Condsiderații generale privind eficien tizarea parametrilor tehnologici de cultivare în condiții ecologice a [632281]

Condsiderații generale privind eficien tizarea parametrilor tehnologici de cultivare în condiții ecologice a
lavandei

13

INTRODUCERE
INTRODUCTION
Plantele medicinale și aromatice, precum și lavanda, au fost cunoscute și utilizate din
timpuri străvechi. Cunoștințele și utilizăriile despre aceste plante au fost transmise din generație
în generație.
Trecând de la producția v egetală la produsul final utilizat de public, sunt implicate multe
științe . Astăzi există un interes din ce în ce mai mare pentru industria speciei Lavandula
angustifolia Mill., dar este recunoscută și în mediul academic, științele sănătății și cosmetică. Tot
mai mulți fermieri aleg să cultive această plantă ( Lavandula angustifolia ), deoarece este o plantă
care nu necesită multă îngrijire , atenție, dar în același timp este o cultură profitabilă . De asemenea,
lavanda a re o utilizare foarte variată î n domeniu l florilor ornamentale fiind folosită în diferiete
buchete sau aranjamente florale, dar și în designul peisager, a medicinii, cosmeticii, arta culin ară,
dar și împotriva unor dăunători.
Utilizarea lavandei este diversificată, dar în același timp se pot fa ce multe cercetări privind
diferite aspecte: fiecare studiu oferă o privire detaliată asupra plantei, dar nu poate cuprinde chiar
toate aspectele, deoarece genul Lavandula are peste 39 de specii , hibrizi și multe cultivaruri, și
foarte multe utilizări.
În tematica de cercetare abordată s -a optat pentru unele cercetări privind unele aspecte
legate de tehnologi a de înmulțire și cultivare în condiții ecologice a speciei Lavandula angustifolia
Mill.

Zsolt Szekely -Varga

14

Partea I – STADIUL ACTUAL AL
CUNOAȘTERII
Part I – PRESENT STATE OF
KNOWLEDGE

Condsiderații generale privind eficientizarea parametrilor tehnologici de cultivare în condiții ecologice a
lavandei

15

Zsolt Szekely -Varga

16

1. Considerații generale privind genul Lavandula
1. General considerations regarding genus Lavandula
1.1. Originea și istoricul lavandei
1.1. Origin and history of lavender

Lavanda, o plant ă, care a fost utilizată de peste 2000 de ani, egiptenii au folosit -o pentru
procesul de mumificare, în piramide s -au găsit reziduri de ulei esențial de lavandă în vasele
decoratice. De asemenea , egiptenii și -au parfumat pielea cu uleiuri de lavandă.
Den umirea botanică Lavandula a fost atribuit de către Linnaeus . Numele genului derivă din
termenul latin ”lavare” – a spăla și face referire la întrebuințările cosmetice ale plantei (TOMA,
2009). Denumirea engleză „ lavender” , vine de la verbul derivat lavare , care înseamnă „a spăla” și
se datorează faptului că în antich itate lavanda a fost utilizată pentru parfumarea apei de îmbăiere.
În Egiptul antic a fost utilizat ca parfum și ca ingredient esențial pentru tămâie, lavanda a
fost ingredientul preferat în bă ile de plante medicinale a grecii lor și romanii lor (MCCOY , 1999 ).
Genul Lavandula a fost printre primele plante cunoscute și utilizate de botanici din
timpurile străvechi, pentru prima dată a fost menționată în sc rierile grecului Theophratus în anii
370 – 285 î. Hr., genul fiind foarte frecvent menționată în cărțile de botanică sau plante
medicinale .
Lavanda a fost menționată și utilizată ca o plantă vindecătoare pentru prima dată de
Dioscorides în anii 40 -90 d. Hr. Lavanda utilizată de Dioscorides creșt e pe insula Stoechades ,
acuma cunoscut sub numele de Hyères (un oraș din Franța, situat în regiunea Provence -Alpi –
Coasta de Azur) probabil și numele de Lavandula stoechas provine de la numele oraș ului (LIS –
BALCHIN, 2004) .
Johan Daniel Lundmark a publicat în anul 1780 o monografie intitulat De Lavandula , unde a
enumerat cinci specii și opt varietăți . A doua monografie a fost publicat în anul 1826 de Gingins de
la Sarraz, cu titlul Histoire Naturelle des Lavandes (Fig. 1.1) . Monografia a enumerat doisprezec e
specii de lavandă, fiecare specie cu decrierea, așezarea geografică, proprietățiile și utilizarea lor. A
treia monografie despre genul Lavandula, intitulat A taxonomic study of the genus Lavandula a fost
publicată de D. A. Chaytor (după Manley) în anul 1 937. Au fost descrise un număr de specii și
varietăți noi care în total a dat numărul de douăzeci și opt de specii de lavandă. A.G. Miller (1985 )
a descris cinci specii noi de lavandă nat ive din Peninsula Iberică , printre care și specia Lavandula
angustifo lia. Maria Lis -Balchin a publicat în anul 2002 cartea intitulat ă Lavender: The Genus
Lavandula , în care ne este explicată tehnologia de cultivare a lavandei pentru extracția de uleiuri
esențiale de lavandă, până la utilizarea acestora (UPSON, 2004) .

Condsiderații generale privind eficientizarea parametrilor tehnologici de cultivare în condiții ecologice a
lavandei

17
În mo mentul de față cea mai nouă carte despre lavandă este publicată de botanistul Tim
Upson, 2004 intitulată The genus Lavandula , acesta descriind 39 de specii cu hibrizii lor și aproape
400 de cultivaruri.
În limba română, în momentul de față sunt foarte p uține cărți disponibile despre lavandă. În
eu am gasit 2005 în România, s -a publicat cartea intitulată Lavanda și uleiul de lavandă al lui
Ștefan Manea, un ghid despre utilizarea uleiurilor volatile .

Fig. 1.1. Histoire Naturelle des Lavandes monografie despre genul Lavandula
Sursa: www.plantillustrations.org
Fig. 1. 1. . Histoire Naturelle des Lavandes Monograph about the genus Lavandula
Source: www.plantil lustrations.org

În studi ile realizat e de unii cercetători se afirmă faptul că genul Lavandula este originar din
jurul Mării Mediteriane, sudul Europei către Africa de Nord și Est și țările din Orientul Mijlociu
către sud -vest Asia și sud -estul Indiei (KOULIVAND et. al, 2013; ( LAMBARDI et. al , 2013;
MOKHTARZADEH, 2011) . Distribuția geografică a lavandei se întinde de la Insulele Canarii,
Insulele Cape Verde și Madeira, Bazinul Mediteranean, Nordul Africii, sud – vestul Asiei, Peninsula
Arabica și Africa tropicală din nord – est (LIS-BALCHIN , 200 4).
RODICA VÂRBAN și DAN IOAN VÂRBAN (2017), precizează faptul că în Franța, Spania,
Italia, Africa de Nord lavanda are o creștere spontană până la altitudinea de 1500 – 1800 m, însă
este și cultivată pe scară largă.

Zsolt Szekely -Varga

18
1.2. Istoricul agriculturii ecologice
1.2. History of organic farming

Din cele mai vechi timpuri intervenția artificială umană, are cel mai mare impact asupra
ecosistemelor naturale și a fecteză ecosiste mul plantelor și a animal elor . Aceste intervenții pot fi
de esență biologică, fizică și chimică , omenirea investește în acestea cu scopul de a recolta
producția (GODÓ , 2011 ).
Agricultura ecologică înseamnă, că în timpul producției este interzisă folosirea pesticidelor,
organismelor modificate genetic, fertilizanțiilor chimici, antibioticelor etc. De asemenea, î n etapa
de procesare a alimentelor sunt intersize substanțele chimice sau aditivi alimentari .
1.2.1. Agricultura ecologică în plan mondial
1.2.1. Organic farming worldwide
MATYSIAK et al ., (2016 ) confirmă faptul că industria horticolă afectea ză în mod
semnificativ mediul înconjurător , în mod special cantitățiile mari de apă și îngrășăminte necesare
pentru producția intensivă, acestea pot duce la scurgerea mare de nutrienți în apă.
Terenurile în sine trebuie să fie certificate organic înainte ca produsul care este produs din
acel teren agricol să poată fi certificat, de asemenea. Agricultorii pot începe să vândă produsul lor
ca organic după 2 -3 ani de practicare a agriculturii ecologice, însă certificarea durează mai mulți
de ani. Un produs org anic înseamnă că suntem expuși la mai puț ine toxine și substanțe chimice,
consider ând că aceasta este o situație avantajoasă pentru toți cei implicați. Există studii care chiar
sugerează că există o cantitate crescută de substanțe nutritive benefice conți nute în produsele
cultivate ecologic (everything -lavender.com).
Actualmente intensificarea și extinderea agriculturii moderne se numără printre cei mai
mari amenințări la adresa biodiversității la nivel mondial. Principiile agriculturii ecologice sunt:
solul viu; cultura nutrițională; gestionarea gunoiului, a nămolurilor și a reziduurilor organice;
respectarea asolamentelor pentru sisteme organice; gestionarea buruienilor; controlul
dăunătorilor și bolilor; și creșterea animalelor ( LAMPKIN , 1990).
TILMAN et. al , (2001) afirmă că î n următorii 50 de ani, expansiunea globală agricolă
amenință să influențeze biodiversitatea în întreaga lume, la o scară fără precedent care să
rivalizeze schimbările climatice ce au loc în Europa .
În ul timul trimestru al secolul ui al XX -lea, în Europa au fost raportate scăderi dramatice a
multor specii, asociată cu expansiunea industriei horticole moderne, ceea ce a dus la o preocupare
tot mai mare cu privire la durabilitatea practicilor agricole actuale intensive ( HOLE et al ., 2005).
De mai mult de 20 de ani, politicile europene pentru agricultura ecologică au fost dezvoltate
pe mai multe domenii niveluri. Primul sistem specific vizat agriculturii ecologice a fost introdus în
Danemarca în 1987, urmată în scurt timp de alte țări (SANDERS et al ., 2011).

Condsiderații generale privind eficientizarea parametrilor tehnologici de cultivare în condiții ecologice a
lavandei

19
1.2.2. Agricultura ecologică în România
1.2.2. Organic farming in Romania
Agricultura ecologică în România pe zi ce trece are o evoluție însemnată în fața agriculturii
moderne (intensive) , deoarece această creștere este susținută ș i de consumatori, care devin tot
mai responsabili și interesați de ce mănâncă și de sănătatea lor.
„Agricultură ecologică”, termen protejat și atribuit de U.E României pentru definirea
acestui sistem de agricultură și este similar cu termenii ,,agricult ură organică” sau ,,agricultură
biologică” utilizați în alte state membre (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rural e).
Rolul sistemului de agricultură ecologică este de a produce hrană mai curată, mai potrivită
metabolismului uman, în deplină corelați e cu conservarea și dezvoltarea mediului. Unul dintre
principalele scopuri ale agriculturii ecologice este producerea de produse agroalimentare
proaspete și autentice, care să respecte factorii naturali și de mediu. ”
De apreciat că ș i în țara noastr ă sunt fermieri, care produc lavandă în sistem ecologic cum
ar fi, firma Levantica , care în anul 2015 a primit Certificat de cultură ecologică de lavandă, firma
Eco-lavande Ocna – Mureș etc.
1.3. Încadrarea sistematică și descrierea morfologică
1.3. Systematic botany and morphological description
1.3.1. Încadrarea sistematică
1.3.1. Systematic description

Genul Lavandula, aparține tribul ui Lavanduleae , subfamili ei Nepetoideae , este o specie de
plante cu flori din familia mentei Lamiaceae , oridinul Lamiales , subclasa Asteridae , clasa
Magnoliopsida , încrengătura Magnoliophyta , regnul Plantae (Fig. 1.2) . Genul include plante anuale,
plante erbacee , subarbuști și arbuști mici ( PICCAGLIA et. al., 1993).
În cadrul subfamiliei Nepetoideae un număr de triburi sunt re cunoscute și lavandula este în
prezent tratată ca un grup distinct și izolat, tribul Lavanduleae (LIS-BALCHIN , 200 4).
Dintre speciile de Lavandula mai frecvent întâlnite în parcuri și grădini sunt speciile
Lavandula angustifolia Mill. (syn. L. officinali s Chaix., L. vera DC., L. spica L.) și Lavandula stoechas
L. (TOMA, 2009).
Denumiri populare folosite în România menționăm : levănțică, lavandă, aspic, spichinat,
levant. Denumiri populare în alte limbi: Lavender în limba engleză , Lavand ule în limba france ză,
Lavanda în limba italiană, Lavendel în limba germană, Levendula în limba maghiară.

Zsolt Szekely -Varga

20

Fig. 1.2. Clasificarea științifică a genului Lavand ula
Sursa: Original
Fig. 1.2. Scientific classification of Lavan dula genus
Source: Origina l

Conform studiilor efectuate de către BUTNARAȘ (2016) și NEMEȘ (2017) genul Lavandula
se împarte în șase secțiuni (Tabelul 1.1.) : secțiunea Lavandula , fosta Spica, este cea mai mare
secțiune , plantele sunt originale din regiunea mediteraneană, mai mult din Franța , acesta cuprinde
și specia Lavandula angustifolia Mill.; secțiunea Dentata originală din teritorile limitrofe a mării
Mediterane, până la Arabia Saudită; secțiunea Stoechas provenind din regiunea m editeraneană;
secțiunea Pterostoechas regiunile limitrofe fiind Africa de Nord și Micronesia; secțiuea Subnuda
originare Africa tropicală și Sudul Arabiei; secțiunea Chaetostachys provenind din Sudul și Centrul
Indiei. Conform altor studii (www.downderry -nursery.co.uk ) genul Lavandula este împărțit în opt
secțiuni, șase fiind enumerate mai sus și încă două secțiuni Hasikensis , fiind originare din Iran și
Oman și secțiunea Sabaudia, care fiind nativ din Arabia Saudită, Yemen, Egipt și Eritreea.

Regn: Plantae
Clasă: Magnoliopsida
Ordin: Lamiales
Familie: Lamiaceae
Subfamilie: Nepetoideae Încrengătură: Magnoliophyta
Subclasă: Aster idae
Trib: Lavanduleae
Gen: Lavandula

Condsiderații generale privind eficientizarea parametrilor tehnologici de cultivare în condiții ecologice a
lavandei

21
Tabelul 1.1.
Table 1. 1.
Secțiunile genului Lavandula
Sections of genus Lavandula
Secțiune
Section Specie
Species Hibrizii
Hybrids
Lavandula L. angustifolia Mill. ; L. lanata Boiss. ;
L. latifolia Medik L. x intermedia Emeric. ex Loisel.; L.
lanata Boiss. x L. angu stifolia Mill.
Dentata L. dentata var. dentata ; L. dentata
var. candicans –
Stoechas L. stoechas subsp. stoechas ; L.
stoechas subsp. pedunculata ; L.
stoechas subsp. sampaiana; L.
stoechas subsp. lusitanica; L. stoechas
subsp.luisieri; L. stoechas
subsp.a tlantica; L. stoechas subsp.
maderensis; L. stoechas subsp.
cariensis; L. viridis L. viridis x L. stoechas
Pterostoechas L. multifida; L. canariensis; L. pinnata;
L. buchii; L. minutolii ; L. maroccana;
L. tenuisecta; L. mairei; L. antineae; L.
coronopifol ia; L. pubescens;
L. citriodora –
Subnuda L. subnuda; L. macra;
L. dhofarensis; L. setifera; L. nimmoi;
L. galgalloensis; L. aristibracteata; L.
somaliensis –
Chaetostachys L. gibsonii; L. bipinnate –
Sursa: BUTNARAȘ, 2016, NEMEȘ, 2017, www.downderry -nursery.co.uk
Source: BUTNARAȘ, 2016, NEMEȘ, 2017, www.downderry -nursery.co.uk

Cultivaruri cunoscute și populare :

Fig. 1.3. Lavandula angustifolia ‘Betty’s Blue’
Sursa: www.gardenia.net
Fig. 1.3. Lavandula angustifolia ‘Betty’s Blue’
Source: www.gardenia.net

Zsolt Szekely -Varga

22
Florile au culoarea violet -albastru închis, este o lavandă pitică, mai mult utilizată ca plantă
ornamentală (Fig. 1.3.).

