Școala Națională de Studii Politic e și Administr ative [631955]
Școala Națională de Studii Politic e și Administr ative
Departamentul d e Relații Int ernaționale și Int egrare Europeană
Analiza și Soluțion area Conflict elor Int ernaționale
Disertație
Modificări ale situației de securit ate în regiun ea extinsă a Mării
Negre după Războiul din G eorgia (2008) și anexarea ilegală a
Crim eei (2014)
Coordon ator științific
Prof. univ. dr. Io an Mirc ea PAȘCU
Masterandă
Ana NEACȘU -BĂLUȚ ESCU
Bucur ești
2019
1
Cuprins:
Introduc ere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .2
Capitolul 1 – Cont extul g eo-politic al regiunii extins e a Mării N egre ………………………….. ……… 7
A. Definirea conc eptului d e securit ate ………………………….. ………………………….. …………… 7
B. Evoluți a zonei extins e a Mării N egre ca spațiu de securitate ………………………….. …… 13
C. Evoluți a securității nucl eare ………………………….. ………………………….. …………………… 26
Capitolul II – Provocăril e cont empor ane la adresa securității r egiunii extins e a Mării N egre 32
A. Amenințări și str ategii de securit ate în regiun ea Mării N egre ………………………….. …. 32
B. Amenințări d e securit ate nucleară condițion ate de spațiile cont estate ………………… 39
Capitolul III – Factorii cheie care au influ ențat modificăril e situației de securit ate în regiun ea
extinsă a Mării N egre ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 44
A. Conflictul ruso -georgian ………………………….. ………………………….. ………………………… 44
B. Anexarea ilegală a Crim eei ………………………….. ………………………….. …………………….. 61
Capitolul IV – Scenarii pot ențiale pentru consolid area stabilității și s ecurității în r egiun ea
extinsă a Mării N egre ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 69
A. Politică energetică g eneratoare de coop erare ………………………….. ………………………. 71
B. Restaurarea echilibrului milit ar în r egiun ea extinsă a Mării N egre ……………………….. 74
C. Claritatea ca fund ament al politicilor n aționale, region ale și glob ale ……………………. 75
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 78
2
Introduc ere
Mizele strategice și geopolitic e din r egiunea Mării N egre au fost m ereu mari.
Evoluțiil e regionale, atât pozitiv e, cât și n egative, continuă să afecteze interesele vitale
ale țărilor și popo arelor situ ate de-a lungul țărmului Mării N egre, trimițând r everberații
mult p este limit ele sale. Încă din Antichit ate, Marea Neagră a fost punc tul de intersecție
a civiliz ațiilor înflorito are și a rivalităților p entru supr emația politică s au controlul
asupra rutelor com erciale și maritim e. Istori a modernă a adus în prim pl an chestiuni
fundamentale precum păstr area echilibrului r egional de putere și lib ertatea navigației.
Acesta a fost și motivul izbucnirii Războiului din Crim eea din 1853 -1856, când
majoritatea țărilor europene s-au alăturat Turci ei pentru a bloca ambițiil e imperiale din
regiune ale Rusiei. După c el de-al Doil ea Război Mondi al, în timpul Războiului R ece,
Uniun ea Sovietică și s ateliții săi control au mare parte a litoralului Mării N egre, cu
excepția Turci ei, care era stat membru N ATO. Această perioadă a fost un a de stabilitate
relativă în cont extul imp asului str ategic. Dizolv area URSS (1991), dobândir ea
independenței fost elor republici sovi etice și aderarea Români ei și Bulg ariei la NATO
în 2004 și Uniun ea Europeană în 2007 au schimb at încă o d ată im aginea politică din și
în jurul Mării N egre. Timp d e aproape două d ecenii, a părut că r egiunea Mării N egre
stabilizează pe un mod el de dezvolt are modrnă și coop erare constructivă într -un m ediu
din c e în ce mai sigur. P arteneriatul N ATO p entru P ace din 1994 a ajutat candidații
aspiranți și st atele independente post-sovietice să-și reducă și să își mod ernizeze forțele
armate, să introducă contro ale civile asupra unităților milit are și de securitate și să
consolid eze capacitățil e inter-operative. De asemenea, Uniun ea Europeană a ajutat prin
oferte generoase de asistență în c eea ce privește construir ea instituțiilor și r eform a
administr ativă în tr anziția compl exă a acestor țări l a economi a de piață și l a democr ația
funcțion ală cu instrum ente financiare specifice în cadrul politicii europene de vecinăt ate
și al Parteneriatului Estic. În anul 1992, Turci a a venit cu iniți ativa de Coop erare
Economică l a Marea Neagră, c are în cele din urmă s -a dezvolt at într -o instituți e
regională deplină conform c ap. VIII al Cartei ONU. U E a răspuns cu proi ectul Sin ergia
Mării N egre, lansat în anul 2008.
Tensiunil e regionale, resursele naturale și riv alitățil e geopolitic e fac din
regiunea extinsă a Mării N egre o zonă str ategică, d ar sensibilă. În absența structurilor
de coop erare capabile să control eze conflict ele, au apărut div erse amenințări l a adresa
3
securității, c are variază de la conflict e interstatale la trafic il egal. Această regiune este
împărțită din punct d e vedere politic, istoric și g eografic. În pr ezent, există tr ei actori
princip ali care influ ențează opțiunil e politicilor d e securitate. Federația Rusă s e teme
de înrădăcin area Occid entului și, prin urm are, lucr ează pentru a contr acara infuența
SUA și UE în regiune. Aceasta urmăr ește menținerea statutului d e actor r egional
princip al și bloc area proiectelor d e energie sau a alianțelor milit are orientate către
exterior. D e asemenea, dor ește împiedicarea extind erii N ATO, pr ecum și suprim area
mișcărilor fund amentaliste. Statele Unite ale Americii și Uniun ea Europeană au
obiective diferite, dar compl ementare. Politici enii americani s-au conc entrat asupra
promovării d emocr ației și a economi ei de piață și au prioritiz at aspectele energetice și
expansiun ea comerțului lib er. Relațiile bilaterale ale statelor SU A și perspectiva
expansiunii N ATO nu au făcut d ecât să agraveze tensiunil e cu Federația Rusă. Cu toate
acestea, războiul dintr e ruși și g eorgieni a afectat sever credibilit atea SUA în regiune.
Expansiun ea estului a crescut int eresul și activit atea UE în regiune. UE a căutat să
adopte diverse politici și r eform e economic e și a jucat un rol d e mediator, însă imp actul
său asupra securității r egionale este limit at.
