2006Program universitar de formare în domeniul [632034]
2006Program universitar de formare în domeniul
Pedagogie pentru Învățământ Primar și Preșcolar
adresat cadrelor didactice din mediul rural
DIDACTIC A LIM BII
ȘI LI TERA TUR II RO MÂN E
Vasile MOLAN Mari a BIZDUN ĂForma de învățământ ID – semestrul III
Ministerul Educa ției și Cercetării
Proiectul pentru Înv ățământul Rural
PEDAGOGIA ÎNV ĂȚĂ MÂNTULUI
PRIMAR ȘI PREȘCOLAR
Didactica limbii și literaturii române
Vasile MOLAN Maria BIZDUN Ă
2006
© 2006 Ministerul Educa ției și Cercetării
Proiectul pentru Înv ățământul Rural
Nici o parte a acestei lucr ări
nu poate fi reprodus ă fără
acordul scris al Ministerului Educa ției și Cercetării
ISBN 10 973-0-04558-5; ISBN 13 978-973-0-04558-1.
Cuprins
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 1 Cuprins
Pagina
Introduc ere …………………………………………………………………………………………………….. …… 3
Unitatea de înv ățare Nr. 1 – DIDACTICA LIMBII ȘI LITERATURII ROMÂNE. ABORD ĂRI
TEORETICE
Cuprin s ……………………………………………………………………………………………………… 5
1.1. Obiectivele unit ății de învățare………………………………………………………………… 5
1.2. Didactica de specialitate – component ă a sistemului științelor educa ției ……….. 6
1.3. Limbajul și dezvoltarea c opilulu i………………………………………………………………. 8
1.4. Particularit ăți ale copilulu i de 6 ani …………………………………………………………. 11
1.5. Particularit ăți ale copilului de vârst ă școlară mică…………………………………….. 11
1.6. Particularit ăți ale limbii române ……………………………………………………………… 12
1.7. Lucrare de ve rificare 1 …………………………………………………………………………. 15
1.8. Răspunsuri ………………………………………………………………………………………… 16
Bibliograf ie ……………………………………………………………………………………………….. 16
Unitatea de înv ățare Nr. 2 – PROIECTAREA ACTIVIT ĂȚII DIDACTICE
Cuprins ……………………………………………………………………………………………………. 17
2.1. Obiectivele unit ății de învățare………………………………………………………………. 17
2.2. Proiectarea didactic ă…………………………………………………………………………… 18
2.2.1. Planificarea calendaristic ă………………………………………………………….. 18
2.3. Planific ările calendar istice …………………………………………………………………….. 19
2.4. Proiectarea lec ției ……………………………………………………………………………….. 28
2.5. Lucrare de ve rificare 2 …………………………………………………………………………. 40
2.6. Răspunsuri ………………………………………………………………………………………… 41
Bibliograf ie ……………………………………………………………………………………………….. 41
Unitatea de înv ățare Nr. 3 – PREDAREA – ÎNV ĂȚAREA LIMBII ȘI LITERATURII
ROMÂNE LA CLASELE I ȘI A II-A
Cuprins ……………………………………………………………………………………………………. 42
3.1. Obiectivele unit ății de învățare………………………………………………………………. 42
3.2. Predarea – înv ățarea citit-scrisului la clasa I……………………………………………. 43
3.2.1. Etapa prealfabetar ă…………………………………………………………………. 44
Cuprins
2 Proiectul pentru Înv ățământul Rural 3.2.2. Etapa alfabetar ă ……………………………………………………………………..46
3.3. Lucrare de ve rificare 3…………………………………………………………………………..73
3.4. Predarea limbii și literaturii române la clasa a II-a……………………………………..74
3.5. Răspunsuri …………………………………………………………………………………………89
Bibliograf ie ………………………………………………………………………………………………..91
Unitatea de înv ățare Nr. 4 – PREDAREA – ÎNV ĂȚAREA LIMBII ȘI LITERATURII
ROMÂNE LA CLASELE A III-A ȘI A IV-A
Cuprins ……………………………………………………………………………………………………..92
4.1. Obiectivele unit ății de învățare ……………………………………………………………….92
4.2. Formarea capacit ăților de lectur ă / citire …………………………………………………93
4.3. Formarea capacit ății de comunica re …………………………………………………….103
4.4. Însu șirea elementelor de construc ție a comunic ării …………………………………108
4.5. Lucrare de ve rificare 4 ………………………………………………………………………..141
4.6. Răspunsuri ……………………………………………………………………………………….142
Bibliogr afie………………………………………………………………………………………………142
Bibliografie selectiv ă…………………………………………………………………………………………..143
Introducere
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 3
Introducere
Didactica limbii și literaturii române
Semestrul al III-lea
Cursul se adreseaz ă studen ților care urmeaz ă stagiile de preg ătire ale
Proiectului pentru Înv ățământul Rural, în regim de studiu la distan ță.
Informa ția este structurat ă pe unit ăți de înv ățare corespunz ătoare preg ătirii
pentru predarea limbii și literaturii române la clasele I – IV și în conformitate cu
principiile noului curriculum.
Fiecare unitate de înv ățare cuprinde unit ăți tematice, obiective și conținuturi.
Cunoștințele oferite de curs acoper ă problematica pred ării limbii și literaturii
române în ciclul primar și oferă variante de organizare a procesului de predare –
învățare în vederea realiz ării obiectivelor și a obținerii unui înv ățământ de calitate.
Unitățile de înv ățare cuprind, pe lâng ă informa ții și aplicații directe, care-i
permit studentului o autoevaluare periodic ă. Aceste aplica ții se constituie în teste
de autoevaluare, care cuprind cerin țe, sugestii de redactare, spa ții de redactare și
r
ăspunsuri pentru control.
Drumul pe care trebuie s ă-l parcurg ă studentul în studiul acestui curs este
următorul:
a) studierea unit ății de învățare;
b) parcurgerea bibliografiei recomandate; c) analiza cerin țelor din testele de autoevaluare;
d) observarea îndrum ărilor pentru rezolvarea testului;
e) redactarea temelor din testul de autoevaluare;
f) compararea temelor cu re zultatele oferite de curs;
g) recitirea, dac ă e cazul, a unor p ărți din curs sau din bibliografie;
h) corectarea sau completarea temelor, acolo unde este cazul.
Cursul cuprinde patru unit ăți de învățare, iar fiecare unitate are 1-3 teste de
evaluare și o lucrare de verificare.
Lucrările de verificare au cerin țe, îndrum ări de realizare și criterii de notare;
acestea din urm ă se folosesc de student pentru verificare, și de tutore, pentru
evaluare. Aceste lucr ări se redacteaz ă pe suport de hârtie și se aduc tutorelui
repartizat de la universitatea de care apar ține studentul, în vederea evalu ării.
Punctajul recomandat pentru lucr ările de verificare reprezint ă 20% din nota
pe semestru.
Finalizarea cursului se realizeaz ă prin examen, care reprezint ă 80% din not ă.
Introducere
4 Proiectul pentru Înv ățământul Rural Cursul se parcurge prin studiu individual; dup ă aprecierea noastr ă sunt
necesare circa 50 de ore de studiu și de rezolvare a testelor și lucrărilor, pe
semestru.
În pregătirea pentru aceast ă disciplin ă, studen ții pot utiliza și alte surse
bibliografice: articole din presa de specialitate, referate sus ținute în cercuri
pedagogice și în comisii metodice, portofolii, etc.
Abordări teoretice
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 5
Unitatea de înv ățare Nr. 1
DIDACTICA LIMBII ȘI LITERATURII ROMÂNE.
ABORDĂRI TEORETICE
Cuprins
1.1. Obiectivele unit ății de învățare…………………………………………………………………. 5
1.2. Didactica de specialitate – component ă a sistemului științelor educa ției………… 6
1.3. Limbajul și dezvoltarea copilulu i ………………………………………………………………. 8
1.4. Particularit ăți ale copilului de 6 ani ………………………………………………………….. 11
1.5. Particularit ăți ale copilului de vârst ă școlară mică…………………………………….. 11
1.6. Particularit ăți ale limbii române ………………………………………………………………. 12
1.7. Lucrare de ve rificare 1………………………………………………………………………….. 15
1.8. Răspunsuri ………………………………………………………………………………………… 16
Bibliogr afie………………………………………………………………………………………………….. 16
1.1. Obiectivele unit ății de învățare
După parcurgerea unit ății de învățare, studen ții vor fi capabili:
să defineasc ă disciplina;
să stăpâneasc ă termenii cu care opereaz ă;
să descopere principalele caracteristici ale elevilor cu care lucreaz ă.
Abordări teoretice
6 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
Deschideri și perspective
Studenții se preg ătesc pentru domeniul pedagogiei
învățământului primar și vor fi profesori pentru clasele I – IV. Acest
lucru le acord ă o poziție nouă, favorabil ă, în cancelarie și în rândul
părinților și elevilor. În acela și timp,
absolven ții au și alte obliga ții, să organizeze și să conducă procesul
de predare-înv ățare-evaluare, încât elevii s ă obțină rezultate
superioare în înv ățare.
Pentru aceasta studen ții trebuie s ă-și însușească tehnici noi de
lucru cu elevii. Didacticile de specialitate îi preg ătesc în aceast ă
direcție.
1.2. Didactica de sp ecialitate – component ă a sistemului
științelor educa ției
Termenul de metodic ă vine de la cuvântul metodă, iar
cuvântul metod ă provine din latinescul methodus – cale, drum, mod
de lucru.
Dicționarul de pedagogie (1979) define ște metoda, în sens
general, ca „ansamblu al opera țiilor ce se constituie ca instrument al
acțiunii umane în general, prin intermediul c ăruia subiectul cunosc ător
abordeaz ă dezvăluirea esen ței lumii obiective”1. Același dicționar
precizeaz ă că metoda „se constituie ca:
a) modalitate general ă de abordare a realit ății;
b) strategie, tehnic ă de investiga ție într-un domeniu al
realității.”2
Metodele didactice sau metodele de înv ățământ „reprezint ă
un ansamblu de procedee și mijloace integrate la nivelul unor ac țiuni
implicate în realizarea obiectivelor pedagogice concrete ale activit ății
de instruire/educa ție proiectat ă de educatoare, înv ățător și profesor.”
3
Gilbert Landsheer e (1992) define ște metoda didactic ă / de
învățământ ca o ac țiune organizat ă potrivit „unui program care
1 Institutul de Cercet ări Pedagogice și Psihologice – Dicționar de pedagogie , Editura Didactic ă și Pedagogic ă,
București, pag. 270.
2Institutul de Cercet ări Pedagogice și Psihologice – Dicționar de pedagogie , Editura Didactic ă și Pedagogic ă,
București, pag. 270.
3 Sorin Cristea – Dicționar de pedagogie , EDP, Bucure ști, pag. 302-303.
Profesori la
clasele I – IV
Metodică
Metodă
Abordări teoretice
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 7 anticipeaz ă o suită de opera ții care trebuie îndeplinite în vederea
atingerii unui rezultat determinant.”4
Metodele didactice, procedeele didactice și mijloacele didactice
contribuie la realizarea obiectivelor pedagogice.
Între metode și procedee exist ă diferențe. Metoda este calea
generală de descoperire a adev ărului și procedeul constituie detaliul.
Metoda a fost definit ă mai sus.
Procedeele didactice se constituie din ac țiunile declan șate de
metodă.
Ioan Cherghit (1980) le denume ște „tehnici mai limitate de
acțiune” care „contribuie la practicarea unei metode”.
Constantin Cuco ș (1996) define ște conceptul de procedeu ca
„o component ă sau chiar o particularizare a metodei.”
Metodica este o „disciplin ă științifică, component ă a sistemului
științelor pedagogice, care are ca obiect studierea organiz ării și
desfășurării procesului de înv ățământ – ca proces instructiv–educativ
-la un anumit obiect din planul de înv ățământ.”
1
Între didactica general ă și metodic ă există deosebire . În timp
ce didactica general ă se ocup ă de studiul procesului de înv ățământ,
în ansamblul s ău, metodica se ocup ă numai de procesul de predare-
învățare-evaluare la o anumit ă disciplin ă. De aceea exist ă discipline
ca: metodica pred ării limbii și literaturii române, metodica pred ării
matematicii etc.
Metodica este și „didactic ă special ă” sau „didactica
specialității”.
La disciplina metodic ă studenții care se preg ătesc să devină
cadre didactice, ob țin informa ții cu privire la manage mentul procesului
de transmitere a cuno ștințelor și de formare a priceperilor și
deprinderilor. În acela și timp, metodica transmite un pachet normativ
de organizare a procesului și de rezolvare a problemelor pe care le
ridică învățarea.
Studiul metodicii porne ște de la analiza obiectivelor cadru și de
referință și stabilește mijloacele de înv
ățământ și instrumentele de
evaluare cele mai eficient e pentru parcurgerea con ținuturilor și
formarea priceperilor și deprinderilor.
Schimbările care survin în pr ocesul de modernizare a
învățământului influen țează și conținutul metodicii pred ării.
Unii pedagogi folosesc termenul de metodologie didactic ă ,
deși Dicționarul de pedagogie ( 1979, p. 290) define ște metodologia
didactică: „teorie și ansamblu al metodelor și procedeelor utilizate în
procesul de înv ățământ”.
Alții folosesc termenul de metodologie în locul celui de
didactic ă general ă.
____________________
1 Institutul de Cercet ări Pedagogice și Psihologice – Dicționar de pedagogie ,
Editura Didactic ă și Pedagogic ă, București, pag. 270. Metodologie
Abordări teoretice
8 Proiectul pentru Înv ățământul Rural În sistemul de înv ățământ se folose ște și termenul de
metodician , care este specialistul în metodic ă.
Metodicianul este și conduc ătorul practicii pedagogice a
studenților, precum și îndrum ătorul practicii pedagogice de la școlile
de aplica ție.
Tot metodicieni se numesc și cadrele didactice folosite de
inspectoratele școlare pentru efectuarea inspec ției de specialitate.
Acestea sunt alese dintre cele mai bune cadre didactice care
stăpânesc metodica pred ării disciplinei.
În locul denumirii de metodician se folose ște cel de metodist .
Dicționarul explicativ al limbii române (1998, pag. 626) d ă două
explicații diferite pentru metodist: met odist – specialist în metodic ă și
metodist – adept al metodism ului (din fr. methodiste).
1.3. Limbajul și dezvoltarea copilului
Pentru formarea și dezvoltarea copilului, limbajul are o
importan ță deosebit ă. El este, în acela și timp, un mijloc de
comunicare și un mijloc de cunoa ștere.
Prin limbaj copilul comunic ă, prin forme diferite , cu cei din jur,
își prezintă gândurile, formuleaz ă întrebări, construie ște răspunsuri, î și
manifest ă sentimente etc. Pr in limbaj acumuleaz ă cunoștințe, învață
să le foloseasc ă în situa ții diferite, rela ționează cu cei din jur, se
integreaz ă în grupuri de copii.
Formarea și dezvoltarea intelectual ă a copiilor se realizeaz ă
prin limbaj. Cunoscând mediul înconjur ător, intrând în rela ții cu cei din
jur, copilul î și exerseaz ă limbajul, î și dezvolt ă vocabularul cu noi
cuvinte și expresii. Prin folosirea corect ă a cuvintelor se dezvolt ă la
copii o serie de procese: gândirea, analiza, compararea, clasificarea,
generalizarea.
Cu ajutorul cuvintelor, copilul descoper ă și apreciaz ă frumosul
din natur ă și cel creat de om, ceea ce c ontribuie la educarea estetic ă
a acestuia.
Limbajul
copilului
Abordări teoretice
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 9
cunoaște
își manifest ă
sentimentele
folosește
cunoștințele
în situații
diferite
se integreaz ă
în grupuri
de copii
își
dezvoltă
vocabular
realizeaz ă
relații cu
cei din jur
construie ște
răspunsuri
formuleaz ă
întrebări
își prezintă
gândurile
comunică
Prin limbaj
copilul
Abordări teoretice
10 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
Test de autoevaluare 1
Prezenta ți cel puțin patru elemente care demonstreaz ă importan ța limbajului pentru
dezvoltarea copilului.
Veți avea în vedere elementele prezentate în curs, din care ve ți selecta pe cele
pe care le considera ți mai importante.
Răspunsul va fi încadrat în spa țiul de mai jos.
Verificați-vă cu rezolvarea de la „R ăspunsuri”.
Abordări teoretice
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 11 1.4. Particularit ăți ale copilului de 6 ani
La vârsta de 6 ani, copilul se ridic ă la un nivel de generalizare
mai mare. Având în vedere o însu șire comun ă și esențială a
obiectelor, el le poate grupa în func ție de aceasta. (Exemplu: mijloace
de transport, legume, fructe etc.).
În acțiunile sale, copilul r ămâne legat de concret și face leg ături
între acțiune și cuvânt. Limbajul copilului era, pân ă acum, legat de un
destinator.
În clasele primare, prin st udiul literaturii, copilul î și formeaz ă un
limbaj interior. Este atras de personajele din basme, încearc ă să le
imite, în special pe cele pozitive. Apropierea de basm a copilului este
atât de mare încât acesta poate și dorește să asculte acela și basm de
mai multe ori.
La 6 ani, copilul este st ăpân pe sine, gesturile sale nu mai sunt
dezordonate, are, de acum, siguran ță. Puterea de concentrare e mai
mare, copilul poate fi mai mult timp atent la desf ășurarea unei
activități. Se îngrije ște mai mult de propria persoan ă, se poate
interioriza. Într e copiii de la gr ădiniță, se simte mai mare, mai puternic,
de aceea simte dorin ța de a ocroti pe cei mici. La aceast ă vârstă,
dorește mai mult s ă converseze cu cei mari, pune întreb ări, așteaptă
răspunsuri, particip
ă la discu ții „serioase”. Orizontul de cunoa ștere al
copilului se l ărgește, exprimarea este mai sigur ă, propozi țiile sunt, de
regulă, dezvoltate. Copilul poate s ă lucreze în grup, s ă se joace cu al ți
copii, chiar cu aceea și jucărie, are formate deprinderi de ordine și
disciplină.
În clasa I pot veni copii cu unele probleme referitoare la
exprimare. Unii și-au însu șit un num ăr mic de cuvinte și nu pot
comunica, al ții construiesc prezent ări simple, dar nu le pot a șeza într-
o ordine logic ă. Unii copii se retrag în ei și nu comunic ă, nu-și spun
nici numele. Unii au un limbaj s ărac, dar și (acela) cu abateri de la
limba literar ă sau cu expresii luate de la adul ți care sunt în afara sferei
civilizației.
Misiunea profesorului pentru înv ățământul primar este aceea
de a începe cunoa șterea copiilor înc ă din grupa mare a gr ădiniței și în
primele luni ale clasei I și de a organiza procesul instructiv – educativ
în funcție de aceste probleme.
1.5. Particularit ăți ale copilului de vârst ă școlară mică
În perioada școlară mică copilul înregistreaz ă importante
progrese în dezvoltarea psihic ă și intelectual ă. Învățarea organizat ă
devine tipul fundamental de activitate.
Copilul și
basmul
Copii cu
probleme
Abordări teoretice
12 Proiectul pentru Înv ățământul Rural În școală copilul ob ține cuno ștințe pe care n-ar putea s ă le
dobândeasc ă singur. Pe de alt ă parte, școala impune modelele ei de
viață, formeaz ă copilul pentru via ța socială, îi imprim ă modificări în
universul interior.
La vârsta școlară mică, unii copii, în special cei care au urmat
grădinița, stăpânesc în bun ă măsură sistemul limbii române. Totu și,
pe parcursul școlii primare se înregistreaz ă și unele aspecte pe care
profesorul trebuie s ă le urmărească și să acționeze asupra lor. Astfel,
se observ ă o discordan ță între volumul vocabularului activ și cel pasiv,
oscilată în stabilirea semnifica ției unor cuvinte. De la trei ani, copiii î și
însușesc pronun ția corect ă a sunetelor, dar în clasele primare se mai
întâlnesc copii care întâmpin ă greutăți în pronun ția corect ă a
sunetelor și a cuvintelor, determinat e, îndeosebi de influen ța mediului
în care copilul se dezvolt ă.
Defectele de pronun ție mai des întâlnite sunt urm ătoarele:
înlocuirea unor sunete mai greu de pronun țat cu altele: ex. r
cu l (melg în loc de merg ; căluță în loc de căruță);
înlocuirea lui j cu z (exemplu: zucălii în loc de jucării);
excluderea unor sunete (exemplu: placă în loc de pleacă);
folosirea incorect ă a articolului (exemplu: Mingea lu fetița. );
folosirea incorect ă a genului (exemplu: P ăpușa cu rochie
roșu.).
Pentru corectarea deficien țelor de pronun ție se folosesc mai
multe procedee, dar este necesar s ă cunoaștem, în primul rând,
cauzele care le determin ă.
Unele dificult ăți pot fi din cauza hipo acuziei copilului. În
asemenea situa ții copiii pronun ță greșit sunetele neaccentuate și
terminațiile cuvintelor. Dac ă nu se insist ă suficient la gr ădiniță și în
clasa I asupra form ării auzului fonematic, copi ii nu pot percepe toate
sunetele din diferite cuvi nte. De asemenea, confund ă sunetele a c ăror
pronunție necesit ă o poziție apropiat ă a organelor vo rbirii (exemplu: c
sau g, d și t).
1.6. Particularit ăți ale limbii române
În lecțiile de predare a limbii române la clasa I, înv ățătorul
trebuie s ă țină seama de unele particularit ăți ale limbii1.
Elevul re ține ușor că oamenii comunic ă între ei prin mesaje, iar
mesajele sunt alc ătuite din propozi ții. La gr ădiniță și în clasa I, el
învață că propozi țiile sunt alc ătuite din cuvinte, iar cuvintele con țin
unități sonore mai mici, f ără sens, numite silabe; silabele con țin cele
mai mici unit ăți sonore ale cuvintelor, care sunt sunetele; semnele
sunetelor sunt literele.
După auz sau în urma citirii, elevii trebuie s ă afle că unele
cuvinte se deosebesc între el e printr-un singur sunet: casă / masă;
Corectarea
deficien țelor
de pronun ție
Abordări teoretice
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 13 mere / pere ; to / poc ; var / car ; mare / tare . Din aceste exemple se
observă, că, în fiecare dintre forme, cuvintele denumesc altceva.
Un alt exerci țiu care trebuie f ăcut este acela prin care elevul s ă
observe c ă, schimbând un sunet la sfâr șitul cuvântului, acesta se
diferențiază de cuvântul ini țial. De exemplu, cuvântul vază arată un
singur lucru, pe când cuvântul vaze , arată mai multe lucruri. De
asemenea, cuvântul elev arată o singur ă ființă și prin adăugarea lui i,
arată mai multe fiin țe.
În limba român ă cuvintele se pot deosebi prin mai multe sunete
sau prin toate sunetele: carte / nisip; vaz ă / cuier .
Elevul con știentizeaz ă ușor că sunetele se aud și că literele se
scriu. În primele exerci ții pe care le face constat ă că fiecărui sunet
dintr-un cuvânt îi corespunde o liter ă. Ca să asigurăm acest lucru,
care ar fi primul pas în însu șirea citirii, trebuie s ă formăm deprinderi
de pronun ție corect ă a sunetelor și a literelor.
Sunt cuvinte în limba român ă care fac excep ție de la aceast ă
regulă. Nu le putem ocoli în clasa I pentru c ă ele au un grad ridicat de
folosire. De exemplu, în cuvintele eu, el, ei, ele, este , prima vocal ă se
pronunță normal „ ie”.
_____________________
1 Ion Berca, Maria Eliza Ionescu-Miciora – Metodica pred ării limbii române la
clasele I – IV , EDP, 1972.
Pentru un copil cu auzul f onematic neformat este greu s ă audă ie și
să scrie e. În acest caz, pentru un timp, se fac abateri de la pronun ția
corectă. Învățătorul pronun ță: eu, el, ele, este fără să se audă ie ci
numai e. După ce auzul s-a format se trece le pronun ția corect ă.
Într-o situa ție asem ănătoare se g ăsesc și grupurile de
consoane cs și gz. Ele se scriu cu acela și semn, x. Fără a complica
lucrurile, pentru ca elevul s ă sesizeze deosebirile dintre cele dou ă
grupuri de sunete, se fac exerci ții de pronun țare și de grupare a
cuvintelor.
În limba român ă, consoanele se pronun ță cu un sunet de sprijin
î. Ca să nu se creeze confuzii, nu se insist ă prea mult pe pronun ția
eronată a consoanelor. Consoanele trebuie s ă se găsească în
vecinătatea vocalelor.
De exemplu, în cuvântul masă, consoanele m și s nu mai
primesc sunetul de sprijin î, ci se folosesc de sunetele ajut ătoare a și
ă. Dacă se pronun ță de prea multe ori consoa nele singure, exist ă
pericolul ca elevul s ă rețină ambele sunete ( mâ, sâ) și să le
foloseasc ă în scriere. Ca s ă desprindem dintr-o silab ă sunetul care
trebuie predat, dac ă acesta e consoan ă, trebuie s ă se regăsească
lângă o vocală. De exemplu, sunetul m poate fi auzit de copil în silaba
ma (ma – re ), dar nu poate fi se sizat în cuvântul pumn .
Unele greut ăți în pronun țarea cuvintelor se întâlnesc atunci
când acestea con țin diftongi și triftongi. Mai u șor de pronun țat sunt
diftongii: au, ou, oi, ia, ie, ai , după vocale, și mai greu de pronun țat
sunt diftongii și triftongii ea, ou, ea, ia, iu, eoa, ioa , după consoane.
Manualul îi prezint ă, atât cât a fost posibil, în ordinea dificult ății în
pronunțare.
Și fenomenul de asimilare a consoanelor creeaz ă unele
probleme. De exemplu, în cuvintele subțire și absent se află consoana
Abordări teoretice
14 Proiectul pentru Înv ățământul Rural sonoră b, care, înainte de consoanele surde ț sau s, se aude p
(supțire, apsent ).
Semivocala o în diftongul oa, aflată la începutul cuvântului,
devine u (se pronun ță uare și se scrie oare; se pronun ță uameni și se
scrie oameni ). Asemenea cuvinte trebuie ocolite, cel pu țin în primul
semestru al clasei I.
O abatere de la normele limbii se realizeaz ă și în predarea
grupurilor de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi . Pentru copilul din
clasa I, ele reprezint ă fiecare câte un sunet, chiar dac ă în anumite
cuvinte nu este a șa. În clasele mai mari, când elevii pot în țelege, li se
prezintă corect diferitele situa ții ale grupurilor de litere.
Este necesar s ă se prezinte copiilor și alte particularit ăți ale
limbii cum ar fi grupul de litere ch și k. Acestea se pronun ță la fel în
cuvintele chibrit și kilogram .
Abecedarul ține seama de aceste particularit ăți fonetice ale
limbii române, dar ele trebuie urm ărite și în procesul de predare –
învățare.
Abordări teoretice
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 15
1.7. Lucrare de verificare 1
1. Defini ți metodica.
2. Defini ți metodele didactice.
3. Enumera ți cel puțin patru particularit ăți ale copilului de vârst ă școlară
(6 – 10 ani).
4. Enumera ți patru particularit ăți ale limbii române.
Sugestii de redactare
După ce ați parcurs cursul, încerca ți să vă reaminti ți particularit ățile
solicitate la punctele 3 și 4. Vă gândiți și la particularit ățile copiilor cu care lucra ți.
Scrieți lizibil.
!Criterii de notare
Cerința 1 – 0,25p
Cerința 2 – 0,25p
Cerința 3 – 0,25p
Cerința 4 – 0,25p
Corectitudinea scrierii – 0,50p Puncte de vedere personale – 0,50p
Abordări teoretice
16 Proiectul pentru Înv ățământul Rural 1.8. Răspunsuri
Test de autoevaluare nr. 1
Prezenta ți cel puțin patru elemente care demonstreaz ă importan ța limbajului pentru
dezvoltarea copilului:
– comunic ă liber cu cei din jur;
– își manifest ă sentimentele fa ță de cei cu care intr ă în contact;
– formuleaz ă întrebări;
– construie ște întrebări etc.
Bibliografie
1. Golu Pantelimon – Psihol ogia copilului, EDP, 1994.
2. Vasile Molan – Îndr eptar pentru predarea limbii ro mâne, Ed. Petrion, Bucure ști,
1999.
3. Berca Ion – Metodica pred ării limbii române, EDP, Bucure ști, 1974.
Proiectarea activit ății didactice
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 17
Unitatea de înv ățare Nr. 2
PROIECTAREA ACTIVIT ĂȚII DIDACTICE
Cuprins
2.1. Obiectivele unit ății de învățare………………………………………………………………. 17
2.2. Proiectarea didactic ă…………………………………………………………………………… 18
2.3. Planific ările calendar istice …………………………………………………………………….. 19
2.4. Proiectarea lec ției ……………………………………………………………………………….. 28
2.5. Lucrare de ve rificare 2 …………………………………………………………………………. 40
2.6. Răspunsuri ………………………………………………………………………………………… 41
Bibliograf ie ……………………………………………………………………………………………….. 41
2.1. Obiectivele unit ății de învățare
La sfârșitul unității de învățare, studen ții vor fi capabili:
să grupeze elementele de con ținut din programe pe unit ăți de
învățare;
să proiecteze con ținuturile pe an școlar și pe semestre;
să proiecteze lec țiile de limba român ă.
Proiectarea activit ății didactice
18 Proiectul pentru Înv ățământul Rural 2.2. Proiectarea didactic ă
Proiectarea didactic ă se realizeaz ă în trei segmente
importante: proiectarea anual ă, proiectarea semestrial ă și proiectarea
lecției. Documentul întocm it pentru proiectarea anual ă și semestrial ă
se nume ște planificare calendaristic ă sau plan calendaristic .
Pentru proiectarea lec ției se folosesc mai mul ți termeni: plan de
lecție, proiect de tehnologie didactic ă, proiect de lec ție, proiect
didactic, scenariu didactic . Toate aceste denumiri s-au folosit în
perioade de timp diferite. Astfel, termenul de proiect de tehnologie
didactică a avut o via ță mai scurt ă și s-a renun țat la el pentru c ă
„tehnologie” nu este un cuvânt specif ic actului didactic. Planul de
lecție și scenariu didactic impun aplicarea întocmai, ceea ce este greu
într-un proces de predare-înv ățare pentru c ă pot apărea evenimente
pe care nu le prevezi și trebuie s ă schimbi „din me rs” planul sau
scenariul. Mult timp, cele dou ă denumiri, proiect de lec ție și, respectiv,
proiect didactic s-au folosit f ără a se diferen ția semantic. În prezent,
se folose ște mai des sintagma –
proiect didactic .
2.2.1. Planificarea calendaristic ă
Potrivit reglement ărilor actuale, planific ările calendaristice se
întocmesc înainte de începerea curs urilor. Termenul este discutabil
deoarece, în acest fel, planificarea materiei nu ține seama de
experien ța de înv ățare a elevilor și de ritmul lor. Ar fi fost necesare
două săptămâni pentru stabilirea acestor repere.
La clasa I, termenele privind proiectarea trebuie s ă se schimbe
deoarece cadrul didactic nu cunoa ște elevii cu care va lucra. Pentru
primele dou ă săptămâni de școală, profesorul ar trebui s ă-și
pregătească instrumente de evaluare, pentru a cunoa ște copiii. În
funcție de rezultatele evalu ării predictive (ini țiale), se va stabili durata
perioadei prealfabetare, de la 4 la 7 s ăptămâni și conținutul acesteia.
În continuare poate proiecta perioada alfabetar ă.
