Lucrare de dizertație [632197]

Lucrare de dizertație
Inteligența emoțională în rândul recrutorilor din
România

7 iunie 2012
Master Psihologie organizațională și resurse umane
Andreea Bianca Uță

2

Cuprins
Prefață ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 3
Capitolul 1. Introducere asupra conceptelor de inteligență și inteligență emoțională …………………….. 5
1.1. Definiții și t eorii ale inteligenței emoționale ………………………….. ………………………….. ……….. 5
1.1.1. Modelului Inteligențelor Multiple de Howard Gardner ………………………….. ……………….. 7
1.2. Scurt istoric al inteligenței em oționale ………………………….. ………………………….. ……………….. 9
1.3. Abordarea conceptului de inteligență emoțională conform autorilor Mayer, Salovey și
Goleman ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 12
1.3.1. Cele patru ramur i ale inteligenței emoționale conform autorilor Mayer și Salovey ………. 12
1.3.2. Inteligența emoțională conform autorului Daniel Goleman ………………………….. …………. 14

Capitolul 2. Creierul uman și funcțiile acestuia ………………………….. ………………………….. …………….. 18
2.1. Modelul tridimensional al creierului ………………………….. ………………………….. …………………….. 18
2.2. Particularitățile și caracteris ticile emisferelor cerebrale. ………………………….. ……………………….. 19
2.2.1. Emisfera cerebrală stânga ………………………….. ………………………….. ………………………….. …20
2.2.2. Emisfera cerebrală dreapta ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..20
2.3. Interconexiunile între funcțiile cerebrale ………………………….. ………………………….. ……………….. 22
2.4. Emisfera dreaptă, inteligența emoțională și programare neuro -lingvistică (P.N.L.) ……………….. 24

Cap. 3. Prezentarea instrumentelor și rezultatelor cercetării ………………………….. ………………………… 27
3.1. Instrumente folosite ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 27
3.2. Formularea ipotezelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 28
3.3. Analiza datelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 28
3.4. Rezultatele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 29
3.4.1. Rezultatele obtinute prin comparatie cu grupul de control ………………………….. ………………. 29
3.4.2. Rezultatele obținute în grupul recrutorilor ………………………….. ………………………….. ……….. 34

Capitolul 4. Concluzii și recomandări ………………………….. ………………………….. …………………………. 40
4.1. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 40
4.2. Recomandări ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 41
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……43
ANEXE ………………………….. ………………………….. ……………………….. Error! Bookmark not defined.

3

Prefa ță

“Nu întrebați, cât de deștepți sunteți, ci cum sunteți inteligenți.” (Howard Gardner)

Întotdeauna mi -a plăcut să lucr ez cu oameni inteligenți, cu oameni care știu ce vor și obțin
acel lucru prin darul pe care îl au de a -și stăpâni popriile emoții și pornirile interioare. Întotdeauna
mi-am dorit să știu dacă acești oameni atât de capabili s -au născut cu astfel de abilităț i sau le -au
cultivat de -a lungul timpului. Și dacă da, cum au făcut acest lucru? Pe lângă acest aspect, în ce
măsură comportamentul, emoțiile, sentimentele, trăirile interioare i -au influențat atât în viața
personală cât și profesională și cum au dirijat a ceste persoane emoțiile și sentimentele; cum au
empatizat pentru a obține succes?

Capacitatea de a gestiona trăirile emoționale, de a relaționa cu alții sau de a acționa sub
presiune am prezentat -o că fiind inteligența emoțională, un concept deja binec unoscut în occident,
utilizat încă de prin anii 80, dar care în România a început să prindă valoare de doar câțiva ani, fiind
des folosit în cadrul universităților sau în companiile de consultanță în resurse umane. Nu vorbim de
inteligența analitică, analo gică, a cifrelor și numerelor, ci de o inteligență a propriilor trăiri, a
emoțiilor cu care ne confruntăm zi de zi, a sentimentelor pe care le simțim față de persoanele sau
lucrurile care ne înconjoară și care ne influențează.

Am abordat această tema î n primul rând din dorința de a răspunde la întrebările descrise
mai sus, întrebări pe care mi le -am pus de atâtea ori și la care doream să găsesc un răspuns în urma
lecturilor de specialitate și a analizelor făcute de mine. În al doilea rând, doream să -i cunosc mai
bine pe recrutorii cu care interacționam aproape zi de zi la locul de muncă: niște persoane
deosebite, integre, implicate intr -o muncă ce implică mult tact, stăpânire de sine, răbdare,
dedicație, pasiune pentru relații și comunicare. Dar mai mult de atât, am vrut să știu în ce măsură
reușesc să își stăpânească emoțiile, ca de exemplu : tristețea, supărarea sau anxietatea atunci când
iau interviuri cu zeci de oameni diferiți, cu temperamente diferite și atitudini diferite. Reușesc oare

4
aceștia să e mpatizeze cu ei sau „să vorbească pe aceeași limbă”, astfel încât să reușească să obțină
rezultatele așteptate?

În al treilea rând, am ales această temă la propunerea doamnei Prof. univ. dr. Mihaela Roco,
atrasă fiind de noutatea acestui subiect, dar și de părerile atât de diferite și de complexe a diverșilor
autori și specialiști în domeniu. Am primit această sarcină că pe o adevărată provocare și a fost
plăcut primită ideea mea de proiect :
« Foarte interesant subiectul abordat de tine și mai ales p e o tematică care, din câte știu eu, nu s -a
mai abordat până acum. Chiar sunt curioasă să aflu mai multe despre rezultatele cercetării. »
(Sorina, BCL Group)

Îmi propun că această lucrare să aducă un plus de informații utile și valoroase pentru grupul
meu țintă și să îi ajute să își creioneze, pornind de la rezultatele obținute de mine, căi spre reușită în
activitatea pe care o desfășoară în fiecare zi la locul de muncă sau chiar și în viața particulară.

5
Capitolul 1 . Introducere asupra co nceptelor de inteligență
și inteligență emoțională
1.1. Definiții și teorii ale inteligenței emoționale

Termenul de INTELIGENȚĂ este definit în Dicț ionarul Explicativ al Limbii Române ca ș i
« Capacitatea, facultatea de a înțelege cu usurință fenomenele, fapte le, even imentele, etc, de a
sesiza relațiile esenț iale dintre lucruri, fenomene, etc, de a rezolva pr obleme noi pe baza experienței
acumulate anterior ; ansamblu l de funcț ii mentale prin care se realizează cunoașterea conceptuală și
rațională ; deșteptă ciune, ingeniu » sau « Aptitu dinea de a se adapta la o situație, de a alege în
funcție de circumstanț e, de a da sens unui lucru, etc » 1
Inteligenț a este un termen dificil de definit, și poate avea semnificaț ii diferite pentru fiecare
persoană î n parte. De fap t, acest lucru a creat controverse de -a lungul istoriei, oamenii de știință și
specialiști punâ ndu-se cu g reu de acord asupra unei definiții unitare și a unor metode singulare de
măsurare.
În forma cea mai simplă, inteligența este deseori definită ca și ab ilitatea mentală generală de a
învăța și a aplica cunoștinț ele pe ntru a manipula mediul, precum ș i capacitatea de a raționa și de
avea o gândire abstractă. Alte definții ale inteligenț ei includ adaptabilitate a la un nou mediu sau la
schimbă rile din mediul actual, capacitatea de a evalua ș i de a judeca, capacitatea de a înț elege idei
complexe, capacitat e de gândire originală și de producție, capacitatea de a învăța repede și din
experiența proprie, și, nu în ultimul rând, capacitatea de a înțelege relaț iile.
Cercetă torii2 care au fost întrebați despre aspectele ce țin de inteligență au realizat că factorii
precum : viteza de rezolvare a problemelor, capacitatea de gândire, cunoștințele generale,
creativitatea, gândirea abstractă, ș i memo ria au jucat roluri im portante în măsurarea ș i cre area
standardelor ale inteligenței. Majoritatea consideră că intelige nța este un termen « umbrelă » care
acoperă o varietate de abilități mentale care relaționează .

1 “Dicționarul explicativ ilustrat al Limbii Romane ”, Editura Arc & Gunivas, Editia 2007, pagina 918
2 Printre cercetă torii care au definit ș i abordat termenul de inteligență , amintim: David Wechsler, Edward Lee Thorndike, Howard
Gardner, Robert Sternberg, Charles Spearman, John Thunstone, Jean Piaget, Wayne Payne, etc

6
Inteligența apare ca o calitate a întregii activități mintale, ca expresia organizării superioare a
tuturor proceselor psihice, inclusiv a celor afectiv – motivaționale. Pe măsură ce se formează și se
dezvoltă mecanismele și operațiile tuturor celorlalte funcții psihice vom întâlni o inteligență flexibilă
și suplă. Leibniz3 intuiește cel mai bine acest aspect, referindu -se la inteligența ca expresie a
efortului evolutiv al conștiinței.
Când psihologii au început să scrie și să se gândească la conceptul de inteligență, aceștia s -au
concentrat pe aspecte cognitive, punând accent pe memorie sau gândirea abstractă , rațională ,
structurata . În același timp, au apărut și alți cercetători care au început să se concentreze pe
aspectele non -cognitive. Ca de exemplu, David Wechsler4 definește inteligența: „capacitatea globală
a individului de a acționa în vederea atingerii unui anumit scop, de a gândi rațional și de a se adapta
eficient mediului în care trăiește”5. Chiar din 1940 el face referință la elemente ale intelectului și
elemente ale non -intelectului, adică la factori af ectivi, personali și sociali. Mai departe, la începutul
anului 1943, Wechsler susține că aceste abilități ale non -intelectului sunt esențiale în prezicerea
succesului unei persoane în viață. El spunea: „Principala necunoscută este dacă abilitățile afective
(elementele non -intelecte) reprezintă factori majori ai inteligenței generale. Părerea mea este nu
numai că reprezintă, ci și că sunt foarte importanți. Am încercat să demonstrez că, pe lângă factori
ai intelectului, există și factori ai non -intelectului care determină un comportament inteligent. Dacă
observațiile mele sunt corecte, acest lucru ar însemna că nu ne putem aștepta la a fi capabili în a
măsura inteligența integral până când testele noastre nu vor include și acești factori.”6
Weschler nu a fo st singurul cercetător care a identificat aceste aspecte non -cognitive ale
inteligenței ca importante pentru capacitatea de adaptare și pentru succes. Robert Thorndike, de
exemplu, vorbea despre „inteligența socială” la sfârșitul anilor 30 : "Prin inteligen ța socială se
înțelege capacitatea de a înțelege și de a gestiona bărbați și femei, băieți și fete – de a acționa cu

3 A fost un filozof și matematician german , unul din cei mai importanți filozofi de la sfârșitul secolului al XVII -lea și începutul celui de al
XVIII -lea, unul din întemeietorii iluminismului german. Acesta a abordat binecunoscuta teză a sensualismului : "Nimic nu este în
intelect care să nu fi fost mai înainte în simțuri ", în afară de intelectul însuși" . Astfel el completează cele trei principii
ale logicii aristotelice cu principiul rațiunii suficiente , necesar pentru verificarea adevărurilor faptice obținute pe calea inducției.
4 David Wechsler, psi holog American de origine română (nă scut la Lespezi), a absol vit Universitatea din Columbia în 1917 și a
dezvoltat în timpul primului ră zboi mondial teste psihologice pentru noii recruți sub îndrumarea lui Charles Sperman ș i Karl Pearson.
Printre testele s ale amintim: “ Wechsler Adult Intelligente Scale ” (WEIS, 1939), “ Wechsler Intelligence Scale for Children ” (WISC, 1949),
“Wechsler Preschool and Primary Scale of Intelligence ” (WPPSI, 1967)
5 Wechsler 1958, citat din Waplan ș i Sacuzzo, p. 256
6 Wechsler, 19 43

7
înțelepciune în relațiile umane"7. Din nefericire, munca acestor pionieri a fost trecută cu vederea
până în anul 1983, când Howard Gardner8 a început să vorbească depre „inteligența multiplă”.
Gardner susținea că atât inteligența „interpersonală”, cât și cea „intrapersonală” ocupă un loc la fel
de important ca și ceea ce considerăm noi IQ -ul și testele prin care se măsoară acesta.