Regiunea extinsă a Mării N egre se confruntă cu un m ediu d e securitate
schimbător, c are combină amenințăril e milit are conv ențion ale pe scară largă, război ele
civile internaționale și conflict ele înghețate, precum și provocăril e privind armele de
distrug ere în masă. C a atare, un s et fragil de state prins e între comunit atea euro-atlantică
și Federația Rusă și aliații săi, a apărut c a o int erfață într e cele două comunități d e
securitate. Cele mai im portante cazuri d e contr abandă cu m ateriale nucleare din
ultim ele trei decenii au avut loc în r egiunea extinsă a Mării N egre. În într eaga regiune
– care reunește cele șase state litorale (Români a, Bulg aria, Ucr aina, Turci a, Georgia și
Federația Rusă) și C aucazul d e Sus și R epublic a Moldov a – cantități m ari de materiale
nucleare și alte materiale radioactive, precum și surs e radioactive și deșeuri, au răm as
slab păzit e sau au fost abandon ate după dizolv area Uniunii Sovi etice în decembri e
1991. Inst abilitatea economică și conflict ele teritori ale din fost ele state sovietice au fost
factori f avoriz anți pentru contr abandiști. Acești factori au fost d eosebit de import anți în
zonele de conflict pr elungit, cum ar fi Abhazia și Os etia de Sud, c are s-au desprins din
Georgia, sau Transnistri a, care s-a despărțit d e Republic a Moldov a. Aceste teritorii nu
numai că au găzduit m ateriale periculo ase, dar au devenit și zon e în care controlul
fluxului d e mărfuri p este fronti ere și detectarea comerțului ilicit și a traficului erau mult
4
mai complic ate și und e contr abandiștii put eau căut a un refugiu sigur. Dim ensiun ea
nucleară a acestui tr afic a avut p arte de atenție internațională după o s erie de intercepții
majore ale uraniului put ernic îmbogățit în țăril e din jurul Mării N egre: în Bulg aria în
1999, în G eorgia în 2003, 2006 și 2010, i ar în R epublic a Moldov a în 2011.
Deși statele din r egiune, statele donatoare și org anizațiile internaționale au
înregistrat succ ese notabile în ceea ce privește comb aterea traficului în ultim ele trei
decenii, amenințăril e asociate cu m aterialele nucleare și alte materiale radioactive în
afara controlului r eglementar rămân s emnific ative, iar probl emele care agravează
riscuril e de securitate nucleară sunt încă n erezolvate. Odată cu înch eierea Summitulu i
privind S ecuritatea Nucl eară5 din 2006, atenția politică l a nivel înalt a fost d eviată de la
probl eme legate de securitatea nucleară. Deteriorarea situației securității din r egiunea
Mării N egre a inclus r educerea bruscă a participării F ederației Rus e la coop erarea în
domeniul s ecurității nucl eare, încercarea eșuată de lovitură d e stat din Turci a în iuli e
2006 și schimbăril e politic e și de securitate care au urm at, precum și o cr eștere generală
a preocupării și conști entizării actorilor r egionali int eresați de domeniul s ecurității
nucleare cu privir e la terorismul cu imp act în m asă, în lumin a atacurilor d e amplo are
desfășur ate pe teritoriul Europei. Cu to ate acestea, fără îndoi ală, evenimentele petrecute
în Ucr aina din 2014 – anexarea ilegală a Crim eei de către Rusia, începutul războiului
civil int ernațional din estul Ucr ainei și form area unor t eritorii în afara controlului
guvernului c entral – au avut c ele mai profund e efecte asupra situației de securitate din
regiunea extinsă a Mării N egre. Deși măsur area impactului în alte țări din r egiune
asupra evenimentelor sin și în jurul Ucr ainei necesită o evaluare nuanțată, aceste
evenimente au avut un efect cl ar și gr av asupra regimului s ecurității nucl eare din
Ucraina: începând cu anul 2014, Insp ectoratul de Stat de Reglementare a Dom eniului
Nucl ear din Ucr aina a pierdut controlul asupra materialelor nucl eare, surs elor
radioactive și infr astructurii d e securitate nucleară atât în Crim eea, cât și în zon ele
control ate de separatiști din estul Ucr ainei. Marea Neagră a fost mult timp un punct
focal pentru influ ența geo-strategică asupra unor zon e extins e, existând t eorii c are
afirmă că această zonă influ ențează în mod dir ect politicil e globale. Atât Uniun ea
Europeană, cât și N ATO au avut politici pro active în regiune și au fost făcut e diferite
aranjamente de coop erare pentru a spori guv ernarea maritimă multil aterală în M area
Neagră. Au fost înființ ate numeroase mecanism e regionale pentru int eracțiun ea și
coop erarea între statele riverane, cum ar fi Org anizația Coop erarii Economic e la Marea
5
Neagră, Forumul Mării N egre pentru Di alog și P arteneriat sau Sin ergia Mării N egre. În
ianuaria 2011, P arlamentul European a adoptat o r ezoluți e privind M area Neagră,
reflectând f aptul că, înc epând cu anul 2005, r egiunea a intrat într -un nou modus
operandi. P arlamentul European a recunoscut import anța geostrategică a Mării N egre
pentru s ecuritatea energetică a Uniunii și a recunoscut n ecesitatea unei strategii d e
securitate în regiune.
Țăril e din r egiunea Mării N egre au abordări dif erite în ceea ce privește
securitatea. Tensiun ea provoc ată de actori non -regionali reprezintă o îngrijor are
serioasă și are ca produs o v arietate de răspunsuri. D e exemplu, Turci a a impus o
inițiativă d e securitate regională care poate iniția etapa de norm aliza a Federației
Ruse. Amenințăril e la adresa securității r egionale sunt div erse, incluzând pot ențialele
conflict e milit are dintr e state, cele în curs d e desfășur are, conflict ele înghețate din fostul
spațiul sovi etic, popul ațiile strămut ate și terorismul. Ch eltuielie milit are sunt în
creștere, iar probl emele legate de dependența energetică și div ersitatea de aprovizion are
sunt vit ale. Lips a coop erării r egionale a creat un vid d e securitate care exacerbează
rivalitățil e globale și regionale. În ciud a promovării de către UE și SU A a democr ației
și a statului d e drept, div erse stiluri d e guvernare autorit ară sunt pr ezente în
regiune. Acest mediu n ecesită o abordare mult m ai coop erativă. Politicil e și instituțiil e
care promov ează concur ența ar trebui să disp ară, iar org anizațiile internaționale ar
trebui să promov eze ideea de încredere regională. Proc esele de soluțion area a
conflict elor tr ebuie să includă to ate părțil e implic ate, iar monitoriz area cheltuielilor
milit are și a zonelor de conflict ar trebui int ensific ată.
Consid er că energia ar trebui m ai degrabă tratată ca o metodă d e coop erare decât
o comp etiție, în timp c e progr amele Uniunii Europene ar trebui să fi e mai incluziv e, iar
Federația Rusă ar trebui inclusă într -o rețea mai largă d e coop erare în m aterie de
securitate. Regiunea extinsă a Mării N egre este unul din princip alii factori în c eea ce
privește form area securității și st abilității în Europa și Asia. Pe lângă mult e alte
probl eme din r egiune, conflict ele etnice, proc esele de construir e a statelor, pr ezența
unor c antități uri așe de resurse naturale, dar și corido arele strategice de transport și
energie denotă import anța și totod ată sensibilit atea regiunii.
