SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERILOR CONTABILITATEA ȘI FISCALITATEA FLUXURILOR DE TREZORERIE LA S.C. COMAT CONSTAN ȚA S.A. COORDONATOR STIIN ȚIFIC:… [632244]

UNIVERSITATEA TOMIS CONSTAN ȚA
FACULTATEA DE STUDII ECONOMICE ȘI ADMINISTRATIVE
SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERILOR

CONTABILITATEA ȘI FISCALITATEA
FLUXURILOR DE TREZORERIE LA
S.C. COMAT CONSTAN ȚA S.A.

COORDONATOR STIIN ȚIFIC:
CONF. UNIV. DR. IONICA ONCIOIU

ABSOLVENT: [anonimizat]

2012

1 ABREVIERI

1. AFP – Administra ția Finan țelor Publice.
2. CNC – Corpul Exper ților Contabili și Contabililor Autoriza ți din România.
3. ETE – Excedent de trezorerie de exploatare
4. IAS 7 – International Accounting Standard
5. OECCA – Ordinul Exper ților Contabili și Contabililor Autoriza ți
6. PCG – Planul de conturi general.

2 CUPRINS
INTRODUCERE ………………………………… …………………………………………… ……………………………………. 3
Capitolul 1. TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE LA S. C. COMAT
CONSTAN ȚA S.A. …………………………………….. …………………………………………… ……………………………. 4
1.1. Prezentarea S.C. COMAT CONSTAN ȚA S.A. și a principalilor indicatori economico-
financiari …………………………………. …………………………………………… …………………………………………… …. 4
1.2. Tabloul fluxurilor de trezorerie din PCG la S .C. COMAT CONSTAN ȚA S.A. …………………. 6
1.2.1. Logica financiar ă și conceptele adiacente ………………………. …………………………………………… 7
1.2.2. Prezentarea documentului ………………. …………………………………………… …………………………… 8
1.2.3. Câteva particularit ăți de con ținut ……………………………………… …………………………………….. 10
1.3. Tabloul fluxurilor de trezorerie recomandat de OECCA …………………………………….. ………….. 13
1.3.1. Obiect ………………………………. …………………………………………… …………………………………….. 13
1.3.2. Con ținutul func țional ……………………………………… …………………………………………… ………… 13

Capitolul 2. ASPECTE PARTICULARE PRIVIND TABLOUL FL UXURILOR DE
TREZORERIE LA S.C. COMAT CONSTAN ȚA S.A. ……………………………………. ……………………. 17
2.1. Fluxurile de trezorerie generate de activit ățiile de exploatare ………………………….. ……………. 19
2.2. Fluxurile de trezorerie generate de activit ățile de investi ții ………………………………………… ….. 19
2.3. Metode de prezentare a fluxurilor de trezore rie referitoare la activit ățile de exploatare …. 19
2.3.1. Fluxuri în monede str ăine ……………………………………….. …………………………………………… … 23
2.3.2. Dobânzile și dividendele ………………………………. …………………………………………… …………… 25
2.3.3. Impozitul asupra rezultatului ………….. …………………………………………… …………………………. 25
2.3.4. Intocmirea tabloului fluxurilor de trezoreri e …………………………………………. …………………… 25
CONCLUZII …………………………………. …………………………………………… ………………………………………. 36
BIBLIOGRAFIE ……………………………….. …………………………………………… …………………………………… 37

3
INTRODUCERE

Instrumentul cel mai adecvat de informare cu privire la capacitatea întreprinderii de a genera
numerar sau echivalente de numerar este tabloul flu xurilor de trezorerie sau situa ția fluxurilor de
numerar, cum este numit ă în IFRS 1, sau situa ția fluxurilor de trezorerie, denumire preluat ă din
Reglement ările de armonizare a contabilit ății cu Directiva a IV-a a CEE. Indicatorul fluxul de
trezorerie cuprinde elemente generate de toate tipu rile de activitate ale unei firme, având deci un
caracter global în raport cu excedentul brut de exp loatare.
Lucrarea de fa ță este structurat ă în trei capitole, fiecare având mai multe subcapit ole, urmate de
o serie de concluzii și o list ă de referin țe bibliografice.
În primul capitol sunt prezentate caracteris ticile elabor ării unui tablou al utiliz ărilor și
resurselor, dar și limitele fluxurilor monetare. Mai mult, din anali za conceptelor care stau la baza
întocmirii fluxurilor de trezorerie rezid ă și importan ța acestui tablou ca model de echilibru care
permite caracterizarea cu certitudine a evolu ției unei întreprinderi (ca entitate de control): s tare
bun ă de s ănătate, preven ția și tratarea adecvat ă a riscurilor de vulnerabilitate și faliment.
Spre deosebire de fondul de rulment trezoreri a este un indicator privilegiat în raport cu normel e
practicii interna ționale, a c ărui m ăsur ă nu este afectat ă nici de alegerile metodelor contabile, nici de
estim ările înregistrate la închiderea conturilor anuale
În al doilea capitol sunt detaliate aspecte p rivind principiile și politicile contabile și se face o
analiz ă a modalit ății de implementare a acestora de c ătre entitatea patrimonial ă în vederea
respect ării prevederilor din standardul interna țional de contabilitate IAS 7.
De asemenea, lucrarea reprezint ă un manual de întocmire a unui tablou privind fluxu rile de
trezorerie la S.C. COMAT CONSTAN ȚA S.A. Acest manual prezint ă pas cu pas metodele de
întocmire a celor trei fluxuri: de exploatare, de i nvesti ții și de finan țare. Prezentul studiu de caz
arat ă dezavantajul acestui tablou, și anume, faptul c ă este afectat de impactul politicilor de
amortizare și provizioane, prin intermediul implica țiilor fiscale ale acestora.
În final sunt prezentate câteva concluzii, pr ecum și ideile esen țiale ale lucr ării practice și
teoretice realizate la S.C. COMAT CONSTAN ȚA S.A.

4
CAPITOLUL 1
TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE
LA S.C. COMAT CONSTAN ȚA S.A.

1.1 PREZENTAREA S.C. COMAT CONSTAN ȚA S.A. ȘI A PRINCIPALILOR
INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

S.C. COMAT CONSTAN ȚA S.A. este o persoan ă juridic ă român ă, cu capital privat care î și
desf ăș oar ă activitatea în conformitate cu prevederile Legii 3 1/1990.
Societatea comercial ă COMAT CONSTAN ȚA CONSTAN ȚA S.A., are sediul în Constan ța,
str. Interioar ă nr. 3, 900330, Tel: 0241 – 621033 Fax: 0241 – 6221 48, 0241 – 622036, 0241 –
623498, înmatriculat ă la Registrul Comer țului sub num ărul J13/562/1991, Cod Fiscal RO1885369,
Cont bancar: RO40RNCB0120014994490001, Banca: BCR F iliala Palas.
Obiect principal de activitate: aprovizionarea și desfacerea en-gros a materiilor prime, a
materialelor și a produselor industriale c ătre toti agentii economici din jude țul Constan ța și jude țele
limitrofe.
Principalele dot ări: 70.000 mp teren la sediul din Constan ța, 30.000 mp teren la sediul din
Medgidia, depozit înalt supraetajat (fiecare nivel cu 1000 mp suprafa ța utilizabila), linie ferat ă
proprie cu rampe auto si CF, platforme betoane, dep ozite închise și deschise specializate pe grupe
de m ărfuri, parc auto propriu, mijloace de ridicat și transport intern
Alte servicii oferite: produc ția de produse alimentare, depozit ări, manipul ări, înc ărc ări-
descarc ări, transport, arhivare documente, service acumulat ori auto, închirieri spa ții comerciale.
Principalii parteneri: S.C. INTFOR SA Gala ți, S.C. PROFILAND SA Gala ți, S.C.
PROSIDER SA Bucure ști, S.C. TURBO TUB SRL Bucure ști, S.C. COMTECH CO Slatina, S.C.
METALURGIC TUB, S.C. METAL TRADE INTERNATI Bucure ști, S.C. ZIMTUB SA Zimnicea,
ARCELOR MITTAL Gala ți (SIDEX), S.C. SIDMA SRL Bucure ști, LAFARGE ROMCIM, S.C.
ROMBAT SA Bistri ța.
Informa țiile rezultate din analiza performan țelor economico-financiare au o importan ță
deosebit ă deoarece permit pe de o parte urm ărirea modific ării pozi ției financiare a firmei, iar pe de
alt ă parte evaluarea eficien ței cu care societatea poate utiliza noi resurse și anticipeaz ă capacitatea ei
de a genera fluxuri de numerar cu ajutorul resursel or existente.
Pentru analiza performan țelor S.C. COMAT S.A. sunt folosite date din bilan țurile contabile
2009-2011, contul de profit și pierdere din 2009-2011, note explicative la bilan țuri și alte surse
suplimentare.
Analiza indicatorilor de structur ă și evolu ție a bilan țului (figura 1) reflect ă tendin ța de
sc ădere a activelor imobilizate în 2009 fat ă de 2010 de la 87,87% la 83,29% urmând ca pe baza
dot ărilor tehnice acesta s ă creasc ă în 2011 la 85%. În cadrul imobiliz ărilor o cre ștere semnificativ ă a
fost înregistrat ă de imobiliz ările în curs care au crescut de la 15,35 % în 2009 la 17,74 % în 2011.
Îns ă nivelul activelor imobilizate este influen țat nefavorabil de înregistrarea cheltuielilor
lunare cu amortizarea care diminueaz ă valorile r ămase ale activelor imobilizate.
Așa cum rezult ă și din graficul de mai jos activele circulante au în registrat și ele o tendin ță
de cre ștere în 2010 fa ță de 2009 urmat ă de o u șoar ă sc ădere în 2011 datorat ă sc ăderii în principal a
produc ției în curs de execu ție de la 71,2% (2009) la 67,11% (2011).
Celelalte componente a stocurilor au înregistrat c re șteri în 2011 fa ță de 2009 asigurând o
evolu ție de la 42,77% în 2009 la 49,73% în 2011.
Crean țele comerciale au sc ăzut permanent în valori absolute ceea ce a influen țat pozitiv
activitatea S.C. COMAT S.A. În schimb tot o tendin ță de sc ădere a înregistrat și rata
disponibilit ăților de la 10,03% în 2009 la 5,03% în 2011.

5 010000 20000 30000 40000 50000 60000 70000
2009 2010 2011 Active
imobilizate
Active circulante

Fig. 1. Nivelul activelor imobilizate și circulante
Analiza structurii pasivului permite aprecierea po liticii financiare a întreprinderii prin
punerea în eviden ță a unor aspecte privind stabilitatea și autonomia financiar ă a acesteia.
Se observ ă o tendin ță ascendent ă atât a datoriilor curente (de la 10,12% în 2009 la 23,82% în
2011), cât și a datoriilor pe termen lung (de la 11% în 2009 la 13,88% în 2011). Aceast ă cre ștere are
influen ță asupra capitalurilor împrumutate, dar și asupra cre șterii gradului de îndatorare a societ ății.
Analiza pozi ției financiare presupune construirea pe baza inform a țiilor din bilan țul contabil
(2009-2011) a bilan țului patrimonial (financiar) și a bilan țului func țional.
Bilan țul patrimonial prezint ă importan ță pentru toate categoriile de utilizatori, iar dup ă ce s-au
aplicat corec țiile acesta va avea urm ătoarea form ă:

ACTIV 2009 2010 2011
I . ACTIVE IMOBILIZATE din care: 68.615 81.676 82.446
– necorporale 0 0 0
– corporale 67.587 79.242 80.012
– financiare 1.028 2.434 2.434
II . ACTIVE CIRCULANTE din care: 9.522 13.507 12.012
– stocuri 4.073 5.650 5.974
– crean țe 4.494 6.903 5.434
– investi ții financiare 0 0 0
– disponibilit ăți 955 954 604
PASIV
I . CAPITALURI PROPRII 61.632 66.202 58.845
II. DATORII PE TERMEN LUNG 8.598 14.004 13.109
III. DATORII PE TERMEN SCURT 7.907 14.977 22.504

Din reprezentarea grafic ă activul, respectiv pasivul, se observ ă c ă acesta a crescut în 2010 fa ță
de 2009 cu 17.046 lei, iar în 2011 fa ță de 2010 a sc ăzut cu 725 lei.
Bilan țul func țional ofer ă o privire de ansamblu asupra modului de func ționare din punct de
vedere economic,comparând utiliz ările și resursele corespunz ătoare fiec ărui ciclu de func ționare
(exploatare, investi ții, finan țare).
Ratele de lichidate sunt utilizate pentru a identif ica capacitatea firmei de a-si îndeplini
obliga țiile pe termen scurt.
Principali indicatori folosi ți în analiza lichidit ății societ ății S.C. COMAT CONSTAN ȚA S.A.
sunt: rata lichidit ății generale, rata lichidit ății reduse, rata lichidit ății imediate.