Planificarea
materiei
Planificarea
lecției
Termene de
redactare
Proiectarea activit ății didactice
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 19 2.3. Planific ările calendaristice
Proiectarea didactic ă este de fapt, „gândirea în avans a
derulării evenimentelor la clas ă” sau „anticiparea etapelor și a
acțiunilor concrete de realizare a pred ării”1.
Proiectarea didactic ă se realizeaz ă în următoarele etape:
Programele școlare conțin: obiective cadru, care se refer ă la
performan țele de la sfâr șitul ciclului de înv ățământ, obiective de
referință, care sunt performan țele de la sfâr șitul anului școlar,
activitățile de înv ățare și conținuturile. Aceste documente nu con țin
timpul în care se parcurg unit ățile de con ținut, el r ămânând la
aprecierea profesorului. În aceast ă situație, profesorul trebuie s ă
studieze cu aten ție programa pentru a- și face o imagine cu privire la
legăturile dintre segmentele ei ( obiective cadru, de referin ță și
conținuturi), în vederea al egerii variantei optime pentru parcurgerea
conținuturilor și realizarea obiectivelor.
Una din sarcinile profesorului la începutul lec ției a fost și este
aceea de a-i convinge pe elevi c ă fiecare demers face parte dintr-un
sistem de lec ții, nu este ceva rupt de ceea ce s-a predat pân ă atunci.
Această grupare este o
unitate de înv ățare. După cum se
precizeaz ă în ghidul men ționat2 „o unitate de înv ățare reprezint ă o
structură didactic ă deschis ă și flexibil ă, care are urm ătoarele
caracteristici: ______________
1,2 Ministerul Educa ției și Cercetării, CNC, Ghid metodologic pentru aplicarea
programelor de limb ă și literatur ă română în învățământul primar și gimnazial, pag
20.
– determin ă formarea la elevi a unui comportament specific,
generat prin integrarea unor obiective de referin ță;
– este unitar ă din punct de vedere tematic;
– se desf ășoară în mod sistematic și continuu pe o perioad ă
de timp;
– se finalizeaz ă prin evaluare.”
Studierea
programelor
școlare
Redactarea
planificărilor
calendaristice
anuale și
semestriale
Proiectarea
unităților de
învățare
Programe
Unitatea de
învățare Proiectarea
lecțiilor
Proiectarea activit ății didactice
20 Proiectul pentru Înv ățământul Rural Una din multiplele valori ale reformei este aceea c ă lasă
libertate profesorilor s ă abordeze curriculum în func ție de problemele
clasei de elevi. Parcurger ea programei este în r ăspunderea
personal ă a cadrului didactic; acest document nu-l îngr ădește pe
profesor, care are în vedere logica disciplinei. Cele dou ă tipuri de
obiective sunt ținte la care trebuie s ă ajungă profesorul cu sprijinul
conținuturilor. Activit ățile de înv ățare nu sunt obligatorii, ele sunt
opționale pentru profesor i, ei pot alege din cele recomandate de
programă și pot construi și altele potrivit problem elor specifice clasei
de elevi.
Pasul urm ător în studiul programei îl reprezint ă cunoașterea
elementelor de con ținut și stabilirea ordinii de studiu al acestora.
Planificarea calendaristic ă este un document care asigur ă
parcurgerea con ținuturilor și realizarea obiectivelor prev ăzute de
programa școlară.
În procesul de elaborare a planific ării se disting patru etape
importante:
Forma pe care poate s-o ia o planificare calendaristic ă este
următoarea:
Școala ………….. Pr ofesor………………
Disciplina………. Clasa………… ……….
Nr. ore/ s ăpt. ….. Felul planific ării…….
Planificare calendaristic ă
Unitatea de învățare Obiective
de referin ță
Conținuturi Nr.
ore Săpt.
Observa ții Studiul
programei
Elaborarea
planificării
1|
Realizarea
asocierilor dintre obiectivele de referință și
con
ținuturi 2|
Impărțirea
conținuturilor în
unități de
învățare 3|
Stabilirea succesiunii de parcurgere a unităților de
învățare 4|
Alocarea
timpului necesar pentru parcurgerea unității de
învățare
Proiectarea activit ății didactice
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 21
Gruparea pe unit ăți de învățare și denumirea unit ății aparțin
profesorului.
La rubrica „obiective de referin ță” se trec numerele obiectivelor
din programa școlară.
Conținuturile sunt cele prev ăzute de program ă. Profesorul
trebuie s ă fie atent ca toat e elementele de con ținut să se regăsească
în planificare.
Numărul de ore alocate și săptămâna de studiu se stabilesc de
către profesor.
Întrucât planificarea calendaristic ă este orientativ ă, rubrica
„Observa ții” trebuie s ă fie activ ă. Acolo se men ționează eventualele
modificări în parcurgerea con ținuturilor.
Prin prezentul curs nu ne propunem s ă dăm modele de
planificări, ci să învățăm studen ții să elaboreze o pl anificare. De
aceea, în continuare, prezent ăm forme posibile de grupare a
conținuturilor pe unit ăți de învățare.
Clasa I
Unitatea
de
învățare Obiective
de
referință
Conținuturi Nr.
ore Săpt.
Obs.
Cartea – prietenul copilului
1.1 1.3 1.2
– Abecedarul – cartea elevului din clasa I – Cartea de povestiri (ilustrat ă) 4
ore
Proiectarea activit ății didactice
22 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
Unitatea
de
învățare Obiective
de
referință
Conținuturi Nr.
ore Săpt. Obs.
Școlărei
și
școlărițe 1.1
1.3 1.2 Cartea
– coperțile,
foaie, pagin ă,
orientare în pagin ă;
Comunicare oral ă
– dialog între dou ă
persoane; – cuvântul; utilizarea cuvintelor în contexte diferite; – propozi ția;
alcătuire de
propoziții;
– sunetele limbii române; pronun ția
vocalelor și a
consoanelor; – organizarea scrierii; elemente grafice utilizate în procesul scrierii; Evaluare.
Unitatea
de
învățare Obiective
de
referință
Conținuturi Nr.
ore Săpt. Obs.
Toamna
3.1 3.2 1.4 1.5 2.1 4.1 4.2 4.4 – Literele mari și
mici, de mân ă și de
tipar: a, m, u, n, i, e ;
– Citirea literelor, cuvinte și propozi ții;
– Dialoguri despre jocuri și întâmpl ări;
– Scrierea literelor, cuvintelor și
propozițiilor.
Texte suport. Evaluare. 22
Unitatea de înv ățare a fost numit ă „Toamna”, pentru c ă aceste
conținuturi se predau în acest anotimp și textele au, în general, teme
despre toamn ă.
Proiectarea activit ății didactice
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 23 Clasa a II-a
Unitatea
de
învățare Obiective
de
referință
Conținuturi Nr.
ore Săpt.
Obs.
În familie 1.2
1.4 1.5 2.2 2.3 3.1 3.2 3.3 3.4 4.1 4.2 4.3 4.4 4.5 4.6 – Textul narativ;
– Recunoa șterea
personajelor; – Propozi ția;
– Semne de punctuație: punctul
și semnul întreb ării;
virgula; semnul exclamării; linia de
dialog; dou ă
puncte; – Dialoguri între două persoane.
Texte suport. Evaluare. 30
Unitatea
de
învățare Obiective
de
referință
Conținuturi Nr.
ore Săpt.
Obs.
În lumea
necuvân-
tătoarelor 1.2
2.2 2.3 2.1 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 4.1 4.2 4.3 4.4 4.5
– Scrierea corect ă a
cuvintelor care conțin literele â
și î;
– Exprimarea părerilor proprii și
susținerea lor.
Texte suport. Evaluare. 20
Proiectarea activit ății didactice
24 Proiectul pentru Înv ățământul Rural Clasa a III-a
Unitatea
de
învățare Obiective
de
referință
Conținuturi Nr.
ore Săpt.
Obs.
Lucrul cu
textul
literar 1.4
2.3 3.1 3.5 4.2 – Textul narativ;
– Ideile principale ale textului narativ; – Scrierea cuvintelor și a
propozițiilor;
– Cuvântul ca parte a vorbirii; – Dialogul. Texte suport. Evaluare. 6
Unitatea
de
învățare Obiective
de
referință
Conținuturi Nr.
ore Săpt.
Obs.
Cuvinte
care
arată
însușiri 3.1
3.2 4.2 4.3
– Adjectivul;
– Acordul adjectivului cu substantivul în număr;
– Poziția adjectivului
față de substantiv
în propozi ție;
– Ortografia adjectivelor terminate în „-iu”; – Compunere în care se afl ă cuvinte
date. Texte suport. Evaluare. 6
Proiectarea activit ății didactice
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 25 Clasa a IV-a
Unitatea
de
învățare Obiective
de
referință
Conținuturi Nr.
ore Săpt.
Obs.
Copilul și
familia 2.5
3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6
– Textul narativ:
cunoașterea
textului, povestire, plan de idei; – Predicatul. Predicatul verbal. Acordul predicatului cu subiectul. Texte suport. Evaluare. 12
Proiectarea activit ății didactice
26 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
Test de autoevaluare 1
1. Proiecta ți o unitate de înv ățare pentru clasa I.
2. Proiecta ți o unitate de înv ățare pentru clasa a III-a.
Veți avea în vedere: denumirea unit ății de înv ățare, stabilirea con ținuturilor, a
obiectivelor de referin ță urmărite, alegerea activit ăților de înv ățare, găsirea resurselor,
precizarea formelor de evaluare.
Răspunsul va fi încadrat în spa țiul de mai jos.
Verificați-vă cu exemplele de la „R ăspunsuri”.
Proiectarea activit ății didactice
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 27
Proiectarea activit ății didactice
28 Proiectul pentru Înv ățământul Rural 2.4. Proiectarea lec ției
În activitatea de proiectarea lec ției profesorul î și exercit ă
puterea creativ ă în domeniul didactic. Fiecare lec ție se proiecteaz ă în
funcție de particularit ățile de vârst ă și individuale ale copiilor, de
experien ța și ritmul lor de înv ățare. Lecția pe care o proiect ăm pentru
un grup de elevi se diferen țiază de lecția pentru alt grup de elevi.
Proiectul didactic întocmit pentru cl asa a II-a A, de exemplu, nu poate
fi identic cu cel întocmit pentru clasa a II-a B. El are elemente
specifice și elemente comune.
Proiectul didactic reprezint ă clasa la disciplina respectiv ă. În
acest sens, consider ăm că este bine s ă consulți proiecte didactice ale
colegilor, dar este necesar s ă elaborezi proiectul potrivit clasei.
De asemenea, re ținem că proiectul didactic este orientativ și nu
trebuie s ă rămânem robul lui. Dac ă în lecție apar evenimente pe care
nu le-am prev ăzut, ne putem abate de la proiectul stabilit ini țial,
schimbarea fiind necesar ă când procesul de predare – înv ățare o
cere.
Practica a demonstrat c ă proiectarea didactic ă poate începe din
două puncte distincte, de la stabilir ea scopurilor sau de la stabilirea
conținuturilor de predat.
Cele mai multe cadre didac tice pornesc de la stabilirea
conținuturilor de predat și a tipului de lec ție pe care o organizeaz ă. De
asemenea, unele men ționează și informa țiile pe care le au elevii în
legătură cu subiectul lec ției ca să știe de unde pornesc procesul de
predare – înv ățare.
În ultima perioad ă, pasul urm ător îl reprezint ă obiectivele de
referință prevăzute de programele școlare, care prezint ă
performan țele ce trebuie realizate cu elevii într-un an școlar.
În funcție de obiectivele de referin ță, se proiecteaz ă obiectivele
operaționale, care descriu priceperile și deprinderile ce se formeaz ă la
elevi pe parcursul orei. Obiectivele cognitive se prezint ă în acțiuni
observabile și măsurabile. Verbe ca: să cunoasc ă, să știe, să învețe
etc. nu se recomand ă, deoarece ac țiunea lor nu se poate evalua.
Indiferent cu ce începem acti vitatea de proiectare, toate
acțiunile sunt subordonate realiz ării obiectivelor de referin ță. Autorii
de programe au stabilit prin ce con ținuturi se ajunge la realizarea
acestor obiective.
Dacă pornim de la scopuri și obiective opera ționale, men ționăm
că scopurile sunt urm ărite de înv ățător, iar obiectivele opera ționale
reprezint ă performan țele elevilor la sfâr șitul orei. Atât scopurile cât și
obiectivele se realizeaz ă prin acelea și conținuturi. Între ele trebuie s ă
existe leg ătură. De asemenea, num ărul lor este în rela ție cu durata
Demersul
proiectării
Pasul 1
Puncte de
plecare
Pasul 2
Atenție!
Scopuri și
obiective
Proiectarea activit ății didactice
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 29 lecției, adică 45 de minute și cu ritmul de înv ățare al clasei. Dac ă ne
propunem realizarea unui num ăr mare de obiective cu o clas ă care
are un ritm lent de înv ățare, acestea nu pot fi realizate.
În funcție de obiectivele stabilite, de con ținuturile de predat și
de obiectivele lec ției, ne alegem metodele de predare, mijloacele de
învățământ, materialul didactic precum și instrumentele de evaluare.
Precizăm că folosim termenul de „mijloc de înv ățământ” pentru
materialele elaborate și lucrate de întreprinderi specializate și de
„material didactic” pentru cele confec ționate de cadre didactice, cu
mijloace proprii.
Metodele, mijloacele și materialele didactice, precum și
instrumentele de evaluare se reg ăsesc în structura lec ției. Facem
această precizare deoarece sunt mul ți care trec în rândul metodelor
problematizarea și „furtuna în creier” f ără să prevadă în lecție situații
problemă pe care le rezolv ă elevii sau momente în care li se
declanșează „furtuna în creier”.
Prezentăm mai jos trei pa și realizați în proiectarea unei lec ții de
limba
și literatura român ă.
Proiect didactic*
ARIA CURRICULAR Ă: LIMBĂ ȘI COMUNICARE
DISCIPLINA: Limba și literatura român ă
MANUAL: Limba și literatura român ă – manual pentru clasa a
III-a, Ed. Ana 2000, Bucure ști, 2005.
UNITATEA DE ÎNV ĂȚARE: Părți de vorbire
SUBIECTUL LEC ȚIEI: Felul și numărul substantivului
TEXT SUPORT: „Ciprian Porumbescu”; TIPUL LEC ȚIEI: consolidare de priceperi și deprinderi;
EXPERIEN ȚA DE ÎNV ĂȚARE: defini ția substantivului;
recunoașterea substantivelor; felul și numărul substantivelor.
Pasul 3
Prezentarea
primilor trei
pași în
proiectarea
lecției
Proiectarea activit ății didactice
30 Proiectul pentru Înv ățământul Rural SCOPURI:
• consolidarea deprinder ii de a citi corect, con știent, coerent și
expresiv un text cunoscut;
• dezvoltarea capacit ății de a comunica oral și în scris;
• consolidarea cuno ștințelor despre substantiv (felul, num ărul)
prin utilizarea lui în diferite contexte;
• dezvoltarea gândirii logice, a opera țiilor gândirii (analiza,
sinteza, compara ția, generalizarea) și a calit ăților sale
(flexibilitate, activism);
• cultivarea interesului pentru o gândire corect ă.
OBIECTIVE OPERA ȚIONALE
La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili:
O
1: să citească corect, con știent, coerent și expresiv textele
folosite în lec ție;
O2: să recunoasc ă cel puțin șase din zece substantive aflate în
text;
O3: să dea exemple de cel pu țin cinci substantive care s ă
îndeplineasc ă anumite cerin țe stabilite de înv ățător;
O4: să clasifice substantivel e dintr-un text în func ție de felul și
de numărul lor (cel pu țin cinci din șapte existente);
O
5: să foloseasc ă cel puțin patru substantive, din șase date,
într-o compunere scurt ă.
METODE ȘI PROCEDEE: conversa ția, explica ția, lectura,
exercițiul, jocul didactic, problematizarea, munca independent ă;
MATERIALE DIDACTICE:
• portret – Ciprian Porumbescu;
• casetă audio – „Balad ă pentru vioar ă”;
• casetă video – filmul artistic „Ciprian Porumbescu”
(fragment);
• copie dup ă partitura instrumental ă a „Baladei pentru vioar ă”;
• fișe de lucru.
În continuare, se proiecteaz ă structura lec ției. Aici urm ărim
realizarea obiectivelor propuse, având în vedere includerea unor
activități variate și atractive pentru elevi.
De asemenea, fiind o lec ție de consolidare, acord ăm timpul
necesar activit ății independente.
________________________________
* Notă: Proiectele didactice prezentate în curs au fost elaborate de cadre didactice calificate și au fost
folosite în predare. Unele au suferit modific ări. Pasul 4
Proiectarea activit ății didactice
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 31
Nr.
crt. Ob.
Op. Secvențele
lecției Conținutul înv ățării Strategii
didactice Evaluare
1.
2.
O
1
O
3
O5
Moment
organizatoric
Verificarea
temei
Captarea
atenției
Anunțarea
temei
Dirijarea
activității Pregătirea elevilor pentru lec ție.
Se asigur ă ca fond muzical „Balada
pentru vioar ă” de Ciprian
Porumbescu.
Controlul cantitativ și calitativ al
temei elevilo r.
Expunerea partiturii compozi ției
„Baladă pentru vioar ă”
Sunt reamintite și alte crea ții ale
compozitorului.
– Elevii sunt anun țați că, pe baza
textului „Ciprian Porumbescu”
(studiat anterior), î și vor consolida
cunoștințele despre substantiv (felul,
numărul).
-Citirea textului „Ciprian
Porumbescu” de c ătre mai mul ți
elevi.
– Discuție general ă pe marginea
textului:
• personalitatea lui Ciprian
Porumbescu;
• locul și timpul întâmpl ării
povestite;
• explicarea unor enun țuri și
expresii din text („am cântat
Daciei întregi”, „marea de
oameni”, „tainele slovelor”);
• modalitatea prin care Ciprian
Porumbescu a reu șit să ajungă la
performan ță (studiul, munca);
– Exerciții de dezvoltare a
vocabularului, pe baza textului (oral):
1. Găsiți substantive cu sens
asemănător celor date (sinonime) și
alcătuiți propozi ții cu ele:
„meleaguri”, „patrie”, „codri”, „cântec”, „tain ă”, „meșteșug”.
2. Cuvinte cu diferite sensuri
(alcătuire de propozi ții):
– mare substantiv
însu șire (adjectiv)
– păr pom
de om explicația
conversa ția
explicația
exercițiul
problemati-
zarea
frontală
frontală
orală
Proiectarea activit ății didactice
32 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
O
3
O5
O
2
O
4
O
2
O4
O
1
O3
– elevii pot da exemplu și de alte
substantive care au mai multe
sensuri (broasc ă, toc etc.);
3. Cuvinte „alintate” – substantivul
„tătucă” s-a format de la substantivul
„tată”.
– elevii „vor alinta” unele substantive
din text: „om”, „cântec”, „copil”; în continuare, se poate forma și familia
de cuvinte pentru substantivele date.
– Se realizeaz ă o scurtă conversa ție
despre ce denume ște substantivul,
felul substantivelor, num ărul; se dau
exemple, se alc ătuiesc propozi ții.
– Muncă independent ă(pe 3 rânduri)
– elevii vor recunoa ște și vor scrie
pe caiet 6 substantive din fragmentul indicat (textul are 3 fragmente).
– Verificarea activit ății independente.
– Muncă independent ă
– din textul
„Ciprian Porumbescu”, elevii vor
identifica 3 substantive comune și 3
substantive proprii (altele decât cele
scrise la exerci țiul ante rior), pe care
le vor trece înt r-un tabel:
substantive substantive
comune proprii
– Se dă propoziția „Răsunau codrii și
văile Putnei de cântecul viorii. ”
– elevii identific ă substantivele la
numărul singular și la numărul plural;
– transform ă această propoziție
astfel încât substantivele s ă își
schimbe num ărul (se va observa c ă
substantivul propriu „Putna” nu poate
avea form ă de plural).
– Muncă independent ă: completarea
unui text lacunar cu substantivele
potrivite:
Mănăstirea ………… a fost
construit ă în timpul domnitorului
………………. Acest monument
adăpostește …………. s ău. …………..
a cântat la …………………… a patru
sute de ani de la întemeierea ……………………… . conversa
ție
de
verificare
muncă
indepen-
dentă
exercițiul
-muncă
indepen-
dentă
-exercițiul
-lucrul cu
manualul
-exercițiul
– problema-
tizarea
-f ișă de luc r
-muncă
indepen-
dentă
frontală
orală
individual ă
scrisă
frontală
individual ă
scrisă
frontală
orală
individual ă
scrisă
Proiectarea activit ății didactice
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 33
6.
7.
8.
O
3
O
2
O3
O4
O5 Obținerea
performan ței
Asigurarea
retenției și a
transferului
Încheierea
activității – Se vizioneaz ă (la televizor) un
fragment din filmul „Ciprian
Porumbescu”: tân ărul cântă la
vioară, la sărbătoarea Putnei (elevii
identifică fragmentul din text).
Joc în perechi și pe rânduri (fișe)
„Scara substantivelor ” – Dați
exemplu de substantive care încep
cu litera dat ă și sunt formate din 2, 3,
4, 5 litere.
1 – litera a ;
rândul 2 – litera o ;
3 – litera i ;
-exemple (ac, a ță, Azor, avion; om,
oră, oaie, Olimp; ie, Ina, inel, Irina).
„Litera plimb ăreață” – Găsește
substantive corespunz ătoare
cerinței, schimbând mereu aceea și
literă.
RA _ A (de tablouri);
RA _ A (apare dup ă o lovitur ă);
RA _ A (pas ăre de curte);
RA _ A (de soare).
FIȘĂ DE EVALUARE FORMATIV Ă
(Anexa 1)
– se explic ă sarcinile fi șei;
– elevii rezolv ă individual.
– Un elev care studiaz ă în particular
vioara interpreteaz ă o scurtă piesă
muzicală.
– Aprecieri colective și individuale;
notare.
– Tema pentru acas ă, explicații. -joc didactic
-exercițiul
-problemati-
zarea
– fișă de
lucru
-muncă
indepen-
dentă
-fișă de
evaluare -frontală
-pe perechi
-individual ă
-scrisă
frontală și
individual ă
Proiectarea activit ății didactice
34 Proiectul pentru Înv ățământul Rural FIȘĂ DE EVALUARE
Substantivul
1. Se dau cuvintele: tu, carte, Dun ărea, frumos, copii, patru,
garoafă, Spania, pe ști, Maria, în, stele, vânt .
Din cuvintele date, scrie în tabel doar substantivele:
Subst. comune,
nr. singular Subst. comune,
nr. plural Subst. proprii
2. Scrie o compunere scurt ă în care s ă folosești cel puțin patru
substantive.
________________________ ___________________
________________________ ___________________
________________________ ___________________
________________________ ___________________
__________________ _________________________
________________________ ___________________
Descriptori de performan ță
Item Suficient Bine Foarte bine
1 5 subst. 7 subst. 9 subst.
2 4 subst. 6 subst. 8 subst.
Proiectarea activit ății didactice
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 35
Profesorul are în vedere ca toate cuno ștințele transmise s ă
devină operaționale, adic ă elevii să le foloseasc ă în situa ții diverse.
Pentru aceasta urm ărește ca fixarea cuno ștințelor să nu fie la fel cu
secvențele de predare, verificarea de a doua zi s ă fie altfel decât
predarea, iar prin te mele pentru acas ă elevul s ă fie stimulat s ă
utilizeze cuno ștințele însușite pentru rezolvarea altor sarcini. Aceste
aspecte se gândesc înc ă din activitatea de proiectare, pentru
asigurarea unui înv ățământ pragmatic.
Prin predarea integrat ă a disciplinei limba și literatura român ă
se pot organiza, în aceea și zi, două lecții la aceast ă disciplin ă. Cele
două lecții pot fi proiectate prin dou ă documente sau prin unul singur.
Prezentăm, în continuare, un proiect de lec ție în care se
urmărește atât cunoa șterea textului literar, cât și aplicarea unor
elemente de limba român ă.
Proiectul prezentat adopt
ă o altă formă decât cea prezentat ă
până acum, tocmai pentru a demonstra varietatea de forme a
documentului de proiectare.
Atenție!
Predare
integrată
Proiectarea activit ății didactice
36 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
PROIECT DIDACTIC
CLASA: a II-a OBIECTUL: Limba român ă
SUBIECTUL: Textul liric cu dialog. Cuvinte cu în țeles
asemănător
TEXT SUPORT: Poezia « Uite, vine Mo ș Crăciun», de Otilia
Cazimir;
TIPUL LEC ȚIEI: Transmitere și însușire de noi cuno ștințe;
EXPERIEN ȚA DE ÎNV ĂȚARE: copiii citesc corect și conștient;
SCOPUL:
• consolidarea deprinderii de a citi corect, coerent, con știent
și expresiv;
• îmbog ățirea, nuan țarea și activizarea vocabularului;
• formarea capacit ății de utilizare corect ă a sensurilor
cuvintelor;
• dezvoltarea opera țiilor gândirii (analiza, sinteza,
compara ția), a memoriei logice, a imagina ției creatoare, a aten ției
voluntare.
OBIECTIVE OPERA ȚIONALE
La sfârșitul orei, elevii vor fi capabili:
O
1: să prezinte con ținutul imaginii principale din manual sub
forma unor r ăspunsuri date la întreb ări, pe baza observ ării directe;
O2: să citească corect, con știent și expresiv;
O3: să alcătuiască cel puțin două enunțuri cu ajutorul cuvintelor
și expresiilor noi, pe baza explic ării acestora;
O4: să indice cel pu țin două perechi de cuvinte cu în țeles
asemănător.
ELEMENTE ALE ACTIVIT ĂȚII DE ÎNV ĂȚARE
Tipuri de înv ățare
: identificare, receptiv-productiv ă, creativă,
verbală;
Tipuri de interac țiune: dialogat ă, expozitiv ă, bazată pe
activitatea personal ă a elevului;
Tipuri de strategii : mixte, algoritmice;
Tipuri de evaluare : formativ ă, orală, individual ă, colectiv ă;
Metode și procedee : conversa ția, explica ția, observa ția,
povestirea, exerci țiul, problematizarea, jocul didactic;
Material didactic :
• planșe ilustrative ale anotimpului iarna;
• casetofon, casete audio;
• imagini și figurine cu Mo ș Crăciun;
• acuarele, pensule, lipici, fundi ță;
• portretul Otiliei Cazimir;
• volume din opera poetei;
Proiectarea activit ății didactice
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 37 Manualul folosit :
„Limba și literatura român ă”, manual pentru clasa a II-a, Ed.
Ana, Bucure ști, 2004.
Material bibliografic :
• Evaluarea în înv ățământul primar , Ed. Humanitas, 1998.
• Dicționarul școlar pentru clasele I-IV , Ed. Ana.
• Carmen Iord ăchescu – „ Să dezlegăm tainele textelor
literare” , Ed. Carminis, Pite ști, 2004.
Strategii didactice
Nr.
crt. Secvențele
lecției
Ob.
op.Conținutul înv ățării Timp
Ti
Metode și
procedee Forme de
evaluare Material
didactic
1
2
3
4
5
Moment
organizatoric
Verificarea
temei și a
cunoștințe-
lor ancor ă
Captarea
atenției
Anunțarea
temei și a
obiectivelor
Dirijarea
învățării
O
1 Pregătirea celor necesare în
vederea desf ășurării în condi ții
optime a lec ției.
Se realizeaz ă atât calitativ cât și
cantitativ.
Citirea și discutarea exemplelor
de perechi de cuvinte care au
înțeles asem ănător.
Se realizeaz ă prin
– ghicitoarea:
Prin troienele înalte
Vine-n seara de Ajun Moșul ce ne-aduce daruri,
Cine este? (Moș …………)
– audierea colindului „Moș
Crăciun
”.
Despre cine se vorbe ște în
această ghicitoare? (Mo ș
Crăciun) Ce sunt ghicitorile? Ce
sunt colindele? (cântece
tradiționale de Cr ăciun) Ce
sentimente exprim ă ele? (bucuria
oamenilor cu ocazia na șterii lui
Iisus Cristos) Ce obiceiuri
cunoașteți din perioada
sărbătorilor de iarn ă?
(Plugușorul, Sorcova,
împodobirea bradului de
Crăciun).
Se anun ță titlul lec ției, precum și
obiectivele urm ărite pe parcursul
acesteia. Scrierea pe tabl ă și în caiete a
datei, a titlului și a numelui
autoarei poeziei.
Se prezint ă câteva date despre 1’
5-
7’
3’
1’
20-
25’conversa ția
observația
dirijată
conversa ția
euristică
explicația
exemplul
conversa ția
euristică
orală
frontală
individua-
lă
orală
frontală
ghicitoare
casetofon
casete
audio
planșa
demonstra-
tivă
volume de
poezii ale
Proiectarea activit ății didactice
38 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
O2
O
3
O4
poetă, precum și volume de
poezii ale acesteia. Intuirea ilustra
ției se realizeaz ă
pe baza întreb ărilor învățătoarei:
Ce anotimp red ă imaginea?
(iarna) De unde ne d ăm seama c ă este
iarna? (este z ăpadă, vine Mo ș
Crăciun)
Ce pute
ți spune despre Mo ș
Crăciun? (vine cu o s ănioară
trasă de un iepura ș; este bătrân;
are barba alb ă; aduce daruri
copiilo r)
Cum se numesc gr ămezile de
zăpadă printre care trece
sănioara? (troiene, n ămeți)
Citirea poeziei de c ătre elevi în
șoaptă, fiecare în ritm propriu.
Citirea în lan ț.
Citirea model a poeziei de c ătre
învățătoare.
Citirea dup ă model.
V-a plăcut? De ce? Care sunt
sentimentele pe care le transmite
Otilia Cazimir?
Versurile poeziei sunt citite de
către elevi și se corecteaz ă
eventualele gre șeli, repetându-se
versul sau grupul de versuri,
ținând seama de corectare.
Se citesc pe rând cuvintele
explicate în secven ța vocabular și
se alc ătuiesc enun țuri cu
acestea.
Elevii vor înlocui cuvintele
subliniate din fi șe cu altele din
poezie având în țeles asem ănător:
Moș Crăciun a pornit cu sănioara
prin troiene . La prima cas ă
luminată, moșul s-a pornit din
drum și a lovit cu toiagul în
poartă. Copiii l-au primit fiind
veseli de venirea musafirului .
Moș Crăciun vine de demult ,
încărcat cu cadouri .
Se copiaz ă în caiete primele
două propoziții.
Activitate transdisciplinar ă: elevii
împărțiți în echipe au urm ătoarele
sarcini: s ă coloreze hainele lui
exercițiul
explicația
exercițiul
explicația
exemplul
exercițiul
munca
indepen-
dentă
orală
frontală
scrisă
individua-
lă
scrisă
frontală
poetei Otilia
Cazimir
fișe de lucru
carioci
lipici
cutie de
chibrituri
hârtie
glasată
Proiectarea activit ății didactice
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 39
6
7
8
Obținerea
performan ței
Evaluare
Asigurarea
reten
ției și a
transferului
O4 Moș Crăciun, să-i lipeasc ă barba
și mustățile, să realizeze o cutiu ță
cadou, s ă lege fundi ța acestuia.
Moș Crăciun a amestecat în
sacul lui ultimele cuvinte ale
versurilor:
Noaptea-i rece și albastră
Vin copiii la …………………
Să se uite cum coboar ă,
Prin troianul uria ș,
Moș bătrân c-un ………………
Înhămat la ……………………….
