Relația arhitect client și efectele sale în societate [631981]

Relația arhitect – client și efectele sale în societate

Beneficiarul privește locuința din perspectiva personal ă. Își conturează casa ideală unde
găsește liniște și pace, unde toate dorințele constructive si funcționale îi sunt îndeplinite. Aceste
aspirații, în schimb, se regăsesc doar în mintea utilizatorului, loc în care arhitectul nu are acces
direct1. Rezultatul colaborării dintre arhitect și beneficiar consti tuie premisa pentru o arhitectură
de bună calitate.
Într-o relație de tipul arhitect – client putem identifica trei tipuri de participanți : utilizatori,
dezvoltatori și publicul larg, comunitatea2. Abilitățile sociale ale fiecărei părți sunt extrem de
importante, indispensabile unei legături puternice cu impact pozitiv.
Proiectul de arhitectura, privit în ultimul stadiu este considerat proprietate materiala a
clientului, dar analizând procesul, acesta este văzut și ca proprietate sprirituală a arhitectului.
Relația arhitect – beneficiar este privită drept un fenomen social deoarece angajamentul
fiecărei părți în etapele de proiectare este crucial pentru o abordare corectă a proiectării3.
Contribuția fiecăruia va face diferența în societate pentru o schimbare.
Satisfacția de a face o diferență provine de la dorința atat a arhitectului cât și a clientului
de a angaja în rezolvarea problemelor, iar măsura angajamentulu i este chiar perioada de timp
dedicată proiectului4.
Toate aceste angajamente, compromisuri si legături conduc la o bună înțelegere, la un
mediu propice lucrului în echipă, element ul critic care menține o atitudine pozitivă. Fixarea unei
misiuni comune se realizeaza prin cooperare, prin responsabili zarea fiecăruia în cadrul p roiectului.
Interacțiunea în privința analizei și rezolvării problemelor determină succesul fiecărui stadiu în
cadrul proiectului.
În cazul nefavorabil în care relația arhitec t – beneficiar eșuează, lipsa unei dedicări asupra
proiectului de arhitectură va avea impact și asupra societății printr -o arhitectură de proastă calitate
sau neutilizabilă.
Rolul arhitectului este de a cerceta și analiza cerințele si nevoile beneficiaru lui,dar si
caracterul acestuia , privind prin perspectiva sociala și determinând astfel alo carea si perceperea
spațiului în proiectarea de arhitectură. Printre sacrificii, compromisuri și lupte în efortul de a
răspunde creative dorințelor clientului, leg ătura se imbunătățește, iar efectul pozitiv se observă în
comunitate printr -o arhitectură impresionantă, dar mai ales eficientă5.

1 James Merrell Architects , Whose House is it An yway? Client or Architect ? – articol www.medium.com (2018 )
2 Paul Jenkins și Leslie Forsyth , Architecture, Participation an d Society , Editura Routledge
3 A new insight into Design Approach with Focus to Arch itect – Client Relation ship , Articol în Asian Social Science,
www.researchgate.com (2015 )
4 Federal Construction Council, New tools to achieve client satisfaction in building design , National Academy Press,
Washington DC, 1992
5 Kurt Dietrich, Sociology and Architectural Design , Curriculum Development, Section 4

