 1 77
rapreollls capreol11s 5 1 1 1 8
Bos prinrigenius 1 1 2
ești 1 1
TOTAL L__ – 174
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
484 Sergiu Haimovici
Tabelul2
Frecventa specWor de mamifere dupA caracteristicile lor economice
Gruparea Fmgmente Indivizi
nrabs % nrabs %
Mamifere domestice 47 27,16 Il 40,74
Mamifere sălbatice 126 72.84 16 59,26
total 173
TabeiJ
Mamifere. Frecventa resturilor scheletice pe spec6
FRAGMENTE INDIVIZI
SPECIA
Nr. abs. % Nr. abs. %
Bos taurus 30 17,35 6 22,22
O.•is aries 1 1,57
ovicaprines 4 6 2,32 3,46 2 7,40
Capra hierc:us 1 0,57
Sus scrofa domesticus 10 5,79 2 7,40
Canisfamiliaris 1 0,57 1 3,70
C ani.• /up!ts 1 0,57 1 3,70
Vu/pes utlpes 1 0,57 1 3,70
Melesmeles 1 0,57 1 3,70
Prttorhts p!tlorius 1 0,57 1 3,70
Sus scrofafents 35 20,24 5 18.53
CernLI' ekJfJhrLI' 77 44,51 4 14.83
Capreolus capreo/us 8 4,64 2 7,40
Bos primigenius 2 1,16 1 3.70
Total 173 27
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Studiul unor resturi faunistice de la Trușești
Masurii/ori în nun.
Tabel4
Bos tourus și Bos primigenius Tabel cu miisunltori
SEGMENT OSOS/ DIMENSIUNE
CORN
diametru! mare
diametru! mic
circumferinta
indice aplatizare
MA NOI BULA
lung de la vârf la gonion-ventralis
lun� dinti iu�li
lun� molari
lungimeM,
RADIUS
lărgime epifizli superioan'i
lărgime suprafa(ă articulanl
FEMUR
lărgime epifizli inferioară
TIBIA
lărgime epifi7.ă inFerioară
lărgime suprafafă articulanl
CALCANEU
lunl!ime maximă
lăfl!ime maximă
CENTROTARS
l�ime maximă Bostourus
NR
2
2
2
2
1
1
1
1
1
2
1
1 485
Bos primigenius
VAR NR VAR
5R;69
45;57
160;200
0,77;0,82
1 525
1 184
1 IlO
1 58
86
77
85
59
50
138;140
44
54
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
486 Sergiu Haimovici
Tabel5
Sus scrofa domesticus și Sus scrofaferus Tabel cu mAsurAtori
Sus scrofa domesticus Sus scrofa ferus
SEGMENT OSOS/ DIMENSIUNE NR VAR NR VAR MEDIA
OMOPLAT
lungime cao articular 2 47;48
lungime suorafalll anicularn 2 37;38
lărgime suprafalll articularii 2 34;34
lărgime min �� 2 33;34
HUMERUS
IArgime epifizJI inferioară 1 40 5 52-57 54,60
lărgime suprafall\ articulam 1 32 5 42-54 45,40
RADIUS
lărgime epifiza superioară 2 38;41
Jiirl!;ime eoifiza inferioară 1 (49)
CUBITUS
lărgime suprafall\ radialli 1 38
COXAL
diametru! acetabulor 3 41-44 42,66
TIBIA
IArgime epifiza inferioară 6 38-{44) 41,33
ASTRAGAL
lungime maximă 1 53
lărgime trochleei inferioare 1 27
CALC AN EU
lungim: maximă 4 93-114 105.(M)
lărgime maximă 4 26-32 30,00
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Studiul unor resturi faunistice de la Trușești 487
