Agen ția Român ă de Asigurare a Calit ății în Înv ăță mântul Superior [631991]

Agen ția Român ă de Asigurare a Calit ății în Înv ăță mântul Superior

METODOLOGIA

de evaluare extern ă,
standardele, standardele de referin ță și lista indicatorilor de performan ță a
Agen ției Române de Asigurare a Calit ății în Înv ăță mântul Superior

Bucure ști
2006

2Cuprins
Preambul
Partea I. Principiile asigur ării calit ății în înv ăță mântul superior … ……………………5
1.1. Transform ări în înv ăță mântul superior…………………………………5
1.2. Principii fundamentale în abordarea calit ății educa ției……………7
1.3. Rela ții între ARACIS și alte institu ții…………………………………..9
1.4. Asigurarea calit ății și acreditarea……………………………………….10
1.5. Domeniile asigur ării calit ății…………………………………………….11
1.6. Terminologie…………………………………………………………………..13
Partea a II-a. Criterii, standarde și indicatori de performan ță pentru asigurarea
calit ății și acreditare ……………………………………………………………………..17
2.1 Coresponden țe și rela ții între domenii, criterii, standarde și
indicatori de performan ță ……………………………………………………….17
2.2 Domenii, criterii, standarde, indicatori de performan ță ………….20
Partea a III-a. Evaluarea extern ă a calit ății institu țiilor de înv ăță mânt superior ..44
3.1 Etape în evaluarea calit ății academice……………………………………45
3.2 Standardele activit ății de evaluare extern ă………………………………………….47
3.3 Auditarea evalu ării externe a calit ății…………………………………………………49
3.4 Relevan ța evalu ării externe, a standardelor, criteriilor și indicatorilor de
performan ță ………….…………… ………………………… ………… ……..49
Partea a IV-a. Aplica ții diferen țiate pe cicluri de studii universitare ………………..51
4.1 Autorizarea func țion ării provizorii și acreditarea……………………………….51
4.1.1. Proceduri privind autorizarea func țion ării provizorii și acreditarea..51
4.1.2. Obiectivele activit ăților de autorizare provizorie și acreditare……..54
4.2 Cerin țe normative privind autorizarea func țion ării provizorii și acreditarea
programelor de studii universitare de licen ță …………………………………..55
4.3 Etape metodologice privind autorizarea func țion ării provizorii
și acreditarea programelor de studii universitare de licen ță …………………………65
4.4 Acreditarea institu țiilor organizatoare de studii universitare de masterat…68
4.5 Acreditarea institu țiilor organizatoare de studii universitare de doctorat… 70
Considera ții finale…………………………………………………………………… 71

3Preambul
Metodologia privind asigurarea calit ății, autorizarea de func ționare
provizorie și acreditarea programelor de studiu și a institu țiilor de înv ăță mânt
superior, denumit ă în continuare Metodologia, concretizeaz ă prevederile Ordonan ței
de urgen ță a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calit ății educa ției , astfel cum
a fost aprobat ă cu modific ări prin Legea nr. 87/2006, cu modific ările ulterioare .

Metodologia se aplic ă, începând cu anul universitar 2006-2007, pentru:
(a) autorizarea func țion ării provizorii a noilor programe de studii universitare de
licen ță ini țiate și propuse de institu țiile de înv ăță mânt superior acreditate;
(b) autorizarea de func ționare provizorie a furnizorilor de înv ăță mânt superior
care ini țiaz ă programe de studii universitare de licen ță și a programelor
universitare de licen ță pe care ace știa le ini țiaz ă;
(c) acreditarea institu țiilor organizatoare de studii universitare de masterat
(IOSUM) și a institu țiilor organizatoare de studii universitare de doctorat
(IOSUD) pe baza autoevalu ării și a evalu ării externe a fiec ărui domeniu de
specializare și, în cadrul acestuia, a fiec ărei specializ ări de studii universitare
de masterat sau, respectiv, de doctorat, care sunt propuse a func ționa începând
cu anul universitar 2007-2008; studiile universitare de masterat sau do ctorat
existente în anul universitar 2006-2007 vor func ționa doar pân ă la finalizarea
programelor lor de studii, fiind apoi treptat înlocuite de cele acreditate;
(d) acreditarea acelor programe de studii și a institu țiilor de înv ăță mânt superior
care au ajuns în acest stadiu pe baza aplic ării prevederilor Legii nr. 88/1993
privind acreditarea institu țiilor de înv ăță mântul superior și recunoa șterea
diplomelor , republicat ă.
Pe lâng ă aceste activit ăți de autorizare și acreditare, în vederea îmbun ătățirii
calit ății și pentru consolidarea rela țiilor și cooper ării dintre ARACIS și institu țiile
de înv ăță mânt superior, Metodologia va fi experimentat ă în anul universitar
2006-2007 în toate universit ățile acreditate care opteaz ă în mod voluntar s ă
participe la pilotare. Rezultatele aplic ării Metodologiei în anul universitar 2006-
2007 vor fi sintetizate într-un raport al ARACIS privind starea cal it ății în
înv ăță mântul superior. Pe baza acestui raport se vor formula propuneri pent ru
îmbun ătățirea Metodologiei și a calit ății înv ăță mântului superior.

4Metodologia este destinat ă:
a) reprezentan ților universit ăților din România – rectori și prorectori,
decani și prodecani, șefi de catedre și de departamente, membri ai
comunit ăților universitare formate din: studen ți, universitari,
cercet ători știin țifici și personal administrativ, respectiv tuturor celor
ale c ăror activit ăți configureaz ă și dezvolt ă calitatea academic ă în
universit ăți și facult ăți;
b) comisiilor și altor structuri care sunt responsabile direct de
managementul calit ății în universit ăți sau de evaluarea extern ă a
calit ății;
c) beneficiarilor înv ăță mântului superior, respectiv studen ți, angajatori,
și, într-un sens mai larg, întregii societ ăți;
Metodologia utilizeaz ă terminologia și conceptele stabilite prin Ordonan ța de
urgen ță a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calit ății educa ției și va fi
dezvoltat ă de ARACIS în continuare, în conformitate cu prevederile legale, pentru a-i
consolida caracterul aplicativ și pentru a servi mai bine beneficiarii în func ție de
activit ățile derulate în universit ăți și de cerin țele concrete ale acestora. Pentru aceasta,
ARACIS coopereaz ă strâns cu toate universit ățile interesate, cu Ministerul Educa ției și
Cercet ării precum și cu reprezentan ții studen ților, ai sindicatelor și ai corpora țiilor.
Transparen ța informa țiilor și deciziilor va fi asigurat ă astfel încât publicul s ă poat ă urm ări
modul de dezvoltare a sistemului de asigurare a calit ății în înv ăță mântul superior din
România, ca parte a Spa țiului European al Înv ăță mântului Superior.

5Partea I: Principiile asigur ării calit ății în înv ăță mântul superior
Schimb ările din înv ăță mântul superior din România, ca de altfel din întreaga
Europ ă și din alte p ărți ale lumii, au fost pe cât de multiple și radicale, pe atât de
continue. Înc ă la începutul anilor 1990, au fost înfiin țate în România primele universit ăți
particulare, iar num ărul universit ăților publice, al facult ăților sau al noilor programe de
studii, respectiv specializ ări, a crescut rapid. Ca urmare a acestor diversific ări și
multiplic ări, a fost adoptat ă Legea nr. 88/1993 privind acreditarea institu țiilor de
înv ăță mânt superior și recunoa șterea diplomelor, republicat ă. În baza acestei Legi , a fost
înfiin țat Consiliul Na țional de Evaluare Academic ă și Acreditare (CNEAA), care a
desf ăș urat activit ăți sus ținute de evaluare, de acreditare institu țional ă și de programe în
perioada 1993-2006.

De la începutul aplic ării Legii nr. 88/1993 și pân ă în prezent, sistemul na țional de
înv ăță mânt superior a trecut și prin alte transform ări importante, iar dup ă semnarea în
1999 a Declara ției de la Bologna, România a devenit membr ă a „Procesului Bologna”
care urm ăre ște s ă configureze, pân ă în 2010, Spa țiul European al Înv ăță mântului Superior
prin noi schimb ări și transform ări. Asigurarea calit ății academice este unul din
obiectivele centrale ale Procesului Bologna. Realizarea sa es te dependent ă de
coresponden țele care se stabilesc între sensurile calit ății academice și transform ările care
au loc în înv ăță mântul superior.

1.1 Transform ări în înv ăță mântul superior

Dintre transform ările deja produse sau în curs de configurare, Metodologia ține
seama, în m ăsur ă diferit ă, de urm ătoarele aspecte:
/head2right Diversitatea institu țiilor de înv ăță mânt superior, care rezult ă în principal din:
• schimb ări în profilul institu țional al universit ăților tradi ționale, mai
ales prin diversificarea programelor de studii;
• coexisten ța universit ăților comprehensive, pluridisciplinare, cu
cele centrate pe un câmp disciplinar mai restrâns;

6• existen ța unor organiza ții care gestioneaz ă programe de studii
oferite de universit ățile str ăine în formule diverse, de tip
transna țional sau f ără grani țe;

/head2right Multiplicarea formulelor de programe care asigur ă o „înv ățare distribuit ă”,
bazate mai mult pe mobilitatea programelor și a personalului didactic și mai
pu țin sau chiar deloc pe deplasarea studen ților, sub urm ătoarele aspecte:
• organizarea de filiale în teritoriu;
• programe de înv ăță mânt la distan ță , cu frecven ță redus ă sau în alte
forme de înv ăță mânt aprobate prin lege.
/head2right Cre șterea complexit ății și a dimensiunii institu țiilor de înv ăță mânt superior, în
termenii num ărului programelor de studii și a studen ților, înso țit ă de apari ția
unor dificult ăți, cum ar fi:
• transformarea universit ăților din institu ții elitiste în institu ții care
ofer ă înv ăță mânt superior de mas ă;
• men ținerea și chiar accentuarea cerin țelor privind performan țele în
cercetare, odat ă cu accentuarea solicit ărilor din domeniul pred ării;
• dificult ăți de recrutare a tinerilor cercet ători și cadre didactice
datorit ă ofertelor salariale necompetitive;
• existen ța unor disparit ăți accentuate între atractivitatea diferitelor
programe de studii și implicit între sursele și nivelurile de finan țare
din fonduri publice și extrabugetare.
/head2right Decalajul între cerin țele institu ționale și mai ales publice pentru un
management universitar performant și unele practici de conducere neadecvate
are diverse surse:
• armonizarea conducerii centrale cu cea a facult ăților sau a
departamentelor întâmpin ă dificult ăți în alocarea resurselor și în
realizarea obiectivelor, influen țând negativ cadrul institu țional al
calit ății;
• neasigurarea omogenit ății institu ționale are repercusiuni asupra
profilului institu țional al calit ății.
/head2right Promovarea bunelor practici din universit ățile române ști sau din str ăin ătate
pentru cre șterea performan țelor academice;

7
/head2right Participarea în cadrul „spa țiului european al înv ăță mântului superior” și
confruntarea cu globalizarea sporesc presiunea for țelor competitive pe o
„pia ță ” tot mai extins ă a înv ăță mântului superior.

1.2 Principii fundamentale în abordarea calit ății educa ției

Întrucât astfel de caracteristici și schimb ări influen țeaz ă în mod relevant
asigurarea calit ății înv ăță mântului superior, coresponden țele dintre dinamica sistemului
sau institu țiilor de înv ăță mânt superior și abordarea calit ății sunt esen țiale.
În conformitate cu legisla ția în vigoare, realizarea și evaluarea calit ății au o
dimensiune extern ă și una intern ă.
Dimensiunea extern ă este instituit ă de Procesul Bologna, care are la baz ă un
document programatic („Declara ția de la Bologna”, 1999) adoptat de to ți mini ștrii
responsabili de înv ăță mântul superior din ță rile membre, precum și comunicatele semnate
de mini ștrii educa ției la întâlnirile de la Praga (2001), Berlin (2003) și Bergen (2005). De
aplicarea riguroas ă a setului de prevederi stabilite la nivel european depinde incl uderea
agen țiilor na ționale pentru asigurarea calit ății, deci și a ARACIS, în Registrul ENQA
(European Network for Quality Assurance in Higher Education). Totodata , prin
pozi ționarea universit ăților din țara noastr ă în Spa țiul European al Înv ăță mântului
Superior se asigur ă încrederea în calitate și se realizeaz ă pe baze superioare și
recunoa șterea academic ă și/sau, dup ă caz, profesional ă a diplomelor române ști.
Dimensiunea intern ă a calit ății academice se construie ște în baza legisla ției în
vigoare și în func ție de specificul fiec ărei universit ăți, de tradi ția și patrimoniul cultural al
înv ăță mântului superior din țara noastr ă. Ea este integral în responsabilitatea fiec ărei
universit ăți sau a fiec ărui furnizor de programe de educa ție. În aceast ă abordare,
asigurarea calit ății devine un proces adaptat la specificul institu țional existent și se
instituie ca un mecanism prin care rezultatele sau performan țele academice sunt mereu
îmbun ătățite. Iat ă de ce in continuare sunt precizate principiile de referin ță ale
Metodologiei :

/head2right Referin ță european ă: sistemul și institu țiile de înv ăță mânt superior din
România apar țin Spa țiului European al Înv ăță mântului Superior și asigur ă

8nivele de calitate conforme cu cerin țele acestui spa țiu și competitive pe plan
european și interna țional.

/head2right Responsabilitate institu țional ă: responsabilitatea și managementul asigur ării
calit ății sunt de competen ța fiec ărei universit ăți acreditate, în conformitate cu
autonomia universitar ă.

/head2right Diversitate institu țional ă: diversitatea institu țiilor, a misiunii și obiectivelor
lor, este respectat ă și încurajat ă prin evaluarea extern ă a calit ății.

/head2right Cooperare cu toate componentele sistemului educa țional : abordarea,
practicile aplicate și formele de asisten ță tehnic ă oferite de ARACIS se
bazeaz ă pe rela ții de cooperare și încredere mutual ă în raporturile cu
institu țiile de înv ăță mânt superior și cu al ți parteneri.

/head2right Centrare pe rezultate : în asigurarea și evaluarea calit ății, rezultatele în
înv ățare și performan țele în cercetarea universitar ă, considerat ă ca o
component ă a procesului de înv ăță mânt, ocup ă pozi ția central ă de referin ță ;

/head2right Identitate institu țional ă: rezultatele și performan țele în înv ățare și cercetare
pot fi ob ținute printr-o varietate de practici, metode sau structuri, pro iectate și
aplicate în mod autonom de fiecare institu ție, conform propriilor op țiuni. În
acest sens, ponderea cea mai important ă în evalu ările ARACIS se acord ă mai
ales rezultatelor și performan țelor, f ără a se neglija influen ța bunelor practici
și a structurilor performante în domeniul calit ății academice;

/head2right Autoevaluarea intern ă, institu țional ă, a calit ății : fiecare document de
autoevaluare trebuie s ă prezinte specificul culturii calit ății din institu ția de
înv ăță mânt superior și s ă se asigure continuitatea îmbun ătățirii
performan țelor;

/head2right Evaluarea extern ă: evaluarea extern ă se bazeaz ă pe demonstrarea de c ătre
institu ția de înv ăță mânt superior a rezultatelor și a performan țelor în înv ățare
și în cercetare și pe verificarea coresponden ței acestora cu realitatea efectiv ă

9din institu ție, inclusiv cu verificarea activit ății studen ților, în raport cu
standardele asumate;
/head2right Îmbun ătățirea calit ății : îmbun ătățirea continu ă a calit ății și a managementului
institu țional al acesteia reprezint ă obiectivul principal al evalu ării externe.

Aceste principii constituie cadrul de referin ță al activit ății ARACIS și al prezentei
Metodologii . Menirea lor este de a promova acea cultur ă a calit ății care va concura în
mod consecvent la realizarea unui înv ăță mânt superior de calitate, afirmat ca un bun
public, care este demn de încrederea public ă și care contribuie la dezvoltarea și realizarea
personal ă a studen ților, precum și la îmbun ătățirea continu ă a calit ății vie ții, a culturii și
economiei na ționale într-un cadru european. Principiile sunt astfel formulate înc ât s ă
asigure nu numai continuitatea activit ăților și rezultatelor Consiliului Na țional de
Evaluare Academic ă și Acreditare (CNEAA) din perioada 1993 – 2006, ci și dezvoltarea
calit ății educa ției în noile condi ții europene și interna ționale.
1.3 Rela ții între ARACIS și alte institu ții

Noua abordare în asigurarea calit ății în înv ăță mântul superior se bazeaz ă pe
autonomia universit ăților în formularea și realizarea propriilor op țiuni privind nivelul
calit ății și managementul de realizare a acestuia. Totodat ă, ARACIS și institu țiile de
înv ăță mânt superior, împreun ă cu celelalte autorit ăți responsabile pentru organizarea și
desf ăș urarea procesului educa țional, coopereaz ă activ pentru:

/head2right îmbun ătățirea continu ă a calit ății, prin:

• evaluarea, revizuirea și perfec ționarea criteriilor, standardelor și
indicatorilor de performan ță ai calit ății, concomitent cu corelarea
acestora cu cerin țele impuse ale calific ării prev ăzute de Cadrul
Na țional al Calific ărilor;
• ridicarea nivelului standardelor de referin ță și al indicatorilor de
performan ță corespunz ători, în fiecare institu ție, conform misiunii
acesteia;
/head2right asumarea cât mai deplin ă a capacit ății de r ăspundere public ă, prin:

10
• realizarea unor niveluri de calitate care corespund a ștept ărilor
beneficiarilor, în primul rând ale studen ților și ale angajatorilor;
• afirmarea înv ăță mântului superior ca bun public;
• comunicarea consistent ă, clar ă și coerent ă cu publicul beneficiar;
• informarea corect ă a publicului cu privire la rezultatele reale
ob ținute și la inten țiile de îmbun ătățire.

/head2right promovarea modalit ăților de încurajare a autoevalu ării și, acolo unde este
cazul, planificarea strategiilor de schimbare și îmbun ătățire, prin:
• identificarea onest ă și riguroas ă a realiz ărilor și neajunsurilor;
• promovarea realiz ărilor și corectarea rapid ă a neajunsurilor;
• considerarea rezultatelor efective ca referin țe ale evalu ării.

