1 Ordinul ministrului transporturilor, construc țiilor și turismului nr. 2.133 din 8 decembrie 2005 pentru aprobarea Reglement ărilor privind… [632095]

Licență

1 Ordinul ministrului transporturilor, construc țiilor și turismului nr. 2.133 din 8 decembrie 2005 pentru aprobarea Reglement ărilor privind… [632095]

Byadmin ianuarie 1, 2024

1 Ordinul ministrului transporturilor, construc țiilor și turismului nr. 2.133 din 8 decembrie 2005
pentru aprobarea Reglement ărilor privind certificarea încadr ării vehiculelor rutiere
înmatriculate în normele tehnice privind siguran ța circula ției rutiere, protec ția mediului și în
categoria de folosin ță conform destina ției, prin inspec ția tehnică periodică – RNTR 1 (publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.160 din 21 decembrie 2005)

Modificat prin:
Ordinul ministrului transporturilor și ministrului internelor și reformei admini strative nr. 510/230
din 21/22 iunie 2007 pentru aprobarea Reglement ărilor privind controlul tehnic în trafic al
vehiculelor rutiere – RNTR 11 (publicat în Mon itorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 din
19 iulie 2007)

Ordinul ministrului transporturilo r nr. 1.002/2008 privind modificarea și completarea Ordinului
ministrului transpor turilor, construc țiilor și turismului nr. 2.133/2005 pentru aprobarea
Reglement ărilor privind certificarea încadr ării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele
tehnice privind siguran ța circula ției rutiere, protec ția mediului și în categoria de folosin ță
conform destina ției, prin inspec ția tehnică periodică — RNTR 1 (publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 608/15 august 2008)

Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 42/ 2012 pentru modificarea și
completarea Reglement ărilor privind certificarea încadr ării vehiculelor rutiere înmatriculate în
normele tehnice privind siguran ța circula ției rutiere, protec ția mediului și în categoria de
folosință conform destina ției, prin inspec ția tehnică periodică – RNTR 1, aprobate prin Ordinul
ministrului transporturilor, construc țiilor și turismului nr. 2.133/2005 (publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 118 și 118 bis/16 februarie 2012)
Ordinul ministrulu i transporturilor și infrastructurii nr. 1.107/2012 privind modificarea și
completarea Ordinului ministru lui transporturilor, construc țiilor și turismului nr. 2.133/2005
pentru aprobarea Reglement ărilor privind certificarea încadr ării vehiculelor rutiere
înmatriculate în normele tehnice privind siguran ța circula ției rutiere, protec ția mediului și în
categoria de folosin ță conform destina ției, prin inspec ția tehnică periodică – RNTR 1 (publicat în
Monitorul Oficial al României, Pa rtea I, nr. 503/23 iulie 2012)
Ordinul ministrului transporturilo r nr. 1.033/2014 privind modificarea și completarea Ordinului
ministrului transpor turilor, construc țiilor și turismului nr. 2.133/2005 pentru aprobarea
Reglement ărilor privind certificarea încadr ării vehiculelor rutiere înmatriculate sau înregistrate
în normele tehnice privind siguran ța rutieră, protecția mediului și în categoria de folosin ță
conform destina ției, prin inspec ția tehnică
periodică – RNTR 1 (publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 495/3 iulie 2014) Ordinul ministrului transporturilo r nr. 682/2015 privind modificarea și completarea
Reglement ărilor privind certificarea încadr ării vehiculelor rutiere înmatriculate sau înregistrate
în normele tehnice privind siguran ța circula ției rutiere, protec ția mediului și în categoria de
folosință conform destina ției, prin inspec ția tehnică periodică – RNTR 1, aprobate prin Ordinul
ministrului transporturilor, construc țiilor și turismului nr. 2.133/2005 (publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 422/15 iunie 2015)

Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.319/2016 pentru modificarea și completarea
Reglement ărilor privind certificarea încadr ării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în
normele tehnice privind siguran ța circula ției rutiere, protec ția mediului și în categoria de
folosință conform destina ției, prin inspec ția tehnică periodică – RNTR 1, aprobate prin Ordinul
ministrului transporturilor, construc țiilor și turismului nr. 2.133/2005 (publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 857/27 octombrie 2016)

2 Prevederi administrative de punere în aplicare

OMTCT nr. 2.133/2005
Art. 9. – Pe data intr ării în vigoare a prezen tului ordin se abrog ă Ordinul ministrului
transporturilor nr. 353/1998 pe ntru aprobarea Reglement ărilor privind certificarea încadr ării vehiculelor
rutiere, înmatriculate, în normele tehnice privind siguran ța circulației rutiere, protec ția mediului și
folosința conform destina ției, prin inspec ția tehnică periodică, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 285 bis din 3 august 1998, cu modific ările și complet ările ulterioare.
Art. 10. – Prezentul ordin transpune Directiva Consiliului Uniunii Europene 96/96/CE din 20
decembrie 1996 privind armonizarea legisla ției statelor membre referitoare la inspec ția tehnic ă a
autovehiculelor și remorcilor acestora, modificat ă ultima dat ă prin Directiva Comisiei 2003/27/CE din 3
aprilie 2003 pentru adaptarea la progresul tehnic a Directivei Consiliului 96/96/CE în ceea ce prive ște
verificarea emisiilor de evacuare ale autovehiculelor, precum și prevederile anexei I și ale anexei II la
Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2000/30/CE din 6 iunie 2000 privind controlul tehnic
rutier al vehiculelor comerciale care circul ă în cadrul Comunit ății, modificat ă ultima dat ă prin Directiva
Comisiei 2003/26/CE din 3 aprilie 2 003 pentru adaptarea la progresul tehnic a Directivei Parlamentului
European și a Consiliului 2000/30/CE în ceea ce prive ște limitatoarele de vitez ă și emisiile de evacuare
ale autovehiculelor comerciale.
Art. 11. – Prezentul ordin se public ă în Monitorul Oficial al României, Partea I.

OMT/OMAI nr. 510/230/2007
Art. 3. – Regia Autonom ă "Registrul Auto Român" din cadru l Ministerului Transporturilor,
respectiv Direc ția Poliției Rutiere și Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor
din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative vor duce la îndeplinire prevederile
prezentului ordin.
Art. 4. – Prezentul ordin transpune:
– Directiva 92/6/CEE a Consiliului di n 10 februarie 1992 privind instalarea și utilizarea, în cadrul
Comunității, a limitatoarelor de vitez ă la anumite categorii de autovehicule, modificat ă prin Directiva
2002/85/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 noiembrie 2002, care modific ă Directiva
92/6/CEE a Consiliului privind instalarea și utilizarea, în cadrul Comunit ății, a limitatoarelor de vitez ă la
anumite categorii de autovehicule;
– art. 3 alin. (2) din Directiva 96/96/CE a Consiliului din 20 d ecembrie 1996 privind armonizarea
legislației statelor membre referitoare la inspec ția tehnică a autovehiculelor și remorcilor acestora,
modificat ă ultima dat ă prin Directiva 2003/27/CE a Comisiei di n 3 aprilie 2003 pent ru adaptarea la
progresul tehnic a Directivei 96/96/CE a Consiliului în ceea ce prive ște încercarea emisiilor de evacuare
ale autovehiculelor; și
– Directiva 2000/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iunie 2000 privind
controlul tehnic rutier al vehiculelor comerciale care circul ă în cadrul Comunit ății Europene, modificat ă
prin Directiva 2003/26/CE a Comisiei din 3 aprilie 2003 pe ntru adaptarea la progres ul tehnic a Directivei
2000/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce prive ște limitatoarele de vitez ă și
emisiile poluante ale vehiculelor comerciale.
Art. 5. – Prezentul ordin se public ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare
după 30 de zile de la data public ării.

OMT nr. 1.002/2008
Art. II. – Regia Autonom ă "Registrul Auto Român" va duce la îndeplinire prevederile prezentului
ordin.
Art. III. – Prezentul ordin transpune Directiva 2007/38/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 11 iulie 2007 privind postechiparea cu oglinzi retrovizoare a vehiculelor grele pentru
transportul de m ărfuri înmatriculate în Comunitate.
Art. IV. – Prezentul ordin se public ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare
la data de 1 aprilie 2009.

3 OMTI nr. 42/2012
Art. II. – Prevederile art. I pct. 10 și 21 se aplic ă numai solicit ărilor de atestare ca inspector tehnic,
transmise începând cu data intr ării în vigoare a prezentului ordin.
Art. III. – Prevederile art. I pct. 16 se aplic ă numai pentru solicit ările privind prima autorizare sau
prima reautorizare, transmise începând cu data intr ării în vigoare a prezentului ordin.
Art. IV. – Regia Autonom ă "Registrul Auto Român" va duce la îndeplinire prevederile prezentului
ordin.
Art. V. – Prezentul ordin transpune Directiva 2010/48/UE a Comisiei din 5 iulie 2010 de adaptare
la progresul tehnic a Directivei 200 9/40/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind inspec ția
tehnică auto pentru autovehicule și remorcile acestora.
Art. VI. – Prezentul ordin se public ă în Monitorul Oficial al României, Partea I.

OMTI nr.1.107/2012
Art. II. – Regia Autonom ă "Registrul Auto Român" va duce la îndeplinire prevederile prezentului
ordin.
Art. III. – Prezentul ordin se public ă în Monitorul Oficial al României, Partea I.

OMT nr. 1.033/2014
Art. III. – Regia Autonom ă "Registrul Auto Român" va duce la îndeplinire prevederile
prezentului ordin.
Art. IV. – Prezentul ordin se public ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare
la 30 de zile de la publicare.

OMT 682/2015
Art. II. – Regia Autonom ă "Registrul Auto Român" va duce la îndeplinire prevederile prezentului
ordin.
Art. III. – Prezentul ordin se public ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare
la data public ării.

OMT nr. 1.319/2016
Art. II. – Prezentul ordin se public ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare
de la 1 noiembrie 2016.

4

Responsabilitate

Consolidarea textelor a fost realizat ă de către Departamentul Reglement ări, Instruire și Cooperare
Internațională din cadrul Registrului Auto Român.
Această consolidare a constat în integrarea într-un text unic, f ără valoare oficial ă, a unui act
normativ de baz ă și a actelor ulterioare de aprobare, modificare sau completare. Actele normative astfel
consolidate au doar o valoare de informare și documentare și nu implic ă responsabilitatea juridic ă privind
conținutul lor. Numai textele publicate în Monitorul Oficial al României au valoare juridic ă.

Reproducerea integral ă sau parțială a textului acestei lucr ări în scopuri comerciale este permis ă numai cu
acordul prealabil scris al Registrului Auto Român.

5

ORDIN
pentru aprobarea Reglement ărilor privind certificarea încadr ării vehiculelor înmatriculate sau
înregistrate în normele tehnice privind siguran ța circulației rutiere, protec ția mediului și în
categoria de folosin ță conform destina ției, prin inspec ția tehnică periodică – RNTR 1

În temeiul prevederilor art. III din Ordonan ța Guvernului nr. 40/2005 pentru modificarea și
completarea Ordonan ței Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadr ării vehiculelor rutiere
înmatriculate în normele tehnice privind siguran ța circulației rutiere, protec ția mediului și în categoria de
folosință conform destina ției, prin inspec ția tehnică periodică, ale art. 5 alin. (2) lit. j) și alin. (3) lit. l) din
Ordonanța de Urgen ță a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, precum și ale art. 5 alin.
(4) din Hot ărârea Guvernului nr. 412/ 2004 privind organizarea și funcționarea Ministerului
Transporturilor, Construc țiilor și Turismului, cu modific ările și completările ulterioare,
ministrul transporturilor, construc țiilor și turismului emite urm ătorul ordin:

Art. 1. – Se aprob ă Reglement ările privind certificarea încadr ării vehiculelor înmatriculate sau
înregistrate în normele tehnice privind siguran ța circulației rutiere, protec ția mediului și în categoria de
folosință conform destina ției, prin inspec ția tehnică periodică – RNTR 1, prev ăzute în anexa care face
parte integrant ă din prezentul ordin.
Art. 2. – Vehiculele înmatriculate sau înregistrate în România pot fi men ținute în circula ție numai
dacă se face dovada încadr ării acestora în cerin țele tehnice specifice stabilite de reglement ările prevăzute
la art. 1, prin efectuarea inspec țiilor tehnice periodice.
Art. 21. – Prevederile prezentului ordin nu se aplic ă mașinilor și utilajelor autopr opulsate pentru
lucrări cu o vitez ă maximă constructiv ă care nu dep ășește 25 km/h, autovehiculelor cu șenile, tramvaielor
și vehiculelor cu trac țiune animal ă.
Art. 3. – (1) Certificarea încadr ării vehiculelor în normele tehnice privind siguran ța circulației
rutiere, protec ția mediului și în categoria de folosin ță conform destina ției se efectueaz ă în conformitate cu
reglement ările prevăzute la art. 1, pe baza inspec ției tehnice periodice.
(2) Inspec ția tehnică periodică include în cazul autovehiculelor și inspecția tehnică pentru poluare.
Art. 4. – (1) Inspec țiile tehnice periodice se efectueaz ă de Regia Autonom ă “Registrul Auto
Român”, denumit ă în continuare R.A.R., organism tehnic specia lizat al Ministerului Transporturilor, prin
reprezentan țele sale teritoriale sau prin operatori economici autoriza ți și monitoriza ți de R.A.R.
(2) Activitatea de inspec ție tehnică periodică se poate realiza prin operatori economici autoriza ți,
numai pe baza unui contract de franciz ă încheiat cu R.A.R. de c ătre aceștia, în condi țiile legii.
(3) În activitatea de inspec ție tehnică periodică, autoritatea R.A.R. se concretizeaz ă prin folosirea
mărcii înregistrate R.A.R. de c ătre operatorii economici autoriza ți sau de c ătre institu țiile publice
autorizate, denumite în continuare persoane autorizate , cu asumarea în consecin ță a drepturilor și
obligațiilor ce decurg din aceasta.
(4) Persoanele autorizate care au înch eiat cu R.A.R. contracte de franciz ă pentru inspec ția tehnică
periodică nu au dreptul s ă cesioneze activitatea de inspec ție tehnică periodică.
(5) Aparatura utilizat ă în stațiile de inspec ție tehnică periodic ă trebuie s ă respecte cerin țele
prevăzute de legisla ția în vigoare privind activita tea de metrologie, precum și cerințele specifice activit ății
de inspecție tehnică periodică stabilite prin reglement ările prevăzute la art. 1.
(6) Monitorizarea persoanelor autorizate s ă execute inspec ția tehnică periodică cuprinde:
a) supravegherea tehnic ă a stațiilor de inspec ție tehnic ă periodic ă, inclusiv prin mijloace
informatice;
b) controlul execut ării inspec țiilor tehnice periodice în sta țiile de inspec ție tehnică periodic ă,
inclusiv prin reverificarea vehiculelor inspectate;
c) controlul execut ării inspec țiilor tehnice periodice prin reverificarea vehiculelor inspectate în
stațiile reprezentan țelor R.A.R.;

6 d) controlul tehnic în trafic.
(7) Inspec țiile tehnice periodice la anumite cat egorii de vehicule se efectueaz ă numai de c ătre
R.A.R. în sta țiile reprezentan țelor sale, în conformitate cu reglement ările prevăzute la art. 1.
(8) În vederea asigur ării monitoriz ării prevăzute la alin. (6):
a) persoanele autorizate trebuie s ă asigure posibilitatea conect ării informatice la sistemul na țional
de supraveghere informatic ă a inspec țiilor tehnice periodice, gestionat de R.A.R., și prin personalul
implicat în activitatea de inspec ții tehnice periodice trebuie s ă respecte cerin țele de utilizare a
programelor informatice furnizate de R.A.R.;
b) vehiculul va fi re ținut în sta ția de inspec ție tehnică periodică maximum 45 de minute dup ă
finalizarea verific ărilor din planul de opera țiuni, la solicitarea R.A.R. efectuat ă prin mijloace informatice
sau prin intermediul personalului s ău abilitat, în vederea reverific ării ulterioare de c ătre inspectorii R.A.R.
în cadrul sta ției de inspec ție tehnică periodică respective.
(9) În urma reverific ării prevăzute la alin. (6) lit. c) personalu l abilitat R.A.R. poate anula inspec ția
tehnică periodică în condițiile stabilite prin reglement ările prevăzute la art. 1.
Art. 5. – (1) Autorizarea și monitorizarea sta țiilor de inspec ție tehnică periodică se realizeaz ă de
R.A.R., în conformitate cu reglement ările prevăzute la art. 1.
(2) Autorizarea sta țiilor de inspec ție tehnică periodic ă se realizeaz ă de R.A.R. cu personal
certificat pentru evaluarea conformit ății.
(3) Pregătirea tehnic ă specifică și atestarea personalului care efectueaz ă inspecții tehnice periodice
și controlul tehnic în trafic al vehiculelor se realizeaz ă de R.A.R., în conformitate cu reglement ările
prevăzute la art. 1.
Art. 6. – ABROGAT
Art. 7. – Autorizațiile tehnice ale persoane lor autorizate, precum și certificatele de atestare ale
inspectorilor tehnici, eliberate de R.A.R. înai nte de intrarea în vigoa re a prezentului ordin, î și păstrează
valabilitatea pân ă la data expir ării.
Art. 8. – R.A.R. va aduce la îndeplinir e prevederile prezentului ordin.
Art. 9. – Pe data intr ării în vigoare a prezen tului ordin se abrog ă Ordinul ministrului
transporturilor nr. 353/1998 pe ntru aprobarea Reglement ărilor privind certificarea încadr ării vehiculelor
rutiere, înmatriculate, în normele tehnice privind siguran ța circulației rutiere, protec ția mediului și
folosința conform destina ției, prin inspec ția tehnică periodică, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 285 bis din 3 august 1998, cu modific ările și complet ările ulterioare.
Art. 10. – Prezentul ordin transpune Directiva 2009/40/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 6 mai 2009 privind inspec ția tehnică auto pentru autovehicule și remorcile acestora,
modificat ă ultima dat ă prin Directiva 2010/48/UE a Comisiei din 5 iulie 2010 de adap tare la progresul
tehnic a Directivei 2009/40/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind inspec ția tehnică auto
pentru autovehicule și remorcile acestora, cu excep ția art. 3 alin. (2).
Art. 11. – Prezentul ordin se public ă în Monitorul Oficial al României, Partea I.

7 ANEXĂ

REGLEMENT ĂRI
privind certificarea încadr ării vehiculelor înmatriculate sau în registrate în normele tehnice privind
siguranța circulației rutiere, protec ția mediului și în categoria de folosin ță conform destina ției, prin
inspecția tehnică periodică – RNTR 1

CAPITOLUL I – Dispozi ții generale
Art. 1 . – (1) Prezentele reglement ări stabilesc cerin țele, procedurile și aparatura necesare efectu ării
inspecției tehnice periodice, denumit ă în continuare ITP, pentru aprecierea, f ără demontare, a st ării
tehnice a vehiculelor înmatr iculate în România, precum și a existen ței dotărilor obligatorii, din punct de
vedere al siguran ței rutiere, protec ției mediului și folosinței conform destina ției.
(2) ITP include în cazul autovehiculelor și inspecția tehnică pentru poluare.
Art. 2. – Lucrările prevăzute în prezentele reglement ări constau în controlul ansamblurilor,
subansamblurilor și pieselor accesibile direct, precum și a dotărilor obligatorii prev ăzute de normele
privind siguran ța circulației rutiere, protec ția mediului și folosința conform destina ției. Informa țiile
privind gradul de uzur ă și starea acestora, pent ru care ar fi necesar ă demontarea lor, se ob țin de către
deținător cu ocazia lucr ărilor de între ținere sau de repara ții.
Art. 3. – (1) ITP se efectueaz ă de Regia Autonom ă “Registrul Auto Român”, denumit ă în
continuare RAR, organism tehnic specializat al Minister ului Transporturilor, prin reprezentan țele sale
teritoriale sau prin operatori economici autoriza ți și monitoriza ți de RAR.
(2) Activitatea de ITP se poate real iza prin operatori economici autoriza ți, numai pe baza unui
contract de franciz ă încheiat cu RAR de c ătre aceștia, în condi țiile legii.
(3) În activitatea de ITP, au toritatea RAR se concretizeaz ă prin folosirea m ărcii înregistrate RAR
de către operatorii economici autoriza ți sau de c ătre institu țiile publice autorizate, de numite în continuare
persoane autorizate , cu asumarea în consecin ță a drepturilor și obligațiilor ce decurg din aceasta.
(4) Persoanele autorizate care au în cheiat cu RAR contracte de franciz ă pentru ITP nu au dreptul
să cesioneze aceast ă activitate.
(5) Aparatura utilizat ă în stațiile de inspec ție tehnică periodică, denumite în continuare SITP ,
trebuie să respecte cerin țele prevăzute de legislația în vigoare privind activita tea de metrologie, precum și
cerințele specifice activit ății de ITP prev ăzute de prezentele reglement ări.
(6) Preg ătirea tehnic ă specifică și atestarea personalului care efectueaz ă ITP și controlul tehnic în
trafic al vehiculelor se realizeaz ă de RAR.
(7) Monitorizarea persoanelor autorizate s ă execute ITP cuprinde:
a) supravegherea tehnic ă a SITP, inclusiv prin mijloace informatice;
b) controlul execut ării ITP în SITP, inclusiv prin reverificarea vehiculelor inspectate;
c) controlul execut ării ITP prin reverificarea vehiculelor inspectate în sta țiile reprezentan țelor
RAR;
d) controlul tehnic în trafic. (8)
În vederea asigur ării monitoriz ării prevăzute la alin. (7):
a) Persoanele autorizate trebuie s ă asigure posibilitatea conect ării informatice la sistemul na țional
de supraveghere informatic ă a ITP, gestionat de RAR, și prin personalul implicat în activitatea de ITP
trebuie să respecte cerin țele de utilizare a programelor informatice furnizate de RAR;
b) Vehiculul va fi re ținut în SITP maximum 45 de minute dup ă finalizarea verific ărilor din planul
de operațiuni, la solicitarea RAR, efectuat ă prin mijloace informatice sau prin intermediul personalului
său abilitat, în vederea reverific ării ulterioare de c ătre inspectorii RAR în cadrul SITP respective;
c) Inspectorul tehnic din cadrul SITP, denumit în continuare inspector tehnic , are obliga ția de a
înștiința persoanele ce prezint ă vehiculele la ITP asupra posibilit ății selectării vehiculului pentru
reverificare de inspectorii RAR, cu toate consecin țele ce decurg din aceasta, inclusiv timpi suplimentari
de așteptare, va pune la dispozi ția inspectorului RAR vehiculul și documentele referitoare la acesta care
trebuie prezentate obligatoriu la ITP. SITP și inspectorul tehnic vor asigura toate condi țiile pentru
efectuarea reverific ării de inspectorul RAR (de exemplu: aparatur ă, calculator, camer ă digitală etc.). În

8 toate cazurile, reverific ările efectuate de inspectorii RAR vor acoperi integral planul de opera țiuni
corespunz ător categoriei vehiculului.
(9) În urma reverific ării prevăzute la alin. (7) lit. c) personalu l abilitat al RAR poate anula ITP în
condițiile prevăzute de prezentele reglement ări.
Art. 4. – În func ție de categorie, destina ție și masa total ă maximă autorizat ă, denumit ă în
continuare MTMA , vehiculele ce vor fi supuse ITP sunt grupate în trei clase de ITP, astfel:
a) clasa I: mopede, motociclete, mototricicluri, cvadricicluri și remorcile acestora;
b) clasa a II-a: vehicule cu MTMA pân ă la 3.500 kg inclusiv, cu excep ția celor din clasa I;
c) clasa a III-a: vehicule cu MTMA mai mare de 3.500 kg.
Art. 5. – (1) Vehiculele înmatriculate pot fi men ținute în circula ție numai dac ă se face dovada
încadrării acestora în cerin țele tehnice specifice prev ăzute în prezentele reglement ări, prin efectuarea ITP,
precum și a existen ței dotărilor obligatorii.
(2) Obliga ția efectuării ITP, precum și a respect ării periodicit ății acestora, în func ție de categoria
vehiculului, revine de ținătorului legal al vehiculului.
(3) Periodicitatea efectu ării ITP, în func ție de categoriile vehiculelor supuse ITP, este urm ătoarea:
a) la 6 luni:
i) autovehicule destinate tr ansportului de persoane care au, în afara locului conduc ătorului, mai
mult de 8 locuri pe scaune;
ii) autovehicule utilizate pentru transpor tul de persoane în regim de taxi sau în regim de închiriere;
iii) autovehicule utilizate pentru înv ățarea conducerii auto care au, în afara locului conduc ătorului,
mai mult de 8 locuri pe scaune.
b) la 1 an: i) autovehicule destinate transportului de m ărfuri cu MTMA mai mare de 3.500 kg;
ii) remorci și semiremorci cu MTMA
mai mare de 3.500 kg;
iii) tractoare cu MTMA mai mare de 3.500 kg; iv) autovehicule speciale ambulan ță;
v) autovehicule destinate transportului de m ărfuri cu MTMA care nu dep ășește 3.500 kg;
vi) autovehicule u tilizate pentru înv ățarea conducerii auto, cu excep ția autovehiculelor prev ăzute
la lit. a) pct. iii). c) la 2 ani: i) mopede, motociclete, mototricicluri și cvadricicluri;
ii) autovehicule destinate transportului de persoane care au, în afara locului conduc ătorului, cel
mult 8 locuri pe scaune; iii) mașini și utilaje autopropul sate pentru lucr ări, cu excep ția mașinilor și utilajelor autopropulsate
pentru lucr ări cu o vitez ă maximă constructiv ă care nu dep ășește 25 km/h;
iv) remorci și semiremorci cu MTMA care nu dep ășește 3.500 kg, cu urm ătoarele excep ții:
– remorci și semiremorci agreate pentru transportul m ărfurilor periculoas e, pentru care
periodicitatea este de un an;
– remorci și semiremorci apicole, precum și rulote, pentru care periodicitatea este de 3 ani.
v) tractoare cu MTMA care nu dep ășește 3.500 kg.
d) ABROGAT.
(4) Autovehiculele destinate transportului de persoane care au, în afara locului conduc ătorului,
mai mult de 8 locuri pe scaune, in clusiv cele utilizate pentru înv ățarea conducerii auto, precum și
autovehiculele utilizate pentru transpor tul de persoane în regim de taxi sau în regim de închiriere se supun
primei ITP la un an, dac ă la data primei înmatricul ări în România au fost noi.
(41) Autorulotele care au, în afara locului conduc ătorului, cel mult 8 locuri pe scaune se supun
primei ITP la 4 ani, dac ă la data primei înmatricul ări în România au fost noi.
(42) Autovehiculele destinate transportului de m ărfuri, cu MTMA care nu dep ășește 3.500 kg, se
supun primei ITP la 2 ani, dac ă la data primei înmatricul ări în România au fost noi, cu excep ția
autovehiculelor agreate pentru transportul m ărfurilor periculoase pentru ca re termenul este de un an.
(5) Termenul pentru efectuar ea primei ITP se socote ște de la data primei înmatricul ări, iar pentru
următoarea ITP, de la data celei precedente.

9 Art. 6. – În intervalul dintre dou ă ITP, de ținătorul vehiculului are obliga ția de a asigura
menținerea acestuia într-o stare tehnic ă corespunz ătoare, în vederea încadr ării în normele tehnice privind
siguranța circulației rutiere, protec ția mediului și în categoria de folosin ță conform destina ției, utilizând în
acest scop numai sisteme, ech ipamente, componente, entit ăți tehnice, piese de schimb, materiale de
exploatare și dotări obligatorii de origine sau omol ogate/certificate conform legisla ției în vigoare.
Art. 7. – (1) ITP la vehiculele agreate pentru transportul m ărfurilor periculoase, la vehiculele
destinate exclusiv transportului de butelii de gaze, la remorcile-cistern ă lente destinate transportului de
mărfuri periculoase, la vehiculele istori ce, la autovehiculele destinate competi țiilor sportive, la vehiculele
cu caracteristici speciale, la vehiculele înregistrate prev ăzute la art. 5 alin. (3) lit. c) pct. iii), la vehiculele
radiate din eviden ță care au fost înmatriculate ori înregist rate anterior în România, în vederea
înmatricul ării sau a înregistr ării acestora, la vehiculele înmatriculate în alte state, precum și inspecția
tehnică în vederea redobândirii certific atului de înmatriculare sau a cer tificatului de înregistrare se
efectueaz ă numai de personalul RAR.
(11) ABROGAT
(2) ITP la autovehiculele echipate cu instala ții de alimentare cu gaz petrolier lichefiat (GPL) și la
autovehiculele echipate cu instala ții de alimentare cu gaz natura l comprimat (GNC) se efectueaz ă în
stațiile reprezentan țelor RAR sau în SITP autorizate în acest scop de RAR.
Art. 8. – (1) La ITP, ve hiculele supuse agre ării pentru transportul de m ărfuri periculoase,
vehiculele destinate exclusiv pentru transportul de butelii de gaze și remorcile-cistern ă lente destinate
transportului de m ărfuri periculoase, trebuie s ă corespund ă cerințelor aplicabile din prezentele
reglement ări, precum și cerințelor suplimentare aplicabile pentru ITP prev ăzute prin reglement ările
specifice în vigoare.
(2) ABROGAT (3) ITP la autovehiculele pentru competi ții sportive și la vehiculele cu caracteristici speciale se
efectueaz ă ținându-se seama de cerin țele tehnice specifice pe baza c ărora acestea au fost omologate.
(4) ITP la vehiculele istorice se efectueaz ă prin raportare la caracteristicile tehnice ale acestora de
la data fabrica ției.
CAPITOLUL II – Organizarea SITP
Art. 9. – (1) SITP este o (sub)unitate care apar ține unui operator econo mic sau unei institu ții
publice, având prev ăzută în obiectul de activitate cuprins în actul constitutiv sau actul de înfiin țare
desfășurarea de activit ăț
i de testări și analize tehnice. SITP poate func ționa numai dac ă deține autoriza ție
tehnică în termen de valabilitate eliberat ă de RAR, conform prezentelor reglement ări. Spațiul destinat
activității de ITP trebuie s ă fie separat de spa țiul destinat altor activit ăți ale operatorului economic sau
instituției publice și toată aparatura destinat ă acestei activit ăți trebuie s ă fie amplasat ă într-o singur ă
incintă, astfel încât activitatea de ITP s ă nu fie influen țată de alte activit ăți desfășurate de operatorul
economic sau institu ția publică respectiv ă.
(2) În cadrul SITP nu se admite efectuarea de opera țiuni de între ținere și reparații în timpul
programului pentru efectuarea ITP. (3) Utilajele și aparatura SITP pot fi uti lizate pentru diagnosticare și pentru verificarea calit ății
reparațiilor și reglajelor efectuate în cadru l atelierului propriu sau de c ătre alte ateliere de repara ții, în
baza unui document de lucru înso țitor care se va înregi stra în registrul prev
ăzut la art. 12 alin. (1) lit. j).
Art. 10. – (1) SITP trebuie amenajat ă și dotată cu următoarele:
1. SITP pentru clasa I a) dispozitiv de ridicare/suspe ndare a vehiculului; se admite și un dispozitiv ce asigur ă
suspendarea vehiculului roat ă cu roată;
b) lampă portabilă de 12 V sau 24 V.
2. SITP pentru clasa a II-a și/sau a III-a
a) canal de vizitare dotat cu o instala ție de iluminare de 12 V sau 24 V.
Pentru SITP aflate la prima autorizare începând cu data intr ării în vigoare a prezentului ordin,
dimensiunile canalului de vizitare trebuie s ă fie: adâncime de minimum 1,5 m, l ățime de minimum 0,8 m
și lungime de minimum 6 m pentru clasa a II-a, respectiv 12 m pentru clasa a III-a.
b) cric mobil pentru su spendarea vehiculului roat ă cu roată, cu capacitatea de înc ărcare de
minimum 2.000 kg pentru clasa a II-a;

10 c) pentru clasa a II-a, în locul canalului de vi zitare se admite un elevator cu capacitatea de
încărcare de minimum 2.500 kg, caz în care este necesar ă și dotarea cu dispozitiv de ridicare/suspendare
cu picior cu capacitatea de înc ărcare de minimum 1.000 kg. Amenajarea SITP trebuie s ă permită în
dreptul elevatorului suspendarea vehiculului la o în ălțime de minimum 1,5 m.
d) platforme culisante pentru verificarea jocurilor care s ă permită minimum patru mi șcări liniare
sau minimum dou ă mișcări liniare și două mișcări circulare – op țional pentru clasa a II-a, obligatorii
pentru clasa a III-a. Pentru SI TP de clasa a III-a ce efectueaz ă ITP la autobuze articulate, sunt necesare
platouri cu minimum opt mi șcări.
e) instalație pentru evacuarea for țată a gazelor arse;
f) lamp ă portabilă de 12 V sau 24 V.
(2) SITP trebuie dotat ă cu următoarea aparatur ă:
1. Stand de frânare cu role corespunz ător clasei de ITP
a) pentru clasa I – pentru mopede cu 2 ro ți și motociclete f ără ataș
a1) standul de frânare cu role trebuie s ă fie dotat cu dispozitiv de sesizare a alunec ării relative la o
valoare de 24% a acesteia, dispozitiv pentru m ăsurarea efortului la pedal ă și dispozitiv pentru m ăsurarea
efortului la manet ă. Diametrul rolelor trebuie s ă fie de minimum 160 mm, iar coeficientul de frecare
dintre rolă și anvelopă trebuie să fie de minimum 0,6 în stare umed ă.
a2) standul de frânare cu role trebuie s ă aibă viteza periferic ă a rolelor de minimum 5 km/h.
a3) standul de frânare cu role trebuie s ă fie prevăzut cu afi șaj analogic (grafic ă analogic ă pe
monitor) sau cu indicatoare analogice.
a4) standul de frânare cu role trebuie s ă permită măsurarea rezisten ței la rulare, a for ței de frânare
și să permită aprecierea ovalit ății. Forța maximă de frânare trebuie s ă fie măsurată la o alunecare relativ ă
de 24%.
a5) cerințele pentru m ărimile măsurate sunt urm ătoarele:
i) pentru rezisten ța la rulare și forța de frânare – clasa de exactitate 3;
ii) pentru mas ă – clasa de exactitate 2.
a6) programul standului de frânare cu role trebuie s ă permită determinarea cel pu țin a
coeficientului de frânare pentru frâna de serviciu și pentru frâna de sta ționare.
a7) standul de frânare cu role trebuie s ă permită transmiterea datelor c ătre un calculator și o
imprimant ă sau numai c ătre o imprimant ă.
a8) programul standului de frânare cu role trebuie s ă permită tipărirea rezultatelor m ăsurării. Pe
buletinul de prob ă trebuie să fie tipărite cel pu țin următoarele date:
i) marca, tipul și numărul de înmatriculare al ve hiculului verificat – aceste date pot fi introduse de
la tastatur ă sau completate manual de inspectorul tehnic pe buletinul de prob ă;
ii) data, ora și minutul la care a fost efectuat ă verificarea;
iii) masa efectiv ă a vehiculului sau masele efective pe roata fa ță si spate, în momentul efectu ării
probei;
iv) sistemul de frânare verificat (serviciu sau de sta ționare);
v) roțile verificate(fa ță/spate) și valorile for țelor de frânare m ăsurate;
vi) valorile coeficien ților de frânare (pentru frâna de serviciu și de staționare).
vii) valoarea m ăsurată a forțelor de ac ționare (la pedal ă și/sau la manet ă).
a9) nu este obligatorie tip ărirea pe buletinul de prob ă a valorilor limit ă pentru coeficien ții de
frânare, precum și a rezultatului verific ării. Totuși, în cazul respingerii vehi culului pentru neconformit ăți
ale sistemului de frânare, inspectorul tehni c va consemna manual pe buletinul de prob ă valorile limit ă ale
parametrilor ce au condus la respingerea vehiculului.
a10) se admit numai standurile de frânare cu cânt ărire dinamic ă și care au dispozitiv de fixare
față/spate pe durata încerc ării frânelor.
b) pentru clasa a II-a și a III-a
b.1 standul de frânare cu role trebuie s ă fie dotat cu dispozitiv de sesizare a alunec ării relative la o
valoare de 24% a acesteia, dispozitiv pentru m ăsurarea efortului la pedal ă (recomandabil f ără cablu de
legătură), iar pentru clasa a III-a și cu dispozitiv pentru m ăsurarea presiunii în instala ția de frânare (0 – 10
atm). Diametrul rolelor trebuie s ă fie de minimum 160 mm, iar coefic ientul de frecare dintre rol ă și
anvelopă trebuie să fie de minimum 0,6 în stare umed ă.

11 b.2 standul de frânare cu role pentru clasa a II-a trebuie s ă aibă viteza periferic ă a rolelor de
minimum 5 km/h, iar standul de frânare cu role uni versal, de minimum 5 km/h pentru clasa a II-a și de
minimum 2,5 km/h pentru clasa a III-a. b.3 standul de frânare cu role trebuie s ă fie prevăzut cu afi șaj analogic (grafic ă analogic ă pe
monitor) sau cu indicatoare analogice. Afi șajul analogic trebuie amplasat astfel încât s ă permită
vizualizarea sa de c ătre operator, indiferent de pozi ția ansamblului de vehicule pe stand.
b.4 standul de frânare cu role pentru clasa a III-a trebuie s ă fie dotat cu dispozitiv de simulare a
încărcării vehiculului pentru efectuarea ITP la vehiculele cu sistem de frânare pneumatic. Acesta trebuie
să fie capabil s ă simuleze o înc ărcare de minimum 3.000 kg pe ax ă.
b.5 în cazul SITP cu flux discontinuu, standul de fr ânare cu role trebuie echipat cu capace de
protecție a rolelor.
b.6 standul de frânare cu role trebuie s ă permită măsurarea rezisten ței la rulare, a for ței de frânare,
a forței de apăsare la pedal ă și a presiunii în instala ția de frânare pneumatic ă și să permită aprecierea
ovalității. Forța maximă de frânare trebuie s ă fie măsurat
ă la o alunecare relativ ă de 24%.
b.7 cerințele pentru m ărimile măsurate sunt urm ătoarele:
i) pentru rezisten ța la rulare și forța de frânare – clasa de exactitate 3;
ii) pentru for ța de apăsare la pedal ă – clasa de exactitate 2;
iii) pentru presiunea din instala ția de frânare pneumatic ă – clasa de exactitate 1;
iv) pentru mas ă – clasa de exactitate 2.
b.8 programul standului de fr ânare cu role trebuie s ă permită determinarea cel pu țin a
coeficientului de frânare pentru frâna de serviciu și pentru frâna de sta ționare, precum și a dezechilibrului
dintre forțele de frânare la ro țile aceleia și axe pentru frâna de serviciu și pentru frâna de sta ționare.
b.9 pentru ITP la autovehiculele cu trac țiune integral ă permanent ă, stația trebuie s ă fie dotată cu
stand de frânare care s ă permită efectuarea acestui tip de verificare.
b.10 standul de frânare cu role trebuie s ă permită transmiterea datelor c ătre un calculator și o
imprimant ă sau numai c ătre o imprimant ă.
b.11 programul standului de frânare cu role trebuie s ă permită tipărirea rezultatelor m ăsurării. Pe
buletinul de prob ă trebuie să fie tipărite cel pu țin următoarele date:
i) marca, tipul și numărul de înmatriculare al vehiculului veri ficat – aceste date pot fi introduse de
la tastatur ă sau completate manual de inspectorul tehnic pe buletinul de prob ă;
ii) data, ora și minutul la care a fost efectuat ă verificarea;
iii) masa efectiv ă a vehiculului sau masele efectiv e pe axe, în momentul efectu ării probei;
iv) sistemul de frânare verificat (serviciu sau sta ționare);
v) axa verificat ă (axa 1, axa 2 etc) și valorile for țelor de frânare m ăsurate;
vi) valorile coeficien ților de frânare (pentru frâna de serviciu și cea de sta ționare);
vii) valorile dezechilibrelor for țelor de frânare pe axe (pentru frâna de serviciu și cea de
staționare);
viii) valoarea m ăsurată a forței de apăsare la pedala de frân ă – după caz, calculul for ței maxim
admisibile la pedal ă pentru autovehiculul respectiv va fi efectuat manual de c ătre inspectorul tehnic pe
buletinul de prob ă. Această cerință se aplică numai în cazul dispozitivelor care pot asigura transmiterea
semnalului;
ix) valoarea m ăsurată a presiunii din instala ția de frânare pneumatic ă.
b.12 nu este obligatorie tip ărirea pe buletinul de prob ă a valorilor limit ă pentru coeficien ții de
frânare și dezechilibre, precum și a rezultatului verific ării. Totuși, în cazul respingerii vehiculului pentru
neconformit ăți ale sistemului de frânare, inspectorul te hnic va consemna manual pe buletinul de prob ă
valorile limit ă ale parametrilor ce au condus la respingerea vehiculului.
b.13 în cazul utiliz ării standurilor în regimul de m ăsurare pentru autovehicule cu trac țiune
integrală permanent ă, nu este obligatorie tip ărirea pe buletinul de prob ă a valorilor dezechilibrelor for țelor
de frânare pe axe, valorile respective urmând a fi calculate și înscrise de inspectorul tehnic pe buletinul de
probă.
2. Analizor de gaze pentru sta țiile ce efectueaz ă ITP la autovehiculele echipate cu motor cu
aprindere prin scânteie (mas)

12 2.1 Pentru sta țiile ce efectueaz ă ITP la autovehiculele echipate cu mas f ără catalizator
tricomponent și sondă lambda, este necesar ă dotarea cu analizor de gaze pentru m ăsurarea cel pu țin a CO
cu o precizie de minimum + 0,2 % și a HC cu o precizie de minimum + 30 ppm, iar dacă măsoară și alte
componente, cu o precizie de minimum + 1 % pentru CO 2 și + 0,2 % pentru O 2 (conform OIML R 99 –
clasa II);
2.2 Pentru sta țiile ce efectueaz ă ITP la autovehiculele echipate cu mas, inclusiv la cele cu
catalizator tricomponent și sondă lambda, este necesar ă dotarea cu analizor cu 4 gaze (pentru HC, CO și
) conform OIML R 99 – clasa I, cu precizie de minimum:
+ 0,06 % pentru CO;
+ 0,5 % pentru CO 2;
+ 0,1 % pentru O 2;
+ 12 ppm pentru HC.
2.3 Pentru ambele tipuri de analizoare de gaze timpul de r ăspuns nu trebuie s ă depășească 15 s.
Ele trebuie dotate cu dispozitiv pentru m ăsurarea temperaturii uleiului, dispozitiv pentru m ăsurarea
turației motorului și imprimant ă. De asemenea, trebuie s ă aibă posibilitatea de conect are la un calculator.
2.4 Se admit numai sondele de prelevare a gazelor și dispozitivele pentru m ăsurarea temperaturii
uleiului de motor, de origine sau cer tificate în conformitate cu prescrip țiile fabricantului.
2.5 Programul analizorului de gaze trebuie s ă permită tipărirea rezultatelor m ăsurării. Pe buletinul
de probă trebuie să fie tipărite cel pu țin următoarele date:
a) data, ora și minutul efectu ării probei;
b) temperatura uleiului de motor, la momentul efectu ării probei;
c) turația de mers în gol încet la care s-a efectuat proba;
d) valoarea CO cor la turația de mers în gol încet;
e) valoarea HC m ăsurată la turația de mers în gol încet;
f) turația de mers în gol accelerat la care s-a efectua t proba – numai în cazul analizoarelor cu 4
gaze;
g) valoarea CO sau CO cor la turația de mers în gol accelerat – num ai în cazul analizoarelor cu 4
gaze;
h) valoarea coeficientului lambda la tura ția de mers în gol accelerat – numai în cazul analizoarelor
cu 4 gaze;
i) valoarea HC m ăsurată la turația de mers în gol accelerat.
2.6 Analizoarele de gaze cu care sunt echipate SITP care efectueaz ă ITP la autovehiculele
echipate cu instala ții de alimentare cu gaz petrolier lichefiat (GPL) și/sau la autovehiculele echipate cu
instalații de alimentare cu gaz natu ral comprimat (GNC) trebuie s ă aibă posibilitatea de a efectua
măsurarea emisiilor poluante pentru aceste autovehicule.
3. Opacimetru pentru sta țiile ce efectueaz ă ITP la autovehiculele cu motoare cu aprindere prin
comprimare (mac) 3.1 Opacimetrul trebuie s ă permită măsurarea în flux par țial conform Regulamentului 24 CEE –
ONU
1), cu o precizie de minimum + 0,3 m -1.
3.2 Camera de m ăsură a opacimetrului trebuie s ă fie mobil ă.
3.3 Opacimetrul trebuie prev ăzut cu dispozitive adecvate m ăsurării temperaturii de intrare a
gazelor, cu posibilitatea de a afi șa valoarea echivalent ă a opacității la temperatura de 1000C, dispozitiv
pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor, dispozitiv pentru m ăsurarea tura ției motorului care s ă
poată măsura tura ția motorului indiferent de diametrul conductelor de injec ție montate, precum și
imprimant ă. De asemenea, trebuie s ă aibă posibilitatea de conectare la un calculator.
3.4 Se admit numai sondele de prelevare a gazelor și dispozitivele pentru m ăsurarea temperaturii
uleiului de motor, de origine sau cer tificate în conformitate cu prescrip țiile fabricantului.

1) Regulamentul nr. 24 al Comisiei Economice pentru Europa a Organiza ției Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme
privind:
I. Omologarea motoarelor cu aprindere prin comprimare (AC) în ceea ce prive ște emisiile de poluan ți vizibili
II. Omologarea autovehiculelor în ceea ce prive ște instalarea motoarelor cu aprindere prin comprimare de tip omologat
III. Omologarea autovehiculelor echipate cu motoare cu aprindere prin comprimare în ceea ce prive ște emisiile de poluan ți vizibili
IV. Măsurarea puterii motoarelor cu aprindere prin comprimare

13 3.5 Pentru clasa a III-a, dispozitivul pentru m ăsurarea temperaturii uleiului de motor trebuie s ă
aibă lungimea de minimum 2,5 m.
3.6 Programul aparatului va fi conform cu prevederile anexei nr. 13 la reglement ări și trebuie s ă
permită măsurarea timpului de baz ă (durata acceler ării motorului).
3.7 Programul opacimetrului trebuie s ă permită tipărirea rezultatelor m ăsurării. Pe buletinul de
probă trebuie să fie tipărite cel pu țin următoarele date:
a) data, ora și minutul efectu ării probei – numai pentru prima prob ă;
b) temperatura uleiului de motor la momentul efectu ării probei;
c) timpul de baz ă;
d) turația de mers în gol încet;
e) turația de mers în gol maxim ă (de regulator);
f) indicele de opacitate m ăsurat.
3.8 Valoarea indicelui de op acitate mediu se calculeaz ă ca medie aritmetic ă a valorilor m ăsurate în
cel puțin ultimele 3 cicluri de accelerare liber ă cu condi ția să nu se înregistreze diferen țe semnificative
între turațiile minime m ăsurate la ciclurile de accelerare sau între tura țiile maxime m ăsurate la ciclurile de
accelerare, în conformitate cu procedura prev ăzută de anexa nr. 13 la reglement ări.
4. Aparat de control al farurilor prev ăzut cu nivel ă
5. Manometru pentru m ăsurarea presiunii în anvelopele vehiculelor, cu domeniul de m ăsurare 0 –
10 bar și cu clasa de exactitate 2,5.
6. Dispozitiv de m ăsurare a adâncimii profilului anvelope lor vehiculelor, cu o precizie de + 0,1
mm 7. Cântar pentru m ăsurarea maselor (independent sau în cadru l standului de frân are), cu o precizie
de minimum +
2% din valoarea m ăsurată. Cântarul trebuie s ă fie conectat la acela și calculator ca și
standul de frânare cu role.
8. Decelerometru cu compensare și înregistrare a datelor pe ntru verificarea eficacit ății sistemului
de frânare prin probe func ționale în parcurs (numai pentru tractoa rele, autoremorchere le, autovehiculele
speciale și autovehicule speciali zate care nu pot fi verificate pe sta ndul de frânare cu role, pentru
autovehiculele cu trac țiune integral ă permanent ă nedecuplabil ă – legătură rigidă, precum și pentru mopede
cu 3 roți, motociclete cu ata ș, mototricicluri și cvadricicluri).
Programul decelerometrului trebuie s ă permită tipărirea rezultatelor m ăsurării. Pe buletinul de
probă trebuie să fie tipărite cel pu țin următoarele date:
a) marca, tipul și numărul de înmatriculare ale vehiculului verificat – aceste date pot fi introduse
de la tastatur ă sau completate manual de inspecto rul tehnic pe buletinul de prob ă;
b) data, ora și minutul la care a fost efectuat ă verificarea;
c) sistemul de frânare ve rificat (serviciu sau sta ționare);
d) valoarea decelera ției;
e) valoarea m ăsurată a forței de acționare la pedal ă;
f) viteza la care s-a efectuat proba (v iteza de la care s-a efectuat frânarea).
9. Dispozitiv de simulare a for ței de împingere la pro țapul remorcii sau dis pozitiv de ancorare
dotat cu întinz ător, pentru SITP ce efectueaz ă ITP la remorcile cu sistem de frânare cu ac ționare prin
inerție.
10. Dispozitiv de ancorare dotat cu întinz ător, pentru SITP ce efectueaz ă ITP la tractoare – cu
excepția SITP dotate cu decelerometru.
11. Calculator pentru eviden ța ITP (desktop)
11. 1 Calculatorul trebuie s ă aibă următoarea configura ție minimal ă:
a) procesor: minimum 1,5 Ghz; b) memorie intern ă: Ram minimum
1 Gb, Hdd minimum 40 Gb;
c) CD-ROM sau CD-W; d) placa video pentru rezolu ție de minimum 800×600 pixels;
e) port paralel și port USB;
f) sistem de operare: Windows XP SP 2 cu Internet Explorer 6;
g) modem adaptat modului de transmisie: 56 Kb – obligatoriu numai pent ru SITP ce utilizeaz ă
același calculator și pentru activit ățile de verificare a tahografelor și/sau a limitatoarelor de vitez ă.