Tabel6 Cen•us elllphus și CaprelJius capreolus Tabel cu misunllori
Cervus elllphus Cllpremus capreolus
SEGMENT OSOS/ DIMENSIUNE NR VAR MEDIA NR VAR MEDIA
CORN
diametru! mare pedicel 3 14-25 19,66
diametru! mic pedil-el 3 12-24 111.33
circumfennța pedicel 2 70;113
diametru! mare rozetă 2 35;35
diametru! mic rozetă 2 27;31
circumferința rozetA 1 (101)
MANDIB ULA
IWlg dinti juJ!:llli 1 65
IWlgmolari 1 39
IWlgimeM) 2 35;35 1 16
OMOPLAT
IWlgime cap articular 1 71 1 25
lungime supmfa(a articularâ 1 57 1 23
lărgime supraf allJ wticularâ 1 55 1 21
li!Igime min gat 1 46
HUMERUS
lăr_gi_me epifizJI inferioanl 3 68-72 70,33 1 32
lărJI;ime suprdfată wticularâ 3 58-64 61,66 1 26
RADIUS
lărRime epifizll supenoanl 1 62
llilgime suprafajă wticularâ 1 59
lărgime epifizJI inferioanl 3 53-(63)
CUBITUS
lărgime suprafajă radinlă 2 33;37
inăl!ime olecran 97
TIBIA
lărgime epifizJI supenoarâ 2 88;97
diametru! ant-post superior [ 85
lărgime epifizJI inferioanl 1 55
lărgimc suprafalll articularâ 1 51
ASTRAGAL
IWlgime maxirnă 1 67
lărgime tmchleei inferioare 1 42
METACARP
lărgime epifizJI inferioară 3 48-52 49,66
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
488 Sergiu Haimovici
Tabel7 CanisfamDUuis Tabel cu miisurltori
SEGMENT OSOS/ DIMENSIUNE NR VAR
CRANIU NEURAL
lărgime maximA 1 50
inăl�me maximA 1 42
lărgime condilară 1 34
Tabel 7 bis-strlmoșul câinelui -Canis lup11s Tabel cu mAsurAtori
SEGMENT OSOS/ DIMENSIUNE NR VAR
M,
lungimeM1 1 15
diametru! M, 1 Il
inăllimeM, 1 30
Tabel8 V� v� Tabel cu mAsurAtori
SEGMENT OSOS/ DIMENSIUNE NR VAR
MAXILAR INFERIOR
alveola M1 1 14
Tabel9 Meks meles Tabel cu mAsurAtori
SEGMENT OSOS/ DIMENSIUNE NR VAR
MAXILAR INFERIOR
lungime condilan'l 1 86
lungime din� jugali 1 42
lungime M1 1 15
TabellO P11torius p11torius Tabel cu miisurltori
SEGMENT OSOS/ DIMENSIUNE NR VAR
CRANIU
lungime maximA a craniului 1 66
lungime bazali'l craniu 1 63
lărgime max craniu neural 1 26
lărgime maximA Zy-Zy 1 (41)
lărgime condilară 1 16
înălțime maximA craniu 1 24
lungime din� jugali 1 18
lungime 1" 1 9
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
CRUCILE MORTUARE ȘI TROIȚELE DE LA BERZUNȚI
Pamfil Bilțiu
Localitatea Berzunți este situată în zona centrală a Județului Bacău, în
depresiunea Tazlău-C așin. Ocupația de bază a locuitorilor a constituit-o agricultura,
suprafețele ei mărindu-se ca urmare a defiișărilor de terenuri. A cunoscut o dezvo]tare
și creșterea animalelor, un loc aparte în cadrul ei ocupându-1 păstoritul. Intre
ocupațiile secundare amintim apicultura, vânătoarea, pescuitul și culesul din natură.