1.1.1. Modelului Inteligențelor Multiple de Howard Gardner

Unul dint re cei mai cunoscuți cercetă tori și profesor i în domeniu l psiholo giei cognitive,
Howard Gardner î n renumita sa carte : «Cadrele minții : teorii le inteligenț elor multiple » prezintă
cele opt fațele ale int eligenței : vizuală, verbală, logică, kinestetică, muzicală, interpersonală,
intrapersonală și naturalistă . El considera c ă omul prezintă metode diferite de a î nvăța și pocesa
informațiile, metode care, î ntr-un fel sau altul depind una de alta, formând « module ale minții » sau
« inteligenț e multiple ». Acestea sunt reprezentate în tabelul de mai jos , astfel :

Tabel nr .1
TIP INTELIGEN ȚĂ DESCRIERE APLICABILITATE
Inteligența 7eflex –
spațială Abilitate a de a percepe
vizual ceea ce ne
înconjoară.9
Se foloseș te la : construit, citit, scris,
pictat, echilibru, interpretarea unor
imagini.

Inteligența verbal –
lingvistică Abilitatea de a folosi
cuvintele și de a vorbi.10
Se folosește la : ascultare, vorbit,
scris, joc de cuvinte, explicarea unor
concepte.

Inteligența logic –
matematică Abilitatea de a folosi
rațiunea, logica și
Se folosește la : rezolvarea unor

7 Thorndike & Stein, 1937, „An evaluation of the attempts to measure social intelligence .”, Psychological Bulletin , 34, 275 -285, p. 228
8 Howard Gardner, profes or la Universitate a Haward, autor a peste 20 de cărți, a primit î n 2011 premiul “ Prince of Au strian Award
2011 in Social Science ” pentr u dezvoltarea teoriei inteligențelor multiple. A fost implicat în proiectul zero între 1972 și 2000 și a avut
ca principal scop înțelegerea și sporirea învățării, gândirii și creativității î n domeniul artelor și a disciplinelor umaniste și științ ifice
9 – „potențialul de a recunoaște și manipula patern -uri ale spațiului amplu – acelea folosite, de exemplu, de către navigatori și piloți,
cât și patern -uri ale unor spații mai reduse – ca acelea importante pentru sc ulptori, chirurgi, șahiști, artiști grafici, arhitecți”;
– „capacitățile de a percepe lumea vizuală cu precizie, de a efectua transformări și modificări pe baza percepției inițiale, d e a fi
capabili să recreeze aspecte ale experienței vizuale, chiar în absența stimulilor fizici relevanți. Se poate cere să producă forme, să
manipuleze”;
10 – „sensibilitate la limbajul vorbit și scris, abilitatea de a învăța limbaje, capacitatea de a folosi limbajul pentru a îndepli ni anumite
scopuri – a se exprima sau ca mijloc de a -și reaminti informații”;
– „Abilitatea de a procesa rapid mesajele lingvistice – o cerință pentru a înțelege vorbirea normală” (Gardner, 1993, p. 84);

8
numerele.11 probleme, lucrul cu anumite
concepte abstracte, calcule
matematice.

Inteligența kine stetică Abilitatea de a controla
mișcările corpului și de
îndemânare în lucrul cu
diferite obiecte.12
Se foloseș te la : dans, sport, limbajul
trupului, teatru, mimă .

Inteligența muzicală Abilitatea de a produce și
de a aprecia muzica.13
Se folosește cân d : se fluieră , se
cânta, se folosesc instrumente
muzicale, se compun melodii.

Inteligența
interpersonală Abilitatea de a înțelege și
de a relaționa cu ceilalți.14
Se utilize ază la: ascultare, folosirea
empatiei, consiliere, lucrul in echipă,
observarea stărilor sufletești.

Inteligența
intrapersonală Abilitatea de auto -reflecție
și de conștientizare a
propriului eu.15
Se foloseș te în activități ca :
cunoașterea propriilor puteri și
slăbiciuni, auto -evaluarea,
descoperirea sinelui.

Inteligenț a naturali stă
Abilitatea de a
recunoaste și de a
categoriza plante, animale
și alte obiecte din natură .

Se folosește la : cunoașterea naturii,
observarea păsărilor, î ngrijirea
copacilo r, alcă tuirea insectarelor

(Sursa: Gardner, Howard 1993 – Frames of Mind: Th e Theory of Multiple Intelligences )

11 – „capacitatea de a analiza logic probleme, de a efectua operații matematice, de a inve stiga științific problemele”;
– „abilitatea de a detecta patern -uri [modele, tipare, scheme, n.n.], a raționa deductiv, a gândi logic”;
12 – „potențialul de a folosi întregul corp sau părți ale corpului (ca mâna sau gura) pentru a rezolva probleme sau a realiza produse”
(Gardner, 1999, p. 42);
– „capacitatea de a folosi abilitățile mentale pentru a coordona mișcările corporale”;
13 – „priceperi în interpretare, compoziție și aprecierea patern -urilor muzicale”;
– „capacitatea de a recunoaște și com pune arii muzicale, tonuri și ritmuri. Funcționează aproximativ într -o paralelă structurală cu
inteligența lingvistică”;
14 – „capacitatea unei persoane de a înțelege intențiile, motivațiile și dorințele altor oameni și, în conformitate cu acesta, de a luc ra
eficient cu alții”;
15 – „capacitatea de a se înțelege pe sine, de a avea un model de lucru eficient asupra
propriei persoane – incluzând propriile dorințe, temeri, capacități – și de a folosi efectiv asemenea informații pentru a -și regla propria
viață”.

9
Orice persoană 9eflex are un anumit 9eflexive 99 din fiecare dintre aceste inteligențe, în
schimb modalitățile în care acestea variază sau se combină sunt la fel de diferite precum chipurile
sau personalitățile indivizi lor. De asemenea, a utorul pune foarte mult accent î n cartea sa pe
inteligenț a 9eflexive 999l și intrapersonală afirmâ nd că: “Inteligenț a 9eflexive 999l este capacitatea
de a -i înțelege pe ceilalți: ce anume îi motivează, cum lucrează , cum se poate coopera cu ei. Agenții
de vânză ri, politicienii , profesorii, medicii de 9eflex și liderii religioși cu o influență clară cel mai
adesea sunt in divizi cu un grad de inteligență 9eflexive 999l. Inteligența intrapersonală … este o
capacitate corelată, orientată spre int erior. Este acea capacitate de a forma un model plin de
acuratețe și de veridicitate a sinelui și de a fi în stare să foloseș ti acest model pentru a acț iona
9eflexive în viață .”16
Conform teoriei inteligențelor multiple, nu numai că indivizii posedă numeroa se reprezentări
mentale și limbaje ale intelectului, însă indivizii diferă unul de altul prin formele acestor
reprezentații, mărimea lor sau ușurința cu care se folosesc de ele, dar și modul prin care aceste
reprezentări pot fi schimbate.

1.2. Scurt istoric al inteligenței emoționale

Primul autor care a făcut refe rire la conceptul de inteligență ca și abilitatea de a relaționa a
fost, așa cum am mai menț ionat anterior, Edward Thorndike î n jurul anului 1930, iar î n 1940, David
Weschsler sugerează că există componente afective ale inteligenț ei ce pot fi esențiale în atingerea
succesului în viață .
În 1985, Wayne Payne introduce termenul inteligență emoțională în lucrarea de doctorat,
intitulând -o : « Studiu asupra emoției : dezvoltarea inteligenței emoționale ; integrarea în societate ;
relaționarea cu frica, durerea și dorinț a (teorii, exemple din realitate, rezolvarea problemelor,
contracția/expansiunea ; implicarea / rezultatele / renunț area)17 și tot în acelaș i an, Reuven Bar –
On18 a abordat inteligenț a din perspectiva a cinci factori: aspectul intrapersonal, aspectul

16 Gardner, Cadrele minții – Teoriile inteligențelor multiple ; în engleză: Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences
17 În engleză: “A study of emotions: developing emotional intelligence; self -integration, relationg to fear, pain and desire ( theory,
structure of reality, problem -solving, contraction / expansion, tunning in / coming out / letting go ”
18 Reuven Bar -On este un binecunoscut expert interna țional care a definit, măsurat ș i aplicat constructul de inteligență emoțională . A
dezvoltat “ BarOn emotional quotient inventory ” (EQ-i, Inventarul coeficientului emoț ional Bar -On), fiind pri mul test publicat de o