(iepuraș, sănioară, fereastr ă).
Despre ce am discutat ast ăzi? Ce
v-a plăcut cel mai mult?
Recitarea poeziei.
Se acord ă calificative elevilor
care s-au eviden țiat pe parcursul
întregii ore.
Tema pentru acas ă: de învățat și
de copiat dou ă strofe din poezie –
la alegere.
5-
6’
1’
1’
exercițiul
individua-
lă
scrisă
frontală
individua-
lă
orală
fundiță
fișă de lucru
FIȘĂ DE LUCRU
Se dă textul:
Moș Crăciun a pornit
cu sănioara prin troiene .
La prima cas ă luminată, moșul s-a pornit din drum și a lovit cu
toiagul în poart ă. Copiii l-au primit fiind veseli de venirea musafirului .
Moș Crăciun vine de demult , încărcat cu cadouri .
Se cere:
Puneți în locul punctelor cuvinte cu în țeles asem ănător celor
subliniate în textul de mai sus.
Moș Crăciun ……… ………….
cu sănioara ………. …………… .
La prima cas ă luminată, moșul s-a pornit ….. ……….. ……… și
………….. ……….. cu toiagul în poart ă. Copiii l-au primit fiind
………….. ………….. de venirea ………. ……….. ……….. . Moș Crăciun
………….. ………….. , încărcat cu ……. ……………… .
Proiectarea activit ății didactice
40 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
2.5. Lucrare de verificare 2
1. Proiecta ți o lecție de limba și literatura român ă la clasa a II-a (la
alegere).
Sugestii de redactare
Stabiliți subiectul lec ției și tipul de lec ție. Observa ți ce cuno ștințe au
asimilat elevii în leg ătură cu conținutul de predat (experien ța de învățare). Urma ți
pașii necesari pentru proiectarea lec ției. Aborda ți forma de proiect care v ă este
accesibil ă.
!Criterii de notare
1. stabilirea obiectivelor opera ționale – 0.50p
2. alegerea metodelor de predare – 0.25p
3. structura lec ției – 0.75p
4. abord ări personale – 0.50p
Proiectarea activit ății didactice
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 41 2.6. Răspunsuri
Test de autoevaluare 1
1. Proiecta ți o unitate de înv ățare pentru clasa I.
Unitatea
de
învățare
Obiective
de
referință
Conținuturi
Nr.
ore
Săpt.
Observa ții
Cartea – prietenul copilului
1.1.
1.2. 1.3.
Abecedarul – cartea
elevului din clasa I Cartea de pove ști
(ilustrată) 4
15 –
22 IX
2. Proiecta ți o unitate de înv ățare pentru clasa a III-a.
Unitatea
de
învățare
Obiective
de
referință
Conținuturi
Nr.
ore
Săpt.
Observa ții
Textul care spune multe
1.4.
2.3. 3.1. 3.5. 4.2. Textul narativ
Ideile principale Scrierea cuvintelor și a
propozițiilor
Cuvântul ca parte a vorbirii Dialogul 8
1-7X
6-13XI
9-15XII
Bibliografie
1. Ministerul Educa ției și Cercetării – Consiliul Na țional pentru Curriculum – Ghid
metodologic pentru aplicar ea programelor de limba și literatura român ă – învățământ
primar și gimnazial.
2. Ioan Serdean – Didactica limbii și literaturii române în înv ățământul primar, Ed.
Corint, Bucure ști, 2002, p. 12 – 28.
3. Ioan Serdean, Laura Gor an – Didactica specialit ății, Edit. Funda ției România de
Mâine, Bucure ști, 2004, p. 60 – 67.
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
42 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
Unitatea de înv ățare Nr. 3
PREDAREA – ÎNV ĂȚAREA LIMBII ȘI LITERATURII ROMÂNE LA
CLASELE I ȘI A II-A
Cuprins
3.1. Obiectivele unit ății de învățare ……………………………………………………………….42
3.2. Predarea – înv ățarea citit-scrisului la clasa I …………………………………………….43
3.3. Lucrare de ve rificare 3…………………………………………………………………………..73
3.4. Predarea limbii și literaturii române la clasa a II-a……………………………………..74
3.5. Răspunsuri …………………………………………………………………………………………89
Bibliogr afie………………………………………………………………………………………………..91
3.1. Obiectivele unit ății de învățare
La sfârșitul unității de învățare, studen ții vor fi capabili:
• să organizeze și să conducă lecțiile de limba și literatura român ă la
clasa I;
• să abordeze textele literare epice și lirice, accesibile clasei a II-a;
• să transmit ă elevilor cuno ștințele de limb ă prevăzute de programele
școlare;
• să organizeze în sistemul pred ării integrate lec țiile de limba și
literatura român ă la clasele I și a II-a.
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 43
3.2. Predarea – înv ățarea citit-scrisului la clasa I
În clasa I se continu ă multe din activit ățile de tip pre școlar.
O atenție deosebit ă se acord ă formării auzului fonematic, f ără
de care copilul nu va citi și nu va scrie corect. Dac ă nu percepe toate
sunetele dintr-un cuvânt, copilul nu- și poate forma o citire corect ă, în
sensul c ă renunță la sunetele pe care nu le percepe sau adaug ă
altele. Dac ă citirea nu este corect ă, ea nu poate fi nici con știentă, deci
copilul nu va în țelege ceea ce cite ște.
În cazul în care pronun ția cuvintelor nu este corect ă, copilul nu
va scrie corect, deoarece, în timpul scrierii el î și dicteaz ă sunet cu
sunet.
Auzul fonematic se formeaz ă prin analiza fonetic ă a cuvântului
sau, altfel spus, prin sesizarea fiec ărui sunet din componen ța
acestuia.
Exerciții de formare a auzului fonematic se efectueaz ă încă din
grădiniță și se continu ă în clasa I. Aceste exerci ții constau în
despărțirea cuvântului în elem ente componente, silabe și sunete.
Pentru o perioad
ă mai mare de timp se folosesc în cadrul acestor
exerciții cuvinte bisilabice sau trisilabice și mai pu țin cuvintele
monosilabice pentru c ă unii elevi nu disting corect sunetele
componente. Nu se recomand ă folosirea cvintelor formate din mai
mult de trei silabe, deoarece nu se pot re ține de către toți elevii
În alegerea cuvintelor pentru desf ășurarea exerci țiilor,
învățătorul are în vedere și specificul limbii române, în special
excepțiile. De exemplu, se ocolesc cuvinte ca oameni sau oare,
deoarece se pronun ță uameni, uare și se scriu oameni , oare. De
asemenea, nu se folosesc cuvinte care con țin diftongi sau triftongi,
pentru c ă elevii nu sesizeaz ă existența unor semivocale. Din ra țiuni
didactice, se renun ță pentru un timp la corectitudinea științifică, în
sensul că, pentru elevi, grupurilor de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe,
ghi le corespunde câte un sunet, nu dou ă cum ar fi în unele cazuri.
Pentru analiza sonor ă a cuvintelor se ocolesc cele care con țin
sunetele: x, w, q, y , care se pronun ță
într-un fel și se scriu în alt fel, precum și cuvintele care con țin
aglomerări de consoane surde și sonore, întrucât elevii întâmpin ă
dificultăți în perceperea auditiv ă a acestora .
O atenție deosebit ă se acord ă și vocabularului cu care vin
elevii în clasa I, deoarece ei nu pot face analiza sonor ă decât a
cuvintelor c ărora le st ăpânesc sensul.
Pentru clasa I se cunosc trei etape de preg ătire a elevilor:
– etapa prealfabetar ă / preabecedar ă;
– etapa alfabetar ă / abecedar ă;
– etapa postalfabetar ă / postabecedar ă.
Din anul 2003, de când se școlarizeaz ă copiii la 6 ani, etapa
postalfabetar ă a trecut la clasa a II-a. Formarea
auzului
fonematic
Exerciții
pentru
formarea
auzului
fonematic
Etape de
pregătire în
clasa I
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
44 Proiectul pentru Înv ățământul Rural În primele dou ă, trei săptămâni ale anului școlar se desf ășoară
recapitularea materiei și evaluarea predictiv ă. La clasa I aceast ă
perioadă are o desf ășurare specific ă. Învățătorul evalueaz ă
cunoștințele și deprinderile cu care vin elevii de la gr ădiniță și din
familie, precum și caracteristicile vocabularului și exprimării acestora.
Prin exerci ții diverse, înv ățătorul identific ă:
– elevi care au deja deprinderi formate
:
– de scriere; – de citire; – de povestire; – de exprimare corect ă.
– probleme de pronun ție ale copiilor:
– invers ări de sunete;
– înlocuiri de sunete; – renun țarea la pronun ția unor sunete;
– influen țe ale familiei sau ale zonei geografice asupra
folosirii și pronunției unor cuvinte;
– influen țe ale zonei asupra denumirii unor obiecte.
– probleme privind exprimarea:
– unii copii folosesc, în exprimare, mai mult
substantivele, al ții mai mult verbele;
– unii se exprim ă numai în propozi ții simple pe care nu le
pot dezvolta;
– sunt copii care pot formula propozi ții, dar nu le pot
ordona.
– probleme privind scrierea:
– cum folosesc instrumentele și suportul de scris;
– cum scriu elementele grafice; – dac ă au deprinderi de scrie re a literelor și cuvintelor și
în ce fel.
– probleme privind adaptarea la via ța școlară:
– dac ă se încadreaz ă în programul școlar;
– cum rela ționează cu colegii;
– cum rela ționează cu învățătorul / profesorul.
Aceste informa ții sunt foarte necesare pentru organizarea
perioadei prealfabetare. Neglijarea perioadei de evaluare de la
începutul clasei I conduce la organizarea întâmpl ătoare a etapelor
următoare, organizare care nu este în raport cu particularit ățile clasei
de elevi.
3.2.1. Etapa prealfabetar ă
Etapa prealfabetar ă se poate desf ășura între trei și șase
săptămâni, în func ție de problemele descoper ite cu ocazia elabor ării
predictive.
În aceast ă etapă profesorul desf ășoară activități specifice
pentru:
– formarea auzului fonematic; Aspecte care
se verific ă la
începutul
clasei I
Înainte de a
învăța
alfabetul
Obiective
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 45 – asigurarea pronun ției corecte a cuvintelor uzuale;
– pronun ția corect ă a cuvintelor care con țin sunete
susceptibile de a fi pronun țate greșit: z, v, r, l, r, ț;
– formarea deprinderilor de exprimare în propozi ții
dezvoltate;
– ordonarea logic ă a propozi țiilor în vorbire;
– folosirea limbii române literare; – respectarea pozi ției corecte la scris;
– folosirea instrumentului și a suportului de scris;
– scrierea corect ă a semnelor grafice etc.
Abecedarul ofer ă suport pentru desf ășurarea unor asemenea
activități, dar copiii vin la școală cu o varietate de probleme pe care
manualul nu le acoper ă. De aceea profesorul trebuie s ă gândeasc ă și
alte activit ăți pe care s ă le organizeze cu elevii s ăi.
Instrumentul de scris folosit în clasa I a creat o serie de discu ții.
Unii învățători cer elevilor s ă scrie cu pixul, pentru c ă e mai u șor de
procurat; al ții obseda ți de caiete impecabile, pun elevii s ă scrie cu
creionul pe a șa-zisul maculator și cu pixul pe “caietul de curat”
(?!!?). În aceste situa ții se neglijeaz ă faptul c ă mușchii mici de la
mâna elevilor nu sunt forma ți, de aceea nu pot st
ăpâni instrumentele
de scris care alunec ă ușor pe foaia de hârtie, cum sunt creionul și
pixul. Formele literelor realizate de elevi cu pixul sau creionul sunt
nesigure, tremurate, ascu țite etc., iar scrierea pe caietul liniat devine
dificilă.
Stiloul impune un ritm mai lent de scriere, e mai u șor de
stăpânit, dă posibilitatea elevului s ă urmărească liniatura și să traseze
corect fiecare liter ă.
Etapa prealfabetar ă se poate desf ășura de la trei la șapte
săptămâni, în func ție de problemele pe care profesorul le are de
rezolvat cu clasa. Este bine s ă nu se abordeze etapa urm ătoare dac ă
nu s-au rezolvat problemele care s ă asigure însu șirea citirii și scrierii
corecte. Pentru aceasta profesorul urm ărește fiecare elev în parte și
organizeaz ă activități care s ă conduc ă la îndreptarea gre șelilor
constatate. Suger ăm, în acest sens, realizarea unei eviden țe a
greșelilor frecvente care se poate concretiza într-o fi șă întocmit ă după
modelul de mai jos.
Gre
șeli constatate
Exemple de
îndreptare Numele și
prenumele elevului
înlocuirea
lui r cu l
Ionescu
Ion 5 oct.
Instrumentul
de scris
Durata etapei
prealfabetare
Fișă de
înregistrare a
greșelilor
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
46 Proiectul pentru Înv ățământul Rural Pe spatele fi șei se trec activit ățile care se pot face pentru
îndreptarea gre șelilor. Fiecare gre șeală poartă un num ăr. În fișă, la
rubrica “exerci ții de îndreptare” se trece num ărul activit ăților ce
urmează să se desf ășoare cu elevii pentru înl ăturarea gre șelilor
constatate. Aceste activit ăți pot fi:
– analiza fonetic ă a cuvintelor;
– pronun ția după modelul profesorului;
– pronun ția în oglind ă;
– exerci ții de formulare a propozi țiilor;
– sesizarea locului sunetelor în cuvinte; – folosirea în propozi ții a cuvintelor succept ibile de a fi pronun țate
greșit;
– înlocuirea cuvintelor care apar țin graiului regional cu cele ale
limbii române literare etc. Etapa prealfabetar ă se mai poate prelungi cu o s ăptămână,
dacă nu s-au rezolvat probl emele privind: pronun ția corect ă a
cuvintelor uzuale, sesizarea com ponentei sonore a cuvintelor bi și
trisilabice, care nu au aglomer ări de consoane, nu con țin diftongi și
triftongi și nu apar ț
in excepțiilor din limba român ă.
Dacă se trece în etapa alfabetar ă cu deprinderile preg ătitoare
pentru citit și scris neformate, se adun ă și se aglomereaz ă aspectele
negative, ceea ce duce la greut ăți în însușirea citirii și scrierii.
3.2.2. Etapa alfabetar ă
În etapa alfabetar ă se pred ă alfabetul limbii române. Ordinea
predării literelor este cea din abecedarul pentru care a optat
profesorul.
În predarea literelor lim bii române se folose ște metoda
fonetică, analitico-sintactic ă, fiind metoda care s-a dovedit
corespunz ătoare specificului limbii române. Demersul metodei este:
propoziție, cuvânt, silab ă, sunet și invers.
Tipuri de
activități
Excepții
Atenție!
Etapa
alfabetar ă
propoziție
cuvânt
silabă propoziție
cuvânt
silabă
sunet Metoda
fonetică,
analitico-sintetică
Ene are mere. Ion are alune.
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 47
Cuvântul în care se afl ă sunetul nou care trebuie predat nu se
alege la întâmplare. În alegerea lui avem în vedere urm ătoarele
cerințe:
– să fie format din 2-3 silabe;
– silaba care con ține sunetul nou s ă fie format ă din:
– o vocal ă cunoscut ă și consoana nou ă, dacă
sunetul de predat e o consoan ă;
– o vocal ă, dacă sunetul predat este vocal ă, cu
excepția vocalelor î și ă.
3.2.2.1. Primii pa și în predare
În cazul în care cuvântul ales denume ște un obiect, profesorul
arată elevilor imaginea obiectului și le cere s ă alcătuiască propoziții în
care să fie și cuvântul respectiv. Pentru ca elevii s ă înțeleagă mai bine
componenta propozi ției se realizeaz ă reprezentarea acesteia prin
segmente de dreapt ă.
a) Dacă se predă sunetul l, se poate re ține propozi ția:
Luna răsare.
b) Dac
ă se predă sunetul i, se poate re ține propozi ția:
Inima bate tare.
Se respect ă condițiile menționate anterior:
– sunetul l se afl ă într-o silab ă formată dintr-o vocal ă
cunoscut ă și consoana nou ă;
– sunetul i formeaz ă singur silab ă;
– cuvintele au 2-3 silabe; – cuvintele nu con țin diftongi, triftongi și nu reprezint ă
excepții de la regulile limbii.
Pasul a II-lea este reprezentarea grafic ă a cuvintelor:
a) |───────────── | .
|────── | |────── | .
b) |───────────────────── | .
|────── | |───────── | |──── | .
În pasul al III-lea se despart cuvintele în silabe. Dac ă există
elevi care nu au de prinderile de desp ărțire a cuvintelor în silabe,
profesorul cere elevilor s ă despart ă toate cuvintele din propozi ție,
pentru a exersa; dac ă nu e necesar exerci țiul, se poate trece direct la are | a-re
-re
a -re are
Alegerea
cuvântului
pentru predarea
sunetului
Propoziția
Exemple
Observa ți!
Despărțirea în
silabe a
cuvintelor
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
48 Proiectul pentru Înv ățământul Rural cuvântul în care se afl ă sunetul de predat, se desparte în silabe,
silabele în sunete.
Se află, astfel, locul sunetului nou și se reprezint ă în scris.
a) |───────────── |. propozi ția
|────── | |────── | cuvintele
|──| |──| |─| |─| |─| silabele
I I I I sunetele
b) |───────────────────── |. propozi ția
|────── | |───────── | |──── | cuvintele
|─| |─| |─| |──── | |──── | |──| |─| silabele
I II II sunetele
Pasul a IV-lea urmărește formarea auzului fonematic. Elevii
vor fi pu și în situa ția de a recunoa ște sunetul nou în diferite cuvinte.
Pentru aceasta profesorul pronun ță diferite cuvinte în care sunetul
nou se afl ă în diferite pozi ții (la început, în interior, la sfâr șit) și elevul
sesizeaz ă locul acestui sunet. În contin uare, elevii dau exemple de
cuvinte în care se afl ă sunetul predat. În acela și scop, profesorul
organizeaz ă jocuri cu elevii. Astfel, el pronun ță diferite cuvinte care
conțin sau nu sunetul respec tiv. Elevii sunt aten ți și fac diferite gesturi
dacă sesizeaz ă sunetul (ridic ă mâna, bat din palme etc.).
Exercițiile pot continua, în func ție de nivelul auzului fonematic
al elevilor. Astfel, se pot prezenta 1-2 propozi ții sau versuri din care
elevii să descopere cuvintele care con țin sunetul nou. În mintea
elevilor se desf ășoară un întreg proces de analiz ă fonetică. Ei despart
cuvintele în silabe și silabele în sunete și descoper ă dacă există
sunetul nou și în ce loc se afl ă. Aceste exerci ții sunt necesare
deoarece elevii înva ță să sesizeze toate sunetele din cuvinte, ceea ce
asigură o scriere corect ă, pentru c ă, în timp ce scriu pronun ță în minte
sau în șoaptă fiecare sunet pe care-l reprezint ă în scris prin liter ă.
Dacă se trece cu u șurință peste aceste moment e se poate ajunge în
situația ca unii elevi s ă nu sesizeze toate sunetele și de aici, în scris,
omit litere.
În pasul al V-lea se prezint ă
litera corespunz ătoare sunetului
nou. De obicei, litera se prezint ă pe o plan șă în care se afl ă litera mic ă
și mare, de mân ă și de tipar, și un desen a c ărui denumire începe cu
sunetul respectiv. Apreciem c ă e bine ca prima prezentare a literei s ă
nu se fac ă pe aceast ă planșă, deoarece elevii observ ă patru litere și
un desen. Prima dat ă se prezint ă litera singur ă, pe o plan șă sau în
abecedar. Unii înv ățători încearc ă o analiz ă a elementelor
componente ale literei (oval, bastona ș, cârlig etc.). apreciem c ă nu
este cazul, deoarece, în cazul literei de tipar, bastona șul nu e
bastonaș, ovalul nu e oval etc. Un asemenea exerci țiu ar încurca
elevii. Litera se prezint ă elevilor și ei o caut ă în alfabetarul mic și o
prezintă profesorului.
În pasul al VI-lea se urmărește recunoa șterea literei. Pentru
aceasta se prezint ă planșa la care ne-am referit mai sus, se
recunoaște litera nou ă în partea de sus a abecedarului, unde sunt Analiza
componentei
sonore a
silabelor
Alte exerci ții
Prezentarea
literei de tipar
Recunoa ștere
a literei
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 49 cuvinte scrise pe silabe și în diferite reviste sau ziare cu care elevii vin
la școală.
Pasul al VII-lea are în vedere construirea unor cuvinte în care
se află litera nou ă. Profesorul pronun ță un cuvânt și elevii îl despart în
silabe. Apoi profesorul compune cuvântul pe stelaj din silabe și elevii
fac acela și lucru cu alfabetarul mic, pe banc ă. Profesorul are grij ă să
explice elevilor fiecare mi șcare pe care o face. În continuare, scoate la
tablă 2-3 elevi, care compun alte cuvinte și efectueaz ă aceleași
mișcări, pe care le prezint ă cu voce tare. Ceilal ți elevi lucreaz ă în
bănci.
Cuvintele compuse astfel se aleg cu grij ă. Ele nu con țin
aglomerări de consoane, diftongi și triftongi, care ar fi mai greu de
sesizat de unii copii.
În pasul al VIII-lea se asigur ă pronunția corect ă a tuturor
cuvintelor de pe pagin ă, deoarece pronun ția corect ă asigură citirea
corectă și scrierea corect ă. Pentru aceasta profesorul trece la intuirea
imaginii din abecedar. El pune un set de întreb ări în leg ătură
cu
imaginea care s ă determine elevii ca, în r ăspunsuri, s ă pronunțe
cuvintele din text. Dac ă se constat ă devieri de la limba literar ă,
profesorul corecteaz ă pronunția elevilor respectivi.
Este important s ă acordăm atenție mare asupra calit ății
pronunției. Unii elevi vin la școală cu influen țe din familie, din regiune
în legătură cu sensul și pronunția cuvintelor. Chiar dac ă este din zona
respectiv ă, profesorul urm ărește formarea la elevi a deprinderilor de
exprimare în limba român ă literară.
Pasul al IX-lea constă în citirea cuvintelor scrise pe silabe. Prin
citirea acestor cuvinte se urm ărește trecerea de la recunoa șterea
literelor la formarea câm pului vizual de o silab ă, în vederea trecerii la
citirea integral ă a cuvintelor.
Sunt elevi care recunosc literele, dar nu reu șesc, pân ă la
sfârșitul clasei I, s ă-și formeze un câmp vizual de cel pu țin un cuvânt.
Ei citesc, în continuare, pe litere sau pe silabe. Acest aspect nu este
un motiv pentru repetarea clasei. Practica a dovedit c ă în clasa
următoare, datorit ă dezvolt ării fizice și intelectuale, performan țele
elevului în leg ătură cu cititul sunt îmbucur ătoare.
În continuare, activitatea de predare la clasa I poate urma dou ă
direcții:
1 – organizarea a dou ă lecții distincte, de citire și de scriere;
2 – predarea integrat ă a citit-scrisului.
Practica didactic ă a demonstrat c ă abordarea primei forme,
adică lecții distincte de citire și de scriere, duce la ruperea leg ăturii
dintre cele dou ă lecții, precum și creșterea gradului de plictiseal ă a
elevilor în lec ția de scriere, unde execut ă același lucru timp de 45 de Compunere de
cuvinte cu litera
nouă
Asigurarea
pronunției
corecte a
cuvintelor
Formarea
câmpului visual
de citire
Atenție!
Cele dou ă
forme de
predare a scris-
cititului
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
50 Proiectul pentru Înv ățământul Rural minute. Din aceste motive, în ultimii 10 ani se practic ă predarea
integrată a citit – scrisului, adic ă realizarea, în fiecare din cele dou ă
lecții, a obiectivelor specifice citirii și scrierii.
În ultima perioad ă a mai ap ărut o experien ță nouă, interesant ă,
care are în vedere formarea, în av ans, a deprinderilor de citire a 4-5
litere și apoi trecerea la scrierea acestora. Acest procedeu are
avantajul c ă asigură o pronun ție corect ă a cuvintelor înainte de
trecerea la scrierea lor.
3.2.2.2. Organizarea lec țiilor distincte, de citire și de scriere
În situația în care într-o clas ă sunt copii cu care se lucreaz ă
mai greu în formarea deprinderilor de citire și de scriere, se pot
organiza, pe o perioad ă de timp, lec ții distincte de citire și de scriere.
În urma citirii cuvintelor scrise pe silabe, observ ăm că elevii
sunt tenta ți să respire pu țin după fiecare silab ă. Dacă neglijăm acest
lucru și trecem la citirea textului , s-ar putea ca unii elevi s ă-și formeze
o citire sacadat ă, care împiedic ă conștientizarea citirii. De aceea,
după citirea grupurilor de cuvinte și înainte de trecerea la citirea
textului, este bine s ă punem diferite întreb ări elevilor și să facem
exerciții de respira ție, ca să-i scoatem din ritmul sacadat.
Prima citire a text ului se realizeaz ă de către elevi în șoaptă, ca
să se poată auzi. Nu li se cere s ă citească în gând, deoarece citirea în
gând se formeaz ă după citirea cu voce tare.
În continuare, se pun întreb ări în legătură cu textul, pentru a
verifica în ce m ăsură citirea a fost con știentă sau nu.
Urmează citirea în lan ț
a textului. Aici profesorul antreneaz ă cât
mai mulți elevi, indiferent de nivelul deprinderilor de citire. Preciz ăm
că, elevii care citesc corect și nu sunt antrena ți în exersarea
deprinderilor un timp îndelungat, s-ar putea s ă-și piardă din aceste
deprinderi.
Este important, de asemenea, s ă respectăm ritmul de citire al
fiecărui elev, deoarece, în clasa I, copiii înva ță să citească întâi corect
și apoi repede.
După citirea în lan ț a textului, urmeaz ă citirea model a acestuia.
În legătură cu acest moment sunt o serie de p ăreri. Unii citesc model
la început. Noi consider ăm că nu e eficient, deoarece unii elevi pot
memora cele 3-4 propozi ții și, în continuare, vor re cita textul, nu-l vor
citi. Pe lâng ă aceasta, elevii nu beneficiaz ă de încărcătura emo țională
a textului, decât dup ă ce-l vor cunoa ște. Alții desfășoară citirea model
la sfârșitul orei. În aceast ă situație elevii nu mai re țin modelul de citire
și nu beneficiaz ă de acest moment al lec ției.
De asemenea, citirea model înseamn ă citirea textului de c ătre
profesor, în ritmul clasei, cu o pronun ție clară și corectă a cuvintelor,
cu interpretarea pu țin mai accentuat ă a semnelor de punctua ție.
Deci, dup ă citirea în lan ț, urmeaz ă citirea model, iar, dup ă
acest moment, profesorul organizeaz ă citirea dup ă model . Profesorul
cunoaște nivelul form ării deprinderilor de citire și antreneaz ă în acest Prima form ă
de organizare
a lecțiilor
Citirea textului
Citirea în
șoaptă
Citirea în lan ț
Respectarea
ritmului de
citire
Citirea model
Citirea dup ă
model
Citirea
selectivă
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 51 exercițiu elevii care au nevoie s ă exerseze citirea dup ă modelul
cadrului didactic.
Momentul urm ător este citirea selectiv ă a textului. Aici
profesorul verific ă în ce măsură elevii și-au însu șit conținutul textului.
În continuare, pentru formarea deprinderilor de exprimare,
profesorul desf ășoară cu elevii discu ții despre text. Întreb ările trebuie
puse în a șa fel încât r ăspunsurile al ăturate să se constituie într-un
discurs despre text. Este necesar un asemenea exerci țiu deoarece
multe cadre didactice urm ăresc doar r ăspunsul la fiecare întrebare, nu
și formarea la elevi a deprinderilo r de exprimare în 4-6 propozi ții
așezate într-o ordine logic ă.
La sfârșitul lecției de citire, în func ție de timp și de problemele
elevilor cu privire la exprimare, se desf ășoară exerciții pentru
cultivarea limbii. Acestea se pot g ăsi pe pagina abecedarului sau pot fi
inițiate de profesor.
Discuții
despre text
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
52 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
2. formularea
propoziției 21. exerci ții de
cultivare a
limbii
1. alegerea
cuvântului 3. analiza
componentei
propoziției
9.
recunoașterea
literei din
diferite surse 4. despărțirea
cuvântului în
silabe
5. analiza
componentei
sonore a
cuvântului
8. prezentarea
literei de tipar
19. citirea
colectivă
18. citirea dup ă
model 6. descoperirea
și pronunțarea
sunentului nou
7. exemplu de
recunoașterea
a sunetului din diferite cuvinte
20. discu ții
despre text
17. citirea
model
10. intuirea
ilustrației
11. citirea
cuvintelor scrise
pe silabe 12. discu ții pentru
ieșirea din ritmul
sacadat 13. exerci ții de
reglare a
respirației 14. citirea în
șoaptă a
textului 15. întreb ări în
legătură cu
textul
16. citirea în
lanț Lecția de
citire la
clasa I
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 53
Test de autoevaluare 1
1. Elabora ți un proiect didactic pentru lec ția de citire la clasa I: „Predarea literei ș”.
Pentru elaborarea proiectului revede ți unitatea de înv ățare 2, în con ținutul
căreia ați aflat cum se proiecteaz ă o lecție.
Urmărește demersul sugerat de schema de la pagina anterioar ă.
Elaboreaz ă proiectul didactic în urm ătoarele dou ă pagini.
Verifică-te după proiectul de la „R ăspunsuri”.
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
54 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
Lecția a doua este de scriere și aici etapele au o succesiune
specifică.
Primul pas
constă în citirea textului și prezentarea literei de
mână, în întregime și pe elemente componente. Dac ă este nevoie,
profesorul exerseaz ă cu elevii scrierea element elor grafice din care e
compusă litera nou ă. Ca și la litera de tipar, litera nou ă de mână se
prezintă singură, nu alăturată de altă literă, ca să se evite confuziile.
În pasul al II-lea
, profesorul demonstreaz ă la tablă cum se scrie
litera de mân ă și explică elevilor fiecare mi șcare, precizând c ă
instrumentul de scris nu se ridic ă de pe suport. În continuare, scoate
2-3 elevi la tabl ă care scriu litera și descriu fiecare mi șcare, așa cum a
făcut și profesorul. În acest timp, elevii clasei execut ă aceleași mișcări
în aer cu stiloul închis.
Profesorul urm ărește ca elevii s ă mânuiasc ă în mod
corespunz ător stiloul: instrumentul de scris s ă fie cuprins de cele trei
degete, mi șcările necesare pentru scriere s ă se realizeze din cele trei
degete și prin mișcarea mâinii din încheietur ă.
Pasul al III-lea este dedicat preg ătirii pentru scriere. Profesorul
face exerci ții pentru „înc ălzirea” mu șchilor mâinii: se închide și se
deschide pumnul, se mi șcă mâna din încheietur ă cu pumnul închis,
elevii plimb ă degetele pe banc ă imitând cântatul la pian, lovesc u șor
cu degetele în banc ă încercând s ă imite ploaia etc. Dac ă se observ ă o
stare de plictiseal ă, de amor țeală, profesorul execut ă cu elevii mi șcări
de brațe, alergări ușoare pe loc, jocuri distractive.
În pasul al IV-lea
se scrie litera. Înaint e de a trece la scriere,
profesorul reaminte ște poziția corect ă la scris:
– tălpile picioarelor pe podea;
– mâna dreapt ă cu cotul pe banc ă;
– caietul u șor înclinat spre stânga;
– între banc ă și piept să fie o distan ță de un pumn;
– mâna stâng ă susține caietul.
