INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 2 CAPITOLUL… [631987]

1
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 2
CAPITOLUL I: PREZENTAREA ZONEI ………………………….. ………………………….. ……………. 3
1.1.Așezare geografică, relief, climă ………………………….. ………………………….. …………………. 3
1.2. Populația și economia ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 5
1.3. Atracții turistice ale zonei ………………………….. ………………………….. …………………………. 6
CAPITOLUL II: STRATEGII DE DEZVOLTARE A JUDEȚULUI BRAȘOV ……………….. 10
CAPITOLUL III: PROIECTAREA INVESTIȚIONALĂ A PENSIUNI AGROTURISTICE
DE PATRU MARGARETE ”FLOARE DE COLȚ” ………………………….. …………………………. 14
3.1.Motivarea necesității proiectului ………………………….. ………………………….. ……………….. 14
3.2. Descrierea proiectului ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 15
3.3.Investițiile necesare și sursele de finanțare ………………………….. ………………………….. …. 16
3.4. Analiza eficienței economice a proiectelor de investiții cu ajutorul in dicatorilor statici
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 19
3.5. Analiza eficienței economice a proiectelor de investiții din punct de vedere dinamic . 23
3.5.1. Imobilizarea fondurilor investiționale ………………………….. ………………………….. …. 23
3.6 Actualizarea principalilor indicatori de eficiența economică ………………………….. ……… 25
3.6.1 Actual izarea la momentul începerii lucrărilor de investiții (m 1) ……………………….. 26
3.6.2 Actualizarea la momentul punerii în funcțiune a obiectivului economic (m 2)…….. 28
3.6.3 Actualizarea la momentul restituirii creditelor (m 3)………………………….. ……………. 30
3.6.4 Actualizar ea la momentul scoaterii din funcțiune a obiectivului economic (m 4) … 31
CAPITOLUL IV: EVALUAREA ȘI ANALIZA PROIECTELOR DE INVESTIȚII PENTRU
CONSTRUCȚIA PENSIUNII AGROTURISTICE DE PATRU MARGARTE ”FLOARE DE
COLȚ” ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 33
4.1. Analiza economică a proiectelor d e investiții ………………………….. …………………………. 33
4.2. Analiza financiară a proiectelor de investiții ………………………….. ………………………….. . 40
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 45
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 47

2

INTRO DUCERE
Agroturismul vine ca o activitate complementară, ce valorifică excedentul de spații de
cazare existent în gospodăria țărănească, pregătit și amenajat special pentru oaspeți ; care se
constituie dintr -un ansamblu de bunuri și servicii oferite de gospodăria țărănească spre
consumul persoanelor.
Satul ocupă un loc deosebit în imaginea orășeanului, semnificând dimensiunea umană,
animația locală specifică, evocă primăria, birtul, școala, biserica, locuri care au marcat viața
oamenilor secole de -a rândul.
Aici se regăsesc artizani, comercianți, mici întreprinzători, actori locali care fac viața
mai ușoară la țară. Reprezintă, de asemenea, locul de baștină a celor mai frumoase sărbă tori, a
celor mai frumoase obiceiuri de nuntă, botez sau de iarnă.
Turismul rural trebuie înțeles ca o formă de activitate care asigură populației urbane cele
mai adecvate condiții de terapie împotriva stresului, determinat de tumultul vieții cotidiene.
Această formă de turism, este puternic influențată de factorii psihologici și se adresează
prin excelență iubitorilor de natură, celor care știu să o folosească în avantajul sănătății și
reconfortării lor, fără să o distrugă.
Activitatea de agroturism, are la bază trei elemente interdependente: atracția față de
frumusețile naturale, etnografie, de noutatea, farmecul și evenimentele specifice vieții la țară;
cazarea și masa, care, chiar dacă nu sunt la standardele hoteliere trebuie să fie de calitate și
oferi te cu ospitalitate; transportul, căile de acces spre mediul rural sunt vitale pentru asigurarea
unui flux continuu de turiști.
Am optat pentru realizarea și dezvoltarea unei pensiuni agroturistice, pentru că sunt de
părere că acesta este domeniul care are toate șansele să cunoască una din cele mai bune evoluții
din Europa, având în vedere frumusețea peisajelor naturale și bogăția patrimoniului cultural,
istoric și spiritual.
Lucrarea este structurată pe patru capitole, la care se adaugă introducerea, conclu ziile și
bibliografia. În primul capitol se prezintă județul unde va fi amplasată pensiunea, în capitolul
al doi -lea se prezintă strategiile de dezvoltare ale județului analizat, respectiv județul Brașov.
În capitolul al trei -lea se prezintă proiectul si se realizează calculul indicatorilor de eficiență a
investițiilor din punct de vedere static, din punct de vedere dinamic și din punctul de vedere al
actualizărilor în cele patru momente de referință. În capitolul al patru -lea se face analiza
proiectelor de investiții din punct de vedere economic și financiar.

3
CAPITOLUL I: PREZENTAREA ZONEI
1.1.Așezare geografică , relief , climă
Situat în partea centrală a țării, în zona de sud -est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al
Oltului, în interiorul arcului carpatic, județul Brașov ocupă, din punct de vedere fizico –
geografic, cea mai mare parte a depresiunilor Brașov și Făgăraș.
Poziția sa în partea centrală a României, la îmbinarea a două mari lanțuri muntoase:
Carpații Orientali și Carpații Meridionali, face ca județul Brașov să se învecineze cu alte 8
județe: Argeș, Dâmbovița, Prahova, Buzău, Covasna, Harghita, Sibiu și Mureș.

Fig.1 . Harta României cu județul Brașov indicat
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bra%C8%99ov

Suprafața județului este de 5.363 km², respectiv 2,2% din suprafața țării .
Relieful județului este accidentat și crește în altitudine de la nord spre sud. La nord se
află Depresiunea Făgărașului și Depresiunea Brașov, despărțite de către culmile scunde ale
Munților Perșani, iar la nord -vest se întinde o parte din Podișul Târnavelor. Spre sud se înalță
versantul nordic al Făgărașului, care depășește în u nele locuri 2000m altitudine, Munții Bucegi,
Piatra Craiului, Postăvaru, Piatra Mare, Munții Ciucaș și o parte din Munții Întorsura Buzăului
Văile tributare Oltului, culoarul Bran -Rucăr, pasurile Predeal, Predeluș, Bratocea și Tabla Buții,

4
introduc pronunț ate denivelări transversale în acest aliniament muntos, reducându -i masivitatea
și individualizând o serie de masive, cu particularități distincte. 1.

Fig.2. Harta județului Brașov
Sursa: http://pe -harta.ro/bras ov/

Clima județului este temperat -continentală, mai precis caracterizată de nota de tranziție
între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental; mai umedă și răcoroasă
în zonele montane, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în zonele mai joase.
Pe vârful Omul se înregistrează cea mai joasă temperatură medie anuală ( -2,6o C) și cea mai
ridicată medie de precipitații anuale din țară (1.346mm).2

1Strategia de dezvoltare a județului Brașov, ori zonturi 2013 -2020 -2030, pag 12 -14
http://addjb.ro/uploads/proiecte/SDJBV/Documente/ADDJB_Strategia.pdf
2Strategia de dezvoltare a județului Brașov, ori zonturi 2013 -2020 -2030, pag 12 -14
http://addjb.ro/uplo ads/proiecte/SDJBV/Documente/ADDJB_Strategia.pdf

5
1.2. Populația și economia
Conform datelor Recensământului Populației și al Locuințelor – 2011, la nivelul
județului Brașov, densitatea populației este de 94,2 locuitori pe km2 . Localitățile cel mai dens
populate sunt: orașul Victoria (11.77,8 locuitori pe km2 ), Municipiul Brașov (853,8 locuitori
pe km2 ), Municipiul Făgă raș (726,4 locuitori pe km2 ), orașul Ghimbav (162,1 locuitori pe
km2), orașul Codlea (161,3 locuitori pe km2).3
În ultimii 20 ani, populația județului s -a redus cu 14,1%, înregistrând unul din cele mai
severe ritmuri de declin, iar până în anul 2050, potr ivit prognozelor demografilor, județul
Brașov ar mai putea pierde alte 22% din populația actuală. Evoluția structurii pe grupe de vârstă
pune în evidență un accentuat proces de îmbătrânire demografică, ponderea vârstnicilor
mărinduse de la 7,8% în 1990 la 12,8% în anul 2010, prognoza pentru 2050 fiind de 31,0%4.
Brașovul a devenit încă din secolul al XVI -lea cel mai important centru economic prin
care se realizau intensele legături dintre Țara Românească, Moldova și Transilvania, atât
datorită așezării sale geografice pe principalul drum comercial ce lega în Evul Mediu Apusul
Europei cu Levantul, cât și datorită privilegiilor comerciale acordate de domnii români în
decursul veacurilor5.
Ulterior, în secolele al XIX -lea și al XX -lea, regiunea Brașovului a tr ecut printr -un
puternic proces de industrializare – mai ales în perioada interbelică și în timpul regimului
comunist. După 1990, transformările la nivel național au determinat modificări majore în
structura economiei Brașovului, în momentul de față aceasta fiind una foarte diversificată.
Brașovul este un județ cu potențial semnificativ de creștere economică, care prezintă avantaje
majore prin poziția geografică, deschisă spre piața internă și cea a Uniunii Europene, diversitate
etnică și vocație multicultur ală, un grad de urbanizare ridicat, un mediu de afaceri dinamic și o
puternică tradiție industrială6.
Economia județului Brașov este predominant orientată spre sectoarele comerțului și
industriei, în special al industriei prelucrătoare.

3Profilul județului Brașov, oprtunități de dezvoltare și afaceri, 2012,
http://www.adrcentru.ro/Document_Files/ADStudiiRegionale/00001264/dgcji_Profil%20judetul%20Brasov_act
ualizat%2002.10.20121.pdf
4Profil ul județului Brașov, oprtunități de dezvoltare și afaceri, 2012,
http://www.adrcentru.ro/Document_Files/ADStudiiRegionale/00001264/dgcji_Profil%20judetul%20Brasov_act
ualizat%2002.10.20121.pdf
5Strategia de dezvoltare a județului Brașov, ori zonturi 2013 -2020-2030, pag 66
http://addjb.ro/uploads/proiecte/SDJBV/Documente/ADDJB_Strategia.pdf
6Strategia de dezvoltare a județului Brașov, ori zonturi 2013 -2020 -2030, pag 66
http://addjb.ro/uploads/proiecte/SDJBV/Documente/ADDJB_Strategia.pdf

6
Fiind unul dintre c ele mai puternic industrializate județe, Brașovul a resimțit declinul
suferit de principalele sale ramuri industriale precum construcțiile de mașini, industria de
apărare sau industria chimică. Ca urmare a restructurării economiei naționale, o parte
import antă din capacitățile de producție ale județului Brașov și -au diminuat activitatea sau au
fost închise. Astfel, au fost generate, pe de o parte forță de muncă disponibilă pentru angajare,
iar pe de altă parte spații utilizabile în scopuri industriale sau l ogistice.