Solul așezării, nefiind prea prielnic pentru practicarea unei agriculturi
intensive, în comună s-au dezvoltat meseriile, prelucrarea lemnului deținând o
pondere însemnată . În sat mai activează și astăzi meșteri talentați, specializați în
prelucrarea artistică a lemnului, porțile monumentale, multe la număr, slujindu-ne
drept o dovadă ilustrativă. Gheorghe Ionel Ciocan, Ion V. Ciocan, C. Vasile Nichifor,
Ion Domocoș, Gheorghe A vasiloaie, Nicolai Crăciun, Ștefan Radu, Ștefan Munteanu
alcătuiesc o suită de meșteri realizatori de lucrări monumentale. Alături de porțile
monumentale, care rivalizează ca valoare cu cele din Maramureș, mai putem aminti
coloanele infinite din curtea primăriei, lucrări de certă valoare, realizate de Ion
Domocoș și A vasiloaie Gheorghe, sunt remarcab ili stâlpii de la garduri, stâlpii de la
făntânile cu roată sau cumpănă. Sunt lucrări care alcătuiesc o zestre remarcabilă a
artei populare locale.
Dragostea pentru frumos a meșterilor locali din Ber.lUnți ne este certificată și
de crucile mortuare, aflate în vechiul cimitir din curtea Bisericii Adormirea Maicii
Domnului sau cele din Cimitirul Morcni.
Crucile mortuare de la Berzunți, fără a avea încărcătura artistică a celor din
Maramureș, Buzău, Argeș, Nordul Bucovinei, sunt relevante prin varietate tipologică,
semnele milo-simbolice universale ce alcătuiesc omamentica lor. Nu puține
exempla re sunt remarcab ile prin minuția execuției.
Cel mai vechi tip de cruce, descoperit de cercetări le noastre în Cimitirul
Bisericii Adormirea Maicii Domnului, aparține categoriei de cruci latine, făcând parte
din grupa celor mai răspândite, având brațele tăiate drept, degajate, cu muchiile și ele
drepte. Este un tip de cruce generalizat în toate regiunile locuite de români. Crucea
are brațul de 68 cm, o înălțime de 84 cm, lățimea de 1 O cm și grosimea de 7 cm. Este
datată în 2002. Capetele brațelor sunt decorate cu rozeta din petale de flori, motiv
generalizat în arta noastră populară. Din intenția meșteru lui de a combina motivele și
diversifica ornamen tul, Ia baza brațului vertical descoperim laleaua, simbol al iubirii
veșnice răspândit în arta noastră populară mai ales pc monumentele funerare, prezent
și la alte popoare cum vom vedea mai departe (fig. 1 ).
La meșterii din Berzunți, la care cruceritul nu a fost o meserie, confecționarea
de cruci practicându-se în contextul larg al prelucrări i lemnului, a existat o anume
preferi.J1!ă pentru crucile din grupa celor treflate, de largă răspândire în Transilvania,
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
490 Pamfil Bilțiu
Argeș, Moldova, Gmj, Banat și Ialomița1•
Un exemplar din această grupă are înălțimea de 160 cm, lățimea de 16 și o
grosime de 9 cm. Decorul se rezumă Ia vrejul cu frunza de stejar (fig. 2). Motivul este
și el de largă circulație. Îl întâlnim în toată Transilvania, Gmj, Argeș, Banat și circulă
frecvent în arta �pulară din Maramureș unde poate fi întâlnit în decorul troițelor și
crucilor mortuare2•
Sub aspectul semnificației motivului, trebuie să subliniem că stejarul la unele
popoare este considerat arbore sacru, arbore totemic, cu însușiri magice. Este w1
arbore deosebit de venera! în Bazinul Mării Mediterane. Era considerat arbore axial,
care asigură comunicarea eu cele trei lumi: terestră, subpămân teană și celestă. Îl
întâlnim în Vechiul Testament. Sub stejar ascultă Abraham revelațiile lui Iahve. Este
un simbol al vieții și al morții3.
Un subtip de cruce din grupa celor treflate, datând din 2002, diferă prin tăierea
mai piezișă a brațelor spre locul de intersecție și prin decorul flora), care ne amintește
de cel cult întâln it pe piesele de mobilier clasic care a exercitat o influență asupra artei
populare. Rozeta este și ea incizată mai adânc în decorul de la capetele brațelor (fig.
2/A).