6 Evolu ția acestora este reliefat ă de urm ătorul grafic:

0,00 0,20 0,40 0,60 0,80 1,00 1,20
2009 2010 2011 Rata lichiditatii generale
Rata lichiditatii reduse
Rata lichiditatii imediate

Fig. 2 Ratele de lichidare
Rata lichidit ății generale este indicatorul ce reflect ă m ăsura în care firma î și poate achita
datoriile sale pe termen scurt din valorificarea ac tivelor pe termen scurt (care pot fi transformate î n
lichidit ăți într-o perioad ă corespunz ătoare maturit ății pasivelor curente). Este recomandat ă o rat ă
mai mare decât 1. Dup ă cum se observ ă aceasta avut o tendin ță de sc ădere accentuat ă indicând o
problem ă de insolvabilitate de termen scurt.
Rata lichidit ății imediate reflect ă m ăsura în care firma î și poate achita datoriile pe termen
scurt din valoarea activelor pe termen scurt cele m ai lichide (crean țe, disponibilit ăți) – active ce pot
fi transformate în lichidit ăți într-o perioad ă corespunz ătoare maturit ății pasivelor curente. În
calculul acestei rate se iau în considerare doar ac ele active care se pot transforma rapid în lichidit ăți,
stocurile fiind cele mai pu țin lichide active curente. Totodat ă, stocurile prin metodele diferite de
evaluare (de ex. LIFO) pot duce la o supraevaluare a ratei lichidit ății imediate și o subevaluare a
ratei lichidit ății globale. Și aici trendul a fost descresc ător.

1.2.TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE DIN PCG LA S.C . COMAT
CONSTAN ȚA S.A.

Exist ă diferite metode de elaborare a unui tablou al util izatorilor și resurselor; acela care va fi
prezentat aici, se sprijin ă pe dou ă bilan țuri succesive. Ea este considerat ă o metod ă extern ă c ăci este
singura, care poate fi aplicat ă de un analist situat în afara întreprinderii; dar desigur ea poate fi
aplicat ă și în cele mai bune condi ții chiar în interiorul întreprinderii.
Tabloul de finan țare are ca obiect s ă pun ă în eviden ța fluxurile financiare ale utilizatorilor și
resurselor caracteristice activit ății unei întreprindere în cursul unui exerci țiu. Elaborarea sa impune
o distinc ție pe cât posibil de net ă între fluxurile patrimoniale, fluxurile financiare și fluxurile
monetare; se va preciza deci aceast ă distinc ție.

Fluxuri patrimoniale, fluxuri financiare, fluxuri m onetare
Conceput ă pe de o parte pentru a descrie și m ăsura patrimoniul întreprinderii și pe de alt ă
parte, pentru a analiza și m ăsura varia ția sa periodic ă, contabilitatea înregistreaz ă fluxurile de
drepturi și obliga ții, pe care le numim fluxuri patrimoniale. Astfel d e fluxuri nu au în mod necesar
impact asupra disponibilit ăților întreprinderii; într-adev ăr, din acest punct de vedere, este posibil s ă
le clasific ăm în trei categorii.

7 1. Fluxuri patrimoniale care au impact imediat asupra disponibilit ăților întreprinderii;
exemple: toate cump ărările (de imobiliz ări, de m ărfuri, de materii prime, de presta ții de
servicii…) pl ătite cu numerar; toate vânz ările pl ătite de asemenea în numerar.
2. Fluxuri patrimoniale care au un impact de amânare a supra disponibilit ăților
întreprinderii; exemple: cump ărări și vânz ări pe credit.
3. Fluxuri care nu au impact nici imediat, nici de amâ nare asupra disponibilit ăților;
exemplu: dota țiile la amortiz ări m ăsoar ă un flux de diminuare dar în nici un caz un flux de
lichidit ăți.
În ceea ce urmeaz ă, se rezerv ă calificativul de “monetar“ fluxurilor patrimoniale din prima
categorie și acela de “financiar” fluxurilor din prima și a doua categorie. Astfel ansamblul fluxurilor
financiare îl include pe acela al fluxurilor moneta re.
Tabloul de are ca obiect punerea în eviden ță a fluxurilor financiare. Exist ă și alte tablouri în
general numite tablouri de fluxuri, care nu se refe r ă decât la fluxuri monetare.
Prezentarea unui document contabil nu este niciodat ă neutr ă: structura general ă a
documentului și con ținutul său se supun, implicit sau explicit, unei logici de i nterpretare specifice.
Astfel prezentarea tabloului de finan țare din PCG exprim ă o logic ă financiar ă definit ă func țional ă și
care se reg ăse ște și în bilan ț.

1.2.1. Logica financiar ă și conceptele adiacente

Din bilan ț și tabloul de finan țare ale PCG reiese c ă o întreprindere utilizeaz ă sau trebuie s ă
utilizeze resursele sale stabile pentru a finan ța în ordine:
1. investi țiile sale (imobiliz ările).
2. activitatea sa curent ă. Dac ă resursele sale stabile sunt suficiente, ea dispune de un excedent
pe care-l reg ăsim în indisponibilit ăți, care pot fi de altfel înt ărite de credite bancare (dar
acestea nu îi sunt absolut necesare); dimpotriv ă, dac ă ele sunt insuficiente, întreprinderea
trebuie s ă dispun ă obligatoriu de credite bancare.
Apar astfel trei indicatori foarte interesan ți pentru aprecierea echilibrului financiar al
întreprinderii: fondul de rulment, nevoia de fond d e rulment și trezoreria.
Măsurat ca diferen ță între resursele stabile (capitaluri proprii și împrumuturi contractate ini țial
pe termen lung) și imobiliz ări, el arat ă suma resurselor stabile susceptibil ă de a fi afectat ă finan ță rii
activit ății curente.
Sub aceast ă no țiune trebuie în țeleas ă nevoia de finan țare izvorât ă de opera țiunile curente ale
întreprinderii. Aceasta trebuie s ă finan țeze într-adev ăr stocurile și eventul, creditul pe care îl acord ă
clientelei sale, a șa cum de altfel furnizori s ăi o crediteaz ă. Nevoia sa de fond de rulment la un
moment dat, la data întocmirii bilan țului s ău, de exemplu, este dat ă de urm ătoare rela ție:
Nevoia de fond = Stocuri + Crean țe asupra – Datorii fa ță
de rulment clien ților de furnizori
Aceast ă nevoie poate fi negativ ă; în aceast ă ipotez ă, activitatea sa curenta aduce resurse
stabile întreprinderii.
Aceast ă no țiune nu trebuie s ă fie confundat ă, ca în limbajul curent cu aceea de disponibilit ăți;
ea are, în contextul analizei precedente, un sens s pecific: trezoreria este ceea ce r ămâne din
resursele stabile dup ă ce au fost finan țate imobiliz ările și nevoia de finan țare legat ă de activitatea
curent ă sau nevoia de fond de rulment: ea poate fi deci m ăsurat ă prin diferen ța dintre fondul de
rulment și nevoia de fond de rulment.
TREZORERIA = FOND DE RULMENT – NEVOIA DE FOND DE RU LMENT
Trezoreria exprim ă în definitiv aptitudinea întreprinderii de a se fi nan ța datorit ă resurselor
stabile; o trezorerie negativ ă implic ă recurgerea la contribu ții bancare pe termen scurt.
La un moment dat, la data stabilirii unui bilan ț, disponibilit ățile sunt egale cu suma dintre
trezorerie, pozitiva sau negativa și creditele bancare:
Disponibilit ăți = TREZORERIE + Credite bancare
TREZORERIE = Disponibilit ăți – Credite bancare

8 Logica ce tocmai a fost expus ă în general definit ă ca func țional ă, și care permite aplicarea
no țiunilor de fond de rulment de nevoie de fond de rul ment și de trezorerie, rezult ă din schema
bilan țului din figura 3.

Figura 3 – Structurarea „func țional ă” a bilan țului

1.2.2. Prezentarea documentului

Acest document poate fi prezentat sub forma de tabl ou sau de list ă; oricare ar fi modul de
prezentare adaptat (ne vom referi aici la prezentar ea sub form ă de list ă (Fig.4) pentru c ă ea pare cea
mai inteligibil ă pentru utilizator), logic ă și con ținutul rămân acelea și.
Documentul cuprinde dou ă părți.
În prima parte, intitulat ă „Calculul varia ției fondului de rulment net global”, sunt prev ăzute
fluxurile de resurse „durabile” și utiliz ările stabile care au afectat fondul de rulment în c ursul
exerci țiului; se determin ă, așa cum arata titlul, varia ția fondului de rulment net global, pozitiv
(resursa net ă) sau negativ (utilizare net ă).
Calculul varia ției fondului de rulment net global Exerci țiul
N-1 Exerci țiul
N
Resurse durabile:
Capacitatea de autofinan țare a exerci țiului
Cesion ări sau reduceri de elemente de active imobilizat:
Cesion ări de imobiliz ări
– Incorporale……………………………………………………….
– Corporale………………………………………………………….
Cesion ări sau reducere de imobiliz ări financiare……………..
Sporiri de capitaluri proprii:
Sporiri de capital sau aporturi………………………………………
Sporiri de alte capitaluri proprii……………………………………
Sporirea datoriilor financiare (a)(b)…………………………………
Total resurse (I)……………………………………………………
Utiliz ări stabile:
Distribuiri pl ătite în cursul exerci țiului
Achizi ții de elemente de active imobilizat
Imobiliz ări incorporale……………………………………………

X

X

Imobiliz ări Resurse
stabile
Fond de
rulment

Imobiliz ări Datorii fata
de furnizori
Fond
De rulment Nevoia de
Fond de rulment Nevoia de
fond
de rulment Fond de
rulment
Trezorerie
Disponibilit ăți Credite

Trezoreria bancare

9 Imobiliz ări corporale………………………………………………
Imobiliz ări financiare……………………………………………
Cheltuieli de repartizat asupra mai multor exerc i ții
(c)……………..
Reduceri de capitaluri proprii (reduceri de capi tal, retragere)….
Ramburs ări de datorii financiare (a)………………………………
Total mijloace (II)………………………………………………
Varia ția fondului de rulment net global:
Resurse nete (I-II)…………………………………………………
sau
Utiliz ări nete (II-I)………………………………………………….

X

+

–

X

+

–
Figura 4 – Model de tablou al utiliz ărilor și resurselor exerci țiului – Tablou de finan țare în lista
(a) Fără contribu ții bancare și solduri creditoare de banca
(b) Fără prime de rambursare a obliga țiilor
(c) Suma bruta transferata în exerci țiu

Utilizarea varia ției fondului de rulment net global Exerci țiul
N-1 Exerci țiul
N
Varia ții „Exploatare”:
Varia ții ale activelor de exploatare (a):
Stocuri și produc ție în curs………………………………….. …………………………….
Avansuri și aconturi vărsate pe comenzi…………………………….. ……………….
Crean țe Clien ți, Conturi asimilate și alte crean țe de exploatare (b)
Varia ția datoriilor de exploatare (c)
Avansuri și aconturi primite pe comenzile în curs………… ……………………..
Datorii Furnizori, Conturi asimilate și alte datorii de exploatare (d)
A. Nevoia de fond de rulment a exerci țiului pentru exploatare sau
Eliberarea fondului de rulment prin exploatare în c ursul exerci țiului sau
Eliberarea fondului de rulment „în afara exploat ării” în cursul exerci țiului
Varia ția „În afara exploat ării”:
Varia ția altor debitori (a) (b) (c)…………………. ……………………………………..
Varia ția altor creditori (c) (d)……………………. ………………………………………
B. Nevoia de fond de rulment a exercitiului „În afara exploat ării”sau
Eliberarea de fond de rulment „În afara exploat ării” în cursul exercitiului
Varia ții de „Trezorerie”:
Varia ții de disponibilit ăți (a)………………………………………. ……………………..
Varia ții de avansuri bancare curente și solduri creditoare de banca (c)
C. Varia ția neta de trezorerie………………………… ……………………………….
Utilizarea varia ției fondului de rulment net global (A+B+C):
Utiliz ări nete (f)…………………………………. …………………………………………… .
sau
Resurse nete (g)………………………….. …………………………………………… ………

–
+

–
+

+ sau –

–

+

–
+

–
+

+ sau –

–

+
Figura 6 – Tablou de finan țare în list ă
(a) Sporurile elementelor de activ creeaz ă nevoi de fond de rulment ce vor fi trecute cu
semnul (-). Diminu ările acestor elemente elibereaz ă resurse de fond de rulment care vor avea
semnul (+).
(b) Cheltuieli constate dinainte conform afect ării lor la exploatare sau nu.
(c) Sporirea de elemente de pasiv elibereaz ă resurse de fond de rulment care vor avea
semnul (+).
(d) Cheltuieli produse constate dinainte conform af ect ării lor la exploatare sau nu.

