Lucrare de diserta ție [631971]

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
I

PREFAȚĂ

Deși mediul înconjurator apare ca fiind cel mai de pre ț în viața noastră, de-a lungul
timpul, atat prin ac țiunile sale, cât și din neglijen ță, oamenii au afectat în mod negativ
conservarea și evoluția acestuia, conducând ireversibil chiar și la deteriorarea și distrugerea
faunei și florei.
Pentru a da eficien ță protejării mediului înconjur ător s-a apreciat, conform p ărerilor de
specialitate ar fi necesar ca aceasta s ă aibă la bază o serie de solu ții și măsuri care în plan global
să presupun ă și inserarea unor re țele de energie regenerabil ă.
Această lucrare de specialitate, intitulat ă “Necesitatea, moduri de implementare și
managementul introducerii proiectelor “verzi” în România” prezintă aspecte tehnice ob ținute
în baza unei document ări concrete precum și prelucrarea acestor date în deplin acord cu
normativele în vigoare.
Sub aspectul con ținutului și a analizelor efectuate în cadrul prezentei lucr ări, domeniile
atinse vizeaz ă istoricul implement ării proiectelor verzi, soluții tehnice de implementare,
normative privind proiectele verzi , calcule economice cu privire la instituirea acestora, precum și
o analiză cost – beneficiu asupra inser ării acestui tip de proiecte.
Potrivit defini ției regăsite în DEX 1998, verbul a regenera echivaleaz ă cu a se reface, a
reveni sau a face s ă revină la viață nouă; a (se) înnoi, a (se) î nviora, a readuce în condi ții de
folosire un material uzat, prin procedee care redau materialului (o parte din) propriet ățile lui
inițiale.

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
II

CUPRINS

PREFA ȚĂ …………………………………………………………………………………………………. I
CUPRINS ………………………………………………………………………………………………….. II CUPRINSUL FIGURILOR …………………………………………………………………………. III

1. ASPECTE INTROD UCTIVE …………………………………………………………………………….. 3
1.1. Definirea scopului și a obiectivelor lucr ării……………………………………………………. 3
1.2. Noțiuni generale despre en ergii regenerabile …………………………………………………. 3
1.2.1. Definiții și clasificări ………………………………………………………………………… 4
1.2.2. Scurt istoric privind implementarea energiilor regenerabile în România ……… 6
1.2.3. Funcția si rolul …………………………..………………………………………………. 10
1.3. Legislatie Europeana și Româneasc ă……………………………………………………………… 14

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLT ĂRII ENERGIILOR RE GENERABILE ………. 16
2.1. Modalități tehnice de implementare ………………………………………………………………. 18
2.2. Avantaje si dezavantaje ………………………………………………………………………………… 21
2.3. Zone ecologice la scar ă mare ………………………………………………………………………… 23
2.3.1. Parcuri eoliene ………………………………………………………………………………….. 23
2.3.2. Parcuri fotovoltaice…………………………………………………………………………….. 25
2.4. Zone ecologice izolate …………………………………………………………………………………. 26
2.4.1. Casa ecologic ă ………………………………………………………………………………….. 28
2.4.2. Constructii și tehnologii ecologice de utilitate public ă ……………………………. 38
2.5. Întreținerea sistemelor ecologice……………………………………………………………………. 41

3. STUDIU DE CAZ.
EVALUAREA NECESARULUI DE ENERGIE AL UNEI CONSTRUC Ț
II ECOLOGICE …………………………………………………………………………….. 46
3.1. Calculul consumului une i case ecologice ……………………………………………………….. 46
3.2. Calculul eficien ței economice a unei instala ții ecologice pentru o
locuință individual ă ……………………………………………………………………………………… 48
3.2.1. Eficiența producerii energiei electrice cu panouri solare …………………………. 48
3.2.2. Eficiența producerii energiei electric e prin sistem eolian ………………………… 51
3.2.3. Sistemul hibrid…………………………………………………………………………………… 52

4. CONCLUZII ……………………………………………………………………………………………………… .. 59
5. BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………………. 6 0

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
III

CUPRINSUL FIGURILOR

Figura 1.1. Fotografie din timpul pr ocesului de instalare. ………………………….
Figura 1.2. Fotografie a panourilor fo tovoltaice instalate…………………………
Figura 1.3. Principiul fotoelectric…………………………………………………………..
Figura 1.4. Stabilizarea electronilor………………………………………………………
Figura 1.5. Eliberarea electronilor din orbit ă………………………………………….
Figura 1.6. Randamentul celulelor fotovoltaice……………………………………….

Figura 2.1. Schema de principiu a unei case pasive…………………………………
Figura 2.2. Schema de principiu a unei case pasive…………………………………
Figura 2.3. Sistem fotovoltaic integrat în cas ă de locuit……………………………
Figura 2.4. Absorbția radiației solare în interiorul cl ădirii……………………….
Figura 2.5. Sisteme solare cu baterii………………………………………………………
Figura 2.6. Sisteme solare hibride…………………………………………………………
Figura 2.7. Stalp fotovoltaic pentru iluminat cu LED……………………………….
Figura 2.8. Stalp de iluminat cu eoliana si panou fotovolta ic HI-8M…………
Figura 2.9. Curățarea panourilor fotovoltaice………………………………………
Figura 2.10. Finalizarea opera țiunii de cur ățare………………………………….
Figura 2.11. Întreținere la nivelul paletelor………………………………………….
Figura 2.12. Reparații efectuate de alpini ști profesioni ști………………………..

Figura 3.1. Panouri fotovoltaice…………………………………………………………..
Figura 3.2. Instalație fotovoltaic ă…………………………………………………………
Figura 3.3. Turbina eolian ă…………………………………………………………………
Figura 3.4. Curba de putere EOLIS 1KW………………………………………………
Figura 3.5. Schema de principiu a sistemului hibrid……………………………….
Figura 3.6. Repartiția generării de energie pe lu ni calendaristice……………

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
3

1. ASPECTE INTRODUCTIVE

1.1. Definirea scopului și a obiectivelor lucr ării

Aceasta lucrare cu caracter tehnic are ca scop analizarea și sistematizarea modurilor de
implementare a proiectelor verzi în România, plecând de la modalit ățile tehnice de instalare,
studiul costurilor și a rezultatelor ob ținute în acest sens.
Principalul obiectiv al prezentei lucr ări cu caracter tehni c îl constituie a șadar efectuarea
unei analize comparative sub aspectul implement ării unui proiect verde în cadrul unei locuin ță cu
caracter reziden țială.
Fiind sistematizat în cadrul a 4 capitole, prezentul proiect surprinde și tratează în ordinea
firească etapele și pașii de urmat în vederea efectu ării acestui tip de studiu.
În cadrul capitolului 1 au fost tratate aspectele generale cu privire la energiile
regenerabile, numite și energii verzi precum defini ții, clasific ări, funcții, rolul, dar și cadrul
legislativ care reglementeaz ă introducerea acestor tipuri de proiecte în țara noastr ă.
În capitolele cele mai relevante, respectiv capitolele 2 și 3, au fost evocate aspecte în ceea
ce privește tehnologia implement ării proiectelor verzi, precum și un studiu aprofundat și aplicat
cu privire la costuri, care cuprinde o compara ție privind eficacitate a producerii energiilor
regenerabile, pentru ca mai apoi capitol 4 să surprindă concluziile finale, încheind cu bibliografia
utilizată.

1.2. Noțiuni generale despre energii regenerabile

Energiile regenerabile sunt apreciate în domeniul practi c ca fiind energiile care provin
din surse care fie se regenereaz ă de la sine în scurt timp, fie sunt surse care au un caracter practic
inepuizabil. Denumirea de energie regenerabil ă se referă la forme și modalități de energie care
sunt obținute prin transferul energetic al energiei r ezultate din procese naturale regenerabile. În
acest sens, energia solar ă, cea a vânturilor, precum și a apelor curg ătoare, a proceselor biologice
și a căldurii geotermale pot fi captate de c ătre oameni prin intermediul a diferite procedee. În
categoria sursele de energie ne-reî nnoibile sunt incluse energia nuclear ă, precum și energia
generată prin arderea combustibililor fosili, respectiv țițeiul, cărbunele și gazele naturale.

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
4Resurse enumerate anterior apar ca fii nd, în mod evident, limitate la existen ța resurselor
și zăcămintelor respective și sunt apreciate ca fiind în general ne-regenerabile.1
Categoria energiilor regene rabile presupun faptul c ă:
– nu sunt dependente de o anume loca ție sub aspect geografic;
– nu se regăsesc sub o cantitate finit ă.
Categoria energiile nerege nerabile presupun faptul c ă:
– sunt situate in cadrul unei loca ții geografice definit ă;
– se regăsesc sub o cantitate finit ă.

1.2.1. Defini ții și clasificări

Noțiunea energiei regenerabile2 este definit ă de asemenea ca energie alternativ ă, energie
utilizabilă ce derivă din surse ce au capacitatea de a se refa ce, astfel cum ar fi Soarele (energia
solară), râurile (energie hidroelectric ă), izvoarele termale (energie geotermal ă), vântul (energia
eoliană) mareele (energia mareelor) și biomasa (biocombustibili).
Această energia regenerabil ă3 este reprezentat ă de energia care provine din resurse
naturale, astfel cum sunt lumina soarelui, ploaia, mareele, vântul, și din căldura geotermal ă, care
sunt regenerabile (completate în mod natural).
În ceea ce prive ște resursele neregenerabil ă4, fiind o resurs ă naturală, aceasta nu poate fi
reprodusă, cultivată, generată ori utilizat ă pe o scar ă largă astfel încât s ă poată susține rata de
consum. Fiind epuizat ă, energia neregenerabil ă nu mai este la dispozi ția generațtiilor și nevoilor
din viitor. De asemenea, resurs ele neregenerabile sunt resurs ele care sunt consumate mult mai
repede decât natura le poate crea, ca de exemplu com bustibilii fosili (cum ar fi c ărbunele,
petrolul și gazele naturale) sau energia nuclear ă (uraniul). De asemenea, minereurile metalifere
sunt primele exemple de resurse non-regenerabile.
Dintre sursele regenerabile de energie fac parte:
 energia eolian ă, uzual exprimat – energie de vânt;
 energia solar ă;
 energia apei:
o energia hidraulic ă, energia apelor curg ătoare;
o energia mareelor, ener gia flux/refluxului m ărilor și oceanelor;

1 Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil ă
2 Sursa: http://www.britannica.com/EBchecked/topic/17668/renewable-energy
3 Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Renewable_energy
4 Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Non-renewable_resources

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
5o energie poten țială osmotică;
 energia geotermic ă, energie câ știgată din căldura de adâncime a P ământului;
 energie de biomas ă: biodiesel, bioetanol, biogaz.
Toate aceste forme de energie sunt, în mo d tehnic, valorificabile putând servi la
generarea curentului electric, producerea de ap ă caldă, etc. Actualmente ele sunt în mod inegal
valorificate, dar exist ă o tendință certă și concretă care arată că se investe ște insistent în aceast ă,
relativ nou ă, ramură energetic ă.
▪ surse regenerabile de energie – surse de en ergie din categoria nefosile, cum sunt sursele
solare, sursele eoliene, hidroenergia, biomasa, sursele geotermale, energia valurilor, biogazul,
gazele rezultate din fermentarea de șeurilor (gazul de depozit), gazul de fermentare a n ămolurilor
în instalații de epurare a apelor uzate;
▪ energia solar ă provine din radia ția solară, din care se ob ține energie electric ă pe baza
tehnologiei fotovoltaice sau energie termic ă prin metode de conversie termo-solar ă;
▪ energia eolian ă provine din transformarea și livrarea în sistemul energetic sau direct
către consumatorii locali a energiei electrice provenite din poten țialul energetic al vântului;
▪ energie hidro este energia furnizat ă de unități hidroenergetice cu puterea instalat ă mai
mică sau egală cu 10 MW (categoria "hidroenergie mic ă"), respectiv unit ăți hidroenergetice cu
puterea instalat ă mai mare de 10 MW (categoria "hidroenergie mare");
▪ biomasa reprezint ă fracțiunea biodegradabil ă a produselor, de șeurilor și reziduurilor din
agricultur ă, silvicultur ă sau sectoare industriale conexe , inclusiv a materiilor vegetale și animale,
precum și a deșeurilor industriale și urbane;
▪ energia geotermal ă rezultă din energia înmagazinat ă în depozite și zăcăminte
hidrogeotermale subterane, exploatabile în condi ții de eficien ță economic ă;
▪ energia electric ă produsă din surse regenerabile de energie – energia electric ă furnizată
exclusiv din surse regenerabile de energie, precum și cota de energie electric ă produsă din surse
regenerabile în central e hibride, care utilizeaz ă și surse conven ționale de energie, incluzând
energia electric ă consumat ă de sistemele de stocare a purt ătorilor de energie conven țională și
excluzând energia electric ă obținută din aceste sisteme;
▪ consumul de energie electric ă – cantitatea de energie utilizat ă, rezultată din produc ția de
energie electric ă, inclusiv energia electric ă furnizată de autoproduc ători, la care se adaug ă
importurile din care se scad exporturile.