1.4 Asigurarea calit ății și acreditarea

Obiectivul central al activit ăților ARACIS const ă în asigurarea și îmbun ătățirea
calit ății. Acreditarea este acel proces de asigurare și îmbun ătățire a calit ății academice
prin care o organiza ție furnizoare de educa ție este mai întâi autorizat ă s ă func ționeze
provizoriu ca institu ție de înv ăță mânt superior, dobândind dreptul de a desf ăș ura procesul
de înv ăță mânt și de a organiza admiterea la studii, și apoi acreditat ă și recunoscut ă ca
făcând parte din sistemul na țional de înv ăță mânt superior, dobândind dreptul s ă emit ă
diplome, certificate și alte acte de studii recunoscute na țional, s ă organizeze, dup ă caz,
examene de absolvire, licen ță , masterat și doctorat. Standardele, standardele de
referin ță și indicatorii de performan ță sunt comuni atât pentru asigurarea calit ății
în institu țiile deja acreditate cât și pentru acreditarea institu țiilor nou înfiin țate .
Ceea ce difer ă este nivelul lor de realizare. În vederea autoriz ării și acredit ării se ia ca
baz ă nivelul minim de realizare a indicatorilor de performan ță . În asigurarea calit ății,
standardele de referin ță pot atinge niveluri optimale institu țional, situate peste nivelul
minim. Prin acreditare, ARACIS urm ăre ște:

11 • să asigure comunit ățile universitare, beneficiarii și publicul în general c ă
institu ția acreditat ă demonstreaz ă c ă satisface standardele minime de
calitate ale unei institu ții de înv ăță mânt superior;

• să promoveze angajarea institu ției în direc ția cre șterii continue a calit ății
academice afirmat ă prin rezultate în înv ățare și cercetare;

• să consacre institu țional standardele pentru un management și o cultur ă a
calit ății și s ă demonstreze prin probe și documente relevante starea
acestora;

• să sus țin ă și s ă încurajeze institu ția s ă se autoevalueze și s ă coopereze în
evaluarea ei extern ă pentru asigurarea și cre șterea calit ății;

• să coopereze cu institu țiile de înv ăță mânt superior în realizarea,
monitorizarea și compararea calit ății academice precum și cu Autoritatea
Na țional ă pentru Calific ările din Înv ăță mântul Superior;

• să nu accepte programe de studii ale furnizorilor de educa ție care nu
îndeplinesc standardele minime de calitate academic ă.

1.5 Domeniile asigur ării calit ății

În asigurarea calit ății educa ției sunt avute în vedere trei domenii fundamentale de
organizare și func ționare a unei organiza ții care dore ște s ă devin ă sau este deja institu ție
de înv ăță mânt superior. Criteriile, standardele și indicatorii de performan ță sunt astfel
formula ți încât accentul s ă nu fie pus numai pe conformarea unei organiza ții la un set
predeterminat sau predefinit de condi ții cantitative și calitative, ci și pe angajarea
deliberat ă, voluntar ă și proactiv ă a institu ției pentru realizarea anumitor performan țe
demonstrabile prin rezultate efective. Rolul evaluatorului exter n, respectiv al ARACIS,
este de a lua act și a evalua capacitatea managerial ă și educa țional ă a furnizorului de
educa ție, pentru ca, pe aceast ă baz ă, s ă poat ă ajunge în situa ția de a constata și apoi a

12 valida sau a invalida documentat și public func ționarea. Domeniile de asigurare a
calit ății , stabilite de OUG nr. 75/2005 la art. 10, sunt urm ătoarele:
1. Capacitatea institu țional ă: institu ția dispune de o organizare coerent ă și
de un sistem adecvat de conducere și administrare, are baza material ă și
resursele financiare necesare unei func țion ări stabile pe termen scurt și
mediu, precum și resursele umane pe care se poate baza pentru a realiza
misiunea și obiectivele propuse asumate.
2. Eficacitatea educa țional ă se refer ă la organizarea proceselor de predare,
înv ățare și cercetare în termeni de con ținut, metode și tehnici, resurse,
selec ție a studen ților și a personalului didactic și de cercetare, astfel încât
să ob țin ă acele rezultate în înv ățare sau în cercetare pe care și le-a propus
prin misiunea sa, care trebuie s ă fie clar formulat ă. Seturile de criterii de
evaluare care corespund eficacit ății educa ționale vizeaz ă:
a) proiectarea obiectivelor și rezultatelor :
o formularea clar ă și u șor de în țeles;
o adecvare la calific ările universitare vizate (licen ță într-un
domeniu sau specializare, master sau doctorat) și diferen țiate
pe discipline și/sau programe de studiu;
o asocierea riguroas ă cu proceduri adecvate de evaluare intern ă a
gradului de realizare;

b) organizarea cadrului de realizare a înv ăță rii, prin:
o planuri, programe de înv ăță mânt, metode de predare, criterii și
tehnici de evaluare a studen ților;
o recrutarea și dezvoltarea adecvat ă a personalului didactic;
o resursele și facilit ățile de înv ățare disponibilizate, legate de
activitatea financiar ă a organiza ției;
o organizarea fluxurilor de predare, înv ățare și examinare a
studen ților;
o serviciile studen țești oferite, inclusiv activit ățile
extracurriculare.

13 3. Managementul calit ății se centreaz ă pe acele strategii, structuri, tehnici și
opera ții prin care institu ția demonstreaz ă c ă î și evalueaz ă performan țele de
asigurare și îmbun ătățire a calit ății educa ției și dispune de sisteme de
informa ții care demonstreaz ă rezultatele ob ținute în înv ățare și cercetare.
Importan ța acestui domeniu const ă, pe de o parte, în concentrarea asupra
modului în care institu ția gestioneaz ă asigurarea calit ății tuturor
activit ăților sale, iar pe de alta, de a face publice informa țiile și datele care
probeaz ă un anumit nivel al calit ății.

Cele trei domenii sunt complementare, iar utilizarea lor este obligatorie, în
conformitate cu prevederile legale. În acest sens, orice institu ție de înv ăță mânt superior
este invitat ă s ă ajung ă la stadiul în care dispune de mijloacele și informa țiile care sunt
structurate pe cele trei domenii, ținând cont de profilul s ău specific și de misiunea și
obiectivele pentru care a optat. Conduc ătorul institu ției de înv ăță mânt superior, prin
Comisia pentru evaluarea și asigurarea calit ății din institu ție, este responsabil de
elaborarea și realizarea strategiilor privind calitatea, structurate pe cele tre i domenii.
1.6 Terminologie

În aceast ă sec țiune sunt precizate semnifica țiile asociate principalilor termeni
folosi ți pentru aplicarea prezentei Metodologii .

Organiza ția furnizoare de educa ție : este o institu ție de înv ăță mânt sau alt ă
persoan ă juridic ă, care, potrivit statutului, desf ăș oar ă activit ăți de înv ăță mânt superior pe
baz ă de programe de studii legal aprobate. În conformitate cu legea, o rganiza ția
furnizoare de educa ție se supune procedurii de evaluare, pentru evaluarea extern ă a
asigur ării calit ății, sau, dup ă caz, pentru autorizarea func țion ării provizorii sau pentru
acreditarea programelor de studii sau/ și a sa ca organiza ție furnizoare de educa ție . Pot
desf ăș ura activit ăți de înv ăță mânt superior și pot utiliza denumirile de universitate sau
altele similare numai institu țiile de înv ăță mânt superior autorizate s ă func ționeze
provizoriu ori acreditate (Art. 29, alin. (4) lit. a) și b) și Art. 35, alin. (1) din OUG
75/2005); acreditarea institu țiilor de înv ăță mânt superior se face prin lege, promovat ă de
Guvern, la ini țiativa Ministerului Educa ției și Cercet ării, pe baza avizului ARACIS
(Art.31, lit.g) din OUG 75/2005).

14
Programul de studii: un program de studii/specializare const ă în totalitatea
activit ăților de proiectare, organizare, conducere și realizare efectiv ă a pred ării, înv ăță rii
și cercet ării dintr-un domeniu care conduce la ob ținerea unei calific ări universitare.
Programele de studii se diferen țiaz ă în func ție de: (a) nivelul calific ării universitare:
licen ță , master, doctorat; (b) forma de înv ăță mânt: la zi, seral, cu frecven ță redus ă,
înv ăță mânt la distan ță etc.; (c) domeniul de specializare a cunoa șterii, conform cu
diviziunea academic ă a cunoa șterii și cu diviziunea profesional ă a muncii. Un program de
studii se concretizeaz ă prin: (a) planul de înv ăță mânt care include toate disciplinele care
contribuie la ob ținerea unei calific ări universitare, repartizate succesiv pe ani de studii și
cu ponderi exprimate în credite de studiu de tipul ECTS; (b) programe sau fi șe ale
disciplinelor în care sunt formulate: tematica pred ării și înv ăță rii și practicile asociate
pred ării, înv ăță rii și evalu ării; (c) organizarea studen ților și a personalului didactic în
perioada de realizare a programului de studii; (d) sistemul de asigurare a calit ății
academice a activit ăților de realizare a programului de studii.

Autorizarea func țion ării provizorii a programelor de studii sau/ și institu țional ă
este prima etap ă a procedurii de acreditare și reprezint ă rezultatul evalu ării externe de
către ARACIS pe baza raportului de autoevaluare propus de solicit ant. Autoriza ția de
func ționare provizorie este actul care confer ă institu ției de înv ăță mânt superior sau
organiza ției furnizoare de educa ție dreptul de a desf ăș ura procesul de înv ăță mânt și de a
organiza, dup ă caz, admiterea într-un program de studii. Autoriza ția de func ționare
provizorie a unui program de studii se acord ă, pe baza avizului favorabil al ARACIS și al
Ministerului Educa ției și Cercet ării, prin hot ărâre a Guvernului, ini țiatorul fiind
Ministerul Educa ției și Cercet ării, în termen de maximum 90 de zile calendaristice de la
transmiterea acestuia. Autoriza ția de func ționare provizorie a unei institu ții de înv ăță mânt
superior se poate acorda , prin Hot ărâre a Guvernului, cu cel pu țin 6 luni înainte de
începerea unui nou an universitar, dac ă organiza ția furnizoare de educa ție a ini țiat cel
pu țin trei programe de studiu care au fost propuse și avizate favorabil s ă func ționeze
provizoriu de c ătre ARACIS și Ministerul Educa ției și Cercet ării.

Acreditarea este acea modalitate de asigurare a calit ății prin care se certific ă
respectarea standardelor pentru func ționarea organiza ției furnizoare de educa ție și a
programelor de studii. Acreditarea se propune și se acord ă, pe baza rezultatelor

15 procesului de evaluare extern ă efectuat ă de c ătre ARACIS, ca recunoa ștere a calit ății
academice a unei institu ții de înv ăță mânt superior sau a unei organiza ții furnizoare de
educa ție care a fost autorizat ă s ă func ționeze provizoriu și care îndepline ște cerin țele
minime ale standardelor și indicatorilor de performan ță privind calitatea educa ției.
Acreditarea unui program de studii se face prin Hot ărâre de Guvern ini țiat ă de Ministerul
Educa ției și Cercet ării, pe baza avizului ARACIS, în termen de maximum 90 de zile
calendaristice de la transmiterea acestuia. Acreditarea un ei institu ții de înv ăță mânt
superior, indiferent de denumire: universitate, academie de studii, i nstitut, școal ă sau
organiza ție furnizoare de educa ție, se face prin Lege, promovat ă de Guvern, la ini țiativa
Ministerului Educa ției și Cercet ării, pe baza avizului ARACIS. Proiectul Legii de
acreditare a unei institu ții de înv ăță mânt superior poate fi ini țiat de c ătre Ministerul
Educa ției și Cercet ării numai dac ă institu ția are cel pu țin trei programe de studii
acreditate. Institu țiile de înv ăță mânt superior acreditate sunt integrate în sistemul de
înv ăță mânt na țional și au dreptul de a elibera diplome, certificate și alte acte de studii,
recunoscute de Ministerul Educa ției și Cercet ării, și de a organiza examenele prin care se
finalizeaz ă programul de studii universitare de licen ță , masterat și/sau doctorat.

Standardele, standardele de referin ță și indicatorii de performan ță descriu
cerin țele de calitate ale activit ăților unei organiza ții furnizoare de educa ție care solicit ă s ă
fie autorizat ă s ă func ționeze provizoriu, ale unei institu ții de înv ăță mânt superior
acreditate care solicit ă autorizarea de func ționare provizorie/acreditarea unui nou
program de studii sau ale unei institu ții de înv ăță mânt superior acreditate care solicit ă
evaluarea extern ă a st ării calit ății educa ției oferite. Standardele corespund, în mod
diferen țiat, domeniilor și criteriilor de asigurare a calit ății educa ției, iar indicatorii de
performan ță m ăsoar ă gradul de realizare a unei activit ăți prin raportare la standarde.

Standardele sunt formulate în termeni de reguli sau rezultate si definesc nivelul
minim obligatoriu de realizare a unei activit ăți în educa ție. Orice standard este formulat
în termeni generali sub forma unui enun ț și se concretizeaz ă într-un set de indicatori de
performan ță . Standardele sunt diferen țiate pe criterii și domenii.

Standardele de referin ță sunt acele standarde care definesc un nivel optimal de
realizare a unei activit ăți de c ătre o organiza ție furnizoare de educa ție, pe baza bunelor

16 practici existente la nivel na țional, european sau mondial. Standardele de referin ță sunt
specifice fiec ărui program de studii sau fiec ărei institu ții, sunt op ționale și se situeaz ă
peste nivelul minimal. Standardele de referin ță pot varia de la o institu ție la alta și exist ă
posibilitatea ca, in timp, institu țiile s ă-și formuleze standarde de referin ță la niveluri cât
mai înalte și competitive na țional și european. Op țiunea pentru un nivel al standardului de
referin ță se face prin raportare la un standard, iar în cadrul acestui a prin raportare la
niveluri op ționale ale indicatorilor de performan ță .

Indicatorul de performan ță reprezint ă un instrument de m ăsurare a gradului de
realizare a unei activit ăți desf ăș urate de o organiza ție furnizoare de educa ție prin
raportare la un standard. Indicatorii de performan ță identific ă acele rezultate care variaz ă
de la un nivel minim acceptabil pân ă la un nivel maxim identificabil . Nivelul minim al
indicatorilor de performan ță corespunde cerin țelor unui standard. Nivelurile maxime
corespund standardelor de referin ță , sunt op ționale și diferen țiaz ă calitatea din institu ții în
mod ierarhic progresiv.

Autorizarea func țion ării provizorii, acreditarea unui program de studii sau
acreditarea institu țional ă se realizeaz ă pe baza nivelului minim al tuturor standardelor și
indicatorilor de performan ță nu numai exhaustiv. Nerealizarea nivelului minim al unui
indicator de performan ță atrage dup ă sine amânarea autoriz ării sau acredit ării. Totodat ă,
nivelul standardelor de referin ță variaz ă de la un domeniu de licen ță la altul și de la un tip
de institu ție de înv ăță mânt superior la alta. Formularea standardelor de referin ță este de
competen ța institu ției pe baza informa țiilor oferite de ARACIS cu privire la varia ția
european ă a standardelor și indicatorilor de performan ță . Acestea trebuie în țelese ca
standarde de referin ță proprii, pe care institu ția și le propune și î și asum ă obliga ția s ă le
realizeze în concordan ță cu strategia sa de asigurare a calit ății.
Evaluarea academic ă periodic ă se realizeaz ă concomitent pentru toate structurile
de înv ăță mânt superior autorizate s ă func ționeze provizoriu sau acreditate.
Filialele institu țiilor de înv ăță mânt superior, ale facult ăților, specializ ărilor,
indiferent de forma de înv ăță mânt pe care o practic ă (zi, cu frecven ță redus ă, la distan ță )
sau de localizarea geografic ă, trebuie s ă respecte acelea și standarde de calitate. Acestea
sunt considerate unit ăți distincte și se supun separat procedurii de evaluare academic ă și
acreditare.

17 Partea a II-a: Criterii, standarde și indicatori de performan ță pentru
asigurarea calit ății și acreditare

Criteriile, standardele și indicatorii de performan ță sunt aplicate în asigurarea
calit ății și în acreditare. Acestea sunt utilizate de institu țiile de înv ăță mânt superior și de
ARACIS, dup ă cum urmeaz ă: (a) reprezint ă baza de referin ță pentru managementul
calit ății din institu țiile de înv ăță mânt superior; (b) ofer ă cadrul de construc ție a bazelor de
date și informa ții pe care institu țiile le pot utiliza pentru monitorizarea intern ă și
demonstrarea extern ă a st ării asigur ării calit ății academice; (c) sunt utilizate de c ătre
ARACIS în procesul de evaluare și asigurare extern ă a calit ății, în vederea acredit ării și a
dezvolt ării unei culturi a calit ății.
2.1 Coresponden țe și rela ții între domenii, criterii, standarde și indicatori de
performan ță

Setul de coresponden țe între structura și activit ățile unei organiza ții care inten ționeaz ă s ă
devin ă sau este deja institu ție de înv ăță mânt superior și principalele cerin țe care
corespund standardelor, standardelor de referin ță și indicatorilor de performan ță este
determinat de rela țiile dintre criterii, standarde și indicatori de performan ță .
Coresponden ța și rela țiile ierarhice între domenii, criterii, standarde și indicatori de
performan ță sunt prev ăzute în Schema 1.

18 Schema 1. Rela țiile ierarhice între domenii, criterii, standarde și indicatori

Domenii pentru asigurarea calit ății educa ției
A. Capacitate
institu țional ă B. Eficacitate
educa țional ă C. Managementul
calit ății
Criterii în domeniile indicate

Standarde
Standarde – definesc nivelul
minim obligatoriu de realizare a
unei activit ăți în educa ție
Standarde de referin ță – definesc un nivel
optimal de realizare a unei activit ăți de c ătre
o organiza ție furnizoare de educa ție

Criteriile se refer ă la fiecare dintre cele trei domenii stabilite prin lege și
reprezint ă aspectele fundamentale de organizare și func ționare a unei organiza ții
furnizoare de educa ție. Fiec ărui criteriu îi corespunde un set de standarde. Rolul
standardelor este de:

/head2right a orienta institu țiile în autoevaluarea calit ății cu scopul de a- și aprecia
propriile rezultate și performan țe în mod independent precum și pentru a
identifica domeniile în care s ă corecteze sau s ă-și îmbun ătățeasc ă
performan țele;
/head2right a oferi un cadru pentru elaborarea rapoartelor institu ționale de
autoevaluare;
/head2right a oferi baza evalu ării externe;
/head2right a institui un cadru comun de referin ță pentru asigurarea calit ății și pentru
acreditare.

Indicatori de performan ță

19 Valorile indicatorilor de performan ță ai unui standard variaz ă de la nivelul minim
acceptabil, în func ție de care se confer ă statutul de autorizare, respectiv de acreditare sau
se men ține acest statut, pân ă la un nivel de referin ță pe care fiecare institu ție îl adopt ă în
mod independent, inclusiv pe baza compar ării sale cu alte institu ții similare din țar ă sau
din str ăin ătate. Standardul este astfel definit încât, prin indicatorii s ăi de performan ță , s ă
corespund ă nivelului minim acceptabil.
Valorile indicatorilor de performan ță pentru standardele de referin ță variaz ă
institu țional. In completarea Metodologiei , ARACIS va oferi informa ții privind varia ția
na țional ă, european ă și global ă a standardelor și a valorilor indicatorilor de performan ță
ai acestora, pentru a orienta institu țiile s ă-și defineasc ă propriile standarde de referin ță .
Metodologia precizeaz ă ca obligatorii și exhaustive standardele și nivelele minime ale
indicatorilor de performan ță asocia ți. Standardele și/sau valorile de referin ță din
Metodologie au caracter de recomandare. Institu țiile urmeaz ă s ă elaboreze și s ă-și adopte
propriile standarde de referin ță , ținând cont și de baza informativ ă și de consultan ță
oferit ă pe baza de contract, de c ătre ARACIS.