10
interpersonal, adapta bilitatea, controlul stresului ș i dispoziția 10eflexi . El a abordat 10eflexive 10 de
coef icient de emoționalitate (QE) și 10eflexiv că o persoană cu scor înalt este o persoană care
cunoaște succesul în viață .
Mai târziu, în 1990, a fost publicată lucrarea a doi profesori americani, John Mayer19 și Peter
Salovey20, sub forma a două articole într -o publicație academică21. Aceș tia încercau să dezvolte o
metodă științifică de măsurare a di ferențelor dintre oameni în ceea ce privește abilitățile în
domeniul emoțiilor. Ei au descoperit că unii oameni sunt mai pricepuți în identificarea propriilor
sentimente, a sentimentelor celor din jur și în rezolvarea problemelor cu conotații emoționale.
În schimb, persoana al cărui nume este cel mai des asociat cu termenul de “inteligență
emoțională” este renumitul scriit or Daniel Goleman. Acesta s -a născut la 7 martie 1946 î ntr—o
familie de profesori. Timp de aproape 12 ani a colaborat cu New York Times, scriind articole din
sfera ps ihologiei ș i stiin țelor neurologice ș i a publicat numeroa se lucrări î n revista « Popular
Psychology ».
Daniel Goleman este autorul cărț ii ce a ajuns best seller și care s -a menținut un an și
jumă tate pe lista New York Times : “Inteligența emoțională : de ce poate conta mai mult decâ t IQ-
ul”22 . Această carte l-a propulsat pe Goleman î n topul preferințelor literare ș i i-a adus numeroase
premii și recunoaș teri: premiu pentru realiză rile din cariera sa de 10eflexive 10 de la “ Asociația
Americană de Psihologie ”, a fost ales Camarad al “ Asociației Americane pentru Avansare în Ș tiință”
în recunoaș terea eforturilor sale de a comunica științ ele c omportamentale publicului larg și, nu în
ultimul râ nd, a fost de două ori nominalizat la Premiile Pulitzer.
Pe lângă bestseller -ul menț ionat mai sus, Goleman a scris și alte lucră ri de mare success:
“Lucrând cu inteligența emoț ional ă”23, “Leadership primar: conștientizarea forței inteligenței

editură dedicată. Printre cărțile și lucră rile sale, amintim: “ Handbook of Emotional Intelligence ”(2000), “ Educating People to be
emotion ally ingelligent ”(2006) sau “ Optimising people ”(2009)
19 John Ma yer, unul dintre cei mai renumiț i profesori universitari de la Universitatea din New Hampshire, specia lizat pe psihologia
personalității, a dezvoltat î n colaborare cu Dr. Peter Salovey renumitu l test: “ Testul de inteligență emoțională Mayer -Salovey -Caruso ”
(MSCEIT) precum ș i un nou sistem al inteligenței emoț ionale denumit sisteme de cadr u pentru psihologia personalităț ilor (“ Systems
framework for Personality Psichology ”)
20 Peter Salovey, profes or la Universitatea Y ale, a fost autorul a nu mai puțin de 13 cărți și 350 de articole publicate î n diverse reviste ,
acestea punând accent accent pe emoțiile umane și comportamente sănă toase. De -a lungul carierei a primit numeroase premii,
precum: “ Medali a William Clyde Devane ” pentru activitatea la Yale sau “ Premiul Lex Hixon 1963 ” pentru excelență î n predare în
științ ele sociale
21 Este vorba despre jurnalul “ Imaginația, Cogniția ș i Personalitatea ”
22 Goleman, “Emotional Intelligence: why it can matter mor e than IQ?”, 1996, Edit. Bantam Books
23 Editura Bantam, 1998

11
emoț ionale ”24 sau “Inteligența Ecologică : Cum cunoaș terea imp actului ascuns a ceea ce cumpără m
poate schimba totul ”25
Începând cu anul 1995, odată cu publicarea cărții lui Daniel Goleman pe această temă,
inteligența emoțională a devenit unul dintre conceptele cele mai dezbătute în Statele Unite ale
Americii.
Daniel Goleman, Ph.D , este în prezent CEO al firmei Emotional Intelligence Services din
Sudbury, Massachusetts, și co -președinte al Consorțiului pentru Cercetare asupra Inteligenței
Emoționale în Organizații, din cadrul Facultății de Psihologie Aplicată și Profes ională a Universității
Rutger din Piscataway, statul New Jersey.
Îmbinând propriile analize și cercetări cu rezultatele obținute până atunci în domeniu,
Goleman arăta în prima carte că, în esență, avem două creiere, respectiv două minți : cea rațională
și cea emoțională. Inteligența emoțională – ale cărei componente sunt : autocunoașterea, auto –
reglarea, auto -motivarea, empatia și abilitatea de a stabili relații cu ceilalți – determină modul în
care ne descurcăm cu propriile emoții și cu ale celorlalți.
Un alt binecunoscut nume î n domeni ul inteligenței emoț ionale este Jeanne Segal26. Aceasta
a evidenț iat patru componente ale IE :
a. Conștiința emoțională – trăirea autentică a tuturor emoț iilor
b. Acceptarea – care se referă la acceptarea emoțiilor conș tient izate / asumarea
responsabilităț ii prop riilor tră iri afective
c. Conștiința emoțională activă – trăirea experienței prezente ș i nu cea a trecutului
d. Empatia – răspunsul nostru la sentimente și la nevoile celorlalți, fără a renunța la propria
experiență emoțională

24 Cartea a fost scris ă împreună cu autor ii Richard Boyatzis ș i Annie Mckee, Editura Harw ard Business School Press, 2002
25 Cartea argumentează cum noile tehnologii informaționale vor creea "trans parența radicală", permițându -ne să cunoaștem
consecințele asupra mediului, sănătății ș i socialului a ceea ce cumparam. Cumpărătorii folosesc comparății ecologice pentru a se
ghida în achiziționarea de produse și piața va încerca să țină mereu pasul cu exi gențele ecologiei moderne, schimbând totul î n mai
bine.
26 Jeanne Segal, unul din liderii î n domeniu in teligenței emoț ionale, a colaborat cu autori binecunoscuț i ca Abraham Maslow, Rollo
May sau Car l Rogers. A lucrat pentru URSS în timpul războiului rece ș i de-a lungul ca rierei a dezvoltat noi modalităț i de extindere a
gradului de conș tientizare emoț ional ă și îmbunătățire a managementului emoțional. Printre cărț ile sale amintim: “The Success of
living beyong fear: copying with emotional aspects of life thre atening illness”(Ballantine, 1989), Raising your emotional intelligence: A
practical guide for harnessing the power of your instincts and emotions”(Holt, 1997)

12
1.3. Abordarea conceptului de intelige nță emoțională conform
autorilor Mayer, Salovey și Goleman

1.3.1. Cele patru ramuri ale inteligenței emoționale conform
autorilor Mayer ș i Salovey

În viziunea autorilor Mayor și Salovey, inteligența emoțională implică :
a) abilita tea de a percepe cât mai corect emoțiile și de a le exprima;
b) abilitatea de a accede sau genera sentimente atunci câ nd ele facilit ează gândirea;
c) abilitatea de a cunoaște și înțelege emoțiile ș i de a le regulariza pentru a promova
dezvoltarea emoțional ă și intelectual ă și este definită precum: “un tip de inteligență socială care
include abilitatea de a monitoriza propriile emoții și cele ale altor persoane, de a face distincție între
ele și de a folosi informațiile pentru a ghida modul de gândire și de acțiune a unei alte persoane”
Mayer ș i Salovey au actualizat, în cartea publicată în 1997, definiția dată inteligenței
emoționale, arătând că: “În cealaltă lucrare a noastră (1990) am definit inteligența emoțională în
funcție de abilitățile pe care le imp lică. Astfel, î ntr-una dintre primele noast re definiții consideră m
inteligența emoțională ca fiind: capacitatea de a controla propriile sentimente și sentimentele
celorlalț i, capacitatea de a face diferența între ele, precum și folosirea acestor informaț ii pent ru
ghidarea propriului mod de gâ ndire și a propriilor acț iuni”.
Asadar, Mayer si Salovey pun î n evidență mai multe niveluri ale formării inteligenței
emoționale, cunoscute ș i sub denumirea de: “patru ra muri ale inteligenț ei mentale”:
a. Percepția, cun oașterea și exprimarea emoț iilor;
b. Facilitar ea emoțională a gâ ndirii;
c. Înțelegerea și analiza emoț iilor (folosirea cuno ștințelor emoț ionale);
d. Controlul reflexiv al emoț iilor, calea spre dezvoltarea emoțională și intelectuală .
e.
Tabel nr. 2

Percepția, cun oașterea și e xprimarea emoțiilor
Abilitatea de a identifica emoția în propriile gânduri, sentimente și stă ri fizice

13

Abilitate a de a identifica emoțiile la alte persoane, în operele de artă, design ,
limbaj, sunet, apare nțe și comportamente.

Abilitatea de a exprima emoțiile și nevoile legate de acele sentimente.

Abilitatea de a distinge într e exprimarea sentimentelor clare sau confuze,
sincere sau false .

Facilitarea emoțională a gândurilor
Emoțiile ajută la prioritizarea gândirii prin direcționarea atenției spre
informațiile importante .

Emoțiile sunt suficient de disponibile și de “vii” încât pot fi generate ca suport
pentru exprimarea judecăților.

Schimbările în st ările emoționale pot schimba perspectivele individuale de la
optimism la pesimism, încurajând luarea în considerație a mai multor puncte
de vedere.

Oscilaț iile emoționale încurajează în mod diferit anumite aspecte ce ț in de
abordarea soluțiilor unei anu mite probleme ( de exemplu fericirea, care
facilitează creativitatea)

Înțelegerea și analizarea emoțiilor, folosirea cunoștințelor emoționale
Capacitatea de a înțelege emoțiile și de a analiza relațiile dintre cuvinte și
emoții le pe care le genere ază.

Abilitatea de a interpreta modalitățile prin care emoțiile converg spre relații
(de ex. tristețea care însoțește deseori o pierdere ).

Capacitatea de a înțelege sentimentele complexe (sentimente si multane de
dragoste și ură sau revoltă și surpriz ă).

Abilitatea de a conștientiza tranziția dintre sentimente (de ex. tranziția de la
supărare la satisfacție sau de la supărare la jenă ).

Recunoașterea asemănării și diferențelor dintre stările emoț ionale

Rescunoașterea combinațiilor de emoț ii (sp eranță = î ncredere + optimism)

Reglarea reflexivă a emoțiilor, calea spre dezvoltarea emoțională și intelectuală
Capacitatea de a fi deschis la sentimente, atât plăcute cât și neplăcute.

14
Abilitatea de a se implica sa u detașa în mod conștient de o emoție în fu ncție de
utilitatea sa sau importanț a sa.

Abilitatea de a monitoriza în mod reflexiv emoțiile în relație cu tine însuți sau
cu cei din jur, cu scopul de a observa cât de logici, puternici, sau influențabili
sunt.

Abilitatea de a control a emoțiile proprii sau ale celor din jur prin moderarea
celor negative și încurajar ea celor pozitive .