În timpul scrierii, pe banc ă nu se afl ă alte cărți, caiete sau
obiecte.
Profesorul explic ă unde se scrie litera care reprezint ă titlul și
precizeaz ă că primul rând începe la dou ă degete de-ale elevului de la
linia de margine.
La început se scriu trei litere, dup ă care profesorul verific ă dacă
toți elevii au scris corect litera. Cei care au respectat ce li s-a spus mai
scriu trei litere, iar ceilal ți scriu, pe rând, în prezen ța profesorului.
Se face din nou verificarea scrierii și se aplic ă același procedeu
până se scriu 1-2 rânduri. Este bine s ă se mearg ă în pași mici ca s ă
se asigure o scriere corect ă.
Dacă sunt elevi care nu pot scrie decât cu mâna stâng ă, ei vor
adopta pozi ția invers ă la scriere și vor executa acelea și mișcări. Scrierea
Prezentarea
literei
Scrierea
demonstrativ ă
Scrierea
literei
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 55 Cercetările efectuate au dus la concluzia c ă nu e bine s ă fie forțați să
scrie cu mâna dreapt ă.
După ce elevii au scris corect 3-4 rânduri cu litere, pot trece la
alte activit ăți. Cei care nu reu șesc să scrie bine lit era, continu ă
exercițiul.
Atragem aten ția că scrierea unui num ăr mare de rânduri sau de
pagini întregi nu duce la îmbun ătățirea scrierii ci la deteriorarea ei,
pentru că mâna elevului obose ște, dacă este solicitat prea mult.
În scrierea cuvintelor putem di stinge trei etape, care se
evidențiază prin efortul depus de elevi.
Prima etap ă
este copierea cuvintelor dup ă modelul oferit de
profesor. Modelul este scris pe tabl ă sau pe o plan șă. Înainte de a
trece la scrierea cuvântului se face analiza acestuia: desp ărțirea în
silabe, leg ături între litere etc. În aceast ă etapă efortul elevilor este
minim, ei urm ăresc modelul și scriu cuvintele întocmai pe caiete,
profesorul urm ărește permanent calitatea și corectitudinea scrierii și
intervine de câte ori e nevoie.
În etapa a doua
profesorul prezint ă elevilor cuvinte scrise cu
litere de tipar și le cere s ă le scrie cu litere de mân ă. Etapa se
numește transcriere. Profesorul organizeaz ă întâi discu ții cu elevii în
legătură cu componen ța cuvintelor, cu scrierea literelor și cu
realizarea leg ăturilor dintre litere.
În timpul transcrierii cu vintelor, profesorul urm ărește fiecare
elev, indiferent de nivelul depr inderilor de scriere. Facem aceast ă
precizare deoarece practica didactic ă a dovedit c ă lipsa de control a
celor care d ădeau semne c ă au deprinderi de scriere formate duce,
de multe ori, la deteriorarea scrierii.
În aceast ă etapă elevul, urm ărește forma literelor de mân ă și
realizarea leg ăturilor dintre ele.
Etapa a treia constă în scrierea liber ă a cuvintelor sau dictarea
/ autodictarea. Contribu ția elevilor este, de aceast ă dată, complet ă.
Profesorul cere elevilor s ă scrie anumite cuvinte. Este important ca
acestea s ă îndeplineasc ă anumite cerin țe:
– să fie cunoscute de elevi;
– să fie pronun țate corect de elevi;
– să nu conțină aglomer ări de consoane, diftongi și triftongi pe
care nu i-au înv ățat;
– să nu facă parte din excep țiile limbii, adic ă să se pronun țe
într-un fel și să se scrie în alt fel.
Înainte de a trece la scrier ea cuvintelor, profesorul se
încredințează că elevii pronun ță corect cuvintele. O pronun ție
incorectă duce la scriere incorect ă.
În ultima parte a lec ției de scriere elevii trec la scrierea
propozițiilor. Profesor ul alege cu grij ă propozițiile ce urmeaz ă să fie
scrise de elevi. Acestea se înscriu în anumite cerin țe: Atenție!
Copiere
Transcriere
Dictare
Autodictare
Scrierea
propozițiilor
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
56 Proiectul pentru Înv ățământul Rural – să fie în leg ătură cu textul parcurs la lec ția de citire;
– cuvintele care o compun s ă conțină litera nou înv ățată;
– să fie format ă din 2-4 cuvinte;
– cuvintele s ă nu se înscrie în excep țiile limbii.
În scrierea propozi țiilor se pot parcurge cele trei etape
menționate la scrierea cuvintelor.
Profesorul cunoa ște nivelul deprinderilor de scriere ale elevilor
și este liber s ă analizeze și să hotărască prin care dintre etape trece
cu toți elevii sau numai cu o parte din ace știa. Trecerea prin cele trei
etape nu este obligat orie. Atragem aten ția că neglijarea primelor dou ă
etape și atunci când este nevoie de ele duce la acumul ări de greșeli în
scriere, care nu se mai pot îndrepta dac ă se descoper ă mai târziu.
În încheierea lec ției, elevii citesc cuvinte și propozi țiile de pe
pagină scrise cu litere de tipar și de mân ă.
Atenție!
Încheierea
lecției
1. citirea textului
2. prezentarea
literei de mân ă
3. scrierea
demonstrativ ă
4. exerci ții
pregătitoare
pentru scriere
5. scrierea literei
pe caiete
6. scrierea cuvintelor:
– analiza
cuvintelor;
– copiere; – transcriere;
– dictare. 7. scrierea propozi ției:
– analiza; – copiere; – transcriere;
– dictare. 8. citirea
cuvintelor și a
propozițiilor de
pe întreaga
pagină
9. exerci ții de
cultivare a limbii
Lecția de
scriere la
clasa I
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 57
Test de autoevaluare 2
1. Elabora ți un proiect didactic pentru o lec ție de scriere la clasa I.
Pentru elaborarea proiectului revede ți unitatea de înv ățare 2, partea în care se
arată cum se proiecteaz ă o lecție.
Urmărește demersul prezentat în pagina anterioar ă.
Elaboreaz ă proiectul didactic în urm ătoarele dou ă pagini.
Verifică-te în leg ătură cu demersul lec ției după proiectul de la „R ăspunsuri”.
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
58 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
3.2.2.3. Predarea integrat ă a citit – scrisului
Predarea integrat ă a celor dou ă discipline specifice clasei I,
citirea și scrierea, a ap ărut ca o necesitate în practica didactic ă,
deoarece urm ăresc formarea la elevi a unor deprinderi care se
determin ă unele pe altele. Astfel, f ără formarea auzului fonematic și
fără o pronun ție corect ă a cuvintelor, nu se pot însu și citirea și
scrierea. Dac ă elevii nu citesc corect, nu scriu corect etc.
Predarea integrat ă a celor dou ă discipline asigur ă o varietate
de forme de organizare a lec țiilor care asigur ă participarea activ ă a
elevilor, angajarea lor în procesul de predare – înv ățare.
Metodologia pred ării rămâne neschimbat ă; noutatea const ă în
combinarea activit ăților de citire cu cele de scriere.
Noua form ă de organizare a procesului de predare – înv ățare
presupune organizarea a dou ă lecții care se completeaz ă una pe alta.
În prima lec ție
etapele sunt urm ătoarele:
– alegerea cuvântului din care se extrage sunetul; – formarea propozi ției în care se afl ă cuvântul respectiv;
o analiza componentei propozi ției;
o despărțirea în silabe a cuvântului ales ini țial;
o analiza componentei s onore a cuvântului;
o descoperirea sunetului nou și exersarea
pronun ției acestuia;
o recunoa șterea sunetului în diferite cuvinte;
o prezentarea literei de tipar;
o recunoa șterea literei noi din diferite surse;
o intuirea ilustra ției din manual;
o citirea cuvintelor scrise pe silabe;
o prezentarea literei de mân ă;
o scrierea demonstrativ ă a literei noi;
o exerciții pregătitoare pentru scriere;
o scrierea literei pe caiete;
o scrierea cuvintelor (analiza componentei
o cuvintelor, copierea, tr anscrierea, dictarea /
autodictarea); o exerciții de cultivare a limbii.
În cea de a doua lec ție
se parcurg urm ătoarele etape:
o discuții pentru trezirea interesului fa ță de
conținutul textului;
o citirea în șoaptă a textului de c ătre elevi;
o întrebări în legătură cu textul;
o citirea în lan ț;
o citirea model a profesorului;
o citirea dup ă model;
o citirea selectiv ă a textului;
o discuții despre text;
o scrierea propozi ției (analiza componentei Cuplarea
lecțiilor de
citire și
scriere
Prima lec ție
de citit – scris
Etape comune
cu lecția de
citire
Elemente de
noutate. Etape
specifice lecției de
scriere
A doua lec ție
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 59 acesteia, copier e, transcrierea, dictare);
o citirea cuvintelor și a propozi țiilor de pe pagin ă
scrise cu litere de tipar și de mân ă;
o exerciții de cultivare a limbii.
Prezentăm, în continuare, proiecte de lec ții ținute de cadre
didactice la clasa I.
PROIECT DIDACTIC
Data:
Școala:
Învățător:
Clasa: I
Aria curricular ă: Limbă și comunicare
Disciplina: Limba și literatura român ă – citit – scris –
predare integrat ă
Unitatea de înv ățare: Textul – mijloc de cunoa ștere
Subiectul lec ției: Sunetul și litera „f”
Tipul lec ției: Predare – înv ățare
Durata: 2 x 45 min.
Scopul lec ției:
• Asocierea sunetului cu litera „f”;
• Citirea și scrierea silabelor, cuvintelor și propozi țiilor;
• Îmbog ățirea vocabularului.
Obiective opera ționale:
O1 – să
asocieze sunetul „f” cu litera corespunz ătoare;
O2 – să recunoasc ă litera „f” mic de tipar în diferite surse;
O3 – să formeze cuvinte care con țin litere „f” mic de tipar;
O4 – să citească corect și conștient cuvinte, propozi ții (text), în
mod independent, în șoaptă, cu voce tare, pe baza
explicațiilor învățătorului și a citirii demonstrative;
O5 – să formeze și să citească propoziții cu 3 – 5 cuvinte;
O6 – să scrie corect litera „f” mic de mân ă;
O7 – să scrie corect cuvinte și propozi ții;
O8 – să completeze cuvintele cu silabe în care se afl ă litera „f”;
O9 – să ordoneze cuvintele date pentru a ob ține propozi ții;
O11 – să foloseasc ă în enunțuri proprii, cuvintele nou întâlnite
în text: domnitor, viteaz, oaste, lupt ă;
O12 – să formuleze întreb ări și răspunsuri pe baza textului citit;
Obiective afective:
– să participe activ la desf ășurarea lec ției;
– să manifeste interes pentru lec ție.
Obiective psiho – motorii:
– să-și coordoneze activitatea ocul o-motorie pentru citirea /
scrierea simbolurilor grafice.
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
60 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
Strategii didactice:
1. Resurse procedurale:
a) metode și procedee: jocul didactic, metoda fonetic ă analitico
– sintetic ă, observa ția, conversa ția, explica ția, exerci țiul,
demonstra ția, ciorchinele;
b) forma de organizare: individual , pe grupe de 2 elevi, în lan ț
(3 echipe), frontal;
2. Resurse materiale: planșa cu litera „f” de tipar, plan șa cu
litera „f” de mân ă, manual, caiet, stelaj, alfabetar, plan șa cu
litere înv ățate, fișe de lucru, texte tip ărite, ilustra ții;
3. Forme și tehnici de evaluare:
– observa ția sistematic ă;
– evaluare oral ă;
– proba scris ă;
– tema de lucru în clas ă.
Material bibliografic:
1. „Metodica pred ării limbii române în clas ele primare” – Silviu
Niță, Editura Aramis, 2001.
2. „Îndrum ător pentru folosirea Ab ecedarului”- Marcela Pene ș,
Vasile Molan, Editura Aramis, 2001.
3. „Exerci ții de vocabular” – Flavia Rucsandoiu, Editura
Carminis.
Resurse
Nr.
crt. Secvențele
lecției Conținuturi
Metode Mijloace
didacticeForme
de
activitate Metode
de
evaluare
I Moment
organizatoric Se asigur ă condiții optime
pentru începerea orei. conversa ția
II Reactualizarea
cunoștințelor
dobândite
anterior Joc didactic: „Descoper ă
sunetul ” reprezentat în scriere printr-un grup de litere înv ățat!
Se prezint ă o planșă pe care
sunt scrise cuvintele: cheie,
ochelari, veche.
Elevii citesc cuvintele,
descoper ă sunetul reprezentat în
scriere printr-un grup de litere și
precizeaz ă poziția lui în cadrul
cuvântului.
Se cere elevilor s ă precizeze
numărul de sunete și numărul de
litere pentru fiecare cuvânt și se
completeaz ă pe planșă.
Se verific ă tema (calitativ și
cantitativ).
Sunt eviden țiați elevii care au
rezolvat corect tema, au scris
conversa ția
exercițiul
planșă și
marker
caiete
activitate
frontală
evaluare
orală
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 61 caligrafic și au un caiet îngrijit.
Se deschid manualele și se
citește textul integral, selectiv.
Se poart ă o scurtă conversa ție
referitoare la con ținutul textului.
– Unde merge Enache? (la
concert);
– Explica ți cuvântul „concert”!
Alcătuiți o propozi ție cu acest
cuvânt!
– Ce îndr ăgește el? (muzica);
– Cine este dirijorul? (Chelaru
Costache);
– Ce prime ște dirijorul? (un
buchet de narcise).
Doi elevi vor prezenta, cu
ajutorul înv ățătorului, în câteva
propoziții, conținutul textului.
Se cere elevilor s ă transforme
una din propozi ții, la alegere, într-o
propoziție care exprim ă o întrebare
(interogativ ă).
conversa
ția
explicația
manual
activitate
frontală
evaluare
orală
III Captarea
atenției Prezint elevilor imagini cu figuri
ale unor personalit ăți ale țării
noastre despre care am vorbit în lecțiile anterioare (George Enescu,
Nicolae Grigorescu) și o imagine cu
figura lui Ștefan cel Mare. Le explic
cine a fost Ștefan cel Mare.
Se analizeaz ă propozi ția:”
Ștefan a fost domnitor.”
Cer elevilor s ă repete numele
„Ștefan”.
Despărțiți în silabe cuvântul!
(Ște-fan).
Din câte silabe este format
cuvântul? (dou ă).
Care este prima silab ă? Din
câte sunete este format ă? („ș”, „t”,
„e” / 3).
Care este a doua silab ă? Din
câte sunete este format ă? („f”, „a”,
„n” / 3).
Elevii recunosc sunetul pe care
nu l-au înv ățat, „f”.
Se repet ă cuvântul „ Ștefan”.
metoda
fonetică
analitico-
sintetică imagini cu
figuri ale
unor
personali-
tăți
românești
activitate
frontală
evaluare
orală
IV Anunțarea
temei noi și a
obiectivelor Elevii sunt anun țați că vor
învăța sunetul și litera „f” mic de
mână, vor citi cuvinte, propozi ții
(text), vor scrie cuvinte și propozi ții
care con țin aceast ă literă. explicația
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
62 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
V Dirijarea
învățării Se fac exerci ții de pronun țare
corectă a sunetului „f”. Înv ățătorul
pronunță demonstrativ, elevii
repetă în cor și individual.
Se insist ă asupra sonorit ății
pure a sunetului, evitându-se vocala de sprijin „î”.
Joc pentru descoperirea
sunetului nou .
Învățătorul spune mai multe
cuvinte, iar elevii bat din palme la recunoașterea sunetului „f”.
Elevii vor da exemple de
cuvinte care încep cu sunetul „f”,
conțin sunetul „f” și se termin ă cu
sunetul „f”.
Elevii despart în silabe cuvintele
și localizeaz ă sunetul în cuvânt.
Se cere elevilor s ă alcătuiască
oral propozi ții cu dou ă din aceste
cuvinte.
Prezentarea literi „f” mic de
tipar.
Se prezint ă planșa cu litera „f”
mic de tipar. Elevii observ ă litera.
Descoperirea literei „f” mic
de tipar în alfabetare și în
materiale tip ărite.
Se cere elevilor s ă recunoasc ă
litera „f” mic de tipar printre alte litere ale alfabetarului mare. Apoi, individual, elevii caut ă în alfabetar
litera „f” mic de tipar.
Se cere elevilor s ă încercuiasc ă
litera „f” mic de tipar din texte tipărite.
Intuirea imaginilor din
manual.
Se denumesc obiectele din
imagini (frunza, nuf ăr, coif).
Se intuiesc imaginile mici din
manual.
Se alcătuiesc la stelaj cuvintele
„frunza” și „nufăr”, după ce acestea
sunt analizate. Cuvântul „frunza” are două silabe, prima silab ă este
„frun” și este format ă din sunetele:
„f”, „r”, „u”, „n”, a doua silab ă este
„za” și este format ă din sunetele:
„z” și „a”. demonstra-
ția
exercițiul
explicația
jocul
didactic
exercițiul
observația
explicația
exercițiul
metoda
fonetică
analitico-
sintetică
planșa cu
litera de
tipar
alfabetare,
fișe cu
propoziții
tipărite
alfabetar
activitate
indepen-
dentă
activitate
frontală
activitate
indepen-
dentă
activitate
frontală
evaluare
orală
evaluare
orală
evaluare
orală
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 63 Se citesc cuvintele formate cu
toată clasa, pe silabe și apoi în
întregime.
Se intuie ște imaginea mare din
manual și se alcătuiește la stelaj o
propoziție, după ce este analizat ă
(„Ștefan era curajos”).
Elevii alc ătuiesc singuri
propoziții cu alfabetarele mici în
echipe de doi copii.
Citirea coloanelor de cuvinte.
Se citesc coloanele de cuvinte
mai întâi în șoaptă, de fiecare elev,
în ritm propriu. Apoi se citesc cu
voce tare; fiecare cuvânt este citit
de alt elev.
Prezentarea literei „f” mic de
mână.
Se prezint ă litera „f” mic de
mână.
Se analizeaz ă elementele
grafice din care este compus ă
(bucla pe dou ă spații continuat ă cu
o linie vertical ă sub rând și o
virgulă).
Se stabilesc asem ănări și
deosebiri cu alte litere.
Se scrie litera „f” mic de mân ă
model pe tabl ă, mai întâi întreaga,
apoi descompus ă în elemente
grafice componente și iarăși
întreagă.
Se scrie în aer, cu stiloul închis,
pe carte și pe banc ă.
Doi elevi vor scrie litera „f” mic
de mână la tablă.
Se recunoa ște litera „f” mic de
mână pe planșă.
Se fac exerci ții de înc ălzire a
mușchilor mici ai mâinii (cânt ăm la
pian, la vioar ă, plouă, ne spălăm pe
mâini).
Scrierea literei „f” mic de
mână.
Se reaminte ște poziția corect ă
în timpul scrierii.
Se reactualizeaz ă cunoștințele
referitoare la încadrarea corect ă în
pagină: data, titlul, alineatul, spa țiul
dintre litere.
Elevii scriu trei litere. Se verifi
modul de scriere; elevii care au
exercițiul
explicația
demonstra-
ția
conversa ția
exercițiul
alfabetar
mic
planșa cu
litera „f”
mic de
mână,
cretă
colorată
cretă
colorat
ă
caietul,
stiloul
activitate
pe
echipe
activitate
individu-
ală
activitate
individu-
ală
evaluare
scrisă
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
64 Proiectul pentru Înv ățământul Rural scris corect continu ă, ceilalți sunt
ajutați.
Elevii scriu trei rânduri cu litera
„f” mic de mân ă și cuvintele formate
la stelaj, „frunz ă”, „nufăr”, „coif”,
după ce au fost scrise ca model de
învățător sau de elevi (cu ajutorul
învățătorului).
Se recitesc coloanele de
cuvinte.
Se construiesc propozi ții cu
ajutorul întreb ărilor înv ățătorului
referitoare la imaginea mare din manual.
Se urm ărește utilizarea în
discuție a tuturor cuvintelor întâlnite
în text.
Citirea textului.
Elevii citesc în șoaptă, în ritm
propriu. Se cite ște textul de c ătre
elevi, fiecare propozi ție de către alt
elev.
Citirea model. Citirea dup ă model.
Se pun întreb ări în legătură cu
conținutul textului.
Cine a fost Ștefan cel Mare?
Cum era Ștefan cel Mare?
Cine amenin ța pacea
Moldovei?
Ce înalță Ștefan cel Mare dup ă
fiecare victorie?
Era prețuit de popor? Din ce
cauz
ă?
Se face citirea model, cu o
pronunție clară și cu o intona ție
apăsată a semnelor de punctua ție.
Se citește după model (în lan ț,
de către toți copiii).
Citire selectiv ă.
Citește propozi ția din care
aflăm cine a fost Ștefan cel Mare!
Citește propozi ția din care
aflăm cum era în lupt ă!
Citește propozi ția din care
aflăm cum se ducea la lupt ă!
Citește propozi ția din care
aflăm ce iubea Ștefan cel Mare!
Se explic ă semnele de
punctuație întâlnite în text.
conversa ția
exercițiul
conversa ția
demonstra-
ția
conversa ția
activitate
frontală
activitate
individu-
ală
activitate
frontală
activitate
frontală
evaluare
orală
evaluare
orală
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 65 Exerciții de dezvoltare a
vorbirii.
Se explic ă cuvintele nou
apărute în text: domnitor, viteaz,
pace, lupt ă, oaste, fric ă, victorie,
fapte și se introduc, oral, în
propoziții.
Se prezint ă o plan șă cu mai
multe cuvinte. Se cere elevilor s ă
găsească cuvintele cu acelea și
înțeles pentru cuvintele date și să
le uneasc ă.
pace = lini ște;
oaste = armat ă;
frică = teamă;
victorie = biruin ță;
domnitor = voievod; dușman = vr ăjmaș;
prețuit = apreciat;
viteaz = curajos;
luptă = bătălie.
Se cere elevilor s ă alinte
numele lui Ștefan și al Moldovei.
Scrierea cuvintelor și a
propozițiilor.
Elevii scriu pe caiete cuvintele
„fapte” și „frică”, după ce au fost
analizate
și scrise ca model pe
tablă.
Elevii vor transcrie propozi ția
„Ștefan cel Mare a fost domnitorul
Moldovei.”
Învățătorul verific ă permanent
scrierea.
exercițiul
demonstra-
ția
exercițiul
planșa,
marker
activitate
frontală
activitate
individu-
ală
evaluare
orală,
formativă
VI Obținerea
performan țelor Se prezint ă o planșă pe care
sunt scrise cuvintele:
1. Ștefan, mare, avea, suflet;
2. purta, coif, Ștefan, un;
3. El, făcut, mari, fapte, a;
Elevii trebuie s ă ordoneze
cuvintele pentru a ob ține propozi ții.
Echipa I – exemplul 1. Echipa II – exemplul 2.
Echipa III – exemplul 3.
După ce sunt ordonate
cuvintele și obțin propozi ții, un
reprezentant al fiec ărei echipe
citește propozi ția obținută, iar elevii
vor transcrie propozi ția.
exercițiul
planșă
activitate
pe
echipe
evaluare
orală,
formativă
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
66 Proiectul pentru Înv ățământul Rural Se prezint ă o planșă.
Se cere elevilor s ă dea exemple
de cuvinte care încep cu sunetul și
litera „f”.
– Echipa I va scrie cu cret ă
roșie;
– Echipa II va scrie cu cret ă
galbenă;
– Echipa III va scrie cu cret ă
verde;
Va câștiga echipa care are cele
mai multe cuvinte scrise.
metoda
ciorchinelui
activitate
pe
echipe
VII Evaluarea
performan ței Elevii primesc o fi șă. (vezi
anexa).
Elevii vor completa independent
fișa de evaluare, apoi se va face o
evaluare oral ă imediată. exercițiul fișe de
evaluareactivitate
individu-
ală evaluare
formativă
VIIIAsigurarea
retenției și al
transferului Se va reaminti litera înv ățată,
se vor da exemple de cuvinte care
conțin litera „f”.
Se precizeaz ă tema pentru
acasă: citirea textului din manual și
transcrierea primelor trei propozi ții
din text. conversa ția
IX Închiderea
activității Se fac aprecieri generale
asupra comportamentului elevilor în
lecție, se eviden țiază elevii care au
fost activi pe tot parcursul lec ției.
Activitate transdisciplinar ă:
Audiție: „Povestiri istorice”.
fată frunză
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 67
Fișă de evaluare
1. Realizeaz ă coresponden ța dintre imagine și cuvântul care
denumește obiectul din imagine:
elefant
fluture
f l o a r e
2. Completeaz ă cuvintele cu silabe care con țin litera „f”.
___ – tu – re;
___ – ță;
___ – so – le.
3. Dictare.
Descriptori de performan ță
Suficient:
1. realizeaz ă corect coresponden ța pentru cel pu țin o imagine;
2. completeaz ă corect cel pu țin un cuvânt cu o silab ă care
conține litera „f”;
3. scrie dup ă dictare o propozi ție format ă din 4 cuvinte, în care
cel puțin 2 cuvinte s ă fie scrise corect.
Bine:
1. realizeaz ă corect coresponden ța pentru cel pu țin două
imagini;
2. completeaz ă corect cel pu țin două cuvinte cu silabe care
conțin litera „f”;
3. scrie dup ă dictare o propozi ție format ă din 4 cuvinte, în care
cel puțin 3 cuvinte s ă fie scrise corect.
Foarte bine:
1. realizeaz ă corect coresponden ța pentru toate imaginile date;
2. completeaz ă corect toate cuvintele cu silabe care con țin
litera „f”;
3. scrie dup ă dictare o propozi ție format ă
din 4 cuvinte, în care
cele 4 cuvinte s ă fie scrise corect.
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
68 Proiectul pentru Înv ățământul Rural PROIECT DIDACTIC
Data:
Școala:
Clasa: I Învățător:
Aria curricular ă: Limbă și comunicare
Obiectul: Limba și literatura român ă 2 ore
Subiectul: Grupul de litere chi, Chi
Tipul lec ției: consolidare
Scop:
– consolidarea deprinderilor de citire și scriere corect ă a
cuvintelor care con țin grupul de litere chi;
– activizarea și îmbog ățirea vocabularului cu cuvintele:
ciorchine, chirurg, lichid ;
– exersarea gândirii și a opera țiilor acesteia: analiza, sinteza,
compara ția, abstractizarea, generalizarea;
– dezvoltarea aten ției voluntare, a spiritului de observa ție;
– educarea unor atitudini corecte în lucrul în echip ă, de
comportare civilizat ă în societate.
Obiective opera ționale:
O1 – să citească un text în care se afl ă cuvinte ce con țin grupul
„chi”;
O2 – să prezinte în 2-4 propozi ții conținutul unui text citit;
O3 – să scrie corect cuvinte și propozi ții;
O4 – să foloseasc
ă în exprimare cuvinte care con țin grupul
„chi”.
Tipul de înv ățare:
– după conținut – cognitiv ă;
– după modul de ac țiune cu stimulii
– prin identificare;
– asociativ ă;
– după modul de organizare a stimulilor – inteligent ă;
– după gradul de con știentizare – con știent dirijat ă.
Tipul de interac țiune – bazat pe activitatea elevului:
– dirijată, frontal;
– pe echipe; – independent ă;
– în perechi.
Strategii didactice: explicația, conversa ția, citirea explicativ ă,
exercițiul, observarea, munca independent ă, evaluarea în perechi,
aprecierea verbal ă.
Tipul strategiei didactice: mixtă.
Mijloace de înv ățământ: planșe, obiecte, tabl ă magnetic ă, fișe
de evaluare, jetoane – recompens ă.
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 69 Bibliografie:
• MEC – „Curriculum pentru clasele I și a II-a”.
• Carmen Iord ănescu – „S ă dezleg ăm tainele textelor
literare”, Editura Carminis, 2004.
• Silvia Nu ță – „Metodica pred ării limbii române în clasele
primare”, Editura Aramis, 2000.
• Vasile Molan, Marcela Pene ș – „Metodica desf ășurării
orelor de compunere – expunere”, EDP, Bucure ști, 1983.
• Vasile Molan, Leti ția Pârvulescu, Iulia Teodorescu – „Limba
noastră-i o comoar ă – Exerci ții de limba român ă pentru
ciclul primar”, Editura Petrion, Bucure ști, 1991.
DESCRIPTORI DE PERFORMAN ȚĂ
pentru fi șa de evaluare
Cerințe FOARTE BINE BINE SUFICIENT
1 Scrie corect
după dictare
toată propoziția
(4 cuvinte). Scrie corect 3
cuvinte din
propoziție. Scrie corect 2
cuvinte din
propoziție.
2 Scrie corect
toate cuvintele.Scrie corect 2
cuvinte. Scrie corect un
cuvânt.
3 Taie toate
cuvintele gre șite.Taie dou ă
cuvinte gre șite.Taie un cuvânt
greșit.
4 Completeaz ă
corect toate
propozițiile. Completeaz ă
corect dou ă
propoziții. Completeaz ă
corect o
propoziție.
Momentele
lecției Unități de con ținut Descrierea demersului
didactic Evaluare
1. Moment
organizatoric Se creeaz ă condi țiile
psihopedagogice necesare pentru buna desf ășurare a
lecției. Elevii î și preg ătesc
rechizitele.
2. Verificarea
temei Verificarea temei scrise
cantitativ și calitativ (în m ăsura
în care este posibil) frontal ă,
formativă
3. Captarea
atenției și
prezentarea obiectivelor Se prezint ă elevilor ce vor
face în cadrul lec ției. Citirea textului „La teatru”,
în lanț, selectiv. Discu ții.
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
70 Proiectul pentru Înv ățământul Rural 4. Dirijarea
învățării
1. chitară, rochiță, chibrituri ,
caiet, păpușă, carte;
2. Imagini: schiori, ochi, rechin.
3. Cuvânt cu sens asem ănător
pentru față;
Cuvânt cu sens opus pentru nou.
Cuvânt care arat ă mai multe
pentru ridiche.
4. roche
trunchi așche
rochie trunchii a șchie
5. chis, des
nez, chi chid, li 6. chiu-ve-t ă, cior-chi-ne,
ge-nunchi
7. (a) meu, chirurg., este, Tat ăl
(b) meu, este, vecinului, Numele, Achim. (c) are, vesel., un, A șchiuță,
chip
8. Propozi ții cu cuvintele de la
exercițiul 1.
Concurs pe grupe
Se explic ă elevilor
regulile concursului: fiecare probă va fi punctat ă cu un
jeton, la sfâr șit echipa
câștigătoare fiind desemnat ă
după numărul jetoanelor.
1: Primul reprezentant al
fiecărei grupe alege un obiect
de pe catedr ă a cărui denumire
cuprinde grupul „chi”. Îl arat ă
elevilor, îl denume ște și îl scrie
pe tablă. Elevii îl vor scrie pe
caiete.
2: Reprezentantul urm ător va
alege o plan șă cu imagini, va
denumi obiectul și va dicta
denumirea acestuia.
3: Elevul va g ăsi sensul cerut
de doamna înv ățătoare (opus,
asemănător, pluralul), va scrie
cuvântul la tabl ă
.
4: Elevul va alege varianta corectă din cele dou ă date, va
scrie cuvântul pe tabl ă.
5: Elevul va ordona silabele
pentru a ob ține cuvântul
corect. 6: Elevul va desp ărți în silabe
cuvintele de pe plan șe la tablă.
7: Elevul va ordona cuvintele în propozi ții și le va scrie la
tablă.