10 (e) Inclusiv valori mobiliare de plasament.
(f) Utiliz ări nete egale cu resursele nete eliberate prin calc ulul I -II precedent.
(g) Resursa net ă egal ă cu Utiliz ări neta eliberate prin calculul II-I precedent.

În partea a doua, intitulat ă “Utilizarea varia ției fondului de rulment net global” sunt prezentate
fluxuri de utiliz ări și de resurse care determin ă pe de o parte, varia ția nevoii de fond de rulment și
pe de alt ă parte, varia ția de trezorerie; f ăcând suma acestor doua varia ții, se ob ține varia ția fondului
de rulment.
Remarc ă: în aceast ă a doua parte, fluxurile de utiliz ări (sporiri de stocuri și de crean țe,
diminu ări de stocuri și de crean țe, diminu ări de datorii) care afecteaz ă nevoia de fond de rulment
sunt prezentate cu semnul (-); dimpotriv ă, fluxurile de resurse (diminuarea stocurilor și
crean țelor și sporirea datoriilor) sunt prezentate cu semnul ( +); consecin ța conven ției: o
sporire a nevoii de fond de rulment este cu semnul (-) și o „degajare” cu semnul (+). Este
preferabil ca utilizatorul s ă știe acest lucru, este important de asemenea ca el s ă cunoasc ă
anumite particularit ăți ale con ținutului acestui document.

1.2.3. Câteva particularit ăți de con ținut

a) Capacitatea de autofinan țare care apare la resursele durabile este calculat ă conform
tabelului de calcul prezentat în sistemul dezvoltat ; întocmirea acestui tablou constituie prima
etapa a elabor ării tabloului de finan țare.
b) Dividendele care figureaz ă la utiliz ările stabile sunt cele v ărsate în timpul
exerci țiului precedent; elaborarea tabloului presupune dec i cunoa șterea repartiz ării acestuia din
urma.
c) Cesion ările de imobiliz ări care figureaz ă la resurse durabile sunt înregistrate la pre țul
lor adic ă mai mult sau mai pu țin valorile cuprinse; ceea ce explica retrospectiv ce s-a avut în
vedere în leg ătur ă cu calculul capacita ții de autofinan țare: aceasta nu cuprinde aceste
plus sau minus valorile
d) Varia țiile stocurilor și ale produc ției în curs, ca și varia țiile crean țelor care particip ă la
calculul varia ției nevoii de fond de rulment în a doua parte a tab loului, sunt calculate la
valori brute (valori istorice); aceasta în scopul coerentei calculului lor cu capacitatea de
autofinan țare care include cheltuielile la provizioanele pent ru deprecierea activelor.
e) Valorile mobiliare de plasament a șa cum indica trimiterea (c) de la baza por ții a 2-a
relative la varia ția altor debitori nu sunt ad ăugate la disponibilit ăți și incluse la trezorerie;
ele sunt luate în calculul varia ției nevoii de fond de rulment de exploatare. Este v orba de o
op țiune care influen țeaz ă percep ția pe care cititorul tabloului o poate avea asupra echilibrului
financiar al întreprinderii deoarece prin acesta se ajunge la mărirea varia ției nevoii de fond de
rulment în detrimentul varia ției trezoreriei; și nu este pe deplin justificat decât atunci când
valorile mobiliare prezint ă o valoare inferioara costului lor istoric.
În studiul s ău privind evolu ția contabilit ății și utilizarea sa ca instrument de informare al
întreprinderii (1989), Comisia de Studii Generale a CNC a făcut dup ă câ țiva ani de aplicare critic ă
PCG 1982 și a emis mai multe propuneri pentru a-l perfec ționa. Se va retine mai ales propunerea sa
(fig. 6) de noua prezentare a p ărții a doua care, f ără s ă schimbe con ținutul, faciliteaz ă considerabil
lectura sa; într-adev ăr aceast ă nou ă prezentare este conceput ă astfel:
– ca o sporire a nevoilor de fond de rulment apare cu semnul (+) și o diminuare cu semnul (-);
– ca varia ția de trezorerie apare mai mult ca rezultanta a var ia ției fondului de rulment și aceea a
nevoii de fond de rulment (ceea ce constituie ma i mult interpretarea echilibrului finan ciar
al întreprinderii).
– ca „buclajul” se efectueaz ă asupra varia ției disponibilit ăților.

11 MODELUL DE TABLOU AL UTILIZ ĂRILOR RESURSELOR EXERCI ȚIULUI
Tablou de finan țare în list ă (continuare)
UTILIZAREA VARIATIEI FONDULUI DE RULMENT NET
GLOBAL Exerci țiul
N Exerci țiul
N-1
I – VARIATIA FONDULUI DE RULMENT NET GLOBAL(dup ă
tabloul 1)
VARIATIA NEVOII DE FOND DE RULMENT DE EXPLOATARE
Varia ția activelor de exploatare (a)
Stocuri și produc ție în curs de fabricare
Avansuri și aconturi v ărsate privind comenzile
Crean țe client, conturi asimilate și alte crean țe de exploatare (b)
Varia ția datoriilor de exploatare (c)
Avansuri și aconturi primate privind comenzile în curs
Comenzile în curs
Datorii furnizori, conturi asimilate și alte datorii de exploatare

TOTAL A
VARIATIA NEVOII ÎN FOND DE RULMENT ÎN AFARA
EXPLOAT ĂRII
Varia ția altor debitori (a) (b) (c)
Varia ția altor creditori (c) (d)

TOTAL B
II – VARIATIA GLOBALA A NEVOII ÎN FOND DE RULMENT
(A+B)
III – VARIA ȚIA DE TREZORERIE (I-II)
IV – VARIA ȚIA CONCURSURILOR BANCARE CURENTE ȘI ALE
SOLDURILOR CREDITOARE ALE CONTURILOR DE BANC Ă ©
V – VARIA ȚIA DISPONIBILIT ĂȚ ILOR (e)(III+IV)
Figura 7. Model de tablou al utiliz ărilor resurselor exerci țiului

(a) Cre șterile elementelor de activ respective genereaz ă nevoi în fond de rulment care vor fi afectate ca ( +).
În schimb, diminu ările resurselor în fond de rulment vor avea semnul (-).
b) Inclusiv cheltuielile constate în avans conform afect ări lor la exploatare sau nu.
(c) Cre șterile elementelor de pasiv respective degaja resu rse în fond de rulment care vor fi afectate cu
semnul (-). Invers diminuarea acestor elemente vor genera nevoi in fond de rulment care vor avea semn ul (+).
(d) Inclusiv veniturile constate în avans conform a fect ării lor la exploatare sau nu.
(e) Inclusiv valorile mobiliare de plasament.

Este incontestabil ca acest tablou al PCG îmbog ățește cunoa șterea pe care o putem avea
despre o întreprindere citind bilan țul acesteia și contul s ău de rezultat; totu și, pentru c ă este
conceput pentru a asigura „leg ătura financiara între bilan țul de deschidere și bilan țul de
închidere” (p.II.99), el se înscrie într-o schem ă de leg ătur ă între diferitele documente de sintez ă
care scot în eviden ță concep ția patrimonial ă a contabilit ății și-i impune ni ște limite analitice.
„Mai financiar” decât contul de rezultat, tabloul u tiliz ărilor și resurselor ascunde totu și inciden ța
asupra disponibilit ăților:
– pe de o parte, a fenomenelor de stocaj;
– pe de alt ă parte, a decalajelor temporale care pot exista înt re constan ța unui flux
financiar și aceea a consecin ței sale monetare, încasarea sau cheltuiala (plata).
Astfel, în tabloul de finan țare, la resursele stabile se afl ă, capacitatea de autofinan țare al cărei
element principal este excedentul brut de exploatar e; ori, fenomenele de stocaj și de decalaje temporale

12 împiedic ă așa cum vom arata, c ă excedentul brut de exploatare sa se reg ăseasc ă în mod riguros sub
forma disponibilit ăților.
Inciden ța fenomenelor de stocaj asupra disponibilit ăților
Produc ția stocat ă în calitate de venit de exploatare și variata stocurilor de aprovizionare;
în calitate de cheltuial ă de exploatare intervin în calculul excedentului br ut de exploatare. Dar,
evident produc ția stocat ă, diferen ța între stocul final și cel ini țial de produse finite nu determin ă
nici o încasare in timpul exercitiului; în acela și mod, varia ția stocurilor de aprovizionare, diferen ța
între stocul ini țial și stocul final de aprovizionare, nu determin ă nici o plat ă în timpul exercitiului.
Inciden ța decalajelor temporale
Vânz ările, în calitate de venituri de exploatare și cump ărările în calitate de cheltuieli intervin de
asemenea în calculul excedentului brut de exploatar e.
Dar suma vânz ărilor realizate în cursul exerci țiului nu coincide decât în caz excep țional cu
încas ările din vânz ările perioadei. Într-adev ăr întreprinderea încaseaz ă în timpul exerci țiului
crean țele din vânz ări care existau la începutul exercitiului, și ea nu încaseaz ă decât par țial crean țele
de la finele exercitiului încheiat respectiv vânz ările realizate în cursul exercitiului. În consecin ță
încas ările din vânz ări se deduc astfel:
Vânz ări ale exerci țiului
+ Crean țe din vânz ări de ținute la început
– Crean țe din vânz ări de ținute la finele perioadei
= Încas ări din vânz ări realizate în cursul exerci țiului
În acela și mod suma cump ărărilor, efectuate în cursul exerci țiului nu coincide cu cheltuielile
privind cump ărările perioadei. Întreprinderea pl ăte ște în timpul exerci țiului datorii fa ță de furnizorii
care existau la început, și ea nu pl ăte ște decât par țial din datoriile de la finele perioadei încheiate,
cump ărările realizate în cursul exerci țiului. În consecin ță , cheltuielile privind cump ărările se deduc
astfel din vânz ări:
Cump ărările exerci țiului
+ Datorii ini țiale fa ță de furnizori
– Datorii finale fa ță de furnizori
= Cheltuieli privind cump ărările în cursul exerci țiului
No țiunea de excedent al trezoreriei de exploatare
Ținând seama de ceea ce s-a prezentat anterior, dac ă vrem s ă calculam varia ția
disponibilit ăților în general numit ă excedent al trezoreriei de exploatare, ce corespun de
excedentului brut de exploatare, trebuie s ă-i aplic ăm acesteia o serie de corective:
EXCEDENT BRUT DE EXPLOATARE
– Produc ția stocat ă (stoc final minus stoc ini țial)
+ Varia ția stocurilor de aprovizionat (stoc ini țial minus stoc final)
– Varia ția de crean țe – clien ți (crean țe finale minus crean țe ini țiale)
+ Varia ția datorii – furnizori (datorii finale minus datori i ini țiale)
= EXCEDENT AL TREZORERIEI DE EXPLOATARE
Ceea ce înseamn ă deducerea varia ției nevoii de fond de rulment din excedentul brut d e
exploatare:
EXCEDENT BRUT DE EXPLOATARE
– Varia ția nevoii de fond de rulment
= EXCEDENT TREZORERIE DE EXLPOATARE
Rela ția de mai sus între „excedentul brut de exploatare și excedentul trezoreriei” permite s ă se
în țeleag ă anumite dezechilibre financiare care afecteaz ă o întreprindere și este deci important ă pentru
analist; din nefericire, concep ția PCG o disimuleaz ă total.
În privin ța excedentului de trezorerie de exploatare (E.T.E.) , el se dovede ște un mai bun
prev ăzător al crizelor financiare ale întreprinderii decât excedentul brut de exploatare
(E.B.E.). Multe studii efectuate în str ăin ătate și în Fran ța arat ă într-adev ăr ca la reducerea
raportului între excedentul de trezorerie de exploa tare și cifra de afacere și mai mult accentuata și
provine dintr-un an în care raportul între excedent ul brut de exploatare (sau capacitatea de

13 autofinan țare) și cifra de afaceri. Urm ărirea acestui coeficient (ratio) în timp permite de ci s ă se
anticipeze crizele financiare.
Aceasta explic ă interesul acordat ast ăzi tablourilor de flux de trezorerie care, în mod just, pun
accentul pe varia ția de trezorerie și originile sale.