Pentru aplicarea standardului, acestuia i se asociaz ă un set de indicatori de
performan ță . Un indicator este menit s ă identifice acele rezultate care variaz ă de la un
nivel minim acceptabil (Min) pân ă la un nivel maxim identificabil (Ref 1, Ref 2 , etc. ).
Varia ția de la minim la maxim este specificat ă pe baza experien țelor din domeniu ale mai
multor universit ăți din țar ă și din Spa țiul European al Înv ăță mântului Superior. Toate
institu țiile de înv ăță mânt superior î și vor stabili, pentru o perioad ă de timp determinat ă,
de exemplu un ciclu de mandat al conducerii alese – 4 ani, pe o perioad ă din planul
strategic institu țional sau conform unor alte op țiuni, o pozi ție specific ă de pe spa țiul
varia țional care corespunde unui indicator. Nivelul minim al indicatorului c orespunde
condi țiilor pentru conferirea statutului de autorizare de func ționare provizorie sau de
acreditare. Prin valorile superioare institu țiile de înv ăță mânt superior se pot diferen ția din
punctul de vedere al calit ății.
Evaluarea calit ății într-o institu ție se face în cele trei domenii precizate prin lege,
pe baza informa țiilor corespunz ătoare standardelor și indicatorilor de performan ță .

20 2.2 Domenii, criterii, standarde, indicatori de performan ță

Domeniile, criteriile, standardele și indicatorii de performan ță aplica ți în
asigurarea calit ății și în acreditare sunt prezenta ți în continuare. Fiecare din cele trei
domenii privind asigurarea calit ății este asociat cu un set de standarde, iar fiec ărui
standard îi corespund indicatori specifici de performan ță . Cerin țele sau valorile unui
indicator de performan ță variaz ă de la nivelul minim (Min) obligatoriu la un nivel de
referin ță (Ref.) recomandat, pentru care institu ția poate opta sau poate s ă-și stabileasc ă un
nivel superior acestuia prin propriile standarde de referin ță .

Domeniul A : Capacitatea institu țional ă
Criteriul A.1 – Structurile institu ționale, administrative și manageriale
Universitatea î și formuleaz ă misiunea și obiectivele în concordan ță cu un set de
valori de referin ță , astfel încât s ă se individualizeze în sistemul de înv ăță mânt superior și
să se afirme ca o institu ție autonom ă, care produce și transmite cunoa șterea, în
concordan ță cu valorile libert ății academice și ale integrit ății etice. Universitatea î și
sus ține activit ățile de realizare a obiectivelor fixate printr-o structur ă institu țional ă,
administrativ ă și managerial ă corespunz ătoare.

Standarde (S) și indicatori de performan ță (IP)
S.A.1.1 Misiune, obiective și integritate academic ă
Institu ția formuleaz ă propria misiune și stabile ște obiectivele pe care le urm ăre ște
în concordan ță cu un set de valori de referin ță . Institu ția poate dovedi c ă respect ă și ap ără
libertatea academic ă a personalului și studen ților și func ționeaz ă în condi ții de autonomie
universitar ă și de responsabilitate și r ăspundere public ă pentru educa ția oferit ă și
resursele utilizate în acest scop.
Indicatori de performan ță
IP.A.1.1.1. Misiune și obiective
Min: Institu ția este înfiin țat ă și func ționeaz ă conform legii. Institu ția
are o Cart ă Universitar ă ale c ărei prevederi sunt concordante cu

21 legisla ția na țional ă și cu principiile Spa țiului European al
Înv ăță mântului Superior și sunt cunoscute de membrii
comunit ății universitare. Misiunea și obiectivele asumate de
institu ție o individualizeaz ă în sistemul na țional de înv ăță mânt
superior prin claritate, distinc ție și specificitate.
Ref 1: Prin formulare și mod de realizare, misiunea și obiectivele
institu ției o individualizeaz ă în Spa țiul European al
Înv ăță mântului Superior.
IP.A.1.1.2. Integritate academic ă
Min: Institu ția are un cod al eticii și integrit ății academice prin care
ap ără valorile libert ății academice, autonomiei universitare și
integrit ății etice și dispune de practici și mecanisme clare
pentru aplicarea codului.
Ref. 1: Institu ția nu numai c ă are un astfel de cod și practici asociate,
dar controleaz ă și poate face dovada aplic ării lor, cu privire la
activit ățile de conducere, cercetare, predare sau examinare.
Rezultatele acestui control sunt f ăcute publice.
IP.A.1.1.3. R ăspundere și responsabilitate public ă
Min: Institu ția dispune de practici de auditare intern ă cu privire la
principalele domenii ale activit ății universitare pentru a se
asigura c ă angajamentele pe care și le-a asumat sunt respectate
riguros, în condi ții de transparen ța public ă.
Ref. 1: Auditarea intern ă se realizeaz ă efectiv, periodic și pe o baz ă
reglementat ă intern, la nivel de institu ție și de compartimente și
prive ște domeniile financiar-contabil, ale integrit ății
academice, ale pred ării, examin ării și cercet ării. Anual se
public ă un raport de audit academic, dezb ătut în Senat, și se
elaboreaz ă un plan de ameliorare.

22 S.A.1.2. Conducere și administra ție
Institu ția are un sistem de conducere universitar ă coerent, integrat și transparent și
care se bazeaz ă pe o administra ție eficace și eficient ă, adaptat ă misiunii și obiectivelor
asumate.
Indicatori de performan ță
IP.A.1.2.1. Sistemul de conducere
Min: Institu ția are un sistem de conducere și un regulament de
func ționare intern ă care respect ă reglement ările legale în
vigoare. Mecanismul de alegere a reprezentan ților studen ților
în consilii, senate și alte structuri este clar descris în Carta
Universitar ă și în regulamentele interne. Acesta este
democratic și transparent, nediscriminatoriu și nu limiteaz ă
dreptul studen ților de a reprezenta și de a fi reprezenta ți.
Ref. 1: Sistemul de conducere și regulamentul de func ționare intern ă
utilizeaz ă și sisteme informa ționale și de comunicare, de tip
Internet și Intranet, care implic ă membrii comunit ății
universitare, inclusiv studen ții, și r ăspund intereselor publice.
IP.A.1.2.2. Management strategic
Min: Institu ția are un plan strategic cu un orizont de cel pu țin patru
ani și planuri opera ționale anuale care sunt cunoscute de
membrii comunit ății universitare și sunt aplicate conform unor
practici și mecanisme de urm ărire riguroas ă.
Ref. 1: Planul strategic este elaborat pe termen lung, mediu și scurt,
este actualizat anual sau în func ție de evolu ția și contextul
înv ăță mântului superior și este urm ărit consecvent în realizare
și în evaluarea performan țelor conducerii și administra ției.
IP.A.1.2.3. Administra ție eficace
Min: Universitatea dispune de o administra ție care respect ă
reglement ările legale în vigoare, este eficace în privin ța
organiz ării, num ărului și calific ării personalului și func ționeaz ă
riguros prin serviciile oferite comunit ății universitare.

23 Ref. 1: Universitatea dispune de o administra ție eficace și riguroas ă și
are mecanisme de control și de dezvoltare continu ă a
performan țelor administra ției.
Ref. 2: Nivelul de informatizare al administra ției s ă fie compatibil cu
cel din spa țiul european.
Criteriul A.2 – Baza material ă
S.A.2.1. Patrimoniu, dotare, resurse financiare alocate
Universitatea dispune de acel patrimoniu care contribuie în mod efica ce la
realizarea misiunii și obiectivelor fixate.
Indicatori de performan ță
IP.A.2.1.1. Spa ții de înv ăță mânt, cercetare și pentru alte activit ăți
Min: Respectând diferen țele dintre formele de înv ăță mânt (la zi,
seral, cu frecven ță redus ă și la distan ță ) și, respectiv,
obiectivele activit ăților de cercetare, universitatea asigur ă
spa ții de înv ăță mânt și cercetare care corespund specificului
său, prin s ăli de predare, laboratoare didactice și centre de
cercetare, în concordan ță cu normele tehnice, de siguran ță și
igienico-sanitare în vigoare. Calitatea acestora este eva luat ă în
func ție de suprafa ță , volum, starea tehnic ă, num ărul total de
studen ți, num ărul de personal didactic și de cercetare,
diferen țiate pe domenii, programe de studii și institu țional prin
raportare la normele men ționate. Indicatorul se refer ă și la
spa țiul de c ăminizare și la alte spa ții oferite studen ților pentru
activit ăți sociale, culturale sau sportive.
Ref. 1: Pe lâng ă spa țiile existente, universitatea dispune de planuri de
dezvoltare și de planuri de investi ții realiste, dependente de
veniturile previzionate.
IP.A.2.1.2. Dotare
Min: Sălile de predare/seminarizare dispun de echipamente tehnice
de înv ățare, predare și comunicare care faciliteaz ă activitatea
cadrului didactic și receptivitatea fiec ărui student; laboratoarele

24 de cercetare dispun de echipamente și mijloace de func ționare
corespunz ătoare exigen țelor minime.
Ref. 1: Dotarea s ălilor de curs/seminar și a laboratoarelor didactice și
de cercetare corespunde stadiului actual de dezvoltare a
cunoa șterii știin țifice și este comparabil ă cu cea din
universit ățile dezvoltate din Europa și cu bunele practici
interna ționale.

IP.A.2.1.3. Resurse financiare
Min: Institu ția demonstreaz ă c ă dispune de surse de finan țare și de
resurse financiare suficiente, pe termen scurt (anual) și în
perspectiv ă (pentru minimum trei/patru ani succesivi), pe care
le aloc ă pentru a realiza în mod adecvat misiunea și obiectivele
pe care și le-a fixat. Institu ția dispune de un buget anual realist
și de un buget pe trei/patru ani, precum și de politici financiare
pe termen scurt și mediu, cu referire la sustenabilitatea
financiar ă.
Ref. 1: Pe lâng ă asigurarea necesarului curent, universitatea dispune
de rezerve financiare consistente, de surse diversificate de
finan țare și de rigoare în planificarea și definirea politicilor de
investi ții și de gestiune financiar ă.

IP.A.2.1.4. Sistemul de acordare a burselor și altor forme de sprijin material
pentru studen ți
Min: Institu ția are un Regulament de acordare a burselor și a altor
forme de sprijin material pentru studen ți, pe care îl aplic ă în
mod consecvent. Bursele sunt acordate din aloca ții de la
bugetul de stat și din resurse proprii.
Ref 1: Proporția resurselor proprii ale institu ției în fondul de burse este
de minim 10%.
Ref 2: Propor ția resurselor proprii ale institu ției în fondul de burse este
de minim 20%.

25 Domeniul B : Eficacitate educa țional ă

Universitatea organizeaz ă activit ățile de predare, în termenii rezultatelor de
înv ățare, și activit ățile de cercetare, prin raportare la performan țele de dezvoltare și
transfer ale cunoa șterii și tehnologiei. Acest domeniu de evaluare a calit ății academice
vizeaz ă procesele de predare, înv ățare și cercetare și rezultatele ob ținute, în vederea
stabilirii nivelului eficacit ății educa ționale.

Standarde (S) și indicatori de performan ță (IP)
Criteriul B.1 – Con ținutul programelor de studiu
S.B.1.1. Admiterea studen ților
Institu ția formuleaz ă propria politic ă de recrutare și admitere a studen ților și o
aplic ă în mod transparent și riguros, respectând principiul egalit ății șanselor tuturor
candida ților, f ără nici o discriminare.
IP.B.1.1.1. Principii ale politicii de admitere la programele de studiu oferite de
institu ție
Min: Institu ția aplic ă o politic ă transparent ă a recrut ării și admiterii
studen ților, anun țat ă public cu cel pu țin 6 luni înainte de
aplicare. Marketingul universitar promoveaz ă informa ții reale
și corecte, indicând posibilit ăți de verificare și confirmare.
Admiterea se bazeaz ă exclusiv pe competen țele academice ale
candidatului și nu aplic ă nici un fel de criterii discriminatorii.
IP.B.1.1.2. Practici de admitere
Min: Admiterea într-un ciclu de studii universitare se face numai pe
baza diplomei de studii precedente, ținând cont de ordinea
ierarhic ă a mediilor de absolvire.
Ref. 1: Admiterea la studii se bazeaz ă pe un set de criterii combinate,
în care rezultatele la examenul de admitere de țin o pondere mai
mare.

26 S.B.1.2 Structura și prezentarea programelor de studiu
Programele de studiu sunt detaliat formulate în func ție de rezultatele a șteptate
prin înv ățare și care corespund unei calific ări universitare.
Indicatori de performan ță
IP.B.1.2.1. Structura programelor de studiu
Min: Fiecare program de studiu/specializare din cadrul universit ății
se bazeaz ă pe coresponden ța dintre rezultatele în înv ățare,
respectiv cercetare în cazul masteratului sau doctoratului, și
calificarea universitar ă. Un program de studiu este prezentat
sub forma unui pachet de documente care include: obiectivele
generale și specifice ale programului; planul de înv ăță mânt cu
ponderile disciplinelor exprimate prin credite de studiu ECTS
și cu disciplinele ordonate succesiv în timpul de școlarizare;
programele tematice sau fi șele disciplinelor incluse în planul
de înv ăță mânt, respectiv rezultatele în înv ățare exprimate în
forma competen țelor cognitive, tehnice sau profesionale și
afectiv-valorice care sunt realizate de o disciplin ă; modul de
examinare și evaluare la fiecare disciplin ă, ținând cont de
rezultatele planificate; modul de organizare și con ținuturile
examenului de finalizare a studiilor, ca examen sumativ care
certific ă asimilarea competen țelor cognitive și profesionale
care corespund calific ării universitare.
Ref. 1: Fiecare program de studiu este prezentat conform pachetul ui
standard men ționat, dar realizarea programelor de studiu se
face la nivel de universitate prin cooperare inter-facult ăți și
prin facilitarea mobilit ății studen ților în interiorul universit ății
cu ajutorul transferului și acumul ării de credite de studiu.
Num ărul de credite ECTS este alocat fiec ărei discipline
conform “Ghidului de utilizare al ECTS”. Structura
programelor de studiu este flexibil ă și permite fiec ărui student
să-și aleag ă un traseu propriu de înv ățare potrivit cu
aptitudinile și interesele sale. Cel pu țin 30% din totalul de

27 credite cumulate la sfâr șitul programelor de studiu de c ătre un
student provine de la discipline liber alese.

IP.B.1.2.2. Diferen țiere în realizarea programelor de studiu
Min: Programele de studiu sunt unitare ca structur ă, indiferent de
forma de înv ăță mânt (la zi, la seral, cu frecven ță redus ă și la
distan ță ), dar se diferen țiaz ă în realizare în func ție de
mijloacele utilizate în forma de înv ăță mânt. Pentru
înv ăță mântul cu frecven ță redus ă și pentru cel la distan ță
indicatorul se diferen țiaz ă în mod corespunz ător.
Ref. 1: Realizarea programelor de studiu, în func ție de forma de
înv ăță mânt, este monitorizat ă și fundamentat ă prin structuri
interne specializate de tip „centru de analiz ă și dezvoltare
pedagogic ă” în care se dezvolt ă tehnologii pedagogice
novatoare și eficiente.
Ref. 2: Con ținutul programelor de studii se reînnoie ște permanent prin
introducerea cuno știn țelor noi, rezultate din cercetarea
știin țific ă, inclusiv cea proprie.
IP.B.1.2.3. Relevan ța programelor de studiu
Min: Relevan ța cognitiv ă și profesional ă a programelor de studiu
este definit ă în func ție de ritmul dezvolt ării cunoa șterii și
tehnologiei din domeniu și de cerin țele pie ței muncii și ale
calific ărilor. Institu ția dispune de mecanisme pentru analiza
colegial ă anual ă a activit ății cunoa șterii transmise și asimilate
de studen ți și pentru analiza schimb ărilor care se produc în
profilurile calific ărilor și în impactul acestora asupra
organiz ării programului de studiu.
Ref. 1: Programele de studiu sunt revizuite periodic pe baza analize lor
colegiale împreun ă cu studen ți, cu absolven ți și cu
reprezentan ți ai angajatorilor.

28 Criteriul B.2 – Rezultatele înv ăță rii
S.B.2.1 – Valorificarea calific ării universitare ob ținute
Cuno știn țele, competen țele și abilit ățile dobândite sunt suficiente pentru a permite
absolven ților s ă se angajeze pe pia ța muncii, s ă dezvolte o afacere proprie, s ă continue
studiile universitare în ciclul urm ător și s ă înve țe permanent.

Indicatori de performan ță
IP.B.2.1.1 Valorificarea prin capacitatea de a se angaja pe pia ța muncii

Min: Cel pu țin 50% dintre absolven ți sunt angaja ți în termen de doi
ani de la data absolvirii la nivelul calific ării universitare.
Ref.1: Mai mult de 70% din absolven ți sunt angaja ți în termen de doi
ani de la data absolvirii la nivelul calific ării universitare.

IP.B.2.1.2 Valorificarea calific ării prin continuarea studiilor universitare

Min: Cel pu țin 20%* dintre absolven ții ultimelor dou ă promo ții ale
studiilor universitare de licen ță sunt admi și la studii
universitare de masterat, indiferent de domeniu*

* Procentul va cre ște, pe domenii, odat ă cu intrarea în vigoare a prevederilor
Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, inclusiv d in punctul
de vedere al sus ținerii financiare a ciclului II –masterat

Ref.1: Cel pu țin 50% dintre absolven ții ultimelor dou ă promo ții sunt
admi și la studii universitare de masterat, indiferent de
domeniu**
** Pentru profesiile reglementate din domeniile medicin ă, medicin ă dentar ă și
farmacie se aplic ă indicatori specializa ți, cu luarea în considerare a preg ătirii prin
reziden țiat.

29 IP B2.1.3 Nivelul de satisfac ție al studen ților în raport cu dezvoltarea
profesional ă și personal ă asigurat ă de universitate.

Min: Mai mult de 50% dintre studen ți apreciaz ă pozitiv mediul de
înv ățare/dezvoltare oferit de c ătre universitate și propriul lor traseu de înv ățare.

Ref 1: Mai mult de 75% dintre studen ți apreciaz ă pozitiv mediul de
înv ățare/dezvoltare oferit de c ătre universitate și propriul lor traseu de înv ățare.

IP B2.1.4 Centrarea pe student a metodelor de înv ățare

Min: Principala responsabilitate a cadrului didactic este proiec tarea metodelor și a
mediilor de înv ățare centrate pe student, cu mai pu țin accent asupra responsabilit ății
tradi ționale de a transmite doar informa ții. Rela ția dintre student și profesor este una de
parteneriat, în care fiecare î și asuma responsabilitatea atingerii rezultatelor înv ăță rii.
Rezultatele înv ăță rii sunt explicate si discutate cu studen ții din perspectiva relevan ței
acestora pentru dezvoltarea lor. Cadrele didactice folosesc r esursele noilor tehnologii
(ex. e-mail, pagina personal ă de web pentru tematic ă, bibliografie, resurse în format
electronic și dialog cu studen ții), și materiale auxiliare, de la tabl ă la flipchart și
videoproiector.