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
6Soarele – cea mai apropiat ă stea5
Soarele este cea mai apropiat ă stea de noi și cea mai mare surs ă de energie din sistemul
solar. Soarele, cu o raz ă de 696 000 km, o mas ă de 1,99 x 1030 kg, o temperatur ă medie de
5700șK, o vârst ă de 5,5 x 109 ani și distanță medie de 1 496 108 km de P ământ, este centrul
sistemului nostru planetar.
Aproape toat ă energia de pe P ământ provine din aceast ă sursă. Soarele înc ălzește în mod
inegal atmosfera terestr ă, creând o diferen ță de energii cinetice, sursa vânturilor. C ăldura
cauzează evaporarea și condensarea vaporilor de ap ă în straturile superioare scoar ței terestre, iar
de aici rezult ă potențialul hidroenergetic al râur ilor. Fotosinteza favorizeaz ă creșterea plantelor și
crearea de combustibili fosili pe termen îndelungat. Soare este deci o imens ă sursă de energie, fie
în formă directă sau indirect ă (energia vâtului, apei sau com bustibili fosili). Ne putem imagina
Soarele ca un gigant reactor nuclear, în care reac țiile termonucleare au loc, reac ții bazate pe
conversia hidrogenului în heliu. Acest „reactor” are energie pentru a func ționa încă 15 miliarde
de ani. Se estimeaz ă că Soarele (împreun ă cu Pământul) exist ă de 5 miliarde de ani, deci energia
solară, este practic inepuizabil ă. (Energii regenerabile – Part eneriat LEONARDO da VINCI
"DISCOVER A NEW WORKING FIELD" )

1.2.2. Scurt istoric privind impl ementarea energiilor regenerabile în
România6
Începând cu anul 2005, Hot ărârea Guvernului nr. 958/2005 pr evede cote obligatorii de
Energie Regenerabil ă pe care furnizorii de energie electric ă trebuie s ă le furnizeze
consumatorilor deservi ți, de la 0,7% în 2005 pân ă la 8,4% în 2010.
Potențialul energetic hidro amenajabil al țării este de 36 TWh / an, din care se poate
valorifica în condi ții de eficien ță economic ă aproximativ 30 TWh / an. Conform unei alte
evaluări, potențialul hidro al României es te de 40 TWh, mult mai mic fa ță de nivelul european,
prin compara ție Austria având un poten țial hidro amenajabil de 150 TWh. ( ro.wikipedia.org )
Nivelul subven țiilor oferite investitorilor în ener gia verde din România este cel mai
ridicat din Europa în func ție de cuantumul pe fiecare MWh, cu un procent de 224% pentru
eolian, comparativ cu o medie european ă de 100%. Pentru energia solar ă, nivelul este unul
fantastic – de 657%. Datorit ă subvențiilor generoase, România a ajuns s ă aibă 4.400 MW
instalați în surse regenerabile, din care 2.700 MW în eolian, 1.077 MW în fotovoltaic, 536 MW

5 Sursa: “Energii regenerabile” – Parteneriat LE ONARDO da VINCI "DISCOVER A NEW WORKING FIELD"
6 Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Energia_electric ă_în_România#Energia_regenerabil ă

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
7în microhidrocentrale și 95 MW în biomas ă. Mai mult, la Transelectrica sunt cereri de racordare
pentru proiecte care totalizeaz ă 30.000 MW, în condi țiile în care tot sistemul energetic actual al
României are pu țin peste 20.000 MW.
Guvernul vrea s ă stabileasc ă, pentru anul 2015, cota obli gatorie de energie electric ă
produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiaz ă de sistemul de promovare prin
certificate verzi, la 11,9% din consum ul final brut de energie electric ă, față de 11,1% anul 2014,
impactul certificatelor verzi în facturile consumatorilor de cu rent electric urmând a se men ține
astfel la nivelul din 2014, de 35 lei/MWh.
"Pentru anul 2015 cota obligat orie de energie electric ă produsă din surse regenerabile de
energie, care beneficiaz ă de sistemul de promovare prin cer tificate verzi, este de 11,9% din
consumul final brut de energie electric ă", se stipuleaz ă într-un proiect de hot ărâre de Guvern.
Forma ini țială a Legii 220/2008 privind sus ținerea energiei regenerabile prin certificate
verzi prevedea c ă, în 2015, cota de energie electric ă produsă din surse regenerabile de energie
care beneficiaz ă de sistemul de promovare prin cer tificate verzi ar fi trebuit majorat ă la 16% din
consumul final brut de energie electric ă.
În nota de fundamentare a proiectului de HG se arat ă că impactul macroeconomic al
măsurii va fi men ținerea contribu ției pentru sus ținerea energiei electrice din surse regenerabile
de energie în factura consumatorilor finali la ni velul anului 2014, respectiv la circa 35 Lei/MWh.
(www.energyreport.ro )

Energia solar ă
Potențialul energetic solar al țării este de 1,2 TWh producție anuală.7 În octombrie 2009,
capacitatea total ă instalată de produc ție a energiei solare era de 0,1 MW. Poten țialul fermelor
solare este foarte mare, îns ă lipsa legisla ției și procesul complicat de ob ținere a finan țărilor
frânează dezvoltarea.
Tabelul 1.1. Potențialul energetic al României.
Anul 2014 2013 2012
Capacitate (MW) 11600 971 49
Producție (MWh) 5600 355 8

Energia eolian ă

7 Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Energia_electric ă_în_România

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
8România are cel mai ridicat poten țial din sud-estul Europei în domeniul energiei eoliene,
sud-estul Dobrogei plasându-se chiar pe locul al doilea la nivelul întregul ui continent.8 România
are un poten țial energetic eolian de 3.000 MW, echivalent cu o produc ție anuală de aproximativ
23 TWh anual, dar în prezent nu exist ă proiecte semnificative pentru exploatarea acestuia.
Conform altor estim ări, potențialul eolian al României este estimat la 14.000 MW capacitate
instalată. Sectorul energiei eoliene ar putea contribui cu 13 TWh la necesarul na țional anual în
2020.
Compania spaniol ă Iberdrola Renovables, divi zia de energie regenerabil ă a grupului
Iberdrola și cel mai mare produc ător mondial de energie eolian ă, a realizat în iulie 2009
montarea primei turbine eoliene în Dobrogea, dintr-un proiect de circa 1.500 MW, valoarea
totală a investi ției ajungând la aproximativ 2,5 miliarde euro. Singura piedic ă în calea planului
spaniolilor de realizare a fermei eoliene a fost capacitatea limitat ă de preluare a sistemului de
transport electricitate. De asemenea, gigantul ceh CEZ a construit un parc eolian tot în Dobrogea,
în zona comunei Cogealac, cu o capacitate de 600 MW.
Companiile solicit ă aprobarea pentru proi ecte eoliene cu o cap acitate de 18.000 MW în
România, ce are un program de subven ții bazat pe certificate ecologice, iar operatorul re țelei
naționale, Transelectrica, a oferit aprob ări tehnice pentru pro ducerea a 3.000 MW, pân ă în 2009.
Ulterior, pân ă în 2014 au fost oferite subven ții pentru toate cer erile de investi ții introduse.
România a încheiat anul 2008 cu o capacitate de energie eolian ă de numai 10 MW, îns ă
Ministerul Economiei a estimat c ă nivelul va ajunge la cel pu țin 150 MW pân ă la sfârșitul anului
2009. Prin compara ție, Polonia are cea mai mare capacitate de energie eolian ă din Europa de Est,
de 472 MW, iar Bulgaria a dep ășit deja Cehia și are o capacitate de 158 MW.
Strategia energetic ă națională pentru perioada 2007-2020 pune accentul în principal pe
sporirea capacit ății nucleare prin punerea în func țiune a Unit ăților 3 și 4 de la Centrala Nuclear ă
de la Cernavod ă și creșterea exploat ării resurselor hidroenergetice cu 6% pân ă în 2011. Alte
priorități sunt: eficientizarea capacit ăților actuale care folosesc tehnologii învechite prin
modernizarea lor, limitarea dependen țelor de importuri. În ce prive ște energia regenerabil ă, nu
există o strategie semnificativ ă, ci doar de a se ajunge la un procent de 33% din produc ție, adică
doar puțin peste procentajul actual al produc ției hidro.
Pentru anul 20209 este planificat ă ridicarea unei noi centrale nucleare, amplasat ă în
centrul țării, cu o putere instalat ă de 2.400 MW. Aceasta va avea dou ă grupuri de cate 1.200 MW

8 Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Energia_electric ă_în_România
9 Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Energia_electric ă_în_România

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
9fiecare sau patru grupuri de câte 600 MW fiecare. Investi ția este estimat ă la 2,2 miliarde euro iar
schema financiar ă presupune participarea al ături de stat a mai multor investitori priva ți.
Investițiile necesare în sectorul energiei electr ice din România s-ar putea ridica, pân ă în
2013-2015, la 8-11 miliarde euro. Investi țiile sunt necesare pentru modernizarea centralelor
electrice deja existent e, ridicarea unora noi și îmbunat ățirea rețelelor de distribu ție, atât pentru a
ajunge la cat mai mul ți consumatori români, cât și pentru a facilita comer țul cu electricitate între
România și statele vecine.
În termeni de putere generat ă, producția de energie eolian ă s-a urcat u șor în 2008, pân ă la
11 GWh, de la 7 GWh cât a fo st în 2007, reprezentând îns ă doar 0,02% din totalul poduc ției.
Conform unui studiu din anul 2010 al asocia ției ALMA-RO, exist ă o serie de probleme
majore legate de modul în care este construit ă și implementat ă politica public ă privind utilizarea
surselor regenerabile de energie. La nivel na țional, politica public ă de utilizare a energiei eoliene
presupune o legisla ție necorelat ă cu directivele Uniunii Europe ne, mecanisme de implementare
și proceduri neclare și/sau contradictorii și practici ce demonstreaz ă atât incapacitatea de
colaborare institu țională (la nivel central și/sau local), cât și lipsa de voin ță în sprijinirea
imparțială a dezvoltatorilor de centrale eoliene pe pia ță.
Potrivit asocia ției, nu exist ă un ghid oficial pentru dez voltatori (un Master Plan) și, în
cele mai multe cazuri, ace știa fie se folosesc de ambiguitatea legisla ției pentru a pune autorit ățile
în fața faptului împlinit (realizând par țial investi țiile și apoi căutând solu ții pentru problemele
legale), fie renun ță să mai investeasc ă. Unele companii recurg și la acționarea în instan ță a
diverselor institu ții publice, ceea ce nu rezolv ă însă problema sistemic ă.

Tabelul 1.2. Producția de energie eolian ă în România.
Anul 2013 2012 2011 2010 2009 2008
Capacitate (MW) 2.732 1.905 950 462 14,1 10
Producție (TWh) 4,6 2,7 – – – –

Prima central ă fotovoltaic ă de 1MW din jude țul Prahova și una din primele din România.
Centrala fotovoltaic ă de 1MW, situat ă în apropierea ora șului Băicoi are ca beneficiar
societatea RA Sun Energy din Ploie ști.
Scopul investi ției este acela de a ob ține un venit stabil și de lungă durată. Rentabilitatea
financiar ă a unei astfel de investi ții este plasat ă între 15% și 21% pe an .

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
10O astfel de central ă fotovoltaic ă (dacă nu apar serioase probleme de natur ă
meteorologic ă) poate fi executat ă la cheie între 3 și 4 luni.
Producția de energie a parcul ui este monitorizat ă atât local cât și via internet, iar din
punct de vedere al securit ății, acesta este dotat cu 62 de camere cu detec ție de mișcare și senzori
infraroșu. Deasemenea, camerele pot fi mon itorizate local sa u pe internet.

Figura 1.1. Fotografie din timpul pr ocesului de instalare.

Figura 1.2. Fotografie a panourilor fotovoltaice instalate

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
11
1.2.3. Func ția si rolul

Energia solar ă.
Un sistem fotovoltaic este o diod ă semiconductoare mai mare, care d ă naștere unor
tensiuni. Dac ă are ca sarcin ă o rezisten ță potrivită poate furniza curent electric. Elementul central
al transform ării luminii solare în electricitate este efect ul fotoelectric intern. Lumina care cade pe
semiconductorul intern cre ște concentra ția purtătorilor de sarcin ă atunci când nu este iluminare.
Fotonii inciden ți sunt absorbi ți de materialul semiconducto r transferând puterea generat ă de
electroni și goluri. Electronii și golurile sunt separa ți prin jonc țiunea PN apoi colecta ți într-un
circuit extern unde prezen ța lor este înregistrat ă ca tensiune sau curent continuu.

Figura 1.3. Principiul fotoelectric.

Radiația solar ă incident ă
provoacă eliberarea electronilor din
orbita pe care o urmeaz ă în jurul
nucleului atomului.
Figura 1.5. Eliberarea electronilor din orbit ă
Golurile (particule înc ărcate cu sarcin ă pozitivă) și
electronii (particule înc ărcate cu sarcin ă negativ ă) se
îndreaptă spre jonc țiunea PN.
Se produce a șezarea electronilor și a golurilor la
joncțiunea PN de tensiune, ceea ce determin ă (dacă rezistența
potrivită este conectat ă) generarea de curent electric.
Figura 1.4. Stabilizarea electronilor

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
12
Eficiența celulelor fotovoltaice variază între 14% și 27%. Ast ăzi sunt cercetate metode de
creștere a eficien ței conversiei radia ției. Acest procent mic este cauzat în principal de:
– materiale reflectoare;
– fenomene de tranzi ție PN și pierderi de tensiune și curenți.

Figura 1.6. Randamentul celulelor fotovoltaice.

Variante de m ărire a conversiei radia țiilor solare sunt:
– restricția reflexiei și creșterea absorb ției – lumina care se reflect ă pe suprafa ță este
direcționată spre semiconductor, existând astfel posib ilitatea de a penetra restul aparatului.
Printre rezultate se enumer ă: creare de suprafa ța texturat ă; incorporarea unui înveli ș N între
învelișuri și N + P +.
– legarea celulelor fotovoltaice cu panouri bi fotovoltaice. Comutarea serie-paralel poate
produce module fotovoltaice de puteri diferite ( între 10 și 64 W ) și de tensiuni rezultante
diferite.
Utlizarea pasiv ă a energiei solare.
Utilizarea pasiv ă a radiației solare înseamn ă folosirea unei arhitecturi și a unei loca ții
corespunzatoare pentru o cl ădire, pentru a reduce în mod semnif icativ consumul. Un loc potrivit

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
13pentru o astfel de construc ție ar putea fi unul protejat de soare și de vânt. Copacii și denivelările
naturale pot proteja casa de vâ nturile reci. Copacii cu frunze c ăzătoare (foioasele) plasa ți într-un
mod convenabil protejeaz ă construc ția de supraînc ălzire pe timpul verii și permite accesul
razelor de soare în timpul iernii.

Energia eolian ă.
Turbinele eoliene sunt clasificate dup ă mai multe criterii:
Potrivit principiului aerodinamic:
– cu rezisten ță;
– cu aripi.
În funcție de pozi ția axului de rota ție:
– turbine eoliene cu axul de rota ție orizontal;
– turbine eoliene cu axul de rota ție vertical.
În funcție de modul de utilizare:
– captarea si utilizarea for ței aburului (a apei);
– instalații electrice pentru producere de el ectricitate (parcuri eoliene).
În funcție de sursa de alimentare cu energie electric ă, energia poate fi :
– independent ă de rețea (folosit ă doar pentru rezervele locale de
electricitate);
– sisteme integrate de alimentare, de la re țeaua electric ă.
În funcție de modul de control:
– control pasiv; – control activ.
Turbine eoliene de putere mic ă.
Aceaste turbine se pot utiliza numai în zonele în care viteza medie a vântului este mai
mare de 4 m/s. Cele mai multe din aceste turbine sunt conceput e pentru a fi în m ăsură să încarce
direct o baterie. Acestea includ și un generator de curent ce func ționează la o putere sc ăzută a
vântului. Bateriile con țin un controler pent ru a evita supraînc ărcarea. Aceste turbine sunt formate
din palele rotorului, alternator și regulator precum și o baterie care trebuie înc ărcată. O parte
important ă a turbinelor îl reprezint ă dipozitivul de orient are a nacelei pe direc ț
ia vântului și de
orientare a palelor, în func ție de intensitatea acestuia.
Aceasta poate include de asemenea și un controler pentru dispoz itivul de orientare, care
este responsabil pentru controlul direc ției acesteia la viteze mari, la schimb ări bruște ale direc ției

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
14vântului sau chiar în cazul oprir ii complete a vântului. Oprirea rotorului se mai face de asemea și
cu o piedic ă. Paletele elicei sunt în mare parte realizate din material laminat.
Generatorul folose ște un magnet permanent, deci acesta nu necesit ă nici un fel de
întreținere. Regulatorul și dispozitivele electr onice de control asigur ă eficiența maximă, țin
viteza rotorului la un nivel dorit și controleaz ă încărcarea bateriilor.

