S.L.Dr. Caraman Iuliana [631961]

UNIVERSITATEA DIN BACĂU
FACULTATEA DE INGINERIE
SPECIALIZAREA: INGINERIA ȘI PROTECȚIA MEDIULUI
INDUSTRIAL
LUCRARE DE LICENȚĂ
STUDII ȘI CERCETĂRI PRIVIND CARACTERISTICILE
APELOR UZATE LA INTRAREA ÎN STAȚIA DE EPURARE

COORDONAT OR :
S.L.Dr. Caraman Iuliana
Absolvent: [anonimizat], 2009
1

2

INTRODUCERE
Multă vreme am crezut – sau in orice caz am acționat ca si cum am fi crezut – că apa, prin
imensitatea volumului ei, “digeră” tot ce putem sa arucam în ea; cu alte cuvinte, intinderile de
apă ar fi o imensa ladă de gunoi pe care o stiam purificatoare. Au fost necesari 50 de ani – in
cursul carora am aruncat în mare mai multe deșeuri de toate felurile decat în cursul celor 20 de
secole precedente – pentru ca această iluzie sa se spulbere.
A trebuit să se producă o serie de catastrofe pană sa descoperim greșeala pe care am
facut-o. Savanții cunosteau primejdia, dar avertismentele lor au trecut, de cele mai multe ori,
neluate în seamă. Astăzi suntem aproape neputinciosi în fața anumitelor fenomene de
impurificare.
„Poluarea se produce atunci când, în urma întroducerii unor substațe determinate –
solide, lichide, găzoase, radioactive – apele suferă modificari fizice, chimice sau biologice,
susceptibile de a le face improprii sau periculoase pentru sănatatea publică, pentru viața acvatică,
pentru pescuitul industrial, pentru industrie si turism”.
Calitatea apelor este cel mai mult afectată de deversarea de către om de ape uzate. Prin
urmare, principala măsură practică de protecție a calității apelor de suprafață este să epurăm
apele uzate.
Primul pas spre epurare este colectarea apelor uzate, care se face prin sisteme de
canalizare. Ele sunt mai simple la poluanții industriali, dar foarte vaste și complicate în cazul
canalizării localităților, deoarece trebuie să preia ape uzate fecaloid-menajere de la un foarte
mare număr de surse – toate chiuvetele, WC-urile, cadele de duș sau băi etc. Se mai adaugă
canalele ce preiau apele pluviale. Apele acestea trebuie apoi conduse la stația de epurare, de unde
apoi de regulă sunt restituite în emisar, de obicei în râu.
Lucrarea cuprinde 5 capitole, respectiv:
Capitolul I – Poluarea este o problemă actuală cu consecințe mai mult sau mai puțin
grave asupra populației.Efectele poluării resurselor de apă sunt complexe și variate, în funcție de
natura și concentrația substanțelor impurificatoare. Rezolvarea acestor probleme ridicate de
poluarea apei se realizează prin tratare, prin care se asigură condițiile necesare pentru consum;
Capitolul II – Studiul de caz a societății: S.C. ACVASERV S.R.L. – Roman și
activitațile sale;
Capitolul III – Luarea în considerare a efectelor asupra mediului ale unui
proiect/investiție încă din primele etape ale planificării acestuia, conduce la identificarea și
evaluarea din timp a posibilului impact asupra mediului. Astfel se pot stabili măsuri de
minimizare a efectelor negative înainte de a deveni ireversibile;
Capitolul IV – Metoda de evaluare a impactului asupra mediului înconjurător parcurge
3

mai multe etape de aprecieri sintetice, bazate pe indicatori de calitate posibili să reflecte starea
generală a factorilor de mediu analizați.
Capitolul V – Având în vedere importanța sistemului de canalizare și impactul negativ pe
care îl poate produce nefuncționarea corectă a acestuia se impun o serie de măsuri,(Factorul de
mediu: sol, aer, apă, așezăzi umane, deșeuri; masuri privind utilizarea materialelor de construcții;
masuri de pază și securitate contra incendiilor de igienă și sănătate, de protecția mediului;
Securitatea zonei).
În finalul lucrării se regăsesc, concluziile, bibliografie și anexe.
4

CUPRINS
INTRODUCERE…………………………………………………………………………………………………………..3
CAPITOLUL I. Poluarea apelor noțiuni teoretice ………………………………………………..7
1.1 Poluarea apei……………………………………………………………………………………………………..7
1.2 Principalele materii poluante și efectele acestora……………………………………………………8
1.3 Principalele surse de poluare ………………………………………………………………………………9
1.4 Clasificarea apelor după utilizări………………………………………………………………………..12
1.5 Legi in vigoare referitoare la apele uzate…………………………………………………………….13
CAPITOLUL II. Studiul de caz. Caracteristicile apelor uzate la intrarea în
stația de epurare ……………………………………………………………………………………………………14
2.1 Stația de epurare a orașului Roman…………………………………………………………………….14
2.2 Activități desfașurate pe amplasament ………………………………………………..16
2.3 Exploatarea rețelei de canalizare………………………………………………………17
CAPITOLUL III Impactul apelor uzate asupra mediului …………………………………39
3.1 Impactul apelor uzate……………………………………………………………………………………………..39
3.1.1 Impactul produs de poluarea cu diferite substanțe componente din apele uzate..39
3.1.2 Impactul produs asupra apei de suprafață și asupra apei subterane …………………40
3.1.3 Impactul produs asupra aerului……………………………………………………………………41
3.1.4 Impactul asupra așezărilor umane ………………………………………………………………42
3.1.5 Impactul produs de materialele de construcții……………………………………………….42
3.1.6 Impactul produs de deșeuri………………………………………………………………………..42
3.1.7 Impactul produs de transformatorii electrici…………………………………………………43
3.1.8 Impactul produs prin măsurile de protecție a muncii, Igienă și Sănătate și P.S.I.43
3.1.9 Impactul produs prin securitatea zonei…………………………………………………………43
3.2 Calitatea apelor………………………………………………………………………………………………………44
3.2.1 Calitatea apelor subterane…………………………………………………………………………..44
3.2.2 Calitatea apelor uzate evacuate de agenții economici în R.C.P………………………..46
3.2.3 Calitatea apelor uzate influente în stația de epurare la nivelul anului 2008 ………49
3.2.4 Calitatea apelor uzate efluente din stația de epurare la nivelul anului 2008………50
3.2.5 Calitatea aerului ……………………………………………………………………………………….51
3.2.6 Emisii de zgomote ……………………………………………………………………………………52
5

CAPITOLUL IV Evaluarea impactului ………………………………………………………………..53
4.Determinarea notelor de bonitate ………………………………………………………………………………54
4.1 Factorul de mediu APĂ………………………………………………………………………………….54
4.2 Factorul de mediu SOL…………………………………………………………………………………..58
4.3 Factorul de mediu AER………………………………………………………………………………….59
4.4 Factorul de mediu AȘEZĂRI UMANE……………………………………………………………60
4.5 Factorul de mediu DEȘEURI………………………………………………………………………….60
4.6 Alte componente……………………………………………………………………………………………60
CAPITOLUL V Monitorizarea activitații ………………………………………………………………63
5.Măsuri de reducere a poluării…………………………………………………………………………………….63
5.1 Factorul de mediu SOL………………………………………………………………………………….63
5.2 Factorul de mediu AER………………………………………………………………………………….63
5.3 Factorul de mediu APĂ………………………………………………………………………………….64
5.4 Factorul de mediu AȘEZĂRI UMANE:…………………………………………………………..64
5.5 Măsuri privind utilizarea materialelor de construcții…………………………………………..64
5.6 Factorul de mediu DEȘEURI………………………………………………………………………….65
5.7 Condensatori/transformatori electrici………………………………………………………………..65
5.8Măsuri de pază și securitate contra incendiilor, de igienă și sănătate, de protecția
muncii:……………………………………………………………………………………………………………….65
5.9 Securitatea zonei……………………………………………………………………………………………66
CONCLUZII……………………………………………………………………………………………………………….67
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………………………………69
ANEXE……………………………………………………………………………………………………………………….71
6

CAPITOLUL I
POLUAREA APEI. NOȚIUNI TEORETICE
1.1 Poluarea apei
Apa este un factor important în echilibrele ecologice, iar poluarea acesteia este o problemă
actuală cu consecințe mai mult sau mai puțin grave asupra populației. „Prin poluarea apei, se
înțelege alterarea caracteristicilor fizice, chimice și biologice ale apei, produsă direct sau
indirect de activitățile umane și care face ca apele să devină improprii utilizării normale în
scopurile în care această utilizare era posibilă înainte de a interveni alterarea”.
Efectele poluării resurselor de apă sunt complexe și variate, în funcție de natura și
concentrația substanțelor impurificatoare. Rezolvarea acestor probleme ridicate de poluarea apei
se realizează prin tratare, prin care se asigură condițiile necesare pentru consum.
Poluarea apelor poate fi naturală sau artificială. Poluarea naturală se datorează surselor
de poluare naturale și se produce în urma interacției apei cu atmosfera, când are loc o dizolvare a
gazelor existente în aceasta, cu litosfera, când se produce dizolvarea rocilor solubile și cu
organismele vii din apă. Poluarea artificială se datorează surselor de ape uzate de orice fel, apelor
meteorice, nămolurilor, reziduurilor, navigației etc.
Se poate vorbi și despre poluare controlată și necontrolată. Poluarea controlată
(organizată) se referă la poluarea datorată apelor uzate transportate prin rețeaua de canalizare și
evacuate în anumite puncte stabilite prin proiecte. Poluarea necontrolată (neorganizată) provine
din surse de poluare care ajung în emisari pe cale naturală, de cele mai multe ori prin intermediul
apelor de ploaie.
Poluarea normală și accidentală reprezintă categorii de impurificare folosite pentru a
defini grupuri de surse de ape uzate. Poluarea normală provine din surse de poluare cunoscute,
colectate și transportate prin rețeaua de canalizare la stația de epurare sau direct în receptor.
Poluarea accidentală apare, de exemplu, ca urmare a dereglării unor procese industriale, când
cantități mari (anormale) de substanțe nocive ajung în rețeaua de canalizare sau, ca urmare a
defectării unor obiective din stația de preepurare sau epurare.
Se mai poate vorbi și despre poluare primară și secundară. Poluarea primară apare, de
exemplu, în urma depunerii substanțelor în suspensie din apele uzate, evacuate într-un receptor,
pe patul acesteia. Poluarea secundară apare, de exemplu, imediat ce gazele rezultate în urma
fermentării materiilor organice depuse din substanțele în suspensie antrenează restul de suspensii
și le aduce la suprafața apei, de unde sunt apoi transportate în aval de curentul de apă.
7

1.2 Principalele materii poluante și efectele acestora
Substanțele poluante introduse în ape din surse naturale și artificiale sunt numeroase,
producând un impact important asupra apelor de suprafață și subterane. Substanțele poluante pot
fi clasificate, după natura lor și după prejudiciile aduse, în următoarele categorii:
– substanțele organice, de origine naturală sau artificială, reprezintă pentru apă
poluantul principal. Substanțele organice de origine naturală (vegetală și animală) consumă
oxigenul din apă atât pentru dezvoltare, cât și după moarte. Concentrația de oxigen dizolvat
normată, variază între 4 – 6 mg/dm3, în funcție de categoria de folosință, coborârea sub această
limită având ca efect oprirea proceselor aerobe, cu consecințe foarte grave. Cele mai importante
substanțe organice de origine naturală sunt țițeiul, taninul, lignina, hidrații de carbon, biotoxinele
marine ș.a.
– substanțele anorganice, sunt mai frecvent întâlnite în apele uzate industriale.
Dintre acestea se menționează, în primul rând, metalele grele ( Pb, Cu , Zn , Cr ), clorurile,
sulfații etc. Sărurile anorganice conduc la mărirea salinității apelor, iar unele dintre ele pot
provoca creșterea durității.
– materialele în suspensie, organice sau anorganice, se depun pe patul emisarului
formând bancuri care pot împiedica navigația, consumă oxigenul din apă dacă materiile sunt de
origine organică, determină formarea unor gaze urât mirositoare.
– substanțele toxice, nu pot fi reținute de instalațiile de tratare a apelor și o parte
din ele pot ajunge în organismul uman, provocând îmbolnăviri. Aceste materii organice sau
anorganice, câteodată chiar în concentrații foarte mici, pot distruge în scurt timp flora și fauna
receptorului.
– substanțele radioactive, sunt unele dintre cele mai periculoase substanțe
toxice.Evacuarea apelor uzate radioactive în apele de suprafață și subterane prezintă pericole
deosebite, datorită acțiunii radiațiilor asupra organismelor vii. Efectele substanțelor radioactive
asupra organismelor depind atât de concentrațiile radionuclizilor, cât și de modul cum acestea
acționează, din exteriorul sau din interiorul organismului, sursele interne fiind cele mai
periculoase.
– substanțele cu aciditate sau alcalinitate pronunțată, evacuate cu apele uzate,
conduc la distrugerea florei și faunei acvatice, la degradarea construcțiilor hidrotehnice, a vaselor
și instalațiilor necesare navigației, împiedică folosirea apei în agrement, irigații, alimentări cu
apă etc.
8