Fig. 1.4. Lavandula angustifolia var. ‘Codreanca’
Sursa: NEMEȘ (2017)
Fig. 1.4. Lavandula angustifolia var. ‘Codreanca’
Source: NEMEȘ (2017)
Cultivarul Codreanca, omologat în 1992 , considerat a fi unul dintre soiurile ce se pretează
foarte bine la condițiile climatice din țara noastră, fiind rezistent la îngheț și având o concentrație
de ulei volatil de 1,40 -1,48% (BUTNARAȘ , 2016 ) (Fig. 1.4.).

Fig. 1.5. Lavandula angustifolia ‘Sevtopolis’
Sursa: butasidelavanda.ro
Fig. 1.5. Lavandula angustifolia ‘Sevtopolis’
Source: butasidelavanda.ro

Condsiderații generale privind eficientizarea parametrilor tehnologici de cultivare în condiții ecologice a
lavandei

23
Cultivarul Sevtopolis (Fig. 1.5.) este originară din Bulgaria. Dintre toate cultivarurile
omologate în Bulgaria lavanda Sevtopolis are cele mai ma ri valori la componentelele chimice de
baza cum ar fi: Lavandulyl acetat, Lavandulo l etc. (www.lavandasevtopolis.eu ).
Alte cultivaruri:
❖ Lavandula angustifolia ‘Folgate’
❖ Lavandula angustifolia ‘Hidcote’
❖ Lavandula angustifolia ‘Melissa Lilac’
❖ Lavandula angu stifolia ‘Blue scent’
1.3.2. D escrierea morf ologică
1.3.2. Morphological description
Lavanda se poate cultiva cu succes în condițiile climatice din România, dar nu este locul
ideal, îi trebuie un sol bine drenat și trebuie să avem mare grijă la iernile fără zăpadă pentru că
totuși este un arbuști medi teranean , planta este sensibilă la înghețuri așa că este recomandat ca
înainte de a veni frigurile să -i construim paturi (mușuroi) înalte, care să ferească planta de îngheț.
Rădăcinile plantelor de lavandă, sunt rădăcini lemnoase, în partea de jos sunt r amificate.
Rădăcinile pătrund în sol la 3 -4 metri pentru a absorbi apa (BERN ÁTH, 2002 ). Rădăcina plantelor
de lavandă este cu multe ramificații, pivotantă, lignificată, rădăcina ajunge până la 2,80 cm
lungime și prin profunzimea sistemului radicular planta își oferă o rezistență sporită la secetă
(BUTNARAȘ, 2016).
Lavanda este un arbu st, semiarbu st peren, cu durată mare de viață până la 20 –30 de ani.
Diferitele soiuri de lavandă se disting prin înălțime de la 23 de cm până la 90 de cm (KOULIVAND
et. al, 2013). După SEIDLER -ÀOĪYKOWSKA et al., (2014 ) este un arbust mic, cu ramficații , crește
20-60 de cm înălțime, cu tulpini neregulate și mult divizate (Fig. 1. 6.). Conform studiilor efectuate
de către BUTNARAȘ, (2016); RODICA VÂRBAN și D . I. VÂRBAN, (2017) tu lpina lavandei este înaltă
de 50 -70 de cm, crește în tufe dese, formează o tufă semiglobuloasă sau piramidală în funcție de
soi, proveniență. În anii cu condiții ecologice bune, generează în același an ramificații florale , adică
o a doua recoltă, acest a este un fenomen nedorit de cultivatori, pentru că se reduce recolta din
anul următor (BUTNARAȘ, 2016).
Frunzele lavandei sunt opuse, lanceolate, în formă liniară sau în formă de lance, păroase,
lungime frunzelor în medie este între 5 – 7 cm și lățimea într e 0,8 – 1 cm, cu colorit general verde –
cenușiu (SEIDLER -ÀOĪYKOWSKA et al., 2014; BERN ÁTH, 2002; BUTNARAȘ, 2016 ). NEMEȘ (2017)
prezintă o varietate de forme ale frunzelor: întregi sau sectate, sesile sau pețiolate, dispuse opus și
decusat (încrucișat, în p erechi successive), pe tulpină și nu sunt caduce.
Deși, frunzele și florile produc ulei esențial, numai uleiul esențial provenit de la
inflorescențe este de valoare comercială, deoarece florile produc mult mai ulei esențial decât
frunzele. Uleiurile obți nute d in flori sunt mai bogate în compușii, cum ar fi linalool și acetat de
linalil și au cantități mai mici de compuși nedoriți, cum ar fi camforul (LAUREN și SOHEIL, 2016).
Florile labiate mici, albastre -violet, sunt așezate în inflorescențe spiciforme terminale
susținute de pedunculi lungi, rigizi ( DRAGHIA și CHELARIU, 2011).

Zsolt Szekely -Varga

24

Fig. 1. 6. Ilustrare plante i de lavandă din Histoire Naturelle des Lavandes
Sursa: www.plantillustrations.org
Fig. 1. 6. Illustration of lavender plant from Histoire Naturelle des Lavandes
Source: www.plantil lustrations.org

Florile lavandei ( Lavan dulae flos ) sunt materia primă, care conține uleiul esențial și linalool,
geraniol, cymen, camphene, pinen, cumarin , ca principale componente de ulei, dar conțin, de
asemenea, acizi fenolici (12%) flavonoizi și tanini (ROBU et al ., 2011). Potrivit lui NARTOWSKA
(2012) citat de SEIDLER -AOĪYKOWSKA (2014) inflorescențele de lavandă conțin ulei essențial și
componentele sale : acetat de linalil (40%), linalool (30%), limonen, β-ocimenă, 1,8-cineol, camfor,
α-terpineol, borneol, dar și acizi fenolici, acid ursolic, cumarine, fl avonoide și steroli. BERN ÁTH
(2000) susține faptul că inflorescența de Lavandula angustifolia conține 0,5 până la 3% ulei
esențial, principalele ingrediente fiind acetat de linalil (30-60 %) și linalool (20-50%). Celelalte
componente ale uleiurilor esenția le fiind bomeolul , camfor , geraniol, citronelol etc., cantitatea și
raportul variază în funcție de specie, varietate și regiune. În plus, taninurile, cumarina, flavonoidele
și sterolile sunt acumulate în cantități semnificative când lăstarii inflorescențel e sunt de 20 – 40
cm (Fig. 1. 7.).

Fig. 1. 7. Structura i nflorescențe i de lavandă
Sursa: www.newdirectionsaromatics.com
Fig. 1. 7. Lavender inflorescences structure
Source: www.newdirectionsaromatics.com

Condsiderații generale privind eficientizarea parametrilor tehnologici de cultivare în condiții ecologice a
lavandei

25
Prin cipal ii constituenți ai lavandei sunt : linalool, acetatul de linalil, 1,8 -cineol B -ocimen,
terpinen -4-ol și camfor . Cu toate acestea, nivelul relativ al fiecăruia dintre acești constituenți
variază în diferitele specii (GORJI și GHADIRI, 2002; GORJI, 2003). Inflorescențele sunt de obicei
neramif icate au aproximativ 10 – 25 cm lungime, cu un vârf ascuțit compact , au culoarea
albastru/mov, rareori roz violet (KIRIMER, 2017). Verticilele consta u din inele de 6 -10 flori, mici
de 0,8 cm lungime, cu albastru, tubular și cu un caliciu cu nervuri și coro lă violet -albastră
(SEIDLER -ÀOĪYKOWSKA et al., 2014). Majoritatea uleiului, extras din flori, este conținut în
glandele de pe caliciu (RAEV et al., 1996). Potrivit lui RODICA VÂRBAN și D .I. VÂRBAN (2017)
florile lavandei sunt grupate în inflorescențe spic iforme, compuse din 4 -12 verticile suprapuse, au
un miros plăcut.
Fructele lavandei, cuprinde patru nucule, situa te la baza caliciului persistent de culoare
brună, cenușie până la negru. Semințele lavandei sunt tari, netede, lucioase și sunt acoperite cu o
membră sla b permeabilă, deaceea ele germinează greu și într -o perioadă îndelungată. Sunt foarte
mici, au o formă alungită aproximativ 1 mm grosime și 2 mm lungime ( BUTNARAȘ, 2016; RODICA
VÂRBAN și D . I. VÂRBAN, 2017) (Fig. 1. 8.).

Fig. 1. 8. Semințe de lavandă
Sursa: Original
Fig. 1. 8. Lavender seeds
Source: Original

Pe plan mondial d intre toate speciile de lavandă în cele mai multe locuri se cultivă specia
Lavandula angustifolia și cultivarulile lui: Codreanca, Emilia, Hof 90 . Această specie este c el mai
râspăndită de asemenea și în România, datorită calității uleiului volatil. Compoziția uleiului
esențial de Lavandula angustifolia a fost investigat pe larg datorită interesului său comercial în
industria parfumurilor (săpunuri, parfumuri, parfumuri, loțiuni de piele și alte produse
cosmetice), în aromoterapie (relaxant), în preparate farmaceutice pentru efectele sale terapeutice
ca sedativ, agent spasmolitic, antiviral și antibacterian ( KIM ȘI LEE , 2002). De asemenea , recent s-
a utilizat și în indust ria alimentară ca aromă naturală pentru băuturi, înghețată, bomboane,
produse de cofetărie și gumă de mestecat ( CARLA et al ., 2008).

Zsolt Szekely -Varga

26
1.4. Cerințele ecologice și particularitățiile biologice a lavandei
1.4. Ecological requirements and biological characteris tics of lavender

Există un mare interes pentru îmbunătățirea calității și a randamentului uleiului esențial de
lavandă (HASSIOTIS et al ., 2014). Genele imp licate în biosinteza lavandei, componentele uleiului
esențial sunt țintele cercetătorilor, cu accen tul principal de a îmbunătății calitatea uleiului pentru
nevoi speciale (DEMISSIE et al., 2012). Cererea mondială de ulei esențial de lavandă este în
continuă creștere. În ciuda faptului că crește interesul și importanța comercială a uleiului de
levănțică, nu este clar modul în care factorii de mediu și de dezvoltare ar putea influențează
perioada optimă de recoltare a florilor de lavandă pentru producția de ulei esențial. Mai mult
decât atât, se știe puțin despre interacțiunea dintre expresia genelor cu ca litatea și cantitatea de
ulei de lavandă (HASSIOTIS et al., 2014).
CANTOR (2003) ne precizează faptul că temperatura este factorul de mediu care contribuie
la funcționarea tuturor proceselor vitale ale plantei, la feno fazele de creștere și dezvoltare. Prin
faptul că lavanda este o plantă, semiarbu st de origine sudică specifică zonelor climatice semiaride
și aride, are cerințe termice ridicate (ROMAN et al., 2012). Pentru că este o varietate atât de mare
de cultivaruri de lavanda, unele se pot dezvolta bine în diferitele zone climatice de la frig la
subtropical (RODICA VÂRBAN și D . I. VÂRBAN, 2017; www.nda.agric.za).
Lumina este factorul care influențează atât creșterea cât și dezvoltarea plantelor, nevoia
plantelor față de intensitatea de lumină este influe nțată și de cerințele față de ceilalți factor de
mediu (CANTOR, 2003). Lavanda, f iind o plantă heliofilă are pretenții ridicate față de factorul de
lumină, de aceea este recomandată ca să fie plantată în cel mai însorit loc din grădină (ROMAN et
al., 2012; plant -shop.ro).
BĂLA (2012) ne afirmă faptul că, substratul de cultură, solul este suportul în care plantele
își fixează sistemul radicular și de unde se alimentează cu substanțe nutritive. Lavanda nu are
pretenții ridicate față de factorii de sol, se p oate adapta bine la la orice tip de sol, având o
plasticitate ecologică ridicată, se poate cultiva pe solurile calcaroase din pantele erodate și pe
nisipuri de natură calcaroasă. Dar cel mai mult îi place solurile bine drenate ușoare, nisipoase sau
soluril e abrazive în plin soare. Soarele este factorul esențial pentru frumusețea (strălucirea)
frunzișului (ȘELARU, 2007). Solurile cu fertilitate redusă sunt încă adecvate, pH solurilor ar trebui
să fie între 5,8 – 8,3. Solurile prea umede vor provoca boli, o creștere slabă a plantelor sau chiar
vor ucide planta ( MUSTE, 2004; www.nda.agric.za ). NEMEȘ (2017) precizează faptul că solul
trebuie să fie ameliorat, prin îmbunătățirea texturii și capacității de drenare, înc ât solurile
argiloase grele pot fi corelate p rin adăugare de nisip, cele sodice prin intervenția de gips, solurile
nisipoase pot fi ameliorate prin adaos de argilă și materie organică și cele acide se pot corela prin
adaos de var. Potrivit lui MASON (2014) în climatele mai calde se poate îmbunătății producția de
inflorescențe, printr -un adaos de nisip alb la suprafața solului, care ar avea rolul de a reflecta
căldura și de a reduce apariția buruienilor.
Are o bună capacitate de a se adapta la diferitele condiții de umiditate, are o rezistență
mare l a secetă, fiind o plantă de origine sudică. Lavanda poate avea o producție bună cu
precipitații între 300 – 1400 mm pe an (RODICA VÂRBAN și DAN IOAN VÂRBAN, 2017;
www.nda.agric.za ; ROMAN et al., 2012) .

Condsiderații generale privind eficientizarea parametrilor tehnologici de cultivare în condiții ecologice a
lavandei

27
Lavanda cresc ută la ghivece, necesită udare regulată, de 2 -5 ori pe săptămână. Cele plantate
în grădină, se udă doar în primul an, din al doilea an, rezistă cu bine la secetă, având rădăcină, care
ajung și la 2 – 3 m adâncime. Dar trebuie să avem mare grijă a nu se lăs a apă în farfuriile de sub
ghiveci, deoarece rădăcina plantelor o să încep să se putră zească (plant -shop.ro).
Pentru cultura de lavandă în România, zonele cele mai favorabile sunt sudul și sud -estul,
unde temperatura și luminozitatea este ridicată, trebui e să fie bine protejată de vânturile
puternice, însă se poate cultiva și în alte zone având o adaptibilitate ridicată (RODICA VÂRBAN și
DAN IOAN VÂRBAN, 2017; MUSTE, 2004; ROMAN et al ., 2012) .
1.5. Utilizarea genului Lavandula
1.5. The use of genus Lavand ula

„Cunoașterea florilor a constituit întotdeauna o dorință și o preocupare plăcută a acelora ce
iubesc natura. Identificarea plantelor din natură a izvorât și dintr -o necesitate practică, m ulte din
ele fiind utile omului ” (TODOR, 1968) .
„În afară de tradiție, noi mai avem un lucru important: o floră medicinală în special cea
carpatină, cea mai puțin poluată din Europa, iar plantele medicinale și aromatice din culturi au
suferit mult mai puțin decât în alte țări efectul chimizării cu îngrășăminte artif iciale cu pesticide,
fungicide etc. Deci, avem șansa de a oferi celor sănătoși și bolnavi plante și produse fitoterapeutice
de cea mai bună calitate ” (BOJOR și ALEXAN, 1994).
KISS (2009) ne atrage atenția, ca lavanda nu numai că este o plantă atractivă, d ar și mirosul
ei este fantastic. Datorită mirosului și efectelor sale până în zilele noastre este o plantă populară.
ROMAN et al., (2012) ne precizează faptul că lavanda este o plantă importantă decorativă, meliferă
și fitoameliorativă pentru valorificarea solurilor erodate și calcaroase.
Florile și frunzele plantelor de lavandă conțin uleiuri esențiale, dar de cele mai multe ori se
folosesc inflorescențele, pentru că au un conținut mai mare de ulei volatil.
1.5.1. Utilizarea genului Lavandula în scop orn amental
1.5.1. Use of the genus Lavandula for ornamental purposes
Multe plante ornamentale sunt alese deoarece au un miros plăcut. Lavanda este preferată
pe scară largă pentru parfumul său plăcut; deși este recoltat ă pe scară largă pentru uleiul de
lavand ă, este plantat ă în mod natural în peisa jele de acasă pentru mirosul său în timp ce înflorește
(homeguides.sfgate.com) . Planta prezintă frunze atrăgătoare, flori frumoase și un parfum
extraordinar.
În scopuri ornamentale lavanda se utilizează pentru amen ajarea grădinilor, borduri și
parcurilor, fiind o plantă nepretețioasă nu necesită multă îngrijire și înfrumusețează grădina prin
florile de culoare albastru -violet . Este utilizată și pentru alee ile de grădină, se poate planta lângă
garduri (Fig. 1. 9.). Este confirmat și faptul că lavanda plantată lângă trandafiri , alungă insectele și
furnicile , astfel nu o să apară afidele care atacă trandafirii.