1.3. Atracții turistice ale zonei
Județul Brașov reprezintă una dintre cele mai variate zone în ceea ce privește oferta
turistică din România atât prin obiectivele naturale (monumente ale naturii, rezervații naturale,
parcuri naționale ), sporturi de iarnă, sporturi extreme – alpinism, parapantă, deltaplanorism,
vânătoare și pescuit, cât și obiectivele istorice -arheologice (cetăți, castele, biserici, muzee etc)7.
Poziționarea geografică a județului Brașov în zona montană din centrul țări i favorizează
dezvoltarea turismului sub forme diverse. Potențialul turistic al județul Brașov îmbină elemente
ale cadrului natural cu valori culturale și istorice.
Suprafața județului Brașov se suprapune pe două mari unități morfostructurale: Carpații
și Podișul Transilvaniei.
Areale și trasee turistice cu valoare peisagistică deosebită, parcurile naționale sau
naturale, rezervații și monumente ale naturii, rețeaua hidrografică compun cadrul natural al
județului.
Relieful este variat prezentând o mare co mplexitate morfologică și morfogenetică. Se
disting trei trepte majore de relief8:
 treapta munților înalți, cu poziție periferică, ce trece de 1.700m altitudine
înregistrată în Făgăraș, Piatra Craiului, Bucegi, Bârsei (Postăvarul, Piatra Mare)
și Ciucaș;
 treapta munților scunzi, între 800 și 1.700 m, formată în principal de
“clăbucetele” Întorsurii Buzăului, Dârstelor, Codlei și Perșani; tot în această
grupă se mai încadrează munții Tâmpa, Poiana Brașovului;
 treapta depresiunilor și a dealurilor de podiș, situate între 450 și 700m altitudine;

7Strategia de dezvoltare a județului Brașov, ori zonturi 2013 -2020 -2030, pag 94
http://addjb.ro/uploads/proiecte/SDJBV/Documente/ADDJB_Strategia.pdf
8Strategia de dezvoltare a județului Brașov, ori zonturi 2013 -2020 -2030, pag 95
http://addjb.ro/uploads/proiecte/SDJBV/Documente/ADDJB_Strategia.pdf

7
Câmpiile apar desfășurate în depresiuni intramontane și submontane interne. În
configurația generală a acestei trepte se disting: Câmpia Bârsei cu golfurile depresionare
Zărnești – Tohan, Vlădeni și Culoarul Măieruș, apoi Câmpia Făgărașului; la această treaptă se
adaugă Depresiunile Brașovului, Homoroadelor, Făgărașului și culmile deluroase ale laturii
sud-estice a Bazinului Transilvaniei (Colinele Târnavelor, Podișului Hârtibaciului).
Munții și dealurile reprezintă ap roape jumătate din suprafața județului. Această resursă
extraordinară oferă una dintre cele mai intacte biodiversități din Europa, precum și o serie de
pachete turistice bazate pe o natură atractivă prin diversitatea sa excepțională. Peisajul montan
este î n marea sa majoritate acoperit de păduri ceea ce restricționează accesul, dar protejează
flora și fauna diversă, pe alocuri, endemică. Aerul curat de munte reprezintă și el o atracție
pentru numărul tot mai mare de turiști care caută o vacanță sănătoasă în tr-un mediu curat.
Turiștii veniți în județul Brașov pot practica activități sportiv -recreative în toate anotimpurile
anului9.
De asemenea, combinația de pădure și agricultură oferă un mozaic pastoral atractiv care
poate atrage cicliști, excursioniști, fo tografi amatori și ecoturiști.
Valorificarea elementelor cadrului natural: povârnișuri dramatice, vârfuri și chei
spectaculoase sa făcut diferențiat, în funcție de apropierea și posibilitățile de acces față de
centrele de interes turistic.
Masivele muntoa se ale județului, integrate în circuitul turistic intern și internațional cu
spații de cazare, agrement și practicare a sporturilor specifice sunt10:
Masivul Piatra Mare , cu trasee turistice montane ușor accesibile oferă obiective
turistice naturale deoseb ite și posibilități de lansare cu parapanta.
Masivului Bucegilor , Parc Natural de interes național, prezintă peisaje atractive cu
spectaculoase văi glaciare și cabane de creastă, oferă posibilități de practicare a drumețiilor
montane, alpinismului, snowboa rdului și a schiului de fond și alpin.
Masivul Piatra Craiului , declarat Parc Național, este unic în Carpații Românești, prin
relieful impunător al crestei calcaroase în lungime de 25 de kilometri. Aici se găsesc specii rare
de floră și faună. Sunt oferite turiștilor servicii de cazare în cabane și refugii montane, precum
și în moderne pensiuni din localitățile limitrofe.

9Strategia de dezvoltare a județului Brașov, ori zonturi 2013 -2020 -2030, pag 95
http://addjb.ro/uploads/proiecte/SDJBV/Documente/ADDJB_Strategia.pdf
10 Strategia de dezvoltare a județului Brașov, ori zonturi 2013 -2020 -2030, pag 95
http://addjb.ro/uploads/proiecte/SDJBV/Documente/ADDJB_Strategia.pdf

8
Munții Ciucaș , zonă aflată în prezent în curs de legiferare ca parc natural, prezintă
spectaculoase forme de refief megalitice. Este puțin amenajată, cu structuri turistice, prezentând
oferte de tip agroturistic doar în localitățile de la baza masivului.
Munții Perșani , mult mai scunzi, cuprind oferte turistice în zona nord – vestică a
județului constând în arii protej ate și monumente ale naturii, obiective istorice, culturale și
monumente de arhitectură.
Munții Făgăraș reprezintă o zonă aflată în prezent în curs de legiferare ca parc național,
sunt cei mai înalți și spectaculoși munți din România.
Principalele rezervaț ii și monumente ale naturii ce reprezintă atracții turistice sunt11:
 Coloanele de bazalt de la Racoș , din defileul Oltului, săpat în Munții Perșani.
 Piatra Craiului (rezervație de faună și floră) – adăpostește o plantă unică în
lume: garofița Pietrii Craiu lui.
 Tâmpa – parcul de recreere al brașovenilor, reprezintă nu numai un punct de
atracție pentru turiști, ci și un “laborator” pentru oamenii de știință.
 Punctul fosilier vama Strunga – situat pe versantul vestic al Bucegilor, este
cunoscut de geologi de mai bine de un secol, prin fauna fosilieră cu peste 150 de
specii de amoniți.
 Dealurile Cetății (Lempeș) și Sânpetrului – pajiștile, precum și zona împădurită
din jurul lor dezvoltă o serie de specii de silvostepă.
 Mlaștinile eutrofe de la Hărman și P rejmer – rezervație ce adăpostește floră și
faună rară cu numeroase relicte glaciare.
 Pădurea Bogății – rezervație forestieră situată în Munții Perșani, între Hoghiz
și Măieruș, pe o distanță de 17 km. Este formată în special din făgete și
adăpostește o faună bogată, fiind teren de vânătoare cu regim de rezervație
 Complexele carstice de la Șirnea, Peștera, Măgura și Fundata , situate parțial
pe masivele calcaroase, oferă o lume misterioasă a peșterilor, cheilor și
dolinelor, elemente de certă polarizare a fluxului turistic.
 Rezervația de zimbri „Valea Zimbrilor”de la Vama Buzăului și rezervația de
urși de la Zărnești – Libearty.
Alte atracții importante în județul Brașov sunt12:

11Strategia de dezvoltare a județului Brașov, ori zonturi 2013 -2020 -2030, pag 96
http://addjb.ro/uploads/proiecte/SDJBV/Documente/ADDJB_Strategia.pdf
12Strategia de dezvoltare a județului Brașov, ori zonturi 2013 -2020 -2030, pag 96 – 100
http://addjb.ro/uploads/proiecte/SDJBV/Documente/ADDJB_Strategia.pdf

9
De o importanță deosebită este municipiul Brașov , unul din cele mai bine păstrate orașe
medievale, unde centrul istoric arhitectural este conservat într -o stare bună ( Biserica Neagră,
cartierul Schei, Piața Sfatului, zidurile de apărare ale vechii cetăți împreună cu turnurile și
bastioanele ).
În județ se oferă posibilitatea de a vizita cetăți medievale – Codlea, Făgăraș, Hoghiz,
Prejmer, Râșnov, Rupea.
Cetățile țărănești reprezintă o contribuție pe care arhitectura medievală de zid a
Transilvaniei a înscris -o în patrimoniul artistic european. Din aceast ă categorie fac parte cetățile
țărănești cu biserici de incintă (Bod, Cincșor, Codlea, Cristian, Ghimbav, Hălmeag, Măieruș,
Prejmer, Rotbav, Sânpetru ), ridicate de sașii și românii locuitori ai satelor respective în secolele
XIII-XVI.
Cetatea Feldioarei ( cetatea Marienburg) – ridicată de cavalerii teutoni între 1211 -1225
și apoi transformată în 1457 în cetate țărănească (azi ruine). Sub zidurile cetății a avut loc lupta
dintre oștile moldovene ale lui Petru Rareș și cele ale lui Ferdinand I de Habsburg, te rminată
cu victoria moldovenilor (1529).
Bisericile cetăți care se găsesc într -un număr însemnat de sate ( Beia, Bunești, Cața,
Cincu, Drăușeni, Fișer, Homorod, Merchiașa, Meșendorf, Prejmer, Roadeș, Șoarș, Viscri ).
Cele mai bine păstrate se găsesc în loca litățile Hărman – cetate țărănească ridicată în anul 1500
în jurul bisericii romanice (1280), Biserica Luterană Feldioara (sec. XII -XV), Hălchiu etc.
Bisericile cetăți/fortificate de la Prejmer și Viscri au fost recunoscute ca parte a patrimoniului
UNESCO.
Alte vestigii istorice: Castrul roman Pons Vetus (Hoghiz, ruine), Castelul Haller
(Hoghiz, 1553); Castelul feudal de la Racoș (1625); Castelul de la Sâmbăta de Sus, la 20 km
sud-vest de Făgăraș, ridicat de domnitorul Țării Românești, Constantin Brâncovea nu, 1688 –
1714 (astăzi ruine); Castelul de la Sâmbăta de Jos, construit în 1770 de către baronul
Brukenthal, guvernator al Transilvaniei, etc., prezintă și ele importanță turistică atât prin
arhitectură, cât și prin peisajul natural în care sunt încadrate. Promovarea acestor resurse nu se
ridică însă la nivelul potențialului pe care îl pot oferi.
Cel mai important punct de atracție turistică, recunoscut pe plan internațional este
Castelul Bran prin legenda lui Dracula.

10
CAPITOLUL II: STRATEGII DE DEZVOLTARE A
JUDEȚULUI BRAȘOV

Termenul de ,,strategie” provine din cuvântul grecesc ,,strategya”. Acest termen a fost
folosit prima dată de greci în armată și semnifica un ansamblu de activități privitoare la
pregătirea și ducer ea luptei în vederea asigurării victoriei.
La mijlocul secolului XX acest termen a fost preluat și folosit în firmele americane pe
considerentul că în afaceri ,,orice piață este un război”, iar lupta concurențială pentru a asigura
supraviețuirea și dezvol tarea firmei trebuie să se bazeze pe o strategie.
Elaborarea unei strategii de dezvoltare a unei zone este justificată de necesitatea locală
în ceea ce privește formularea obiectivelor, este eficientă pentru că problemele locale și
oportunitățile se regăs esc într -un document elaborat de specialiști în dezvoltare teritorială și
turistică.
Strategia turistică este importantă pentru că arată opțiunile de progres prin obiectivele
propuse, dar reprezintă și un document promoțional.
Deci strategia de dezvoltar e este un document de planificare, care prin viziunea,
misiunea și obiectivele sale descrie modul și alternativele de dezvoltare a unei unități teritoriale.
Conform Strategiei de dezvoltare a județului Brașov orizonturi 2013 -2020 -2030 sunt
necesare următoa rele măsuri:
Dezvoltarea economică prin atragerea de agenți economici prin asigurarea de condiții
optime pentru desfășurarea activităților economice și crearea de noi locuri de muncă pentru
tineri. Construirea unui aeroport ceea ce ar reprezenta a oportun itate pentru investitori și pentru
atragerea turiștilor străini.
Dezvoltarea turismului prin valorificarea monumentelor istorice ale zonei, amenajarea/
reabilitarea și promovarea acestora prin organizarea de evenimente, târguri, serbări cu scopul
de preze nta latura turistică a județului și valorificarea tradiției istorice și etnografice –
exploatarea resurselor naturale deținute în județ, dar și prin construirea de pensiuni și noi spații
de cazare.
Obiectivul strategic general pentru județul Brașov îl constituie utilizarea eficientă a
tuturor resurselor fizice și umane existente, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile, în
vederea realizării unei dezvoltări economice și sociale care să ducă pe termen lung la creșterea
calității vieții popul ației județului Brașov . Orientarea de bază o constituie valorificarea
punctelor tari (cadru natural, vast patrimoniu cultural, capital uman pregătit, centru universitar