– coloranții, proveniți îndeosebi de la fabricile de textile, hârtie, tabăcării etc,
împiedică absorbția oxigenului și desfășurarea normală a fenomenelor de autoepurare și a celor
de fotosinteză .
– energia calorică,caracteristică apelor calde de la termocentrale și de la unele
industrii, aduce numeroase prejudicii în alimentarea cu apă potabilă și industrială și împiedică
dezvoltarea florei și faunei acvatice. Datorită creșterii temperaturii apelor scade concentrația de
oxigen dizolvat, viața organismelor acvatice devenind dificilă.
– microorganismele provenite de la tăbăcării, abatoare, industria de prelucrare a
unor produse vegetale, sunt puternic vătămătoare, producând infectarea emisarului pe care îl fac
de neutilizat.
1.3Principalele surse de poluare
Sursele de poluare sunt în general aceleași pentru cele două mari categori de receptori :
pele de suprafață ( fluvii, râuri, lacuri etc. ) și apele subterane ( straturi acvifere, izvoare etc. ).
Sursele de poluare se pot împărți în două categorii distincte:
– surse organizate care produc murdărirea în urma evacuării unor substanțe în ape
prin intermediul unor instalații destinate acestui scop, cum ar fi canalizări, evacuări de la
industrii sau crescătorii de animale etc.;
– surse neorganizate care produc murdărirea prin pătrunderea necontrolată a unor
substanțe în ape.
După acțiunea lor în timp, sursele de poluare pot fi :
– surse de poluare permanente;
– surse de poluare nepermanente;
– surse de poluare accidentale.
După modul de generare a poluării, sursele de poluare pot fi împărțite în:
– surse de poluare naturale;
– surse de poluare artificiale, datorate activității omului, care, la rândul lor, pot fi
subdivizate în ape uzate și depozite de deșeuri.
Referitor la apele subterane, sursele de impurificare provin din:
– impurificări cu ape saline, gaze sau hidrocarburi, produse ca urmare a unor
lucrări miniere sau foraje;
– impurificări produse de infiltrațiile de la suprafața solului a tuturor categoriilor
de ape care produc în același timp și impurificarea surselor de suprafață;
– impurificări produse în secțiunea de captare, din cauza nerespectării zonei de
protecție sanitară sau a condițiilor de execuție.
9

Surse de poluare naturale
Sursele naturale de poluare a apelor sunt, în cea mai mare parte a lor, surse cu caracter
permanent. Ele provoacă adesea modificări importante ale caracteristicilor calitative ale apelor,
influențând negativ folosirea lor.
Principalele condiții în care se produce poluarea naturală a apelor sunt :
•trecerea apelor prin zone cu roci solubile (zăcăminte de sare, de sulfați) constituie
principala cauză de pătrundere a unor săruri, în cantități mari, în apele de suprafață sau în
straturile acvifere. Un caz deosebit îl reprezintă rocile radioactive, care pot duce la
contaminarea unor ape de suprafață sau subterane;
•trecerea apelor de suprafață prin zone cu fenomene de eroziune a solului provoacă
impurificări prin particulele solide antrenate, în special dacă solurile sunt compuse din
particule fine, cum sunt cele din marne și argilă, care se mențin mult timp în suspensie;
•vegetația acvatică, fixă sau flotantă, în special în apele cu viteză mică de scurgere și în
lacuri, conduce la fenomene de impurificare variabile în timp, în funcție de perioadele de
vegetație;
•vegetația de pe maluri produce și ea o impurificare, atât prin căderea frunzelor, cât și prin
căderea plantelor întregi. Elementele organice sunt supuse unui proces de putrezire și
descompunere, care conduce la o impurificare a apelor, în special în perioade de ape mici
sau sub pod de gheață.
Sursele de poluare accidentală naturale sunt în general rare, ele datorându-se în special
unor fenomene cu caracter geologic. Dintre impurificările de acest tip se poate cita pătrunderea
unor ape puternic mineralizate în straturile subterane sau în apele de suprafață, în urma unor
erupții sau altor activități vulcanice, a deschiderii unor carsturi, a deschiderii unor noi căi de
circulație a apei subterane prin spălarea unor falii etc.
Surse de poluare artificială
A.Ape uzate
Principala sursă de poluare permanentă o constituie apele uzate reintroduse în receptori
după utilizarea apei în diverse domenii. După proveniența lor, există următoarele categorii de ape
uzate:
– ape uzate orășenești , care reprezintă un amestec de ape menajere și industriale,
provenite din satisfacerea nevoilor gospodărești de apă ale centrelor populate, precum și a
nevoilor gospodărești, igienico-sanitare și social- administrative ale diferitelor feluri de unități
industriale mici.
10

– ape uzate industriale, rezultate din apele folosite în procesul tehnologic industrial, ele
fiind de cele mai multe ori tratate separat în stații de epurare proprii industriilor respective.
– ape uzate de la ferme de animale și păsări care, au în general caracteristicile apelor
uzate orășenești, poluanții principali fiind substanțele organice în cantitate mare și materialele în
suspensie.
– ape uzate meteorice , care înainte de a ajunge pe sol, spală din atmosferă poluanții
existenți în aceasta. Aceste ape de precipitații care vin în contact cu terenul unor zone sau incinte
amenajate, sau al unor centre populate, în procesul scurgerii, antrenează atât ape uzate de diferte
tipuri, cât și deșeuri, îngrășăminte chimice, pesticide, astfel încât în momentul ajungerii în
receptor pot conține un număr mare de poluanți .
– ape uzate radioactive, care conțin ca poluant principal substanțele radioactive rezultate
de la prelucrarea, transportul și utilizarea acestora. Indiferent de proveniența lor substanțele
radioactive pot ajunge în apă, aer și sol pe multiple căi, prejudiciind întreg mediul înconjurător.
– ape uzate calde, care conțin de obicei un singur poluant, energia calorică, a cărei
proveniență a fost menționată anterior.
– ape uzate provenite de la zone de agrement, campinguri, terenuri de sport, care sunt
asemănătoare cu apele uzate orășenești.
– apele uzate provenite de la navele maritime sau fluviale, conțin impurități deosebit de
nocive cum ar fi: reziduuri lichide și solide, pierderi de combustibil, lubrifianți etc.
B. Depozite de deșeuri sau reziduuri solide
O sursă importantă de impurificare a apelor o constituie depozitele de deșeuri sau de
diferite reziduuri solide, așezate pe sol, sub cerul liber, în halde nerațional amplasate și
organizate. Impurificarea provenită de la aceste depozite poate fi produsă prin antrenarea directă
a reziduurilor în apele curgătoare de către precipitații sau de către apele care se scurg, prin
infiltrație, în sol. Deosebit de grave pot fi cazurile de impurificare provocată de haldele de
deșeuri amplasate în albiile majore ale cursurilor de apă și antrenate de viiturile acestora.
Cele mai răspândite depozite de acest fel sunt cele de gunoaie orășenești și de deșeuri
solide industriale, în special cenușa de la termocentralele care ard cărbuni, diverse zguri
metalurgice, steril de la preparațiile miniere, rumeguș și deșeuri lemnoase de la fabricile de
cherestea etc.

11

1.4 Clasificarea apelor după utilizări
Luându-se în considerare toate utilizările, clasificarea apelor de suprafață se face în mai
multe categorii :
– categoria I – ape care servesc în mod organizat la alimentarea cu apă a
populației, ape care sunt utilizate în industria alimentară care necesită apă potabilă, sau ape care
servesc ca locuri de îmbăiere și ștranduri organizate;
– categoria II – ape care servesc pentru salubrizarea localităților, ape utilizate
pentru sporturi nautice sau apele utilizate pentru agrement, odihnă, recreere, reconfortarea
organismului uman ;
– categoria III – ape utilizate pentru nevoi industriale, altele decât cele alimentare
arătate mai sus, sau folosite în agricultură pentru irigații .
Conform STAS 4706-88, pentru fiecare din categorii se dau indicatori de calitate fizici,
chimici, microbiologici și de eutrofizare, care trebuie îndepliniți de apele de suprafață, în funcție
de categoria de calitate (tabelul 1.1).
Tabel 1.1
Indicatori pe categorii de calitate a apelor naturale
Indicatori de calitate Unități
de
măsurăCategorii de calitate
Măsurători zilnice IIIIII
Oxigen dizolvat (OD) ml/l6.05.04.0
Materiale în suspensie ml/l75010001200
Cloruri (Cl-) ml/l250300300
Consum chimic de oxigen (CCO Mn)ml/l10.015.025.0
Amoniu (NH4+) ml/l1.03.010.0
Azotați (NO3-) ml/l10.030.0-
Azotiți (NO2-) ml/l1.03.0-
Fenoli ml/l0.0010.020.05
Măsurători săptămânale
Cadmiu ml/l0.0030.0030.003
Crom ml/l0.050.050.05
Cupru ml/l0.050.050.05
Fier ml/l0.31.01.0
Mangan ml/l0.10.30.8
Nichel ml/l0.10.10.1
Plumb ml/l0.50.50.5
Zing ml/l0.030.030.03
12

La noi în țară, din circa 19750 km de ape curgătoare (râuri și fluviul Dunărea), 7150 km
corespund din punct de vedere calitativ categoriei I de calitate, 6580 km categoriei II, 2700 km
categoriei III, restul de 3620 km sunt considerați ca degradați, necorespunzând nici uneia din
cele trei categorii de calitate, după cum se vede din tabelul 1.1
1.5 Legi in vigoare referitoare la apele uzate
•Legea apelor 107/1996 modificat prin Legea 310/2004, 112/2007.
•H.G 352/2005 privind completarea HG 188/2002 pentru aprobarea unei norme
privind conditii de descarcare pe mediu acvatic apelor uzate.
•Legea 84/2006 privind aprobarea Ordonanței de urgenta 152/2005 pentru
prevenirea și controlul integral a poluarii.
•H.G 140/2008 privind inființarea regimului poluanților emiși și transferați.
•N.T.P.A 011 normativ pentru colector.poluarea apelor uzate urbane.
CAPITOLUL II
13

STUDIU DE CAZ CARACTERISTICILE APELOR UZATE LA INTRAREA ÎN STAȚIA
DE EPURARE
2.1 Stația de epurare a orașului Roman
Date generale
Titularul activității
Denumirea societății: S.C. ACVASERV S.R.L. – Roman
Adresa: Str. Ștefan Cel Mare nr. 259 Roman, Județul Neamț,
Telefon: 0233/743212, 0233/741927
E-mail: acvaserv@rdslink.ro
Nr. de înregistrare la Reg. Com.: J 27/1468/2004
C.U.I.: 16874929
Amplasamentul
Sistemul de canali zare a Municipiului Roman este alacătuit din rețeaua de canalizare
concepută în sistem unitar și stația de epurare ce trateaza amestecul de ape uzate și pluviale
transportate de rețeaua de canalizare.
Rețeaua de canalizare a M unicipiului Roman se desfăsoaă pe îintreaga suprafață a
orașului cu excepția cartierului din partea de Est a acestuia, de o parte si de alta a străzii Bogdan
Dragos.
Stația de epurare a fost construită în anii 1969-1970 și concepută după o schemă clasică
de epurare mecano-biologică a apelor și cu o linie de tratare a nămolului cu fermentare
anaerobică. Această stație a dispus în anul 1999 de retehnologizarea pe linia apei, treapta
biologică.
Stația de epurare a Municipiului Roman este amplasată pe malul drept a râului Siret și are
ca vecini: la N râul Siret, S si E – albia majora a râului Siret si V asezări umane.
14

15

Istoricul obiectivului analizat
Rețiaua de canalizare s-a dezvoltat odată cu sistemul de alimentare de apă și a stației de
epurare care a început din anul 1969.
Stația de epurare a funcționat din 1970 până 1999 după o schemă clasică de tratare
mecano-biologică a apelor uzate și cu linie de tratare anaerobică a nămolului.
Datorită uzurii fizice și morale a echipamentelor ce nu au putut face retehnologii în
principal, prin întroducerea unei tehnologii moderne de tratare bilogică.
În ultimii ani rețeaua de canalizare a municipiului a suferit o serie de modificări în sens
pozitiv, în special la stațiile de pompare prin înlocuirea pompelor vechi cu pompe eficiente din
punct de vedere retehnologic si economic.
2.2 Activități desfașurate pe amplasament
Activitățile de colectare și transport și epurare a apelor uzate (desfășurate în cadrul
sistemului de canalizare) sunt coordonate de societatea ACVASERV S.R.L. Roman.
Activități anterioare:
•Colectare și transportul apelor uzate și pluviale prin rețeaua de canalizare în sistem unitar;
•Epurarea apelor uzate în cadrul stației de epurare și evaluarea apelor tratate în emisar
(răul Siret).
Activități prezentate:
•Colectare și transportul apelor uzate și pluviale printr-o rețea de canalizare concepută în
sistem unitar;
•Epurarea apelor uzate în cadrul stației de epurare și evaluarea apelor tratate în emisar
(râul Siret).
Activități viitoare:
•Colectare si transportul apelor uzate și pluviale printr-o rețea de canalizare concepută în
sistem unitar;
•Epurarea apelor uzate în cadrul stației de epurare și evacuarea apelor tratate în emisar
(râul Siret).
Descrierea activităților
Prezentarea activității
Una din activitățile principale desfăsurate a societații S.C. ACVASERV S.R.L.Roman
este gospodăria apelor uzate pluvial e colectate de pe raza Municipiului Roman.
16