Utilizare activ ă a energiei solare.
Folosirea în mod activ a en ergiei solare poate fi împ ărțită în patru grupe:
– energie consumat ă pentru înc ălzire;
– energie consumat ă pentru înc ălzirea apei;
– energie consumat ă pentru gătit;
– consumul dispozitivelor electrice.

Dispozitivele care transform ă energia solar ă în electricitate sunt celule fotovoltaice. Un al
doilea tip de echipament utilizat pentru energia solar ă este colectorul termosolar care transform ă
radiația solară în energie termic ă, energie care trece de transferul agen ților de căldură și este
utilizată cel mai frecvent pentru:
– producerea de ap ă caldă;
– încălzirea clădirilor;
– încălzirea apei în piscine;
– încălzire și răcire industrial.

Sisteme solare independente
Sistemele solare independente sunt dispozi tive mici (aproximativ 70 kg, sau chiar mai
ușoare) și simple care pot fi folosite pentru a pompa apa, pentru echipamentele ce condi ționează
puterea, pentru ventilat oare sau pentru sta țiile de cercetare sau meteorologice.

1.3. Legislatie Europeana si Romaneasca
Sursele regenerabile de țin un poten țial energetic important și oferă disponibilit ăți
nelimitate de utilizare pe plan local și național. Valorificarea surselor regenerabile de energie se
realizează pe baza a trei premise importante conferite de acestea, și anume, accesibilitate,
disponibilitate și acceptabilitate.
Sursele regenerabile de energie asigur ă creșterea siguran ței în alimentarea cu energie și
limitarea importului de resu rse energetice, în condi țiile unei dezvolt ări economice durabile.

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
15Aceste cerin țe se realizeaz ă în context na țional, prin implementarea unor politici de conservarea
energiei, cre șterea eficien ței energetice și valorificarea superioar ă a surselor regenerabile.
Comisia European ă a inițiat, în iulie 2002, propunerea de promovare a produc ției
combinate de energie electric ă și termică pe bază de combustibili fosili și de valorificare a
surselor regenerabile de energie și a deșeurilor.
Exploatarea surselor regene rabile de energie confer ă garanția unor premise reale de
realizare a obiectivelor strategice privind cre șterea siguran ței în alimentarea cu energie pe baza
diversific ării surselor și diminuării ponderii importului de resurs e energetice, respectiv de
dezvoltare durabil ă a sectorului energetic și de protejare a mediului înconjur ător.
Sursele regenerabile de energie pot s ă contribuie prioritar la satisfacerea nevoilor curente
de energie electric ă și de înc ălzire în zonele rurale defavorizate. Valorificarea surselor
regenerabile de energie, în condi ții concuren țiale pe pia ța de energie, devine oportun ă prin
adoptarea și punerea în practic ă a unor politici și instrumente specifice sau emiterea de
"certificate verzi" ("cer tificate ecologice").
Oportunitatea implement ării strategiei de valorificare a su rselor regenerabile de energie
pe termen mediu și lung în România ofer ă cadrul corespunz ător pentru adoptarea unor decizii
privind alternativele energetice și conformarea cu acquis-ul comunitar în domeniu. În condi țiile
meteogeografice din România, în balan ța energetic ă pe termen mediu și lung se iau în
considerare urm ătoarele tipuri de surse regenerab ile de energie: energia solar ă, energia eolian ă,
hidroenergia, biomasa și energia geotermal ă. Programul de utilizare a surselor regenerabile de
energie se înscrie în cerin țele de mediu asumate prin Prot ocolul de la Kyoto la Conven ția-Cadru
a Națiunilor Unite asupra schimb ărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, ratificat de
România prin Legea nr. 3/2001, re spectiv de Uniunea European ă în baza Documentului
2002/358/CE.

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
16

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII ENERGIILOR
REGENERABILE

Actualul sistem energetic al UE este puter nic dependent de combus tibilii fosili. Ponderea
acestora în consumul total de energie a sc ăzut ușor între anii 1990 și 2005: de la 83 % la 79 %,
ajungând în 2014 pân ă la valoarea de 76 %.
Mai mult de 54% din consumul de energie primar ă în 2005 a fost importat, dependen ța
de importuri crescând în mod constant de la nivelul de 51%, în 2000, aceast ă valoare r ămânând
aproximativ constant ă până în prezent, în anul 2014.
Dependen ța are o cre ștere rapid ă în special pentru gazele naturale și cărbune. Importurile
de gaze naturale au reprezentat 59 % din tota lul de gaze naturale utilizate pentru ob ținerea
energiei în 2005, în timp ce în cazul energiei bazate pe procesarea c ărbunelui, importurile s-au
situat la nivel de 42 %. Importurile de țiței, ce au crescut de la 84% în 2000 la 87% în 2005 –
datorită creșterii accentuate a cererii din partea sectorului de transport, reflect ă situația gravă și
lipsită de alternative a reservelor de țiței ale UE. În prezent (anul 2014), importurile au depa șit cu
mult produc ția de țiței.
Trecerea la gaz, în contextul cre șterii cererii de energie electric ă, a adus cu sine beneficii
în ceea ce prive ște protecția mediului dar a sporit în acela și timp dependen ța UE față de
importurile de gaz. Astfel, consumul de gaze na turale a crescut în perioada 1990 – 2005, cu peste
30 %, valoare care s-a stabilizat dup ă 2010.
Dependen ța Uniunii Europene (UE) de importurile de energie, în special de petrol și, mai
recent, de gaz, reprezint ă baza preocup ărilor din sfera politicii energe tice legate de securitatea
aprovizion ării cu energie. În 2012 peste jum ătate (53,4 %) din consumul intern brut de energie al
UE-28 a provenit din importuri.
Producția de energie primar ă în UE-28 a totalizat 794,3 milio ane tone echivalent petrol
(tep) în 2012. Aceasta a continuat tendin ța în general descendent ă observată în ultimii ani, anul
2010 fiind principala excep ție, în sensul c ă producția a revenit dup ă o prăbușire relativ puternic ă
în 2009, care a coincis cu criza financiar ă și economic ă. Raportat ă la o perioad ă mai lung ă,
producția de energie primar ă din UE-28 a fost cu 15,7 % mai mic ă în 2012 decât cu zece ani în
urmă. Tendința generală de scădere a produc ției din UE-28 poate fi atribuit ă, cel puțin parțial,

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
17epuizării rezervelor de materii prime și/sau faptului c ă producătorii consider ă nerentabil ă
exploatarea resurselor limitate.
Statul membru al UE care a înregist rat cel mai ridicat nivel al produc ției de energie
primară a fost Fran ța, cu o pondere de 16,8 % din tota lul raportat de UE-28, urmat ă de Germania
(15,6 %) și de Regatul Unit (14,6 %). Alte st ate membre care au înregistrat sc ăderi în aceast ă
perioadă au fost Danemarca (-0,6 puncte procentuale) și Lituania (-0,4 puncte procentuale). În
termeni absolu ți, cele mai notabile cre șteri ale produc ției de energie primar ă în perioada de 10
ani până în 2012 s-au înregi strat în Italia și în Suedia (ambele cu pân ă la 4,4 milioane tep) și în
Țările de Jos (pân ă la 4,3 milioane tep).
În 2012, produc ția de energie primar ă din UE-28 a provenit din mai multe surse diferite
de energie, cea mai important ă sub aspectul aportulu i fiind energia nuclear ă (28,7 % din total);
importanța combustibililor nucleari a cunoscut ni veluri deosebit de ridicate în Fran ța, în Belgia și
în Slovacia — unde a reprezentat peste jum ătate din produc ția națională de energie primar ă. Mai
mult de o cincime din produc ția totală de energie primar ă din UE-28 a provenit din surse de
energie regenerabile (22,3 %) și din combustibili solizi (20,9 %, în cea mai mare parte c ărbune),
în vreme ce ponderea gazului natural a fost oarecum sc ăzută (16,8 %); țițeiul (8,9 %) a completat
restul pân ă la valoarea total ă.
Creșterea produc ției primare din surse de en ergie regenerabile a dep ășit-o pe cea
corespunz ătoare tuturor celorlalte tipuri de energie. Produc ția primar ă din surse de energie
regenerabile a cunoscut o cre ștere relativ stabil ă în aproape to ți anii din perioada 2002-2012, cu
o ușoară scădere în 2011. În aceast ă perioadă de 10 ani, produc ția de energie din surse
regenerabile a cres cut în total cu 81,3 %. La polul opus, nivelurile produc ției pentru alte surse
primare de energie au urmat, în general, o traiectorie descendent ă în toată această perioadă, cele
mai mari reduceri fiind înregistrate la țiței (-53,5 %), la gazu l natural (-35,4 %) și la
combustibilii solizi (-20,7 %), cu o sc ădere mai modest ă, de 10,9 %, pentru energia nuclear ă.

Situația în România
La nivelul anului 2005, în Româ nia 17,8% din energia electric ă consumat ă provenea din
surse regenerabile și 3,2% din consumul final de energie dup ă tipul de combustibil utilizat,
celelalte resurse alternative nefiind men ționate ca având o contribu ție în produc ția și consumul
final de energie la nivel na țional.
Ponderea electricit ății produse din surse regenerabile în consumul final brut de energie
electrică al țării în 2013 a fost de 41%, peste ținta de 38% asumat ă de România pentru anul 2020,

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
18și peste ținta intermediar ă de 35% indicat ă pentru anul 2015, potriv it Departamentului pentru
Energie.
România și-a asumat în fa ța Comisiei Europene ca 24% din consumul total de energie s ă
fie din surse regenerabile pân ă în anul 2020. Aceast ă țintă include atât electricitatea, cât și
energia termic ă și carburan ții. Autoritatea Na țională de Reglementare în Energie (ANRE) a
anunțat deja că această țintă a fost deja atins ă la 1 ianuarie 2014.
ANRE estimeaz ă că, la finele anului 2015, în România vor fi în func țiune capacit ăți de
producere a energiei regene rabile cu o putere de circa 6.000 de MW, în cre ștere cu 40% fa ță de
4.300 de MW, cât este capacitatea lor total ă de acum.
În acest moment, componenta de certificate verzi, adic ă impactul lor în facturile finale,
este de 42 de lei pe MWh. Dac ă ar fi rămas cota de 15%, componenta de certificate verzi s-ar fi
majorat la 80 — 83 de lei pe MWh, ceea ce ar fi dus la un impact semnificativ în facturi. Cota de
11,1% este aceea și cu cea stabilit ă pentru anul 2013, astfel c ă, practic, componenta de certificate
verzi rămâne la acela și nivel. Modificarea cotei înseamn ă că pentru energia regenerabil ă produsă
peste cota de 11,1% nu se mai acord ă subvenții.
Producătorii de energie regenerabil ă primesc stimulente sub forma certificatelor verzi, pe
care le pl ătesc toți consumatorii, inclusiv cei casnici, și care sunt reliefate separat în factura
lunară la electricitate.

2.1. Modalit ăti tehnice de implementare

Contextul politic. Acest subiect este legat de contextele politice na ționale și regionale.
Selecția amplasamentului. Alegerea specific ă a amplasamentului se lectat trebuie atent
justificată.
Zone de interes. Impactul poten țial al unui parc eolian în ori care dintre ariile desemnate
trebuie evaluat cu mult ă atenție.
Evaluarea vizual ă și a peisajului . Acest aspect este, în genera l cel mai important de luat
în considerare și este, în mod sigur, subiect ul cel mai expus unei judec ăți subiective. De aceea, se
practică în mod uzual angaja rea unei consultan țe profesionale pentru a preg ăti evaluarea.
Principalele tehnici care vor fi fo losite includ: zone de influen ță vizuală (ZIV) care indic ă de
unde vor fi vizibile parcurile eoli ene, analize tehnice, care arat ă locația turbinelor din diferite

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
19unghiuri și producția fotomontajului, care sunt imagini ge nerate de calculator suprapuse pe o
fotografie a sitului.
Evaluarea zgomotului . După impactul vizual, probabil ce l mai important subiect este
zgomotul. În mod uzual, parcul se amplaseaz ă în zone nelocuite. Dac ă, însă, se dore ște
amplasarea în apropierea unor zone locuite, se cer predic ții ale sunetului generat de c ătre
dezvoltarea propus ă, o atenție special ă fiind acordat ă celor mai apropiate zone locuite, din
fiecare direc ție. Stabilirea zgomotului de fundal în locuin țe poate fi necesar ă, printr-o serie de
măsurători, astfel încât evalu ări realiste pot fi f ăcute după ce parcul eolian va intra în func țiune.
Analiza ecologic ă. Este necesar ă luarea în considerare a impactului asupra florei și
faunei locale. Acest fapt poate s ă necesite evalu ări ale amplasamentului în anumite sezoane ale
anului.
Analiza arheologic ă și istorică. Aceasta este o extensie a investiga țiilor făcute în timpul
selecției amplasamentului.
Evaluarea hidrologic ă. Depinde de amplasament și poate fi necesar ă o evaluare a
impactului proiectului asupra cursurilor și rezervelor de ap ă.
Interferen ța cu sistemele de telecomunica ții. Deși turbinele de vânt cauzeaz ă o
oarecare interferen ță cu transmisiunile de televiziune, acesta este, în mod normal, doar un efect
local și, în general, poate fi u șor de remediat la un pre ț modest. Orice interferen ță cu principalele
facilități de comunica ție punct-la-punct (ex. Sisteme de mi crounde) sau radar (aviatic) ar putea
reprezenta o problem ă mult mai important ă.
Securitatea aviatic ă. Apropierea de aeroporturi sau arii pentru antrenamente militare
trebuie luat ă în considerare cu aten ție.
Siguranța. Este solicitat ă o evaluare a siguran ței amplasamentului, incluzând integritatea
structural ă a turbinelor. Probleme particul are locale pot include siguran ța autostrăzilor și umbra
tremurătoare.
Managementul traficului și construc ția. Declaratia Mediului se adreseaz ă tuturor
fazelor proiectului și astfel, atât pistele de acces, cât și traficul vehiculelor pe drumurile publice
trebuie luate în considera ție.
Branșamentul electric. Conexiunea electric ă poate avea un impact semnificativ asupra
mediului (ex. construirea unei substa ții și a unui nou circuit). De și aceasta poate fi rezolvat ă
formal, pe baza unei analize speciale, separa te, trebuie luat în considerare faptul c ă orice cerin ță
de a plasa sub p ământ circuitele lung i cu tensiune ridicat ă ar fi foarte scump ă.