Un e xemplu de arhitect ce dezvolt a legături pu ternice cu beneficiarii săi este Richard
Neutra. Prin munca sa, Neutra și -a dezvoltat o reputație de architect ce analizeaza și aspectele
profunde ale vieții, utilizând informația în proiectele sale de arhitectură rezidențială. 6
Proiectul de arhitectur ă satisface nevoile și cerințele utilizatorilor. Însă Neutra nu consideră
nevoia de adăpostire sau problema unui funcțional adecvat drept necesități 7. Spațiul arhitectural
reprezenta o provocare pentru acesta.
Prin relația arhitect – client se identific ă informațiile despre activitățile zilnice necesare
scenariilor utilizatorilor care ocupă clădirea, compuse din necesitățile exprimate și organizarea
ideilor.
În special la nivelul proiectelor rezidențiale, Neutra iniția discuția printr -un chestionar
extrem de detaliat prin care afla informațiile necesare pentru a demara un proiect de arhitectură,
ținând cont de tabieturi, traume din copilărie. De asemenea, unii beneficiari au fost nevoiți să țină
jurnale timp de două săptămâni, în care relatau până în cel m ai mic detaliu fiecare parte a zilei.8
Astfel, fiecare locuință cuprindea foarte multe elemente personalizate, alese în funcție de
informațiile primite și ritmul de viață al utilizatorului.
Un contra -exemplu ar putea fi perioada m odernismul ului, unde s-au realizat modele de
forme ce puteau fi adaptate oricărui funțional.9 Spre deosebire de mașina de locuit a lui Le
Corbusier din această perioadă, Neutra avea o abordare diferită, în care arhitectura reprezenta o
etapă din viață ce poate influența și mintea unui copil prin modul în care est e percepută.10 Neutra
a folosit informațiile primite de la clienții săi pentru a creiona un model de arhit ectură terapeutică,
dar și pentr u a crea o legătură puternică cu aceștia.
Comunicarea într -o rela ție arhitect – client se realizează diferit în funcție de complexitate,
înțelegere, atitudine, dar putem observa câteva moduri : furnizare de informații unidirecțional,
consultare bidirecțională sau dezbatare și luare de decizii11.
Cele două domenii, arhitectura și comunicarea, au mai multe puncte de intersecție, dar
obiective diferi te, proiectul de arhitectură fiind un instrument prin care viziunea utilizatori lor este
împlinită în urma unei comunicări pozitive.12 Comunicarea joacă un rol esențial în relația arhitect
– beneficiar și se realizează prin reprezentări verbale sau vizuale.
Obiectivul arhitecturii este de a proiecta în funcție de nevoile și cerințele clientului.
Problemele de comunicare dintre ambele părți ce constau în exprimarea acestor necesități au fost
bariera în relația architect – beneficiar și pot fi gestionate prin folosirea abordărilor și metodelor
strategice. Valoarea unei comunicări bune în contextual dat este concretizată de transparența
informațiilor date de beneficiar, dar și de gestionarea si organizarea așteptărilor acestuia de către
arhitect .

6 Maarten Overdijk, Richard Neutr a’s Therapeutic A rchitecture , articol www.failedarchitecture.c om (2015)
7 Sylvia L avin, Form follows Libido : Architecture and Richard Neutra in a psychoanalytic culture (2004)
8 Sylvia L avin, Form follows Libido : Architecture and Richard Neutra in a psychoanalytic culture (2004)
9 Kurt Dietrich, Sociology and Architectural Design , Curriculum Development, Section 4
10 Sylvia L avin, Form follows Libido : Architecture and Richard Neutra in a psychoanalytic culture (2004)
11 Paul Jenkins și Leslie Forsyth , Architecture, Participation an d Society , Editura Routledge
12 Guy Ankerl, Experimental Sociology of Architecture, Editura New Babylon, 1981