14 11.2 Calculatorul trebuie folosit numai pentru activit ăți legate de ITP sau de verificare a
tahografelor și/sau a limitatoarelor de vitez ă, nefiind permis ă instalarea altor programe decât cele
furnizate de RAR. Instalarea și întreținerea programelor se fac numai de personalul RAR abilitat pentru
această activitate.
12. Camer ă foto digital ă care să permită, la salvarea imaginilor prelevate în sistemul informatic,
afișarea datei și orei prelev ării imaginii.
13. Ruletă cu lungimea de minimum 10 m.
14. Ciocan cu cap rotund cu o mas ă de maximum 200 g.
15. Leviere (2 buc ăți) de mărime corespunz ătoare clasei de ITP – mini mum 300 mm pentru clasa a
II-a și minimum 500 mm pentru clasa a III-a.
16. Riglă cu bulă de nivel (2 buc ăți) : 200/5/30 mm și 1000/5/30 mm (pentru clasa a III-a).
17. Șubler cu tij ă cu o lungime de minimum 15 cm și cu o precizie de + 0,1 mm pentru clasa a II-
a, respectiv cu o lungime de minimum 20 cm și cu o precizie de + 0,1 mm pentru clasa a III-a sau calibre
de măsurare pentru clasele a II-a și a III-a, în vederea verific ării sistemelor de cuplare.
18. Jaloane reflectorizant – fluorescente (5 buc ăți), în vederea verific ării câmpului de vizibilitate
spre înapoi în conformitate cu anexa nr. 3 la reglement ări.
(3) SITP trebuie s ă asigure instalarea an alizorului de gaze și a opacimetrului într-o incint ă
echipată cu instala ție de înc ălzire și climatizare, dup ă caz, care s ă asigure, pe perioada desf ășurării
activității, menținerea temperaturii între 50C și 37oC.
(4) Utilizatorii aplica ției informatice de ITP nu au voie s ă altereze baza de date cu înregistr ări
incomplete, eronate sau fictive prin folosirea necorespunz ătoare și neavizat ă a aplicației pentru aceast ă
activitate sau prin alte mijloace software.
(5) Aparatele de m ăsură trebuie s ă aibă dovada conformit ății realizat ă periodic, potrivit
prevederilor tabelului urm ător:
[poziție conform art. 10]
Denumirea aparatului de m ăsură Dovada conformit ății Tipul aparatului sau
mărimii certificate
[art. 10 alin. (2) pct. 1 lit. a)]
Stand de frânare cu role corespunz ător
clasei I de ITP – pentru mopede cu 2 ro ți
și motociclete f ără ataș Certificat de etalonare For ță de frânare
Cântărire (masă)
Forță de apăsare la pedal ă
Forță de apăsare la manet ă
[art. 10 alin. (2) pct. 1 lit. b)]
Stand de frânare cu role corespunz ător
clasei a II-a și a III-a de ITP
Buletin de verificare
metrologic ă Forță de frânare
Certificat de etalonare For ță de apăsare la pedal ă
Cântărire (masă)
Presiune (traductor de presiune)
[art. 10 alin. (2) pct. 2)] Analizor de gaze pentru sta țiile ce
efectueaz ă ITP la autovehiculele echipate
cu motor cu aprindere prin scânteie (mas) Buletin de verificare
metrologic ă Analizor de gaze de evacuare
[art. 10 alin. (2) pct. 3)]
Opacimetru pentru sta țiile ce efectueaz ă
ITP la autovehiculele cu motoare cu aprindere prin comprimare (mac) Buletin de verificare
metrologic ă Opacimetru pentru gazele de
evacuare ale mac
[art. 10 alin. (2) pct. 4)] Aparat de control al farurilor prev ăzut cu
nivelă Certificat de etalonare Unghiuri (aparat pentru
reglarea și verificarea
farurilor la autovehicule)
[art. 10 alin. (2) pct. 5)] Manometru pentru m ăsurarea presiunii în
anvelopele vehiculelor Buletin de verificare
metrologic ă Manometru pentru
verificarea presiunii în anvelopele vehiculelor
[art. 10 alin. (2) pct. 6]
Dispozitiv de m ăsurare a adâncimii
profilului anvelopelor Certificat de etalonare Lungimi ( șubler)

15 [art. 10 alin. (2) pct. 8]
Decelerometru cu compensare Certificat de etalonare
sau buletin de m ăsurare Decelerație
Forța de apăsare la pedal ă
[art. 10 alin. (2) pct. 13]
Ruletă cu lungimea de minimum 10 m Buletin de verificare
metrologic ă Ruletă
Certificat de etalonare Lungimi (rulet ă)
[art. 10 alin. (2) pct. 17]
Șubler cu tij ă cu o lungime de minimum
15 cm și cu o precizie de + 0,1 mm pentru
clasa a II-a, respectiv cu o lungime de minimum 20 cm și cu o precizie de +
0,1
mm pentru clasa a III-a sau calibre de măsurare pentru clasele a II-a și a III-a Certificat de etalonare Lungimi ( șubler)
Buletin de m ăsurare Lungimi (calibre)
Aparatele de m ăsură pentru care sunt necesare bul etine de verificare metrologic ă fac parte din
categoria mijloacelor de m ăsurare supuse controlului metrologic legal și obligatoriu au aprobare de model
în România sau aprobare de model CE.
(6) Certificatele de etalonare pot fi emise și de laboratoare acreditate de RENAR.
(7) SITP trebuie să asigure posibilitatea de transmitere a da telor în timp real. În acest scop trebuie
asigurată posibilitatea conexiunii prin internet cu urm ătoarele caracteristici:
a) lărgime de band ă: minimum 128 kbps;
b) timpul de r ăspuns: maximum 200 ms;
c) rata erorilor: aprox. 1/1000; d) sla: minimum 99,99%. (8) În cazul aparaturii de m ăsurare pentru care este necesar ă imprimarea rezultatelor, furnizorul
echipamentului sau firma care a modernizat aparatul trebuie s ă pună la dispozi ția RAR un model al
buletinului de prob ă, în limba român ă, care va fi folosit în SITP din România, iar la orice modificare de
soft va trebui pus la dispozi ția RAR un model al noului buletin de prob ă. RAR poate verifica in cadrul
SITP folosirea exclusiv ă a buletinului de prob ă și a versiunii de soft declarate.
(8
1) SITP trebuie s ă asigure posibilitatea imprim ării certificatului de inspec ție tehnică periodică.
(9) SITP trebuie s ă dispună de o linie telefonic ă dedicată în permanen ță activității de ITP.
(91). SITP trebuie s ă asigure, prin intermediul unui sistem video, înregistrarea activit ății efectuate
pe linia de ITP, înregistrare care trebuie p ăstrată pe o perioad ă de 6 luni de la data efectu ării ITP. Aceste
înregistrări vor fi puse la dispozi ția RAR în scopul monitoriz ării activității de ITP.
Sistemul de supraveghere video necesar trebuie s ă conțină minimum dou ă camere de
supraveghere și un înregistrator digital DVR (Digital Video Recorder) care s ă permită înregistrarea la
rezoluții înalte HD (High Definition) având caracteristicile tehnice corelate cu dimensiunile și
particularit ățile spațiului destinat activit ății de ITP; sistemul trebuie s ă fie astfel proiectat, dotat și instalat
încât să asigure înregistrarea continu ă a activităților desfășurate pe linia de ITP. Si stemul de supraveghere
video instalat în fiecare SITP trebuie s ă asigure urm ătoarele func ționalități:
a) să permită vizualizarea tuturor înregistr ărilor realizate pe un ecran corespunz ător și accesibil
inspectorului RAR;
b) să permită înregistrarea și vizualizarea pe fluxul de ITP a vehiculului inspectat, a culorii exacte
a acestuia și a plăcii/plăcilor cu num ărul de înmatriculare, indiferent de condi țiile de iluminare existente;
c) să permită înregistrarea activit ății de pe linia de ITP pe durata maxim ă de funcționare, respectiv
de luni pân ă vineri între orele 8,00 și 20,00 și sâmbătă între orele 8,00 și 14,00;
d) să permită înregistrarea și vizualizarea corespunz ătoare a indica țiilor afișajului/afișajelor
analogic/analogice sau a indicatoarel or analogice ale standului/standurilor de frânare instalate pe linia de
ITP;
e) să permită stocarea înregistr ărilor realizate, vizu alizarea lor selectiv ă pe toată durata stoc ării și
ștergerea automat ă a înregistr ărilor realizate dup ă 6 luni de la data prelu ării lor.
În cazul SITP care dispun de mai multe linii de ITP se accept ă utilizarea unui singur sistem de
supraveghere video, cu condi ția ca acesta s ă fie astfel proiectat, dotat și instalat încât s ă asigure toate
funcționalitățile prevăzute la lit. a) – e) pentru toate li niile de ITP utilizate, iar acestea s ă fie amplasate
alăturat, în aceea și incintă..

16 (10) În cazul SITP care dispun de mai multe linii de ITP, se accept ă utilizarea echipamentelor
prevăzute la alin. (2), pct. 2 – 6, 8 și 11 – 18 la efectuarea ITP pe oric are din liniile de ITP, cu condi ția ca
liniile de ITP s ă fie amplasate al ăturat, în aceea și incintă.
Art. 11. – (1) Persoanele care efectueaz ă ITP trebuie să fie atestate de RAR. Ele trebuie s ă
îndeplineasc ă următoarele condi ții:
a) să fie:
a1) calificate ca inginer aut ovehicule rutiere sau subingi ner mecanic automobile; sau
a2) calificate ca inginer mecanic, inginer el ectromecanic, subinginer mecanic, subinginer
electromecanic, maistru mecanic, maistru electromecan ic, tehnician mecanic, tehnician electromecanic
sau tehnician transporturi; b) s ă posede permis de conducere corespunz ător clasei de ITP, cu respectarea urm ătoarelor cerin țe
minimale: i) pentru clasa I – permis de conducere categoriile A și B1;
ii) pentru clasa a II-a – permis de conducere categoria B; iii) pentru clasa a III-a – permis de conducere categoria C și/sau D;
c) pentru persoanele calificate potrivit prevederilor lit. a2), s ă aibă o vechime de minimum 3 ani,
după cum urmeaz ă:
– în activitatea de repara ții auto (activit ăți mecanice sau electromecanice), desf ășurată în ateliere
autorizate potrivit legii;
– în activit ăți de omolog ări sau verific ări tehnice pentru vehicule, desf ășurate în cadrul unor
autorități de omologare ori servicii tehnice notificate;
– în activitatea de ITP (în calitate de personal tehnic auxili ar neatestat), desf ăș
urată în cadrul unor
SITP autorizate potrivit legii.
(2) Inspectorul tehnic c ăruia i s-a anulat sau i-a fost retras permisul de conducere î și pierde dreptul
de a efectua ITP.
(3) În situa ția prevăzută la alin. (2), inspectorul tehnic trebuie s ă aducă la cunoștința RAR anularea
sau retragerea permisului de conducere.
Art. 12. – (1) SITP vor deține în mod obligatoriu urm ătoarele :
a) registru de control al sta ției;
b) formulare – tip raport de ITP care se completeaz ă corespunz ător categoriei vehiculului și ale
căror modele sunt prev ăzute în anexele nr. 4 și 5 la reglement ări;
c) formular – tip anex ă la certificatul de înmatriculare, al c ărui model este prev ăzut în anexa nr. 6
la reglement ări;
d) ecuson de ITP al c ărui model este prev ăzut în anexa nr. 7 la reglement ări;
e) elemente de securizare pentru an exa la certificatul de înmatriculare;
f) norme tehnice și instrucțiuni de utilizare a aparaturii;
g) avizier care va cuprinde:
i) autoriza ția tehnică a stației, în copie (fa ță – verso);
ii) metodologia de verificare a emisiilor poluante care se efectueaz ă conform prevederilor
anexei nr. 13 la reglement ări;
iii) tarifele de ITP; iv) precizarea categoriilor de vehi cule pentru care SITP nu efectueaz ă ITP;
v) precizarea actel or necesare efectu
ării ITP;
vi) programul de lucru al SITP; vii) schița fluxului de efectuare a ITP;
viii) instruc țiunile și dispozi țiile specifice de detaliere și precizare a prezentelor
reglement ări și pentru care se prevede în mod expres a fi afi șate la avizier;
h) dosarul sta ției care va cuprinde documentele ce atest ă funcționarea legal ă a SITP:
i) în original: autoriza ția tehnic ă, certificatele de atestare ale inspectorilor tehnici,
buletinele de veri ficare metrologic ă, certificatele de etalonare și/sau buletinele de m ăsurare pentru
aparatură întocmite conform pr evederilor art. 10, precum și tarifele pentru ITP;
ii) în copie: raportul de evaluare a capabilit ății tehnice și contractul de franciz ă;
i) dosar cu reglement ări, norme, proceduri pr ivind efectuarea ITP;

17 j) registru de eviden ță a vehiculelor la care se efectueaz ă pe linia de ITP diagnosticare sau
verificarea calit ății reglajelor sau repara țiilor.
(2) De asemenea, pentru informarea persoanelor care prezint ă vehicule la ITP, SITP va afi șa la
loc vizibil sau va pune la dispozi ție, la cerere, prezentele reglement ări.
CAPITOLUL III – Cerin țe și proceduri
Art. 13. – ITP se execut ă numai la vehiculele la care se prezint ă:
a) certificatul de înmatriculare sau dovada înlocuitoare a certificatului de în matriculare, eliberat ă
de autorit ățile competente și completat ă în mod corespunz ător cu datele necesare identific ării sau, dup ă
caz, autoriza ția provizorie de circula ție;
b) cartea de identitate a vehiculului.
Art. 14. – Vehiculele prezentate la ITP trebuie s ă fie curate, în special caroseria, șasiul,
ansamblurile și subansamblurile ce urmeaz ă să fie controlate. Ele trebuie prezentate cu anvelopele
umflate la presiunea nominal ă.
Art. 15. – La ITP se execut ă operațiunile prev ăzute în Planul de opera țiuni, al cărui model este
prevăzut, în func ție de categoria vehiculului, în anexele nr. 1 și 2 la reglement ări, pct. A. Ordinea de
executare a opera țiunilor precizate va fi stabilit ă de fiecare SITP în func ție de fluxul propriu de efectuare
a ITP declarat în dosarul de autorizare, cu excep ția identific ării, care va fi prima opera țiune efectuat ă.
Art. 16. – (1) Pentru fiecare vehicul prezentat la ITP se completeaz ă de inspectorul tehnic sau de
inspectorul RAR un raport de ITP corespunz ător categoriei vehiculului sau un raport de verificare RAR,
după caz, corespunz ător categoriei vehiculului. Raportul de ITP sau raportul de verificare RAR se
înregistreaz ă după finalizarea ITP a vehiculului respectiv în calculator.
(2) Defectele constatate în cadrul ITP se încadreaz ă de inspectorul tehnic sau de inspectorul RAR
în una dintre urm ătoarele grupe: defect minor (DMi), defect major (DMa) sau defect periculos (DP),
definite în conformitate cu planurile de opera țiuni prevăzute în anexele nr. 1, 2 și 21 la reglement ări. Este
obligatorie men ționarea pe raportul de ITP a tu turor defectelor constatate, i ndiferent de gr upa în care a
fost încadrat defectul.
(3) Prima opera țiune care se efectueaz ă în cadrul ITP este identificarea.
(4) În cazul în care la identificare se constat ă necesitatea respingerii pentru motivele precizate la
cod 0.2, grupa DMa, se inte rzice continuarea efectu ării ITP, persoana care a prezentat vehiculul fiind
îndrumată la o reprezentan ță RAR sau la celelalte organisme abil itate legal. În acest caz nu se accept ă
efectuarea unei noi ITP decât dup ă rezolvarea problemelor care au condus la respingere pentru motivele
precizate la cod 0.2, grupa DMa. Este ob ligatorie înregistrarea în calculat or a vehiculelor respinse pentru
neconformit ăți legate de identificare.
(5) Dac ă vehiculul nu prezint ă la identificare motive de respingere dintre cele precizate la cod 0.2,
grupa DMa, se efectueaz ă după aceea toate verific ările prevăzute în Planul de opera țiuni corespunz ător
categoriei vehiculului și tipului de ITP efectuat ă, precum și verificarea dot ărilor obligatorii.
(6) În continuare se procedeaz ă după cum urmeaz ă:
a) dacă vehiculul corespunde cerin țelor tehnice precizate în planul de opera țiuni corespunz ător sau
prezintă numai defecte încadrate în grupa DMi, inspectorul tehnic sau inspectorul RAR:
i) consemneaz ă în raportul de ITP sau în raportul de verificare RAR „Bun Tehnic” sau
„Bun Tehnic cu DMi”; ii) semneaz ă și ș
tampileaz ă raportul, îl înregistreaz ă în baza na țională de date cu inspec ții
tehnice periodice și aplică pe raport matca elementului de securizare;
iii) consemneaz ă în anexa la certificatul de înmatriculare data-limit ă până la care trebuie
efectuată următoarea ITP, semneaz ă și ștampileaz ă anexa, noteaz ă în anexă codul de
tranzacție/numărul de înregistrare al ITP și aplică pe anex ă elementul de securizare
corespunz ător;
iv) emite certificatul de inspec ție tehnică periodic ă, îl semneaz ă, îl ștampileaz ă și îl
înmâneaz ă persoanei ce a prezentat vehiculul la ITP;
v) aplică pe placa cu num ărul de înmatriculare din fa ță ecusonul corespunz ător ITP, cu
excepția remorcilor, a autovehiculelor cu dou ă sau 3 ro ți și a cvadriciclurilor, în cazul
cărora acesta se aplic ă pe placa cu num ărul de înmatriculare din spate;

18 vi) arhiveaz ă raportul de ITP sau raportul de verificare RAR completat, la el ata șându-se,
după caz, buletinul de prob ă de la opera țiunea de verificare a emisiilor poluante și/sau
buletinul de prob ă de la opera țiunea de verificare a eficacit ății sistemului de frânare.
Suplimentar, pentru autovehiculele echipate cu tahograf digital, ata șează și două rapoarte
zilnice de activitate, un ul pentru ziua efectu ării ITP și al doilea pentru precedenta zi cu
activitate, cea mai apropiat ă de ziua efectu ării ITP, rapoarte listate de conduc ătorul
autovehiculului la finalizarea ITP..
Dacă autovehiculul ce a efectuat ITP este destinat transportului de persoane în regim de taxi,
atunci pe anexa la certificatul de înmatriculare se va men ționa textul „ITP TAXI”. Dac ă vehiculul
inspectat este utilizat pentru înv ățarea conducerii auto, atunci pe anexa la certificatul de înmatriculare se
va menționa textul „ITP ȘCOALĂ”.
Nu se va efectua pentru acela și autovehicul simultan ITP pentru activit ățile de transport de
persoane în regim de taxi (TAXI) și, respectiv, de înv ățare a conducerii auto ( ȘCOALĂ). Implicit, nu se
poate completa un singur rând din anexa la certif icatul de înmatriculare pentru ambele activit ăți
b) În cazul în care vehiculul este prezentat la una dintre reprezentan țele RAR pentru inspec ția
tehnică în vederea redobândirii certificat ului de înmatriculare, verifi carea se va efectua numai la
subansamblurile (sistemele) la care sunt localizate def ectele înscrise în raportul de control tehnic în trafic
sau în dovada înlocuitoare a certif icatului de înmatriculare. Dac ă vehiculul corespunde cerin țelor tehnice
precizate pentru subansamblurile (s istemele) la care au fost men ționate defecte sau prezint ă numai defecte
încadrate în grupa DMi, inspectorul RAR:
i) consemneaz ă în raportul de verificare RAR „Bun tehnic” sau „Bun Tehnic cu DMi”
pentru … [subansamblurile (sistemele) la care au fost men ționate defecte]”;
ii) semneaz ă și ștampileaz ă raportul și aplică pe raport matca elementului de securizare;
iii) consemneaz ă pe versoul dovezii înlocu itoare a certificatului de înmatriculare, „Bun
tehnic sau Bun Tehnic cu DMi pentru … [subansamblurile (sistemele) la care au fost menționate defecte]”;
iv) semneaz ă și ștampileaz ă pe versoul dovezii înlocuitoare a certificatului de
înmatriculare, noteaz ă numărul de înregistrare al activit ății și aplică elementul de
securizare; v) înmâneaz ă dovada înlocuitoare a cert ificatului de înmatric ulare persoanei care a
prezentat vehiculul la inspec ția tehnică pentru redobândirea certifica tului de înmatriculare;
în acest caz nu se fac men țiuni în anexa la certificatul de înmatriculare;
vi) arhiveaz ă raportul de verificare RAR completat, men ționându-se la rubrica „Defecte
constatate” num ărul, seria și emitentul dovezii înlocu itoare a certificatului de
înmatriculare; la raport se ata șează, după caz, buletinul de prob ă de la opera țiunea de
verificare a emisiilor poluante și/sau buletinul de prob ă de la opera ț
iunea de verificare a
eficacității sistemului de frânare;
În cazul în care se constat ă alte defecte conform prevederilor art. 18 alin. (4), se procedeaz ă la
reverificarea vehiculului, c onform prevederilor art. 18.
În vederea redobândirii certificatului de înmatriculare se efectueaz ă întreaga ITP dac ă certificatul
de înmatriculare a fost re ținut ca urmare a constat ării lipsei ITP sau a expir ării valabilit ății acesteia ori
dacă valabilitatea ITP a expirat în intervalul de timp scurs de la data re ținerii certificatului de
înmatriculare pân ă la data prezent ării vehiculului la una dintre reprezentan țele RAR. În acest caz se va
completa anexa la certificatul de înmatriculare, respectându-se cerin țele precizate anterior, iar elementul
de securizare se va aplica pe anexa la certificatul de înmatriculare. În cazul în care nu se poate prezenta
anexa la certificatul de înmatriculare, se va elibera și completa în mod corespunz ător anexa la certificatul
de înmatriculare, al c ărei model este prev ăzut în anexa nr. 6 la reglement ări.
c) Se efectueaz ă întreaga ITP la una dintre reprezentan țele RAR și în cazul în care ITP a fost
anulată în condițiile prevăzute de Reglement ările privind controlul tehnic în trafic al vehiculelor rutiere –
RNTR 11, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor și ministrului internelor și reformei
administrative nr. 510/230/2007, cu modific ările și complet ările ulterioare, respectându-se cerin țele
precizate anterior.

19 d) Dacă vehiculul inspectat nu corespunde cerin țelor tehnice precizate, prezentând defecte din
grupele DMa și/sau DP, inspectorul tehnic sa u inspectorul RAR consemneaz ă defectele în raportul de ITP
sau în raportul de verificare RAR la rubrica „Defecte constatate” și marcheaz ă codurile defectelor
constatate în momentul identific ării acestor defecte. Vehiculul nu va avan sa la alt post de verificare pân ă
nu sunt consemnate explicit și amănunțit pe raport neconformit ățile constatate la postul curent. La
finalizarea ITP, raportul de ITP sau ra portul de verificare RAR se înmâneaz ă persoanei care a prezentat
vehiculul la ITP.
(7) În cadrul ITP va fi respectat ă ordinea posturilor de verificare comunicat ă RAR și existentă în
dosarul de autorizare al SITP . În eventualitatea modific ării succesiunii posturilo r de verificare, noua
organizare a acestora trebuie comunicat ă RAR. Inspectorul tehni c nu va începe o alt ă ITP pân ă nu o
finalizeaz ă pe cea curent ă, inclusiv înregistrarea în calculator și, după caz, completarea anexei la
certificatul de înmatriculare și eliberarea certifi catului de inspec ție tehnică periodică.
(8) Pentru fiecare vehicu l inspectat se realizeaz ă două înregistrări fotografice digitale, una dintre
ele cu vehiculul amplasat pe standul de frânare, iar cealalt ă la finalizarea ITP. Suplimentar, pentru fiecare
autovehicul inspectat din clas a a II-a de IT P se realizeaz ă o înregistra re fotografic ă digitală de ansamblu a
compartimentului motor al autovehiculului cu capota ridicat ă, pentru autovehiculele dotate cu odometru
(și, după caz, cu tahograf) se realizeaz ă la finalizarea ITP o înregistrare fotografic ă digitală care să
surprindă indicația numărului de kilometri parcur și, iar pentru autovehiculele de stinate transportului de
persoane, care au, în afara locului conduc ătorului, mai mult de 4 locuri pe scaune, se realizeaz ă și o
înregistrare fotografic ă digitală a amenaj ării interioare. Toate înregistr ările fotografice realizate vor fi
salvate în calculatorul SITP. În cazul inspec ției pentru redobândirea certifi catului de înmatriculare
prevăzute la alin. (6) lit. b) sau a ITP prev ăzute la alin. (6) l it. c) se realizeaz ă o înregistrare fotografic ă
digitală la finalizarea inspec ției, care se salveaz ă în sistemul info rmatic al RAR.
(9) După finalizarea opera țiunilor de verificare tehnic ă prevăzute în Planul de opera țiuni
corespunz ător, inspectorii RAR pot efectua reve rificarea vehiculului inspectat, prev ăzută la art. 3, alin.
(7), lit. b).
(10) Reverificarea va fi efectuat ă integral, în conformitate cu Planurile de opera țiuni
corespunz ătoare, indiferent dac ă este efectuat ă la prima prezentare a vehi culului sau la revenire.
Dacă în urma reverific ării efectuat ă de inspectorul RAR sunt cons tatate alte defecte, acesta
consemneaz ă defectele respective pe rapor tul ITP în câmpurile aferente și apoi efectueaz ă înregistrarea
acestora în calculator, urmând ca finalizarea ITP s ă se realizeze în func ție de constat ările inspectorului
RAR.
(11) Inspectorul tehnic va pro ceda la finalizarea ITP f ără reverificarea vehiculului în urm ătoarele
situații:
a) nu s-a solicitat de RAR prin mijloace info rmatice sau prin intermediul personalului s ău abilitat
reverificarea vehiculului;
b) RAR solicit ă reverificarea unui vehicul, dar inspectorul RAR nu se prezint ă în intervalul de
timp prev ăzut la art. 3, alin. (8), lit. b).
(111) – Vehiculul inspectat va r ămâne permanent în incinta SITP, pân ă la finalizarea înregistr ărilor
în baza na țională de date și eliberarea documentelor aferente ITP.
(112) – În toate cazurile, ultima men țiune din anexa la certificatul de înmatriculare este cea valabil ă
și le anuleaz ă pe precedentele.
(12) Se interzice completarea a dou ă anexe la certificatul de înmatriculare pentru acela și vehicul.
(13) Datele de identificare și rezultatele ITP se înregistreaz ă în calculator.
Art. 16.1 – Respingerea la ITP a unui vehicul pentru defecte majore sau defecte periculoase
determină încetarea valabilit ății ITP (în cazul în care ITP este înc ă valabilă) pentru vehiculul respectiv și,
coroborat cu legisla ția în vigoare privind circula ția pe drumurile publice, i se interzice acestuia circula ția
pe drumurile publice pân ă la obținerea unei noi ITP. În acest sens, inspectorul tehnic trebuie s ă procedeze
la anularea ITP consemnat ă în anexa la certificatul de înmatriculare, iar RAR va anula ITP pentru acel
vehicul în baza de date cu înregistr ări.
Art. 16.2 – Anularea ITP prev ăzută la art. 161 nu se aplic ă în cazul defectelor majore încadrate la
codul 0. (Identificare vehicul/Identificar e autovehicul) din Planurile de opera țiuni prev ăzute prin
prezentele reglement ări.

20 Art. 17. – (1) Dac ă în termen de 30 de zile calendaristice de la data primei prezent ări la ITP
defectele constatate au fost remediat e, verificarea se face numai la ansa mblurile (sistemele) la care s-au
constatat defectele și se procedeaz ă potrivit art. 16, alin. (6), lit. a), data urm ătoarei ITP urmând s ă fie
stabilită în funcție de data la care s- a constatat remedierea.
(2) Dac ă aceste verific ări evidențiează și alte defecte la subansamblurile (sistemele) respective,
produse în intervalul precizat de 30 de zile , acestea trebuie consemnate, iar admiterea la ITP este
condiționată de remedierea acestor defecte. În cazul în care controlul vizual general eviden țiază defecte
produse în intervalul precizat de 30 de zile , acestea trebuie consemnate, iar admiterea la ITP este
condiționată de remedierea acestora.
(3) Aceste verific ări impun în mod obligatoriu efectuarea identific ării vehiculul prezentat.
(4) În cazul dep ășirii termenului de 30 de zile calenda ristice de la data primei prezent ări se va
efectua o nou ă ITP.
Art. 171. – (1) Dup ă finalizarea ITP se elibereaz ă prezentatorului vehiculu lui un certificat de
inspecție tehnică periodică, al cărui model este prev ăzut în anexa nr. 51 la reglement ări.
(2) Certificatul de inspec ție tehnică periodică nu se elibereaz ă pentru vehiculele înmatriculate în
alte state.
(3) Clasele de vehicule men ționate la pct. 5 din certificatul de inspec ție tehnică periodică sunt
prevăzute în anexa nr. 52 la reglement ări.
(4) La cerere, la schimbarea num ărului de înmatriculare al vehiculului, se elibereaz ă un certificat
de inspec ție tehnică periodică nou, cu men ționarea noului num ăr de înmatriculare, dar cu respectarea
periodicit ății certificatului ini țial.
(5) Un nou certificat de inspec ție tehnică periodică, cu respectarea periodicit ății certificatului
inițial, se elibereaz ă la cerere și în cazul în care certificatul ini țial a fost eliberat de c ătre RAR pentru un
vehicul care nu era înc ă înmatriculat în România la data respectiv ă și din acest motiv num ărul de
înmatriculare nu a fost men ționat în certificat.
(6) În cazul eliber ării unui duplicat al anexei la certifi catul de înmatriculare, se elibereaz ă și se
completeaz ă în mod corespunz ător un nou certificat de inspec ție tehnică periodic ă, cu respectarea
periodicit ății certificatului precedent, precedentul certificat de inspec ție tehnică periodică eliberat pentru
respectivul vehicul pierzându- și valabilitatea.”
Art. 18. – (1) Reverificarea unui vehicul prev ăzută la art. 3, alin. (7), lit. c) se poate efectua cu
ocazia prezent ării acestuia la RAR pe ntru efectuarea activit ăților pentru care RAR este abilitat prin
legislația în vigoare.
(2) ABROGAT (3) Stabilirea oportunit ății reverific ării unui vehicul, precum și reverificarea acestuia se efectueaz ă
numai de personal RAR atestat pentru activitatea de ITP.
(4) Reverificarea unui vehicul const ă în:
a) verificarea sistemului de frânare, în cazul constat ării de către inspectorul RAR, în timpul
conducerii vehiculului, a unei eficacit ăți reduse a sistemului de frânare;
b) verificarea sistemului de direc ție, în cazul constat ării de către inspectorul RAR, în timpul
conducerii vehiculului, a unui joc excesiv în sistemul de direc ție;
c) verificarea emisiilor poluante, în cazul constat ării vizuale de c ătre inspectorul RAR, în timpul
funcționării motorului, a fumului în exces de orice culoare;
d) verificarea tubulaturii de ev acuare, de reducere a emisiilor și a amortizoarelor de zgomot, în
cazul constat ării auditive de c ătre inspectorul RAR, în timpul func ționării motorului, a unor zgomote
anormale;
e) verificarea pun ților, suspensiei, șasiului sau caroseriei, dup ă caz, în cazul constat ării auditive de
către inspectorul RAR, în timpul deplas ării vehiculului, a unor zgomote anormale;
f) verificarea caroseriei, în cazul constat ării vizuale de c ătre inspectorul RAR a unor coroziuni
străpunse.
(5) Reverificarea unui vehicul se efectueaz ă conform Planurilor de opera țiuni precizate prin
prezentele reglement ări.
(6) În cazul în care la un vehicul re verificat conform prev ederilor alin. (4) și (5) se constat ă de
către inspectorul RAR defecte majore sau def ecte periculoase confor m Planurilor de opera
țiuni prevăzute

21 prin prezentele reglement ări, inspectorul RAR procedeaz ă la anularea ITP. De asemenea, inspectorul
RAR procedeaz ă la anularea ITP, f ără efectuarea unei reverific ări a vehiculului, în cazul în care vehiculul
prezintă defecte evidente vizual și care se încadreaz ă în categoria defectelor periculoase conform
Planurilor de opera țiuni prev ăzute prin prezentele reglement ări. În situa ția în care vehiculul prezint ă
defecte evidente vizual care se încadreaz ă în categoria defectelor majore, inspectorul RAR va finaliza
activitatea/activit ățile pentru care vehiculul a fost prezentat doar dup ă remedierea acestora.
(7) Pentru fiecare reverificare inspectorul RAR completeaz ă un raport de verificare RAR. De
asemenea, inspectorul RAR completeaz ă un raport de verificare RAR și pentru fiecare vehicul a c ărui
ITP a fost anulat ă, fără a fi fost efectuat ă o reverificare a acestuia.
(8) Pe raportul de verificare RAR se vor men ționa defectele care atrag anularea ITP, precum și
celelalte defecte evidente vizual sau constatate cu ocazia reverific ării și care sunt precizate în Planurile de
operațiuni din prezentele reglement ări.
(9) Raportul de verificare RAR se înmâneaz ă persoanei care a prezentat vehiculul la ITP.
(10) În cazul anul ării ITP conform prevederilor prezentului articol, dup ă remedierea defectelor,
vehiculul se supune ITP în SITP autorizate sau în sta țiile reprezentan țelor RAR.
Art. 19. – SITP va pune la dispozi ția RAR datele privind activitatea de ITP.
CAPITOLUL IV – Autorizarea SITP
Art. 20. – (1) Operatorii economici sau institu țiile publice pot presta ac tivitatea de ITP în SITP
autorizate, numai sub marca RAR, pe baza unui contract de franciz ă.
(2) Funcționarea SITP trebuie s ă se încadreze în perioada de activitate de luni pân ă vineri între
orele 8,00 și 20,00 și sâmbătă între orele 8,00 și 14,00, cu respectarea prevederilor legisla ției muncii.
(3) Autorizarea SITP deținute de operatorii economici sau institu țiile publice se face de RAR, pe
baza cererii de autorizare și a rezultatului favorabil al Rapo rtului de evaluare a capabilit ății tehnice,
întocmit de personal RAR certificat pentru evaluarea conformit ății.
(4) SITP pot efectua ITP la au tovehiculele echipate cu instala ții de alimentare cu gaz petrolier
lichefiat (GPL) sau la autovehiculele echipate cu instala ții de alimentare cu gaz natural comprimat (GNC)
numai dac ă îndeplinesc cerin țele specifice precizate pr in prezentele reglement ări.
Art. 21. – (1) Autoriza ția tehnică se acord ă operatorilor economici sau institu țiilor publice care
dețin spații corespunz ătoare desf ășurării activității de ITP, îndeplinesc condi țiile precizate la art. 10 și au
personal atestat pentru activitatea de ITP, c onform prevederilor cap. V. Modelul autoriza ției tehnice este
prezentat în anexa nr. 8 la reglement ări.
(2) Hala de ITP trebuie s ă permită accesul corespunz ător al tuturor categoriilor de vehicule pentru
care se solicit ă autorizarea. Fluxul de efectuare a ITP poate s ă fie continuu sau discontinuu. Dac ă fluxul
este discontinuu, SITP nu va fi autorizat ă în vederea efectu ării ITP pentru vehicule tractate (remorci și
semiremorci).
(21) Lățimea spațiului delimitat în care se desf ășoară activitatea de ITP, m ăsurată în orice punct pe
lungimea acestuia, cu excep ția stâlpilor din structura de rezisten ță, nu trebuie sa fie mai mic ă de 2,5 m
pentru SITP ce solicit ă autorizarea pentru clasa I de ITP, de 4,5 m pentru SITP ce solicit ă autorizarea
pentru clasa a II-a de ITP și de 5,5 m pentru SITP ce solicit ă autorizarea pentru clasa a III-a de ITP.
(22) În scopul asigur ării efectuării ITP în mod corespunz ător în spa țiul precizat la alin. (21) pentru
vehiculele din clasa de ITP pentru care se solicit ă autorizarea, indiferent de dimensiunile de gabarit ale
acestora, se recomand ă centrarea canalului de vizitare, elevatorului și a standului de frânare pe axa de
simetrie a spa țiului dedicat activit ății de ITP.
(3) SITP pentru clasa a III-a care efectueaz ă verificarea câmpului de vizibilitate spre înapoi la
autovehiculele care se supun cerin țelor privind echiparea ulterioar ă fabricației cu dispozitive de
vizibilitate indirect ă în conformitate cu prevederil e din anexa nr. 3 la reglement ări trebuie s ă dispună de o
platformă orizontal ă, plană și betonată cu o suprafa ță minimă de 30 x 20 m.
(31) SITP care efectueaz ă probe func ționale de verificare a performan ței și eficacității sistemului
de frânare prin probe în parcurs trebuie s ă dispună de o suprafa ță betonată sau asfaltat ă, marcată
corespunz ător și cu dimensiuni corespunz ătoare categoriei de vehicule pentru care se solicit ă autorizarea.
(4) SITP dotate numai cu elevator (f ără canal de vizitare) nu se autorizeaz ă în vederea efectu ării
ITP pentru vehicule tractate (remorci și semiremorci) , iar în cazul în care SITP este dotat ă cu elevator cu
brațe nu se vor efectua ITP la tractoare.

22 (5) Incinta SITP trebuie s ă asigure func ționarea corespunz ătoare a aparaturii din dotare.
(6) În incinta SITP trebuie men ținută, pe perioada desf ășurării activității, o temperatur ă constantă
de minim 100C și maxim 300C.
(7) SITP trebuie s ă dispună de:
a)spații de parcare suficiente care s ă permită staționarea vehiculelor în a șteptarea efectu ării ITP
sau în așteptarea eliber ării documentelor; în cazul în care intrarea/ie șirea din SITP se face direct pe un
drum public, iar în curte nu exist ă spațiu de parcare, se va prezenta un accept de la autorit ățile locale
pentru parcarea pe drumul public. Spa țiile de parcare trebuie delimitate și marcate corespunz ător, iar pe
perioada de func ționare a SITP ele trebuie utilizate numai de vehiculele care efectueaz ă ITP;
b) spații sociale pentru personal – vestiar și grup sanitar;
c) spații sociale accesibile clien ților – spațiu de așteptare (cu o suprafa ță de minimum 4 m2) și grup
sanitar;
d) birou inspector tehnic necesar înregistr ărilor aferente ITP și pentru activitatea de supraveghere
efectuată de RAR, cu o suprafa ță de minimum 4 m2.
(8) SITP trebuie să asigure circula ția pe standul de frânare în sensul stabilit de constructor.
(9) Autoriza ția tehnică eliberată va fi în conformitate cu caracteristicile constructive și cu dotarea
existentă a SITP, ținându-se cont de prevederile art. 10.
(10) Pe autoriza ția tehnică eliberată se vor men ționa clasele de ITP pentru care a fost autorizat ă
SITP, precum și eventualele interdic ții, limitări sau observa ții referitoare la efectuarea ITP din motive
tehnice, constructive sau administrative.
(11) Autoriza ția tehnică se elibereaz ă de RAR dup ă încheierea contractului de franciz ă cu
operatorul economic sau institu ția publică ce deține SITP.
(12) Dac ă operatorul economic sau institu ția publică deține mai multe SITP, RAR va elibera
autorizații tehnice pentru fiecare SITP.
Art. 22. – (1) În vederea autoriz ării, operatorii economici sau institu țiile publice vor depune la
RAR, pentru fiecare SITP pe care o de țin, un dosar de autorizare.
(2) Dosarul de autorizare va con ține următoarele documente:
1. cerere – tip de autorizare a SITP, al c ărei model este prev ăzut în anexa nr. 9 la reglement ări,
semnată de reprezentantul legal al operatorului economic sau institu ției publice; în cuprinsul acesteia vor
fi prezentate principalele date de identif icare ale operatorului economic sau institu ției publice și ale SITP;
2. chestionar de autoevaluare a capabilit ății tehnice, completat și semnat pe propria r ăspundere de
reprezentantul legal al oper atorului economic sau institu ției publice;
3. ABROGAT 4. certificat constatator emis de oficiul registrului comer țului în baza Leg ii nr. 26/1990 privind
registrul comer țului, republicat ă, cu modific ările și complet ările ulterioare, eliberat de cel mult 3 luni în
raport cu data depunerii cererii (original sau copie legalizat ă), cuprinzând date privind valabilitatea
sediului social și a punctelor de lucru, pers oanele împuternicite, domen iul de activitate, sedii și/sau
activități autorizate conform prev ederilor art. 15 din Legea nr. 359/2004, cu modific ările și complet ările
ulterioare, inclusiv activitatea „Activit ăți de testări și analize tehnice”;
5. ABROGAT 6. copii de pe documentele care atest ă angajarea inspectorilor tehnici de c ătre operatorul economic
sau institu ția publică solicitant ă a autoriz ării, însoțite de extrasul din regi strul general de eviden ță a
salariaților transmis inspectoratul ui teritorial de munc ă;
7. copii de pe certificatele de aprobare de model, buletinele de verificare metrologic ă, certificatele
de etalonare și/sau buletinele de m ăsurare pentru aparatur ă, după caz (conform prevederilor art. 10);
8. schița SITP, la scara 1/100, cu amplasarea aparatelor și a utilajelor din dotarea SITP,
amplasarea posturilor de lucru, parcare, vecin ătăți, semnată pentru confirmare de reprezentantul SITP;
9. fluxul de efectuare a ITP, semnat pent ru confirmare de re prezentantul SITP.
(3) Durata maxim ă de valabilitate a autoriza ției tehnice este de 2 ani și este condi ționată de
asigurarea respect ării de titular a condi țiilor legale de desf ășurare a activit ății de ITP.
(4) F ără a depăși acest termen, operatorul economic sau institu ția public ă v a s o l i c i t a R A R
reautorizarea SITP. Reautorizarea se acord ă în condițiile respect ării prezentelor reglement ări.

23 (5) Pe durata de valabilitate a autoriza ției tehnice, titularul acestei a poate solicita încetarea
activității, restrângerea sau extin derea domeniului autoriz ării.
(6) Autoriza ția tehnică cu termenul de valabilitate dep ășit devine nul ă.
Art. 23. – (1) Pentru verificarea în timp a men ținerii capabilit ății tehnice a SITP, RAR va efectua
supravegherea activit ății acesteia.
(2) Neconformit ățile constatate în cursul acestei activit ăți vor fi men ționate în registrul de control
al SITP și, după caz, în certificatului de at estare a inspectorului tehnic.
(3) În urma activit ății de supraveghere, RAR poa te adopta una dintre urm ătoarele măsuri:
a) m ăsura de restrângere a domen iului de activitate se adopt ă pentru perioada în care SITP și-a
pierdut temporar capabilitatea tehnic ă de efectuare a ITP pentru o gam ă de vehicule cuprinse în
autorizația tehnică eliberată;
b) m ăsura de suspendare a autoriza ției tehnice se adopt ă în cazul comiterii uneia dintre abaterile
grave referitoare la desf ășurarea activit ății de ITP ce sunt explicitate în cadrul art. 28, alin. (2), lit. a), b)
și d) – i) , ori în conformitate cu prevederile contractului de franciz ă;
c) m ăsura de anulare a autoriza ției tehnice se adopt ă în cazul comiterii în mod repetat a uneia
dintre abaterile grave referitoare la desf ășurarea activit ății de ITP ce sunt exp licitate în cadrul art. 28, alin.
(2), lit. a), b) și d) – i), ori în conformitate cu prevederile contractului de franciz ă.
(4) În cazul suspend ării autoriza ției tehnice, SITP va fi restric ționată informatic, se vor retrage
elementele de securizare neutilizate pân ă la acel moment și va fi încheiat un proces verbal în registrul de
control al SITP în care se va men ționa codul de tranzac ție și data ultimei ITP efectuate. În cazul anul ării
autorizației tehnice, se procedeaz ă ca și în cazul suspend ării, suplimentar re ținându-se de RAR autoriza ția
tehnică a SITP.
(5) Efectuarea de ITP în SITP neautorizate, cu autoriza ția tehnică suspendat ă, anulată sau cu
termenul de valabilitate dep ășit atrage m ăsuri de sanc ționare corespunz ător legisla ției în vigoare.
Art. 231. – Pe durata de valabilitate a autoriza ției tehnice, operatorul economic autorizat trebuie s ă
comunice c ătre RAR orice modificare ce se refer ă la condițiile în baza c ărora a fost acordat ă autorizația
tehnică.”
CAPITOLUL V – Atestarea personalului care efectueaz ă ITP
Art. 24. – (1) Atestarea personalului care efectueaz ă ITP se face dup ă absolvirea unui program de
atestare organizat de RAR, în urma c ăruia se elibereaz ă un certificat de atestare.
(2) Atestarea personalului care efectueaz ă ITP la autovehiculele echipate cu instala ții de
alimentare cu gaz petrolier li chefiat (GPL) sau cu instala ții de alimentare cu gaz natural comprimat
(GNC) este condi ționată de absolvirea unui program de atestare suplimentar, în condi țiile prevăzute la
alin. (1).
(3) Modelul certificatului de atestare este prezentat în anexa nr. 10 la reglement ări. În cazul
inspectorilor tehnici atesta ți să efectueze ITP și la autovehiculele echipate cu instala ții de alimentare cu
gaz petrolier lichefiat (GPL) și/sau la autovehiculele echipate cu instala ții de alimentare cu gaz natural
comprimat (GNC), aceasta se men ționează în mod expres în cert ificatul de atestare.
(4) Atestarea inspecto rilor care efectueaz ă controlul tehnic în trafic al vehiculelor în conformitate
cu reglement ările aplicabile în vigoare este condi ționată de absolvirea unui pr ogram de atestare
suplimentar, în condi țiile prevăzute la alin. (1). Aceast ă atestare va fi consemnat ă în mod expres în
certificatul de atestare men ționat la alin. (3).
(5) Termenul de valabilitate a certificatul ui de atestare este de cel mult 2 ani.
(6) ABROGAT
(7) La cererea inspectorului tehnic, RAR elibereaz ă un duplicat al certificatului de atestare cu
aceeași valabilitate ca a certificatului ini țial, în baza documentelor doveditoare.
(8) În cazul solicit ării de către un inspector tehnic a modific ării anumitor date înscrise în
certificatul de atestare, care nu influen țează valabilitatea certificatului de atestare sau activit ățile pentru
care a fost atestat inspectorul tehnic, RAR elibereaz ă un certificat de atestare modificat, cu aceea și
valabilitate ca a certificatului ini țial, în baza documentelor doveditoare.
(9) În cazul solicit ării de către un inspector tehnic a extinderii valabilit ății certificatului de atestare
pentru activit ăți suplimentare fa ță de cele pentru care a fost ini țial atestat, RAR elibereaz ă un certificat de

24 atestare modificat, cu aceea și valabilitate ca a certificatului ini țial, în baza documentelor doveditoare și a
promovării unei examin ări suplimentare aferente extinderii solicitate.
Art. 25. – (1) În vederea atest ării ca inspector tehnic, persoana care solicit ă atestarea va prezenta
la RAR un dosar care va con ține următoarele:
a) cerere de atestare, care va include, dup ă caz, și o recomandare din partea operatorului economic
sau a institu ției publice la care va urma s ă își desfășoare activitatea;
b) copie de pe diploma de studii sau de pe diploma de calificare profesional ă, după caz;
c) copie de pe permisul de conducere sau de pe dovada înlocuitoare a permisului de conducere
emisă de autoritatea competent ă;
d) în cazul persoanelor care, conform art. 11 alin. (1) lit. c), trebuie s ă aibă o vechime de minimum
3 ani, documentele care atest ă îndeplinirea acestei condi ții, după cum urmeaz ă: copie de pe contractul
individual de munc ă, extrasul din regist rul general de eviden ță a salaria ților transmis inspectoratului
teritorial de munc ă, copie de pe carnetul de munc ă, copie de pe fi șa postului și/sau un document eliberat
de inspectoratul teritorial de munc ă, după caz;
e) copie de pe actul de identitate. (1
1) Copiile men ționate la alin. (1) lit. b) – e) vor fi certificate pentru c onformitate cu originalul.
(12) La prezentarea la programul de atestare, solicitantul trebuie s ă prezinte în original
documentele valabile prev ăzute la alin. (1) lit. c) și e).
(2) Atestarea ca inspec tor tehnic se face f ără plată în cazul în care cererea de atestare include
recomandarea men ționată la alin. (1), lit. a), în conformitate cu prevederile contractului de franciz ă.
Atestarea ca inspector tehnic se face contra cost în cazul în care cererea de atestare nu include
recomandarea men ționată la alin. (1), lit. a).
(3) Persoanele calificate conform prevederilor ar t. 11 alin. (1) lit. a.a2) care nu îndeplinesc
condiția de vechime în munc ă cerută la art. 11 alin. (1) lit. c) vor ur ma, contra cost, la RAR, un curs
pregătitor despre construc ția și funcționarea vehiculelor, cu condi ția să aibă vechime de minimum 1 an în
activitățile prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. c), dovedit ă cu documentele prev ăzute la alin. (1) lit. d).
(4) Cursul se finalizeaz ă printr-un examen a c ărui absolvire permite c ontinuarea procedurii de
atestare conform prezentelor reglement ări. În acest caz, documentele prev ăzute la alin. (1), lit. d) se vor
completa cu dovada de absolvire a cursului preg ătitor (în copie).
(5) Programarea pentru cursul de specialitate or ganizat de RAR se va face acordând prioritate
persoanelor recomandate de persoane autorizate.
Art. 26. – (1) Inspectorul tehnic va so licita reatestarea prin depunerea un ei cereri de reatestare. La
prezentarea la programul de reatestare, acesta trebuie s ă prezinte permisul de conducere valabil sau
dovada înlocuitoare a permisului de conducere emis ă de autoritatea competent ă, în original, actul de
identitate valabil, în original, precum și certificatul de atestare, în original, dac ă acesta este în termen de
valabilitate.
(2) Reatestarea se acord ă contra cost, cu aplicarea mutatis mutandis a prevederilor art. 24.
Art. 27. – (1) Dup ă angajarea de o persoan ă autorizată ce deține o SITP, persoana atestat ă va primi
din partea RAR o ștampilă individualizat ă pentru SITP respectiv ă care va fi utilizat ă în activitatea ca
inspector tehnic. Ștampila respectiv ă va fi retras ă de RAR la expirarea valabilit ății certificatului de
atestare, la anularea acestu ia în conformitate cu prevederile art. 28, alin. (2) sau la încetarea activit ății în
cadrul SITP respectiv ă.
(2) În cazul transferului la o alt ă SITP deținută de aceea și persoan ă autorizat ă, se va atribui de
RAR o nou ă ștampilă, în baza unei solicit ări a persoanei autorizate.
(3) În cazul transferului la o alt ă SITP deținută de un alt operator economic sau institu ție publică,
se va atribui de RAR o nou ă ștampilă, numai dup ă transmiterea dovezii privind angajarea de c ătre
operatorul economic sau institu ția publică respectiv ă.
(4) Un inspector tehnic nu poate de ține și folosi în aceea și perioadă de timp decât o singur ă
ștampilă ITP, cu respectarea condi țiilor prevăzute la alin. (1), (2) și (3).
Art. 28 . – (1) Se consider ă abatere de la cerin țele de desf ășurare a activit ății de ITP de către un
inspector tehnic și se menționează pe certificatul de at estare al acestuia urm ătoarele cazuri:
a) confirmarea drept corespunz ătoare a stării tehnice a unui vehicul care nu îndepline ște cerințele
tehnice precizate prin prezentele reglement ări;

25 b) nerespectarea cerin țelor, procedurilor și a instruc țiunilor de efectuare a ITP conform legisla ției
și reglement ărilor în vigoare;
c) nemen ționarea în raportul de ITP a tuturor defectelor co nstatate, din grupele DMa și DP, care
impun respingerea unui vehicul la ITP conform prezentelor reglement ări;
d) transmiterea c ătre RAR sau în baza na țională de date privind ITP de date incomplete, eronate
sau fictive cu privire la activitatea de ITP prestat ă;
e) utilizarea unui aparat cu verificarea metrologic ă expirată;
f) completarea raportului de ITP de c ătre o persoan ă, alta decât inspectorul tehnic atestat ce are
distribuită ștampila ce a fost aplicat ă pe raportul ITP;
g) menționarea în raportul de ITP a unor neconformit ăți tehnice, din grupele DMa și DP, pe care
vehiculul nu le prezint ă;
h) lipsa inspectorului tehnic din in cinta SITP la reverificarea de c ătre inspectorul RAR a unui
vehicul ce a fost selectat în acest scop;
i) lipsa documentelor minime necesare pentru o ITP în cazul unui vehicul reverificat de un
inspector RAR; j) divulgarea c ătre o altă persoană sau realizarea de ac țiuni prin care se faciliteaz ă cunoașterea de
către o altă persoană a numelui de utilizator și/sau a parolei proprii de acces la sistemul na țional de
supraveghere informatic ă a ITP gestionat de RAR;
k) divulgarea c ă
tre o altă persoană sau realizarea de ac țiuni prin care se faciliteaz ă cunoașterea de
către o altă persoană a parolei de acces a SITP la sistemul na țional de supraveghere informatic ă a ITP
gestionat de RAR;
l) neanularea ITP valabile pentru vehiculul la care au fost constatate defecte majore sau
periculoase în cadrul ITP.
(2) Certificatul de atestare se anuleaz ă în cazul în care:
a) în decursul unei perioade de 12 luni se constat ă două abateri de la cerin țele de desf ășurare a
activității de ITP de c ătre un inspector tehnic, men ționate pe certificatul de atestare al acestuia;
b) se certific ă starea tehnic ă a vehiculului în lipsa acestuia;
c) se certific ă starea tehnic ă a vehiculului în perioada în care autoriza ția tehnică a SITP este
suspendat ă, anulată sau expirat ă;
d) se certific ă starea tehnic ă a vehiculului în perioada în care aparatura specific ă necesară
efectuării ITP nu îndepline ște cerințele specificate;
e) se certific ă starea tehnic ă a vehiculului f ără a fi utilizat ă aparatura de verificare impus ă prin
procedura de efectuare a ITP;
f) se constat ă modificări sau interven ții neautorizate la aparatura utilizat ă sau la programele
utilizate;
g) se efectueaz ă ITP la vehicule pentru care SITP are interdic ție de a efectua ITP;
h) se efectueaz ă ITP la vehicule pentru care inspectorul nu are atestat corespunz ător clasei
respective;
i) se aplic ă alt element de securizare, pe anexa certificatului de înmatr iculare, decât cel care a fost
generat de programul de eviden ță.
(3) Certificatul de atestare al unui inspector tehnic poate fi suspendat pe o perioad ă de maximum
30 de zile în cazul în car e analizarea abaterilor men ționate la alin. (2) necesit ă un timp suplimentar.
(4) În cazul în care pentru aceea și SITP se anuleaz ă două certificate de atestare a inspectorilor
tehnici (pentru acela și inspector tehnic sau pent ru inspectori tehnici diferi ți), se procedeaz ă suplimentar la
suspendarea autoriza ției tehnice a SITP pe o perioad ă de 30 de zile. La fi ecare anulare ulterioar ă a unui
certificat de atestare a unui inspector tehnic se procedeaz ă suplimentar la suspendarea autoriza ției tehnice
a SITP pe o perioad ă de 90 de zile.
(5) Obținerea unui nou certificat de ates tare se face în conformitate cu prevederile art. 24, contra
cost. Programarea pentru reatestare se face dup ă 30 de zile de la depunerea cererii prev ăzută la art. 25,
perioadă destinată reinstruirii în cadrul SITP, dar f ără a depăși 60 de zile de la depunerea cererii.
(6) Inspectorului tehnic c ăruia i s-a anulat certificat ul de atestare a doua oar ă i se suspend ă dreptul
de a efectua ITP pe o perioad ă de doi ani. La orice anulare ulterioar ă a certificatului de atestare se
procedeaz ă la suspendarea dreptului de efectuare a ITP pe o perioad ă de doi ani.