Zsolt Szekely -Varga

28

Fig. 1. 9. Lavandă cultivată în scop ornamental
Sursa: balconygardenweb.com
Fig. 1 .9. Lavender cultivated for ornamental purposes
Source: balconygardenweb.com

MUSTE (2004), precizează faptul că este folosită și la fabricarea porțelanului ca dizolvant și
fixator de vopsele.
Inflorescențele uscate sunt utilizate în produse de manufactură precum săculeți sau
pernuțe din pânză, care au scop decorativ sau se pot folosi eficient și împotriva moliilor, pentru că
are un parfum persistent, pe care moliile nu îl suportă (Fig. 1. 10.).

Fig. 1. 10. Săculeți cu lavandă
Sursa: lavanda -house.ro
Fig. 1. 10. Lavender bag
Source: lavanda -house.ro

Având culoarea albatru -violet se pretează și ca flori tăiate în formă proaspătă sau uscată în
buchete și aranjamente florale, dând aranjamentelor o frumusețe aparte. Recoltarea lavandei
pentru buchet se face doar când floarea atin ge maturitate deplină, imediat după înflorire (Fig.
1.11.).

Condsiderații generale privind eficientizarea parametrilor tehnologici de cultivare în condiții ecologice a
lavandei

29

Fig. 1. 11. Buchet de lavandă
Sursa: www.etsy.com
Fig. 1. 11. Lavender bouquet
Source: www.etsy.com
1.5.2. Utilizarea genu lui Lavandula în scop medicinal și cosmetic
1.5.2. Use of the genus Lavandula for medicinal and cosmetic purposes
Uleiul esențial de lavanda, un lichid limpede sau incolor, obținut din partea aeria nă a
plantei, are o aromă foarte proaspătă, camforoas ă. Compoziția chimică a uleiului a fost explorată,
dând ca rezultat peste 300 de componente, inclusiv cele cu activitate biologică ridicată (SABARA și
KUNICKA -STYCZYŃSKA, 2009).
Uleiul volatil de lavandă este un aromatizant puternic , folosit în parfumerie și co smetică,
însă are și utilizări medicinale ( RODICA VÂRBAN și DAN IOAN VÂRBAN , 2017), în industria
farmaceutică, are acțiune carminativă, sedativă și cicatrizantă; în cosmetică intră în componența
unor parfumuri, spunuri, creme (MUSTE, 2004). Grigore (2005) precizează faptul că se folosesc
florile ( Flores Lavandulae ), care au un miros plăcut, datorită unui ulei eteric, care formează
principiul activ de bază, dar florile conțin și tanin și un principiu amar.
Cele mai apreciate uleiuri pentru industria de parf umuri și cosmetice sunt cele cu conținut
ridicat în linalool și conținut scăzut în camfor, în timp ce cele mai bogate în camfor sunt utilizate în
principal în aromoterapie și fitoterapie (KALOUSTIAN et al ., 2000).
Printre plantele medicinale și aromatice care au dat naștere la a un interes deosebit în
ultimele decenii este și lavand a (Lavandula angustifolia Mill .). Tendințele medicale actuale sunt
altoite din ce în ce mai mult cu privire la utilizarea tratamentului cu produse farmaceutice
derivate din plan te (fitoterapie) (SZEKELY -VARGA, 2017) .

Medicinală
Uleiurile esențiale de lavandă au fost folosite în medicina alternativă timp de câteva secole.
Compuși volatili care conțin uleiul esențila de levănțică, incluzând linalool și acetatul de linalil, au
prop rietăți terapeutice demonstrate (WORONUK et. al , 2011). În Grecia Antica, lavanda era
utilizată pentru parfumarea apei de îmbăiere, iar în medicina tibetană pentru tratarea
problemelor psihice și în combaterea insomniei.

Zsolt Szekely -Varga

30
Ca plantă medicinală, lavanda a fos t în mod tradițional considerate a avea efecte
antispastice, carminative, diuretice, nervine, stimulente și tonice. Acestea au fost folosite ca un
remediu popular împotriva colici și dureri de cap. Uleiul esențial de lavandă este raportat că are
activitate antiseptică, carminativă și spasmolitică (Tabelul 1.2.) (www.hort.purdue.edu). Extractele
de lavandă în mod tradițional, au fost prescris pentru a trata infertilitatea, infecția, anxietatea și
febra și au fost utilizate ca antidepresive, antispastice, agen ți antiflatuleți, remedii antiemetice și
diuretice (CHU și KEMPER, 2001).
Tabelul 1. 2.
Table 1. 2.
Evidențe științifice pentru utilizări comune/studiate
Scientific Evidence for Common/Studied Uses
Indicații
Indication Gradul de evidență
Evidence grade Siste m de clasificare
Grading system link
Anxietate (aromaterapie) B

A
B
C
D
E Hipnotic/Adormire (aromaterapie) C
Disconfort perineal după naștere C
Spasmolitic (oral) C
Antibiotice C
Cancer C
Sursa: BASCH et al., 2004
Source: BASCH et al., 2004

Potrivit lui ROMAN et al. (2012) uleiul în medicină se utilizează pentru, tulburări digestive,
având acțiune carminativă, antiseptică și cicatrizantă, coleretică, colagogă, sedativă asupra
sistemului nervos.
Cel mai frecvent levănțică este recomandată pentru administrare orală. Cu toate acesta,
este, de asemenea, utilizat în aromoterapie prin inhalare, aromoterapie prin masaj și pentru baie.
Spre deosebire de multe alte uleiuri esențiale folosite în aromoterapie, ulei de lavanda este adesea
aplicat nediluat pe piele (KOULIVAND et al ., 2013).
Studiul lui Jager et al. (1992) a sugerat faptul că uleiurile esențiale și componentele
acestora sunt absorbite rapid prin piele. Linaloolul și acetatul linalil au fost detectate rapid în
plasmă după ap licare locală cu masaj, atingând nivelurile de vârf după aproximativ 19 minute.
Deoarece conținutul de vitamina C este ridicată se poate utiliza cu succes și impotriva
scorbutului (KISS, 2009).
Prin studiul realizat de Adaszyńska et al., (2013), unde s -au comparat uleiuri esențiale de la
cinci varietăți de Lavandula angustifolia, au demonstrat faptul că uleiu rile esențial e de lavanda a u
un efecte puternice împotri va a două bacterii patogenice Staphylococcus aureus și Pseudomonas
aeruginosa .
Extractele obțin ute din frunzele de Lavandula angustifolia Mill . sunt utilizate în medicina
populară iraniană, ca remediu pentru tratarea diferitelor boli inflamatorii. Studii au fost făcute și
despre proprietățiile antiinflamatorii și analgezice ale uleiului esențial ext ras din frunza de
Lavandula angustifolia Mill ., care a fost studiat pe șoareci. Rezultatele studiului a u confirmat
această ipoteză, adică extractele din frunzele de lavandă au proprietăți antiinflamatorii
(HAJHASHEMI et al., 2003).

Condsiderații generale privind eficientizarea parametrilor tehnologici de cultivare în condiții ecologice a
lavandei

31
În studiul realizat de G HELARDINI et al. (1999 ) unde au cercetat activitatea de anestezie
locală a uleiului esențial obținut de la speciei Lavandula angustifolia Mill. Activitatea uleiului
esențial de lavandă a fost comparată cu uleiuri esențiale obținute de la două citrice Citru s
reticulata Blanco și Citrus limon (L.) Burm. , despre care se știe că nu au utilizări medicinale.
Rezultatele au arătat că uleiul esențial obținut de la lavandă posedă activități anestezice locale.
RODICA VÂRBAN și DAN IOAN VÂRBAN (2017) precizează fapt ul că, masajul cu ulei de
lavandă calmează durerile reumatice, baia cu lavandă este calmantă și revigorantă, este
recomandată pacienților cu tonus scăzut.
Calmant al sistemului nervos, tratamentul bolilor de rinichi și ficat, mărește diureza și
secreția bi liară. Potrivit lui GRIGORE (2005) modul de administrare a lavandei este următoarea:
„florile de levănțică se folosesc sub formă de infuzie, având acțiune calmantă asupra sistemului
nervos. În același timp, ceaiul de lev ănțică (Fig. 1. 12.) mărește diureza, secreția biliară, put ând fi
folosit și în amestec cu alte plante în tratamentul bolilor de rinichi și ficat. Infuzia se prepară din
½-1 linguriță de plantă la o cană (100 ml) de apă. Se beau 1 -2 căni pe zi. ” De asemenea , din florile
de lavandă se prepară un oțet aromatic, care se utilizează pentru răceală, stări de febră și gripă.
Este de asemenea , utilizat pentru calmarea copiilor hiperactivi și intră în compoziția țigărilor
antiastmatice (KISS, 2009 ; GRIGORE, 2005).

Fig. 1. 12. Ceai de l evănțică
Surs a: www.kfetele.ro
Fig. 1. 12. Lavender tea
Source: www.kfetele.ro

Un studiu realizat de LIU et al. (2004) despre cât de mult influența performanța cognitivă
parfumul de lavandă și aranjamentele cu flori tăiate. Au fost examinate 34 de femei și 32 de
bărba ți, prin măsurarea performanțelor de a completa sarcini aritmetice. S -a adeverit faptul că
pentru participanții de sex feminin, efectele olfactive ale parfumului lavandă au avut tendința de a
spori viteza calculării și precizia de calcul, efectele vizuale ale aranjamentelor din flori tăiate a
îmbunătățit semnificativ viteza de calcul , pentru participanții de sex masculin, efectele vizuale ale
aranjamentele din flori tăiate au avut tendința de a îmbunătăți precizia de calcul. Tratamentul
olfactiv și vizual, împreună nu au arătat efecte în pozitive pe performanța cognitivă la niciuna
dintre sexe.

Zsolt Szekely -Varga

32
A fost evaluat ă lavanda aromaterapeutică ca o alternativă la hipnoticele convenționale la
patru pacienț i. Orele de somn au fost monitorizate în trei faze timp de două săptămâni. În timpul
fazei I, subiecți și-au continuat hipnoticul actual . Faza II a implicat o perioadă de eliminare . În
timpul fazei III, uleiul de lavandă a fost introdus în dormit orul pacienților printr -un difuzor de
miros. Rezultatele au demonstrat faptul că orele de dormit au fost comparabile cu numărul de ore
dormite în timpul fazei I a procesului , pentru toți cei patru participanți (HARDY et al., 1995, citat
de BASCH et al., 2004) .

Cosmetică
În cosmetică intră în componența a unor parfumuri, să punuri (Fig. 1.1 3.), creme (ROMAN et
al. 2012; MUSTE, 2004; RODICA VÂRBAN și DAN IOAN VÂRBAN, 2017).
Se spune că uleiul de lavandă stimulează creșterea și regenerarea celulară, precum și tonul
pielii. Conține proprietăți antioxidante, care ajută la anti -îmbătrânirea pielii, funcționează bine pe
orice tip de piele și este eficient în tratarea acneelor, dermatitei, eczemei și psoriazisului.
Uleiul are proprietăți antiinflamatorii și antiseptice care pot lupta împotriva bacteriilor care
cauzează acnee și i nflamați. Uleiul are capacitatea de a ușura mâncărimea și de a reduce
simptomele eczemelor. Decongestionează de asemenea zonele iritate pe piele prin adăugarea de
umiditate, accelerând astfel procesul de vindecare.

Fig. 1. 1 3. Săpun de lavandă
Sursa: www .rosebeauty.ro
Fig. 1. 1 3. Lavender soup
Source: www.rosebeauty.ro

Conține antioxidanți puternici care pot lupta împotriva efectelor dăunătoare ale poluanților
asupra pielii. Uleiul de lavandă face ca pielea să fie fermă, deoarece stimulează circulația, ducând
astfel la o aprovizionare adecvată cu oxigen și nutriție celulelor pielii. Acest lucru ajută la
menținerea sănătății celulelor și la stimularea procesului lor de reînnoire.
Ulei de lavanda este extrem de eficient in tratarea c ăderii parului. Acest l ucru se datorează
faptului că vindecă insomnia, stresul, anxietatea și depresia, care sunt cauzele comune ale căderii
părului. Folosirea regulat a acestui ulei ajută la oprirea căderii părului și la îmbunătățirea creșterii
părului prin creșterea circulație i sângelui , se folosește pentru scalpul uscat și reducerea mătreaț ii.

Condsiderații generale privind eficientizarea parametrilor tehnologici de cultivare în condiții ecologice a
lavandei

33
Fiind un puternic antiseptic, uleiul de lavandă este de asemenea folosit pentru înlăturarea
păduchi ilor de pe scalp ( www.stylecraze.com ).

Contr aindicații privind uleiul esențial de lavandă
Lavanda poate crește eficiența medicamentelor, cum ar fi cele legate de tulburări de somn
sau cele prescrise pentru depresie , aceleași recomandări se aplică și pentru medicament ele pentru
tuse sau gripă care in duc somnul, deoarece lavanda stimulează somnolența. Cel mai bine este să
evitați uleiul de lavandă atunci când suferiți o intervenție chirurgicală sau o anestezie.
Nu există suficiente cercetări pentru a demonstra că acest ulei este sigur în orice stadiu a l
sarcinii, deoarece poate acționa ca un relaxant muscular și poate afecta nivelurile hormonale , prin
urmare, femeile însărcinate și cele care alăptează sunt sfătuite să nu utilizeze ulei de lavandă, în
specia l. În ciuda faptului că este considerat în gene ral sigur pentru copii, efectele uleiului de
lavandă asupra hormonilor ar putea fi dăunătoare băieților pre -pubescenți
(www.newdirectionsaromatics.com ).
1.5.3. Utilizarea genului Lavandula în industrial alimentară
1.5.3. Use of the genus Lavandula in the f ood industry
Frunzele și florile de lavandă sunt folosite în regiunile în care planta este nativă ca aromă în
salate, pansamente, deserturi de fructe, jeleuri și vinuri .
Lavanda este utilizată mai ales în bucătăria mediteraneană, fiind un condiment delic at și
rafinat, de asemenea unul versatil, deoarece se poate utiliza la mâncăruri dulci, cât și la cele
picante. Se poate prepara zahăr de lavandă infuzat . Se poate îmbina cu preparate din carne , mai
ales cu carne de vânat, miel și porc. Deși se poate utili za toate părțiile plantei, în arta culinară se
folosește mai ales florile și mugurii. Trebuie folosită cu moderație, deoarece aroma plantei este
puternică. Rămurelele florale de lavandă se folosesc pe post de decor a deserturilor , al înghețatei
(Fig. 1. 1 4.) și a preparatelor din carne ( www.ecovazon.md ).
Deși cele mai multe soiuri de lavandă pot fi folosite în gătit, unele soiuri sunt mai utilizate
pe scară largă, cum ar fi Lavandula angustifolia , "Munstead". Aceste lavande au cel mai dulce
parfum printre toate tipurile de lavandă, care creează aromă în gătit. Frunzele și tulpinile de
plante de lavandă pot fi folosite în scopuri culinare, dar florile, în special, adaugă la mâncare o
aromă subțire dulce, de citrice. Lavanda poate fi folosită pentru a adăuga arome și culori la rețete
culinare, fie în formă proaspătă sau uscată (homeguides.sfgate.com ).

