Interacțiuni ș i intersecții urbane din perspectiva multifuncționalității [632117]

Interacțiuni ș i intersecții urbane din perspectiva multifuncționalității
A. Perspectiva generală
1. Argument
Discutarea aspectelor care țin de alegerea termenilor cheie pre zentați în titlu.
Ideea multifuncționalității reprezintă baza pentru o dezvoltare urbana armonioasă și sănătoasă,
pe fondul unor transformări permanente în structu ră a orașului la nivel func țional, fapt care
determinat o serie de răspunsuri la necesitățile omului în raport cu orașul și a orașului în raport
cu modul său de reacție la aceste necesități.
Termenul multi -use și mixed -use folosit în discursul arhitectural -urbanistic din prezent.
Multifuncționalitatea este prezentă în toate epocile. Noutatea, în accepț iunea actuală , fie că este
vorba de clă diri la o scară mică sau de me gastructuri , constă în modul în care arhitecții,
urbaniștii reușesc să pună în aplicare în cele din urmă un ”adevărat oraș” în care coabitea ză
armonios clase sociale și act ivități economice.
Căuta rea unor soluții arhitecturale pri n care oamenii să se întâlnească și să poată interacționa.
2. Multifunc ționalitate
2.1 Încadrare și definire
 Conceptul de multifuncționalitate are la bază aceleași principii, însă capătă semnificații
diferite raportat la epocile în care acesta s -a manifestat.
 Baza semnificației conceptului ”multifuncționalității” constă în integrarea la nivelul
unei structuri (arhitecturale/urbane) a unui număr de funcțiuni diferite, creându -se spații
arhitecturale complexe și pot facilita desfășurarea unor funcții publice conc omitent sau
în perioade de timp decalate. Ca repartiție, inevitabil, aceste funcțiuni vor interfera și
vor cre a un spațiu de o dinamicitate di ferită a celor destinate unei singure funcțiuni.
 Conceptul este rezultat în urma t rasării unor direcții în urbanismul contemporan. Una
din acestea este ”New Urbanism” , teorie ce se definește ca o sinteză a mai mu ltor
abordări urbane cum ar fi ”Smart growth” sau ”Transit oriented development” .
2.2 Apariție și evoluție
Pornește ca un specific al țesutului urban în orașele medievale, care, în această perioadă
înregistrează o creștere și o incomodare a funcțiunilor î ntre ele . Funcț iunile încep deci să fie

studiate separat în perioada industrială și continuă spre segregarea lor în perioada modernă, prin
negarea totală a principiilor orașului tradițional. Noile căutări arhitectural urbanistice, în urma
disfuncțiilor orașului funcționa list revin treptat la principiile orașului tradițional. Sunt
descoperite moduri în care funcțiunile pot lucra împreună într -o maniera contemporană.
3. Constrângeri și soluții
În ciuda dezvoltării armonioase a numeroase structuri multifuncționale de -a lung ul timpului,
există argumentul confom căruia combinarea a mai multe funcțiuni într -o singură clădire nu
este economic, din punct de vedere al construcției cât și ineficient din punct de vedere
managerial.
3.1 Eficiența complexului multifuncțional
Argumentu l conform căruia monofuncț ionalismul este dezvoltarea naturală a țesutului se
bazează pe presupunerea că structurile cu o singură funcțiune pot obține o eficiență individuală
mai mare . Dar, dacă privim contextul orașului, realizăm de fapt că această eficiență nu există.
Clădirile cu o singură funcțiune sunt ocupate într -o singură parte a zilei, în timp ce clădirile
multifuncționale, aduc la un loc oameni în dif erite timpuri ale zilei, acesta fiind un mod mult
mai eficient de utilizăre a spațiului urban.
3.2 Tipologii și rezolvări
Mult ifuncționalitatea este regăsită atât la scară mică, în cadrul clădirilor individuale, cât și la
scară mare, la nivelul megastructurilor, cartierelor, orașelor.
4. Mixitate funcțională – vitală pentru simbioz a urbană
4.1 Simbioza urbana
 Premisa comform căreia clădirile multifuncționale pot ajuta la restaurarea ”sănătății”
orașului depinde de modul nostru de a înțelege relațiile complexe din cadrul unui oraș.
La fel ca în interi orul oricărui organism în care există relații între părțile componente
ale acestuia, la fel există și în cadrul orașului.
 Simbioza funcționează și la nivelul orașului: apropierea fizică între diferitele funcțiuni
în cadrul unei clădiri este de un ajutor pentru fiecare funcțiune implicată. Am plasarea
funcțiunilor diferite î n același loc face ca una să o ajute pe cealaltă și să funcționeze la
o capacitate mai mare decât dacă ar fi izolat -o.
4.2 Densitatea – factor determinan t