26 (7) Atestarea st ării tehnice corespunz ătoare a unui vehicul, prin aplicarea ștampilei, a semn ăturii și
a elementului de securizare care certific ă promovarea ITP, de c ătre personal neatestat sau de c ătre
personal atestat, dar f ără efectuarea în prealabil a ITP, atrage, dup ă caz, răspunderea administrativ ă,
disciplinar ă, material ă sau penal ă.
(8) Conducerea persoanei autorizate va lua m ăsuri de supraveghere a desf ășurării activit ății
inspectorilor tehnici și de sanc ționare administrativ ă a persoanelor care se fac vinovate de s ăvărșire a
abaterilor men ționate în alineatele precedente.
CAPITOLUL VI – Dispozi ții finale și tranzitorii
Art. 29 . – (1) Urm ătoarele cerin țe impuse la autorizarea SITP devin obligatorii de la datele
menționate în continuare:
a) echiparea cu dispozitiv de ridicare/suspendare a vehiculului sau cu dispozitiv ce asigur ă
suspendarea vehiculului roat ă cu roată pentru clasa I (art. 10, ali n. (1) pct. 1, lit. a)) se aplic ă începând cu
prima autorizare în cazul SITP noi și cu prima reautorizare în cazul SITP autorizate înainte de data intr ării
în vigoare a prezentului ordin;
b) ABROGAT c) echiparea cu elevator cu capacitatea de înc ărcare de minimum 2.500 kg se aplic ă începând cu
prima autorizare în cazul SITP noi (a rt. 10, alin. (1), pct. 2, lit. c));
d) echiparea cu stand de frânare cu role pentru clasa I de ITP (art. 10, alin. (2), pct. 1, lit. a)) se
aplică de la 1 ianuarie 2010;
e) echiparea cu decelerometru cu compensare și înregistrare a datelor pe ntru verificarea eficacit ății
sistemului de frânare pentru mopede cu 3 ro ți, motociclete cu ata ș, mototricicluri și cvadricicluri (art. 10,
alin. (2), pct. 8) se aplic ă de la 1 ianuarie 2010;
f) amplasarea aparaturii într-o singur ă incintă (art. 9, alin. (1)) se aplică începând cu prima
autorizare în cazul SITP noi și cu prima reautorizare ulterioar ă datei de 01.07.2007 pentru sta țiile
autorizate înainte de 21.12.2005.
g) cerința privind men ținerea în incinta SITP a une i temperaturi de minimum 10
0C și maximum
300C [art. 21 alin. (6)] se aplic ă de la 1 ianuarie 2018.
h) cerința privind echiparea cu sist em video [art. 10 alin. (91)] se aplic ă de la 20 mai 2018.
(2) Cerința referitoare la viteza periferic ă minimă a rolelor standului de fr ânare pentru clasa a II-a
și a III-a (art. 10, al in. (2), pct. 1, lit. b2)) nu se aplic ă la standurile de frânare care r ămân în dotarea SITP
ce au fost autorizat e înainte de 21.12.2005.
(3) Cerințele referitoare la dimensiunile minime prev ăzute la ar. 10 alin. (1) pct. 2 lit. a), precum și
la art. 21 alin. (21) și alin. (7) nu se aplic ă spațiilor aferente SITP pentru care a fost emis ă autorizația
tehnică până la 31 decembrie 2012 inclusiv și nici spa țiilor aferente halelor de ITP pentru care a fost
obținută autorizația de construire pân ă la 31 decembrie 2012 inclusiv.
(31) În cazul dimensiunilor minime prev ăzute la art. 10 alin. (1 ) pct. 2 lit. a), precum și la art. 21
alin. (21) și alin. (7) se accept ă o toleran ță de – 5%.
(4) Dotările necesare pentru verificarea câmpului de vi zibilitate spre înapoi la autovehiculele care
se supun cerin țelor privind ech iparea ulterioar ă fabricației cu dispozitive de vizibilitate indirect ă în
conformitate cu prevederile din anexa nr. 3 la reglement ări (jaloane reflectorizant – fluorescente – art. 10,
alin. (2) pct. 18 și platform ă orizontal ă, plană și betonată cu o suprafa ță minimă de 30 x 20 m – art. 21,
alin. (3)) sunt obligatorii de la 1 aprilie 2009.
Art. 30. – (1) Inspectorul tehnic și inspectorul RAR vor eliber a anexa la certificatul de
înmatriculare prev ăzută în anexa nr. 6 la reglement ări numai în cazul în care în certificatul de
înmatriculare, în anexa corespunz ătoare men ționării efectuării ITP, nu mai exist ă rubrici disponibile sau
în cazul prezent ării unui certificat de înmatriculare de tip vechi.
(2) În cazul utiliz ării anexei la certificatul de înmatriculare prev ăzute la alin. (1), inspectorul
tehnic trebuie s ă completeze, suplimentar fa ță de elementele men ționate la art. 16, num ărul de
înmatriculare și seria certificatului de înmatriculare a vehiculului sau, dup ă caz, num ărul de identificare al
vehiculului.
Art. 301. – În cazul în car e certificarea st ării tehnice a unui ve hicul se realizeaz ă în condi țiile
prevăzute la art. 28 alin. (2) lit. b), c), g) și h), RAR va anula ITP pentru acel vehicul în baza de date cu

27 înregistrări și va informa de ținătorul vehiculului cu privire la anularea valabilit ății ITP a vehiculului
respectiv.
Art. 31. – Ecusoanele de ITP, elementele de securizare și imprimatele prev ăzute în prezentele
reglement ări vor fi puse la dispozi ția SITP de c ătre RAR. Ecusonul de ITP va av ea fondul colora t, distinct
pentru fiecare an, as tfel: 2012 – albastru, 2013 – galben, 2014 – ro șu, 2015 – verde, 2016 – portocaliu.
Începând din anul 2017, succesiunea culorilor va fi reluat ă. Ecusonul de ITP care se aplic ă pe placa cu
numărul de înmatriculare trebuie s ă aibă culoarea corespunz ătoare anului în care vehiculul va fi supus
următoarei ITP și va fi amplasat între indicativul jude țului sau al municipiului Bucure ști și numărul de
înmatriculare, având înscrisul cu luna din anul în care va fi supus urm ătoarei ITP îndreptat pe vertical ă, în
sus. Art. 32. – Suspendarea și anularea autoriza țiilor tehnice ale
SITP și anularea certificatelor de
atestare a inspectorilor tehni ci se face numai de c ătre RAR.
Art. 33. – ABROGAT
Art. 34. – (1) Prevederile prezentelor reglement ări se aplic ă mutatis mutandis și pentru vehiculele
înregistrate.
(2) În cazul vehiculelor înregistrate și care apar țin categoriilor de vehicule pentru care este
obligatorie omologarea, la efectuarea ITP este necesar ă prezentarea certificatului de înregistrare și a cărții
de identitate a vehiculului.
(3) În cazul vehiculelor înregi strate, altele decât cele men ționate la alin. (2), la efectuarea ITP este
necesară prezentarea certificatul ui de înregistrare și a atestatului tehnic dac ă acesta a fost eliberat de
RAR.
Art. 341. – În cazul ITP pentru vehiculele înmatr iculate în alte state, este necesar ă prezentarea
certificatului de înmatriculare, sau a dovezii înlocu itoare a certificatului de înmatriculare, eliberat ă de
autoritățile competente din România și completat ă în mod corespunz ător cu datele necesare identific ării.
Art. 35. – RAR va transmite Comisiei Europene o list ă cu soluțiile tehnice na ționale ce asigur ă
îndeplinirea echip ării ulterioare fabrica ției cu dispozitive de vizibilitate indirect ă (anexa nr. 3 la
reglement ări).
Art. 36. – Prevederile prezentelor reglement ări vor putea fi detaliate și precizate atunci când este
necesar, în scopul aplic ării lor unitare, prin instruc țiuni și dispoziții specifice, f ără ca acestea s ă modifice
sau să completeze cadrul legal instituit; preciz ările constituie parte integrant ă a reglement ărilor privind
certificarea încadr ării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguran ța
circulației rutiere, protec ția mediului și în categoria de folosin ță conform destina ției, prin inspec ția tehnică
periodică.
Art. 37. – Anexele nr. 1-15 fac parte integrant ă din prezentele reglement ări.

28 ANEXA nr. 1 la reglement ări

Prevederi privind efectuarea ITP – clasa I
mopede, motociclete, mototricicluri și cvadricicluri
A. Plan de opera țiuni
Nr. crt. Denumirea verific ării Metoda de control și
aparatura necesar ă Defecte constatate Cod defect
DMi DMa DP
0. IDENTIFICARE AUTOVEHICUL
0.1. Verificare stare pl ăci
cu numărul de
înmatriculare,
concordan ță dintre
plăcile cu num ărul de
înmatriculare și
numărul de
înmatriculare din documentele
vehiculului (CI și/sau
CIV) Inspecție vizuală a)Plac ă lipsă sau fixată
necorespunz ător astfel încât s-ar
putea desprinde de pe vehicul
b)Număr de înmatriculare
ilizibil sau lips ă
c)Numărul de înmatriculare de
pe placă nu este în concordan ță
cu documentele vehiculului d)Placă deteriorat ă /
confecționată artizanal

X X

X

X
0.2. Verificare concordan ță
dintre datele prelevate
de pe autovehiculul prezentat la ITP și
datele din CIV Inspecție vizuală după
curățarea locurilor unde
se află poansonate
numărul de identificare și
seria de motor sau
plăcuțele produc ătorului.
Se verific ă concordan ța
dintre vehiculul prezentat
la ITP si datele din CIV privind: categorie,
caroserie, marc ă, tip,
număr de identificare
poansonat sau ștanțat pe
plăcuța producătorului,
prindere pl ăcuță
producător, cod motor,
serie motor, culoare a)Lipsă număr de identificare
poansonat sau lips ă plăcuță
producător cu num ăr de
identificare, dup ă caz
b)Număr de identificare
incomplet, ilizibil par țial sau
total
c)Număr de identificare
neconform cu documentele sau înregistrările vehiculului
d)Autovehiculul prezentat la
ITP nu corespunde cu datele din CIV privind: categoria,
caroseria, marca, tipul
vehiculului, codul motorului, seria motorului sau culoarea
e)Număr de identificare sau
serie motor modificate sau poansonate neconform
f)Suportul pe care se afl ă
poansonat num ărul de
identificare este fixat artizanal
pe vehicul (ex. înconjurat de un cordon de sudur ă)
g) Vehiculul are aplicat un
colant de alt ă culoare decât cea
din CIV pe o suprafa ță mai
mare de 50% din suprafa ța
vehiculului X

X

1. SISTEM DE FRÂNARE
1.1 Stare mecanic ă și funcționare
1.1.1. Ax pedal ă frână de
serviciu / ax manet ă de
frână Inspecție vizuală și
funcțională a
componentelor, în timp
ce sistemul de frânare este acționat
Notă: Autovehiculele cu
servofrân ă trebuie
inspectate cu motorul
oprit a)Efort excesiv la ac ționarea
pedalei / manetei
b)Uzură avansată sau joc
excesiv c)Lipsă siguranță la pedală X

X

29 1.1.2. Pedal ă / manetă de
frână și cursa
dispozitivului de
acționare a frânei Inspecție vizuală și
funcțională a
componentelor, în timp
ce sistemul de frânare
este acționat
Notă: Autovehiculele cu
servofrân ă trebuie
inspectate cu motorul oprit a)Cursă excesivă sau
insuficient ă a dispozitivului de
acționare
b)Dispozitivul de ac ționare nu
revine corect la pozi ția inițială
c) Îmbrăcăminte pedal ă (dacă a
fost prevăzută de produc ător)
uzată, fixată incorect sau lips ă
d)Dispozitivul de ac ționare
deformat excesiv, fisurat, rupt

X X

X

1.1.3. Element de ac ționare
pentru frâna de staționare, levier de
comandă, mecanism cu
clichet Inspecție vizuală și
funcțională a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acționat a)Sistemul de blocare al
mecanismului cu clichet funcționează nesigur
b)Uzură excesivă a axului
levierului sau a mecanismului cu clichet al levierului
c)Cursă prea mare a levierului
(reglaj incorect) d)Element de ac ționare lips ă,
deteriorat sau nefunc țional
e)Sistem inoperant (curs ă prea
mică, prea mare sau orice
element deteriorat sau reglat necorespunz ător) X

X

X
1.1.4. Dispozitiv servofrân ă,
pompă centrală de
frână Inspecție vizuală și
funcțională a
componentelor în timp ce sistemul de frânare este
acționat a)Dispozitiv servofrân ă
deteriorat sau ineficient
b)Pompă centrală neetanșă /
defectă (pierde presiunea la
apăsarea constant ă a pedalei sau
manetei) c)Fixare necorespunz ătoare a
pompei centrale de frân ă
d)Cantitate insuficient ă a
lichidului de frân ă
e)Lipsă capac rezervor lichid de
frână
f)Martor nivel lichid de frân ă
aprins sau defect
g)Funcționare defectuoas ă a
dispozitivului de avertizare în
caz de nivel insuficient a
lichidului de frân ă (dacă este
prevăzut de produc ător)

X

X X

X

1.1.5. Conducte de frân ă
rigide Inspecție vizuală a
componentelor în timp ce sistemul de frânare este
acționat a)Risc iminent de fisurare sau
rupere b)Conduct ă sau conexiune
neetanșă (pierderi reduse /
importante) c)Deterior ări sau coroziuni
excesive
d)Conduct ă poziționată
necorespunz ător
e)Conduct ă fisurată sau ruptă

X

X X

X

X
1.1.6. Racorduri flexibile de
frână Inspecție vizuală a
componentelor în timp ce sistemul de frânare este
acționat a)Risc iminent de fisurare sau
rupere b)Racord deteriorat, cu puncte
de frecare, r ăsucit sau prea scurt
c)Racord sau conexiune neetanșă (pierderi reduse /
importante)
d)Umflare excesiv ă la presiune
e)Racord cu porozit ăți
f)Racord fisurat sau rupt

X X

X

X
X X

X

30 1.1.7. Garnituri de fric țiune
(plăcuțe, saboți) Inspecție vizuală acolo
unde exist ă zonă de
vizitare a) Uzură excesivă (la o roat ă/la
mai multe ro ți)
b) Garnituri cont aminate cu ulei
sau unsoare (la o roat ă / la mai
multe roți)
c) Lipsă X

X

X
1.1.8. Tamburi și discuri de
frână Inspecție vizuală,
inclusiv în zona de
ventilație a)Uzură excesivă, șanțuri, fisuri,
spărturi, fixare
necorespunz ătoare sau alte
defecte care compromit
siguranța ( la o roat ă/la mai
multe roți)
b)Tamburi sau discuri ancrasate
cu ulei sau unsoare (la o roat ă/la
mai multe ro ți).
c)Tambur sau disc lips ă
d)Platou fixat necorespunz ător,
joc platou e)Joc disc de frân ă
f)Disc frân ă deformat sau
tambur ovalizat (la o roat ă/la
mai multe ro ți) X

X

X X

X

X
X
1.1.9. Cabluri de frân ă,
leviere și conexiuni,
tije de acționare Inspecție vizuală și
funcțională a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acționat a)Cabluri deteriorate / înnodate
b)Componente corodate sau uzate excesiv
c)Cabluri, leviere, tije sau
conexiuni fixate necorespunz ător
d)Ghidaje de cabluri
necorespunz ătoare
e)Orice element care poate
împiedica mi șcarea liber ă a
elementelor sistemului de frânare
f)Cursă necorespunz ătoare a
timoneriei datorit ă reglajului
incorect sau uzurii excesive
g)Lipsă cabluri sau elemente ale
timoneriei h)Conexiune necorespunz ătoare
a cablurilor sau a tijelor
i)Cabluri ce nu asigur ă
funcționalitatea sau tije de
acționare defecte X
X

X

X
X

X
1.1.10 Elemente de ac ționare
sistem frânare (inclusiv
etriere, cilindri de frân ă
hidraulici) Inspecție vizuală a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acționat a)Cu deterior ări / cu fisuri
b)Neetanșeități (pierderi reduse
/ importante)
c)Fixare necorespunz ătoare /
montare incorect ă
d)Coroziuni excesive
e)Burduf de protec ție împotriva
prafului rupt / lips ă

X X
X

X

X
X X
X

X

X
1.1.11. Regulator automat al
frânării în func ție de
încărcare Inspecție vizuală și
funcțională în timp ce
sistemul de frânare este acționat a)Timonerie defect ă
b)Timonerie reglat ă
necorespunz ător
c)Mecanism blocat (gripat) sau
ineficient
d)Regulator lips ă sau modificat X
X

X

X
1.1.12. Ansamblul sistemului
de frânare Inspecție vizuală și
auditivă a)Alte componente corodate
excesiv/deteriorate, astfel încât
afectează funcționalitatea
sistemului de frânare
b)Orice alt ă component ă fixată

X

X X

31 sau montat ă necorespunz ător
c)Reparații necorespunz ătoare /
modificări neautorizate

X

X
1.2. Performan ță și eficacitate frân ă de serviciu
1.2.1. Performan ță (+E) Încercare pe standul de
frânare cu role (pentru
mopede cu 2 ro ți și
motociclete f ără ataș) sau
prin probe func ționale în
parcurs folosind un decelerometru cu
înregistrare și
compensare (pentru mopede cu 3 ro ți,
motociclete cu ata ș,
mototricicluri și
cvadricicluri)
Se acționează frâna
gradual pân ă la obținerea
efortului maxim
A se vedea anexa nr. 11
la reglement ări a)Forță de frânare
necorespunz ătoare pe una/ mai
multe roți
b)În cazul frânarii în parcurs,
vehiculul deviaz ă excesiv de la
traiectoria rectilinie c)Forța de frânare nu variaz ă
gradual (blocarea brusc ă a
frânei) d)Frânare anormal ă a oricărei
dintre roți (de ex. întârziere
excesivă la frânare)
e)Variație excesiv ă a forței de
frânare în timpul frân ării
f)Zgomot la roat ă în timpul
frânării

X X

X

X
X

1.2.2. Eficacitate (+E) Încercare pe standul de
frânare cu role (pentru
mopede cu 2 ro ți și
motociclete f ără ataș) sau
prin probe în parcurs
folosind un decelerometru cu
înregistrare și
compensare (pentru mopede cu 3 ro ți,
motociclete cu ata ș,
mototricicluri și
cvadricicluri)
A se vedea anexa nr. 11
la reglement ări Coeficient de frânare mai mic
decât urm ătoarele valori:
-Pentru ambele frâne: -Categoria L1e: 42%
-Categoria L3e: 50%
-Categoria L2e: 4,0 m/s
2
-Categoria L4e: 4,6 m/s2
-Categoria L5e: 4,4 m/s2
-Categoria L6e: 4,0 m/s2
-Categoria L7e: 4,4 m/s2

-Pentru frâna pe roata/axa din spate, dup ă caz:
-Toate categoriile: 25% sau
2,5 m/s
2 X
1.3. Performan ță și eficacitate frân ă de securitate (dac ă este acționată printr-un sistem separat) (mopede cu 3 ro ți,
mototricicluri și cvadricicluri și, dacă este prev ăzută, mopede cu 2 ro ți, motociclete f ără ataș și motociclete cu ata ș)
1.3.1. Performan ță (+E) Încercare pe standul de
frânare cu role sau prin
probe în parcurs
Se acționează frâna
gradual pân ă la obținerea
efortului maxim
A se vedea anexa nr. 11
la reglement ări a)Forță de frânare
necorespunz ătoare pe una / mai
multe roți
b)Autovehiculul deviaz ă
excesiv de la traiectoria rectilinie
c)Forța de frânare nu variaz ă
gradual (blocare brusc ă a frânei)
d)Întârziere excesiv ă la frânarea
oricărei roți
e)Variație excesiv ă a forței de
frânare în timpul frân ării
f)Zgomot la roat ă în timpul
frânării

X X

X

1.3.2. Eficacitate (+E) Încercare pe standul de
frânare cu role (pentru
mopede cu 2 ro ți și
motociclete f ără ataș) sau
prin probe func ționale în
parcurs folosind un
decelerometru cu înregistrare și
compensare (pentru
mopede cu 3 ro ți, Eficacitatea mai mic ă de 50%

din eficacitatea frânei de
serviciu definit ă la punctul
1.2.2. X

32 motociclete cu ata ș,
mototricicluri și
cvadricicluri)
Se acționează frâna
gradual pân ă la obținerea
efortului maxim
A se vedea anexa nr. 11
la reglement ări
1.4. Performan ță și eficacitate frân ă de staționare (mopede cu 3 ro ți, mototricicluri și cvadricicluri și, dacă este prev ăzută,
mopede cu 2 ro ți, motociclete f ără ataș și motociclete cu ata ș)
1.4.1 Performan ță (+E) Încercare pe standul de
frânare cu role (pentru
mopede cu 2 ro ți și
motociclete f ără ataș) sau
prin probe func ționale în
parcurs folosind un decelerometru cu
înregistrare și
compensare (pentru mopede cu 3 ro ți,
motociclete cu ata ș,
mototricicluri și
cvadricicluri)
Se acționează frâna
gradual pân ă la obținerea
efortului maxim
A se vedea anexa nr. 11 la reglement ări a)Frâna nu ac ționează pe una /
mai multe ro ți
În cazul frânarii în parcurs vehiculul deviaz ă excesiv de la
traiectoria rectilinie
b)Întârziere excesiv ă la
frânarea oric ărei roți
c)Zgomot la roat ă în timpul
frânării

X X

X

1.4.2. Eficacitate (+E) Încercare pe standul de
frânare cu role (pentru
mopede cu 2 ro ți și
motociclete f ără ataș) sau
prin probe în parcurs
folosind un decelerometru cu
înregistrare și
compensare (pentru mopede cu 3 ro ți,
motociclete cu ata ș,
mototricicluri și
cvadricicluri)
A se vedea anexa nr. 11 la reglement ări Nu se asigur ă eficacitatea
minimă de 16% sau 1,6 m/s
2,
după caz X
1.5. Sistem antiblocare
(ABS) Inspecție vizuală a
dispozitivului de
avertizare sau prin probe funcționale în parcurs a)Dispozitivul de avertizare nu
funcționează corespunz ător
b)Dispozitivul de avertizare indică funcționare
necorespunz ătoare a sistemului
c)Senzorii de tura ție a roții lipsă
sau deteriora ți
d)Instalație electric ă deteriorat ă
e)Alte componente lips ă sau
deteriorate X

X

X
X
2.SISTEM DE DIREC ȚIE
2.1. Stare mecanic ă
2.1.1. Stare, fixare,
funcționare mecanism
de direcție (+E) Inspecție vizuală în timp
ce ghidonul/volanul este
rotit stânga-dreapta sau roțile punții directoare
sunt deplasate stânga-
dreapta pe întreaga curs ă
utilizând un detector de a)Mecanism de direc ție greu
manevrabil
b)Axul sectorului de angrenare răsucit sau caneluri uzate
c)Uzură excesivă a sectorului de
angrenare
d)Deplasare excesiv ă a

X

33 jocuri corespunz ător,
elevator sau cric sectorului de angrenare
e)Neetanșeități ale casetei
(scurgeri reduse/importante)
X
X

2.1.2. Stare, fixare caset ă de
direcție (+E) Inspecție vizuală a fixării
casetei de direc ție în
timp ce ghidonul/volanul este rotit stânga-dreapta,
utilizând un detector de
jocuri corespunz ător,
elevator sau cric a)Fixare necorespunz ătoare a
casetei
b)Găuri de fixare ovalizate
c)Șuruburi de fixare rupte / lips ă
d)Caseta de direc ție fisurată /
spartă X

X X
X
X

X X
X

2.1.3. Jocuri în mecanismul
de direcție (+E) Inspecție vizuală a
componentelor
timoneriei direc ției în
ceea ce prive ște uzura,
fisurile si siguran ța în
timp ce ghidonul/volanul este rotit stânga-dreapta,
utilizând un detector de
jocuri corespunz ător,
elevator sau cric
Verificare ax ghidon cu
frâna față acționată a)Mișcare relativ ă între
componentele mecanismului ce
ar trebui s ă fie fixe
b)Joc excesiv în articula țiile
mecanismului de direc ție
c)Deform ări / fisuri ale oric ărui
element
d)Lipsă dispozitive de blocare la
bracarea ro ților
e)Aliniere defectuoas ă a
componentelor (ex. bara de
comandă a direcției, bara de
conexiune).
f)Reparații/modific ări
necorespunz ătoare
g)Burduf de protec ție la praf
deteriorat / lips ă

X
X

X

X
X

X

X
2.1.4. Func ționare elemente
mecanice de leg ătură
la sistemul de direc ție Inspecție vizuală a
mișcării elementelor
timoneriei în timp ce
ghidonul/volanul este rotit, cu ro țile pe sol și
motorul în func țiune. Se
rotește ghidonul/volanul
până la cursa maxim ă a)Cursă incomplet ă a sistemului
de direcție la acționarea acestuia
(lovirea de o parte fix ă a
cadrului/șasiului)
b)Limitatoare mecanice de curs ă
nefuncționale (dac ă sunt
prevăzute)
c)Atingerea componentelor

X

X
2.1.5. Stare, fixare,
funcționare si
etanșeitate
servodirec ție Verificarea servodirec ției
si a nivelului de lichid
hidraulic din rezervor (dacă este vizibil)
Cu roțile pe sol și cu
motorul func ționând se
verifică dacă
servodirec ția
funcționează corect a)Neetanșeități (scurgeri reduse
/ importante)
b)Nivel redus de lichid c)Mecanismul nu func ționează
d)Mecanism fixat
necorespunz ător / fisurat
e)Conducte care freac ă /
poziționate necorespunz ător
f)Reparații / modific ări
necorespunz ătoare
g)Conducte, furtunuri deteriorate / uzate sau corodate
excesiv
h)Zgomot anormal la pomp ă în
timpul func ționării

X X

X X
X

X

X X

X
X

X

X
2.2. Ghidon/volan și coloană ghidon/volan (furc ă față)
2.2.1. Stare, fixare
ghidon/volan Cu roțile pe sol, se
oscilează
ghidonul/volanul dintr-o parte în alta într-un plan
perpendicular pe coloana
de direcție și se aplică de
jos în sus și de sus în jos
o forță slabă
Se inspecteaz ă vizual
jocurile a)Deplasare relativ ă între
ghidon/volan și coloana de
direcție care indic ă un joc
excesiv
b)Lipsa dispozitivului de
reținere (siguran ței) pe furc ă/pe
butucul volanului
c)Butucul, coroana, spi țele
volanului sau ghidonul fisurate sau fixate necorespunz ător X

X

X
2.2.2. Stare, fixare coloan ă de Se împinge si se trage de a)Joc excesiv axial al centrului X

34 direcție ghidon/volan,
jugul și furca
ghidonului ghidon/volan în linie cu
coloana, se împinge de ghidon/volan în diferite
direcții perpendiculare pe
coloana de direc ție
Se verific ă vizual jocul și
starea cuplajelor elastice
sau a altor articula ții (la
motocvadricicluri) ghidonului/volanului în raport
cu coloana b)Joc excesiv radial al centrului
ghidonului/volanului în raport
cu coloana c)Joc anormal în cuplajul elastic
sau cardanic (cuplaj deteriorat)
d)Fixare defectuoas ă a coloanei
e)Reparație sau modificare
necorespunz ătoare
f)Cadru furc ă deformat / fisurat
g)Cadru furc ă corodat excesiv /
montat necorespunz ător.
h)Joc excesiv al furcii în cadru

X

X X

X

X X

2.2.3. Joc la ghidon/volan Cu motorul în func țiune
în cazul autovehiculelor
cu servodirec ție și cu
roțile în pozi ție dreaptă
se rotește ușor
ghidonul/volanul stânga-
dreapta, pe cât posibil
fără a se mișca roțile.Se
verifică vizual mi șcarea
liberă Joc excesiv (de exemplu
ghidonul/volanul poate fi rotit
pe un arc de cerc mare, f ără ca
roțile directoare s ă se miște)

X X
2.3. Aliniament ro ți Verificarea vizual ă a
aliniamentului fa ță-spate
pentru motociclete sau mopede cu 2 ro ți
(conform Anexei nr. 2
pct. C) Roți nealiniate în mod evident X
3. VIZIBILITATE
3.1. Câmp de vizibilitate Inspec ție vizuală de pe șa
sau de la postul de
conducere a)Obstruc ționarea câmpului de
vizibilitate al conduc ătorului
care îi afecteaz ă vederea în fa ță
sau lateral b)Nu se asigur ă vizibilitatea
corespunz ătoare spre înapoi
c)Nu se asigur ă vizibilitatea
corespunz ătoare X X

X

X
3.2. Stare parbriz și
celelalte geamuri (dac ă
au fost prev ăzute de
producător) Inspecție vizuală de pe șa
sau de la postul de
conducere (pentru
parbriz, conform Anexei
nr. 2 lit. D) a)Geam fisurat sau decolorat
b)Geam cu transparen ță
neconform ă cu cerințele
specifice
c)Parbriz sau geam în stare necorespunz ătoare (sablat,
zgâriat / cu opacit ăți importante
sau din material neconform) d)Parbriz fisurat într-o zon ă în
care se accept ă / fisurat, spart
sau cu transparen ță neconform ă
cu cerințele specifice X
X

X

X X
X

X

X
3.3. Oglinzi retrovizoare Inspec ție vizuală a)Oglind ă lipsă ori care nu
asigură vizibilitatea
corespunz ătoare
b)Oglindă deteriorat ă sau fixată
necorespunz ător

X X

3.4. Ștergătoare de parbriz Inspec ție vizuală și
funcțională a)Ștergător care nu func ționează
corespunz ător sau lips ă
b)Lamela ștergătorului
deteriorat ă / lipsă

X X

X
3.5. Sp ălătoare de parbriz Inspec ție vizuală și
funcțională Spălător care nu func ționează
corespunz ător/ lipsă X
X

35 3.6. Sistem de dezaburire
(dacă a fost prev ăzut de
producător) Inspecție vizuală și
funcțională Sistem care nu func ționează
corespunz ător sau deteriorat X
4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE ȘI ECHIPAMENTE ELECTRICE
4.1. Faruri
4.1.1. Stare și funcționare Inspec ție vizuală și
funcțională a)Funcționare defectuoas ă/lipsa
farului sau a sursei de lumin ă
b)Funcționare defectuoas ă/lipsa
sistemului de proiec ție
(dispozitiv reflectorizant sau
lentile) c)Far fixat necorespunz ător
d)Far neomologat (f ără marcă
de omologare) e)Dispersor fisurat / spart, de
culoare necorespunz ătoare
f)Fixare necorespunz ătoare care
poate conduce la c ăderea pe
carosabil
g)Montare necorespunz ătoare
h)Sursă de lumin ă defectă*
i)Far cu oglinda deteriorat ă X

X

X
X

X

X
X
X
4.1.2. Orientare (+E) Inspec ție vizuală și
funcțională. Se determin ă
centrul de focalizare
orizontal al farului cu ajutorul unui dispozitiv.
Inspectorul va regla farul
dacă dispozitivul de
reglare este func țional a)Far reglat necorespunz ător
(centrul de focalizare al farului
nu se încadreaz ă în limitele
stabilite) b)Sursa de lumin ă montată
necorespunz ător X

X
4.1.3. Comutare lumini Inspec ție vizuală și
funcțională a)Comutator care nu
funcționează în conformitate cu
cerințele (un num ăr de faruri
iluminate concomitent)
b)Dispozitiv de comand ă defect
c)Numărul de faruri aprinse
simultan nu este în conformitate
cu tipul omologat X

X
X
4.1.4. Respectare cerin țe Inspec ție vizuală și
funcțională a)Far, culoare emis ă, poziție sau
intensitate neconform ă cu
cerințele
b)Dispersor sau surs ă de lumin ă
obstrucționate, reducând
intensitatea luminii sau
modificând culoarea luminii emise
c)Sursă de lumin ă și lampă
incompatibile X

X

X
4.1.5. Dispozitive de reglare
pe vertical ă a farurilor
(dacă au fost prev ăzute
de produc ător) Inspecție vizuală și
funcțională a)Dispozitivul nu func ționează
b)Dispozitivul manual nu poate
fi acționat de pe șa/ de la locul
conducătorului X
X
*) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consider ă defect dac ă funcționează minim 50% din
acestea, constituite într-un grup compact
4.2. Lămpi de pozi ție față și spate
4.2.1. Stare și funcționare Inspec ție vizuală și
funcțională a)Sursă de lumin ă defectă*
b)Dispersor fisurat / spart, de
culoare necorespunz ătoare
c)Fixare necorespunz ătoare care
poate conduce la c ăderea pe
carosabil
d)Lipsă lampă sau dispersor
X

X
X

X

36 4.2.2. Comutare Inspec ție vizuală și
funcțională a)Funcționare
necorespunz ătoare a
dispozitivului de comand ă
b)Dispozitiv defect X

X
4.2.3. Respectare cerin țe Inspec ție vizuală și
funcțională a) Lampă, culoare emis ă, poziție
sau intensitate neconform ă cu
cerințele
b)Acoperiri ale dispersorului
sau ale sursei de lumin ă care
reduc intensitatea luminii sau
schimbă culoarea luminii emise
c)Lampă neomologat ă (fără
marcă de omologare)
d)Montare necorespunz ătoare X

X X

X

X
*) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consider ă defect dac ă funcționează minim 50% din
acestea, constituite într-un grup compact
4.3. Lămpi de frânare
4.3.1. Stare și funcționare Inspec ție vizuală și
funcțională a)Sursă de lumin ă defectă*
b)Dispersor fisurat / spart, de
culoare necorespunz ătoare
c)Fixare necorespunz ătoare care
poate conduce la c ăderea pe
carosabil d)Lipsă lampă sau dispersor
X

X
X

X

X
4.3.2. Comutare Inspec ție vizuală și
funcțională a)Funcționare
necorespunz ătoare a
dispozitivului de comand ă
b)Dispozitiv de comand ă defect X

X
4.3.3. Respectare cerin țe Inspec ție vizuală și
funcțională a)Lampă, culoare emis ă, poziție
sau intensitate neconform ă cu
cerințele
b)Acoperiri ale dispersorului
sau ale sursei de lumin ă care
reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise
c)Lampă neomologat ă (fără
marcă de omologare)
d)Montare necorespunz ătoare X

X

X
*) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consider ă defect dac ă funcționează minim 50% din
acestea, constituite într-un grup compact
4.4. Lămpi indicatoare de direc ție și de avarie
4.4.1. Stare și funcționare Inspec ție vizuală și
funcțională a)Sursă de lumin ă defectă*
b)Dispersor fisurat/spart, de
culoare necorespunz ătoare
c)Fixare necorespunz ătoare care
poate conduce la c ăderea pe
carosabil
d)Lipsă lampă sau dispersor
X

X
X

X

X
4.4.2. Comutare Inspec ție vizuală și
funcțională a)Funcționare
necorespunz ătoare a
dispozitivului de comand ă
b)Dispozitiv de comand ă defect X

X
4.4.3. Respectare cerin țe Inspec ție vizuală și
funcțională a)Lampă, culoare emis ă, poziție
sau intensitate neconform ă cu
cerințele
b)Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumin ă care
reduc intensitatea luminii sau
schimbă culoarea luminii emise
c)Lampă neomologat ă (fără
marcă de omologare)
d)Montare necorespunz ătoare X

X

37 4.4.4. Frecven ță semnal
luminos Inspecție vizuală și
funcțională Frecvența semnalului luminos
necorespunz ătoare X
*) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consider ă defect dac ă funcționează minim 50% din
acestea, constituite într-un grup compact
4.5. Faruri și lămpi de cea ță
4.5.1. Stare și funcționare Inspec ție vizuală și
funcțională a)Sursă de lumin ă defectă*
b)Dispersor fisurat / spart, de
culoare necorespunz ătoare
c)Fixare necorespunz ătoare care
poate conduce la c ăderea pe
carosabil d)Lipsă lampă sau dispersor
X

X
X

X

X
4.5.2. Orientare (X) (+E) Inspec ție funcțională și
cu ajutorul unui
dispozitiv de focalizare a luminii Deviere a farului de cea ță de la
orientarea orizontal ă în
momentul în care modelul de lumină are o linie întrerupt ă X
4.5.3. Comutare Inspec ție vizuală și
funcțională a)Funcționare
necorespunz ătoare a
dispozitivului de comand ă
b)Dispozitiv de comand ă defect X

X
4.5.4. Respectare cerin țe Inspec ție vizuală și
funcțională a)Far sau lamp ă, culoare emis ă,
poziție sau intensitate
neconform ă cu cerințele
b)Acoperiri ale dispersorului
sau ale sursei de lumin ă care
reduc intensitatea luminii sau
schimbă culoarea luminii emise
c)Far sau lamp ă neomologat( ă)
(fără marcă de omologare)
d)Montare necorespunz ătoare X

X

X
*) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consider ă defect dac ă funcționează minim 50% din
acestea, constituite într-un grup compact (X) Elemente legate de starea vehiculului și utilizarea acestuia pe drumurile publi ce, dar care nu sunt considerate esen țiale
pentru o inspec ție tehnică periodică
4.6. Lămpi de mers înapoi
4.6.1. Stare și funcționare Inspec ție vizuală și
funcțională a)Sursă de lumin ă defectă*
b)Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunz ătoare
c)Fixare necorespunz ătoare care
poate conduce la c ăderea pe
carosabil
d)Lipsă lampă sau dispersor
X

X
X

X

X
4.6.2. Respectare cerin țe Inspec ție vizuală și
funcțională a)Lampă, culoare emis ă, poziție
sau intensitate neconform ă cu
cerințele
b)Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumin ă care
reduc intensitatea luminii sau
schimbă culoarea luminii emise
c)Lampă neomologat ă (fără
marcă de omologare)
d)Montare necorespunz ătoare X

X

X
4.6.3. Comutare Inspec ție vizuală și
funcțională a)Funcționare
necorespunz ătoare a
dispozitivului de comand ă
b)Dispozitiv de comand ă defect X

X
*) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consider ă defect dac ă funcționează minim 50% din
acestea, constituite într-un grup compact; dac ă este asigurat ă funcționarea cel pu țin a unei surse de lumin ă (alta decât LED),
defectul este considerat minor
4.7. Lămpi de iluminare a pl ăcii spate cu num ărul de înmatriculare
4.7.1. Stare și funcționare Inspec ție vizuală și
funcțională a)Lampă care proiecteaz ă
lumina direct în spate X
X

38 b)Sursă de lumin ă defectă
c)Lampă fixată nesigur
d)Lipsă lampă sau dispersor
e)Montare necorespunz ătoare X
X

X X
X X
4.7.2. Respectare cerin țe Inspec ție vizuală și
funcțională a)Nefuncționare a comutatorului
în conformitate cu cerin țele
b)Culoarea luminii emise
neconform ă cu cerințele
c)Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumin ă care reduc
intensitatea luminii sau schimb ă
culoarea luminii emise d)Lampă neomologat ă (fără
marcă de omologare) X

X

4..8. Conexiuni electrice
dintre autovehicul și
remorcă Inspecție vizuală și
funcțională a)Conexiuni electrice fixate /
poziționate necorespunz ător
b)Izolație deteriorat ă
c)Conexiunile electrice nu
funcționează corespunz ător
d)Conexiunile electrice dintre
autovehicul și remorcă nu sunt
concepute astfel încât s ă
împiedice orice deconectare
accidental ă X
X

X
X

X

4.9. Cablaj electric Inspec ție vizuală a)Cabluri fixate/pozi ționate
/securizate necorespunz ător
b)Instalație electric ă deteriorat ă
c)Izolație cablaj deteriorat ă X

X
X X

X
X
4.10. Dispozitive
reflectorizante și lămpi
facultative (X) (dac ă au
fost prevăzute de
producător) Inspecție vizuală și
funcțională a)Lampă / catadioptru nemontat
în conformitate cu cerin țele
b)Nefunc ționarea lămpii în
conformitate cu cerin țele
c)Lampă / catadioptru fixat
nesigur
d)Lampă sau dispersor lips ă
e)Lampă / catadioptru
neomologat (f ără marcă de
omologare) f)Dispersor fisurat, spart, de
culoare necorespunz ătoare
g)Sursă de lumin ă defectă*
h) Culoarea luminii emise,
neconform ă cu cerințele
i)Acoperiri ale dispersorului sau
ale sursei de lumin ă care reduc
intensitatea luminii sau schimb ă
culoarea luminii emise X

X

X X

X

X
4.11. Baterie de acumulatori Inspec ție vizuală a)Fixat ă necorespunz ător
b)Scurgeri de electrolit (în
funcție de debit)
c)Siguran țe improvizate sau
defecte X
X X
X

X
*) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consider ă defect dac ă funcționează minim 50% din
acestea, constituite într-un grup compact (X) Elemente legate de starea vehiculului și utilizarea acestuia pe drumurile publi ce, dar care nu sunt considerate esen țiale
pentru o inspec ție tehnică periodică
5. PUNȚI, ROȚI, ANVELOPE ȘI SUSPENSIE
5.1. Punți (axe)
5.1.1. Stare, fixare pun ți (+E) Inspec ție vizuală
utilizând cric, elevator sau detector de jocuri a)Punte corodat ă excesiv /
deformată sau fisurat ă
b)Jocuri în articula țiile de
fixare/fixare nesigur ă pe vehicul X

X
X

X

39 c)Reparație / modificare
necorespunz ătoare
d)Basculă corodată excesiv /
deformată sau ruptă X

X X

X
5.1.2. Stare, fixare fuzete
(+E) Inspecție vizuală
utilizând cric, elevator sau detector de jocuri
prin aplicarea unei for țe
verticale sau laterale asupra fiec ărei roți a)Fuzetă deformat ă sau fisurat ă
b)Joc excesiv al pivotului fuzetei și/sau a buc șelor
basculelor
c)Mișcare excesiv ă între fuzet ă
și axa rigid ă
d)Pivotul fuzetei sl ăbit sau cu
joc în punte e)Piulițe, prezoane sau șuruburi
de fixare lips ă (în funcție de
număr)
X

X

X
X

X

5.1.3. Rulmen ți roți (+E) Inspec ție vizuală
utilizând cric, elevator
sau detector de jocuri
prin rotirea și aplicarea
unei forțe laterale asupra
fiecărei roți a)Joc excesiv la rulment
b)Rulment prea strâns, blocarea
roții la rotire
c)Zgomot la rotirea liber ă a roții X
X

X X
X
5.2. Roți (jante) și anvelope
5.2.1. Stare, fixare butuci ro ți
(+E) Inspecție vizuală pe
ambele părți ale fiecărei
roți utilizând un cric sau
un elevator a)Prezon sau piuli ță lipsă sau
slăbit(ă) (în funcție de num ăr)
b)Butucul ro ții uzat excesiv,
deteriorat sau fisurat c)Joc excesiv la prinderea pe
basculă sau furcă X

X
X

X
5.2.2. Stare, fixare ro ți (jante) Inspec ție vizuală pe
ambele părți ale fiecărei
roți cu deplasarea
vehiculului înainte și
înapoi a)Jantă fisurată, sudată
necorespunz ător
b)Jantă deformat ă excesiv sau
montată incorect
c)Spițe rupte, deformate sau
lipsă (în funcție de num ăr)
d)Dimensiunile jantei nu sunt în
conformitate cu documentele e)Jante de dimensiuni diferite
montate pe aceea și punte
f)Găurile de fixare a jantei
ovalizate
g)Valvă anvelopă deteriorat ă
sau în pozi ție necorespunz ătoare

X

X X

X

5.2.3. Stare, fixare anvelope
(+E) Inspecție vizuală a
întregii anvelope prin
deplasarea vehiculului înainte și înapoi (Anexa
nr. 2 pct. C și D) a)Dimensiunea anvelopei,
indicele de sarcin ă sau indicele
de viteză, marca de omologare
nu sunt conforme cu
documentele
b)Anvelope de dimensiuni diferite pe aceea și axă
c)Anvelope de construc ție
diferită (radial sau diagonal) pe
aceeași axă
d)Tăieturi profunde sau
deteriorări importante pe banda
de rulare sau pe flancurile
anvelopelor
e) Indicatorul de uzur ă al
profilului anvelopei devine
expus / Adâncimea profilului
principal (zona corespunz ătoare
de 3/4 din l ățimea benzii de
rulare) mai mic ă de 1,6 mm
f)Frecarea anvelopei de par ți ale

X

40 șasiului (cadrului) sau ale
suspensiei g)Uzură neuniform ă pronunțată
a anvelopei pe banda de rulare