Zsolt Szekely -Varga

34

Fig. 1. 1 4. Înghețată de lavandă
Sursa: thecharmingdetroiter.com
Fig. 1. 1 4. Lavender ice cream
Source: thec harmingdetroiter.com
1.5.4. Importanța economică a genului Lavandula
1.5.4. The economic importance of genus Lavandula
Producția mondială de ulei de lavandă se estimează la circa 300 – 500 t/an, principalele
producător e fiind Franța, Bulgaria, Ucraina, Aus tralia. Australia însă produce uleiuri care se
diferențiază calitativ de lavanda fină franceză, se comercializează sub numele de lavandă rusească,
bulgărească. Începând cu anul 2009 s -a mărit solicitarea uleiului, dat fiind a crescut și prețul de
comercial izare. Uleiul francez se vinde aproximativ la prețul de 30 – 35 €/an, de pe un hectar
cultivat cu lavandă se poate extrage 10 – 25 kg (RODICA VÂRBAN și DAN IOAN VÂRBAN, 2017 ;
BUTNARAȘ, 2016). Floare uscată se vinde a în 2017 în jur de 2 -10 eur o/kg ( butasid elavanda.ro ).
Piața globală a uleiului esențial din l avandă este separată pe baza aplicării în produsele
alimentare , cosmetice și farmaceutice. Segmentul farmaceutic și cosmetic contribuie cu mai mult
de jumătate din cota de piață și se așteaptă să crească într-un ritm semnificativ. Piața este
clasificată în magazine de farmacie și medicamente, magazine de sănătate și frumusețe, comerțul
online și altele (www.zionmarketresearch.com).
Pe baza perspectivelor regionale, piața uleiului esențial de lavandă este segmentată în șapte
regiuni diferite ale lumii: America, America Latină, Europa de Est, Europa de Vest și regiunea Asia –
Pacific, Japonia, Orientul Mijlociu și Africa ( www.futuremarketinsights.com ).
Cerere a tot mai mare a uleiului esențial de lavandă pe piață se datorează eminenței sale
aromate și parfumului. Tendința recentă este că consumatorii se îndreaptă spre produsele care
sunt produse în mod natural, să fie ecologice și să fie benefic e sănăt ății, avâ nd astfel o cerere în.
Piața uleiului de lavandă este cel mai solicitată în produsele de îngrijire a frumuseții și îngrijirea
corpului (www.zionmarketresearch.com ).

Condsiderații generale privind eficientizarea parametrilor tehnologici de cultivare în condiții ecologice a
lavandei

35
Noul trend în a groturismul cu lavandă începe să capete formă, anual sunt ținute festivaluri
de lavandă, care includ turul plantație de lavandă, picnic între florile de lavandă , sunt ținute
workshopuri/seminare despre aromaterapie, se pot culege buchetul de lavandă , aceste atracții
stimulează turi smul regional . Astfel de festivaluri sunt de exemplu: în America la San Antonio,
Illinoi, Washington ( attra.ncat.org ), în Ungaria la Tihany (Fig. 1.1 5).

Fig. 1.1 5. Festival de lavandă în Washington și în Tihany
Sursa: www.olympicpeninsula.org ; levendulafesztival.hu
Fig 1.1 5. Lavender festival in Washington and in Tihany
Source: www.olympicpeninsula.org ; levendulafesztival.hu

Zsolt Szekely -Varga

36
2. Tehnologia de cultivare a lav andei ( Lavandula angustifolia
Mill.)
2. Lavender cultivation technology (Lavandula angustifolia Mill.)
2.1. Înmulțirea lavandei
2.1. Propagation of lavender
Producerea materialului săditor este una din etapele cele mai importante în reușita
culturilor plantelor floricole (CANTOR, 2017). Lavanda se poate înmulții p e cale generativă
(sexuată), prin semințe sau răsad și prin cale vegetativă (asexuată) prin butaș i, despărțirea tufei
sau marcote.
Primele suprafețe cultivate cu lavandă au fost obținu te prin răsaduri obținute din semințe
în Franța între ani i 1870 – 1875, tot în această perioasă de tim p în Proven ce s-au început prime le
înmulțiri p e cale vegetativă prin bută șire.
2.1.1. Înmulțirea generativă a lavandei
2.1.1. Generativ propagation of lavender
Semințele de lavandă din interiorul inflorescenței se pot separa prin scuturare, după ce
inflorescența s -a uscat (www.hgtv.com ).
Lavandă înmulțită pe cale generativă (semințe) se folosește mai mult pentru ameliorarea
plantelor . Deși este mai ieftină acestă înmulțire nu prea se utilizeaz ă în culturile mari, deoarece
faculta tea germinativă este redusă și neconformă. Este mai recomandată înființarea culturilor prin
răsad uri, acesta este practic cea mai răspândită și eficientă metodă de înmulțire (Fig. 2.1.).
Pentru înmulțirea prin semințe se recomandă, ca semințele sa fie îns ămânțate în
substraturi ușoare, să fie acoperite cu un substrat foarte subțire, deoarece au nevoie de lumină la
germinare. Germinare poate dura de la 14 zile până la o lună, este recomandat ca tăvile cu semințe
să fie amplasate într -un loc cald, 21oC este temperatura ideală pentru germinare. Unele cercetări
afirmă faptul că este recomandată înghețarea semințele. Pentru a grăbi germinația lavandei
semințele se pot ține câteva zile și în apă călduță. Substratul trebuie să fie ținut umed până ce apar
primele f runze (gradinadeacasa2.com).
GERASOPOULOS et al. (1999) au investigat influența luminii și a temperaturii asupra
speciei Lavandula stoechas. Semințele au fost incubate la 5, 10, 15, 20, 25, 30 și 35° C și condiții
întuneric și lumină timp de 25 de zile. Se mințele incubate la 5, 30 și 35oC, sub lumină sau
întuneric, nu au germinat. Creșterea germinării a semințelor a fost observată la 10, 15 și 20°C în
condiții de lumină sau întuneric, în timp ce semințele care au fost incubate la 25°C în întuneric au
arătat o germinație maximă de 37,5%. Capacitatea de germinare la 10 °C la lumină a fost
maximizată (96,2%) și a scăzut la 76,2% la o temperatură de in cubație mai ridicată până la 25° C.
Semințele incubate la lumină au germinat mai devreme decât la întuneric, cu ex cepția celor 25°C

Condsiderații generale privind eficientizarea parametrilor tehnologici de cultivare în condiții ecologice a
lavandei

37
la care debutul germinării a avut un timp de întârziere de 5 și 4 zile, respectiv pentru lumină și
întuneric.

Fig. 2.1. Răsaduri de lavandă
Sursa: gradinadeacasa2.com
Fig. 2.1. Lavender seedlings
Source: gradinadeacasa2.com

Șelaru (2007) afirmă că în condiții de 16 -18oC, căldură și umezeală constante, răsărirea
durează 2 -3 săptămâni. Alți cercetători au constat că la L. augustifolia Mill., semințele germinează
la 18 -24oC și cresc la 14 -18oC (DOLE și WILKINS, 1999).
Răsadurile sunt cultivate într -un pat germinativ și este recomandată udarea și înlăturarea
buruienilor în mod regulat. C el mai bun moment pentru însămânțare este prima jumătate a lunii
noiembrie. În primăvar ă însămânțăr ea semințele este preliminară, ar trebui să fie înghe țate
(BERNÁTH, 2000).
Cele mai bune rezultate se obțin la culturile prin răsad produs în straturi reci, în care
semănatul se efectuează toamna (ROMAN et al., 2012).
Pentru a avea o facultate germinativă mai ridicată se pot utiliza biostimulatori de cre ștere,
cum ar fi GA 3 (acid giberilic) .
Un studiu realizat de CHAVAGNAT (1977) , despre dormanța și germinarea semințelor a
arătat faptul că GA 3 a influențat favorabil germinarea semințele, aplicată la doza de 200 ppm.
Într-un alt studiu realizat de URWIN et al. (2007) a fost demonstrat faptul că concentrația
de 0,5 mg/ml-1 de GA 3 este optimă pentru semințele de lavandă, care au germinat în 14 zile.
Toma (2009) recomandă semănatul să se facă fie în sere (în lădițe), solarii sau răsadnițe, fie
pe brazde în pepinieră, în luna mai, folosind 10 g semințe pentru obținerea a 1000 de plante. Tot
el afirmă că semănatul în pepinieră se poate face și toamna târziu, caz în care plantele răsar în
primăvara următoare.
Răsadurile se repică după 3 -4 săptămâni de la răsăr ire, în ghivece, plăci alveolare, cele
produse în spații protejate sau afară pe brazde cele produse în pepinieră.

Zsolt Szekely -Varga

38
2.1.2. Înmulțirea vegetativă a lavandei
2.1.2. Vegetative propagation of lavender
Înmulțirea prin cale vegetativă este o metodă frecvent util izată în înmulțirea lavandei,
deoarece plantele obținute prin acest fel sunt identice cu plantele mamă de la care provin.
BUTA și CANTOR (2009), precizează faptul că această metodă de înmulțire are și
dezavantaje, cum ar fi: degenerarea în timp a material ului biologic, posibilități mari de
transmitere a unor boli și dăunători. Sunt cunoscute mai multe practici de înmulțire vegetativă:
butășire, despărțirea tufei, marcotaj.
Conform BUTNARAȘ (2016) înmulțirea vegetativă asigură uniformitatea plantelor și
obținerea unei producții mai ridicate de ulei.

Înmulțirea prin butași
La înmulțirea prin butași înrădăcinați, în perioada de repaus (septembrie – octombrie sau
martie – aprilie) se recoltează lăstarii ierboși de 7 – 8 cm lungime, baza trebuie să fie lign ificată,
trebuie recoltată din partea superioară a ramurilor de un an, care să fie semilignificați. Acestea se
înrădăcinează în pepinieră și se plantează toamna (ROMAN et al., 2012) (Fig. 2.2.) .

Fig. 2.2. Butași de lavandă
Sursa: www.gardenersworld.com
Fig. 2.2. Lavender cuttings
Source: www.gardenersworld.com

La înrădăcinarea butașilor, se po t folosi de asemenea hormoni de înrădăcinare, regulatori
de creștere, pentru a avea o eficiență mai mare la înrădăcinare.
Conform studiilor efectuate de către RODICA VÂRBAN și DAN IOAN VÂRBAN (2017) în sera
disciplinei de Fitotehnie, USAMV Cluj -Napoca au fost puși la înrădăcinat pe diferite substraturi
butași de lavandă. Au fost înrădăci nați în patru substrat uri: V 1- Amestec – pământ, turbă, nisip și
gunoi fermen tat; V 2 – Amestec – pământ, turbă, nisip și gunoi fermentat plus Radi -stim; V 3 – Perlit
plus Radi -stim; V 4 – Perlit. Varianta V 4 (perlit plus Radi -stim) a avut cel mai mare succes în
înrădăcinarea butașilor de lavandă , deoarece durata înrădăcinirii a fost cel mai scăzută.

Condsiderații generale privind eficientizarea parametrilor tehnologici de cultivare în condiții ecologice a
lavandei

39
Într-un studiu realizat de BOYADZHIEVA et al ., (1977), înrădăcinarea optimă a fost realizată
cu butași de 8 -10 cm de la plantații de 1 an , realizată în paturi deschise în octombrie și noiembrie.
Alți autori (DOLE și WILKINS, 1999) afirm ă ca butașii de L. angustifolia Mill. înrădăcinează
ușor la 21oC și recomandă folosirea a 3 butași într -un ghiveci de 7,5 cm diametru.
Butașii se obțin , trăgând o ramură sănătoasă în jos , astfel înc ât planta să se poate cicatriza,
vindeca mai ușor . Aceste butași sunt plasați în sol umed nisipos, într -un cadru rece sau în vase cu
protecție. Plantele trebui e să fie îndoite în timpul primului an pentru a evita înflorirea, astfel încât
planta să își poată pune toată energia în formarea rădăcinilor și a lăstaril or laterali (MCCOY,
1999 ).
Toma (2009) arată că butășirea se face la sfârșitul verii, în august -septembrie, butașii
prelevându -se din vârfurile de lăstari. Aceștia se pun la înrădăcinat în paturi de nisip în pepinieră,
se udă bine, se acoperă cu rogojini până în momentul înrădăcinării sau chiar până în primăvara
următoare.

Înmulțirea prin marcotaj
Aceasta este cea mai simplă metodă de propagare, deși ce l mai puțin eficientă în ceea ce
privește timpul și numărul de r egenerări pe plant e. Plantele lemn oase se propagă prin marcotaj în
mod natural atunci când ramurile se apropie de suprafața solului și se în rădăcin ează și creează o
nouă plant ă (MCCOY, 1999 ).
Marcotajul prin mușuroire se face toamna, în octombrie când plantele se tund la 7 -8 cm
deasupra solulu i și se acoperă cu pământ (se mușuroiesc). Ele rămân așa până în toamna
următoare când mușuroaiele se desfac și se detașază marcotele de pe plantele mamă, plantându –
se fie direct la locul de decor, fie mai întâi pe brazde, unde se îngrijesc timp de un an ( TOMA,
2009).
2.1.3. Înmulțirea in vitro a lavandei
2.1.3. In vitro propagation of lavender
Înmulțirea in vitro se aplică, pentru majoritatea speciilor. Este utilizată atât pentru a avea
un material săditor liber de viroze , cât și pentru reproducerea rapid ă a noilor soiuri ( ANTON et al.,
2007 citat de CANTOR, 2017).
Înmulțirea in vitro are rolul de a obține materialul inițial de ameliorare, dar și înmulțirea
rapidă a hibrizilor valoroa și (BUTNARAȘ, 2016).
Metodele de cultură in vitro au fost dezvoltate, p entru înmulțirea soiurilor de lavandă
hibride.
Posibilitatea de propagare in vitro a fost investigat ă de QUAZI (1980) , iar aceast a a raport at
o cultură de calus și o multiplicarea a mugurilor de succes la două speci i de Lavandula (L.
angustifolia și L. latifolia). Muguri de frunze cu tulpini de 5 -10 mm au fost adunate de la plante de
un an. Mugurii au fost sterilizați cu etanol de 70% timp de 30 de secunde și cu hipoclorit de sodiu
de 0,32% timp de 20 min urmată de trei spălări în apă sterilă. Tratamentu l de h ipoclorit a
decolorat suprafața tăiată și aproximativ 1 mm din tija deteriorată a fost îndepărtat sub apă ,
înainte de introdu cerea mugurilor pe mediul nutritiv . Mediul nutritiv a constat din săruri
anorganice , aminoacizi , zaharoză 20 gl-1 și lapte de nucă de cocos 10 %. Observațiile au fost
înregistrate după de trei săptămâni. Mai mult de 90% au supraviețuit dintre cele două specii, dar