11
de tradiție) folosind oportunitățile de creștere identificate ( existența fondurilor ner ambursabile)
și reducerea punctelor slabe (lipsa infrastructurii majore de transport, lipsa utilităților de bază,
rata mare a șomajului , migrația populației tinere intern și extern) minimizând astfel pe termen
lung efectele negative ce pot bloca dezvoltare a (populație îmbătrânită, număr mare al
ajutoarelor sociale, lipsa investițiilor noi, plecarea investitorilor)13.
Județul Brașov nu a atins încă potențialul de a deveni una dintre cele mai interesante
destinații din estul Europei deoarece14:
 accesibilitatea turiștilor în județul Brașov este mult îngreunată de lipsa
aeroportului și/sau a unei autostrăzi.
 valorificarea necorespunzătoare a resurselor turistice, lipsa parcărilor și a
grupurilor sanitare în numeroase obiective turistice;
 slaba valorificare a ape lor minerale sau curative/balneare din județ – zona
Homorod;
 insuficiența materialelor de promovare turistică, starea de conservare precară a
unor obiective turistice, absența unui cadru adecvat și constant de promovare a
produselor turistice brașovene pe piața internațională ;
 lipsa unei baze de date accesibilă privind derularea evenimentelor culturale la
nivel județean – numărul redus al programelor de instruire pentru turism și
neadaptarea celor existente la nișele de piață;
 nerespectarea normelor de construcție în unele zone turistice, în special în
perimetrul parcurilor și ariilor protejate;
 lipsa serviciilor de intervenție de urgență: pompieri, ambulanță, în zonele de risc
(la baza pârtiilor, trasee turistice);
 slaba dimensionare sau lipsa sistemelor d e canalizare și de alimentare cu apă în
stațiunile turistice Poiana Brașov, Bran -Moieciu;
 insuficienta utilizare a mijloacelor informatice și a internetului pentru informare,
marketing și rezervare;
 în cazul stațiunilor ce oferă facilități pentru practicar ea sporturilor de iarnă se
înregistrează un raport negativ calitate -preț în comparație cu destinații similare
din Europa

13Strategia de dezvoltare a județului Brașov, orizonturi 2013 -2020 -2030, pag 213
http://addjb.ro/uploads/proiecte/SDJBV/Documente/ADDJB_Strategia.pdf
14Strategia de dezvoltare a județului Brașov, orizonturi 2013 -2020 -2030, pag 220
http://addjb.ro/uploads/proiecte/SDJBV/Documente/ADDJB_Strategia.pdf

12
Măsurile ce se doresc a fi luate pentru dezvoltarea turismului în județul Brașov conform
Strategiei de dezvoltare a județului Brașov or izonturi 2013 -2020 -2030 sunt15:
Dezvoltarea infrastructurii de transport prin construirea infrastructurii majore respectiv
aeroport, autostradă și dezvoltarea/ modernizarea căilor/ rutelor de circulație alternative la
drumurile europene sau naționale.
Valorificarea potențialului turistic montan prin construirea infrastructurii necesare :
drumuri, refugii alpine, trasee drumeție, amenajare pârtii de schi existente și dezvoltarea de noi
pârtii, cu echipările aferente, în conformitate cu normele europe ne pr ivind siguranța turistului.
Reabilitarea/ modernizarea căilor de acces spre obiectivele turistice – infrastructura
rutieră – drumuri, parcări, poteci marcate, drumuri pietonale, adăposturi, piste pentru
cicloturism.
Conservarea, restaurarea și punerea în v aloare a patrimoniului arhitectural și cultural
al comunităților locale prin reabilitarea monumentelor, a ansamblurilor istorice și de
arhitectură.
Punerea în valoare a potențialului natural nefolosit în prezent : Băile Homorod, Băile
Veneția de Sus, Apele sărate de la Grid, Apele minerale Zizin, coloanele bazaltice de la Racoș,
etc
Modernizarea structurilor de primire turistică, precum și modernizarea și
diversificarea serviciilor pe care acestea le oferă .
Îmbunătățirea/ reabilitarea/ moderni zarea infrastructurii bazelor sportive și de
agrement prin dezvoltarea de noi baze/ reabilitarea celor prezente, construirea unui hipodrom
la Brașov. Crearea, reabilitarea și extinderea infrastructurii de turism pentru petrecerea timpului
liber și a utilit ăților aferente piscine ștranduri, centre de agrement, transport feroviar pe linii cu
ecartament îngust – Mocănița, piste de bicilete, centre de echitație .
Promovarea unitară la nivel internațional, național și județean prin folosirea și
recunoașterea bran d-ului turistic al județulu i Elaborarea și implementarea unei strategii
integrate de marketing și comunicare, coerentă și unitară, care să promoveze activ, la nivel
național și internațional, potențialul turistic, atractivitatea și identitatea județului.
Promovarea activă a pachetelor turistice (agroturism, ecoturism, turism montan,
ciclism rural) care să asigure o ofertă turistică diversificată. Promovarea și sprijinirea
activităților agroturistice –zona Bran –Moieciu .

15Strategia de dezvoltare a județului Brașov, orizonturi 2013 -2020 -2030, pag 220-223
http://addjb.ro/uploads/proiecte/SDJBV/Documente/ADDJB_Strategia.pdf

13
Valorificarea tradiției istorice și e tnografice prin punerea în valoare și promovarea
multiculturalității județului Brașov, valorificarea obiceiurilor tradiționale specifice diverselor
etnii din județul Brașov, prioritate având cele cu caracter de unicitate: Borița – Tărlungeni;
obiceiurile j unilor – Brașov, Împușcatul cocoșului – Apața
Sprijinirea și promovarea manifestărilor anuale de succes : festivalurile medievale,
târgul de Crăciun, Octoberfest, Concursuri aviatice, raliuri, spectacle naționale și internaționale
de muzică clasică, muzică pop, jazz, operă și muzică populară; festivalurile de teatru, competiții
sportive.
Crearea de zone de agrement și parcuri turistice care să valorifice în mod pozitiv
potențialul natural al teritoriului județului și care să contribuie la conștientizarea pub licului
referitor la importanța prezervării mediului înconjurător. (Herghelia Sâmbăta, Hipodrom
Brașov, zonele de vânătoare și siturile de bird -watching din zona Rupea și zonele de lacuri de
la Rotbav și Dumbrăvița, valorificarea râului Olt în zona țării F ăgărașului pentru sporturi
nautice, zonele de pescuit sportiv).

14
CAPITOLUL III: PROIECTAREA INVESTIȚIONALĂ A
PENSIUNI AGROTURISTICE DE PATRU MARGARETE
”FLOARE DE COLȚ ”
3.1.Motivarea necesității proiectului
Piața serviciilor turistice din Romania este î ntr-un trend ascendent, având în vedere
atracțiile turistice naturale, antropice și culturale , varietatea formelor de cazare oferite clienților.
Scopul proiectului este înființarea unei pensiuni agroturistice în județul Brașov,
localitatea Cristian , această pensiune va fi de 4 margarete la standarde de calitate superioară.
Pensiunea agroturistică va fi amplasată în localitatea Cristian având în ve dere existența
monumentelor istorice, respectiv: Biserica fortificată săsească, Biserica ortodoxă, Monumentul
Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial, dar și a faptului că d atorită vechimii, multe case
din Cristian au fost declarate monumente arhitecto nice. Nu trebuie pierdut din vedere nici faptul
că în apropierea comunei Cristian, se află o pădure de stejari , cu unii copaci de peste 400 de
ani. Aceasta este declarată monument al naturii, fiind protejată de lege și reprezintă ultima
rămășiță a unei ve chi păduri ce se întindea în această zonă a Țării Bârsei, de aici provenind și
simbolul care se află pe stema comunei Cristian .
Această localitate se află la aproximativ 12 km de orașul Brașov, oferind astfel turiștilor
să viziteze acest oraș, dar să se bu cure și de o vacanță departe de viața agitată a orașului.
Obiectul principal de activitate îl reprezintă oferirea de servicii din domeniul
agroturismului, ceea ce implică cazarea turiștilor în condiții de demipensiune, 2 mese pe zi (mic
dejun și cină) sa u în condiții de pensiune completă, respectiv 3 mese/zi, la care se pot adăuga
și servicii suplimentare.
Acest proiect se adresează turiștilor români și străini de toate categoriile de vârstă, veniți
cu familia sau cu prietenii, cu venituri peste medie și care doresc să se bucure de farmecul
natural al zonei.
Dezvoltarea acestui proiect contribuie la creșterea economică a zonei, datorită
colaborării cu diverse firme pentru asigurarea condițiilor necesare funcțio nării optime cum ar
fi: furnizori pentru amenajarea și dotarea pensiunii, furnizori de materii prime și materiale,
agenții de turism, de asemenea beneficii vor avea și locuitorii prin crearea de noi locuri de
muncă.
Implementarea acestui proiect, aduce urm ătoarele beneficii:
 crearea de noi locuri de muncă și prevenirea migrației populației de la sate;

15
 lupta împotriva sărăciei și eliminarea dezavantajelor, satisfacerea
nevoilor crescânde de sănătate, de dezvoltare a personalității, a condi țiilor
de munca și de odihnă a populaț iei;
 păstrarea identității culturale a zonelor rurale
 salvarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural european ca factor de
ameliorare a vieții și ca sursă de dezvoltare socială, economică și culturală.

3.2. Descrierea proiectului
Obiectul principal de activitate al proiectului de înființare a pensiuni ”Floare de colț”
din comuna Cristian județul Brașov, îl reprezintă oferirea de servicii din domeniul
agroturismului, ceea ce implică cazarea turiștilor în cond iții de demipensiune, sau în condiții de
pensiune completă, la care se pot adăuga și servicii suplimentare.
Ideea proiectului este fundamentata pe baza potențialului turistic crescut al localită ții
poten țial ce poate fi exploatat profitabil prin amenajarea unei structuri de cazare de tip pensiune
agroturistică cu o capacitate de 20 de locuri . Pensiunea este amplasată în mijlocul unui parc
special amenajat, cu alei spațioase, fântâni și flori, care va oferi clienților mult dorita relaxare .
În curte a pensiunii se va regăsi și un cuptor tradițional pentru copt pâine, de asemenea se vor
regăsi foișoare pentru petrecerea timpului liber și pentru servit masa.
Camerele sunt dotate cu mobilier de lemn, atent finisate, internet, Tv, baie proprie, apa
calda curenta.
Pentru crearea unei conexiuni cu mediul natural se va amenaja și o fermă de mici
dimensiuni, unde se vor regăsi: 4 vaci, 6 capre, 10 oi, 2 cai, 150 găini.
Grupul țintă va fi reprezentat de persoanele care preferă unitățile de cazare de tip
pensiu ne tradițională cu un grad de confort ridicat, cei interesați în a cunoaște istoria ș i tradițiile
României, prin vizitarea unor zone pitorești, de o frumusețe aparte, care păstrează obiceiuri
străvechi legate de: arhitectura caselor, port, meșteșuguri tradiționale, specialități gastronomice .
Clienții vor beneficia de o gam a larga de servicii de agrement, ce include servicii oferite
de ghizi locali ce pun la dispoziție mijloace tradiționale de transport. Totodată ei vor ghida
turiștii în drumeții sau vizitarea zonei, se vor ocupa de întreținerea turiștilor (foc de tabără,
olărit, vânătoare, pescuit etc.)
Pentru realizarea pensiuni agroturistice s -a recurs la resurse financiare proprii, dar și la
resurse financiare împrumutate.

16
3.3.Investițiile necesar e și sursele de finanțare
Investițiile sunt categorii de cheltuieli care angajează cu prioritate viitorul și care asigură
sporirea tuturor factorilor de producție16.
Prin investiție se înțelege factorul economic concretizat în resurse materiale, financiare
și de forță de muncă, în vederea înlocuirii mijloacelor de producție uzate, perfecționării
mijloacelor de producție deja existente sau creării unor noi mijloace de producție, cu scopul
obținerii unor efecte economice eșalonate în timp și care în sumă tota lă să fie superioare
cheltuielilor inițiale17.
Activitatea de investiții este cea prin care se realizează transformarea resurselor
investiționale în elemente materiale și care au menirea de a concura la obținerea efectelor
economice18.
Pentru r ealizarea unu i obiectiv investițional este necesar ă existența mai multor variante
de proiect de investiții , ce trebuie să se caracterizeze prin informații referitoare la eforturi,
efecte, raportul dintre acestea, durată de realizare a obiectivului investițional , dur ata de
producere a efectelor .
Pentru viitoarea capacitate investițională s -au propus trei variante de proiect de
investiții. Fiecare variantă se caracterizează prin următorii indicatori: capacitatea de cazare,
numărul de persoane cazate anual, gradul de util izare al viitorului obiectiv investițional,
numărul de persoane cazate efectiv anual, cheltuielile anuale, veniturile anuale, profitul anual,
investiția totală și modul de eșalonare a acesteia, având în vedere durata de realizare a
obiectivului investițion al și durata de funcționare a acestui obiectiv.
În economiei de piață, fiecare agent economic are autonomie în formarea și gestionarea
resurselor de investiții, își constituie fondul propriu pentru investiții, dar poate apela la
împrumuturi bancare și la a lte surse de finanțare19.
Firmele apelează la credite bancare atunci când resursele proprii sunt insuficiente, în
cazul în care își propun proiecte de mare anvergură. Recurgerea la împrumuturi bancare este
subordonată unor cerințe specifice pieței financia re, în sensul de a respecta principiul
echilibrului financiar al firmei și solvabilității sale în caz de conjunctură nefavorabilă20.