X
5.3. Suspensie
5.3.1. Arcuri (+E) Inspec ție vizuală în
funcție de solu ția
constructiv ă sau folosind
un detector de jocuri a)Fixare sau montare
necorespunz ătoare a arcurilor pe
șasiu sau punte
b)O component ă a arcului
deteriorat ă / fisurată
c)Lipsă arc la una din pun ți
(roți)
d)Reparație sau modificare
necorespunz ătoare
e)Arc rupt X

X

X X

X

X
5.3.2. Amortizoare (+E) Inspec ție vizuală a)Amortizoare montate
necorespunz ător
b)Amortizor deteriorat
prezentând semne grave de
neetanșeitate sau func ționare
necorespunz ătoare
c)Jocuri excesive în articula țiile
de fixare pe cadru sau șasiu
d)Lipsă amortizor X

X

X
5.3.3. Articula țiile suspensiei
(+E). Inspecție vizuală în
funcție de solu ția
constructiv ă sau folosind
un cric, elevator sau
detector de jocuri a)Lipsă bolțuri fixare arc,
plăcuțe reazem
b)Jocuri anormale / articula ții
rupte
c)Bucșă uzată excesiv

X

X X

X
5.3.4. Simetrie suspensie Inspec ție vizuală Diferen ță vizibilă privind
înălțimea vehiculului pe cele
două parți ale aceleia și punți X

6. CADRU ( ȘASIU) ȘI ELEMENTE ATA ȘATE ȘASIULUI (INCLUSIV ATA Ș)
6.1. Șasiu sau cadru și elemente ata șate
6.1.1. Stare general ă cadru
(șasiu) Inspecție vizuală a)Coroziuni avansate (zone
corodate, coroziuni str ăpunse) /
fisuri, rupturi, deform ări
importante ale elementelor de
rezistență
b)Elemente de rezisten ță sudate
necorespunz ător
c)Plăcile de înt ărire, traversele
și îmbinările nu prezint ă
siguranță
d)Cadru modificat X

X

X
6.1.2. Tubulatura de
evacuare, amortizoare
de zgomot Inspecție vizuală și
auditivă cu motorul în
funcționare a)Sistem de evacuare fixat
necorespunz ător sau neetan ș
b)Gazele de evacuare p ătrund în
habitaclu sau în cabina
conducătorului
c)Lipsă element din tubulatura
de evacuare
d)Tubulatura de evacuare nu
este poziționată corespunz ător X

X

6.1.3. Rezervor de
combustibil și conducte
de alimentare Inspecție vizuală a)Rezervor sau conducte fixate
necorespunz ător
b)Rezervor neetan ș (prezintă
scurgeri), capacul rezervorului lipsește sau nu este
corespunz ător
c)Conducte alimentare cu
combustibil deteriorate,

X

X
X

X

41 poziționate necorespunz ător sau
uzate datorit ă frecării de alte
componente
d)Dispozitiv de oprire a
combustibilului (dac ă e prevăzut
de produc ător) nu func ționează
corespunz ător
e)Risc de incendiu datorat: scurgerilor de combustibil,
protecției necorespunz ătoare a
rezervorului sau tubulaturii de evacuare, condi țiilor din
compartimentul motor
f)Alimentare dintr-un rezervor modificat sau improvizat, altul
decât cel montat prev ăzut de
producător
g)Lipsă coliere asigurare
furtunuri
h)Furtun alimentare cu benzin ă
uzat / crăpat, tăiat

X

6.1.4. Elemente ata șate
cadrului (bar ă față,
spate, carene etc) Inspecție vizuală Lips ă / deteriorate astfel încât
pot provoca r ăniri X X
6.1.5. Suport pentru roata de
rezervă (dacă a fost
prevăzut de
producător) Inspecție vizuală a)Suportul nu este într-o stare
corespunz ătoare
b)Suport fisurat sau fixat necorespunz ător
c)Roată de rezerv ă fixată
necorespunz ător cu pericol de
desprindere (interiorul /
exteriorul vehiculului) X

X

X
6.1.6. Dispozitive de cuplare
și dispozitive de
remorcare (+E) Inspecție vizuală și
control cu echipament adecvat dup ă caz în
funcție de categoria
vehiculului (calibru sau șubler) (pct. H din Anexa
nr. 2) a)Element compon ent deformat/
defect, fisurat b)Uzură excesivă a cuplelor
c)Cuplaj defect
d)Orice dispozitiv de siguran ță
lipsă, deteriorat sau care nu
funcționează corespunz ător
e)Obstruc ționarea pl ăcii de
înmatriculare sau a oric ărei
lămpi atunci când nu sunt
utilizate
f)Reparație sau modificare
necorespunz ătoare
g)Dispozitiv de cuplare remorc ă
neomologat

X X

X
X
X

X

X
X

X

X
6.1.7. Transmisie Inspec ție vizuală
utilizându-se un cric sau elevator. Se verific ă atent
zona ambreiajului, a
cutiei de viteze, a difențialului a)Șurub de siguran ță fixat
necorespunz ător/lipsă
b)Palierele arborilor de
transmisie uzate excesiv
c)Cardan uzat excesiv d)Cuplaje flexibile deteriorate
e)Arbore deteriorat sau îndoit
f)Suportul palierului fisurat sau fixat necorespunz ător
g)Protecție deteriorat ă / lipsă la
arborii planetari h)Modificare neautorizat ă a
transmisiei
i)Comand ă ambreiaj deformat ă /
fixată necorespunz ător
j)Acționare greoaie a manetei

X

X X

X

X X
X
X

X

X X

X

X X

X

42 sau pedalei / lips ă siguranță de
asigurare a manetei sau pedalei pe ax
k)Manetă ambreiaj rupt ă
l)Levier selectare viteze fixat nesigur / modificat sau sudat
m)Arbore (cablu) ambreiaj fixat
necorespunz ător
n)Timonerie schimb ător de
viteze fixat ă necorespunz ător /
modificat ă constructiv
o)Fixare necorespunz ătoare
schimbător de viteze pe travers ă
sau tampoane; fixare nesigur ă a
traversei pe șasiu(ex. lips ă
șuruburi de fixare)
p)Lipsă transmisie longitudinal ă
sau a arborilor planetari la una
din punțile autovehiculului în
cazul autovehiculelor cu
tracțiune integral ă
q)Joc și/sau zgomot rulmen ți
transmisie, inclusiv cruci
cardanice
r)Joc excesiv în orice articula ție
a transmisiei
s)Orice alt defect care împiedic ă
mișcarea liber ă a roții motoare
t)Scurgeri ulei de transmisie
ușoare / abundente

X

X
X

X

6.1.8. Stare, fixare motor pe
cadru și anexe motor Inspecție vizuală a)Suport motor fisurat, desprins
de pe șasiu sau fixat nesigur
b)Modificarea pozi ției
motorului fa ță de modelul
omologat (ex. din montaj transversal în longitudinal) X

X
X

6.2. Caroserie
6.2.1. Stare, fixare caroserie
(inclusiv ata ș) Inspecție vizuală. Se vor
face verific ări și evaluări
conform Anexei nr. 2 lit.
G a)Panou, element lips ă sau
deteriorat care ar putea produce
răniri
b)Montant deformat, corodat
excesiv sau fisurat care poate genera deschiderea accidental ă a
capotelor sau a u șilor
c)Neetanșeități care permit
pătrunderea gazelor de evacuare
în habitaclu
d)Caroserie modificat ă
constructiv sau reparat ă
necorespunz ător
e)Caroserie incomplet ă sau
deteriorat ă
f)Caroserie corodat ă excesiv în
zona compartimentului motor, a portbagajului, a pasajelor ro ților
precum și în zona de fixare a
suspensiei și a punților
g)Caroseria sau un element de
caroserie nu este fixat ă/fixat
corespunz ător astfel încât poate
produce r ăniri / poate c ădea pe
carosabil
h)Dispozitiv de cuplare ata ș

X

43 necorespunz ător
6.2.2. Montare caroserie Inspec ție vizuală. Se vor
face verific ări și evaluări
conform Anexa 2 lit. G a)Caroseria nu este fixat ă
corespunz ător
b)Caroseria nu este fixat ă pe
cadru în aliniament
c)Element de fixare pe cadru fisurat, lips ă sau slăbit
d)Caroserie fisurat ă sau
corodată excesiv la punctele de
prindere pe cadru.

X

X X

X

X
6.2.3. U și și dispozitive de
închidere u și Inspecție vizuală și
funcțională. Se vor face
verificări și evaluări
conform Anexei nr. 2 lit.
G a)Ușă care nu se deschide sau
nu se închide corespunz ător
b)Ușă care se poate deschide
accidental sau care nu se închide
sigur
c)Ușă, balama, dispozitiv de
asigurare sl ăbite, deteriorate /
lipsă
d)Coroziuni excesive u și

X X

X

6.2.4. Structura de rezisten ță
și podea (+E) Inspecție vizuală cu
autovehiculul pe cric sau
elevator. Se vor inspecta cu atenție mărită zonele
de îmbinare ale
caroseriei. Se vor face verificări și evaluări
conform Anexa 2 lit. G a)Podea fisurat ă sau corodat ă
excesiv, fixat ă necorespunz ător
b)Praguri, contrapraguri, contraaripi corodate excesiv
c)Întărituri podea fisurate,
deformate sau corodate excesiv X

X

X X
6.2.5. Șa/scaun conduc ător
auto Inspecție vizuală și
funcțională a)Scaun / șa (inclusiv scaun
ataș), fixate necorespunz ător pe
caroserie sau cadru sau cu o
structură defectă
b)Mecanismul de reglare a scaunului nu func ționează
corect
c)Scaun lips ă sau neomologat

X

X X

X

6.2.6. Alte scaune Inspec ție vizuală a)Scaune fixate nesigur/defecte
b)Scaune care nu au fost
montate în conformitate cu
cerințele
c)Scaune lips ă sau configura ția
scaunelor nu corespunde cu CIV
d)Scaune neomologate
e)Mâner de sus ținere al
pasagerului deteriorat sau lips ă X
X

X
X
X

X

6.2.7. Comenzi necesare
conducătorului Inspecție vizuală și
funcțională Orice comand ă necesară pentru
a opera autovehiculul în
siguranță nu funcționează corect X X
6.2.8. Alte echipamente și
accesorii interioare și
exterioare (dac ă au fost
prevăzute de
producător) Inspecție vizuală și
funcțională a)Accesoriu sau echipament
fixat necorespunz ător sau defect
b)Accesoriu sau echipament
neomologat sau care nu
corespunde reglement ărilor

X

6.2.9. Ap ărători de noroi,
aripi, dispozitive
antiîmpro șcare (dacă
au fost prev ăzute de
producător) Inspecție vizuală a)Elemente sl ăbite, corodate
excesiv/rupte sau lips ă
b)Spațiu insuficient pentru ro ți
c)Neconforme cu cerin țele X

X
X

7. ALTE ECHIPAMENTE
7.1. Stare, fixare centuri de
siguranță, catarame Inspecție vizuală si
funcțională a)Centuri de siguran ță
obligatorii lips ă sau nu au fost
montate
b)Centură de siguran ță

X

44 deteriorat ă
c)Centură de siguran ță
neomologat ă
d)Dispozitivul de închidere este
avariat sau nu func ționează
corespunz ător
e)Mecanismul de recuperare a
centurii avariat sau nu funcționează corect
f)Punct de ancorare deteriorat
excesiv g)Punct de ancorare fixat
necorespunz ător

X

X
7.2. Încuietori și dispozitive
antifurt Inspecție vizuală și
funcțională a)Dispozitiv defect care nu
previne furtul autovehiculului b)Dispozitiv de închidere sau de
blocare defect sau func ționând
necorespunz ător X

X

X
7.3. Avertizor acustic Inspec ție vizuală și
funcțională a)Nu func ționează
b)Comand ă nesigură
c)Neomologat
X
X

X
7.4. Vitezometru Inspec ție vizuală și
funcțională în timpul
probei în parcurs a)Nu este montat conform
cerințelor
b)Nu func ționează sau lipsește
c)Nu este iluminat

X

X
X
8. EMISII POLUANTE
8.1. Zgomot
8.1.1. Sistem de reducere a
zgomotului Inspecție vizuală și
auditivă
a)Nivel de zgomot excesiv
b)Orice parte a sistemului de
reducere a zgomotului nesigur ă,
lipsă, deteriorat ă, fixată incorect
sau modificat ă în mod evident
astfel încât ar putea afecta în
mod semnificativ nivelul de zgomot X
X
X
8.2. Gaze de evacuare
8.2.1. Emisii
8.2.1.1. Echipament de control
al emisiilor de gaze Inspecție vizuală Echipament de control al
emisiilor prev ăzut de produc ător
lipsă, modificat sau defect în
mod evident X

8.3. Alte aspecte referitoare la mediu
8.3.1. Scurgeri de lichide Inspec ție vizuală Orice scurgere în exces de
lichid care poate afecta mediul ambiant sau expune la riscuri pe
alți utilizatori ai drumului X X
8.3.2. Fum vizibil Inspec ție vizuală Fum în exces de orice culoare X
9. ALTE VERIFICARI
9.1. Autovehiculul în
ansamblu Inspecție vizuală sau prin
utilizarea unui echipament adecvat a)Reparații sau modific ări
necorespunz ătoare ale oric ărei
componente a autovehiculului
b)Orice defect suplimentar
constatat ce ar putea afecta siguranța circulației pe
drumurile publice X

X X

X
E – verificare ce necesit ă utilizarea unui echipament specializat
Reparație sau modificare necorespunz ătoare înseamn ă o repara ție sau modificare cu efecte
negative asupra siguran ței rutiere sau asupra medi ului (inclusiv modific ări neautorizate sau cu folosirea
unor componente neomolgate sau necertificate)

45 DMi (defect minor) – defec țiune tehnic ă ce nu are un efect semnificativ asupra siguran ței rutiere și
protecției mediului, precum și alte neconformit ăți minore (inclusiv în ceea ce prive ște identificarea
vehiculului). Nu este necesar ă reexaminarea vehiculului, dar este necesar ca defec țiunea respectiv ă să fie
eliminată în cel mai scurt timp.
DMa (defect major) – defec țiune tehnic ă ce are un efect semnificativ asupra siguran ței rutiere
(inclusiv în ceea ce prive ște ceilalți participan ți la trafic) și asupra protec ției mediului, precum și alte
neconformit ăți majore (inclusiv în ceea ce prive ște identificarea vehiculului).
DP (defect periculos) – defec țiune tehnic ă care constituie un risc imediat privind siguran ța
circulației rutiere.
În cazul defectelor care sunt încadrate în mai multe grupe de gravitate (DMi, DMa și/sau DP)
încadrarea ține cont de desp ărțirea acestora pe grupe realizat ă prin semnul „ / ”. În cazul defectelor ce pot
fi încadrate în mai multe grupe de gravitate (DMi, DMa și/sau DP), pentru care nu se specific ă clar
încadrarea, inspectorul tehnic este re sponsabil de încadrarea acestora în func ție de gravitatea lor în
conformitate cu defini țiile specifice.
Prescurtări utilizate în tabel:
CI – certificat de înmatriculare CIV – cartea de identitate a vehiculului ITP – inspec ție tehnic
ă periodică
Categoriile L1e, L2e, L3e, L4e, L5e, L6e, L7e sunt definite în reglement ările RNTR 2.

46 B. Schem ă efectuare ITP mopede și motociclete

Schema prezentat ă nu este obligatorie, nu con ține toate punctele de veri ficare din planul de opera țiuni, este numai o recomandare a RAR.
Inspectorii trebuie s ă se asigure în cazul în care nu respect ă schema de mai sus c ă toate sistemele și subansamblurile ce trebuie supuse verific ării,
conform planului de opera țiuni, au fost controlate. 1. Așezat pe șa
Verificări:
– dispozitive de comand ă,
– comutatoare,
– avertizor sonor,
– furcă și ghidon.
Deplasare în fa ță 2. Din față
Verificări:
– dispozitive de iluminare fa ță,
– verificare și reglare lumini de drum și
de întâlnire,
– cilindru de frân ă principal (dac ă este
poziționat în fa ță),
– aliniamentul ro ților.

3. Se amplaseaz ă vehiculul pe dispozitivul
de verificare. Se suspend ă roata față
Verificări:
– mecanism de direc ție,
– furca față,
– suspensie fa ță
– rulmenții furcii,
– janta față,
– rulmenții roții,
– stare anvelop ă,
– componentele sistemului de frânare
față.
Se coboar ă roata față.
Deplasare în lateral dreapta.
4. Pe partea lateral dreapta
Verificări:
– cadru,
– reazem picioare,
– sistem de evacuare,
– șa.
Deplasare în lateral stânga 5. Pe partea lateral stânga
Verificări:
– cadru,
– reazem picioare,
– sistem de evacuare
Deplasare în spate
6. Se suspend ă roata spate
Verificări:
– furca spate,
– suspensie spate,
– rulmenții furcii,
– janta spate,
– rulmenții roții,
– stare anvelop ă,
– componentele sistemului de frânare
spate,
Se coboar ă roata pe sol. 7. În spate
Verificări:
– lampa pozi ție spate,
– lampa de frânare,
– catadioptrii,
– lămpi de semnalizare,
– eficacitate sistem frânare.

47 C. Aliniamentul ro ților la mopede și motociclete cu 2 ro ți

Orice nealiniere vizibil ă, suficient ă pentru a afecta manevrabilitatea sau conducerea
autovehiculului impune respingerea acestuia.

D. Verificare anvelope

48 ANEXA nr. 2 la Reglement ări

Prevederi privind efectuarea ITP – clasele a II-a și a III-a
autovehicule, tractoare, precum și remorcile acestora

A. Plan de opera țiuni

Nr. crt. Denumirea verific ării Metoda de control
și aparatura necesar ă Defecte constatate Cod defect
DMi DMa DP
0. IDENTIFICARE VEHICUL
0.1. Verificare stare pl ăci
cu numărul de
înmatriculare, concordan ță dintre
plăcile cu num ărul de
înmatriculare și
numărul de
înmatriculare din
documentele
vehiculului (CI și/sau
CIV) Inspecție vizuală a)Plac ă lipsă sau fixată
necorespunz ător astfel încât
s-ar putea desprinde de pe vehicul
b)Număr de înmatriculare
ilizibil sau lips ă
c)Numărul de înmatriculare de
pe placă nu este în concordan ță
cu documentele vehiculului
d)Placă deteriorat ă /
confecționată artizanal

X X

X

X
0.2. Verificare concordan ță
dintre datele de
identificare prelevate
de pe vehiculul prezentat la ITP și
datele din CIV Inspecție vizuală după
curățarea locurilor unde se
află poansonate num ărul
de identificare și seria de
motor sau unde se afl ă
plăcuțele produc ătorului
Se verific ă concordan ța
dintre vehiculul prezentat
la ITP și datele din CIV
privind: categorie, caroserie, marc ă, tip,
număr de identificare
poansonat sau ștanțat pe
plăcuța producătorului,
prindere pl ăcuță
producător, cod motor,
serie motor, culoare, tip
combustibil sau surs ă de
energie a)Lipsă număr de identificare
poansonat sau lips ă plăcuță
producător cu num ăr de
identificare de la bord b)Număr de identificare
incomplet, ilizibil par țial sau
total
c)Număr de identificare
neconform cu documentele sau
înregistrările vehiculului
d)Vehiculul prezentat la ITP nu
corespunde cu datele din CIV
privind: categoria, caroseria, marca, tipul vehiculului, codul
motorului, seria motorului sau
culoarea e)Număr de identificare sau
serie motor modificate sau
poansonate neconform
f)Suportul pe care se afl ă
poansonat num ărul de
identificare este fixat artizanal
pe vehicul (ex. înconjurat de
un cordon de sudur ă)
g)Vehiculul are aplicat un
colant de alt ă culoare decât cea
din CIV pe o suprafa ță mai
mare de 50% din suprafa ța
vehiculului
h) Tipul de combustibil sau sursa de energie nu corespund
cu datele din CIV X

X

1. SISTEM DE FRÂNARE
1.1. Stare mecanic ă și funcționare
1.1.1. Ax pedal ă frână de
serviciu / ax manet ă de
frână Inspecție vizuală și
funcțională a
componentelor, în timp ce
sistemul de frânare este
acționat
Notă: Autovehiculele cu a)Efort excesiv la ac ționarea
pedalei / manetei b)Uzură avansată sau joc
excesiv
c)Lipsă siguranță la pedală X

X

49 servofrân ă trebuie
inspectate cu motorul oprit
1.1.2. Pedal ă / manetă de
frână și cursa
dispozitivului de
acționare a frânei Inspecție vizuală și
funcțională a
componentelor, în timp ce
sistemul de frânare este
acționat
Notă: Autovehiculele cu
servofrân ă trebuie
inspectate cu motorul oprit a)Cursă excesivă sau
insuficient ă a dispozitivului de
acționare
b)Dispozitivul de ac ționare nu
revine corect la pozi ția inițială
c)Îmbrăcăminte pedal ă (dacă a
fost prevăzută de produc ător)
uzată, fixată incorect sau lips ă
d)Dispozitivul de ac ționare
deformat excesiv, fisurat, rupt

X X

X

X
1.1.3. Pomp ă de vacuum sau
compresor și
rezervoare de aer Inspecție vizuală a
componentelor la presiunea normal ă de
lucru, verificarea
funcționării dispozitivului
de avertizare a supapei
multicircuit sau de
suprapresiune
Se verific ă intervalul de
timp necesar compresorului pentru
realizarea presiunii de
lucru în sistemul de frânare dup ă ce se apas ă
pedala de frân ă repetat cu
motorul oprit a)Presiune insuficient ă /
vacuum insuficient pentru asigurarea unei frân ări repetate
(cel puțin două frânări) după
declanșarea semnalului de
avertizare (sau dac ă
manometrul indic ă o valoare de
pericol)
b)Intervalul de timp pentru
refacerea presiunii în instala ție
mai mare de 7s
c)Supapa de protec ție
multicircuit sau supapa de suprapresiune nu func ționează
d)Pierdere de aer care provoac ă
o scădere important ă de
presiune sau pierdere de aer
perceptibil ă auditiv
e)Deteriorare exterioar ă care
poate afecta func ționarea
sistemului de frânare
f)Pompa de vacuum deteriorat ă
sau nefunc țional
ă

X

X X

X

1.1.4. Manometru sau
indicator pentru
presiune sc ăzută Verificare func țională Func ționarea incorect ă /
nefuncționarea indicatorului sau
a manometrului X X
1.1.5. Supap ă de comand ă a
frânei cu ac ționare
manuală Inspecție vizuală,
funcțională și auditivă a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acționat a)Uzată excesiv, fisurat ă sau
deteriorat ă
b)Dispozitiv de ac ționare a
supapei nesigur sau supap ă
fixată necorespunz ător
c)Pierderi de aer în sistem, conexiuni nesigure
d)Funcționare
necorespunz ătoare X

X

X
1.1.6. Element de ac ționare
frână de mână, levier
de comand ă frână de
mână, mecanism cu
clichet frân ă de mână,
frână de mână cu
acționare electric ă Inspecție vizuală și
funcțională a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este acționat a)Sistemul de blocare al
mecanismului cu clichet
funcționează necorespunz ător
b)Uzură excesivă a axului
levierului sau a mecanismului
cu clichet al levierului
c)Cursă prea mare a levierului
(reglaj incorect)
d)Element de ac ționare lips ă,
deteriorat sau nefunc țional
e)Funcționare incorect ă,
indicatorul de avertizare indic ă
o funcționare defectuoas ă
f)Elemente deteriorate sau
reglate necorespunz ător X

X

50 g)Sistem inoperant (curs ă prea
mică, prea mare sau orice
element deteriorat sau reglat necorespunz ător) X
1.1.7. Supape de frânare
(supape de comand ă,
supape de desc ărcare,
regulatoare de presiune
etc.) Inspecție vizuală,
funcțională și auditivă a
componentelor în timp ce sistemul de frânare este
acționat a)Supapă deteriorat ă / neetanșă
(pierderi de aer în exces)
b)Pierderi de ulei la compresor reduse / importante
c)Supapă fixată sau montat ă
necorespunz ător
d)Pierderi de lichid de frân ă
reduse / importante

X
X

X

X X

X
1.1.8. Elemente de cuplare
ale frânelor (semi)remorcii
(electrice și
pneumatice) Deconectarea și
reconectarea tuturor elementelor de cuplare ale
sistemelor de frânare
dintre autovehiculul tractor si (semi)remorc ă
Inspecție vizuală,
funcțională și auditivă a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este acționat a)Robineți de închidere sau
ventile cu etan șare automat ă
defecte
b)Fixare necorespunz ătoare /
montaj necorespunz ător
c)Pierderi excesive de aer
d)Funcționare
necorespunz ătoare

X X

X

X
X

1.1.9. Rezervoare de aer
comprimat Inspecție vizuală si
auditivă a)Deteriorate, corodate /
neetanșe
b)Robinet de purjare a apei defect
c)Fixare sau montare
necorespunz ătoare X

X X

X

X
1.1.10. Dispozitiv servofrân ă,
pompă centrală de
frână (pentru sistemul
de frânare hidraulic) Inspecție vizuală și
funcțională a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este acționat a)Dispozitiv servofrân ă
deteriorat sau ineficient
b)Pompă centrală neetanșă /
defectă (pierde presiunea la
apăsarea constant ă a pedalei sau
la acționarea manetei)
c)Fixare necorespunz ătoare a
pompei centrale de frân ă
d)Cantitate insuficient ă a
lichidului de frân ă
e)Lipsă capac rezervor lichid de
frână
f)Martor nivel lichid de frân ă
aprins sau defect
g)Funcționare defectuoas ă a
dispozitivului de avertizare în
caz de nivel insuficient al
lichidului de frân ă (dacă a fost
prevăzut de produc ător)

X

X X

X

X
1.1.11. Conducte de frân ă
rigide Inspecție vizuală a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este acționat a)Risc iminent de fisurare sau
rupere
b)Conduct ă sau conexiune
neetanșă (pierderi reduse /
importante)
c)Deterior ări sau coroziuni
excesive (conform pct. C)
d)Conduct ă poziționată
necorespunz ător
e)Conduct ă fisurată sau ruptă

X

X X

X

X
1.1.12. Racorduri flexibile de
frână Inspecție vizuală a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acționat a)Risc iminent de fisurare sau
rupere
b)Racord deteriorat, cu puncte
de frecare, r ăsucit sau prea scurt

X X

X
X

51 c)Racord sau conexiune
neetanșă (pierderi reduse /
importante) d)Umflare excesiv ă la presiune
e)Racord cu porozit ăți
f)Racord fisurat sau rupt X

X
X X

X

X
1.1.13. Garnituri de fric țiune
(plăcuțe, saboți) Inspecție vizuală acolo
unde exist ă zonă de
vizitare a)Uzură excesivă (la o roat ă / la
mai multe ro ți)
b)Garnituri contaminate cu ulei
sau unsoare (la o roat ă / la mai
multe roți)
c)Lipsă X

X X

X

X
1.1.14. Tamburi și discuri de
frână Inspecție vizuală, inclusiv
în zona de ventila ție a)Uzură excesivă, șanțuri,
fisuri, spărturi, fixare
necorespunz ătoare sau alte
defecte care compromit
siguranța (la o roat ă / la mai
multe roți)
b)Tamburi sau discuri ancrasate
cu ulei sau unsoare (la o roat ă /
la mai multe ro ți).
c)Tambur sau disc lips ă
d)Platou fixat necorespunz ător,
joc platou
e)Joc disc de frân ă
f)Disc frân ă deformat sau
tambur ovalizat (la o roat ă / la
mai multe ro ți) X

X

X X

X

X X
1.1.15. Cabluri de frân ă,
leviere și conexiuni,
tije de acționare Inspecție vizuală și
funcțională a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este acționat a)Cabluri deteriorate / înnodate
b)Componente corodate sau
uzate excesiv
c)Cabluri, leviere, tije sau conexiuni fixate
necorespunz ător
d)Ghidaje de cabluri necorespunz ătoare
e)Orice element care poate
împiedica mi șcarea liber ă a
elementelor sistemului de
frânare
f)Cursă necorespunz ătoare a
timoneriei datorit ă reglajului
incorect sau uzurii excesive g)Lipsă cabluri sau elemente
ale timoneriei
h)Conexiune necorespunz ătoare
a cablurilor sau a tijelor
i)Cabluri ce nu asigur ă
funcționalitatea sau tije de
acționare defecte X
X

X

X X
X

X
1.1.16. Elemente de ac ționare
sistem frânare (inclusiv
etriere, cilindri de frână cu arc, cilindri de
frână hidraulici) Inspecție vizuală a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este acționat a)Cu deterior ări / cu fisuri
b)Neetanșeități (pierderi reduse
/ importante) c)Fixare necorespunz ătoare /
montare incorect ă
d)Coroziuni excesive e)Cursă insuficient ă sau prea
mare a pistonului sau a
mecanismului cu membran ă
f)Burduf de protec ție împotriva
prafului rupt / lips ă

X X
X

X

X X

X X
X

X

X X
1.1.17. Regulator automat al Inspec ție vizuală și a)Timonerie defect ă X

52 frânarii în func ție de
încărcare funcțională în timp ce
sistemul de frânare este
acționat b)Timonerie reglat ă
necorespunz ător
c)Mecanism blocat (gripat) sau ineficient
d)Regulator lips ă sau modificat
e)Lipsa pl ăcuței cu datele
tehnice principale (la vehicule
clasa a III-a)
f)Date ilizibile pe pl ăcuță

X

X X

X

X
1.1.18. Dispozitiv de reglare a
jocului Inspecție vizuală a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acționat a)Dispozitiv deteriorat, gripat,
cu mișcare anormal ă, uzat
excesiv sau reglat
necorespunz ător
b)Dispozitiv de reglare a
jocului defect
c) Dispozitiv de reglare a jocului montat incorect X

X

X
1.1.19. Frân ă de încetinire
(dacă a fost prev ăzută
de produc ător sau dac ă
este obligatorie) Inspecție vizuală și prin
probe în parcurs a)Montare incorect ă, conexiuni
necorespunz ătoare sau
deteriorate
b)Funcționare
necorespunz ătoare sau lips ă X

X
1.1.20. Ac ționare automat ă a
frânei (semi)remorcii Deconectarea cuplei de
frânare dintre autovehicul
și (semi)remorc ă Frâna (semi)remorcii nu
acționează automat la
deconectarea dispozitivului de
cuplare X
1.1.21. Ansamblu sistem de
frânare Inspecție vizuală și
auditivă a)Alte componente (pomp ă
antigel, usc ătorul de aer etc.)
corodate excesiv / deteriorate
astfel încât afecteaz ă
funcționalitatea sistemului de
frânare
b)Pierderi excesive antigel / aer c)Orice alt ă component ă fixată
sau montat ă necorespunz ător
d)Reparații / modific ări
necorespunz ătoare
(1)

X
X

X X

X
1.1.22. Supape de testare
(dacă au fost prev ăzute
de produc ător) Inspecție vizuală a)Lips ă
b)Deteriorate, neutilizabile /
neetanșe
X X
X
1.2. Performan ță și eficacitate frân ă de serviciu
1.2.1. Performan ță (+E) Inspec ție pe standul de
frânare cu role sau prin
probe în parcurs Se acționează frâna
gradual pân ă la obținerea
efortului maxim Pentru autovehiculele
destinate înv ățării
conducerii și pentru cele
adaptate conducerii de
către o persoan ă cu
handicap se va efectua o probă suplimentar ă de
frânare cu ac ționarea
dispozitivului suplimentar A se vedea anexa nr. 11 la
reglement ări a)Forță de frânare
necorespunz ătoare pe una / mai
multe roți
b)Dezechilibrul for țelor de
frânare de la ro țile aceleia și
punți este mai mare de 30%
În cazul frânarii în parcurs,
vehiculul deviaz ă excesiv de la
traiectoria rectilinie c)Forța de frânare nu variaz ă
gradual (blocarea brusc ă a
frânei) d)Frânare anormal ă a oricăreia
dintre roți (de ex. întârziere
excesivă la frânare)
e)Variație excesiv ă a forței de
frânare în timpul frân ării
f)Zgomot la roat ă în timpul
frânării

X X

X

X
1.2.2. Eficacitate (+E) Încercare pe standul de
frânare cu role (cu Coeficient de frânare mai mic
decât urm ătoarele valori: X

53 utilizarea, dup ă caz, a
dispozitivului de m ăsurare
a forței la pedal ă, a
dispozitivului de m ăsurare
a presiunii în instala ția de
frânare, a dispozitivului de ancorare) sau prin probe în
parcurs folosind un
decelerometru cu compensare și înregistrare
și, după caz, dispozitiv de
măsurare a efortului la
pedală
Pentru autovehicule
destinate înv ățării
conducerii și pentru cele
adaptate conducerii de
către o persoan ă cu
handicap se va efectua o
probă suplimentar ă de
frânare cu ac ționarea
dispozitivului suplimentar
A se vedea anexa nr. 11 la reglement ări Vehiculele înmatriculate pentru
prima dat ă după 28.07.2010:
– Categoria N
1: 50 %
– Categoria M 1: 58 %
– Categoria M 2 și M 3:
50 %
– Categoria N 2 și N 3: 50 %
– Categoria O 2, O 3 și O 4:
– în cazul semiremorcilor: 45 %
– în cazul remorcilor cu pro țap:
50 %
Vehiculele înmatriculate pentru prima dat ă înainte de
28.07.2010:
Categoria N
1: 45 %
Categoria M 1, M 2 și M 3:
50 % ( 2 )
Categoria N 2 și N 3: 43 % ( 3 )
Categoria O 2, O 3 și O 4: 40 % ( 4 )
Valorile minime admisibile ale
decelerației maxime în cazul
probei în parcurs sunt precizate
în anexa nr. 11 la reglement ări
1.3. Performan ță și eficacitate frân ă de securitate (dac ă este acționată printr-un sistem separat)
1.3.1. Performan ță (+E) Inspec ție pe standul de
frânare cu role sau prin
probe în parcurs Se acționează frâna
gradual pân ă la obținerea
efortului maxim A se vedea anexa nr. 11 la
reglement ări a)Forță de frânare
necorespunz ătoare pe una / mai
multe roți
b)Dezechilibrul for țelor de
frânare de la ro țile aceleia și
punți este mai mare de 30%
În cazul frânarii în parcurs,
autovehiculul deviaz ă excesiv
de la traiectoria rectilinie c)Forța de frânare nu variaz ă
gradual (blocarea brusc ă a
frânei) d)Întârziere excesiv ă în
frânarea oric ărei roți
e)Variație excesiv ă a forței de
frânare în timpul frân ării
f)Zgomot la roat ă în timpul
frânării

X X

X

X
1.3.2. Eficacitate (+E) Încercare pe standul de
frânare sau prin probe în
parcurs folosind un decelerometru cu
compensare și înregistrare
A se vedea anexa nr. 11 la reglement ări Eficacitatea mai mic ă de 50 %
5)
din eficacitatea frânei de
serviciu definit ă la punctul
1.2.2. în raport cu masa total ă
maximă autorizată ori, în cazul
semiremorcilor, cu suma maselor autorizate pe axe X
1.4 . Performan ță și eficacitate frân ă de staționare (când nu este frân ă de securitate)
1.4.1. Performan ță (+E) Inspec ție pe standul de
frânare sau prin probe în
parcurs Se acționează frâna
gradual pân ă la obținerea
efortului maxim A se vedea anexa nr. 11 la
reglement ări a)Frâna nu ac ționează pe una /
mai multe ro ți
În cazul frân ării în parcurs,
vehiculul deviaz ă excesiv de la
traiectoria rectilinie
b)Întârziere excesiv ă în
frânarea oric ărei roți
c)Zgomot la roat ă în timpul
frânării

X X

X X
1.4.2. Eficacitate (+E) Inspec ție pe standul de
frânare sau prin probe în Coeficient de frânare mai mic
de 16% sau 1,6 m/s2, după caz, X

54 parcurs folosind un
decelerometru cu
compensare și înregistrare
sau cu vehiculul pe o
pantă cu unghi de
înclinare cunoscut Se acționează frâna
gradual pân ă la obținerea
efortului maxim A se vedea anexa nr. 11 la
reglement ări pentru toate categoriile de
vehiculele

1.5. Performan ță frână de
încetinire Probe func ționale în
parcurs a)Forța de frânare nu variaz ă
gradual (nu se aplic ă la frâna de
încetinire pe evacuare)
b)Sistem inoperant X

X
1.6. Sistem antiblocare
(ABS) Inspecție vizuală a)Dispozitivul de avertizare nu
funcționează corespunz ător
b)Dispozitivul de avertizare
indică funcționarea
necorespunz ătoare a sistemului
c)Senzorii de tura ție a roții lipsă
sau deteriora ți
d)Instalație electric ă deteriorat ă
e)Alte componente lips ă sau
deteriorate X

X

X
X
1.7. Sistem electronic de
frânare (EBS) Inspecție vizuală a
dispozitivului de
avertizare a)Funcționare
necorespunz ătoare a
dispozitivului de avertizare
b)Dispozitivul de avertizare indică funcționarea
necorespunz ătoare a sistemului X

X
2. SISTEM DE DIREC ȚIE
2.1. Stare mecanic ă
2.1.1. Stare, fixare,
funcționare sistem de
direcție (+E) Inspecție vizuală cu
vehiculul pe canal, cric de canal sau elevator cu ro țile
suspendate
Volanul este rotit stânga-dreapta sau ro țile punții
directoare sunt deplasate
stânga-dreapta pe întreaga
cursă a)Sistem de direc ție greu
manevrabil b)Axul sectorului de angrenare
răsucit sau caneluri uzate
c)Uzură excesivă a axului
sectorului de angrenare
d)Deplasare excesiv ă a axului
sectorului de angrenare
e)Neetanșeități ale casetei
(scurgeri reduse / importante)

X X

X

X
2.1.2. Stare, fixare caset ă de
direcție (+E) Inspecție vizuală a fixării
casetei de direc ție
Cu vehiculul aflat pe
canal, se rote ște volanul
stânga-dreapta
Se poate folosi un detector
de jocuri corespunz ător
În cazul în care se
utilizează un elevator, se
deplaseaz ă manual ro țile
stânga-dreapta a)Fixare necorespunz ătoare a
casetei
b)Găuri de fixare ovalizate
c)Șuruburi de fixare rupte /
lipsă
d)Casetă de direcție fisurată /
spartă
X

X
X

X X

X
X

X
2.1.3. Jocuri în sistemul de
direcție (+E) Inspecție vizuală a
componentelor timoneriei
direcției în ceea ce
privește uzura, fisurile și
siguranța în timp ce
volanul este rotit stânga-dreapta cu autovehiculul
pe canal utilizând un a)Mișcare relativ ă între
componentele sistemului ce ar
trebui să fie fixe
b)Joc excesiv în articula țiile
sistemului de direc ție
c)Deform ări / fisuri ale oric ărui
element
d)Lipsă dispozitive de blocare

X

X X

X

55 detector de jocuri
corespunz ător sau pe
elevator deplasând manual roțile punții directoare
stânga-dreapta la bracarea ro ților
e)Alinierea defectuoas ă a
componentelor (ex. bar ă de
comandă a direcției, bară de
conexiune etc.)
f)Reparații / modific ări
necorespunz ătoare
g)Burduf de protec ție la praf
deteriorat / lips ă

X
X

X

2.1.4. Func ționare elemente
mecanice de leg ătură
la sistemul de direc ție
(+E) Inspecție vizuală a
mișcării elementelor
timoneriei în timp ce
volanul este rotit, cu ro țile
pe sol și motorul în
funcțiune
Cu vehiculul pe un canal sau elevator se rote ște
volanul stânga – dreapta
până la cursa maxim ă a)Cursă incomplet ă a sistemului
de direcție la acționarea
acestuia (lovirea de o parte fix ă
a șasiului)
b)Limitatoare mecanice de
cursă nefuncționale sau lips ă
(dacă au fost prev ăzute de
producător)
c)Atingerea componentelor

X

X
2.1.5. Stare, fixare,
funcționare și
etanșeitate
servodirec ție Verificarea servodirec ției
și a nivelului de ulei
hidraulic din rezervor (dacă este vizibil)
Cu roțile pe sol și cu
motorul func ționând se
verifică dacă servodirec ția
funcționează corect a)Neetanșeități (scurgeri reduse
/ importante)
b)Nivel redus de lichid c)Mecanismul nu func ționează
d)Mecanism fixat
necorespunz ător / fisurat
e)Conducte care freac ă /
poziționate necorespunz ător
f)Reparații / modific ări
necorespunz ătoare
g)Conducte, furtunuri
deteriorate / uzate sau corodate excesiv
h)Zgomot anormal la pomp ă în
timpul func ționării

X X

X X
X

X

X X

X
X

X

X
2.2. Volan și coloană volan
2.2.1. Stare, fixare volan Cu ro țile pe sol, se
oscilează volanul dintr-o
parte în alta într-un plan
perpendicular pe coloana de direcție și se aplică de
jos în sus și de sus în jos o
forță slabă
Se inspecteaz ă vizual
jocurile a)Deplasare relativ ă între volan
și coloana de direc ție care
indică un joc excesiv
b)Lipsa dispozitivului de reținere (siguran ței) pe butucul
volanului
c)Butucul, coroana sau spi țele
volanului fisurate sau fixate
necorespunz ător X

X

X
2.2.2. Stare, fixare coloan ă
volan, cuplaj Se împinge și se trage de
volan în linie cu coloana,
se împinge de volan în
diferite direc ții
perpendiculare pe coloana
de direcție
Se verific ă vizual jocul și
starea cuplajelor elastice
sau a altor articula ții a)Joc excesiv axial al centrului
volanului în raport cu coloana
b)Joc excesiv radial al centrului
volanului în raport cu coloana c)Joc anormal în cuplajul
elastic sau cardanic (cuplaj
deteriorat) d)Fixare defectuoas ă a coloanei
e)Reparație sau modificare
necorespunz ătoare X

X

X
X
2.3. Joc la volan Cu motorul în func țiune în
cazul vehiculelor cu
servodirec ție și cu roțile în
poziție dreaptă, se rotește
ușor volanul stânga –
dreapta, pe cât posibil f ără
a mișca roțile
Se verific ă vizual mi șcarea Joc excesiv al direc ției (de
exemplu un punct de pe
coroana volanului poate fi rotit
pe un arc de cerc pe o distan ță
mai mare de o cincime din
diametrul volanului f ără ca
roțile directoare s ă se miște) X X

56 liberă
2.4. Aliniament ro ți Verificarea aliniamentului
roților
Control vizual Roți nealiniate în mod evident X
2.5. Stare, fixare punte
directoare remorci
(+E) Inspecție vizuală sau
utilizând un detector de
jocuri corespunz ător
Se decupleaz ă remorca și
apoi proțapul este rotit
stânga-dreapta sau ro țile
punții directoare sunt
deplasate stânga-dreapta
până la cursa maxim ă a)Componente deteriorate /
fisurate
b)Mișcare neuniform ă / joc
excesiv c)Fixare defectuoas ă X

X

X X

X

2.6. Servodirec ție
electronic ă (EPS) Inspecție vizuală și
verificarea concordan ței
dintre pozi ția volanului și
poziția roților în momentul
pornirii sau opririi motorului a)Ledul indicator de defec țiuni
al servodirec ției electronice
indică o funcționare
necorespunz ătoare a sistemului
b)Neconcordan ță între pozi ția
volanului și poziția roților
c)Nefuncționare a servodirec ției X

X

X
3. VIZIBILITATE
3.1. Câmp de vizibilitate Inspec ție vizuală de la
postul de conducere a)Obstruc ționarea câmpului de
vizibilitate al conduc ătorului
care îi afecteaz ă vederea în fa ță
sau lateral b)Nu se asigur ă vizibilitatea
corespunz ătoare spre înapoi
c)Nu se asigur ă vizibilitatea
corespunz ătoare X X

X

X
3.2. Stare parbriz și
celelalte geamuri Inspecție vizuală (conform
lit. D) a)Geam fisurat sau decolorat
b)Geam cu transparen ță
neconform ă cu cerințele
specifice
c)Parbriz sau geam în stare
necorespunz ătoare (sablat,
zgâriat / cu opacit ăți importante
sau din material neconform)
d)Parbriz fisurat într-o zon ă în
care se accept ă / fisurat, spart
sau cu transparen ță neconform ă
cu cerințele specifice X
X

X

X X
X

X

X
3.3. Oglinzi sau dispozitive
retrovizoare, inclusiv
cea suplimentar ă de la
autovehiculele
ȘCOALĂ (+E) Inspecție vizuală și
funcțională de la postul de
conducere Se va verifica vizibilitatea
jaloanelor în poligonul de
probe conform anexei nr. 3 la reglement ări pentru
oglinzile din clasele IV și
V a)Oglindă sau dispozitiv lips ă
ori care nu asigur ă vizibilitatea
corespunz ătoare
b)Oglindă sau dispozitiv
deteriorate sau fixate
necorespunz ător / dispozitiv
nefuncțional

X X

X
3.4. Ștergătoare de parbriz Inspec ție vizuală și
funcțională a)Ștergător care nu
funcționează corespunz ător sau
lipsă
b)Lamela ștergătorului
deteriorat ă / lipsă

X X

X
3.5. Sp ălătoare de parbriz Inspec ție vizuală și
funcțională Spălător care nu func ționează
corespunz ător / lipsă X X
3.6. Sistem de dezaburire Inspec ție vizuală și
funcțională Sistem care nu func ționează
corespunz ător sau deteriorat X
4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE ȘI ECHIPAMENTE ELECTRICE
4.1. Faruri

57 4.1.1. Stare și funcționare Inspec ție vizuală și
funcțională a)Funcționare defectuoas ă /
lipsa farului sau a sursei de
lumină
b)Funcționare defectuoas ă /
lipsa sistemului de proiec ție
(dispozitiv reflectorizant și
lentile)
c)Far fixat necorespunz ător
d)Nefunc ționare faruri cu
lumină diurnă
e)Far neomologat (f ără marcă
de omologare) f)Far cu oglinda deteriorat ă
g)Dispersor fisurat / spart, de
culoare necorespunz ătoare
h)Fixare necorespunz ătoare
care poate conduce la c ăderea
pe carosabil i)Montare necorespunz ătoare
j)Sursă de lumin ă defectă X

X

X
X

X

X
X
4.1.2. Orientare (+E) Inspec ție vizuală și
funcțională
Se determin ă centrul de
focalizare orizontal al fiecărui far cu lumin ă de
întâlnire cu ajutorul
aparatului de control al farurilor
Inspectorul va regla farul
dacă dispozitivul de
reglare este func țional a)Far reglat necorespunz ător
(centrul de focalizare al unui far
nu se încadreaz ă în limitele
stabilite) b)Sursa de lumin ă montată
necorespunz ător X

X
4.1.3. Comutare lumini Inspec ție vizuală și
funcțională a)Comutator care nu
funcționează în conformitate cu
cerințele (un num ăr de faruri
iluminate concomitent)
b)Dispozitiv de comand ă defect
c)Numărul de faruri aprinse
simultan nu este în conformitate
cu tipul omologat X

X
X
4.1.4. Respectare cerin țe Inspec ție vizuală și
funcțională a)Far, culoare emis ă, poziție
sau intensitate neconform ă cu
cerințele
b)Dispersor sau surs ă de lumin ă
obstrucționate, reducând
intensitatea luminii sau
modificând culoarea luminii emise
c)Sursă de lumin ă și far
incompatibile d)Faruri destinate conducerii pe
partea stâng ă X

X

X
4.1.5. Dispozitive de reglare
pe vertical ă a farurilor
(dacă au fost prev ăzute
de produc ător) Inspecție vizuală și
funcțională, dacă este
posibil a)Dispozitivul nu func ționează
b)Dispozitivul manual nu poate fi acționat de pe scaunul
conducătorului auto X
X
4.1.6. Dispozitiv de sp ălare a
farurilor ( ștergătorul
sau spălătorul de far)
(dacă a fost prev ăzut
de produc ător) Inspecție vizuală și
funcțională
Ștergătorul și/sau spălătorul nu
funcționează X
4.2. Lămpi de pozi ție față, spate și laterale, l ămpi de gabarit
4.2.1. Stare și funcționare Inspec ție vizuală și a)Surs ă de lumin ă defectă* X

58 funcțională
Se verific ă și pentru caseta
ȘCOALĂ (dacă e cazul) b)Dispersor fisurat / spart, de
culoare necorespunz ătoare
c)Fixare necorespunz ătoare
care poate conduce la c ăderea
pe carosabil
d)Lipsă lampă sau dispersor X

X

X
4.2.2. Comutare Inspec ție vizuală și
funcțională
Se verific ă și funcționarea
casetei ȘCOALĂ (dacă e
cazul) a)Funcționare
necorespunz ătoare a
dispozitivului de comand ă
b)Dispozitiv defect c)Nefuncționare caset ă
ȘCOALĂ X

X X
4.2.3. Respectare cerin țe Inspec ție vizuală și
funcțională a)Lampă, culoare emis ă, poziție
sau intensitate neconform ă cu
cerințele
b)Acoperiri ale dispersorului
sau ale sursei de lumin ă care
reduc intensitatea luminii sau
schimbă culoarea luminii emise
c)Lampă neomologat ă (fără
marcă de omologare)
d)Montare necorespunz ătoare
e)Casetă ȘCOALĂ
necertificat ă, montată
necorespunz ător sau lips ă X

X

X X
*) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consider ă defect dac ă funcționează minim 50% din
acestea, constituite într-un grup compact
4.3. Lămpi de frânare
4.3.1. Stare și funcționare Inspec ție vizuală și
funcțională a)Sursă de lumin ă defectă*
b)Dispersor fisurat / spart, de
culoare necorespunz ătoare
c)Fixare necorespunz ătoare
care poate conduce la c ăderea
pe carosabil d)Lipsă lampă sau dispersor
X
X
X

X

X
4.3.2. Comutare Inspec ție vizuală și
funcțională a)Funcționare
necorespunz ătoare a
dispozitivului de comand ă
b)Dispozitiv de comand ă defect X

X
4.3.3. Respectare cerin țe Inspec ție vizuală și
funcțională a)Lampă, culoare emis ă, poziție
sau intensitate neconform ă cu
cerințele
b)Acoperiri ale dispersorului
sau ale sursei de lumin ă care
reduc intensitatea luminii sau
schimbă culoarea luminii emise
c)Lampă neomologat ă (fără
marcă de omologare)
d)Montare necorespunz ătoare