Mai mult, conform autorilor, inteligența emoțională însumează conceptele f olosite de
Gardner de inteligența inter și intrapersonala și include abilităț i ce pot fi categorisite î n cinci
domenii:
1. Conștiința propriilor emoții (a cunoaște propriile emoții) – observarea și recunoașterea
emoțiilor când acestea apar ;
2. Stăpânirea (dirijarea emoțiilor) – mânuirea sentimentelor în mod adecvat realizănd ce se
află în spatele lor, găsirea unor soluț ii pentru a mânui teama, anxietatea, furia și tristeț ea
3. Motivarea personală (exploatarea emoț iilor productiv e) – capacitatea de a jongla cu
emoț iile, de a le schimba î n atingerea scopului, abilitatea de a vea un control m ai
puternic al emoț iilor, capaci tatea de a reprima impulsurile și de a amâna gratificaț iile.
4. Empatia (citirea emoț iilor) – capacitat ea de a manifesta senzitivitate și grijă față de
sentimentele altora , persoana fiind în stare să aprecieze diferenț ele dint re simță mintele
oamenilor
5. Dirijarea relaț iilor interpersonale – viteza, comp etența socială, îndemânarea socială,
capacitatea de a înțelege, analiza și mânui emoț iile altora.

1.3.2. Inteligența emoțională conform autorului Daniel Goleman

În cartea sa din 1995 , Daniel G oleman și -a formulat definiția inteligenței emoționale pe baza
lucrării lui Mayer ș i a lui Salovey din 1990, dar a adă ugat numeoas e elemente care ar putea intra în

15
categoria « trăsă turi de personalitate sa u de caracter ». El considera că aspectel e precum:
optimismul, perseverența, capacitatea de a amâna satisfacț iile intră în alcătuirea inteligenței
emoționale. Această definiție extinsă a avut succes, dar a creat numer oase controverse privind
definiția exactă a acestui concept : este inteligența e moțională un potențial înnăscut sau prezintă un
set de abilități, competențe sau îndemânări învăț ate ?27
Îmbinând propriile analize și cercetări cu rezultatele obținute până atunci î n domen iu,
Goleman a ară tat că, în esență , avem 2 creiere, respectiv, doua minț i : cea rațională și cea
emoțională. El afirma că succesul se poate atinge dacă se pot controla u rmătoarele zone :
autocunoaș terea , autogestionarea, conștiința socială și managementul relaț iilor.28
În continuare cele patru zone sunt prezentate î ntru cad ru al competențelor emoționale,
cadru prezentat de Daniel Goleman în cartea sa “Working with Emotional Intelligence” (1998):

Tabel nr. 3

COMPETENȚE PERSONALE
Auto cunoaștere a = cunoașterea propriilor stă ri de spirit interioare, preferinț elor,
resurselor și intuiț ilor
Conștiința
emoțională
 Conș tientizarea propriilor emoții și motivul acestora
Auto -evaluare
precisă
 Cunoaș terea punctele tari și a limitelor

Încredere de sine  un sentimen t puternic de auto valorificare ș i cunoastere a
propriilor abilităț i

Autogestionarea (sel f-management) = gestionarea stărilor interne, impulsurilor ș i
resurselor proprii
Autocontrol  abilitatea de a depăși ușor pornirile impulsive sau frustrările

Transparen ță  capacitatea de a acț iona etic și impecabil , integru

Adaptabilitate
 flexibilitate în gestionarea schimbă rii
Auto -motivare

27 “Goleman, 1998, afirma ; “spre de osebire de gradul de inteligență, care rămâne același de -a lun gul vieț ii sau de pe rsonalitatea care
nu se modifică , comp etențele bazate pe inteligența emoț ional ă sunt a bilități învăț ate”
28 Goleman 2001

16
Inițiativă  disponibilitatea de a acționa atunci câ nd apare o
oportunitate

Optimism
 persistarea în urmarirea obiectivelor, în ciuda obstaco lelor și
eșecurilor

COMPETENȚE SOCIALE
Conștiința social ă = modul în care oamenii se ocupă de relații și sunt conștienți de
sentimentele, nevoile și preocupă rile altora
Empatie  a sesiza sentimentele ș i perspectivele altora ș i a avea un
interes cresc ut, activ î n preocuparile lor

Conștiinț a
organizaț ional ă
 abilitatea de a citi și a vizualiza puterea și emoțiile unei relații
în cadrul unui grup
Orientarea spre
servicii
 anticiparea recunoaș terii și satis facerea nevoilor clienț ilor
Managementul rel ațiilor
Dezvoltarea altor
persoan e
 sesizarea nevoilor altora de dezvoltare și consolidarea
abilităț ilor lor
Leadership
Inspiraț ional
 a inspira și a ghida indivizi ș i grupuri
Managementul
conflictelor
 nego cierea ș i rezolvarea conflictelor sau a dezaco rdurilor
Munca î n echip ă  capacitatea de a lucra cu alții î n vederea atingerii golurilor
comune

Colaborare a
 crearea sinergiei de grup în urmă rirea obiectivelor colective
Influenț a  a “mâ nui” tactici eficiente pentru persuasiune

"Cu alte cuvinte, sun t multe drumuri spre excelență", spune Daniel Goleman, arătând că,
oricum, seturile -cheie de competențe emoționale cerute de la angajați diferă de la o companie la
alta și de la o industrie la alta.
Să muncești inteligent emoțional – aceasta este provocar ea. După doi ani de cercetări,

17
Goleman a scris cea de -a doua carte, în care arăta importanța inteligenței emoționale în mediul de
afaceri și faptul că, pe măsură ce un om urcă în ierarhia unei companii, abilitățile sale în acest
domeniu devin tot mai relev ante. El a descoperit că liderii cei mai eficienți au în comun un aspect de
importanță crucială: toți au un grad înalt de inteligență emoțională. "Asta nu înseamnă că IQ -ul și
abilitățile tehnice sunt irelevante; contează, dar numai ca niște cerințe de niv el minim de acces
pentru pozițiile executive din cadrul companiilor"29.

29 precizează Goleman în articolul "Ce anume te face lider?", publi cat în Harvard Business Review.

18
Capitolul 2. Creierul uman și funcț iile acestuia

Creierul funcționează ca un sistem centralizat complex la un nivel superior, ce coordonează
comportar ea organismului în funcție de informațiile primite. De fapt, nu toate informațiile de la
nervii periferici ajung până la scoarța cerebrală, ci sunt prin împletiturile nervilor ( plexuri ) reținute la
unii centri nervoși externi, precum măduva spinării sau bulbul rahidian. Deci, la unele informații
reacționăm inconștie nt prin reflexe.
La animalele cu un sistem nervos superior, ca și la om, există acest sistem nervos autonom ,
care funcționează independent de sistemul nervos central (din creier). Acesta coordonează mai
rapid, ușurează activitatea cerebrală, iar atunci c and este supraîncărcat de informații, poate ajunge
la blocarea activității cerebrale (inhibiția corticală). Printre astfel de reflexe ale sistemului nervos
vegetativ se pot aminti: respirația, a ctivitatea cardiacă, digestia, excreția, setea, ca și reproducția
(înmulțirea speciei) .
Funcțiunea creierului se realizează printr -o rețea densă de neuroni – această activitate a
creierului se măsoară prin EEG (electro -encefalo -gramă) – care stabilesc in tensitatea biocurenților
produși la acest nivel. Astfel că diferențierea structurală și funcțională a celulelor nervoase cu
diferite ierarhii pe scara evoluției speciilor se manifestă prin apariția inteligenț ei și a capacității de
a învăța , prin proprie tățile plastice neuronale.
Pe scurt, spec ialiștii î mpart c reierul în trei părți principale: an terioară, medie și posterioară,
unde cel anterior este împărțit în două jumătăți reprezentate de emisfera cerebrală dreap tă și
emisfera cerebrală stângă, pe car e le vom aborda în detaliu î n acest capitol.

2.1. Modelul tridimensional al creierului

De-a lungul timpului, creierul a reprezentat o evoluție spectaculoasă unde specialiș tii
amintesc de cele 3 etape principale: creie rul reptilian, creierul limbic ș i cortexul.
Creierul reptilian este cunos cut ș i sub denumir ea de creier primitiv, aici aflâ ndu-se universu l
nonverbal de gesturi ș i comportamente aut omatizate, comportamente care ră spund la satisfacerea

19
nevoilor fundamentale. Cunoscut ca și cre ierul amigda lian, acesta comandă agresivitatea, prive ște
grija pentru teritoriu, este sediul gesturilor automatizate, vizează comportamentul nonverbal.

Creierul limbic are ca pri ncipal scop asigurarea supraviețuirii printr -o bună adaptare la
mediul social și când m enționă m de mediul social ne referim la : empa tie, statut social, integrarea în
grup, convingerile și credințele, impulsul de atac sau de apă rare, sentimentul de securitate sau
insecuri tate, etc. De asemenea, el ocupă un rol important în constituirea memor iei de lungă durată ,
are rol selectiv (funcționează ca un filtru pentru selecț ia unor criteri i precum: plăcere, motivaț ie,
interes, reușită) ș i detective. E ste sediul emoț iilor, al impulsurilor (informaț ia nonverbal ă apare mult
mai î nainte de cea verbal ă), al memoriei de lungă durată , al ac țiunii imediate (negândite) și al
elaboră rii de imagini.
Cortexul reprezintă stadiul recunoaș terii obiectelor ca realitate extern ă într -un spațiu dat,
dar ș i operarea cu simboluri, limbaj și gândire abstractă. “Mamă a in venț iei, tat ă al gândirii
abstracte, co rtexul permite apărarea ș i procesarea ideilor”30. Aces ta s-a dezvoltat foarte mult luând
locul celorlalte formațiuni mai vechi aș a cum limbajul a luat locul intuiț iei și comunicării nonverbale.
Creierul este împărțit î n 2 secțiuni: creierul stâng ș i creieru l drept ș i este format din 4 zone: lobul
frontal, l obul pariental, lobul temporal ș i lobul occ ipital, care sunt specializate în îndeplinirea unor
funcții senzoriale ș i motrice

2.2. Particularitățile ș i caracteristic ile emisferelor cerebrale.

Platon a fost pr imul om care a exprimat ideea că ar exista două aspecte disctincte î n creierul
nostru. Unul din aceste aspect se cheamă “Logistikon”, partea rațională a ființei umane, celălalt se
cheamă “Nous”, partea intuitiv ă. De asemenea, cu trecerea timpului, o serie de teorii s-au format pe
seama celor “două creiere”.