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
20Efectele economice asupra economiei locale, benefi ciile asupra mediului global de
afaceri reprezint ă un alt aspect important. În mod normal se scot în eviden ță beneficiile pe care
ferma de vânt le va aduce, atât în sprijinul economiei locale și a reducerii emisiilor de gaze.
Dezafectare. Evaluarea ar trebui s ă includă propuneri de dezafectare a câmpurilor
eoliene și de eliminare a turbinelor, la sfâr șitul proiectului. M ăsurile de dezafectare pot include
eliminarea întregului echipament aflat deasupra nivelului solului și restaurarea suprafe ței
agricole afectate.
Măsuri de atenuare. Este evident c ă parcurile eoliene vor avea un impact asupra
mediului, la nivel local și astfel, se detaliaz ă pasii propu și pentru atenuarea efectelor negative.

Descrierea procedurii

Pregătirea proiectului.
Locație – aviz amplasament (AA)
* Certificat de urbanism
* Situa ție teren (CF, etc)
* Ridicare topo * Studiu geotehnic * Aviz de amplasament
Soluție tehnică de racordare la re țea (ATR)
* Plan de situa ție
* Plan de încadrare în zon ă
* Studiu de solu ție
* Avizare la distribuitor
Autorizația de Construire (AC)
* Proiect tehnic
* Memoriu de rezisten ță
* Avize conform CU * Studiu de impact asupra mediului * Punct de lucru
Autorizația de înfiin țare ANRE (AI)
* Intocmire documenta ție Execuția proiectului.
Achiziții echipamente.
* Structura
* Panouri * Invertoare * Cabluri * Post de transformare * Sisteme de monitorizare * Transport
Construc ții
* Organizare șantier
* C ăi de acces
* Împrejmuiri
Montaj
* Montaj structur ă
* Montaj panouri * Cablaj * Montaj invertoare
* Montaj PT, etc.
Punerea în func țiune
* Verificare echipamente
* Punerea în func țiune
* Realizare racord

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
21 * Dovada de finan țare
* Eliberare autoriza ție

2.2. Avantaje si dezavantaje
Avantaje
a. Sisteme eoliene.
În contextul actual, caracterizat de cre șterea alarmant ă a poluării cauzate de producerea
energiei din arderea combustibililor fo sili, devine din ce în ce mai important ă reducerea
dependen ței de acești combustibili.
Energia eolian ă s-a dovedit deja a fi o solu ție foarte bun ă la problema energetic ă globală.
Utilizarea resurselor regenerabile se adreseaz ă nu numai producerii de energie, dar prin modul
particular de generare reformuleaz ă și modelul de dezvoltare, prin descentralizarea surselor.
Energia eolian ă în special este printre formele de energie regenerabil ă care se preteaz ă
aplicațiilor la scar ă redusă.
Îmbunătățirea calit ății vieții: crearea unor condi ții optime de trai în zone defavorizate
prin adoptarea unor solu ții energetice alternative, cre ște gradul de atractivitate fa ță de zonă,
crește rata natalit ății, se reduc fenomenele de exod, depopulare, scade rata șomajului prin
atragerea investitorilor.
Amortizarea în timp relativ mic a investi țiilor în echipamente produc ătoare de energie
verde, deoarece energia produs ă este gratuit ă.
Energia regenerabil ă este ecologic ă, contribuind la durabilitatea și echilibrul natural al
mediului înconjur ător .
Existența unor programe care susțin adoptarea solu țiilor energetice alternative și oferă
subvenții pentru cei interesa ți în achizi ționarea de echipamente produc ătoare de energie verde
(de pildă, Programul “Casa Verde” – în ceput în anul 2010, se desf ășoară și în prezent).
Folosirea resurselor energetice re generabile este în acord cu legislația european ă.
Emisia zero de substan țe poluante și gaze cu efect de ser ă, datorită faptului c ă nu se ard
combustibili.
Nu se produc de șeuri. Producerea de energie eolian ă nu implic ă producerea nici unui fel
de deșeuri.
Costuri reduse pe unitate de energie produs ă. Costul energiei electrice produse în
centralele eoliene moderne a sc ăzut substan țial în ultimii ani, ajungând în S.U.A. s ă fie chiar mai

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
22mici decât în cazul energiei gene rate din combustibili, chiar dac ă nu se iau în considerare
externalit ățile negative inerente utiliz ării combustibililor clasici.

b. Sisteme solare.
Consum foarte redus de energie pentru înc ălzire și producerea apei calde menajere și,
prin urmare, sc ăderea cheltuielilor.
Comfort interior , grație asigurării unei temperaturi, umidit ăți și ventilații potrivite.
Emisii reduse de noxe , asigurând protec ția mediului înconjur ător.
Dacă nu sunt supuse unor intemperii excesive, durata lor de via ță poate cre ște, teoretic,
până la circa 25 de ani.
Dacă sunt dimensionate corespunz ător, amortizarea investi ției se face în 8-12 ani.

Dezavantaje

a. Sisteme eoliene.
Principalele dezavantaje sunt: resurs ă energetic ă relativ limitat ă, inconstan ța datorită
variației vitezei vântului și numărului redus de amplasamente posibile. Pu ține locuri pe P ământ
oferă posibilitatea producerii a suficient ă electricitate folosind energia vântului.
La început, un important dezavantaj al produc ției de energie eolian ă a fost pre țul destul
de mare de producere a energiei și fiabilitatea relativ redus ă a turbinelor. În ultimii ani, îns ă,
prețul de produc ție pe unitate de energie electric ă a scăzut drastic, ajungând, prin îmbun ătățirea
parametrilor tehnici ai turbinelor, la cifre de ordinul 3-4 eurocen ți pe kilowatt or ă în anul 2014.
Un alt dezavantaj este și "poluarea vizual ă" – adică, au o apari ție neplăcută – și de
asemenea produc "poluare sonor ă" (sunt prea g ălăgioase). De asemenea, se afirm ă că turbinele
afectează mediul și ecosistemele din împrejurimi, omorând p ăsări și necesită terenuri mari virane
pentru instalarea lor. Argumen te împotriva acestora sunt c ă turbinele moderne de vânt au o
apariție atractiv ă stilizată, că mașinile omoar ă mai multe p ăsări pe an decât turbinele și că alte
surse de energie, precum genera rea de electricitate folosind c ărbunele, sunt cu mult mai
dăunătoare pentru mediu, deoarece creeaz ă poluare și duc la efectul de ser ă.

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
23Un alt dezavantaj este riscul mare de distrugere în cazul furtunilor, dac ă viteza vântului
depășește limitele admise la proiectare. Viteza maxim ă a vântului, în condi ții de exploatare
optimă, nu trebuie s ă depășească 25 m/s, iar viteza maxim ă constructiv ă de supravie țuire este de
45 m/s. Oricât de mare ar fi limita admis ă, întotdeauna exist ă posibilitatea ca ea s ă fie depășită.
Principala obiec ție împotriva instal ării turbinelor eoliene este pericolul ce îl reprezint ă
acestea asupra p ăsărilor și liliecilor. Cu toat e acestea, studiile arat ă că numărul păsărilor omorâte
de turbinele eoliene este neglijabil în compara ție cu num ărul păsărilor omorâte de ma șini, de
liniile de înalta tensiune sau din pricina altor activit ăți ale omului.

b. Sisteme solare.
Instalarea de panouri solare induce dificult ăți în revanzarea imobilului care are aceste
panouri instalate deoa rece viitorul cump ărător ar putea s ă nu și le doreasc ă, și să nu doreasc ă să
plăteasca în plus pentru ele.
Achiziționarea instala ției cu panouri solare și a pompelor de c ăldură este mai costisitoare
și poate majora costul unei construc ții cu cel pu țin 10%.
Costurile pentru realizarea izola ției termice și a sistemelor de înc ălzire sunt mai mari
decât pentru cele clasice.
Amplasarea imobilului pe axe geografice incorecte determin ă scăderea randamentului
instalației și pericolul distrugerii panourilor, cauzat ă de intemperii.
Este posibil sa creasca prima de asigurare a locuintei.
Cresc riscurile în caz de calamit ăți – panourile fiind expuse intemperiilor.

2.3. Zone ecologice la scar ă mare

2.3.1. Parcuri eoliene.10

Un parc eolian , sau o fermă eoliană, este un amplasament care grupeaz ă mai multe
turbine la care energia primar ă este energia eolian ă și care produc electricitate. De regul ă, sunt
amplasate în locuri unde vântul este puternic și/sau regulat. Exist ă critici care acuz ă parcurile
eoliene că ar aduce atingere peisajului.

10 http://ro.wikipedia.org/wiki/Parc_eolian

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
24 Pentru ca produc ția să fie eficient ă și implicit rentabil ă, generatoarele eoliene sunt de
obicei dispuse în parcuri eoliene. Trebuie precizat faptul c ă, pentru func ționarea unei turbine
eoliene este necesar ă o viteză a vântului de minimum 3 m/s și de maximum 25 m/s. De
asemenea, la pornire, o turbin ă eoliană consumă aproximativ 750 KW. Durata de utilizare a unei
turbine este de minim 20 de ani.
Deoarece turbinele eoliene au o în ălțime considerabil ă (150 m cu tot cu pal ă) și trebuie s ă
reziste la vitezele maxime ale vâ ntului înregistrate în acea zon ă, pentru fixarea lo r se construiesc
fundații de beton îngropate (în general 20x20x3m). Generatorul turbinei produce energie
electrică de joasă tensiune (< 700 V) și de aceea în nacela fiec ărei turbine se g ăsește un post de
transformare (în general de la 690V la 20 KV). Trebuie men ționat faptul c ă, randamentul la
transportul energiei electrice este maxim pentru valori ale tensiunii de linie foarte mari (de
ordinul KV). În cadrul parcului, turbinele se conecteaz ă prin cabluri subterane de înalt ă tensiune
(20 KV) la punctele de conexiune. P unctele de conexiune se conecteaz ă la rândul lor la sta ția de
transformare a parcului eolian ce ridic ă tensiunea de la 20 KV la 110 KV (valoarea cea mai mic ă
a tensiunii din liniile de transp ort din SEN). Turbinele nu necesit ă operator uman. Ele sunt
monitorizate dintr-un dispecerat prin intermediul conexiunilor la INTERNET și a unor programe
de tip SCADA – Supervisory Control And Data Acquisition – Program de supraveghere, control
și achiziție date.

Criterii de alegere a loca ției unui parc eolian11
Pentru ca un parc eolian s ă poată fi instalat într-o anumit ă locație, trebuiesc îndeplinite
anumite criterii:
 intensitatea vântului pe durata unui an de zile s ă permită o produc ție constant ă;
 prezența în zonă a drumurilor de acces;
 prezența în zonă a liniilor de transport de înalt ă tensiune din Sistemul Energetic Na țional
(SEN) pentru a permite racordarea la acesta a parcului eolian;
 să nu existe restric ții legate de mediu (zone protejate);
 terenul pe care se construiesc eolienele s ă suporte masa acestora (între 250 T și 350 T) ;
 parcelele de teren s ă fie libere de sarcini (s ă nu existe litigii cu privire la dreptul de
proprietate etc.);

Darea în exploatare a unui parc eolian12

11 Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Parc_eolian
12 Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Parc_eolian

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
25După construcția unui parc eolian, urmeaz ă o perioad ă de probe în care se verific ă :
 modul de efectuare a conexiunilor electrice;
 dacă turbinele genereaz ă tensiune la parametrii specifica ți (tensiune, frecven ță);
 dacă la cuplarea parcului eolian la SEN apar dezechilibre sau modific ări ale parametrilor
acestuia.

Exploatarea unui parc eolian13
Unul din avantajele generatoarelor eoliene îl reprezint ă faptul c ă nu necesit ă pentru
funcționare operatori umani. Periodic, conform specifica țiilor produc ătorului turbinei, se
efectueaz ă lucrări de între ținere care constau în:
 aspectarea vizual ă a elementelor component e ale turbinei eoliene;
 curățarea anumitor elemente;
 lucrări de gresare;
 schimbarea uleiului din cutia de viteze a generatorului.

2.3.2. Parcuri fotovoltaice.14

Sistemele reziden țiale fotovoltaice pot fi de 3 tipuri:
 On-grid – sistem care debiteaz ă energia în sistemul energetic na țional.
 Off-grid – sistem care acumuleaz ă energia și o folosește local.
 Mixt – sistem care și debiteaz ă energia în sistemul na țional dar, la alegere o poate și
înmagazina și folosi local.

Sisteme On-grid
Pot fi privite ca o investi ție de mare rentabilitate și siguranță pe termen lung. Beneficiarul
se poate raporta la ele ca la o “ pensie solar ă” întrucât sistemele fotovoltaice cu debitare în re țea
pot genera venituri semnificative pe termen lung.
Exemplu: cu o investi ție de 20.000 – 25.000 Euro , sistemul poate produce o rent ă /
pensie anual ă între 5.000 și 6.800 Euro .
Durata de via ță a investi ției este între 20 și 30 de ani.

Sisteme Off-Grid

13 Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Parc_eolian
14 Sursa: http://www.inoveco.ro/cu-ce-ne-ocupam/ sisteme-fotovoltaice-rezidentiale/

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
26Sunt investi ții potrivite pentru zonele în care lipse ște/este la mare dep ărtare rețeaua
națională de distribu ție a energiei.
Rentabilitatea economic ă este justificat ă la distan țe mai mari de 1 km fa ță de cea mai
apropiată linie de distribu ție a energiei sa u în cazul necesit ății stringente de surs ă de energie de
back-up.
Cei mai des întâlni ți beneficiari ai acestor sisteme sunt: casele de vacan ță de la munte,
fermele, locuin țele din Delt ă, locațiile de Salvamont, etc.
Ca sisteme de back-up, ele func ționează foarte bine în zone în care re țeaua de distribu ție
funcționează instabil (fie din motive meteo, fie geografice) sau în loca ții în care lipsa sau
întreruperea energiei electr ice poate genera pagube.

Sisteme Mixte
Combină eficiența economic ă tipică sistemelor On-Grid cu siguran ța sistemelor Off-Grid,
sistemele On-Grid neputând fi folosite ca surs ă altrenativ ă de alimentare.
Sistemele Off-Grid și cele Mixte pot avea în componen ța lor, pe lâng ă panourile
fotovoltaice și turbine eoliene. Astfel se m ărește semnificativ eficien ța tehnică a sistemului.

