Cristi an Robert Andrei Constantin Prof. Univ. Dr. Balint Gheorghe Grupa : 201B Detalii……………………………………………………………………………pagina 1… [632094]
Student: [anonimizat] : 201B
Detalii……………………………………………………………………………pagina 1
Istoric……………………………………………………. ……………. …………………………. ……pagina 1 -3
Jocuri majore……………………………………………………………………………………. …..pagina 4
Bibliografie…………………………………………………… ……………………………….. …….pagina 5
1
Locație: Madrid
(Spania)
Propietar: Real Madrid
CF
Capac itate spectatori:
81.044
Anul de constru cție:
Octombrie 1944 –
decembrie 1947 (3 ani)
Deschidere:
14 de cembrie 1947 (Acum
71 de ani)
Costurile de
constru cție: € 1.732.943
Arhite cți: Manuel Muñoz Monasterio
Luis Alemany Soler
Antonio L amela (Expansiune )
Website: www.re almadrid. com
Vechea arenă (1902 )
Noul club de fotbal Madrid din
1902 ( Madrid Foot B all Club)
sa stabilit acasă pe o su prafață
mare de teren denu mită vechea
arenă (old bullring). Aceasta a
fost în chiriată de către Regin a
Cristin a, pentru o taxă anuală de
2
150 de peseta (0.90€).
O clădire adiacentă, denu mită “La Taurina” a fost folosită atât ca vesti are, cât și pentru
depozitarea diferitelor material de jo c. Odată cu trecerea anilor și cu numărul tot mai
mare de f ani, clubul a fost nevoit să caute o nouă “casă”. Avea nevoie de un teren mai
mare, care să poată satisface atât de mulți f anii dorni ci de a vizion a fotbalul. “Albii”
(fanii) care au urmat echipa au fost l a O'Donnell, care a devenit cel mai modern teren al
orașului. Pentru prima dată un g ard se pară jucătorii d e la fani. Constru cția sa a însemnat
că stadionul a avut capac itatea de 6.000 de f ani.
Câmpul Velodro mului (1923 )
Vânz area terenului
O'Donnell pentru a
construi lo cuințe a avut
drept consecință că Real
Madrid tr ebuia să
găsească un nou
stadion. Iar Velodro mul
de la Ciudad Line al a
fost potrivit pentru ceea
ce era necesar în acea
vreme (1923).
Arturo Sori a, designerul
său la adaptat pentru
fotbal. Acesta a fost
primul teren cu iarbă, și
a avut capac itatea de
8.000 de f ani. Un an mai
târziu, clubul v a construi
un st adion l a Chamartín,
abandonând Velodro mul de l a Ciudad Line al.
După ce a câștig at titlul de regiune centrală în 1923, Re al Madrid a abandon at terenul
de la O'Donnell și a stabilit construi rea un nou stadion. Un an mai târziu s a născut
Stadionul Chamartín Ve chi. Un complex sportiv istori c, cu o capac itate de 15.000 de
3
fani. “Albii” au inaugurat terenul cu o vi ctorie apropiată de 3 -2 pe partea engleză, la acel
moment un advers ar destul de infior ator fiind New castle.
Nașterea lui Sandiago Bern abéu (1944)
Războiul civil a izbucnit în
18 iulie 1936, i ar efectele s ale
asupra Vechiului Chamartin
au fost se mnificative,
lăsându -l într -un st atut
îngrozitor. Pentru a repara
pagubele a fost ne cesară o
invest itie importantă de
bani. Iar în octombrie 1939 a
fost redes chis pentru primul
derby postbeli c, în care albii
au bătut Atlético Madrid cu
(2-1).
După renovări su ccesive,
capac itatea stadionului a fost
mărită l a 25.000 d e fani, dar
acest lu cru nu a fost sufi cient.
Santiago Bern abéu, care de
mult ti mp a visat să
construi ască un nou st adion, a
făcut-o realitate în 1 944, când a
urcat la președ enție. A început
constru cția pe un proiect major
pe care unii îl consideră prea ambitios, un st adion f araon cu capac itate de 100.000 de
fani. Un st adion i mpresion ant, care ar da mărturie pentru unele dintre cele mai strălu cite
pagini din istori a Real Madridu-lui. Noul st adion Chamartín a devenit cel mai bun te ren
din Euro pa și unul dintre cele mai moderne din lu me. A fost in augurată în de cembrie
1947, cu o vi ctorie asupra camp ionilor portughezi, Os Belenenses (3 -1). Barinaga a
marcat primul gol l a noul st adion.
4
Finala Cupei Euro pei (1957 )
Acest meci a fost între Real Madrid, camp ionii S paniei
și Fiorentin a și camp ioni Italiei. În acest sezon, 16 e chipe au jucat
pentru trofeu. Real Madrid a câștig at 2-0 în fin ală du pă goluri de
la Alfredo Di Stéf ano și Francisco Gento în a doua
jumătate. Aceasta a fost cea de-a doua ediție consecutivă a Cupei
Euro pene pentru Re al Madrid du pă ce a câștig at primul său trofeu
cu un an înainte.
Finala Cupei Euro pene (1969 )
Anul acesta Milano ,camp iona Italiei, Ajax, camp ioana Olandei. Milan a învins Ajax cu
4-1 pentru a câștig a al doile a camp ionat euro pean. Ajax a făcut istorie fiind prima echipă
olandeză care a ajuns l a finală.
Finala Cupei Euro pene (1980)
În acestă finală, camp ionii de apărare, Nottingh am Forest of Engl and, s -au confrunt at
cu Hamburger SV și camp ionii Germaniei. Meciul sa încheiat cu o vi ctorie pentru
echipa engleză cu un rezult at de 1 -0. Noii camp ioni europeni și -au păstrat trofeul și au
obținut o a doua istorie .
Finala Ligii Camp ionilor UEF A (2010 )
Un meci jucat între două e chipe cele mai bune din Lig a
Camp ionilor, care cuprinde et apa de gru p și scena knock-
out. Finala se joacă la un st adion diferit în fie care an. În
2010, Bayern Munchen , care a eliminat Lyon în semifinale, sa
confrunt at cu Inter care la învins Barcelona în semifinale. Inter a
câștig at 2-0 după două goluri de l a Diego Milito .
5
https://en.wiki pedia.org/wiki/S antiago_Bern ab%C3%A9u_St adium#Major_g ames
https://www.re almadrid.com/en/history/s antiago-bernabeu-stadium/birth -of-santiago-bernabeu
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Cristi an Robert Andrei Constantin Prof. Univ. Dr. Balint Gheorghe Grupa : 201B Detalii……………………………………………………………………………pagina 1… [632094] (ID: 632094)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