X

X
*) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consider ă defect dac ă funcționează minim 50% din
acestea, constituite într-un grup compact
4.4. Lămpi indicatoare de direc ție și de avarie
4.4.1. Stare și funcționare Inspec ție vizuală și
funcțională a)Sursă de lumin ă defectă*
b)Dispersor fisurat / spart, de
culoare necorespunz ătoare
c)Fixare necorespunz ătoare
care poate conduce la c ăderea
pe carosabil
d)Lipsă lampă sau dispersor
X

X
X

X

X
4.4.2. Comutare Inspec ție vizuală și
funcțională a)Funcționare
necorespunz ătoare a
dispozitivului de comand ă X

59 b)Dispozitiv de comand ă defect X
4.4.3. Respectare cerin țe Inspec ție vizuală și
funcțională a)Lampă, culoare emis ă, poziție
sau intensitate neconform ă cu
cerințele
b)Acoperiri ale dispersorului
sau ale sursei de lumin ă care
reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise
c)Lampă neomologat ă (fără
marcă de omologare)
d)Montare necorespunz ătoare

X

X
4.4.4. Frecven ță semnal
luminos Inspecție vizuală și
funcțională Frecvența semnalului luminos
necorespunz ătoare X
*) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consider ă defect dac ă funcționează minim 50% din
acestea, constituite într-un grup compact
4.5. Faruri și lămpi de cea ță
4.5.1. Stare și funcționare Inspec ție vizuală și
funcțională a)Sursă de lumin ă defectă*
b)Dispersor fisurat / spart, de
culoare necorespunz ătoare
c)Fixare necorespunz ătoare
care poate conduce la c ăderea
pe carosabil d)Lipsă lampă sau dispersor
X

X
X

X

X
4.5.2. Orientare (X) (+E) Inspec ție funcțională și cu
ajutorul unui dispozitiv de
focalizare a luminii Deviere a farului de cea ță de la
orientarea orizontal ă în
momentul în care modelul de lumină are o linie întrerupt ă X
4.5.3. Comutare Inspec ție vizuală și
funcțională a)Funcționare
necorespunz ătoare a
dispozitivului de comand ă
b)Dispozitiv de comand ă defect X

X
4.5.4. Respectare cerin țe Inspec ție vizuală și
funcțională a)Far sau lamp ă, culoare emis ă,
poziție sau intensitate
neconform ă cu cerințele
b)Acoperiri ale dispersorului
sau ale sursei de lumin ă care
reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise
c)Lampă neomologat ă (fără
marcă de omologare)
d)Montare necorespunz ătoare

X

X
*) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consider ă defect dac ă funcționează minim 50% din
acestea, constituite într-un grup compact (X) Elemente legate de starea vehiculului și utilizarea acestuia pe drumurile publi ce, dar care nu sunt considerate esen țiale
pentru o inspec ție tehnică periodică
4.6. Lămpi de mers înapoi
4.6.1. Stare și funcționare Inspec ție vizuală și
funcțională a)Sursă de lumin ă defectă*
b)Dispersor fisurat / spart, de culoare necorespunz ătoare
c)Fixare necorespunz ătoare
care poate conduce la c ăderea
pe carosabil
d)Lipsă lampă sau dispersor
X

X
X

X

X
4.6.2. Respectare cerin țe Inspec ție vizuală și
funcțională a)Lampă, culoare emis ă, poziție
sau intensitate neconform ă cu
cerințele
b)Acoperiri ale dispersorului
sau ale sursei de lumin ă care
reduc intensitatea luminii sau
schimbă culoarea luminii emise
c)Lampă neomologat ă (fără
marcă de omologare) X

X

60 d)Montare necorespunz ătoare X
4.6.3. Comutare Inspec ție vizuală și
funcțională a)Funcționare
necorespunz ătoare a
dispozitivului de comand ă
b)Dispozitiv de comand ă defect

X

X
*) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consider ă defect dac ă funcționează minim 50% din
acestea, constituite într-un grup compact; dac ă este asigurat ă funcționarea cel pu țin a unei surse de lumin ă (alta decât LED),
defectul este considerat minor
4.7. Dispozitiv de iluminare a pl ăcii spate cu num ărul de înmatriculare
4.7.1. Stare și funcționare Inspec ție vizuală și
funcțională a)Lampă care proiecteaz ă
lumina direct în spate
b)Sursă de lumin ă defectă
c)Lampă fixată nesigur
d)Lipsă lampă sau dispersor
e)Montare necorespunz ătoare X

X
X

X X

X
X X
4.7.2. Respectare cerin țe Inspec ție vizuală și
funcțională a)Nefuncționare a
comutatorului în conformitate cu cerințele
b)Culoarea luminii emise
neconform ă cu cerințele
c)Acoperiri ale dispersorului
sau ale sursei de lumin ă care
reduc intensitatea luminii sau
schimbă culoarea luminii emise
d)Lampă neomologat ă (fără
marcă de omologare) X

X

X
4.8. Catadioptri, pl ăci de identificare spate reflectorizant – fluorescen te, marcaje reflectorizante pentru contur (dac ă sunt
obligatorii)
4.8.1. Stare și fixare Inspec ție vizuală a)Catadioptri, pl ăci de
identificare spate reflectorizant – fluorescente, marcaje
reflectorizante de contur
deteriorate / lips ă
b)Catadioptri, pl ăci de
identificare spate reflectorizant
– fluorescente, marcaje reflectorizante de contur fixate
necorespunz ător / nesigur X

X X

X

4.8.2. Respectare cerin țe Inspec ție vizuală
A se vedea anexa nr. 15 la
reglement ări a)Dispozitiv, culoare reflectat ă
sau poziție neconform ă cu
cerințele
b)Dispozitiv neomologat X X

X
4.9. Martori lumino și
4.9.1. Stare și funcționare Inspec ție vizuală și
funcțională
În cazul troleibuzelor se
verifică și funcționarea
martorului dispozitivului
de sesizare a tensiunii
periculoase Nu funcționează corespunz ător
(nu afecteaz ă / afecteaz ă direct
siguranța circulației rutiere) X X
4.9.2. Respectare cerin țe Inspec ție vizuală și
funcțională Neconformi cu cerin țele X
4.10. Conexiuni electrice
între autovehiculul
tractor și
(semi)remorc ă Inspecție vizuală si
funcțională
Dacă există posibilitatea,
se verifică continuitatea
electrică dintre vehicule a)Conexiuni electrice fixate /
poziționate necorespunz ător
b)Izolație deteriorat ă
c)Conexiunile electrice nu
funcționează corespunz ător
d)Conexiunile electrice dintre autovehicul și (semi)remorc ă
nu sunt concepute astfel încât
să împiedice orice deconectare
accidental ă X X

X X

X

61 4.11. Cablaj electric Inspec ție vizuală cu
vehiculul pe canalul de
vizitare sau pe elevator, inclusiv în compartimentul
motor
În cazul troleibuzelor se verifică și existența și
starea cablurilor de
descărcare la pământ a)Cabluri fixate / pozi ționate /
securizate necorespunz ător
b)Instalație electric ă deteriorat ă
c)Izolație cablaj deteriorat ă X

X X X

X X
4.12. Dispozitive
reflectorizante și lămpi
facultative (X) (dac ă
au fost prev ăzute de
producător) Inspecție vizuală și
funcțională a)Lampă / catadioptru nemontat
în conformitate cu cerin țele
b)Nefunc ționarea lămpii în
conformitate cu cerin țele
c)Lampă / catadioptru fixat
nesigur
d)Lipsă lampă sau dispersor
e)Lampă neomologat ă (fără
marcă de omologare)
f)Dispersor fisurat, spart, de culoare necorespunz ătoare
g)Sursă de lumin ă defectă*
h)Culoarea luminii emise
neconform ă cu cerințele
i)Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumin ă care
reduc intensitatea luminii sau
schimbă culoarea luminii emise X

X

X X

X

4.13. Baterii(e) de
acumulatori Inspecție vizuală a)Fixat ă necorespunz ător
b)Scurgeri de electrolit (în
funcție de debit)
c)Comutator defect (dac ă este
necesar)
d)Siguran țe improvizate sau
defecte e)Ventilate necorespunz ător
(dacă e cazul) X
X X
X

X

X
*) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consider ă defect dac ă funcționează minim 50% din
acestea, constituite într-un grup compact (X) Elemente legate de starea vehiculului și utilizarea acestuia pe drumurile publi ce, dar care nu sunt considerate esen țiale
pentru o inspec ție tehnică periodică
5. PUNȚI, ROȚI, ANVELOPE ȘI SUSPENSIE
5.1. Punți (axe)
5.1.1. Stare, fixare pun ți
(+E) Inspecție vizuală cu
vehiculul aflat pe elevator
sau deasupra canalului de
vizitare Se utilizeaz ă obligatoriu
un detector de jocuri în
cazul vehiculelor cu MTMA>3,5 tone a)Punte corodat ă excesiv /
deformată sau fisurat ă (în cazul
punților rigide)
b)Jocuri în articula țiile de fixare
/ fixare nesigur ă pe vehicul
c)Reparație / modificare
necorespunz ătoare
d)Basculă corodată excesiv /
deformată sau fisurat ă (în cazul
punților independente)
e)Tirant deformat, nefixat
corespunz ător pe șasiu /
caroserie X

X

X X

X

5.1.2. Stare, fixare fuzete
(+E) Inspecție vizuală cu
vehiculul aflat pe elevator
sau deasupra canalului de
vizitare Se utilizeaz ă obligatoriu
un detector de jocuri în
cazul vehiculelor cu a)Fuzetă fisurată sau deformat ă
b)Joc excesiv al pivotului
fuzetei și/sau al buc șelor
basculelor c)Mișcare excesiv ă între fuzet ă
și axa rigid ă
d)Pivotul fuzetei sl ăbit sau cu

X

X X
X

X

62 MTMA>3,5 tone
Se aplică o forță laterală
sau vertical ă pe fiecare
roată
Jocurile se vor evalua
conform procedurii prevăzute la lit. E joc în punte
e)Piulițe, prezoane sau șuruburi
de fixare lips ă (în funcție de
număr)
f)Burduf de protec ție la praf
deteriorat / lips ă

X
X

5.1.3. Rulmen ți roți (+E) Inspec ție vizuală cu
vehiculul aflat pe elevator
sau deasupra canalului de vizitare
Se utilizeaz ă obligatoriu
un detector de jocuri în cazul vehiculelor cu
MTMA>3,5 tone
Se rotește și se oscileaz ă
roata sau se aplic ă o forță
laterală pe fiecare roat ă a)Joc excesiv la rulment
b)Rulment prea strâns, blocarea
roții la rotire
c)Zgomot la rotirea liber ă a
roții X
X

X X
X
5.2. Roți (jante) și anvelope
5.2.1. Stare, fixare butuci ro ți
(+E) Inspecție vizuală pe
ambele părți ale fiecărei
roți cu vehiculul pe canal
sau elevator a)Prezon sau piuli ță lipsă sau
slabit(ă) (în funcție de num ăr)
b)Butucul ro ții uzat excesiv,
deteriorat sau fisurat X

X

X
5.2.2. Stare, fixare ro ți (+E) Inspec ție vizuală pe
ambele părți ale fiecărei
roți cu vehiculul pe canal
sau elevator a)Jantă fisurată, sudată
necorespunz ător
b)Inele elastice de re ținere a
anvelopei fixate incorect c)Jantă deformat ă excesiv sau
montată incorect
d)Dimensiunile jantei nu sunt în conformitate cu documentele
e)Găurile de fixare a jantei
ovalizate

X

X X

X

5.2.3. Stare, fixare anvelope
(+E) Inspecție vizuală a întregii
anvelope prin deplasarea
vehiculului înainte și
înapoi pe canal sau prin rotirea roții când vehiculul
este suspendat pe elevator
sau cric de canal
Conform lit. F a)Dimensiunea anvelopei,
indicele de sarcin ă sau indicele
de viteză, marca de omologare
nu sunt conforme cu documentele
b) Anvelope de dimensiuni
diferite pe aceea și axă sau la
roți jumelate
c)Anvelope de construc ție
diferită (radial sau diagonal) pe
aceeași axă
d)Tăieturi profunde sau
deteriorări importante pe banda
de rulare sau pe flancurile
anvelopelor e) Indicatorul de uzur ă al
profilului anvelopei devine
expus / Adâncimea profilului principal (zona central ă de 3/4
din lățimea benzii de rulare)
mai mică de 1,6 mm (pentru
tractoare: 2 mm la anvelopele
cu diametrul jantei pân ă la 20"
inclusiv sau 4 mm la anvelopele cu diametrul jantei peste 20")
f)Frecarea anvelopei de p ărți
ale șasiului / caroseriei sau ale
suspensiei
g)Anvelope re șapate

X

63 neomologate
h)Funcționare defectuoas ă /
nefuncționarea evident ă a
sistemului de monitorizare a
presiunii (dac ă a fost prev ăzut
de produc ător)
i)Uzură neuniform ă pronunțată
a anvelopei pe banda de rulare
X

X

5.3. Suspensie
5.3.1. Arcuri (+E) Inspec ție vizuală cu
vehiculul pe canal sau elevator utilizând un
detector de jocuri dac ă
este necesar a)Fixare sau montare
necorespunz ătoare a arcurilor
pe șasiu sau punte
b)O component ă a arcului
deteriorat ă / fisurată
c)Lipsă arc la una din pun ți
(roți)
d)Reparație sau modificare
necorespunz ătoare
e)Arc rupt X

X

X X

X

X
5.3.1.1. Simetrie suspensie
(+E) Inspecție vizuală pe canal
sau elevator
Control comparativ al
suspensiei ro ților de pe
aceeași punte Diferență vizibilă privind
înălțimea vehiculului pe cele
două părți ale aceleia și punți X
5.3.2. Amortizoare (+E) Inspec ție vizuală cu
vehiculul pe canal sau
elevator a)Amortizoare montate
necorespunz ător pe șasiu sau
punte b)Amortizor deteriorat
prezentând semne grave de
neetanșeitate sau func ționare
necorespunz ătoare
c)Jocuri excesive în articula țiile
de fixare pe cadru sau șasiu
d)Lipsă amortizor X

X

X
5.3.2.1. Test de eficien ță a
amortizoarelor (X) Se utilizeaz ă un
echipament special și se
compară diferențele dintre
partea stâng ă și partea
dreaptă și/sau valorile
absolute prev ăzute de
producător a)Diferen țe semnificative între
stânga și dreapta
b)Neatingerea valorilor minime prevăzute X

X
5.3.3. Bar ă de torsiune,
bielete antiruliu, bare și leviere ale
suspensiei (+E) Inspecție vizuală utilizând
un detector de jocuri sau elevator a)Montare necorespunz ătoare a
unei componente pe șasiu sau
punte
b)O component ă corodată
excesiv / deteriorat ă sau fisurat ă
c)Reparație sau modificare
necorespunz ătoare
d)Rulment gripat sau joc anormal la rulment
e)Lipsă bară stabilizatoare
(dacă a fost prev ăzută de
producător)
X

X

X X

X

X
5.3.4. Articula ții suspensie
(+E) Inspecție vizuală cu
vehiculul pe elevator sau
canal utilizând un detector de jocuri sau elevator a)Joc excesiv în bol țul
articulației și/sau bucșe sau la
articulațiile suspensiei
b)Burduf de protec ție la praf
deteriorat / lips ă
c)Lipsă bolțuri fixare arc și/sau
bucșe
d)Lipsă plăcuțe reazem și/sau
bride

X

64 e)Bolțul articula ției, bucșe,
articulațiile suspensiei rupte X

5.3.5. Suspensie pneumatic ă Inspec ție vizuală și
auditivă cu vehiculul aflat
pe canal a)Sistem inoperabil (nu se poate
modifica presiunea de aer în perne)
b)Orice component ă deteriorat ă
/ defectă sau modificat ă astfel
încât ar putea afecta
funcționarea sistemului
c)Burduf pern ă neetanș / spart
d)Fixare necorespunz ătoare pe
șasiu sau punte

X

X X X

X

X
5.3.5.1. Simetrie suspensie
(+E) Inspecție vizuală pe canal
sau elevator Control comparativ al
suspensiei ro ților de pe
aceeași punte Diferență vizibilă privind
înălțimea vehiculului pe cele
două părți ale aceleia și punți X
(X) Elemente legate de starea vehiculului și utilizarea acestuia pe drumurile publi ce, dar care nu sunt considerate esen țiale
pentru o inspec ție tehnică periodică
6. ȘASIU, CABIN Ă ȘI ELEMENTE ATA ȘATE ȘASIULUI
6.1. Șasiu sau cadru și elemente ata șate
6.1.1. Stare general ă șasiu,
șasiu suplimentar,
lonjeroane fa ță și spate
la caroseria
autoportant ă (+E) Inspecție vizuală cu
vehiculul aflat pe canal sau elevator
Coroziunile se vor evalua
conform procedurii prevăzute la lit. G a)Lonjeroane sau traverse
fisurate sau deformate b)Plăci de strângere sau leg ături
nesigure
c)Coroziune excesiv ă care
afectează rigiditatea șasiului
d) Coroziuni avansate (zone
corodate, coroziuni str ăpunse) /
fisuri, rupturi, deform ări
importante ale elementelor de
rezistență pe orice parte
inclusiv pe traverse
e)Elemente de rezisten ță sudate
necorespunz ător
f)Șasiul suplimentar corodat
excesiv / fisurat sau cu
deformări importante
g)Șasiul suplimentar fixat
necorespunz ător X

X

X X

X

6.1.2. Tubulatur ă de
evacuare, amortizoare
de zgomot Inspecție vizuală și
auditivă cu vehiculul aflat
pe canal sau elevator cu
motorul în func ționare a)Sistem de evacuare fixat
necorespunz ător sau neetan ș
b)Gazele de evacuare p ătrund
în habitaclu sau în cabina conducătorului
c)Lipsă element din tubulatura
de evacuare d)Tubulatura de evacuare nu
este poziționată corespunz ător X

X

6.1.3. Rezervor de
combustibil și
conducte de alimentare
(inclusiv rezervorul de
combustibil pentru dispozitivul de
încălzire și conducte)
(+E) Inspecție vizuală cu
vehiculul aflat pe canal sau elevator și detectarea
neetanșeităților în cazul
sistemelor GPL / GNC a)Rezervor sau conducte fixate
necorespunz ător
b)Rezervor corodat excesiv,
neetanș (prezintă scurgeri),
capacul rezervorului lipse ște
sau nu este corespunz ător
c)Conducte alimentare cu
combustibil deteriorate, poziționate necorespunz ător sau
uzate datorit ă frecării de alte
componente d)Dispozitivul de oprire a
combustibilului (dac ă a fost

X

X
X

X

65 prevăzut de produc ător) nu
funcționează corespunz ător
e)Risc de incendiu datorat: scurgerilor de combustibil,
protecției necorespunz ătoare a
rezervorului sau tubulaturii de evacuare, condi țiilor din
compartimentul motor
f) Plăcuță cu data omolog ării
rezervorului GPL lips ă ori cu
data respectiv ă ilizibilă;
etichetă sau inscrip ție
poansonat ă cu data limit ă de
expirare a valabilit ății
rezervorului GNC lips ă ori cu
data respectiv ă ilizibilă / Sistem
GPL, GNC sau cu hidrogen
neomologat ori necertificat g)Lipsă rezervor corespunz ător
fiecărui combustibil men ționat
în CIV
h)Rezervor suplimentar care nu
este menționat în CIV
i)Alimentare dintr-un rezervor
improvizat, altul decât cel
destinat j)Rezervor GPL cu vechime
mai mare de 10 ani fa ță de data
omologării poansonat ă;
Rezervor GNC cu vechime mai
mare decât data limit ă de
expirare a valabilit ății de pe
etichetă sau poansonat ă

k)Carcasă multisupap ă neetanșă
/ fisurată sau fără capac
l)Tubulatur ă pentru evacuarea
scăpărilor de GPL sau GNC
neetanșă ori nefixat ă
m)Scurgeri benzin ă, GPL sau
GNC
n)Scurgeri motorin ă
o)Furtun de alimentare cu
benzină, motorină, GPL sau
GNC uzat / cr ăpat, tăiat
p)Lipsă coliere asigurare
furtune q)Țevi pentru GPL din cupru
fără înveliș de protec ție din
cauciuc sau plastic / racorduri GPL sudate sau lipite pe țevi;
racorduri GNC lipite pe țevi

X

X
X

X

X
6.1.4. Bare de protec ție,
protecție laterală și
dispozitive de protec ție
antiîmpănare spate
(dacă au fost prev ăzute
de produc ător) Inspecție vizuală a)Elemente fixate
necorespunz ător / deteriorate
care pot provoca accident ări
b)Dispozitive care nu
corespund în mod evident cerințelor X

X X
6.1.5. Suport pentru roata de
rezervă (dacă a fost
prevăzut de
producător) Inspecție vizuală a)Suportul nu este într-o stare
corespunz ătoare
b)Suport fisurat sau fixat necorespunz ător
c)Roată de rezerv ă fixată X

X

66 necorespunz ător cu pericol de
desprindere (interiorul /
exteriorul vehiculului)
6.1.6. Dispozitiv de cuplare
și dispozitiv de
remorcare (+E) Inspecție vizuală urmărind
cu atenție uzura și
funcționarea
corespunz ătoare a tuturor
dispozitivelor de siguran ță
montate și/sau prin
utilizarea calibrelor de măsurare sau a șublerului
Verificare și evaluare
conform preocedurii prevăzute la lit. H a)Element component deformat
/ defect sau fisurat
b)Uzură excesivă a cuplelor
c)Cuplaj defect d) Orice dispozitiv de siguran ță
lipsă, deteriorat sau care nu
funcționează corespunz ător
e)Nefuncționarea indicatoarelor
f)Obstruc ționarea pl ăcii cu
numărul de înmatriculare sau a
oricărei lămpi (atunci când nu
sunt utilizate)
g)Reparație sau modificare
necorespunz ătoare
h)Dispozitiv de cuplare
remorcă neomologat
i)Proțap cu coroziuni avansate /
montat sau fixat
necorespunz ător, fisurat, cu
deformări importante, reparat
necorespunz ător
j)Coroziuni excesive ale
elementelor de rezisten
ță pe
care sunt fixate dispozitivele de remorcare

X X

X
X X

X
X

X

X X

X
X

X

X
6.1.7. Transmisie (+E) Inspec ție vizuală cu
vehiculul aflat pe canalul
de vizitare sau elevator Se verific ă atent zona
ambreiajului, cutiei de
viteze, diferen țialului,
reductorului și a frânei de
încetinire (dac ă nu
acționează pe evacuare)
Se verific ă inclusiv dubla
comandă pentru ambreiaj
în cazul autovehiculelor
ȘCOALĂ a)Șurub de siguran ță fixat
necorespunz ător / lipsă
b)Palierele arborilor de transmisie uzate excesiv
c)Cardan uzat excesiv
d)Cuplaje flexibile deteriorate e)Arbore deteriorat sau îndoit
f)Suportul palierului fisurat sau
fixat necorespunz ător
g)Protecție deteriorat ă / lipsă la
arborii planetari
h)Modificare neautorizat ă a
transmisiei
i)Scurgeri lichid, ulei de transmisie sau pierderi de aer la
sistemele comandate pneumatic
(în funcție de debit redus /
important)
j)Pedală ambreiaj cu ac ționare
greoaie / fixat ă
necorespunz ător, lipsă siguranță
de asigurare pedal ă pe ax
(inclusiv dubla comand ă)
k)Protecție pedală ambreiaj
uzată sau lipsă (inclusiv dubla
comandă)
l)Levier selectare viteze fixat
necorespunz ător / modificat
m)Comand ă ambreiaj
poziționată sau fixată
necorespunz ător (inclusiv dubla
comandă)
n)Timonerie schimb ător de
viteze fixat ă necorespunz ător /

X

X
X

X

X
X X
X

X

X
X

X

X
X

X

67 modificat ă constructiv
o)Modificarea neautorizat ă a
transmisiei din manual ă în
automată (sau invers)
p)Fixare necorespunz ătoare a
cutiei de viteze pe travers ă sau
tampoane de fixare a traversei
nesigure pe șasiu (ex. lips ă
șuruburi de fixare)
q)Lipsă transmisie
longitudinal ă sau a arborilor
planetari la una din pun țile
autovehiculului în cazul
autovehiculelor cu trac țiune
integrală
r)Fixare necorespunz ătoare a
transmisiei longitudinale, a
arborilor planetari cu transmisie homocinetic ă (șuruburi, știfturi
elastice etc.) sau a
dispozitivelor de asigurare a
transmisiei în cazul
autovehiculelor cu ampatament mare (dac ă dispozitivul de
asigurare a fost prev ăzut de
producător)
s) Zgomot la rulmen ții
transmisiei, inclusiv cruci
cardanice / joc excesiv

X
X

X

X
6.1.7.1. Func ționare transmisie Inspec ție în parcurs a)Func ționare
necorespunz ătoare a
ambreiajului, cutiei de viteze
sau reductorului b)Zgomot anormal la transmisie X

X
6.1.8. Fixare motor pe șasiu
sau caroserie Inspecție vizuală cu
motorul în func țiune a)Suport motor fisurat, desprins
de pe șasiu sau fixat nesigur
b)Modificarea pozi ției
motorului fa ță de modelul
omologat (ex. din montaj
transversal în longitudinal) X

X X
6.1.8.1. Stare, fixare anexe pe
motor Inspecție vizuală Ventilator lips ă sau deteriorat,
paletă(e) ventilator fisurat ă(e)
sau lipsă curele pentru
antrenarea anexelor motorului X
6.1.8.2. Stare, fixare
componente pentru
alimentarea alternativ ă
a motorului Inspecție vizuală a)Reductor-vaporizator GPL,
regulator GNC sau unitate de
control electronic f ără marcaj
conform Regulamentului CEE-
ONU nr. 67 sau nr. 110
b)Reductor-vaporizator GPL, regulator GNC sau alte
componente (GPL ori GNC)
poziționate sau fixate
necorespunz ător X

X
6.1.9. Performan țe motor Inspec ție vizuală a)Modificare neautorizat ă a
unității de comand ă
b)Modificare neautorizat ă a
componenetelor motorului X

X
6.2. Cabin ă și caroserie
6.2.1. Stare, fixare caroserie,
cabină Inspecție vizuală si
funcțională pentru anumite
verificări a)Panou, element lips ă sau
deteriorat care ar putea produce
răniri X

X

68 Se vor face verific ări și
evaluări conform lit. G b)Montant deformat, corodat
excesiv sau fisurat care poate
genera deschiderea accidental ă
a capotelor sau a obloanelor
c)Neetanșeități care permit
pătrunderea gazelor de
evacuare în habitaclu
d)Caroserie modificat ă sau
reparată necorespunz ător
e)Caroserie, cabin ă incomplet ă
sau deteriorat ă
f)Caroserie corodat ă excesiv în
zona compartimentului motor,
în portbagaj, la pasajele ro ților,
în zona de fixare a suspensiei și
în zona pun ților
g)Lipsă mecanism de z ăvorâre
a cabinei pe șasiu sau
mecanism defect
h)Dispozitv de rabatare a
cabinei defect sau lips ă (dacă a
fost prevăzut de produc ător) X

X

6.2.1.1. Stare, fixare
semiremorc ă autobuz
articulat (+E) Inspecție vizuală cu
vehiculul aflat pe canalul de vizitare
Se va inspecta și zona de
pe acoperi șul autobuzului
Se va utiliza un detector
de jocuri cu 8 mi șcări
Se va inspecta și prin
probă în parcurs a)Ansamblul burduf deteriorat
b)Jocuri excesive în articula țiile
brațelor de fixare
c)Brațe cadru fixate
necorespunz ător, reparate
necorespunz ător sau cu
deformări importante
d)Zonele de fixare a bra țelor
corodate excesiv
e)Jocuri în leviere, bare și
articulațiile acestora la puntea
directoare spate
f)Zgomote la virarea
ansamblului burduf X
X

X

X
6.2.2. Montare caroserie,
cabină, suprastructur ă
(+E) Inspecție vizuală în zonele
de control cu vehiculul
urcat pe un elevator sau pe
o rampă
Se vor face verific ări și
evaluări conform lit. G a)Caroseria, cabina,
suprastructura nu este fixat ă
corespunz ător
b)Caroseria, cabina,
suprastructura nu este fixat ă pe
șasiu în aliniament
c)Element de fixare (pe șasiu
sau pe șasiul suplimentar)
fisurat, lips ă sau slăbit
d)Coroziuni excesive în
punctele de fixare ale caroseriei

X

X X

X

X
6.2.3. Uși și dispozitive de
închidere u și Inspecție vizuală și
funcțională
Se vor face verific ări și
evaluări conform lit. G a)Ușă care nu se deschide sau
nu se închide corespunz ător
b)Ușă care se poate deschide
accidental sau care nu se
închide sigur c)Ușă, balama, dispozitiv de
asigurare sl ăbite, deteriorate /
lipsă
d)Coroziuni excesive u și

X X

X

6.2.4. Structur ă de rezisten ță
și podea (+E) Inspecție vizuală cu
vehiculul urcat pe un
elevator sau pe o ramp ă
Se vor inspecta cu aten ție
mărită zonele de îmbinare
a caroseriei a)Podea fisurat ă sau corodat ă
excesiv, fixat ă necorespunz ător
b)Praguri, contrapraguri, contraaripi corodate excesiv
c)Întărituri podea fisurate,
deformate sau corodate excesiv X

X

X X

69 Se vor face verific ări și
evaluări conform lit. G
6.2.5. Scaun conduc ător auto Inspec ție vizuală și
funcțională a)Scaun fixat necorespunz ător
sau cu o structur ă defectă
b)Mecanismulul de reglare a
scaunului nu func ționează
corect c)Scaun lips ă sau neomologat X

X

X X

X
6.2.6. Alte scaune Inspec ție vizuală a)Scaune defecte / fixate
necorespunz ător
b)Scaune care nu au fost montate în conformitate cu
cerințele
c)Scaune lips ă sau configura ția
scaunelor nu corespunde cu
CIV
d)Scaune modificate sau neomologate X

X X

X

X
6.2.7. Comenzi necesare
conducătorului auto Inspecție vizuală și
funcțională Orice comand ă necesară pentru
a opera vehiculul în siguran ță
nu funcționează corespunz ător X X
6.2.8. Sc ări pentru cabin ă Inspec ție vizuală a)Treapt ă / grup de trepte
deteriorat ă(e) sau fixat ă(e)
nesigur b)Treaptă / grup de trepte care
pot provoca accidente X

X X

X
6.2.9. Alte echipamente și
accesorii interioare și
exterioare (dac ă au fost
prevăzute de
producător) Inspecție vizuală a)Accesoriu sau echipament
fixat necorespunz ător sau
defect
b)Accesoriu sau echipament
neomologat sau care nu corespunde reglement ărilor
c)Neetanșeități la echipamentul
hidraulic auxiliar (în func ție de
debit: redus / important)

X X

X

X
6.2.10. Ap ărători de noroi,
aripi, dispozitive
antiîmpro șcare (dacă
au fost prev ăzute de
producător) Inspecție vizuală a)Elemente sl ăbite, corodate
excesiv / rupte sau lips ă
b)Spațiu insuficient pentru ro ți
c)Neconforme cu cerin țele X

X X

X X
7. ALTE ECHIPAMENTE
7.1. Centuri de siguran ță / catarame și sisteme de re ținere
7.1.1. Siguran ța montării
centurilor de siguran ță
și a cataramelor
aferente Inspecție vizuală
Verificare puncte de
ancorare a)Punct de ancorare deteriorat
excesiv
b)Punct de ancorare fixat
necorespunz ător X

X X

X
7.1.2. Stare, fixare centuri de
siguranță, catarame Inspecție vizuală și
funcțională a)Centuri de siguran ță
obligatorii lips ă sau nu au fost
montate
b)Centură de siguran ță
deteriorat ă
c)Centură de siguran ță
neomologat ă
d)Dispozitivul de închidere este
avariat, lipse ște sau nu
funcționează corect
e)Mecanismul de recuperare a
centurii avariat sau nu
funcționează corect (la cele
retractabile)
f)Funcționare
necorespunz ătoare martor

X X

X

70 centură la cele care sunt dotate
7.1.3. Dispozitiv limitator al
sarcinii centurii de
siguranță (dacă a fost
prevăzute de
producător) Inspecție vizuală Lips ă evidentă sau nepotrivirea
limitatorului de sarcin ă pentru
vehiculul în cauz ă X
7.1.4. Centur ă de siguran ță
cu dipozitiv de pretensionare (dac ă a
fost prevăzute de
producător) Inspecție vizuală Lips ă evidentă sau nepotrivirea
dispozitivelor de pretensionare pentru vehiculul în cauz ă X
7.1.5. Airbaguri Inspec ție vizuală a)Lips ă evidentă sau
nepotrivirea airbagurilor pentru
vehiculul în cauz ă
b)Airbag evident nefunc țional X

X
7.1.6. Sisteme SRS (sistem
de reținere
suplimentar) Inspecția vizuală a
martorului indicator de
defecțiuni (MIL) Martorul indicator de defec țiuni
(MIL) al SRS indic ă
funcționarea defectuoas ă a
sistemului X
7.2. Sting ător de incendiu Inspec ție vizuală a)Cu termen de valabilitate
expirat sau lipse ște
b)Nu corespunde reglement ărilor X

X
7.3. Încuietori și
dispozitive antifurt Inspecție vizuală și
funcțională a)Dispozitiv defect și care nu
previne furtul vehiculului
b)Dispozitiv de închidere sau blocare defect sau func ționând
necorespunz ător X

X

X
7.4. Triunghiuri
reflectorizante de presemnalizare Inspecție vizuală a)Lips ă sau incomplete
b)Neomologate X
X
7.5. Trus ă de prim ajutor
Inspecție vizuală a)Incomplete/lips ă
b)Nu corespunde
reglement ărilor X
X
7.6. Cale de roat ă (dacă
sunt necesare) Inspecție vizuală
A se vedea anexa nr. 14 la
reglement ări Deteriorate / lips ă X X
7.7. Avertizor acustic
(inclusiv cel suplimentar montat de
producător) Inspecție vizuală și
funcțională a)Nu func ționează
b)Comand ă nesigură
c)Neomologat
X X

X
7.8. Vitezometru Inspec ție vizuală și
funcțională în timpul
probei în parcurs a)Nu este montat conform
cerințelor
b)Nu func ționează sau lipsește
c)Nu este iluminat

X

X
X
7.9. Tahograf (dac ă este
obligatoriu conform
legislației) Inspecție vizuală și
funcțională a)Neomologat
b)Nu func ționează
c)Sigiliile sau alte mijloace de
protecție lipsă sau deteriorate,
dacă verificarea este posibil ă
d)Placă de montare lips ă,
ilizibilă sau cu termen de
valabilitate expirat
e)Falsificarea sau manipularea
evidentă a sigiliilor, a pl ăcii de
montare sau a altor elemente de
protecție
f)Dimensiunea anvelopelor pe puntea motoare diferit ă de cea
înscrisă pe placa de montare
g)Placa de montare nu
corespunde cerin țelor X
X
X

X

71 7.10. Limitator de vitez ă
(dacă este obligatoriu
conform legisla ției)
(+E) Inspecție vizuală și
funcțională (dacă
echipamentul de verificare a limitatoarelor de vitez ă
este disponibil) a)Autovehiculul nu este dotat
cu limitator conform cerin țelor
specifice b)Evident nefunc țional
c)Limitator de vitez ă setat
incorect (dac ă este verificat)
d)Sigilii sau alte mijloace de
protecție deteriorate sau lips ă,
dacă verificarea este posibil ă
e)Placă de montare lips ă,
ilizibilă sau cu termen de
valabilitate expirat f)Dimensiunea anvelopelor nu
corespunde cu parametrii de
calibrare g)Placa de montare nu
corespunde cerin țelor X

X
X

X

X
7.11. Odometru (dac ă a fost
prevăzut de
producător) Inspecție vizuală a)Modificare evident ă (fraudă)
b)Nefunc ționare evident ă X
X X
X
7.12. Sistem de control
electronic al stabilit ății
(ESC) (dac ă a fost
prevăzut de produc ător
/ dacă este necesar) Inspecție vizuală a)Senzorii de tura ție din roat ă
lipsă sau deteriora ți
b)Instalație electric ă deteriorat ă
c)Alte componente lips ă sau
deteriorate d)Deteriorare sau func ționare
necorespunz ătoare a
comutatorului e)Ledul indicator de defec țiuni
(MIL) al ESC indic ă
funcționarea defectuoas ă a
sistemului X

X
X

X

X
8. EMISII POLUANTE
8.1. Zgomot
8.1.1. Sistem de reducere a
zgomotului Inspecție vizuală și
auditivă
a)Nivel de zgomot excesiv
b)Orice parte a sistemului de
reducere a zgomotului nesigur ă,
lipsă, deteriorat ă, fixată
incorect sau modificat ă în mod
evident astfel încât ar putea
afecta în mod semnificativ
nivelul de zgomot X
X
X

8.2. Gaze de evacuare
8.2.1. Emisii produse de mas alimentate cu benzin ă, GPL sau GNC
8.2.1.1. Echipament de control
al emisiilor de gaze Inspecție vizuală a)Echipament de control al
emisiilor prev ăzut de
producător lipsă, modificat sau
defect în mod evident b)Neetanșeități ce ar putea
afecta semnificativ m ăsurarea
emisiilor X

X
8.2.1.2. Emisii poluante (+E) Control cu analizor de
gaze pentru CO și HC la
autovehiculele cu mas f ără
catalizator tricomponent și
sondă lambda, la tura ția de
mers în gol încet
Control cu analizor de gaze pentru CO și HC la
autovehiculele cu mas cu
catalizator tricomponent și
sondă lambda, la tura ția de a)Fie emisiile de gaze dep ășesc
nivelurile specifice stabilite de
producător
b)Fie, în cazul în care aceste informații nu sunt disponibile,
emisiile de CO
cor și HC
depășesc:
1) pentru autovehiculele
echipate cu mas:
– 4,5% sau
– 3,5%; pt. CO cor, X

X

72 mers în gol încet și la
turația de mers în gol
accelerat (min. 2000 rot/min, max. 3000
rot/min).
Pentru vehiculele echipate cu un sistem de
diagnosticare la bord
(OBD), func ționarea
corectă a sistemului de
control al emisiilor poate
fi verificat ă prin citirea
corespunz ătoare a OBD și
a verificării funcționării
corecte a OBD în locul măsurării unor emisii în
conformitate cu cerin țele
specifice La motoarele cu
alimentare dual ă benzină /
GPL, GNC controlul va fi
efectuat pentru ambele
moduri de func ționare iar
verificarea HC se
efectueaz ă numai pentru
funcționarea cu benzin ă
La autovehiculele cu
sistem de alimentare
hibrid sau la autovehiculele echipate cu
mas în 2 timpi nu se va
efectua verificarea emisiilor poluante
A se vedea anexa nr. 13 la
reglement ări în funcție de data primei
înmatricul ări (data fabrica ției,
dacă data primei înmatricul ări
nu este disponibil ă), conform
anexei nr. 13 la reglement ări
– 1000 ppm pt. HC 2) pentru autovehiculele
echipate cu mas-kat:
– 0,5% la tura ția de mers în gol
încet și
– 0,3% la tura ția de mers în gol
accelerat; sau
– 0,3% la tura
ția de mers în gol
încet și
– 0,2% la tura ția de mers in gol
accelerat;
pt. CO cor, în funcție de nivelul
de poluare men ționat în CIV,
conform anexei nr. 13 la
reglement ări
– 100 ppm pt. HC la tura ția de
mers in gol accelerat; c)Lambda nu se încadreaz ă în
domeniul 1 0,03 sau nu este
conform cu valoarea specificat ă
de produc ător la tura ția de mers
în gol accelerat d)OBD indic ă funcționare
defectuoas ă

X

X
8.2.2. Emisii produse de mac alimentate cu motorin ă
8.2.2.1. Echipament de control
al emisiilor de gaze Inspecție vizuală a)Echipament de control al
emisiilor prev ăzut de
producător lipsă sau defect în
mod evident
b) Neetan șeități ce ar putea
afecta semnificativ m ăsurarea
emisiilor X

X
8.2.2.2. Verificare opacitate
(+E) Control cu opacimetru în
accelerare liber ă
Se accelereaz ă motorul de
la turația de mers în gol la
turația de regulator
A se vedea anexa nr. 13 la reglement ări
Vehiculele fabricate
înainte de 1 ianuarie 1980 sunt exceptate de la
această verificare a)Opacitatea dep ășește nivelul
înregistrat pe pl ăcuța
producătorului de pe vehicul
b)Dacă această informație nu
este disponibil ă, indicele de
opacitate K depășește:
1)pentru autovehiculele
echipate cu mac supraalimentat
(turbo): 3 m
-1
2)pentru autovehicule echipate
cu mac normal aspirat: 2,5 m-1
3)pentru autovehiculele prevăzute în anexa nr. 13 la
reglement ări: 1,5 m
-1 X

X

8.3. Suprimare interferen țe electromagnetice
Interferen ță radio (X) Inspec ție vizuală Orice nerespectare a cerin țelor X
8.4. Alte aspecte referitoare la mediu
8.4.1. Scurgeri de lichide Inspec ție vizuală Orice scurgere în exces de
lichid care poate afecta mediul X X

73 ambiant sau expune la riscuri
pe alți utilizatori ai drumului
8.4.2. Fum vizibil Inspec ție vizuală Fum în exces de orice culoare X
(X) Elemente legate de starea vehiculului și utilizarea acestuia pe drumurile publi ce, dar care nu sunt considerate esen țiale
pentru o inspec ție tehnică periodică
9. INSPEC ȚII SUPLIMENTARE PRIVIND AUTOVEHI CULELE DESTINATE TRANSPORTULUI DE
PERSOANE CARE AU, ÎN AFARA LOCULUI CONDUC ĂTORULUI, MAI MULT DE 8 LOCURI PE SCAUNE
(M2, M3)
9.1. Uși
9.1.1. Stare, fixare și
funcționare uși de
intrare și de ieșire Inspecție vizuală și
funcțională a)Funcționare
necorespunz ătoare la închidere
și/sau deschidere
b)Ușă deteriorat ă
c)Sistem de control în caz de urgență defect
d)Controlul de la distan ță al
ușilor sau dispozitive de
avertizare defecte
e)Neconforme cu cerin țele
f)Uși improvizate

X X

X
X

X

X
X
9.1.2. Ie șiri de siguran ță Inspec ție vizuală și
functional ă (unde este
posibil) a)Funcționare defectuoas ă la
închidere și deschidere
b)Ideograme pentru ie șire de
siguranță greu lizibile / ilizibile
sau lipsă
c)Ciocan de spart geamul lips ă
d)Neconforme cu cerin țele
e)Greu accesibile

X

X X

X

X X
X
9.2. Sistem de dezaburire și
dezghețare la lunet ă,
parbriz, oglinzi, geam
lateral Inspecție vizuală și
funcțională a)Nu func ționează corect
b)În timpul func ționării, în
compartimentul conduc ătorului
auto sau al pasagerilor sunt
introduse gaze de evacuare c)Sistem lips ă (dacă este
obligatoriu) X X

X
X
9.3. Sistem de ventila ție și
de încălzire Inspecție vizuală și
funcțională a)Sistemul de încalzire și
ventilație nu func ționează
corespunz ător
b)În timpul func ționării, în
compartimentul conduc ătorului
auto sau al pasagerilor sunt
introduse gaze de evacuare X X

X
9.4. Scaune
9.4.1. Scaune pasageri
(inclusiv pentru
personalul de înso țire) Inspecție vizuală a)Scaune defecte / fixate
necorespunz ător
b)Strapontine (dac ă sunt
permise) neautomate c)Scaune modificate sau
neomologate
d)Scaune care nu au fost montate în conformitate cu
cerințele
e)Scaune lips ă sau configura ția
scaunelor nu corespunde cu
CIV X

X

X X

X

X
9.4.2. Scaun conduc ător auto
(cerințe suplimentare) Inspecție vizuală și
funcțională a)Dispozitive speciale defecte
sau deteriorate (protec ția
parbrizului la lumin ă orbitoare)
b)Sisteme de protec ție a
șoferului nesigure X

X X

X
9.5. Lumini interioare și de
ghidare (X) Inspecție vizuală și
funcțională Dispozitiv defect sau
neconform cu cerin țele X X

74 9.6. Culoare și zone de
staționare în picioare Inspecție vizuală a)Podea deteriorat ă / nesigură
sau care nu este fixat ă
corespunz ător
b)Bare de sprijin deteriorate,
nesigure sau fixate
necorespunz ător
c)Neconforme cu cerin țele
d)Culoarele și zonele de
staționare în picioare greu
accesibile

X

X
X X

X

X
X X
9.7. Sc ări și trepte Inspec ție vizuală și
funcțională (dacă este
posibil) a)Scări de acces deteriorate,
nesigure sau fixate
necorespunz ător / defecte
b)Scări retractabile care nu
funcționează
corespunz ător
c)Neconforme cu cerin țele
d)Scări și trepte modificate

X X

X

X
X X
9.8. Sistem de comunicare
cu pasagerii (X) Inspecție vizuală și
funcțională Sistem care nu func ționează
corespunz ător / defect X X
9.9. Elemente de informare
(dacă au fost prev ăzute
de produc ător) (X) Inspecție vizuală a)Element lips ă, cu mesaj
eronat sau ilizibil
b)Neconforme cu cerin țele X

X

X
9.10. Cerin țe privind transportul copiilor
9.10.1. U și Inspec ție vizuală Siguran ța ușilor neconform ă cu
cerințele privind acest mod de
transport X X
9.10.2. Semnalizare și
echipamente speciale Inspecție vizuală Semnalizare sau echipamente
speciale lips ă sau neconforme
cu cerințele X X
9.11. Cerin țe privind transportul persoanelor cu handicap
9.11.1. Stare, fixare și
funcționare uși, rampe
și elevatoare Inspecție vizuală și
funcțională a)Funcționare defectuoas ă
b)Uși, rampe, elevatoare
deteriorate, nesigure sau fixate necorespunz ător
c)Elemente de comand ă a
ușilor, elevatoarelor și a
rampelor defecte
d)Dispozitive de avertizare
defecte
e)Neconforme cu cerin țele X
X

X

X X
X

X

X
9.11.2. Stare, fixare
dispozitive de re ținere
scaune cu rotile Inspecție vizuală și
funcțională a)Funcționare defectuoas ă
b)Dispozitive deteriorate / nesigure sau fixate
necorespunz ător
c)Elemente de comand ă
necorespunz ătoare / lips ă
d)Neconforme cu cerin țele
X
X

X

X X
X

X

X
9.11.3. Echipament special de
semnalizare Inspecție vizuală și
funcțională (dacă este
cazul) Echipament necorespunz ător /
lipsă sau nu corespunde
cerințelor X X
9.12. Alte echipamente speciale (X)
9.12.1. Instala ții de preparare
a hranei Inspecție vizuală a)Instala ție neconform ă cu
cerințele
b)Instalație deteriorat ă astfel
încât devine periculoas ă
utilizarea ei X X

X
9.12.2. Instala ție sanitară Inspec ție vizuală Instala ția sanitară deteriorat ă /
defectă X X
9.12.3. Alte dispozitive
(de exemplu sisteme
audio-video) Inspecție vizuală Instalația defectă / poziționată
necorespunz ător X X

75 (X) Elemente legate de starea vehiculului și utilizarea acestuia pe drumurile publi ce, dar care nu sunt considerate esen țiale
pentru o inspec ție tehnică periodică
10. ALTE VERIFIC ĂRI
10.1. Vehicul în ansamblu Inspec ție vizuală sau prin
utilizarea unui echipament adecvat a)Reparații sau modific ări
necorespunz ătoare ale oric ărei
componente a vehiculului
b)Orice defect suplimentar
constatat ce ar putea afecta siguranța circulației pe
drumurile publice X

X X

X

E – verificare ce necesit ă utilizarea unui echipament specializat
(1) Reparație sau modificare necorespunz ătoare înseamn ă o repara ție sau modificare cu efecte
negative asupra siguran ței rutiere sau asupra medi ului (inclusiv modific ări neautorizate sau cu folosirea
unor componente neomolgate sau necertificate)
(2) 48 % pentru vehiculele care nu sunt dotat e cu ABS sau înmatriculate (fabricate, dac ă data
primei înmatricul ări nu este disponibil ă) înainte de 1 octombrie 1991
(3) 45 % pentru vehiculele înmatriculate (fabricate, dac ă data primei înmatricul ări nu este
disponibil ă) după 1988
(4) 43 % pentru semiremorci și remorcile cu pro țap înmatriculate (fabricate, dac ă data primei
înmatricul ări nu este disponibil ă) după 1988
(5) 22 % pentru vehiculele din categoriile N 1, N2 și N 3

DMi (defect minor) – defec țiune tehnic ă ce nu are un efect semnificativ asupra siguran ței rutiere și
protecției mediului, precum și alte neconformit ăți minore (inclusiv în ceea ce prive ște identificarea
vehiculului). Nu este necesar ă reexaminarea vehiculului, dar este necesar ca defec țiunea respectiv ă să fie
eliminată în cel mai scurt timp
DMa (defect major) – defec țiune tehnic ă ce are un efect semnificativ asupra siguran ței rutiere
(inclusiv în ceea ce prive ște ceilalți participan ți la trafic) și asupra protec ției mediului, precum și alte
neconformit ăți majore (inclusiv în ceea ce prive ște identificarea vehiculului). Utilizarea vehiculului este
permisă în funcție de prevederile legisla ției privind circula ția pe drumurile publice
DP (defect periculos) – defec țiune tehnic ă care constituie un risc imediat privind siguran ța
circulației rutiere. Vehiculul nu mai poate fi utilizat pe drumurile publice
În cazul defectelor care sunt încadrate în mai multe grupe de gravitate (DMi, DMa și/sau DP)
încadrarea ține cont de desp ărțirea acestora pe grupe realizat ă prin semnul „ / ”. În cazul defectelor ce pot
fi încadrate în mai multe grupe de gravitate (DMi, DMa și/sau DP), pentru care nu se specific ă clar
încadrarea, inspectorul te hnic este responsabil de în cadrarea acestora în func ție de gravitatea lor în
funcț
ie de defini țiile specifice.
Prescurtări utilizate în tabel:
CI – certificat de înmatriculare CO – oxid de carbon CIV – cartea de identitate a vehiculului HC – hidrocarburi total ITP – inspec ție tehnică periodică
GNC – gaz natural comprimat (instala ție de alimentare cu GNC)
GPL – gaz petrolier lichefiat (instala ție de alimentare cu GPL)
MTMA – masa total ă maximă autorizată (masa maxim ă tehnic admisibil ă)
Categoriile M
1, M 2, M 3, N1, N2, N3, O1, O2, O3, O4 sunt definite în reglement ările RNTR 2

76 B. Schem ă efectuare ITP (partea inferioar ă și exterioar ă)

77

C. Coroziuni admise la conduc tele rigide de frânare

Conductele rigide de frânare nu trebuie s ă prezinte coroziuni atât de puternice încât dac ă se
îndepărtează stratul corodat suprafa ța rămasă să prezinte ciupituri (pitting).