2.4. Zone ecologice izolate.

Datorită problemelor de mediu din ce în ce mai grave la nivel global și reducerii
semnificative a resurselor naturale de gene rare a energiei (combustibili fosili, petrol și gaze
naturale), conceptul de ecol ogie, de gestionare eficient ă și responsabil ă a surselor de energie î și
face tot mai des sim țită prezența.
În acest context, statele lumii au început, la nivel global, s ă susțină ideea de reducere a
emisiilor poluante și au adoptat m ăsuri de suport și restricții în acest sens, printre care:
– interzicerea din 2010 a comercializ ării becurilor cu incandescen ță;
– taxarea suplimentar ă (în unele țări) a echipamentelor electrocas nice incadrate în clase de
consum mai mari de “C”;
– subvenționarea achizi ției de echipamente pentru generarea energiei de orice fel, din surse
alternativ ă;
– subvenționarea produc ătorilor de energie alternativ ă, etc.

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
27Conceptul de Locuin ță Ecologic ă are la baz ă doi parametri care trebuie îndeplini ți:
– construcția casei la standardul de “CAS Ă PASIVĂ”;
– generarea de energie pentru func ționarea acesteia, majoritar prin surse de energie
alternativ ă.

Avantajele unei locuinte ecologice sunt:
– costuri extrem de mici de între ținere (energie electric ă și încălzire);
– fiabilitate mare a echipamentelor (perioade garantate de func ționare: între minimum 5 ani
și 25 de ani);
– independen ța parțială sau total ă din punct de vedere
energetic;
– poluare minim ă sau 0 a mediului înconjur ător;
– recuperare a investi ției în echipamente în 4-8 ani, dup ă
care costurile cu energia de func ționare ale casei sunt 0.

Exista multiple modalit ăți prin care putem face acest
lucru:
– economisirea resurselor de ap ă;
– economisirea resurselor de energie conven ționale;
– reducerea emisiilor de gaze toxice în atmosfer ă;
– utilizarea pe o scar ă cât mai larg ă a surselor de energie
alternativ ă (eoliană, solară, hidro, biogaz etc.).

Combustibilii conen ționali produc, prin ardere, dioxidul de carbon care este responsabil
cu încălzirea accelerat ă a atmosferei, ducând la consecinte grave, pe care de altfel le observ ăm.
Variantele nepoluante pentru care putem opta sunt: a. pentru producerea apei calde menajere și încălzirea locuin țelor la care se pot utiliza:
– panourile colectoare solare; – pompele de c ăldură.
b. pentru producerea energiei electrice se pot folosi:
– panourile solare fotovoltaice; – turbinele eoliene.

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
28
Toate acestea reprezint ă soluții economice întrucât:
– realizează o reducere substan țială a consumului de energie conven țională;
– utilizează surse de energie neconven țională INEPUIZABILE și GRATUITE;
– în plus, contribuie semnificativ la reducerea emisiilor toxice în atmosfer ă.

2.4.1. Casa ecologic ă

Casa reprezint ă o construc ție cu caracter de locuin ță care adăpostește una sau mai multe
familii și care trebuie s ă reuneasc ă ansamblul tuturor factorilor de confort. Pentru satisfacerea
acestei condi ții, locatarii caselor trebuie s ă aibă la dispozi ție spații echipate cu instala ții în
conformitate cu nivelul de confort solicitat, corespunz ător momentului.
De-a lungul timpului, s-au utilizat la re alizarea caselor tehnologii din ce în ce mai
moderne, în pas cu evolu ția tehnologic ă, considerându-se tradi ționalul dep ășit.
Pe fondul crizei energetice globale cauzat a de diminuarea rezervelor de combustibili
fosili traditionali, precum si a dezvoltarii tehno logice a sistemelor de producere a energiei, cu
precadere electrice, devin tot mai fezbile conceptele de casa ecologica. Conceptul de casa ecologica are la baza un mod de abordare a constructiilor cu destinatie
de locuinta, mai apropiat de modul de constructi e premergator perioadei moderne a betonului si a
sticlei, peste care se supra pune ansamblul tehnologiilor de ultima generatie de producere a
energiei din surse regenerabile.
Prin conceptul de cas ă ecologic ă se propune împletirea armonioas ă a tehnologiilor
tradiționale de construire a caselor cu noile tehnologii de producere și de consum a energiei
necesare bunei desf ășurări a activit ății curente într-o astfel de construc ție.
Pentru aceasta, se poate avea în vedere realizarea construc ției din materiale tradi ționale
cum sunt: lemnul sau p ământul argilos fr ământat și asigurarea necesarului de energie termic ă și
electrică din conversie direct ă din energia soarelui sau din energie geotermal
ă.
Cel mai utilizat material pentru astfel de construc ții este, de și pare paradoxal, lemnul,
îndeosebi cel de r ășinoase, ob ținut din recolt ări controlate de mas ă lemnoasă. Construc ția unei
astfel de case, în actualele condi ții legale de realizare, presupune a șezarea și ancorarea
construcției pe o funda ție din beton armat, dimensionat ă în conformitate cu solu ția constructiv ă
aleasă pentru cas ă.

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
29Ideal ar fi adoptarea tehnologiilor tradi țonale cu structur ă de lemn și pereți de pământ
frământat armat cu fibre vegetale lemnoase. Acest tip de construc ție presupune realizarea unor
case cu un singur nivel, de multe ori semiîngropat. O astfel de construc ție are o iner ție termică
mare, folosindu-se ca principal izolator termic chiar “malul” de p ământ în care se sap ă partea
subterană a casei.
Costurile de realizare sunt mici, deoarece materialul din s ăpătura se folose ște, în cea mai
mare parte, la realizarea pere ților supraterani ai construc ției.
Constructia are o stabilitate foarte mare la ac țiunile mecanice naturale: vânturi sau
cutremure, întrucât acest tip de construc ție se poate asimila cu o construc ție “de greutate”,
deoarece o mare parte din aceasta, este înglobat ă în solul de fundare.
Deoarece o astfel de construc ție, din punct de vedere legal, se poate aviza foarte greu, se
adopta în cele mai multe cazuri, o solu ție de compromis, din punct de vedere ecologic, și anume:
construcție de lemn masiv sau cu structur ă de lemn și panouri din materiale lemnoase, ancorat ă
pe o funda ție de beton armat. Elementele constructi ve utilizate pentru o astfel de construc ție
trebuie să fie din materiale ecologice (lemn), cu un grad de industrializare cât mai mic și cu
tratamente chimice rezumate la strictul necesar.
Considerându-se pentru moment încheiat ă abordarea modului de construire a casei se
poate vorbi despre echiparea acesteia cu instala ții de producere și de consum a energiei.
Într-o construc ție tip cas ă, se produce și se consum ă atât energie electric ă cât și termică.
Energia electric ă necesară consumului pentru buna func ționare a unei case este destinat ă
iluminatului precum și tuturor celorlal ți consumatori specifici unei locuin țe.
Asigurarea energiei electri ce pentru consum într-o cas ă ecologic ă se poate face prin
conversie direct ă din energie solar ă, cu panouri solare fotovoltaice, sau cu ajutorul
generatoarelor electrice eoliene, acolo unde condi țiile geoclimatice sunt favorabile.
Asigurarea energiei termice necesare pentru prep ararea apei calde menajere, se poate face din
conversia direct ă a energiei termice solare cu ajutorul panourilor termice solare.
Sistemele solare fotovoltaice au la baz ă panouri fotovoltaice cu celule monocristaline, sau
policristaline, asamblate în baterii de panour i dimensionate pentru tensiuni de lucru și capacități
de produc ție adaptate pentru nevoile fiec ărui tip de consumator în parte.
Stocarea energiei electrice produse pe timpul zilei se face în baterii de acumulatori statici cu
plumb cu gel, asambla ți în baterii cu capacit ăți de stocare conform necesarului solicitat de
consumator.

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
30

Figura 2.1. Schema de principiu a unei case pasive

Transferul energiei electrice de la elementele de producere, panouri so lare fotovoltaice, la
elementele de stocare, în spe ță acumulatori, se face prin echip amente electronice de putere,
regulatoare de înc ărcare, care asigur ă încărcarea controlat ă a bateriei de acumulatori f ără a pune
în pericol, din punct de vedere electric nici panourile solare și nici bateriile de acumulatori.
Consumul energiei electrice astfel stocate se face la parametri electrici de tensiune si
frecvență identici cu parametri sistemului energetic na țional, pentru joas ă tensiune: 230Vca si
50Hz, prin intermediul unuia sau a mai multor echip amente electronice de putere, invertoare de
la curent continuu la curent alternativ.
Toate aceste componente se integreaz ă în sisteme optimizate adaptabile pentru
necesitățile fiecărui consumator în parte, atât din punct de vedere tehnologic cât și din punct de
vedere arhitectural, f ără a altera spec ificul construc țiilor.
Pentru realizarea acestor si steme, se pot utiliza urm ătoarele solu ții tehnice:
Captarea energiei termice solare prin intermediul pa nourilor solare modul are sau cu tuburi
vidate, amplasate pe structuri metalice proprii pe acoperi șurile construc țiilor sau integrate în
aceste acoperi șuri, preluând astfel și rolul de învelitori.
În urma dezvolt ării tehnologice în acest domeniu, se pot folosi sisteme de captare a
energiei calorice din radia ția solară și pe timp de iarn ă, în condi ții de insola ție normal ă și de
inexistența depunerilor de zapad ă sau chiciur ă, pe elementele de captare. În aceast ă situație,
energia caloric ă astfel preluat ă de la soare va fi utilizat ă pentru aducerea temperaturii apei sau a

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
31agentului temic din instala ția existent ă la parametrii suficient de ridica ți. Astfel, agentul termic
va necesita ulterior un aport mini m de energie de la sursa clasic ă existentă în instala ție. Tot astfel
se pot folosi solu ții combinate solare electrice și solare termice. În acest caz, aportul de energie
al sursei clasice, prezentat ă anterior poate fi înlocuit cu c ăldura produs ă electric din energie
fotovoltaic ă, prin intermediul unei rezisten țe electrice imersat ă în boilerul instala ției termice
solare.

Elemente constructive ale unei case ecologice

Elementele de baz ă ale unei astfel de construc ții sunt: funda ția, pereți și plansee;
acoperiș.

1. Fundația.
Construc ția unei astfel de cas e, în actualele condi ții legale de realizare, presupune
așezarea și ancorarea construc ției pe o funda ție din beton armat, dimensionat ă în conformitate cu
soluția constructiv ă aleasă pentru cas ă.

2. Pereți și plansee.
Luând în considerare o construc ție tipică de beton și cărămidă, la aceste elemente
constructive trebuie s ă vorbim separat de: structura construc ției și de pereții de închidere.
În acest sens, realizarea unei case de lemn se poate face utilizând mai multe solu ții
tehnice, astfel: a. Casa doar cu structur ă din lemn masiv natur sau, în mod excep țional, lemn lamelar
încleiat.
În aceast ă situație, doar structura de rezisten ță este realizat ă din lemn plin (bile sau bârne
rectangulare). În rest, pere ții exteriori și interiori se realizeaz ă din panouri de închidere,
modulare sau executate pe șantier, din material lemnos cu un gr ad de industrializare mai ridicat,
și plăci sau saltele de termo și fono izolator tip vat ă minerală bazaltică sau din pl ăci de aglomerat
de celuloz ă.
b. Casa în întregime din lemn masiv.

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
32 În aceast ă situație, toți pereții sunt în egal ă măsură autoportan ți și structurali, fiind
realizați din bile de lemn sau din grinzi cu sec țiune rectangular ă din lemn masiv sau lemn
lamelar încleiat, puse una peste alta pe toat ă lungimea pere ților până la cota maxim ă a acestora.
În ambele situa ții prezentate mai sus, plan șeele sunt structurale și se realizeaz ă din grinzi
de lemn masiv sau lemn laminat încleiat, peste care se a șează podeaua din lemn masiv geluit și
materialele termo și fono izolante necesare.
În contextul acesta, de cas ă ecologică, lemnul ca material de construc ție este indicat ca
fiind cel mai bun material termoizolant. Astf el un perete de cca 25cm grosime echivaleaz ă, din
punct de vedere al coeficientului de transfer te rmic cu un perete de beton de 50 cm sau cu un
perete de caramida termosistem de 35-40 cm.
3. Acoperi șul.
În toate cazurile pre zentate mai sus, acoperi șul unei case de lemn se realizeaz ă după
aceleași principii tehnolo gice. În componen ța acestuia, în linii ma rii se compune din:
a. Structura de rezisten ță, realizată din: grinzi, c ăpriori și popi;
b. Termoizola ție realizat ă din pl
ăci sau saltele tip vat ă minerală bazaltică sau din pl ăci de
aglomerat de celuloz ă;
c. Astereal ă realizată din scânduri geluite prev ăzute cu sisteme de îmbinare specifice;
d. Învelitoarea, cu rol de etan șare hidraulic ă a acoperi șului. Învelitoarea se realizeaz ă din
țigle de argil ă arsă, tigle de ciment colorat, sau tabl ă ondulată.
B. Instala ții
Tradi țional, în România, o cas ă consumă energie electric ă din Sistemul Energetic
Național (SEN) iar energie termic ă, fie prin arderea local ă individual ă a unor compu și fosili:
lemn, cărbune sau gaze naturale, fie dintr-o re țea de încălzire comun ă gen RADET.
În ambele situa ții, se consum ă resurse primare, cele mai multe, epuizabile sau pe cale de
epuizare în cazul petrolului, c ărbunelui și al gazelor naturale, sau exploatate în mod nejudicios în
cazul masei lemnoase arse. Din dorin ța de a înl ătura aceste efecte dezastruoase pentru mediu, precum și din nevoia
de a reduce cheltuielile cu utilizarea energiei în gospod ărie, pe fondul dezvolt ării tehnologice a
sistemelor de producere a energiei electrice și termice din surse regenerabile, a ap ărut
oportunitatea producerii energiei utile dintr-o gospod ă
rie, local, strict doar pentru necesit ățile
acesteia. Asigurarea energiei electrice pentru o gospod ărie se poate face din energie solar ă
fotovoltaic ă sau din energie solar ă eoliană.

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
33 Asigurarea necesarului de energie termic ă se poate face fie direct din energie solar ă prin
intermediul captatorilor solari termic i, fie indirect din energie electric ă, produsă prin metoda
prezentata anterior. O alt ă metodă de producere a energiei termice este ob ținerea acesteia prin
intermediul pompelor de caldur ă, prin preluarea c ăldurii solului, sau a apelor freatice.

Din punct de vedere economic cea mai la îndemân ă sursă de energie este soarele.