30 Mac Lean a formu lat pentru prima oară în jurul anului 1960 teoria creierului trinitar care împarte creierul în trei faze principale ale
evoluției sale: creierul reptilian, creierul limbic și cortexul. În 1990 a elaborat această teorie în detaliu în cartea sa: The Triune B rain in
Evolution

20
2.2.1. Emisfera cerebrală stâ nga

Emisfera cerebral ă stânga este dominantă la majoritatea dreptacilor; aceasta controlează
partea dreaptă a corpului, și are lobul occipital mai mare decâ t al emisferei drepte. Emisfera stângă
cuprinde aria cerebrală consacrată vorbirii, de aceea se ocupă de citit și vorbit, controlează procesul
gândirii , limbajul, scrierea, calculul ș i memoria pe termen scurt. În plus , realizează învățarea pas cu
pas, informaț iile fiind primite pe rând, î n mod liniar, astlfel încâ t nu poate sesiza generalul daca nu
se aju nge la secvential, din aproape î n aproape. Asadar, p rocesează informațiile î n mod simbolic prin
cuvinte, idei, concepte, cifre. Deș i toti oamenii folosesc limbajul, numai cei din emisfera stâ ngă
transformă totul în cuvinte și gândesc î n cuvinte sub forma unui dialog intern, putând învăț a mai
ușor, dacă informațiile sunt prezentate sub formă de cuvinte.
În mod normal, emis fera stângă lucrează cu fapte logice, funcț ionând logic ș i analitic
asemenea unui calculator , fiind orientată spre conexiuni abstracte, relații simbolice ș i analize de
detal iu elaborate logic. Emisfera stângă este specializată în ordinea verbală și semanti că, analizează
și înț elege cuvintele, sensul frazelor, semnificaț ia, mesaj ul, reguli gramaticale, abstracț ii,
raționament logic, detalii, calcul mintal ș i numeric. Cei care au dezvoltată emisfera stângă , au darul
vorbirii, deoarece e i se ocupă î n general, de limbaj, la nivelul ei afl ându-se centrul vorbirii.

2.2.2. Emisfera cerebrală dreapta

La st ângaci este, î n general, mai de zvoltată emisfera dreaptă, l obul ei frontal fiind mai mare
decat al emisferei st ângi. Ea controlează mâna, ochiul, urechea și p iciorul de pe partea stângă ,
capacitatea de si nteza și generalizare, percepțiile spaț iale, estet ice, intuiția ș i creativitatea, dar n u
controlează raț ionamentul dezvoltat. Ea operează cu imagini , mai ales de acelea de tip spațial,
deține funcții de manipul are a relațiilor spațiale ș i de configurare a imaginilor, este centrată pe
emoții ș i sent imente, imaginație ș i intuiție ș i activează zone cerebrale informaționale puț in accesate
realizâ nd niveluril e cele mai complexe ale prelucrării informațiilor. Emisfera dreaptă este lipsită în
mare parte de relațiile cu lumea exterioară, lăsând grija conducerii și deciziei comportamentale î n
seama emisferei stângi. Emisfera dreaptă percepe senzaț iile vizuale , auditive, muzica, armonia,
mișcarea, rima, poezia, imagini su gerate, culori, forme. Logica ei es te de tip metaforic, imaginativă,

21
intuitivă, sintetizatoare, percepând relațiile spaț iale tridimensional. De asemenea, umorul și
frumusețea aparț in tot emisferi drepte.
În plus, această emisferă percepe informaț iile glo bal, simultan (vede tot tabloul general
dintr -o dată), învăț area se face de la general spre particular, de la întreg spre parte. Acționează
asupra informațiilor în manieră sintetică făcând sinteze rapide și complexe permițând înțelegerea
globală, imediată, sub formă simbolică, ca o revelație, și sesizează greu informaț iile ca re sunt
prezentate din aproape în aproape. Se mai spune că persoanele stângace au o intuiție foarte clară și
uneori precisă, dar și un comportament agresiv ș i dezorganizat, spre deoseb ire de dreptaci care, dau
dovadă de calm, toleranță și un bun raț ionament.
Pentru cei care au dezvolta t armonios ambele emisfere, vieț ile le sunt îmbogățite, ei
procesează informațiile prin ambele metode – atât simbolice, cât și în imagini – își folosesc creierul
în totalitate, sunt diverși și talentați, au multe preocupări, simțind că nu le ajunge ziua pentru tot ce
au de facut. Ei fac unel e acțiuni cu emisfera stângă, altele cu cea dreaptă, folosind -o pe fiecare în
functie de situație. Atunci câ nd activi tatea cerebral ă devine echilibrată între cele două emisfere,
este momentul de maximă creativitate și eficiență , deoarece emisferele sunt co mplementare și
atunci când lucrează împreună produc sinergia .
Mai jos sunt prezentate, î ntr-un scurt tabel, caracte ristic ile modale ale celor două emisfere,
conform dr. prof. Betty Edwards31. Se poate oberva că acestea sunt prezentate în antiteza, după
cum u rmează :
Tabel nr. 4
Stânga Dreapta
Verbal Non-verbal
Analitic Sintetic
Simbolic Concret
Abstract Analogic
Tem poral Atemporal
Rațional Nonraț ional
Numeric Spaț ial
Logic Intuitiv
Linear Global

31 Dr. Betty Edwards, a fos t profes or emerit la Universita tea din Long Beach, Calofornia și conferențiar la mai multe companii célèbre.
Acesta a stabilit în 1979 un tabel cu modalităț ile duale de lucru ale celor două emisfere, pe care l -a revizuit în 1999, în concordanță cu
noile rezultate ale cercetă rilor asupra creierului.

22
2.3. Interconexiunile între funcț iile cerebrale

Am observa t până acum cum funcționează creierul uman și cum este el împărțit. Totuși,
cercetă torul Ned Herrmann32 ne ara tă în detaliu cum cele patru zone ale creierului se intersectează,
explicâ nd comportamentele noastre umane.
Modelul prin care toate cele patru zone se intersectează este descris astfel: fiecare sistem
cortical (gândirea) este conectat cu sistemul lui limbi c (emoț iile). Sistemul limbic stâng are o
influență preponderentă atunci câ nd est e dominant sistemul cortical stâng (planifică, organizează ,
structure ază, controlează ). Sistemul limbic drept, se află în legătură directă cu sistemul cort ical
drept fiind sur sa activității afective, acționând cu preponderență atunci când ne aflăm în relație cu
ceilalți. Acest model de funcționare a creierului realizează o sinteză între specializarea pe orizontală
și cea pe vertical ă, putând să explice varietatea com portamentel or umane prin combinări între cele
patru specializă ri cerebrale.

Fig. 1

32 Ned Herrm ann este un binecunoscut cercetător specializat pe gâ ndirea creativă ș i dominanț a cerebrală . A dezvoltat chestionarul
“Herrmann Brain Dominance Instrument “ (HBDI), “ Herrmann Participant survey form ” și atelierul ACT, “ Applied creative thinking
workshop ”. A fost pro fesor la Universitatea Cornell și manager în educaț ie la General Electri c în 1970 .

23
Sectorul cortical stâ ng – când acest sector este activat, persoana consideră lucrurile sau
ideile pri n componentele lor (sectorul avâ nd ca eleme nt predominant analiza), preferâ nd să
utilizeze un raționament logic, înțelegând ușor concepțiile tehnice și stiințifice, percepând și
înțelegâ nd cif rele, manipulându -le cu ușurință (simț matematic). Ea, de asemenea, are gust pentru
gândirea riguroasă și precisă, adunând toate faptele înain te de a decide, analizând toate
posibilitățile și ținâ nd seama de aspectele financiare.
Sectorul limbic stâ ng – activarea acestui sector face ca persoana să aibe grija emoțiilor sale,
aceasta având tendinț a de autoc ontrol afectiv exagerat, tendința de a stăpâni, din teama ca nu
cumva să transpară mai mult din comportamentul afectiv. D e asemenea, persoana are tendința de a
urma obișnuinț ele pentru a avea si guranța, altfel ar fi dezorientată. Ea planifică, organizează,
aranjează , ordoneaz ă, clasifică tot pe ntru a fi co erent , având grija detaliilor, organizând totul până la
cele m ai mici amă nunte. Persoanei nu -i place schimbarea căutând să se mențină pe locul pe care îl
ocupă.
Sectorul cortical drept – Când este activat acest sector, pe rsoana gândește o problemă,
vizualizându -i toate datele, apelând la intuiție și imaginaț ie. Ea acceptă ambiguitatea și nu se teme
de faptul că ar put ea ră sturna regulile stabilite f ăcând sinteza elementelor disparate pentru a c reea
ceva nou. Persoana este plină de idei, invent ează soluții de perspectivă , vede lucrurile î n ansamblu,
nereducâ ndu-le la componente, pleacă de la cazuri particulare, con cepte, idei, gânduri și dezvoltă
concepț ii generale. Ea este dedicat ă unor activități artistice: pictură, muzică , sculptură .
Sectorul limbic drept – persoana cu acest secto r activat este foarte interesată de relații
umane, simț indu -se bin e în grup, dar și în intimit ate. Simte reacț iile ce lorlalți și dorințele acestora
fără să fie nevoie să vorbească, înț elege intui tiv sentimentele și emoțiile altora ș i surprinde
nonverbal problemele interpersonal e. Ea folosește comunicarea empatică, nefiindu -i frica de
emoț iile sale, se simte bine sub rapo rt afectiv, entuziasmându -se de valori ș i de ideal. Ea, de
asemenea, se exteri orizeaza și îi place să vorbească mult.

24
2.4. Emisfera dreaptă, inteligența emoțională și programare
neuro -lingvistică (P.N .L.)

Am observat în cadrul acestei lucrări că specialiștii, de -a lungul timpului, au împărțit creierul
uman în două sectoare pri ncipale: cel drept și cel stâng. Cercetările și experimentele făcute i -au
ajutat să observe că :
a. aceste secțiuni lucrează în strânsă legatură una cu cealaltă ș i depind una de alta: de exemplu
limbajul, struct ura cuvintelor, memoria este localizată în secți unea stângă , pe cand
exprimarea cuvintelor, imaginaț ia se regăsesc în cea dreaptă .
b. Dacă o parte din creier ar fi afectat, anumite abilităț i pot fi estompate (de ex: dacă o anumită
parte din creierul stâng care ț ine de memorie este afectat ă, persoana respe ctivă va începe să
uite mare parte din viața personală, din trecutul ei, dar va simți anumite trăiri atunci când se
va lovi de lucruri personale, poate chiar intime)
c. Inteligența analitică, logică este la fel de importantă ca și cea emoțională. În opinia me a,
secolul XX a reprezentat perioada când inteligența analitică, întâlnită de noi toț i sub
denumirea de IQ (Intelligent Quotient) a cunoscut un real succes capturând atenția atât a
specialiștilor câ t și a oam enilor de afaceri sau a instituților publice și private. Mulț i oameni
angajau folosind în procesul de recrutare un test IQ cu scopul de a atrage în echip ă cei mai
destep ți și mai inteligen ți angaja ți, dar au omis faptul c ă acest IQ depinde în mare m ăsură de
EQ (emotional Quotient) și că nu e suficient să fii deștept, dacă nu ști să îți coordonezi
emoțiile, să empatizezi, să dirijezi relaț iile interpersonale sau să autoreflectezi. Destul de
târziu, a bia în 198 5 acest concept a prins contur și a fost apreciat la adevărata sa valoare.
Așadar, secolul nostru , secolul 21 reprezintă perioada optimă pentru toata lumea să
valorifice acest concept extrem de important atât în viața personală cât ș i cea profesi onală .
d. Cele șapte inteligenț e ale lui Gar dner, au fost descrise și repartizat e pe harta creierului uman
de către domnul profesor I ulian Leahlu, astfel: Inteligențele intra – și interpersonal e se
regăsesc în lobii frontali, cea muzicală în lobii drepț i frontali și temporali, cea spaț ială în lobul
parental drept ș i zonele p osterioare adiacente, inteligența chinest ezică în ganglionii bazali
inferiori și cerebelul din emisfera stângă, inteligenț a logico -mate matică în lobul pariental

25
stâng ș i zonele temporal și occipital a diacente, cea verbal -lingvistică în lobul temporal stâng
și, nu în ultimul rand, inteligența natu ralistă care a fost insuficient localizată .