Ref 1: Cadrele didactice sunt preg ătite special în domeniul pred ării la nivel
universitar și/sau se reunesc în grupuri de dezbatere pentru a discuta metodologia
pred ării. Acestea au, pe lâng ă competen țele de instruire/predare, si competen țe de
consiliere, monitorizare si facilitare a proceselor de înv ățare. In universitate se desf ăș oar ă
o activitate continua de identificare, dezvoltare, testare, implem entare si evaluare a unor
tehnici noi de înv ățare eficace, incluzând aici noile aplica ții ale calculatoarelor si ale
tehnologiei informa ției. Programele de studii sunt integrate cu stagii de practic ă,
plasament și internship și cu implicarea studen ților in proiecte de cercetare. Cadrele
didactice asociaz ă studen ții la activitatea de predare (prin întreb ări din sal ă, scurte
prezent ări, experimente demonstrative) și procesul de predare este orientat dup ă ritmul și
modul de înv ățare al studen ților. Strategia de predare are în vedere și nevoile studen ților
cu dizabilit ăți

30 Ref 2: Mai mult decât simplul transfer de cunoa ștere de la cadrul didactic la
student, institu ția creeaz ă medii si experien țe de înv ățare care conduc studen ții s ă
descopere și s ă creeze ei înșiși cunoa ștere. Cadrul didactic orienteaz ă dezvoltarea
intelectual ă a studentului dându-i o dimensiune strategic ă.

IP B2.1.5 O rientarea în cariera a studen ților

Min: Profesorii au ore de permanen ță la dispozi ția studen ților și personalizeaz ă
îndrumarea la cererea studentului. Exist ă îndrum ători sau tutori de an sau alte forme de
asociere între un profesor și un grup de studen ți.

Ref 1: Exist ă o structur ă pentru orientarea studen ților la alegerea cursurilor și a carierei,
la nivelul fiec ărei facult ăți. Se practic ă tutoratul colegial între studen ții din anii mai mari
și ceilal ți. Profesorii men țin leg ătura cu studen ții prin e-mail și prin cel pu țin 2 ore de
consulta ție s ăpt ămânal.

Criteriul B.3 – Activitatea de cercetare știin țific ă
S.B.3.1 Programe de cercetare
Institu ția are o strategie pe termen lung și programe pe termen mediu și scurt care
se refer ă la obiectivele, proiectele și rezultatele a șteptate ale cercet ării, precum și la
resursele de realizare. Exist ă un ethos și o cultur ă a cercet ării și preocup ări pentru
valorificarea rezultatelor cercet ării.
Indicatori de performan ță
IP.B.3.1.1 Programarea cercet ării
Min: Strategia pe termen lung și programele pe termen mediu și
scurt privind cercetarea sunt adoptate de Senat și Consiliile
facult ăților, odat ă cu specificarea practicilor de ob ținere și de
alocare ale resurselor de realizare și a modalit ăților de
valorificare. Interesele de cercetare sunt predominant
institu ționale.

31 Ref. 1: Programarea cercet ării ține cont de și se realizeaz ă în cadrul
na țional, în privin ța competitivit ății și valorific ării. Cercetarea
este relevant ă predominant na țional.
Ref. 2: Programarea și realizarea cercet ării sunt raportate la cadrul
european și global.
IP.B.3.1.2 Realizarea cercet ării
Min: Cercetarea dispune de resurse financiare, logistice și umane
suficiente pentru a realiza obiectivele propuse.
Ref. 1: Exist ă un climat și o cultur ă academic ă puternic centrate pe
cercetare, atestate de num ărul granturilor de cercetare, de
publica ții și de transferul cognitiv și tehnologic prin
consultan ță , parcuri știin țifice, etc. Exist ă școli doctorale
pentru formarea tinerilor cercet ători.
Ref. 2: Exist ă certificarea îndeplinirii unor standarde de calitate sau
excelen ță în cercetarea știin țific ă, din punctul de vedere al
organiz ării, urm ăririi desf ăș ur ării proiectelor de cercetare,
aviz ării interne a rezultatelor și elimin ării practicilor
neconforme cu etica, cum sunt reproducerea f ără permisiune a
rezultatelor ob ținute de al ți cercet ători, plagiat, nerespectarea
normelor de bioetic ă etc.
IP.B.3.1.3 Valorificarea cercet ării
Min: Cercetarea este valorificat ă prin: publica ții pentru scopuri
didactice, publica ții știin țifice, transfer tehnologic prin centre
de consultan ță , parcuri știin țifice sau alte structuri de
valorificare, realizarea unor produse noi etc. Fiecare cadru
didactic și cercet ător are anual cel pu țin o publica ție sau o
realizare didactic ă sau știin țific ă. Institu ția particip ă prin mass-
media în diseminarea rezultatelor cercet ării.*
Ref. 1: Rezultatele cercet ării sunt apreciate la nivel na țional prin
premii, cit ări, cot ări, etc. Publica țiile, patentele, lucr ările de
anvergur ă etc. sunt men ționate în baze de date interna ționale*.

32 * In domenii cum sunt Știin țele medicale, Știin țele agricole, Știin țele
tehnice, Arhitectur ă, Urbanism etc. în care rezultatele
cercet ării sunt valorificate și prin proiecte pe baza c ărora se
dezvolt ă noi produse, se execut ă lucr ări de dezvoltare a
infrastructurii sau pentru protec ția mediului, se vor lua în
considerare și aceste rezultate.

Criteriul B.4 – Activitatea financiar ă a organiza ției

S.B.4.1 Buget și contabilitate
Institu ția dispune de buget propriu de venituri și cheltuieli și de o contabilitate
adecvat ă, organizat ă la nivel de institu ție, pentru gestionarea financiar ă a activit ății de
înv ăță mânt superior și cercetare, cod fiscal și cont la banc ă, altele decât cele ale funda ției
sau asocia ției în cadrul c ăreia func ționeaz ă.

IP.B.4.1.1. Bugetul de venituri și cheltuieli
Min: Institu ția dispune de un buget anual de venituri și cheltuieli
aprobat de Senat și este respectat în mod riguros. Cheltuielile
ocazionate de plata salariilor la o institu ție de înv ăță mânt
superior nu trebuie s ă dep ăș easc ă în fiecare an acel procent din
totalul veniturilor care îi asigur ă o func ționare sustenabil ă.
Pentru ob ținerea acredit ării, institu ția de înv ăță mânt superior
trebuie s ă fac ă dovada c ă în perioada func țion ării provizorii a
utilizat cel pu țin 30 % din veniturile ob ținute în fiecare an din
taxele studen ților pentru investi ții în baz ă material ă proprie.
Taxele școlare ale studen ților sunt calculate în concordan ță cu
costurile medii de școlarizare pe an universitar din
înv ăță mântul public finan țat de la buget la studiile universitare
de licen ță , masterat sau doctorat similare și sunt aduse la
cuno știn ță studen ților prin diferite mijloace de comunicare.
Studen ții sunt informa ți despre posibilit ățile de asisten ță
financiar ă din partea institu ției și despre modul de utilizare a
taxelor. Dup ă trei cicluri de școlarizare ulterioare înfiin ță rii
prin lege, institu ția de înv ăță mânt superior trebuie s ă fac ă

33 dovada c ă dispune în proprietate de cel pu țin 70% din spa țiile
de înv ăță mânt cu toate dot ările necesare acestora.

IP.B.4.1.2 Contabilitate
Min: Pentru ob ținerea și pentru conservarea statutului de acreditare,
institu ția trebuie s ă fac ă dovada organiz ării și func țion ării
contabilit ății proprii la nivel de institu ție, prin registrul
inventar, bilan țul contabil, contul de execu ție bugetar ă și
raportul de gestiune, din care rezult ă că cheltuielile efectuate
sunt în concordan ță cu legisla ția în vigoare, veniturile încasate
și destina ția lor, precum și caracterul non-profit al institu ției.
Ref 1: Activitatea de contabilitate este informatizat ă și permanent
transparent ă.

IP.B.4.1.3 Auditare și r ăspundere public ă
Min: Pentru ob ținerea și conservarea statutului de acreditare,
institu ția face proba audit ării interne și externe a activit ății sale
financiare. Bilan țul contabil, contul de execu ție bugetar ă și
rezultatele audit ării externe a situa țiilor financiare sunt f ăcute
publice în urma analizei efectuate de Senat.

Domeniul C – Managementul calit ății

Institu ția dispune de structuri, politici, strategii și procedee concrete pentru
managementul și asigurarea calit ății activit ăților de predare, înv ățare și cercetare și pentru
dezvoltarea unei culturi proprii a calit ății. Structurile se refer ă la modurile de organizare
și func ționare ale Comisiei pentru evaluarea și asigurarea calit ății și la rela țiile acesteia cu
Senatul, Consiliile facult ăților și catedrele (departamentale). Politicile se refer ă la
scopurile și obiectivele asigur ării calit ății și la mijloacele de realizare a acestora.
Strategiile sunt focalizate pe obiective și se refer ă la modul de mobilizare a resurselor
pentru realizarea în timp a obiectivelor propuse la nivel de ins titu ție și pe programe de
studiu. Cultura calit ății se refer ă la valorile, normele și activit ățile practicate într-o

34 institu ție, pentru ini țierea, aprobarea, evaluarea și monitorizarea calit ății activit ăților
didactice și de cercetare.

Standarde (S) și indicatori de performan ță (IP)
Criteriul C.1 – Strategii și proceduri pentru asigurarea calit ății
S.C.1.1 Structuri și politici pentru asigurarea calit ății
Structurile, politicile și strategiile creeaz ă cadrul institu țional pentru dezvoltarea și
monitorizarea efectiv ă a calității, pentru consacrarea unei culturi a calit ății și pentru
îmbun ătățirea continu ă a standardelor de calitate.
Indicatori de performan ță
IP.C.1.1.1 Organizarea sistemului de asigurare a calit ății
Min: În institu ție exist ă o comisie central ă și comisii pe programe de
studii care lucreaz ă în mod integrat.
Ref. 1: Comisia promoveaz ă în institu ție o cultur ă a calit ății.
Ref. 2: Comisia dezvolt ă activit ăți de stabilire de repere calitative și
cantitative (benchmarking) prin compara ție cu alte universit ăți
din țar ă și str ăin ătate pentru evaluarea și monitorizarea calit ății.

IP.C.1.1.2 Politici și strategii pentru asigurarea calit ății
Min: Exist ă un program de politici ale universit ății centrate pe
calitate și sunt precizate mijloacele de realizare.
Ref. 1: Fiec ărei politici îi corespund strategii de realizare cu prevederi
și termene concrete.
Ref. 2: Politicile și strategiile sunt activate în fiecare compartiment și
stimuleaz ă participarea fiec ărui membru al corpului didactic și
de cercetare, precum și a studen ților.

35 Criteriul C.2 – Proceduri privind ini țierea, monitorizarea și revizuirea periodic ă
a programelor și activit ăților desf ăș urate
S.C.2.1 Aprobarea, monitorizarea și evaluarea periodic ă a programelor de
studiu și diplomelor ce corespund calific ărilor
În universitate exist ă un regulament privitor la ini țierea, aprobarea, monitorizarea
și evaluarea periodic ă a fiec ărui program de studiu și a diplomelor emise, iar acesta este
aplicat în mod riguros și consecvent.
Indicatori de performan ță
IP.C.2.1.1 Existen ța și aplicarea regulamentului privitor la ini țierea, aprobarea,
monitorizarea și evaluarea periodic ă a programelor de studiu
Min: Regulamentul exist ă și se aplic ă.
Ref. 1: Regulamentul este asociat cu un sistem de monitorizare a
programelor de studiu, pe baz ă de informa ții și date.
Ref. 2: Regulamentul și monitorizarea sunt asociate cu evalu ări
periodice, cel pu țin anuale, ale calit ății pe fiecare program de
studiu și pe institu ție.
IP.C.2.1.2 Coresponden ța dintre diplome și calific ări
Min: Programele de studiu și diplomele sunt elaborate și emise în
func ție de cerin țele calific ării universitare.
Ref. 1: Programele de studii sunt revizuite periodic pentru a
corespunde dinamicii pie ței calific ărilor universitare și
profesionale.
Ref. 2 Programele de studii și diplomele sunt revizuite prin
compara ție european ă și interna țional ă pe baza unui set de
nivele profesionale de reper (benchmarks).

36 Criteriul C.3 – Proceduri obiective și transparente de evaluare a rezultatelor
înv ăță rii
S.C.3.1 Evaluarea studen ților
Examinarea și notarea studen ților se fac pe baz ă de criterii, regulamente și tehnici
care sunt riguros și consecvent aplicate.
Indicatori de performan ță
IP.C.3.1.1 Universitatea are un regulament privind examinarea și notarea
studen ților care este aplicat în mod riguros și consecvent
Min: Exist ă un astfel de regulament precum și proceduri specifice de
cunoa ștere și aplicare consecvent ă de c ătre titularii de cursuri și
studen ți. La examinare particip ă, pe lâng ă titularul cursului, cel
pu țin înc ă un alt cadru didactic de specialitate.
Ref. 1: Regulamentul exist ă, împreun ă cu procedee/tehnici/metode
detaliate de aplicare sub forma unui pachet de tehnici/metode
de examinare a studen ților care sunt aduse în mod consecvent
la cuno știn ța tuturor celor implica ți.
Ref. 2: Regulamentul și pachetul de procedee/tehnici/metode de
examinare sunt completate de un sistem în care la examinare
particip ă și un examinator extern (din în afara institu ției).
IP.C.3.1.2. Integrarea examin ării în proiectarea pred ării și înv ăță rii, pe cursuri
și programe de studiu
Min: Fiecare curs este astfel proiectat încât s ă îmbine predarea,
înv ățarea și examinarea. Procedeele de examinare și evaluare a
studen ților sunt centrate pe rezultatele înv ăță rii și anun țate
studen ților din timp și în detaliu.
Ref. 1: Evaluarea diagnostic ă, formativ ă și sumativ ă asigur ă
continuitatea și consecven ța în înv ățare.
Ref. 2: Evaluarea stimuleaz ă studen ții pentru înv ățarea creativ ă,
manifestat ă prin elaborarea de lucr ări independente bazate pe
cuno știn țele însu șite riguros.

37 Criteriul C.4 – Proceduri de evaluare periodic ă a calit ății corpului profesoral
S.C.4.1 Calitatea personalului didactic și de cercetare
Universit ățile trebuie s ă dispun ă de acel personal didactic care, ca num ăr și ca
baz ă de func ționare, trebuie s ă fie adecvat num ărului total al studen ților, în func ție de
domeniu, iar în privin ța calific ărilor trebuie s ă corespund ă specificului programelor de
studiu și obiectivelor de calitate pe care și le-au fixat.
Indicatori de performan ță
IP.C.4.1.1 Raportul dintre num ărul de cadre didactice și studen ți
Min: În func ție de specificul programului de studiu, universitatea
stabile ște acel raport, pe care îl consider ă ca optim pentru
obiectivele și nivelul propriu al calit ății academice, între
num ărul de cadre didactice titulare cu norma de baz ă în
universitate și num ărul total de studen ți înmatricula ți. În
evaluarea calit ății se consider ă c ă un cadru didactic are norma
de baz ă într-o singur ă universitate.
Ref. 1: Raportul optim dintre num ărul de cadre didactice și numărul de
studen ți se fixeaz ă în func ție de calitatea pred ării și înv ăță rii,
dar și în func ție de calitatea cercet ării.
Ref. 2: În stabilirea raportului sunt avute în vedere niveluri superioa re
ale calit ății pred ării, înv ăță rii și cercet ării, prin compara ție cu
universit ăți performante din țar ă și din str ăin ătate. Sunt aplicate
consecvent procedee de stabilire a unui set de nivele
profesionale de reper („benchmarking„) și sunt realizate
compara ții.
IP.C.4.1.2 Evaluarea colegial ă
Min.: Evaluarea colegial ă este organizat ă periodic, fiind bazat ă pe
criterii generale și pe preferin țe colegiale.
Ref. 1: Evaluarea colegial ă este obligatorie și periodic ă. Exist ă, pentru
fiecare catedr ă și departament, o comisie de evaluare anual ă a
performan țelor didactice și de cercetare ale fiec ărui cadru

38 didactic/cercet ător și un raport anual privind calitatea
personalului didactic și de cercetare.
IP.C.4.1.3 Evaluarea personalului didactic de c ătre studen ți
Min.: Exist ă un formular de evaluare de c ătre studen ți a tuturor
cadrelor didactice, aprobat de Senat, care se aplic ă op țional
dup ă fiecare ciclu semestrial de instruire și ale c ărui rezultate
sunt confiden țiale, fiind accesibil doar decanului, rectorului și
persoanei evaluate.
Ref. 1: Evaluarea de c ătre studen ți este obligatorie. Rezultatele
evalu ării cadrelor didactice de c ătre studen ți sunt discutate
individual, prelucrate statistic, pe catedre, facult ăți și
universitate, și analizate la nivel de facultate și universitate în
vederea transparen ței și a formul ării de politici privind calitatea
instruirii.
IP.C.4.1.4 Evaluarea de c ătre managementul universit ății
Min: Cadrul didactic se autoevalueaz ă și este evaluat anual de c ătre
șeful de catedr ă.
Ref. 1: Universitatea dispune de un formular de evaluare anual ă
multicriterial ă a fiec ărui cadru didactic și de un sistem de
clasificare a performan țelor în predare, cercetare și servicii
aduse institu ției și comunit ății. Promovarea personalului
didactic depinde de rezultatele evalu ării, în care sunt avute în
vedere și rezultatele evalu ării colegiale și ale celei f ăcute de
studen ți.
Criteriul C.5 – Accesibilitatea resurselor adecvate înv ăță rii
S.C.5.1 Resurse de înv ățare și servicii studen țești
Resursele și serviciile oferite studen ților sunt suficiente, adecvate și relevante
pentru facilitarea înv ăță rii și pentru asigurarea unei vie ți studen țești de calitate.

39
Indicatori de performan ță
IP.C.5.1.1 Disponibilitatea resurselor de înv ățare
Min: Universitatea asigur ă resurse de înv ățare (manuale, tratate,
referin țe bibliografice, crestoma ții, antologii etc.) pentru
fiecare program de studiu în biblioteci, centre de resurse etc., în
format clasic sau electronic și gratuit. Biblioteca universit ății
trebuie s ă dispun ă, pe lâng ă accesul electronic, de un num ăr
corespunz ător de volume din țar ă și str ăin ătate și de
abonamente la principalele reviste de specialitate din țar ă și
străin ătate pentru fiecare disciplin ă care define ște un program
de studiu. Fiecare bibliotec ă are un program și resurse de
procurare a c ărților și revistelor.
Ref. 1: Raportul dintre resursele de înv ățare disponibile și studen ți este
astfel stabilit încât fiecare student s ă aib ă acces liber la orice
resurs ă, conform obiectivelor și cerin țelor programelor de
studiu.