1.3. TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE RECOMANDAT DE OECCA

Într-o recomandare aprobat ă de consiliul sau superior la 5 octombrie 1988, OEC CA
propune doua modele de tablou, unul care analizeaz ă varia ția fondului de rulment, celalalt varia ția
de trezorerie, care îns ă își exprim ă preferin ța pentru acesta din urm ă. Acest model nu este desigur
primul gen prezentat în Fran ța și în str ăin ătate (el este de altfel puternic inspirat din model ul
propus în 1987 de c ătre FASB în SFAS95) dar el merita o aten ție special ă în măsura în care,
preconizat de OECCA el este f ără îndoial ă modelul care cunoa ște o important ă răspândire.

1.3.1. Obiect

Acest tablou are ca obiect s ă arate contribu ția fiec ăreia dintre cele trei categorii de opera ții
ale întreprinderii la varia ția global ă de trezorerie in decursul unui exerci țiu.
Cele trei categorii de opera ții re ținute corespund celor trei func ții principale ale
întreprinderii: „exploatare”, „investi ții” și „finan țare”.
Fluxurile financiare ce corespund fiec ărei func ții sunt identificate și corectate pentru a ține
seama de inciden ța decalajelor între fluxurile financiare și fluxurile monetare de trezorerie.
Tabloul (Fig.9) se poate schematiza dup ă cum urmeaz ă:
Opera ții de exploatare
Venituri încasate sau incasabile legate de exploata re
– Cheltuieli pl ătite sau pl ătibile legate de exploatare
+ ∆ decalajelor de trezorerie corespunz ătoare
= Trezorerie provenind din (afectata)
opera țiilor de exploatare
Opera ții de investi ții
Achizi țion ări de imobiliz ări
– Cesion ări de imobiliz ări
± ∆ decalajelor de trezorerie corespunz ătoare
= Trezorerie provenind din (afectata) opera țiilor de investi ții
Opera ții de finan țare
Cre șterea de capital
+ Împrumuturi noi
± A decalajelor de trezorerie corespunz ătoare
= Trezorerie provenind din (afectata)
opera țiilor de finan țare __C__
Varia ția globala de trezorerie A+B+C

.Varia ția global ă de trezorerie este deci suma a trei elemente:
– trezoreria provenind din (sau afectata) opera țiilor de exploatare
– trezoreria provenind din (sau afectata) opera țiilor de investi ții
– trezoreria provenind din (sau afectata) opera țiilor de finan țare.

1.3.2. Con ținutul func țional

Func ția de „investi ții” corespunde ansamblului opera țiilor de investi ții și de dezinvesti ții
(achizi țion ări și cesionari de imobiliz ări necorporale – cu excep ția cheltuielilor de constituire –
corporale și financiare). A
B

14 Func ția „finan țare” corespunde ansamblul opera țiilor care influen țeaz ă asupra nivelului
resurselor externe ale întreprinderii: sporiri și, eventual, reduceri de capital; pl ăți de dividende
efectuate în cursul exercitiului; emisiuni și ramburs ări de împrumuturi; avansuri cu caracter
financiar primite de la ter ți…
Func ția „exploatare” este definit ă în mod rezidual; recomandarea (pag. 7) men ționeaz ă într-
adev ăr ca ea cuprinde „toate opera țiile care nu figureaz ă în func țiile de investi ții și finan țate”.
Astfel definit ă, nota ția de „exploatare” re ținut ă aici este diferit ă de aceea re ținut ă în contul de
rezultat al PCG pentru a califica cheltuielile și veniturile de exploatare; trezoreria de
exploatare este determinat ă nu numai de cheltuieli și venituri de exploatare de c ătre PCG dar și de
cheltuielile și veniturile financiare, cheltuielile și veniturile excep ționale (exclusiv plus sau
minus-valorile de cesionare), impozitul asupra bene ficiilor și participarea salaria ților în cursul
exerci țiului.

Recomandarea propune de a efectua acest calcul pe b aza contului de rezultat fie pornind de la
rezultatul net, fie pornind de la excedentul brut d e exploatare.
– Pornind de la rezultatul net (op țiunea 1 din figura 8):
• eliminând din acesta cheltuielile și veniturile fără inciden ță asupra trezoreriei (cheltuielile
cu amortiz ările, cheltuielile privind provizioanele de orice n atura, varia ții de stocuri,
transferuri de cheltuieli in contul cheltuielilor d e repartizat, valoarea contabil ă a
imobiliz ărilor cedate etc.) sau nelegate de exploatare (veni turi din cesionari de imobiliz ări
etc.); și
• ținând seama de varia ția decalajelor de trezorerie asupra opera țiilor de exploatare
(clien ți, furnizori, cheltuieli și venituri constatate în avans, etc.).
• pornind de la excedentul brut de exploatare (in af ara varia țiilor de stocuri) (op țiunea 2 din
figura 8) ținând seama:
• de alte cheltuieli și venituri legate de exploatare și susceptibile s ă antreneze o varia ție de
trezorerie, și
• varia ția decalajelor de trezorerie asupra opera țiilor de exploatare.
Totalul:
Excedent brut de exploatare (f ără varia ția stocuri lor)
Exerci țiul
N N-1
OPERATII DE EXPLOATARE (OPIUNEA 1)
Rezultatul net
Eliminarea cheltuielilor și veniturilor fora incidenta asupra
trezoreriei sau nelegate de exploatare
• Amortiz ări și provizioane
• Varia ții de stocuri
• Transferuri de cheltuieli in contul cheltuielilor d e repartizat
• Plus sau minus valori de cesionare
• Parte a minorit ăților in rezultatul societ ăților integrate(*)
• Cota-parte in rezultatul societ ăților puse in echivalenta (*)

Incidenta varia ției decalajelor de trezorerie asupra opera țiilor de exploatare
625,5

440,5
(360)
(96)
(690)
38,5
(40)
81,5

561,5

15 Flux de trezorerie provenind (afectat) din exploata re (A)

OPERATII DE INVESTITII
Pla ți din achizi ționarea de imobiliz ări corporale și incorporale
Încas ări din cesionarea de material corporale și incorporale
Pla ți din achizi ționarea de imobiliz ări financiare
Încas ări din cesionarea de imobiliz ări financiare
Dividende primate de la societ ățile puse in echivalenta (*)
Trezorerie neta afectata achizi țion ărilor și cesionarilor de filial (*)

Flux de trezorerie provenind (afectat) opera țiilor de investi ție (B)
OPERATII DE FINANTARE
Sume primate de ac ționari ca urmare a unei cre șteri de capital
Dividendele vărsate ac ționarilor societarii mama
Dividende vărsate minorit ăților societ ăților integrate (*)
Încas ări din împrumuturi noi
Rambursarea de împrumuturi
Avansuri primate de la ter ți
Flux de trezorerie din (afectat) opera ții de finan țare (C)
Incidenta varia țiilor de schimb D(*)
Varia ția de trezorerie (A+B+C+D)
Trezorerie de deschidere (E)
Trezorerie de închidere (A+B+C+D+E)
480

(1.005)
527
(280)
485
20
(1.220)

(1.473)

950
(400)
(5)
765
(1.065)
35

280
370,5
342,5
925
582,5
OPERATII DE EXPLOATARE (OPTIUNEA 2)
Excedent brut de exploatare (fora varia ția stocurilor)
Alte cheltuieli și venituri legate de exploatare și susceptibile sa determine
o varia ție de trezorerie
Incidenta varia ției decalajelor de trezorerie asupra opera ției de exploatare
Flux de trezorerie din(afectat) exploatare (A)
147,5

(229)
561,5
480
(*) Linie specific ă în tabloul de finan țare consolidat
Figura 8 – Tabloul de finan țare al OECCA (analizând varia ția de trezorerie)

Inciden ța varia ției decalajelor de trezorerie asupra opera țiilor de exploatare, corespunde
diferen ței intre varia ția crean țelor și varia ția datoriilor de exploatare.
Dac ă prima op țiune este mai simpl ă de pus în practic ă, ea este mai analitic ă decât a doua care,
pornind de la excedentul brut de exploatare, pune a ccentul pe originea trezoreriei provenind din
exploatare.

Pentru a elabora tabloul fluxurilor de trezorerie a l unei întreprinderi pentru un exerci țiu
dat, trebuie s ă se utilizeze bilan țuri de început și final de exerci țiu, contul de rezultat și, pe cât posibil,
anexa.
Demersul de elaborare este asem ănător cu cel al tabloului de finan țare:
– elaborarea bilan țului diferen țial;
– gruparea diferen țelor calculate în utiliz ări și resurse;
– afectarea utiliz ărilor și resurselor celor trei func ții (exploatare, investi ții și finan țare);
– calculul în modelul varia ției de trezorerie induse de:
– opera țiile de exploatare,
– opera țiile de investi ții,
– opera țiile de finan țare;
– verificarea: varia ția global ă de trezorerie trebuie în mod evident s ă corespund ă diferen ței

16 dintre trezoreria calculat ă cu ajutorul bilan țului de sfâr șit de exerci țiu și trezoreria
calculat ă cu ajutorul bilan țului de început de exerci țiu.
Tabloul fluxurilor ce corespund aplic ării pe care noi l-am utilizat pentru a ilustra tabl oul de
finan țare prezentat astfel:
= Trezorerie la Închidere

Exist ă dou ă diferen țe foarte importante între tabloul fluxurilor de tre zorerie al OECCA și tabloul
utiliz ărilor și resurselor al PCG:
– pe de o parte, în timp ce ea este pivotul tabloului PCG, no țiunea
de fond de rulment este absenta în tabloul OECCA;
– pe de alta parte, no țiunea de nevoie de fond de rulment nu apare în tabl oul OECCA decât
pentru partea sa legat ă de opera țiile de exploatare denumit „Inciden ța varia ției
decalajelor de trezorerie asupra opera țiilor de exploatare”.
De altfel, no țiunea de trezorerie re ținut ă este mai larg ă decât aceea a PCG, ea include mai ales
valorile mobiliare de plasament nesupuse restric ției.
Este clar ca tabloul de finan țare a PCG și tabloul fluxurilor de trezorerie se înscriu în do u ă logici
diferite.
Tabloul PCG se prezint ă ca un tablou de trecere intre doua bilan țuri și vizeaz ă să expliciteze în
ce condi ții întreprinderea poate men ține echilibrul financiar.
Tabloul OECCA pune accentul pe cash-flow (varia ția de trezorerie) al întreprinderii și ofer ă
astfel investitorilor bursieri o posibilitate de a- l evalua; inspirat din modelul propus de FASB, el s e
înscrie în mod indirect în cadrul conceptual al ace stuia din urma care vrea pe bun ă dreptate ca
investitorii bursieri s ă fie destinatarii privilegia ți ai informa ției contabile.