Fig. 2

Programarea neuro -lingvist ică, P.N .L sau N.L.P. cum este cunoscută ea î n cărțile de
specialitate este un c oncept relativ recent apă rut, dezv oltat de J. Grinder (lingvist) ș i R. Bandler
(matematician) și reunește cunoștințele de psihologie, lingvistică ș i neurologie, cu c ele referitoare la
modalitatea în care creierul uman este împărț it.
Autorii s -au concentrat pe creierul drept, u nde este situat centrul comunică rii nonverbale ,
afirmând că fiecare om are o hartă proprie de reprezentare a lumii, hart ă care este important să o
putem descrifa atât la noi cât și la alte persoane, astfel încât să reușim să ne cunoaș tem pe noi mai
bine, să cunoaștem lumea în care trăim și modalitatea de a intra î n contact cu ea. Știm cu toț ii, de
altfel , că de cele mai multe ori calitatea rela ției dintre două persoane este intens influențată de
nivelul inconștient al comunicării (sentimentele, emoț iile, etc) , iar scopul P.N.L. este să maximizeze
acest aspect , ajutând omul să comunice și să coopereze cu alte persoane, sa învețe și să se adapteze

26
mediului social, să ia decizii și să le pună în practică, dar cel mai important să percepem lumea și să
o interpretă m.
În cazul nostru, o persoană cu un nivel ridicat al inteligenței e moționale care rezonează
(empatizează ) cu ușurință cu alte pesoane, cunoaște și înțelege sentimentele, reacțiile și emoț iile
proprii, dar și ale altor persoane vor prezenta nivele r idicate în programarea neuro -lingvistică.
Aceștia sunt capabili să înțeleag ă și să interacț ioneze cu lumea di n jurul lor cu mare ușurință, fiind
stăpâni pe propriile emoț ii.

27
Cap. 3. Prezentarea instrumentelor și re zultatelor
cercetă rii

3.1. Instrumente folosite

Pentru a analiza nivelul inteligen ței emoționale î n cadrul recrutorilor din Romania am apelat
la chestionarul domnului Meh rabian, denumit Scala inteligenței emoționale generale, prescurtat
GEIS33 .
Chestionar ul este format din 45 de itemi și testează caracteristicile emoț ionale c e au fos t
asociate cu inteligența emoțională . GEIS a produs o estimare generală a inteligenței emoț ionale a
fiecă rui individ prin evaluarea a doua co nstructe principale : inteligența emoțională și gândirea
emoț ional ă34
Autorul a definit inteligența emoțională în termeni de empatie emoțională, atenț ie sau
discrimin are asupra emoțiilor altor persoane, recunoașterea corectă a stă rii de spirit proprii sau a
altor persoane, buna coordonare a s entimentelor și a controlului asupra emoțiilor. Numeroasele
trăsă turi care au constituit inteligența emoțională au fost idenfi cate de Mehrabian în manualul să u,
GEIS, ca si predictori ai succesului in viata. Primii 37 de itemi care î nsumeaz ă aproximativ 8 0% din
totalul itemilor testează prezența acestor trăsături ale inteligenței e moționale.
Pe de alt ă parte, Mehrabian se referă la gândirea emoțională ca și impactul emoțiilor asupra
gândirii și acțiunii sau « influența excesivă a emoț iilor asupra proceselor de gâ ndire, care poate duce
la 88 de cunoaș teri ale situațiilor și relaț iilor ce pot fi selective, dezechilibrate sau distorsionate » 35.
De asemenea, el conectează comportamentul ce ține de gândirea emoțională cu n ivele joase ale
controlului emoț ional sau c u reglarea stă rilor de sp irit inadecvate , amândouă fiind identificate ca și
caracteris tici principale ale inteligenț ei em oționale. Cercetarea realizată de Mehrabian a demonstrat
că gândirea emoțională reprezintă un predictor negativ extrem de important al s uccesului în viață.
Ultimii 8 itemi, care alcă tuiesc apro ximativ 20% di n testul total, măsoară gândirea emoțională a
respondenț ilor.

33 General emotional intelligence scale
34 Mehrabian 2001
35 cogni tion

28

Completarea testului durează aproximativ 10 minute și se folosește o scală pe 9 nivele : -4
dezacord foarte puternic, -3 dezacord puternic, -2 dezacord moderat, -1 dezacord ușor, 0 neutru, + 1
acord uș or, +2 acord moderat, +3 acord puternic, +4 acord foarte puternic. Scoruri le totale au fost
calculate după cum urmează : cei 22 de itemi scorați pozitiv au fost adunați ș i din suma rezultată s -a
scăzut suma celorlalți 23 de itmei scorați negativ. Asadar, cu cât suma itemilor scoraț i pozitiv e ste
mai mare, iar a celor scorați negativ este mai mică, cu atât răspunsurile semnifică nivele ridicate ale
inteligenței emoționale. Î n chestionar, acești itemi sunt intercalați, astfel încât să se evite ca
respond enții să aibe tendinț a de a agr eea sau dez agreea cu mare parte din afirmații.
3.2. Formularea ipotezelor

Ipoteza de nul : Nivelul IE din râ ndul recrutorilor este mai crescută decâ t al grupului de
control.
Ipoteza statistică : Nivelul inteligenței emoționale dintre cele 2 eșantioane nu diferă din
punct de vedere statistic .
Alte ipoteze :
a. Persoanele cu vâ rste cuprinse între 30 ș i 39 de ani prezintă cele ma i ridicate valori ale
inteligenței emoționale în râ ndul recrutorilor
b. Factorii precum vârsta sa u sexul nu influențează nivelul inteligenței emoț ionale
c. Femeile recr utori tind să aibe un nivel al inteligenței emoționale mult mai ridicat decâ t
bărbaț ii
3.3. Analiza datelor

Pentru a an aliza datele culese am grupat ră spunsurile la scorurile pozitive pe o coloană, iar
pe cele negative pe o altă co loană ș i am cal culat scorul total al inteligențelor emoționale după
formula :

29
Scor total = scoruri pozitive – scoruri negative

Datele au fost analizate dup ă cum urmează :

1. Grupul format din recrutori a fost comparat cu grupul de control format din subiec ți cu
vârste cuprinse între 21 și 59 de ani, din diverse arii și domenii de activitate: studenți, medici,
economiști, analiș ti IT, antrepreno ri, muncitori, ș oferi, scriito ri sau sculptori. Pentru această
analiză am folosit testul t36, dar și grafice care să evidențieze diferențele existente î ntre
grupuri.
2. Pentru a vedea dacă nivelul inteligenței em oționale este influențat de sex și vârstă am apelat
la analiza ANOVA, analiză ce are ca pr incipal scop identificarea relațiilor dintre fiecare factor
și variabila dependentă sau dintre combinațiile de factori și variabila dependentă.

3.4. Rezultatele cercetă rii

3.4.1. Rezultatele obtinute prin comparatie cu grupul de control

Am folosit, în primul râ nd tes tul t pentru a compara cele două grupuri ș i a ob serva efectele
variabilei independente asupra uneia sau mai multe variabile dependente. Pe de altă parte, testul t
mă ajută să verific dacă ipoteza mea ca re spune că nivelul IE în randul recrutorilor este mai cresc ut
decat al g rupului de cotrol este adevarată .
Așadar, avem cele 2 ipoteze :
H0 : Nivelul IE din râ ndul recrutorilor este mai crescut decâ t al grupului de cotrol.
H1: Nivelul inteligenței emoționale dintre cele două eșantioane nu diferă din punct de
vedere statistic

Tabel nr. 5

36 Analyse – Compare means – Independent samples T -Test

30
Group Statistics
Grupuri N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
TOTAL Grupul de recrutori 46 6.70 5.090 .750
Grupul de control 31 4.45 5.626 1.011
Independent Samples Test
Levene's Test for
Equality of Variances t-test for Equality of Means
F Sig. t df Sig. (2 –
tailed) Mean
Difference Std. Error
Difference 95% Confidence
Interval of the
Difference
Lower Upper
TOTA
L Equal variances
assumed .089 .766 1.818 75 .073 2.244 1.234 -.214 4.703
Equal variances
not assumed 1.783 60.040 .080 2.244 1.259 -.274 4.76 2

Testul Levene (F) are valori sc ăzute (F = .089) , iar nivelul de semnificație, p, are valori mult
peste .05, ceea ce ne arată că ipoteza de nul se respinge și se acceptă ipoteza statistică. Așadar, din
aces te rezultate tragem concluzia că nivelul inteligen ței emoț ionale în rândul recrutorilor ș i ale ce lor
din grupul de control nu diferă din punct de vedere statistic.
Tabelul de mai jos confirmă încă o dată faptul că nu există diferențe statistice semnificative
între cele două eșantioane, la o primă v edere aceste imagini putâ nd fi confundate.