Nefiind familiarizați cu termeni din limbajul arhitectural sau cu tehnicile domeniului ,
beneficiarii au dificultăți în vizualizarea unui spațiu bazându -se doar pe desene tehnice.
Astfel putem afirma că o bună relație între arhitect si beneficiar se bazează pe abilitatea de
a face față problemelor eficient și de a comunica clar deciziile cu clientul. Prin comunicare,
clientul este integrat în procesul de proiectare pentru a stabili aspecte și pentru a lua hotărâri13.
Consultarea cu beneficiarii , implicarea acestora pe termen lung și ghidarea în citirea
documentelor conduce la familiarizarea acestora cu principiile de proiectare , iar discuția va fi
transparentă și mai elaborată. De asemenea, viziunea clientu lui este adoptată în proiect14,
așteptările clientului sunt mai realiste și beneficiarii sunt conștienți despre deciziile luate în
proiectare.
Fiind un intermediar între noile tehnologii și intențiile utilizatorului, arhitectul negociază
si gestionează resurse.
Avansarea tehnologiei a constituit un factor determinant în vederea îmbunătățirii
comunicării dintre arhitect și benefici ar. Tehnica de prezentare a proiectului are un rol predominant
și trebuie sa fie adecvată și ușor de înțeles , cuprinzătoare și transparentă15. Astfel, fiind in era
digitală, vizualizarea într -o manieră accesibilă permite utilizatorilor sa experimenteze procesul de
proiectare, în loc să îl imagineze prin comunicarea verbală. Acest lucru duce la o implicare a
beneficiarului în proiectul de arhitectură, acesta luând decizii în funcție de alternative ale
proiectului16.
Problemele comunicării sunt privite prin perspectiva socială. Lipsa unei comunicări în
relația arhitect – client duce la un rezultat dezastruos pentru comunitate : clienții nemulțumiți
solicită schimbari în ultimele stadii ale proiectării ce aduc întârzieri și dispute economice, bazate
pe cost.17 O comunicare slabă este rezultatul unui cumul de factori : lipsa de cunoștințe relevante,
neînțelegere reciprocă ce produc e confuzie și frustrare , viziunea clientului nu a fost luată în
considerare . O relați e pozitivă poate fi ruinată de neîncredere, produsă de ambiguitate, iar o
comunicare neclară duce la nesatisfacerea nevoilor utilizatorilor, deci la eșecul proiectului de
arhitectură. De asemenea, beneficiarul poate schimba negativ relația cu arhitectul pr in lipsa
feedback -ului sau prin nehotărâre, schimbarea frecventă a nevoilor.
În România, un caz des întâlnit în domeniul arhitecturii este acela în care architecții sunt
abordați de dezol tatori pentru proiecte complexe, realizate doar pentru profit. Relația arhitect –
client nu este o relație contractuală, un plan de afaceri bazat pe furnizarea unui serviciu contra –

13 A new insight into Design Approach with Focus to Arch itect – Client Relation ship , Articol în Asian Social Science,
www.researchgate.com (2015 )
14 Rowena Hay și Flora Samuel, Conference Proceedings, (201 7), The good client : how architect -client dynamic
mediate attention to users
15 Nima Norouzi, Maryam S habak, Mohamed Rashid Bin Embi, T areef Hayat Khan, The architect , the client and
effective communication in architectural design practice, Global Confer ence on Business & Social Science -2014
16 A new insight into Design Approach with Focus to Arch itect – Client Relation ship , Articol în Asian Social Science,
www.researchgate.com (2015 )
17 Federal Construction Council, New tools to achieve client satisfaction in building design , National Academy Press,
Washington DC, 1992