17
CAPITOLUL 2
ASPECTE PARTICULARE PRIVIND TABLOUL FLUXURILOR DE
TREZORERIE LA S.C. COMAT CONSTAN ȚA S.A.

Obiectivul normei IAS 7 “Tabloul fluxurilor de trez orerie” este acela de a impune furnizarea
de informa ții cu privire la istoricul fluxurilor de lichiditat ea băne ști și echivalente de lichiditatea,
prin intermediul tabloului fluxurilor de trezorerie în care aceste fluxuri sunt clasificate pe trei
categorii de activitatea: exploatare, investi ții și finan țare.
Majoritatea utilizatorilor de informa ție contabil ă manifest ă un interes deosebit fa ță de
trezoreria întreprinderii care î și public ă situa țiile financiare. Fiecare dintre ace ști utilizatori
revendic ă o parte din trezoreria întreprinderii sub forma de dividende, dobânzi, salarii, impozite etc.
Informa țiile privind trezoreria întreprinderii sunt disponi bile în bilan țul contabil. Aceasta
prezint ă situa ția trezoreriei întreprinderii la începutul și la sfâr șitul anului, dar nu și cauzele care au
determinat eventualul deficit sau excedent de trezo rerie.
Date fiind limitele bilan țului contabil și ale contului de profit și pierdere în reflectarea
informațiilor privind fluxurile de trezorerie, a devenit ne cesar ă publicarea unei situa ții financiare
care s ă completeze imaginea privind performan ța financiar ă a întreprinderii, dar care și să o fac ă
mai credibil ă. Aceasta situa ție financiar ă este “Tabloul fluxurilor de trezorerie”.
Utilitatea tabloului fluxurilor de trezorerie deriv a din aceea ca permite:
a) realizarea de previziuni privind fluxurile de trezo rerie viitoare;
b) evaluarea calit ății actului managerial;
c) aprecierea lichidit ății și a solvabilit ății întreprinderii;
d) analiza rela ției dintre rezultatul contabil și fluxurile de trezorerie ale întreprinderii.
Utilizat împreun ă cu celelalte situa ții financiare, tabloul fluxurilor de trezorerie fur nizeaz ă
utilizatorului informa ții mult mai relevante și mai credibile în aprecierea pozi ție financiare
(lichiditate, solvabilitate, structura financiara, etc.) și a performantelor unei întreprinderi.
Pentru a justifica existen ța tabloului fluxurilor de trezorerie printre situa țiile financiare
publicate de către întreprinderi, pot s ă fie invocate trei motive principale: importan ța trezoreriei ca
indicator de gestiune a întreprinderii și de analiz ă a riscului de faliment, caracterul obiectiv al
fluxurilor de trezorerie, adaptarea tabloului fluxu rilor de trezorerie la analiza previzional ă.
Trezoreria este un indicator-cheie în aprecierea ge stiunii întreprinderii pe termen scurt și pe
termen lung. Prin intermediul ei întreprinderea î și finan țeaz ă activitatea și își asigur ă perenitatea.
Mărimea, în valori absolute și relative, și evolu ția trezoreriei pot s ă caracterizeze o anumit ă situa ție
a întreprinderii: echilibrul financiar, vulnerabili tate, faliment, etc.
În gestiunea financiar ă a întreprinderii, se consider ă că o întreprindere se afl ă în echilibru
financiar dac ă dispune de un fond de rulment superior necesarului de fond de rulment și ca acest
echilibru are ca efect ob ținerea unui excedent de trezorerie.
Fondul de rulment nu reprezint ă decât un excedent poten țial de trezorerie ce rezult ă din
finan țarea integral ă a investi țiilor întreprinderii. Prin urmare, el nu se va reg ăsi în trezoreria
întreprinderii integral, în principal din dou ă motive.
Primul motiv este acela c ă, de regula, întreprinderea poate absorbi par țial acest excedent
poten țial de trezorerie în vederea finan ță rii unor active curente de natura stocurilor și a crean țelor.
Al doilea motiv este acela c ă mărimea elementelor care concur ă la determinarea fondului de
rulment este puternic influen țat ă de politicile contabile ale întreprinderii.
Tabloul fluxurilor de trezorerie se preteaz ă foarte bine la prezentarea de date previzionale,
ceea ce face ca acesta s ă se integreze perfect intr-o abordare bugetara. Ast fel, el permite o analiz ă
retrospective și previzional ă a dinamicii financiare a întreprinderii.
Prezentare func țional ă a fluxurilor de trezorerie favorizeaz ă elaborarea de previziuni
financiare care s ă permit ă separarea fluxurilor de trezorerie aferente activi t ăților de exploatare,
generate de opera țiile ciclice, de fluxurile de trezorerie aferente a ctivit ăților de investi ții și de

18 finan țare compuse din nevoi și surse aciclice a c ăror identificare depinde de strategia întreprinderi i
pe termen mediu și lung.
Solvabilitatea, flexibilitatea și performan ța financiar ă a întreprinderii sunt apreciate pe baza
capacita ții acesteia de a genera fluxuri de trezorerie pozit ive din activit ățile de exploatare. Indicator
central și polivalent în analiza situa ției financiare a unei întreprinderi, fluxul net de trezorerie
generat de activit ățile de exploatare permite aprecierea fluxurilor de trezorerie produse și consumate
de activit ățile curente.
Atunci când este pozitiv, acesta poate s ă fie asimilat capacita ții de autofinan țare încasate,
respective trezoreriei sub forma de lichidit ăți disponibile. Analiza solvabilit ății și flexibilit ății
financiare a întreprinderii poate s ă fie completat ă prin calculul unor rate ce au la baza fluxuri de
trezorerie și elemente din bilan ț sau contul de profit și pierdere. Aceste rate sunt mult mai pertinente
și fiabile în vederea aprecierii lichidit ății întreprinderii decât cele calculate numai pe baz a
informa țiilor din bilan ț și/sau contul de profit și pierdere.
Printre cele mai frecvent utilizate rate se reg ăsesc:
• Ratele de apreciere a solvabilit ății și a riscului de faliment:
1) rata de acoperire a datoriilor pe termen scurt = (f luxul net de trezorerie generat de
activit ățile de exploatare) / (datoriile pe termen scurt);
2) rata de acoperire a dobânzilor = ( fluxul net de tr ezorerie generat de activit ățile de
exploatare + dobânzile pl ătite + impozitele) / dobânzi pl ătite;
3) rata lichidit ății vânz ărilor = (fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare) / cifra
de afaceri;
• Ratele de apreciere a s ănătății financiare a întreprinderii și a capacita ții acesteia de a face
fa ță angajamentelor financiare:
1) (fluxul net de trezorerie generat de activit ățile de exploatare – dividendele pl ătite) /
datorii pe termen scurt;
2) Fluxul net de trezorerie generat de activit ățile de exploatare / total datorii financiare;
3) Fluxul net de trezorerie generat de activit ățile de exploatare / total datorii;
• Ratele pe baza c ărora se evalueaz ă capacitatea întreprinderii de a- și finan ța propria
dezvoltare:
1) fluxul net de trezorerie generat de activit ățile de exploatare / fluxul de investi ții cu
caracter industrial;
2) fluxul net de trezorerie generat de activit ățile de exploatare / fluxul total de investi ții.
Tabloul fluxurilor de trezorerie face obiectul IAS 7 “Tabloul fluxurilor de trezorerie”. De și
IAS 7 nu a definit conceptual de trezorerie, se con sider ă ca este vorba de ansamblul lichidit ăților și
echivalentelor de lichidit ăți. Expresia fluxuri de trezorerie (cash flows) ansa mblul intr ărilor
(inflows) și ie șirilor (outflows) de lichiditate și de echivalente de lichiditate.
Lichidit ățile (cash) se refer ă la fondurile disponibile (cash on hand) și la depozitele la vedere
(demand deposits). Echivalentele de lichiditate (cash equivalents) sunt plasamente pe termen
scurt, foarte lichide, convertibile cu u șurin ță într-o mărime determinate de lichiditatea și care sunt
supuse la un risc neglijabil de schimbare a valorii .
Scopul de ținerii echivalentelor de lichidit ății este de a face fata angajamentelor de trezorerie
pe termen scurt. Se deduce c ă scaden ța lor este de regul ă sub trei luni. În orice caz, de ținerea de
echivalente de lichidit ăți nu se face în scopul realiz ării unor obiective de plasament.

Clasificarea activit ăților generatoare de fluxuri de trezorerie
Potrivit normei IAS 7, tabloul fluxurilor de trezor erie trebuie s ă prezinte fluxurile de
trezorerie ale exercitiului clasificate în activit ăți de exploatare, de investi ții și de finan țare.

19 2.1. FLUXURILE DE TREZORERIE GENERATE DE ACTIVIT ĂȚ ILE DE
EXPLOATARE

Conform normei IAS 7, activit ățile de exploatare sunt principalele activitatea gen eratoare de
venituri si orice alte activitatea ce nu sunt inclu se în categoria activit ăților de investi ții sau de
finan țare.
Activit ățile de exploatare sunt:
– încas ările din vânzarea de bunuri și prestarea de servicii; tot în aceast ă categorie sunt
asimilate și încas ările de avansuri de la clien ți;
– încas ările din redeven țe, onorarii, comisioane și din alte venituri;
– pl ăți privind datoriile fa ță de furnizorii de bunuri și de servicii (al ții decât furnizorii de
imobiliz ări, deoarece plata acestora genereaz ă fluxuri aferente investi țiilor);
– pl ățile în favoarea salaria ților și în contul acestora;
– încas ările și pl ățile relative la prime și calamit ăți, la anuit ăți și la alte presta ții legate de
poli țele de asigurare, în cazul unei institu ții de asigur ări;
– pl ățile și ramburs ările de impozite asupra profitului, cu condi ția ca ele s ă nu poat ă fi în
mod specific asociate activit ăților de finan țare și de investi ții;
Exista tranzac ții care genereaz ă cheltuieli și venituri din exploatare dar care nu genereaz ă
fluxuri de trezorerie din exploatare, ci fluxuri le gate de activit ățile de investi ții sau de finan țare.

2.2. FLUXURILE DE TREZORERIE GENERATE
DE ACTIVIT ĂȚ ILE DE INVESTI ȚII

Norma IAS 7 arat ă c ă fluxurile care rezult ă din activit ățile de investi ții indic ă în ce m ăsur ă
pl ățile au fost efectuate pentru achizi ția de active destinate s ă genereze venituri și fluxuri de
trezorerie viitoare.
Exemple de fluxuri de trezorerie din activit ățile de investi ții:
a) pl ățile efectuate pentru achizi ția de imobiliz ări corporale si necorporale, precum și a altor
active pe termen lung, inclusiv cheltuielile de dez voltare capitalizate și pl ățile implicate de
imobiliz ările realizate din produc ție proprie;
b) încas ări din vânzarea de imobiliz ări corporale și necorporale, precum și a altor active pe
termen lung;
c) pl ăți efectuate pentru achizi ția de titluri de participare și de titluri de crean ță emise de sau
provenite de la alte întreprinderi, precum și pl ățile efectuate pentru achizi ția de participa ții la
întreprinderile de tip joint-venture (altele decât pl ățile efectuate pentru instrumente considerate ca
fiind echivalente de lichiditate sau de ținute în scopuri comerciale);
d) încas ări din vânzarea de titluri de participare și de titluri de crean ță emise de sau provenite
de la alte întreprinderi, precum și încas ări din vânzarea de participa ții in întreprinderile de tip joint-
venture (altele decât încas ările generate de instrumentele considerate ca fiind echivalente de
lichiditatea sau de ținute în scopuri comerciale);
e) avansurile de trezorerie și împrumuturile acordate ter ților (altele decât avansurile și
împrumuturile acordate de o institu ție financiar ă, care apar țin fluxurilor generate de activit ățile de
exploatare, pentru astfel de entit ăți);
f) încas ări din rambursarea avansurilor de trezorerie și împrumuturile acordate ter ților (altele
decât avansurile și împrumuturile acordate de o institu ție financiar ă) etc.

2.3. METODE DE PREZENTARE A FLUXURILOR DE TREZORERI E REFERITOARE
LA ACTIVIT ĂȚ ILE DE EXPLOATARE

O întreprindere trebuie s ă prezinte fluxurile de trezorerie, aferente activit ăților de exploatare,
folosind una din cele dou ă metode:

20 a) metoda direct ă, prin care sunt prezentate încas ările și pl ățile de exploatare în m ărime
brut ă;
sau
b) metoda indirect ă, prin care profitul net sau pierderea net ă este ajustat ă cu:
(i) efectele tranzac țiilor ce nu au natur ă monetar ă,
(ii) varia ția elementelor care compun necesarul de fond de rul ment,
(iii) elementele de venituri si cheltuieli asociate fluxurilor de trezorerie din investi ții sau din
finan țare.
Întreprinderile sunt încurajate s ă raporteze fluxurile de trezorerie ob ținute din activit ățile de
exploatare folosind metoda direct ă. Metoda direct ă este util ă pentru estimarea fluxurilor de
trezorerie viitoare. Pe baza metodei directe inform a țiile privind încas ările și pl ățile pot fi ob ținute:
(a) fie din înregistr ările contabile ale întreprinderii;
(b) fie prin ajustarea vânz ărilor, a costului vânz ărilor și a altor elemente din contul de profit și
pierdere cu:
– modific ările pe parcursul perioadei ale stocurilor și ale crean țelor și datoriilor din
exploatare;
– elemente care nu genereaz ă fluxuri de trezorerie;
– elemente care influen țeaz ă fluxurile de trezorerie din investi ții sau din finan țare.