Din punct d e vedere geografic, este dificil să s e precizeze granițele regiunii
Mării N egre, deoarece există num eroase structuri r egionale și subr egionale. În p erioada
6
post Război R ece a existat o deschid ere către mai mult e zone învecinate, precum M area
Mediterană, B alcanii și r egiunea caspică. Acest tip d e deschid ere a îngreunat definirea
naturii r egiunii și a granițelor sale. În lit eratura de specialitate, regăsim t ermeni precum
„Regiunea Mării Negre și Caspice” sau „Regiunea Mării Negre și Mediterane”. M ai
mult d ecât atât, unii analiști susțin că r egiunea Mării N egre este o simplă inv enție
intelectuală. Pentru a evita confuzi a, această lucr are științifică s e bazează pe definiți a
adoptată de Organizația Coop erării Economic e la Marea Neagră (OC EMN).
Lucr area de față își propun e explor area și înț elegerea mediului d e securitate
înainte și după cele două conflict e majore din r egiune (Războiul g eorgian și anexarea
ilegală a Crim eei), a princip alelor amenințări l a adresa stabilității și s ecurității în
regiunea extinsă a Mării N egre, precum și a unor sc enarii de consolid are a stabilității și
a securității.
• Care sunt actorii cu influ ență asupra securității r egionale sau care sunt
afectați de amenințări sp ecifice?
• Care sunt f actorii c are creează aceste amenințări și d e ce?
• Este posibil să s e creeze stabilitate și securitate în regiune?
• Ar putea fi posibil să s e stabilească un r egim p ermanent de securitate
care să țină cont d e interesele tuturor actorilor din r egiune?
7
Capitolul 1 – Cont extul geo-politic al regiunii extins e a Mării N egre
A. Definir ea conc eptului d e securit ate
Conc eptul d e „securitate” cuprind e mai mult e dimensiuni, d e la aspectele
milit are și politic e, la cele sociale, cultur ale, economic e, ecologist e și demogr afice.
Una dintr e cele mai des întâlnir e definiții în c eea ce privește securitatea, este
cea a lui Joz ef Balazj: „S ecuritatea internațională este determin ată în fond d e securitatea
internă și externă a diferitelor sist eme sociale, de măsur a în care, în g eneral, identitatea
sistemului d epinde de circumst anțele externe. Experții d efinesc în g eneral securitatea
socială ca pe securitatea internă. Funcți a ei esențială este aceea de a asigur a puterea
politică și economică a clasei conducăto are date sau supr aviețuirea sistemului soci al și
un gr ad adecvat de securitate publică” .1
Ideea princip ală a securității n aționale enunță f aptul că princip alul actor al
relațiilor int ernaționale este statul. L a nivel național, existența sau lips a unei stări d e
securitate, afectează și st area de stabilitate la nivel glob al într -o oarecare măsură.
Origin ea surselor d e insecuritate s-au multiplic at în ultim a perioadă, fiind
reprezentate de fenomene precum: prolif erarea armelor d e distrug ere în m asă și a
tehnologiilor p entru arme de distrug ere în m asa, a materialelor fuzion abile și a celor
chimic e și biologic e, terorismul, imigr ația ilegală, traficul d e arme, droguri și ființ e vii
etc.
Trecând prin conc eptul d e pace pozitivă al lui Joh an Galtung ,2 cel de pace
stabilă al lui K enneth Boulding3 și definiți a ce îi aparține lui W alter Lippm ann4, ce
afirmă f aptul că „o n ațiune este în sigur anță în măsur a în care nu se află în p ericolul d e
a trebui să s acrific e valori esențiale, dacă dor ește să evite războiul și, po ate, atunci când
este provoc ată, să și l e mențină, obținând victori a într-un război”, put em obs erva clar
faptul că d efiniți a securității a suferit div erse modificări. C ercetătorul I an Bellany
1 Buzan, Barry, Popo arele, statele și teama, Editur a Cartier, Chișinău, 2000, p.28.
2 Galtung, Joh an, Violence, Peace, and Peace Research, în „P eace: Research, Education, Action. Essays
in Peace Research. Volum e 1, Cop enhaga, 1975, pp. 109 -134.
3 Boulding, K enneth, Stable Peace, Univ ersity of T exas Press, Austin, 1978.
4 Buzan, Barry, op.cit., p.30.
8
afirma că „s ecuritatea, în sin e, este o relativă absență a războiului” combin ată cu
factorul psihologic r eprezentat de „o relativ solidă conving ere că niciun război c are ar
putea avea loc nu s -ar termin a cu o înfrâng ere”.5 O altă perspectivă d e lau în s eamă îi
aparține lui L aurence Martin, c are pune accentul p e dimensiun ea economică:
„securitatea este asigur area bunăstării viito are”.6
La sfârșitul anilor ’80, Ol e Waever venea cu o nouă d efiniți e a securității. Acesta
privea securitatea „drept ceea ce se numește în teoria limbajului un act de vorbir e …
afirmarea însăși constitui e actul … Pronunțând <securitate>, un r eprezentant al statului
deplasează cazul dinspr e particul ar spre o zonă sp ecifică, pr etinzând un dr ept sp ecial de
a folosi to ate mijlo acele necesare pentru a bloca această evoluți e”.7
În funcți e de perioada analizată, probl emele de securitate au valențe diferite. La
începutul s ecolului XX, politicil e pronataliste erau văzut e ca fiind c ele mai eficiente în
ceea ce privește întărir ea securității și a puterii. În p erioada interbelică, măsur a
securității și a puterii s-a făcut printr -o oarecare tranziție de la numărul popul ației la
calitatea popul ației. După c el de-al Doil ea Război Mondi al, s-a produs o schimb are, iar
specialiștii au consid erat că politicil e de control a popul ației reprezintă surs e ale
bunăstării, nu ale securității. În p erioada Războiului R ece, dim ensiun ea milit ară a
reprezentat baza definirii s ecurității, l a care s-au adăug at în timp și p erspective
nonmilit are precum c ea socială, cea politică, c ea economică și c ea ecologică.
De asemenea, pentru fi ecare școală de gândir e, precum și p entru fi ecare curent,
atât securitatea națională, cât și c ea internațională sunt d efinite într-un mod dif erit.
Din acest punct d e vedere, pozitivismul consid eră că b aza securității stă în
studiil e de securitate și studiil e strategice. Acestea sunt privit e ca fiind abordări dir ecte
ale epistemologi ei si ontologi ei securității. Sp ecialiștii f ac însă dif erența între abordarea
vastă a securității în studiil e de securitate și abordarea tradițion alistă. Prim a enunțată
are rolul d e a lărgi agenda de securitate prin
analizaîprobl emelorîmilit areîșiînonmilit are, în timp c e cea de-a doua are la bază o
viziun e centrată pe stat șiîpeîdimensiun eaîmilit ară.