78
D. Defecte privind parbrizul și alte geamuri
1. Defecte parbriz autoturisme și autovehicule cu MTMA pân ă la 3.500 kg inclusiv

Parbrizul a fost împ ărțit în 3 sec țiuni imaginare, în func ție de importan ța acestora, dup ă cum
urmează:
1. Câmpul direct de vizibilitate – suprafa ța ce se afl ă în fața frontului de vizibilitate al
conducătorului auto. Aria acestei suprafe țe este corespunz ătoare cu aria unui dreptunghi cu lungimea de
aproximativ 0,3 m (d iametrul volanului) și înălțimea de 0,2 m proiectat pe parbriz (vezi figura);
2. Câmpul indirect de vizibi litate – suma dintre suprafa ța generată prin rotirea câm pului direct de
vizibilitate în raport cu linia median ă transversal ă a parbrizului și suprafața dreptunghiului de în ălțime H
dintre ele (reprezentat cu linie punctat ă în figură);
3. Câmp neimportant pentru vizibilitate – suprafa ța rămasă din parbriz.

Limita inferioar ă a dreptunghiului ce reprezint ă câmpul direct de vi zibilitate se define ște ca
intersecția dintre suprafa ța parbrizului și un plan orizontal imaginar ta ngent la extremitatea superioar ă a
volanului (cu volanul reglat în pozi ție maxim ă superioar ă). Lungimea dreptung hiului ce reprezint ă
câmpul direct de vizibilitate este egal ă cu diametrul volanului (aprox. 0, 3 m) proiectat pe rpendicular pe
parbriz.
Limita superioar ă a dreptunghiului ce reprezint ă câmpul direct de vizibilitate se determin ă prin
ridicarea unui segment vertical de dreapt ă cu lungimea de 0,2 m între pla nul orizontal imaginar definit
mai sus și suprafața parbrizului, conform figurii.
Deteriorări permise:
În câmpul de vizibilitate direct ă este permis ă o singur ă deteriorare sau decolorare a c ărei
dimensiune poate fi încadrat ă într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 10 mm.
În cîmpul de vizibilitate indirect ă se admit:
– o singur ă fisură neramificat ă indiferent de lungimea acesteia;
– zgârieturi indiferent de lungi me ce nu sunt mai late de 5 mm;
– o deteriorare sau decolorare a c ărei dimensiune poate fi încadrat ă într-un cerc imaginar cu diametrul de
cel mult 40 mm; – patru deterior ări sau decolor ări separate ale c ăror dimensiuni pot fi încadrat e în patru cercuri imaginare
cu diametre de cel mult 10 mm.
Pe marginea parbrizului se admit fi suri simple neramificate ca în figur ă precum ș
i alte deterior ări
sau decolor ări.

79

2. Defecte autovehicule cu MTMA peste 3.500 kg

Parbrizul a fost împ ărțit în 3 sec țiuni imaginare, în func ție de importan ța acestora, dup ă cum
urmează:
1. Câmpul direct de vizibilitate – suprafa ța ce se afl ă în fața frontului de vizibilitate al
conducătorului auto. Aria acestei suprafe țe este corespunz ătoare cu aria unui p ătrat cu latura de 0,4 m
proiectat pe parbriz (vezi figura);
2. Câmpul indirect de vizibi litate – suma dintre suprafa ța generată prin rotirea câmpului direct de
vizibilitate în raport cu linia median ă verticală a parbrizului și suprafața dreptunghiului de în ălțime H
dintre ele (reprezentat cu linie punctat ă în figură);
3. Câmp neimportant pentru vizibilitate – suprafa ța rămasă din parbriz.
Centrul câmpului direct de vizi bilitate coincide cu intersec ția dintre proiec ția pe parbriz a liniei
imaginare ce porne ște din centrul scaunului șoferului și trece prin centrul volanului și proiecția pe parbriz
a liniei orizontale ce este situat ă la 0,65 m deasupra celui mai de jos punct al scaunului conduc ătorului
auto reglat în pozi ția minim ă din punct de vedere al în ălțimii și la distan ță maximă față de volan
(măsurarea se realizeaz ă cu scaunul conduc ătorului auto liber).

Deteriorări permise:
În câmpul de vizibilitate direct ă este permis ă o singur ă deteriorare sau decolorare a c ărei
dimensiune poate fi încadrat ă într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 30 mm.
În cîmpul de vizibilitate indirect ă se admit:
– o singur ă fisură neramificat ă indiferent de lungimea acesteia;
– zgârieturi indiferent de lungi me ce nu sunt mai late de 8 mm;
– o deteriorare sau decolorare a c ărei dimensiune poate fi încadrat ă într-un cerc imaginar cu diametrul de
cel mult 100 mm;

80 – trei deterior ări sau decolor ări separate ale c ăror dimensiuni pot fi încadrate în trei cercuri imaginare cu
diametre de cel mult 30 mm.
Pe marginea parbrizului se admit fisuri simp le neramificate ca în figura de mai sus precum și alte
deteriorări sau decolor ări.
Prin deterior ări se înțeleg și bulele de aer ce pot s ă apară între straturile parbrizului.
METODA DE CONTROL: 1. Prin examinare vizual ă;
2. Dacă este cazul, prin m ăsurare utilizându-se dispozitiv e de verificare adecvate (rulet ă, riglă,
dispozitiv).

3. Condiții privind transparen ța geamurilor
Geamurile vehiculelor trebuie s ă fie omologate și să poarte marca de omologare în conformitate
cu Directiva 92/22/CEE2) cu modific ările ulterioare sau cu Regulamentul 43 CEE-ONU3).
Condiția se consider ă îndeplinit ă și de către geamurile care sunt omologate conform normelor
SAE sau DOT.
Geamurile aflate în câmpul de vizibilitate principal al conduc ătorului auto trebuie s ă aibă un factor
de transmisie normal ă a luminii de cel pu țin 70 %. Câmpul de vizibilitate principal al vehiculului este
format din parbriz, geamurile laterale fa ță și luneta.
În cazul în care vehiculul este dotat și cu oglind ă laterală dreapta, luneta nu mai face parte din
câmpul principal de vizibilitate.
În cazul în care geamurile vehiculului au o transparen ță modificat ă față de cea stabilit ă prin
marcajul de omologare, se urm ărește ca stratul aplicat ulterior s ă fie uniform și să nu creeze distorsiuni.
De asemenea, tratamentul electrochimic sau foliile de protec ție aplicate pe geamuri trebuie s ă fie
certificate și marcate corespunz ător, iar aplicarea acestora este permis ă numai în ateliere autorizate
potrivit legii.
Aceleași condiții se aplic ă motociclurilor carosate și tractoarelor.

2) Directiva 92/22/CEE a Consiliului din 31 martie 1992 privind geamurile de securitate și materialele pentru geamurile
autovehiculelor și remorcilor acestora, modificat ă ultima dat ă de Directiva 2001/92/CE a Comisiei din 30 octombrie 2001pentru
adaptarea la progresul tehnic a Directivei 92/22/CEE a Consiliului privind geamurile de securitate și materialele pentru geamurile
autovehiculelor și ale remorcilor lor, și a Directivei 70/156/CE a Consiliului referitoare la omologarea autovehiculelor și a remorcilor
acestora

3) Regulamentul nr. 43 al Comisiei Economice pentru Europa a Organiza ției Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții
uniforme privind omologarea geamurilor de securitate

81 E. Detectarea jocurilor excesive în articula ții

În funcție de caracteristicile constructive ale mecanismului de suspensie, exist ă diverse metode
pentru verificarea jocurilor:

Se utilizeaz ă un
levier și un cric
Joc radial. Se realizeaz ă o mișcare
radială cu ajutorul unui detector de
jocuri. Se pozi ționează cricul
conform figurii, apoi acesta este
acționat până când forța exercitat ă de
roată asupra detectorului de jocuri
este suficient ă pentru a asigura
deplasarea acesteia. Joc axial. Se pozi ționează cricul
conform figurii, apoi acesta este
acționat până la descărcarea complet ă
a roții. Se exercit ă o forță asupra
levierului în sus și în jos. Se utilizeaz ă un levier
Joc axial. Se exercit ă o forță
asupra levierului în sus și în
jos Joc radial. Se realizeaz ă o
mișcare radial ă cu ajutorul
detectorului de jocuri

82

Joc radial. Se realizeaz ă o mișcare radial ă
cu ajutorul unui detector de jocuri. Se
poziționează cricul conform figurii, sub
șasiu, apoi acesta este ac ționat pân ă când
forța exercitat ă de roat ă asupra
detectorului de jocuri este suficient ă
pentru a asigura deplasarea acesteia. Se utilizeaz ă două
leviere și un cric
Joc axial. Se pozi ționează cricul conform
figurii, sub șasiu, apoi acesta este ac ționat
până la descărcărcarea complet ă a roții. Se
exercită alternativ câte o for ță asupra
levierelor în sus și în jos.
Joc radial. Se realizeaz ă o
mișcare radial ă cu ajutorul
unui detector de jocuri. Se
poziționează cricul
conform figurii, apoi
acesta este ac ționat pân ă
când for ța exercitat ă de
roată asupra detectorului
de jocuri este suficient ă
pentru a asigura
deplasarea acesteia. Se utilizeaz ă
două leviere și
un cric
Joc axial al pivotului
superior. Se amplaseaz ă
cele două leviere conform
figurii și se exercit ă
alternativ asupra lor câte o
forță în sus și în jos. Joc axial al pivotului
inferior. Se pozi ționează
cricul conform figurii apoi
este acționat pân ă la
descărcarea complet ă a
roții. Se exercit ă alternativ
câte o for ță asupra
levierelor în sus și în jos.

83

Notă: jocul radial poate fi verificat și manual pentru SITP de clasa a II-a ce nu sunt dotate cu
detectoare de jocuri

Joc radial. Se realizeaz ă o mișcare radial ă
cu ajutorul unui detector de jocuri. Se poziționează cricul conform figurii, sub
șasiu, apoi acesta este ac ționat pân ă când
forța exercitat ă de roat ă asupra
detectorului de jocuri este suficient ă
pentru a asigura deplasarea acesteia.
Se utilizeaz ă două
leviere și un cric

Joc axial al pivotului superior. Se
poziționează cricul conform figurii apoi este
acționat până la descărcarea complet ă a roții.
Se exercit ă alternativ câte o for ță asupra
levierelor în sus și în jos.
Joc axial al pivotului inferior. Se exercit ă alternativ câte o for ță asupra levierelor în
sus și în jos.

84 F. Verific ări privind anvelopele

Dimensiune anvelop ă

Adâncime profil anvelop ă

85 Indici de sarcin ă anvelope (IS)

IS KG IS KG IS KG IS KG IS KG
50 190 82 475 114 1180 146 3000 178 7500
51 195 83 487 115 1215 147 3075 179 7750
52 200 84 500 116 1250 148 3150 180 8000
53 207 85 515 117 1285 149 3250 181 8250
54 212 86 530 118 1320 150 3350 182 8500
55 218 87 545 119 1360 151 3450 183 8750
56 224 88 560 120 1400 152 3550 184 9000
57 230 89 580 121 1450 153 3650 185 9250
58 236 90 600 122 1500 154 3750 186 9500
59 243 91 615 123 1550 155 3875 187 9750
60 250 92 630 124 1600 156 4000 188 10000
61 257 93 650 125 1650 157 4125 189 10300
62 265 94 670 126 1700 158 4250 190 10600
63 272 95 690 127 1750 159 4375 191 10900
64 280 96 710 128 1800 160 4500 192 11200
65 290 97 730 129 1850 161 4625 193 11500
66 300 98 750 130 1900 162 4750 194 11800
67 307 99 775 131 1950 163 4875 195 12150
68 315 100 800 132 2000 164 5000 196 12500
69 325 101 825 133 2070 165 5150 197 12850
70 335 102 850 134 2120 166 5300 198 13200
71 345 103 875 135 2180 167 5450 199 13600
72 355 104 900 136 2240 168 5600 200 14000
73 365 105 925 137 2300 169 5800
74 375 106 950 138 2360 170 6000
75 387 107 975 139 2430 171 6150
76 400 108 1000 140 2500 172 6300
77 412 109 1030 141 2575 173 6500
78 425 110 1060 142 2650 174 6700
79 437 111 1090 143 2725 175 6900
80 450 112 1120 144 2800 176 7100
81 462 113 1150 145 2900 177 7300

Indicele de sarcin ă reprezint ă sarcina maxim ă în kilograme pe care o anvelop ă o poate transporta
la viteza maxim ă indicată de indicele de vitez ă. În cazul anvelopelor la care indicele de sarcin ă este
precizat sub forma a dou ă numere (de ex. 148/145L), al doilea num ăr reprezint ă indicele de sarcin ă pentru
utilizarea anvelopelor jumelate. Indicii de sarcin ă și viteză sunt prev ăzuți în Directiva 92/23/CEE a
Consiliului din 31 martie 1992 privind pneurile autovehiculelor și ale remorcilor acestora, precum și
montarea lor, Regulamentul CEE-ONU nr. 30 și Regulamentul CEE-ONU nr. 54.

86

Indici de vitez ă anvelope

Indice de viteza Viteza[Km/h]
A1 5
A2 10
A3 15
A4 20
A5 25
A6 30
A7 35
A8 40
B 50
C 60
D 65
E 70
F 80
G 90
J 100
K 110
L 120
M 130
N 140
P 150
Q 160
R 170
S 180
T 190
H 210
V 240
W 270
Y 300
ZR Peste340

Indicele de vitez ă reprezint ă viteza maxim ă la care o anvelop ă poate transporta sarcina mentionat ă
ca indice de sarcin ă. Indicii de sarcin ă și de vitez ă sunt marca ți pe ambele flancuri ale anvelopelor. La
anvelopele radiale pent ru vehicule grele, f ără marcaj de vitez ă , limita maxim ă admisă este de 110 km/h ,
în timp ce la cele diagonale este de 100 km/h.

87 G. Defecte la caroserie datorate coroziunii

Defectele la caroserie datorate co roziunii vor fi evaluate în func ție de solu ția constructiv ă a
caroseriei: 1.
Autovehicul cu caroserie autoportant ă
2. Autovehicul cu șasiu portant

1. Autovehicul cu caroserie autoportant ă
În cazul caroseriei autoportante vor fi evalua te zonele deteriorate prin coroziune în func ție de
elementul caroseriei:
a) Se vor accepta deterior ări datorate coroziunii (prin deterior ări datorate coroziunii în țelegându-se
coroziuni str ăpunse) ale elementelor deta șabile ce compun caroseria (capote, aripi, u și) dar de o anumit ă
dimensiune și numai în anumite zone. Suprafa ța însumat ă a deterior ărilor datorate coroziunii ale
elementelor deta șabile trebuie s ă fie mai mic ă de 2500 mm2 (pentru fiecare elemen t considerat separat).
Această suprafață se va calcula prin aproximarea cu o form ă geometric ă cunoscut ă (pătrat, dreptunghi,
paralelogram, trapez sau cerc) a zonelor deteriorate prin coroziune , luându-se în considerare forma
geometric ă cea mai apropiat ă.
Nu se vor accepta deterior ări datorate coroziunii în jurul punctelor de montare pe caroserie a
elementelor deta șabile la o distan ță mai mică de 100 mm fa ță de punctele de montare. În cazul capotelor
și a ușilor, în zona dispozitivelor de închidere și a suporților acestora va fi considerat ă o zonă de siguran ță
de 50 mm de jur împrejur. În zona de siguran ță nu se admit coroziuni str ăpunse.
b) Se vor accepta deterior ări datorate coroziunii ale elemente lor ce fac parte din structura de
rezistență numai în anumite zone și având o anumit ă suprafață. Suprafa ța însumat ă a deterior ărilor
datorate coroziun ii (prin deterior ări datorate coroziunii în țelegându-se coroziuni str ăpunse) ale
elementelor de rezisten ță trebuie să fie mai mic ă de 400 mm2 (pentru fiecare element considerat separat).
Această suprafață se va calcula prin aproximarea cu o form ă geometric ă cunoscut ă (pătrat, dreptunghi,
paralelogram, trapez sau cerc) a zonelor deteriorate prin coroziune , luându-se în considerare forma
geometric ă cea mai apropiat ă. Vor fi acceptate deterior ări datorate coroziunii numai la urm ătoarele
elemente de caroserie: pasajele ro ților, contraaripi, podea și panourile caroseriei, cu condi ția ca aceste
coroziuni s ă se afle la o distan ță mai mare de 100 mm fa ță de îmbinarea elementului de caroserie
respectiv.
La autovehiculele cu caroserie autoportant ă se va urm ări verificarea elementelor prezentate în
tabelulul de mai jos.
Elementul de caroserie ce trebuie evaluat Coroziune
Acceptată Dimensiunea
suprafaței
corodate (mm
2)
Lonjeroane și traverse
Traverse:
– Elemente transversale afla te în spatele suspensiei
spate (la solu ția constructiv ă cu motorul în spate)
– Elemente transversale aflate în fa ța suspensiei fa ță
– Element transversal principal – Element transversal auxiliar – Element destinat rigidiz ării unui panou ce nu este
fixat pe alt element de caroserie sau alt panou
Nu Nu Nu Nu Da
– – – – 400

88 Elemente longitudinale:
– Pragul: se va cons idera pragul pe toat ă lungimea,
chiar dacă există sau nu un montant central
– Contrapragul – Lonjeroanele spate se vor inspecta începând de la
zona de prindere pe podea – Lonjeroanele fa ță se vor inspecta începând de la
zona de prindere pe podea sau pe panoul fa ță
– Elementul longitudinal principal – Elementul longitudinal auxiliar
Nu Nu Nu Nu Nu Nu
– – – – – –
Lonjeron inferior (semilonjeron): – Lonjeron inferior fa ță sau spate
– Fixarea prin puncte a l onjeronului inferior de
caroserie sau de alte elemente Consolele ce dep ășesc cu maxim 150 mm
lungimea caroseriei Montanții în zona u șilor: lungimea acestora este
prezentată în fig. 1
Montanții în zona geamurilor: lungimea acestora este
prezentată în fig. 1
Nu Nu Da Nu Nu
– – 400 – –
Sectoare de panouri: Panoul podelei Elementul exterior de caroserie al u șii, altul decât
structura de rezisten ță a acesteia
Podea compartiment bagaje Zona de montare a rezervor ului de combustibil sau a
cârligului de remorcare pe podeaua spate Capotă compartiment bagaje
Capotă compartiment motor
Elementul/elementele de caroserie pe care sunt fixate lămpile și farurile
Panoul fa ță ce desparte compartimentul motor de
compartimentul pasagerilor
Da Da Da Nu Da Da Nu Da
400 2500 400 – 2500 2500 – 400
Suporții de fixare a arcurilor Nu –
Pasajele ro ților:
Pasajele ro ților
Pasajele ro ților față ce au rol de preluare par țială a
sarcinii transmis ă de amortizor sau arcul elicoidal:
Fixarea la partea superioar ă
Fixarea la panoul desp ărțitor
Fixarea la partea inferioar ă
Pasajele ro ților spate ce au rol de preluare par țială a
sarcinii transmis ă de amortizor sau arcul elicoidal:
Fixarea la panoul de protec ție exterior
Fixarea celor dou ă părți în zona de îmbinare
Fixarea la pa noul podelei sau podeaua
compartimentului de bagaje Pasajele ro ților spate ce nu au rol de preluare par țială
a încărcăturii de la amortizor sau arcul elicoidal
Fixarea celor dou ă părți în zona de îmbinare
Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu Da Nu
400 – – – – – – 400 –

89 Motorul:
Toate zonele pe care se fixeaz ă suporții motorului
Suporții de fixare ai rezervor ului de combustibil pe
caroserie
Nu Nu
– –
Transmisia: Suporții de fixare a transmisiei
Nu
–
Punți:
Suporții bieletelor antiruliu sau a barelor stabilizatoare
Suporții basculelor superioare și inferioare sau supor ți
de prindere a bra țelor oscilante
Nu Nu
– –
Suspensia: Suporții de fixare a amortizoarelor
Suporții de fixare a arcurilor elicoidale
Suporții de fixare a arcurilor lamelare și a suporților
de prindere a acestora
Nu Nu Nu
– – –
Mecanismul de directie: Suporții de fixare a semicasetei de direc ție
Suporții de fixare a casetei de direc ție
Suporții de fixare a p ărților auxiliare
Nu Nu Nu
– – –
Sistemul de frânare: Zona de fixare a pompei centrale de frân ă
Zona de fixare a pedalei de frân ă
Nu Nu
– –
Caroseria: Punctele de fixare al e centurilor de siguran ță
Balamalele și închizătorile ușilor:
Supor ții balamalelor și ghidajele mecanismului de
glisarea a u șilor
Fixarea mecanismului de închidere pe u șă
Pentru centurile de siguran ță montate pe u șă:
Supor ții articula țiilor și ghidajele mecanismului de
glisare pe u șă
Fixarea mecanismului de blocare pe u șă
Capota motorului sau a compartimentului de bagaje din fața vehiculului:
Supor ții mecanismelor de închidere și deschidere
Scaunele: Punctele de fixare a scaunelor Pentru centurile de siguran ță montate pe scaune:
Punctele de fixare pe scaune.
Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu
– – – – – – – –
Lămpile și farurile:
Suporții de fixare ai sist emului de iluminare și
semnlizare
Nu
–
Legăturile dintre autovehicul și remorcă
Punctele de fixare a supor ților dispozitivului de
remorcare Nu –

90

Fig. 1 Lungimea montan ților din zona u șilor și a geamurilor (A= lungime la u șă, B= lungime la geam)
2. Autovehicul cu șasiu portant
În cazul autovehiculelor cu șasiu portant vor fi evaluate zone le deteriorate prin coroziune în
funcție de elementul șasiului, urm ărindu-se urm ătoarele criterii de evaluare (prin deterior ări datorate
coroziunii în țelegându-se coroziuni nestr ăpunse):
Zona deteriorat ă prin coroziune a cadrului șasiului este exprimat ă procentual în func ție de element
(longitudinal sau transversal).
Dimensiunile maxime permise ale zonelor deteriorate datorit ă coroziunii:
– Elementele longitudinale și transversale ale cadrului șasiului precum și toate profilele ce fac parte din
suportul dispozitivului de remorcare de tip șa, dispozitivul de cuplare al semiremorcii sau placa
dispozitivului de cuplare nu trebuie s ă fie deteriorate datorit ă coroziunii (luându-se în considerare fiecare
element longitudinal sau transversal) mai mult d ecât este specificat în tabelul de mai jos.

Explicație: În cazul lonjeroanelor sunt incluse și suprafețele acestora pe care se fixeaz ă elementele
direcției și ale suspensiei.

Elementele longitudinale și transversale Procentajul maxim admis de reducere a
grosimii elementului fa ță de grosimea ini țială
Toate elementele transversale 30%
Toate elementele longitudinale 20%
Toate elementele ce fac parte din suportul
dispozitivului de tip șa sau din suportul
dispozitivului de remorcare
20%

91

La vehiculele cu șasiu portant se va urm ări verificarea elementelelor pr ezentate în tabelul de mai
jos:
Elementul de șasiu sau caroserie ce trebuie evaluat Coroziune
acceptata Dimensiunea
suprafaței
corodate (mm
2)
Toate punctele de fixare a compartimentului pasagerilor și a cabinei nerabatabile pe șasiu
Cabina rabatabil ă:
– Suporții dispozitivul ui de blocare
– Suporții articula țiilor cabinei
Montanții ușilor
Pragul (lungimea pra gului este distan ța dintre
montanții ușii/ușilor)
Elementul longitudinal principal (lonjeronul): Elementul transversal principal Elementul longitudinal auxiliar Elementul transversal auxiliar Element destinat rigidiz ării unui panou ce nu este fixat
pe alt element de caroserie sau alt panou Nu
Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Da –
– – – – – – – – 2500
Sectoare de panouri: Panoul podelei Elementul exterior de caroserie al u șii, altul decât
structura de rezisten ță a acesteia
Podea compartiment bagaje Suporții de prindere a rezervorul ui sau a cârligului de
remorcare pe podeaua spate Capotă compartiment bagaje
Capotă compartiment motor
Elementul/elementele de caroserie pe care sunt fixate lămpile și farurile
Panoul fa ță ce desparte compartimentul motor de
compartimentul pasagerilor Panoul exterior fa ță sau spate
Pasajele ro ților
Nu Da Nu Nu Da Da Nu Nu Da Da
– 2500 – – 2500 2500 – – 400 2500
Montanții în zona geamurilor Nu –
Motorul:
Toate zonele pe care se fixeaz ă suporții motorului
Suporții de fixare ai rezervor ului de combustibil pe
caroserie sau șasiu
Nu Nu
– –
Transmisia: Suporții de fixare ai transmisiei
Nu
–
Punți:
Suporții bieletelor antiruliu sau a barelor stabilizatoare
Suporții basculelor superioare și inferioare sau
suporții de prindere a bra țelor oscilante
Nu Nu
– –

92 Suspensia:
Suporții de fixare a amortizoarelor
Suporții de fixare a arcurilor elicoidale
Suporții de fixare a arcurilor lamelare și a suporților
de prindere a acestora
Nu Nu Nu
– – –
Mecanismul de direc ție:
Suporții de fixare a semicasetei de direc ție
Suporții de fixare a casetei de direc ție
Suporții de fixare a p ărților auxiliare
Nu Nu Nu
– – –
Sistemul de frânare: Zona de fixare a pompei centrale de frân ă
Zona de fixare a pedalei de frân ă
Nu Nu
– –
Caroseria: Punctele de fixare al e centurilor de siguran ță
Balamalele și închizătorile ușilor:
Supor ții balamalelor și ghidajele mecanismului de
glisarea a u șilor
Fixarea mecanismului de închidere pe u șă
Pentru centurile de siguran ță montate pe u șă:
Supor ții articula țiilor și ghidajele mecanismului de
glisare pe u șă
Fixarea mecanismului de blocare pe u șă
Capota motorului sau a compartimentului de bagaje din fața vehiculului:
Supor ții mecanismelor de închidere și deschidere
Scaunele: Punctele de fixare a scaunelor Pentru centurile de siguran ță montate pe scaune:
Punctele de fixare pe scaune
Nu Nu
Nu
Nu Nu Nu Nu Nu
– –
–
– – – – –
Lămpile și farurile:
Suporții de fixare ai sist emului de iluminare și
semnlizare
Nu
–
Legaturile dintre autovehicul și remorcă:
Punctele de fixare ai supor ților dispozitivului de
remorcare
Nu
–

Metode de verificare: Evaluarea zonelor deteriorate prin coroziune se realizeaz ă prin:
1)Inspecție vizuală, atunci când vehiculul se afl ă pe canalul de vizitare sau pe elevator;
2)Dac ă există suspiciuni:
a)
prin utilizarea unui ciocan cu cap rot und de 200g prin aplicar ea unor lovituri u șoare în jurul
zonei ce ridic ă suspiciuni;
b) prin măsurare, utilizându-se dispozitive adecvate.
Standarde de evaluare a repara țiilor zonelor deteriorate prin coroziune:

1. Condiții pentru repara țiile zonelor deteriorate prin coroziune:
a) reparațiile zonelor deteriorate prin coroziune trebuie efectuate astfel incât îmbinarea p ărții sau a
secțiunii elementului reparat s ă îndeplineasc ă funcționalitatea ini țială.
b) nu se admit repara ții prin cordon de sudur ă continuu sau în puncte în jurul zonei în care este
poansonat num ărul de identificare sau în jurul elementului de caroserie pe care se afl ă poansonat num ărul
de identificare.
Nu se admite prinderea prin nituire a suportului pe care este poansonat num ărul de identificare sau
a elementului de caroserie pe care se afl ă poansonat num ărul de identificare.

93 Sunt admise repara ții la o distan ță mai mare de 30 mm fa ță de conturul num ărului de identificare
poansonat ce nu afecteaz ă integritatea acestuia sau care nu împiedic ă vizualizarea integral ă a sa.
2. Metode de repara ții admise:
a) sunt permise repara ții cu elemente construite indivi dual, unde fiecare parte este sudat ă sigur de
materialul original;
b) dacă modalitatea de asamblare original ă era prin nituire sau prin prindere cu șuruburi, se admite
reparația prin sudur ă.
c) nu sunt permise repara ții combinate (sudur ă/nituri/șuruburi) care s ă depășească o suprafa ță
maximă de 2500 mm2 .
Prin sudur ă sigură așa cum a fost men ționat la lit. a) se în țelege:
– cordon/cordoane de sudur ă ce acoper ă cel puțin 50% din perimetrul sec țiunii ce poate fi sudat ă
și care sunt repartizate în mod egal în jurul perimetrului;
– puncte de sudur ă cu diametrul de minim 4 mm și care sunt repartizate la o distan ță de maximum
20 mm una de cealalt ă.
3. Deteriorarea prin coroziune la elementele de arc, elementele direc ției și ale suspensiei:
a) dacă un element al unui arc este deteri orat prin coroziune (material lips ă) sau fisurat ca urmare
a deterior ării prin coroziune:
– acesta nu se repar ă, se înlocuie ște
– elementul de arc poate fi înlocuit ca parte a sistemului arcului.
b) dacă un element al mecanismului de direc ție sau suspensie este deteriorat prin coroziune acesta
nu va fi reparat.
4. Metode de repara ții admise pentru elemente longitudinale și transversale:
a) elementele longitudinale și transversale ce fac parte din cadrul șasiului nu se vor repara prin
aplicarea unor pl ăci peste zonele din care lipse ște material.
b) prin excep ție de la prevederile lit. a), elementele longitudinale și transversale pot fi reparate
prin aplicarea de pl ăci peste zonele corodate dac ă grosimea acestor pl ăci este cel pu țin aceeași cu
grosimea sec țiunii cea mai mare a elemen tului ce trebuie reparat. Pl ăcile trebuie sudate sigur, prin aceasta
întelegându-se cordoane de sudur ă ce acoper ă cel putin 75% din perimetrul p ărților ce trebuie sudate.
Cordoanele trebuie repartizate în mod egal de-a lungul perimetrului.
5. Profilele ce fac parte din s uportul dispozitivului de tip șa sau a pl ăcii bolțului semiremorcii nu
pot fi reparate prin aplicarea de pl ăci deasupra zonelor deteriorate prin coroziune.

94 H. Defecte la dispozitivele de cuplare

Dispozitivele de cuplare cu care sunt echipate semiremorcile sunt de 2 tipuri, cu diametre
exterioare de 2 inch și de 3,5 inch.
– în cazul dispozitivelor de cuplare cu diam etrul exterior de 2 inch, se admite o uzur ă până la
diametrul minim prezentat în figur ă:

– în cazul dispozitivelor de cuplare cu diametrul exterior de 3,5 inch, diametrul minim admis este
prezentat în figur ă:

Metoda de verificare: cu șubler sau utilizându-se un calibru.

În cazul semiremorcilor cu MTMA mai mic ă sau cel mult egal ă cu 6.000 kg sau dac ă sarcina pe
dispozitivul de remorcare este mai mic ă sau cel mult egal ă cu 3.000 kg, indiferent de tipul dispozitivului
de cuplare:
În interiorul unui cerc cu raza de 260 mm m ăsurat din centrul dispozitivului de cuplare:
– deformația maximă a platoului cuplei nu trebuie s ă depășească 2,5 mm, conform figurii:
Min. 70 mm
Min. 49 mm
Min. 110 mm
Min. 86 mm

95

a = deforma ția maximă
– dacă datorită uzurii pe platoul cuplei s-au format șanțuri, acestea nu trebuie s ă fie mai lungi de
100 mm și mai adânci de 2,5 mm;
Cerințele de mai sus nu se aplic ă în cazul orificiilor constructive destinate gres ării ce au fost
practicate de c ătre fabricant.
În cazul semiremorcilor cu MTMA mai mare de 6.000 kg sau dac ă sarcina pe dispozitivul de
remorcare este mai mare de 3.000 kg, indifere nt de tipul dispozit ivului de cuplare:
–
în interiorul unui cer c cu raza de 450 mm m ăsurat din centrul dispoz itivului de cuplare,
deformația maximă a platoului cuplei nu trebuie s ă depășească 3,5 mm conform figurilor:

sau

96
a = deforma ția maximă

sau

– dacă datorită uzurii pe platoul cuplei s-au format șanțuri, acestea nu trebuie s ă fie mai lungi de
100 mm și mai adânci de 2,5 mm;
Cerințele de mai sus nu se aplic ă în cazul orificiilor c onstructive destinate gres ării ce au fost
practicate de c ătre fabricant.
Metoda de verificare: cu șubler, rigl ă și ruletă.

Dispozitive de cuplare de tip ochet pentru remorci

În funcție de diametrul interior al cuplei, uzurile maxime permise sunt:
Tipodimensiuni:
1. D n = 40 mm
2. D n = 50 mm
3. D n = 57,5 mm

Uzuri maxime admise:
1. Dmax = 41,5 mm
2. Dmax = 52,5 mm
3. Dmax = 59,5 mm
Dnominal

97
De asemenea, sunt permise uzuri ale dispozitivelor de cuplare dup ă cum urmeaz ă:
– pentru dispozitivul de cuplare cu diametrul interior de 40 mm se accept ă o grosime a acestuia
de până la 28 mm datorit ă uzurii:

min. 28 mm

– pentru dispozitivul de cuplare cu diametrul interior de 50 mm se accept ă o grosime a acestuia
de până la 41,5 mm datorit ă uzurii:

min. 41,5 mm

– pentru dispozitivul de cuplare cu diametrul interior de 57,5 mm se accept ă o grosime a
acestuia de pân ă la 19 mm datorit ă uzurii:
min. 19 mm

Metoda de verificare: cu șubler.

98 Starea pro țapului remorcii
Se accept ă o deformare de maxim 18 mm pe o lungime de 90 cm a pro țapului, conform figurii:

sau

Verificarea se va efectua în cel pu țin două plane perpendiculare, orizontal și vertical de-a lungul
proțapului.
Metoda de verificare: cu șubler și riglă.

Cârligul de remorcare
În cazul cârligelor de remorcare de tip cuplaj sf eric cu diametrul nominal de 50 mm se admite o
uzură a cuplajului pân ă la un diametru minim de 49 mm
90 cm
max. 18 mm
90 cm max. 18 mm

99

Metoda de verificare: utilizându-se un calibru sau cu șubler.
Dacă un autovehicul cu MTMA mai mare de 3.500 kg este echipat cu un cârlig de remorcare,
atunci acesta trebuie s ă îndeplineasc ă următoarele cerin țe:
– acesta trebuie s ă aibă dispozitiv de închidere și dispozitiv de asigurare;
– dimensiunea orificiului din in teriorul cârligului nu trebuie s ă fie mai mare de 49 mm ca în figur ă:

Metoda de verificare: utilizându-se un calibru sau cu șubler.

Cuple de remorcare

Dac ă un autovehicul cu MTMA mai mare de 3500 kg este echipat cu o cupl ă de remorcare, atunci
aceasta trebuie s ă îndeplineasc ă următoarele cerin țe:
– uzura maxim ă permisă a pivotului de cuplare trebuie s ă fie astfel:

100

Metoda de verificare: utilizându-se un calibru adecvat sau cu șublerul:

– jocul axial al pivotul ui de cuplare dup ă blocare nu trebuie s ă depășească 5 mm:

Metoda de verificare: utilizându-se un calibru sau cu șublerul.

Tipodimensiuni
Dnominal
1 = 40 mm 2 = 50 mm
3 = 57,5 mm
D
min datorat uzurii:
1 = 36,5 mm 2 = 46 mm
3 = 55 mm
max 5 mm

101
– deplasarea radial ă a pivotului de cuplare nu trebuie s ă depășească 2 mm:

Fixarea dispozitiv ului de cuplare

– nu sunt admise jocuri axiale al e dispozitivului de cuplare;

– jocul radial maxim al dispozit ivului de cuplare trebuie s ă fie de 2 mm;

max. 2 mm
0 mm Metoda de verificare: uti lizându-se un calibru sau șubler.

102

Se încearc ă mișcarea cuplei de remorcare în sus și în jos conform figurii:

Dispozitive de cuplare pentru autotractoare

Jocul maxim admis al cuiului pivotului de remor care în dispozitivul de cuplare este de maxim 2
mm. 2 mm

103
Abaterea de la planeitate a platoului dis pozitivului de cuplare în partea central ă a sa trebuie s ă fie
de maxim 3,5 mm conform figurii:

Metoda de verificare: utilizându-se rigl ă și șubler sau calibru.
Pe părțile laterale ale platoului dispozitivului de cuplare, în dou ă benzi late de 50 mm de la
extremitățile platoului dispozitivului de cuplare se adm ite o abatere de la plan eitate de 5 mm conform
figurii:

max. 3,5 mm
max. 3,5 mm Metoda de verificare: utilizându-se un calibru adecvat, șubler sau alt dispozitiv de m ăsurare. calibru

104

50 mm 50 mm
Metoda de verificare: rigl ă și șubler sau calibru.
Se admit deterior ări (șanțuri) ale platoului dispoz itivului de cuplare ce nu sunt mai lungi de 100
mm și mai adânci de 2,5 mm:

Deteriorare ( șanț)
Metoda de verificare: rigl ă și șubler.

105 ANEXA nr. 21 la reglement ări

Prevederi privind efectuarea ITP
mașini și utilaje autopropulsate pentru lucr ări

Plan de opera țiuni

Nr. crt. Denumirea verific ării Metoda de control
și aparatura necesar ă Defecte constatate Cod defect
DMi DMa DP
0. IDENTIFICARE VEHICUL
0.1. Verificare stare pl ăci
cu numărul de
înregistrare,
concordan ță dintre
plăcile cu num ărul de
înregistrare și numărul
de înregistrare din certificatul de
înregistrare Inspecție vizuală a)Plac ă lipsă sau fixată
necorespunz ător astfel încât
s-ar putea desprinde de pe vehicul
b)Număr de înregistrare ilizibil sau
lipsă
c)Numărul de înregistrare de pe plac ă
nu este în concordan ță cu certificatul
de înregistrare
d)Placă deteriorat ă

X X

X

0.2.

Verificare concordan ță
dintre datele de identificare prelevate
de pe vehiculul
prezentat la ITP și
datele din certificatul
de înregistrare, cartea
de identitate a vehiculului și atestatul
tehnic dac ă a fost
eliberat de RAR, dup ă
caz Inspecție vizuală după
curățarea locurilor unde se
află poansonat num ărul de
identificare
Se verific ă concordan ța
dintre vehiculul prezentat
la ITP si datele din
certificatul de înregistrare, cartea de identitate a
vehiculului și atestatul
tehnic dac ă a fost eliberat
de RAR, dup ă caz, privind:
categorie, marc ă, tip,
număr de identificare
poansonat sau ștanțat a)Lipsă număr de identificare
poansonat sau ștanțat
b)Număr de identificare incomplet,
ilizibil par țial sau total
c)Număr de identificare neconform cu
datele din certificatul de înregistrare
d)Vehiculul prezentat la ITP nu
corespunde cu datele privind: categoria, marca și tipul vehiculului
e)Număr de identificare modificat
f)Suportul pe care se afl ă poansonat
numărul de identificare este fixat
artizanal pe vehicul (ex. înconjurat de un cordon de sudur ă)

X

X
X

1. SISTEM DE FRÂNARE
1.1. Stare mecanic ă și funcționare
1.1.1. Pedal ă / manetă de
frână și cursa
dispozitivului de
acționare a frânei Inspecție vizuală și
funcțională a
componentelor, în timp ce
sistemul de frânare este
acționat
Notă: Vehiculele cu
servofrân ă trebuie
inspectate cu motorul oprit a)Uzură avansată sau joc excesiv a
axului pedalei b)Cursă excesivă sau insuficient ă a
dispozitivului de ac ționare
c)Dispozitivul de ac ționare nu revine
corect la pozi ția inițială
d)Dispozitivul de ac ționare deformat
excesiv, fisurat, rupt

X

1.1.2. Element de ac ționare
frână de mână, levier
de comand ă frână de
mână, mecanism cu
clichet frân ă de mână,
frână de mână cu
acționare electric ă Inspecție vizuală și
funcțională a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este acționat a)Sistemul de blocare al mecanismului
cu clichet nu func ționează
b)Element de ac ționare cu uzur ă
excesivă, lipsă, deteriorat sau
nefuncțional X

X

1.1.3. Dispozitiv servofrân ă,
pompă centrală de
frână (pentru sistemul
de frânare hidraulic) Inspecție vizuală și
funcțională a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este acționat a)Dispozitiv servofrân ă deteriorat sau
ineficient
b)Pompă centrală neetanșă / defectă
(pierde presiunea la ap ăsarea
constantă a pedalei sau la ac ționarea
manetei)
c)Fixare necorespunz ătoare a pompei
centrale de frân ă
d)Cantitate insuficient ă a lichidului de
frână

X

X
1.1.4. Pomp ă de vacuum sau Inspec ție vizuală a a)Pierdere de aer care provoac ă o X

106 compresor și
rezervoare de aer
(dacă au fost prev ăzute
de produc ător) componentelor la presiunea
normală de lucru scădere important ă de presiune sau
pierdere de aer perceptibil ă auditiv
b)Pompa de vacuum deteriorat ă sau
nefuncțională
c)Rezervoare de aer comprimat
deteriorate, corodate / neetan șe
d)Fixare necorespunz ătoare a
rezervoarelor de aer comprimat

X

1.1.5. Conducte de frân ă
rigide, racorduri flexibile de frân ă Inspecție vizuală a
componentelor în timp ce sistemul de frânare este
acționat a)Conduct ă, racord sau conexiune
neetanșă (pierderi reduse / importante)
b)Deterior ări sau coroziuni excesive
c)Conduct ă poziționată
necorespunz ător
d)Conduct ă fisurată sau ruptă; racord
fisurat sau rupt
e)Racord deteriorat, cu puncte de frecare, răsucit sau prea scurt
f)Umflare excesiv ă la presiune
g)Racord cu porozit ăți

X

X
X

X

X
X X

X

X
1.1.6. Leviere și conexiuni,
tije de acționare Inspecție vizuală și
funcțională a
componentelor în timp ce sistemul de frânare este
acționat a)Componente corodate sau uzate
excesiv
b)Leviere, tije sau conexiuni fixate necorespunz ător
c)Orice element care poate împiedica
mișcarea liber ă a elementelor
sistemului de frânare
d)Lipsă elemente ale timoneriei X

X

X X

X
1.1.7. Elemente de ac ționare
sistem frânare (inclusiv etriere,
cilindri de frân ă cu
arc, cilindri de frân ă
hidraulici, garnituri de
fricțiune, tamburi și
discuri de frân ă) Inspecție vizuală a
componentelor în timp ce sistemul de frânare este
acționat (unde exist ă zonă
de vizitare) a)Neetanșeități (pierderi reduse /
importante) b)Fixare necorespunz ătoare/ montare
incorectă
c)Coroziuni excesive d)Burduf de protec ție împotriva
prafului rupt / lips ă
e)Lipsă garnituri de fric țiune
f)Uzură excesivă, șanțuri, fisuri,
spărturi, fixare necorespunz ătoare sau
alte defecte care compromit siguran ța
(la o roată / la mai multe ro ți)
g)Tambur sau disc lips ă
h)Joc disc de frân ă

X X

X

X X

X

X X

X
X
1.2 Performan ță și eficacitate frân ă de serviciu
1.2.1 Performan ță Inspec ție prin probe în
parcurs
Se acționează frâna gradual
până la obținerea efortului
maxim a)Vehiculul deviaz ă excesiv de la
traiectoria rectilinie
b)Zgomot la roat ă în timpul frânarii

X X

1.2.2 Eficacitate (+E) a) Inspec ție prin probe în
parcurs folosind un decelerometru cu
compensare și înregistrare
(pentru vehicule cu viteza maximă constructiv ă mai
mare de 25 km/h)
A se vedea anexa nr. 11 la reglement ări Coeficient de frânare mai mic de 2,0
m/s² X
b) ABROGAT
1.3 . Performan ță și eficacitate frân ă de staționare(cu excep ția vehiculelor dotate cu frân ă electrică)
1.3.1. Performan ță Inspec ție prin probe în
parcurs
Se acționează frâna gradual
până la obținerea efortului
maxim a)Vehiculul deviaz ă excesiv de la
traiectoria rectilinie
b)Zgomot la roat ă în timpul frânarii

X X

107 1.3.2 Eficacitate (+E) a) Inspec ție prin probe în
parcurs folosind un
decelerometru cu compensare și înregistrare
(pentru vehicule cu viteza
maximă constructiv ă mai
mare de 25 km/h)
A se vedea anexa nr. 11 la
reglement ări Coeficient de frânare mai mic de 1,6
m/s²
X
b) ABROGAT
1.4. Frân ă de staționare
(vehicule dotate cu
frână electrică) Cu frâna electric ă acționată
se verifică dacă vehiculul
poate fi deplasat de pe loc Vehiculul poate fi deplasat de pe loc
X
2. SISTEM DE DIREC ȚIE
2.1. Stare mecanic ă
2.1.1. Stare, func ționare
sistem de direc ție Inspecție vizuală cu
vehiculul pe sol sau pe
canal (dac ă este disponibil)
Volanul este rotit stânga-dreapta Sistem de direc ție greu manevrabil

X

2.1.2. Stare, fixare caset ă de
direcție Inspecție vizuală a fixării
casetei de direc ție
Se rotește volanul stânga-
dreapta a)Fixare necorespunz ătoare a casetei
b)Casetă de direcție fisurată / spartă X
X X
X
2.1.3. Jocuri în sistemul de
direcție Inspecție vizuală a
componentelor timoneriei
direcției în ceea ce prive ște
uzura, fisurile și siguranța
în timp ce volanul este rotit
stânga-dreapta cu vehiculul pe sol sau pe canal (dac ă
este disponibil) a)Mișcare relativ ă între componentele
sistemului ce ar trebui s ă fie fixe
b)Joc excesiv în articula țiile
sistemului de direc ție
c)Deform ări / fisuri ale oric ărui
element d)Alinierea defectuoas ă a
componentelor (ex. bar ă de comand ă a
direcției, bară de conexiune etc.)
e)Burduf de protec ție la praf lips ă

X X

X

X X

X

2.1.4. Stare, fixare,
funcționare și
etanșeitate
servodirec ție Verificarea servodirec ției
și a nivelului de ulei
hidraulic din rezervor
(dacă este vizibil)
Cu roțile pe sol și cu
motorul func ționând se
verifică dacă servodirec ția
funcționează corect a)Neetanșeități (scurgeri reduse /
importante) b)Nivel redus de lichid
c)Mecanismul nu func ționează
d)Mecanism fixat necorespunz ător /
fisurat
e)Conducte care freac ă / poziționate
necorespunz ător
f)Conducte, furtunuri deteriorate /
uzate sau corodate excesiv

X X

X
X
X

X

X X

X
X

X

X
2.2. Volan și coloană volan
2.2.1. Stare, fixare volan Cu ro țile pe sol, se
oscilează volanul dintr-o
parte în alta într-un plan
perpendicular pe coloana
de direcție și se aplică de
jos în sus și de sus în jos.
Se inspecteaz ă vizual
jocurile a)Deplasare relativ ă între volan și
coloana de direc ție care indic ă un joc
excesiv
b)Butucul, coroana sau spi țele
volanului fisurate sau fixate necorespunz ător X

X

X
2.2.2 Joc la volan Cu motorul în func țiune în
cazul vehiculelor cu
servodirec ție și cu roțile în
poziție dreaptă, se rotește
ușor volanul stânga –
dreapta, pe cât posibil f ără
a mișca roțile
Se verific ă vizual mi șcarea
liberă Joc excesiv al direc ției (de exemplu un
punct de pe coroana volanului poate fi
rotit pe un arc de cerc pe o distan ță
mai mare de o cincime din diametrul
volanului f ără ca roțile directoare s ă se
miște) X X
2.3. Aliniament ro ți Verificarea aliniamentului Ro ți nealiniate în mod evident X

108 roților
Control vizual
2.4. Stare, fixare comand ă
direcție Se acționează comanda
direcției și se verific ă
vizual jocul și starea
cuplajelor elastice sau a
altor articula ții a)Jocuri excesive în articula ții sau
cuplaje b) Repara ție sau modificare
necorespunz ătoare
X

X

3. VIZIBILITATE
3.1. Câmp de vizibilitate Inspec ție vizuală de la
postul de conducere a)Obstruc ționarea câmpului de
vizibilitate al conduc ătorului care îi
afectează vederea în fa ță sau lateral
b)Nu se asigur ă vizibilitatea
corespunz ătoare spre înapoi X X

X
3.2. Stare parbriz și
celelalte geamuri Inspecție vizuală a)Parbriz sau geam în stare
necorespunz ătoare (sablat, zgâriat / cu
opacități importante sau din material
necorespunz ător)
b)Parbriz fisurat, spart X

X X

X
3.3. Oglinzi retrovizoare Inspec ție vizuală și
funcțională de la postul de
conducere
a)Oglindă lipsă ori care nu asigur ă
vizibilitatea corespunz ătoare
b)Oglindă deteriorat ă sau fixată
necorespunz ător

X X

X
3.4. Ștergătoare de parbriz Inspec ție vizuală și
funcțională a)Ștergător care nu func ționează
corespunz ător sau lips ă
b)Lamela ștergătorului lips ă

X

X
3.5. Sp ălătoare de parbriz Inspec ție vizuală și
funcțională Spălător care nu func ționează
corespunz ător / lipsă X X
4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE ȘI ECHIPAMENTE ELECTRICE
(în funcție de echiparea prev ăzută de produc ător)
4.1. Faruri
4.1.1. Stare și funcționare Inspec ție vizuală și
funcțională a)Funcționare defectuoas ă / lipsa
farului sau a sursei de lumin ă
b)Far fixat necorespunz ător
c)Far cu oglinda deteriorat ă
d)Dispersor fisurat / spart, de culoare
necorespunz ătoare
e)Sursă de lumin ă defectă X

X
X

X X
X

X
4.1.2. Orientare (+E)
(numai pentru farurile
utilizate pentru circulația rutieră) Inspecție vizuală și
funcțională
Se determin ă centrul de
focalizare orizontal al
fiecărui far cu lumin ă de
întâlnire cu ajutorul
aparatului de control al
farurilor Inspectorul va regla farul
dacă dispozitivul de reglare
este funcțional a)Far reglat necorespunz ător
b)Sursa de lumin ă montată
necorespunz ător X
X
4.1.3. Comutare lumini Inspec ție vizuală și
funcțională Dispozitiv de comand ă defect X

4.2. Lămpi de pozi ție față, spate și laterale, l ămpi de gabarit
4.2.1. Stare și funcționare Inspec ție vizuală și
funcțională
a)Sursă de lumin ă defectă
b)Dispersor fisurat / spart, de culoare
necorespunz ătoare
c)Fixare necorespunz ătoare
d)Lipsă lampă sau dispersor
X

X
X

X
X
4.2.2. Comutare
Inspecție vizuală și
funcțională Funcționare necorespunz ătoare a
dispozitivului de comand ă X
4.3. Lămpi de frânare
4.3.1. Stare și funcționare Inspec ție vizuală și
funcțională a)Sursă de lumin ă defectă
b)Dispersor fisurat / spart, de culoare
necorespunz ătoare
c)Fixare necorespunz ătoare
X
X
X

X

109 d)Lipsă lampă sau dispersor X
4.3.2. Comutare Inspec ție vizuală și
funcțională Funcționare necorespunz ătoare a
dispozitivului de comand ă X

4.4. Lămpi indicatoare de direc ție și de avarie
4.4.1. Stare și funcționare Inspec ție vizuală și
funcțională a)Sursă de lumin ă defectă
b)Dispersor fisurat / spart, de culoare necorespunz ătoare
c)Fixare necorespunz ătoare
d)Lipsă lampă sau dispersor
X

X
X

X
X
4.4.2. Comutare Inspec ție vizuală și
funcțională Funcționare necorespunz ătoare a
dispozitivului de comand ă X

4.5. Faruri și lămpi de cea ță
4.5.1. Stare și funcționare Inspec ție vizuală și
funcțională a)Sursă de lumin ă defectă
b)Dispersor fisurat / spart, de culoare
necorespunz ătoare
c)Fixare necorespunz ătoare
d)Lipsă lampă sau dispersor
X

X
X

X
X
4.5.2. Comutare Inspec ție vizuală și
funcțională Funcționare necorespunz ătoare a
dispozitivului de comand ă X

4.6. Lămpi de mers înapoi
4.6.1. Stare și funcționare Inspec ție vizuală și
funcțională a)Sursă de lumin ă defectă
b)Dispersor fisurat / spart, de culoare
necorespunz ătoare
c)Fixare necorespunz ătoare
d)Lipsă lampă sau dispersor
X

X
X

X
X
4.6.2. Comutare Inspec ție vizuală și
funcțională Funcționare necorespunz ătoare a
dispozitivului de comand ă
X

4.7. Dispozitiv de
iluminare a pl ăcii
spate cu num ărul de
înregistrare Inspecție vizuală și
funcțională a)Lampă care proiecteaz ă lumina
direct în spate
b)Sursă de lumin ă defectă
c)Lampă fixată nesigur
d)Lipsă lampă sau dispersor
e)Fixare necorespunz ătoare X

X
X

X X

X
X X
4.8. Proiectoare de lucru Inspec ție vizuală și
funcțională a)Sursă de lumin ă defectă
b)Dispersor fisurat / spart, de culoare necorespunz ătoare
c)Fixare necorespunz ătoare
d)Lipsă lampă sau dispersor X
X
X

X
X
4.9. L ămpi speciale de
avertizare (girofar) Inspecție vizuală și
funcțională a)Sursă de lumin ă defectă
b)Dispersor fisurat / spart, de culoare
necorespunz ătoare
c)Fixare necorespunz ătoare
d)Lipsă lampă sau dispersor
X X
X

X
X
4.10. Catadioptri Inspec ție vizuală Catadioptri deteriora ți / lipsă X X
4.11. Martori lumino și Inspec ție vizuală și
funcțională Nu funcționează corespunz ător (nu
afectează / afecteaz ă direct siguran ța
circulației rutiere) X X
4.12. Conexiuni electrice
între vehiculul tractor
și remorcă Inspecție vizuală si
funcțională a)Conexiuni electrice fixate
necorespunz ător
b)Izolație deteriorat ă X X

X

4.13. Cablaj electric Inspec ție vizuală a)Cabluri fixate / pozi ționate /
securizate necorespunz ător
b)Instalație electric ă deteriorat ă
c)Izolație cablaj deteriorat ă X

X
X X

X
X
4.14. Baterii(e) de
acumulatori Inspecție vizuală a)Fixat ă necorespunz ător
b)Scurgeri de electrolit (în func ție de
debit) X
X X
X

5. PUNȚI, ROȚI, ANVELOPE ȘI SUSPENSIE
5.1. Punți (axe)
5.1.1. Stare, fixare pun ți Inspec ție vizuală cu
vehiculul pe sol sau pe
canal (dac ă este disponibil)
a)Punte corodat ă excesiv / deformat ă
sau fisurat ă
b)Jocuri în articula țiile de fixare /
fixare nesigur ă pe vehicul X

X
X

X

110 c)Reparație / modificare
necorespunz ătoare
d)Tirant deformat, nefixat corespunz ător pe șasiu / caroserie X

X X

5.1.2. Stare, fixa re fuzete Inspec ție vizuală cu
vehiculul pe sol sau pe
canal (dac ă este disponibil)
Se rotește volanul stânga-
dreapta a)Fuzetă fisurată sau deformat ă
b)Joc excesiv al pivotului fuzetei
c)Piulițe, prezoane sau șuruburi de
fixare lips ă (în funcție de num ăr)

X
X X
X
X
5.1.3. Rulmen ți roți (dacă
verificarea este posibilă) Inspecție vizuală cu
vehiculul pe sol sau pe canal (dac ă este disponibil)
Se rotește volanul stânga-
dreapta Joc excesiv la rulment X
X

5.2. Roți (jante) și anvelope
5.2.1. Stare, fixare butuci
roți Inspecție vizuală pe
ambele părți ale fiecărei
roți cu vehiculul pe sol Prezon sau piuli ță lipsă ori slăbit(ă) (în
funcție de num ăr) X
X

5.2.2. Stare, fixare ro ți Inspec ție vizuală cu
vehiculul pe sol sau pe
canal (dac ă este disponibil) Jantă deformat ă excesiv, fisurat ă,
sudată necorespunz ător X

5.2.3.