IP.C.5.1.2 Predarea ca surs ă a înv ăță rii
Min: Fiecare cadru didactic dispune de strategii actualizate de
predare pentru fiecare curs, conforme cu programul de studiu,
caracteristicile studen ților, forma de înv ăță mânt și criteriile de
calitate predefinite.
Ref. 1: Universitatea dispune de un laborator de analiz ă, cercetare și
formulare de strategii novatoare de predare/înv ățare care
implic ă personalul didactic și studen ții.
IP.C.5.1.3 Programe de stimulare și recuperare
Min: Universitatea dispune de programe de stimulare a studen ților
cu performan țe înalte în înv ățare și de recuperare a celor cu
dificult ăți în înv ățare.

40 Ref. 1: În universitate exist ă programe de tutoriat suplimentare, oferite
de toate cadrele didactice din universitate, la care studen ții se
pot înscrie.
IP.C.5.1.4 Servicii studen țești
Min: Universitatea dispune de un num ăr minim de servicii sociale,
culturale și sportive pentru studen ți cum sunt: spa ții de cazare
pentru cel pu țin 10% din studen ți, baz ă sportiv ă, diferite
servicii de consiliere, care au o administra ție eficient ă.
Ref. 1: Universitatea ofer ă servicii variate studen ților și dispune de
programe speciale pentru asigurarea unei vie ți studen țești de
calitate, pe care le monitorizeaz ă și le evalueaz ă periodic.

Criteriul C.6 – Baza de date actualizat ă sistematic, referitoare la asigurarea
intern ă a calit ății
S.C.6.1 Sisteme de informa ții
Universit ățile colecteaz ă, prelucreaz ă și analizeaz ă date și informa ții privind
starea calit ății educa ției și a vie ții studen ților în spa țiul universitar.
Indicatori de performan ță
IP.C.6.1.1 Baze de date și informa ții
Min: Institu ția are un sistem informatic care faciliteaz ă colectarea,
prelucrarea și analiza datelor și informa țiilor relevante pentru
evaluarea și asigurarea institu țional ă a calit ății.
Ref. 1: Pe lâng ă datele și informa țiile privitoare la starea institu țional ă
a calit ății, universitatea adun ă informa ții despre starea calit ății
în alte universit ăți din țar ă și str ăin ătate, cu care se compar ă și
pe baza c ărora formuleaz ă în mod diferen țiat repere
(benchmarks).

41 Criteriul C.7 – Transparen ța informa țiilor de interes public cu privire la
programele de studii și, dup ă caz, certificatele, diplomele și calific ările oferite
S.C.7.1 Informa ție public ă
Transparen ța public ă a datelor și informa țiilor, în form ă tip ărit ă și în form ă
electronic ă, despre toate calific ările și programele de studiu, actualitatea, corectitudinea și
validitatea acestor informa ții, trebuie demonstrate permanent.
Indicatori de performan ță
IP.C.7.1.1 Oferta de informa ții publice
Min: Universitatea și toate facult ățile ei trebuie s ă ofere informa ții și
date, cantitative și/sau calitative, actuale și corecte, despre
calific ările, programele de studiu, diplomele, personalul
didactic și de cercetare, facilit ățile oferite studen ților și despre
orice aspecte de interes pentru public, în general, și pentru
studen ți, în special.
Ref. 1: Informa ția oferit ă public de universitate este comparabil ă,
cantitativ și calitativ, cu cea oferit ă de universit ățile din Spa țiul
European al Înv ăță mântului Superior.

Criteriul C.8 – Func ționalitatea structurilor de asigurare a calit ății educa ției,
conform legii.

S.C.8.1 Structura institu țional ă de asigurare a calit ății educa ției este conform ă
prevederilor legale și î și desf ăș oar ă activitatea permanent
Comisia pentru evaluarea și asigurarea calit ății a fost înfiin țat ă, are structura și
desf ăș oar ă activit ățile prev ăzute prin reglement ările în vigoare.
Indicatori de performan ță
IP.C.8.1.1 Comisia coordoneaz ă aplicarea procedurilor și activit ăților de
evaluare și asigurare a calit ății
Min: Procedurile și activit ățile de evaluare privind calitatea educa ției au

42 fost elaborate și aprobate de Senatul universitar. Comisia
elaboreaz ă raportul anual de evaluare intern ă și îl face public prin
afi șare sau publicare, inclusiv în format electronic, și formuleaz ă
propuneri de îmbun ătățire a calit ății educa ției .
Ref.1: Institu ția implementeaz ă permanent m ăsurile de îmbun ătățire a
calit ății educa ției propuse de comisie și colaboreaz ă cu alte
universit ăți din țar ă sau din str ăin ătate pentru identificarea și
adoptarea bunelor practici în domeniile de calitate.

Tabelul 1. Sinteza pe domenii a criteriilor, standardelor și indicatorilor de performan ță
pentru asigurarea calit ății și acreditare
Domenii Criterii Standarde Indicatori de performan ță

IP.A.1.1.1. Misiune și obiective
IP.A.1.1.2. Integritate academic ă
IP.A.1.1.3. R ăspundere și responsabilitate
public ă

A.1 – Structurile institu ționale,
administrative și manageriale
S.A.1.1 Misiune, obiective și
integritate academic ă

S.A.1..2 Conducere și administra ție

IP.A.1.2.1. Sistemul de conducere
IP.A.1.2.2. Management strategic
IP.A.1.2.3. Administra ție eficace A. Capacitatea
institu țional ă

A.2 – Baza material ă
S.A.2.1 Patrimoniu, dotare, resurse
financiare alocate
IP.A.2.1.1 Spa ții de înv ăță mânt, cercetare și
pentru alte activit ăți
IP.A.2.1.2 Dotare
IP.A.2.1.3 Resurse financiare
IP.A.2.1.4 Sistemul de acordare a burselor și
altor forme de sprijin material pentru studen ți

IP.B.1.1.1 Principii ale politicii de recrutare și
admitere

IP.B.1.1..2 Practici de admitere

B.1 – Con ținutul programelor
de studiu S.B.1.1. Admiterea studen ților

S.B.1.2 Structura și prezentarea
programelor de studiu
IP.B.1.2.1. Structura programelor de studiu
IP.B.1.2..2. Diferen țiere în realizarea
programelor de studiu
IP.B.1.2.3. Relevan ța programelor de studiu
B. Eficacitatea
educa țional ă

B.2 – Rezultatele înv ăță rii

S.B.2.1 Valorificarea calific ării
universitare ob ținute
IP.B.2.1.1 Valorificarea prin capacitatea de a se
angaja în domeniul de competen ță al calific ării
universitare
IP.B.2.1.2 Valorificarea calific ării prin
continuarea studiilor universitare
IP B2.1.3 Nivelul de satisfac ție al studen ților în
raport cu dezvoltarea profesional ă si personal ă
asigurat ă de universitate.
IP B2.1.4 Centrarea pe student a metodelor de
înv ățare
IP B2.1.5 Orientarea în cariera a studen ților

43 Domenii Criterii Standarde Indicatori de performan ță

B.3 – Activitatea de cercetare
știin țific ă S.B.3.1 Programe de cercetare
IP.B.3.1.1 Programarea cercet ării
IP.B.3.1.2 Realizarea cercet ării
IP.B.3.1.3 Valorificarea cercet ării

B.4 – Activitatea financiar ă a
organiza ției
S.B.4.1 Buget și contabilitate
IP.B.4.1.1 Repartizarea cheltuielilor
IP.B.4.1.2 Contabilitate
IP.B.4.1.3 Auditare și r ăspundere public ă
C.1 – Strategii și proceduri
pentru asigurarea calit ății S.C.1.1 Structuri și politici pentru
asigurarea calit ății
IP.C.1.1.1 Organizarea sistemului de asigurare
a calit ății
IP.C.1.1..2.Politici și strategii pentru asigurarea
calit ății
C.2 – Proceduri privind in
ini țierea, monitorizarea și
revizuirea periodic ă a
programelor și activit ăților
desf ăș urate S.C.2.1 Aprobarea, monitorizarea și
evaluarea periodic ă a programelor de
studiu și diplomelor ce corespund
calific ărilor IP.C..2.1.1 Existen ța și aplicarea
regulamentului privitor la ini țierea, aprobarea,
monitorizarea și evaluarea periodic ă a
programelor de studiu
IP.C..2.1.2 Coresponden ța dintre diplome și
calific ări
C.3 – Proceduri obiective și
transparente de evaluare a
rezultatelor înv ăță rii
S.C.3.1. Evaluarea studen ților IP.C.3.1.1. Universitatea are un regulament
privind examinarea și notarea studen ților care
este aplicat în mod riguros și consecvent
IP.C..3.1.2. Integrarea examin ării în proiectarea
pred ării și înv ăță rii pe cursuri și programe de
studiu
C.4 – Proceduri de evaluare
periodic ă a calit ății corpului
profesoral
S.C.4.1 Calitatea personalului
didactic și de cercetare IP.C.4.1.1 Raportul dintre num ărul de cadre
didactice și studen ți
IP.C.4.1.2 Evaluarea colegial ă
IP.C.4.1.3 Evaluarea personalului didactic de
către studen ți
IP.C.4.1.4 Evaluarea de c ătre managementul
universit ății
C.5 – Accesibilitatea resurselor
adecvate înv ăță rii S.C.5.1 Resurse de înv ățare și
servicii studen țești IP.C.5.1.1 Disponibilitatea resurselor de
înv ățare
IP.C.5.1.2 Predarea ca surs ă a înv ăță rii
IP.C.5.1.3 Programe de stimulare și recuperare
IP.C.5.1.4 Servicii studen țești
C.6 – Baza de date actualizat ă
sistematic, referitoare la
asigurarea intern ă a calit ății S.C.6.1 Sisteme de informa ții
IP.3.6.1. Baze de date și informa ții
C.7 – Transparen ța
informa țiilor de interes public
cu privire la programele de
studii și, dup ă caz, certificatele,
diplomele și calific ările oferite
S.C.7.1 Informa ție public ă

IP.3.7.1. Oferta de informa ții publice C. Managementul
calit ății
C.8 – Func ționalitatea
structurilor de asigurare a
calit ății educa ției, conform
legii.

S.C.8.1 Structura institu țional ă de
asigurare a calit ății educa ției este
conform ă prevederilor legale și î și
desf ăș oar ă activitatea permanent
IP.C.8.1.1 Comisia coordoneaz ă aplicarea
procedurilor și activit ăților de evaluare și
asigurare a calit ății

44
Partea a III-a: Evaluarea extern ă a calit ății institu țiilor de înv ăță mânt
superior

Calitatea programelor de studii și cercetare se realizeaz ă în și este consacrat ă de
fiecare institu ție de înv ăță mânt superior. Domeniile, criteriile, standardele și indicatorii
de performan ță ofer ă doar baza de m ăsurare și evaluare a calit ății pentru a facilita
gestionarea cât mai eficient ă a proceselor care conduc la ob ținerea celor mai bune
rezultate în înv ățare și cercetare. Componenta intern ă, adic ă institu țional ă, a asigur ării
calit ății academice este esen țial ă pentru managementul calit ății. Componenta extern ă de
evaluare colegial ă a calit ății este complementar ă cu componenta intern ă și vizeaz ă
acelea și scopuri de îmbun ătățire continu ă a calit ății.
Evaluarea extern ă a calit ății academice se realizeaz ă în urm ătoarele cazuri:

a) pentru autorizarea func țion ării provizorii a unui program de studiu (autorizare
de program), sau a unui furnizor de servicii de înv ăță mânt superior (autorizare
institu țional ă);
b) pentru acreditarea unui program de studiu (acreditare de program) sau a unei
institu ții de înv ățământ superior (acreditare institu țional ă);
c) pentru certificarea periodic ă, la intervale de 5 ani, a calit ății academice a
serviciilor de înv ăță mânt și cercetare dintr-o universitate deja acreditat ă.
Domeniile, criteriile, standardele și indicatorii de performan ță sunt în cea mai
mare parte aceea și pentru autorizarea func țion ării provizorii, acreditare și asigurarea
calit ății. Singurele diferen țe sunt de propor ție și se refer ă la diferen țele dintre autorizarea
sau acreditarea de program și autorizarea sau acreditarea institu țional ă. Un program de
studiu reprezint ă numai o parte dintr-o institu ție sau universitate și de aici rezult ă
diferen ța de propor ție.

45 3.1 Etape în evaluarea calit ății academice

În evaluarea calit ății academice se disting trei etape succesive:
a) elaborarea raportului de autoevaluare a calit ății de c ătre furnizor sau
institu ție;
b) evaluarea extern ă a calit ății;
c) aplicarea recomand ărilor rezultate din autoevaluare și evaluarea extern ă.

Raportul de autoevaluare este un document oficial elaborat de furnizorul,
institu ția sau universitatea care solicit ă autorizarea de func ționare provizorie (a unui
program sau a unei institu ții), acreditarea unui program sau a unei institu ții sau evaluarea
extern ă a asigur ării calit ății. Raportul de autoevaluare are, de regul ă, dou ă p ărți:

(a) Partea analitic ă este de tip narativ, are o dimensiune de 20 – 40 de
pagini, care variaz ă în func ție de dimensiunea obiectului evaluat
(program de studiu sau institu ție), și reprezint ă concluziile la care au
ajuns conducerea institu ției/programului de studiu și comunitatea
universitar ă, inclusiv studen ții, cu privire la punctele tari și punctele
mai slabe, la succesele, amenin ță rile, incertitudinile sau insuccesele
asigur ării calit ății și la ac țiunile ameliorative viitoare, prin raportare
la domeniile, criteriile, standardele și indicatorii de performan ță
men ționa ți în Partea a II-a a Metodologiei . Raportul se prezint ă în
form ă scris ă și electronic ă.
(b) Partea justificativ ă include documente, grafice, tabele, ilustr ări,
etc., menite s ă sus țin ă analiza prezentat ă în prima parte. Acestea sunt
complementare și se bazeaz ă pe datele și informa țiile existente în
bazele de date și informa ții ale institu ției.
Intr-un raport de autoevaluare pentru autorizarea func țion ării provizorii sau pentru
acreditare mai exist ă o parte introductiv ă care men ționeaz ă realizarea fiec ărei cerin țe
normative formulate în Partea a IV-a a Metodologiei.
Raportul de autoevaluare ia ca referin țe obligatorii domeniile, criteriile,
standardele și indicatorii de performan ță men ționa ți în aceast ă Metodologie, astfel încât
capitolele sale principale coincid cu cele trei domenii (capac itate institu țional ă, eficacitate
educa țional ă și managementul calit ăți). Pe lâng ă indicatorii de performan ță men ționa ți în

46 Metodologie , raportul de autoevaluare poate face referin țe și la al ți indicatori.
Documentele justificative și judec ățile de autoevaluare trebuie s ă men ționeze îndeplinirea
cel pu țin a nivelurilor minime. În cazul dep ăș irii nivelului minim pe un indicator sau pe
un standard, se demonstreaz ă starea respectiv ă prin documente justificative în forma
standardelor de referin ță specifice programului sau institu ției. Într-o institu ție sau
universitate, cu programe de studii deja acreditate, nu se descr ie și nu se fac referin țe la
fiecare program în parte. Invocarea unui program sau altul este doar ilustrativ ă. Totu și,
pentru evaluarea extern ă a calit ății vor fi disponibile date și informa ții complete despre
fiecare program de studii organizat de universitate.

Evaluarea extern ă include trei activit ăți succesive:

(a) analiza raportului de autoevaluare prin raportare la domeni ile, criteriile,
standardele și indicatorii de performan ță men ționa ți în Metodologie ;
(b) vizitarea programului sau institu ției de c ătre o echip ă format ă din 3
evaluatori pe o durat ă de 3-4 zile, pentru a evalua în mod concret
coresponden țele dintre datele, informa țiile și judec ățile autoevaluative, pe
de o parte, și realitatea institu țional ă efectiv ă, pe de alta; rezultatele vizitei
sunt consemnate într-un raport de evaluare extern ă care se finalizeaz ă cu
concluzii și recomand ări;
(c) definitivarea recomand ărilor privind îmbun ătățirea calit ății, dup ă ce
acestea au fost discutate cu reprezentan ții instituției și/sau programului de
studiu/institu ției, au fost aprobate de Consiliul ARACIS, iar raportul de
evaluare extern ă a fost f ăcut public.

Principala concluzie, în cazul autoriz ării func țion ării provizorii și al acredit ării,
const ă în acordarea sau neacordarea respectivului statut. În cazul e valu ării externe a
asigur ării calit ății din universit ățile acreditate, concluzia raportului const ă fie în
aprobarea st ării calit ății și în formularea unor recomand ări ameliorative minore, a c ăror
realizare este de competen ța universit ății, fie în constatarea c ă nu sunt îndeplinite
standardele minime de calitate. În acest din urm ă caz se aplic ă prevederile Art. 34 din
OUG.