cost, iar clientul nu poate fi considerat stăpân . Nu trebuie sa fie o relaț ie de putere în care o parte
învinge. De asemenea, arhitectul nu trebuie sa domine relația prin informația pe care o deține.18
Utilizatorii sunt deseori nemulțumiți de locuința oferită de dezvoltatori, aceasta având
calitate proasta a materialelor, costuri ridicate, locatia prost aleasă sau un design impersonal.
Apartamentul model nu oferă varietate în locuire. Astfel, se constata o dorință de implicare directă
a beneficiarilor în proiectul de arhitectură. Deoarece nu este posibilă, locuitorii tind să își
personalizeze spațiul după bunul plac.
Substituirea de către un dezvoltator a utilizatorilor se exprimă în proiectul de arhitectură
prin atenția deosebită a aspectelor tehnice și economice. Accesul la nevoile si aspirațiile
locuitor ilor este dificil și pune în pericol întregul proiect. În încercarea de a obține un profit mai
consistent , dezvoltatorii reduc costurile, având obiective diferite față de cele ale arhitecților19.
Rezultatul unei relații eșuate între arhitect și beneficiar poate fi nociv pentru societa te,
pentru comunitatea urbană. Apropierea de public, educarea publicului se realizează prin
dezvoltarea unui mediu plăcut de colaborare, comunicare ca egali, exprimarea informației într -un
mod transparent , cuprinzător.
Aparținând de comunitatea sa, arhitectul este interfața dintre utilizator și autoritate. Prin
proiectarea de arhitectură, el mizează pe un factor comun și anume conștientizarea problemelor
urbane. 20
În concluzie, s ocietatea joaca un rol urban ac tiv în proiectarea de arhitectură. Datorită
creșterii complexității proiectelor, participarea directă a publicului este din ce în ce mai
necesară21,22. Mai ales în domeniul clădirilor publice, este obligatoriu să se observe impactul
proiectului pe o scară mai largă. Chiar dacă întâlnirile și discuțiile cu utilizatorii necesită timp și
resurse, o relație îmbunătățită cu aceștia conduce la succesul unui proiect23 .
Angajamentul de a comunica cu publicul larg fac e parte din rolul unui arhitect, procesul de
proiectare suprapunându -se cu proiectarea urbanistică prin multe aspecte24.
Daca comunicarea cu beneficiarul ajunge până la etapa de construcție a proiectului de
arhitectură,iar implicar ea necesită o perioada mai îndelungată de timp, comunicarea cu publicul se
produce deobicei doar la nivel de concept. Precum clientul trebuie să simtă că contribuțiile sale
sunt luate în considerare, participarea socială în etapele de dezvoltare si proiect are poate aduce
beneficii. De asemenea, o relație constructivă ofera numeroase oportunități în viitor,
Prin îmbunătățirea legăturii cu beneficiarul, arhitecții sporesc relația dintre ei și societate
și intervine necesitatea de a se orienta nu numai spre ofertă , ci și spre stratul social si cultural.

18 Paul Jenkins și Leslie Forsyth , Architecture, Participation an d Society , Editura Routledge
19 Rowena Hay și Flora Samuel, Conference Proceedings, (201 7), The good client : how architect -client dynamic
mediate attention to users
20 Ana Maria Zahariade, Despre pe rspectiva ant ropologic ă în arhitectură
21A new insight into Design Approach with Focus to Arch itect – Client Relation ship , Articol în Asian Social Science,
www.researchgate.com (2015 )
22 Ana Maria Zahariade, Despre pe rspectiva ant ropologic ă în arhitectură
23 Paul Jenkins și Leslie Forsyth , Architecture, Participation an d Society , Editura Routledge
24 Paul Jenkins și Leslie Forsyth , Architecture, Participation an d Society , Editura Routledge

BIBLIOGRAFIE
1. JENKINS,Paul și FORSYTH, (2010 ) Leslie , Architecture, Participation an d Society , Editura
Routledge
2. Federal Construction Council, (1992 ) New tools to achieve client satisfaction in building design ,
National Academy Press, Washington DC,
3. Rowena HAY și Flora SAMUEL , Conference Proceedings, (2017), The good client : how
architect -client dynamic mediate attention to users
4. LAVIN, Sylvia , (2004) Form follows Libido : Architecture and Richard Neutra in a
psychoanalytic culture
5. ZAHARIADE, Ana Maria , Despre pe rspectiva ant ropologic ă în arhitectură
6. DIETRICH , Kurt, Sociology and Architectural Design , Curriculum Development, Section 4
7. ANKERL ,Guy, Experimental Sociology of Architecture, Editura New Babylon, 1981
8. James Merrell Architects , (2018 ) Whose House is it An yway? Client or Architect ?
www.medium.com
9. Nima Norouzi, Maryam S habak, Mohamed Rashid Bin Embi, T areef Hayat Khan (2015 ) A new
insight into Design Approach with Focus to Arch itect – Client Relation ship , Articol în Asian
Social Science, www.researchgate.com
10. Nima Norouzi, Maryam S habak, Mohamed Rashid Bin Embi, T areef Hayat Khan, (2014 ) The
architect , the client and effective communication in architectural design practice, Global
Confer ence on Business & Social Science
11. OVERDIJK Maarten , Richard Neutr a’s Therapeutic A rchitecture , www.failedarchitecture.c om
(2015)