8: Elevul va citi propozi ția
formată din cuvintele de la
exercițiul 1 din caietele lor.
La sfâr șitul concursului
colegii de banc ă schimb ă
caietele și verific ă scrierea
cuvintelor.
Desemnarea echipei
câștigătoare și primirea
recompenselor.
orală,
formativă
frontală
în perechi
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 71
Concurs pe echipe (dac ă
permite timpul). Observa ție: pe parcursul
concursului, în func ție de
starea elevilor, se vor integra jocuri, cântece, exerci ții fizice
pentru a-i antrena.
Joc pe echipe: fiecare
echipă primește o hârtie pe
care trebuie s ă scrie cât mai
multe cuvinte cu „chi”, având
caietele și cărțile închise.
Câștigă echipa care a g ăsit
cele mai multe cuvinte corecte.
Activități interdisciplinare.
5. Obținerea
performan ței
– asigurarea
feedback-ului Fișa de evaluare I1: s ă scrie dup ă dictare o
propoziție;
I2: să completeze un rebus
după imagini pentru a ob ține
pe vertical ă CHI;
I3: să taie varianta gre șită din
cele dou ă date;
I4: să completeze propozi țiile
date cu acele cuvinte potrivite din coloana al ăturată. individual ă
scrisă
6. Asigurarea
transferului Elevii primesc explica țiile
necesare pentru rezolvarea sarcinilor de acas ă și își
notează tema.
7. Aprecieri
în legătură cu
desfășurarea
lecției Se scot în eviden ță
aspectele pozitive ale lec ției.
NUME și PRENUME:________________ DATA: _______
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
72 Proiectul pentru Înv ățământul Rural FIȘĂ DE EVALUARE
1. Dictare (se dicteaz ă o propozi ție format ă din 4 cuvinte):
–––––– ––––– ––––– ––––– ––––
————————————————————————— ————————————————————————— –––––– ––––– ––––– ––––– ––––
2. Completeaz ă rebusul:
1
2
3
2 1 3
3. Taie forma gre șită a următoarelor cuvinte:
urechi chiorchine scimbat
——— ————— ———— ureci ciorchine schimbat
4. Trece cuvintele din coloana al ăturată la locul potrivit:
Alina are un ________________ nou? genunchi
Eugen aprinde focul cu ___________. echipament
Andrei are o ran ă la ______________. chibrituri
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 73
3.3. Lucrare de verificare 3
1. Redacta ți un proiect didactic al celor dou ă lecții de predare integrat ă a
sunetului și literei ___ (la alegere).
Sugestii de redactare
¾ Observa ți etapele celor dou ă lecții prezentate în pagi nile anterioare.
¾ Studiați modele de proiecte didactice .
¾ Alegeți din curriculum activit ățile de înv ățare potrivite pentru lec ția pe
care o proiecta ți.
¾ Închipui ți-vă că desfășurați lecția la o clas ă de nivel mediu.
! Notarea lucr ării
0.5p – respectarea etapelor lec țiilor;
0.5p – antrenarea elevilor în timpul lec țiilor;
0.5p – varietatea activit ăților de înv ățare;
0.5p – asigurarea leg ăturii dintre tipul de lec ție, obiective, metode de
predare și structura lec ției.
Total – 2p.
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
74 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
3.4. Predarea–înv ățarea limbii și literaturii române la clasa a II-a
De când s-a trecut la școlarizarea copiilor de la 6 ani, perioada
postalfabetar ă, care se desf ășura în clasa I, a trecut în clasa a II-a.
Unii învățători trateaz ă această etapă ca o prelungire a activit ății
specifice clasei I, al ții o neglijeaz ă și abordeaz ă textele literare de la
începutul anului, dup ă procedeul clasei a II-a.
Inițial, aceast ă etapă (inclusă în programa clasei I) avea ca
obiective importante:
• formarea deprinderilor de citi re a textelor mai lungi;
• redarea con ținuturilor acestor texte;
• scrierea textelor formate din 3-5 propozi ții.
Durata etapei era de 4-6 s ăptămâni.
În prezent etapa postalfabetar ă se desfășoară în clasa a II-a și
urmărește realizarea acelora și obiective referitoare la citire, scriere și
exprimare. Citirea și scrierea se exerseaz ă în aceea și lecție. Dacă la
unele clase, sunt probleme cu priv ire la formarea deprinderilor de
citire și de scriere, se pot organiza, un timp, lec ții de citire și, separat,
de scriere.
Lecțiile din aceast ă
etapă ar putea avea urm ătoarele momente:
• Trezirea interesului pentru citirea textului
Aici profesorul aduce elevilor informa ții cu privire la personajele
și acțiunea textului, trezind curiozitatea elevilor și motivându-i pentru
parcurgerea con ținutului textului. El poat e prezenta o povestire scurt ă,
de 3-5 propozi ții, în legătură cu textul și, când elevii sunt atra și mai
mult de povestire, se opre ște și-i invită să afle singuri ce s-a întâmplat
mai departe, prin citirea textului.
• Citirea textului de c ătre elevi, în șoaptă sau în gând
În acest moment al lec ției, elevii p ătrund în „tainele” textului
prin efort propriu. Cei care au forma te deprinderile de citire cu voce
tare opt aborda citirea în gând, pe când ceilal ți pot continua cu citirea
în șoaptă.
• Întrebări în legătură cu acțiunea și cu personajele textului
Pentru a se convinge dac ă citirea textului a fost con știentă,
profesorul are preg ătit un set de întreb ări pe care le adreseaz ă clasei.
Întrebările nu se pun la întâmplare, ci urm ărind acțiunea din text.
• Citirea în lan ț
De obicei, elevii din clasa a II-a sunt solicita ți să citească o
propoziție, textele fiind mai scurte și profesorul dorind s ă verifice cât
mai mul ți elevi. În perioada postalfabetar ă elevii citesc mai multe
propoziții, iar profesorul are în vedere fragmentele logice ale textului.
Perioada
postalfabetar ă
Momentele
lecțiilor din
etapa
postalfabetar ă.
Textul epic
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 75 • Prezentarea, pe fragmente, a con ținutului textului
După citirea unui fragment, profesorul adreseaz ă elevilor
întrebări privind con ținutul acestuia și explică expresiile și cuvintele
noi. La aceea și întrebare, profesorul p oate solicita mai multe
răspunsuri, acesta fiind un exerci țiu eficient de educare a exprim ării.
În urma r ăspunsurilor primite, profesorul, împreun ă cu elevii,
stabilește, în 1-3 propozi ții, ce ar trebui re ținut din ceea ce s-a citit.
Unele răspunsuri la întreb ări pot fi date de elevi în scris sau pot
fi scrise concluziile de la fiecare fragment.
• Povestirea con ținutului textului
Dacă citirea pe fragmente s-a desf ășurat corect, povestirea
conținutului nu ar trebui s ă constituie probleme, deoarece în povestire
se adună concluziile sau ce s-a re ținut de la fiecare fragment.
• Citirea model a profesorului.
• Citirea dup ă model
• Citirea selectiv ă.
• Exerciții de scriere.
Acest moment se organizeaz ă în funcție de problemele clasei
referitoare la scriere. Este bi ne ca sarcinile de scriere s ă fie în
legătură cu textul.
• Exerciții de cultivare a limbii
În funcție de con ținutul și complexitatea unui text se acord ă una
sau mai multe ore pentru parcurgerea acestuia.
Lecția în care se pred ă un text liric are urm ătoarele momente:
• o scurt ă prezentare a poeziei, în care se
eviden țiază unele aspecte mai atractive pentru
copii;
• motivarea elevilor pentru cunoa șterea poeziei;
• citirea textului în șoaptă;
• întrebări în legătură cu textul;
• citirea textului, explicarea cuvintelor și a
expresiilor;
• citirea model a textului de c ătre profesor;
• citirea dup ă model;
• memorarea și recitarea unei strofe;
• exerciții de scriere.
După parcurgerea etapei postalfabetare, se urm ăresc
obiectivele specifice clasei a II-a, cu accent pe:
• formarea deprinderilor de citire corect ă, conștientă și, dacă
este posibil, expresiv ă; Exercitiile de
scriere
acoperă 1/3
din oră
Etapa
postalfabetar ă.
Textul liric Atenție!
Abordarea
textului epic
în clasa a II-a
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
76 Proiectul pentru Înv ățământul Rural • formarea deprinderilor de exprimare corect ă;
• formarea deprinderilor de scriere corect ă a textelor formate
din 4-8 propozi ții.
Momentele unei lec ții în care se pred ă t e x t u l e p i c s u n t
următoarele:
Integrarea lec ției în sistemul de lec ții
Aici profesorul face leg ătura cu alte lec ții în care s-a predat un
text scris de acela și autor și cu altele care au dezvoltat o tem ă
asemănătoare.
Motivația elevilor pentru cunoa șterea
textului
Profesorul treze ște interesul elevilor pentru citirea textului
prezentând aspectele cele ma i atractive din text. Iat ă o asemenea
prezentare înainte de citirea fragm entului din „Amintiri din copil ărie”:
„Eu cunosc mul ți copii. Cei mai mul ți își ascultă părinții, dar
sunt și unii care nu-i ascult ă. O să citiți un text în care o s ă cunoașteți
un copil care a fost rugat de mama lui s ă o ajute la tr eburi, dar el a
fugit la sc ăldat. Ce i s-a întâmplat? O s ă afla
ți din text.”
Citirea textului de c ătre elevi
La aceast ă dată, cei mai mul ți elevi ar trebui s ă citească în
gând. Dac ă unii nu pot, sunt l ăsați să citească în șoaptă.
Întrebări în legătură cu textul
Citirea în lan ț a textului cu explicarea cuvintelor și a
expresiilor
Elevii citesc câte 2-4 propozi ții sau fragmente. Exersarea citirii
se realizeaz ă pe un num ăr mai mare de propozi ții.
În aceast ă clasă, profesorul îi înva ță pe elevi s ă foloseasc ă
dicționarul pentru explicarea cuvintelor noi.
Întrucât unul dintre obiective este și dezvoltarea exprim ării,
cuvintele noi, care ar trebui s ă intre în vocabularul activ dup ă ce au
fost explicate, sunt fo losite în alte propozi ții.
Citirea model a textului de c ătre profesor
Profesorul are în vedere ritm ul de citire al clasei.
Citirea dup ă model
Întrebări în legătură cu textul
Cu aceste întreb ări, profesorul urm ărește fragmentele textului.
Exerciții de scriere
Răspunsul la 1-2 întreb ări se realizeaz ă în scris.
Răspunsurile la întreb ări, adunate, vor constitui povestirea
conținutului textului.
Povestirea textului
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 77 Citirea selectiv ă
Exerciții de scriere
Se realizeaz ă sarcinile de scriere cuprinse în manual.
Exerciții de cultivare a limbii
Se rezolv ă exercițiile din manual.
1. Integrarea
textului în
unitatea de
învățare. 2. Motivarea
elevilor pentru
cunoașterea
textului.
3. Citirea
textului de c ătre
elevi.
4. Întreb ări în
legătură cu
textul. 12. Exerci țiile
de scriere se
desfășoară în
diferite
momente ale
lecției.
5. Citirea în lan ț
a textului cu
explicarea
cuvintelor și a
expresiilor.
Folosirea lor în
structuri noi. 11. Exerci ții de
cultivare a
limbii.
7. Citirea dup ă
model. 10. Citirea
selectivă.
6. Citirea model
a textului de
către profesor. 9. Povestirea
textului.
8. Întreb ări în
legătură cu
textul, urm ărind
fragmentele lui.
Textul epic
Clasa a II-a
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
78 Proiectul pentru Înv ățământul Rural Momentele lec ției în care se pred ă textul liric sunt urm ătoarele:
• motivarea elevilor pen tru citirea poeziei;
• citirea poeziei de c ătre elevi;
• explicarea cuvintelor și a expresiilor; folosi rea lor în structuri
noi;
• exerciții de scriere;
• decodarea textului;
• citirea model a profesorului;
• citirea dup ă model;
• memorarea versurilor (cel pu țin o strof ă);
• recitarea versurilor;
• exerciții de scriere.
Predarea unit ăților de con ținut se realizeaz ă pe baza textelor
existente în manual. Pentru a se asigura în țelegerea acestora, este
bine să se urmeze structura manualul ui. Pentru ca aceste cuno ștințe
să se fixeze, s ă se consolideze și să se transforme în deprinderi,
profesorul urm ărește să revină asupra lor de câte ori este nevoie.
De exemplu, dac ă s-a organizat lec ția „Mesajul oral” și nu se
revine asupra acestui aspect aproape în fiecare din lec țiile următoare,
se pierde una din cele mai impor tante deprinderi de comunicare.
Textul liric
1. Integrarea
textului în
unitatea de
învățare.2. Motivarea
elevilor pentru
citirea poeziei.
3. Citirea
poeziei de
către elevi.
4. Explicarea
cuvintelor și a
expresiilor.
Folosirea lor
în structuri
noi.
5. Exerci ții de
scriere. 6. Decodarea
textului.7. Citirea
model a
profesorului. 8. Citirea dup ă
model. 9. Memorarea
versurilor. 10. Recitarea
versurilor.
Textul liric
Clasa a II-a 11. Exerci ții
de scriere.
Unitățile de
conținut
Elaborarea
mesajului
oral
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 79 Elevii sunt pu și în situa ția de a elabora un mesaj scris sau oral în
fiecare lec ție. Pentru aceasta este pus s ă spună 2-4 propozi ții în
legătură cu textul literar, cu un per sonaj, cu tema unui coleg, cu
drumul de acas ă până la școală, cu un eveniment etc.
Solicitarea elevilor pentru a elabora un mesaj are în vedere
puterea lor de exprimare. Dac ă încercăm să depășim brusc acest
nivel, s-ar putea s ă formăm în mintea copilului ideea c ă el nu poate
comunica și atunci se retrage, evit ă să vorbeasc ă etc. În formarea
acestei deprinderi, po rnim de la 2-3 propozi ții așezate în ordine logic ă
și ajungem la un mesaj mai dezvolt at. Pentru a atrage elevii în
elaborarea de mesaje, c ăutăm temele cele mai cunoscute și mai
atractive pentru ei; de asemenea, urm ărim ca unele r ăspunsuri s ă fie
formulate în propozi ții dezvoltate sau în fraze.
O grijă permanent ă o acord ăm explic ării termenilor cu care
operăm, cum ar fi: text literar, personaj, vers, strof ă etc. Acestea sunt
primele no țiuni de teorie literar ă pe care și le însu șesc elevii.
Explicațiile nu se abat de la știință, dar sunt prezentate într-o form ă
accesibil ă elevilor.
Predarea unor elemente de con ținut poate porni de la analiza
unor modele, de la comparar ea lor, încât elevul s ă nu-și însușească
modelul, ci forma de redactare a me sajului. De exemplu, la lec ția
„Biletul”, se prezint ă 2-3 bilete și se observ ă:
– ce transmite cel care scrie; – cum sunt propozi țiile;
– cum începe și cum se sfâr șește biletul;
– așezarea în pagin ă a textului.
După acest moment se trece la redactarea unui bilet cu
aceeași temă. Se prezint ă, oral, variante de con ținut și apoi se trece la
redactare. Fiecare elev î și alege varianta pe care o dore ște sau
abordeaz ă alta. În momentul urm ător, cei care au redactat corect,
scriu un bilet cu mesaj, la alegerea lor. Cu ceilal ți, profesorul încearc ă
separat.
În alte lec ții, profesorul îi orienteaz ă pe elevi în redactarea unui
text după materiale suport (ilustra ții, benzi desenate, imagini pe suport
de hârtie, pe calculator etc.). Aceste lec ț
ii încep cu analiza
materialelor suport, cu formularea enun țurilor referitoare la fiecare
dintre ele. În continuare, se ordoneaz ă enunțurile și se fac leg ături
între ele, pentru realizarea unui te xt, care poate fi scris sau oral.
Urmărind acelea și obiective, înlocuim, în alte lec ții, materialul
suport cu un șir de întreb ări. Întrebările sunt formulate și ordonate în
așa fel încât s ă acopere cele trei p ărți ale compunerii: introducere,
cuprins și încheiere. Oral, se alc ătuiesc mai multe variante de
răspunsuri. Elevii î și aleg variantele pe care le doresc, le a șează în
ordinea desf ășurării acțiunilor și scriu textul.
Folosirea semnelor de punctua ție se eviden țiază atât la citire
cât și la scriere. La citire, elevii pot urma citirea model a profesorului, Biletul
Scrierea
imaginativ ă
Alcătuirea
unor texte
după un șir de
întrebări
Semnele de
punctua ție
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
80 Proiectul pentru Înv ățământul Rural dar este necesar ă și explicarea folosirii semnelor de punctua ție în
textele citite pentru con știentizarea acesteia.
Din textul citit profesorul sc oate cuvintele în care se afl ă m
înainte de p și b și observă împreun ă cu elevii c ă, în limba român ă,
înainte de p și b se folose ște m, pentru scrierea cuvintelor. Se caut ă
alte cuvinte care con țin aceste litere și se folosesc în propozi ții. În
continuare, se trece la scrierea textelor în care se aplic ă mai multe
reguli înv ățate: semne de punctua ție, ortograme, m înainte de p și b
etc.
Prezentăm în continuare, proiecte didactice ale unor lec ții
desfășurate la clasa a II-a.
DATA: CLASA A II-A ORA A II-A
PROIECT DIDACTIC
OBIECTUL: Limba român ă
SUBIECTUL: Recitarea versurilor. Cuvinte cu în țeles asem ănător
TEXT SUPORT: Poezia „Uite, vine Mo ș Crăciun”, de
Otilia Cazimir
TIPUL LEC ȚIEI: Transmitere și însușire de noi cuno ștințe
SCOPUL:
¾ consolidarea deprinderii de a citi corect, curent, con știent și
expresiv;
¾ îmbogățirea, nuan țarea și activizarea vocabularului;
¾ formarea capacit ății de utilizare corect ă a sensurilor cuvintelor;
¾ dezvoltarea opera țiilor gândirii (analiza, sinteza, compara ția), a
memoriei logice, a imagina ției creatoare, a aten ției voluntare.
OBIECTIVE OPERA ȚIONALE
La sfâr șitul orei, elevii vor fi capabili:
O1: să prezinte con ținutul imaginii princi pale din manual sub
forma unor r ăspunsuri date la întreb ări, pe baza observ ării
directe; Scrierea lui m
înainte de
p și b
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 81 O2: să citească textul pe baza citirii model de c ătre învățător;
O3: să răspundă la cel pu țin o întrebare referitoare la con ținutul
textului;
O4: să alcătuiască cel puțin două enunțuri cu ajutorul cuvintelor
noi, pe baza explic ării acestora;
O5: să indice cel pu țin două perechi de cuvinte cu în țeles
asemănător, pornind de la exemple.
ELEMENTE ALE ACTIVIT ĂȚII DE ÎNV ĂȚARE
Tipuri de înv ățare: identificare, receptiv – reproductiv ă, creativ ă,
verbală;
Tipuri de interac țiune: dialogat ă, expozitiv ă, bazată pe activitatea
personal ă a elevului;
Tipuri de strategii: mixte, algoritmice;
Tipuri de evaluare: formativ ă, orală, individual ă, colectiv ă;
Metode și procedee: conversa ția, explica ția, exerci țiul oral și scris,
problematizarea, jocul didactic; Material didactic:
– planșe ilustrative ale anotimpului iarna;
– casetofon, casete audio; – imagini și figurine cu Mo ș Crăciun;
– acuarele, pensul e, lipici, fundi ță;
– portretul Otiliei Cazimir; – volume din opera poetei;
Manualul folosit:
Marcela Pene ș – „Limba și literatura român ă”,
manual pentru clasa a II-a, Ed. Ana, Bucure ști, 2004;
Material bibliografic:
– „Evaluarea în înv ățământul primar”, Ed. Humanitas, 1998;
– „Dicționarul școlar pentru clasel e I-IV”, Ed. Ana;
– Carmen Iord ăchescu, „S ă dezlegăm tainele textelor literare”,
Ed. Carminis, Pite ști, 2004.
Strategii didactice Nr.
crt.
Secvențele
lecției
Ob.
op.
Conținutul înv ățării
Timp Metode și
procedee Forma
de
evaluare Material
didactic
1 Moment
organizatoric
Pregătirea celor necesare
în vederea desf ășurării în
condiții optime a lec ției.
1’
2 Verificarea
cunoștințelor Despre ce am discutat
ora trecut ă?
Ce ați aflat despre Mo ș
Crăciun?
5-7’
3 Captarea
atenției Se realizeaz ă prin
intonarea colindului „Mo ș
Crăciun”.
4’ Conversa ția
Observa ția
dirijată
Explicația Individual ă Casetofon,
casete,
imagini
despre Mo ș
Crăciun
4 Anun țarea
temei și a
obiectivelor Se anunță titlul lecției.
Scrierea pe tabl ă și în
1’
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
82 Proiectul pentru Înv ățământul Rural caiete a datei, a titlului și a
numelui autoarei poeziei.
5 Dirijarea
învățării O2
O3 Recitarea poeziei de
către elevi.
Conversa ție despre
conținutul poeziei.
Citirea poeziei pe roluri. Copierea strofei a patra,
după scrisul de mân ă de la
tablă.
Exerciții de transcriere:
cuvintele Mo șului, cuvintele
copiilor (dup ă ce s-a f ăcut
analiza fonetic ă a enun țurilor
și așezarea enun țurilor în
versuri).
Citirea selectiv ă a poeziei
(Călătoria, Dialogul cu copiii,
Popasul la c ăsuța din vale
etc.)
20-
25’Conversa ția
Explicația
Transcrierea
Exercițiul Orală
Individual ă
6 Ob ținerea
performan ței O5 Memorarea și recitarea
primelor dou ă strofe.
Moș Crăciun a amestecat
în sacul s ău cuvinte cu în țeles
opus. Ajut ă-l să le pună la loc!
seara ≠ ………………. sat
oraș ≠ ……………….. deal
bătrân ≠ …………….. diminea ța
vale ≠ ………………… tân ăr
vin ≠ ………………….. pleac ă
5’ Memorarea
Jocul didacticIndividual ă
prin
întrebări Fișe de
lucru
7 Evaluare Se realizeaz ă pe întreg
parcursul lec ției, iar la sfâr șitul
ei se acord ă calificative
elevilor care s-au eviden țiat.
1’
8 Asigurarea
retenției și a
transferului Tema pentru acas ă:
Memorarea poeziei.
Recitarea versurilor.
Completarea versurilor cu
lacune, din manual.
1’
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 83
Data: Aria curricular ă: Limbă și comunicare
Clasa a II-a Obiectul : Limba român ă
Învățătoare :
Subiectul
: Despărțirea cuvintelor în silabe;
scrierea cu â și î; scrierea ortogramelor
Text suport : „La drum cu Lizuca și Patrocle”
Tipul lecției: consolidare, recapitulare
T i m p d e l u c r u : 2 ore
PROIECT DIDACTIC
OBIECTIVE DE REFERIN ȚĂ:
1.2. să distingă sensul cuvintelor dintr-un enun ț;
2.1. să îmbine enun țuri într-un mesaj propriu;
2.2. să pronunțe clar și corect enun țuri;
3.2. să desprind ă informații esențiale dintr-un text citit;
3.3. să citească corect, fluent și expresiv un text cunoscut de
mică întindere;
4.1. să scrie corect litere, silabe, cuvinte;
4.3. să utilizeze sensul cuvintelor noi în enun țuri proprii.
OBIECTIVE OPERA ȚIONALE. Pe parcursul orei elevii vor fi
capabili: O1: să citească corect, fluent și expresiv textele propuse, respectând
intonația impusă de semnele de punctua ție.
Obiectivul este atins dac ă toți elevii citesc corect;
FB – citesc fluent corect și expresiv testele propuse, respectând
intonația impusă de semnele de punctua ție;
B – citesc corect în ritm propriu cu pauze scurte înaintea
cuvintelor dificile;
S – citesc în ritm lent, cu revenire asupra unor cuvinte în scopul
pronunțării sau inton ării corecte a acestora.
O2: să explice cuvintele
și expresiile noi și să le foloseasc ă în
enunțuri proprii;
FB – explic ă cuvintele și expresiile și le folosesc în enun țuri
proprii;
B – explic ă doar cuvintele și le folosesc în propozi ții;
S – g ăsesc explica ții pentru cuvinte.
O3: să foloseasc ă într-un text cuvintele: într-o, într-un, dintr-un, dintr-
o. Obiectivul este atins dac ă cel puțin 15 elevi completeaz ă
corect.
FB – completeaz ă tot textul cu cele patru cuvinte;
B – completeaz ă corect trei enun țuri;
S – completeaz ă corect dou ă enunțuri.
O4: să despartă corect silabe cuvinte date;
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
84 Proiectul pentru Înv ățământul Rural FB – despart corect toate cuvintele propuse;
B – despart corect trei cuvinte; S – despart corect dou ă cuvinte.
O5: să completeze corect cu literel e potrivite cuvinte care con țin
literele „â” și „î”;
FB – completeaz ă corect toate cuvintele;
B – completeaz ă corect trei cuvinte;
S – completeaz ă corect dou ă cuvinte.
O6: să motiveze dorin ța de asem ănare cu un anumit
personaj; FB – motiveaz ă și aleg corect personajul;
B – aleg un personaj, dar motiva ția este neclar ă;
S – aleg personajul, dar nu reu șesc să motiveze.
Tip de înv ățare
: reproductiv opera țională, creativă,
prin exersare.
Tip de interac țiune: dialogat ă, prin activitatea elevilor;
Metode și procedee : exerci țiul, jocul didactic, conversa ția,
explicația;
Material didactic : planșe, fișe;
Bibliografie:
– Curriculum Na țional, MEN, Bucure ști, 1998.
– „Activit ăți transdisciplinare” – Sorina Cuzum.
Secvențele
lecției ob.
op. Conținuturi Situa ții de învățare Evaluare
1. Moment
organizatoric
Pregătirea pentru o
bună desfășurare a lec ției.
Explicația, conversa ția,
exercițiul.
Frontală
2. Verificarea
temei Verificarea calitativ ă și
cantitativ ă a temei. Învățare prin recep ție și
exersare; conversa ția.
3. Captarea
atenției Rezolvarea unui rebus.
Jocul didactic,
explicația.
1. o înso țea pe Lizuca;
2. a vrut s ă mănânce
la han pe banii tovarășului de drum;
3. l-a păcălit pe puișor;
4. a furat ciubo țelele
ogarului; 5. a plecat într-o zi în crâng; 6. a fost pi șcat de
furnică în timp ce
prindea porumbi ța;
7. a plecat la bunici prin dumbrav ă.
Frontală
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 85 4. Anunțarea
subiectului Se va anun ța titlul
lecției; va fi scris pe tabl ă
și în caiete.
5. Dirijarea
învățării O2
O4
O1
O3
O5 Din tolba po ștașului
extrag cuvinte, le explic ă,
le despart în silabe și
alcătuiesc enun țuri noi
(iarmaroc, ciubotele, dumbrav ă, r ăchită,
scorbură, dispre ț, țanțoș,
lan, seme ție, pleavă).
Joc didactic – pe
jetoane sunt scrise adun ări
și scăderi, pe o parte, iar
pe cealalt ă, cuvinte.
Așezând în ordine
crescătoare rezultatele
obțin o propozi ție.
Citire selectiv ă
– întâlnirea pui șorului
cu vulpea;
– lauda spicelor de
grâu;
– întâlnirea iepurelui cu
ogarul.
Împărțiți pe echipe vor
interpreta câte o poveste cu ajutorul teatrului de păpuși.
Completarea unui
text lacunar
Într-o
zi Lizuca a
plecat la bunici. Porumbi ța
a salvat furnica dintr-o apă.
Țăranul a aruncat vulpea
într-un car cu pe ște.
Iepurele a plecat dintr-un
lan.
Completarea unor
cuvinte cu „â” și „î”
cântec, încet, g ând,
neîncetat, a ur î, începător,
înot, rom ân. Învățare prin recep ție
conversa ția, explica ția;
Învățare prin recep ție
conversa ția, joc didactic;
Lucrul pe echipe; Joc didactic;
Dramatizarea;
Personajele vor fi
clasificate: pozitive și
negative;
Interacțiune
dialogată; explica
ția;
exercițiul.
Frontală
Frontală
Frontală
Frontală
Frontală
6. Obținerea
performan ței Sinonimul
În crâng vine lighioana
supărată.
În pădure sose ște
animalul trist.
Răchita bucuroas ă
vorbește cu copila.
Salcia fericit ă discută Învățarea prin
descoperire;
explicația;
conversa ția;
Frontală
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
86 Proiectul pentru Înv ățământul Rural cu fata.
Antonimul
Tânărul coboar ă
repede valea.
Bătrânul urc ă încet
dealul.
În palatul curat tr ăiește
un tânăr bogat.
În cocioaba murdar ă
moare un b ătrân sărac.
conversa ția;
explicația;
Frontală
7. Evaluare O6 Elevii vor rezolva fi șa
de evaluare; se vor face aprecieri. Munca
independent ă. Formativ ă
8. Tema
pentru acas ă Elevii au ca tem ă
exercițiile 1, 3 și 4 de la
pagina 102.
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 87 FIȘĂ DE EVALUARE
1. Despărțiți în silabe cuvintele:
iarmaroc = lan =
încredere = răchită =
2. Explica ți cuvintele și alcătuiți propozi ții cu ele:
dumbrav ă =
pleavă =
ciuboțele =
țanțoș =
________________________ __________________________
________________________ _____________________ ___________
________________________ ________________________________
________________________ ________________________________
________________________ ________________________________
________________________ __________________
3. Completa ți cu: într-o, dintr-o, într-un, dintr-un:
Puiul a plecata __________ p ădure. __________ tuf ă a ieșit o
vulpe. _____________ lan se l ăudau niște spice. _____________
spic au c ăzut două boabe.
4. Completa ți cu „î” sau „â”:
c_ine, _ndat ă, _nvățătoare, p_ine, se hot ăr_, c_ntar, z_mbet,
_ncepe.
5. Cu ce personaj a ți dori să vă asemănați? De ce?
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
88 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
1. Prezenta ți etapele unei lec ții de limba român ă la clasa a II-a, ap elând la un text
epic.
Pentru efectuarea sarcinii didactice observa ți proiectele didactice din paginile
anterioare și demersul unei astfel de lec ții, prezentat în curs.
Răspunsul va fi încadrat în spa țiul rezervat în continuare.
Verificați-vă după exemplul de la „R ăspunsuri”.
Test de autoevaluare 3
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 89 3.5. Răspunsuri
Test de autoevaluare 1
Elabora ți un proiect didactic pentru lec ția de citire la clasa I „Predarea literei ș”.
Proiect didactic
Data:
Clasa: I
Aria curricular ă: Limbă și comunicare
Obiectul: Limba și literatura român ă – citire
Subiectul: Sunetul și litera ș
Scopuri:
– formarea deprinderii de pronun țare corect ă a sunetului ș izolat, în silabe și în
cuvinte;
– consolidarea deprinderii de a citi silabe, cuvinte, propozi ții;
– consolidarea deprinderii de a lucra cu manualul; – formarea deprinderii de scriere corect ă a literei ș izolat și în cuvinte;
– îmbogățirea și activizarea vocabularului.