Stare, fixare anvelope

Inspecție vizuală a întregii
anvelope prin deplasarea vehiculului înainte și
înapoi a)Dimensiunea anvelopei nu
corespunde cu cea men ționată în
atestatul tehnic (dac ă acesta a fost
emis)
b)Anvelope de dimensiuni diferite pe aceeași axă sau la roți jumelate
c)Tăieturi profunde sau deterior ări
importante pe banda de rulare sau pe flancurile anvelopelor
d) Indicatorul de uzur ă al profilului
anvelopei devine expus / Adâncimea profilului principal (zona central ă de
3/4 din lățimea benzii de rulare) mai
mică de 2 mm la anvelopele cu
diametrul jantei pân ă la 20" inclusiv
sau 4 mm la anvelopele cu diametrul
jantei peste 20 e)Frecarea anvelopei de p ărți ale
șasiului / caroseriei sau ale suspensiei

X

X
5.3. Suspensie
5.3.1. Arcuri (dac ă au fost
prevăzute de
producător) Inspecție vizuală cu
vehiculul pe sol sau pe
canal (dac ă este disponibil) a)Fixare sau montare
necorespunz ătoare a arcurilor pe șasiu
sau punte
b)O component ă a arcului deteriorat ă
/ fisurată
c)Lipsă arc la una din pun ți (roți)
d)Arc rupt X

X

X X

X

5.3.2. Amortizoare (dac ă au
fost prevăzute de
producător) Inspecție vizuală cu
vehiculul pe sol sau pe
canal (dac ă este disponibil) a)Amortizor deteriorat prezentând
semne grave de neetan șeitate sau
funcționare necorespunz ătoare
b)Jocuri excesive în articula țiile de
fixare pe cadru sau șasiu
c) Lipsă amortizor
X

X

X
5.3.3. Articula ții suspensie
(dacă au fost prev ăzute
de produc ător) Inspecție vizuală cu
vehiculul pe sol sau pe canal (dac ă este disponibil) a)Lipsă bolțuri fixare arc și/sau bucșe
b)Lipsă plăcuțe reazem și/sau bride
c)Bolțul articula ției, bucșe,
articulațiile suspensiei rupte

X
X X

5.3.4. Suspensie pneumatic ă
(dacă a fost prev ăzută
de produc ător) Inspecție vizuală și
auditivă cu vehiculul pe sol
sau pe canal(dac ă este
disponibil) a)Orice component ă deteriorat ă /
defectă
b)Fixare necorespunz ătoare pe șasiu
sau punte X

X
X

6. ȘASIU, CABIN Ă ȘI ELEMENTE ATA ȘATE ȘASIULUI

111 6.1. Șasiu sau cadru și elemente ata șate
6.1.1. Stare general ă șasiu,
șasiu suplimentar, Inspecție vizuală cu
vehiculul aflat pe sol sau
pe canal (dac ă este
disponibil)
a)Lonjeroane sau traverse fisurate sau
deformate
b)Coroziune excesiv ă care afecteaz ă
rigiditatea șasiului
c) Coroziuni avansate (zone corodate,
coroziuni str ăpunse) / fisuri, rupturi,
deformări importante ale elementelor
de rezisten ță pe orice parte inclusiv pe
traverse d)Elemente de rezisten ță sudate
necorespunz ător X

X

6.1.2. Tubulatur ă de
evacuare, amortizoare de zgomot Inspecție vizuală și
auditivă cu vehiculul cu
motorul în func ționare a)Sistem de evacuare fixat
necorespunz ător sau neetan ș
b)Gazele de evacuare p ătrund în
habitaclu sau în cabina conduc ătorului
c)Lipsă element din tubulatura de
evacuare
d)Tubulatura de evacuare nu este
poziționată corespunz ător X

X

6.1.3. Rezervor de
combustibil și
conducte de alimentare (inclusiv
rezervorul de
combustibil pentru dispozitivul de
încălzire și conducte) Inspecție vizuală cu
vehiculul aflat pe sol sau
pe canal (dac ă este
disponibil) a)Rezervor sau conducte fixate
necorespunz ător
b)Rezervorul neetan ș (prezintă
scurgeri), capacul rezervorului lipse ște
sau nu este corespunz ător
c)Conducte alimentare cu combustibil deteriorate, pozi ționate
necorespunz ător sau uzate datorit ă
frecării de alte componente
d)Risc de incendiu datorat scurgerilor
de combustibil, protec ției
necorespunz ătoare a rezervorului sau
tubulaturii de evacuare, condi țiilor din
compartimentul motor
e)Alimentare dintr-un rezervor improvizat, altul decât cel destinat
f)Scurgeri benzin ă
g)Scurgeri motorin ă
h)Furtun de alimentare cu benzin ă,
motorină uzat / crăpat, tăiat
i)Lipsă coliere asigurare furtunuri

X

X X

X

6.1.4. Bare de protec ție,
protecție laterală și
dispozitive de protecție antiîmp ănare
spate (dac ă au fost
prevăzute de
producător) Inspecție vizuală Elemente fixate necorespunz ător /
deteriorate care pot provoca
accidentări
X

X
6.1.5. Dispozitiv de
remorcare (dac ă a fost
prevăzut de
producător) Inspecție vizuală urmărind
cu atenție uzura și
funcționarea
corespunz ătoare a tuturor
dispozitivelor de siguran ță
montate a)Element compon ent deformat /
defect sau fisurat
b) Orice dispozitiv de siguran ță lipsă,
deteriorat sau care nu func ționează
corespunz ător
c)Obstruc ționarea pl ăcii cu num ărul
de înregistrare sau a oric ărei lămpi
(atunci când nu sunt utilizate)
d)Coroziuni excesiv e ale elementelor
de rezisten ță pe care sunt fixate
dispozitivele de remorcare

X X

X

X X

6.1.6. Transmisie Inspec ție vizuală cu
vehiculul aflat pe sol sau
pe canal (dac ă este
disponibil) Se verific ă atent zona a) Jocuri excesive în elementele
transmisiei
b) Elemente de siguran ță fixate
necorespunz ător / lipsă
c)Pedală ambreiaj cu ac ționare

X X

X
X

X

112 ambreiajului, cutiei de
viteze, diferen țialului și a
reductorului greoaie, lips ă siguranță de asigurare
pedală pe ax
d)Levier selectare viteze fixat necorespunz ător / modificat
e)Comand ă ambreiaj fixat ă
necorespunz ător
f)Timonerie schimb ător de viteze
fixată necorespunz ător / modificat ă
constructiv g)Fixare necorespunz ătoare a cutiei de
viteze (de exemplu lips ă șuruburi de
fixare)

X

6.1.6.1 Func ționare transmisie Inspec ție în parcurs a)Func ționare necorespunz ătoare a
ambreiajului, cutiei de viteze sau
reductorului
b)Zgomot anormal la transmisie X

X
6.1.7. Fixare motor Inspec ție vizuală cu
motorul în func țiune Suport motor fisurat, desprins sau
fixat nesigur X
X
6.2. Cabin ă și caroserie
6.2.1. Stare, fixare caroserie,
cabină Inspecție vizuală si
funcțională pentru anumite
verificări
a)Panou, element lips ă sau deteriorat
care ar putea produce r ăniri
b)Montant deformat, corodat excesiv
sau fisurat care poate genera
deschiderea accidental ă a capotelor
sau a obloanelor
c)Elemente de caroserie sau cabin ă
incomplete, deteriorate sau reparate necorespunz ător
d)Elemente de caroserie corodate
excesiv e)Caroseria, cabina, suprastructura nu
este fixată corespunz ător
f)Coroziuni excesive în punctele de fixare ale caroseriei X

X

X X

X

6.2.2. Uși și dispozitive de
închidere u și Inspecție vizuală și
funcțională
a)Ușă care nu se deschide sau nu se
închide corespunz ător
b)Ușă, balama, dispozitiv de asigurare
slăbite, deteriorate / lips ă
c)Coroziuni excesive u și

X X

X

6.2.3. Scaun conduc ător
vehicul Inspecție vizuală și
funcțională a)Scaun fixat necorespunz ător sau cu
o structur ă defectă
b)Mecanismul de reglare a scaunului
nu funcționează corect
c)Scaun lips ă X

X

X X

X
6.2.4. Alte scaune Inspec ție vizuală a)Scaune defecte / fixate
necorespunz ător
b)Scaune montate suplimentar X
X

X
6.2.5. Sc ări pentru cabin ă Inspec ție vizuală a)Treapt ă / grup de trepte
deteriorat ă(e) sau fixat ă(e) nesigur
b)Treaptă / grup de trepte care poate
(pot) provoca accidente X

X X

X
6.2.6. Ap ărători de noroi,
aripi, dispozitive
antiîmpro șcare (dacă
au fost prev ăzute de
producător) Inspecție vizuală a)Elemente sl ăbite, corodate excesiv /
rupte sau lips ă
b)Spațiu insuficient pentru ro ți
X

X

7. ALTE ECHIPAMENTE
7.1. Centuri de siguran ță / catarame și sisteme de re ținere (dac ă au fost prev ăzute de produc ător)
7.1.1. Siguran ța montării
centurilor de siguran ță
și a cataramelor
aferente Inspecție vizuală
Verificare puncte de
ancorare a)Punct de ancorare deteriorat excesiv
b)Punct de ancorare fixat
necorespunz ător X
X X
X
7.1.2. Stare, fixare centuri de Inspec ție vizuală și a)Centur ă de siguran ță deteriorat ă X

113 siguranță, catarame func țională b)Dispozitivul de închidere este
avariat, lipse ște sau nu func ționează
corect c)Mecanismul de recuperare a centurii
avariat sau nu func ționează corect (la
cele retractabile)
X

X

7.2. Încuietori Inspec ție vizuală și
funcțională Dispozitiv de închidere sau blocare
defect sau func ționând
necorespunz ător X

7.3. Cale de roat ă (dacă
au fost prev ăzute) Inspecție vizuală
Deteriorate/lips ă X X
7.4. Avertizor acustic
Inspecție vizuală și
funcțională a)Nu func ționează
b)Comand ă nesigură
X X

7.5. Vitezometru (dac ă a
fost prevăzut de
producător) Inspecție vizuală și
funcțională în timpul
probei în parcurs a)Nu func ționează sau lipsește
b)Nu este iluminat

X
X
7.6. Elemente de asigurare
ale
echipamentului(lor) de
lucru pentru
deplasarea în siguran ță
pe drumurile publice Inspecție vizuală și
funcțională a) Elemente neconforme
b) Elemente deteriorate, lips ă sau nu
funcționează corect X
X
8. EMISII POLUANTE
8.1. Zgomot
8.1.1. Sistem de reducere a
zgomotului Inspecție vizuală și
auditivă a)Nivel de zgomot excesiv
b)Orice parte a sistemului de
reducere a zgomotului nesigur ă, lipsă,
deteriorat ă, fixată incorect sau
modificat ă în mod evident astfel încât
ar putea afecta în mod semnificativ
nivelul de zgomot X
X

8.2. Gaze de evacuare
8.2.1. Emisii
8.2.1.1 Echipament de control
al emisiilor de gaze
(dacă a fost prev ăzut
de produc ător) Inspecție vizuală Echipament de control al emisiilor
prevăzut de produc ător lipsă,
modificat sau defect în mod evident X
8.3. Alte aspecte referitoare la mediu
8.3.1. Scurgeri de lichide Inspec ție vizuală Orice scurgere în exces de lichid care
poate afecta mediul ambiant sau
expune la riscuri pe al ți utilizatori ai
drumului X X
8.3.2. Fum vizibil Inspec ție vizuală Fum în exces de orice culoare X
9. ALTE VERIFIC ĂRI
9.1. Vehicul în ansamblu Inspec ție vizuală sau prin
utilizarea unui echipament
adecvat a)Reparații sau modific ări
necorespunz ătoare ale oric ărei
componente a vehiculului b)Orice defect suplimentar constatat
ce ar putea afecta siguran ța circulației
rutiere pe drumurile publice X

X X

X
E – verificare ce necesit ă utilizarea unui echipament specializat
Reparație sau modificare necorespunz ătoare înseamn ă o repara ție sau modificare cu efecte
negative asupra siguran ț rutiere sau asupra medi ului (inclusiv modific ări neautorizate sau cu folosirea
unor componente neomolgate sau necertificate)
DMi (defect minor) – defec țiune tehnic ă ce nu are un efect semnificativ asupra siguran ței rutiere și
protecției mediului, precum și alte neconformit ăți minore (inclusiv în ceea ce prive ște identificarea
vehiculului). Nu este necesar ă reexaminarea vehiculului, dar este necesar ca defec țiunea respectiv ă să fie
eliminată în cel mai scurt timp
DMa (defect major) – defec țiune tehnic ă ce are un efect semnificativ asupra siguran ței rutiere
(inclusiv în ceea ce prive ște ceilalți participan ți la trafic) și asupra protec ției mediului, precum și alte

114 neconformit ăți majore (inclusiv în ceea ce prive ște identificarea vehiculului). Utilizarea vehiculului este
permisă în funcție de prevederile legisla ției privind circula ția pe drumurile publice
DP (defect periculos) – defec țiune tehnic ă care constituie un risc imediat privind siguran ța
circulației rutiere. Vehiculul nu mai poate fi utilizat pe drumurile publice
În cazul defectelor care sunt încadrate în mai multe grupe de gravitate (DMi, DMa și/sau DP)
încadrarea ține cont de desp ărțirea acestora pe grupe realizat ă prin semnul „ / ”. În cazul defectelor ce pot
fi încadrate în mai multe grupe de gravitate (DMi, DMa și/sau DP), pentru care nu se specific ă clar
încadrarea, inspectorul RAR este res ponsabil de încadrarea acestora în func ție de gravitatea lor în func ție
de definițiile specifice.

115 ANEXA nr. 3 la reglement ări

Cerințe privind echiparea ulterioar ă fabricației cu dispozitive de vizibilitate indirect ă
a autovehiculelor din categoriile N 2 și N 3
I. DEFINI ȚII
Dispozitive pentru vizibilitate indirect ă – dispozitive pentru observarea câmpului de vizibilitate
adiacent autovehiculului ce nu poate fi observat prin vizibilitate direct ă. Acestea pot fi oglinzi
convenționale, monitoare-camer ă sau alte dispozitive capabile s ă furnizeze informa ții despre câmpul
indirect de vizibilitate al conduc ătorului auto.
Oglind ă – orice dispozitiv, cu excep ția dispozitivelor de tip perisc op, ce poate oferi o imagine clar ă
spre înapoi, lateral sau în fa ța vehiculului.
Clasificarea oglinzilor:
a) clasa I – oglind ă retrovizoare interioar ă;
b) clasa II și III –oglinzi retr ovizoare exterioare principale;
c) clasa IV – oglind ă retrovizoare exterioar ă cu unghi mare de vizibilitate;
d) clasa V – oglind ă retrovizoare exterioar ă de proximitate (apropiere);
e) clasa VI – oglind ă frontală.
II. CERIN ȚE DE ECHIPARE ULTERIOAR Ă FABRICA ȚIEI CU OGLINZI RETROVIZOARE
1. Cerința echipării ulterioare fabrica ției cu oglinzi retrovizoare suplimentare sau cu alte
dispozitive de vizibilitate indirect ă se aplică autovehiculelor din categoriile N 2 și N 3 care nu au fost
omologate de tip sau individual în conformitate cu Directiva 2003/97/CE4).
2. Prezentele cerin țe nu se aplic ă următoarelor:
a) autovehiculelor din categoriile N 2 și N 3 înmatriculate înainte de 01.01.2000;
b) autovehiculelor din categoria N 2 a căror MTMA nu dep ășește 7,5 tone, în cazul c ărora nu este
posibilă montarea unei oglinzi retrovizoare de clasa V astfel încât s ă se asigure îndeplinirea urm ătoarelor
condiții:
i) nicio component ă a oglinzii retrovizoare nu se afl ă la o distan ță mai mică de 2 m fa ță de
sol (se poate aplica o toleran ță de + 10 cm), indiferent de pozi ția de reglare, atunci când
autovehiculul este înc ărcat la MTMA;
ii) oglinda retrovizoare este complet vizibil ă din poziția conduc ătorului auto;
3. Până la 31 martie 2009, toate autovehiculele prev ăzute la pct. 1, cu excep ția celor men ționate la
pct. 2, trebuie echipate, pe partea pasagerulu i, cu oglinzi cu unghi mare de vizibilitate și de proximitate,
care îndeplinesc cerin țele prevăzute pentru oglinzile de clasele IV și, respectiv V, prev ăzute de Directiva
2003/97/CE.
4. În cazul autovehiculelor ce sunt prev ăzute, pe partea pasagerului, cu oglinzi cu unghi mare de
vizibilitate și de proximitate astfel încât combina ția câmpurilor lor de vizibilitate acoper ă cel puțin 95%
din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prev ăzut pentru oglinzile re trovizoare de clasa IV și cel puțin
85% din câmpul de vizibilita te la nivelul solului prev ăzut pentru oglinzile retrovizoare de clasa V (în
conformitate cu cerin țele Directivei 2003/97/CE), condi țiile se consider ă a fi respectate și nu este
necesară montarea altor oglinzi sau sist eme de vizibilitate suplimentare.
5. Autovehiculele prevăzute la pct. 2 ce nu pot fi echipat e cu oglinzi retrovizoare conform
prezentelor cerin țe ca urmare a lipsei de solu ții tehnice disponibile și viabile din punct de vedere
economic, pot fi echipate cu og linzi retrovizoare suplimentare și/sau cu alte dispozitive de vizibilitate
indirectă, cu condi ția ca respectivele dis pozitive combinate s ă asigure o vizibilitate de cel pu țin 95% din
câmpul de vizibilitate la nivelul solului prev ăzut pentru o oglind ă retrovizoare de clasa IV și cel puțin
85% din câmpul de vizibilita te la nivelul solului prev ăzut pentru o oglind ă retrovizoare de clasa V (în
conformitate cu cerin țele Directivei 2003/97/CE).
6. Prezentele cerin țe nu se aplic ă autovehiculelor istorice.

4)Directiva 2003/97/CE a Parlamentului European și a Consilului din 10 noiembrie 2003 privind armonizarea legisla ției Statelor
membre privind omologarea de tip a dispozitivelor de vizibilitate indirect ă și a vehiculelor echipate cu aceste dispozitive și care
modifică Directiva 70/156/CEE și abrogă Directiva 71/127/CEE, modificat ă ultima dat ă prin Directiva 2005/27/CE a Comisiei din 29
martie 2005 care modific ă pentru adaptarea la progresul tehnic Directiva 2003/97/CE

116
III. METODA DE VERIFICARE: 1. În condi țiile în care, pentru oglinzile cu unghi ma re de vizibilitate și de proximitate cu care este
echipat autovehiculul prezentat la ITP, sunt prez entate certificate de conformitate care atest ă îndeplinirea
prevederilor Directivei 2003/97/CE în ceea ce prive ște câmpul de vizibilitat e, nu mai este necesar ă
verificarea câmpurilor de vi zibilitate pentru cele dou ă tipuri de oglinzi.
1.1 Certificatele de conformitate tr ebuie emise de RAR sau comunicate c ătre RAR în cazul în care
au fost emise de autoritatea competent ă a unui alt stat membru al Uniunii Europene.
2. În condi țiile în care nu pot fi prezenta te certificate de conformita te, atunci se va verifica
existența mărcii de omologare pe suport ul oglinzilor, care trebuie s ă fie conform modele lor din exemplele
următoare:
-pentru oglinzile de clasa IV:

unde a > 6 mm.
Oglinda ce poart ă marcajul reprezentând omologarea comunitar ă din exemplu este o oglind ă ce
face parte din clasa IV ce a fost omologat ă în Italia (e 3) iar num ărul de omologare este 03*1248.
–
pentru oglinzile din clasa V:
unde a > 6mm.
Oglinda ce poart ă marcajul reprezentâ nd omologarea comunitar ă din exemplu este o oglind ă ce
face parte din clasa V ce a fost omologat ă în Grecia (e 23) iar num ărul de omologare este 03*3901.
3. Dacă nu sunt îndeplinte condi țiile de la pct. 1. sau 2., câmpur ile de vizibilitate se verific ă în
poligoane specifice fiec ărei clase de oglinzi:
3.1 Pentru oglinda retrovizoare lateral ă cu unghi mare de vizibilitate amplasat ă pe partea
pasagerului (clasa IV), este necesar ă marcarea unui poligon de verifica re conform figurii de mai jos,
realizat prin aplicarea unor jaloanelor amplasate în col țurile poligonului de verificare:

117

3.2 Pentru oglinda lateral ă de proximitate amplasat ă pe partea pasagerului (Clasa V), în cazul unui
autovehicul cu cabin ă retrasă este necesar ă marcarea unui poligon de verificare conform figurii de mai
jos, realizat prin aplicarea unor jaloanelor amplasate în col țurile poligonului de verificare:

3.3 Pentru oglinda lateral ă de proximitate amplasat ă pe partea pasagerului (Clasa V), în cazul unui
autovehicul cu cabin ă semi-avansat ă sau avansat ă este necesar ă marcarea unui poligon de verificare
conform figurii de mai jos, realizat prin aplicarea unor jaloanelor amplasate în col țurile poligonului de
verificare: Postul de conducere (puncte oculare ale conduc ătorului)

118

3.4 Cerin țele prevăzute se consider ă îndeplinite dac ă inspectorul poate vizualiza de pe locul
conducătorului auto, utilizând oglinzile respec tive, toate jaloanele amplasate în col țurile celor dou ă
poligoane de verificare (atât pent ru oglinda retrovizoare lateral ă cu unghi mare de vizibilitate, cât și
pentru oglinda lateral ă de proximitate), avându-se în vedere, dac ă este cazul, prevederile pct. 4 și 5 din
Secțiunea II.
3.5 Nu sunt admise reglaje diferite ale scaunului conduc ătorului auto pentru vizualizarea celor
două poligoane de verificare.
4. Respectarea cerin țelor prevăzute prin prezenta anex ă este atestat ă prin dovada de ITP .
NOTĂ: Prin autovehicule din categoriile N
2 și N3 se înțelege:
categoria N 2 – vehicule concepute și construite pentru transportul de m ărfuri având o MTMA care
depășește 3,5 t, dar nu dep ășește 12 t.
categoria N 3 – vehicule concepute și construite pentru transportul de m ărfuri având o MTMA ce
depășește 12 t.

119 ANEXA nr. 4 la reglement ări

Raport de inspec ție tehnică periodică pentru categoria L
Date identificare vehicul

 Număr de înmatriculare și dată
………………………/………………
 Marcă și tip
……………………………………….  Categorie
……………………………../….……
 Număr de omologare (registru)

………

 Cod și serie motor …………………………………………………………………………
………………………../…………………..
 Culoare …………………………………………………………………………
……………………………………….……
 Serie ataș
…………………………………………….
 Număr kilometri ………………………………………………………………………..
……………………………………….……
Rezultat ITP la data ……………………………………..
 Bun tehnic ……/…/………………
 Bun tehnic cu DMi ……/…/…………………
 Respins ……/…/………………………

Răspuns RAR dup ă înregistrarea datelor

Cod tranzac ție R1…………………………..………

Cod tranzac ție R2………………………..…..………………………………….
REINSPEC ȚIE DA NU
Sfârșit timp așteptare pentru REINSPEC ȚIE ………………..
Oră și minut …..……………………………………
Observații:…………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………..
Acest vehicul a fost inspectat la: Operator economic/Persoan ă autorizat ă Cod SITP Această secțiune va fi completat ă de inspectorul RAR
……………………………………………/…………..
de către inspector SITP: Vehiculul a fost reinspectat de c ătre inspectorul RAR
Nume și prenume Semnătură și Ștampilă Nume și prenume Semn ătură
1)……………………………………………………. 1)…………………….…………………………………………………….
2)……………………………………………………. 2)………………………………………………………………………….. 1
)ATENȚIE! În cazul dep ășirii termenului de 30 de zile calendaristice pentru remedierea defectelor, se va efectua o nou ă
inspecție tehnică periodică completă
2)Dacă o reinspec ție este anun țată, trebuie ca vehiculul s ă rămână în incinta SITP, iar inspectorul tehnic are obliga ția să pună
la dispozi ție vehiculul și actele acestuia. SITP și inspectorul trebuie s ă asigure toate condi țiile pentru efectuarea reinspec ției de
către inspectorul RAR
3)Defectarea vehiculului în timpul inspec ției tehnice periodice, datorat ă viciilor ascunse, nu implic ă răspunderea SITP
4) Emisiile poluante nu se m ăsoară
Cod
tranzacție…………………… Matcă
folie
ITP este valabil
până la ……/……/………..

Defecte constatate
__________________________________________________________
__________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________________
Acest vehicul a fost prezentat la ITP de c ătre:
Dl (dna) ……………………………………………………..
Adresa………………………………………………………..
Act identitate Serie… ……..Nr……………….…………
care cunoa ște și este de acord cu condi țiile de efectuare a
ITP impuse de legisla ția națională.
Semnătură ………………………………………….….. Serie CIV
–
Num ăr de identificare (VIN)

120
Planul opera țiunilor pentru inspec ția tehnică periodică la categoria L

DMi DMa DP DMi DMa DP DMi DMa DP
0. IDENTIFICARE AUTOVEHICUL 4. L ĂMPI, DISPOZITIVE 5.3. Suspensie
0.1. a b c d REFLECTORIZANTE 5.3.1. a b c d e
0.2. a b c d e f g ȘI ECHIPAMENTE ELECTRICE 5.3.2. a b c d
1. SISTEM DE FRÂNARE 4.1. Faruri 5.3.3. a b c
1.1. Stare mecanic ă și funcționare 4.1.1. a b c d e f g h i 5.3.4
1.1.1. a b c 4.1.2. a b 6. CADRU ( ȘASIU) ȘI ELEMENTE
1.1.2. a b c d 4.1.3. a b c ATA ȘATE ȘASIULUI (INCLUSIV
1.1.3. a b c d e 4.1.4. a b c ATA Ș)
1.1.4. a b c d e f g 4.1.5. a b 6.1. Șasiu sau cadru și elemente ata șate
1.1.5. a b c d e 4.2. L ămpi de pozi ție față și spate 6.1.1. a b c d
1.1.6. a b c d e f 4.2.1. a b c d 6.1.2. a b c d
1.1.7. a b c 4.2.2. a b 6.1.3. a b c d e f g h
1.1.8. a b c d e f 4.2.3. a b c d 6.1.4.
1.1.9. a b c d e f g h i 4.3. L ămpi de frânare 6.1.5. a b c
1.1.10. a b c d e 4.3.1. a b c d 6.1.6. a b c d e f g
1.1.11. a b c d 4.3.2. a b 6.1.7. a b c d e f g h i j
1.1.12. a b c 4.3.3. a b c d k l m n o p q r s t
1.2. Performan ță și eficacitate frân ă de 4.4. L ămpi indicatoare de direc ție și de 6.1.8. a b
serviciu a v a r i e 6 . 2 . C a r o s e r i e
1.2.1. a b c d e f 4.4.1. a b c d 6.2.1. a b c d e f g h
1.2.2. 4.4.2. a b 6.2.2. a b c d
1.3. Performan ță și eficacitate frân ă de 4.4.3. a b c d 6.2.3. a b c d
securitate 4.4.4. 6.2.4. a b c
1.3.1. a b c d e f 4.5. Faruri și lămpi de cea ță 6.2.5. a b c
1.3.2. 4.5.1. a b c d 6.2.6. a b c d e
1.4. Performan ță și eficacitate frân ă de 4.5.2. (X) 6.2.7.
staționare 4.5.3. a b 6.2.8. a b
1.4.1. a b c 4.5.4. a b c d 6.2.9. a b c
1.4.2. 4.6. L ămpi de mers înapoi 7. ALTE ECHIPAMENTE
1.5. a b c d e 4.6.1. a b c d 7.1. a b c d e f g
2. SISTEM DE DIREC ȚIE 4.6.2. a b c d 7.2. a b
2.1. Stare mecanic ă 4.6.3. a b 7.3. a b c
2.1.1. a b c d e 4.7. L ămpi de iluminare a pl ăcii spate 7.4. a b c
2.1.2. a b c d c u n u m ărul de înmatriculare 8. EMISII POLUANTE
2.1.3. a b c d e f g 4.7.1. a b c d e 8.1. Zgomot
2.1.4. a b c 4.7.2. a b c d 8.1.1. a b
2.1.5. a b c d e f g h 4.8. a b c d 8.2. Gaze de evacuare
2.2. Ghidon/volan și coloană ghidon/ 4.9. a b c 8.2.1. Emisii
volan (furc ă față) 4.10. a b c d e f g h i 8.2.1.1.
2.2.1. a b c 4.11. a b c 8.3. Alte aspecte referitoare la mediu
2.2.2. a b c d e f g h 5. PUN ȚI, ROȚI, ANVELOPE ȘI 8.3.1.
2.2.3. S U S P E N S I E 8 . 3 . 2 .
2.3. 5.1. Pun ți (axe) 9. ALTE VERIFIC ĂRI
3. VIZIBILITATE 5.1.1. a b c d 9.1. a b
3..1. a b c 5.1.2. a b c d e
3.2. a b c d 5.1.3. a b c
3.3. a b 5.2. Ro ți (jante) și anvelope
3.4. a b 5.2.1. a b c
3.5. 5.2.2. a b c d e f g
3.6. 5.2.3. a b c d e f g

121 ANEXA nr. 5 la reglement ări

Raport de inspec ție tehnică periodică pentru categoriile M, N, O și T
Date identificare vehicul

 Număr de înmatriculare și dată
………………………/………………
 Marcă și tip
……………………………………….
 Categorie
……………………………../….……  Număr de omologare (registru)

………

 Cod și serie motor …………………………………………………………………………
………………………../…………………..
 Culoare …………………………………………………………………………
……………………………………….…….
 Număr kilometri ………………………………………………………………………..
……………………………………….……
Rezultat ITP la data ……………………………………..
 Bun tehnic ……/…/……………..
 Bun tehnic cu DMi ……/…/…………………
 Respins ……/…/………………………

Răspuns RAR dup ă înregistrarea datelor

Cod tranzac ție R1…………………………..………

Cod tranzac ție R2………………………..…..………………………………….
REINSPEC ȚIE DA NU
Sfârșit timp așteptare pentru REINSPEC ȚIE
Oră și minut …..……………………………………
Observații:…………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………
Acest vehicul a fost inspectat la: Operator economic/Persoan ă autorizat ă Cod SITP Această secțiune va fi completat ă de inspectorul RAR
……………………………………………/…………..
de către inspector SITP: Vehiculul a fost reinspectat de c ătre inspectorul RAR
Nume și prenume Semnătură și Ștampilă Nume și prenume Semn ătură
1)……………………………………………………. 1)…………………….…………………………………………
2)……………………………………………………. 2)…………………………………………………………….… 1
)ATENȚIE! În cazul dep ășirii termenului de 30 de zile calendaristice pentru remedierea defectelor, se va efectua o nou ă
inspecție tehnică periodică completă
2)Dacă o reinspec ție este anun țată, trebuie ca vehiculul s ă rămână în incinta SITP, iar inspectorul tehnic are obliga ția să pună
la dispozi ție vehiculul și actele acestuia. SITP și inspectorul trebuie s ă asigure toate condi țiile pentru efectuarea reinspec ției de
către inspectorul RAR
3)Defectarea vehiculului în timpul inspec ției tehnice periodice, datorat ă viciilor ascunse, nu implic ă răspunderea SITP Cod
tranzacție…………………… Matcă
folie
ITP este valabil
până la ……/……/………..
Defecte constatate
__________________________________________________________
__________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
Acest vehicul a fost prezentat la ITP de c ătre:
Dl (dna) ……………………………………………………..
Adresa………………………………………………………..
Act identitate Serie… ……..Nr……………….…………
care cunoa ște și este de acord cu condi țiile de efectuare a
ITP impuse de legisla ția națională.
Semnătură …………………………………………….. Serie CIV
–
Num ăr de identificare (VIN)

122 Planul opera țiunilor pentru inspec ția tehnică periodică la categoriile M, N, O și T
DMi DMa DP DMi DMa DP DMi DMa DP
0. IDENTIFICARE VEHICUL 4.2.2. a b c 6.2.1.1. a b c d e f
0.1. a b c d 4.2.3. a b c d e 6.2.2. a b c d
0.2. a b c d e f g h i 4.3. L ămpi de frânare 6.2.3. a b c d
1. SISTEM DE FRÂNARE 4.3.1. a b c d 6.2.4. a b c
1.1. Stare mecanic ă și funcționare 4.3.2. a b 6.2.5. a b c
1.1.1. a b c 4.3.3. a b c d 6.2.6. a b c d
1.1.2. a b c d 4.4. L ămpi indicatoare de direc ție și de avarie 6.2.7.
1.1.3. a b c d e f 4.4.1. a b c d 6.2.8. a b
1.1.4. 4.4.2. a b 6.2.9. a b c
1.1.5. a b c d 4.4.3. a b c d 6.2.10. a b c
1.1.6. a b c d e f g 4.4.4. 7. ALTE ECHIPAMENTE
1.1.7. a b c d 4.5. Faruri și lămpi de cea ță 7.1. Centuri de siguran ță / catarame și sisteme de
1.1.8. a b c d 4.5.1. a b c d re ținere
1.1.9. a b c 4.5.2. (X) 7.1.1. a b
1.1.10. a b c d e f g 4.5.3. a b 7.1.2. a b c d e f
1.1.11. a b c d e 4.5.4. a b c d 7.1.3.
1.1.12. a b c d e f 4.6. L ămpi de mers înapoi 7.1.4.
1.1.13. a b c 4.6.1. a b c d 7.1.5. a b
1.1.14. a b c d e f 4.6.2. a b c d 7.1.6.
1.1.15. a b c d e f g h i 4.6.3. a b 7.2. a b
1.1.16. a b c d e f 4. 7. Dispozitiv de iluminare a pl ăcii spate cu 7.3. a b
1.1.17. a b c d e f num ărul de înmatriculare 7.4. a b
1.1.18. a b c 4.7.1. a b c d e 7.5. a b
1.1.19 a b 4.7.2. a b c d 7.6.
1.1.20. 4.8. Catadioptri, pl ăci de identificare spate 7.7. a b c
1.1.21. a b c d reflect-fluor, marcaje refl ectorizante pentru contur 7.8. a b c
1.1.22. a b 4.8.1. a b 7.9. a b c d e f g
1.2. Performan ță și eficacitate frân ă de serviciu 4.8.2. a b 7.10. a b c d e f g
1.2.1. a b c d e f 4.9. Martori lumino și 7.11. a b
1.2.2. 4.9.1. 7.12. a b c d e
1.3. Performan ță și eficacitate frân ă de securitate 4.9.2. 8. EMISII POLUANTE
1.3.1. a b c d e f 4.10. a b c d 8.1. Zgomot
1.3.2. 4.11. a b c 8.1.1. a b
1.4. Performan ță și eficacitate frân ă de staționare 4.12. a b c d e f g h i 8.2. Gaze de evacuare
1.4.1. a b c 4.13. a b c d e 8.2.1. Emisii mas
1.4.2. 5. PUN ȚI, ROȚI, ANVELOPE ȘI SUSPENSIE 8.2.1.1. a b
1.5. a b 5.1. Pun ți (axe) 8.2.1.2. a b c d
1.6. a b c d e 5.1.1. a b c d e 8.2.2. Emisii mac
1.7. a b 5.1.2. a b c d e f 8.2.2.1. a b
2. SISTEM DE DIREC ȚIE 5.1.3. a b c 8.2.2.2. a b
2.1. Stare mecanic ă 5 . 2 . R o ți (jante) și anvelope 8.3. (X)
2.1.1. a b c d e 5.2.1. a b 8.4. Alte aspecte referitoare la mediu
2.1.2. a b c d 5.2.2. a b c d e 8.4.1.
2.1.3. a b c d e f g 5.2.3. a b c d e f g h i 8.4.2.
2.1.4. a b c 5.3. Suspensie 9. INSPEC ȚII SUPLIMENTARE M2, M3
2.1.5. a b c d e f g h 5.3.1. a b c d e 9.1. U și
2.2. Volan și coloană volan 5.3.1.1. 9.1.1. a b c d e f
2.2.1. a b c 5.3.2. a b c d 9.1.2. a b c d e
2.2.2. a b c d e 5.3.2.1. (X) a b 9.2. a b c
2.3. 5.3.3. a b c d e 9.3. a b
2.4. 5.3.4. a b c d e 9.4. Scaune
2.5. a b c 5.3.5. a b c d 9.4.1. a b c d e
2.6. a b c 5.3.5.1. 9.4.2. a b
3. VIZIBILITATE 6. ȘASIU, CABIN Ă ȘI ELEMENTE ATA ȘATE 9.5. (X)
3..1. a b c ȘA S I U L U I 9 . 6 . a b c d
3.2. a b c d 6.1. Șasiu sau cadru și elemente ata șate 9.7. a b c d
3.3. a b 6.1.1. a b c d e f g 9.8. (X)
3.4. a b 6.1.2. a b c d 9.9. (X) a b
3.5. 6.1.3. a b c d e f g h i j k l m 9.10. Cerin țe privind transportul copiilor
3.6. n o p q 9.10.1.
4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE 6.1.4. a b 9.10.2.
ȘI ECHIPAMENTE ELECTRICE 6.1.5. a b c 9.11. Cerin țe privind transportul persoanelor cu
4.1. Faruri 6.1.6. a b c d e f g h i j handicap
4.1.1. a b c d e f g h i j 6.1.7. a b c d e f g h i j k l m 9.11.1. a b c d e
4.1.2. a b n o p q r s 9.11.2. a b c d
4.1.3. a b c 6.1.7.1. a b 9.11.3.
4.1.4. a b c d 6.1.8. a b 9.12. Alte echipamente speciale (X)
4.1.5. a b 6.1.8.1. 9.12.1. a b
4.1.6. 6.1.8.2. a b 9.12.2.
4.2. Lămpi de pozi ție față, spate și laterale, 6.1.9. a b 9.12.3.
lămpi de gabarit 6.2. Cabin ă și caroserie 10. ALTE VERIFIC ĂRI
4.2.1. a b c d 6.2.1. a b c d e f g h 10.1. a b

123 ANEXA nr. 51 la reglement ări)
REGISTRUL
AUTO
ROMÂN

CERTIFICAT DE INSPEC ȚIE TEHNIC Ă PERIODIC Ă
(ROADWORTHINESS CERTIFICATE)
[Format A4 (210 x 297 mm)]
(1) numărul de identificare al vehiculului
(VIN number) ……………….………………….……….…………
(2) numărul de înmatriculare al vehiculului și simbolul statului de înmatriculare
(registration plate number of
the vehicle and country symbol of the State of registration) …………………….. ..……….….……………………/ RO
(3) locul și data inspec ției
(place and date of the test) ……………………………………………………………

(4) indica ția contorului kilometric la data efectu ării inspecției, dacă este disponibil ă (odometer reading at the
time of the test, if available) ………………………
(5) clasa vehiculului, dac ă este disponibil ă
(vehicle class, if available) …………………………..…………..…
(6) defecte identificate și categoria aferent ă
(identified defects and their category)
Cod ( item) Denumire defect ( identified defect ) Categorie ( category )
………………………………………………………………………………………………………………………….……………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………

(7) evaluarea global ă a vehiculului (overall assessment of the vehicle) …………….……………………………
(8) data urm ătoarei inspec ții tehnice periodice
(date of next periodical test) : conform anexei la certificatul de
înmatriculare (see the Annex to the Registration Certificate )

(9) stația de inspec ție tehnică periodică (name of the inspection organisation) …………………………………
semnătura și ștampila inspectorului responsabil de inspec ție (signature and stamp of the inspector responsible for
the test)
…………………………………………….……..

(10) alte informa ții (other informations )
poziția în baza na țională de date cu inspec ții tehnice periodice (entry in the national data basis regarding the
periodic technical inspections) ………………………………………/…………………………………………..

*
A se păstra la bordul autovehiculului
Schimbarea num ărului de înmatriculare prev ăzut la pct. 2 impune înlocuirea certificatului
(inclusiv în cazul în care certificatul a fost eliberat pentru un vehicul care nu era înc ă înmatriculat în România la data
respectivă și din acest motiv num ărul de înmatriculare nu a fost men ționat în certificat)

124
ANEXA nr. 52 la reglement ări

Clasele de vehicule men ționate la pct. 5 din certificatul de inspec ție tehnică periodică

Clasa 1 – autovehicule destinate transportului de persoane care au, în afara locului conduc ătorului,
mai mult de 8 locuri pe scaune.
Clasa 2 – autovehicule des tinate transportului de m ărfuri cu MTMA mai mare de 3.500 kg.
Clasa 3 – remorci și semiremorci cu MTMA mai mare de 3.500 kg.
Clasa 4 – autovehicule ut ilizate pentru transportul de persoa ne în regim de taxi, autovehicule
speciale ambulan ță.
Clasa 5 – autovehicule cu cel pu țin 4 roți destinate transportului de m ărfuri cu MTMA care nu
depășește 3.500 kg, cu excep ția tractoarelor și a mașinilor și utilajelor autopr opulsate pentru lucr ări
Clasa 6 – autovehicule cu cel pu țin 4 roți destinate transportului de persoane care au, în afara
locului conduc ătorului, cel mult 8 locuri pe scaune

125 ANEXA nr. 6 la reglement ări

Anexă la Certificatul de înmatriculare

– f a ță – – verso –

ANEXA
LA CERTIFICATUL DE ÎNMATRICULARE
Nr. ___________________
Numărul de
înmatriculare

INSPECȚII TEHNICE PERIODICE

Data
următoarei
inspecții tehnice Stația și
numărul din
registru Semnătura și
ștampila

ANEXA nr. 7 la reglement ări

Ecuson de inspec ție tehnică periodică

126 ANEXA nr. 8 la reglement ări (față)

REGISTRUL AUTO ROMAN (Timbru sec)

AUTORIZA ȚIE TEHNIC Ă

Nr. ………………… din …………………..

Se autorizeaz ă ……………………………………………………………………………………………….…………….….
(operatorul economic sau institu ția publică)
cu sediul în ……………………………………………..……….jud………………………………………………………str. ……………………………………………………………………………………..nr. ….………………………cu certificatul de înmatriculare/înregistrare la oficiul registrului comer țului nr. …..…….…………….
să execute inspec ții tehnice periodice la clasele de inspec ție tehnică periodică

…………………………………………………………………………………………………………………………..
conform specifica ției de pe verso, în sta ția de inspec ție tehnică periodică
din …………………………………………………………….jud……………………………..…………………….. str. ………………………………….…………………………………………………nr…………………………….. începând cu data de ……………………………………….. Autorizarea s-a f ăcut în baza Cererii nr. …….din ……………înregistrat ă la Registrul Auto Român și
a Raportului de evaluare a capabilit ății tehnice nr. …….din ………………, întocmit de Registrul
Auto Român – Organismul de Cert ificare Sisteme de Management.