47 3.2 Standardele activit ății de evaluare extern ă
În evaluarea extern ă a asigur ării calit ății sau pentru autorizare și acreditare sunt
aplicate standardele europene men ționate în „Standarde și Linii Directoare pentru
Asigurarea Calit ății în Spa țiul European al Înv ăță mântului Superior”, adoptate de
mini ștrii responsabili cu înv ăță mântul superior la Bergen în mai 2005. Aceste standarde
sunt urm ătoarele:

a) Utilizarea procedeelor de asigurare intern ă a calit ății
Evaluarea extern ă a calit ății este precedat ă de raportul de autoevaluare și
se bazeaz ă pe realizarea de c ătre institu ție a criteriilor, standardelor și
indicatorilor de performan ță specifici asigur ării interne a calit ății, a șa cum
s-a prezentat în Metodologie .
b) Aplicarea proceselor de asigurare extern ă a calit ății
Procesele de evaluare și asigurare extern ă a calit ății trebuie definite cu
claritate, discutate cu to ți cei interesa ți, publicate și diseminate. Înainte de
a organiza un proces de evaluare extern ă, Consiliul ARACIS și
conducerea institu ției trebuie s ă analizeze implica țiile și aplica țiile
procedurii.
c) Criterii ale formul ării deciziilor
Orice recomandare și orice decizie formal ă care rezult ă din aplicarea
evalu ării și asigur ării externe a calit ății trebuie s ă se bazeze pe criterii
explicite și transparente care sunt aplicate în mod consecvent și coerent.
d) Coresponden ță între procedeele și procesele aplicate în evaluarea și
asigurarea extern ă a calit ății și scopurile, respectiv obiectivele asigur ării
calit ății
Evaluarea și asigurarea extern ă a calit ății sunt p ărți componente ale
proceselor și procedeelor mai cuprinz ătoare de asigurare și îmbun ătățire a
calit ății din înv ăță mântul superior și trebuie aplicate ca atare. Pentru a- și
realiza scopurile și obiectivele, procedeele și procesele de evaluare și
asigurare extern ă a calit ății trebuie astfel elaborate și aplicate încât s ă
respecte urm ătoarele condi ții: evaluatorii externi s ă aib ă capacit ățile,
competențele și experien țele necesare unei evalu ări externe; Consiliul
ARACIS s ă selec ționeze în Registrul de exper ți acei universitari din țar ă și

48 str ăin ătate care sunt cunoscu ți pentru competen ța profesional ă, integritatea
moral ă și expertiza în domeniul asigur ării calit ății; Consiliul ARACIS s ă
ofere exper ților posibilit ăți de instruire în domeniul evalu ării externe a
calit ății; studen ții s ă fie implica ți în evaluarea extern ă; oricând este
posibil, s ă fie implica ți exper ți interna ționali; judec ățile evaluative s ă se
bazeze întotdeauna pe documente justificative și pe exemple concrete și
conving ătoare; recunoa șterea importan ței amelior ării calit ății, a cre șterii
performan țelor de calitate este fundamental ă în evaluarea și asigurarea
extern ă a calit ății.
e) Raportul de evaluare
Raportul de evaluare trebuie redactat într-un stil clar și accesibil celor
interesa ți. Recomand ările și concluziile sunt eviden țiate în text într-un
mod adecvat. Raportul de evaluare este publicat și diseminat. Cititorii
trebuie s ă aib ă posibilitatea s ă-și exprime punctele de vedere.
f) Aplicarea recomand ărilor
Atunci când concluziile și recomand ările sunt de a șa natur ă încât necesit ă
timp și forme speciale de aplicare, se elaboreaz ă un plan de aplicare care
are prevederi și termene speciale de realizare.
g) Periodicitatea evalu ării externe
Orice universitate acreditat ă este evaluat ă extern în mod periodic, la un
interval de timp care nu este mai mare de 5 ani.
h) Analiza de sistem
În fiecare an Consiliul ARACIS elaboreaz ă un raport sintetic privind
starea asigur ării calit ății în înv ăță mântul superior din România. Raportul
include și date sau informa ții comparative din alte ță ri ale Spa țiului
European al Înv ăță mântului Superior și din afara acestuia. Raportul este
înaintat Ministrului Educa ției și Cercet ării și apoi publicat.
i) Informa ții pentru stabilirea referin țelor institu ționale de calitate
(benchmarking institu țional)
Consiliul ARACIS prezint ă universit ăților, în mod public, informa ții și
date pentru elaborarea de c ătre acestea a standardelor de referin ță prin
tehnicile de benchmarking.
j) Îmbun ătățirea continu ă a performan țelor ARACIS

49 Consiliul ARACIS trebuie s ă-și îmbun ătățeasc ă permanent procedeele,
tehnicile și propriile standarde, solicitând în acest sens cooperarea
beneficiarilor. Consiliul ARACIS prezint ă anual un raport despre
rezultatele propriei activit ăți și supune acest raport analizei și consult ării
institu țiilor de înv ăță mânt superior acreditate pentru a stabili priorit ățile
asigur ării calit ății.
3.3 Auditarea evalu ării externe a calit ății
Pentru auditarea evalu ării externe a calit ății, Consiliul ARACIS înfiin țeaz ă
Comisia consultativ ă și de auditare care are urm ătoarele atribu ții:

a) propune și finalizeaz ă, dup ă aprobarea Consiliului ARACIS, elaborarea pe
baz ă de contract a unor studii, manuale, ghiduri etc. pentru îmbun ătățirea
tehnicilor de asigurare a calit ății și de acreditare;
b) auditeaz ă activit ățile de evaluare și asigurare extern ă a calit ății sau de
autorizare și acreditare, la cererea Consiliului ARACIS, pe baza unei
metodologii specifice aprobate de Consiliul ARACIS.
3.4 Relevan ța evalu ării externe, a standardelor, criteriilor și indicatorilor de
performan ță
Domeniile, criteriile, standardele și indicatorii de performan ță men ționate în
Metodologie corespund prevederilor OUG nr. 75/2005 privind asigurarea calit ății
educa ției.
Domeniile, criteriile, standardele și indicatorii de performan ță care sunt
men ționate în Metodologie se aplic ă de către toate institu țiile de înv ăță mânt superior, atât
pentru ob ținerea autoriz ării de func ționare provizorie sau acredit ării cât și pentru
evaluarea calit ății activit ăților educa ționale. Modul de aplicare a elementelor precizate în
Metodologie , care au un caracter minimal, conduce la urm ătoarele implica ții, cu caracter
de obligativitate, pentru spiritul și practica asigur ării calit ății înv ăță mântului superior:

a) în dezvoltarea unei culturi a calit ății, pentru construc ția bazelor de
date justificative sau pentru managementul intern al calit ății,
fiecare institu ție de înv ăță mânt superior trebuie s ă opereze cel

50 pu țin cu domeniile, criteriile, standardele și indicatorii de
performan ță prezenta ți în Metodologie ;
b) evaluarea extern ă a calit ății academice se face prin aplicarea
fiec ărui domeniu și criteriu în a șa fel încât nivelul minim al tuturor
indicatorilor de performan ță subsumate standardelor asociate s ă fie
realizat;
c) nerealizarea nivelului minim pentru indicatorii de performan ță
stabili ți, respectiv faptul c ă standardele de calitate nu sunt
îndeplinite, atrage dup ă sine aplicarea prevederilor Art. 34 din
OUG;
d) universitatea poate opta pentru niveluri superioare pe fiecare di n
indicatorii de performan ță , pentru a stabili propriile standarde de
referin ță ; opera ția de identificare a acestor niveluri superioare este
cea de stabilire de repere („benchmarking”) și se bazeaz ă pe
compara ții cu universit ăți competitive din Spa țiul European al
Înv ăță mântului Superior sau din lume. Pe m ăsura consolid ării sale
func ționale, ARACIS va oferi informa ții suplimentare și
opera ționale despre varia țiile na ționale și europene ale standardelor
și indicatorilor de performan ță .
e) calitatea este un criteriu fundamental de finan țare din surse publice
a educa ției. În cadrul înv ăță mântului superior evaluarea
comparativ ă interinstitu țional ă a programelor de studii universitare
are drept cerin ță finan țarea diferen țiat ă, în func ție de calitatea
diferit ă a programului oferit. ARACIS colaboreaz ă cu CNFIS
pentru compatibilizarea indicatorilor de calitate utiliza ți în
finan țare cu indicatorii de performan ță prezenta ți în Metodologie .

51 Partea a IV-a: Aplica ții diferen țiate pe cicluri de studii universitare

Metodologia ofer ă cadrul general al asigur ării calit ății în înv ăță mântul superior.
Domeniile, criteriile, standardele și indicatorii de performan ță sunt astfel formula ți încât
să î și conserve valabilitatea pentru asigurarea calit ății și acreditarea oric ărui tip de
institu ție sau de furnizor de înv ăță mânt superior și a oric ărui program de studii. Totu și,
unele diferen țieri sunt necesare. În aceast ă parte sunt oferite detalii de diferen țiere care
privesc:
a) autorizarea func țion ării provizorii și acreditarea institu țiilor de înv ăță mânt
superior care organizeaz ă programe de studii universitare pentru licen ță ;
b) acreditarea institu țiilor organizatoare de studii universitare de masterat (IOSUM)
c) acreditarea institu țiilor organizatoare de studii universitare de doctorat (IOSUD)
4.1 Autorizarea func țion ării provizorii și acreditarea
Autorizarea func țion ării provizorii a unei institu ții de înv ăță mânt superior sau a
unui program de studiu, respectiv acreditarea acestora sunt p ărți componente ale
asigur ării calit ății în înv ăță mântul superior. Autorizarea de func ționare provizorie, odat ă
ob ținut ă, d ă dreptul de a ini ția și desf ăș ura procesul de înv ăță mânt și de a organiza, dup ă
caz, admiterea la studii. Acreditarea este ulterioar ă autoriz ării și, dup ă finalizare, acord ă
dreptul de a emite diplome, certificate și alte acte de studii, recunoscute na țional și
interna țional, și de a organiza, dup ă caz, examen de absolvire sau de licen ță , precum și
studii universitare de masterat și doctorat supuse acredit ării.
4.1.1 Proceduri privind autorizarea func țion ării provizorii și acreditarea

Procedura de autorizare provizorie și acreditare const ă în parcurgerea etapelor de
evaluare intern ă (autoevaluare) și evaluare extern ă pe baza documentelor, a înscrisurilor
care trebuie întocmite, a actelor doveditoare privind îndeplinirea criteriilor, standardelor
și indicatorilor de performan ță prev ăzute în prezenta Metodologie .

În înv ăță mântul superior, autorizarea se face pentru fiecare program de st udiu din
ciclul I de studii universitare care duce la o calificare uni versitara distincta. Programele

52 specifice ciclurilor de studii de masterat și doctorat se supun și ele, în mod individual,
evalu ării externe, în vederea acreditarii.
Procedura aplicat ă pentru autorizarea func țion ării provizorii cuprinde urm ătoarele
activit ăți:

a) organiza ția interesata în furnizarea de educa ție elaboreaz ă un raport de
autoevaluare pentru fiecare tip de program de studiu și ținând cont de cerin țele
domeniilor, criteriilor, standardelor și indicatorilor de performan ță ;

b) raportul de autoevaluare se depune la departamentul de acreditare al ARACIS
împreun ă cu o cerere de declan șare a procedurii de evaluare extern ă și de
autorizare a func țion ării provizorii;

c) departamentul de acreditare nume ște o comisie de exper ți în evaluare extern ă,
din care cel pu țin unul provine din rândul minorit ăților na ționale în cazul
evalu ării unui program sau furnizor în limba unei minorit ăți na ționale, care
analizeaz ă raportul de autoevaluare, verific ă, prin vizite la institu ția
solicitant ă, îndeplinirea standardelor și elaboreaz ă propriul raport de evaluare;

d) Consiliul ARACIS valideaz ă raportul exper ților prin verificarea respect ării
metodologiei de evaluare extern ă și propune Ministerului Educa ției și
Cercet ării acordarea sau, dup ă caz, neacordarea autoriza ției de func ționare
provizorie;

e) pentru organiza țiile care sunt interesate în desf ăș urarea activit ății de
înv ăță mânt superior, autoriza ția de func ționare provizorie se acord ă prin
hot ărâre de Guvern la propunerea Ministerului Educa ției și Cercet ării în baza
avizului favorabil al ARACIS.

Procedura de acreditare cuprinde urm ătoarele activit ăți:

a) organiza ția autorizat ă s ă func ționeze provizoriu elaboreaz ă un raport de
autoevaluare, folosind ca termeni de referin ță domeniile, criteriile, standardele
și indicatorii de performan ță ;

53 b) raportul de autoevaluare se depune la departamentul de acreditare al ARACIS
împreun ă cu o cerere de declan șare a procedurii de acreditare;

c) termenul de depunere a cererii în vederea acredit ării nu poate dep ăș i trei ani
de la data absolvirii primei promo ții, decât cu riscul de a primi sanc țiunea
ridic ării autoriza ției de func ționare provizorie;

d) departamentul de acreditare al ARACIS nume ște o comisie de exper ți în
evaluare și acreditare, din care cel pu țin unul provine din rândul minorit ăților
na ționale în cazul evalu ării unui program sau furnizor în limba unei minorit ăți
na ționale, care analizeaz ă raportul de autoevaluare, verific ă, prin vizite la
institu ția solicitant ă, îndeplinirea cerin țelor domeniilor, criteriilor,
standardelor și a indicatorilor de performan ță și elaboreaz ă propriul raport de
evaluare;

e) consiliul ARACIS valideaz ă raportul exper ților prin verificarea respect ării
metodologiei de evaluare extern ă și propune Ministerului Educa ției și
Cercet ării acreditarea sau, dup ă caz, neacreditarea institu ției solicitante;

f) pentru organiza țiile care desf ăș oar ă activit ăți de înv ăță mânt superior,
acreditarea se acord ă prin lege, la propunerea Ministerului Educa ției și
Cercet ării, pe baza avizului ARACIS.
Cererea de autorizare a func țion ării provizorii a unui program de studii se rezolv ă
de c ătre ARACIS în termen de șase luni de la data înregistr ării cererii. Programul de
studii autorizat func ționează în acel an universitar a c ărui dat ă de începere este ulterioar ă
datei de ob ținere a avizului ARACIS și a Hot ărârii de Guvern. Cererea de acreditare a
unui program de studii este formulat ă de furnizorul de educa ție dup ă absolvirea
programului de studii de c ătre trei serii succesive. Cererea de acreditare se rezolv ă de
către ARACIS în termen de 6 luni de la data înregistr ării cererii, pe baza raportului de
autoevaluare și a evalu ării externe efectuate de ARACIS.
În intervalul de timp dintre emiterea autoriza ției de func ționare provizorie și
formularea cererii de acreditare, ARACIS organizeaz ă vizite periodice de evaluare
extern ă pentru analiza modului de aplicare a criteriilor și standardelor de asigurare a
calit ății.

54 4.1.2 Obiectivele activit ăților de autorizare provizorie și acreditare

Obiectivele generale ale evalu ării externe în vederea acredit ării sunt:

• analiza calit ății programelor de studii oferite de institu țiile de înv ăță mânt
superior, iar acolo unde este necesar, sus ținerea procesului de eliminare a
disfunc țiilor și deficien țelor de calitate a înv ăță mântului;

• sus ținerea îmbun ătățirii permanente a calit ății educa ției prin diseminarea
bunelor practici și încurajarea schimbului de experien țe între universit ățile
care ofer ă programe similare de studii;

• asigurarea procesului de informare efectiv ă și accesibil ă a publicului în
ceea ce prive ște calitatea programelor de studii prin publicarea propriilor
rapoarte de evaluare.

ARACIS ofer ă informa ții publice, prin propriile rapoarte de evaluare, cu privire la
dou ă aspecte distincte și independente:

• luând ca referin ță standardele de calitate ale unei discipline sau ale unui
program de studiu, raportul ARACIS apreciaz ă m ăsura în care rezultatele
scontate ale procesului de înv ățare, stabilite de însu și furnizorul
programului de studii, pot fi efectiv atinse în respectiva institu ție;

• observarea calit ății oportunit ăților de înv ățare se axeaz ă pe eficacitatea
procesului de predare-înv ățare, respectiv pe sus ținerea academic ă prin
resurse adecvate de înv ățare a progreselor realizate de studen ții din
diversele programe.

Obiectivele specifice ale autoriz ării provizorii și acredit ării sunt urm ătoarele:

a) să asigure comunit ățile universitare, beneficiarii și publicul în general, c ă
organiza ția furnizoare de educa ție, autorizat ă sau acreditat ă să organizeze un

55 program de studii, demonstreaz ă c ă satisface standardele minime de calitate
ale unei institu ții de înv ăță mânt superior;

b) să promoveze angajarea organiza ției furnizoare de educa ție în direc ția cre șterii
continue a calit ății academice, afirmat ă prin rezultate în înv ățare și cercetare;

c) să sprijine institu țiile de înv ăță mânt superior pentru a dezvolta un
management și o cultur ă a calit ății și pentru a demonstra, prin probe și
documente relevante, starea acestora;

d) să determine organiza ția furnizoare de educa ție s ă se autoevalueze și s ă
coopereze în evaluarea ei extern ă pentru asigurarea și cre șterea calit ății;

e) să determine organiza ția furnizoare de educa ție s ă coopereze cu alte institu ții
de înv ăță mânt superior în realizarea, monitorizarea și compararea calit ății
academice;

f) să identifice și s ă fac ă public ă orice tentativ ă de func ționare a unui program
care nu corespunde standardelor minime de calitate academic ă.

4.2 Cerin țe normative privind autorizarea func țion ării provizorii și acreditarea
programelor de studii universitare de licen ță

Precedând prestarea efectiv ă de servicii educa ționale de c ătre un ini țiator al
unui program de studii universitare de licen ță , autorizarea provizorie este un proces
ce const ă, pe de o parte, în verificarea îndeplinirii de c ătre viitorul prestator a
condi țiilor legale prin care ini țiativa sa poate s ă se materializeze în rezultate de
calitate, iar pe de alt ă parte în analiza capacit ății sale de a realiza, conform legii,
programul de studii propus. Pentru acreditare, sunt avute în vedere expe rien țele de
func ționare și gradul de dezvoltare a unei culturi a calit ății.
În acest sens, raportul de autoevaluare prezint ă, în mod explicit și documentat,
date și informa ții care r ăspund la un set de cerin țe normative , cu relevan ță
organizatoric ă, iar în celelalte trei capitole se refer ă la modul în care sunt satisf ăcute

56 criteriile, standardele și indicatorii de performan ță men ționa ți în partea a II-a a acestei
Metodologii pentru cele trei domenii de asigurare a calit ății: capacitate institu țional ă,
eficacitate educa țional ă și managementul calit ății.
Prin studierea documentelor puse la dispozi ție de prestatorul serviciului pentru
care solicit ă autorizarea sau acreditarea, și, prin vizitele la sediul acestuia, ARACIS
verific ă îndeplinirea urm ătoarelor cerin țe normative obligatorii :
1. În ceea ce prive ște cadrul juridic de organizare și func ționare a institu ției de
înv ăță mânt superior ca organiza ție furnizoare de educa ție, misiunea și obiectivele
acesteia, astfel:
a) în vederea ob ținerii autoriza ției de func ționare provizorie și a acredit ării,
institu ția de înv ăță mânt superior trebuie s ă fac ă dovada existen ței statutului juridic
propriu stabilit prin actul de înfiin țare;
b) institu ția de înv ăță mânt superior, care dore ște s ă ob țin ă autoriza ția de
func ționare provizorie, respectiv acreditarea, trebuie s ă fac ă dovada c ă are o misiune
didactic ă și de cercetare știin țific ă bine precizate;
c) misiunea institu ției de înv ăță mânt superior are obiective clare și realizabile, cu
respectarea normelor legale;
d) misiunea institu ției de înv ăță mânt superior con ține și elemente de specificitate
și oportunitate în concordan ță cu cadrul na țional al calific ărilor și cerin țele pie ței for ței de
munc ă.
2. În ceea ce prive ște personalul didactic:
a) prin personal didactic, conform prezentei hot ărâri de guvern, se în țelege
personalul care desf ăș oar ă activit ăți didactice în institu ția de înv ăță mânt superior
respectiv ă;
b) personalul didactic trebuie s ă îndeplineasc ă cerin țele legale pentru ocuparea
posturilor didactice;
c) personalul didactic titularizat în institu ția de înv ăță mânt superior unde are
func ția de baz ă este luat în considerare la autorizarea func țion ării provizorii sau
acreditare pentru o singur ă norm ă didactic ă constituit ă conform legii;
d) pentru asigurarea calit ății activit ăților didactice, personalul didactic titularizat
în înv ăță mântul superior nu poate acoperi, într-un an universitar mai mult de trei norme
didactice, indiferent de institu ția de înv ăță mânt în care î și desf ăș oar ă activitatea;
e) personalul didactic titularizat în înv ăță mântul superior conform legii, pensionat
la limita de vârst ă sau din alte motive, pierde calitatea de titular pe post și este considerat