1. Sisteme solare fotovoltaice

Un sistem clasic fotovoltaic izolat este alc ătuit din urm ătoarele componente:
a. – panouri fotovoltaice; b. – regulatorul de în carcare al bateriilor;
c. – grupul de baterii de 12, 24 sau 48 V DC; d. – invertor, ce tranform ă curentul continuu DC in curent alternativ AC;
Sistemele solare fotovoltaice au la baz ă panouri fotovoltaice cu celule monocristaline,
asamblate în baterii de panouri dimens ionate pentru tensiuni de lucru și capacități de produc ție
adaptate pentru nevoile fiec ărui tip de consumator în parte.
Stocarea energiei electrice produse pe timpul zilei se face în baterii de acum ulatori statici
cu plumb cu gel, asambla ți în baterii cu capacit ăți de stocare conform necesarului solicitat de
consumator. Transferul energiei electrice de la elemente le de producere, panouri so lare fotovoltaice, la
elementele de stocare, acumulato ri se face prin echipamente el ectronice de putere, relee de
încărcare, care asigur ă încărcarea controlat ă a bateriei de acumulatori f ără a pune în pericol, din
punct de vedere electric ni ci panourile solare.
Întrucât consumatorii de energie electric ă dintr-o gospod ărie sunt echipa ți cu surse de
alimentare în cele mai multe cazuri, electronice, tensiunea electric ă alternativ ă furnizată de
sistemul solar, prin interm ediul invertoarelor trebuie s ă aibe o sinusoid ă curată, cât mai perfect ă.
Toate aceste componente se integreaz ă în sisteme optimizate adaptabile pentru
necesitățile fiecărui consumator în parte, atât din punct de vedere tehnologic cât și din punct de
vedere arhitectural, f ără a altera spec ificul construc țiilor.

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
34

Figura 2.2. Schema de principiu a unei case pasive

2. Sisteme solare termice

Un sistem solar termic este alc ătuit din urm ătoarele componente:
a. panouri solare; b. rezervor de ap ă caldă sau, dupa caz boiler cu dubl ă serpentin ă;
c. pompa de recirculare agent termic primar; d. pompa de circula ție distribu ție apă și agent termic în instala ție.
Pentru asigurarea necesarului de ap ă caldă menajeră precum și de agent termic pentru
încălzirea spa țiilor locuite se pot realiza sisteme so lare termice independente sau în strâns ă
interacțiune cu sistemele existente în construc țiile vizate.
Pentru realizarea acestor sisteme, se pot utiliza urm ătoarele solu ții tehnice:
– Captarea energiei termice solare prin intermediul panourilor solare modulare sau
cu tuburi vidate, amplasate pe structuri metalice proprii pe acoperi șurile construc țiilor sau
integrate în aceste acoperi șuri, preluând astfel și rolul de învelitori.
– Stocarea apei calde ob ținute în rezervoare individuale: boilere de joas ă presiune
cu circula ție liberă sau boilere cu circula ție forțată, precum și stocarea energiei calorice ob ținute
în boilere cu dou ă sau trei serpentine, integrate în sistemele de încalzire sau preparare ap ă caldă
menajeră, clasice, existente în do tarea consumatorului.

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
35Sisteme fotovoltaice integrate în cl ădiri.

Descriere general ă:

1. Panouri fotovoltaice
2. Tablou de conectare a panourilor fotovoltaice 3. Invertor de curent continuu/curent alternativ 4. Contor 5. Tabloul general

Figura 2.3. Sistem fotovoltaic integrat în cas ă de locuit

Clădirile cu ferestre mari, orientate spre sud și cele cu ferestre mici orientate spre nord
sunt bune izolatoare termice, putâ nd absorbi o cantitate semnificativ ă a razelor incidente.
Această sursă de caldur ă gratuită poate men ține o temperatur ă suficient ă atât pentru
interior, cât și pentru exterior și lumina zilei reduce cererea pentru lumina artificial ă și aer
condiționat.
Radiația solară ce lovește pereții, ferestrele și alte elemente componente ale structurii
clădirilor este absorbit ă și stocată în funcție de capacitatea termic ă a materialelor. Astfel, energia
stocată este apoi emis ă în interiorul cl ădirii.

Figura 2.4. Absorbția radiației solare în interiorul cl ădirii

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
36
Sistemele solare cu baterii
Dezavantajul sistemelor sola re independente este func ționarea acestora doar pe timpul
zilei deoarece necesit ă iluminare solar ă. În cazurile în care se stocheaz ă o cantitate de energie,
sistemele sunt conectate la baterii, acestea avân d acest rol de stocare. Pe timpul zilei, bateriile
sunt încărcate de energie solar ă, iar pe timpul nop ții sau oricând este necesar pot furniza energie
electrică.

Figura 2.5. Sisteme solare cu baterii
Energia asigurat ă astfel este folosit ă pentru iluminatul stradal, echipamente folosite în
telecomunica ții, aparate electrocasnice și altele, care necesit ă energie electric ă pentru
funcționare.

Sistemele solare hibride.
Celulele solare cu tipuri diferi te de surse pot foarte bine s ă acopere cererile de consum a
energiei la costuri mai reduse decât dac ă s-ar utiliza sisteme bazate pe o singur ă sursă.

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
37

Figura 2.6. Sisteme solare hibride

În cazurile în care este necesar s ă existe surse de energie continu ă și cu un înalt coeficient
de siguran ță atunci când este nevoie de o putere mai intens ă decât cea pe care o pot transforma
sistemele solare în alt ă sursă de putere, trebuie abordat ă o soluție cât mai eficient ă. Celule solare,
în timpul zilei, sunt folosite pentru a acoperi consumul de energie, în timp ce bateria se reînc ărca.
Atunci când bateriile sunt desc ărcate, sistemul produce energie din surse pân ă când bateria este
reîncărcată. Sistemul controleaz ă conectarea surselor și modifica amplitudinea tensiunii în
conformitate cu puterea instantanee consumat ă. În plus fa ță de generatoarele tradi ționale, poate fi
conectat la sistem un mic genera tor hidraulic sau unul bazat pe producer ea energiei cu ajutorul
vântului sau o pomp ă de căldură și va face astfel sistemul și mai hibrid decât este deja.
Sistemele solare hibride au, de obicei, o rentabilitate mai ma re decât sistemele bazate pe
operarea cu energie proprie, deoarece dimensiunile lor sunt suficiente pentru a acoperi consumul
de energie pe timpul verii, și pentru a stoca rezerve, ce vor fi folosite pe timpul iernii. Câ știgurile
anuale de energie pentru echipamentul solar, depi nd de pierderile cauzate de reglatorul de viteza
și de reîncărcarea bateriei, sunt în jur de 500 – 1250 kWh /kWp.

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
38
2.4.2. Constructii si tehno logii ecologice de utilitate publica

Odata cu avansarea tehnologiei si cu mode rnizarea intregii lumi , starea mediului
inconjurator s-a degradat treptat. Este incredib il de trist faptul ca nu ne manifestam indeajuns
interesul pentru natura si ca nu ne preocupam prea mult de starea ei.
Omul din zilele noastre este preocupat mai mult de propria bunastare si nu este interesat
prea mult daca prin actiunile sale perecliteaza natura. Natura este pa rte din noi, este tot ceea ce
ne inconjoara si cu siguranta nu dorim sa o distrugem.
Protejarea mediului inconjurator cu stal pi fotovoltaici pentru iluminat solar.
Daca leacurile obtinute din plante se dovedesc a fi adevarate izvoare de sanatate, atunci
trebuie sa protejam mai mult mediul si minunile lu i. Cu siguranta generatiile viitoare ne vor fi
recunoscatoare daca protejam azi mediul.
Totul se invarte in zilele noastre in jurul en ergiei electrice, deoarece de ea depind multe
activitati zilnice esentiale: gatitul, incalzirea locuintelor, folosirea diverselor gadgeturi,
iluminatul etc.
Principala sursa de energie el ectrica a noastra vine din central e, unde se folosesc pe post
de materii de baza carbuni, gaze naturale, petrol etc. Aceste materii prime sunt eficiente,
transportabile, dar oare cat de buna este folosirea lor pentru mediu?
Pentru a obtine carbuni sau alte resurse, se recurge la met ode distructive pentru mediu.
Solul secatuit de bogatii se reface greu sau uneori de loc. Mai mult, arderea resurselor in centrale
polueaza grav aerul, producand deseuri toxice care sunt nocive pentru sol. Ceea ce este mai grav
este faptul ca, din neferi cire, de multe ori deseurile sunt arun cate in apele potabile, pereclitand in
mod direct sanatatea oamenilor car e beau apa din locul respectiv.
Sisteme solare pentru producerea de energie electrica alternativa utilizata cu stalpi
fotovoltaici pentru iluminat
Este necesar sa ne orientam mai mult catre sistemele pentru producere de energie
electrica alternative, deoarece acestea nu polueaza natura. Au in ceput sa se dezvolte treptat
metode alternative de producere a en ergiei electrice, atat de neces ara vietii cotidiene, cum ar fi
stalpi fotovoltaici pentru iluminat.
Trebuie sa ne gandim la resursele naturale alternative, care sunt inepuizabile si
nepoluante, precum: soarele, vantul etc. Pentru a putea trai in liniste, fara grija ca distrugem
mediul prin activitatile noastre, trebuie sa ne orientam catre o sursa de obtinere a energiei
electrice nepoluanta.

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
39
Iluminatul solar cu stalpi fotovoltaici pentru iluminat.
Unul dintre marile domenii in care avem nevoi e de electricitate este in sfera iluminatului,
caci suntem dependenti de lumina solara indisponi bila in timpul noptii, unde putem folosi niste
stalpi fotovoltaici pentru iluminat. Din aceasta cauza, investim foarte multi bani in sisteme
complexe de iluminat casa sau gradina, platind a poi lunar sume mari pentru facturile de la
electricitate.
Acesti stalpi fotovoltaici pentru iluminat cu le duri PV4M reprezinta o inventie ingenioasa
excelenta, de care merita sa profitam la maxim. Acesti stalpi fotovoltaic i pentru iluminat sunt
pentru natura un aliat de incredere, deoarece nu polueaza mediul, ci din c ontra, foloseste razele
soarelui pentru a produce lumina de care avem nevoie.
Stalpi fotovoltaici pe ntru iluminat cu LED-uri
15
Acest stalp fotovoltaic de iluminat
cu LED-uri PV-4M este ideal atat pentru iluminatul parcarilor private sau publice, aleilor cat si pentru gradina sau caile de acces. Optional, pentru acest stalp fotovoltaic de iluminat se poate monta cu senzor de miscare.
Stalpul fotovoltaic de iluminat cu
LED-uri PV-4M este un stalp complet echipat, oferind o alternativa economica pentru iluminatul clasic, fiind in acelasi timp o solutie non-pol uanta, prietenoasa
cu mediul. Amintim ca panoul solar monocristalin pr oduce 310Wh, media
zilnica anuala, iar acumulatorul solar poate stoca 400Wh.
Stalpul fotovoltaic de iluminat cu
LED-uri PV-4M contine: un panou solar monocristalin IPM95W, un regulator de incar care Steca 12/24v 10Ah cu functie de noapte, un

15 https://www.esolar.ro/stalp-fotovoltaic -de-iluminat-cu-led-uri-pv4m.html
Figura 2.7. Stalp fotovoltaic pentru iluminat cu LED

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
40acumulator solar AGM Trojan 12v33Ah, o lamp a cu LED-uri Idella Sunshine 12v30W –
OSRAM LED, un stalp galvanizat de 4 metri cu flansa si structura de prindere pentru panou
solar si o cutie de conexiuni cu incuietoare.

Stalp de iluminat cu eoliana si panou fotovoltaic HI-8M
16
Stalpul de iluminat cu eoliana si panou fot ovoltaic HI-8M este un stalp hibrid, complet
echipat, oferind o alternativa ie ftina iluminatului clasic, fii nd in acelasi timp o solutie non-
poluanta, prietenoasa cu mediul. Acest stalp de iluminat cu eoliana si panou fotovoltaic HI-8M
este ideal pentru pentru o zona industriala unde iluminatul perime tral se face pe o suprafata mai
mare, dar si pentru iluminatul stradal, ilumi natul public, al parcurilor pentru iluminatul
parcarilor private sau publice.
Stalpul de iluminat cu eoliana si panou fot ovoltaic HI-8M contine: un generator electric
eoliana RTL, un panou electric fotovoltaic I PPU-200W, o baterie solara Varta LAD85 AGM
Deep-Cycle, un regulator solar Steca PR 1515, o lampa stradala led 12V Idella SunShine x20 12V60W, o cutie de conexiuni cu incuietoare SERB-86 si un stalp galvanizat pentru iluminat industrial ST-8M cu o inaltime de 8 metri.
Panoul solar fotovoltaic
montat pe acest stalp de iluminat produce 660 Wh, media zilnica
anuala, generatorul electric eoliana produce 156 W pe vant de 15 m/s, iar acumulatorul solar poate stoca 1020 Wh.

16 https://www.esolar.ro/stalp-de-iluminat-cu -eoliana-si-panou-fotovoltaic-hi-8m.html
Figura 2.8. Stalp de iluminat cu eoliana si panou
fotovoltaic HI-8M

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
41
2.5. Intretinerea sistemelor ecologice.

a. Între ținerea panourilor fotovoltaice.17
Operațiunea se efectueaz ă pentru a m ări eficiența în cadrul sistemelor solare și pentru a
asigura economii în furnizarea de servicii superioare. Rezultatele arat ă că atunci când re țelele
fotovolatice solare sunt cur ățate corespunz ător, au o cre ștere de 30-70% eficacitate .
Există mai multe op țiuni pentru nivelul dorit de cur ățare:
1. Clătire cu ap ă
deionizată: potrivită pentru
spălări frecvente, îns ă acest
lucru nu cur ăță complet
panourile.
2. Apa deionizat ă
combinată cu un surfactant
ușor: panourile se cur ăță
mai bine, dar vor r ămâne
urme de polen de albine,
depuneri calcaroase, excremente de p ăsări etc.
Figura 2.9. Curățarea panourilor fotovoltaice

Beneficiile cur ățării panourilor solare:
– Extinde durata de via ță a sistemului;
– Produce mai mult ă energie;
– Protejeaz ă investiția.

Când se cur ăța panourile solare trebuie evitat:
 Utilizarea masinilor de înalt ă presiune.
 Folosirea o țetului: acesta nu are duritatea suficient ă pentru a înl ătura reziduurile
acumulate de-a lungul anilor.
 Curățarea când temperaturile sunt foarte ridicate.
 Utilizarea substan țelor chimice dure.