5 Bellany, Ian, Către o teorie a securității n aționale, 1981, apud Buz an, Barry, op. cit., 2000 .
6 Martin, L aurence, Poate exista securit ate națională într -o epocă n esigură? , 1983, apud Buz an, Barry,
op. cit., 2000.
7 Waever, Ol e, Securit atea ca act de vorbir e: analiza politică a unui cuvânt , 1989, apud Buz an, Barry,
op. cit., 2000.
9
Pe de altă parte, constructivismul susțin e că lum ea este produsul int eracțiunii
sociale și po ate fi analizată și măsur ată cu ajutorul unor anumit e mijlo ace științific e. Și
în studiul s ecurității, constructivismul soci al afirmă f aptul că lum ea, fiind construită
social, po ate fi atât măsur ată, cât și analizată (ontologi e subiectivă și epistemologi e
obiectivă).
Reprezentanții postmod ernismului susțin că lum ea este produsul int eracțiunii
sociale, dar nu po ate fi analizată și măsur ată (ontologi e și epistemologi e subiective). În
studiul s ecurității, s e pune des într ebarea cu privi er la rolul pozitivismului din div erse
perspective: epistemologic, ontologic, m etodologic, istoriogr afic, norm ativ. Atât
postmod erniștii, cât și constructiviștii, f ac referire la ambiguit atea ontologi ei positiv e
privind studiil e de securitate.
În ceea ce privește lărgir ea sferei de definire a conc eptului d e securitate, adepții
acesteia sunt r eprezentanții Școlii d e la Copenhaga, precum B arry Buz an, Ol e Waever
sau Jaap de Wild e. Reperul acestora în definirea securității este reprezentat de
perceperea amenințării l a adresa existenței unui obi ect de referință. Surs a amenințării
poate fi regăsită atât în div ersitatea cultur ală, cât și în st atele aggressive sau în anumit e
tendinț e sociale negative. Șco ala de la Copenhaga susțin e că amenințăril e la adresa
securității au div erse dimensiuni: milit ară, politică, cultur ală, economică, d emogr afică
etc.
De la începutul studiilor r elațiilor int ernaționale și până în pr ezent, nu a fost
elaborată o m etologi e de analiză a securității g eneral valabilă, d ar definirea conc eptului
de securitate este regăsită în docum entele oficiale ale princip alelor org anizații
internaționale, pr ecum Org anizația Națiunilor Unit e, Org anizația Tratatului
Atlanticului d e Nord, Uniun ea Europeană și Org anizația pentru S ecuritate și Coop erare
în Europa.
Organizația Tratatului Atlanticului d e Nord (N ATO)
Încă d e la începuturil e sale, NATO d efinește conc eptul d e securitate în Tr atatul
Nord -Atlantic:8
8 Manualul N ATO, Bir oul d e Inform ații și Pr esă al NATO, Brux elles, 2001 , disponibil l a
https://www.n ato.int/docu/h andbook/2006/hb -en-2006.pdf .
10
„Art. 2: Părțil e vor contribui l a dezvolt area continuă a relațiilor int ernaționale
de pace și pri etenie prin consolid area instituțiilor lib ere, prin f acilitarea unei mai bun e
înțelegeri a principiilor p e baza căror a sunt fond ate aceste instituții și prin promov area
condițiilor d e asigur are a stabilității și bunăstării. Ele vor căut a să elimin e conflict ele
din politicil e lor economic e internaționale și vor încur aja colaborarea economică
bilaterală sau multil aterală.”
„Art. 3: P entru a îndeplini m ai eficient obi ectivele acestui Tr atat, Părțil e, separat
sau împr eună, prin int ermediul auto-ajutorării și al sprijinului r eciproc continu e, își vor
menține și își vor d ezvolt a capacitatea individu ală și c ea colectivă d e rezistență în f ața
unui atac armat. Părțil e convin că un atac armat împotriv a uneia sau mai multor a dintr e
ele, în Europa sau în America de Nord, v a fi consid erat un atac împotriv a tuturor și, în
consecință, sunt d e acord c a, dacă are loc un asemenea atac armat, fiecare dintr e ele, în
exercitarea dreptului l a auto-apărare individu ală sau col ectivă r ecunoscut prin Articolul
51 din C arta Națiunilor Unit e, va sprijini P artea sau Părțil e atacate prin efectuarea
imediată, individu al sau de comun acord cu c elelalte Părți, a oricărei acțiuni p e care o
consid eră necesară, inclusiv folosir ea forței armate, pentru r estabilirea și menținerea
securității zon ei nord -atlantice. Oric e astfel de atac armat și to ate măsuril e adoptate ca
rezultat al acestuia vor tr ebui raportate imediat Consiliului d e Securitate. Aceste măsuri
vor înc eta după c e Consiliul d e Securitate va adopta măsuril e necesare pentru
restabilirea și menținerea păcii și s ecurității int ernaționale.”
„Art. 8: Fi ecare Parte declară că nici un a din oblig ațiile internaționale, aflate în
vigoare la un mom ent dat într e ea și oric are din c elelalte Părți s au un al treilea stat, nu
este în contr adicție cu pr evederile prezentului Tr atat și se angajează să nu își asume nici
o oblig ație internațională aflată în conflict cu acest Tratat.”
La summit -ul de la Istanbul, din iuni e 2004, N ATO a definit conc eptul d e
securitate prin prism a următo arelor obi ective ale organizației: crearea unui „pod
multil ateral” peste Atlantic, apărarea colectivă, aplicarea indivizibilității s ecurității
aliate, contr acararea amenințărilor l a adresa teritoriului aliaților, oric are ar fi surs a
acestora.1 NATO consid eră că amenințăril e la adresa securității sunt glob ale și opt ează
pentru o coop erare globală.
11
Organizația Națiunilor Unit e (ONU)
În ceea ce privește ONU, în C arta Națiunilor Unit e,9 conc eptul d e securitate este
evidențiat în m ai mult e din c apitolele sale:
„Capitolul I, art. 2: Toți m embrii tr ebuie să își r ezolve disput ele internaționale
prin mijlo ace pașnice, într-o manieră în c are pacea, securitatea și justiți a internaționale
nu sunt pus e în pericol. Toți m embrii tr ebuie să se abțină, în r elațiile lor int ernaționale,
de la amenințarea cu forț a sau folosir ea forței împotriv a integrității t eritori ale sau
independenței politic e a oricărui st at sau în oric e altă m anieră care contr avine scopurilor
ONU Nimic din pr ezenta Cartă nu tr ebuie să autoriz eze ONU să int ervină în probl eme
ce țin în esență d e jurisdicți a internă a oricărui st at, nici nu tr ebuie să iniți eze asemenea
pretenții d e acord înt emeiate pe prezenta Cartă; acest principiu nu tr ebuie să
prejudici eze aplicarea măsurilor d e impun ere din C apitolul VII.”