Zsolt Szekely -Varga

40
L. angustifolia a produs mai multe rădăcin i decât L. latifolia . Variația genetică ar putea fi o cauz ă a
diferenței de înrădăcin are.
Succesul micropropagării depinde de compoziția mediul nutritiv, concentrația și
combinația regulatorilor de creștere a plantelor, mediul de cultură, genotipul și fiziologia , starea
plantei dona r. Selectarea plantelor pentru inițierea cultur ii depinde pentru ce tip d e cultură o să
fie utilizate ( GONÇALVES și ROMANO, 2013) .
Într-un studiu realizat de TienVinh et al. (2017), despre micropropagarea lavandei, a ajuns
la concluzia că concentrația apei de javel de 75% timp de 10 minute este cea ma i bună pentru
dezinfectarea lor. Mediu adecvat pentru creșterea plantelor este WPM. WPM suplimentat cu BA
(0,1 mg / l), z aharoză (30 g/l) este adecvat pentru procesul de creare a mugurilor . Concentrația
IAA (0,5 mg/ l) este potrivită pentru procesul de înră dăcinare în cultura in vitro .
NORBE (1996) a realizat un experiment despre înmulțirea clonală in vitro a speciei
Lavandula stoechas din plante mature din câmp. Înrădăcinarea in vitro a lăstariilor a fost de 100 %
pe un mediu bazal conținând 5,4 μM NAA (acid naftalenacetic ).
2.2. Înființarea culturii de lavandă în câmp
2.2. Establishment of lavender crops in the field
RODICA VÂRBAN și DAN IOAN VÂRBAN (2017), precizează faptul că abia după cinci secole,
după primul război mondial s -a trecut la cultivarea lavandei. În țara noastră cultivare de lavandă
este relativ recentă, Evdochia Coiciu a inițializat primele experiențe la Măgurele lângă Brașov în
anul 1949, folosind semințe primite din Bulgaria.
Înainte a începe rii cultiv ării lavand ei, trebuie urmărite câteva aspecte referitoare la scopul
pentru care se urmărește cultivarea acesteia, aici integrându -se producția de ulei esențial,
producția de flori tăiate sau numai ca plantă ornamentală.
Unele soiuri de lavandă sunt mai potrivite pentru parfum uri, pentru flori tăiate sau pentru
producți e de ulei. Cel e mai parfumat e fiind Lavandula angustifolia și Lavandula dentata (ERNST,
2017) .
La amplasarea culturii de lavandă (Fig. 2.3.) trebuie avut în vedere , căci cultura o să dureze
de la 15 până la 25 de ani, așa că nu intră în rotație, dar este recomandat ca înainte amplasării
culturii de lavandă să fie plante care se recoltează devreme și lasă solul curat de buruieni. Pentru
plantele care urmează după cultura de lavandă , solul reprezintă un dezavantaj din cauză că lasă în
urma lui un teren cu putere de creștere slabă și plin de buruieni. Lavanda pe același loc poate
reveni după aproximativ 8 – 9 ani (ROMAN et al., 2012; BERN ÁTH, 2002 ).
La toate speciile de lav andă este recomandat să fie amplasate într -o locație bine protejată
de vânt, cu orientare spre sud, pământ bine dre nat cu pH -ul între 6,4 și 8,3 ( MCCOY, 1999 ).

Condsiderații generale privind eficientizarea parametrilor tehnologici de cultivare în condiții ecologice a
lavandei

41

Fig. 2.3. Cultură de lavandă
Sursa: solutionearth.com
Fig. 2.3. Lavender culture
Source : solutionearth.com

Înainte de amplasarea culturii de lavandă, toamna este recomandată o arătură adâncă, se
desfundă la 40 – 50 cm și se adaugă gunoi de grajd 35 – 50 t/ha. Înaintea înființării culturii cu 1,5
– 2 luni se adaugă fosfor și potasiu. În fiec are an se administrează 70 – 80 kg P 2O5 /ha și 40 – 60 kg
de K 2O/ha, iar în primăvară 60 – 80 kg de N/ha (ROMAN et al., 2012; BERN ÁTH, 2002 ).
Conform recomandărilor făcute de către RODICA VÂRBAN și DAN IOAN VÂRBAN (2017) și
ROMAN et al., (2012) , pentru pr oducerea de răsad în straturi reci se folosește pe un hectar
aproximativ 10 kg de semințe sau prin semănat direct în câmp. Se seamănă toamna la 25 cm între
rânduri și se obține aproximativ 400 – 500 de răsaduri. Răsadurile în câmp se plantează toamna în
luna octombrie, la distanțe de 100 cm între rânduri și 50 cm pe rând, cantitatea de răsaduri fiind
20.000 de plante/ha.
Plantarea butașilor de lavandă cre scuți în ghiveci se poate executa din aprilie până în
octombrie, atâta timp cât solul nu este înghețat, planta nu are nimic de suferit, deoarece rădăcina
nu este deranjată, doar spațiul o să -i fie mai mare ( plant -shop.ro ).
2.3. Plantarea lavandei în ghiveci
2.3. Planting lavender in pots
Lavanda plantată în ghiveci (Fig. 2.4.) , mai mult est e utilizată ca o plantă ornamentală
nicidecum pentru producție de orice fel, dar poate da o frumusețe și un miros aparte zonei unde
este amplasată. Sunt unele varietăți de lavandă, care se simt bine și înauntru, dar vara și aceștea se
pot duce afară.

Zsolt Szekely -Varga

42
Indiferent de modul de înmulțire a plante i de lavandă cultivat ă în container /ghiveci , este
important să se aleagă recipientul potrivit și amestecul de substrat . Plantele de levănțică nu
suportă umiditatea , dar are nevoie de apă. Acest lucru înseamnă că drenajul ghiveciului tr ebuie să
fie bun , acest lucru este esențial în îngrijirea lavand ei. Trebuie ales un recipient care are o mulțime
de găuri de drenaj . Substratul trebuie să fie un amestec de nisip, alcalin, bine drenat, cu granule cu
eliberare lentă (www.gardeningknowhow.co m).
Ghiveciul trebuie plasat în lumină directă a soarelui , planta are nevoie de 8 ore de lumină .
Lavanda iubește condițiile de creștere caldă și uscată (everything -lavender.com ).
Se administrează săptămânal îngrășământ lichid. În timpul ierni plantele trebuiesc
protejate de frig, în perioadă aceasta de timp planta nu necesită multă udare ( www.gardenia.net ).

Fig. 2.4. Lavandă în gh ivec e
Sursa: www.notonthehighstreet.com
Fig. 2.4. Lavender in pots
Source: www.notonthehighstreet.com

2.4. Lucrări de îngrijire aplicate în cultur a de lavandă
2.4. Maintenance work of lavender culture
Lavanda este o plantă nepretențioasă, care nu necesită multă îngrijire.
Tăierile de formare a tufei au scop formarea unei tufe globuloase. În primul an de cultură
sfârșit de mai sau început de iunie, este recomandat ca plantele să fie tăiate la înălțimea de 8 – 10
cm. De asemenea, î n al doilea an se repeta acest ă tăiere la înălțimea de 15 – 18 cm, în următori i ani
nu mai sunt necesare tăierile de formare (BERN ÁTH, 2002; ROMAN et al., 2012).

Condsiderații generale privind eficientizarea parametrilor tehnologici de cultivare în condiții ecologice a
lavandei

43
Conform cercetărilor efectuate de către RODICA VÂRBAN și DAN IOAN VÂRBAN (2017) și
ROMAN et al., (2012) lucrările de îngrijire consistă în răritul pe rând, acestă lucrare se execută
numai la semănatul direct în câmp, completarea golurilor (rata de prindere a butașilor de lavandă
este de aproximativ 95 %, însă în vederea eficientizării maxime a culturii se recomandă ca în
primul an să se completeze go lurile ( lavandadetransilvania.ro )), prășile, combaterea buruienilor.
Prășile se face măcar de 2 – 3 ori pe an între plante și între rânduri în fiecare al 4 -lea sau al 6 -lea
an ( BERN ÁTH, 2002 ). Pentru combaterea buruienilor se pot utiliza ierbicide cum ar f i DUAL GOLD
960 EC 1 l/ha sau FUSILADE FORTE 1,5 l/ha (ROMAN et al., 2012), dar pentru o cultură ecologică
nu sunt recomandate utiliz ăriile acestora, de aceea este mai indicat să utilizăm în combaterea
buruienilor mulcire a, nisip ul, paie , folie de mulcire sau prășilea.
Într-un studiu realizat de MARTINI (1996) citat de MCCOY (1999), este menționat un t est
preliminar care a fost efectuat pe culturi de câmp de lavandă , pentru a testa o mașină de prototip
concepută pentru combaterea buruienilor prin f lăcări . Mașina a fost montată pe o remorcă, iar
rândurile de cultură au fost protejate cu pereții laterali. Rezultatele au indicat că această mașină a
redus semnificativ buruienile, d oar că plantele de lavandă au fost rănite, avariate , dacă nu au fost
destul de a tenți cu flacăra.
La plantațiile îmbătrânite se poate face o tăiere de regenerare, prin tăierea ramificațiilor
bătrâne, lignificate la 12 – 16 cm în primăvară sau chiar și după recoltare (MUSTE, 2004; RODICA
VÂRBAN și DAN IOAN VÂRBAN , 2017 ).
Conform stud iilor prezentate de către NEMEȘ (2017), dacă terenul este sărac în substanțe
nutritive din sol, se poate aplica fertilizări foliare în timpul vegetație . De asemenea, Toma (2009)
recomandă 1 -2 fertilizări faziale cu îngrășăminte minerale complexe (10 -20 g/m p) sau mraniță
(1-2 kg/mp).
2.5. Boli le și dău nători i lavand ei
2.5. Diseases and pes ts of lavender
În privința bolilor și a dăunătorilor, nu au fost semnalate probleme semnificative. Este
recomandată utilizarea de 2 – 5 cm de nisip alb, ca mulci în jurul plantei, pentru a reduce infecția
patogenă fungică.

Boli le
Cele mai des înt âlnite boli în plantațiile de lavandă sunt : Alfalfa mosaic virus, Cucumber
mosaic virus , bolile fungice ( Armillaria mellea , Phoma lavendulae, Septoria lavandulae ). Bolile
solului, care sunt influențate de umiditatea și fertilizarea excesivă pot fi: Phytophtora spp .,
Fusarium spp ., Pythium spp ., Verticillium spp ., Botrytis (NEMEȘ , 2017 ; MCCOY , 1999 ; DERVIS et al.,
2011; PERVEEN și BOKHARI, 2010; MARTÍNEZ -PRIEGO et al., 2004; KOBYŁKO et al., 2008 ). La
bolile bacteriene ale lavandei se numără Pseudomonas syringae , care se manifestă prin ofilirea
lăstariilor tineri (NEMEȘ, 2017), precum și d eclinul galben (Yellow decline) al lavandei este
asociat cu fitoplasma stolbur. Este o boală impo rtantă din punct de vedere economic în sud -estul
Franț ei, și nu există o metodă de control curativă (GAUDIN et al., 2011) .

Zsolt Szekely -Varga

44
Alfalfa mosaic virus
Virusul mozaic alfalfa se găsește cel mai frecvent în plantele care au fost plantate lângă
lucernă, trifoi sau alte leguminoase. În general, este considerat a amenințare minoră pentru
producția de lavandă. Transmiterea prin semințe este mijlocul principal al răspândiri a virusului ,
în timp ce tran smiterea prin afide se întămplă ulterior pe câmp . Virusul mozaic alf alfa este
transmis de multe specii de afide, inclusiv afida verde de piersici, Myzus persicae . Afida poate
transmite virusul de pe o plant ă infectat ă pe o plantă sănătoasă . Virusul este, de asemenea, ușor
transmis prin cale mecanic ă prin instrumentele util izate la recoltare și tăiere (HULL, 1969) .
Simptomele viru sului mozaic alf alfa (Fig. 2.5.) pe plantele de lavandă se manifestă în f runze
galbene distorsionate , petele galbene pe tulpin a plantelor, dar acestea sunt mai puțin frecvente
(SWIFT, 2012).

Fig. 2.5. Alfalfa mosaic virus pe lavandă
Sursa: www.science.oregonstate.edu
Fig. 2.5. Alfalfa mosaic virus on lavender
Source: www.science.oregonstate.edu

Din rezultatele obținute de MARTÍNEZ -PRIEGO et al. (2004), s -a adeverit faptul că Medicago
sativa L. este o sursă sigură a virusului , dar în pepinierele în care s-a produs materialul de
înmulțire a lavandei nu au avut în vecinătate câmpuri de lucernă, prin acesta sugerează faptul că
virusul se poate transm ite și prin planta mamă.
Printre măsurile de intervenenție împotriva acestui virus se numără controlul buruienilor,
mai ales a cuscutei, acestea sunt purtătoare de virus (SWIFT, 2012). Serele utilizate pentru
înmulțirea lavand ei ar trebui să fie ținute l ibere de afide pentru a asigura că plantele nu sunt
infectate atunci când sunt mutate în câmp (SWIFT, 2012).
În anul 2005 cercetătorii din Polonia, KOBYŁKO et al., (2008), au observat pentru prima
dată Cucumber mosaic virus pe plantele de lavandă , simptom ele au fost deformarea și îngălbenirea
frunzelor, reducerea în creștere a plantelor.

Condsiderații generale privind eficientizarea parametrilor tehnologici de cultivare în condiții ecologice a
lavandei

45
Bolile fungice
Phoma lavandulae (Fig. 2.6.) a fost pentru prima dată înregistra tă și raportată în 1860 în
Anglia (cartierul Hitchin). Primele simptome ale bolii pot fi văzute între mai și august, când lăstari
tinerii se ofilesc și mor, de obicei după o îngălbenire preliminară. Boala se dezvoltă în jos de la
lăstarii infectați; ramurile inferioare devin infectate la nivelul lor de la bază, iar prin acest fel boala
se exti nde spre alte ramuri care ulterior mor în același mod; în cele din urmă, rădăcinile sunt
atacate (METCALFE, 1931) . Într-un studiu realizat la Stațiunea experimentală Brașov, în anul
1967 a fost enumerată și această boală (SĂVULESCU și RAICU, 1967).

Fig. 2.6. Phoma lavandula
Sursa: www.floraviva.it
Fig. 2.6. Phoma lavandula
Source: www.floraviva.it

Ca majoritatea arbuștilor lemnoși, levan țica este foarte susceptibilă la putrezirea rădăcinii
albe, o boală fungică provocată de Armillaria spp . care afect ează serios producția agricolă . Arbuștii
lemn oși infectați de Armillaria spp . dezvoltă aceleaș i daune la rădăcini și coroană ca vița de vie și
pomi fructiferi (LIS -BALCHIN, 2012 citat de CALVET et al., 2015). Armillar ia mellea induce
putrezirea sistemului radicular al lavandei, această boală poate reduce durata de viață a unei
plantații de la 15 – 20 ani la numai 3 ani (LIS -BALCHIN, 2004 citat de NEMEȘ, 2017).
În anul 1957 în cadrul Stațiunii experimentale din Brașov , a fost descoperită boala Septoria
lavandulea Desm. (Fig. 2.7.), acesta a fost raportată de SĂVULESCU și RAICU (1967), apoi a fost
vizibilă în fiecare în plantație. Simptomele acestei boli nu sunt semnificative, adică pătarea
frunzele.

Zsolt Szekely -Varga

46

Fig. 2.7. Septoria lavandulea Desm .
Sursa: www.mycodb.fr
Fig. 2.7. Septoria lavandulea Desm .
Source: www.mycodb.fr
Bolile solului
Phytophtora spp . (Fig. 2.8.) apare în solurile umede, problema se agrează, când planta este
prea m ult udată. Simptome le care apar pot fi: de ofilire bruscă sau moarte, pete maronii deasupra
rădăcinilor, rădăcini necrotice înnegrite. Sub pâmănt simptomele, apar numai când sistemul
radicular este distrus în totalitate ( s3.wp.wsu.edu ).

Fig. 2.8. Phyt ophtora spp. , pe plantă și rădăcină
Sursa: pnwhandbooks.org și www.omafra.gov.on.ca
Fig. 2.8. Phytophtora spp., on the plant and the root
Source: pnwhandbooks.org și www.omafra.gov.on.ca

Condsiderații generale privind eficientizarea parametrilor tehnologici de cultivare în condiții ecologice a
lavandei

47
Botrytis -ul (Fig. 2.9. ) apare ca un strat albă pe plantă, dar foarte curând își schimbă culoare
în gri. Sporii de Botrytis sunt răspândiți de vânt sau de apă. În sere, orice activitate va duce la
eliberarea de spori. Ace ști spori i de Botrytis adesea sunt găsi ți pe partea exteri oară a semințelor.
În unele cazuri s porii pot rămâne inactivi pe suprafețele plantelor atâta timp cât dur ează viață
plantei (extension.psu.edu ).