Obiective opera ționale: La sfârșitul orei, elevii vor fi capabili:
– să asocieze sunetul ș cu litera ș, bazându-se pe imagini, fiind pu și în situa ția de
a identifica, citi și scrie litera;
– să recunoasc ă litera ș după forma grafic ă, în cuvinte diferite , bazându-se pe
explicațiile învățătorului, fiind pu și în situa ția de a citi și a scrie cuvintele care
conțin litera ș;
– să dea exemple de cuvinte care con țin litera ș, bazându-se pe cuno ștințele
asimilate;
– să citească corect cuvintele și textul din manual pe baza cuno ștințelor dobândite
anterior;
– s
ă scrie corect litera ș izolat și în cuvinte, bazându-se pe explica țiile
învățătorului.
Metode și procedee:
metoda fonetic ă analitico-sintetic ă, conversa ția, explica ția, demonstra ția,
observația, munca independent ă, jocul didactic, exerci țiul.
Material didactic și mijloace de înv ățământ:
săculeț cu imagini, plan șe cu litera ș, jetoane cu litere, caset ă audio, casetofon,
jetoane cu cuvinte.
Bibliografie:
Programa școlară pentru clasele I și a II-a , Editura Didactic ă Press, Bucure ști,
2004. V. Molan, M. Manolescu , Proiectarea și evaluarea didactic ă în învățământul
primar – limba român ă, Editura Procion, Bucure ști, 1997.
Vasilica Firimi ță, Învăț să scriu și să citesc , Editura Garamond, Bucure ști.
Carmen Iord ăchescu, Să dezlegăm tainele abecedarului , Editura Carminis, Pite
ști,
2004.
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
90 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
Nr.
crt. Etapele
lecției
Conținuturi
Strategii
Evaluare
1. Moment
organizatoric- Preg ătirea materialelor
necesare desf ășurării orei.
– Asigurarea lini știi, a unui climat
de lucru favorabil. conversa ția
2. Reactualiza-
rea
cunoștințelor
anterioare – Se va realiza cu ajutorul unor
jetoane pe care sunt scrise
cuvinte cu litera înv ățată anterior
î: în, împărat, încuiat, înalt. Se
citesc cuvintele de pe jetoane, se alcătuiesc propozi
ții cu ele oral. frontală
orală
3. Captarea
atenției – Se va realiza cu ajutorul unui
săculeț cu imagini. Elevii vor
extrage din s ăculeț o imagine, vor
spune cuvântul care denume ște
imaginea și sunetul cu care
începe acesta. Cuvintele vor
începe cu sunetele deja studiate.
– Învățătorul prezint ă noi imagini
care ar putea fi introduse în săcule
ț (șarpe, șopârlă, șoricel).
Se identific ă sunetul cu care
încep cuvintele care denumesc
aceste imagini. jocul
didactic
conversa ția
metoda
analitică frontală
4. Anun țarea
subiectului și
a obiectivelor- Se anun ță elevii că vor învăța să
citească și să scrie litera ș.
– Vor fi anun țate obiectivele
lecției. explicația
5. Desf ășurarea
lecției – Se intuie ște imaginea din
manual. – Se alc ătuiește o propozi ție
despre coco ș. Se identific ă
cuvântul, locul în propozi
ție, se
desparte în silabe, se identific ă
silaba care con ține sunetul ș.
– Elevii dau exemple de alte cuvinte care con
țin acest sunet.
– Se va prezenta litera pe plan șă.
Elevii identific ă litera în manual și
pe un text tip ărit (prin încercuire).
– Elevii vor citi în șoaptă și apoi cu
voce tare, individual coloanele de
cuvinte din manual (pe silabe, în
întregime).
– Se audiaz ă cântecul Uf, de i-ar
vedea pisica , elevii având sarcina
de a reține cât mai multe cuvinte Metoda
fonetică
analitico-sintetică
Explica
ția
observația Frontală
orală
Frontală
individua-
lă
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele I și a II-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 91 care con țin sunetul înv ățat.
– Se prezint ă și se intuie ște litera
de mână pe planșă.
– Se fac câteva exerci ții pentru
dezvoltarea mu șchilor mici ai
mâinii. – Se scrie la tabl ă, în aer, pe
bancă (cu degetul), apoi elevii vor
scrie trei rânduri în caiete cu litera de mână.
-Elevii vor copia de pe tabl ă
cuvinte care con
țin litera ș: șapcă,
șiret, muște, pușcă, pluș, moș. Explicația
conversa ția
exercițiul
munca indepen-dentă Frontală
individua-
lă
scrisă
6. Încheierea
lecției – Se va face un exerci țiu de
pronunție (frământare, Limb ă):
Fâș, fâș, fâș
Ce foșnește prin tufi ș
Și se-ascunde pe furi ș? Jocul
didactic frontală
Test de autoevaluare 3
Prezenta ți etapele unei lec ții de limba român ă la clasa a II-a.
1. Integrarea textului în unitatea de înv ățare;
2. Motivarea elevilor pentru cunoa șterea textului;
3. Citirea textului de c ătre elevi;
4. Întrebări în legătură cu textul;
5. Citirea în lan ț a textului cu explicarea cuvintelor și a expresiilor. Folosirea lor în
structuri noi;
6. Citirea model a textului de c ătre profesor;
7. Citirea dup ă model;
8. Întrebări în legătură cu textul, urm ărind fragmentele lui;
9. Povestirea textului; 10. Citirea selectiv ă;
11. Exerci ții de cultivare a limbii;
12. Exerci țiile de scriere se desf ășoară în diferite momente ale lec ției.
Bibliografie
1. Vasile Molan, Marcel Penes – Îndrum ător pentru folosirea abecedarului, Editura
Aramis, 2000.
2. Silvia Ni ță – Metodica pred ării limbii române în clasele primare, Editura Aramis,
2001.
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
92 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
Unitatea de înv ățare Nr. 4
PREDAREA – ÎNV ĂȚAREA LIMBII ȘI LITERATURII ROMÂNE LA
CLASELE A III-A ȘI A IV-A
Cuprins
4.1. Obiectivele unit ății de învățare ……………………………………………………………….92
4.2. Formarea capacit ăților de lectur ă / citire ………………………………………………….93
4.3. Formarea capacit ății de comuni care ……………………………………………………..103
4.4. Însu șirea elementelor de construc ție a comunic ării………………………………….108
4.5. Lucrare de ve rificare …………………………………………………………………………..141
4.6. Răspunsuri ………………………………………………………………………………………..142
Bibliogr afie………………………………………………………………………………………………142
4.1. Obiectivele unit ății de învățare
La sfârșitul unității de învățare, studen ții vor fi capabili:
• să abordeze textele lit erare în vederea form ării le elevi a
capacităților de lectur ă / citire;
• să valorifice lec țiile de limba și literatura român ă pentru
formarea la elevi a capacit ăților de comunicare;
• să formeze la elevi deprinderile de folosire în exprimare
a elementelor de construc ție a comunic ării;
• să organizeze și să conducă lecțiile de limba și literatura
română la clasele a III-a și a IV-a.
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 93
4.2. Formarea capacit ății de lectur ă / citire
La sfârșitul clasei a II-a, elevii au formate deprinderi de citire
corectă și conștientă și de scriere corect ă. Ei pot citi un text de cel
mult 120 de cuvinte, pot scrie dup ă dictare, un text de maximum 38
cuvinte și pot copia un text de 50 de cuvinte.
În organizarea procesului de predare – înv ățare elevul are, în
continuare, un rol activ și particip ă la propria formare. Atmosfera de
învățare se schimb ă în direc ția formării deprinderilor de comunicare,
creșterii încrederii elevilor în propriile for țe pentru sus ținerea
comunicării, a abilit ării lor pentru o corect ă autoevaluare. Considerând
că adaptarea elevilor în activitatea școlară s-a produs, grija
profesorului este formar ea unei atitudini pozitive fa ță de învățare,
situarea elevului în centrul procesului și valorificarea tuturor
informațiilor obținute de acesta din diferite surse.
Școala treze ște în elev interesul pentru cunoa ștere, iar
cunoașterea se realizeaz ă prin lectura c ărților. Profesorul are de luptat
cu interesul redus fa ță de lectur ă, aflată în concuren ță cu mass –
media
și Internetul. Informa ția este mai rapid ă prin televiziune sau prin
calculator, iar citirea c ărților pare ceva învechit. Acum omul este
pragmatic și grăbit, are pu țin timp pentru citit. F ără a minimaliza
importan ța mijloacelor moderne de informare, profesorul are datoria
de a apropia elevii de carte de la vâ rstele mici, dar nu obligându-i s ă
citească, ci trezindu-le interesul pentru aceast ă activitate intelectual ă.
Lectura obligatorie nu a avut niciodat ă succes; cel care a câ știgat
întotdeauna a fost interesul pentru lectur ă.
Din cele relatate mai sus reiese cu pregnan ță necesitatea
îndrumării lecturii și a motiv ării elevilor pentru lectur ă în vederea
formării capacit ății de parcurgere și înțelegere a text ului literar și
pentru valorificarea con ținutului acestuia.
În textele care apar țin genului epic, scriitorul red ă
comportamentele, sent imentele, caracterele personajelor prin
intermediul povestirii. Întâmpl ările prezentate se desf ășoară, de
obicei, înainte de apari ția operei literare. Aceste întâmpl ări se
desfășoară pe o perioad ă îndelungat ă de timp sau într-un timp foarte
scurt; în aceste opere, timpul nu este limitat. Cititorul descoper
ă
personajele observând comportam entul lor exterior sau via ța,
zbaterea, fr ământările interioare. Num ărul personajelor difer ă de la o
lucrare la alta și poate ajunge la câteva zeci.
Abordarea acestor texte la clasele a III-a și a IV-a presupune o
metodologie specific ă, determinat ă de caracteristicile textului și de
experien ța elevilor în studierea textelor literare. Întrucât organizarea
acestor lec ții la clasele a III-a și a IV-a se aseam ănă în mare parte, o
să prezentăm elemente comune și pe cele care le diferen țiază.
Cursul își propune s ă orienteze viitorii prof esori de la clasele I-
IV în conducerea procesului de predare – înv ățare, de aceea vom La începutul
clasei a III-a
Stimularea
interesului
pentru citit
Cunoașterea
textului epic
Abordarea
textelor epice
presupune o
metodologie
specifică
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
94 Proiectul pentru Înv ățământul Rural aborda, în continuare, procedeul prezent ării și coment ării
etapelor/pa șilor parcurse/ parcur și în desfășurarea lec țiilor de limba și
literatura român ă.
Pasul 1 – Integrarea lec ției în sistemul de lec ții din unitatea
de învățare
În acest moment profesorul descoper ă împreun ă cu elevii
elementele comune ale lec ției și a altor lec ții din unitatea de înv ățare
pe care o parcurg. De asemenea, eviden țiază textele literare epice
studiate care au aceea și temă sau sunt scrise de acela și scriitor.
Etapa este necesar ă pentru ca elevii s ă conștientizeze c ă lecția face
parte dintr-un sistem de lec ții cu legături între ele. De aceea discu țiile
sunt bine organizate, urm ăresc valorificarea cuno ștințelor și a
deprinderilor ob ținute de elevi în lec ții anterioare și fixarea sau
completarea lor cu altele noi.
Pasul 2 – Trezirea interesului elevilor pentru textul citit
Întrucât urmeaz ă citirea individual ă a textului, este necesar ca
elevii să fie motiva ți pentru parcurgerea textului . Aici profesorul le
prezintă aspectele cele mai atractive ale textului, care m ăresc
curiozitatea de cunoa ștere a întregului con ținut.
Pasul 3 – Citirea textului de c ătre elevi
Rămânem consecven ți acestui moment (prima citire o
realizeaz ă elevul) deoarece urm ărim apropierea elevului de textul
literar cu for țe proprii, transformarea lui din ascult ător de lectur ă în
cititor de lectur ă.
Pasul 4 – Întreb ări în legătură cu textul
Pentru a verifica în ce m ăsură elevii citesc con știent, profesorul
le adreseaz ă 2-4 întreb ări referitoare la ac țiunea textului, la personaje
etc. Dac ă se constat ă că mai mul ți elevi nu st ăpânesc con ținutul
textului, profesorul aduce explica ții suplimentare, dup ă care elevii vor
reciti textul.
Pasul 5 – Citirea în lan ț a textului
Elevii trec de la citirea unei propozi ții, ca în clasele anterioare,
la citirea unor por țiuni mai mari din text. De asemenea, în aceste
clase urm ărim conștientizarea unor ac țiuni importante în lucrul cu
textul literar, împ ărțirea textului în fragmente logice
și scoaterea ideilor
principale.
Pentru a sesiza mai bine fragmentel e, este nevoie ca elevul s ă
înțeleagă acțiunea textului, de aceea, în cadrul citirii în lan ț, în clasa a
III-a, se explic ă și cuvintele noi și „expresiile frumoase”.
Se urmărește
formarea citirii
în gând
Se citesc mai
multe
propoziții
pentru
exersarea
citirii
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 95 Pasul 6 – Explicarea cuvintelor noi și a expresiilor.
Folosirea lor în structuri noi
Cuvintele noi se explic ă pe înțelesul copiilor. Dac ă este posibil
se folose ște dicționarul, unde se afl ă și alte sensuri ale unor cuvinte,
care, dac ă sunt accesibile, pot fi folosite în scopul dezvolt ării și
nuanțării vocabularului elevilor. Cuvint ele noi pe care le apreciem c ă
ar trebui s ă facă parte din vocabularul activ al elevilor le folosim în
structuri noi, în alte propozi ții și fraze. Arhaismele și regionalismele le
explicăm doar pentru în țelegerea textelor. „Expresiile frumoase” care,
în marea lor majoritate sunt figuri de stil, sunt eviden țiate și li se aduc
precizările necesare pentru a fi bine în țelese. Elevii le folosesc atunci
când redacteaz ă texte scurte sau în compuneri.
Pasul 7 – Citirea textului pe fragmente logice Această
etapă are mai multe momente:
– citirea fragmentului; – explicarea cuvintelor și a expresiilor (pentru clasa a IV-a);
– folosirea lor în structuri noi (pentru clasa a IV-a);
– povestirea fragmentului; – stabilirea ideii principale pentru fiecare fragment; – întocmirea planului de idei al textului; – povestirea textului dup ă planul de idei
Acum se realizeaz ă și exerciții de scriere.
Pasul 8 – Citirea model a textului de c ătre profesor
Această citire se realizeaz ă de către profesor sau de un elev
care are bine format ă
această deprindere. Se urm ărește oferirea unui
model de citire expresiv ă.
Pasul 9 – Citirea dup ă model
Elevii „interpreteaz ă” textul literar dup ă modelul oferit de
profesor.
Pasul 10 – Citirea selectiv ă
Prin aceast ă formă de citire profesorul verific ă dacă textul a
fost bine în țeles, dac ă elevii și-au format o citire con știentă.
Pasul 11 – Exerci ții de cultivare a limbii române literare
În funcție de problemele exprim ării întâlnite în fiecare clas ă de
elevi, profesorul organizeaz ă exerciții care s ă ducă la realizarea
obiectivelor propuse în acest sens.
Dacă analizăm cu aten ție cele prezentate mai sus, constat ăm
că, din cei 11 pa și propuși pentru citirea textului narativ, în 5 dintre
aceștia elevii exerseaz ă actul citirii, ceea ce înseamn ă că, în fiecare
lecție, pot fi antrena ți în acest exerci țiu circa 20 de elevi.
Se folosesc în
structuri noi
acele cuvinte
care trebuie
să facă parte
din
vocabularul
activ al
elevilor
Modelul de
citire să
conducă la
formarea citirii
expresive
Exersarea
citirii
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
96 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
Schema lec ției de literatura român ă
– text epic –
1. Integrarea lec ției în sistemul
de lecții din unitatea de înv ățare
2. Trezirea interesului elevilor
pentru textul citit
3. Citirea textului de c ătre elevi
4. Întreb ări în legătură cu textul
5. Citirea în lan ț a textului
6. Explicarea cuvintelor noi și a
expresiilor; folosirea lor în
structuri noi
7. Citirea textului pe fragmente
logice
8. Citirea model a textului
9. Citirea dup ă model
10. Citirea selectiv ă
11. Exerci ții de cultivare a limbii
române literare
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 97 În textele care apar țin liricului sentimentele se exprim ă prin
metafore și simboluri. Prezen ța scriitorului este, în general, direct ă,
nemijlocit ă. Din punct de vedere gramatical, caracteristica liricului o
constituie persoana întâi. Poeziile lirice exprim ă sentimente și, cum
sentimentele sunt diferite și variate, exist ă și o varietate de texte lirice.
Manualele școlare con țin texte lirice și, pentru în țelegerea și
valorificarea lor în scopul form ării deprinderilor de citire corect ă,
conștientă și expresiv ă, este necesar s ă parcurgem o metodologie
specială, adaptat ă obiectivelor specifice. Fa ță de textul epic, exist ă
pași comuni, dar și diferențe.
Iată pașii care-i propunem pentru o asemenea lec ție
desfășurată la clasele a III-a și a IV-a:
Pasul 1 – Integrarea lec ției în sistemul de lec ții din unitatea
de învățare
Aici profesorul face leg ătura cu alte crea ții ale poetului
cunoscute de copii și cu alte crea ții ale altor poe ți cu aceea și temă:
descrieri de natur ă, prezentarea sentimentelor omene ști, descrierea
unor animale etc.
Pasul 2 – trezirea interesului elevilor pentru citirea textului
Profesorul prezint ă, pe scurt, textul ce urmeaz ă să fie citit. În
această prezentare folose ște câteva expresii din text, cele mai
atractive, pentru a stârni curioz itatea elevilor. Acest discurs al
profesorului difer ă de la o clas ă la alta în func ție de: gradul de însu șire
a citirii, de gustul pentru citit al elevilor, de dorin ța lor de a afla lucruri
noi etc. Pentru unii sunt suficiente 2-3 propozi ții, pentru al ții trebuie s ă
insistăm mai mult. Important este s ă nu trecem cu u șurință peste
acest moment.
Pasul 3 – Citirea textului de c ătre elevi
Este primul exerci țiu de apropiere a elevului de textul literar. El
îl pătrunde cu for țe proprii și se apropie de text pe m ăsură ce-l
înțelege. A șa cum am mai ar ătat, acest moment reprezint ă și un
exercițiu de formare a citirii în gând, form ă a citirii de care elevul se va
folosi de-a lungul vie ții.
Pasul 4 – Întreb ări în legătură cu textul
Fiind un text liric, nu exist ă acțiune sau personaje, de aceea
întrebările sunt mai directe: Ce anotimp prezint ă poetul? Ce descrie în
versurile sale? Cum este …? Ce s-a st ârnit din senin? etc. În nici un
caz nu se poate pune acum întrebarea „Ce a ți simțit după citirea
poeziei?” deoarece sent imentele nu se pot forma înainte de
înțelegerea textului.
Pasul 5 – Citirea în lan ț a poeziei
Profesorul pune elevii s ă citească, cu voce tare, vers cu vers
sau grupe de versuri. Cu aceast ă ocazie explic ăm cuvintele
necunoscute. Momentul reprezint ă un exerci țiu de citire a textului în
versuri. Abordarea
textului liric
Elevul nu este
obligat s ă
citească
textul; el este
motivat pentru
acest lucru
În ce anotimp
ne aflăm? Ce
aflăm despre
…?
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
98 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
Pasul 6 – Explicarea cuvintelor și a expresiilor; folosirea
lor în structuri noi
Pasul 7 – Citirea model a textului
Pasul 8 – Citirea dup ă model
În cele dou ă momente se urm ărește reglarea respira ției pentru
citirea textului liric. Exerci țiul este necesar deoarece elevii au tendin ța
de a respira dup ă fiecare vers și ajung la o citire cântat ă. Profesorul le
demonstreaz ă că, pe o respira ție, se poate citi un vers sau un vers și
1-2 cuvinte din versul urm ător sau c ă unele cuvinte se pronun ță mai
accentuat decât celelalte pent ru a le scoate în eviden ță și a transmite
sentimente.
Luăm, ca exemplu, o strof ă din poezia „Toamna” de Octavian
Goga:
Si (pauză) cum de la miaz ănoapte
Vine vântul (respirație) fără milă, (rostit cu t ărie)
De pe vârful șurii noastre
Smulge-n zbor (respira ție) câte-o șindrilă (spus încet, cu
regret).
Pasul 9 – Decodarea textului liric
Pentru a în țelege bine poezia și pentru a forma sentimente,
profesorul explic ă fiecare imagine și realizeaz ă o schem ă a textului.
Luăm, spre exemplificare, aceea și poezie.
Val de brum ă argintie | Peste gr ădină s-a așternut
Mi-a împodobit gr ădina | bruma de culoarea argintului.
Tufelor de l ămâiță | Plantele au început s ă se
Li se usc ă rădăcina. | usuce
Peste cre ștet de dumbrav ă | Peste dumbrav ă se mișcă
Norii suri î și poartă plumbul . | norii de culoarea
| plumbului.
Continuând și cu celelalte strofe afl ăm manifest ări ala anotimpului
toamna (incluse în partea dreapt ă a fiecărei grupare de versuri).
Pasul 10 – Valorificar ea textului liric
Cu elevii din clasa a IV-a valorific ăm textul în scopul dezvolt ării
exprimării și nuanțării vocabularului elevilor.
Pornind de la versurile:
„Văl de brum ă argintie
Mi-a împodobit gr ă
dina”
ajungem la expresia: bruma a acoperit gr ădina cu un v ăl. De la acest
exemplu punem elevii s ă realizeze alte construc ții asemănătoare.
Se pot comenta unele mijloace artistice f ără să le denumim. De
exemplu, lu ăm versul „ Peste cre ștet de dumbrav ă” și explicăm cuvântul
creștet = vârful capului. Poetul învioreaz ă natura folosind acest cuvânt. Textul literar
oferă exemple
de exprimare
frumoas ă
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 99 În urma acestor exerci ții elevii p ătrund mai adânc în esen ța textului
și-și formeaz ă o exprimare îngrijit ă.
Pasul 11 – Citirea selectiv ă
Pasul 12 – Memorarea unei strofe
Profesorul îi înva ță pe elevi cum se memoreaz ă un text liric: se
citește primul vers, se recit ă versul, se cite ște al doilea vers, se recit ă
versul, apoi se recit ă primul și al doilea vers ș.a.m.d.
Pasul 13 – Recitarea poeziei
Recitarea înseamn ă interpretarea textului în versuri. Elevii cunosc
ceea ce transmite poetul prin versurile sale și încearc ă prin recitare s ă
exprime acest lucru.
În recitarea unei poezii este implicat ă mimica și gestica, astfel
încât mesajul poetic este receptat mult mai u șor.
Recitarea este
o acțiune
estetică
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
100 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
Schema lec ției de literatura român ă
– text liric –
1. Integrarea lec ției în sistemul
de lecții din unitatea de înv ățare
2. Trezirea interesului elevilor
pentru citirea textului
3. Citirea textului de c ătre elevi
4. Întreb ări în legătură cu textul
5. Citirea în lan ț a poeziei
6. Explicarea cuvintelor noi și a
expresiilor; folosirea lor în
structuri noi
9. Decodarea textului 7. Citirea model a textului
8. Citirea dup ă model
10. Valorificarea textului
11. Citirea selectiv ă
12. Memorarea
13. Recitarea poeziei
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 101 Manualele pentru clasele a III-a și a IV-a cuprind și alte texte care
au abord ări specifice.
În cazul unui text cu con ținut istoric, înainte ca elevii s ă citească
textul, profesorul le prezint ă elevilor informa ții în legătură cu evenimentul
istoric, cu personajele etc. În timpul prezent ării folose ște și explică
expresiile și cuvintele noi.
Alte texte se refer ă la viața și activitatea unor personalit ăți. Chiar
dacă sunt în proz ă, ele se abordeaz ă diferit de cele din genul epic. Și ele
se folosesc pentru exersarea citi rii elevilor, dar se valorific ă altfel. Elevii
primesc informa ții în legătură cu personalitatea respectiv ă: data și locul
nașterii, familia, școala, momente deosebite din via ță etc. Fragmentele
citite urm ăresc aceste aspecte. Textele nu se povestesc și nu se scot idei
principale. Pe tabl ă și pe caiete se consemneaz ă informațiile reieșite din
text.
1. Prezenta ți etapele unei lec ții de literatura român ă
la clasa a III-a sau a IV-a, la
alegere.
Tema se realizeaz ă pe spațiul de mai jos.
Pentru realizarea temei urm ăriți schema din curs și studiați proiectele didactice de
la sfârșitul unității de învățare.
Verificați-vă după schema din curs și după „Răspunsuri”.
Test de autoevaluare 1 Abordarea
altor texte
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
102 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
Abordarea acestor texte difer ă de celelalte. Programa pentru
clasele a III-a și a IV-a cuprinde și acest subcapitol: reclama, articole din
reviste pentru copii, afi șul. Din unele manuale po ți înțelege că profesorul
trebuie s ă-i învețe pe copii s ă elaboreze asemenea texte, dar prezen ța lor
în subcapitolul „Formarea capacit ății de lectur ă / citire” înseamn ă că
profesorul îndrum ă elevii să citească și să înțeleagă conținutul textelor
nonliterare, cu care se întâlnesc în activit ățile zilnice, îi orienteaz ă în
descoperirea mijloacelor folosite de aut orii textelor pent ru transmiterea
mesajelor.
Pentru aceasta profesorul prezint ă elevilor variante de texte din
fiecare categorie, pe care le comenteaz ă pentru a putea r ăspunde la
următoarele întreb ări:
Ce ne transmite autorul textului? Care este structura textului? Ce mijloace folose ște autorul textului?
În ce măsură ai înțeles ce transmite autorul?
Întrucât elevul trebuie s ă înțeleagă, în primul rând, ceea ce exist ă
în jurul lui, profesorul aduce în discu ție reclame și afișe existente în
localitate, precum și articole despre via ța și activitatea elevilor, dac ă este
posibil, chiar a elevilor școlii.
Textul
nonliterar
Textul
nonliterar
trebuie în țeles
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 103 4.3. Formarea capacit ății de comunicare
Formarea la elevi a capacit ăților de comunicare reprezint ă un
obiectiv de prim ă importan ță pentru școală. Comunicarea contribuie atât
la socializarea elevului cât și la formarea unui comportament civilizat. Cel
care știe să comunice poate rela ționa cu persoanele cu care vine în
contact. De asemenea, cel ce st ăpânește tehnica aparent simpl ă a
comunicării, încearc ă să rezolve conflicte cu ajutorul cuvintelor, iar cel
care nu știe să comunice devine violent și apeleaz ă la alte mijloace
pentru a- și lămuri interlocutorul.
Profesorul urm ărește să formeze elevilor deprinderi de comunicare
orală, dar, înainte de a transmite tehnica acestui tip de comunicare are în
vedere respectarea regulilor f ără de care comunicarea nu are loc.
Pornind de la faptul c ă în comunicare exist ă emițător (enun țător),
receptor și mesaj, se descoper ă o serie de reguli care asigur ă ca raportul
dintre cele trei elemente s ă funcționeze:
o Emițătorul este dispus și pregătit să transmit ă
mesajul;
o Receptorul este dispus și pregătit să-l primeasc ă;
o Mesajul este formulat înt r-un cod cunoscut de cei doi;
o Emițătorul transmite mesajul complet;
o Receptorul ascult ă întreg mesajul și nu intervine în timpul
transmiterii lui.
Profesorul preg ătește elevii s ă îndeplineasc ă cele dou ă roluri, de
receptor și de emi țător. Primul pas în aceast ă acțiune este „construirea
mesajului oral”. Prin diverse exerci ții, elevul înva ță să formuleze un
mesaj, pe care s ă-l transmit ă unei persoane sau un ui grup de persoane.
Mesajul se adapteaz ă la tema pe care o abordeaz ă, la forma de
transmitere și la persoana/ persoanele care îl va /vor recepta.
Apoi elevii vor fi forma ți și pentru rolul de receptor. Ei se
obișnuiesc să asculte mesajul cu aten ție, fără să „bruieze”, s ă-l întrerup ă
pe enunțător. Eventualele întreb ări în legătură cu mesajul se adreseaz ă
după transmiterea lui.
Tot în orele de limba român ă elevul înva ță să utilizeze formulele
de salut, de prezentare, de permisi une, de solicitare în rela țiile cu diferite
persoane (copii, adolescen ți, maturi, persoane ofic iale etc.). Pentru
aceasta se organizeaz ă jocuri de rol, astfel încât fiecare s ă treacă prin cât
mai multe situa ții.
În scopul rela ționării cu cei din jur, este important cum se
formuleaz ă întrebările și răspunsurile. În procesul de predare-înv ățare
elevii exerseaz ă mult la formularea r ăspunsurilor la întreb ări. Este foarte
important ca ei s ă fie cât mai des pu și în situa ția de a întreba, de a
construi astfel de enun țuri.
Pentru o bun ă relationare, elevii sunt înv ățați să-și argumenteze
ideile, să-și exprime în mod civilizat acordul sau dezacordul fa ță de ideile
altora sau fa ță de atitudinile unor persoane.
Deprinderile de comunicare oral ă se formeaz ă și prin povestirea
orală a unor întâmpl ări trăite sau închipuite de copii. La aceste exerci ții
profesorul urm ărește ordonarea ideilor și corectitudinea exprim ării. Capacități
de
comunicare
Comunicarea
orală
Reguli în
comunicare
Elevul
enunțător
Elevul
receptor
Relaționarea
cu persoanele
din jur
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
104 Proiectul pentru Înv ățământul Rural Elaborarea mesajului scris este o component ă important ă a
comunicării. În clasele a III-a și a IV-a se continu ă preocup ările pentru
formarea, fixarea și consolidarea unor deprinderi noi:
– organizarea textului scris; – așezarea textului în pagin ă;
– respectarea p ărților componente (intr oducere, cuprins,
încheiere);
– folosirea semnelor de punctua ție etc.
În aceste clase, elevii înva ță să elaboreze compuneri școlare. Ele
sunt de mai multe feluri:
– compuneri pe baza unor materiale de sprijin
(ilustrații, desene,
imagini pe video, pe calculat or, pe diapozitive etc.);
– compuneri cu început dat;
– compuneri cu sfâr șit dat;
– compuneri cu unele cuvinte și expresii de sprijin;
– compuneri dup ă un plan de idei;
– compunere despre un text citit sau ascultat;
– compuneri coresponden ță și cu destina ție special ă (bilet,
scrisoare, telegram ă, carte po ștală);
– compuneri libere.
În general, compunerile au leg ătură cu textul literar studiat. De
exemplu, dac ă textul se refer ă la universul copil ăriei, compunerile
dezvoltă aceeași temă.
Etapele posibile de desf ășurare a lec țiilor de compunere sunt
următoarele:
Etapa 1. Alegerea temei compunerii.
Alegerea temei este important ă. Profesorul treze ște interesul
elevilor pentru o anumit ă temă. Momentul este necesar, deoarece
apropie elevul de tema care urmeaz ă să o trateze.
Etapa 2. Anun țarea tipului de compunere care se va aborda.
Etapa 3. Analiza materialului de sprijin.
În aceast ă etapă elevii se familiarizeaz ă cu ilustra țiile, desenele,
imaginile, cuvintele și expresiile care se cons tituie în sprijin pentru
elaborarea compunerilor.
Etapa 4. Întocmirea planului de idei al compunerii.
Profesorul procedeaz ă potrivit tipului de compunere abordat. Dac ă
este o compunere pe baza materialelor de sprijin, folose ște aceste
materiale pentru realizar ea planului de idei. Dac ă se elaboreaz ă o
compunere cu început sau cu sfâr șit dat, din cele dou ă materiale se
constituie ideea principal ă pentru începutul sau sfâr șitul compunerii. În
situația în care se abordeaz ă compunerea dup ă un plan de idei, acest
moment nu se organizeaz ă, pentru c ă planul este gata elaborat. Pentru
compunerea despre un text citit sau ascu ltat, planul de idei se constituie
în urma analizei con ținutului textului.