Descrierea obiectivelor și activităț ilor
Prin sistemul de canalizare a M unicipiului Roman se realizează colectarea, transportul,
epurarea apelor uzate în cadrul stației de epurare și evacuare a apelor în râul Siret.
În prezent Municipiul Roman dispune de o rețea de canalizare în sistem unitar, pe
întreaga suprafață a orașului cu excepția cartierului din partea de Est a orașului, de o parte și de
alta a strazii Bogdan Dragos.
Datorită morfologi ei terenului pe care se situează Municipiului Roman, ca fiind o colină
pe direcția Nord-Sud cu pante spre Sud-Vest și spre Sud-Est, rețiaua din partea de Sud-Vest
conduce apele la patru stații de pompare, care pompează apele uzate în rețiaua aferentă zonei
Nord-Sud, de unde sunt conduse gravitațional spre stația de epurare.
2.3 Exploatarea rețelei de canalizare
A.Rețele de canalizare
Rețiaua de canalizare a Municipului Roman este alcătuită din 12 subrețele care
funcționează astfel:
Rețiaua de canalizare 1 transportă gravitațional debitul colectat din tot orașul spre stația
de epurare. Colectorul principal al orașului se află pe străzile Sucedava, Aprodul Arbore și
Bogdan Dragoș (între nodurile 1.1, 1.2, …1.19 și stația de epurare) și are secțiunea tip ovoid cu
dimensiunile 1200/1800 mm. Diametrele conductelor ce alcătuesc rețiaua secundară au valori
cuprinse între Dn 300-600 mm, materialul folosit fiind betonul.
În timpul ploilor, în momentul când diluția admisă (între apele meteor ice și cele uzate) a
fost atinsă, deversorul situat la interseția dintre strada Bogdan Dragoș și strada Islazului (1.13)
evaluează o parte din apa în emisarul învecinat. În acest fel, canalul collector din aval
funcționează fără a intra sub presiune, cu un debit mai mic.
Rețiaua de canalizare 2 asigură transportul gravitațional al apelor și deversează debitul
colectat în nodul 1.7 din rețiaua 1. Colectorul primcipal al acestei rețele se află pe strada
Tineretului, Bd. Republicii și strada Eternitații (între nodurile 2.1, 2.2, 2.3, 2.4, și 1.7) și are în
compunere conducte de beton cu diameterul de 300 și 400 mm. Rețeaua 2 dispune și de o serie
de colectoare secundare.
Rețiaua de canalizare 3 transportă gravitațional debitul colectat în nodul 1.10 din
rețiaua1. Colectorul principal al acestei rețele se află pe Bd.Republicii (între nodurile 3.1, 3.2,
3.4, 3.5, si 1.10) și are în compunere conducte de beton cu diamentre de 300 și 400 mm. Rețiaua
3 dispune și de o serie de colectare secundare.
Rețeaua de canalizare 4 transportă gravitațional debitul colectat în nodul 1.12 din
rețiaua 1. Colectorul principal al acestei rețele se află pe străzile Mihai Viteazul, Anton Pann și
17

Martir Cloșca (între nodurile 4.1, 4.11 și 1.12) și are în compunere conducte de beton cu
diametrul de 300, 600 și 1000 mm. Rețiaua 4 dispune și de o serie de colectare secundare.
Rețiaua de canalizare 5 transportă gravitațional debitul colectat dupa care, prin
intermediul stației de pompare SP3- zona Petru Rares, îl refulează în nodul 1.2 al rețelei 1.
Colectorul principal al rețelei 5 se află pe străzile Nordului, Ștefan Cel Mare, Nicolae Bălcescu,
stația de pompare SP3 (între nodurile 5.1, 5.2, …5.). Această reția are în compunere conductele
de beton cu dimensiuni de 300, 600 si 800 mm pentru secțiunea circulară și 1200
1800 mm
pentru cea ovoid. Debitul nepreluat de SP3 (Petru Rareș), direct în râul Moldova pe o conductă
de secțiune circulară cu diametrul de 1000 mm. Rețiaua 5 dispune și de o serie de colectoare
secundare.
Rețiaua de canalizare 6 transportă gravitațional debitul colectat după care, prin
intermediul stației de pompare SP1 (zona Favorit), îl refulează în nodul 1.4 al rețelei 1. Cele 3
colectoare principale ale rețelei 6 se află pe străzile Aprodul Arbore, Miron Costin (colectorul 1),
Ștefan Cel Mare, Principalele Unite (colectorul 2), Ștejarilor, Sucedava (colectorul 3) (între
nodurile 6.1-6.6, 6.15 -6.18, și 6.24-6.6 conform. Această reția are în compunere conducte din
beton de secțiune circulară cu diamentrul de 300 și 400 mm. Aceste colectoare ce se întâlnesc în
nodul 6.6, de aici debitul fiind preluat de stația de pompare SP.Rețiaua 6 dispune și de o serie de
colectoare secundare.
Rețiaua de canalizare 7 transportă gravitațional debitul colectat în nodul 1.12 din
rețeaua 1. Colectorul principal al acestei rețile se afla pe strazile Matei Millo, Panait Mosoiu si
Victoriei (între nodurile 1,…..24 și 1.12 ) și are în componentă conducte de beton cu diamentre
de 300, 600 și 1600 mm și ovoid de 1100/1650 mm. Rețiaua 7 dispune și de o serie de colectoare
secundare.
Rețiaua de canalizare 8 transportă gravitațional debitul colectat după care, prin
intermediul stației de pompare SP2-Cartodrom, îl refulează în nodul 18 al rețelei 1. Colectorul
principal al rețilei 8 se află pe străzile Bicaz si Moldovei (între nodurile 8.1-8.3). De aici debitul
este preluat de stația de pompare SP2. Această reția are în componență conducte din beton, de
secțiune circulară, cu diametrul de 300 mm. Rețiaua 8 dispune și de o serie de colectoare
secundare.
Rețiaua de canalizare 9 transportă gravitațional debitul colectat după care, prin pompare
prin intermediul stației de pompare SP4, îl refuleaz în nodul 18 al rețelei 1. Colectorul principal
ale rețelei 9 se află pe strada Vasile Lupu (între nodurie 9.1-9.7). Rețiaua 9 are în component
conducte din beton, de secțiune circulară, cu diametrul de 300 mm. Rețiaua 9 dispune și de o
serie de colectoare secundare.
18

Rețiaua de canalizare 10 transportă gravitațional debitul colectat și îl deversează direct
în râul Moldova. Colectorul principal al rețelei 10 se află pe stăazile Caragiale, Nicolae Bălcescu
(între nodurile 10.1-10). Această reția are în componență conducte din beton, de secțiune
circulară, cu diametrul de 300 mm. Rețiaua 10 dispune și de o serie de colectoare secundare.
Rețiaua de canalizare 11 transportă gravitațional debitul colecatat și îl deversează direct
în râul Moldova. Colectorul principal ale rețelei 11 se află pe strada Nicolae Bălcescu (între
nodurile 11.1-11). Aceasta reția are în componentă conducte din beton, de secțiune circulară, cu
diamentru de 300 mm. Rețiaua 11 dispune și de o serie de colectoare secundare.
Rețiaua de canalizare 12 transportă gravitațional debitul colectat și îl deversează în râul
Moldova. Colectotul principal al rețelei 12 se află pe strada Alexandru cel Bun (între nodurile
12.1-12). Această reția are în componentă conducte din beton, de secțiune circulară, cu
diamentrul de 300 mm. Rețiaua 12 dispune și de o serie de colectoare secundare.
B.Stația de epurare
Stația de epurare a M unicipiului Roman realizează un flux de tratare ce cuprinde:
Linia de tratare a apei uzate Primul obiect din cadrul stației de epurare este grătarul ce
este alcătuit din doua compartimente având lungime de 17,5 și o lățime de 0,68 m și înalțimea
totală de 3,8 m.Grătarul este prevăzut cu un grătar rar cu curațire manuală și un grătar curb, cu
curațire mecanică.
Grătarul este prevazut în amonte și în aval cu stavilare pentru fiecare linie, servind la
izolarea liniilor în cazuri de intervenție.
Grătarul rar cu curățire manuală este o construcție din bare OL paralele, prin care sunt
trecute apele uzate, având rolul de a reține corpurile cu dimensiunni mai mari de 60 mm.
În aval de primul grătar se găsește grătarul cu curațire mecanică, cu rolul de a reține
corpuri mai mari de 20 mm. Această este o construcție mecanică sudată având bare curbe, care
sunt rigidizate între ele cu profile superioare de peretele canalului colector.
19

Viteza apei prin grătarul des este de 1 m/s la debitul maxim și 0,85 m/s la debitul minim.
Pierderea de sarcină maximă prin grătar este de 25 cm .
Desnisipatorul este următorul obiect din cadrul fluxului de tratare și are rolul de a reține
particulele cu dimensiuni mai mari de 0,2 mm în special suspensii granulare: nisip, cuarț.
Cuprinde două liniii tehnologice având secțiune parabolică, de 20 m lungime și 2,1 m lațime
pentru fiecare compartiment. La partea inferioara este prevazut cu o rigolă având lățimea de 0,40
m și adâncimea de 0.40 m.
Viteza apei prin desnisipator este de 0,3 m/s iar timpul de staționare al apei este de 45
secunde.
Ca și grătarele desnisipatorul este prevă zut în aval și amonte pe fiecare linie cu stavilare
cu dimensiunile 900
1370 m.
Desnisipatorul este echipat cu pod curațitor cu rol de eliminare a depunirilor de pe
radierul desnisipatorului cu ajutorul a doua elevatoare pneumatice care refulează într-un canal
colector, situate în partea laterală a obiectivului. Elevatoarele pn eumatice sunt alimentate de
două electrosuflante tip SRD 40 având Q=160 mc/h. În present acest obiect funcționaează,
(desenul de mai jos).
20

Apa cu nisip este refulată în jgheabul de spălare care are capacitatea de a reține nisipul
pe o perioadă de 10 zile. După ce a fost spălat, nisipul este depus pe platforma de uscare
alcatuită din două straturi de beton, unul de rezistență în grosime de 12 cm, altul de uzură în
grosime de 6 cm.
Aceste platforme au pantă transversal a și longitudinala care conduce apele ce se scurg din
nisip la două guri de scurgere cu depozit și sifon. Din aceste guri de scurgere apele sunt din nou
în desnisipator.
De la desnisipator apa ajunge la separatorul de grăsimi care prin procedeul flotației are
rolul de spălare a grăsimilor de origine minerală sau organică. În present acest obiect nu
funcționează.
În cadrul acestui obiect procesul de aerare era întreținut de două suflante tip SRD 4,
amplasate în exterior și circulă prin conducte de PVC 63
3,5.
21

Statia de pompare treapta 1
Plan de situatie
22

Stația de pompare treapta 1 are rolul de a trimite apa de la separatorul de grăsimi la
decantoare primare.
În cadrul acestui obiect stație de pompare au avut loc o serie de modificări prin
înlocuirea vechilor pompe ACV 350-15, cu ax vertical, cu 4 pompe tip SARLIN, produse de
firma GRUNDFOS, cu urmatoarele caracteristici: Q = 0-675 l/s, H= 24,8-5,5 m.
Pompele sunt amplasate în subsolul stației de pompare, împreună, cu conductele
tehnologice de aspirare-refulare aferente, inclusiv vanele.Toate aceste utilaje sunt noi, înlocuind
pe cele vechi corodate și depășite moral.
Tot aici este amplasată și o pompă de epuizat, cu rolul de a evacua apele provenite din
eventuale neetanșeitaț i, ape ce se preiau dintr-o ba șă special amenajată.
Noile pompe sunt performante din punct de vedere constructiv, au fiabilitate ridicată și
întreținere usoară, lucrează în ciclul automat optimizînd astfel consumul de energie.
La parterul clădirii sunt amplasate tablourile cu aparate care conțin echipamentul de
automatizare al statiei de pompare de intrare.
Decantoare primare . Stația este prevăzută cu două decantoare longitudinale, fiecare
constituit din două bazine, care lucrează în paralel.
Decantorul este constituit din două compartimente de 60 m lungime, lățime 4,30 cm și
înalțime medie utilă de 2,40 m. Fiecare bazin are un volum util de decantoare de 620
.
Evacuarea apei se face pe toată lungimea decantorului, prin intermediul unui deversor, prevăzut
cu un grătar, (desenul de mai jos).
23

Alimentarea fiecarui bazin se f ace prin intermediul unei camere de distribuiție, din care
pleacă conductele de alimentare ale fiecarui bazin, conductele pe care pleacă conductele de
alimentare ale fiecărui bazin, conducte pe care sunt amplasate vane cu ajutorul carora se poate
izola, la nevoie, bazinul respectiv.
Curațirea și evaluarea nă molului depus pe radierului decantorului se face cu ajutorul
podului raclor, prevăzut cu lame racloare, care dirijează nămolul primar în bașa colectoare.
Podul este acționat cu un motor electric care asigură o mișcare de translație, în ambele sensuri,
pe cale de rulare.
Decantor primar constituit din două bazine cu lungime de 50 m, lățimea de 5 m și
înalțimea medie a apei de 3,25 m, cu funcționare în paralel. Fiecare bazin are volum util de 810
și un timp de decantare de 1,5 ore. Ieșirea apei se face pe toată lățimea decantorului, prin
intermediul unui prag deversor prevăzut cu grătare. Colectarea nămolului se realizează cu
ajutorul unui pod raclor, care se deplasează în mișcare de dute-vino pe cale de rulare metalică ce
este montată pe marginea bazinului.Nămolul astfel colectat este evacuat cu ajutorul a 6 pompe în
îngroșătorul de namol. Echipamentul electric de acționare a acestora este amplasat în clădirea
SP1 la parter.
Din decantoarele primare, printr-o conductă DN 600 apă intră în camera de distribuție
care alimentează bazinele de aerare.
24

Bazinele de aerare sunt obiectivele unde are loc procesul de epurare biologică, care se
realizează prin intermediul masei bacterinene din nămolul activ, (desenul de mai jos).
Tratarea clasică biologică cu bazine de aerare cu nămol activ ș i decantoare secundare,
definite ca treapta secundară a fost transformată în treapta secundară avansată cu bazine
specifice pentru netrificare-denitrificare și decantare secundare.
S-a modificat complet tehnologia la bazinele de aerare, vechile echipamente energofage,
ineficiente, greu de întreținut fiind înlocuite cu utilaje noi: suflate care asigură o aerare cu utilaje
fine, prin sistemul de difuzoare cu membrană elastică, asezate pe fundul bazinelor, care
împreună cu mixerele, pompele de reciculare și noua configurare a bazinelor de aerare (constînd
într-un sistem de pereți desparțitori) asigură un randament mare de depoluare a apelor uzate.
Procesul de tratare î n cadrul bazinelor de aerare cu nămol activ este următorul:
Apa din pâlnia de distribuție de la intrarea î n bazinele de aerare, prin intermediul unui
jgheab, prevăzut cu 5 fante, este introdusă în zona anaerobă, unde se amestecă cu namolul activ
din decantoare secundare.
În bazinele de aerare are loc dispersia aerului produs de cele opt suflante. În prezența
oxigenului din aer are loc nitrificarea adică un proces de oxidare a substanței organice la bioxid
de carbon, azotați, apa.
În urma acestor reacții are loc o îndepă rtare a azotului din apele uzate.
Cealaltă operație importantă în procesul de epurare biologică este îndepărtarea fosforului.
Pentru aceasta în procesul de nămol activ are loc trecerea apei uzate în zona anaerobă, înainte de
tratamentul aerobic. Acesta se face cu ajutorul unui grup de bacterii special capabile să
acumuleze fosfați.
25