16 Scholtz Bela, Investiții, Eficiența economică a investițiilor, editura Risoprint, Cluj Napoca, 2006, pag 39
17 Niculae Ioana, Costaiche Georgiana Melania, Vlad Ionela Mițuko, Eficiența investițiilor, Ediția a II a revizuită
și adăugită, Editura Ceres, București, 2015, pag. 9
18 Staicu Fl., Pârvu D., Stoian M., Dimitriu M., Vasilescu I. – Eficiența economică a investițiilor, Editura Didactică
și Pedagogică R.A., București, 1995, p ag 81.
19 Niculae Ioana, Costaiche Georgiana Melania, Vlad Ionela Mițuko, Eficiența investițiilor, Ediția a II a revizuită
și adăugită, Editura Ceres, București, 2015, pag. 16
20 Prepelicean Gabriela, Strategii investiționale în afaceri – curs pentru învățămâ nt la distanță, 2008, pag 16.

17

Tabel 3.1
Indicatorii generali ce caracterizează viitoarea capacitate investițională

Indicatori U.M Variante de proiect
I II III
Capacitatea de cazare locuri 18 20 22
Nr. de persoane cazate pe an persoane/an 6570 7300 8030
Gradul de utilizare % 75 75 75
Volumul utilizării efective persoane/an 4927.5 5475 6022.5
Cheltuieli/persoană/zi lei 90 90 90
Venituri/persoană/zi lei 150 150 150
Cheltuieli anuale lei 443475 492750 542025
Venituri anuale lei 739125 821250 903375
Profit brut lei 295650 328500 361350
Profit net lei 248346 275940 303534
Investiția directă lei 800000 1000000 1100000
Investiția colaterală lei 300000 330000 470000
Investiția conexă lei 250000 240000 420000
Durata de funcționare ani 30 30 30
investiția totală lei 1350000 1570000 1890000
Eșalonarea investiției lei/anul I 600000 750000 890000
lei/anul II 750000 820000 1000000
Sursa: Estimări și date rezultate în urma calculelor proprii
Conform tabelului 3.1 cele trei variante de proiect de investiții se caracterizează prin
următoarele elemente:
Varianta I:
Are o capacitate de cazare de 16 locuri, repartizate în 8 camere duble cu paturi
matrimoniale sau twin;
În cazul în care aceste locuri sunt ocupate pe parcursul celor 365 zile ale anului, rezultă
un număr de 6570 persoane, cazate anual;
S-a luat în conside rare un grad de ocupare al obiectivului investițional de 75%, ceea ce
determină un număr de 4928 persoane cazate anual;

18
Pe baza calculului economic, având în vedere utilitățile, cheltuielile cu aprovizionarea
de materii prime și materiale, dar și alte chel tuieli, rezultă un cost de 90 lei;
Veniturile pentru o persoană/zi sunt de 150 lei, deci rezultă un profit/zi/persoană de 60
lei;
În urma calculelor cheltuielile anuale sunt de 443475 lei, iar veniturile anuale sunt de
739125 lei, deci profitul brut anual rezultat este de 295650 lei. După ce se scade impozitul/profit
care are un procent de 16%, rezultă un profit net de 248346 lei.
Investiția totală necesară pentru realizarea obiectivului investițional este de 1350000 lei,
eșalonată pe cei doi ani de realiz are ai obiectivului investițional, astfel: în primul an investiția
va fi de 600000 lei, iar în cel de al doi -lea an investiția va fi de 750000 lei.
Investiția totală este repartizată în investiție directă, fiind cea care reprezintă obiectul de
bază, respe ctiv construcția, investiția colaterală care se materializează în lucrările care asigură
utilitățile și în investiția conexă care asigură pentru viitorul obiectiv investițional materiile
prime, în cazul de față adăposturile pentru animale.
Varianta I I:
Are o capacitate de cazare de 18 locuri, repartizate în 9 camere duble cu paturi
matrimoniale sau twin.
În cazul în care aceste locuri sunt ocupate pe parcursul celor 365 zile ale anului, rezultă
un număr de 7300 persoane, cazate anual.
S-a luat în conside rare un grad de ocupare al obiectivului investițional de 75%, ceea ce
determină un numă r de 5475 persoane cazate anual.
Pe baza calculului economic, având în vedere utilitățile, cheltuielile cu aprovizionarea
de materii prime și materiale, dar și alte chel tuieli, rezultă un cost de 90 lei.
Veniturile pentru o persoană/zi sunt de 150 lei, deci rezultă un profit/zi/persoană de 60
lei.
În urma calculelor cheltuielile anuale sunt de 492750 lei, iar veniturile anuale sunt de
821250 lei, deci profitul brut anual rezultat este de 328500 lei. După ce se scade impozitul/profit
care are un procent de 16%, rezultă un profit net de 275940 lei.
Investiția totală necesară pentru realizarea obiectivului investițional este de 1570000 lei,
eșalonată pe cei doi ani de realiz are ai obiectivului investițional, astfel: în primul an investiția
va fi de 750 000 lei, iar în cel de al d oi-lea an investiția va fi de 82 0000 lei.
Varianta III:
Are o capacitate de cazare de 20 locuri, repartizate în 10 camere duble cu paturi
matrimonial e sau twin.

19
În cazul în care aceste locuri sunt ocupate pe parcursul celor 365 zile ale anului, rezultă
un număr de 8030 persoane, cazate anual.
S-a luat în considerare un grad de ocupare al obiectivului investițional de 75%, ceea ce
determină un număr de 6023 persoane cazate anual.
Pe baza calculului economic, având în vedere utilitățile, cheltuielile cu aprovizionarea
de materii prime și materiale, dar și alte cheltu ieli, rezultă un cost de 90 lei.
Veniturile pentru o persoană/zi sunt de 150 lei, deci rezultă un profit/zi/persoană de 60
lei.
În urma calculelor cheltuielile anuale sunt de 542025 lei, iar veniturile anuale sunt de
903375 lei, deci profitul brut anual rezultat este de 361350 lei. După c e se scade impozitul/profit
care are un procent de 16%, rezultă un profit net de 303534 lei.
Investiția totală necesară pentru realizarea obiectivului investițional este de 1890000 lei,
eșalonată pe cei doi ani de realizare ai obiectivului investițional, astfel: în primul an investiția
va fi de 890000 lei, iar în cel de al doi -lea an investiția va fi de 1000000 lei.

3.4. Analiza eficienței economice a proiectelor de investiții cu ajutorul
indicatorilor statici

Eficiența economică a investițiilor reprezi ntă o necesitate obiectivă mai ales în cadrul
economiei de piață, unde predomină concurența. Scopul eficienței economice este obținerea
efectului maxim cu un efort minim.
Indicatorii de eficiență economică a investițiilor cuantifică efectele și eforturile generate
de realizarea și funcționarea obiectivului investițional.
Pentru a alege varianta optimă de proiect de investiții se folosește un sistem de indicatori
de eficiență economică care scot în evidență eficacitatea investiției sub aspect cantitativ și p e
cât posibil calitativ .
Indicatorii de eficiență economică a investițiilor sunt utilizați pentru adoptarea celei mai
avantajoase decizii investiționale. Pentru adoptarea celei mai avantajoase decizii investiționale
trebuie să existe cel puțin două varian te de investiții.
Indicatorii ce caracterizează cele trei variante de proiect de investiții sunt prezentați în
tabelul 3.2.

20
Tabel nr. 3.2
Indicatorii ce caracterizează variantele de proiect de investiții

Indicatori U.M Variante de proiect
I II III
Investiția totală (It) lei 1350000 1570000 1890000
Capacitatea de cazare (q) locuri 18 20 22
Cheltuieli anuale (Ch) lei 443475 492750 542025
Venituri anuale (Qh) lei 739125 821250 903375
Durata de funcționare (D) ani 30 30 30
Sursa: Estimări proprii
Indicatorii ce caracterizează cele trei variante de proiect de investiții conform tabelului
3.2 sunt:
Investiția totală , este cel mai important indicator de calcul a eficienței economice a
investițiilor și cuantifică mărimea fondurilor necesare pentru rea lizarea obiectivului
investițional. Valoarea investiției totale este formată din investiția directă, investiția colaterală
și investiția conexă.
Capacitatea de cazare exprimă capacitatea maximă de servicii ce pot fi ofer ite de
obiectivul investițional.
Cheltuielile anuale cuantifică eforturile : de natură materială, umană și financiară ce
urmează a fi făcute de agentul economic pentru obținerea, serviciilor ce urmează a se obține la
nivelul viitorului obiectiv investițional .
Veniturile anuale cuantifică efec tele obținute î n urma desfășurării activității.
Durata de funcționare a obiectivului investițional reprezintă perioada în care se obțin
efectele economice și se verifică dacă deciziile luate au fost bune. Durata de funcționare a
capitalului fix începe în momentul punerii în funcțiune a acestuia și se încheie odată cu
scoaterea sa din circuitul economic.
Cu ajutorul acestor indicatori s-au putut calcula indicatorii statici de eficiență economică
a investiți ilor, indicatori ce sunt prezentați în tabelul 3.3.

21
Tabel nr. 3.3
Indicatorii statici ce caracterizează variantele de proiect de investiții

Indicatori U.M Variante de proiect
I II III
Investiția specifică (S) lei inv/loc cazare 75000 78500 85909.09
Investiția specifică (S ’) lei inv/1 leu valoarea
serviciilor 1.83 1.91 2.09
Termenul de recuperare a
investiției (T) ani 4.5 4.7 5.2
Coeficientul de eficiență
economică a investiției (e) lei profit anual/1 leu
investit 0.22 0.21 0.19
Cheltuieli echivalente(K) lei 14654250 16352500 18150750
Cheltuieli specifice
recalculate (k) lei total investiți/loc
cazare 27137.5 27254.17 27501.14
Cheltuieli specifice
recalculate (k’) lei total investiți/1
leu valoarea
serviciilor 0.661 0.664 0.670
Randamentul economic al
investiției (R) lei profit net/1 leu
investit 5.57 5.28 4.74
Sursa: Date rezultate în urma calculelor proprii
Analizând tabelul 3.3 se pot desprinde următoarele concluzii:
Investiția specifică în funcție de capacitatea exprimată fizic, asigură comparabilitatea
între efortul investițional făcut pentru realizarea unui obiectiv economic și capacitatea de
producție exprimată fizic (locuri de cazare). Astfel prima varianta are o valoare de75000 lei
investiți/loc cazare; pentru varianta a doua s -a obținut o valoare de 78500 lei investiți/loc cazare,
iar pentru cea de –a treia variantă 85909 lei investiți/loc cazare . Deci varianta optimă este prima
pentru că volumul investiție/loc de cazare este cel mai scăzut.
Investiția specifică în fun cție de capacitatea exprimată valoric , asigură comparabilitatea
între efortul investițional făcut pentru realizarea unui obiectiv economic și capacitatea de
producție exprimată valoric (veniturile). Astfel prima varianta are o valoare de 1.83 lei
investiți/1 leu valoarea serviciilor ; pentru varianta a doua s -a obținut o valoare de 1.91 lei
investiți/1 leu valoarea serviciilor , iar pentru c ea de a treia variantă 2.09 lei investiți/1 leu