57 cadru didactic asociat, neputând s ă acopere mai mult de o singur ă norm ă didactic ă în
institu ția respectiv ă de înv ăță mânt;
f) pentru ob ținerea autoriza ției de func ționare provizorie institu ția de înv ăță mânt
superior trebuie s ă aib ă la fiecare structur ă institu țional ă pentru fiecare program din ciclul
de licen ță , care duce la o calificare universitar ă distinct ă, cel pu țin 70 % din totalul
posturilor din statul de func ții, constituite conform normativelor legale, acoperite cu
cadre didactice titularizate în înv ăță mântul superior conform normelor legale, iar dintre
acestea cel pu țin 25 % s ă fie profesori universitari și conferen țiari universitari, dar nu mai
mult de 50 %. Num ărul de cadre didactice cu norm ă întreag ă trebuie s ă fie mai mare de
40 % din num ărul total de posturi didactice constituite conform legii;
g) pentru ob ținerea acredit ării institu ția de înv ăță mânt superior trebuie s ă aib ă la
fiecare structur ă institu țional ă pentru fiecare program de studii din ciclul de licen ță , care
duce la o calificare universitar ă distinct ă, cel pu țin 70 % din totalul posturilor din statul
de func ții, constituite conform normativelor legale, acoperite cu cadre didactice cu norm ă
de baz ă sau cu post rezervat, titularizate în înv ăță mântul superior conform normelor
legale, iar dintre acestea cel pu țin 25 % s ă fie profesori universitari și conferen țiari
universitari, dar nu mai mult de 50 %;
h) num ărul de cadre didactice titularizate în înv ăță mântul superior conform
normelor legale, luat în considerare pentru autorizarea func țion ării provizorii sau
acreditarea fiec ărei structuri institu ționale și pentru fiecare program de studii din ciclul de
licen ță este cel rezultat ținându-se seama de posturile întregi din statele de func ții și de
frac țiunile de posturi pe care le acoper ă acestea la structura sau programul respectiv;
i) personalul didactic asociat, care nu este titularizat în înv ăță mântul superior,
poate ocupa temporar un post vacant din statul de func țiuni al institu ției de înv ăță mânt
superior supus ă evalu ării de c ătre ARACIS, numai dac ă satisface cerin țele legale pentru
ocuparea postului respectiv;
j) titularii de disciplin ă trebuie s ă aib ă titlul știin țific de doctor sau s ă fie
doctoranzi în domeniul disciplinelor din postul ocupat; celelalte cadr e didactice trebuie s ă
aib ă preg ătirea ini țial ă și competen țe în domeniul disciplinei predate;
k) pentru ob ținerea acredit ării institu ția de înv ăță mânt superior trebuie s ă fac ă
dovada c ă titularii de disciplin ă au elaborat cursuri și alte lucr ări necesare procesului de
înv ăță mânt care acoper ă integral problematica disciplinei respective, prev ăzut ă în
programa analitic ă;

58 l) conducerea institu ției de înv ăță mânt superior asigur ă multiplicarea lucr ărilor
sus-men ționate și punerea lor la dispozi ția studen ților într-un num ăr corespunz ător;
m) cadrul didactic asociat are obliga ția de a face cunoscut, prin declara ție scris ă,
conduc ătorului institu ției la care are func ția de baz ă, precum și celui la care este asociat,
num ărul orelor didactice prestate prin asociere;
n) cadrele didactice care ocup ă posturi de preparator sau asistent trebuie s ă aib ă
preg ătire pedagogic ă atestat ă;
o) cadrele didactice cu gradul de profesor universitar, speciali ști de înalt ă clas ă
într-un anumit domeniu, care au dep ăș it vârsta de pensionare, nu trebuie s ă reprezinte mai
mult de 20 % din num ărul total de posturi din statul de func țiuni;
p) pentru ob ținerea acredit ării, personalul de conducere al institu ției de
înv ăță mânt superior (rector, prorector,decan, prodecan, precum și șefii de catedr ă) trebuie
să fie cadre didactice titularizate în înv ăță mântul superior, cu norma de baz ă în institu ția,
respectiv structura intern ă de conducere la care func ționeaz ă, să fie profesori sau
conferen țiari universitari titulari și s ă nu se afle în condi ții de rezervare a postului;
r) institu ția de înv ăță mânt superior asigur ă acoperirea pe cel pu țin un ciclu de
licen ță activit ățile prev ăzute la disciplinele din planul de înv ăță mânt, cu cadre didactice
competente;
3. În ceea ce prive ște con ținutul procesului de înv ăță mânt:
a) pentru ob ținerea autoriza ției de func ționare provizorie sau pentru acreditare,
planurile de înv ăță mânt trebuie s ă cuprind ă discipline fundamentale, discipline de
specialitate în domeniu și discipline complementare, grupate la rândul lor în discipline
obligatorii, op ționale și facultative în conformitate cu cerin țele normative stabilite pe plan
na țional;
b) disciplinele de studiu din planurile de înv ăță mânt sunt prev ăzute într-o
succesiune logic ă și au în vedere îndeplinirea urm ătoarelor cerin țe:
– definirea și delimitarea precis ă a competen țelor generale și de
specialitate pe domenii de studii universitare de licen ță în corela ție cu competen țele
corespunz ătoare ale studiilor universitare de masterat;
– compatibilitatea cu cadrul de calific ări na țional;
– compatibilitatea cu planurile și programele de studii similare din statele
Uniunii Europene și alte state ale lumii, ponderile disciplinelor fiind exprimate în
credite de studii ECTS;

59 c) disciplinele de studii cuprinse în planurile de înv ăță mânt au programe analitice
în care sunt precizate obiectivele disciplinei, con ținutul tematic de baz ă, repartizarea
num ărului de ore de curs, seminar și activit ăți aplicative etc., pe teme, sistemul de
evaluare al studen ților, bibliografia minimal ă;
d) nomenclatorul disciplinelor cuprinse în planul de înv ăță mânt și con ținutul
acestor discipline precizat prin programele analitice, corespund domeniului de licen ță și
programului de studii pentru care s-au elaborat planurile de înv ăță mânt respective și sunt
conforme misiunii declarate;
e) anul universitar va fi structurat pe dou ă semestre a 14 s ăpt ămâni în medie, cu
20 – 28 ore / s ăpt ămân ă, pentru ciclul I studii universitare de licen ță , în func ție de
domeniile de preg ătire universitar ă;
f) fiecare semestru va avea câte 30 credite de studiu transf erabile în sistemul
European (ECTS) pentru disciplinele obligatorii, indiferent de form a de înv ăță mânt –
cursuri de zi, cursuri serale, cursuri cu frecven ță redus ă, cursuri la înv ăță mântul la
distan ță -;
g) formele de înv ăță mânt “seral”, “cu frecven ță redus ă”, “la distan ță ” sau alte
forme de înv ăță mânt care nu presupun prezen ța obligatorie în campusul universitar, nu se
organizeaz ă f ără a exista și înv ăță mânt “de zi”;
h) disciplinele facultative, indiferent de semestrul de studii în care sunt prev ăzute
în planul de înv ăță mânt, se încheie cu “prob ă de verificare”, iar punctele credit care li se
atribuie sunt peste cele 30 ale semestrului respectiv;
i) raportul dintre orele de curs și cele privind activit ățile didactice aplicative
(seminarii, laboratoare, proiecte, stagii de practic ă etc.) s ă fie de 1/1, cu o abatere admis ă
de ± 20 %;
j) în programul de studii universitare de licen ță pentru care s-au elaborat planurile
de înv ăță mânt sunt prev ăzute stagii de practic ă de 2 – 3 s ăpt ămâni pe an, începând cu
anul doi de studii, precum și pentru elaborarea lucr ării de licen ță , la ultimul an de studii;
k) pentru stagiile de practic ă institu ția de înv ăță mânt superior a încheiat conven ții
de colaborare, contracte sau alte documente cu unit ățile baze de practic ă, în care sunt
precizate: locul și perioada desf ăș ur ării practicii, modul de organizare și îndrumare,
responsabilii din partea institu ției de înv ăță mânt și ai bazei de practic ă etc.;
l) cel pu țin 50 % din formele de verificare ale disciplinelor de studii prev ăzute în
planul de înv ăță mânt sunt examene.

60 4. În privin ța studen ților:
a) recrutarea studen ților se face prin proceduri de admitere proprii;
b) înscrierea la concursul de admitere se face numai pe baza di plomei de
bacalaureat sau a altor acte de studii echivalente;
c) forma țiile de studiu (serii, grupe, subgrupe) sunt astfel dimensionate încâ t s ă
asigure desf ăș urarea eficient ă a procesului de înv ăță mânt;
d) din orarul facult ății, pentru programul de studii supus evalu ării, rezult ă
posibilitatea desf ăș ur ării normale a procesului de înv ăță mânt, în condi țiile legii;
e) promovabilitatea studen ților pe fiecare an de studiu s ă fie de cel pu țin 40 % din
num ărul total de studen ți al anului respectiv;
f) rezultatele ob ținute de student pe parcursul școlariz ării sunt atestate prin foaia
matricol ă;
g) institu ția are reglementat ă procedura de promovare a studentului dintr-un an de
studiu în altul, în func ție de creditele de studiu (ECTS) acumulate, precum și procedura
de promovare a doi ani de studiu într-un singur an;
h) transferul studen ților între institu țiile de înv ăță mânt superior, facult ăți și
specializ ări este reglementat prin regulamente interne și nu se efectueaz ă pe parcursul
anului de înv ăță mânt;
i) în vederea acredit ării, primele trei serii de absolven ți ai institu țiilor de
înv ăță mânt superior autorizate s ă func ționeze provizoriu sus țin examenul de licen ță la
facult ățile acreditate care au acela și domeniu de licen ță , sau program de studiu, stabilite
de ARACIS. Din comisiile de examinare nu pot face parte cadrele didactice care au
desf ăș urat activități la facult ățile sau programele de studiu de la care provin candida ții
care urmeaz ă s ă sus țin ă examenul de licen ță respectiv;
j) în vederea ob ținerii acredit ării unui program de studiu, institu ția trebuie s ă fac ă
dovada c ă:
– minimum 51 % din totalul absolven ților fiec ăreia din primele trei serii
de absolven ți au promovat examenul de licen ță ;
– minimum 40 % dintre absolven ții primelor trei serii de absolven ți sunt
încadra ți cu contract de munc ă legal pe posturi corespunz ătoare specializ ării ob ținute la
absolvire;
k) diplomele de licen ță pentru absolven ții institu țiilor de înv ăță mânt superior
autorizate s ă func ționeze provizoriu, care sus țin examenul de licen ță la o alt ă institu ție de
înv ăță mânt superior acreditat ă, stabilit ă de ARACIS, și care au promovat examenul, se

61 elibereaz ă de c ătre institu ția organizatoare a examenului de licen ță , cu specificarea
obligatorie a institu ției care a asigurat școlarizarea. Diplomele respective sunt
recunoscute de Ministerul Educa ției și Cercet ării;
l) conferirea certificatelor și a diplomelor de studii respect ă legisla ția în vigoare.
5. În ceea ce prive ște cercetarea știin țific ă:
a) domeniul de licen ță , respectiv programul de studii supus evalu ării, dispune de
plan de cercetare știin țific ă propriu inclus în planul strategic al facult ății și, respectiv,
institu ției de care apar ține, atestat prin documente aflate la catedre, la departamente , la
facultate etc.
b) temele de cercetare cuprinse în plan se înscriu în aria știin țific ă a domeniului de
licen ță , programului de studii etc. supuse evalu ării;
c) personalul didactic desf ăș oar ă activit ăți de cercetare știin țific ă în domeniul
disciplinelor cuprinse în norma didactic ă pe care o acoper ă;
d) personalul didactic și de cercetare desf ăș oar ă activit ăți de cercetare știin țific ă
valorificate prin publica ții în reviste de specialitate sau edituri din țar ă recunoscute de
CNCSIS sau din str ăin ătate, comunic ări știin țifice prezentate la sesiuni, simpozioane,
seminarii etc. din țar ă și / sau str ăin ătate, contracte, expertiz ă, consultanță etc. pe baz ă de
contracte sau conven ții încheiate cu parteneri din țar ă și / sau din str ăin ătate, cu evaluare
atestat ă de c ătre comisii de specialitate etc.;
e) rezultatele cercet ării știin țifice efectuate în cadrul laboratoarelor de cercetare
proprii structurii de înv ăță mânt supus ă evalu ării sunt valorificate prin lucr ări știin țifice
publicate, brevete etc.;
f) facultatea organizeaz ă periodic cu cadrele didactice, cercet ătorii și absolven ții,
sesiuni știin țifice, simpozioane, conferin țe, mese rotunde, iar comunic ările sunt publicate
în buletine știin țifice cotate ISBN sau ISSN sau în reviste dedicate activit ății organizate.
6. În ceea ce prive ște baza material ă:
a) baza material ă a institu ției de înv ăță mânt superior supus ă evalu ării trebuie s ă
corespundă standardelor care asigur ă desf ăș urarea unui proces de înv ăță mânt de calitate;
b) în vederea ob ținerii autoriza ției de func ționare provizorie, institu ția de
înv ăță mânt superior trebuie s ă fac ă dovada cu acte corespunz ătoare (acte de proprietate,
contracte de închiriere, inventare, facturi etc.), c ă pentru programul de studii supus
evalu ării dispune, pentru cel pu țin doi ani în avans fa ță de anul școlarizat, de:
– spa ții adecvate procesului de înv ăță mânt în proprietate sau prin
închiriere;

62 – laboratoare proprii sau închiriate cu dotarea corespunz ătoare pentru
toate disciplinele cu caracter obligatoriu din planul de înv ăță mânt care au prev ăzute prin
programa analitic ă activit ăți de acest gen;
– soft-uri corespunz ătoare disciplinelor de studiu din planul de
înv ăță mânt și c ă posed ă licen ță de utilizare;
– bibliotec ă dotat ă cu sal ă de lectur ă și fond de carte propriu
corespunz ător disciplinelor prev ăzute în planurile de înv ăță mânt pe cicluri de studii
universitare (licen ță și masterat).
c) capacitatea spa țiilor de înv ăță mânt pentru programul de studii supus evalu ării
trebuie s ă fie de:
– minim 1 mp. / loc, în s ălile de curs;
– minim 1,4 mp. / loc, în s ălile de seminar;
– minim 1,5 mp. / loc, în s ălile de lectur ă din biblioteci;
– minim 2,5 mp. / loc în laboratoarele de informatic ă și cele ale
disciplinelor de specialitate care utilizeaz ă calculatorul electronic;
– minim 4 mp. / loc, în laboratoarele disciplinelor cu caracte r tehnic,
experimental, de proiectare etc.
d) num ărul de locuri în s ălile de curs, seminar și laborator trebuie s ă fie corelat cu
mărimea forma țiilor de studiu (serii, grupe, subgrupe etc.), conform normativelor
Ministerului Educa ției și Cercet ării;
e) se asigur ă desf ăș urarea lucr ărilor aplicative la disciplinele de specialitate din
planurile de înv ăță mânt în laboratoare dotate cu tehnica de calcul, astfel încât, la nivelul
unei forma ții de studiu, s ă existe câte un calculator la cel mult 2 studen ți pentru ciclul de
licen ță și un calculator pentru fiecare student, pentru ciclul de masterat;
f) bibliotecile institu ției de înv ăță mânt trebuie s ă asigure:
– un num ăr de locuri în s ălile de lectur ă corespunz ător a cel pu țin 10 %
din num ărul total al studen ților;
– fondul de carte propriu din literatura de specialitate român ă și str ăină
care trebuie s ă existe într-un num ăr de exemplare suficient pentru a acoperi integral
disciplinele din planurile de înv ăță mânt, din care cel pu țin 50 % s ă reprezinte titluri de
carte sau cursuri de specialitate pentru domeniul supus evalu ării, ap ărute în ultimii 10 ani
în edituri recunoscute;

63 – fondul de carte din biblioteca proprie trebuie s ă existe într-un num ăr
suficient de exemplare pentru acoperirea necesit ăților tuturor studen ților afla ți în ciclul și
anul de studii la care este prev ăzut ă disciplina respectiv ă;
– un num ăr suficient de abonamente la publica ții și periodice române ști și
str ăine, corespunz ător misiunii asumate.
7. În ceea ce prive ște activitatea financiar ă:
a) pentru ob ținerea autoriza ției de func ționare provizorie sau acredit ării unui
program de studiu sau unei structuri de înv ăță mânt superior, trebuie s ă se fac ă dovada c ă
institu ția solicitant ă dispune de buget propriu de venituri și cheltuieli pentru activitatea de
înv ăță mânt superior, cod fiscal și cont la banc ă, altele decât cele ale funda ției sau
asocia ției în cadrul c ăreia func ționeaz ă;
b) cheltuielile ocazionate de plata salariilor la o institu ție de înv ăță mânt superior
nu trebuie s ă dep ăș easc ă în fiecare an 65 % din totalul veniturilor;
c) pentru ob ținerea acredit ării, institu ția de înv ăță mânt superior trebuie s ă fac ă
dovada c ă în perioada func țion ării provizorii a utilizat cel pu țin 30 % din veniturile
ob ținute în fiecare an pentru investi ții în baz ă materiala proprie;
d) pentru ob ținerea acredit ării institu ția de înv ăță mânt superior trebuie s ă fac ă
dovada c ă în perioada func țion ării provizorii și-a organizat contabilitate proprie
întocmind registrul inventar, bilan ț contabil, cont de execu ție bugetar ă și raport de
gestiune, din care rezult ă c ă cheltuielile efectuate sunt în concordan ță cu legisla ția în
vigoare, veniturile încasate și destina ția lor, precum și caracterul non – profit al
institu ției;
e) taxele școlare ale studen ților sunt calculate în concordan ță cu costurile medii de
școlarizare pe an universitar din înv ăță mântul public finan țat de la buget la domeniile de
licen ță sau masterat similare și sunt aduse la cuno știn ță studen ților prin diferite mijloace
de comunicare;
f) studen ții sunt informa ți despre posibilit ățile de asisten ță financiar ă din partea
institu ției și despre modul de utilizare a taxelor;
g) dup ă trei cicluri de școlarizare ulterioare înfiin ță rii prin lege, institu ția de
înv ăță mânt superior trebuie s ă fac ă dovada c ă dispune în proprietate de cel pu țin 70 %
din spa țiile de înv ăță mânt cu toate dot ările necesare acestora;
h) pentru ob ținerea acredit ării, precum și pe parcursul desf ăș ur ării activit ății
institu țiilor de înv ăță mânt superior acreditate, acestea vor trebui s ă fac ă dovada audit ării
situa țiilor lor financiare de c ătre o societate de audit de prestigiu, recunoscut ă pe plan

64 na țional și/sau interna țional. Rezultatele auditului împreun ă cu analiza anual ă a execu ției
bugetului de venituri și cheltuieli vor fi dezb ătute de senatul universit ății și vor fi date
publicit ății.
8. În ceea ce prive ște activitatea managerial ă și structurile institu ționale:
a) în vederea ob ținerii acredit ării institu ția de înv ăță mânt superior trebuie s ă fac ă
dovada c ă au fost respectate dispozi țiile legale pentru alegerea organelor colective de
conducere (consiliul facult ății și senat) precum și a cadrelor de conducere de la nivelul
catedrelor (departamentelor), respectiv a șefilor de catedre, facult ăților (decan, prodecan,
secretar știin țific) și institu ției (rector, prorector, secretar știin țific);
b) pentru ob ținerea autoriza ției de func ționare provizorie sau acredit ării, institu ția
de înv ăță mânt superior trebuie s ă fac ă dovada c ă dispune de Cart ă Universitar ă,
Regulament de Ordine Interioar ă și Regulament pentru activitatea profesional ă a
studen ților;
c) cu ocazia ob ținerii acredit ării precum și dup ă aceasta, institu ția de înv ăță mânt
superior trebuie s ă fac ă dovada c ă s-au respectat condi țiile legale pentru publicarea și
ocuparea prin concurs a posturilor didactice;
d) pentru ob ținerea autoriza ției de func ționare provizorie și a acredit ării, institu ția
de înv ăță mânt superior trebuie s ă fac ă dovada existen ței unei organigrame încadrat ă cu
personal propriu care corespunde din punct de vedere al calific ării profesionale,
condi țiilor cerute pentru ocuparea posturilor prev ăzute;
e) în vederea ob ținerii autoriza ției de func ționare provizorie sau acredit ării,
institu ția de înv ăță mânt superior trebuie s ă fac ă dovada organiz ării eviden ței activit ății
profesionale a studen ților în conformitate cu legisla ția aplicabil ă Ministerului Educa ției și
Cercet ării în domeniu, pe formulare omologate în acest scop (cataloage, centralizatoare,
registre matricole, foi matricole, diplome etc.).
f) In perioada de func ționare provizorie, institu ția de înv ăță mânt superior este
obligat ă s ă respecte standardele care au stat la baza acord ării autoriza ției. Structurile
institu ționale de înv ăță mânt superior și condi țiile de func ționare a programelor de studii,
respectiv specializ ărilor pentru care au fost acordate autoriza ții de func ționare provizorie
se pot modifica numai în condi țiile relu ării procedurilor de evaluare. Consiliul ARACIS,
precum și alte autorit ăți publice abilitate prin lege efectueaz ă controale anual și ori de
câte ori se consider ă necesar, f ără percepere de taxe, iar atunci când se constat ă
neîndeplinirea standardelor de calitate se aplic ă prevederile Art.34 din OUG 75/2005
privind asigurarea calit ății educa ției.