Planul de idei la compuner ile libere se realizeaz ă de către elevii
care au aceste competen țe. Profesorii îi îndrum ă pe elevi pentru
alcătuirea unui plan riguros. Ideile stabilite corespund p ărților compunerii:
introducere, cuprins și încheiere. În aceast ă situație, un plan minim poate
avea patru idei, câte una pentru introducere și încheiere și două pentru Comunicarea
scrisă
Compuneri
școlare
Desfășurarea
lecțiilor de
compunere
Planul de idei
se elaboreaz ă
în funcție de
tipul de
compunere.
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 105 cuprins. Pe m ăsură ce deprinderile se formeaz ă, planul de idei se
dezvoltă. Dacă nivelul clasei permite, se pot elabora 2-3 variante de plan
de idei pentru dezvoltarea aceleia și teme, din care fiecare elev î și alege
varianta preferat ă.
Etapa 5. Dezvoltarea, oral, a planului de idei.
Compunerea nu este o lucrare pe care o realizeaz ă toți elevii în
același fel. Prin aceast ă lucrare ei transmit idei, sentimente, care nu pot fi
unice pentru întreaga clas ă. De asemenea, în aceast ă lucrare elevii dau
frâu liber imagina ției și-și exerseaz ă puterea de crea ție, de aceea trebuie
încurajați.
Pornind de la aceste considera ții, dezvoltarea, oral, a planului de
idei se realizeaz ă în mai multe variante. Elevul are libertatea s ă aleagă
varianta care-i place mai mult sau s ă-și construiasc ă altă variantă. Acest
lucru se apreciaz ă în mod deosebit de profesor.
Etapa 6. Stabilirea criteriilor de apreciere a compunerilor.
Criteriile de apreciere a compunerilor au trei ținte: sunt repere în
elaborarea corect ă a compunerilor, în autoe valuarea acestor lucr ări și în
aprecierea lucr ărilor de c ătre elevii clasei, atunci când se prezint ă și se
analizeaz ă compunerile. Aceste criterii pot fi:
– respectarea temei stabilite;
– dezvoltarea corect ă a planului de idei;
– calitatea exprim ării;
– folosirea expresiilor frumoase; – utilizarea sau nu a dialogului, potrivit cerin țelor stabilite;
– așezarea în pagin ă a textului;
– folosirea semnelor de punctua ție etc.
Criteriile se formuleaz ă potrivit nivelului de în țelegere al copilului și
se scriu pe tabl ă sau pe o plan șă.
Etapa 7. Redactarea compunerii.
Redactarea compunerii este o activitate independent ă a elevilor,
intervenția profesorului se realizeaz ă numai dac ă este nevoie. Elevul
trebuie lăsat să se exprime, s ă prezinte ceea ce crede el, nu ce dore ște
altcineva. Interven ția în elaborarea compunerii este echivalent ă cu
intervenția în realizarea plan șei la desen, când i se spune elevului ce
culoare s ă mai pun ă sau cum s ă fie un obiect etc.
Prin compunere, ca și prin desen, po ți să cunoști elevul, s ă-i
descoperi sufletul, sensibilit ățile și să ții seama de ele în cadrul procesului
instructiv – educativ.
Elevii elaboreaz ă compunerea în clas ă. Dacă n-o termin ă, pot
continua acas ă
și se realizeaz ă analiza în ora urm ătoare. În aceast ă
situație nu se pun calificative. Dac ă profesorii doresc s ă noteze
compunerile, organizeaz ă două ore, una dup ă alta, încât întreaga
compunere s ă fie elaborat ă în clasă.
Etapa 8. analiza și aprecierea copmpunerilor.
În situația în care s-a organizat o or ă de compunere, la sfâr șitul
orei se desf ășoară analiza și aprecierea p ărții din compunere care a fost
elaborată în clasă, urmând ca întreaga compunere sa se asculte în ora
următoare. Primele aprecieri le fac elevii, urm ărind criteriile stabilite ini țial.
Ultima apreciere o face profesor ul. Atunci când compunerea se Compunerea
nu este o
lucrare pe
care o
realizeaz ă toți
elevii în
același fel.
Criteriile de
apreciere a
compunerilor
au trei ținte.
Prin
compunere
descoperi
copilul.
Primele
aprecieri ale
compunerilor
le fac elevii.
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
106 Proiectul pentru Înv ățământul Rural elaboreaz ă în întregime în clas ă, profesorul organizeaz ă o lecție special ă
de analiz ă a compunerilor, dup ă ce le corecteaz ă.
Atunci când este cazul, profes orul poate solicita refacerea
compunerii.
Schema lec ției de compunere
1. Alegerea temei
compunerii
2. Anunțarea tipului de
compunere
8. Analiza și aprecierea
compunerilor 6. Stabilirea criteriilor de
apreciere a compunerilor 4. Întocmirea planului de
idei
5. Dezvoltarea, oral, a
planului de idei 3. Analiza materialului de
sprijin
7. Redactarea compunerii
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 107
1. Prezenta ți etapele unei lec ții de compunere la clasa a III-a sau a IV-a (la
alegere).
Tema se realizeaz ă în spațiul de mai jos.
Pentru realizarea temei revede ți schema lec ției prezentate în curs și proiectele
didactice de la sfâr șitul cursului.
Verificați-vă cu schema din curs și după „Răspunsuri”.
Test de autoevaluare 2
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
108 Proiectul pentru Înv ățământul Rural 4.4. Predarea elementelor de construc ție a comunic ării
Textele literare din manual se folosesc și pentru predarea
elementelor de construc ție a comunic ării. Pentru exemplific ări, se
utilizează și fragmente din alte texte literare.
Predarea acestor cuno ștințe se realizeaz ă concentric; cuno ștințele
din clasa a III-a se re iau în clasa a IV-a și, la fiecare, se adaug ă informații
noi.
Cunoștințele de limb ă se însu șesc pentru ca elevul s ă le
foloseasc ă în procesul comunic ării, nu pentru a re ține denumiri, defini ții
etc. Exerci țiile aplicative urm ăresc folosirea cuno ștințelor asimilate în
comunicare. Ora de limba român ă nu este doar o or ă în care se repet ă
cunoștințele teoretice, o or ă în care se fac analize nesfâr șite, în care
părțile de vorbire și de propozi ție se subliniaz ă cu 1-2 linii, cu linie
șerpuită sau colorat ă etc. Nu întâmpl ător aceste cuno ștințe de limba
română se află în capitolul „Elemente de construc ție a comunic ării”. Prin
aceste cuno ștințe elevul con știentizeaz ă exprimarea corect ă și le
folosește în comunicarea de orice fel.
Spre deosebire de clas ele mai mari, în înv ățământul primar se
ajunge la defini țiile elementelor de construc ție a comunic ării, prin
descoperirea p ărților acestora.
Luăm, spre exemplificare, lec ția cu subiectul „Substantivul”.
Pornim de la fragmentul:
Vântul bate puternic. Animalele se ascund în vizuini și stau cumin ți
pe paiele calde. Norii se ciocnesc și se aud tr ăsnete . Oamenii intră în
colibe .
Elevii sunt pu și să citească textul fără cuvintele subliniate. Elemente de
construc ție a
comunic ării
Cunoștințele
de limba
română se
însușesc
pentru ca
elevul să
conștientizeze
exprimarea
corectă și ca să
le foloseasc ă
în comunicare.
Demersul
lecției de
predare a
elementelor de
construc ție a
comunic ării.
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 109 ……………. bate put ernic. ……….. ….. se ascund în ……. ……… și stau
cuminți pe ………. …… calde. ………. …… se ciocnesc și se aud ….. ……….. .
………… …. intră în ….. ……….. .
Ei observ ă că, fără aceste cuvinte, textul nu are în țeles. În
continuare, scoatem în eviden ță faptul c ă aceste cuvinte ne ajut ă să
vorbim, sunt p ărți ale vorbirii noastre.
Apoi grup ăm cuvintele:
animalele | vizuini | vântul | P ărți
oamenii | paiele | norii | de | colibe | tr ăsnete | vorbire
Împreună cu elevii, observ ăm ce denumesc aceste cuvinte și
notăm concluziile pe tabl ă și în caiete. Astfel descoperim c ă ele
denumesc fiin țe, lucruri sau fenomene ale naturii.
În continuare, lu ăm alte texte în care elevii s ă descopere cuvinte
care denumesc fiin țe, lucruri sau fenomene ale natu rii. În felul acesta „am
descoperit” cu elevii elementele com ponente ale definirii substantivului.
Un asemenea demers se poate organiza și pentru predarea altor
elemente de construc ție a comunic ării.
Pentru a fi cât mai atractive, în aceste lec ții se folosesc mai multe
feluri de exerci ț
ii. Acestea pot fi:
• Exerciții de recunoa ștere
– exerciții de recunoa ștere simpl ă;
– exerciții de recunoa ștere și grupare:
Recunoa șteți substantivele și grupați-le după număr sau dup ă
ceea ce denumesc etc.
– exerciții de recunoa ștere și caracterizare:
Recunoa șteți verbele și spuneți ce știți despre ele (timpul,
persoana, num ărul).
– exerciții de recunoa ștere și motivare:
Recunoa șteți substantivele proprii și motivați scrierea lor.
– exerciții de recunoa ștere și disociere:
Arătați de ce substantivul x din cele dou ă propoziții este, în prima
subiect și, în a doua, aribut .
• Exerciții cu caracter creator
– exerciții de modificare:
Rescrieți textul și treceți substantivele de la num ărul singular la
numărul plural.
– exerciții de completare:
Completa ți propozi țiile de mai jos cu p ărțile secundare care
răspund la întreb ările din paranteze.
– exerciții de exemplificare:
Alcătuiți o propozi ție dezvoltat ă care să cuprindă un complement și
un atribut.
– compunerile gramaticale:
a) compuneri gram aticale libere:
Prezenta ți în scris o c ălătorie pân ă la Ploie ști în care s ă folosiți
substantive proprii.
b) compuneri gramaticale pe baz ă de material dat: Împreun ă cu
elevii se
descoper ă
elementele
definițiilor.
Varietatea de
exerciții fac
lecțiile
atractive, la
care elevii
participă activ.
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
110 Proiectul pentru Înv ățământul Rural Alcătuiți o compunere cu tema „…” în care s ă folosiți adjectivele din
textul „…”.
c) compuneri gramatic ale prin analogie:
Prezenta ți o întâmplare la care a ți luat parte folosind textul „…”.
Textele literare incluse în manual e sunt astfel alese încât cuprind
toate elementele de limb ă română prevăzute în programa școlară pentru
clasele a III-a și a IV-a, însu șirea acestora realizându-se pe baza
principiului pred ării integrate. Acestea s unt texte suport pentru no țiunile
de limbă română care au aplicabilitate imediat ă.
Pe parcursul însu șirii fiecărei părți de vorbire sau de propozi ție,
elevii sunt pu și în cele mai diverse situa ții de comunicare, asigurându-se
caracterul pragmatic al pred ării limbii române. Ei constat ă în ce m ăsură
se folosesc p ărțile respective, de exemplu, într-un dialog, în povestirea
unei întâmpl ări, într-un bilet, o scrisoare etc.
Data: Clasa: a III-a
PROIECT DIDACTIC
Aria curricular ă: Limbă și comunicare
Disciplina: Limba și literatura român ă
Unitatea de înv ățare: Substantivul
Subiectul lec ției: Felul și numărul substantivului
Text suport: „Ciprian Porumbescu”
Tipul lec ției: consolidare de priceperi și deprinderi
Scopuri:
• consolidarea deprinderii de a citi corect, con știent, coerent
și expresiv un text cunoscut;
• dezvoltarea capacit ății de a comunica oral și în scris;
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 111 • consolidarea cuno ștințelor despre substantiv (felul,
numărul) prin utilizarea lui în diferite contexte;
• dezvoltarea gândir ii logice, a opera țiilor gândirii (analiza,
sinteza, compara ția, generalizarea) și a calit ăților sale
(flexibilitate, activism).
Obiective opera ționale
Elevii vor fi capabili:
O1 – să citească corect, con știent, coerent și expresiv cel pu țin
două propoziții (din textul „Ciprian Porumbescu”);
O2 – să recunoasc ă cel puțin șase substantive dintr-un text dat
sau dintr-o în șiruire de cuvinte;
O3 – să dea exemplu de cel pu țin cinci substantive care s ă
îndeplineasc ă anumite cerin țe;
O4 – să clasifice substantivel e dintr-un text în func ție de felul și
de numărul lor (cel pu țin cinci);
O5 – să alcătuiască cel puțin două propoziții cu substantive
date (în func ție de anumite criterii), cu sinonime ale
acestora.
Metode și procedee:
– conversa ția, explica ția, exerci țiul, jocul didactic,
problematizarea, munca independent ă.
Materiale didactice:
– portret – „Ciprian Porumbescu”;
– casetă audio – „Balad ă pentru vioar ă”;
– casetă video – filmul artistic „Cip rian Porumbescu” (fragment);
– copie dup ă partitura instrumental ă a „Baladei pentru vioar ă”;
– fișe de lucru;
– jocuri didactice.
Nr.
crt. Ob.
Op. Secvențele
lecției Conținutul înv ățării Strategii
didactice Evaluare
1.
2.
Moment
organizatoric
Verificarea
temei
Captarea
atenției
Anunțarea
temei Pregătirea elevilor pentru lec ție.
Se asigur ă ca fond muzical „Balada
pentru vioar ă” de Ciprian
Porumbescu.
Controlul cantitativ și calitativ al
temei elevilor.
Expunerea partiturii compozi ției
„Baladă pentru vioar ă”
Sunt reamintite și alte crea ții ale
compozitorului.
– Elevii sunt anun țați că, pe baza
textului „Ciprian Porumbescu”
(studiat anterior), î și vor consolida explicația
frontală
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
112 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
O
1
O
3
O5
O
3
O5
Dirijarea
activității cunoștințele despre substantiv
(felul, num ărul).
-Citirea textului „Ciprian
Porumbescu” de c ătre mai mul ți
elevi. – Discuție general ă pe marginea
textului:
• personalitatea lui Ciprian
Porumbescu;
• locul și timpul întâmpl ării
povestite;
• explicarea unor enun țuri și
expresii din text („am cântat
Daciei întregi”, „marea de oameni”, „tainele slovelor”);
• modalitatea prin care Ciprian
Porumbescu a reu șit să ajungă
la performan ță (studiul, munca);
– Exerciții de dezvoltare a
vocabularului, pe baza textului
(oral): 1. Găsi
ți substantive cu sens
asemănător celor date (sinonime)
și alcătuiți propozi ții cu ele:
„meleaguri”, „patrie”, „codri”,
„cântec”, „tain ă”, „meșteșug”.
2. Cuvinte cu diferite sensuri
(alcătuire de propozi ții):
– mare substantiv însu șire (adjectiv)
– păr pom
de om
– elevii pot da exemplu și de alte
substantive care au mai multe sensuri (broasc ă, toc etc.);
3. Cuvinte „alintate”
– substantivul
„tătucă” s-a format de la
substantivul „tat ă”.
– elevii „vor alinta” unele substantive din tex t: „om”, „cântec”,
„copil”; în continuare, se poate
forma și familia de cuvinte pentru
substantivele date.
– Se realizeaz ă o scurtă
conversa ție despre ce denume ște
substantivul, felul substantivelor, conversa ția
explicația
exercițiul
problemati-
zarea
conversa ție
de
verificare
frontală
orală
frontală
orală
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 113
O
2
O
4
O
2
O4
O
1
O3
numărul; se dau exemple, se
alcătuiesc propozi
ții.
– Muncă independent ă (pe 3
rânduri) – elevii vor recunoa ște și
vor scrie pe caiet 6 substantive din
fragmentul indicat (textul are 3
fragmente).
– Verificarea activit ății
independente.
– Muncă independent ă – din textul
„Ciprian Porumbescu”, elevii vor identifica 3 substantive comune și
3 substantive proprii (altele decât cele scrise la exerci
țiul anterior), pe
care le vor trece înt r-un tabel:
substantive substantive
comune proprii
– Se dă propoziția „Răsunau codrii
și văile Putnei de cântecul viorii.”
– elevii identific ă substantivele la
numărul singular și la numărul
plural;
– transform ă această propoziție
astfel încât substantivele s ă își
schimbe num ărul (se va observa
că substantivul propriu „Putna” nu
poate avea form ă de plural).
– Muncă independent ă:
completarea unui text lacunar cu
substantivele potrivite:
Mănăstirea ………… a fost
construit ă în timpul domnitorului
………………. Acest monument adăpostește ……. …… său. …………..
a cântat la ………. ………….. a patru
sute de ani de la întemeierea ……………. ……….. .
– Se vizioneaz ă (la televizor) un
fragment din filmul „Ciprian
Porumbescu”: tân ărul cântă la
vioară, la sărbătoarea Putnei (elevii
identifică fragmentul din text).
– Elevii scriu un text, despre Ciprian Porumbescu de 7-10 propozi ții. muncă
indepen- dentă
exerci
țiul
-muncă
indepen- dentă
-exercițiul
-lucrul cu manualul
-exercițiul
– problema-
tizarea
– fișă de
lucru -muncă
indepen- dentă
individua-lă,
scrisă
frontală
individua-
lă,
scrisă
frontală
orală
individua-
lă,
scrisă
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
114 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
6. 7. 8.
O
3
O
2
O3
O4
O5 Obținerea
performan ței
Asigurarea
retenției și a
tranferului
Încheierea
activității Joc în perechi și pe rânduri (fișe)
„Scara substantivelor ” – Dați
exemplu de substantive care încep cu litera dat ă și sunt formate din 2,
3, 4, 5 litere.
1 – litera a
;
rândul 2 – litera o ;
3 – litera i ;
-exemple (ac, a ță, Azor, avion; om,
oră, oaie, Olimp; ie, Ina, inel, Irina).
„Litera plimb ăreață” – Găsește
substantive corespunz ătoare
cerinței, schimbând mereu aceea și
literă.
RA _ A (de tablouri);
RA _ A (apare dup ă o lovitur ă);
RA _ A (pas ăre de curte);
RA _ A (de soare).
FIȘĂ DE EVALUARE FORMATIV Ă
(Anexa 1)
-se explic ă sarcinile fi șei;
-elevii rezolv ă individual.
-Un elev care studiaz ă în particular
vioara interpreteaz ă o scurtă piesă
muzicală.
-Aprecieri colective și individuale;
notare.
-Tema pentru acas ă, explicații. -joc didacti c
-exercițiul
-problemati –
zarea
– fișă de
lucru
-muncă
indepen- dentă
-fișă de
evaluare -frontală
-pe perechi
-individu-
ală
-scrisă
frontală și
individua-lă
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 115
FIȘĂ DE EVALUARE
Substantivul
1. Dă exemplu de câte 3 substantive care s ă denumeasc ă:
– ființe: ………….. ……………… ……………… …………….
– lucruri: ………….. ……………… ……………… …………..
– fenomene ale naturii: ……….. ……………. …………..
……………… ……………. ……………. ……………. …………
2. Se dau cuvintele: tu, carte, Dun ărea, frumos, copii, patru,
garoafă, Spania, pe ști, Maria, în, stele, vânt .
Din cuvintele date, scrie în tabel doar substantivele:
Subst. comune,
nr. singular Subst. comune,
nr. plural Subst. proprii
3. Scrie 3 propozi ții în care substantivul „toc” s ă aibă sensuri
diferite: ________________________ ___________________
________________________ ___________________
________________________ ___________________
________________________ ___________________
________________________ ___________________
________________________ ___________________
Descriptori de performan ță
Item Suficient Bine Foarte bine
1 5 substantive 7 subst antive 9 substantive
2 5 substantive 7 subst antive 9 substantive
3 1 propozi ție 2 propozi ții 3 propozi ții
Data:
Clasa: a III-a
Ora: I
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
116 Proiectul pentru Înv ățământul Rural PROIECT DIDACTIC
Obiectul de înv ățământ: LIMBA ROMÂN Ă
Aria curricular ă: Limbă și comunicare
Subiectul lec ției: SUBIECTUL ȘI PREDICATUL
Tipul lec ției: consolidare de cuno ștințe
Scopurile lec ției:
– consolidarea cuno ștințelor despre p ărțile de propozi ție învățate
(subiect și predicat): defini ție, întreb ări, prin ce se exprim ă;
– dezvoltarea proceselor cogn itive superioare, îndeosebi a
gândirii și a opera țiilor acesteia;
– consolidarea deprinderii de folosire corect ă a subiectelor și
predicatelor.
Obiective opera ționale: Pe parcursul orei, elevii vor fi capabili:
O1: să identifice subiectul și predicatul din propozi ții date, pe baza
întrebărilor cunoscute;
O2: să analizeze subiectul și predicatul din propozi ții date, pe baza
modelului;
O3: să alcătuiască propoziții cu subiectul și predicatul exprimate
prin diferite p ărți de vorbire;
O4: să găsească predicate potrivite, realizând acordul cu subiectul
propoziției.
Metode și procedee:
– conversa ția;
– explica ția;
– exerci țiul;
– jocul didactic; – problematizarea; – munca independent ă.
Forme de organizare:
– frontal; – individual;
– pe perechi.
Mijloace de înv ățământ:
– computer;
– dischet ă;
– retroproiector; – careu cu litere a șezate aleator;
– plicuri cu cuvintele a trei propozi ții;
– bilețele cu fragmente de texte.
Bibliografie:
– M.E.C.T. – Ghidul programului de informare / formarea
institutorilor / înv ățătorilor, București, 2003.
– Eugenia Vasilescu, Ion Popescu – Metodica pred ării limbii
române la clasele I-IV , Ed. Via ța româneasc ă, București,
1999.
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 117 – Daniela Berechet, Maria Gard in, Florian Berechet, Florin
Gardin – Limba român ă (clasa a III-a) , Ed. Paralela 45,
Pitești, 2005.
Strategii didactice Ob.
Op.
Momentele
lecției Conținutul lec ției
Metode și
procedee Mijloace de
învățământ Evaluare
1. Moment
organizatoric -Se preg ătește materialul
didactic necesar.
-Se asigur ă liniștea
correspunz ătoare
desfășurării lecției. Instructajul
verbal Frontală
2. Verificarea
temei scrise -Se verifc ă tema pentru
acasă, atât cantitativ, cât și
calitativ. – Se citesc dou ă-trei
compuneri despre
primăvară, elevii rescriind
expresiile folosite în redactarea acestor compuneri. Conversa
ție
examinatoa-re Frontală
3. Captarea
atenției -Pentru a afla titlul lec ției,
elevii vor c ăuta părțile de
propoziție din careul de
litere.(vezi anexa 1) Jocul
didactic Computer,
careu de litere Frontală
4. Anunțarea
subiectului lec
ției -Se scrie titlul lec ției la
tablă și în caiete:
„Subiectul și predicatul”.
O1
O1 5. Dirijarea
învățării -Se reamintesc no țiunile
teoretice despre subiect și
predicat: defini ții, întrebări,
prin ce se exprim ă.
-Se dau exemple concludente.
-Se rezolv ă la tablă și pe
caiete exerci țiul:
Se dau propozi țiile:
Pe cerul nop ții de var ă
luna strălucește.
Ei îngrijesc florile. În apă se zăresc pești și
scoici. Dunărea se vars ă în
Marea Neagr ă.
Cerințe:
a) sublinia ți subiectele
și predicatele;
-Se extrag din tolb ă
bilețele ce con țin Conversa
ția,
explicația
Exercițiul
Jocul
didactic Schemă
recapitulativ ă
la compute r
Bilețele ce
conțin Frontală
Frontală
Formativ ă,
orală
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
118 Proiectul pentru Înv ățământul Rural O1
O2
O2
O1
O4 fragmente din texte
cunoscute. Se cere s ă se
recunoasc ă titlul și autorul,
percum și identificarea
subiectelor și a
predicatelor, pe baza întrebărilor
corespunz ătoare.
a) „Au tremurat st ăpânii
lumii
La glasul marelui profet.” b) „De frunze șu de cântec
goi, Plâng codrii cei lipsi ți de
voi.”
c) „Un nor sihastru
Adună-n poală
Argintul tot.” d) „Voi revede ți câmpia
iară,
Și cuiburile voastre-n
crâng!” e) „Cu voi vin florile-n câmpie, Și nopțile cu poezie,
Și vânturi line, calde ploi,
Și veselie.”
-Se rezolv ă exercițiul 1 din
fișa de evaluare (vezi
anexa 2).
-Se rezolv ă la tablă și pe
caiete: 1b) Analizeaz ă subiectele
și predicatele din primele
două propoziții date.
-Se rezolv ă exercițiul 2 de
pe fișa de evaluare. (vezi
anexa 2). -Se solicit ă elevilor s ă
găsească propozi ția în
care cuvântul „veveri ță”
este subiect: a) Noi îngrijim o veveri ță.
b) Ronțăia alune o
veveriță.
c) Mihai a z ărit o veveri ță
în copac.
-Se rezolv ă pe caiete și la
tablă exercițiul:
2) Completeaz ă cu
predicatele indicate, astfel
încât să realizezi acordul: Exerci
țiul,
problemati-
zarea
Munca
independen-
tă, exercițiul
Munca
independen-
tă
Problemati-
zarea
exercițiul fragmente de
texte
Fișe de
evaluare
Fișe de
evaluare
Compute r
Dischetă
Retroproiecto r Formativ ă,
individual ă
Scrisă
Orală,
frontală
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 119 O1
O3
O3 Omul (a s ăpa) _________
în grădină.
(a cânta) _______greierii. Grâul sem ănat toamna (a
apărea) __________.
(a se ivi) _________ stelele una câte una.
-Colaborare cu colegul /
colega de banc ă.
Se vor ordona cuvintele date pentru a forma propoziții, apoi se vor
identifica p ărțile de
propoziție învățate.
a) Monica a deschis
cartea.
b) Soarele se ridica
deasupra p ădurii înverzite.
c) Tu ai desenat un castel.
-Elevii vor scrie propozi țiile
astfel formate pe caiete. Se ascult ă mai multe
variante astfel încât subiectul s ă fie în diferite
poziții spațiale.
-Se solicit ă alcătuirea unor
propoziții în care subiectul
să fie exprimat, pe rând,
prin pronume personal,
substantiv comun și
substantiv propriu. -Se rezolv ăexercițiul 3 din
fișa de evaluare (vezi
anexa 2). exerci
țiul
jocul didacti c
exercițiul
munca independen-
tă Plicuri ce
conțin părți de
propoziție ce
trebuie
ordonate
Fișă de
evaluare Formativ ă,
scrisă
Orală și
scrisă
Orală,
frontală
individual ă
6. Încheierea
activității -Se noteaz ă tema pentru
acasă:
Alcătuiți un scurt text (5-6
propoziții) cu titlu la
alegere, apoi sublinia ți
subiectele și predicatele.
-e fac aprecieri finale asupra particip ării elevilor
la realizarea lec ției.
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
120 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
Anexa 1
Careu de litere
C A P A S O N A
P R O N U M E C
O A P R B A R S
P R E D I C A T
E I N V E R B A
A D J E C T I V
R N U M T A L C
Numele și prenumele Anexa 2
______ ____________________
Fișă de evaluare
1. Subliniaz ă cu o linie predicatele și cu dou ă linii subiectele,
apoi noteaz ă-le:
Încep ploile calde de var ă.
Pe o banc ă din parc st ă Ramona.
Mâine, noi mergem în poieni ță.
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 121 2. Analizeaz ă subiectele și predicatele din ultimele dou ă
propoziții:
__________________ __________________ ________
__________________ __________________________
________________________ _______________________________
________________________ _______________________________
________________________ _______________________________
___________ 3. Alc ătuiește o propozi ție în care subiectul s ă se găsească la
sfârșitul propozi ției și să fie exprimat prin substantiv propriu:
________________________ _______________________________
________________________ _______________________________
________________________ _______________________________
___________
Descriptori de performan ță
SUFICIENT BINE FOARTE BINE
I1 Află corect 1
subiect și 1
predicat. Află corect 2
subiecte și 2
predicate. Află corect
toate cele 6 subiecte și 6
predicate.
I2 Analizeaz ă
corect dou ă
părți principale
de propozi ție. Analizeaz ă
corect patru părți
principale de propoziție. Analizeaz ă
corect toate părți principale
de propozi ție.
I3 Alcătuiește o
propoziție, dar
nu ține cont și
de celelalte cerințe. Alcătuiește
corect o
propoziție,
respectând doar una dintre cerin țe. Alcătuiește
corect
propoziție,
respectând toate cerin țele.
Data:
Clasa: a IV-a
PROIECT DIDACTIC
Aria curricular ă: LIMBĂ ȘI COMUNICARE
Obiectul: LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂN Ă
Tema lec ției: Poezii cu tematic ă diversă.
Lirica peisagistic ă (poezii de prim ăvară)
Tipul lec ției: consolidare și sistematizare
Scopul:
– consolidarea deprinderilor de citire corect ă, conștientă, fluentă
și expresiv ă a unui text liric în versuri;
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
122 Proiectul pentru Înv ățământul Rural – consolidarea deprinderilor de lucru cu textul liric;
– consolidarea priceperii de a eviden ția structura unui text în
versuri (titlu, autor, strofe, versuri);
– exersarea priceperii de a recunoa ște și explica mijloacele
artistice de exprimare întâlnite în poezii;
– consolidarea deprinderilor de munc ă independent ă și în echip ă;
– stimularea interesului pentru lectura textelor literare.
Obiective opera ționale: La sfârșitul și pe parcursul orei, elevii vor fi
capabili:
O1: să citească textul liric corect, con știent și expresiv;
O2: să selecteze din elementele date pe cele caracteristice
anotimpului prim ăvara;
O3: să identifice titlul, autorul, stru ctura poeziei, tablurile poeziei
și expresiile poetice întâlnite în text;
O4: să recite versuri din poeziile despre prim ăvară studiate,
evidențiind prin intona ție ritmul și observând autorul textului;
O5: să alcătuiască un text cu titlul „Prim ăvara”, folosind
expresiile poetice selectate anterior și imagini despre
primăvară.
Metode și procedee:
– conversa ția;
– explica ția;
– lucrul în echip ă;
– munca independent ă.
Mijloace didactice: rebusuri, ghicitori, panouri cu peisaje de
primăvară, CD – „Prim ăvara”, de Antonio Vivaldi, portofoliu
„Primăvara”.
Bibliografie:
– Marin Manolescu – „Evaluarea sumativ ă semestrial ă în
ciclul primar” , Ed. Funda ției „Dimitrie Bolintineanu”, 1999.
– Rodica Bir ău, Carmen Iord ăchescu – „Să dezlegăm tainele
textelor literare, clasa a IV-a” , Ed. Caminis, 1999.
– Marcela Pene ș – „Să aprofund ăm textele literare, clasa a
III-a”, Ed. Ana, 2000.
Desfășurarea lec ției
Momentele
lecției Conținutul activit ății Strategii
didactice Evaluare
1. Moment
organizatoric- Elevii sunt împ ărțiți în două echipe a
câte 7 elevi. – Băncile sunt a șezate grupat, pentru a
permite o bun ă colaborare între elevi.
– Se preg ătesc materialele necesare
desfășurării orei. Conversa
ția
introductiv ă Frontală
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 123 – Se asigur ă liniștea necesar ă bunei
desfășurări a lecției.