22
valoarea serviciilor . Deci varianta optimă este prim a pentr u că volumul investiție/1 leu valoarea
serviciilor este cel mai scăzut.
Termenul de recuperarea a investiției exprimă perioada de timp în care investiția se
recuperează din profitul anual. În urma calculele se observă ca în cazul primei variante investiția
se recuperează în 4,5 ani, în cea de a doua variantă investiția se recuperează după 4,7 ani și
după 5,2 ani în cazul celei de a treia variante. Deci varianta optimă este cea în care recuperarea
investiției se face cel mai rapid, respectiv prima variantă.
Coeficientul de eficiență economică a investiției exprimă profitul anual obținut la un leu
investit. Astfel în prima variantă se obține 0,22 lei profit anual/1 leu investit, în varianta a doua
0,21 lei profit anual/1 leu investit, iar în varianta a treia doar 0,19 lei profit anual/1 leu investit.
Deci varianta optimă este prima variantă pentru că se obține cel mai mare profit anual la un leu
investit.
Cheltuieli echivalente sau recalculate exprimă efortul total depus atât cu investiția totală
cât și cu ch eltuielile anuale pentru întreaga perioadă de funcționar e a obiectivului investițional.
Cea mai mică valoare se înregistrează în cazul primei variante, aceasta fiind și varianta optimă.
Cheltuielile specifice recalculate în funcție de capacitatea de produc ție exprimată fizic ,
exprimă efortul total pentru a obține o unitate de capacitate de producție fizică. În cadrul celor
trei variante s -au obținut următoarele valori: pentru prima variantă 27137,5 lei efort total/loc
cazare, în varianta a doua 27254.17 lei efort total/loc cazare, iar pentru cea de a treia variantă
27501,14 lei efort total/loc cazare. Deci varianta optimă este cea în care efortul
investițional/capacitatea de producție este mai scăzut, respectiv varianta a treia.
Cheltuieli specifice recalculate în funcție de capacitatea de producție exprimată valoric ,
arată efortul total pentru a obține o unitate de capacitate de producție valorică. Astfel în cazul
celor trei variante de proiect de investiții se poate observa că în prima varianta s -a înregistrat o
valoare de 0,661 lei efort total/1 leu valoarea serviciilor, în varianta a doua 0,664 lei efort total/1
leu valoarea serviciilor, iar pentru cea de a treia variantă 0,670 lei efort total/1 leu valoarea
serviciilor. Se poate observă că cuantum ul cheltuielilor este foarte apropiat în cazul variantei I
și a variantei II, dar putem aprecia că prima variantă este cea optimă.
Randamentul economic al investiției are un grad de cuprindere mai ridicat comparativ
cu ceilalți indicatori și exprimă profi tul net obținut la un leu investit. Cel mai mare randament
s-a obținut pentru prima variantă, respectiv 5,57 lei profit net/1 leu investit , pentru celelalte
variante valorile randamentului economic sunt de 5,28 lei profit net/1 leu investit în cazul
varian tei a II și 4,74 lei profit net/1 leu investit în cazul variantei a III a.

23
3.5. Analiza eficienței economice a proiectelor de investiții din punct de
vedere dinamic
3.5.1. Imobilizarea fondurilor investiționale
Factorul timp reprezintă un element esențial în domeniul investițiilor deoarece procesul
de realizare a capitalului fix, de oferire al serviciilor dar și de recuperare a cheltuielilor este
dinamic, se desfășoară pe o perioadă mare de timp. Ca urmare efectele utile ale investițiilor sunt
puternic influențate de factorul timp. Timpul este factorul de legătură între investiții și progresul
determinat de efectele, acesta acționând ca multiplicator al efectelor investiționale.
Legătura dintre investiții și timp se urmărește pe mai multe segmente a le procesului
investițional și anume: în programarea investițiilor pentru optimizarea funcției cost-durată;
efectul economic al imobilizărilor de fonduri bănești și mijloace materiale necesare efectuării
investițiilor , perioada de atingere a parametrilor proiectați ; efectul uzurii morale; durata de
funcționare a viitorului obiectiv investițional21.
Tabel nr. 3.4
Indicatorii ce caracterizează variantele de investiții

Indicator U.M. Variante de proiect
I II III
Investiția totală , din care: lei 1350000 1570000 1890000
anul 1 lei 600000 750000 890000
anul 2 lie 750000 820000 1000000
Capacitatea de cazare locuri 18 20 22
Cheltuieli anuale lei 443475 492750 542025
Venituri anuale lei 739125 821250 903375
Durata de executare a
lucrărilor ani 2 2 2
Durata de funcționare ani 30 30 30
Sursa: Estimări proprii
Până la momentul punerii în funcțiune a obiectivului investițional se disting două
perioade: perioada de timp necesară proiectării și elaborării documentației tehnico -economice

21 Niculae Ioana, Costaiche Georgiana Melania, Vlad Ionela Mițuko, Eficiența investițiilor, Editura Ceres,
București, 2015, pag. 148.

24
și perioada de execuție a lucrărilor investiționale. Eficiența economică a investițiilor în această
perioadă este influențată de fondul de investiții alocat pe durata execuției , dar și de modul de
eșalonare a fondul ui de investiții .
Pentru evaluarea eficienț ei economice pe această perioadă prin prisma mărimii
imobilizărilor și a pierderilor datorate acestor imobilizări se folosesc o serie de indicatori cum
ar fi: mărimea imobilizărilor, imobilizarea specifică, efectul economic al imobilizărilor și
efectul spe cific al imobilizărilor. Calculul acestor indicator se face pe seama datelor din tabelul
3.4, iar rezultatele sunt prezentate în tabelul 3.5.
Tabel nr. 3.5
Indicatorii dinamici ce caracterizează variantele de investiții

Indicator U.M. Variante de proiect
I II III
Mărimea imobilizărilor
(M i) lei 1275000 1535000 1835000
Imobilizarea specifică
(mi) lei/loc cazare 70833.33 76750 83409.09
Imobilizarea specifică
(mi’) lei /1 leu valoarea
serviciilor 1.73 1.87 2.03
Efectul economic al
imobilizărilor (Ei) lei 191250 230250 275250
Efectul specific al
imobilizărilor (e si) lei/1 leu investit 0.142 0.147 0.146
Sursa: Date rezultate în urma calculelor proprii
Analizând indicatorii din tabelul 3.5 se pot trage următoarele concluzii:
Mărimea imobilizărilor depinde de volumul cheltuielilor de investiții, de durată de
execuție a lucrărilor de investiții și de modul cum sunt eșalonate în timp cheltuielile de investiții.
Mărimea imobilizărilor pentru cele trei variante de proiect de investiții sunt următoarele: pentru
prima varianta se folosesc imobilizări de 1.275.000 lei, varianta a II a utilizează imobilizări
de1.535.000 lei, în timp ce imobilizările pentru varianta a III a sunt de 1.835.000 lei. Datorită
efortului suplimentar de investiții, imobilizările sunt mai mari în variantele a II a și a III a
comparativ cu prima. Deci în cazul de față varianta optimă este prima variantă, pentru că are
cea mai mică valoare.

25
Imobilizarea specifică în funcție de capacitatea de producție fizică , arată imobilizarea
ce revi ne la unitatea de capacitate de cazare. Din calcule rezultă următoarele: pentru prima
variantă imobilizarea specifică este de 70.833,33 lei/loc cazare, crește imobilizarea specifică
în cazul variantei a II a la 76.750 lei/loc cazare, iar în cazul variante i a III a se observă o
imobilizare specifică de 83.409,1 lei/loc cazare. Varianta optimă fiind cea în care imobilizarea
specifică are o valoare minimă, putem afirma că prima variantă este mai eficientă.
Imobilizarea specifică în funcție de capacitatea de p roducție valorică , ne arată
imobilizarea ce revine la o unitate valorică. A rezultat în urma calculelor o imobilizare specifică
de 1,73 lei/ 1 leu valoarea serviciilor în cazul primei variante, 1,87 lei/ 1 leu valoarea serviciilor
în cazul variantei a II a și 2,03 lei/ 1 leu valoarea serviciilor în cazul variantei a III a. Deci
varianta optimă, este prima variantă pentru că determină cea mai mică imobilizare specifică.
Efectul economic al imobilizărilor , arată efectul nerealizat ca urmare a scoaterii din
circuit a resurselor investiționale. Rezultatele obținute în urma calculelor arată următoarea
situație: în prima variantă efectul economic al imobilizărilor a fost de 191.250 lei, în varianta a
II a de 230.250 lei, iar în cea de a III a de 275.250 lei. Cel mai mare efect nerealizat se constată
în cazul variantei a III a, datorită imobilizării unui volum mai mare de investiții. Varianta optimă
fiind prima variantă.
Efectul specific al imobilizărilor , exprimă efectul economic nerealizat ce revine la o
unitate de capacitate de cazare. Dintre cele trei variante de proiect de investiții varianta optima
se considera prima cu o valoare de 0,142 lei/ 1 leu investit, față de varianta a II a cu 0,147 lei/
1 leu investi și de varianta a III a cu 0,146 lei/ 1 leu investi t.

3.6 Actualizarea principalilor indicatori de eficiența economică
Specific procesului investițional este faptul că eforturile și efectele se înregistrează în
perioade diferite de timp. Fondurile de investiții se cheltuiesc în perioada de execuție a
lucrărilor de investiții, iar efectele se înregistrează pe perioada de funcționare a obiectivului
economic.
Calculele de eficiență efe ctuate până acum au avut un caracter static, adică s -a făcut
abstracție de influența timpului asupra efectelor, ori timpul are influenta asupra investițiilor și
asupra rezultatelor lor. De aici rezultă necesitatea actualizării datelor pentru a putea compar a la
același moment sume le înregistrate în perioade diferite.
Rata de actualizare utilizată este de 15%.

26
3.6.1 Actualizarea la momentul începerii lucrărilor de investiții (m 1)
Actualizarea eforturilor investiționale și a efectelor economice la momentul începerii
lucrărilor de investiții (m 1), respectiv p erioada de timp în care este analizat procesul economic
(perioada d+D) este o perioadă viitoare față de momentul la care se face actualizarea (m 1) și de
aceea se va folo si factorul de actualizare22.
Indicatorii actualizați la momentul începerii lucrărilor de investiții sunt: investiția totală
actualizată, profitul total actualizat, randamentul economic al investițiilor actualizat, termenul
de recupe rare a investițiilor act ualizat , cheltuielile recalculate actualizate și cheltuielile
specifice recalculate actualizate .
Valorile rezultate în urma calculelor sunt prezentate în tabelul 3.6.
Tabel 3.6
Indicatorii actualizați la momentul începerii lucrărilor de investiții

Indica tor U.M. Variante de proiect
I II III
Investiția totală
actualizată lei 1088847 1272211.8 1530056.8
Profit actualizat lei 1467850.9 1630945.4 1794040.0
Randamentul economic
al investiției actualizat lei profit net/1
leu investit 0.35 0.28 0.17
Termenu l de recuperare
a investiției actualizat ani 9.3 10.4 13.1
Cheltuieli recalculate
actualizate lei 3290623.3 3718630.0 4221116.8
Cheltuieli specifice
recalculate actualizate
fizic lei efort
actualizat /loc
cazare 6093.75 6197.72 6395.63
Veniturile actualizate lei 3669627.2 4077363.6 4485100.0
Cheltuieli specifice
recalculate actualizate
valoric lei efort
actualizat /1leu
valoarea
serviciilor 0.90 0.91 0.94
Sursa: Date rezu ltate în urma calculelor proprii

22 Niculae Ioana, Costaiche Georgiana Melania, Vlad Ionela Mițuko, Eficiența investițiilor, Ed itura Ceres,
București, 2015, pag. 168.