17 Servicii CPS CLEANING PROFESSIONAL SERVI CES, SC PROFIMED SRL – Bucuresti

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
42Curățarea panourilor solare este, în general, o activ itate neglijat ă, crezăndu-se că acestea
se curață sub acțiunea ploii, acest lucru fiind eronat.
Ploaia transport ă reziduuri și smog, astfel depune rile sunt perpetuue și duc la sc ăderea
eficienței panourilor, reducând produc ția de energie. De-a lungul timpului, panourile solare vor fi
acoperite cu praf, murd ărie și chiar excremente de p ăsări.
Aceste obstacole pot bloca lumina soarelui și vor reduce produc ția de energie. Solu ția
este simpl ă: panoul solar trebuie cur ățat profesional atunci când se murd ărește.
Unele panouri sunt sensibile la anumite substan țe chimice, iar altele pot avea componente
fragile care trebuie cur ățate cu mare grij ă.
Cele mai importante componente electrice sunt izolate de un capac de protec ție, făcut din
sticlă sau din plastic. Înainte de sp ălare, trebuie asigurat c ă nu există fisuri în aceste capace.
Cea mai bun ă soluție pentru cur ățarea panourilor fotovoltaice, este Ultra Pure System ,
datorită proprietății apei pure produs ă de propriul sistem de filtrare, care cuprinde o ra șină
deionizată și o membran ă cu osmoz ă inversă.
Apa tratat ă în acest mod, îndep ărtează particulele de murdarie și le elimin ă de pe
suprafața panourilor, realizând astfel o cur ățare eficient ă, datorită absenței din compozi ția sa a
sărurilor minerale.

Figura 2.10. Finalizarea opera țiunii de cur ățare.

Se obține astfel ap ă pură 100%, acest tip de cur ățare se mai nume ște și “curațenie verde”,
deoarece nu se folosesc detergen ți.

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
43b. Între ținerea turbinelor eoliene.18

Turbinele eoliene au nevoie de mentenan ță pentru a func ționa la parametrii optimi.
Întreținerea eolienelor poate fi destul de dificil ă dacă nu este de ținut echipamentul adecvat.
Alpiniștii utilitari sunt cei mai utili în repararea și întreținerea eolienelor datorit ă
specializării lor și echipamentelor pe care ace știa le dețin.

Figura 2.11. Întreținere la nivelul paletelor.

Defecte la nivelul paletelor.
Se aplică protecții anticorozive:
 sablare uscat ă;
 sablare umed ă;
 hidrosablare / sablare cu ap ă;
 pregătire mecanic ă a suprafe țelor;
 decapare chimic ă;
 degresare;
 desprăfuire;
 spălare cu presiune;
 spălare cu abur;
 măsurare grosime strat umed și uscat;
 vopsitorie – aplicare airless, airmix, aircoat, HVLP, cu aer sau manual.

18 Sursa: Curs “Mentenan ța sistemelor industriale” – Sisteme de monitorizare și diagnoză pentru turbine eoliene,
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca.

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
44

Figura 2.12. Reparații efectuate de alpini ști profesioni ști.

Defecte la nivelul turbinei.
• Modificarea rugozit ății suprafe ței paletelor: apar datorit ă poluării, defectelor
structurale, depunerii de ghea ță, se pot determina prin m ăsurători ale caracteristicilor de
putere on-line.
• Dezechilibru al maselor rotative. • Asimetrii aerodinamice: sunt cauzate de comportamentul aerodinamic diferit al
paletelor (unghiul de atac diferit sau defecte de fabrica ție ale profilului). Diferen țele
generează forțe de excita ție ce determin ă oscilații axiale și torsionale ale nacelei cu
frecvența egală cu cea de rota ție a rotorului.

Defecte la nivelul sistemului de antrenare.
• Defecte tipice la nivelul arborelui (cr ăpături sau dezechilibre de mas ă). Cauze:
sarcini subestimate din proiectare, supr asarcini de cuplu, materiale necorespunz ătoare,
probleme de fabrica ție, de transport sau de as amblare, încovoiere datorit ă forțelor
asimetrice rotorice, centrare proast ă, defecte de asamblare ale lag ărelor sau elementelor
acestora.

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
45
Defecte în lag ărele de rostogolire.

Defecte în generatorul electric. Defecte în transformator. Defecte în contactoare și întrerup ătoare.
• Cauze: probleme de conexiune, corodarea.
• Efecte: cre șterea temperaturii la contacte, cre șterea rezisten ței de contact.

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
46

3. STUDIU DE CAZ. EVALUAR EA NECESARULUI DE ENERGIE
AL UNEI CONSTRUC ȚII ECOLOGICE

3.1. Calculul consumului unei case ecologice

Calculul consumului de kW/luna

Numarul de kW consumati intr-o luna

************************************
Iluminat = 16.32 9.354 KWh/Luna Procent: 6%
Electrocasnice: = 76.2 KWh/Luna Procent: 30%
Climatizare: = 88.5 KWh/Luna Procent: 35%
Comunicatii: = 74.55 KWh/Luna Procent: 29%
Scule: = 0 KWh/Luna Procent: 0%
Altele: = 0 KWh/Luna Procent: 0%
=
Total: = 255.57 9.354 Procent: 100%
************************************ KWh/Luna KWh/zi

Iluminat Putere W Ore/zi Cantitate (Buc) KWH/zi KWh/Luna

Economic 11 x 2 x 20 = 0.44 13.2
Flourescent 13 x 2 x 4 = 0.104 3.12
Total 0.544 16.32
Electrocasnice Putere Ore/zi Cantitate /zi /Luna

Mixer 300 x 0.5 x 1 = 0.15 4.5
Uscator 1000 x 0.25 x 0 = 0 0
Ventilator 50 x 0 x 0 = 0 0
Uscator haine (electric) 4000 x 0 x 0 = 0 0
Uscator Haine (incalzire gas) 400 x 0 x 0 = 0 0
Cafetiera 1000 x 0.2 x 1 = 0.2 6
Masina spalat vase (uscare) 700 x 0.2 x 1 = 0.14 4.2
Masina spalat vase (turbo) 1450 x 0 x 0 = 0 0
Dehidrator 600 x 0 x 0 = 0 0
Mixer solide 400 x 0 x 0 = 0 0
Fier de calcat 1000 x 0.5 x 1 = 0.5 6
Cuptor cu microunde 1500 x 0.1 x 1 = 0.15 4.5
Aragaz electric mare 2100 x 1x 0 = 0 0
Aragaz electric mic 1250 x 0 x 0 = 0 0
Frigider (4ani vechime) 500 x 5x 0 = 0 0
Frigider (nou, economic) 200 x 4x 1 = 0.8 24
Aspirator (manual) 100 x 0.5 x 0 = 0 0

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
47Aspirator (vertical) 700 x 0 x 0 = 0 0
Masina de spalat (ax orizontal) 250 x 1.5 x 0 = 0 0
Masina de spalat (ax vertical) 900 x 1x 1 = 0.9 27
Jacuzzi 750 x 0 x 1 = 0 0
Total 2.84 76.2
Climatizare Putere Ore/zi Cantitate /zi /Luna

Aer conditionat (centrala) 3500 x 0.0 h x 0 = 0 0
Aer conditionat (camera) 1000 x 1.0 h x 1 = 1 30
Incalzitor (suflanta) 500 x 0.0 h x 0 = 0 0
Incalzitor (portabil) 1500 x 0.0 h x 0 = 0 0
Incalzitor (cu vas de retinere) 100 x 0.0 h x 0 = 0 0
Centrala lemne 650 x 3.0 h x 1 = 1.95 58.5
Total 2.95 88.5
Comunicatii Putere Ore/zi Cantitate /zi /Luna

TV color 40'' 150 x 3x 3 = 1.35 40.5
AC stereo/home cinema 500 x 2x 1 = 1 15
CD Player 35 x 2x 1 = 0.07 1.05
Desktop Computer 300 x 2x 1 = 0.6 18
Imprim. Ink jet 35 x 0.1 x 0 = 0 0
Laptop Computer 100 x 1x 0 = 0 0
Imprim. Laser 900 x 0x 0 = 0 0
Antena Satelit 30 x 2x 0 = 0 0
Video Rec. 40 x 0x 0 = 0 0
Video games 20 x 0x 0 = 0 0
Total 3.02 74.55
Scule & Disp. Putere Ore/zi Cantitate /zi /Luna

1/2'' sfredel 750 x 0.0 h x 0 = 0 0
1/4'' sfredel 250 x 0.0 h x 0 = 0 0
12'' drujba 1100 x 0.0 h x 0 = 0 0
14'' drujba 1100 x 0.0 h x 0 = 0 0
3'' slefuitor 1000 x 0.0 h x 0 = 0 0
9'' slefuitor disc 1200 x 0.0 h x 0 = 0 0
Cositoare Elect. 1500 x 0.0 h x 0 = 0 0
Furnal 700 x 0.0 h x 0 = 0 0
Foarfeca Elect. 450 x 0.0 h x 0 = 0 0
Tocatoare Elect. 500 x 0.0 h x 0 = 0 0
Total 0 0

Numarul de kW consumati intr-o luna : 255.57

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
48
3.2. Calculul eficientei economice a unei instalatii ecologice pentru o locuinta
individuala

3.2.1. Eficienta producerii energ iei electrice cu panouri solare

Sistem fotovoltaic
Date tehnice panouri fotovoltaice
Modulule fotovoltaice sunt conc epute special pentru consumur i mari de energie. Panourile
fotovoltaice au o durat ă mare de viat ă, de aproximativ 25 ani și pot fi folosit atât pentru sisteme
conectate la sistemul na țional energetic cât și pentru sisteme independente
Componente sistem:
 Panouri fotovoltaice : Un num ăr de
panouri fotovoltaice conectate în serie sau în paralel furnizând curent continuu prin transformarea radiației solare. Orientarea și
unghiul de înclinare al acestor
panouri reprezint ă parametri
importanți ai sistemului, precum și
așezarea panourilor în zone f ără
umbră.
 Controller fotovoltaic : controleaz ă
acumulatorii, îi încarc ă și descarcă
în siguran ță
 Invertor: un invertor de putere
pentru a transforma curentul continuu de la panouri în curent alternativ. Caracteristicile semnalului de ie șire trebuie s ă fie
în conformitate cu tensiunea, frecven ța și limitele re țelei
 Acumulatori: poate fi o singur ă baterie sau mai multe conectate împreun ă.
Alegerea capacit ății acumulatorii este o decizie foarte important ă deoarece ace știa
trebuie să asigure furnizarea constant ă de electricitate
Figura 3.1. Panouri fotovoltaice

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
49 Consumatori: aparatele electrice din cl ădire alimentate la invertor sau la re țea

Figura 3.2. Instalatie fotovoltaica

PANOU FOTOVOLTAIC TIP ES
Modulele fotovoltaice ES sunt sp ecial concepute pentru consum uri mari de energie. Panoul
fotovoltaic are o durat ă mare de viat ă, de aproximativ 25 ani și poate fi folosit atât pentru sisteme
conectate la sistemul na țional energetic cât și pentru sisteme independente.
 Celule solare : Celulele solare cu m onocristalin au o eficien ță ridicată. Chiar dac ă radiația
solară este scăzută, modulul solar poate produce energie la capacitate maxim ă
 Sticla special tratat ă: Acoperirea anti-reflex și sticla cu o rat ă de transmisie mare cresc
cantitatea de energie furnizat ă de modul, precum și rezistența mecanic ă a modului solar
 EVA și TPT : Pentru m ărirea rezisten ței mecanice și pentru ca panourile s ă poată funcționa în
condiții mai dure de mediu s-au folosit folii tedlarpolyester-tedlar (EVA/TPT). Acestea
împiedică și pătrunderea apei la celulele solare.
 Cadru de aluminiu : Este ușor de instalat
 Include diode schottky by pass 10A 1000V

Durată de viață: mai mare de 25 ani, cu o sc ădere mai mic ă a eficienței
 Rezistă în condiții extreme de mediu (vânt, umiditate etc)
 Certificate de calitate eliberate de institu ții internaționale: managementul calit ății ISO, UL,
TUV, IEC.

PARAMETRI ELECTRICI

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
50
Tip modul Wp(W) Vmp(v) Imp(A) L×W×H(mm) Descriere
ES180 180 35.4 5.10 1580×808×50 6×12
ES175 175 35.4 5.00 1580×808×50 6×12
ES165 165 34.4 4.80 1580×808×50 6×12
ES125 125 26.6 4.70 1195×808×35 6×9 ES120 120 34.8 3.45 1196×808×35 6×12 ES100 100 34.9 2.87 968×808×35 6×12 ES080 80 17.6 4.50 1195×541×35 4×9 ES040 40 17.6 2.30 630×541×25 4×9 ES020 20 17.2 1.20 656×306×25 2×18 ES010 10 17.2 0.60 360×306×25 4×9 ES005 5 17.2 0.30 216×306×25 4×9 Wp – Putere maxim ă
Vpm – Tensiune maxim ă
Imp – Curent maxim
DIMENSIUNI DE INSTALARE
Tip modul L W A B C D
ES180 1580 808 1300 800 758 14×9
ES175 1580 808 1300 800 758 14×9 ES165 1580 808 1300 800 758 14×9 ES125 1195 808 960 660 758 14×9 ES080 1195 541 960 660 508 14×9 ES040 630 541 395 508 14×9 ES020 656 306 641.9 291.9 ES010 360 306 345.9 291.9 ES005 216 306 201.9 291.9

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
51

3.2.2. Eficien ța producerii energiei electri ce prin sistem eolian

Turbină eoliană
EOLIS 1KW

Turbinele eoliene de pân ă la 1 KW sunt cel mai u șor de instalat și cele mai uzuale într-o
gospodărie și mai ales pentru camping. Energia electric ă produsă de acestea poate fi stocat ă
în acumulatori și refolosit ă ulterior. Fa ță de panourile solare fotovo ltaice acestea au avantajul de
a funcționa și pe timp de noapte.
Palele capteaz ă energia cinetic ă a vântului pe care o transmit spre generatorul trifazat,
sincron cu magnet permanent AC. A cesta transforma energia cinetic ă în energie electric ă.
Reglarea vitezei se face prin scoater ea din vânt a cozii. Material carcas ă generator: aliaj de
aluminiu turnat, material pale: fibr ă de sticlă ranforsat ă, material magnet: NdFeB.

Figura 3.3. Turbină eoliană

Figura 3.4.