Realizarea condițiilor op time în bazinele de aerare se face, în afară de noul sistem de
aerare și de douăsprezece mixere montate în diverse zone ale bazinelor precum și de patru
pompe de recirculare.
Controlul concentrț iei oxigenului dizolvant din bazinele de aerare, care trebue să varieze
între 0 mg/l si 2 mg/l se face cu ajutorul a două oximetre.
Tablourile sunt amplasate î n cladirea suflantelor.
Stație de pompare S.P.2
Stația de pompare SP2 retehnologizat ă și echipată cu 6 pompe noi tip SARLIN care sunt
comandate funcțiile de nivelul din camera umedă, refulează în bazinele de decantare secundară
apa din bazinele de tratare biologică.
Toate comenzile ș i monitorizarea acestora se efectuează cu ajutorul unor panouri de
automatizare amplasate în clădirea stației de pomapare SP2.
26

Decantorul secundar este format din patru compartimente de tip logintudinal dotate cu
pod ractoc cu aspirație a nămolului prin sifonare, independent pentru fiecare linie.
Decantorul are următoarele caracteristici: tipm de decantare 3 ore, încarcare
superficiabilă 1,15 m/h.
Înaintea compartimentelor decantorului secundar este prevăzut un camin de distribuție.
Din pâlnia caminului de distribuție apa intră prin patru conducte individuale în cele patru
bazine de decantare secundară (3 vechi,unul nou din iulie 2002)
Toate cele patru bazine de decantare secundară sunt echipamente cu poduri racloare noi,
fiabile, prevăzute cu pompe de vacuum pentru amorsare și cu un sistem automat de funcționare.
Podurile racloare lucrează pe sistemul aspirț iei nămolului prin sifonare, fiecare din el
lucrând independent, iar nămolul ajunge gravitațional în treapta biologică.
La evaluarea apei decantate se prevede un deversor pe toată lățimea liniei, prelungint pe
ambele laturi cu 20 m, astfel ca la colectare apa să nu se încarce mai mult de 10
h .
Nămolul sifonat de instalația podurilor este descărcat gravitațional în stația de pompare a
nămolului biologic.
Raclorul pentru decantorul secundar este un echipament realizat c a un pod rulant ce se
deplasează în lungul bazinului, în ambele sensuri, pe o cale de rulare montată pe marginea
fiecarei linii.
Echipamentul este destinat să absoarbă nă molul depus pe fundul decantorului si sa-l
evalueze într-un jgeab paralel cu bazinul.
27

Evaluarea nămolului se face î n doua trepte:
Prima etapă preia nă molul de pe fundul bazinului cu ajutorul unor țevi și îl depune într-un
colector suspendat de pod dar submersat.
O a doua treaptă preia nă molul din colectorul suspendat printr-o conductă nămolul se
direcționează spre jgheabul paralel cu bazinul. Acesta este prevăzut în aval cu un perete
deversor care asigură un nivel minim al nămolului, astfel încât gura de refulare a
conductei vidate să rămână în permanență în nămol, pentru a nu se dezamorsa procesul.
Apa evacuată de la decantoarele secundare ajunge în canalul Parshall, cu secțiune
dreptunghiulară și variabilă și panta nulă, cu ștrangulare, amplasată la 12 m de intrare în
canalul de măsură.
Apa epurată este evacuată în emisar printr-o gură de evacuare prin subtraversare a
digului de protecție.
Linia de tratare a nămolului
Îngroșătorul este o construcție circulară, cu un diametru de 20 m și o înălțime medie
utilă a apei de 3,5 m, având un volum util de 1070 m3, cu rolul de a asigura o reducere pe cale
naturală a umidității (de la cca. 98% la95 – 96%) nămolului activ în exces de la decantoarele
secundare și a nămolului primar de la decantoarele primare. Îngroșătorul este prevăzut cu un
pod raclor, care are rolul de a evacua apa din nămol. Apa este preluată de un jgheab
circular, de unde deversează peste un prag și intră pe traseul apei brute, la intrarea în stația de
epurare la S.P.1.
28

Stația de pompare nămol proaspăt și fermentat realizeză două operații: primește
nămol proaspăt din îngroșător (gravitațional) și evacuează nămolul în metantanc după trecerea
prin preâncălzitor (situat în camera vanelor) și refulează nămol fermentat din metantanc pe
paturile de uscare. Este o construcție tip cheson circular cu diametrul de 4,5 m. Chesonul este
împărțit pe înălțime, de un perete vertical în două camere, camera umedă, de recepție a
nămolului și o cameră uscată, camera pompelor.
29

Metantancurile, rezervoarele de fermentare a nămolului sunt numite metantancuri și
sunt în număr de trei, unul de 1500 m3și două de 750 m3. Fermentarea este anaerobă și se
realizează în spațiu închis, temperatura nămolului menținându-se între 25 – 35°C, cu ajutorul
unui agent termic (apa caldă) care circulă printr-un schimbător de căldură în contra curent cu
nămolul din metantanc care este recirculat cu ajutorul unei pompe. Agentul termic, apa caldă,
este preparat în centrala termică, ale cărei cazane sunt alimentate cu biogaz rezultat din ferme
ntarea nămolului. Metantancul de 1500 m3 este prevăzut cu un agitator mecanic, pentru spargerea
crustei ce are tendința de a se forma în procesul de fermentare a nămolului.
În prezent funcționează numai metantancul de 1500 m3 (desenul de mai jos).
Instalația de predeshidratare nămol are rolul de a realiza o reducere a umidității din
nămolul activ în exces, până la un conținut de substanță uscată de 5 – 6%. Toate utilajele și
echipamentul de automatizare sunt noi, puse în funcțiune în anul 2002. În prezent instalația
deshidratare nămol nu funcționează fiind scoasă din linia de tratare a nămolului.
Nămolul fermentat din metantacuri este evacuat prin intermediul stației de pompare
nămol îngroșat la platformele de uscare nămol. Acestea sunt amplasate în incinta stației de
epurare având o suprafață utilă de 2760 m2, cu pat drenant de nisip și pietriș, cu laturile de 55 x
50 m, împrejmuite cu garduri prefabricate. Colectarea apei drenate se face printr- un sistem de
tuburi din beton DN 150, apa fiind colectată într-un cămin și de aici introdusă în camera umedă
de la SP1. Reducerea umidității nămolului de pe platformele de uscare se realizează prin
evaporare naturală, iar îndepărtarea nămolului uscat se face mecanic, cu mijloace auto.
30

Instalațiile hidraulice sunt necesare pentru distribuția nămolului pe platforme și pentru drenarea
și transportul apei separate de nămol. Conductele de transport și distribuțiea nămolului fermentat
au o pantă de minim 1%.
Pentru colectare și înmagazinarea biogazului rezultat în procesul fermentării
funcționează două gazometre cu caracteristicile:
Vgaz = 500 m3, P = 180 mm coloană apă, Vapă = 600 m3.
Baza materială
Principalele dotari ale S.C ACVASERV sistem de canalizare sunt prezentate mai jos:
a)Stații de pompare

Baza materială a stațiilor de pompare aparținând rețelei de canalizare Tabel 2.1.1
Nr
CrtConstructie Dotare Cantitate
1Stație de pompare ape uzate
1 (Favorit)buc. Dotare electropompe SARLIN,
Q = 210 – 540 l/s, P = 68 kW și2
electropompă Q = 140- 360 l/s, P =
41 Kw1
2Stație de pompare ape uzate
nr. 2
(Cartrodom )electropompe tip EPEG 65 având:
Q = 40 m3/h, H = 15 m, P = 11
kw.2
3Stație de pompare ape uzate
nr. 3 (Petru Rareș)pompe ACV 150 – Q = 210 3/h, H =
15 m, P= 22 kW;2
pompă ACV 350 – Q =900 m 3/h,
H = 15 m, P= 55 kW1
4Stație de pompare ape uzate
nr.4(Ștrand)pompe cu Q = 0- 55 l/s,P = 15 kW 3
Q =0-40 l/s, P = 11kW. 1
b) Conductele rețelei de canalizare
Lungimea totală a rețelei de canalizare din Municipiul Roman este de 61.027 m în care:
a) Lungimea rețelei de canalizare care conduce apele uzate menajere și meteorice spre
cele patru stații de pompare este de 14.221 m din care:
a.1.Rețea de colectare și transport a apelor uzate la SP1 L = 3.951 m, din care:
Tabel 2.1.2
Diametru conductăLungime conductă
31

Dn 300 mm 3.476 m
Dn 400 mm 475 m
a.2. Rețea de colectare și transport a apelor uzate la SP2 L = 528 m, din care:
Tabel 2.1.3
Diametru conductăLungime conductă
Dn 300 mm 528 m
a.3.Rețea de colectare și transport a apelor uzate la SP3 L = 6.846 m, din care:
Tabel 2.1.4
Diametru conducăLungime conductă
Dn 300 mm 2.883 m
Dn 600 mm2049 m
Dn 800 mm580 m
Dn 1000 mm477 m
OV 120/180 cm 857 m
a.4. Rețea de colectare și transport a apelor uzate la SP4 L = 2.310 m, din care:
Tabel 2.1.5
Diametru conducă Lungime conductă
Dn 300 mm 2310 m
Dn 400 mm 475
32

b)Lungimea rețelei de canalizare din restul orașului, care conduce apele uzate menajere și
meteorice gravitațional spre stația de epurare este de 43.821 m, din care:
Tabel 2.1.6
Diametru conducă Lungime conductă
Dn 300 mm 27862 m
Dn 400 mm2687 m
Dn 600 mm3397 m
Dn 1000 mm 1937 m
Dn 1600 mm 1101 m
OV 110/165 cm 1306 m
OV 120/180 cm 5531 m
c)Lungimea rețelei de canalizare care descarcă apele uzate și meteorice, direct în r.
Moldova este de 3.571 m, din care:
Tabel 2.1.7
Diametru conducă Lungime conductă
Dn 300 mm 3571 m
Dacă raportăm lungimea întregii rețelei de canalizare la lungimea tramei stradale a
municipiului, rezultă un grad de acoperire cu rețele de canalizare de 61.027/92.000 x100 =66,3%
d)Stație de epurare
Baza materială a stației de epurare a municipiului Roman Tabel 2.1.8
Nr.
crtObiectiv Dotare Cantitate
(buc.)Observații
1Grătare dese Motor lectric 2 Kw 2
2Desnisipator Motor electric 13 Kw 2
3Separator grăsimi – 4
33

4Stație pompare treapta 1Pompe Grundfos 80 Kw2
5Decantor primarMotor electric 1,52
Motor electric 7,5 Kw 12
6Bazine biologiceMixere 4 Kw 46 în funcționare
Pompe recirculare 1Kw 82 în funcționare
Turbosuflante 90 Kw 84 în funcționare
Ventilatoare 0,37 Kw 64 în funcționare
7Stație de pompare
treapta IIPompe Grundfos 7,5 Kw4
8Decantoare secundare Motor electric 0,37 Kw 23 în funcționare
9Stație pompare nămol în
excesPompe Grundfos 7,5 Kw 6
10Stație pompare nămol de
la decantoarele primarePompe 11 Kw 1
11Îngroșător gravitaționalMotor electric 2 Kw2
12Stație pompe
(alimentare metantanc)Pompe ACV 45 Kw1
13Pompă nămol
recircularePompa 45 Kw 2
14Centrală termică Pompa 13,5 Kw
Strung Motor electric 5 Kw1
15Atelier de întreținere și
reparațiiMașină de găurit Motor electric 2
Kw1
16Pavilion administrativBirouri, laborator, vestiare
17Instalație
predeshidratare nămolPompe 7,5 Kw5
Mixere 4 Kw4
Pompe 1,5 Kw
Unitate polimeri 0,06Kw2
Unitate îngroșare nămol 0,25 Kw2
Personal deservent Activitatea unității se desfășoară 365 zile/an. Personalul deservent al
sistemului de canalizare este de 51 angajați dintre care 25 deservesc stația de epurare și 26
angajați deservesc rețeaua de canalizare.
Materii prime Materia primă în cadrul sistemului de canalizare este reprezentat de apa
uzată rezultată din activitățile agenților economici și de la populația municipiului Roman. Apa
uzată împreună cu cea pluvială transportate de rețeaua de canalizare și epurate în cadrul stației de
epurare după care sunt evacuate în emisarul Siret.
34