31

Fig. 3 – Nivelul IE in functie de sex si varsta (Grup de recrutori)

Fig. 4 – Nivelul IE in functie de sex si varsta (Grup de control)

Totuș i, pentru a merge mai departe cu analiza este important să mențio nez faptul că în acest
studiu, valorile inteligenței în ambele eșantioane au fost cuprinse în intervalul [ -15, +16], unde
media pentru grupul de recrutori este de 6.7, iar pentru grupul de control 4.45 . Așadar, observăm că
nu există diferențe semnificative între gru puri, grupuri care se raportează la medii diferite, dar dacă
analizăm î n detaliu aces te rezultate, ne vom da seama că există totuși diferenț e extrem de
importa nte. În această situaț ie, concluzia pe care o tragem din p unct de vedere statistic este că
avem de-a face cu o eroare de tip 1 î n care ipoteza H0 se respinge, dar conform analizelor d etaliate,
aceasta este adevarată .
Diferența dintre grup uri este prezentată în detaliu î n graficele și analizele de mai jos, după
cum urmează :

32
Fig. 5 – Difer ente dintre nivelele IE
între cele cele 2 e șantioane

Fig. 6 – Nivelul IE în funcț ie de sex ( Grupul recrutorilor )

Fig. 7 – Nivelul IE în funcț ie de sex ( Grupul de control )

Din acest e 3 tabel e observăm că nivelul IE este mult mai ridicat î n cad rul grupu lui 1 (grupul
recrutorilor) dec ât în grupul 2 (grupul de control).
Asemă nări :

33
a. Există cel puțin o persoană în fiecare din cele 2 grupe care prezintă aceleași nivele ale
inteligenței emoționale după cum urmează: la bărbaț i atunci când IE este egal 2 cu 10 și cu
12, iar la femei pentru IE egal cu 3, 12 ș i 15.
Deosebiri :
a. Grupurile au un numă r total de respondenti , diferit : pentru grupul de recrutori există 46 de
respondenți , iar pentru grupul de control , 31.
b. Din totalul de 46 de respondenț i din grup ul de recrutori, 14 sunt bărbați și 32 sunt femei, î n
timp ce din grupul de control 13 sunt ba rbati ș i 18 femei.
c. În grupul recrutorilor î ntalnim 5 persoane cu valori ale inteligenței emoț ionale cuprinse în
intervalul [14,16] , în cazul grupului de control a ceste valori ridicate apar doar la o singură
persoană (valoarea 15) .
d. În grupul recrutorilor sunt 2 5 de respondenț i cu valori peste media grupului (IE mediu = 6.7)
și 17 respondenți din grupul de control cu valori peste media grupului respectiv (IE mediu =
4.45). Dacă comparăm nivelul IE în funcție de nivelul mediei corespunzător fiecărui eșantion
observă că nu există diferențe foarte mari, totuși, dacă ne raportăm la un anumit standard,
în cazul nostru nivelul IE să fie mai mare sau egal cu 7, atunci vom o berva că sunt mai mulți
recrutori cu nivele IE mai ridicate decât î n grupul de control
e. La polul opus, lucrurile stau bine î n ceea ce -i priveș te, din nou, pe recrutori . Există doar 4
oameni cu nivele ale IE < 0, pe când î n cazul grupului de con trol avem 5, unul din
respondenț ii de aici având chiar un nivel foarte scă zut (IE = -15).
f. Nu există niciun bă rbat din grupul recrutorilor care să prezinte nivele ale IE < 0, pe când în
grupul de control regă sim doar unul singur.
g. În grupul de control regăsim 10 bărbați cu nivele peste media grupului (IE = 4.45), în timp ce
în grupul recrutorilor se regăsesc doar 7 cu nivele peste media eșantionului de recrutori (IE =
6.7)
Tabel nr. 6
Grupul de recrutori Grupul de control
Nivel IE Sex Varsta Nivel IE Sex Varsta
16 F 32 15 M 22
16 F 39 12 M 21
15 M 33 12 F 23

34
14 F 29 10 F 24
14 F 36 9 M 49

Pe lângă informațiile culese din imagininile de mai sus, tabelul 6 ne arată, încă o dată
diferențele intre nivel ul IE în cele două eșantioane: Grupul de recrutori prezintă nivele mult mai
ridicate ale inteligenței emoționale decât grupul de control. De asemenea, categoriile de vârstă din
care fac parte respondenții cu cele mai ridicate scoruri diferă semnificativ, m edia vârstei în primul
eșantion fiind egală cu 33,8, iar în cel de -al doilea 27,8. Pe lângă aceste aspecte, în eșantionul
format din recrutori, există un singur bărbat clasat în lista primilor cinci, față de grupul de control
unde se regăsesc 3.
3.4.2. Rez ultatele obținute î n grupul recrutorilor

De asemenea, am apelat la metoda ANOVA pentru a evidenția semnificația diferenț elor
dintre mediile u nor grupuri, nu pe baza diferenței directe între ele, ci pornind de la împraștierea
(varianța) lor. Cu câ t mediile supuse comparației sunt mai diferite (au o împraștiere mai mare) cu
atât este mai probabil ca această împraștiere să fie datorată « efect ului » variabilei independente și
nu hazardului de eș antionare. Princip alul avantaj al analizei varianț ei factor iale este acela că putem
investiga nu doar relația dintre fiecare factor și variabila dependentă, ci ș i un eventual efect
combinat al factorilor asupra variabilei dependente.
Tabel nr. 7
Between -Subjects Factors
Value Label N
Sex 1 Masculin 14
2 Femi nin 32
Varsta 1 20 – 29 ani 16
2 30 – 39 ani 17
3 40 – 60 ani 13

Tabelul B etween -Subjects Factors ne oferă imaginea num ărului de subiec ți pentru fiecare
dintre valorile factorilor. Este important s ă existe un num ăr 34xcessive 34 de subiec ți pentru fi ecare
valoare și, în general, fără diferențe 34xcessive între grupuri.
Tabel nr. 8

35
Descriptive Statistics
Dependent Variable:TOTAL
Sex Varsta Mean Std. Deviation N
Masculin 20 – 29 ani 6.17 5.419 6
30 – 39 ani 5.83 5.269 6
40 – 60 ani 9.00 2.828 2
Total 6.43 4.879 14
Feminin 20 – 29 ani 8.40 2.716 10
30 – 39 ani 7.91 7.092 11
40 – 60 ani 4.27 4.197 11
Total 6.81 5.251 32
Total 20 – 29 ani 7.56 3.932 16
30 – 39 ani 7.18 6.415 17
40 – 60 ani 5.00 4.301 13
Total 6.70 5.090 46

Tabelul centralizator al statisticilor descriptive (Descriptive Statistics) ne afiș eaza ă mediile ș i
abaterile standard pentru fiecare subgrup rezultat din combina ția valor ilor celor doi factori, precum
și numărul de subiecți din fiecare subgr up.
Tabel nr. 9
Levene ’s Test of Equality of Error Variancesa
Dependent Variable:TOTAL
F df1 df2 Sig.
1.531 5 40 .202
Tests the null hypothesis that the error variance of
the dependent variable is equal across groups.
a. Design: Intercept + Sex + Varsta + Sex * Varst a

Testul Levene , prin valorile s ale, F = 1,531 și p = .202 > 0.05 ne arată că dispersia între
grupuri este egală, respingâ ndu-se ipoteza de neomogenitate.

Tabel nr. 10
Tests of Between -Subjects Effects
Dependent Variable:TOTAL

36
Source Type I Sum
of Squares df Mean
Square F Sig. Partial Eta
Squared Noncent.
Parameter Observed
Powerb
Corrected
Model 126.582a 5 25.316 .974 .445 .109 4.872 .310
Intercept 2062.261 1 2062.261 79.382 .000 .665 79.382 1.000
Sex 1.436 1 1.436 .055 .815 .001 .055 .056
Vars ta 59.524 2 29.762 1.146 .328 .054 2.291 .238
Sex * Varsta 65.622 2 32.811 1.263 .294 .059 2.526 .259
Error 1039.158 40 25.979
Total 3228.000 46
Corrected
Total 1165.739 45
a. R Squared = .109 (Adjusted R Squared = -.003)
b. Computed using alpha = .05

Valoarea testului F (.974, p= .445) de pe linia Correcte d Model, testează “efectul glob al”,
care nu este semnificativ în cazul 36ostrum , ceea ce înseamnă că sexul și vârsta nu influențează
nivelul inteligenței emoționale. De asemenea , observăm că toate valorile F pentru sex, vârstă și cei
doi factori luați împreună, sex*vârstă sunt nesemnificative (î n toate ca zurile p > .05) ceea ce ne
arată, încă o dată, că inteligența emoțională nu este influențată de aceș ti 2 factori .

Tabel nr. 11
Multiple Comparisons
TOTAL
Bonferroni
(I) Varsta (J) Varsta Mean
Difference (I –
J) Std. Error Sig. 95% Confidence Interval
Lower Bound Upper Bound
20 – 29 ani 30 – 39 ani .39 1.775 1.000 -4.05 4.82
40 – 60 ani 2.56 1.903 .557 -2.19 7.32
30 – 39 ani 20 – 29 ani -.39 1.775 1.000 -4.82 4.05
40 – 60 ani 2.18 1.878 .760 -2.52 6.87
40 – 60 ani 20 – 29 ani -2.56 1.903 .557 -7.32 2.19
30 – 39 ani -2.18 1.878 .760 -6.87 2.52
Based on observed means.
The error term is Mean Square(Error) = 25.979.

37
Daca analizăm în continuare tabelul comparaț iilor multiple p ost-hoc, observăm grupele de
vârstă pentru care s corurile la scala de inteligență emoț ional ă nu diferă semnificativ, prin
comparație două câte două . (Din nou, in cazul nostru , p > .05 )

Tabe l nr. 12 Tabel nr. 13
TOTAL Sex Vârstă Scor z
-6 F 33 -2.49437
-3 F 31 -1.90495
-1 F 48 -1.512
-1 F 45 -1.512
0 M 31 -1.31552
0 F 42 -1.31552
0 M 29 -1.31552
1 M 22 -1.11905
2 M 32 -0.92257
Total Sex Vârstă Scor z
11 M 41 0.84569
11 M 23 0.84569
12 M 29 1.04217
12 F 26 1.04217
13 F 47 1.23864
14 F 29 1.43512
14 F 36 1.43512
15 M 33 1.63159
16 F 32 1.82806
16 F 39 1.82806

Tabel nr. 14
Scoruri z Scorurile
percentilelor Interpretarea scorurilor Nr. recrutori
2.5 99.4 Extrem d e mult peste medi e 0
2.0 98 Destul de mult peste medie 3
1.5 93 Mult peste medie 5
1.0 84 Aproximativ peste medie 4
0.5 69 Ușor peste medie 13
0.0 50 Nivel mediu 7
-0.5 31 Ușor sub medie 6
-1.0 16 Aproximativ sub medie 4
-1.5 7 Mult sub medie 3
-2.0 2 Destul de mult sub medie 1
-2.5 0.6 Extrem de mult sub medie 0

În urma analizei sc orurilor Z am extras primii 10 ș i respectiv ultimii 10 recrutori care prezintă
nivele ale inteligenței emoționale ridicate, respectiv scăzute. Am observat că ace ste grupuri sunt
omogene, vârstele respondenților sunt cuprinse între 22 și 48 de ani, atât la bărbaț i cât și la femei.