„Capitolul VII, art. 51: Nimic din conținutul acestei Carte nu tr ebuie să
prejudici eze dreptul in alienabil la autoapărarea individu ală sau col ectivă în condițiil e
în care un atac armat are loc împotriv a unuia dintr e membrii ONU, până când Consiliul
de Securitate ia măsuril e necesare pentru m enținerea păcii și s ecurității int ernaționale.
[…]”
La întâlnir ea din 2003 dintr e Secretarul G eneral al ONU d e la vremea aceea,
Kofi Annan, și a unor experți, p e lângă subi ectul princip al, care se referea la analizarea
amenințărilor posibil e la adresa păcii și a securității, s -a dezbătut și d efinirea
conc eptului d e securitate. Experții ONU au propus un mod el de analiză și d efinire a
securității c e cuprind e două c ategorii m ari de riscuri: c ele de tip „hard” ( exemple:
prolif erarea armelor de distrug ere în masă, terorism, conflict e interstatale) și cele de tip
„soft” ( exemple: analfabetismul, șom ajul, sărăci a, viol area drepturilor omului,
extremismul r eligios) .10
9 Carta ONU , semnată pe 26 iuni e 1945, a intrat în vigo are pe 24 octombri e 1945. Aceasta este
disponibilă l a https://www.un.org/ en/charter-united-nations/ .
10 Moștofl ei, Const antin; Duțu, P etre; Sarcinschi, Alexandra, Studii d e Securit ate și Apărare, vol.2,
Editur a Univ ersității N aționale de Apărare, Bucur ești, 2005, pg. 15 -16.
12
Uniun ea Europ enă (U E)
Uniun ea Europeană a stabilit principiil e de bază și un s et de obiective clare
privind s ecuritatea Uniunii și a statelor sale prin Str ategia de Securitate Europeană din
2003 ,11 denumită și Str ategia Solana, care susțin e că răspunsul l a amenințăril e la adresa
securității europene trebuie adaptat în funcți e de caz. Princip alele vulnerabilități
punct ate sunt încălzir ea globală, dependența energetică a Europei și sărăci a, în timp c e
amenințăril e sunt r eprezentate de prolif erarea armelor d e distrug ere în m asa, crim a
organizată și t erorismul int ernational. De asemenea, în anul 2016, În altul R eprezentant
al UE pentru Afaceri Externe și Politic a de Securitate, Federica Mogh erini, a prezentat
Strategia Glob ală pentru Politic a de Securitate și Afaceri Externe a UE12 ca o bază
pentru promov area păcii și g arantarea securității c etățenilor și t eritoriilor europene.
De asemenea, Declarația Comună p entru Int egrarea Apărării Europene13 din
2004, sublini ază rolul coop erării, d ar și a consensului în proc esul d e realizare și
menținere a securității .14
Organizația pentru S ecurit ate și Coop erare în Europ a (OSC E)
Princip alele obiective ale OSC E sunt r eprezentate de controlul armamentului și
dezarmarea, prevenirea conflict elor și g estion area crizelor și coop erarea pe toate
planuril e (cultur al, economic, um anitar) a statelor m embre pentru m enținerea securității
în Europa. Conc eptul d e securitate se regăsește în Carta pentru S ecuritate Europeană:15
„8. Fi ecare stat particip ant are drept egal la securitate. Reafirmăm dr eptul
inalienabil al fiecărui st at particip ant și al tuturor st atelor p articip ante la libertatea de
alegere a propriilor aranjamente de securitate, incluzând tr atatele de alianță, așa cum
11 Europ ean Security Str ategy – A secure Europ e in a better world , adoptată de către Consiliul European
în decembri e 2003 , disponibilă l a https://www.consilium. europa.eu/media/30823/qc7809568 enc.pdf .
12 Strategia Glob ală p entru Politic a de Securit ate și Afaceri Externe a UE, disponibilă l a
http:// eeas.europa.eu/archiv es/docs/top_stori es/pdf/ eugs_r eview_w eb.pdf .
13 Initiative for a Renewed Transatlantic P artnership , Joint Declaration on European Defense Integration,
19 august, 2004 , disponibilă l a https://www.csis.org/progr ams/europe-progr am/europe-progr am-
archiv e/initi ative-renewed-transatlantic-partnership .
14 Moștofl ei, Const antin; Duțu, P etre; Sarcinschi, Alexandra, op.cit., pg. 20.
15 Carta pentru S ecurit ate Europ eană a fost s emnată pe 19 noi embri e 1999 , la Istanbul, disponibilă l a
https://www.osc e.org/mc/17502 ?downlo ad=tru e.
13
sunt emise. De asemenea, fiecare stat are dreptul l a neutralitate. Fiecare stat particip ant
va respecta drepturil e tuturor c elorlalte în aceste privinț e. Ele nu își vor întări s ecuritatea
în detrimentul s ecurității altor st ate. […]
9. Ne vom construi r elațiile în conformit ate cu conc eptul d e securitate comună
și compr ehensivă, ghid at de parteneriat egal, solid aritate și transparență. S ecuritatea
fiecărui st at particip ant este inseparabil legată de securitatea celorlalte state. Ne vom
adresa dimensiunilor um ană, economică, politică și milit ară ale securității c a la un
întreg.”
Menținerea păcii s e realizează printr -o comunic are și coop erare continu a a
organizațiilor r egionale de securitate precum ONU, N ATO, U E și OSC E.
Datorită numărului în cr eștere a probl emelor de securitate, a crescut și numărul
organism elor int ernaționale. În urm a activităților într eprins e de acestea, atât pericolele,
cât și amenințăril e s-au diminu at, dar nu au putut fi eradicate conflict ele armate.
Prin primir ea de noi m embrii, N ATO și -a propus extind erea sistemului d e
apărare și securitate, în timp c e UE dezvoltă div erse modele de gestion are a dinamicii
de securitate din Europa.
B. Evoluți a zonei extins e a Mării N egre ca spațiu de securit ate
La sfârșitul Războiului R ece, statele din jurul Mării N egre și-au redobândit
libertatea și au ieșit din jocul bipol ar al puterii. Acest eveniment istoric nu num ai că a
marcat începutul un ei mișcări cătr e independență, d emocr ație și economi e de piată, dar,
de asemenea, a dezlănțuit div erse conflict e etnice, naționale și teritori ale până atunci
suprim ate, precum și t erorismul.
De la începutul anilor 1990, r egiunea a fost m artoră a conflict elor armate și a
creșterii tensiunilor politic e. Neconcord anțele politic e și teritori ale, precum conflict ele
de fronti eră și conflict ele dintr e popo are și state sunt princip alul motiv p entru c are
perspectivele coop erării r egionale în dom eniul s ecurității sunt d estul d e sumbr e.