27
Analizând tabelul 3.6 se constată următoarele:
Volumul investiției actualizat , exprimă valoarea efortului investițional total făcut pe
durata de execuție a lucrărilor, adus la momentul începerii lucrărilor de investiții. Rezultatele
obținute pentru cele trei variante de proiect de investiț ii sunt:1.088.847 lei în cazul primei
variante, 1.272.211.8 lei în cazul variantei a II a și 1.530056,8 lei în cazul variantei a III -a.
varianta optimă este prima variantă pentru că volumul investiției este cel mai scăzut.
Profitul actualizat , arată valoa rea profitului obținut pe întreaga perioadă de funcționare
a obiectivului investițional (D) la momentul începerii lucrărilor de investiții (m 1). În acest caz
se consideră că profitul anual este constant pe perioada de funcționare a obiectivului
investițio nal. Profitul pentru cele trei variante rezultat din calcul a fost de: 1.467.850,9 lei pentru
prima variantă, 1.630945.6 lei pentru varianta a II a și 1.794.040 lei pentru varianta a III a. deci
varianta optimă este cea care determină cea mai mare valoare a profitului, respectiv varianta a
III a.
Randamentul economic al investiției actualizat , exprimă profitul net actualizat ce revine
la 1 leu investit. Randamentul rezultat în urma calculelor a fost de 0,35 lei profit net/1 leu
investit în cazul primei va riante, 0,28 lei profit net/1 leu investit pentru cea de a II a variantă și
de 0,17 lei profit net/1 leu investit în varianta a III a. D eci cea mai eficientă variantă este prima,
pentru că asigură cel mai mare profit net actualizat la un leu investit.
Term enul de recuperare a investiției actualizat , se referă la perioada de timp necesară
recuperării investiției unui proiect. Termenul de recuperare a investițiilor actualizat întotdeauna
este mai mare decât cel static ceea ce arată că factorul timp influențea ză în sensul diminuării
eficienței economice. Conform calculelor investiția se recuperează în 9,3 ani în cazul primei
variante, în 10,4 ani în cea de a II a variantă și în 13,1 ani pentru cea de a III a variantă. Se
observă că cea mai eficientă varianta pr ima pentru că asigură recuperarea investiției în cel mai
scurt timp și comparativ cu cele două variante obține un profit suplimentar în intervalul de 1,1
ani față de varianta II și de 3,8 ani comparativ cu varianta III.
Cheltuieli recalculate actualizate , cuantifică efortul total actualizat. Cheltuielile anuale
sunt considerate constante pe întreaga perioada de funcționare a obiectivului economic. Cea
mai eficientă variantă este prima pentru că volumul cheltuielilor actualizate este de 3.290.623,3
lei, com parativ cu varianta a doua unde este de 3.718.630 lei, respectiv 4.221.116,8 lei în
varianta a III a.
Cheltuieli specifice recalculate actualizate fizic, exprimă efortul total actualizat ce
revine la o unitate de capacitate de cazare. Varianta optimă este cea care asigură cel mai mic
efort investițional/loc cazare, respectiv prima variantă cu o valoare de 6.093,7 lei efort total/ loc

28
cazare, comparativ cu varianta a II a care determină 6.197,7 lei efort total/ loc cazare și varianta
a III a cu 6.395,6 lei efort total/ loc cazare.
Cheltuieli specifice recalculate actualizate valoric , exprimă efortul total actualizat
pentru obținerea unui leu valoarea produc ției actualizat. Cea mai eficientă variantă este cea care
determină cel mai mic efort total/1 leu valoarea serviciilor. Conform calculelor acest deziderat
este asigurat de prima variantă care determină 0,90 lei efort total/1 leu valoarea serviciilor, în
timp ce variantele II și III determină un efort total/1 leu investit de 0,91, respectiv 0,94.

3.6.2 Actualizarea la momentul punerii în funcțiune a obiectivului economic (m 2)
Actualizarea eforturilor investiționale și a efectelor economice la momentul puner ii în
funcțiune a noului obiectiv economic, presupune că investițiile vor fi multiplicate cu ajutorul
factorului de fructificare deoarece ele au loc înainte de punerea în funcțiune a obiectivului, iar
profitul va fi micșorat folosind factorul de actualizar e pentru că se obține după ce este pus în
funcțiune obiectivul23.
Indicatorii actualizați la momentul punerii în funcțiune a obiectivului economic sunt:
investiția totală actualizată, profitul actualizat, randamentul economic al investiției actualizat,
termenul de recuperare a investiției actualizat , pierderea de profit și pierderea specifică de
profit. Valorile rezultate în urma calculelor sunt prezentate în tabelul 3.7.

23 Niculae Ioana, Costaiche Georgiana Melania, Vlad Ionela Mițuko, Eficiența investițiilor, Editura Ceres,
București, 2015, pag. 176.

29
Tabel 3.7
Indicatorii actualizați la momentul punerii în funcțiune a obiectivului economic

Indicator U.M. Vari ante de proiect
I II III
Investiția totală actualizată lei 1440000 1682500 2023500
Profit actualizat lei 1941231.9 2156924.4 2372616.8
Randamentul economic al
investiției actualizat lei profit net
actualizat/1 leu
investit actualizat 0.35 0.28 0.17
Termenul de recuperare a
investiției actualizat ani 9.38 10.46 13.11
Pierderea de profit lei 90000 112500 133500
Pierderea specifică de profit lei pierdere de
profit/1 leu investit 0.067 0.072 0.071
Sursa: Date rezultate în urma calculelor proprii
Conform tabelului 3.7 se pot desprinde următoarele concluzii.
Investiția totală actualizată exprimă valoarea producției ce s -ar fi obținut în condițiile
în care fondul de investiții nu era imobilizat în cadr ul procesului investițional ci era folosit într –
o activitate economică la care nivelul eficienței economice este egal cu a. Valoarea investiției
totale actualizate în cazul celor trei variante de proiect de investiții este următoarea 1.440.000
lei pentru p rima variantă, 1.682.500 pentru varianta a II a și 2.023.500 pentru varianta a III a.
deci varianta optimă este prima, pentru că determină cea mai mică valoare.
Profitul actualizat , ne arată cuantumul la momentul punerii în funcțiune a obiectivului
economi c a profitului obținut pe durata de funcționare a viitorului obiectiv. Se consideră că
profitul anul este constant pe durata de funcționare a obiectivului economic. Profitul actualizat
în cele trei variante a avut următoarele valori 1.941.231.9 lei în prim a variantă, 2.156.924.4 lei
în varianta a II a și 2.372.616.8 lei în varianta a III a. Deci varianta a III a este cea mai eficientă,
pentru că asigură cel mai mare profit actualizat.
Randamentul economic al investiției actualizat , arată câți lei profit net actualizat se obțin
la un leu investiții actualizate. Având în vedere că randamentul economic actualizat nu se
modifică în funcție de momentul actualizării, rezultă că cea mai eficientă variantă este prima,
pentru că asigură cel mai mare profit net actualizat la un leu investit , respectiv 0,35.

30
Termenul de recuperare a investiției actualizat , ca și în cazul randamentului economic
actualizat nu diferă în funcție de momentul actualizării. Deci cea mai eficientă varianta este
prima pentru că asigură recuperarea investiției în cel mai scurt timp, respectiv în 9,4 ani.
Pierderea de profit cuantifică profitul nerealizat ca urmare a scoaterii din circuitul
economic a resurselor investiționale. În urma calculelor se constată că cea mai m ică pierdere
de profit o are prima variantă cu 90.000 lei, urmată de varianta a II a cu 112.500 lei și de a III
a variantă cu 133.500 lei. Deci prima variantă este cea optimă.
Pierderea specifică de profit , exprimă profitul nerealizat ca urmare a scoater ii din
circuitul economic a resurselor investiționale ce revine la un leu investit . Varianta optimă în
cazul acestui indicator este prima variantă pentru că determină o pierdere de profit la un leu
investit de doar 0,067 lei, comparativ cu varianta a II a și a III a care determină o pierdere de
0,072 lei , respectiv 0,071 lei.

3.6.3 Actualizarea la momentul restituirii creditelor (m3)
Indicatorii actualizați la momentul restituirii creditelor sunt: investiția totală actualizată,
profitul actualizat, randamentul economic al investiției actualizat, termenul de recuperare a
investiției actualizat .

Tabel 3.8
Indicatorii actualizați la momentul restituirii creditelor

Indicator U.M. Variante de proiect
I II III
Investiția totală
actualizată lei 1775025 2083656.25 2503578.75
Profit actualizat lei 2574105.699 2852532.378 3137785.616
Randamentul
economic al
investiției actualizat lei profit net
actualizat/1 leu
investit actualizat 0.45 0.37 0.25
Termenul
de recuperare a
investiției actualizat ani 8.17 9.09 11.03
Sursa: Date rezultate în urma calculelor proprii

31
În urma calculelor prezentate în tabelul 3.8 se pot trage următoarele concluzii:
Investiția totală actualizată la momentul restituirii creditelor arată care ar fi valoarea
serviciilor ce s -ar putea obține la momentul m 3, dacă investițiile ar fi folosite în procesul de
producție cu o eficiență economi că egală cu a. Varianta optimă în acest caz este prima variantă,
pentru că are cea mai mică valoare.
Profit actualizat la momentul restituirii creditelor, se consideră că profitul anul este
constant. Varianta optimă este cea de a III a cu o valoare de 3.137.785lei, deci cea care asigură
cel mai mare profit.
Randamentul economic al investiției actualizat , arată câți lei profit net actualizat se obțin
la un leu investiții actualizate. Cea mai eficientă variantă este prima, pentru că asigură cel mai
mare pro fit net actualizat la un leu investit, respectiv 0, 45.
Termenul de recuperare a investiției actualizat la momentul restituirii creditelor arată
că cea mai eficientă varianta este prima pentru că asigură recuperarea investiției în cel mai scurt
timp, respe ctiv în 8,2 ani.

3.6.4 Actualizarea la momentul scoaterii din funcțiune a obiectivului economic (m 4)
Momentul scoaterii din funcțiune a capitalului fix marchează încheierea perioadei de
funcționare a obiectivului investițional. Eforturile investiționale c ât și efectele economice au
avut loc într -o perioadă anterioară acestui moment de referință și ca atare pentru actualizarea
lor se va folosi factorul de fructificare24.
Indicatorii actualizați la momentul scoaterii din funcțiune a obiectivului economic sunt :
investiția totală actualizată, profitul actualizat, randamentul economic al investiției actualizat,
termenul de recuperare a investiției actualizat .

24 Niculae Ioana, Costaiche Georgiana Melania, Vlad Ionela Mițuko, Eficiența inves tițiilor, Editura Ceres,
București, 2015, pag. 187.

32
Tabel 3.9
Indicatorii actualizați la momentul scoaterii din funcțiune a obiectivului economic

Indicator U.M. Variante de proiect
I II III
Investiția totală
actualizată lei 95344951.6 111401306.3 133979520.6
Profit actualizat lei 128532402.4 142813780.5 157095158.5
Randamentul
economic al
investiției actualizat lei profit net
actualizat/1 leu
investit actualizat 0.35 0.28 0.17
Termenul
de recuperare a
investiției actualizat ani 9.38 10.46 13.11
Sursa: Date rezultate în urma calculelor proprii
În urma calc ulelor prezentate în tabelul 3.9 se pot trage următoarele concluzii:
Investiția totală actualizată în momentul scoaterii din funcțiune a obiectivului economic
arată care ar fi valoarea serviciilor ce s -ar putea obține la momentul m 4, dacă investițiile ar fi
folosite în procesul de producție cu o eficiență economică egală cu a. varianta optim ă în acest
caz este prima variantă, pentru că are cea mai mică valore.
Profit actualizat la momentul scoaterii din funcțiune a obiectivului economic.se
consideră că profitul anul este constant. Varianta optimă este cea de a III a cu o valoare de
157.095.15 9 lei, deci cea care asigură cel mai mare profit.
Randamentul economic al investiției actualizat , arată câți lei profit net actualizat se obțin
la un leu investiții actualizate. Având în vedere că randamentul economic actualizat nu se
modifică în funcție d e momentul actualizării, rezultă că cea mai eficientă variantă este prima,
pentru că asigură cel mai mare profit net actualizat la un leu investit, respectiv 0,35.
Termenul de recuperare a investiției actualizat , ca și în cazul randamentului economic
actualizat nu diferă în funcție de momentul actualizării. Deci cea mai eficientă varianta este
prima pentru că asigură recuperarea investiției în cel mai scurt timp, respectiv în 9,4 ani.

33
CAPITOLUL IV: EVALUAREA ȘI ANALIZA PROIECTELOR
DE INVESTIȚII PENTRU CONSTRUCȚIA PENSIUNI I
AGROTURISTICE DE PATRU MARGARTE ”FLOARE DE
COLȚ”
Indicatorii folosiți pentru evaluarea proiectelor de investiții exprimă rezultatele
comparării eforturilor cu efectele. La un proiect de investiții eforturile sunt exprimate cu
ajutorul ind icatorului : investiția totală, iar e fectele sunt exprimate cu ajutorul indicatorilor:
profitul brut, profitul net .

4.1. Analiza economică a proiectelor de investiții
Indicatorii de apreciere economică a proiectelor de investiții calculați sunt:
angajamentul de capital, raportul dinte veniturile actualizate și cheltuielile actualizate, venitul
net actualizat, indicele de profitabilitate și rata internă de rentabilitate a investiției.