38
În plus, din tabelul 14 ne dăm seama că 50%, respectiv 69% din populația formată din
recrutori prezintă nivele medii, respectiv nivele ușor peste medii ale inteligenței emoț ionale

Cat.
vârstă Sex Total Val.
peste
medie
20 –
29 ani F 10 6
M 5 3
30 –
39 ani F 11 8
M 6 2
40 –
60 ani F 11 3
M 2 2

Tabelul de mai sus ne arat ă nivelul inteligen ței emo ționale în rândul recrutor ilor în func ție de
cei doi factori analiza ți : vârsta și sexul. Graficul ne arat ă că atât pentru categoria de v ârstă 20 – 29
de ani (reprezentat ă prin cifra 1) cât și pentru 30 – 39 de ani (cifra 2 în graficul de mai sus) , femeile
prezint ă un nivel al inte ligen ței emo ționale mult mai ridicat dec ât în cazul b ărbaților. Totu și, pe ntru
categoria de v ârstă 40 – 60 de ani (cifra 3) , bărbații (reprezenta ți în grafic cu cifra 1) devanseaz ă
femeile cu mult în ceea ce prive ște nivelul acestui factor.
Tot din aces t grafic putem trage concluzia c ă diferen țele între grupurile de 20 -29 ani și 30-39
de ani sunt aproximativ similare : 9 recrutori se reg ăsesc în prima categorie cu valori peste medie,
respectiv 10 recrutori pentru ce -a 2-a categorie, din nou, cu valori pe ste medie (valori mai mari sau
egale cu 7)

39

În ceea ce prive ște nivelul inteligen ței emo ționale, putem observa din graficul de mai sus c ă
exist ă o omogenitate destul de mare a acestor responden ți în func ție de v ârstă și de sex . Pe de alt ă
parte, nu ex istă niciun b ărbat care prezint ă nivele ale inteligen ței emo ționale sub 0, ceea ce ne arat ă
că în acest domeniu b ărbații știu s ă își gestioneze emo țiile mult mai bine dec ât femeile.

40
Capitolul 4. Concluzii și recomandări

4.1. Concluzii

Deși exi stă cel puțin 1 sau 2 persoane din ambele eșantioane cu nivele ale IE identice (de ex:
la bărbați coincid numărul de persoane cu IE = cu 2 și 10, iar la femei, cu 3, 12 și 15) totuși, acestea
sunt destul de diferite.

Observăm c ă în grupul de recrutori avem 25 de persoane din 46 care prezintă nivele peste
media grupului (6.7), în timp ce în grupul de control avem doar 17 persoane cu nivele peste media
acestui grup (4.45). Mai mult decât atât, ne putem da seama c ă există o diferență destul de mare
între c ele două eșantioane în momentul in care observăm doar valorile mai mari de cifra 7, asadar ,
în rândul recrutorilor regăsim 25 de persoane, iar în grupul de control doar 11 respondenți .

Bărbații stau mult mai bine în ceea ce privește nivelul IE în ambe le eșantioane , ceea ce ne
confirmă faptul că aceștia știu să își gestioneze emoțiile mult mai bine decât femeile. Așadar, în
rândul recrutorilor nu există niciun bărbat care să prezinte nivele negative ale intelingenței
emoționale , iar în grupul de control există doar unul singur. Este important de m enționat și faptul că
respondenț ii au fost în preponderență de genul feminin în ambele eșantioane și aș sugera, intr -o
analiză viitoare, să se aleagă număr egal de respondenți de genul feminin și, respectiv, mas culin
pentru analize mult mai specifice.

De asemenea, un alt aspect de remarcat este faptul că există mai puține persoane care
prezintă nivele ale IE mai mici decât 0 în rândul recrutorilor (4) decât în rândul grupului de control
(5). În plus, dacă luă m în considerare top 5 cele mai ridicate scoruri în cele 2 grupuri observăm că
media vârstei în rândul recrutorilor este de de aproximativ 34 de ani , în timp ce în grupul de control
aceasta este mai mică: 29 de ani , unde doar un singur bărbat are scor ridi cat în grupul recrutorilor
(IE = 15), în timp ce în grupul de control există 3 ( cu IE = 9, 12, respectiv 15)

41
Dacă analizăm nivelul IE în funcție de categoriile de vârstă, observăm că pentru categoria 20-
29 de ani și respectiv 30 -39 ani femeile prezintă nivele mu lt mai ridicate decât bărbații, scorurile,
aici, fiind aproape similare, totuși, pentru categoria 40 -60 de an i, bărbații devansează cu mult
femeile.

50% din populația totală a recrutorilor din cadrul agențiilor de recrutare din Bucuresti
prezintă nivel e ale inteligenței emoționale peste medie

Am observat că sexul și vârsta nu influențează nivelul inteligenței emoționale, ceea ce ne
demonstrează că această se poate evalua și cultiva la orice vârstă, indiferent dacă suntem bărbați
sau femei .

4.2. Reco man dări

Deși am observat că există un număr peste media eșantionului : 24 de recrutori din totalul
de 47 au nivelul IE peste valoarea medie = 6.7, totuși, este important ca acest segment să își
dezvolte abilitățile de gestiune a emoțiilor, de relaționare cu alte persoane și de empatie deoarece
meseria de recrutor, în sine, solicită nivele înalte ale acestor abilități pentru a avea succes.

Sugestiile pe care le ofer sunt următoarele :
Pentru nivele ale IE peste medii este important pentru recrutori să își conștientizeze propriile
emoții, să fie capabil să le recunoască și să le indentifice, să le înțeleagă și să oberve cauza lor și să
facă diferența dintre sentimente și acțiuni. Metoda cea mai optimă de maximizare a IE se poate
realiza prin acțiuni exte rne : să se apeleze la metode de coaching, training și mentoring pentru a
deprinde abilități de relaționare și interacțiune eficientă cu alte persoane sau chiar îmbunătățirea
programării neuro -lingvistice cu scopul de a crește abilitatea de comunicare.

De asemena, indiferent de nivelul IE, pentru toți recrutorii este extrem de important să
deprindă abilități de autogestionare a propriilor emoții negative – să știe când sunt coplesiti de o
anumită emoție, să înțeleagă acest aspect și să reușească să iden tifice și să recunoască despre ce fel

42
de emoție a fost vorba. Acele persoane care reușesc să dirijeze aspectele negative precum mânia,
furia, supărarea îngrijorarea, melancolia și să evite să ajungă în situații extreme precum anxietate,
furie necontrolată, depresie, ating succesul în viața personală și profesională .

Un alt element eficient de creștere a IE pe care îl putem lua în considerare îl reprezintă
responsabilizarea și o mai bună organizare a activităților. În momentul în care ajungem să
exploatăm lumea și să utilizăm emoțiile în mod productiv, reușim să facem fața cu brio activităților
de zi cu zi, evitând să cădem în capcanele emoțiilor negative.

Și, nu în ultimul rând, să nu uităm de terapia cognitivă, care se aplică în special în situații ma i
deosebite și poate fi însoțită chiar și de medicamentație. Se poate apela la această metodă în special
în situațiile tensionate, deosebite care necesită ajutorul și suportul unui specialist pentru a depăși
anumite neajunsuri (de ex : depresie) .

43

Bibliografie

Bar-On, Reuven, 1996, „The era of the EQ: Defining and Assesing Emotional Intelligence, (“Era IE:
Definirea si evaluarea inteligentei emotionale ”), 104th Annual Convention of the APA in Toronto

Gardner, H. , 1993 , „Frames of Mind: The theory of multiple intelligences” („Structura intelectului.
Teoria inteligențelor multiple ”), Second edition, Fontana Press, London (Prima ediție publicată în
1983, Basic Books, New York);

Gardner, H. (1999), „Intelligence Reframed: Mu ltiple Intelligences for the 21st Century ” („Inteligența
restructurată: Inteligențele multiple pentru secolul XXI”), Basic Books, New York;

Gardner, H. (2006), “ Multiple Intelligences. New Horizons ” („Inteligențe multiple. Noi orizonturi”),
Basic Books, New York – Ediție revizuită și completată a lucrării anterioare: Gardner, H. (1993),
“Multiple Intelligences: The theory in practice ” („Inteligențe multiple: teoria în practică”), Basic
Books, New York – Tradusă în limba română la Ed. Sigma, București 20 06.

Goleman, D. , 1998, „Workimg with emotional intelligence ” (« Lucr ând cu inteligen ța emo țional ă),
Bantam Books, New York

Goleman, D., 1996, „ Emotional Intelligence : why it can matter more than IQ ?” („Inteligența
emoționlă : De ce contează mai mult decât IQ -ul”, Bantam Books, New York

Herrmann, N., 1996, „ The whole brain ” („Creier total”), Business Boo k, New York

Mayer, J.D., Salovey, P., 1997, „What is emotional intelligence ”, (« Ce este inteligen ța emo țional ă »)
in Salovey, Educational Implica tions , Basic Books, New York

Mayer, J.D., Salovey, P., 1997, „ Emotional Development and Emotional Intelligence : Educational
Implications ”, („Dezvoltare emoțională și Inteligența Emoțională: implicare educațională”), Basic
Books, New York

Mayer, J.D., Sa lovey, P., 1993, „ The intelligence and emotional intelligence ” („Inteligența și
inteligența emoțională”)

Popa, M. (2010), „Statistici Multivariate aplicate in psihologie ”, Editura Polirom, Ia și, 2010

Roco M. (2004), „Creativitate și Inteligen ța Emo ționa lă ”, Editura Polirom, Ia și, 2004

44
Roco, M. , 1995, „ Dominanța cerebrală și creativitatea ”, în revista de Psihologie, vol. 41, nr. 2, p. 115
– 126

Spearman, C. , 1927 , „The abilities of man ”, („Abilitățile omului”), New York , Macmillan.

Sternberg, R.J. 19 85. „Beyond IQ: A triarchic theory of human intelligence ”, („Mai departe de IQ: O
teorie triarhică a inteligenței umane”), New York: Cambridge University Press.

Thordnike, E.L., 1920, „ Intelligence and its use ” („Inteligența și utilitatea sa„), in Harper’ s Magazine

Thorndike, R.L., & Stein, S. ,1937 , „ An evaluation of the attempts to measure social intelligence ”, („O
evaluare a încercărilor de a măsura inteligența socială”), Psychological Bulletin , 34, 275 -285.

Wechsler, D. , 1939) , „The measurement and a ppraisal of adult intelligence .”, („Măsurarea și
dezvoltarea inteligenței în rândul adulților”), Baltimore: Williams & Wilkins.

Zlate, M., 2000, „ Introducere în psihologie ”, Iași, Editura Polirom

www.wikipedia.ro

45