În inventarul de cruci treflate descoperim un tip cu mult mai vechi, cel cu trefla
rotunjită, cu semitreflă la intersecția brațelor, realizată prin săritură. Crucea
neomamentată are înălțimea de 134 cm. Brațul orizontal este de 95 cm. Este datată în
1941 (fig. 3).
În același cimitir al bisericii Adormirea Maicii Domnului întâlnim un tip de
cruce de un interes aparte. Este o cruce treflală virtuală (cu raze la intersecția brațelor),
care figurează razele solare în acord cu funcția solară a crucii. Este un motiv Ia fel de
răspândit, mai ales la crucifixele de la iconostasele bisericilor de lemn din Maramur eș.
Se întâlnește și la troițele din Ialomița4•
Preocuparea pentru decorul mai diversificat al autorului crucilor este evidentă
și rezidă în combinația de motive ale decorului. Alături de vrejul cu floarea soarelui,
situat la capătul de sus al brațului vertical, sub brațul vertical descoperim vrejul cu
frunza de stejar și porumbelul. ·Crucea are înălțimea de !W cm, o lățime de 8 cm. și o
grosime de 4 cm (fig. 4).
În general, floarea simbolizează frumusețea, armonia, renovarea. Floarea
soarelui este un vechi simbol solar care apare frecvent și ca motiv omament al.
Meșterii nu au așezat întâmplător astfel de simboluri. Floarea este și simbolul
sufletului mortului. Numeroase legende și mituri despre flori ne spun că ele sunt
metamorfoze ale sufletelor zeilor, zânelor, eroilor și eroinelor�.
Porumbe lul este și el un motiv mai răspândit în arta noastră populară. Frecvent
îl întâlnim pe crucile vestitului Cimitir Vesel, opera renumitului meșter Stan Ion
1 Doina Petrescu, Troițe din județul Dâmbovița, Târgoviște, 2003, p. 13, 24.
2 Pamfil Bilțiu, Crucile mortuare de la Breb. in Memmia Ethnologica, an VI, nr. 20, iuliddec. 2006, p. 182.
3 !van Evseev, Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, Timișoara, 1998, p. 439-440.
4 Doina Petrescu, op.cit., p. 4-5.
5lbidcm, p. 141.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Crucile mortuare și crucile de la Berzunți 491
Pătraș6• Circulația lui intensă se datorează încreștinării motivului. În creștinism,
porumbelul este pasărea care încarnează Sfăntul Duh și care preia semnificația
mediteraneană a iubirii. La evrei a fost cândva o pasăre totemică. Porumbe lul devine
și un simbol al purității și imortalității sufletului eliberat de păcat și de tot ce este
terestru7•
Vorbind despre combinația de motive, brațul orizontal și capul crucii sunt
decorate cu motivul de largă răspândire "corigăul" (linia frântă) (fig. 4). Combinația
de motive, eleganța cu care ele sunt lucrate conferă crucii o valoare certă.
Dintre tipurile de cruci treflate hibride semnalăm un exemplar cu treflă lobată,
amintindu-nc de vechile stele funerare cu cap humanoid, prezente mai intens pe Valea
Mureșului. Tipul este o combinație între crucea lobată și crucea de Malta, având
brațele tăiate pieziș.
Dacă crucile treflate sunt ceva mai noi, crucea de Malta sau a Cavalerilor
Ioaniți este de o considerab ilă vechime, ea fiind atestată în anul 3000 înainte de
CristosR.
Crucea care prezintă similitudini cu crucea trilobată este decorată cu un motiv,
pe cât de simplu, pe atât de vechi, laleaua (fig. 5).
Laleaua este simbolul iubirii veșnice și perfecte în Persia antică. La turci era
emblema dinastiei Osman-conducători ai imperiului otoman9•
Din categoria crucilor latine de piatră am întâlnit un singur exemplar din grupa
celor cu trunchi, lespede și postament. Cele trei piese componente ale crucii sunt
lucrate separat. Îmbinarea cu trunchiul și fiXarea se fac prin scobitură în capătul de jos
al brațului care se fiXează în ciment.