Fig. 2.9. Răsaduri de lavandă afectate de Botrytis
Sursa: gpnmag.com
Fig. 2.9. Lavender seedlings affected b y Botrytis
Source: gpnmag.com

Botrytis -ul poate afecta plantele de lavandă în timpul ierni, sau verile umede și calde.
CHARLESWORTH (2002) citat de NEMEȘ (2017) menționează faptul că plantele afectate trebuie
tratate cu soluții antifungice cu substanțe a ctive diferite, deoarece a cestă boală are particularități
de a dezvolta rezistență la substanțele active.

Dăunători i
MCCOY, (1999) afirmă că a u fost raportate puține probleme de dăunători la nivelul l avandei
cultivat ă în câmp .
Plantele de lavandă po t tolera dăunători, dar nu sunt complet invulnerabil e la toți
dăunători. Dăunătorii lavandei sunt : omizile, larvele gărgăriței coletului ( Otiorhynchus s ulcatus ),
afidele, Philaenus Spumarius , Hyalesthes obsoletus, Cechenotettix martini, Eucarazza elegans,
Chrysolina americana și Meligethes subfumatus, Argyrotaenia pulchellana, Pyterophorus
spicidactyla (LIS -BALCHIN, 2004) .
Larvele de Otiorhynchus sulcatus atacă baza rădăcinei, de la baza tijelor de lavandă
(CHARLESWORTH, 2012).
Afidele nu sunt în mod direct dăunătoare pe ntru levănțică, dar răspândesc Virusul mozaic
alfalfa , o boală comună de lavandă (homeguides.sfgate.com ). O combatere naturală pot fi
buburuzele, care se hrănesc cu afide.

Zsolt Szekely -Varga

48
2.6. Recoltare, uscarea și păstrarea materiei prime vegetale
2.6. Harve sting, drying and preservation of vegetable raw material
Cultivarulile de Lavandula angustifolia sunt cele mai bune, pentru flori uscate, deoarece
florile persistă pe tulpină și atunci când sunt uscate (MCCOY, 1999). Lavanda se poate re colta
mec anizat (Fig. 2.10.) sau manual (Fig. 2.11.) , sunt utilaje speciale destinate recolt ării lavandei
cum ar fi Metalagro MA301 . Câmpurile de lavandă sunt recoltate de 1 – 2 ori pe an, la a doua
recoltare a floril or este mai redus ă atât cantitate a cât și număr de flori, aproximativ jumătate din
prima recoltare ( lavanda -romania.com ).

Fig. 2.10. Recoltare lavandă mecanizată
Sursa: www.boredpanda.com
Fig. 2.10. Mechanized lavender harvesting
Source: www.boredpanda.com

Fig. 2.11. Recoltarea lavandei manual
Sursa: www.levantica.com
Fig. 2.11. Manual lavender harvesting
Source: www.levantica.com

Condsiderații generale privind eficientizarea parametrilor tehnologici de cultivare în condiții ecologice a
lavandei

49
Conform raportările efectuate de către ROMAN et al. (2012) culturile de lavandă își mențin
capacitatea ridicată de producți e până la 15 ani. Din anul al doilea se poate începe recoltarea
inflorescențelor, se poate recolta atât manual cu secera, cât și mecanizat cu aparate de tuns.
Inflorescențele se recoltează cu cel mult 10 cm de tijă sub ultimul verticil.
Lucrările de recoltare se efectuea ză pe timp senin, după ce se ridică roua. Inflorescențele
sun așezate în coșuri, vase cu care se pot transporta ușor. Cât mai repede trebuiesc transportate la
locul de uscar e sau la distilerie (ROMAN et al., 2012) .
În studiul realizat de HASSIOTIS et al. (2014 ) este sugerat faptul că perioada optim ă de
recoltare pentru a obține un ulei esențial de lavandă de calitate, este atunci când floarea ajunge la
60% din înflorire , temperatura este peste 26oC și nu au fost precipit ații cu zece zile înainte de
recolta re. Este recomandat ca în cazul precipitațiilor în timpul înfloririi , perioada de recoltare să
fie amânat ă timp de cel puțin zece zile.
Pentru flori uscate se recoltează atunci , când primele câteva flori sunt deschise. Uleiurile
esențiale sunt acumulate î n flori și în tulpin a florilor. Inflorescențele pentru producția de ulei sunt
recoltate atunci când sunt înflorite în jur de 50 %. Pentru nivelele optime de ester, florile sunt
recoltate începând cu cel de -al doilea an între perioada de înflorire timpurie și etapele maxime de
inflorire la începutul zilei înainte de condițiile pline de soare. Florile de l avand ă conțin 70-80 %
apă, uscarea durează de la 7 până la 14 zile (MCCOY, 1999) . Perioada de recoltare este iuniu – iulie
în funcție de condițiile climatic e. Este indicat ca recoltarea să se facă între intervalul orar de 10 –
14, în plină soare, vreme călduroasă, fără ceață, vânt, ploaie, pentru a avea un conținut ridicat de
ulei volatil ( lavandadetransilvania.ro ).
Inflorescențele se pot usca pe cale natura lă în straturi subțiri, așezate pe rame, rogojini, în
încăperi bine aerisite, uscate, ferite de razele soarelui, în timpul uscării inflorescențele trebuie să
fie întoarse, pentru a evita uscarea neuniformă sau brunificarea . De asemenea, se pot usca și pe
cale artificială la temperaturi de maxim 35oC. Randamentul de uscare este de 5 –7:1 (BERN ÁTH,
2002; www.levantica.com ; www.selene.ro ; ROMAN et al., 2012). Nu sunt admise corpuri st răine
organice, procentul maxim d e impurități admis fiind de maximum 5%, corpuri st răine minerale –
maximum 0,5% și umiditate – max imum 11%.
Inflorescențele uscate se vor ambala în lăzi și se vor păstra în locuri bine aerisite, curate,
uscate și ferite de razele soarelui.
Pentru producția de flori uscate, inflorescențele sunt culese cu tijă mai mare de aproximativ
10 cm, sunt legate în buchete și puse la uscat.
ROMAN et al., (2012) , RODICA VÂRBAN și DAN IOAN VÂRBAN (2017 ), MUSTE (2004)
afirmă că produc ția de inflorescențe proaspete de pe un hectar în primele 2 – 3 ani este de 2 – 3
t/ha, iar în următorii ani poate ajunge și la 5 – 6 t/ha. Dintr -o tonă de materie primă vegetală se
poate obține aproximativ 10 kg de ulei volatil. De pe un hectar se poate c âștiga aproximativ 1000
de kg de flori uscate.
Uleiurile esențiale sunt volatile și, prin urmare, trebuie manipulate cu grijă . Uleiuri le se
păstrează în recipiente de sticl ă închise și etanș e, nu trebuie expu s la căldură sau metale grele.
Deteriorarea se observă atunci când lichidul este mult mai întunecat sau mai vâscos decât în mod
normal. Alte recipiente de stocare sunt fluorurate plastic, aluminiu tratat și recipiente din sticlă
întunecată sau ceramică (www.nda.agric.za ).

Zsolt Szekely -Varga

50
2.7. Metodele distilării ul eiului esențial de lavandă
2.7. Lavender essential oil distillation m ethods
Cele mai utilizate mijloace de obținere a uleiului esențial de lavandă pe scară comercială,
sunt hidrodistilarea și distilarea prin antrenare cu vapori , de asemenea , este indicat ca materialul
din care este confecționat distilatorul să fie din inox alimentar (NEMEȘ, 2017).
Hidrodistilarea (Fig. 2.12.) este utilizată la fabricarea și extracția uleiului esențial. Acesta
este cel mai simplu și de obicei cel mai ieftin proces de dis tilare. Distilarea hidraulică funcționez ă
cel mai bine pentru pulberi și materiale foarte dure precum rădăcini, lemn sau nuci. Principalele
avantaje ale acestei metode sunt că se utilizează mai puțin abur, timp de procesare mai scurt și un
randament mai ma re al uleiului. În distilare, materialul vegetal este încălzit fie prin plasarea
acestuia în apă care este adusă la fierbere, fie prin trecerea aburului prin el. Căldura și aburul
determină structura celulară a materialului vegetal să explodeze și să se de scompună, eliberând
astfel uleiurile esențiale. Moleculele de ulei esențial și aburul sunt purtate de -a lungul unei
conducte și canalizate printr -un rezervor de răcire, unde se întorc în formă lichidă și sunt
colectate într -o cuvă. Lichidul în curs de dezv oltare este un amestec de ulei și apă, deoarece
uleiurile esențiale nu sunt solubile în apă, ele pot fi ușor separate de apă. Uleiurile esențiale care
sunt mai ușoare decât apa vor pluti la suprafață (AHMAD et al., 2015 ).

Fig. 2.12. Schema unei instala ții de hidrodistilare
Sursa: www.researchgate.net
Fig. 2.12. Scheme of a hydro distillation installation
Source: www.researchgate.net

Distilarea prin antrenare cu va pori este un tip de proces , de separare pentru materiale
sensibile la temperatură, cum ar fi compușii aromatici naturali. Unii compuși organici tind să se
descompună la temperaturi mai ridicate, iar distilarea normală nu se potrivește scopului lor.
Vaporii încărcați cu esența plantelor trec prin vasul cu condensator, care îi răcesc . Odată ce

Condsiderații generale privind eficientizarea parametrilor tehnologici de cultivare în condiții ecologice a
lavandei

51
distilarea este terminată, vaporii sunt condensați și, prin urmare se pot separa constituen ți.
Distilarea prin antrenare cu vapori este utilizată în scară largă pentru fabricarea de uleiuri
esențiale p entru parfumuri (NEMEȘ, 2017; www.lalaessentialoils.com ).

Fig. 2.13. Schema unei instalații de distilare prin antrenare cu vapori
Sursa: web.ist.utl.pt
Fig. 2.13. Scheme of a steam distillation plant
Source: web.ist.utl. pt

Zsolt Szekely -Varga

52

Partea I I – PLANUL DE
CERCETARE
Part I I – RESEARCH PLAN

Condsiderații generale privind eficientizarea parametrilor tehnologici de cultivare în condiții ecologice a
lavandei

53

Zsolt Szekely -Varga

54

3. Motivația cercetării
3. Research motivation
Cultivarea lavandei fiind o afacere profitabilă, to t mai mulți fermieri din România se
apucă de cultivarea ei. Conform cercetărilor efectuate de către SEIDLER -ÀOĪYKOWSKA et al .,
(2014 ) până în momentul de față s -au făcut puține cercetări în ceea ce privește cultivarea
lavandei. De asemenea, menționăm că p ână în prezent cercetăriile au fost mai mult axate pe
extrac ția de ulei, irigare , absorbția nitrogenului, densitatea plantării, fertilizarea lavandei. Dar nu
trebuie să uităm și partea a doua, că tot mai mult se vorbește despre agricultur ă ecologică,
durabilă, care influențează atât natura cât și pe oameni , de acee a considerăm că elabor area unei
schem e tehnologi ce de cultivare a lavandei în condiții ecologice este oportună.
Cunoscute fiind aplicațiile numeroase ale plantei lavandă (domeniul medicinal, cosmetic,
ornamental, culinar) și cererea tot mai mare pe pia ță a materiei prime vegetale de calitate, s -au
căutat de a lungul timpului metode eficiente în obținerea acestora.
Principala problemă, care constituie încă, un subiect de cercetare este acela de cum putem
influența producți a de lavandă , prin aplicarea agricultur i ecologic e, pentru a avea rezultate bune ,
atât cantitativ (o producție de materie primă vegetală mare), cât și calitativ (ulei esențial de cea
mai bună calitate).
În cadrul prezentei teme de cercetare se vor aborda aceste probleme tehnologice și
soluționarea lor.

Condsiderații generale privind eficientizarea parametrilor tehnologici de cultivare în condiții ecologice a
lavandei

55
4. Scopul și obiectivele urmărite
4. Research aim and objectives
Scopul cercetării în cadrul teze de doctorat este acela de a eficientiza tehnologii de cultivare
în condiții ecologice a lavandei, c are ar putea fi introduse în cultivare a acesteia pentru obțin erea
unor producții de calitate superioară.
Cercetarea se va baza pe d etermina rea și compara rea posibilit ățiilor înmulțire și de crește
într-un mod ecologic a speciei Lavandula angustifolia Mill. cultivarul ` Sevtopolis ` (Fig. 4.1) , cultiva r
bulgăresc și Lavandula angustifolia Mill. cultivarul `Codreanca ` (Fig. 4.2.) , cultivar românesc , în
condițiile climatice din județul Cluj, România, dar și influența plantelor la aplicarea tratamentelor
ecologice. Pentru elaborarea tezei de doctora t, pe perioada de pregătire al acesteia propunem
următoarele obiective .

Fig. 4.1. Lavandula angustifolia var. `Sevtopolis`
Sursa: www.lavandasevtopolis.eu
Fig. 4.1. Lavandula angustifolia var. `Sevtopolis`
Source: www.lavandasevtopolis.eu

Zsolt Szekely -Varga

56

Fig. 4.2. Lavand ula angustifolia var. `Codreanca`
Sursa: plus.google.com
Fig. 4.2. Lavandula angustifolia var. `Codreanca`
Source: plus.google.com
4.1. Capacitatea de germinare a semințelor de lavandă
4.1. Lavender seed germination capacity
Monitorizarea perioadei de ger minare (facultatea germinativă) a semințelor de Lavandula
angustifolia var. ’Sevtopolis’ și Lavandula angustifolia var. `Codreanca `.
4.2. Influența biostimulatoriilor la germinare
4.2. Influence of biostimulators on germination
Monitorizarea perioadei de germinare a semințelor de Lavandula angustifolia var.
’Sevtopolis’ și Lavandula angustifolia var. `Codreanca `, influențată de biostimulatorul GA 3 (acid
giberelic).

Condsiderații generale privind eficientizarea parametrilor tehnologici de cultivare în condiții ecologice a
lavandei

57
4.3. Germinarea semințelor de lavandă în diferite substraturi de cultură
4.3. Germination of lavender se eds in different culture substrates
Monitorizarea facultății germinative a semințelor în trei variante de substrat, influențată de
GA 3 (acid giberilic), după rezultatele obținute în urma cercetăriilor anterioare.
4.4. Combaterea buruienil or cu metode neconvenționale
4.4. Weed control with unconventional methods
Stabilirea unor scheme de combatere ecologică a buruienilor în cultura de lavandă.
4.5. Influența îngrășămintelor ecologice asupra culturii de lavandă
4.5. The influence of ecolog ical fertilizers on lavender culture
Identificarea și monitorizarea unor îngrășăminte ecologice și influența lor asupra culturii
de lavandă.
4.6. Cantitatea și calitatea uleiului esențial
4.6. Quantity and quality of essential
Identificarea a celei ma i bune tehnologii de cultivare a lavandei, asupra cantității și calității
uleiului esențial .