35
Tabel 4.1.
Indicatori pentru analiza economică în cazul variantei I
Indicatori d D ∑
1 2 1 2 3 4 5 …….. 29 30
Investiții 600000 750000
Cheltuieli anuale 0 0 443475 443475 443475 443475 443475 443475 443475
Venituri anuale 0 0 739125 739125 739125 739125 739125 739125 739125
Cheltuieli totale 600000 750000 443475 443475 443475 443475 443475 443475 443475
Factor de
actualizare
a=15% 0.869565 0.756144 0.657516 0.571753 0.497177 0.432328 0.375937
0.013133 0.0114199
Cheltuieli totale
actualizate 521739 567108 291591.91 253558.16 220485.6 191726.7 166718.7 5824.15718 5064.440 3290622.27
Venituri
actualizate 485986.51 422596.94 367476 319544.4 277864.4 9706.92863 8440.733 3669625.46
VNA (a=15%) -521739 -567108 194394.61 169038.77 146990.4 127817.8 111145.8 3882.77145 3376.293 379003.18
Flux de numerar
neactualizat -600000 -750000 295650 295650 295650 295650 295650 295650 295650
Factor de
actualizare
(a=20%) 0.833333 0.694444 0.578704 0.482253 0.401878 0.334898 0.279082
0.0035108 0.0029256
VNA (a=20%) -499999.8 -520833 171093.84 142578.1 118815.2 99012.59 82510.59 1037.96802 864.953 1388.13
Factor de
actualizare
(a=25%) 0.8 0.64 0.512 0.4096 0.32768 0.262144 0.209715
0.0009904 0.0007923
VNA (a=25%) -480000 -480000 151372.8 121098.24 96878.59 77502.87 62002.24 292.81176 234.2434 -204073.89
Sursa: Date rezultate în urma calculelor proprii

36
Tabel 4.2.
Indicatori pentru analiza economică în cazul variantei a II a
Indicatori d D ∑
1 2 1 2 3 4 5 …….. 29 30
Investiții 750000 820000
Cheltuieli anuale 492750 492750 492750 492750 492750 492750 492750
Veni turi anuale 821250 821250 821250 821250 821250 821250 821250
Cheltuieli totale 750000 820000 492750 492750 492750 492750 492750 492750 492750
Factor de
actualizare a=15% 0.869565 0.756144 0.657516 0.571753 0.497177 0.432328 0.375937 0.013133 0.0114199
Cheltuieli totale
actualizate 652173.75 620038.08 323991.01 281731.29 244984 213029.6 185243 6471.28575 5627.15573 3718628.80
Venituri actualizate 539985.02 469552.15 408306.6 355049.4 308738.3 10785.4763 9378.59288 4077361.62
VNA (a=15%) -652173.75 -620038.08 215994.01 187820.86 163322.6 142019.7 123495.3 4314.1905 3751.43715 358732.82
Flux de numerar
neactualizat -750000 -820000 328500 328500 328500 328500 328500 328500 328500
Factor de
actualizare (a=20%) 0.833333 0.694444 0.578704 0.482253 0.401878 0.334898 0.279082 0.0035108 0.0029256
VNA (a=20%) -624999.75 -569444.08 190104.26 158420.11 132016.9 110014 91678.44 1153.2978 961.0596 -58642.79
Factor de
actualizare (a=25%) 0.8 0.64 0.512 0.4096 0.32768 0.262144 0.209715 0.0009904 0.0007923
VNA (a=25%) -600000 -524800 168192 134553.6 107642.9 86114.3 68891.38 325.3464 260.27055 -284882.10
Sursa: Date rezultate în urma calculelor proprii

37
Tabel 4.3.
Indicatori pentru analiza economică în cazul variantei a III a
Indicatori d D ∑
1 2 1 2 3 4 5 …….. 29 30
Investiții 890000 1000000
Cheltuieli anuale 542025 542025 542025 542025 542025 542025 542025
Venituri anuale 903375 903375 903375 903375 903375 903375 903375
Chel tuieli totale 890000 1000000 542025 542025 542025 542025 542025 542025 542025
Factor de
actualizare a=15% 0.869565 0.756144 0.657516 0.571753 0.497177 0.432328 0.375937 0.013133 0.0114199
Cheltuieli totale
actualizate 773912.85 756144 356390.11 309904.42 269482.4 234332.6 203767.3 7118.41433 6189.8713 4221115.52
Venituri actualizate 593983.52 516507.37 449137.3 390554.3 339612.1 11864.0239 10316.4522 4485097.79
VNA (a=15%) -773912.85 -756144 237593.41 206602.95 179654.9 156221.7 135844.8 4745.60955 4126.58087 263982.26
Flux de numerar
neactualizat -890000 -1000000 361350 361350 361350 361350 361350 361350 361350
Factor de
actualizare (a=20%) 0.833333 0.694444 0.578704 0.482253 0.401878 0.334898 0.279082 0.0035108 0.0029256
VNA (a=20%) -741666.37 -694444 209114.69 174262.12 145218.6 121015.4 100846.3 1268.62758 1057.16556 -186729.23
Factor de
actualizare (a=25%) 0.8 0.64 0.512 0.4096 0.32768 0.262144 0.209715 0.0009904 0.0007923
VNA (a=25%) -712000 -640000 185011.2 148008.96 118407.2 94725.73 75780.52 357.88104 286.297605 -428090.31
Sursa: Date rezultate în urma calculelor proprii

38
Tabel 4.4.
Indicatorii de evaluare economică a proiectelor de investiții

Indicator U.M. Variante de proiect
I II III
Angajamentul de capital lei 3290622,3 3718628,8 4221115,5
Raportul venituri/cheltuieli Lei venit la 1 leu
cheltuit 1.12 1.11 1.06
VNA -15% lei 379003 358732,8 263982,2
RIRE % 20,8 19,3 17,9
Sursa: Date rezultate în urma calculelor proprii
Pe baza calculelor din tabelele 4.1,4.2, 4.3 și 4.4 se pot desprinde următoarele:
Angajamentul de capital însumează cheltuielile totale de investiții pentru realizarea
capacităților de producție și cheltuielile pentru punerea în funcțiune și exploatare a capacităților
de producție, exprimate în valoare actuală la un anumit moment de referință25.
Orizontul de timp care se ia în calcul pentru determinarea capitalului angajat este durata
de execuție a lucrărilor de investiții plus durata de exploatarea efic ientă a viitorului obiectiv
investițional , respectiv 2 + 30 = 32 ani.
Cunoașterea angajamentului de capital prezintă interes pentru investitori și manageri,
deoarece trebuie să se urmărească dacă valoarea actuală totală a cash -flow-ului este mai mare
decât angajamentul de capital. Un proiect are un cost eficient și este acceptabil dacă: cash-flow-
ul total actualizat este mai mare decât angajamentul de capital26.
Acest indicator are următoarele valori în cele trei variante de proiect de investiții: în
prima v ariantă 3.290.622,3 lei, variantă optima, în varianta a II a 3.718.628,8 lei și 4.221.115,5
lei în varianta a III a.
Raportul dintre veniturile actualizate și cheltuielile actualizate , permite comparația
dintre veniturile obținute pe toată durata de func ționare a obiectivului economic și totalul
cheltuielilor făcute atât pentru realizarea obiectivului investițional cât și cu obținerea producției.
Analiza acestui indicator se referă la un orizont mare de timp, iar va lorile indicatorilor venituri
și cheltui eli totale sunt valori previzionate. Cu cât acest raport are o valoare mai mare decât 1,
cu atât sunt mai stabile, mai corecte concluziile. Valoarea acestui indicator depinde și de

25 Niculae Ioana, Eficiența investițiilor, Editura Ceres, București, 2003, pag. 179.
26 Prepelicean Gabriela, Strategii investiționale în afaceri – curs pentru învățământ la distanță, 2008, pag 54.

39
mărimea coeficientului de actualizare a luat în calcul. Cu cât acest coeficient este mai mic cu
atât raportul dintre venituri actualizate și cheltuieli actualizate, în aceleași condiții considerate
este mai mare.27
Acest indicator exprimă veniturile totale actualizate ce se obțin la 1 leu efort total cu
investiția și valoarea serviciilor actualizate.
Pentru cele trei variante de proiect de investiții se constată următoarele: în prima
variantă se obține 1,12 lei venit la un leu cheltuit, în varianta a II a se obține 1,11 lei venit la un
leu chelt uit, iar în varianta a III a se obține 1,06 lei venit la un leu cheltuit. Deci toate cele trei
variante de proiect de investiții sunt eficiente, pentru că raportul dintre veniturile actualizate și
cheltuielile actualizate este mai mare decât unu și de acee a se alege varianta cu valoarea cea
mai mare, respectiv prima variantă.
Venitul net actualizat caracterizează, în valoare absolută, aportul de avantaj economic
al unui proiect de investiții, câștigul, răsplata sau recompensa investitorului pentru capitalul
investit în proiectul respectiv, exprimat fie sub formă de cash -flow în valoare actuală, fie ca
valoare netă actualizată28. Venitul net actualizat este un indicator integral de eficiență
economică a investițiilor de tipul diferenței și pune în evidență sur plusul total de cash -flow în
raport cu costul investiției, toate exprimate în valori actuale29.
În plan economic și financiar, un proiect de investiții cu VNA pozitiv semnifică că acel
proiect are capacitatea de a rambursa capitalul investit pe perioada de exploatare (D)30.
Punctele slabe ale indicatorului Venitul net actualizat sunt31:
 nu pune în evidență importanța relativă, comparativă a aportului proiectului
respectiv;
 nu permite soluționarea problemelor de decizie de investiții când diferă durata
de viață economică de la proiect la altul;
 nu ține seama de mărimea termenului de recuperare (T);
 depinde de mărimea ratei de actualizare (a) folosită în calcule, ceea ce ridică
problema acordării unei atenții deosebite alegerii acesteia.
Venitul net actualizat, cu un coeficient de actualizare de 15% pentru cele trei variante
de proiect de investiții prezintă următoarele valori: în varianta I 379.003 lei, în varianta a II a

27 Nicula e Ioana, Eficiența investițiilor, Editura Ceres, București, 2003, pag. 180 -181.
28 Românu, I., Vasilescu, I., Managementul investițiilor , Editura Mărgăritar, București , 1997
29 Prepelicean Gabriela, Strategii investiționale în afaceri – curs pentru învățământ la distanță, 2008, pag 55
30 Niculae Ioana, Eficiența investițiilor, Editura Ceres, București, 2003, pag. 183
31 Prepelicean Gabriela, Strategii investiționale în afaceri – curs pentru învățământ la distanță, 2008, pag 58

40
358.732,8 lei iar în varianta a III a 263.982,2 lei. Deci varianta optimă este cea care asigură cel
mai mare venit net actualizat, respectiv prima variantă.
Rata internă de rentabilitate economică , exprimă rata de actualizare care egalizează
valorile actualizate ale producției cu costurile pe durată de funcționare a obie ctivului.
În urma calculelor cele trei variante de proiect de investiții sunt eficiente, pentru că au
o valoare mai mare decât rata de actualizare a, respectiv prima variantă 20,8%, varianta a II a
19,3% și varianta a III a 17,9%. Având în vedere că rata internă de rentabilitate economică
reprezintă un criteriu esențial pentru alegerea variantei optime, în acest caz se va alege prima
variantă, fiind cea mai eficientă.

4.2. Analiza financiară a proiectelor de investiții

În cadrul analizei financiare se calculează aceiași indicatori, dar sunt incluse și creditele
la veniturile totale , la cheltuieli pe lângă cheltuielile de investiții și de producție se mai adaugă
și dobânzile dar și impozitul pe prof it.