2. Verificarea
temei – Verificarea cantitativ ă a temei. Conversa ția Frontal ă
3. Captarea
atenției – Elevii ascult ă „Anotimpurile –
Primăvara”, de Antonio Vivaldi. Li se
cere să recunoasc ă piesa. Conversa ția
Audiția
muzicală Frontală
Orală
4. Anunțarea
temei „Astăzi ne vom reaminti poeziile despre
primăvară pe care le-am înv ățat. La
sfârșitul orei va trebui s ă recunoa șteți
elementele specifice prim ăverii, să
recunoașteți titlul și autorul unor poezii,
să alcătuiți un mic text folosind expresii
poetice și să compune ți, la rândul
vostru câteva versuri. Întreaga lec ți e s e v a d e s f ășura sub
frma unui concurs pe grupe, iar la sfârșit veți fi premia ți cu diplome.
Concursul se va desf ășura pe parcursul
a cinci etape. Echipa câ știgătoare a
fiecărei etape va primi ca premiu câte u
simbol al prim ăverii, pe care îl va a șeza
în coroni ța chipului simbolic al
Primăverii. Echipa, care la sfâr șitul orei,
va însuma cât mai multe simboluri va fi desemnat ă câștigătoare.”
– Se intoneaz ă cântecul „Prim ăvară
dragă”. Conversa ția
Explicația
Explicația
Conversa ția
5. Dirijarea
învățării Etapa A – Fi șa plimbăreață
– Elevii vor primi pe b ănci o fi șă
conținând itemi cu alegere multipl ă,
privind schimb ările care au loc în natur ă
la venirea prim ăverii, s ărbătorile
importante ale prim ăverii,
comportamente ale p ăsărilor și
animalelor în anotimpul prim ăvara (vezi
anexa 1). – La semnul înv ățătoarei un
reprezentant al fiec ărei echipe va
separa la tabl ă de pe un panou
elementele care reprezint ă primăvara
de cele specifice altor anotimpuri. – Celelalte cerin țe ale fi șei vor fi
rezolvate trecând fi șa pe la fiecare
component al echipei. Fiecare r ăspuns
corect va fi premiat cu un punct. Ehipa care va bifa corect r ăspunsurile, în
Explicația
Exercițiul
Munca în
echipă
Individual ă
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
124 Proiectul pentru Înv ățământul Rural timpul cel mai scurt, va câ știga un
simbol al prim ăverii (zambila), pe care o
vom așeza în părul Primăverii.
– Se intoneaz ă cântecul „M ărțișoare,
mărțișoare”.
Etapa B – Fi șa de lectur ă
a) Fiecare echip ă va primi câte o fi șă cu
poezia „Diminea ța”, de V. Alecsandri.
Pe fișă nu este men ționat titlul și
autorul. Al ături se va g ăsi fișa de
lectură, care va fi completat ă corect, în
timpul cel mai scurt. (vezi anexa 2). – Ce alte poezii despre prim ăvară am
mai învățat?
b) În completarea acestei etape, elevii componen ți ai celor dou ă echipe aleg
pliculețe cu strofe din poeziile înv ățate
și se descoper ă titlul și autorul (vezi
anexa 2c); fiecare r ăspuns corect este
răsplătit cu un punct.
– Pentru departajare se poate realiza un scurt concurs de recitare. Un reprezentant al (unei) fiec ărei
echipe va recita, la alegere, o poezie. Vor fi punctate stilul recit ării și
complexitatea poeziei. Etapa C – „Concurs de rebusuri și
ghicitori”
a) Învățătoarea va oferi fiec ărei echipe
posibilitatea de a alege dintr-un bol cu ghicitori.
Citirea se va face cu voce tare de c ătre
un elev desemnat de fiecare echip ă.
Componen ții fiecărei echipe se consult ă
și se dă răspunsul. Dac ă membrii unei
echipe nu știu răspunsul, ceilal ți
concuren ți pot primi punctul acordat
fiecărei ghicitori. Va câ știga echipa care
acumuleaz ă mai multe puncte. (vezi
anexa 3a). b) În aceea și etapă, fiecare echip ă va
primi câte un rebus. Echipa care va rezolva corect rebusul literar în timpul cel mai scurt va primi câte un punct pentru fiecare cerin ță din rebus.
– La sfâr șitul acestei etape din concurs,
echipa câ știgătoare va primi un alt
simbol al prim ăverii, care va fi a șezat la
Munca în
echipă
Conversa ția
Explicația
Conversa ția
Munca în
echipă
Explicația
Conversa ția
Rebusuri
literare
Individual ă
Frontală
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 125 locul potrivit de la tabl ă. (vezi anexa 3b)
Etapa D – Compunerea
– Fiecare grup ă va primi câte un tablou
de primăvară. Elevii pot folosi fi șele cu
expresii poetice despre prim ăvară,
realizată în orele anterioare și vor
alcătui un scurt text despre prim ăvară.
(10 rânduri maxim, în 10’-15’ de lucru).
– Vor fi evaluate aspectul paginii, corectitudinea enun țurilor și numărul
expresiilor poetice utilizare (anexa 4) Etapa E – „ Și eu pot fi poet”
– Elevii fiec ărei echipe vor primi câte o
fișă pe care o vor rezolva împreun ă.
– Fiecare cerin ță va fi recompensat ă cu
un punct. – Echipa care va rezolva coerct cele mai multe cerin țe, în timpul cel mai
scurt, va câ știga un nou simbol al
primăverii (vezi anexa 5)
Explicația
Munca în
echipă
Explicația
Conversa ția
Orală
Formativ ă
5. Obținerea
performan ței
și realizarea
feed-back-
ului Se va realiza pe tot percursul orei. Frontal ă
6. Încheierea
lecției Se stabile ște echipa câ știgătoare,
adunând punctajele ob ținute. Echipa
câștigătoare va primi diplome de
excelență, iar echipa învins ă ca câștiga
diplome de participare. Se fac aprecieri asupra desf ășurării
lecției. Conversa ția
Explicația
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
126 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
ANEXA NR. 1
a) La tabl ă sunt expuse dou ă tablouri de prim ăvară, în care se
ascund și elemente specifice altor anotim puri. Elevii vor scoate de pe
panou detalii care nu sunt caracteristice prim ăverii. Pentru fiecare
detaliu descoperit, elevii vor primi câte un punct:
legume în gr ădină;
om de z ăpadă;
copil pe sanie;
fruncte în pom;
frunze galbene;
fulgi de nea;
spice de grâu.
b) 1. Lunile de prim ăvară sunt:
iunie;
aprilie; mai; martie.
2. Păsările călătoare se întorc:
de la câmpie;
din zona Dun ării;
din țările calde.
3. În acest anotimp vie țuitoarele:
se ascund în vizuini;
scot puii și îi îngrijesc;
își fac provizii pentru iarn ă.
4. Ocupa țiile oamenilor în acest anotimp sunt:
aratul;
culesul livezilor și al viilor;
semănatul;
secerișul.
5. Poeții care au descris anotimpul prim ăvara în versuri sunt:
Ion Creang ă;
Vasile Alecsandri; Petre Ispirescu; George Co șbuc.
6. Sentimentele trezite de poeziile studiate sunt:
veselie;
încântare;
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 127 tristețe;
dragoste.
7. Sărbătorile prim ăverii sunt:
Mărțișorul;
Zilele Babelor; Mucenicii; Floriile; Paștele;
Crăciunul.
ANEXA NR. 2
a) 1. Citește cu aten ție textul, pentru a r ăspunde cerin țelor de mai
jos.
_______________ ___________
______________________
Ziori de ziu ă se revars ă peste vesela natura.
Povestind un soare dulce cu lumin ă și căldură.
În curând și el apare pe-orizontul aurit.
Sorbind roua dimine ții de pe câmpul înverzit.
El se-nal ță de trei suli ți pe cereasca, mândr ă scară
Și cu raze vii s ărută june flori de prim ăvară,
Dediței și viorele, brebenei și toporași
Ce răzbat prin frunzi-uscate și s-arată grăg
ălași.
Muncitorii pe-a lor prispe dreg uneltele de munc ă,
Păsărelele-și dreg glasul prin huceagul de sub lunc ă.
În grădini, în câmp, pe dealuri, prin poiene și prin vii
Ard movili buruienoase,sco țând fumuri cenu șii.
b)
2. Marcheaz ă „x” în căsuța corespunz ătoare răspunsului corect
sau completeaz ă punctele de suspensie:
Textul literar prezentat este:
un basm; o poezie; o legend ă;
o poveste.
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
128 Proiectul pentru Înv ățământul Rural Tilul textului este:
Primăvara;
Diminea ța;
Rapsodii de prim ăvară.
Autorul acestui text este:
George Topârceanu; Vasile Alecsandri; Nichita St ănescu.
Ce anotimp și ce moment al zilei sunt descrise în poezie?
……………… ……………… ……………… ……………… ………. …….
Puneți în ordine tablourile poeziei:
pregătirea de munc ă;
flori de prim ăvară;
diminea ța
Această poezie este alc ătuită din:
o strofă;
două strofe;
trei strofe; patru strofe.
Fiecare strof ă este alcătuită din
……………… ……………… ……………… ……………… ………. …….
Selectați cel puțin două însușiri mai pu țin obișnuite, atribuite
unor lucruri sau fenomene ale naturii.
……………. ……………….. ……………. ……………….. ………….. ………….. ………..
……………… ……………. ……………. …………….
Scrieți versurile în care sunt atribuite însu șiri omene ști unor
lucruri, fiin țe necuvânt ătoare, fenom ene ale naturii.
……………. ……………….. ……………. ……………….. ………….. ………….. ………..
……………… ……………… ……………. ……………
Transcrie ultimele dou ă versuri ale poeziei, schimbând forma
substantivelor și verbelor, de la plural la singular.
……………. ……………….. ……………. ……………….. ………….. ………….. ………..
……………… ……………… ……………. ……………
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 129
c)
„După atâta frig și ceață
Iar s-arat ă soarele.
De-acum nu ne mai înghea ță
Nasul și picioarele!”
„Primăvara” de G. Topârceanu
„A trecut iarna geroas ă,
Câmpul iar ăși a-nverzit,
Rândunica cea voioas ă
La noi iar ăși a sosit.”
„Prim ăvara” de V. Alecsandri
„Vii să-mi bați iar la fereastr ă,
Tânăr, soare auriu,
Și zăpada de pe coast ă
Fuge ca argintul viu.”
„Cântec de prim ăvară” de Șt. O. Iosif
„Multe flori lucesc în lume,
Multe flori mirositoare; Dar ca voi, mici l ăcrămioare,
N-are-n lume nici o floare Dulce miros, dulce nume.”
„ L ăcrămioare” de V. Alecsandri
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
130 Proiectul pentru Înv ățământul Rural ANEXA NR. 3
a)
O săgeată de cărbune Inspecteaz ă floricele
Zboară iute peste lume. Și strânge nectare din ele
Rândunica Albina
Primăvara când s-arat ă Cupe albe, sângerii
Prin grădini apar deodat ă Stau pe lujere înfipte,
Ciorchini albi și albăstrii Parc-ar fi ni ște făclii!
Din stelu țe mii și mii! Hai, ghice ște-le de știi!
Liliacul Lalelele
Parcă-i floare zbur ătoare R ămurea cu clopo ței
Si are șase picioare. Hai, ghici ți numele ei!
Fluturele L ăcrămioara
Pe deasupra se arat ă H ărnicuța gospodin ă
Munți de vată scărmănată! Strânge zah ăr din grădină!
N o r i i A l b i n a
Vionicel cu haina alb ă Sub o strea șină pitită
Iese primul din z ăpadă! O ulcic ă împletită.
Ghiocelul Cuibul
O mândre țe printre flori Zeci de umbrelu țe mici
Și … la fete-n obr ăjori! S-au unit s ă fac-o floare
Bujorul Dar trecu vântul pe-aici
Și le risipi în zare.
P ăpădia
Ciocu-i e ca o s ăgeată
Prinde pe ște, broaște-ndată.
Toamna pleac ă de la noi
Primăvara e-napoi.
B a r z a
În frac mereu îmbr ăcată
Zboară iute-n lumea toat ă
Coada-i ca o forfecu ță
Roșioară sub bărbiță
Toamna ea ne p ărăsește
Primăvara ne-o veste ște.
Rândunica
Clopoțel, mititel.
Cine sun ă lin din el?
Nieni! Nimeni!
Numai vântul, Clătinându-l,
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 131 Legănându-l.
Dă de veste-n toat ă țara
Că sosește primăvara!
Ghiocelul
Doamnă nouă,
Cu coada în dou ă,
Iarna fuge, Vara vine.
Rândunica
b)
1. „Plâng ………… …….. cei lipsi ți de voi”;
2. „Prenumele poetului care a scris „Vestitorii prim ăverii””;
3. „Naturii calde, im nuri………………”;
4. „Veni ți cu ………. ……….”;
5. „Pe …………… –a ți fost”;
6. „Cu voi vin florile -n …………….”.
1. „Toat ă lumea din ……………..”;
2. „Prim ăvara asta, totu și / Nu-i decât o … ……………”;
3. „Numele poetului care a scris „Rapsodii de prim ăvară””;
4. „Iar s-arat ă ………….”;
5. „După-atâta ………. și ceață”;
6. „Toat ă …………..din ograd ă”.
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
132 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
ANEXA NR. 4
__________________ ____________
________________________ _____________________ __________
________________________ _____________________ __________
________________________ _____________________ __________
________________________ __________________ _____________
________________________ _____________________ __________
________________________ _____________________ __________
________________________ _____________________ __________
________________________ _____________________ __________
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 133
ANEXA NR. 5
„Și eu pot fi poet! ”
1. G ăsește adjective potrivite pentru urm ătoarele substantive:
sear ă ……………. ……………… …………… ……………
var ă …………… ……………… ……………… ……………
gene …………….. ……………… …………… ……………
obraji ……………. ……………… …………… ……………
pas ăre ………….. ……………… …………… ……………
2. G ăsiți cuvinte care s ă rimeze cu:
zân ă …………….. ……………… …………… ……………
rămurele …………… ……………. ……………. ………..
3. G ăsește al doilea vers:
Prim ăvara a sosit
……………… ……………. ……………….. ………… ……..
A venit la mine-o zân ă
……………… ……………. ……………….. ………… ……..
Bate vântu-n r ămurele
……………… ……………. ……………….. ………… ……..
4. Să scriem împreun ă două strofe închinate prim ăverii:
Stau împreun ă
fără frică:
O frunz ă ……………. de pe ram
Și ………………. rândunic ă
Ce- și are ……………… lâng ă geam.
Și ……………….. poveste ște
Câte-a v ăzut în lumea .. …………….
Frunza ascult ă, se uime ște
Visând c ă are ………. …………. .
(cuibul, verde, m ărunțică, rândunica, aripioare, mare )
Data:
Clasa: a IV-a
Ora: I-II
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
134 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
PROIECT DIDACTIC
Aria curricular ă: Limbă și comunicare
Obiectul: LIMBA ROMÂN Ă
Subiectul lec ției: „Cheia”(fragment), dup ă Mihail
Sadoveanu
Tipul lec ției: predare – înv ățare
Scopul lec ției:
– consolidarea deprinderilor de citire corect ă, coerent ă,
conștientă și expresiv ă;
– îmbog ățirea și activizarea vocabula rului cu noi cuvinte și
expresii;
– sesizarea tr ăsăturilor caracteristice ale unui text narativ.
Obiective de referin ță:
O1.2. – să înțeleagă semnifica ția global ă a mesajului ascultat,
stabilind leg ături între informa țiile receptate și cele cunoscute
anterior; O
1.4. – să sesizeze modific ările de sens ale unui cuvânt în
contexte diferite; O
3.1. – să identifice secven țele descriptive și pe cele dialogate
dintr-un text narativ; O
3.4. – să citească fluent și expresiv un scurt text necunoscut;
O4.3. – să valorifice în texte proprii un vocabular adecvat.
Obiective opera ționale. Pe parcursul lec ției, elevii vor fi capabili:
O1: să citească corect și expresiv un text narativ necunoscut, pe
baza cuno ștințelor dobândite anterior; obiectivul se consider ă
îndeplinit dac ă elevul cite ște cu voce tare, în ritm propriu, 7
rânduri;
O2: să precizeze sensurile unor cuvinte și expresii din text, pe
baza cuno ștințelor anterioare și a lucrului cu dic ționarul;
obiectivul se consider ă îndeplinit dac ă elevul precizeaz ă corect
sensul a cel pu țin 2 cuvinte;
O3: să alcătuiască enunțuri cu unit ățile lexicale, pe baza
cunoștințelor dobândite în or ă; obiectivul se consider ă îndeplinit
dacă elevul alc ătuiește cel pu țin două enunțuri corecte;
O4: să indice sinonime, antonime, familiii de cuvinte sau sensuri
polisemantice ale unor unit ăți lexicale din text, pe baza
cunoștințelor anterioare și a celor dobândite în or ă; obiectivul
se consider ă îndeplinit dac ă elevul indic ă cel puțin 2 exemple
pentru fiecare domeniu;
O5: să explice folosind cuvinte proprii specifice textul ui literar ce
cuprind figuri de stil pr ecum epitetul, compara ția,
personificarea, metafora, pe baza cuno ștințelor dobândite pe
parcursul prei; obiectivul se consider ă îndeplinit dac ă elevul
explică cel puțin o astfel de expresie.
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 135
Elementele activit ății de predare – înv ățare:
Tip de înv ățare: prin exersare, prin descoperire creativ ă;
Tip de interac țiune: dialogat ă, prin activitatea elevului;
Tip de strategie didactic ă: euristică, mixtă, algoritmic ă;
Metode și procedee :
– de comunicare oral ă / scris ă: conversa ția, explicatia,
povestirea, problematiz area, munca independent ă și pe echipe;
– bazate pe ac țiune real ă: exercițiul.
Mijloace de înv ățământ:
– intuitiv – obiectuale și imagistice: dic ționare, volume ale
operelor lui M. Sadove anu, „Abecedar”, Ion Creang ă;
– de raționalizare atimpului didactic: fi șe de lucru pe echipe,
ecusoane, diplome.
Bibliografie:
– *** Curriculum Na țional – Programe școlare pentru
învățământul primar , MEN, Bucure ști, 1998;
– *** Descriptori de performan ță pentru înv ățământul primar ,
SNEE, Ed. ProGnosis, Bucure ști;
– Marcela Pene ș, Vasile Molan – Limba român ă, manual pentru
clasa a IV-a , Ed. Aramis, Bucure ști, 2004, p. 53-54;
– Carmen Iord ăchescu – Să dezlegăm tainele textelor literare,
clasa a IV-a , Ed. Carminis, Pite ști, 1998, p. 114-117;
– Victoria P ădureanu, Mariana Norel – Limba și literatura
română, caietul elevului pentru clas a a IV-a, semestrul al II-lea , Ed.
Aramis, Bucure ști, 2004;
– Ioan Șerdean – Metodica pred ării limbii române la clasele I-
IV, EDP, Bucure ști, 1998;
– Victoria P ădureanu – Citire. Lectur ă. Compunere. Culegere
de exerci ții și teme pentru clasa a IV-a , Ed. Sigma, Bucure ști, 1991, p.
28-30.
– Marcela Pene ș – Îndrumător pentru utilizarea manualului de
limba român ă pentru clasa a IV-a , ed. Aramis, Bucure ști, 1998.
Secvențele
lecției Ob.
op. Conținutul înv ățării Descrierea
situațiilor de
învățare Evaluar
e
I. Moment
organizatoric – Preg ătirea materialelor
necesare desf ășurării lecției:
asigurarea unui climat optim
învățării.
II. Verificarea
curentă – Verificarea calitativ ă și
cantitativ ă a temei pentru
acasă. S1- înv ățare prin
receptare și exersare;
interacțiune dialogat ă;
strategie didactic ă
mixtă; metode și
procedee: conversa ția,
explicația, exerci țiul; Orală
Frontală /
Individuală
Par
țială
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
136 Proiectul pentru Înv ățământul Rural III. Captarea
atenției – „Recunoa ște lectura și
autorul!” Se citesc fragmente din textele citite în clasele a III-a și
a IV-a. Elevii trebuie s ă
recunoasc ă textul și
autorul.(anexa 1) – Prezentarea unor date despre via ța și opera lui Mihail
sadoveanu selectate din fi șele
de portofoliu. S2 – înv ățare prin
receptare și exersare;
interacțiune dialogat ă;
strategie didactic ă
mixtă; metode și
procedee: conversa ția,
explicația, exerci țiul; Orală
Frontală
IV.
Anunțarea
subiectului
și a
obiectivelor
lecției – Receptarea subiectului lec ției
și notarea lui în caiete și la
tablă:
„Cheia”, dup ă Mihail
Sadoveanu. S3 – înv ățare prin
receptare și
descoperire;
V. Dirijarea
învățării
O1
O2
– Citirea textului suport de
către elevi.
– Conversa ția după prima
citire. – Citirea pe fragmente; identificarea cuvintelor necunoscute și notarea lor pe
tablă (fulguire, a n ăvăli,
înfiorare, bucher, ne știrbită, a
scrijeli, hieroglif ă, a vibra ).
– Explicarea cuvintelor necunoscute:
a) activitate frontal ă: se
explică intuitiv cuvintele
următoare și se noteaz ă în
caiete:
• fulguire < fulgui + -re
a fulgui = „a ninge cu fulgi
mari” fulguire = „ninsoare cu fulgi
mari.”
• a năvăli = „a se repezi
asupra cuiva, a intra sau a ie și
în grabă; a tăbărî, a se repezi,
a se înghesui, a da buzna”.
• înfiorare < înfiora + -re
înfiora< în + fior + a înfiorare = „emoție,
tulburare”.
• bucher = „persoan ă care
învață pe dinafar ă” (în text –
persoană care se afl ă cu
învățătura la litere, la alfabet).
•
neștirbită < ne+știrbi+ -it(ă)
a știrbi = „a toci, a ciobi”
neștirbită = „neatins ă, S4 – înv ățare prin
descoperire;
interacțiune dialogat ă
și prin activitatea
elevilor; metode și
procedee: conversa ția,
explicația, citirea,
exercițiul, lucrul pe
echipe; material didactic: dic ționare;
Orală
Frontală
Individual
ă
Frontală
Orală
Formativă
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 137
O3
intact ă”.
b) activitate pe echipe:
colectivul de elevi este împ ărțit
în echipe de 4 și li se cere s ă
caute în dic ționare cuvintele a
scrijeli, hieroglif ă, a vibra ;
notarea explica țiilor în caiete.
– Alcătuirea de enun țuri orale
cu unitățile lexicale explicate.
Elevii sunt împ ărțiți în 4
echipe: a iepura șilor, a
ursuleților, a vulpi țelor,
a aricilor, fiecare elev
având ecuson, iar
fiecare echip ă –
mascotă.
Pe
echipe,
orală
Frontală
Orală
VI. Obținerea
performan ței
– Lucrul frontal, la tabl ă:
1. Găsiți cuvinte cu sens
asemănător pentru:
se cheam ă =
taină =
anume = totdeauna =
ceas =
epocă =
2. Găsiți cuvinte cu sens opus
pentru: început ≠
deschise ≠
negre ≠
înnegrite ≠
să legăm ≠
nouă ≠
vesel ≠
întuneric ≠
3. Indica ți 3 termeni din familia
cuvântului a scrijeli .
4. Alcătuiți, în scris, 5
propoziții în care substantivul
cheie să aibă, pe rând,
următoarele în țelesuri:
o obiect folosit la inchiderea
și deschiderea u șilor;
o procedeu de rezolvare a
unor probleme, a unor situa ții;
o cheia sol, folosit ă la
începutul portativului muzical; o vale strâmt
ă și ingust ă,
cuprinsă între doi pere ți de S5 – înv ățare prin
exersare și
descoperire;
interacțiune dialogat ă
și bazată pe acțiunea
elevilor; strategie: mixtă; metode și
procedee: conversa ția,
explicația, exerci țiul,
material didactic: exercițiile scrise pe
tablă; fișe de lucru pe
echipe; Orală
Frontală
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
138 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
O4 stâncă;
o obiect folosit pentru a
strânge sau desface un șurub.
– Lucru pe echipe:
Identificarea și explicarea
expresiilor prin care autorul atribuie însu șiri deosebite
obiectelor, fiin țelor,
fenomenelor naturii (fiecare
echipă – 2 expresii):
o „năvălea lumin ă nouă, ca o
fulguire de aur”; o „să ieșim și noi ca gâzele la
soare”;
o „astăzi e ca o zi de
sărbătoare”;
o „în mine p ătrunse o
înfiorare cald ă”;
o „eram ca în fa ța unei
hieroglife”;
o „în depărtare, spre Siret,
vibra lumina”; o „ceas al luminii și al
înțelegerii celei mari”;
o „am găsit cheia care
deschide taina citirii”.
– Citirea în întregime a lec ției
de către elevi. Scrisă
Pe echipe
Orală
Frontal
ă
VII.
Evaluarea
performan ței O1
O2 Fișă de evaluare individual ă
(anexa 2). S6 – învățare prin
exersare; interac țiune
dialogată și bazată pe
activitatea elevilor; metode și procedee:
conversa ția, explica ția,
exercițiul, munca
independent ă; material
didactic: fi șe de lucru
individual; Scrisă
Individual
ă
VIII.
Intensificare
a retenției și
asigurarea
transferului Receptarea temei pentru
acasă:
– alcătuirea unui text cu
unitățile lexicale explicate;
– realizarea unui desen
reprezentând o „ buche ” cu
însușiri omene ști. S7 – învățare prin
receptare și
descoperire; interacțiune dialogat ă
și bazată pe acțiunea
elevilor; metode și
procedee: conversa ția,
explicația;
IX.
Încheierea
activității Receptarea de aprecieri
individuale, pe echipe și
colective asupra lec ției;
acordarea de calificative;
recomand ări. S8 – învățare prin
receptare; interac țiune
expozitiv ă și dialogat ă;
metode: conversa ția,
explicația. Orală
individuală/ pe
echipe
Frontală.
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 139
ANEXA 1
Recunoa ște opera și autorul.
1.
„Mihai se îndreapt ă spre cas ă. Înainte de a intra, întârzie o
clipă. Ochii lui caut ă, fără să găsească, zimții de ghea ță ai
Luceafărului de sear ă.”
(S-au aurit a toamn ă pădurile – Gheorghe Tomozei)
2.
„În zori sunau din corn, pe mun ții Moldovei, cei șapte voinici.
Curgeau pl ăieșii roiuri de sub poalele codrilor. Oaste nou ă ieșea ca
din pământ.”
(În Vrancea – Alexandru Vlahu ță)
3.
„Verzi sunt dealurile tale, frumoase p ădurile și dumbrăvile
spânzurate de coastele dealurilor, limpede și senin e cerul. Mun ții se
înalță trufași în văzduh, nop țile încânt ă auzul și ziua farmec ă văzul.”
(Cântarea României – Alecu Russo)
4.
„Fii tăi trăiască numai în fr ăție
Ca a nop ții stele, ca a zilei zori,
Viață în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu t ărie, suflet românesc
Vis de vitejie, fal ă și mândrie,
Dulce Românie, asta ți-o doresc!”
(Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie – Mihai Eminescu)
5.
„Deodată, se auzi un zgomot. Lizuca zise speriat ă:
– Ce se aude? Poate este un bursuc. Imi este fric ă de el. Am
auzit că este foarte r ău.
Patrocle a ie șit să vadă ce este.”
(Dumbrava Minunat ă – Mihail Sadoveanu)
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
140 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
ANEXA 2
Fișă de evaluare Fi șă de evaluare
1. Explic ă următoarele 1.Explic ă următoarele
cuvinte: cuvinte: fulguire = a n ăvăli =
a scrijeli = înfiorare = 2. Alcătuiește enunțuri 2.Alc ătuiește enunțuri
cu acestea. cu acestea.
Fișă de evaluare Fi șă de evaluare
1. Explic ă următoarele 1.Explic ă următoarele
cuvinte: cuvinte: a scrijeli = fulguire = bucher = a n ăvăli =
2. Alcătuiește enunțuri 2.Alc ătuiește enunțuri
cu acestea. cu acestea.
Fișă de evaluare Fi șă de evaluare
1. Explic ă următoarele 1.Explic ă următoarele
cuvinte: cuvinte: bucher = a scrijeli = neștirbită = ne știrbire =
2. Alcătuieș
te enunțuri 2.Alc ătuiește enunțuri
cu acestea. cu acestea.
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 141
4.5. Lucrare de verificare 4
1. Prezenta ți și comenta ți etapele unei lec ții de literatura român ă la
clasa a IV-a – text liric.
Sugestii de redactare
Urmăriți fiecare etap ă și explica ți de ce trebuie f ăcută și ce
realizeaz ă profesorul în etapa respectiv ă.
Pe evaluator îl intereseaz ă dacă urmăriți demersul firesc al lec ției și
dacă puteți argumenta fiecare ac țiune.
!Notarea lucr ării
1.50p – pentru prezentarea etapelor; 1,50p – pentru argumentare; 0,50p – pentru creativitate; 0,50p – pentru exprimare.
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
142 Proiectul pentru Înv ățământul Rural 4.6. Răspunsuri
Test de autoevaluare 1
Prezenta ți etapele unei lec ții de literatur ă română la clasa a III-a sau a IV-a.
1. Integrarea lec ției în sistemul de lec ții din unitatea de înv ățare;
2. Trezirea interesului elev ilor pentru textul citit;
3. Citirea textului de c ătre elevi;
4. Întrebări în legătură cu textul;
5. Citirea în lan ț a textului;
6. Explicarea cuvintelor noi și a expresiilor; folosirea lor în structuri noi;
7. Citirea textului pe fragmente logice; 8. Citirea model a textului; 9. Citirea dup ă model;
10. Citirea selectiv ă;
11. Exerci ții de cultivare a lim bii române literare.
Test de autoevaluare 2
Prezenta ți etapele unei lec ții de compunere.
1. Alegerea temei compunerii; 2. Anunțarea tipului de compunere;
3. Analiza materialului de sprijin; 4. Întocmirea planului de idei; 5. Dezvoltarea, oral , a planului de idei;
6. Stabilirea criteriilor de apreciere a compunerilor;
7. Redactarea compunerii; 8. Analiza și parecierea compunerilor.
Bibliografie
1. Vasile Molan, Marcel Pene ș – Îndrum ător pentru folosirea abecedarului, Editura
Aramis, 2000.
2. Silvia Ni ță – Metodica pred ării limbii române în clasele primare, Editura Aramis,
2001.
Predarea – înv ățarea limbii și literaturii române la clasele a III-a și a IV-a
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 143
Bibliografie selectiv ă
1. Berca Ion – Metodica pred ării limbii române, EDP, Bucure ști, 1974.
2. Golu Pantelimon – Psihol ogia copilulu i, EDP, 1994.
3. Ioan Serdean – Didactica limbii și literaturii române în înv ățământul primar, Ed.
Corint,Bucure ști, 2002, p. 12 – 28.
4. Ioan Serdean, Laura Gor an – Didactica specialit ății, Edit. Funda ției România de
Mâine, Bucure ști, 2004, p. 60 – 67.
5. Ministerul Educa ției și Cercetării – Consiliul Na țional pentru Curriculum – Ghid
metodologic pentru aplicarea programelor de limba și literatura român ă –
învățământ primar și gimnazial.
6. Silvia Ni ță – Metodica pred ării limbii române în clasele primare, Editura Aramis,
2001.
7. Vasile Molan – Îndreptar pentru pr edarea limbii române, Ed. Petrion, Bucure ști,
1999.
8. Vasile Molan, Marcel Pene ș – Îndrum ător pentru folosirea abecedarului, Editura
Aramis, 2000.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: 2006Program universitar de formare în domeniul [632034] (ID: 632034)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.