Debitele influente în stația de epurare (conform situației raportate lunar de personalul
stației de epurare) la nivelul anului 2008 sunt prezentate în cele ce urmează:
Tabel 2.1.9
Variația debitelor lunare influente în stația de epurare la nivelul anului 2008
În continuare este prezentată situația debitelor apă canal pentru lunile 01-08 2008 atât din
punct de vedere al consumului cât și a debitului uzat evacuat în rețeaua de canalizare a
Municipiului Roman de către agenții economici și populația racordată la sistemul de alimentare
și canalizare.
Tabel 2.1.10
Situația debitelor facturate apă-canal pentru perioada 01-08 anul 2008 pentru principalii
beneficiari ai sistemului de alimentare și canalizare a Municipiului Roman.
LunaDebite alimentare apa facturate
( mc/luna )Debite uzate ( mc/luna ) Debit
mediu
35Nr crtLuna Debit ( mc )
1.Ianuarie654128,83
2.Februarie651369,6
3.Martie651411,06
4.Aprilie627805,8
5.Mai646064,8
6.Iunie617428,2
7.Iulie640708
8.August635340,66
9.Septembrie627816
10. – –
11. – –
12. – –

influent
statie
epurare
(mc/luna)Populatie Ind.+publicTotal PopulatieInd.+publicTotal
I172686123328.7296014.7138148.8110995.83249144.
6654128.83
II169455.1110340279795.1135564.199896.247235460.
3651369.6
III167178.2102708269886.2133742.692437.2226179.
8651411.06
MV181637101768283405145309.691591.2236900.
8627805.8
V185488.7100201285689.714839190180.9238571.
9646064
VI17363697416271052138908.887674.4226583.
2617428.2
VII18305989921272980146447.2245682392129.
2620040
VIII19403993026287065155231.283723.4238954.
6635340.66
Total1427179818708.72245887.
71141743902181.1820439245103588.15
Analizând datele prezentate anterior putem concluziona următoarele:
Funcționare defectuoasă a rețelei de canalizare are grave implicații asupra stației de
epurare care datorită debitelor mici influente (față de cele la care a fost proiectată) și a variației
acestora nu are un flux continu de tratare ceea ce face ca apa uzată să staționeze timp îndelungat
în bazine. Acest lucru determină procese de fermentație cu degajare în atmosferă ca hidrogenul
sulfurat, sulfură de metil, mercaptani, etc..
Analizând și comparând valorile debitelor totale canalizate cu cele influente în stația de
epurare se observă diferențe foarte mari. Acestea se pun pe seama aportului de debit pluvial, a
aportului de debit prin inflitrații (având în vedere vechimea conductelor din care este realizată
rețeaua de canalizare) și nu în ultimul rând pe seama branșărilor ilegale la colectoarele aferente
rețelei de canalizare.
Utilități. Energie electrică
Energia electrică, principala utilitate a sistemului de canalizare rețea de canalizare și
stație de epurare este furnizată de la rețeaua orașului Roman, pe baza contractului încheiat cu
E.ON Moldova Neamț.
Alimentarea cu energie electrică a stației de epurare se realizează din postul de
36

transformare aflat pe teritoriul stației de epurare care este echipat cu un transformator de 1600
KVA și unul de rezervă de 1000KVA.
Conform datelor primite de la beneficiar, consumurile de energie electrică repartizate pe
sectoare de exploatare (rețea de canalizare- stații de pompare și respectiv stație de epurare) sunt
prezentate în cele ce urmează:
Tabel 2.1.11
Consumurile de energie electrică pentru stațiile de pompare aferente rețelei de Canalizare
LunaSP1
KWSP2
KWSP3
KWSP4
KWTotal
Ianuarie200001662880012460
Februarie86005120608012060
Martie110004000608011180
Aprilie18400280043208960
Mai24400212041608720
Iunie25800132052809180
Iulie1240044048006480
August61000840832015280
Septembrie1600096030405600
Total
general197800192625088089922

Tabel 2.1.12
Consumurile de energie electrică pentru instalațiile aferente stației de epurare pentru perioada
ianuiarie 2005- septembrie 2006
Luna Consum luna 2005
(KWh)Consum lunar 2006(KWh)
Ianuarie 153126 168426
Februarie 141732 149490
Martie 149652 163440
Mai 137070 169830
Iunie 132120 173160
Iulie 125562 176796
August 127728 171198
Septembrie 157644 168210
Octombrie 150066
Noiembrie 156546
Decembrie 157086
Apa potabilă și apa uzată
Atât stațiile de pompare aferente rețelei de canalizare cât și stația de epurare sunt
racordate la rețeaua de alimentare cu apă a Municipiului Roman. Debitul mediu consumat în
cadrul stațiilor de pompare și a stației de epurare este de 2 mc/zi. În cadrul obiectivelor analizate
apa este utilizată atât în scop tehnologic cât și în scop igienico- sanitar.
37

Energie termică
Stațiile de pompare aferente rețelei de canalizare nu dispun de încălzire cu agent termic.
În cadrul stației de epurare agentul termic pentru încălzirea încăperilor pavilionului
administrativ și preâncălzirea nămolului introdus în metantancuri este asigurat de centrala
termică.
Încălzirea apei se realizează în cazane tip PA15, iar transportul agentului termic la
pavilionul administrativ și metantanc se face prin pompare folosind două pompe CERNA200.
Deșeuri
În urma funcționării stației de epurare rezultă deșeuri grosiere, nisip și nămol.
Deșeurile grosiere reținute la grătare sunt depozitate pe paturi de uscare, după care sunt
transportate la depozitul de deșeuri a Municipiului Roman.
Nisipul rezultat din procesul desfășurat la desnisipator este depozitat pe platformele de
depozitare nămol.
Nămolul fermentat evacuat din metantanc este depozitat pe platformele de uscare cu
scopul de a fi neutralizat, deshidratat, după care este transportat la depozitul de deșeuri a
municipiului sau este folosit ca amendament în agricultură.
Gaze naturale – nu este cazul
CAPITOLUL III
IMPACTUL APELOR UZATE ASUPRA MEDIULUI
Având în vedere posibilitățile de poluare a solului prin activitățile de sfășurate de
sistemul de canalizare putem considera impactul ca determinant în funcție de următoarele surse
de poluare:
38

3.1 Impactul apelor uzate
3.1.1 Impactul produs de poluarea cu diferite substanțe componente din apele uzate
Prin poluarea solului se înțelege modificarea caracteristicilor fizico – chimice ale acestuia
care se datorează a două acțiuni:
– acțiuni naturale: acțiunea de antrenare, spălare și transport pe distanțe mari de către
apele pluviale a substanțelor cu caracter poluant asupra solului și implicit asupra acviferului
subteran.
– acțiuni antropice dirijate de persoanele ce își desfășoară activitatea în cadrul sistemului
de canalizare a Municipiului Roman.
Principalul factor ce afectează calitatea solului îl reprezintă exfiltațiile datorate
neetanșietățile colectoarelor ce alcătuiesc rețeaua de canalizare.
O altă sursă de poluare poate fi datorată exfiltrațiilor de apă uzată din rețelele și
construcțiile aferente stației de epurare.
Analizând situația prezentată în capitolele anterioare privind aportul de ape uzate al
agenților economici putem concluziona că principalii agenți economici cu aport considerabil de
substanță poluantă conținută în apa uzată sunt:
1- SC Cord-Company SA
2 – SC Grup-Royal SA
3- S.C. Turoag S.A.
4- SC Nis-Vas Com SRL
5- UM 01147
6- Grup Școlar Miron Costin
7- Spital Municipal
3.1.2 Impactul produs asupra apei de suprafață și asupra apei subterane
Calitatea apelor subterane este influențată de calitatea cursului de apă, a râului Moldova
și foarte puțin, și numai în cazuri accidentale poate fi influențată de activitățile de exploatare din
cadrul sistemului de canalizare aparținând S.C.ACVASEV S.R.L. Roman.
Apele subterane reprezintă agentul de transport a poluanților în sol, motiv pentru care
calitatea acestui factor de mediu este în strânsă corelație cu cea a apelor subterane.În consecință
39

sursele de poluare pentru sol sunt și surse de poluare pentru apele subterane.
Comparând valorile parametrilor analizați la cele două foraje F1,F2 cu valorile impuse
prin Legea nr. 458/2002 nu sunt evidențiate depășiri din punct de vedere fizico-chimic ale
parametrilor analizați.
Tabel 3.1.1
Nr.
Crt.Indicator analizat Valoare perimentru L.M.A.
conf.N.T.P.A
001/2005)
1 pH 6,94 6,5 – 8,5
2Temperatura (0C) 13,41 35
3CCO-Mn (mg O2/l) 12,04 –
4Oxigen dizolvat (mg/l) 3,48 –
5 Alcalinitate 6,91 –
6CCO-Cr (mg O2/l) 29,08 125
7CBO5 (mg O2/l) 4,03 25
8MTS (mg/l) 6,97 35
9Substanțe extractactabile (mg/l) 2,5 20
10 NH4+ (mg/l) 0,92 2
11 NO3- (mg/l) 26,33 25
12 NO2- (mg/l) 0,71 1
13 Nt (mg/l) 7,79 10
14 Pt (mg/l) 0,53 1
15 Ca2+ (mg/l) 51,87 300
16Mg 2+ (mg/l) 10,9 –
17
(mg/l) 59,48 600
18 Cl- (mg/l) 30,72 500
19H2S+
(mg/l) 0,04 0,5
În ceea ce privește apa de suprafață aceasta este afectată în prin deversările necontrolate
de apă uzată din rețeaua de canalizare în două situații:
-racordări ale unor colectoare menajere la colectoarele camerelor deversoare ce descarcă
în râul Moldova;
-inexistența colectoarelor menajere pe anumite străzi pe care s-au prevăzut rețele de
alimentare cu apă, în consecință descărcarea apelor uzate se realizează în emisar.
În ceea ce privește impactul produs de procesul de tratare din stației de epurare asupra
40

emisarului Siret acestea sunt nesemnificative, argumentând acestă afirmație prin valorile
prezentate în tabelul 3.1.1
3.1.3 Impactul produs asupra aerului
Impactul produs asupra aerului de către activitățile sistemului de canalizare îmbracă
nuanțele specifice ale proceselor tehnologice.
În acest context impactul astfel:
– impactul produs prin mirosurile degajate de la materialele grosiere reținute pe grătarele
stațiilor de pompare aferente rețelei de canalizare;
-impactul produs de fermentarea nămolului pe paturile de uscare;
-impactul produs de o serie de materii prime auxiliare utilizate în cadrul stației, în special
în cadrul laboratorului de analize fizico-chimice;
– impactul produs de mijloacele de transport;
-funcționarea centralei termice din cadrul stației de epurare.
În ceea ce privește poluarea datorată de mijloacele de transport, aceasta este
nesemnificativă având în vedere că deplasarea utilajelor este repartizată pe întreaga suprafață a
orașului Roman, numai un procent mic din acești poluanți are un impact negativ asupra
factorului de mediu aer aferent obiectivelor analizate.
Excavarea și transportul nămolului stocat pe paturile de uscare ale stației de epurare nu va
ridica probleme deosebite în ceea ce privește emisia de mirosuri, dacă el va fi bine uscat și
stabilizat.
Incompleta fermentare a nămolului ridică probleme privind mirosul în zona stației de
epurare, aparent asociate atât fermentatoarelor cât și paturilor de uscare nămol.
Pentru substanțele toxice și periculoase care se utilizează în cadrul laboratorului stației de
epurare, sunt respectate prevederile legale privind depozitarea și manipularea acestora.
3.1.4 Impactul asupra așezărilor umane
Activitățile desfășurate în cadrul sistemului de canalizare nu prezintă impact negativ
asupra așezărilor umane.
Funcționarea pompelor aparținând stațiilor de pompare se realizează în săli închise,
vehicularea mijloacelor auto se realizează numai în situații speciale de intervenție în caz de
defecțiuni.
În ceea ce privește mirosurile degajate din procesele de epurare a apelor uzate în cadrul
41

stației, acestea pot fi considerate nesemnificative având în vedere distanțele mari față de zonele
locuite.
3.1.5 Impactul produs de materialele de construcții
În baza reglementărilor legale nu este permis a se folosi materiale de construcție cu
impact negativ asupra factorilor de mediu.
Din punct de vedere a materialelor de construcții, cele din care sunt realizate construcțiile
obiectivelor analizate nu prezintă agresivitate asupra mediului înconjurător. Din aceste materiale
amintim betonul, cărămida, metalul și sticla, din care sunt realizate fundațiile, planșele,
pardoseala și pereții.
Din punct de vedere al materialelor de construcție care au agresivitate asupra mediului
menționăm în, principal plăcile de azbociment din care sunt realizate câteva din acoperișurile
obiectivelor analizate (stații de pompare și stație de epuare). Plăcile de azbest, prin deteriorare
eliberează fulgii de azbest în atmosferă. Inhalarea acestor fulgi este deosebit de periculoasă
pentru afecțiunile respiratorii, motiv pentru care el este interzis.
3.1.6 Impactul produs de deșeuri
Analizând activitățile ce se desfășoară în punctele de lucru ale sistemului de canalizare se
constată o bună gestionare a deșeurilor:
– deșeurile menajere sunt ridicate de serviciul de salubritate și depozitate la depozitul de
deșeuri al Municipiului Roman;
– deșeul industrial activ de la atelierul mecanic – deșeurile metalice rezultate în urma
prelucrărilor mecanice sunt depozitate într-un container care este preluat pentru predarea
acestora la centrele de colectare specializate;
– deșeurile constând din materialele grosiere reținute din apa uzată pe grătarele montate
amonte de stațiile de pompare ape uzate aferente rețelei de canalizare sunt colectate în containere
și preluate periodic de serviciul de salubritate.
– deșeurile contând din reținerile la grătare și desnisipator sunt depozitate în containere,
după care sunt transportate la depozitul de deșeuri al municipiului Roman;
– nămolul deshidratat și depozitat pe platformele de nămol din cadrul stației de epurare
este preluat și transportat la depozitul de deșeuri al Municipiului sau este valorificat ca
amendament în agricultură.
Pentru a evita poluările ce pot fi produse de depozitarea deșeurilor trebuie urmărită
gospodăria de deșeuri și ritmicitatea evacuării acestora.
42

3.1.7 Impactul produs de transformatorii electrici
Prin analiza zonei de amplasament și din declarațiile personalului ce deservește sistemul
de canalizare al Municipiului Roman, Stația de epurare dispune pe amplasamentul său de un post
de transformare a energiei electrice cu două baterii, fiecare având câte 3 condensatori ce conțin
bifenilpoliclorurați (PCB), uleiuri toxice pentru mediul înconjurător. În consecință, utilizarea
acestor uleiuri poate conduce la degradarea factorilor de mediu. Cele două posturi de
transformare se află în administrarea E-în Moldova S.A. – sucursala Neamț.
3.1.8 Impactul produs prin măsurile de protecție a muncii, Igienă și Sănătate și
P.S.I.
Toate aceste măsuri concură la realizarea unui microclimat interior și a unui climat
exterior pentru salariați astfel încât să evităm riscurile de accidentări sau îmbolnăviri.
Nerespectarea acestor măsuri conduce la impacte accidentale asupra mediului și a
sănătății umane, care pot fi de mică, mare sau foarte mare importanță. Pentru a elimina acest
impact trebuiesc respectate toate reglementările din domeniu.
3.1.9 Impactul produs prin securitatea zonei
Securitatea zonei poate genera o serie de acțiuni cu impact negativ asupra mediului și cu
afectarea sănătății umane. Securitatea zonei trebuie să aibă în vedere răufăcătorii, hoții sau
persoanele bolnave psihic care pot genera o acțiune pe suprafața punctelor de exploatare a
sistemului de canalizare cu implicații directe asupra sănătății umane și asupra mediului. Acestea
sunt impacturi accidentale care pentru a fi evitate trebuie să fie prevenite prin măsuri (personal,
financiare, dotări) astfel încât să fie evitate.
3.2 Calitatea apelor subterane și de suprafață
3.2.1 Calitatea apelor subterane
Rețeaua de canalizare publică a Municipiului Roman prezintă mari deficiențe de
funcționare datorate în mare parte vechimii acesteia (având în vedere că nu s-au realizat lucrări
de reabilitare a colectoarelor în ultimii 20-25 ani cu toate că s-au construit locuințe și unități
industriale și de comerț).
43