Bazinul Mării N egre a avut o import anță s ecund ară pentru comunit atea euro-atlantică
în anii 1990, d eoarece s-a axat pe stabilizarea și int egrarea țărilor din Europa Centrală
14
și de Est, de la Marea Baltică l a Marea Neagră. Cu to ate acestea, în s ecolul XXI,
balanțele de putere globale și regionale în schimb are au creat noi dil eme politic e și de
securitate pentru r egiunea Mării N egre. Puterile globale și regionale au sprijinit din c e
în ce mai mult agendele politic e și de securitate concur ente, care, deși se contr aziceau
ocazional, erau în mod cl ar interconectate. După 11 s eptembri e 2001, St atele Unite și-
au sporit implic area în regiune, de exemplu, prin impl ementarea a noi pr ograme în
Georgia și Ucr aina. Acest lucru a mers mână în mână cu proc esele de extind ere ale UE
și NATO, d ar și cu evoluțiil e politic e globale. Abordăril e diferite privind cr earea
securității și st abilității în r egiune au condus l a tensiun e și riv alitate între actorii
regionali. În perioada post Război R ece, regiunea extinsă a Mării N egre nu a reușit să
dezvolt e o viziun e sau structură cu privir e la coop erarea în dom eniul s ecurității.
Războiul ruso -georgian din august 2008 a arătat destul d e clar că iniți ativele destinate
să stabilizeze pacea în regiune nu au produs un sist em de securitate capabil să pr evină
sau să r ezolve conflict ele interne și int erstatale. O l ecție care poate fi învăț ată din
războiul din G eorgia este că int eracțiun ea forțelor regionale și globale va continu a să
domin e probl emele politic e și milit are din regiune. Regiunea Mării N egre reprezintă o
intersecție între Europa și Ori entul Mijlociu, din B alcanii de Est până în C aucazul d e
Sud. C a multe alte punct e de intersecție, este perceput adesea ca un punct d e frecare.
Această p erspectivă este validă în situ ația geopolitică cur entă – confrunt area Rusiei cu
Vestul. Oric e interacțiun e directă în acestă zonă v a implic a în mod dir ect NATO și
statele sale membre, precum și int eresele Alianței, ținâ nd cont d e faptul că, în r egiunea
extinsă a Mării N egre se află tr ei state membre și mai mulți p arteneri NATO în într eaga
regiune. Menținerea unui rol import ant în r egiunea extinsă a Mării N egre reprezintă un
element import ant al strategiei Federației Rus e; cu to ate acestea, politici enii occid entali
au fost ușor d eficitari în acordarea de atenție strategică a regiunii Mării N egre în ultimii
ani. Pe lângă accentuarea apărării col ective, comunic atul fin al al Summitului N ATO d e
la Varșovi a a sublini at import anța regiunii Mării N egre: „Cond amnăm continu area
extind erii milit are a Rusiei în Crim eea, și sunt em pr eocup ați de eforturil e și planuril e
declarate ale Rusiei în c eea ce privește continu area consolidării milit are în regiunea
Mării N egre ”1.
Consid er că N ATO are atât oc azia, cât și r espons abilitatea de a avansa în ceea
ce privește declarațiile de la Summitul d e la Varșovi a. Regiunea extinsă a Mării N egre
are nevoie de influ ența const antă a NATO, i ar NATO tr ebuie să abordeze interesele
Alianței din r egiune. Aceste lucruri form ează fr amework -ul unui str ategii N ATO
15
menită să asigur e stabilitatea în acest dom eniu critic. Mediul str ategic s -a transform at
la nivel glob al în ultimii ani. Provocăril e aduse factorilor d e decizie politică sunt l a fel
de periculo ase și de compl exe ca în oric are altă perioadă de timp. Unul dintr e cei mai
mari factori ai acestor provocări tot m ai mari este reprezentat de reapariția agresivității
Federației Rus e. Dorință d e a provoc a și de a contesta Occid entul p are a fi din c e în ce
mai mare, pentru a atinge obiectivele strategice ale președintelui Vl adimir Putin privind
statutul d e putere și înto arcerea statelor din v ecinăt ate în sfera de influ ență a Federației
Ruse. Conform comunic atului Summitului d e la Varșovi a, „activitățil e și politic ile
recente ale Rusiei au redus stabilitatea și securitatea, au crescut impr evizibilit atea și au
schimb at mediul de securitate”2.
Regiunea Mării Negre este una din zonele princip ale în care această schimb are
a balanței de putere se desfășo ară. Statele membre NATO form ează granițe în jurul
statelor ex-sovietice despre care Federația Rusă susțin e că sunt în interiorul orbit ei sale,
iar spațiul aerian și apele internaționale ale Mării Negre reprezintă spațiul de
interacțiun e pentru milit arii occid entali și cei ruși3. Mai mult de atât, regiunea extinsă
a Mării N egre apare ca spațiu d e securitate compl et și d ezvolt at. De la dizolv area
Uniunii Sovi etice, acumul area conflict elor loc ale și int erstatale nerezolvate, creșterea
nesigur anței și a amenințăr ilor, d ar și comp etiția geopolitică milit arizată int ernațională
au transform at în mod const ant M area Neagră într -o regiune impr evizibilă cu un
potențial de risc ridic at. Instabilitatea, viol ența și conflict ele armate au constituit o
const antă în regiune de la sfârșitul Războiului R ece. Od ată cu prăbușir ea Uniunii
Sovietice în 1991, un s et de conflict e a izbucnit în r egiune: Transnistri a în Republic a
Moldov a, Abhazia și Os etia de Sud în G eorgia, Nagorno -Karabakh în Azerbaijan și
Cecenia în Rusi a. Federația Rusă a devenit un actor princip al în conflict ele prelungit e
din r egiune și a jucat un rol d e lider în mod elarea dinamicii d e securitate a regiunii
extins e a Mării N egre de la începutul anilor 1990. Implic area Federației Rus e în
conflict ele din regiunea Mării N egre ajucat un rol c entral în politic a internă a Federației
Ruse și a reprezentat factorul ch eie din sp atele import anței date foțelor milit are și a
modernizării politicii externe și de securitate rusești, în sp ecial sub conduc erea
președintelui Vladimir Putin. De la începutul anilor 2000, int ersecția planurilor d e
extind ere euro-atlantice (în sp ecial în c eea ce privește Georgia și Ucr aina), a
conflict elor pr elungit e și a încălcării Tr atatului Atlanticului d e Nord d e către Federația
rusă, a cond us la o creștere a tensiunilor r egionale. Confruntăril e dintr e Federația Rusă
și Georgia din Os etia de Sud, în august 2008, au sublini at creșterea instabilității și a
16
nesigur anței în r egiune și eșecul m ecanism elor europene de prevenire și management
al con flictelor.
În 2014 d eclanșarea crizei politic e din Ucr aina și comp etiția geopolitică dintr e
Federația Rusă și comunit atea euro-atlantică au constituit f actorul d eclanșator al
anexării il egale a Crim eei de către Federația Rusă și al conflictului armat din estul
Ucrainei. Ca urmare, regiunea extinsă a Mării N egre a devenit o int erfață ch eie de
securitate între Federația Rusă și comunit atea euro-atlantică, în sp ecial NATO,
împr eună cu st atele aliniate la cele două comunități concur ente de securitate (Armenia,
Azerbaijan, G eorgia, Republic a Moldov a și Ucr aina). Acțiunil e Federației Rus e în
Ucraina și ult erioara milit arizare continuă a Crim eei au avut c a răspuns o nouă politică
NATO privind pr ezența trupelor acestora în M area Neagră – implicând extind erea și
intensific area traficului m aritim, aerian și t erestru – pentru a reasigur a membrii N ATO
și partenerii din r egiune. Atât N ATO, cât și U E au impus s ancțiuni împotriv a Federației
Ruse cu privir e la evoluți a situației din Ucr aina.