65 Cerin țele normative men ționate vor fi detaliate pe domenii de licen ță și programe
de studii de c ătre fiecare departament de specialitate în raport de specific ul specializ ării și
forma de înv ăță mânt
Modul de îndeplinire a acestor cerin țe normative obligatorii trebuie certificat prin
documente justificative. Informa ția certificata r ăspunde fiec ărei cerin țe și se prezint ă în
primul capitol al raportului de evaluare. Documentele justificati ve corespunz ătoare se
prezint ă în anexe. Dup ă acest capitol prim al raportului de autoevaluare, urmeaz ă trei
capitole pentru cele trei domenii de asigurare a calit ății: capacitate institu țional ă,
eficacitate educa țional ă și managementul calit ății.
4.3 Etape metodologice privind autorizarea func țion ării provizorii și
acreditarea programelor de studii universitare de licen ță
În temeiul OUG 75/2005 privind asigurarea calit ății educa ției, Consiliul interimar
al ARACIS elaboreaz ă metodologia de evaluare extern ă, respectiv metodologia de
autorizare pentru func ționarea provizorie și metodologia de acreditare.
(1) Metodologia de autorizare pentru func ționarea provizorie a unui program de
studii și de calificare sau a oric ărei structuri de înv ăță mânt superior presupune
parcurgerea urm ătoarelor etape succesive de lucru:
a) în baza cererii de declan șare a procedurii de evaluare extern ă în vederea
autoriz ării func țion ării provizorii depus ă la departamentul de acreditare al ARACIS de
către furnizorul de educa ție, Consiliul ARACIS hot ărăș te declan șarea procedurii de
evaluare extern ă dac ă sunt îndeplinite cumulativ dou ă condi ții:
– furnizorul de educa ție a depus o dat ă cu cererea și raportul de evaluare
intern ă, elaborat conform prevederilor Art. 10 din OUG 75/2005 pentru structura de
înv ăță mânt la care se solicit ă autorizarea func țion ării provizorii;
– se face dovada cu acte c ă s-a achitat taxa prev ăzut ă de lege pentru
activitatea de autorizare a func țion ării provizorii;
b) departamentul de acreditare al ARACIS nume ște o comisie de 3 exper ți în
evaluare și acreditare dintre cei înscri și în registrul de evaluatori al ARACIS, care au
preg ătire de specialitate în domeniul structurii de înv ăță mânt supus ă evalu ării. Aceast ă
comisie analizeaz ă raportul de evaluare intern ă și verific ă prin vizit ă la institu ția
solicitant ă îndeplinirea standardelor pe domeniile și criteriile prev ăzute la Art. 10 din
OUG 75/2005, aprobate prin hot ărâre a Guvernului. Rezultatele verific ărilor sunt
consemnate de membrii comisiei în “Fi șa vizitei, în vederea autoriz ării func țion ării
provizorii’, care este semnat ă de to ți membrii comisiei. Pe baza Fi șei vizitei, în vederea

66 autoriz ării func țion ării provizorii, membrii comisiei elaboreaz ă “Raportul de evaluare, în
vederea autoriz ării func țion ării provizorii”, în care propun sub semn ătur ă autorizarea sau,
dup ă caz, neautorizarea func țion ării provizorii a structurii de înv ăță mânt pentru care s-a
cerut autorizarea;
c) Raportul de evaluare întocmit de exper ți se înainteaz ă pentru analiz ă c ătre
Departamentul de specialitate al ARACIS pentru domeniul fundamenta l de știin țe în care
se încadreaz ă structura de înv ăță mânt supus ă evalu ării cu scopul de a valida raportul
exper ților prin verificarea respect ării metodologiei de evaluare extern ă și apoi îl propune
spre dezbatere și validare în Consiliul ARACIS;
d) Consiliul ARACIS pe baza concluziilor reie șite din dezbateri elaboreaz ă
“Raportul Consiliului” pe care îl înainteaz ă Ministerului Educa ției și Cercet ării cu
propunerea de acordare sau, dup ă caz, de neacordare a autoriza ției de func ționare
provizorie structurii de înv ăță mânt solicitante. Propunerea de acordare sau, dup ă caz, de
neacordare a autoriza ției de func ționare provizorie se valideaz ă în urma supunerii votului
membrilor Consiliului care trebuie s ă fie de acord cu propunerea respectiv ă în propor ție
de jum ătate plus unu din num ărul total de membrii ai Consiliului, respectiv 8 voturi
“pentru”. Acest raport trebuie s ă poarte semn ăturile împuternicitului Consiliului ARACIS
pentru domeniul fundamental de știin ță , respectiv, precum și ale membrilor biroului
ARACIS;
e) Ministerul Educa ției și Cercet ării, pe baza avizului favorabil al ARACIS
întocme ște proiectul de Hot ărâre de Guvern pe care îl înainteaz ă Guvernului în vederea
emiterii Hot ărârii de Guvern pentru acordarea autoriza ției de func ționare provizorie.
f) În situa ția în care, cu ocazia monitoriz ării anuale a programelor de studii
universitare de licen ță autorizate s ă func ționeze provizoriu, se constat ă c ă dup ă primii doi
ani de func ționare nu se respect ă standardele avute în vedere la autorizare, și nu s-au
întreprins m ăsurile necesare în vederea acredit ării, Consiliul ARACIS poate propune
Ministerului Educa ției și Cercet ării retragerea autoriza ției de func ționare provizorie a
structurii respective de înv ăță mânt superior.
(2) Metodologia de acreditare a unui program de studii și de calificare sau a
oric ărei structuri de înv ăță mânt superior implic ă parcurgerea urm ătoarelor etape
succesive de lucru:
a) în baza cererii de declan șare a procedurii de evaluare externa și de acreditare
depus ă la departamentul de acreditare al ARACIS de c ătre furnizorul de educa ție,

67 Consiliul ARACIS hot ărăș te declan șarea procedurii de evaluare extern ă dac ă sunt
îndeplinite cumulativ urm ătoarele condi ții:
– între data absolvirii primei promo ții și data depunerii cererii în vederea
acredit ării exist ă un interval de timp de 2 ani, cu men țiunea c ă dep ăș irea acestui termen
se sanc ționeaz ă cu ridicarea autoriza ției de func ționare provizorie (Art. 31(c));
– furnizorul de educa ție a depus o dat ă cu cererea și raportul de evaluare intern ă
elaborat conform prevederilor Art. 10 din OUG 75/2005 pentru structura de înv ăță mânt la
care se solicit ă acreditarea, folosind ca termeni de referin ță standardele specifice etapei
de acreditare;
– se face dovada cu acte c ă s-a achitat taxa prev ăzut ă de lege pentru activitatea de
acreditare.
b) departamentul de acreditare al ARACIS nume ște o comisie de 3 exper ți în
evaluare și acreditare dintre cei înscri și în registrul de evaluatori al ARACIS care au
preg ătire de specialitate în domeniul structurii de înv ăță mânt supus ă evalu ării. Aceast ă
comisie analizeaz ă raportul de evaluare interna și verific ă prin vizite la institu ția
solicitant ă îndeplinirea standardelor referitoare la domeniile și criteriile prev ăzute la Art.
10 din OUG 75/2005, aprobate prin hot ărâre a Guvernului. Rezultatele verific ărilor sunt
consemnate de membrii comisiei în “Fi șa vizitei, în vederea acredit ării” care este semnat ă
de to ți membrii comisiei. În baza Fi șei vizitei în vederea acredit ării, membrii comisiei
elaboreaz ă “Raportul de evaluare în vederea acredit ării” în care propun, sub semn ătur ă,
acreditarea sau, dup ă caz, neacreditarea structurii de înv ăță mânt pentru care s-a solicitat
acreditarea;
c) Raportul de evaluare întocmit de exper ți se înainteaz ă pentru analiz ă c ătre
Departamentul de specialitate al ARACIS pentru domeniul fundamenta l de știin țe în care
se încadreaz ă structura de înv ăță mânt supus ă evalu ării, care valideaz ă raportul exper ților
prin verificarea respect ării metodologiei de evaluare și îl propune spre dezbatere și
validare în Consiliul ARACIS;
d) Consiliul ARACIS pe baza concluziilor reie șite din dezbateri elaboreaz ă
“Raportul Consiliului” pe care îl înainteaz ă Ministerului Educa ției și Cercet ării cu
propunerea de acreditare sau, dup ă caz, de neacreditare a structurii de înv ăță mânt
solicitante. Propunerea de acreditare sau, dup ă caz, neacreditare a structurii de înv ăță mânt
solicitante, se valideaz ă în urma supunerii votului membrilor Consiliului care trebuie s ă
fie de acord cu propunerea respectiv ă în propor ție de jum ătate plus unu din num ărul total
de membrii ai Consiliului, respectiv 8 voturi “pentru”. Acest raport trebuie s ă poarte

68 semn ăturile împuternicitului Consiliului ARACIS pentru domeniul fundamenta l de știin ță
respectiv, precum și ale membrilor biroului;
e) Ministerul Educa ției și Cercet ării, pe baza avizului favorabil al ARACIS
întocme ște proiectul de Hot ărâre de Guvern pe care îl înainteaz ă Guvernului în vederea
emiterii Hot ărârii de Guvern pentru acreditarea programului de studii respectiv. Î n cazul
furnizorilor de educa ție de înv ăță mânt superior, acreditarea institu țiilor, respectiv
universit ăților, se face prin lege, promovat ă de Guvern, tot la ini țiativa Ministerului
Educa ției și Cercet ării și pe baza avizului ARACIS;
f) în condi țiile în care ARACIS constat ă c ă nu sunt îndeplinite standardele de
calitate, informeaz ă Ministerul Educa ției și Cercet ării, care aplic ă prevederile Art. 34 din
OUG 75/2005 privind Asigurarea Calit ății Educa ției.

4.4 Acreditarea institu țiilor organizatoare de studii universitare de masterat
(I.O.S.U.M)

În anul universitar 2006-2007 func ționeaz ă, pân ă la finalizarea studiilor,
programele de masterat existente. Pentru anul universitar 2007-2008 și pentru anii
universitari urm ători se va organiza admitere numai la acele programe de studii de
masterat care au fost acreditate și care func ționeaz ă în institu ții organizatoare de studii
universitare de masterat (IOSUM) acreditate în acest sens. În perioada anului universitar
2006-2007, universit ățile care au programe de studii universitare de licen ță acreditate pot
formula cereri c ătre ARACIS și rapoarte de autoevaluare corespunz ătoare pentru
acreditarea ca institu ții organizatoare de studii universitare de masterat.
Studiile universitare de masterat se organizeaz ă în urm ătoarele domenii
fundamentale: știin țe exacte, știin țe ale naturii, știin țe umaniste, teologie, știin țe juridice,
știin țe sociale și politice, știin țe economice, arhitectur ă și urbanism, științe agricole și
silvice, știin țe medicale, știin țe inginere ști, știin țe militare și informa ții, arte. Fiec ărui
domeniu îi pot corespunde mai multe specializ ări sau programe de masterat. Totodat ă pot
fi organizate programe disciplinare sau interdisciplinare de maste rat. Orientarea
programelor de master poate fi de cercetare, în sensul aprofund ării unui domeniu știin țific
disciplinar, de complementaritate, în sensul aprofund ării interdisciplinare sau
transdisciplinare a unui domeniu de studiu, sau de profesionalizare, î n sensul dobândirii
de competen țe profesionale într-un domeniu specializat.

69 Pentru acreditarea unei institu ții organizatoare de studii universitare de
masterat se aplic ă domeniile, criteriile, standardele și indicatorii de performan ță
prezenta ți în partea a II-a a acestei Metodologii. Acestea sunt particularizate în raportul
de autoevaluare pentru fiecare domeniu de specializare, iar în cadrul acestuia pentru
fiecare program (specializare) de master. De asemenea, în evaluarea extern ă pentru
acreditare se aplic ă prevederile H.G. nr. 404 / 2006 privind organizarea și desf ăș urarea
studiilor universitare de masterat la care se adaug ă și urm ătoarele cerin țe:
1) au dreptul s ă organizeze cicluri de studii de masterat numai institu țiile de
înv ăță mânt superior acreditate în cadrul domeniilor de licen ță acreditate.
2) standardele cerute pentru acreditarea programelor din ciclu de licen ță se vor
avea în vedere și la acreditarea programelor din ciclul de masterat cu urm ătoarele cerin țe:
a) pentru acreditarea unui program de studii de masterat trebuie s ă se fac ă dovada c ă:
– misiunea de înv ăță mânt și de cercetare știin țific ă asumat ă se justific ă
prin elemente de pertinen ță și oportunitate în raport cu nomenclatorul na țional de
calific ări și respectiv, cerin țele pie ței for ței de munc ă și se raporteaz ă la obiectivele de
înv ăță mânt și de cercetare știin țific ă;
– misiunea de înv ăță mânt și de cercetare știin țific ă asumat ă se încadreaz ă
în profilul și specializarea unit ății de înv ăță mânt organizatoare;
b) pentru acreditarea unui program de studii de masterat, toate posturile didactice de
predare constituite conform normelor legale vor fi acoperite de cadr e didactice titularizate
în înv ăță mântul superior potrivit legii, având gradul de profesor universita r, conferen țiar
universitar sau lector/ șef de lucr ări, cu titlul știin țific de doctor în domeniul disciplinelor
din postul ocupat, din care cel pu țin 80 % s ă fie angaja ți cu norme de baz ă. Restul
activit ăților didactice de seminarizare, lucr ări aplicative, proiecte etc., pot fi acoperite și
de alte cadre didactice titularizate în înv ăță mântul superior cu titlul știin țific de doctor în
specialitatea disciplinelor aflate în postul didactic pe car e îl ocup ă, angajate cu norma de
baz ă în institu ția respectiv ă;
c) institu ția de înv ăță mânt superior va dispune de laboratoare proprii de cercetare
în domeniul programului de studii universitare de masterat pentru care se solicit ă
acreditarea, dotate în mod corespunz ător.
În vederea acredit ării unui program de studii de masterat, toate cerin țele solicitate
prin prezenta metodologie, trebuie s ă fie confirmate prin documente justificative
întocmite de institu ția de înv ăță mânt superior care solicit ă acreditarea.

70 4.5 Acreditarea institu țiilor organizatoare de studii universitare de doctorat
(I.O.S.U.D)

În anul universitar 2006-2007 func ționeaz ă, pân ă la finalizarea studiilor,
programele de doctorat existente. În anul universitar 2007-2008 vor func ționa și se va
organiza admitere numai la programele de doctorat acreditate î n cadrul institu țiilor
organizatoare de studii universitare de doctorat (IOSUD) acredita te în acest sens. În
perioada anului universitar 2006-2007, ARACIS în colaborare cu Consiliu l Na țional de
Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare procedeaz ă la acreditarea
IOSUD și a programelor de studii universitare de doctorat în temeiul pre vederilor acestei
Metodologii, în special a celor din partea a- II-a a Metodologiei, și ale H.G. nr. 567 /
2005, privind organizarea și desf ăș urarea studiilor universitare de doctorat. Acreditarea
unui IOSUD se face pe domenii, respectiv pe programe universitare de doctora t.

71 Considera ții finale

Metodologia se aplic ă începând cu anul universitar 2006-2007. Pe baza
prevederilor ei, Consiliul ARACIS îndepline ște pân ă în data de 30 septembrie 2007
urm ătoarele obiective:

1. aplic ă Metodologia pentru rezolvarea cererilor de autorizare a func țion ării
provizorii și de acreditare pentru programe de licen ță , master și doctorat;

2. aplic ă experimental Metodologia în universit ățile acreditate care se ofer ă
voluntar pentru pilotare; în perioada de experimentare se vor îndeplini
urm ătoarele obiective:

a) testarea rela țiilor dintre domenii, criterii, standarde și indicatorii de
performan ță :
b) precizarea limitelor de varia ție ale indicatorilor de la nivelul minim
pân ă la nivele de referin ță op țional ă cât mai înalte;
c) elaborarea și validarea ghidurilor de autoevaluare și a ghidurilor de
evaluare și asigurare extern ă ale calit ății:

3. elaborarea unui raport privind starea calit ății în înv ăță mântul superior și un
set de recomand ări privind îmbun ătățirea calit ății;

4. formularea, împreun ă cu CNFIS și CNCSIS a unor propuneri c ătre
Ministerul Educa ției și Cercet ării privind rela ția optim ă dintre starea
institu țional ă a calit ății și finan țarea din fonduri publice.