Principalele probleme ale rețelei de canalizare ce determină poluarea apei subterane și a
celor de suprafață sunt:
– poluarea râului Moldova prin racordarea unor colectoare menajere la colectoarele
deversoarelor meteorice;
– exfiltrații din de apă uzată din rețeaua de canalizare publică a Municipiului Roman;
În cadrul stației de epurare poluarea apelor subterane poate fi datorată în special
exfiltrațiilor de la construcțiile fluxului tehnologic și din rețelele tehnologice ce fac legătura între
acestea.
Totodată activitățile de tratare din cadrul stației de epurare pot determina impact negativ
și asupra emisarului Siret prin descărcarea apelor uzate tratate necorespunzător (valorile
parametrilor la gura de evacuare a apelor tratate în emisar nu se încadrează în valorile impuse
prin NTPA 001/2005).
În vederea caracterizării impactului pe care îl au activitățile desfășurate cadrul stației
asupra apelor subterane și asupra emisarului s-au prelevat o serie de probe din următoarele
puncte reprezentative:
– evacuare stație de epurare (după decantoarele secundare);
– pentru apă de suprafață: amonte 10 m și aval 10 m de gura de vărsare în emisar a apelor
tratate în cadrul stației de epurare.
– petru apa subterană la forajele de observație:
-F1 – în dreptul îngroșătorului gravitațional de nămol;
– F2 – în dreptul decantoarelor secundare.
Rezultatele analizelor efectuate pe probe momentane atât la apa epurată evacuată din
stație și la cea din emisarul sunt prezentate în cele ce urmează:
Tabel 3.1.2
Valorile parametrilor analizați pe probe momentane la apa evacuată din stație și la apa de
suprafață în data 29.09.2008
44

L.M.A. – limite maxime admisibile c.f. N.T.P.A. (Norme Tehnice pentru
Protecția Apelor)001/2005
Proba 1 – emisar amonte de stație 10 m;
Proba 2 – evacuare din stație de epurare (după decantoarele secundare)
Proba 3 – emisar aval stație de epurare 10 m.
Pentru apa subterană prelevată de la forajele de observație FI și F2, prezentăm
următoarele rezultate a principalilor parametri analizați
Tabel 3.1.3
Tabel- Valorile parametrilor analizați pe probe momentane la la apa subterană
Nr.
CrtIndicatori Punct
prelevareL.M.A.
Legea 458/2002
F1 F2
1.Ph 7,77 7,16 <=6,5;<=9,5
2.CCO-Cr (mg O2/l)<30 <30 –
3.MTS (mg/l) 8 30 –
4.H2S+Sulfuri (mg/l) 1,6 0,8 100
5.Amoniu (NH4+) (mg/l)0 0 0,5
6.Azotați (NO3 -) (mg/l)4,1 6,3 50
7.Azotiți (NO2 -) (mg/l) 0,04 0,06 0,5
8.Temperatura (0C)13,3 13,8 –
Analizând valorile parametrilor analizați putem concluziona următoarele:
– amonte de stația de epurare apa din emisarul Siret prezintă valori ale parametrilor ce se
45PROBApH
(unit)CCO-Cr*
(mgO2/l)MTS
(mg/l)NH4-*
(mg/l)NO2-*
(mg/l)NO3-*
(mg/l)CBO5*
mgO2/l
17.2373000.044.36
26.93<30600.5657.56
37.191811404.10.4437.886
L.M.A.6,5-8,570352,01,025,025

încadrează în limitele maxime admisibile conform N.T.P.A. 001/2005.
– Efluentul stației de epurare nu prezintă depășiri ale parametrilor analizați excepție când
parametrul NO3-, ceea ce indică dificultăți în procesul de denitrificare din cadrul bazinelor de
aerare cu nămol activ. Cu toate că efluentul stației de epurare analizat (la ieșirea din decantoarele
secundare) nu prezintă caracteristici care să influențeze calitatea emisarului se pare că pe traseul
conductei de evacuare în emisar intervine un factor de poluare care modifică radical
caracteristicile apei evacuate în emisar. Astfel dacă analizăm apa emisarului Siret aval de stația
de epurare fără a avea cunoștință de caracteristicile apelor tratate la ieșirea din decantoarele
secundare, putem afirma cu certitudine că apele evacuate din stația de epurare prezintă un
accentuat caracter poluator.
3.2.2 Calitatea apelor uzate evacuate de agenții economici în R.C.P.
Pentru a avea o imagine asupra situației agenților economici privind aportul de substanță
poluantă în rețeaua de canalizare prezentăm în cele ce urmează variația parametrilor analizați ca
și valori medii pe perioada analizată 01-09.2008.
Tabel 3.1.4
Valorile medii ale parametrilor analizați în perioada 01-09.2008 pentru principalii agenți
economici beneficiari ai relelei de canalizare
Agent
EconomicDebit
(mc)PhCBO5
(mgO2/
l)M.T.S.
(mg/l)Extrac
t(mg/l
)H2S+sul
f
(mg/l)CCO-Cr
(mgO2/l
)
S.C. Turoag
S.A.8187,69355,94386,1158,611,23-
SC Nemase
S.A.11997,34336,06337,8151,261,16-
UM 01147 8417,53345,44382,3352,441,28-
S.C.
Chimofarm
S.A.817,03187,11195,1123,420,91-
S.C. Grup-
Royal
S.A.4887,62360,33389,3953,751,24-
Grup Școlar
Danubiana18597,43332,14355,2952,001,20-
Grup școlar
Vasile Sav5907,38331,14360,3947,561,19-
Grup Școlar
Miron Costin3057,44346,43366,4346,041,21-
Liceul Sportiv 5487,38326,33301,8943,581,16-
46

Seminar
teologic
Franciscan16417,52336,78356,0049,691,19-
Seminar
teologic
Sf. Gheorghe15437,33307,57333,0051,181,16-
Inspectorat
Sit. Urgență5477,40327,67361,5643,92
1,14-
Spital
Municipal94907,59345,16371,6745,001,26-
UM 01408 8857,35331,56364,3347,001,23-
S.C. Morărit
Panificație SA5877,27269,98299,0037,811,11-
SC Mira-Lucia
S.A.3407,29304,35319,0043,921,13-
SC Cord-
Company SA987,81381,81393,3362,221,32-
SC Nis-Vas
Com SRL126-344,94392,2251,531,217,54
SC OMV SA 3807,67326,80341,4040,201,20-
SC Umaro SA 10377,11-118,3619,420,78-
SC Petrom SA 3957,32-302,8631,941,03271,73
CC Romanița 1717,15246,83280,2842,391,12-
Divizia
Patrimoniu46027,15228,44301,6745,342,54-
L.M.A. -6,5-
8,5300350301500
Analizând valorile din tabelul anterior de mai sus putem face o nominalizare a primilor 5
agenților economici atât din punct de vedere al debitelor căt și a calității apei uzate evacuate în
rețeaua de canalizare publică:
-din punct de vedere al aportului de debite uzate la rețeaua de canalizare situația este
următoarea:
Tabel 3.1.5
Situația agenților privind aportul de debite оn rețeaua de canalizare
Poziți
aAgent economic Debit mediu
(mc/lună)
1Spitalul Municipal 9490
47

2Divizia Patrimoniu 4602
3Grup Scolar Danubia 1859
4Seminar teologic Franciscan 1641
5Seminar teologic Sf. Gheorghe 1543
Tabel 3.1.6
Situația agenților privind aportul de substanță organică în rețeaua de
canalizare
Pozitia Agent economic Debit mediu
(mc/luna)CBO5
(mg/l)
1SC Cord-Company SA 98381
2SC Grup-Royal SA 488360
3S.C. Turoag S.A. 818355
4Grup Școlar Miron Costin 305346,43
5 UM 01147 841345,44
Tabel 3.1.7
Situația agenților privind aportul de materii totale în suspensie în rețeaua de
canalizare
PozitiaAgent economic Debitul mediu (mc/luna) MTS(mg/l)
1SC Cord-Company SA 98 393.33,39
2SC Nis-Vas Com SRL 126 392,22
3SC Grup-Royal SA 488 389,39
4S.C. Turoag S.A. 818 386,11
5Spital Municipal 9490 371,67
Tabel 3.1.8
Situația agenților privind aportul de substanțe extractibile în rețeaua de canalizare
48

Pozitia Agent economic Debitul mediu
(mc/luna)Subst. Extract.
(mg/l)
1SC Cord-Company SA 98 62,22
2S.C. Turoag S.A. 818 58,61
3SC Grup-Royal SA 488 53,75
4 UM 01147 841 52,44
5SC Nis-Vas Com SRL 126 51,53
3.2.3 Calitatea apelor uzate influente în stația de epurare la nivelul anului 2008
Laboratorul stației de epurare dispune de un program strict de prelevare și analiză a
parametrilor apelor influente și efluente din stația de epurare.
Având la bază valorile medii zilnice a indicatorilor de calitate din apa uzată analizată am
întocmit următoarele tabele:
Tabel 3.1.9
Variația medie lunară a indicatorilor apei uzate influente în stația de epurare în perioada
01.-09. 2008
LunaNO3-
(mg/l)NO2-
(mg/l)Nt
(mg/l)Pt
(mg/l)Ca2+
(mg/l)Mg2+
(mg/l)SO42-
(mg/l)Cl-
(mg/l)H2S+St
2-mg/l)Q zilnic
(m3)
01.052,824,21283,9577,823,3599,7359,81,9221100,93
02.056,064,3273,8570,120,479,350,121,1723263,2
03.057,16,1304,3125,0
426,38061,432,921013,26
04.056,84,626,24,710929,771,657,21,7220926,86
05.053,24,1232,24,489,82890,360,51,6220840,8
06.053,71,6424,486,621,888,1958,61,6620580,94
07.054,32,1374,788,1822,1687,5461,441,820668
08.0551,925,841019,6378,4858,561,4420494,86
09.054,61,2624,153,390,1210,3280,7155,061,0320927,2
LMA–5–600-1-
Analizând tabelele prezentate anterior și comparând valorile indicatorilor de calitate
a apelor uzate influente în stația de epurare cu limitele maxime admisibile impuse de
N.T.P.A. 002-2005 putem afirma că apa uzată influentă în stație nu prezintă depășiri atât
49

din punct de vedere a mediilor lunare cât și a celor realizate pe perioada 01. – 09.2008 ,
acest fapt datorându-se unei bune diluții și amestec ce se realizează în rețeaua de
canalizare.
3.2.4 Calitatea apelor uzate efluente din stația de epurare la nivelul anului 2008
Având la bază valorile medii lunare ale parametrilor efluenți din stația de epurare am
întocmit următoarele tabele:
Tabel 3.1.10
Variația medie lunară a indicatorilor apei uzate efluente în stația de epurare în perioada 01.-09.
2008
LunaNO3-
(mg/l)NO2-
(mg/l)Nt
(mg/l)Pt
(mg/l)Ca2+
(mg/l)Mg 2+
(mg/l)SO42-
(mg/l)Cl-
(mg/l)H2S+St2-
mg/l)Q zilnic
(m3)
01.0532,622,218,740,2560,9818,1276,937,640,2922636,8
02.0526,92,238,40,285818,476,535,50,2425157,82
03.0525,31,217,980,2856,81372,740,20,2622550,38
04.0525,20,957,40,660,511,777,336,30,2322118,4
05.058,80,848,960,5860,31075,5330,322204,8
06.053,880,988,50,376914,877,535,80,1522032
07.058,980,878,250,3654,138,5370,3734,230,421945
08.0524,340,817,620,1856,6210,2768,1137,140,121900
09.0526,91,237,90,6362,18,773,830,30,0522659
10.0523,10,916,250,2455,41367,226,30,0821070,45
11.0526,20,947,90,31659,1272,5340,1422141,4
12.0527,60,867,40,3965,315,572,534,30,0121168
LMA251101300-6005000,5-
Analizând tabelele prezentate anterior și comparâd valorile indicatorilor de calitate a apelor
uzate efluente în stația de epurare cu limitele maxime admisibile impuse de N.T.P.A. 001-2005
putem afirma că apa uzată efluentă din stație (după decantoarele secundare) nu prezintă depășiri
atât din punct de vedere a mediilor lunare cât și a celor realizate pe perioada 01. – 09.2008 , acest
fapt datorându-se unei bune diluții și amestec ce se realizează în rețeaua de canalizare.
Cu toate acestea existentă unei surse de poluare aval de decantoarele secundare, pe
conducta de evacuare a apei tratate în emisar, face ca indicii de calitate ai apei la gura de vărsare
în emisar respectiv emisar – aval stație de epurare să prezinte depășiri semnificative ceea ce
50

determină un impact negativ asupra râului Siret. Se impune rezolvarea problemei privind poluare
a emisarului prin identificarea sursei de poluare ce intervine pe traseul de evacuare a apelor de la
decantoarele secundare la gura de vărsare în emisar.
3.2.5 Calitatea aerului
În funcționarea unui sistem de colectare și epurare pot apare o serie de probleme care
conduc la poluarea atmosferei. Aceste probleme sunt prezentate sintetizate, sub forma
principalelor surse de poluare, astfel:
-emisii datorate circulației autovehiculelor în incinta stației de epurare și a stațiilor de
pompare aferente rețelei de canalizare;
-degajarea de mirosuri neplăcute de la depozitarea și transportul nămolului;
– emisii provenite în urma funcționării defectuoase a rețelelor de canalizare și a instalațiilor
din cadrul stației de epurare.
Principalele surse de poluanți atmosferici sunt date de mirosurile neplăcute datorate fazelor
de fermentare (hidrogenul sulfurat, sulfura de metil, mercaptani, tioli și terpene) rezultate în
urma descompunerii substanțelor componente din apa uzată și nămol.
Datorită unor deficiențe la rețelele de canalizare ale Municipiului Roman, nu este asigurată
viteza de autocurațire a colectoarelor, fapt ce determină stagnarea apei în colectoare și începerea
proceselor de fermentație a substanțelor componente din apa uzată.
În stațiile de pompare aferente rețelei de canalizare mirosuri neplăcute apar în special de la
reținerea pe grătare a materiilor grosiere ce împiedică sau afectează funcționarea pompelor.
În cadrul stației de epurare mirosurile neplăcute apar:
-în treapta mecanică la îndepărtarea depunerilor de pe grătare, desnisipatoare, decantoare;
-de la tratarea nămolurilor (îngroșător gravitațional de nămol, stațiile de pompare).
Gazele odorizante, a căror concentrații au valori nesemnificative sunt parțial reținute de
perdeaua vegetală ce delimitează perimetral atât stațiile de pompare aferente rețelei de canalizare
cât și stația de epurare.
În ceea ce privește impactul produs de circulația autovehiculelor, aceasta este
nesemnificativă având în vedere timpul și situațiile de funcționare a acestora.
3.2.6 Emisii de zgomote
Principalele surse de zgomot pot fi clasificate astfel:
-circulația autovehiculelor în incinta stațiilor de pompare ape uzate (ce se realizează numai
51