Mixitatea funcțională și chestinuea de scară și de dimensionare nu poate fi separată problema
densității . Modul în care percepem densitatea în cadrul orașelor reprezintă modul în care
percepem orașul.
5. Reflexii arhitecturale
5.1 Mixitate funcțională ca unică soluție – pericolul formalismului
 În cercetarea structurilr mul tifuncționale ar trebui să nu că dem în greșeala care a limitat
arhitectura modernă prin negarea totală a modului de configurare a orașului tradițional
 Arhitectura poate reveni la viață doar dacă își îndeplinește în totalitate cerințele: cele
funcționale, cele constructive și cele emoționale. În cele din urmă, nu doar nevoile
interne ale clădirii cât și nevoile externe ale orașului trebuie să fie integrate într-o
construcție.
 Luăm în considerare 3 poziții dinspre care să ne uităm și să evaluam clădirile:
 Ceea ce modelează clădirea multifuncțională dinspre interior
 Răspunsul clădirilor multi funcționale la cererile mediului urban exterior
 Expresia fizică a clădirilor multi funcționale ca răspuns al emoțiilor
5.2 Contradicții care apar în centr e
 Modul în care funcționau în trecut/ Modul în care funcționeaza acum
 Interventii de revitalizare în situri istorice. Revitaliza rea zonei printr -o intervenție î n sit
istoric
 Tipuri de spații, materiale, funcțiuni. Ce fac câ nd funcț iunile sunt altele decât cele
originale
B. Perspectiva locală
6. Calea Moșilor și importanța acesteia în evoluția orașului
6.1. Evolutie
Sub forma uneia dintre cele mai impor tante străzi din București , Calea Moșilor este un reper în
cadrul orașului, în care putem dezvolta conceptul multifuncționalităț ii, ca element definitoriu
al țesutului urban tradițional.
6.2 Tipologii locale

O analiză a tipol ogiilor spa țiale specifice zonei ne va ajuta să înțelegem mai bine modul în care
conceptul multifuncționalităț ii a evoluat aici și cum a creat un specific al zonei.
D.p.d.v. funcțional , în trecut : locuințe, biserici, hanuri, spații comerciale, alimentație publică,
spații negustoreș ti
 Hanul
 Apariția, evoluția, tipologiile și caracteristicile hanului . Apariția hanului se
datorează comerțului Bucureștean, târgurile din oraș fiind depășite de posibilități
de expunere și depozitare a mărfurilor. Hanul apare ca o soluție profitabilă
pentru rezolvarea problemelor negustorești. La treccerea în secolul XX apar
funcțiuni complementare hanului, ca urmare a contextului cultural. Apar
modificări în arhitectura hanuril or: dispar depozitele, apar magazine cu vitrine
la parter, extinderi cu restaurante și terase.
 Hanul ca spațiu de interacțiune socială în atmosfera specifică secolelor XVIII
și XIX. Nu era un loc al luxului, dar viața la han era una specială și animată. Era
un punct de reper și de întâlnire atât al negustorilor și călătorilor străini, cît și al
locuitorilor zonei. Odată cu evoluția metodelor d e transport, hanul își pierde
utilit atea inițială. Noii călători își doresc cond iții de confort ridicat, definind un
nou program. Se pierde astfel și carcaterul social, de interacțiune.
 Prăvălia
6.3 Situația actuală
Descoperirea unui specific al Căii Moșilor și a modului în care a evoluat până în prezent va
ajuta la determinarea unor necesități actuale, urbane și sociale. Aceste necesități vor determina
tipul de arhitectură ce trebuie abord ată și în ce fel multifuncționalitatea poate rezolva
problemele din prezent regăsite pe Calea Moșilor.