41
Tabel 4.5 .
Indicatori pentru analiza financiară în cazul variantei a I a
Indicatori d D ∑
1 2 1 2 3 4 5 …….. 29 30
Investiții din care: 600000 750000
Credite 300000 375000
Cheltuieli anuale 443475 443475 443475 443475 443475 443475 443475
Dobânzi 83124 83124 83124 83124 83124
Venituri anuale 739125 739125 739125 739125 739125 739125 739125
Cheltuieli totale 600000 750000 526599 526599 526599 526599 526599 443475 443475
Venituri totale 300000 375000 739125 739125 739125 739125 739125 739125 739125
Profit anul -300000 -375000 212526 212526 212526 212526 212526 295650 295650
Impozit/profit 0 0 0 34004.2 34004.2 34004.2 34004.2 47304 47304
Total cheltuieli 600000 750000 526599 560603 560603 560603 560603 490779 490779
Factor de actualizare a=15% 0.869565 0.75614 0.65752 0.57175 0.49718 0.43233 0.37594 0.01313 0.01142
Cheltuieli totale actualizate 521739 567108 346247 320527 278719 242364 210751 6445.4 5604.65 3768096.43
Venituri actualizate 260869.5 283554 485987 422597 367476 319544 277864 9706.93 8440.73 4214048.97
VNA (a=15%) -260869.5 -283554 139739 102070 88757 77180 67113 3261.53 2836.09 445952.533
Flux de numerar neactualizat -600000 -750000 212526 212526 212526 212526 212526 295650 295650
Factor de actualizare (a=20%) 0.833333 0.69444 0.5787 0.48225 0.40188 0.3349 0.27908 0.00351 0.00293
VNA (a=20%) -249999.9 -260417 122990 102491 85409.5 71174.5 59312.2 1037.97 864.954 269793.911
Factor de actualizare (a=25%) 0.8 0.64 0.512 0.4096 0.32768 0.26214 0.20972 0.00099 0.00079
VNA (a=25%) -240000 -480000 108813 73122.5 58498 46798.4 37438.7 245.962 196.765 -227168.59
Sursa: Date rezultate în urma calculelor proprii

42
Tabel 4.6.
Indicatori pentru analiza financiară în cazul variantei a II a
Indicatori d D ∑
1 2 1 2 3 4 5 …….. 29 30
Investiții din care: 750000 820000
Credite 385000 400000
Cheltuieli anuale 492750 492750 492750 492750 492750 492750 492750
Dobâ nzi 96672 96672 96672 96672 96672
Venituri anuale 821250 821250 821250 821250 821250 821250 821250
Chel tuieli totale 750000 820000 589422 589422 589422 589422 589422 492750 492750
Venituri totale 385000 400000 821250 821250 821250 821250 821250 821250 821250
Profit anul -365000 -420000 231828 231828 231828 231828 231828 328500 328500
Impozit/profit 0 0 0 37092.5 37092.5 37092.5 37092.5 52560 52560
Total cheltuieli 750000 820000 589422 626514 626514 626514 626514 545310 545310
Factor de actualizare a=15% 0.869565 0.75614 0.65752 0.57175 0.49718 0.43233 0.37594 0.01313 0.01142
Cheltuieli totale actualizate 652173.75 620038 387554 358212 311489 270860 235530 7161.56 6227.39 4263354.75
Venituri actualizate 334782.53 302458 539985 469552 408307 355049 308738 10785.5 9378.59 4714601.75
VNA (a=15%) -317391.23 -317580 152431 111341 96818 84189.6 73208.3 3623.92 3151.21 451247.008
Flux de numerar neactualizat -750000 -820000 231828 231828 231828 231828 231828 328500 328500
Factor de actualizare (a=20%) 0.833333 0.69444 0.5787 0.48225 0.40188 0.3349 0.27908 0.00351 0.00293
VNA (a=20%) -304166.55 -291666 134160 93911.8 78259.9 65216.5 54347.2 968.77 807.29 143283.359
Factor de actualizare (a=25%) 0.8 0.64 0.512 0.4096 0.32768 0.26214 0.20972 0.00099 0.00079
VNA (a=25%) -600000 -524800 118696 94956.7 75965.4 60772.3 48617.8 325.346 260.271 -505789.318
Sursa: Date rezultate în urma calculelor proprii

43
Tabel 4.7.
Indicatori pentru analiza financiară în cazul variantei a III a
Indicatori d D ∑ 1 2 1 2 3 4 5 …….. 29 30
Investiții din care: 890000 1000000
Credite 400000 600000
Cheltuieli anuale 123156 123156 123156 123156 123156
Dobâ nzi 542025 542025 542025 542025 542025 542025 542025
Venituri anuale 903375 903375 903375 903375 903375 903375 903375
Chel tuieli totale 890000 1000000 665181 665181 665181 665181 665181 542025 542025
Venituri totale 400000 600000 903375 903375 903375 903375 903375 903375 903375
Profit anul -490000 -400000 238194 238194 238194 238194 238194 361350 361350
Impozit/profit 0 0 0 38111 38111 38111 38111 57816 57816
Total cheltuieli 890000 1000000 665181 703292 703292 703292 703292 599841 599841
Factor de actualizare a=15% 0.869565 0.75614 0.65752 0.57175 0.49718 0.43233 0.37594 0.01313 0.01142
Cheltuieli totale actualizate 773912.85 756144 437367 402109 349661 304053 264393 7877.71 6850.12 4875690.55
Venituri a ctualizate 347826 453686 593984 516507 449137 390554 339612 11864 10316.5 5286610.19
VNA (a=15% ) -426086.85 -302458 156616 114398 99476.6 86501.5 75218.6 3986.31 3466.33 410919.64
Flux de nu merar neactualizat -890000 -1000000
238194 238194 238194 238194 238194 361350 361350
Factor de actualizare (a=20%) 0.833333 0.69444 0.5787 0.48225 0.40188 0.3349 0.27908 0.00351 0.00293
VNA (a=20% ) -408333.17 -277778 137844 96490.6 80408.9 67007.4 55839.6 1065.65 888.019 84232.7991
Factor de actualizare (a=25%) 0.8 0.64 0.512 0.4096 0.32768 0.26214 0.20972 0.00099 0.00079
VNA (a=25% ) -392000 -256000 121955 81954 65563.2 52450.5 41960.4 300.62 240.49 -88801.1524
Sursa: Date rezultate în urma calculelor proprii

44

Tabel 4.8 .
Indicatorii de evaluare financiară a proiectelor de investiții

Indicator U.M. Variante de proiect
I II III
Raportul venituri/cheltuieli Lei venit la 1 leu
cheltuit 1,11 1,10 1,08
VNA -15% lei 445952 451247 410919
RIRF % 22,7 21,1 22,4
Sursa: Date rezultate în urma calculelor proprii
Raportul venituri actualizate/pe cheltuieli actualizate exprimă veniturile totale
actualizate ce se obțin la 1 leu efort total cu investiția și valoarea serviciilor actualizate.
Pentru cele trei variante de proiect de investiții se constată următoarele: în prima
variantă se obține 1,11 lei venit la un leu che ltuit, în varianta a II a se obține 1,10 lei venit la un
leu cheltuit, iar în varianta a III a se obține 1,08 lei venit la un leu cheltuit. Deci toate cele trei
variante de proiect de investiții sunt eficiente, pentru că raportul dintre veniturile actualiz ate și
cheltuielile actualizate este mai mare decât unu și de aceea se alege varianta cu valoarea cea
mai mare, respectiv prima variantă.
Venitul net actualizat , cu un coeficient de actualizare de 15% pentru cele trei variante
de proiect de investiții prez intă următoarele valori: în varianta I 445.952 lei, în varianta a II a
451.247 lei iar în varianta a III a 410.919 lei. Deci varianta optimă este cea care asigură cel mai
mare venit net actualizat, respectiv prima variantă.
Rata inter nă de rentabilitate financiară , exprimă rata de actualizare care egalizează
valorile actualizate ale producției cu cheltuielile pe durată de funcționare a obiectivului
investițional și determină eficiența la nivelul microeconomic, din punctul de vedere al agentului
economic.
Cele trei variante de proiect de investiții sunt eficiente, având în vedere că au o valoare
mai mare decât rata de actualizare de 15%, respectiv 22,7% în prima variantă, 21,1% în varianta
a II a și 22,4% în varianta a III a. Se alege ca variantă optimă, ce a cu valoarea cea mai ridicată,
deci prima variantă.

45
CONCLUZII

În lucrarea de față s -a proiectat construirea unei pensiuni agroturistice de patru
margarete în localitatea Cristian, județul Brașov realizându -se și o analiză pentru a determina
varianta optimă.
Având în vedere că eficientă economică reprezintă o categorie economică complexă ce
necesită de terminarea anumitor indicatori.
Pentru această lucrare s -au luat în analiză trei variante de proiect de investiții și s -a
realizat o analiză din punct de vedere static, din punct de vedere dinamic, realizându -se și o
actualizare pentru că factorul timp are o importanță deosebită, s -au calculat și indicatorii
economici și financiari ai proiectelor de investiții.
În urma calculului indicatorilor de eficien ță economică din punct de vedere static a celor
trei proiecte de investiții, respectiv investiția specifică în funcție de capacitatea de producție
exprimată fizic, investiția specifică în funcție de capacitatea de producție exprimată valoric,
termenul de r ecuperare, cheltuieli echivalente, cheltuieli specifice recalculate în funcție de
capacitatea exprimată valoric și randamentul economic, se constată că varianta optimă este
prima variantă.
O problemă importantă în ceea ce privește investițiile este faptul că acestea se realizează
într-o anumită perioadă de timp, iar recuperarea fondurilor consumate are loc într -o altă
perioadă de timp, ceea ce face ca atât investițiile, cât și efectele lor și nivelul eficienței să aibă
un pronunțat caracter dinamic.
Deci d eterminarea eficienței economice a unui proiect de investiții necesită analiza
influenței factorului timp atât asupra resurselor alocate, cât și asupra rezultatelor preconizate.
Durata de execuție a unui obiectiv este aceea în care se consumă cea mai mare parte din
valoarea investiției, ceea ce face ca eșalonarea acesteia să fie influențată direct de imobilizările
de fonduri.
În vederea determinării eficienței economice pe această perioadă se folosesc următorii
indicatori: mărimea imobilizărilor totale, im obilizarea specifică, efectul economic specific al
imobilizărilor și efectul economic al imobilizărilor. Din cele trei variante de proiect de investiții
luate în analiză, varianta optimă este prima variantă.
Timpul acționează ca un factor distinct asupra i nvestițiilor și a rezultatelor lor, ceea ce
generează o analiză dinamică în cadrul căreia se aduc toate valorile dispersate în timp la un
singur moment, proces denumit actualizare sau discontare .

46
Principalele momente pentru care s -a realizat actualizarea au fost: momentul începerii
lucrărilor de investiții, momentul punerii în funcțiune a obiectivului economic, momentul
restituirii creditelor, momentul scoaterii din funcțiune a obiectivului economic.
În urma actualizării la momentul începerii lucrărilor de investiții (m 1) a rezultat că
variantă optimă este prima variantă.
Actualizarea la momentul punerii în funcțiune a obiectivului economic (m 2) a arătat că
varianta optimă este prima variantă.
Actualizarea la momentul restituirii creditelor (m 3) scoate î n evidență tot prima variantă
ca fiind cea optimă.
În urma actualizării la momentul scoaterii din funcțiune a obiectivului economic (m 4)
se constată aceeași situație, respectiv că prima variantă este cea optimă.
În situația realizării unui obiectiv economic mai amplu, cum este și acesta este nevoie
de surse suplimentare de finanțare, iar unul din organismele care acordă împrumuturi este Banca
Mondială. Acea sta acordă credite numai pentru obiective concrete de investiții cu o eficiență
economică ridi cată și pe baza unui sistem de indicatori proprii. Sistemul de indicatori ai Băncii
Mondiale este format din: angajamentul de capital, raportul dintre v eniturile totale actualizate
și cheltuielile totale actualizate, venitul net actualizat, rata internă de rentabilitate care indică ca
variantă optimă prima variantă.
Deci se recomandă construcția unei pensiuni agroturistice în localitatea Cristian din
județul Brașov cu o capacitate de 18 locuri, cu o durată de funcționare de 30 de ani, care
generează cheltui eli anuale de 443.475 lei și determină venituri de 739.125 lei, pentru care este
nevoie de o investiție totală de 1.350.000 lei.

47
BIBLIOGRAFIE
1. Niculae Ioana, Eficiența investițiilor , Editura Ceres, București, 2003.
2. Niculae Ioana, Costaiche Georgi ana Melania, Vlad Ionela Mițuko, Eficiența investițiilor
Ediția a II a revizuită și adăugită , Editura Ceres, București, 2015 .
3. Prepelicean Gabriela, Strategii investiționale în afaceri – curs pentru învățământ la
distanță, 2008 .
4. Românu, I., Vasilescu, I., Managementul investițiilor , Editura Mărgăritar, București,
1997 .
5. Scholtz Bela, Investiții, Eficiența economică a investițiilor , editura Risoprint, Cluj
Napoca, 2006, pag 39
6. Staicu Fl., Pârvu D., Stoian M., Dimitriu M., Vasilescu I. – Eficiența economică a
investițiilor , Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1995, pag 81
7. Profilul județului Brașov, oprtunități de dezvoltare și afaceri , 2012,
http://www.adrcentru.ro/Document_Files/ADStudiiRegionale/00001264/dgcji_Profil
%20judetul%20Brasov_actualizat %2002.10.20121.pdf
8. Strategia de dezvoltare a județului Brașov, orizonturi 2013 -2020 -2030 ,
http://addjb.ro/uploads/proiecte/SDJBV/Documente/ADDJB_Strategia.pdf
9. http://pe -harta.ro/brasov/
10. https://ro.wikipedia.org/wiki/Cristian,_Bra%C8%99ov
11. https://ro .wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bra%C8%99ov