în situații speciale: preluarea materialului grosier depus la grătare, intervenții în caz de defecțiuni
la pompe);
-circulația autovehiculelor în incinta stației de epurare ce se realizează la manevrarea
nămolului pe platformele de uscare și la preluarea materiilor reținute la grătare, desnisipator și a
nămolului deshidratat de pe platforme și transportul acestora la depozitul de deșeuri a
municipiului Roman.
-funcționarea echipamentelor stațiilor de pompare aferente rețelei de canalizare și a
echipamentelor aferente stației de epurare
Pentru păstrarea nivelului de zgomot în limitele admise (82-90 dB) conform STAS
10009/88, autovehiculele din dotare se verifică periodic în centre special autorizate.
CAPITOLUL IV
EVALUAREA IMPACTULUI
52

Metoda de evaluare a impactului asupra mediului înconjurător parcurge mai multe etape
de aprecieri sintetice, bazate pe indicatori de calitate posibili să reflecte starea generală a
factorilor de mediu analizați.
În prima etapă calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se raportează la
limitele admise în standardele naționale sau normative, obținând indicele de poluare Ip.
Pentru valorile:
Ip = 0 – 1 – mediul este afectat n limitele admise;
Ip > 1 – mediul este afectat peste limitele admise.
Pentru evaluarea cantitativă (metoda Rojanski) se încadrează indicatorii de calitate la un
moment dat al fiecărui factor de mediu într-o scară de bonitate, cu acordarea unor note care să
exprime apropierea, respectiv depărtarea de starea ideală.
Scara de bonitate este exprimată prin note de la 1 la 10. Nota 10 reprezintă starea naturală
neafectată de activitatea umană, iar nota 1 reprezintă o situație ireversibilă și o deosebit de gravă
deteriorare a factorilorde mediu analizat.
Pentru simularea efectului sinergic a poluanților cu notele de bonitate obținute se
construiește o diagramă.
Starea ideală este reprezentată grafic printr-o formă geometrică regulată cu razele egale
între ele și având valoarea a 10 unități de bonitate.
Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor exprimând starea ideală, se obține
o figură geometrică neregulată cu o suprafață mai mică înscrisă în figura geometrică regulată a
stării ideale.
Indicele stării de poluare global a unui ecosistem (IPG) rezultă din raportul între suprafața
reprezentând starea ideală (Si) și suprafața reprezentând starea reală (Sr).
S-a stabilit o scară de evaluare pentru valorile IPG din care rezultă impactul asupra
mediului, respectiv efectul activității antropice asupra factorilor de mediu.
Scara privind calitatea mediului
•IPG = 1 – mediul natural neafectat de activitatea umană;
•IPG = 1 –2 – mediul supus efectului activității umane în limitele admisibile;
•IPG = 2 – 3 – mediu supus efectului activității umane provocând starea de disconfort
formelor de viață;
•IPG = 3 – 4 – mediul supus efectului activității umane provocând tulburări formelor de
53

viață;
•IPG = 4 – 6 – mediu grav afectat de activitatea umană, periculos formelor de viață;
•IPG = peste 6 – mediul degradat impropriu formelor de viață.
4. Determinarea notelor de bonitate
4.1 Factorul de mediu APĂ
Valorile notei de bonitate s-au stabilit conform scării de bonitate din tabelul prezentat mai
jos:
Tabel 5.1.1
Scara de bonitate pentru APĂ
NbValoarea
Ip = Cmax/C.M.A.Efecte asupra omului și mediului
Înconjurător
10Ip = 0 – calitatea factorilor de mediu naturală de
echilibru
– starea de sănătate pentru om: natură
9Ip = 0,0 – 0,25 – fără efecte
8Ip = 0,25 – 0,50 – fără efecte decelabile cazuistic
– mediul este afectat în limite admise – nivel 1
7Ip = 0,50 – 1,00 – mediul este afectat în limitele admise – nivel 2
– efectele nu sunt nocive
6Ip = 1,00 – 2,00 – mediul este afectat peste limitele admise –
nivel 1
– efectele sunt accentuate
5Ip = 2,00 – 4,00 – mediul este afectat peste limitele admise –
nivel 2
– efectele sunt nocive
4Ip = 4,00 – 8,00 – mediul este afectat peste limitele admise –
nivel 3
– efectele nocive sunt accentuate
3Ip = 8,00 – 12,00 – mediul degradat – nivel 1
– efectele sunt letale la durate medii de expunere
2Ip = 12,00 – 20,00 – mediu degradat – nivel 2
– efectele sunt letale la durate scurte de expunere
1Ip = peste 20 – mediul este impropriu formelor de viață
În baza analizelor efectuate pentru apa subterană la cele două foraje din cadrul stației de
54

epurare, și comparându-le cu valorile din Legea nr. 458/2002 obținem următorii indici de
poluare:
Unde: C.M – concentrația indicatorului analizat (mg/l);
C.M.A. – concentrația maximă admisă (conform Legii nr. 458/2002).
– apă subterană
Nb=10
Nb=9.75
Nb=10
Nota de bonitate finală pentru apa subterană este:
Napa substanta = 9.90
– apă de suprafață
Indicatorii de calitate ai râului Siret (receptorul debitelor uzate tratate în cadrul stației de
epurare) au fost analizați atât amonte de stația de epurare cât și aval de stație, rezultatele
analizelor efectuate au fost raportate la valorile impuse prin N.T.P.A. 001/2002, obținându-se
următoarele note de bonitate.
– note de bonitate pentru calitate apei din emisar amonte stație de epurare:
Nb=8
Nb=9.00
Nb=9.75
55

Nota de bonitate pentru calitatea apei de suprafață amonte stație de epurare este:
– note de bonitate pentru calitate apei din emisar aval stație de epurare:
Nb=4.50
Nota de bonitate pentru calitatea apei de suprafață aval stație de epurare este:
Nota de bonitate finală pentru apa de suprafață este:
Notă de bonitate pentru calitatea apei uzate evacuate în R.C.P.
56

Nota de bonitate finală pentru apa de uzată influentă în stația de epurare este:
Nota finală de bonitate pentru factorul de mediu APĂ este:

4.2 Factorul de mediu SOL
Valorile notei de bonitate s-au stabilit conform scării de bonitate din tabelul de mai jos:
57

Tabel 5.1.2
Scara de bonitate pentru SOL
NbIp Efecte asupra omului si mediului
inconjurator
10Ip = 0,9 – 1,0 – calitatea factorilor de mediu naturală de
echilibru
– starea de sănătate pentru om: natură
9Ip = 1,0 – fără efecte
8Ip = 1,0 –1,1 – fără efecte decelabile cazuistic
– mediul este afectat în limite admise – nivel
1
7Ip = 1,1 – 1,2 – mediul este afectat în limitele admise –
nivel 2
6Ip = 1,2 – 1,3 – mediul este afectat peste limitele admise –
nivel 1
– efectele sunt accentuate
5Ip = 1,3 – 1,4 – mediul este afectat peste limitele admise –
nivel 2
– efectele sunt nocive
4Ip = 1,4 – 1,5 – mediul este afectat peste limitele admise –
nivel 3
– efectele nocive sunt accentuate
3Ip = 1,5 – 1,6 – mediul degradat – nivel 1
– efectele sunt letale la durate medii de
expunere
2Ip = 1,6 – 1,7 – mediu degradat – nivel 2
– efectele sunt letale la durate scurte de
expunere
1Ip = peste 1,7 – mediul este impropriu formelor de viață
Având în vedere elementele prezentate în capitolele anterioare, conform scării de bonitate
pentru factorul de mediu ”sol” prezentat mai sus putem considera nota de bonitate pentru SOL
8,50.
NbSOL = 8,50
4.3 Factorul de mediu AER
Scara de bonitate pentru AER este prezentată în tabelul următor: Tabel 5.1.3
Scara de bonitate pentru AER
58

NbTip aer Efecte asupra populatiei Efecte asupra vegetatiei,
vizibilitatii si materilalelor
10Aer având calitate
naturalăStarea de sănătate a populației Starea naturală de echilibru
9Aer curat – nivel
1Fără efecte Fără efecte
8Aer curat – nivel
2Fără efecte decelabile cazuistic Fără fecte decelabile cazuistic
7Aer afectat – nivel
1Creșterea mortalității prin bronșite și
cancer pulmonar și creșterea bolilor
respiratorii la copiiAfectarea lantelor, căderea
parțială a frunzelor
6Aer afectat – nivel
2Frecvență crescută a
simptomelor respiratorii și boli
pulmonare cu internări în spitalAfectarea cronică pentru
plante moderat până la sever
prin acțiune sinergică cu O 3
sau Nox
5Aer poluat – nivel
1Mortalitate crescută cu
accentuarea simptomelor la cei
cu boli pulmonareVizibilitate redusă până la
6 – 8 km
4Aer poluat – nivel
2Creșterea ratei zilnice de Mortalitate Coroziunea oțelului
3Aer degradat –
nivel 1Creșterea ratei zilnice de Mortalitate Efecte nocive asupra
Vegetației
2Aer degradat –
nivel 2Efecte letale la durate medii de
ExpunereEfecte nocive asupra
plantelor și ierburilor
1Aer irespirabil Efecte letale la durate scurte de
ExpunereInstalarea peisaj selenar
Factorul de mediu AER poate fi afectat de emisii și zgomote datorate circulației
mijloacelor de transport și de mirosuri rezultate din procesele de fermentare a nămolului. Din
acest punct de vedere putem atribui acestui factor de mediu următoarea notă de bonitate:
NbAER = 8,00.
4.4 Factorul de mediu AȘEZĂRI UMANE
Acest factor de mediu poate fi influențat atât de emisiile de zgomote datorate circulației
utilajelor cât și de mirosurile degajate în atmosferă de la procesele de fermentare ce au loc în apa
59

uzată și nămol pe amplasamentul stației de epurare.
Având în vedere că stația de epurare se află la o distanță considerabilă față de zonele de
locuit atribuim acestui factor de mediu o notă de bonitate:
Nbasez…umane = 8,75
4.5 Factorul de mediu DEȘEURI
Având în vedere buna gestionare a deșeurilor putem aprecia nota de bonitate pentru acest
factor de mediu de 9,50
Nb deseuri = 9,50
4.6 Alte componente
Protecția muncii, igienă și sănătate, protecția contra incendiilor, materiale de construcție,
transformatori și condensatori și securitatea zonei poate fi apreciată o notă de bonitate de 9.
Nb alte componente = 9
Indicele de poluare global (I.P.G.) pentru sistemul de canalizare se calculează cu ajutorul notelor
de bonitate medii obținute pentru fiecare factor de mediu prin metoda grafică (Rojanschi).
În urma calculului notelor de bonitate prezentate în următorul tabel s-a obținut indicele de
poluare globală IPG.
Notă bonitate Depozit de deșeuri
NbAPĂ 8,27
NbAER 8,00
NbSOL 8,50
NbAȘEZĂRI UMANE 8,75
NbDEȘEURI 9,50
NbALTE COMPONENTE 9
Alte componente
Deșeuri
60

Apă
Sr
Si
Așezări umane Aer

Sol
Mediul natural este afectat în % cu 24,18 față de starea ideala.
77,588,599,5
Nb apaNb aerNb solNb asezNb desNb alt com
IPG=
Unde: SI – suprafața reprezentând starea ideală
61

Sr – suprafața reprezentând starea reală
Pentru IPG = 1,38 – mediul supus efectului activității umane în limitele admisibile.
CAPITOLUL V
MONITORIZAREA ACTIVITAȚII
62