Crucea, având înălțimea de 145 cm, brațul orizontal de 36 cm, cel vertical de
43 cm și o grosime de 18 cm, este o cruce de familie, dovadă fiind cele două nișe
pentru inscripție care împart printr-o linie-contur, trunchiul în două părți egale de
formă dreptunghiulară. Marginile trunchiului, bine scoase în relief, joacă rolul de
chenar -contur al inscripțiilor. Postamentul crucii are 58 cm, o înălțime și o grosime
de 28 cm. Crucea este lucrată de Gheorghe Ciobanu și reprezintă la rândul ei, un tip
de largă răspândire în arta populară românească (fig. 6).
În Cimitirul Moreni descoperim aplecarea meșterilor locali către crucea cu pui
(multiplicată), care pornește de la intenția meșterului de a-i reduplica func�ile mitico
magice. Răspândirea tipului are la bază semnificația lui religioasă, simbolizând
evlavia" credința întărită a răposatului.
In cadrul categoriilor de cruci cu pui distingem, la Berzunți, două tipuri – cel cu
multiplicare dublă (fig. 9) și cel cu multiplic are triplă. Un subtip, din cadrul categoriei
cu triplă multiplicare, are capetele brațelor tăiate oblic în formă de cub, asemeni
ușorilor de la casele țărănești, cu crestături fie în linie verticală, fie în formă circulară.
Brațele secundare, așezate orizontal, prin care se realizează multiplicarea, se îmbină
� Pamfil Bilțiu, Ion Stan PAtraș și zestrea sa artisticA, Baia Mare, 2008, p. 59-60.
7 [van Evseev, op.cit.. p. 383.
H Jean Chcvalicr, Alain Ghccrbrant, Dicționar de simboluri, voi. 1, București, p. 397.
9 Clare Gibson, Semne și simboluri, Oradea, 1993, p. 124.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
492 Pamfil Bilțiu
precum și cele principale în crest țărănesc, care sunt prinse în cuie de metal (fig. 7).
Crucea face parte din categoria celor comemora tive, amintind de moartea unui grup
de soldați români uciși de armatele rusești în timpul celui de al doilea război mondial.
Crucea are o înălțime ce 148 cm, brațul orizontal de 75 cm, o lățime de 10 cm.
Cel de-al doilea tip, cu triplă multipl icare, are capetele lobate, realizate prin
tăieri circulare și oblice. La intersecția brațelor secunda re întâlnim un decor sumar cu
motivul dintelui de ferăstrău, motiv generalizat în arta noastră populară. Este datată în
1957 și nesemnată (fig. 8).
Din categoria crucilor cu pui din Cimitirul Moreni descoperim și un exemplar
din piatră – gresie -care se găsește în împrejurimi. Este un tip de cruce cu pui,
treflată, atât la capetele brațelor principale, cât și la cele secundare, așezate vertical,
prin care se realizează multiplicarea dublă. Proporți ile crucii nu sunt respectate .
Brațele secundare sunt mai lungi la partea de deasupra brațului orizontal și mai scurte
sub acesta. Examinând exemplarul , am constatat urme de decor care au fost acoperite
cu vopsea pe toată suprafața, destinată conservări i ei.
Dacă crucea este monolită, postamentul este lucrat separat, îmbinarea
realizându-se prin scobitură și fixare cu ciment. Crucea are o înălțime de 82 cm, brațul
orizontal de 80 cm și o lățime de 13 cm. Postamen tul are lățimea de 31 cm, înălțimea
de 42 cm, grosimea de 38 cm, având formă piramidală. Este datată în 1943 (fig. 9).