Exemplu
Întreprinderea prezint ă urm ătorul bilan ț la sfâr șitul exerci țiului N:
Bilan ț
Activ Suma Datorii+Capitaluri
proprii Suma
Mărfuri 200 Furnizori 2.200
Clien ți 1.000 Capital social 3.000
Cont la banca 4.000
Total 5.200 Total 5.200

În cursul exerci țiului N+1 au loc opera țiile:
1) achizi ție de mărfuri:
__+A;+A________________ +Dat_________________
% = 401 1190
371 Furnizori 1000
Mărfuri
4426 190
TVA deductibil ă
______________________________________________

2) vânzarea de mărfuri:
____+A________________ +V:+Dat__________________
4111 = % 1666
Clien ți Venituri din 1400
Vânzarea m ărfurilor
4427 266
_______________________ TVA colectata____ _________

____+Ch___________________ -A________ __________
607 371 1100

21 Cheltuieli cu M ărfuri
mărfurile
_______________________________________________

3) încas ări de la clien ți:
_____+A__________________-A____________________
5121 4111 2000
conturi la b ănci_________Clien ți__________________

4) pla ți către furnizori:
________-Dat______________ -A___________________ _
401 5121 1600
Furnizori C onturi bănci
_______________________________________________
5) închiderea conturilor de TVA:
_______-Dat_______________ -A;+Dat______________ __
4427 = % 266
TVA colectata 4426 190
Tva deductibila
4423 76
TVA de plata
_______________________________________________
6) închiderea conturilor de cheltuieli și de venituri:
_______-V__________________+Cp_________________
707 = 1 21 1400
Venituri din Pr ofit și pierdere
vânzarea m ărfurilor
_______________________________________ ________

_______-Cp_________________-Ch________________ _
121 607 1100
Profit si pierdere Chel tuieli cu
mărfuri
________________________________________ ________

Ținând cont de opera țiile de mai sus, la sfâr șitul exerci țiului N+1, bilan țul contabil se prezint ă
astfel:

Bilan ț
(in u.m.)
Activ Suma Datorii+Capitaluri
proprii Suma
Mărfuri 100 Furnizori 1.790
Clien ți 666 TVA de plata 76
Cont la banca 4.400 Capital social
Rezultat 3.000
300
Total 5.166 Total 5.166

Dac ă utilizatorii externi ar încerca s ă reconstituie fluxurile de trezorerie prin metoda d irect ă,
ar trebui sa recurg ă la urm ătoarele ra ționamente:
Încas ările de la clien ți = Sold initial 4111 – Sold final 4111 + Rulaj debitor 4111

22 Rulaj debitor 4111 = Rulaj creditor 707 x 1,19 = 700 x 1,19 = 833 u.m.
Încas ările de la clien ți = 1000 – 666 + 1666 = 2000 u.m.
Pl ățile către furnizor = Sold initial 401 – Sold final 401 + Rulaj creditor 401
Rulaj creditor 401 = Rulaj debitor 371 x 1,19
Rulaj debitor 371 = Sold final 371 – Sold ini țial 371 + Rulaj creditor 371
Rulaj creditor 371 – Rulaj debitor 607 = 1100 u.m.
Rulaj debitor 371 = 100 – 200 + 1100 = 1000 u.m.
Rulaj creditor 401 = 1000 x 1,19 = 1190 u.m.
Pl ățile către furnizor = 2200 – 1790 + 1190 = 1600 u.m.

În tabloul de trezorerie cele dou ă fluxuri pot fi reprezentate astfel:
Încas ări de la clien ți +2000 u.m.
Pla ți către furnizori -1600 u.m.
Fluxul net de trezorerie din exploatare +400 u.m.

Prin metoda indirect ă, fluxul net de trezorerie din activitatea de explo atare se determina prin
ajustarea rezultatului net cu efectele:
a) elementelor nemonetare cum ar fi amortizarea, provi zioanele, impozitele amânate,
câ știgurile și pierderile în valuta nerealizate etc.
b) tuturor celorlalte elemente care au o inciden ță asupra fluxurilor de trezorerie din
activit ățile de investi ții și de finan țare (de exemplu veniturile și cheltuielile din cedarea activelor
imobilizate, venituri din subven ții pentru investi ții etc.);
c) modific ărilor survenite pe parcursul perioadei în stocuri și în crean țele și datoriile de
exploatare.
Ajustarea se realizeaz ă prin eliminarea din rezultat a varia ției necesarului de fond de rulment
din exploatare (NFRE).
NFRE = Stocuri + Crean țe din exploatare + Cheltuieli in avans – Datorii di n exploatare –
Venituri în avans (exclusiv subven țiile pentru investi ții)
Varia ția NFRE = Varia ția Stocurilor + Varia ția Crean țelor din exploatare + Varia ția
Cheltuielilor în avans – Varia ția Datoriilor din exploatare – Varia ția Veniturilor în avans (exclusiv
subven țiile pentru investi ții)

Exemplu
Rezultat 300
(-) Varia ția stocurilor (100-200=-100) +100
(-) Varia ția crean țelor (666-1000=-334) +334
(+) Varia ția datoriilor (1866-2200=-334) -334
(=) Fluxul net de trezorerie din exploatare 400

Prezentarea unor fluxuri de trezorerie în m ărime net ă

În principiu, fluxurile de trezorerie trebuie sa fi e prezentate la nivelul m ărimii lor brute.
Astfel, nu este posibil sa se compenseze încas ările si pl ățile din aceeași categorie si chiar din
categorii diferite.

IAS 7 admite, totu și, doua excep ții de la aceast ă regul ă. Unele fluxuri de trezorerie ce provin
din activitatea de exploatare, de investi ții sau de finan țare pot s ă fie prezentate (f ără a fi obligatoriu
însă) în mărime net ă.
Este vorba despre:
(1) încas ări și pla ți în contul clien ților, atunci când fluxurile de trezorerie decurg di n
activit ățile clientului, dar nu decurg din cele ale întrepri nderii;

23 Exemplu:
– acceptarea și rambursarea de depozite la vedere de c ătre o banc ă;
– trezoreria de ținut ă în contul clien ților de către o întreprindere specializat ă în plasamente;
– chiriile vărsate proprietarilor de bunuri, dup ă ce au fost colectate în contul lor.
(2) încas ări și pla ți referitoare la elementele ce au un ritm de rota ție rapid, o valoare mare și
scadente scurte;
Exemplu
– avansurile făcute pentru și rambursarea valorilor principalului aferent clien ților care
folosesc c ărți de credit;
– achizi ția sau cesiunea de plasamente;
– alte împrumuturi pe termen scurt, precum cele care au o scaden ță mai mic ă sau egal ă cu
trei luni.
În cazul institu țiilor financiare, fluxurile de trezorerie trebuie s ă fie prezentate în m ărime net ă,
în cazul:
(a) încas ărilor și pl ăților legate de acceptare și rambursarea de depozite cu scaden ță
determinate;
(b) plas ării de depozite la alte institu ții financiare și retragerii acestor depozite;
(c) împrumuturilor acordate și avansurilor consim țite în favoarea clien ților și ramburs ării
acestor împrumuturi și avansuri.

2.3.1. Fluxurile în monede str ăine

Toate fluxurile de trezorerie în monede str ăine sunt convertite la cursul zilei pl ății sau
încas ării. Totu și, exista posibilitatea utiliz ării unui curs mediu ponderat pentru ansamblul fluxu rilor
aferente unei perioade. Lichidit ățile și echivalentele de lichiditatea în monede str ăine, existente la
sfâr șitul exerci țiului, sunt convertite la cursul de închidere.

Câ știgurile și pierderile nerealizate (latente), ce rezult ă din varia ția cursului între data
fluxului și data închiderii exerci țiului nu constituie fluxuri monetare.
Cu toate acestea, efectul varia țiilor cursurilor lichidit ăților și echivalentelor de lichidit ăți
de ținute sau datorate este prezentat în tabloul de tre zorerie, pentru a permite compara ția între
lichidit ățile aferente deschiderii și închiderii exerci țiului.

Prezentarea se face separat de fluxurile de trezore rie generate de activit ățile de exploatare, de
investi ții și de finan țare.
Bilan ț (în u.m.)
Activ Suma Datorii+Capitaluri
proprii Suma
Clien ți (200 USDx3 u.m./USD) 600 Datorii 200
Cont la banca în devize (200 USDx1 u.m./USD) 200 Capital social 600
Total 800 Total 800

În cursul exerci țiului N+1 se încaseaz ă crean ța fa ță de clientul extern la cursul de 4 u.m./USD.
La sfâr șitul exerci țiului N+1, cursul de schimb este de 5 u.m./USD.
Înregistr ările contabile sunt urm ătoarele:
– încasarea crean ței:
____+A;+Ch___________________A_____________________ _______
% = 4111 600
5124 C lien ți 400
Conturi la b ănci
În valut ă
665 20 0

24 Cheltuieli din diferen țe
de curs valutar

Aceast ă diferen ță de curs valutar este realizat ă.
– actualizarea soldului contului de disponibil în val uta la cursul de închidere:
100 USDx(5-2)+100(5-4)=400 u.m.
_____+A_____________________+V_____________________ ______
5124 = 765 400
Conturi la b ănci Venituri din
în valuta difere n țele de
c urs valutar

Aceast ă diferen ță de curs valutar este nerealizat ă și trebuie prezentat ă distinct în tabloul
fluxurilor de trezorerie.

În urma acestor opera ții bilan țul contabil se prezint ă, la sfâr șitul exerci țiului N+1 astfel:
Bilan ț (în u.m.)
Activ Suma Datorii+Capitaluri
proprii Suma
Clien ți 0 Datorii 200
Cont la banca in devize
(400 USDx5) 1.000 Capital social
Rezultatul exerci țiului 600
200
Total 1.000 Total 1.000

Dac ă am reconstitui fluxul de trezorerie din exploatare prin metoda indirect ă, va trebui s ă
proced ăm astfel:
Rezultatul exerci țiului +200
(-) Diferen ța de curs nerealizat ă (câ știg) -400
(=) Rezultatul din exploatarea înaintea deducerii
Varia ției necesarului de fond de rulment -200
(-) Varia ția crean țelor clien ți (-(0-600))=+600
(=)Fluxul net de trezorerie din exploatare +400

Cheltuielile și veniturile de curs valutar nu trebuie eliminate d in rezultat în vederea
determin ării fluxului de trezorerie din exploatare prin meto da indirect ă, deoarece ele sunt
eliminate cu ocazia deducerii din rezultat a varia ției necesarului de fond de rulment.
Crean ța clien ți s-a diminuat în timpul exerci țiului N+1 cu 600 u.m. Din cele 600 u.m., 200
u.m. sunt reprezentate de diferen ța de curs valutar trecut ă pe cheltuial ă. Cheltuiala nu se mai
elimin ă, deoarece diferen ța de curs este eliminat ă prin deducerea din rezultat a diminu ării crean ței.
Diferen țele de curs nerealizate se elimin ă într-o prima faz ă și sunt reintegrate în tablou la
sfâr șit, pentru a fi prezentate separate a șa cum solicit ă norma IAS 7.
Tabloul de trezorerie în partea final ă:
Trezoreria în monede str ăine la începutul
exerci țiului N+1 200
Fluxurile de trezorerie aferente exerci țiului N+1:
Încas ări
Pla ți
+400
–
Diferen ța de curs nerealizata (câ știg latent) +400
Trezoreria în monede str ăine la sfâr șitul
exerci țiului N+1 (=)1000

25
2.3.2. Dobânzile și dividendele

Fluxurile de trezorerie care provin din dobânzi și dividende încasate trebuie s ă fie prezentate
separate de cele care sunt generate de dobânzile pl ătite. Norma IAS 7 solicit ă totodat ă ca acestea s ă
fie delimitate, pe cât posibil, pe cele trei categ orii de activit ăți, iar apartenen ța lor la una sau alta
trebuie s ă fie men ținut ă de la un exerci țiu la altul.
Pentru institu țiile financiare, dobânzile încasate și vărsate constituie fluxuri de exploatare.
Atât dobânda pl ătit ă, cât și dobânda și dividendele încasate pot fi clasificate drept flu xuri
de trezorerie din exploatare, deoarece intra în cal culul rezultatului net. Ca alternative, dobânzile
vărsate și dobânzile și dividendele primite pot fi clasificate drept flux uri de trezorerie din
finan țare și respective din investi ții, deoarece ele reprezint ă costuri ale atragerii surselor de
finan țare sau remunerarea investi țiilor.