5.Măsuri de reducere a poluării
Având în vedere importanța sistemului de canalizare și impactul negativ pe care îl poate
produce nefuncționarea corectă a acestuia se impun o serie de măsuri pe care le prezentăm în
cele ce urmează:
5.1 Factorul de mediu SOL
•verificarea permanentă a tronsoanelor rețelei de canalizare ce prezintă deficiente din
punct al transportului apelor uzate;
•reabilitarea și extinderea rețelei de canalizare a municipiului pentru a reduce exfiltrațiile
din rețeaua de canalizare și totodată a evita băltirea apelor de ploaie în anumite zone
fără canalizare, ceea ce duce la zone de inundație.
•Urmărirea stabilității construcțiilor în zonele cu exfiltrații mari;
•verificarea rețelelor tehnologice din cadrul stației de epurare pentru a nu exista pierderi în
sol;
•verificarea platformelor pentru deșeuri și a containerelor în care sunt depozitate acestea;
•urmărirea permanentă a depozitării nămolului sau refolosirea acestuia în conformitate cu
normele europene și prevederile legislației naționale;
•evaluarea exfiltrațiilor din rețeaua de canalizare publică.
5.2 Factorul de mediu AER
•urmărirea modului de folosire a echipamentelor de protecție la activitățile interioare și
exterioare incintelor de exploatare a echipamentelor aferente sistemului de canalizare;
•retehnologizarea treptei de tratare mecanică pentru eliminarea mirosurilor degajate de la
materialele reținute în cadrul acestei trepte;
•îmbunătățirea sistemului de ventilație, a incintelor stațiilor de pompare și a acelora din
cadrul stației de epurare
•monitorizarea factorului de mediu aer.
5.3 Factorul de mediu APĂ
Ape subterane
•reducerea exfiltrațiilor
• controlul etanșeității colectoarelor și a construcțiilor rețelei de canalizare și stație de
63

epurare;
•adoptarea de măsuri privind evitarea deversării de ape uzate netratate atât pe traseul
rețelei de canalizare cât și în incinta stației de epurare;
•monitorizarea permanentă a calității apelor subterane prin cele două foraje de observație
din cadrul stației de epurare.
•refacerea colectoarelor defecte
Ape de suprafață
•retehnologizarea treptei de tratare primare din fluxul de epurare al stației de epurare;
•retehnologizarea stațiilor de pomparea aparținând rețelei de canalizare
•monitorizarea permanentă a producătorilor industriali de ape uzate;
•rezolvarea problemelor rețelei de canalizare și împiedicarea deversărilor necontrolate de
ape uzate în râul Moldova;
•menținerea în permanență în limitele impuse prin NTPA 001/2002 a parametrilor apei
uzate tratate la evacuarea în emisarul Siret.
5.4 Factorul de mediu AȘEZĂRI UMANE:
•studiul nivelului zgomotului produs de activitățile desfășurate pe amplasamentele stațiilor
de pompare și a stației de epurare ce alcătuiesc sistemul de canalizare al municipiului
Roman;
•studiul privind nivelului de poluare a aerului;
•luarea de măsuri în incintă pentru a reduce poluanții din aer;
•întreținerea zonei de limită a incintelor ce dispune de spații verzi pentru a permite
creșterea unei liziere (perdele) de protecție din arbuști și copaci;
•întreținerea permanentă a finisajelor incintelor pentru a crea un ambient plăcut.
5.5 Măsuri privind utilizarea materialelor de construcții
Folosirea de materiale de construcții ecologice, care dispun de avize de folosire din partea
M.A.P.P. M. și cel al Sănătății.
5.6 Factorul de mediu DEȘEURI
– revizuirea platformelor de depozitare nămol și crearea unor zone cu impact plăcut
ambiental;
– micșorarea cantităților de deșeuri prin retehnologizări industriale și refolosirea
64

deșeurilor;
– eliminarea constantă a deșeurilor din incinta unităților spre următoarele posibile
destinații, între care enumerăm:
a) pe terenurile agricole, în cazul nămolului rezultat din linia tehnologică de tratare a
nămolului. Nămolul este un important amendament agricol ce poate fi folosit ca
îngrășământ sau poate fi depozitat peste compostul de la depozitul de gunoi pentru
reintrarea zonei în circuitul agricol, cu studii de calitate previzibile.
b) spre centrul de colectare și reciclare deșeuri, este cazul deșeurilor metalice sau de alte
tipuri rezultate în urma activității de întreținere și reparații.
c) spre depozitul de gunoi-compost al orașului, este cazul deșeurilor menajere rezultate
de la personalul deservent al stației de epurare a municipi ului Roman.
5.7 Condensatori / transformatori electrici
•înlocuirea transformatorului din cadrul stației de epurare ce folosește uleiuri PCB;
•urmărirea exploatării transformatoarelor;
•măsuri speciale pentru a preveni scurgerile de uleiuri;
•luarea de măsuri speciale și instructaje P.S.I. a personalului deservent pentru evitarea
incendiilor.
5.8 Măsuri de pază și securitate contra incendiilor, de igienă și sănătate, de protecția
muncii:
•urmărirea cu strictețe a programelor de instructaje;
• asigurarea fiecărui loc de muncă cu norme clare de exploatare și întreținere;
• luarea de măsuri rapide de intervenție în cazul declanșării unor accidente sau avarii;
•dotarea permanentă cu materiale, echipamente și dispozitive în funcție de legislația în
domeniu;
•respectarea tuturor prescripțiilor tehnice de exploatare și întreținere prevăzute în
normativele tehnice de exploatare și întreținere a stației de epurare, pentru evitarea oricăror
situații de risc și accidente.
5.9 Securitatea zonei:
•întărirea pazei în zonele de risc în ceea ce privește producerea unei poluări, aparținând
stației de epurare a Municipiului Roman;
•conceperea unui sistem de pază adecvat care să acopere întreaga zonă, cu atenția acordată
65

pentru a nu genera un incident care să provoace o poluare.
CONCLUZII
Având în vedere analizele și studiul actual, situația pe factori de mediu este următoarea:
– Factorul de mediu SOL – (Nb = 8.50)- fără efecte.
66

Datorită deficiențelor rețelei de canalizare prezentate în capitolele anterioare este absolut
necesară realizarea de lucrări de reabilitare prin care să se elimine impactul negativ produs
asupra factorilor de mediu.
– Factorul de mediu AER – (Nb = 8,00)- Aer curat – nivel 2, Fără efecte decelabile cazuistic
asupra populației și mediului.
Activitățile de întreținere și exploatare a sistemului de canalizare nu reprezintă un factor
de poluare a aerului atâta timp cât se vor respecta măsurile de verificare periodică a utilajelor în
dotare și ritmicitatea evacuării deșeurilor tehnologice și menajere reținute atât în grătarele
stațiilor de pompare cât și în cadrul stației de epurare.
– Factorul de mediu APĂ – (Nb = 8,17). Afectarea trebuie privită pe:
a. apa subterană (Nb – 9,58) – calitatea factorilor de mediu naturală de echilibru
Apa subterană analizată la forajele de observație din cadrul stației de epurare nu prezintă
mici depășiri ai parametrilor analizați pentru CCO-Mn și NH4+. Pentru păstrarea caracteristicilor
de potabilitate se impune verificarea permanentă a construcțiilor fluxului de tratare și a rețelelor
tehnologice ce fac legăturile între acestea pentru a nu exista pierderi în sol.
b. apa de suprafață – râul Siret (Nb – 6,70) – mediul este afectat în limitele admise – nivel 2,
efectele nu sunt nocive.
Apa râului Siret reprezintă receptorul apelor uzate tratate în cadrul stației de epurare. În
consecință, calitatea apei aval de stația de epurare este strâns legată de calitatea apei evacuate din
stația de epurare.
Valorile parametrilor analizați prezentate în documentație indică o creștere considerabilă
a acestora atât la gura de vărsare în emisar cât și la emisar 10 m aval de gura de vărsare.
Se impune identificarea sursei de poluare a emisarului aval de stația de epurare.
Pentru protecția emisarului se va realiza o monitorizare permanentă a acestuia atât în amonte cât
și aval de stația de epurare.
c. apa uzată (Nb – 8,23) – fără efecte decelabile cazuistic, mediul este afectat în limite admise –
nivel 1.
Având în vedere caracteristicile apelor uzate evacuate în rețeaua de canalizare și influente
în stația de epurare se propune o monitorizare a calității acesteia atât la principalii agenți
economici cât și pe traseul de transport.
– Factorul de mediu AȘEZĂRI UMANE – (Nb = 8,75) – așezările umane nu sunt afectate de
traficul desfășurat de mijloacele de transport, având în vedere durata și suprafața de acțiune
(numai în situație de intervenție în caz de defecțiuni).
– Factorul de mediu DEȘEURI – (Nb = 9,50) – având în vedere buna gestionare a acestora în
punctele de lucru ale sistemului de canalizare.
67

– Factorul de mediu ALTE COMPONENTE – (Nb = 9,0) – indică preocuparea conducerii în
rezolvarea problemelor personalului deservent al acestei activități.
Indicele de poluare global al ecosistemului (I.P.G.) este de 1,38, indică faptul că
activitatea analizată nu determină un impact negativ asupra medului.
Concluzia globală a cuantificării efectelor asupra mediului indică faptul că sistemul de
canalizare al Municipiului Roman necesită urgent realizarea unor lucrări de reabilitare și
extindere pentru eliminarea deficiențelor existente.
Un prim pas l-ar constitui racordarea la rețeaua de canalizare publică a rețelelor de
canalizare aparținând localităților limitrofe, aportul de debit uzat realizat de acestea contribuind
la mărirea vitezei efective pe timp secetos, precum și la funcționarea corespunzătoare a Rețelei
de Canalizare Publică a Municipiului Roman.
Funcționare defectuoasă a rețelei de canalizare are grave implicații asupra stației de
epurare care datorită debitelor mici influente (față de cele la care a fost proiectată) și a variației
acestora nu are un flux continuu de tratare ceea ce face ca apa uzată să staționeze timp îndelungat
în bazine. Acest lucru determină procese de fermentație cu degajare în atmosferă a gaze ca
hidrogenul sulfurat, sulfură de metil, mercaptani, etc..
Analizând și comparând valorile debitelor totale canalizate cu cele influente în stația de
epurare se observă diferențe foarte mari. Acestea se pun pe seama aportului de debit pluvial, a
aportului de debit prin inflitrații (având în vedere vechimea conductelor din care este realizată
rețeaua de canalizare) și nu în ultimul rând pe seama branșărilor ilegale la colectoarele aferente
rețelei de canalizare.
BIBLIOGRAFIE
1.Vaicum L.,1981-Epurarea apelor uzate cu nămol activ , Ed Academiei, Bucuresti;
68

2.Rojanschi V.și Ogneanu T., 1997 – Cartea operatoruluidin stații de epurare a apelor
uzate, Ed.Tehnică, București;
3.Leu Domnica și colab., 1998 – Tehnici de tratare a apei, Curs Universitatea Tehnica ,
Iași;
4. Muntean Octavian-Liviu 2005, Editura: Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca,
Evaluarea impactului antropic asupra mediului;
5. Miloșan Ioan 2005, Editura: Universității "Transilvania" din Brașov Tehnologii
curate aplicate în protecția mediului industrial;
6.Bogdan Macarescu – Valentin Nedeff – Virgil Geamăn 2003, Editura: TEHNICA-INFO
Chisinau, Ingineria si Protectia Mediului in Industrie;
7.Bogdan Măcărescu – Valentin Nedeff – Mirela Panainte – Emilian Mo negu u 2006, ș ț
Editura: PERFORMANTICA IA I Ș Reglementări i Standarde de Protec ia Mediului: ș ț
vol. I i Vol. II; ș
8.Vl. Rojanschi, Fl. Bran, Gh. Diaconu, PROTECȚIA ȘI INGINERIA MEDIULUI, Edit.
Economică, București, 1997;
9.Vl. Rojanschi, Fl. Bran, POLITICI ȘI STRATEGII DE MEDIU, Edit. Economică,
București, 2002 ;
10.IANCULESCU, O., IONESCU, GH. C., s.a. – Epurarea apelor uzate –
Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2001.
11.IANCULESCU, O., IONESCU, GH. C., s.a. – C analizări – Editura Matrix
Rom, Bucuresti, 2001
12.IONESCU, GH. C . Editura Didactică si Pedagogică R.A. Bucuresti, 1997.
Instalaii de canalizare
13.Varduca Aurel. Ed. H.G.A ., Bucuresti, 2000; . Protectia calitatii apelor
14.Varduca Aurel. Bucuresti, 1999; Ed. H.G.A.,Monitoringul integrat al
calitatii apelor.
15.Tobolcea V, Ungureanu D. Iasi: 1993; Managementul apelor uzate. Partea I.
16.Negulescu M. Ed.Tehnica, Bucuresti, 1978 ; Epurarea apelor uzate
orasenesti.
17.Coordonator Mircea Negulescu, Ed . Tehnica, Bucuresti, 1987 , Epurarea
apelor uzate industriale (vol. 1),
69

18.Robesen D.s.a.Ed. Tehnica, bucuresti, 2000 Tehnologii, instalatii si
echipamente pentru epurarea apei.
19.STAS 4706-88, indicatori de calitate fizici, chimici, microbiologici și de eutrofizare
20.Legea apelor 107/1996 modificat prin Legea 310/2004, 112/2007.
21.H.G 352/2005 privind completarea HG 188/2002 pentru aprobarea unei norme privind
conditii de descarcare pe mediu acvatic apelor uzate.
22.Legea 84/2006 privind aprobarea Ordonanței de urgenta 152/2005 pentru prevenirea și
controlul integral a poluarii.
23.H.G 140/2008 privind inființarea regimului poluanților emiși și transferați.
24.N.T.P.A 011 normativ pentru colector.poluarea apelor uzate urbane.
25.Legea nr. 458/2002
26.concentrația maximă admisă (conform Legii nr. 458/2002).
27. STAS 10009/88, păstrarea nivelului de zgomot în limitele admise (82-90 dB)
28.www.rowater.ro Compania Națională „ Apele române”
29.www.hydrop.pub.ro /vion cap 16 ” Poluarea apei”
ANEXE
Anexa 1 – Plan de situație reția de canalizare
Anexa 2 – Plan de situație stația de epurare
70

Anexa 3 – Plan de situație stația de epurare,retele tehnologice
Anexa 4 – Stația de epurare, profil tehnologic
Anexa 5 – Desnisipator cuplat cu separator de grăsimi
Anexa 6 – Hala de concentrare si deshidratare nămol
Anexa 7 – Hala grătarelor
Anexa 8 – Decantoare primare longitudinale
Anexa 9 – Configurare sistem
Anexa 10 – Bilanțul de substanță pe linia apei și linia nămolului pentru stația de epurare.
Etapa 2020
71