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
52Caracteristica Valoare
Putere nominal ă 1KW
Putere maxim ă 1.5KW
Tensiune ie șire 48VCC
Viteza de pornire a generatorului 3m/s
Viteza nominal ă 9m/s
Viteza maxim ă a vântului 40m/s
Protecție viteză prea mare a vântului Automat ă
Temperatura mediului -40 to +60 o C
Diametrul rotorului 2.7m
Viteza rotorului 400rpm
Număr pale 3
Material pale Fibr ă de sticlă ranforsat ă
Generator Alternator cu magne ți
permanen ți trifazat
Invertor unda sinusoidal ă AC 220V, 50HZ
Greutate generator 34 kg

3.2.3. Sistemul hibrid

Figura 3.5. Schema de principiu a sistemului hibrid
Conform exper ților în energie regenerabila un sistem electric de dimensiuni reduse, care
combină tehnologia eolian ă cu cea fotovoltaic ă oferă mai multe avantaje fa ță de cele 2 sisteme
considerate individual.
În multe loca ții, viteza vântului este mic ă vara, iar soarele are cea mai mare putere. În
schimb vântul este mult mai puterni c iarna, când soarele are o mai mic ă putere. Deoarece

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
53perioadele de maxim ă eficiență pentru cele dou ă sisteme sunt diferite, un sistem hibrid poate
produce energie mai mult ă atunci când ave ți nevoie de ea.
Sistem hibrid 400W (300W eolian – 100W fotovoltaic)

Sistem hibrid 400W (12V)
1 turbină eoliană 300W
Panou fotovoltaic 100W
Controller hibrid 400W
Invertor sinusoidal 500VA
Acumulatori 1x180Ah 12V
Autonomie la putere nominal ă în lipsa oric ărei alte surse de energie: 5,4 ore

Sistem adoptat
Deoarece zona unde este amplasat ă construcția beneficiaz ă de ambele resurse, eolian ă și
solară, prezentate în capitolul 1 din aceast ă parte și pentru a evita eventualele pane de curent am
adoptat un sistem hibrid capabil sa produc ă energie electric ă, pentru to ți consumatorii din aceast ă
locuință.
Sistem hibrid 3000W la 230V (1KW fotovoltaic și 3KW eolian) este compus din:
panouri fotovoltaice de 1KW împreun ă cu o turbin ă eoliană de 3KW la care se adaug ă
controllerul hibrid de 4KW și invertorul sinusoidal de 5KVA și 10 acumulatori de 230Ah/23V.
Autonomia de func ționare a acestui sistem este de 6 or e în lipsa orcarei surse de energie.

ESTIMAREA PRODUC ȚIE ENERGIE ELECTRIC Ă SISTEM FOTOVOLTAIC
1.0 KWP
Putere nominal ă a sistemului fotovoltaic: 1.0 kWp (crystalline silicon)
Înclinarea modulelor: 35.0° Pierderi estimate din cauza temperaturii: 7.8% (s-au utilizat datele locale de temperatur ă
ambiental ă)
Pierderi estimate din cauza ef ectului de refl ectare unghiular ă: 2.8%
Alte pierderi (cabluri , invertoare, etc): 14.0%
Pierderi totale ale sist emului fotovoltaic: 24.6%
Graficul și tabelul urm ător reprezint ă cantitatea de energie electric ă estimată, care va fi
produsă lunar de un sistem fotovolta ic având caracteristicile men ționate mai sus. De asemenea
este indicat
ă cantitatea medie estimat ă de energie electric ă produsa pe zi.

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
54

Figura 3.6. Repartiția generării de energie pe luni calendaristice

PV electricity generation for:
Nominal power=1.0 kW,
System losses=14.0%
Inclin.=35 deg., Orient.=0 deg.
Month Production per
month (kWh) Production per day
(kWh)
Ianuarie 52 1.7
Februarie 68 2.4
Martie 102 3.3
Aprilie 113 3.8
Mai 139 4.5
Iunie 132 4.4
Iulie 140 4.5
August 142 4.6
Septembrie 125 4.2
Octombrie 101 3.3
Noviembrie 56 1.9
Decembrie 43 1.4

S-a folosit pentru estimare cazul ideal cu înclinare optim ă de 35ș și orientare sud pentru a
se determina cantit ățile maxime de energie care pot fi generate de acest sistem.

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
55
PANOURI SOLARE MONOCRISTALINE PANOU FOTOVOLTAIC TIP ES 1kW
Modulele fotovoltaice ES sunt special concepute pentru c onsumuri mari de energie.
Panoul fotovoltaic are o durat ă mare de viat ă, de aproximativ 25 ani și poate fi folosit atât pentru
sisteme conectate la sistemul na țional energetic cât și pentru sisteme independente.
 Celule solare : Celulele solare cu monocristalin au o eficien ță ridicată. Chiar dac ă
radiația solară este scăzută, modulul solar poate produce energie la capacitate maxim ă.
 Sticla special tratat ă: Acoperirea anti-reflex și sticla cu o rat ă de transmisie mare
cresc cantitatea de energie furnizat ă de modul, precum și rezistența mecanic ă a modului solar
 EVA și TPT : Pentru m ărirea rezisten ței mecanice și pentru ca panourile
să poată funcționa în condi ții mai dure de mediu s-au folosit folii tedlarpolyester-
tedlar (EVA/TPT). Acestea împiedic ă și pătrunderea apei la celulele solare.
 Cadru de aluminiu : Este ușor de instalat
 Include diode schottky by pass 10A 1000V
 Durată de viață: mai mare de 25 ani, cu o sc ă
dere mai mic ă a eficienței
 Rezistă în condiții extreme de mediu (vânt, umiditate etc)
 Certificate de calitate eliberate de institu ții internaționale: managementul
calității ISO, UL, TUV, IEC.

PARAMETRI ELECTRICI
Tip modul Wp(W) Vmp(v) Imp(A) L×W×H(mm) Descriere
ES180 180 35.4 5.10 1580×808×50 6×12
ES175 175 35.4 5.00 1580×808×50 6×12 ES165 165 34.4 4.80 1580×808×50 6×12 ES125 125 26.6 4.70 1195×808×35 6×9 ES120 120 34.8 3.45 1196×808×35 6×12 ES100 100 34.9 2.87 968×808×35 6×12 ES080 80 17.6 4.50 1195×541×35 4×9 ES040 40 17.6 2.30 630×541×25 4×9 ES020 20 17.2 1.20 656×306×25 2×18 ES010 10 17.2 0.60 360×306×25 4×9 ES005 5 17.2 0.30 216×306×25 4×9 DIMENSIUNI DE INSTALARE
Tip modul L W A B C D
ES180 1580 808 1300 800 758 14×9
ES175 1580 808 1300 800 758 14×9 ES165 1580 808 1300 800 758 14×9 ES125 1195 808 960 660 758 14×9 ES080 1195 541 960 660 508 14×9 ES040 630 541 395 508 14×9 ES020 656 306 641.9 291.9 ES010 360 306 345.9 291.9 ES005 216 306 201.9 291.9

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
56
Wp – Putere maxim ă
Vpm – Tensiune maxim ă
Imp – Curent maxim

GENERATOR EOLIAN EOLIS 3KW
Principiu de func ționare:
Energia eolian ă este folosit ă pentru a ac ționa un generator cu magne ți permanen ți pentru
a genera curent alternativ, care es te transformat în curent continuu și înmagazinat în acumulatori.
Curentul continuu de la acumulatori este tran sformat în curent alte rnativ de un invertor și utilizat
de diferiți consumatori.
Înainte de instalarea unui astfel de generator trebuie avute în vedere urmatoarele aspecte:
– Viteza medie a vântului: Cu cât este mai mare viteza vântului cu atât mai mult ă
electricitate poate genera si stemul eolian. Este recomandat ă alegerea unei zone în care viteza
medie a vântului este de minim 3m/s.
– Turbulen țe: Acestea pot reduce semnificativ eficien ța sistemul eolian. Turbina eolian ă
se va amplasa într-o loca ție fără turbulențe.
– Înălțimea stâlpului: Înalțați stâlpul cât mai sus posibil deoarece cu cât v ă depărtați de
suprafața pământului cu atât viteza vântului este mai mare și mai constant ă. În podișuri sau
câmpii în ălțimea recomandat ă este de minim 6 m. În ălțimea recomandat ă pentru sistemele
eoliene este între 6m și 18m.
– Obstacole: Copacii și clădirile pot obstruc ționa curentul de aer si pot cauza turbulente
în fata si în spatele obstacolului. Turbina eoliana trebuie localizata într-o zona fara obstacole pe o
raza de 400 metri. Înaltimea turbinei trebuie sa fie de 2 ori mai mare decât înaltimea oricarui
obstacol (daca exista). Daca se amplaseaza lânga o cladire trebuie sa fie la 6 metri mai sus decât
aceasta si la minim 75 metri departare.
Caracteristici:
PUTERE NOMINAL Ă 3KW
PUTERE MAXIM Ă 4KW
TENSIUNE IE ȘIRE 280VCC
VITEZA DE PORNIRE A GENERATORULUI 2m/s VITEZA NOMINALA 10m/s VITEZA MAXIMA A VÂNTULUI 25m/s

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
57PROTECTIE VITEZA PREA MARE A VÂNTULUI Automata
TEMPERATURA MEDIULUI -40 to +60 o C DIAMETRUL ROTORULUI 5m VITEZA ROTORULUI 200rpm
NUMAR PALE 3
MATERIAL PALE Fibra de sticla ranforsata ÎNALTIMEA STÂLPULUI 9.0m DIAMETRUL TEVII STÂLPULUI 273 mm GREUTATE 1000 kg GENERATOR Alternator cu magneti permanenti trifazat
INVERTOR UNDA SINUSOIDALA AC 220V, 50HZ CARACTERISTICI FUNCTIONALE Frân a, Low-End Boost, Slow-Mode

Controller hibrid 4kW : controleaz ă acumulatorii, îi încarc ă și descarcă în siguran ță
Invertor sinusoidal : un invertor de putere pentru a tr ansforma curentul continuu de la
panouri în curent alternativ. Cara cteristicile semnalului de ie șire trebuie s ă fie în conformitate cu
tensiunea, frecven ța și limitele re țelei
Acumulatori (10): poate fi o singur ă baterie sau mai multe conectate împreun ă. Alegerea
capacității acumulatorii este o decizie foarte important ă deoarece ace știa trebuie s ă asigure
furnizarea constant ă de electricitate

Sistem hibrid 4000W (3000W eolian – 1000W fotovoltaic)
Autonomie la putere nominal ă în lipsa oric ărei alte surse de energie: 6 ore.
Dimensionarea acumulatorilor este orientativ ă și se poate schimba în func ție de nevoile
clientului.
Sistem hibrid 4000W (230V) Preț unitar
USD/buc Cantitate
(buc) Total USD f ără
TVA
1 turbina eolian ă 3000W 2140 1 2140
Panouri fotovoltaice 1000W (10buc
x100W) 560 10 5600
Controller hibrid 4000W 1900 1 1900
Invertor sinusoidal 5KVA 1208 1 120
Acumulatori 10x230Ah 23V 255 10 3550
Total USD f ără TVA 13310

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
58

4. CONCLUZII

La nivel contemporan, sursele regenerabi le de energie precum energia solar ă, energia
eoliană, energia hidro-electric ă, energia geotermal ă și cea obținută din biomas ă sunt alternative
esențiale la combustibilii fosili în rapor t cu ritmul accelerat al exploat ării resurselor energetice
primare, precum si preconizarea epuiz ării acestora în viitorul apropiat, dar și a scumpirii pre țului
energiilor primare.
Culminând sub aspectul analizei efectuate, se concretizeaz ă concluzia potrivit c ăreia fiind
determinate anumite fundamente științifice in privin ța scopului, a influen țelor și a modalit ății de
intocmire a proiectelor ecologice ca f iind un deziderat în sensul amelior ării condițiilor mediului
înconjurător, urmeaz ă a fi analizate mediile rurale și urbane ca un geosistem în cadrul c ărora
proiectele verzi sunt integrate ca un sistem cibernetic ce prezint ă un mare grad de complexitate și
vulnerabilitate.
Una dintre op țiunile cele mai viabile este considerat ă energia eoliana întrucât resursele
vântului apar ca fiind inepuizabile. Astfel, se apreciaz ă faptul că energia eolian ă recuperabil ă la
nivel mondial este estimat ă la aproximativ 53 000 TWh (TerraWatt or ă), ceea ce presupune un
raport de patru ori mai mare decât consum ul mondial actual de electricitate.
Astfel, la nivel european, poten țialul este suficient pentru a acoperi ș
i a asigura minimum
20% din ceea ce presupune necesarul de energie electric ă până la nivelul anului 2020, cu atât mai
mult dacă se apreciaz ă și noul poten țial offshore.
Din analizarea costurilor și a variantelor prezentate se poa te despinde concluzia potrivit
căreia implementarea proiectelor verzi apare ca fiind o investi ție cu profit sub aspectul resurselor
financiare si a profitului urm ărit, cu efecte colaterale bene fice asupra medi ului înconjur ător.
La nivelul țării noastre, implementarea unui sistem de energii regenerabile apare ca o
necesitate care îns ă poate genera și profit, având totodat ă și un caracter de utilitate cu r ăsfrângere
atât la nivel local, cât și la nivelul spa țiului european.

Universitatea “Transilvania” Bra șov. Facultatea de Silvicultur ă și Exploat ări Forestiere.

Lucrare de diserta ție
59

5. BIBLIOGRAFIE

1. Alpopi, C., Florescu, M.: “ Utilizarea surselor de energie regenerabile” , Editura ASE,
București, 2006.
2. Apostol, I., P ătrașcu, A.: “Accesul la energie curat ă – Sursele regenerabile de energie
în România”, Terra mileniul III, 2006.
3. Bădescu, Z., Popescu, C.: “ Energia din surse regenerabile”, Editura RENTROP &
STRATON", Bucure ști, 2010.
4. Bălan, M.: “Energii regenerabile” , Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca, Editura
UT PRES, 2007.
5. Christian Hagmann, Membru Fondator – Solar Grup, “Cum sa creezi un proiect de
succes” , 2013.
6. Munteanu, C., Horobe ț, A.: “Finanțe transnaționale” , Editura All Beck, Bucure ști, 2003.
7. Parteneriat Leonardo da Vinci “D iscover a new working field”: “Energii
regenerabile” , Partea I, 2012.
8. Proiect “Resurse regenerabile de energie – o solutie pent ru dezvoltarea durabila a
două regiuni Europene” , 2012.
9. Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind promovarea
utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a
Directivei 2001/77/CE și Directivei 2003/30/CE;
10. HG nr. 443/2003 pentru promovarea productiei de energie electric ă din surse
regenerabile de energie, M.O. nr. 383/ 2003
11. Hotărarea Guvernului nr. 1535/18 dec 2003.
12. Hotărarea Guvernului nr. 958/2005.
13. http://www.britannica.com/EBcheck ed/topic/17668/renewable-energy
14. http://en.wikipedia.org/wiki/Renewable_energy
15. http://en.wikipedia.org/wiki /Non-renewable_resources
16. “Energii regenerabile” – Parteneria t LEONARDO da VINCI "DISCOVER A NEW
WORKING FIELD"
17. http://ro.wikipedia.org/wiki/Energia_electric ă_în_România#Energia_regenerabil ă
18. http://ro.wikipedia.org/wiki/Parc_eolian
19. http://www.inoveco.ro/cu-ce-ne-ocupam/s isteme-fotovoltaice-rezidentiale