2.3.3. Impozitul asupra rezultatului

Fluxurile de trezorerie provenite din impozitul de profit vor fi prezentate separat și vor fi
clasificate drept fluxuri de trezorerie din activit ățile de exploatare, cu excep ția situa ției în care ele
pot fi alocate în mod specific activit ăților de finan țare și de investi ție.
Impozitele pe profit sunt generate in urma tranzac țiilor care dau na ștere unor fluxuri de
trezorerie clasificate în categoria activit ăților de exploatare, de investi ții și de finan țare. În timp ce
cheltuielile cu impozitul pot fi alocate f ără dificultate activit ăților de investi ții și de finan țare,
fluxurile de trezorerie aferente impozitele respect ive sunt adesea imposibil de alocat și pot ap ărea
într-o perioad ă diferit ă de cea a fluxurilor de numerar aferente tranzac ției de baz ă.
Prin urmare, impozitele pl ătite sunt clasificate, de obicei, drept fluxuri de trezorerie din
exploatare. În momentul care este posibil ă identificarea fluxului de trezorerie din impozite, va fi
clasificat în mod corespunz ător ca activitate de investi ție sau de finan țare.
Tranzac ții fără contrapartid ă în trezoreria întreprinderii
Tranzac țiile referitoare la investi ții și finan țare, care nu implic ă lichidit ăți și echivalentele
lichidit ăți, trebuie s ă fie excluse din tabloul fluxurilor de trezorerie. Astfel tranzac ția să fie
prezentat ă în notele la situa țiile financiare pentru a se furniza orice informa ție relevant ă relativ ă
la aceste activit ăți de investi ții și de finan țare.
O mare parte a activit ăților de investi ții și de finan țare nu au un impact direct asupra fluxurilor
de trezorerie curente, cu toate ca ele afecteaz ă structura capitalului si a activelor unei întrepri nderi.
Excluderea din tablou a tranzac țiilor fără contrapartid ă în trezorerie este coerent cu obiectivul unui
tablou al fluxurilor de trezorerie( Anexa la pag. 4 0-46), deoarece aceste elemente nu implic ă fluxuri
de trezorerie în perioada curent ă.
Exemplu
– achizi ția de active, prin preluarea concomitenta de datori i legate direct de acestea sau
printr-un contract de loca ție-finan țare;
– achizi ția unei întreprinderi, prin intermediul unei emisiu ni de ac țiuni;
– conversia de datorii in capitaluri proprii.

2.3.4. Întocmirea tabloului fluxurilor de trezoreri e

(1) Aceste fluxuri ar putea fi incluse, de asemenea, în categoria activit ăților de finan țare.
(2) Aceste fluxuri ar putea fi repartizate intre activi t ățile de exploatare, cele de investi ții și
cele de finan țare (Anexa la pag. 40-46) .
(3) Aceste fluxuri ar putea fi incluse, de asemenea , în categoria activit ăților de finan țare
(4) Aceste fluxuri ar putea fi repartizate intre ac tivit ățile de exploatare, cele de investi ții și
cele de finan țare.

26 Pentru întocmirea tabloului de trezorerie avem o li st ă cu informa ții suplimentare (Anexa, pag.
40-46).
Calculul fluxului de trezorerie din activitatea de exploatare:
Metoda direct ă

Flux Calcule Valoare
1

Încas ări de la client

Încas ări=Rulaj creditor 4111 =Sold initial 4111 -Sold
final 4111 +Rulaj debitor 4111
Sold initial 4111 =6,15(BC)
Sold final 4111 =51,6(BC)
Rulaj debitor 4111 =Cifra de
afacerix1,19=520,2(CPP)x1,19=619,04
Rulaj creditor 4111 =6,15-51,6+619,04=573,59 +573,59

2

Pla ți către furnizori (nu se iau
în calcul furnizorii de
imobiliz ări)

Pla ți=Rulaj debitor 40 = Sold initial 40 – Sold final 40 +
Rulaj creditor 40
Sold initial 40 =18(BC)-1,6(IS23)+3,6(BC)=20
Sold final 40 =27,6(BC)-3,6(IS23)+4(BC)=28
Rulaj creditor 40 = (Achizi ții de stocuri+Cheltuieli cu
energia si apa+Cheltuieli cu servicii primate de la
părți)x1,19
Achizi ții de stocuri= Rulaj creditor 301 + Rulaj debitor 371
Rulaj debitor 301 = Sold final 301 – Sold initial 301 + Rulaj
creditor 301
Sold final 301 =4,6(BC)+2,8(IS13)=7,4
Sold initial 301 =6(BC)+2,8(IS13)=8,8
Rulaj creditor 301 = Rulaj debitor 601 =24,68(CPP)
Rulaj debitor 301 =7,4-8,8+24,68=23,28
Rulaj debitor 371 = Sold final 371 – Sold initial 371 + Rulaj
creditor 371
Sold final 371 – Sold initial 371 =6(IS25)
Rulaj creditor 371 = Rulaj debitor 607 =118(CPP)
Rulaj debitor 371 =6+118=124
Cheltuieli cu energia si apa=6(CPP)
Cheltuieli cu serviciile primate de la ter ți=10(CPP)
Rulaj creditor 40 =(23,28+124+6+10)x1,19=194,30
Rulaj debitor 40 =20-28+194,30=186.30 -186,30

3 Încas ări de avansuri de la
clien ți Încas ări de avansuri= Sold final 419 – Sold
initial 419 =14(BC) +14
4 Pla ți către salaria ți 96,60(IS1) -96,60
5 Plata datoriilor sociale 32(IS21 si CPP) -32
6 Încasare TVA de recuperat 31,25(IS24) +31,25
7 Pla ți de alte impozite si taxe 6(IS22) -6
8 Impozite pe profit pl ătit Plata= Rulaj debitor 441 = Sold initial 419 – Sold final 441 +
Rulaj creditor 441
Rulaj creditor 441 = Rulaj debitor 691 =46(CPP)
Plata=150BC-55,08(BC)+46=140,92 -140,92

Total Flux net de trezorerie din exploatare +157,0 1
(BC) – bilan țul contabil
(CPP) – contul de profit și pierdere
(IS3) – informa ția suplimentar ă num ărul 3

27

Metoda indirect ă

Elemente Calcule Valoare
1 Rezultatul înainte de impozitare 170(CPP) 170
2 Eliminarea cheltuielilor și a veniturilor care nu
au incidenta asupra trezoreriei:
(+) Cheltuielile cu amortizarea și provizioanele
(-) Venituri din provizioane 33,2(CPP)+2,8
– +36
–
3 Eliminarea cheltuielilor și a veniturilor care nu
au leg ătura cu exploatarea:
(+) Cheltuieli extraordinare
(+) Cheltuieli privind dobânzile
(+)Alte venituri financiare
(-) Alte venituri financiare
(-) Venituri din cedarea activelor imobilizate
(+) Cheltuieli din cedarea activelor imobilizate 20(CPP)
24(CPP)
6(CPP)
16(CPP)
2,76(IS9)
52(IS9)-20(IS9) +20
+24
+6
-16
-2,76
+32
4 Rezultatul din exploatare înaintea deducerii
varia ției necesarului de fond de rulment din
exploatare:
(-) Varia ția stocurilor
(-) Varia ția crean țelor din exploatare
(-) Varia ția cheltuielilor in avans
(+) Varia ția datoriilor din exploatare 154,6(BC)-173(BC)=-18,4
51,6(BC)-37,4(BC)=14,2
–
Datorii din exploatare la
sfâr șitul
anului=252,41(BC)-
24,32(BC)-3,6(BC)-
55,08(IS4)=168,41
Datorii din exploatare la
începutul
anului=217,76(BC)-
16,16(BC)-1,6(IS23)-
150(IS5)=50
Varia ția=169,41-
50=+119,41 +269,25

+18,4
-14,2
–
+119,41

5 Rezultatul din exploatare dup ă deducerea
varia ției necesarului de fond de rulment +297,93
6 Impozit pe profit pl ătit Plata= Rulaj debitor 441 =
Sold initial 419 – Sold
final 441 + Rulaj creditor 441
Rulaj creditor 441 = Rulaj
debitor 691 =46(CPP)
Plata=150BC-
55,08(BC)+46=140,92 -140,92
Total Flux net de trezorerie din
exploatare +157,01

28 Calculul net de trezorerie din activitatea de inves ti ții

Flux Calcule Valoare
1 Pl ăți către furnizori de
imobiliz ări Rulaj debitor 404 =Sold initial 404 – Sold final 404 +
Rulaj creditor 404
Sold initial 404= 1,6(IS23)
Sold final 404 =3,6(IS23)
Rulaj creditor 404=( Rulaj debitor 2131 + Rulaj
debitor 212 )x1,19+ Rulaj debitor 261
Rulaj debitor 2131 = Sold final 2131 – Sold
initial 2131 + Rulaj creditor 2131
Sold final 2131 =136(BC)+33,6(IS11)=169,60
Sold initial 2131 =113,60(BC)+28,4(IS11)=142
Rulaj creditor 2131 =52(IS9)
Rulaj debitor 212 =32,80(IS12)
Rulaj debitor 261 = Sold final 261 – Sold initial 261 +
Rulaj creditor 261 =3,76(BC)-
1,76(BC)+0(IS16)=2
Rulaj creditor 404 =(79,60+32,80)x1,19+2=135,76
Rulaj debitor 404 =1,6-3,6+135,76=133,76 -133,76

2 Încas ări din vânzarea de
imobiliz ări 20(IS14) +20
Total Flux net de trezorerie din activitatea de
investi ții -113,76

29 Calculul fluxului net de trezorerie din activitatea de finan țare:

Flux Calcule Valoare
1 Încas ări din cre șteri de capital Încas ări= Sold final 1012 + Rulaj
creditor 1041 – Sold
initial 1012 =80(BC)+4(BC;IS17)-60=24 +24
2 Încasarea de noi împrumuturi pe termen
lung si mediu Rulaj creditor 162 = Sold final 162 – Sold
final 162 + Rulaj debitor 162 =76,20(BC)-
53,20(BC)+10(IS19)=33 +33
3 Încasarea de noi împrumuturi pe termen
scurt Rulaj creditor 519 = Sold final 519 – Sold
initial 519 + Rulaj debitor 519 =24,32(BC)-
16,16(BC)+14(IS20)=22,16 +22,16
4 Rambursarea de împrumuturi pe termen
lung si mediu 10(IS19) -10
5 Rambursarea de împrumuturi pe termen
scurt 14(IS20) -14
6 Dobânzi pl ătite 24(IS2 si CPP) -24
7 Dividende pl ătite Dividendele pl ătite=Rezultat N-1-
Variatia rezervelor – Varia ția
rezultatului reportat
Varia ția rezervelor=Rezervre N-1-
Rezerve N-2
Rezerve N-2=46,40(IS28)
Rezervre N-1=49,40(BC)
Varia ția rezervelor=49,40-46,40=3
Varia ția rezultatului
reportat=2,48(BC)-1,36(IS28)=1,12
Dividendele pl ătite=35,60(BC)-3-
1,12=31,48 -31,48

Total Flux net de trezorerie din activitatea
de finan țare -0,32

Calculul trezoreriei de la sfâr șitul anului:

Elemente Calcule Valoare
Varia ția net ă a
lichidit ăților băne ști
si a echivalentelor de
lichidit ăți 157,01-113,76-0,32=42,92 +42,92
Trezoreria la începutul
anului Casa si conturi la b ănci +echivalente de lichidit ăți =
5,92(BC)+2(IS29 si BC)=7,92 7,92
Trezoreria la sfâr șitul
anului +42,93+7,92=50,85 50,85
Trezoreria la sfâr șitul
anului Casa si conturi la b ănci+echivalente de
lichiditatea=48,85(BC)+2(IS29 si BC)=50,85 50,85

30
Anexa
Bilan ț încheiat la data de 31 decembrie N
Rubrica/post Nr.
Rând Existent la
începutul
anului sfâr șitul
anului
0 1 2 3 4
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZARINECORPORALE
1 Cheltuieli de constituire 1 – –
2 Cheltuieli de dezvoltare 2 114,32 1,2
3 Concesiuni, brevete, licen țe, mărci, drepturi
și valori similare și alte imobiliz ări
necorporale 3 1,76 0,8
4 Fondul comercial 4 – –
5 Avansuri si imobiliz ări necorporale în curs 5 – –
TOTAL (rd 01 la 05) 6 116,08 2
II. IMOBILIZARI CORPORALE
1 Terenuri și construc ții 7 28 56
2 Instala ții tehnice și ma șini 8 113,60 136
3 Alte instala ții, utilaje și mobilier 9 – –
4 Avansuri și imobiliz ări corporale în curs 10 – 10
TOTAL (rd 07 la 10) 11 141,60 202
III . IMOBILIZARI FINANCIARE
1 Titluri de participare de ținute la societ ățile
din cadrul grupului 12 – –
2 Crean țe asupra societ ăților din cadrul
grupului 13 – –
3 Titluri sub forma de interese de participare 14 – –
4 Crean țe din interese de participare 15 – –
5 Titluri de ținute ca imobiliz ări 16 1,76 3,76
6 Alte crean țe 17 – –
7 Ac țiuni proprii 18 – –
TOTAL (rd 12 la 18) 19 1,76 3,76
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL ( rd
6+11+19) 20 259,44 207,76
0 1 2 3 4
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI
1 Materii prime și materiale consumabile 21 6 4,6
2 Produc ția în curs de execu ție 22 – –
3 Produse finite și mărfuri 23 167 150
4 Avansuri pentru cump ărături 24 – –
TOTAL (rd 21 la 24) 25 173 154,60
II. CREANTE
1 Crean țe comerciale 26 6,15 51,60
2 Sume de încasat de la societ ățile din cadrul
grupului 27 – –
3 Sume de încasat din interese de participare 28 – –
4 Alte crean țe 29 31,25 –