DIRECTOR GENERAL RAR

ANEXA nr. 8 la reglement ări (verso)

COD STA ȚIE
Nr.
Crt. Vehicule pentru care se
autorizeaz ă stația de inspec ție
tehnică periodică Clasa de
ITP Interdicții Observa ții
1 I
2 II
3 III

127 ANEXA nr. 9 la reglement ări

Cerere
pentru autorizarea sta ției de inspec ție tehnică periodică a vehiculelor

Operatorul economic sau institu ția publică ……………………………………………………………………………….…….
cu sediul în…………………………………………………………jude țul………………………….…………….
str. ………………………………….. …………………………………………………………………nr. …………. cod poștal ………………..………… telefon ……….…………………………fax ………..………………………………..
solicită eliberarea autoriza ției pentru sta ția de inspec ție tehnică periodică
din……………………………..………………………………………..jude țul…………………….………………….
str…………………………………….………………………………………………………………….nr. ……… … cod poștal …………………………… telefon ………………………..……….fax ……………………………………………
pentru urm ătoarele clase de inspec ție tehnică periodică
……………………………………………………………………………………………………………………………………… Anex ăm:
1. chestionar de autoevaluare a capabilit ății tehnice;
2. ABROGAT
3. certificat constatator emis de oficiul registrului comer țului în baza Leg ii nr. 26/1990 privind
registrul comer țului, republicat ă, cu modific ările și complet ările ulterioare, eliberat de cel mult 3 luni în
raport cu data depunerii cererii (original sau copie legalizat ă), cuprinzând date privind valabilitatea
sediului social și a punctelor de lucru, pe rsoanele împuternicite, domen iul de activitate, sedii și/sau
activități autorizate, conform prevederilor art. 15 din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea
formalităților la înregistrare în registrul comer țului a persoanelor fizice, asocia țiilor familiale și
persoanelor juridice, înregistrarea fiscal ă a acestora, precum și la autorizarea func ționării persoanelor
juridice, cu modific ările și complet ările ulterioare, inclusiv activitatea „Activit ăți de testări și analize
tehnice”; 4. ABROGAT 5. copii de pe documentele care atest ă angajarea inspectorilor tehnici de c ătre operatorul economic
sau institu ția publică solicitant ă a autoriz ării, însoțite de extrasul din regi strul general de eviden ță a
salariaților transmis inspectoratului teritorial de munc ă;
6. copii de pe certificatele de aprobare de model, buletinele de verificare metrologic ă, certificatele

de etalonare și/sau buletinele de m ăsurare ale aparatelor, dup ă caz (conform art. 10 din reglement ări);
7. schi ța SITP, la scara 1/100, cu amplasarea aparatelor și a utilajelor din dotarea SITP,
amplasarea posturilor de lucru, parcare, vecin ătăți, semnată pentru confirmare de reprezentantul SITP;
8. fluxul de efectuare a ITP, semnat pe ntru confirmare de reprezentantul SITP.
Programul de lucru al sta ției de inspec ție tehnică este
în zilele de……………………..………………..…………orele ………………..…………………………………. și în zilele de…………………………………………….. orele ………………………………………………………
Ne oblig ăm ca pe timpul func ționării stației de inspec ție tehnică periodică să respectăm întocmai
toate prevederile legale privitoare la inspec ția tehnică periodică.

Nr. ……… din ……………….
REPREZENTANT LEGAL,
(numele, prenumele, func ția, semnătura, ștampilă)

128 ANEXA nr. 10 la reglement ări

(față)

REGISTRUL AUTO ROMAN
CERTIFICAT DE ATESTARE Nr. ………. din …………………

Dl. (Dna.) , născut (ă) în anul luna ziua _____
în localitatea____________________________________jud.____________________________
CNP______________________________
profesia (calificarea)_______________________________________
a absolvit programul de atestare organ izat de Registrul Auto Român RA
în perioada cu o durat ă de ore
Este atestat ( ă) să efectueze *)
– ITP pentru clasele de ITP I / a II-a / a III-a, inclusiv la autovehiculele echipate cu GPL/GNC
conform RNTR 1 – controlul tehnic în trafic al vehiculelor conform reglement ărilor aplicabile
Prezentul certificat de atestare este valabil pân ă la data de__________________________

DIRECTOR RAR, Responsabil program, ORIGINAL / DUPLICAT OBSERVA ȚIE:
Înscrierea în spa țiul corespunz ător de pe verso a dou ă abateri consecutive în mai pu țin de 12
luni anuleaz ă prezentul certificat de atestare care se afl ă permanent la dosarul sta ției de
inspecție tehnică pentru a fi accesibil organelor de c ontrol pe durata programului de lucru
*) se bareaz ă mențiunile neaplicabile
ANEXA nr. 10 la reglement ări
(verso)
EVIDEN ȚA ABATERILOR
Nr.
crt. Numele și prenumele
organului de control Abatere constatat ă Data Semn ătura

129 ANEXA nr. 11 la reglement ări

Condiții tehnice
privitoare la verificarea eficacit ății și performan ței sistemului de frânare al vehiculelor

A. Verificarea eficacit ății și performan ței sistemului de frânare al vehiculelor pe standul de frânare
cu role
Verificarea eficacit ății și performan ței sistemului de frânare al vehi culelor pe standul de frânare cu
role presupune verificarea coeficien ților de frânare realiza ți de frâna de serviciu și frâna de sta ționare,
precum și verificarea dezechilibrului între for țele de frânare la ro țile aceleia și punți pentru frâna de
serviciu și frâna de sta ționare.
Coeficientul de frânare reprezint ă raportul dintre suma for țelor de frânare la ro țile pe care
acționează frâna a cărei eficacitate se verific ă și greutatea vehiculului prezentat la ITP:
(%)1001


GFid Fis
Cfn
i
în care:
Fis (daN) – for ța de frânare la ro țile de pe partea stâng ă a punții i;
Fid (daN) – for ța de frânare la ro țile de pe partea dreapt ă a punții i;
n – numărul de pun ți;
G (daN) – greutatea vehicu lului prezentat la ITP.
Valorile minime admisibile ale coeficientului de frânare pentru vehiculele sunt precizate în tabelul
1 pentru frâna de serviciu și tabelul 2 pentru frâna de sta ționare.

Tabelul 1 – Valori minime admisibile ale coeficientului de frâna re pentru frâna de serviciu
Autovehicule, remorcile acestora și tractoare
Categoria vehiculului Frâna de serviciu
Efortul de ac ționare
maxim admisibil
la pedală (daN) Coeficient de frânare
minim admisibil (%)
(vehicule înmatriculate
până la 28.07.2010) Coeficient de frânare
minim admisibil (%)
(vehicule înmatriculate
după 28.07.2010)
Autovehicule transport persoane care
au, în afara locului conduc ătorului, cel
mult 8 locuri pe scaune (autoturisme, autovehicule taxi, autovehicule
speciale ambulan ță etc.) (M
1) 50 50(1)58
Autovehicule transport persoane care
au, în afara locului conduc ătorului, mai
mult de 8 locuri pe scaune (microbuze,
autobuze) (M 2, M 3) 70 50(1) 50
Autovehicule transport marf ă cu
MTMA pân ă la 3.500 kg inclusiv (N 1) 70 45 50
Autovehicule transport marf ă cu
MTMA peste 3.500 kg (N 2, N 3) 70 43(2) 50
Semiremorci*) (O 2, O 3 și O 4) – 40(3) 45
Remorci cu pro țap (O 2, O 3 și O 4) – 40(3) 50
Tractoare 60 20
Autovehicule cu dou ă roți
Categoria vehiculului Frâna de serviciu
Efortul de ac ționare
maxim admisibil la pedală (daN) Coeficient de frânare
minim admisibil (%)
(ambele frâne) Coeficient de frânare
minim admisibil (%)
(frână pe roata din spate)
Mopede cu dou ă roți (L1e) 35 42 25
Motociclete f ără ataș (L3e) 35 50 25
*) la semiremorci, coeficientul de frânare se calculeaz ă în raport cu greutatea repartizat ă pe punțile
semiremorcii

130 (1) 48 % pentru autovehiculele care nu sunt dotate cu ABS sau înmatriculate (fabricate, dac ă data
primei înmatricul ări nu este disponibil ă) înainte de 1 octombrie 1991;
(2) 45 % pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate, dac ă data primei înmatricul ări nu este
disponibil ă) după 1988;
(3) 43 % pentru semiremorci și remorcile cu pro țap înmatriculate (fabricate, dac ă data primei
înmatricul ări nu este disponibil ă) după 1988.
La autovehiculele care nu s unt echipate cu servofrân ă (cu excep ția celor din categoria L) este
obligatorie verificarea eficacit ății frânei de serviciu prin ac ționarea acesteia cu un efort de ac ționare la
pedală care nu trebuie s ă depășească valoarea determinat ă în func ție de starea de înc ărcare a
autovehiculului:
F p=Fpmax x (m ef / m tot) (daN),
în care :
Fpmax (daN) – efortul de ac ționare maxim admisibil la pedala de frân ă (tabelul 1);
mef (kg) – masa efectiv ă a autovehiculului inspectat;
mtot (kg) – MTMA a autovehiculului inspectat.

Tabelul 2 – Valori minime admisibile ale coef icientului de frânare pentru frâna de sta ționare
Categoria vehiculului Frâna de sta ționare
Efortul de
acționare maxim
admisibil
la pedală
(daN) Coeficient de frânare minim admisibil
(%)
dacă frâna de
staționare nu
este și frână de
securitate dacă frâna de sta ționare este
și frână de securitate
vehicule
înmatriculate
până la
28.07.2010 vehicule
înmatriculate
după
28.07.2010
Autovehicule transport persoane care au, în afara
locului conduc ătorului, cel mult 8 locuri pe scaune
(autoturisme, autovehicule taxi, autovehicule
speciale ambulan ță etc.) (M 1) 50 16 25(1) 29
Autovehicule transport persoane care au, în afara
locului conduc ătorului, mai mult de 8 locuri pe
scaune (microbuze, autobuze) (M 2, M 3) 70 16 25(1) 25
Autovehicule transport marf ă cu MTMA pân ă la
3.500 kg inclusiv (N 1) 70 16 22 25
Autovehicule transport marf ă cu MTMA peste
3.500 kg (N 2, N 3) 70 16 22 25
Semiremorci*) (O 2, O 3 și O 4) – 16 20(2) 22
Remorci cu pro țap (O 2, O 3 și O 4) – 16 20(2) 25
Tractoare – 16 –
Mopede cu dou ă roți (L1e) (dac ă e prevăzută) 50 16 21
Motociclete f ără ataș (L3e) (dac ă e prevăzută) 50 16 25
*) coeficientul de frânare se calculeaz ă în raport cu greutatea repartizat ă pe punțile semiremorcii
(1) 24 % pentru vehiculele care nu sunt dot ate cu ABS sau înmatriculate (fabricate, dac ă data
primei înmatricul ări nu este disponibil ă) înainte de 1 octombrie 1991;
(2) 22 % pentru semiremorci și remorcile cu pro țap înmatriculate (fabricate, dac ă data primei
înmatricul ări nu este disponibil ă) după 1988.
Dezechilibrul dintre for țele de frânare la ro țile aceleia și punți se determin ă cu relația:

(%)100maxmin maxFF Fd
în care:
Fmax (daN) – for ța de frânare la roata ce înregistreaz ă forța de frânare superioar ă;
Fmin (daN) – for ța de frânare la roata ce înregistreaz ă forța de frânare inferioar ă.
Valorile maxime admisibile ale dezechilibrului dintre for țele de frânare la ro țile aceleia și punți
pentru vehiculele sunt precizate în tabelul 3 pentru frâna de serviciu și tabelul 4 pentru frâna de sta ționare.

131
Tabelul 3 – Valori maxime admisibile ale dezechilibrului dintre for țele de frânare
la roțile aceleia și punți pentru frâna de serviciu
Frâna de serviciu
Categoria vehiculului Dezech ilibrul maxim admisibil (%)
Toate categoriile, cu excep ția mopedelor cu
două roți și a motocicletelor f ără ataș 30

Tabelul 4 – Valori maxime admisibile ale dezechilibrului dintre for țele de frânare
la roțile aceleia și punți pentru frâna de sta ționare
Frâna de sta ționare
Categoria vehiculului Dezech ilibrul maxim admisibil (%)
dacă frâna de sta ționare
nu este și frână de
securitate dacă frâna de sta ționare
este și frână de
securitate
Toate categoriile, cu excep ția
mopedelor cu dou ă roți și a
motocicletelor f ără ataș d < 100 30

B. Verificarea eficacit ății și performan ței sistemului de frânare al vehiculelor cu decelerometrul
Verificarea eficacit ății și performan ței sistemului de frânare al vehiculelor cu decelerometrul
presupune verificarea decelera țiilor realizate de frâna de serviciu și frâna de sta ționare în cazul frân ării pe
pistă, precum și aprecierea dezechilibrului între for țele de frânare la ro țile aceleia și punți pentru frâna de
serviciu și frâna de sta ționare în func ție de comportamentul la frânarea pe pist ă.
Această verificare se efectueaz ă prin probe func ționale în parcurs, cu m ăsurarea decelera ției
maxime la o frânare brusc ă de la viteza de 30 km/h (sau, dup ă caz, de la viteza maxim ă constructiv ă) în
cazul frânei de serviciu și 15 km/h în cazul frânei de sta ționare.
Această verificare se aplic ă pentru ma șini și utilaje autopropulsate pentru lucr ări cu viteza maxim ă
constructiv ă mai mare de 25 km/h, tractoare, au toremorchere, autovehicule speciale și autovehicule
specializate ale c ăror caracteristici constructive nu permit verificarea eficacit ății și performan ței
sistemului de frânare pe standul de frânare cu role, autovehicule cu trac țiune integral ă permanent ă
nedecuplabil ă – legătură rigidă, mopede cu 3 ro ți, motociclete cu ata ș, mototricicluri și cvadricicluri.
Valorile minime admisibile ale decelera ției maxime m ăsurate sunt precizate în tabelul 5 pentru
frâna de serviciu și tabelul 6 pentru frâna de sta ționare.
Tabelul 5 – Valori minime admisibile ale decelera ției maxime pentru frâna de serviciu
Autovehicule, remorcile acestora și tractoare
Categoria vehiculului Frâna de serviciu
Efortul de ac ționare
maxim admisibil la
pedală
(daN) Valoarea minim ă a
decelerației maxime
măsurate (m/s2)
(vehicule înmatriculate
până la 28.07.2010) Valoarea minim ă a
decelerației maxime
măsurate (m/s2)
(vehicule înmatriculate
după 28.07.2010)
Autovehicule transport persoane care
au, în afara locului conduc ătorului, cel
mult 8 locuri pe scaune (autoturisme,
autovehicule taxi, autovehicule speciale ambulan ță etc.) (M
1) cu
tracțiune integral ă permanent ă
nedecuplabil ă – legătură rigidă 50 5,0(1)5,8
Autovehicule transport persoane care
au, în afara locului conduc ătorului, mai
mult de 8 locuri pe scaune (microbuze,
autobuze) (M 2, M 3) cu tracțiune
integrală permanent ă nedecuplabil ă –
legătură rigidă 70 5,0(1) 5,0
Autovehicule transport marf ă cu
MTMA pân ă la 3.500 kg inclusiv (N 1) 70 4,5 5,0

132 cu tracțiune integral ă permanent ă
nedecuplabil ă – legătură rigidă
Autovehicule transport marf ă cu
MTMA peste 3.500 kg (N 2, N 3) cu
tracțiune integral ă permanent ă
nedecuplabil ă – legătură rigidă 70 4,3(2) 5,0
Autoremorchere, autospecializate și
autospeciale 70 4,3(2) 5,0
Tractoare 60/40*) 2,0
Mașini și utilaje autopropulsate pentru
lucrări cu viteza maxim ă constructiv ă
mai mare de 25 km/h – 2,0
Autovehicule cu trei ro ți și cvadricicluri
Categoria vehiculului Frâna de serviciu
Efortul de ac ționare
maxim admisibil
(daN)
la pedală/la manetă Valoarea minim ă a
decelerației maxime
măsurate (m/s2)
(ambele frâne) Valoarea minim ă a
decelerației maxime
măsurate (m/s2)
(frână pe roata/axa din
spate, dup ă caz)
Mopede cu trei roti (L2e) 35/20 4,0 2,5
Motociclete cu ata ș (L4e) 35/20 4,6 2,5
Tricicluri (L5e) 50/20 4,4 2,5
Cvadricicluri u șoare (L6e) 35/20 4,0 2,5
Cvadricicluri (L7e) 50/20 4,4 2,5
*) cu acționare prin manet ă.
(1) 4,8 m/s2 pentru autovehiculele care nu sunt dotate cu ABS sau în matriculate (fabricate, dac ă
data primei înmatricul ări nu este disponibil ă) înainte de 1 octombrie 1991;
(2) 4,5 m/s2 pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate, dac ă data primei înmatricul ări nu este
disponibil ă) după 1988.

Tabelul 6 – Valori minime admisibile ale decelera ției maxime pentru frâna de sta ționare
Categoria vehiculului Frâna de sta ționare
Efortul de ac ționare
maxim admisibil Valoarea minim ă a decelera ției maxime m ăsurate (m/s2)
la
manetă
(daN) la pedală
(daN) dacă frâna de sta ționare
nu este și frână de
securitate dacă frâna de sta ționare este
și frână de securitate
vehicule
înmatriculate
până la
28.07.2010 vehicule
înmatriculate
după
28.07.2010
Autovehicule transport persoane care
au, în afara locului conduc ătorului,
cel mult 8 locuri pe scaune (autoturisme, autovehicule taxi,
autovehicule speciale ambulan ță etc.)
(M
1) cu tracțiune integral ă
permanent ă nedecuplabil ă – legătură
rigidă 40 50 1,6 2,5(1) 2,9
Autovehicule transport persoane care
au, în afara locului conduc ătorului,
mai mult de 8 locuri pe scaune
(microbuze, autobuze) (M 2, M 3) cu
tracțiune integral ă permanent ă
nedecuplabil ă – legătură rigidă 60 70 1,6 2,5(1) 2,5
Autovehicule transport marf ă cu
MTMA pân ă la 3.500 kg inclusiv
(N1) cu tracțiune integral ă
permanent ă nedecuplabil ă – legătură
rigidă 60 70 1,6 2,2 2,5

133 Autovehicule transport marf ă cu
MTMA peste 3.500 kg (N 2, N 3) cu
tracțiune integral ă permanent ă
nedecuplabil ă – legătură rigidă 60 70 1,6 2,2 2,5
Autoremorchere, autospecializate și
autospeciale 60 70 1,6 2,2 2,5
Tractoare 40 – 1,6 –
Mașini și utilaje autopropulsate
pentru lucr ări cu viteza maxim ă
constructiv ă mai mare de 25 km/h – – 1,6 –
Mopede cu trei roti (L2e) 40 50 1,6 2,0
Motociclete cu ata ș (L4e) (dac ă este
prevăzută) 40 50 1,6 2,3
Tricicluri (L5e) 40 50 1,6 2,2
Cvadricicluri u șoare (L6e) 40 50 1,6 2,0
Cvadricicluri (L7e) 40 50 1,6 2,2
(1) 2,4 m/s2 pentru vehiculele care nu sunt dotate cu ABS sau înmatriculate (fabricate, dac ă data
primei înmatricul ări nu este disponibil ă) înainte de 1 octombrie 1991.
C. Verificarea eficacit ății și performan ței sistemului de frânare al vehiculelor prin prob ă în parcurs
Verificarea eficacit ății și performan ței sistemului de frânare al vehiculelor prin prob ă în parcurs se
aplică (semi)remorcilor care nu pot fi verificate, din motiv e constructive, pe standu l de frânare. Pentru
verificare se efectueaz ă:
– o frânare pe pist ă a ansamblului autovehicul tractor – (semi)remorc ă, verificându-se dac ă
sistemul de frânare de serviciu func ționează, precum și comportamentul la frânare (p ăstrarea traiectoriei);
– acționarea sistemului de frânare de sta ționare al (semi)remorcii, verificându-se dac ă sistemul de
frânare de sta ționare al (semi)remorcii func ționează.
Metodologia de încercare a sistemelor de frân are ale vehiculelor din categoriile M, N și O
cu masa total ă maximă autorizat ă mai mare de 3,5 t utilizând un stand de frânare cu role
1. Determinarea coeficientului de frânar e pentru sistemele de frânare pneumatice
1.1. Determinarea coeficientului de frânare pentru un vehicul înc ărcat la MTMA
Calcularea coeficientului de frânare a vehiculului înc ărcat la MTMA nu necesit ă extrapolare, acesta
rezultând simplu din ecua ția următoare:
(%)1001


GFid Fis
Cfn
i
în care:
Fis (daN) = for ța de frânare la ro țile de pe partea stâng ă a punții i;
Fid (daN) = For ța de frânare la ro țile de pe partea dreapt ă a punții i;
n = numărul de pun ți;
G (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP.
1.2. Determinarea coeficientului de frânare pentru un vehicul desc ărcat sau par țial încărcat –
metoda de m ăsurare într-un punct
Aceasta este o metod ă de extrapolare a valorilor for țelor de frânare ob ținute la verificarea
vehiculului desc ărcat sau par țial încărcat în vederea calcul ării coeficientului de frânare al vehiculului
încărcat la MTMA.
Metoda presupune existen ța supapelor de testare a presiunilor din rezervoarele de aer comprimat
ce comand ă circuitul de frânare pe fiecare pun te sau a celor din cilindri de frân ă, după caz.
În timpul verific ării pe fiecare punte, cel pu țin 30% din presiunea nominal ă maximă a sistemului
de frânare trebuie ob ținută printr-o înc ărcare adecvat ă a vehiculului sau prin simularea înc ărcării.
Pentru calculul coeficientului de frânare este necesar ă cunoașterea urm ătorilor parametrii:
a) valoarea for țelor maxime de frânare pentru nivelul de înc ărcare al vehiculului prezentat (se
obțin prin măsurarea pe standul de frânare cu role);
b) valorile presiunilo r din rezervoarele de aer comprimat ce comand ă circuitul de frânare pe
fiecare punte ce se verific ă sau cele din cilindri de frân ă (în funcție de amplasarea supapei de testare) la
care se ob țin forțele de frânare maxime pentru nivelul de înc ărcare cu care vehiculul a fost prezentat la

134 ITP (se ob țin prin m ăsurare în timpul verific ării pe standul de frânare cu ro le, cuplându-se traductorii de
măsurare a presiunii);
c) valoarea/valorile presiunii de extrapolare pentru fiecare punte (se preiau sau se calculeaz ă în
funcție de datele existente pe pl ăcuța regulatorului automat al frân ării în func ție de încărcare). În cazul în
care presiunea de extrapolare de pe pl ăcuța regulatorului automat al frân ării în func ție de încărcare este
prevăzută pentru o mas ă diferită de cea a axei/grupului de axe pe care ac ționează regulatorul care este
menționată în documente, se calculeaz ă o presiune de ex trapolare corespunz ătoare masei din documente,
care va fi folosit ă în calcul.
Pentru o anumit ă punte, for țele de frânare maxime se ob țin la blocarea standul ui de frânare sau,
dacă acesta nu se blocheaz ă, prin citirea de pe panoul de afi șaj a valorilor maxime.
Se calculeaz ă factorii de extrapolare pentru fiecare punte conform formulei:
4,04,0

iex
ppEi
în care:
i = numărul punții verificate;
pex = valoarea presiuni i de extrapolare;
pi = valoarea presiunii m ăsurate la care s-au ob ținut forțele maxime de frânare pe puntea i.
Se calculeaz ă valoarea coeficientului de frânare cu formula:
(%)100) (…2)2 2(1)1 1(GEn Fnd Fns EdFsF EdFsFCf
în care:
Fis (daN) = for ța de frânare la ro țile de pe partea stâng ă a punții i;
Fid (daN) = for ța de frânare la ro țile de pe partea dreapt ă a punții i;
Ei = factorul de extrapolare pentru puntea i; n = numărul de pun ți;
G (daN) = greutatea vehiculului înc ărcat la MTMA.

În cazul în care vehiculul nu este echipat din fabrica ție cu supape de testare a presiunilor din
rezervoarele de aer comprimat ce comand ă circuitul de frânare pe fiecare punte sau a celor din cilindri de
frână, după caz, coeficientul de frânare se determin ă direct prin m ăsurarea for țelor de frânare ale
vehiculului desc ărcat sau par țial încărcat utilizând ecua ția următoare:
(%)1001


GFid Fis
Cfn
i
în care:
Fis (daN) = for ța de frânare la ro țile de pe partea stâng ă a punții i;
Fid (daN) = for ța de frânare la ro țile de pe partea dreapt ă a punții i;
n = numărul de pun ți;
G (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP.
Dacă coficientul de frânare astfel determinat are o valoare mai mic ă decât valoarea minim ă
admisibilă, atunci vehiculul va trebui s ă fie prezentat la ITP în stare înc ărcată cu cel pu țin 50% din sarcina
maximă.
2. Determinarea coeficientului de frânare pentru sistemele de frânare hidropneumatice și pentru
sistemele de frânare complet hidraulice
Coeficientul de frânare pentru vehiculele echipate cu sisteme de frânare hidropneumatice sau
complet hidraulice se determin ă direct prin m ăsurarea for țelor de frânare ale vehiculului desc ărcat sau
parțial încărcat utilizând ecua ția următoare:
(%)1001


GFid Fis
Cfn
i
în care:
Fis (daN) = for ța de frânare la ro țile de pe partea stâng ă a punții i;
Fid (daN) = for ța de frânare la ro țile de pe partea dreapt ă a punții i;

135 n = numărul de pun ți
G (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP
Dacă coficientul de frânare astfel determinat are o valoare mai mic ă decât valoarea minim ă
admisibilă, atunci vehiculul va trebui s ă fie prezentat la ITP în stare înc ărcată cu cel pu țin 50% din sarcina
maximă.

136 ANEXA nr. 12 la reglement ări

Condiții
privind culoarea luminilor la elementele instala ției electrice de iluminare și semnalizare
(în funcție de dotare)
Față:
– Faruri – lumin ă albă
– Faruri de cea ță – lumin ă albă sau galben ă
– Faruri pentru circula ția de zi – lumin ă albă
– Lămpi indicatoare de direc ție – lumin ă galben-auto
– Lămpi de pozi ție, lămpi de gabarit – lumin ă albă
– Lămpi de sta ționare (de parcare) – lumin ă albă
– Catadioptri netriunghiulari – culoare alb ă sau incolor
Spate
– Lămpi de pozi ție, lămpi de frânare, l ămpi de
gabarit, lămpi de cea ță – lumină roșie
– Lămpi indicatoare de direc ție – lumin ă galben-auto
– Lămpi de sta ționare (de parcare) – lumin ă roșie
– Lămpi de mers înapoi, l ămpi de iluminare a pl ăcii
cu numărul de înmatriculare – lumină albă
– Catadioptri netriunghi ulari (autovehicule),
triunghiulari (remorci) – culoare ro șie
Lateral :
– Lămpi de pozi ție – lumin ă galben-auto; cu toate acestea, cea mai
din spate lamp ă de poziție laterală poate fi ro șie
dacă este grupat ă sau combinat ă sau incorporat ă
reciproc cu lampa de pozi ție spate, cu lampa de
gabarit spate, cu lampa de cea ță spate, cu lampa
de frânare sau dac ă este grupat ă sau are o parte a
suprafeței emițătoare de lumin ă comună cu
catadioptrul spate
– Lămpi indicatoare de direc ție – lumin ă galben-auto
– Lămpi de sta ționare (de parcare) – lumin ă galben-auto dac ă sunt incorporate
reciproc cu l ămpile indicatoare de direc ție
laterale sau l ămpile de pozi ție laterale
– Catadioptri netriunghiulari – culoare ga lben-auto; cu toate acestea, cel mai
din spate catadioptru lateral poate fi ro șu dacă
este grupat sau are o parte a suprafe ței emițătoare
de lumin ă comună cu lampa de pozi ție spate,
lampa de gabarit spate, lampa de cea ță spate,
lampa de frânare, cu cea mai din spate lamp ă de
poziție laterală roșie sau cu catadioptrul spate
netriunghiular.
Altele :
– Catadioptri pedal ă (la autovehiculele cu dou ă sau
trei roți) – lumină galben-auto (pentru mopede cu pedale
neretractabile)

137 ANEXA nr. 13 la reglement ări

Verificarea emis iilor poluante

1. Autovehicule echipate cu mas alimentate cu benzin ă, GPL sau GNC
1.1. Atunci când emisiile nu sunt lim itate de un sistem de reglare perfec ționat, cum ar fi un
catalizator tricomponent gestiona t de sonda lambda, se efectueaz ă următoarele verific ări:
1.1.1. inspec ția vizuală a sistemului de evacuare , pentru a se verifica dac ă acesta este complet și
într-o stare satisf ăcătoare și dacă nu există neetanșeități;
1.1.2. inspec ția vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de produc ător, pentru a
se verifica dac ă acesta este complet și într-o stare satisf ăcătoare și dacă nu există neetanșeități.
1.1.3. Dup ă aducerea motorului la parametrii normali de func ționare, ținând cont de recomand ările
producătorului, se m ăsoară concentra ția emisiilor de monoxid de carbon (CO) și de hidrocarburi (HC), cu
motorul la tura ția de mers în gol încet, cu ambreiajul cuplat (f ără apăsarea pedalei de ambreiaj) și cu
schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de vitez ă automate, schimb ătorul trebuie s ă
fie în pozi ția „Neutru” sau „Parcare”).
1.1.4. Con ținutul maxim admisibil de CO di n gazele de evacuare nu trebuie s ă depășească
următoarele valori:
a) pentru autovehiculele în matriculate (fabricate, dac ă data primei înmatricul ări nu este
disponibil ă) până în anul 1986 inclusiv: CO cor: 4,5% în vol.;
b) pentru autovehiculele în matriculate (fabricate, dac ă data primei înmatricul ări nu este
disponibil ă) începând cu anul 1987: CO cor: 3,5% în vol.
1.1.5. Con ținutul maxim admisibil de HC di n gazele de evacuare nu trebuie s ă depășească 1000
ppm.
Nu se efectueaz ă măsurarea emisiilor de HC din gazele de evacuare în cazul autovehiculelor
alimentate cu GPL sau GNC.
1.1.6. La motoarele cu alimentare dual ă benzină / GPL, GNC controlul va fi efectuat pentru
ambele moduri de func ționare.
1.1.7. Nu se efectueaz ă această probă pentru autovehiculele hibride și pentru autovehiculele
echipate cu motoare în doi timpi.
1.2 Atunci când emisiile sunt controlate de un sistem de reglare perfec ționat, cum ar fi un
catalizator tricomponent gestiona t de sonda lambda, se efectueaz ă următoarele verific ări:
1.2.1. inspec ția vizuală a sistemului de evacuare , pentru a se verifica dac ă acesta este complet și
într-o stare satisf ăcătoare și dacă nu există neetanșeități;
1.2.2. inspec ția vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de produc ător, pentru a
se verifica dac ă acesta este complet și într-o stare satisf ăcătoare și dacă nu există neetanșeități;
1.2.3. determinarea eficacit ății sistemului de reglare a emisiilor prin m ăsurarea valorii lambda și a
conținutului de CO și de hidrocarburi (HC) din gazele de evacuare, conform dispozi țiilor pct. 1.2.4 și
1.2.5. Pentru fiecare dintre cele dou ă teste, motorul este adus la parametrii normali de func ționare,
conform recomand ărilor produc ătorului autovehiculului.
1.2.4. Emisii la ie șirea din țeava de evacuare – valori limit ă
Conținutul maxim admisibil de CO di n gazele de evacuare nu trebuie s ă depășească următoarele
valori:
a) măsurări efectuate la tura ția de mers în gol încet, cu ambreiajul cuplat (f ără apăsarea pedalei de
ambreiaj) și cu schimb ătorul cutiei de viteze la punctul mo rt (în cazul cutiilor de vitez ă automate,
schimbătorul trebuie s ă fie în pozi ția „Neutru” sau „Parcare”): con ținutul maxim admisibil de CO din
gazele de evacuare nu trebuie s ă depășească valoarea CO cor: 0,5% în vol.; el nu trebuie s ă depășească
valoarea CO cor: 0,3% în vol. pentru autovehiculele omologate conform valorilor limit ă indicate la linia A
sau B a tabelului din sec țiunea 5.3.1.4 a anexei I la Directiva 70/220/CEE, modificat ă prin Directiva
98/69/CE (autovehicule Euro 3 sau Euro 4 din categoria M 1, N 1, M 2 ori N 2) sau omologate conform
Regulamentului (CE) nr. 715/2007 (aut ovehicule Euro 5 sau Euro 6 sau ulterior din categoria M 1, N1, M 2
ori N 2);

138 b) măsurări efectuate cu motorul la tura ția de mers în gol accelerat, de cel pu țin 2000 rot/min și de
maximum 3000 rot/min, cu ambreiajul cuplat (f ără apăsarea pedalei de ambreiaj) și cu schimb ătorul cutiei
de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de vitez ă automate, schimb ătorul trebuie s ă fie în pozi ția
„Neutru” sau „Parcare”): con ținutul maxim admisibil de CO di n gazele de evacuare nu trebuie s ă
depășească valoarea CO cor: 0,3% în vol.; el nu trebuie s ă depășească valoarea CO cor: 0,2% în vol. pentru
autovehiculele omologate conform valorilor limit ă indicate la linia A sau B a tabelului din sec țiunea
5.3.1.4 a anexei I la Dir ectiva 70/220/CEE, modificat ă prin Directiva 98/69/CE (autovehicule Euro 3 sau
Euro 4 din categoria M 1, N 1, M 2 ori N 2) sau omologate conform Regula mentului (CE) nr. 715/2007
(autovehicule Euro 5 sau Euro 6 sau ulterior din categoria M 1, N1, M 2 ori N 2).
1.2.5. Lambda: 1+ 0,03 sau conform specifica țiilor produc ătorului, m ăsurat la tura ția de mers în
gol accelerat precizat ă la pct. 1.2.4. lit. b).
1.2.6. Con ținutul maxim admisibil de HC din gazele de evacuare la tura ția de mers în gol accelerat
nu trebuie s ă depășească 100 ppm.
Nu se efectueaz ă măsurarea emisiilor de HC din gazele de evacuare în cazul autovehiculelor
alimentate cu GPL sau GNC.
1.2.7. La motoarele cu alimentare dual ă benzină / GPL, GNC controlul va fi efectuat pentru
ambele moduri de func ționare.
1.2.8. Pentru autovehiculele echipate cu un sistem de diagnosticar e la bord (OBD), func ționarea
corectă a sistemului de control al emisiilor poate fi verificat ă prin citirea corespunz ătoare a OBD și a
verificării funcționării corecte a OBD în locul m ăsurării unor emisii în conformitate cu cerin țele specifice.
1.2.9. Nu se efectueaz ă această probă pentru autovehiculele hibride.
2. Autovehicule echipate cu mac alimentate cu motorin ă
2.1 Verificarea autovehiculelor echipate cu mac are în vedere m ăsurarea opacit ății gazelor de
evacuare în accelerare liber ă, de la tura ția de mers în gol încet la tura ția de întrerupere a aliment ării, cu
ambreiajul cuplat (f ără apăsarea pedalei de ambreiaj) și cu schimb ătorul cutiei de viteze la punctul mort
(în cazul cutiilor de vitez ă automate, schimb ătorul trebuie s ă fie în pozi ția „Neutru” sau „Parcare”).
2.2 Pentru efectuarea verific ării este necesar ă aducerea motorului la parametrii normali de
funcționare a autovehiculului, dup ă cum urmeaz ă:
2.2.1. autovehiculele pot fi controlate cu respectarea, din motive de securitate, cel pu țin a condi ției
ca motorul s ă fie cald și într-o stare mecanic ă satisfăcătoare;
2.2.2. sub rezerva dispozi țiilor de la pct. 2.4.3, nici un autovehicul nu poa te fi respins f ără a fi fost
respectate urm ătoarele condi ții:
a) motorul trebuie s ă fie cald: temperatura uleiului motorului m ăsurată de o sond ă în tubul jojei
trebuie să fie de cel pu țin 800 C sau să corespund ă temperaturii de func ționare normale, dac ă aceasta este
inferioară, sau temperatura blocului motor, m ăsurată după nivelul radia ției în infraro șu trebuie s ă atingă o
valoare echivalent ă. Dacă, din cauza configura ției autovehiculului, nu este posibil s ă se procedeze în acest
mod, temperatura normal ă de funcționare a motorului va putea fi stabilit ă altfel, de exemplu pe baza
funcționării ventilatorului de r ăcire;
b) sistemul de evacuare trebuie cur ățat prin 3 acceler ări libere.
2.3 Procedura de încercare are în vedere urm ătoarele:
2.3.1. inspec ția vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de produc ător, pentru a
se verifica dac ă este complet și într-o stare satisf ăcătoare și dacă nu există neetanșeități;
2.3.2. motorul și, dacă este cazul, turbocompresorul, trebuie s ă funcționeze la tura ția de mers în
gol încet înainte de începerea fiec ărui ciclu de accelerare liber ă. Pentru motoarele autovehiculelor din
categoriile M 2, M 3, N 2 și N 3 aceasta înseamn ă a se aștepta cel pu țin 10 s dup ă eliberarea pedalei de
accelerație;
2.3.3. la începerea fiec ărui ciclu de accelerare liber ă, pedala de accelera ție trebuie ap ăsată total, în
mod rapid și progresiv (în mai pu țin de o secund ă), dar nu brutal, astfel încât s ă se obțină debitul maxim
al pompei de injec ție și să se atingă turația de întrerupere a aliment ării;
2.3.4. la fiecare ciclu de accelerare liber ă, motorul trebuie ca, înainte s ă fie eliberat ă pedala de
accelerație, să atingă turația de întrerupere a aliment ării sau, în cazul autovehiculelor cu transmisie
automată, turația indicat ă de produc ător ori, dac ă aceasta nu este cunoscut ă, două treimi din tura ția de
întrerupere a aliment ării. Aceasta se poate asigura, de exempl u, prin supravegherea regimului motorului

139 sau lăsând să treacă un timp suficient între momentul de ac ționare și cel de eliberare a pedalei de
accelerație, adică cel puțin 2 s pentru autovehiculele destinate tr ansportului de persoane, care au, în afara
locului conduc ătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune și pentru autovehiculele destinate transportului de
mărfuri având o mas ă totală maximă autorizată mai mare de 3.500 kg.
2.4. Valori limit ă
2.4.1. nivelul opacit ății nu trebuie s ă depășească valorile limit ă ale indicelui de opacitate
(coeficientului de absorb ție), care sunt urm ătoarele:
Indice de opacitate (coeficient de absorb ție) maxim pentru:
a) mac cu aspira ție naturală: 2,5 m-1;
b) mac cu turbocompresor: 3 m-1;
c) o limit ă de 1,5 m-1 se aplică următoarelor autovehicule omologa te conform valorilor limit ă
indicate:
i) la linia B a tabelului din sec țiunea 5.3.1.4. a anexei I la Directiva 70/220/CEE,
modificat ă prin Directiva 98/69/CE (autove hicule EURO 4 din categoria M 1, N1, M 2 sau N 2);
ii) la linia B1 a tabelelor din sec țiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva 88/77/CEE, modificat ă
prin Directiva 1999/96/CE (autovehi cule EURO IV din categoria M 2, N2, M 3 sau N 3);
iii) la linia B2 a tabelelor din sec țiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva 88/77/CEE, modificat ă
prin Directiva 1999/96/CE (autovehi cule EURO V din categoria M 2, N2, M 3 sau N 3);
iv) la linia C a tabelelor din sec țiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva 88/77/CEE, modificat ă
prin Directiva 1999/96/CE (autove hicule EEV din categoria M 2, N2, M 3 sau N 3);
v) în Regulamentul (CE) nr. 715/2007 (autovehicu le Euro 5 sau Euro 6 sau ulterior din
categoria M 1, N1, M 2 ori N 2);
vi) în Regulamentul (CE) nr. 595/2009 (autovehi cule Euro VI sau ul terior din categoria
M2, N2, M 3 sau N 3).
2.4.2. autovehiculele nu trebuie respinse decât dac ă media aritmetic ă a valorilor m ăsurate în cel
puțin ultimele trei cicluri de accelerare liber ă depășește valoarea limit ă, cu condi ția să nu se înregistreze
diferențe semnificative între tura țiile minime m ăsurate la ciclurile de acceelerare sau între tura țiile
maxime m ăsurate la ciclurile de accelerare. Aceast ă medie poate fi calculat ă ignorând valorile observate
care se îndep ărtează cu mult fa ță de media m ăsurată.
2.4.3. pentru a evita efectuarea de încerc ări inutile, prin dero gare de la dispozi țiile de la pct. 2.4.2,
sunt admise autovehiculele pentru care valorile m ăsurate în mai pu țin de 3 cicluri de accelerare liber ă sunt
mai mici cu 0,5 m-1 față de valorile limit ă precizate la pct. 2.4.1.
2.5. Vehiculele înmatriculate (fabricate, dac ă data primei înmatricul ări nu este disponibil ă) înainte
de 01.01.1980 sunt exceptate de la aceast ă verificare.

140 ANEXA nr. 14 la reglement ări

Condiții
privind echiparea vehiculelor cu cale de blocare
Vehiculele trebuie prev ăzute cu cale de blocare a ro ților, amplasate într-un loc u șor accesibil pe
vehicul, dup ă cum urmeaz ă:
a) o cal ă de blocare pentru:
i) autovehicule cu o MTMA mai mare de 3,5 tone; ii) remorci cu dou ă axe, cu excep ția semiremorcilor cu șa, cu o MTMA mai mare de 0,75
tone.
b) dou ă cale de blocare pentru:
i) vehicule cu trei sau mai multe axe; ii) semiremorci cu șa;
iii) remorci cu ax ă simplă sau dubl ă, având distan ța dintre axe de cel mult 1,00 m, cu o
MTMA mai mare de 0,75 tone;
iv) remorci cu dou ă axe, cu o MTMA mai mare de 7,5 tone.

141 ANEXA nr. 15 la reglement ări

I. Condiții privind echiparea vehiculelor grele și lungi cu pl ăci de identificare spate

(1) Autovehiculele pentru transport marf ă cu MTMA care depășește 12 tone (cu excep ția
autotractoarelor pentru semiremorci), autobuzele articulate (cu excep ția celor urbane), (semi)remorcile cu
MTMA mai mic ă sau egal ă cu 10 tone și a căror lungime dep ășește 8 m, precum și remorcile sau
semiremorcile având o MTMA mai mare de 10 tone trebuie s ă fie echipate cu pl ăci de identificare spate
conform cerin țelor precizate prin prezentele reglement ări.
(2) Plăcile de identificare spate trebuie s ă fie omologate în conformitate cu Regulamentul CEE-
ONU nr. 705) (cu marc ă de omologare). Pentru autovehicule, aceste pl ăci de identificare sunt
dreptunghiulare și compuse din benzi oblice alternante ro șii (fluorescente sau reflectorizante) și galbene
(reflectorizante), înclinate și descendente c ătre exteriorul vehiculului. Pentru (semi)remorci ele sunt
compuse dintr-un fond reflectorizant galben și o bordur ă roșie (fluorescent ă sau reflectorizant ă).

AUTOVEHICULE

REMORCI ȘI SEMIREMORCI

5) Regulamentul nr. 70 al Comisiei Economice pentru Europa a Organiza ției Națiunilor Unite(CEE/ONU) – Dispoziții uniforme privind
omologarea pl ăcilor de identificare spate pentru autovehicule grele și lungi

142
(3) Placa de identificare trebuie montat ă cu cuvântul "TOP" înscris orizontal pe partea superioar ă
a plăcii (dacă există acest marcaj). Pl ăcile de identificare trebuie montate pe o suprafa ță perpendicular ă pe
axa longitudinal ă a vehiculului și simetric fa ță de aceasta; linia marginilor inferioare trebuie s ă fie
paralelă la sol. Lungimea total ă a unei serii format ă din 1, 2 sau 4 pl ăci este de minimum 1.130 mm și
maximum 2.300 mm.
II. Condi ții privind echiparea vehiculelor lente cu pl ăci de identificare spate

(1) Vehiculele lente trebuie s ă fie echipate cu cel pu țin o plac ă de identificare spate conform
cerințelor precizate prin prezentele reglement ări. Se înțelege prin vehicule lente : autovehicule care au,
prin construc ție, o vitez ă maximă care nu dep ășește 40 km/h, precum și remorcile acestora.
(2) Plăcile de identificare trebuie s ă fie omologate în conformitate cu Regulamentul CEE-ONU nr.
696) (cu marc ă de omologare). Ele sunt triunghiulare și compuse dintr-un fond fluorescent ro șu și o
bordură reflectorizant ă roșie.

(3) Placa de identificare trebuie montat ă pe partea stâng ă spate cu vârful orie ntat în sus sau cu
cuvântul "TOP" înscris oriz ontal pe partea superioar ă a plăcii (dacă există acest marcaj). Placa de
identificare trebuie montat ă pe o suprafa ță perpendicular ă pe axa longitudinal ă a vehiculului, iar marginea
sa inferioar ă trebuie să fie paralel ă la sol.

III. Condi ții privind echiparea vehiculelor cu marcaje reflectorizante pentru contur

(1) Trebuie echipate cu marcaje reflectorizante pentru contur:
a) pe spate: marcaj integral pentru autovehicule transport marf ă cu MTMA mai mare de 7,5 tone
(cu excep ția autotractoarelor pentru semiremorci) și pentru (semi)remorci cu MTMA mai mare de 3,5
tone, și dacă lățimea autovehiculelor și (semi)remorcilor este mai mare de 2.100 mm;
b) pe părțile laterale: marcaj par țial pentru autovehicule transport marf ă cu MTMA mai mare de
7,5 tone (cu excep ția autotractoarelor pentru semiremorci) și pentru (semi)remorci cu MTMA mai mare
de 3,5 tone, și dacă lungimea autovehiculelor și (semi)remorcilor este mai mare de 6.000 mm.
Totuși, dacă forma, structura sau func ționarea nu permit montarea acestor marcaje, se poate monta
un marcaj liniar.
(2) Marcajele reflectorizante pentru contur trebuie s ă fie omologate în conformitate cu
Regulamentul CEE-ONU nr. 1047) (cu marc ă de omologare). Ele trebuie s ă fie de culoare alb ă sau
galbenă pe părțile laterale și de culoare alb ă, galbenă sau roșie pe spate.

6) Regulamentul nr. 69 al Comisiei Ec onomice pentru Europa a Organiza ției Națiunilor Unite(CEE/ONU) – Dispoziții uniforme privind
omologarea pl ăcilor de identificare spate pentru vehicule lente (prin construc ție) și a remorcilor lor
7) Regulamentul nr. 104 al Comisiei Economice pentru Europa a Organiza ției Națiunilor Unite(CEE/ONU) – Dispoziții uniforme privind
omologarea maracjelor retroreflectorizante pentru vehiculele din categoriile M, N și O

143 (3) Recomand ări privind prescrip țiile referitoare la forma și la montajul marcajelor:
1. Marcaje laterale și spate constituite din benzi
1.1. Marcajele reflectorizante apli cate pe vehicule pot fi constitu ite dintr-un singur element sau din
mai multe elemente, de preferin ță continue, paralele sau cât mai apropiate de paralela cu solul.
Se aplic ă aceeași regulă pentru autotractoare, semiremorci și alte combina ții de vehicule. Trebuie
să se evite constituirea de ansambluri compuse din vehicule cu și fără marcaje.
1.2. Montajul marcajelor trebuie s ă identifice cât mai fidel întreaga lungime și lățime a
vehiculului. "Întreag ă" înseamn ă cel puțin 80% din lungime și/sau lățime.
1.3. In cazul benzilor discontinue spa țiul care separ ă elementele distinctive trebuie s ă fie cât mai
scurt posibil și nu trebuie s ă depășească 50% din lungimea celui mai scurt element.
1.4. Partea inferioar ă a marcajelor reflect orizante trebuie s ă fie la o în ălțime minim ă deasupra
solului de cel pu țin 250 mm și o înălțime maxim ă de 1500 mm.

2. Marcaje și grafici distinctive (publicitare)
2.1. Marcajele și graficile distinctive reflectorizante nu trebuie s ă fie plasate decât în interiorul
marcajelor periferice laterale, cu condi ția ca ele s ă nu diminueze vizibilitatea marcajelor laterale sau a
dispozitivelor obligatorii de iluminare și de semnalizare luminoas ă. Marcajele și graficile distinctive
trebuie să fie discrete.
2.2. Prin "discrete" se în țelege:
2.2.1. mai pu țin de 15 litere / caractere;
2.2.2. înălțimea literelor / caracterelor cuprins ă între 300 mm și 1000 mm;
2.2.3. o suprafa ță reflectorizant ă totală de cel mult 2,0 m 2;
2.2.4. concizia men țiunilor, cum ar fi adresele și numerele de telefon

144 Exemple de marcaje reflectori zante constituite din benzi

Exemple de marcaje periferice refl ectorizante (cuprinzând marcaje și grafici distincte)

145 ANEXA nr. 16 la reglement ări

ABROGAT Ă

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: 1 Ordinul ministrului transporturilor, construc țiilor și turismului nr. 2.133 din 8 decembrie 2005 pentru aprobarea Reglement ărilor privind… [632095] (ID: 632095)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

1 Ordinul ministrului transporturilor, construc țiilor și turismului nr. 2.133 din 8 decembrie 2005 pentru aprobarea Reglement ărilor privind… [632095]

Copyright Notice

New Quantitative Structur e Fragmentation Relationship ttechniques Aapplied in [601203]

Catedra Medicina fundamentală și Ecologie [309909]

Profesor Univ.Dr.Muntean I.Mihaela Student Megheleș Loredana Florentina Timișoara 2015 LUCRARE DE LICENȚĂ DEPOZIT E DE DATE ASPECTE TEORETICE ȘI… [620251]

REALIZAREA MODELULUI VIRTUAL REALISTIC AL UNEI LOCALIT ĂȚI ÎN STANDARD CITYGML Activitatea 5 Elaborarea și realizarea solutiei noi pentru tehnologia… [600254]

Școala Gimnazială Nicolae Iorga, Structură a Școlii Gimnaziale Miron Neagu, Sighișoara. [308819]

pentru prelucrări mecanice Denumirea piesei Reper nr. PLACĂ DE FIXARE Bucăți de fabricat Material Simbolul C 45 Pagina 1 Stare LAMINAT Pagini 11… [618994]

Copyright Notice

Similar Posts