Istori a mod ernă a securității Mării N egre
Controlul accesului cătr e și ieșirii din M area Neagră strâmto arile turcești –
Dardanele, Marea Marmara și Bosforul, c are leagă M area Neagră d e Marea Egee și
Marea Mediterană – reprezintă o probl emă str ategică d e mult timp .16 Mare parte din
istori a modernă, cu accent pe secolul al XV -lea, Impr eiul Otom an a domin at regunea,
conducând m ajoritatea teritoriilor din jur, i ar Marea Neagră era privită c a un „lac”
turcesc.17 Războiul Ruso -Turc din 1568 -1970 a semnalat apariția unei lupt e pentru
domin ația regiunii Mării N egre între cele două imp erii existente până l a Primul Război
Mondi al.
Putem consid era că anul 1783 r eprezintă un punct d e cotitură p entru Imp eriul
Otom an, od ată cu pi erderea Crim eei în f ața Imperiului Rus. Expansiun ea ulterioară a
Rusiei pe teritoriil e ce acum aparțin Ucr ainei, Republicii Moldov a și Caucazului d e
Nord și d e Sud, d ar și influ ența sa crescândă în B alcani, a transform at treptat Rusi a în
„conducătorul cârmii” r egiunii Mării N egre. Pentru Rusi a, controlul Crim eei și
extinderea expansiunii în jurul Mării N egre au reprezentat intr area Imperiului Rus p e
16 Pentru o pr ezentare generală a istoricului r egiunii, a se consult a King, Ch arles, The Black Sea: A
History, Oxford Univ ersity Pr ess, Oxford, 2004.
17 King, Ch arles, The black Sea: A History , Oxford Univ ersity Pr ess, Oxford, 2004, pp. 133-134.
17
scena marilor put eri glob ale. Datorită poziți ei din M area Neagră, forț ele navale rusești
și-au extins aria de acțiun e atât în M area egee, cât și în M area Mediterană.
Declinul const ant al puterii otom ane pe parcursul s ecolului al XIX -lea până l a
debutul Primul Război Mondi al a împins în f ață Probl ema Estică18 – modul în c are
dezintegrarea Imperiului Otom an ar put ea afecta balanța de putere din Europa – în
frunt ea agendei de securitate a Europei. Probl ema princip ală era reprezentată de
controlul intrării și i eșirii din M area Neagră prin strâmtoril e turcești.
Conv enția de la Montr eux din 1936 a oferit Turci ei control asupra strâmtoril e
sale, dar s-au stabilit nișt e reglementări p rivind tr anzitul n avelor d e război .19 Această
conv enție stabilea restricții privind tr ecerea navelor milit are ale statelor din afara
regiunii Mării N egre în funcți e de tonaj, de numărul d e nave, de durata vizitei, precum
și anumit e cerințe cu privir e la notificarea în pr ealabil a oricărui p asaj.20 Statele din
afara regiunii nu aveau voi e să treacă cu subm arine prin strâmtoril e turcești, în timp c e
trecerea subm arinelor st atelor din r egiunea Mării N egre era strict control ată. D e
asemenea, reglementăril e privin d tranzitul pr eveneau port avioanele să tr eacă prin
strâmtori.
După t ermin area celui de-al Doil ea Război Mondi al în 1945, Uniun ea Sovietică
a căutat mod alități d e a revizui în avantajul său Conv enția de la Montr eux prin n egocieri
bilaterale cu Turci a și pri ntr-un sp ectacol d e forță milit ară, criz a strâmtorilor turc ești
declanșată în 1946. P entru a rezista presiunii, Turci a a cerut ajutorul St atelor Unit e ale
Americii și a devenit m embru N ATO în 1952, st abilind astfel unul din pilonii princip ali
ai securități i Europei atât în timpul Războiului R ece, cât și după t ermin area acestuia.
Anexările teritori ale ale sovieticilor din ainte, din timpul și după c el de-al Doil ea
Război Mondi al, instituir ea regimurilor comunist e pro-sovietice în Europa Centrală și
crearea Organizației Tratatului d e la Varșovi a în 1955, au făcut c a Marea Neagră să
intre în m are parte sub controlul Uniunii Sovi etice pe durata Războiului R ece, cu
excepția coastei și strâmtorilor și co astei turc ești.
18 Probl ema Estică , disponibilă l a https://www.brit annica.com/ event/Eastern-Question .
19 Conv enția privind R egimul strâmtorilor , semnată la Montr eux pe 20 iuli e 1936, a intrat în vig oare
începând cu 9 noi embri e 1936 și este disponibil ă l a https://cil.nus. edu.sg/wp –
content/uplo ads/formid able/18/1936 -Conv ention -Regarding -the-Regime-of-the-Straits.pdf .
20 Nu era permis tr anzitul cătr e strâmtori a mai mult d e 9 nave de război din afară Mării N egre. Ton ajul
nu trebuia să depășească 15000 d e tone, iar staționarea în M area Neagră nu put ea depăși 21 d e zile.
18
Marea Neagră după Războiul R ece
Prăbușir ea blocului communist d e la sfârșitul anilor 1980 și dizolv area Uniunii
Sovietice din 1991 au marcat apariția statelor litor ale independente în regiunea Mării
Negre (Bulg aria, Georgia, Români a, Rusi a, Turci a și Ucr aina). Acest lucru a fost
princip alul mijloc p entru org anizarea spațiului politic și d e securitate al Mării N egre.
Totuși, d atorită f aptului că în cât eva din st atele independente din r egiunea extinsă a
Mării N egre aveau loc conflict e secesionist e (Abhazia și Os etia de Sud în G eorgia,
Nagorno-Karabah în Azerbaijan și Tr ansnistri a în Republic a Moldov a), securitatea din
regiune a rămas inst abilă.
În ciud a conflict elor de la începutul anilor 1990, noil e mecanism e de securitate
din r egiunea Mării N egre au continu at să fi e susținut e de principiil e și conv ențiile
securității europene, stabilite prin Conf erința pentru S ecuritate și Coop erare în Europa
(CSC E) din 1973, d enumită m ai târziu Org anizația pentru S ecuritate și Coop erare în
Europa (OSC E) și cons acrate prin C arta de la Paris pentru o nouă Europă din 1990 .21
Ca atare, pentru probl emele de securitate din zon a Mării N egre au fost întocmit e
acorduri ch eie, în sp ecial în c eea ce privește acorduril e privind controlul armamentelor
(în principiu Tr atatul cu privir e la Forțele Armate Conv ențion ale în Europa (CFE) din
1990 ),22 dar și m ecanism ele de prevenire și gestion are a conflict elor ale instituțiilor
OSC E.