31 5 Crean țe privind capitalul subscris și nev ărsat 30 – –
TOTAL (rd 26 la 30) 31 37,40 51,60
III. INVESTITII FINANCIARE PE
TERMEN SCURT
1 Titluri de participare de ținute la societ ățile
din cadrul grupului 32 – –
2 Ac țiuni proprii 33 – –
3 Alte investi ții financiare pe termen scurt 34 2 2
TOTAL (rd 32 la 34) 35 2 2
IV. CASA SI CONTURI LA BANCI 36 5,92 48,85
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd.
25+31+35+36) 37 218,32 251,65
C. CHELTUIELI IN AVANS 38 – –
D. DATORII CE TREBUIE PLATITE
INTR-O PERIOADA DE UN AN
1 Împrumuturi din emisiunea de obliga țiuni 39 – –
2 Sume datorate institu țiilor de credit 40 16,16 24,32
3 Avansuri încasate in contul comenzilor 41 – 14
4 Datorii comerciale 42 18 27,60
5 Efecte de comer ț de pl ătit 43 3,6 4
6 Sume datorate societ ăților din cadrul
grupului 44 – –
7 sume datorate privind interesele de
participare 45 – –
8 Alte datorii, inclusiv datorii fiscale și alte
datorii pentru asigur ările sociale 46 180 182,49
TOTAL (rd. 39 la 46) 47 217,76 252,41
E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV
DATORII CURENTE NET (RD. 37+38-
47-62) 48 -94.36 4,64
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII
CURENTE (rd 20+48) 49 165,08 212,42
G. DATORII CE TREBUIE PLATITE
INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN
AN
1 Împrumuturi din emisiunea de obliga țiuni 50 – –
2 Sume datorate institu țiilor de credit 51 53,2 76,2
3 avansuri încasate în contul comenzilor 52 – –
4 Datorii comerciale 53 – –
5 Efecte de comer ț pl ătit 54 – –
6 Sume datorate societ ăților din cadrul
grupului 55 – –
7 Sume datorate privind interesele de
participare 56 – –
8 Alte datorii, inclusiv datorii fiscale și alte
datorii pentru asigur ările sociale 57 – –
TOTAL (rd. 50 la 57 58 53,2 76,2
H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI
CHELTUIELI
1 Provizioane pentru pensii si alte obliga ții
similare 59 – –

32 2 Alte provizioane 60 – –
TOTAL (rd. 59 la 60) 61 – –
I. VENITURI IN AVANS 62 106,4 –

0 1 2 3 4
J. CAPITAL SI REZERVE
I.

CAPITAL (rd. 64 la 66)
din care:
– capital subscris nev ărsat
– capital subscris v ărsat
– patrimoniul regiei 63 60 80

64 – –
65 60 –
66 – –
II. PRIME LEGATE DE CAPITAL 67 – 4
III.

REZERVE DIN REEVALUARE
– sold C
– sold D
68 – –
69 – –
IV.

REZERVE(rd. 71 LA 74 )
1 Rezerve legale
2 Rezerve pentru ac țiuni proprii
3 Rezerve statuare sau contractuale
4 Alte rezerve
70 49,40
71 12 16
72 – –
73 – –
74 37,40 33,6

V.

REZULTATUL REPORTAT
– sold C
– sold D

75 2,48 2,6
76 – –

VI.

REZULTATL EXERCITIULUI
– sold C
– sold
Repartizarea profitului
TOTAL CAPITALURI PROPRII
(rd. 63+67+68-69+70+75-76+77-78-79)
Patrimoniul public

77 35,6 124
78 – –
79 35,6 124
80 111,88 136,2

81 – –
TOTAL CAPITALURI (rd. 80+81) 82 111,88 136,2

33
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
încheiat la data de 31 decembrie N
Denumirea indicatorului Nr.
Rând
Existent la
precedent încheiat
0 1 2 3 4
1
2

3

4 Cifra de afaceri net ă
Produc ție vândut ă
Venituri din vânzarea m ărfurilor
Venituri din subven ții de exploatare aferente cifrei de afaceri nete
Varia ția stocurilor –Sold C
– Sold d
Produc ția imobilizat ă
Alte venituri din exploatare 1 2 3 4

5 6 7 8 520,2

62,6
457,6
–

–
23
–
27,30
Venituri din exploatare – Total (rd. 1+5+6+7+8) 9 551,8
5 6 7 a- Cheltuieli cu materiile prime și material consumabile;
Alte cheltuieli material b- Alte cheltuieli din afara Cheltuieli privind m ărfurile
Cheltuieli cu personalul (rd. 15+16) a- Salarii
b- Cheltuieli cu asigur ările și protec ția social ă
a- Ajustarea valorii imobiliz ărilor corporale și necorporale (rd. 18-19)
a.1- cheltuieli a.2-venituri b- Ajustarea valorii activelor circulante (rd. 21-2 2)
b.1-cheltuieli b.2- venituri 10

11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 24,68

–
6
118
134
102
32
33,2
33,2
–
2,8
2,8

34
Tabloul fluxurilor de trezorerie
Fluxurile de trezorerie relativ ă la activit ățile de exploatare (metoda directa)
Încas ări de la clien ți +X
încas ări din redeven țe, onorarii, comisioane +X
Alte încas ări generate de exploatare +X
Pla ți c ătre furnizori (exclusiv furnizorii de imobiliz ări) -X
Pla ți in favoarea si in numele personalului -X
Pla ți de TVA -X
Pla ți de redeven țe, onorarii, comisioane -X
Pla ți de alte impozite si taxe de exploatare -X
Alte pla ți de exploatare -X
Dobânzi și dividende pl ătite (1) -X
Pla ți de impozite de profit (2) -X
I. Flux net de trezorerie din activit ățile de exploatare =±X
Fluxuri de trezorerie din activit ățile de investi ții
Încas ări din vânzarea imobiliz ărilor +X
Încas ări din vânzarea investi țiilor financiare pe termen scurt +X
Încas ări din dobânzi și dividende +X
Încas ări din rambursarea împrumuturilor acordate altor în treprinderi +X
Încas ări de subven ții pentru investi ții +X
Pla ți din achizi ția de imobiliz ări -X
Pla ți din achizi ția de investi ții financiare pe termen scurt -X
Pla ți din acordarea de împrumuturi altor întreprinderi -X
II. Flux net de trezorerie din activit ățile de investi ții =±X
Fluxuri de trezorerie din activit ățile financiare
Încas ări din noi emisiuni de ac țiuni +X
Încas ări din noi emisiuni de obliga țiuni +X
Încas ări din credite primite de la b ănci +X
Ramburs ări de capital in numerar -X
Ramburs ări de împrumuturi obligatare -X
Ramburs ări de credite bancare -X
Pla ți de dobânzi -X
Pla ți de dividende -X

35
Fluxuri de trezorerie din activitatea de exploatare
Rezultat înaintea impozit ării
Eliminarea veniturilor și a cheltuielilor f ără inciden ță asupra trezoreriei
(+) Cheltuielile cu amortizarea și provizioanele
(-) veniturile din provizioane
Eliminarea veniturilor și a cheltuielilor nelegate de exploatare:
(+) Cheltuieli din cedarea investi țiilor financiare pe termen scurt
(-) Venituri din cedarea investi țiilor financiare pe termen scurt
(+) cheltuieli privind dobânzile
(-) Venituri din dobânzi și dividende
(+) Cheltuieli din cedarea activelor imobilizate
(-) Venituri din cedarea activelor imobilizate
(-) Venituri din subven ții pentru investi ții
(=) Rezultat din exploatare înaintea deducerii vari a ției necesarului de fond de rulment din
exploatare (NFRE)
(-) Varia ția Stocurilor
(-) Varia ția crean țelor din exploatare
(-) Varia ția cheltuielilor în avans
(-) Varia ția datoriilor din exploatare
(+) Varia ția veniturilor în avans (exclusive subven țiile pentru investi ții)
(-) Dobânzi și dividende pl ătite (1)
(-) Pla ți de impozit de profit (2)
(=) Flux net de trezorerie din exploatare

36

CONCLUZII

Având în vedere c ă rezultatul generat de activitatea de exploatare es te principala surs ă de
finan țare a unei entit ăți, fluxul de trezorerie aferent activit ății de exploatare este cea mai important ă
component ă a fluxului total de trezorerie. Totodat ă, se poate observa c ă tabloul fluxurilor de
trezorerie din activitatea de exploatare transform ă rezultatul din activitatea de exploatare într-un
rezultat efectiv încasat, în vederea achit ării obliga țiilor curente ale entit ății.
În general, dobânzile pl ătite sunt incluse în fluxul de trezorerie din activ itatea de exploatare.
Fluxul de trezorerie din activitatea de investi ții – cuprinde încas ările și pl ățile din
achizi ționarea sau vânzarea de active pe termen lung sau a altor investi ții ce nu sunt cvasilichidit ăți.
În categoria incasarilor și pl ăților pot fi incluse urm ătoarele:
– pl ățile privind cheltuielile ulterioare efectuate pentr u imobilizari corporale și necorporale,
care maresc valoarea contabil ă a bunului;
– pl ățile referitoare la constructia unei imobiliz ări în regie proprie, încasarile din
instrumente de capitaluri proprii;
– pl ățile aferente unei emisiuni de obligatiuni.
Fluxul de trezorerie din activitatea de finantare – cuprinde încasarile și pl ățile referitoare la
datoriile financiare pe termen lung sau scurt, resp ectiv încas ările și pl ățile care genereaz ă modific ări
în structura și m ărimea capitalurilor proprii și a celor imprumutate.
Exemple de astfel de încas ări și pl ăți sunt:
– încas ările în numerar provenite din emisiunea de ac țiuni sau alte instrumente de capital;
– pl ățile în numerar efectuate c ătre proprietari pentru achizi ționarea sau răscump ărarea
ac țiunilor entit ății;
– încasările în numerar provenite din emisiunea titlurilor de crean ță .

Informa țiile cuprinse în fluxul de trezorerie al activit ății de finan țare prezint ă importan ță în
special pentru ac ționarii și creditorii entit ății. Cunoscând m ărimea fluxurilor, ace știa pot face
previziuni în ceea ce prive ște rentabilitatea investi ției lor în entitate.

37
BIBLIOGRAFIE

[1] Barry I. Epstein, ș.a., Interpretarea și aplicarea Standardelor Interna ționale de
Contabilitate si Raportare Financiara (IFRS 2005), Editura BMT Publishing House 2005.
[2] Beattie A., ș.c., Standardele Interna ționale de Contabilitate 2000, Editura Economic ă,
Bucure ști, 2000.
[3] Feleag ă N., Malciu I., Politici și op țiuni contabile, Editura Economic ă, Bucure ști, 2002.
[4] Freear J., Financing Decision in Business, Highmark et, Publishing Ltd., London, U.K.,
2003.
[5] Gheorghiu Al., Gheorghiu G., Metoda cash-flow, prez entat ă în lucrarea Sisteme, metode
și tehnici manageriale ale organiza ției, coordonat ă de O. Nicolaescu, Editura Economic ă,
Bucure ști, 2000.
[6] Glautier M. W. E., Underdown R., Accounting Theory and Practice, Pitman, U.K., 2006.
[7] Hennie van Greuning, Standardelor Interna ționale de Raportare Financiar ă (IFRS),
Editura Irecson, Bucure ști, 2009.
[8] Higgins R., Analysis for Financial Management, Irwi n Homewood, Boston, M.A.,
U.S.A., 2008.
[9] Horngren Ch. T., Financial Accounting, Fourth Editi on, Prentice-Hall, Inc. 2001.
[10] Neadles B.E. Jr. ș.c., Principles of Accounting, Houghton Miffin Comp any, Boston,
U.S.A., 2010, anexa G3.
[11] Popa A., Pitulice I. C., Jianu I., Studii practice privind aplicarea standardelor
internationale de raportare financiara in Romania, Editura Conta Plus, , Bucure ști, 2007.
[12] Stancu I., Finan țe, Editura Economic ă, Bucure ști, 2002.
[13] Weill R. L. ș.c., Accounting the Language of Business, Thomas Ha rton and Daughters,
Arizona, U.S.A., 2009.
[14] Wiley, IFRS – IFRS. Interpretarea si aplicarea Stan dardelor Internationale de
Contabilitate si Raportare Financiara, Editura BMT, Bucure ști, 2007.