În Cimitirul Moreni suscită o mare importanță o cruce -troiță care reproduce o
troiță tip pom al vieții, având brațul vertical flancat de două brațe verticale, mai subțiri
și mai scurte, tăiate în trunchiul crucii. Este un tip larg răspândit în Maramureș și
Transilvania, Moldova, Argeș și Ialomița 10• Crucea are brațul orizontal lat și scurt,
decorat prin tăieri în trepte, motiv decorat iv larg răspândit în arta populară
românească și el. Are acoperiș în patru ape din tablă. Brațele orizontale, la mijloc,
sunt și ele tăiate în trepte, imitând semnul crucii, iar capetele brațelor secundare, tăiate
și ele în trepte, descriu romburi. Având funcție solară, rombul este generalizat în arta
noastră populară. La mijloc, sub brațul orizontal, marginile brațului vertical sunt
văluritc. La intersecția brațelor principale descoperim o nișă pentru fotografia
defunctului.
Crucea este decorată pe toate cele trei brațe cu crucea in X, simbol uranian,
care în creștinism este cunoscută și sub denumirea de Crucea Sfăntului Andrei și care
reprezintă și monograma lui Isus, după două litere grecești. Crucea in X este
combinată cu motivul fagurelui, și el de largă răspândire în arta populară românească.
Omamentica este lucrată migălos și cu rafinament, dar este ștearsă de vreme. Este o
cruce -autograf, lucrată de Ion Domocoș (fig. 1 0).
Troițele, situate în diverse puncte ale satului, excepție făcând cea a eroilor din
Cimitirul Moreni, sunt din categoria troițelor-rugă, având reprezentată în relief și
relief plat scena răstignirii. Așa este și cea situată lângă primărie, care are o înălțime
de 196 cm, o lățime de 23 cm și o grosime de 1 O cm. Este o troiță sculptată pc ambele
fețe, datată în 2000, lucrată de către Ion N. Ciocan și Gh. Ionel Ciocan (fig. Il).
Scena răstignirii este sugestivă, plină de prospețime, prin modul cum
10 Doina Petrescu, op.ciL, p. 8, Il, 12, 17, 19.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Crucile mortuare și crucile de la Berzunți 493
soluționează meșterul detaliile anatomice ale persona jului: capul cu nimb, brațele,
membrele inferioare. Modul cum tratează unele detalii (coaste) ne certifică simplitatea
compoziției. Proporți ile sunt respectate riguros. Meșterul știe să redea trăsăturile
persona jului (moartea), precum și tragismul său.
Stâlpii care flanchează brațul orizonta l, precum și capetele brațelor, sunt
decorate cu motive florale in chenar dințat, bine scos in relief, având la capete, ca
decor, fie trilobul care inscrie o rozetă, fie lobul simplu. Sub brațul orizontal, de-o
parte și de alta a persona jului, descoperim torsada, ca motiv decorativ, de largă
răspândire in Maramur eș, Moldova, Gmj.
O troiță, și ea rugă, face parte din categoria celor cu cruci treflate, în care
meșterul dovedește pricepere în redarea scenei răstignirii, stăpânind bine tehnica
reliefului plat. Troița are lobii decorați în torsadă, care circumscrie figuri de heruvimi
sau sfinți (fig. 12).
O altă troiță, cu crucea din categoria celor lobate, este decorată migălos în
relief plat, capetele brațelor, decorate in torsadă; lobii circumscriu figuri de heruvimi.
La picioarele persona jului, un Crist răstignit, descoperim laleaua cu vrejul ca și la
capătul de sus al brațului. Troița este consolidată prin doi stâlpi tăiați oblic în partea de
sus,care flanchează capătul de jos al brațului vertical, amintind de troițele cu molini.
(fig. 13).
O troiță care prezintă un interes aparte este cea a eroilor din Cimitirul Moreni,
creație a meșteru lui Ștefan Radu. Tiparul prezintă izbitoare asemuiri , in privința
decorului și picturii, cu troițele și crucile lucrate la Pietriș – Balș. Probabil meșterul a
vizitat acele locuri și s-a inspirat din creația crucerilor din aceasta localitate din
Oltenia. Structura este și ca asemănătoare cu cele de la Pietriș-Balș 11•
Troița este creată pe o cruce latină, având capătul de sus flancat de două cruci
cu pui, cu acoperiș în patru ape din tablă. Capetele brațului orizontal, asemeni crucilor
din Balș, sw1t legate de un corp în formă de semicerc, simbolizând soarele frânt,
motiv răspândit mai ales în arta populară maramureșeană și care simbolizează
sfârșitul lumii.