Zsolt Szekely -Varga

58
5. Material și metodă
5. Material and method
5.1. Material și echipament de cercetare
5.1. Research material and equipment
Materialele și echipamentele de ce rcetarea necesare sunt enumerate mai jos .
5.1.1. Materialul biologic utilizat în experiență
5.1.1. The biological material used in the experiment
Materialul biologic constă din două soiuri de Lavandula angustifolia var. ’Sevtopolis’ care va
fi procurat de la un cultivator de lavandă din Județul Constanța , respectiv soiul Lavandula
angustifolia var. `Codreanca` din Giurgiu .
5.1.2. Alte materiale și substanțe
5.1.2. Other materials and substances
Materialele și substanțele necesare sunt:
• Vase Petri
• Apă des tilată
• Cameră de germinare (EKOCHL 700, produs de Angelantoni industrie)
• Folie mulcire
• Nisip
• Folie de protecție împotriva înghețului
• Pământ de germinare
• Perlit
• Pastile de semănat biodegradabile (Jiffy)
• Ferilizanți bio (Algasanba și Cropmax)
• Ghivece de 1,5 l
• Etichete
• GA 3 (acid giberilic)

Algasanba este un îngrăsământ foliar pentru creșterea recoltei pe bază de alge. Este o
asociere a algelor și a bacteriilor. Are efect stimulator de creștere a plantelor determinat din
enzimele produse de bacterii. Este co mpatibil cu aproape toate culturii le. Se recomandă să fie
aplicat , atunci când nu sunt radiații solare puternice, temperatura să nu fie mai mult de 25oC, ferit
de vânt puternic ( www.covera.ro ).
Cropmax este un bioferti lizator foliar ecologic. C onține macro și microelemente, complex
de multivitamine și biostimulatori de cre ștere . Se poate utiliza la toate culturile. Sporește
rezistența plantelor la boli, dăunători, la secetă, prin ajutarea dezvoltării a sistemului radicu lar
(www.marcoser.ro).

Condsiderații generale privind eficientizarea parametrilor tehnologici de cultivare în condiții ecologice a
lavandei

59
GA 3 (acid giberilic), este un stimulator, regulator natural de creștere. GA 3 ajută la
intensificarea transpirației și mărirea consumului de apă, a fotosintezei. Este recomandat
aplicarea produsului pe vreme răcoroasă. Se poate folos i la aproape orice cultură
(www.botanistii.ro ).

Zsolt Szekely -Varga

60
6. Metodologia de cercetare
6. Research methodology
6.1. Organizarea experiențelor
6.1. Experiment design
Experiențele se vor desfășura pe parcusul a trei ani din 2017 – 2020 în cadrul Universității
de Știi nțe Agricole și Medicină Veterinară Cluj -Napoca , în câmpul experimental al U niversității de
Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj -Napoca, facultatea de Horticultură și în Sera
Didactică și Experimentală a disciplinei de Plante Ornamentale .
6.1.1 . Experiența 1. Producerea generativă a materialului săditor
6.1.1. Experiment 1. Generative pro pagation of planting m aterial s
Prima serie de experiență are în vedere înmulțirea generativă a lavandei și urmărește
influența substratului și a biostimulatoru lui (Tabelul 6.1.) .
Experiența va fi de tip bifactorial, având următorii factori:
Tabelul 6.1.
Tabel 6.1.
Facultatea germinativă a semințelor
Seed germination
Factorul A – soiul cu 2 graduări Factorul B – GA 3 cu
patru graduări
a1 – Lavandula angustifol ia var. ’Sevtopolis’ b1 – 0 ppm (Martor)
b2 – 100 ppm
a2 – Lavandula angustifolia var. `Codreanca` b3 – 200 ppm
b4 – 300 ppm
Sursa: Original
Source: Original

Prin combinarea celor două factori experimentali vor rezulta opt variante experimenta le.
Pentru început se va realiza o experiență cu biostimulatorului (GA 3) în vase Petri, unde
acidul giberelic va fi adăugat în diferite concentrații (0 ppm, 100 ppm, 200 ppm 300 ppm).
Concentrația, în care facultatea de germinare va fi cea mai bună, se va utiliza și în experiența cu
substrat uri de cultură , organizată tot într -o experiență bifactorială (Tabelul 6.2.) .

Condsiderații generale privind eficientizarea parametrilor tehnologici de cultivare în condiții ecologice a
lavandei

61
Tabelul 6.2.
Tabel 6.2.
Producerea generativă
Generative propagation
Factorul A – soiul cu 2 graduări Factorul B – substratul cu 3 g raduări
a1 – Lavandula angustifolia var. ’Sevtopolis’ b1 – pământ de grădină (Martor)
b2 – pastile de semănat (Jiffy)
a2 – Lavandula angustifolia var. `Codreanca` b3 – turbă, perlit (1:1)
Sursa: Original
Source: Original

Prin combinar ea celor două factori experimentali vor rezulta șase variante experimentale.
Se v or semăna în blocuri randomizate în trei repetiții, câte 60 de semințe /repetiție, total
240 de semințe .
Observațiile și determinările efectuate vor consta în:
➢ monitoriza rea timpul de germinare a semințelor (durata de germinare a semințelor, zile) .
➢ stabilirea dinamicii răsăririi plantelor.
➢ evaluarea germenilor formați și ponderea acestora (normali, anormali, semințe moarte).
➢ procentul de germina re a semințelor în diferitele s ubstrauri.
➢ stabili rea timpul ui optim de germinare.
➢ stabili rea cel mai bun substrat pentru germinare.
6.1.2. Experiența 2. Studiul combaterii ecologice a buruienilor în culturile de lavandă
6.1.2. Experiment 2. Study of weed control in lavender crops under ecological conditions
Experiența va fi de tip bifactorial cu doi factori experimentali, respectiv:
Tabelul 6.3.
Tabel 6.3.
Combaterea buruienilor
Weed control
Factorul A – soiul cu 2 graduări Factorul B – materialul de
mulcire cu 3 graduări
a1 – Lavandu la angustifolia var. ’Sevtopolis’ b1 – nemulcit (Martor)
b2 – folie mulcire
a2 – Lavandula angustifolia var. `Codreanca` b3 – nisip
Sursa: Original
Source: Original

Prin combinarea celor două factori experimentali vor rezulta șase varia nte experimentale
(Tabelul 6.3.) .
Experien ța se amplasează în blocuri randomizate cu trei repetiții , cu câte 10 plante/
tratament , total 30 plante/repetiție, total 240 de butași.
Pe parcursul desfășurării experienței se vor observa:
➢ Speciile de buruieni apărute în cultura de lavandă.

Zsolt Szekely -Varga

62
➢ Gradul de apariție a buruienilor în diferitele tehnologii de combatere a buruienilor.
➢ Timpul de apariție a buruienilor în culturiile de lavandă.
➢ Dezvoltarea vegetativă a plantelor de lavandă în diferitele variante experimenta le.
6.1.3. Experiența 3. Analiza influenței îngrășămintelor ecologice asupra plantelor de
lavandă
6.1.3. Experiment 3. Analysis of the influence of organic fertilizers on lavender plants
Analiza influenței îngrășămintelor se va desfășura în seră, în clima t controlat. Această
experiențe o să se realizeze pentru determinarea efectului fertilizanțiilor biologici (Tabelul 6.4.) .
Experiența va fi de tip bifactorial cu doi factori experimentali, respectiv:
Tabelul 6.4.
Tabel 6.4.
Influența îngrășămintelor ecolo gice
The influence of organic fertilizers
Factorul A – soiul cu 2 graduări Factorul B – fertilizant ecologic cu 3
graduări
a1 – Lavandula angustifolia var. ’Sevtopolis’ b1 – netratat (Martor)
b2 – Algasanba
a2 – Lavandula angu stifolia var. `Codreanca` b3 – Cropmax

Sursa: Original
Source: Original

Prin combinarea celor do i factori experimentali vor rezulta șase variante experimentale .
Experiența va fi așezată în trei repetiții randomizat , a câte 5 plante /tratament , respectiv 15
de plante/repetiție, total 1 20 de plante pe experiență .
Se vor efectua următoarele observa ții:
➢ Caracterele morfologice (vigoare de creștere, lungimea tijei florale, lungimea inflorescenței
etc.), influențat de fertilizanț i bio.
➢ Producția de inflorescențe.
6.1.4. Experiența 4. Analiza uleiului esențial provenit din cultura de lavandă
6.1.4. Experiment 4. Analysis of lavender essential oil
În a patra serie de experiență, se vor face analiza cantitatea și calitatea uleiului esențial
provenit din diversele tehnologii de cultivare. Se vor face teste de laborator, pentru conținutul
uleiului și teste organoleptice.
Se vor efectua următoarele observații:
➢ Determinarea variabilității compoziției chimice și a profilului aromatic al uleiului de
lavandă în funcție de durata distilării și de fenofaza înfloririi materialului vegetal .
➢ Identificarea fenofazei optime pentru recoltarea lavandei în vederea distilării uleiului
esențial, precum și a parametrilor optimi privind durata procesului de extracție a uleiului
esențial.

Condsiderații generale privind eficientizarea parametrilor tehnologici de cultivare în condiții ecologice a
lavandei

63
6.2. Interpretarea rezultatelor
6.2. Interpretation of the results
Pentru procesarea datalelor experienței se va utiliza Microsoft Office Excel 2016, din
pachetul de programe Microsoft Office 2016.
Interpretarea statist ică a datelor se va realiza prin metoda analizei a varianței, iar
aprecierea semnificației diferențelor se va face cu testul Duncan (ARDELEAN et al., 2007) .

Zsolt Szekely -Varga

64

BIBLIOGRAFIA
REFERENCES

1. ADASZYŃSKA, M., SWARCEWICZ, M., DZIĘCIOŁ, M., & DOBROWOLSKA, A., 2013, Comparison of
chemical composition and antibacterial activity of lavender varieties from Poland, Natural product
research, 27(16), 1497 –1501.
2. AHMAD, Z. A. B., YUSOFF, Z. B., AWANG, A. F. B., NOR, M. A. F. B. M., ZAIT, M. S. H. B. M., ROSLAN, M. H.
B., & ZA ID, M. Z. I. B. M., 2015, Hydro -distillation process in extracting of agarwood essential oil.
3. ANTON DOIN A, NICU CARMEN , MANDĂ MANUELA , 2007, Culturi floricole în spații protejate,
Floricultură specială, vol. II., Ed. Universitaria, Craiova.
4. ARDELEAN M., R. SESTRAȘ, MIRELA CORDEA, 2007, Tehnică experimentală horticolă, Ed.
AcademicPres, Cluj – Napoca.
5. AYAZ, M., SADIQ, A., JUNAID, M., ULLAH, F., SUBHAN, F., & AHMED, J., 2017, Neuroprotective and anti –
aging potentials of essential oils from aromatic and medici nal plants, Frontiers in aging
neuroscience, 9, 168.
6. BĂLA MARIA, 2012, Floricultură generală și specială, Ed. Partos, Timișoara.
7. BASCH, E., FOPPA, I., LIEBOWITZ, R., NELSON, J., SMITH, M., SOLLARS, D., & ULBRICHT, C., 2004,
Lavender (Lavandula angustifolia Miller), Journal of herbal pharmacotherapy, 4(2), 63 –78.
8. BERNÁTH, J., 2000, Gyógy – és aromanövények, Mezőgazda Kiadó, Budapest 384 –389.
9. BOJOR, O., ALEXAN M., 1994, Plantele medicinale, Ed. Ulpia Traiana, București.
10. BOYADZHIEVA, B., ZLATEV, S., KOSEVA, D., DECHEVA, R., 1977, Studies on the vegetative
propaanogation of lavender, Rasteniev dni -Nauki. 14(6), 77 –85.
11. BUTA ERZSEBET și CANTOR MARIA, 2009, Floricultură –îndrumător de lucrări practice, Ed. Todesco
Cluj-Napoca, 70 -73.
12. BUTNARAȘ VIOLETA, 2016, Crearea și evaluarea hibrizilor policross de Lavandula angustifolia ,
Academia de Științe a Moldovei, Institutul de genetică, fiziologie și protecția plantelor, Chișinău .
13. CALVET, C., GARCIA -FIGUERES, F., LOVATO, P., & CAMPRUBI, A., 2015, Role of the arbuscular
myco rrhizal symbiosis in tolerance response against Armillaria mellea in lavender, Spanish Journal
of Agricultural Research, 13(3), 1008.
14. CANTOR MARIA, 2003, Floricultură generală și specială, Ed. Risoprint, Cluj -Napoca.
15. CANTOR M ARIA , 2017, Plante ornamentale de interior, AcamedicPres, Cluj -Napoca.
16. CARLA DA, P., DEBORHA, D., IRENEO, K., 2009, Flavour compounds of Lavandula angustifolia L. to
use in food manufacturing: Comparison of three different extraction methods, Food Chemistry,
Volume 112, Issue 4, 1072 –1078.
17. CHAVAGNAT, A., September 1977, Lavender seed dormancy and germination, In Symposium on Seed
Problems in Horticulture 83, 147 –154.
18. CHU, C.J. AND K.J. KEMPER, 2001, Lavender (lavandula ssp.). accesat prin
http://www.longwoodherbal.org/lavender/lavender.pdf .
19. CURTIS SWIFT, Ph.D., Alfalfa mosaic virus (amv) and lavender, accesat prin
http://s wiftsgardeningblog.blogspot.ro/2012/09/alfalfa -mosaic -virus -and-lavender.html
20. DEMISSIE, Z.A., CELLA, M.A., SARKER, L.S., THOMPSON, T.J., RHEAULT, M.R., MAHMOUD, S.S., 2012,
Cloning, functional characterization and genomic organization of 1,8 -cineole synth ases from
Lavandula, Plant Mol. Biol. 79, 393 –411.

Condsiderații generale privind eficientizarea parametrilor tehnologici de cultivare în condiții ecologice a
lavandei

65
21. DERVIS, S., ARSLAN, M., SERCE, C. U., SOYLU, S., & UREMIS, I., 2011, First report of a root rot caused
by Phytophthora palmivora on Lavandula angustifolia in Turkey, Plant Disease, 95(8), 1035 –1035.
22. DOLE J .M și WILKINS H.F., 1999, Floriculture, Principles and Species, Ed. Prentice Hall, New Jersey,
SUA. P. 582.
23. DRAGHIA LUCIA și CHELARIU ELENA LILIANA, 2011, Floricultură, Ed. Ion Ionescu de la Brad Iași,
p.242.
24. ERNST, M., 2017, Lavender. CCD -CP-127., Lexingt on, KY: Center for Crop Diversification, University of
Kentucky College of Agriculture, Food and Environment, link accesat prin
www.uky.edu/ccd/production/crop -reso urces/nursery -ornamental/lavender
25. GAUDIN, J., SEMETEY, O., FOISSAC, X., & EVEILLARD, S., 2011, Phytoplasma titer in diseased
lavender is not correlated to lavender tolerance to stolbur phytoplasma, Bulletin of Insectology, 64
(Supplement).
26. GERASOPOULOS, D ., MALOUPA, E., & MAHER, J., May 1999, Temperature and light effects on
germination of Lavandula stoechas seeds, In IV International Symposium on New Floricultural Crops
541, 261 –264.
27. GHELARDINI, C., GALEOTTI, N., SALVATORE, G., & MAZZANTI, G., 1999, Local anaesthetic activity of
the essential oil of Lavandula angustifolia, Planta medica, 65(8), 700 –703.
28. GODÓ , Z., 2011, Agro -ökológia, link accesat prin
http://www. tankonyvtar.hu/hu/tartalom/tamop425/0021_Agro okologia/adatok.html
29. GONÇALVES, S., & ROMANO, A., 2013, In vitro culture of lavenders (Lavandula spp.) and the
production of secondary metabolites, Biotechnology advances, 31(2), 166 –174.
30. GORJI A., M. K. GHADI RI, 2002, History of headache in medieval Persian medicine, Lancet Neurology,
vol. 1, no. 8, 510 –515.
31. GORJI A., 2003, Pharmacological treatment of headache using traditional persian medicine, Trends
in Pharmacological Sciences, vol. 24, no. 7, 331 –334.
32. GRIGORE, GH., 2005, Plante medicinale, ceaiuri și recomandări fitoterapeutice, Ed. Bic All, București.
33. HAJHASHEMI, V., GHANNADI, A., & SHARIF, B., 2003, Anti -inflammatory and analgesic properties of
the leaf extracts and essential oil of Lavandula angustifol ia Mill, Journal of ethnopharmacology,
89(1), 67 –71.
34. HASSIOTIS, C. N., NTANA, F., LAZARI, D. M., POULIOS, S., & VLACHONASIOS, K. E., 2014,
Environmental and developmental factors affect essential oil production and quality of Lavandula
angustifolia during flowering period, Industrial Crops and Products, 62, 359 –366.
35. HOLE, D. G., PERKINS, A. J., WILSON, J. D., ALEXANDER, I. H., GRICE, P. V., & EVANS, A. D., 2005, Does
organic farming benefit biodiversity?, Biological conservation, 122(1), 113 –130.
36. HULL, R., 1969, Alfalfa mosaic virus, Advances in virus research, Academic Press Vol. 15, 365 –433.
37. KALOUSTIAN, J., PAULI, A.M., PASTOR, J., 2000, Evolution of camphor and other components in the
essential oils of two labiate species during the biological cycle, Analusis 28, 308 –315.
38. KIM, N.S., LEE, D.D., 2002, Comparison of different extraction method for the analysis of fragrance
from Lavandula species by gas chromatography -mass spectrometry, Journal of Chromatography A,
982, 31 –47.
39. KIRIMER, N., MOKHTARZADEH, S., D EMIRCI, B., GOGER, F., KHAWAR, K. M., & DEMIRCI, F., 2017,
Phytochemical profiling of volatile components of Lavandula angustifolia Miller propagated under
in vitro conditions, Industrial crops and products, 96, 120 –125.
40. KISS, E., 2009, Gy ógynövény ABC , Könyvmíves, Budapesta, 120 –123.
41. KOBYŁKO, T., DAŃDA, P., HASIÓW, B., BORODYNKO, N., & POSPIESZNY, H., 2008, First Report of
Cucumber mosaic virus on Lavandula angustifolia in Poland, Plant Disease, 92(6), 978 –978.