În gândirea religioasă, catastrofa fmală va fi prevestită de tot felul de catastrof e
naturale, între care și distrugerea planetelor, așa cum ne sugerează motivele de colind
despre sî arșitul lumii. ,.Sfârșitu atunci afi, 1 Când soare n-a răsări, 1 nici lună pe cer
n-afi. 1 Soarele s-a-mbrăca-n sânje 1 Și lunița-a prinde-a plânje, 1 Valurile mărilor 1
Vor vu� ingrozitor. 1 Vai amar va vui vântu, 1 S-a cutremura pământu " (Săpânța ).
In componența dccorului descoperim rozete simple și rozete închise în romb,
motive uranicne, apoi bulina cu punct, semnificând sîarșitul a toate câte sunt pe lumea
aceasta. La intersec ția brațelor găsim transfigurată crucea, iar la capătul brațului
vet1ical, in partea de jos, întâlnim biserica. Cromatica este alb pe fond roșu.
Motivul bisericii simbolizează imaginea lumii, împărăția aleșilor, microcos
mosul, sufletul omenesc. Ea mai deserrmează și poporul lui Dumnezeu, care ii ține la
sân pe cei drepți (fig. 14).
În curtea Bisericii Adormirea Maicii Dorrmului întâlnim o troiță-fântână,
11 Gheorghe Aldea, Sculptură popularA românească, BucW"ești, 19%, p. 197-198.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
494 Pamfil Bilțiu
destinată pomenii cu apă, datină răspândită în folclorul românesc. Ea ne amintește de
terfeloagele amplasate la hotar, care ofereau apă drept pomană trecătorilor.
Troița este din piatră și îndeplinea și rosturi comemorati ve, dovadă fiind cele
trei nișe săpate adânc în piatră, cea de sus trapezoidală, celelalte două dreptunghiulare,
marginile nișelor, bine scoase în relief prin escavarea unui strat de piatră, slujesc drept
chenare -contur ale inscripțiilor. Este o troiță cu cruce latină, cu un soclu din beton de
fonnă pătrată în partea de jos. Soclul median este unul lespede, având în partea de sus
fonnă trapezoidală. Este datată in 1928. Crucea are o înălțime de 42 cm, soclul
median 144 cm și o lățime de 32 cm., soclul de la bază are lățimea de 43 cm și o
înălțime de 97 cm (Fig. 15).
Crucile și troițele de la Berzunti nu numai că ne argumentează o tradiție a
prelucrări i lemnului și pietrei, dar alcătuiesc și o zestre artistică, care ne dovedește că
meșterii populari locali perpetuează și astăzi tipare și modele tradiționale, asigurând
astfel drumul tradiției către viitorime.
Fotografiile sunt realizate de autor.
Desene: Maria Bilțiu
Des croix funeraires et votives du Benunți
Resumme
Dans cct etude l'auteur analyse des typcs de croix funeraires qui existe sur le tcnitoire
de conunune de Berzunți, dep. De Bacău. On analyse aussi des croix qui sont dooiees des heros
et celle votives.
Des croix funeraires et votives, confectionnees de maîtres en bois ou en pierre, sont
veritables tresors d'arte populaire de departament de Bacău.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Crucile mortuare și crucile de la Berzunți 495
Fig. 1 Fig. 2
Fig. 2/A Fig. 3
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
496 Pamfil Bilțiu
Fig. 4 Fig. 5
Fig. 6 Fig. 7
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Crucile mortuare și crucile de la Berzunți 497
Fig. 8 Fig. 9
Fig. 10
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
498 Pamfil Bilțiu
Fig . .Il
Fig. 12 Fig. 13
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Carpica Xxxvii 2008 [563763] (ID: 700006)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.