Zsolt Szekely -Varga

66
42. KOULIVAND, PEIR HOSSEIN, MARYAM KHALEGHI GHAD IRI, AND ALI GORJI, 2013, Lavender and
the nervous system, Evidence -Based Complementary and Alternative Medicine 2013.
43. LAMBARDI, M., OZUDOGRU, E. A., & JAIN, S. M., 2013, Protocol for micropropagation of selected
economically -important horticultural plants .
44. LAMPKIN, NICOLAS, 1990, Organic farming, Farming press books.
45. LAUREN, A.E.E., SOHEIL, S. M., 2016, Essential Oils in Food Preservation, Flavor and Safety, Chapter
57–Lavender (Lavandula angustifolia) Oils, Academic Press, 501 –508.
46. LIU, M., MATTSON, R. H ., & KIM, E., 2004, Influences of lavender fragrance and cut flower
arrangements on cognitive performance, International Journal of Aromatherapy, 14(4), 169 –174.
47. LIS-BALCHIN, M., 2004, Lavender, Handbook of Herbs and Spices, IN: Peter KV, Woodhead
Publishi ng Ltd & CRC Press, Vol. 2.
48. LIS-BALCHIN, M., 2012, Lavender, Handbook of Herbs and Spices, 2nd edition , IN: Peter KV,
Woodhead Publ., Cambridge.
49. MANEA, St., 2005, Lavanda și uleiul de lavanda. Ed. Tridona București.
50. MARTÍNEZ -PRIEGO, L., CÓRDOBA, M. C., & JORDA, C., 2004, First report of Alfalfa mosaic virus in
Lavandula officinalis, Plant disease, 88(8), 908 –908.
51. MARTINI, A., 1996, Prototype for flame weed control in medicinal and aromatic plants, Atti del
convegno internazionale: Coltivazione e miglioram ento di piante officinali, Trento, 663 –666.
52. MASON, JOHN, 2014, Growing and Knowing Lavender, ACS Distance Education, Stourbridge.
53. MATYSIAK, B., A. NOGOWSKA, 2016, Impact of fertilization strategies on the growth of lavender and
nitrates leaching to environ ment, Horticultural Science 43.2, 76 –83.
54. MCCOY, J. -A., 1999, Lavender: History, Taxonomy, and Production, accesat prin :
https://newcropsorganics.ces.ncsu.edu/herb/lavender -history -taxonomy -and-production/ .
55. METCALFE, C. R., 1931, The “shab” disease of laven der, Transactions of the British Mycological
Society, 16(2 -3), 149 -IN5.
56. MILLER, A.G., 1985, The genus Lavandula in Arabia and Tropical Ne. Africa , Notes of the Royal
Botanic Garden, Edinburgh 42(3): 503 –28.
57. MOKHTARZADEH, S., 2011, Optimisation of tissue cu lture and genetic transformationin Lavandula
angustifolia, Miller subsp. angustifolia Miller and L. stoechas L.subsp. stoechas, PhD Thesis, Ankara
University, 114.
58. MUSTE, S., 2004, Tehnologia materiilor prime vegetale, AcademicPres, Cluj -Napoca, 185 –186.
59. NARTOWSKA J., 2012, Ro sliny lecznicze – lawenda, Panacea, 40(3), 5 –7.
60. NEMES, N., 2017, Influența timpului de distilare și a fenofazelor de înflorire asupra profilului chimic
și aromatic al uleiului esențial de lavandă, License thesis, 33 –37.
61. NOBRE, J., 1996 , In vitro cloning and micropropagation of Lavandula stoechas from field -grown
plants, Plant cell, tissue and organ culture, 46(2), 151 –155.
62. PERVEEN, K., & BOKHARI, N., 2010, First report of fusarium wilt of Lavandula pubescens caused by
Fusarium oxysporum in Saudi Arabia, Plant Disease, 94(9), 1163 –1163.
63. PICCAGLIA R, MAROTTI M, GIOVANELLI E, DEANS SG, EAGLESHAM E, 1993, Antibacterial and
antioxidant properties of Mediterranean aromatic plants, Ind. Crop Prod. 2, 47 –50.
64. QUAZI, M. H., 1980, In vitro multipli cation of Lavandula spp., Annals of Botany, 45(3), 361 –362.
65. RAEV R., JORDANOV R., ZHELJAZKOV V., RABOTYAGOV V., CRAKER L., NOLAN L., SHETTY K., 1996,
Induced polyploidy in lavender, Acta Horticult., 426, 561 –572.
66. ROBU S., SPAC A., CIOANCA O., HANCIANU M., STANESCU U., 2011, Studies regarding chemical
composition of lavender volatile oils, Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat., 115(2), 584 –589.
67. VÂRBAN RODICA ȘI D. I. VÂRBAN, 2017, Plante medicinale cultivate și din flora spontană, Bioflux,
Cluj-Napoca, 56 –60.

Condsiderații generale privind eficientizarea parametrilor tehnologici de cultivare în condiții ecologice a
lavandei

67
68. ROMAN , GH. V., MORAR, G., ROBU, T., ȘTEFAN, M., TABĂRĂ, V., AXINTE, M., BORCEAN, I., CERNEA, S.,
2012, Fitotenie vol. II, Plante tehnice, medicinale și aromatice, Ed. Universitară, București, 375 –377.
69. SABARA, D., & KUNICKA -STYCZYŃSKA, A., 2009, Lavender oil –flavouring or active cosmetic
ingredient, Sci. Bull. Techn. Uni. Lodz, 78, 33 –38.
70. SANDERS, JÜRN, MATTHIAS STOLZE, AND SUSANNE PADEL,2011, Use and efficiency of public
support measures addressing organic farming.
71. SĂVULESCU, ALICE (ACAD.) ȘI RAICU, CRISTINA, 1 967, Paraziții plantelor medicinal și oleoeterice
cultivate în România și unele mijloace de combatere (II), Studii și cercetări de biologie, Seria
Botanică, Tomul 19, Nr.3.
72. SEIDLER -ÀOĪYKOWSKA, K., MORDALSKI, R., KUCHARSKI, W., KĊDZIA, B., & BOCIANOWSKI, J. , 2014,
Yielding and quality of lavender flowers (Lavandula angustifolia Mill.) from organic cultivation.
73. ȘELARU, ELENA, 2007, Cultura florilor de grădină, Ed. Crese București , 516 -518.
74. SZEKELY -VARGA , ZS., HITTER, T., CANTOR, M., 2017, The healing power an d the uses in
landscape design of lavender ( Lavandula angustifolia L.), Hop and Medicinal Plants Year XXV, No. 1 -2,
pp. 47 -55.
75. TIENVINH, D., HOA, M. T., KHAI, P. C., & VAN MINH, T., 2017, Micropropagation of lavender
(Lavandula angustifolia), Seeds, 50(10 ), 50 -00c.
76. TILMAN, D., FARGIONE, J., WOLFF, B., DANTONIO, C., DOBSON, A., HOWARTH, R., SCHINDLER, D.,
SCHLESINGER, W.H., SIMBERLOFF, D., SWACKHAMER, D., 2001, Forecasting agriculturally driven
global environmental change, Science 292, 281 –284.
77. TODOR, I., 1 968, Mic atlas de plante din flora Republicii Socialiste România, Ed. Didactică și
Pedogogică, București.
78. TOMA, F., 2009, Floricultură și artă florală, vol. 4 Specii utilizate pentru decorul parcurilor și
grădinilor, Ed. INVELMultimedia București, pp.213 -214.
79. UPSON, T., & ANDREWS, S., 2004, The genus Lavandula, Kew: Royal Botanic Gardens, Kew XIV, p. –
illus., col. illus. ISBN, 1842460102, 442.
80. URWIN, N. A., HORSNELL, J., & MOON, T., 2007, Generation and characterisation of colchicine –
induced autotetraploid L avandula angustifolia, Euphytica, 156(1 -2), 257 –266.
81. JAGER W., G. BUCHBAUER, L. JIROVETZ, AND M. FRITZER, 1992, Percutaneous absorbtion of
lavender oil from a massage oil, Journal of the Society of Cosmetic Chemists, vol. 43, 49 –54.
82. WORONUK, G., DEMISSIE, Z., RHEAULT, M., & MAHMOUD, S., 2011, Biosynthesis and therapeutic
properties of Lavandula essential oil constituents, Planta medica, 77(01), 7 –15.
83. ***,https://attra.ncat.org/ attra -pub/viewhtml.php?id=41#lavender
84. ***,http://balconygardenweb.com/landscaping -with -lavender/
85. ***,https://butasidelavanda.ro/blogs/articole/despre -lavanda -si-butasi -de-lavanda
86. ***,https://everything -lavender.com/growing -lavender -in-containers.html
87. ***,https://everything -lavender.com/organic -lavender.html
88. ***,https://extension.psu.edu/botrytis -or-gray -mold
89. ***,https://gpnmag.com/article/herbs -your -worst -enemies/
90. ***,http://gradinadeacasa2.com/rasaduri/lavanda.html
91. ***,http://homeguides.sfgate.com/difference -between -lavender -culinary -lavender -28244.html
92. ***,http://homeg uides.sfgate.com/known -pests -lavender -plants -38977.html
93. ***,http://homeguides.sfgate.com/uses -ornamental -plants -22328.html
94. ***,https://lavandadetransilvania.ro/cultura -de-lavanda/

Zsolt Szekely -Varga

68
95. ***,https://lavanda -house.ro/product/saculeti -cu-model -lavanda/
96. ***,http://lavanda -romania.com/cultivare/
97. ***,https://levendulafesztival.hu/galeria/
98. ***,http://solutionearth.com/garden -compost ing.htm
99. ***,http://thecharmingdetroiter.com/lavender -blackberry -ice-cream/
100. ***,http://plant -shop.ro/blog /lavanda -plantare -si-ingrijire/
101. ***,https://pnwhandbooks.org/plantdisease/host -disease/lavender -root -rot
102. ***,http://web.ist.utl.pt/ist11061/fidel/flaves/sec5/sec52.html
103. ***,https://www.boredpanda.com/lavender -fields -harvest/
104. ***,http://www.downderry -nursery.co.uk/lavender -classification/
105. ***,http://www.ecovazon.md/informatii/levantica/
106. ***,https://www.etsy.com/listing/491285055/bridal -bouquet -dried -lavender -bouquet
107. ***,https://www.floraviva.i t/news/notizie/il -cersaa -segnala -un-nuovo -patogeno -sulla -pianta -di-
lavanda.html
108. ***,https://www.futuremarketinsights.com/reports/lavandula -oil-lavender -oil-marke t
109. ***,https://www.gardenersworld.com/how -to/grow -plants/how -to-take -lavender -cuttings2/
110. ***,https://www.gardenia.net/guide/Planting -and-Caring -for-Lavender -in-Pots
111. ***,https://www.gardeningknowhow.com/edible/herbs/lavender/gro wing -lavender -in-pots.htm
112. ***,https://www.hgtv.com/outdoors/flowers -and-plants/herbs/lavender -seeds
113. ***,https://www.hort.purdue.edu/newcrop/medaro/factsheets/LAVENDER.html
114. ***,http://www.kfetele.ro/ceai -de-lavanda –beneficii -pentru -organism -si-
contraindicatii_14202.html
115. ***,http://www.lalaessentialoils.com/steam -distillation.html
116. ***,http://www.levantica.com/?p=4
117. ***,http://www.levantica.com/?p=821&cpage=1
118. ***, http://www.madr.ro/agricultura -ecologica.html
119. ***,http://www.mycodb.fr/fiche.php?genre=Septoria&espece=lavandulae
120. ***,http://www.nda.agric.za/docs/brochures/essoilslavender.pdf
121. ***,https://www.newdirectionsaromatics.com/blog/products/all -about -lavender -oil.html
122. ***,https://www.notonthehighstreet.com/marquisanddawe/product/lavender -plant -in-pot
123. ***,https://www.olympicpeninsula.org/image -gallery/7886/sequim -lavender -festival
124. ***,http://www.omafra.gov.on.ca/english/crops/hort/news/hortmatt/2013/24hrt13a3.htm
125. ***,http://www.plantillustrations.org/illustration.php?id_illustration=25793
126. ***,http://www.plantillustrations.org/illustration.php?id_illustrat ion=25120
127. ***,https://www.researchgate.net/publication/265116224_THE_EXTRACTION_OF_ORTHOSIPHON
_STAMINEU S_USING_HYDRO_DISTILLATION_METHOD/figures?lo=1
128. ***,http://www.rosebeauty.ro/Produse -ingrijire -/Igiena -corp/Sapun -anticelulita -cu-ulei-de-
lava nda/2378
129. ***,http://www.science.oregonstate.edu/bpp/Plant_Clinic/images/lavender_alfalfa_mosaic_virus2.
htm
130. ***,http://www.selene.ro/articole/levantica
131. ***,http://www.stylecraze.com/articles/benefits -of-lavender -for-skin -hair -and-health/#g ref

Condsiderații generale privind eficientizarea parametrilor tehnologici de cultivare în condiții ecologice a
lavandei

69
132. ***,https://s3.wp.wsu.edu/uploads/sites/687/2017/03/Phytophthora -diseases -of-lavender.pdf
133. ***,https://www.zionmarketresearch.com/report/lavandula -oil-market
134. ***,http://www.covera.ro/ferma/ingras aminte/ingrasaminte -foliare/ingrasamant -organic -pe-
baza -de-alge -algasanba -1l_33501/
135. ***,https://www.verdon.ro/ingrasamin te-foliare -si-prin -picurare/biostimulator -cu-aminoacizi -si-
azot -acm -amino -12-100ml.html
136. ***,https://www.marcoser.ro/produse/ingrasaminte/stimulator/cropmax.html
137. ***,http://www.botanistii.ro/a -3-gibb.html
138. ***,https://www.lavandasevtopolis.eu/
139. ***,https://plus.google.com/+RazvanConstantin -lavanda -valcea/posts/5tidEshV3Jb
140. ***,https://www.gardenia.net/plant -variety/lavandula -angustifolia -english -lavender
141. ***, https://www.lavandasevtopolis.eu/blog/de -ce-lavanda -sevtopolis/