Organizațiile regionale ale Mării N egre
Prăbușir ea Uniunii Sovi etice a luat, odată cu ea, și mult e din b arierele politic e
și economic e care izolaseră în tr ecut M area Neagră d e regiunil e vecine (Mediterană,
Balcanică, C aspică). Coop erarea regională crescută a fost văzută c a o măsură n ecesară
pentru promov area conectivității și, c a atare, să cr ească încr ederea prin construir ea
interdependenței.
Cadrul central care trebuia să apară în r egiunea Mării N egre a fost Org anizația
Coop erării Economic e a Mării N egre (OCEMN). OC EMN a fost gândită c a o iniți ativă
politică și economică d e coop erare pentru promov area integrării r egionale, pentru a
21 Carta de la Paris pentru o nouă Europă a fost s emnată pe 21 noi embri e 1990. Aceasta este disponibilă
la https://www.osc e.org/mc/39516 ?downlo ad=tru e.
22 Tratatul cu privir e la Forțele Armate Conv ențion ale în Europ a, semnat pe 19 noi embri e 1990, a intrat
în vigo are pe 9 noi embri e 1992 și este disponibil l a https://www.osc e.org/libr ary/14087?downlo ad=tru e.
19
servi dr ept forum pentru eforturil e de securitate și stabilitate și, prin urm are, ca un
mijloc d e difuz are a potențialelor criz e post Războiul R ece. Aceasta a fost initi al lansată
în 1992, i ar carta sa i-a stabilit form al statutul de organizație economică europeană în
1998 .23 În pr ezent, OCEMN reprezintă aproxim ativ 335 milio ane de oameni în 12 st ate
membre din r egiunea Mării N egre și din B alcani – Albania, Armenia, Azerbaijan,
Bulg aria, Federația Rusă, G eorgia, Grecia, Republic a Moldov a, Români a, Serbia,
Turci a și Ucr aina.
În sfera securității tr adițion ale, iniți ativa regională centrală este Grupul d e
Coop erare Navală în M area Neagră (BL ACKS EAFOR), iniți at de către Turci a în 2001.
BLACKS EAFOR propun e coop erarea maritim e între cele 6 state litorale, cu accent pe
măsuri d e prevenire a terorismului, a crimei organizate și a traficului. Exercițiil e navale
bianuale desfășur ate între forțele navale ale celor șase state aveau ca scop îmbunătățir ea
interacțiunilor milit are, deși exercițiil e erau limit ate, în m are parte datorită stării precare
a activelor navale din anumit e state membre.24 BLACKS EAFOR a fost susp endat după
anexării Crim eei de către Federația Rusă .25
În anul 2004, Turci a a inițiat proi ectul Armoni a Mării N egre (Black S ea
Harmony), o op erațiune navală lansată în conformit ate cu o s erie de rezoluții lu ate de
Consiliul d e Securitate al Org anizației Națiunilor Unit e (ONU), c are viza, în r egiunea
Mării N egre, descurajarea terorismului, a amenințărilor asimetrice și a amenințărilor
privind armele de distrug ere în m asă, pr ecum și asigur area securității strâmtorilor
turcești.26 Operațiunea a fost afiliată NATO și a compl etat misiun ea NATO din M area
Mediterană (Active Endeavour in th e Mediterranean Sea). D eși initi al a fost o
operațiune națională, Armoni a Mării N egre a devenit multin ațională atunci când Turci a
a invitat fiecare stat litor al al Mării N egre pentru a se alătura.
Deși conc entrarea sa nu este în mod dir ect cătr e Marea Neagră, Comunit atea
Statelor Ind ependente (CSI), la înființ area sa din 1991, a avut iniți al câțiv a membrii din
23 Carta Organizației Coop erării Economic e a Mării N egre, semnată pe 5 iuni e 1998, a intrat în vigo are
pe 1 m ai 1999 și este disponibilă l a http://bs ec-
organization.org/Uplo adedDocum ents/St atutoryDocum entsAgreements/CH ARTERFourth Edition.pdf .
24 Gorenburg, Dmitry, Ten years of Bl ackSeaFor: a partial assessment, Russi an Milit ary Reform, 11 m ai
2011 , disponibil l a https://russi amil.wordpr ess.com/2011/05/11/t en-years-of-blackseafor-a-partial-
assessment/.
25 Kucera, Joshu a, Black Sea Naval Coop eration Another Casualty of Ukr aine War, Eurasianet, 23 iuli e
2014 , disponibil l a https:// eurasianet.org/bl ack-sea-naval-coop eration-another-casualty-of-ukraine-war.
26 Forțele Navale turcești, Operation Bl ack S ea Harmony (OBSH) , 2 m artie 2016 , disponibil l a
https://www.dzkk.tsk.tr/ic erik.php?dil=0&ic erik_id=27 .
20
zona extinsă a Mării N egre (Armenia, Azerbaijan, Federația Rusă, G eorgia, Republic a
Moldov a și Ucr aina). CS I are și o dim ensiun e de securitate: în anii 1990, CS I a
desfășur at operațiuni d e pace în regiunea Mării N egre, desi acestea erau form ate în mare
parte din p ersonal milit ary rus esc.27 Georgia s-a retras din CS I în urm a confruntărilor
cu Federația Rusă din 2008, i ar Ucr aina în mai anul tr ecut (2018).
Organizația Tratatului d e Securitate Colectivă (OTSC), condusă d e Federația
Rusă, își are originil e în Tr atatul Securității Col ective al CSI din 1992. În 2002, c ei șase
membrii ai CSI rămași – Armenia, Belarus, F ederația Rusă, K azahstan, Kârgâzst an și
Tadjikist an – au pus b azele Organizației Tratatului d e Securitate Colectivă (O TSC).28
PE 6 octombri e 2006, m embrii OTSC au pic at de comun acord cu privir e la o lărgir ea
majoră a organizației pentru a crea o forță d e menținere a păcii c are s-ar putea desfășur a
sub m andat ONU în st atele sale membre. Această expansiun e permitea membrilor să
cumpere arme rusești la prețurile interne rusești. În r egiunea extinsă a Mării N egre,
OTSC a fost princip alul mijloc, din p erspectiva Federației Rus e și a Armeniei, de a-și
dezvolt a coop erarea milit ară.
În anul 1997, p atru st ate din r egiunea Mării N egre – Azerbaijan, G eorgia,
Republic a Moldov a, Ucr aina – au lansat un nou forum p entru coop erare – GUAM.
Grup area s-a bucur at de sprijin din p artea SUA și a statelor din Europa de Vest, și a fost
văzută c a o înc ercare de a crea un bloc în int eriorul CS I pentru a contracara încercăril e
Federației Rus e de a menține controlul politic și milit ar asupra vecinilor săi .29 În 2001,
aceasta grupare a fost ofici alizată prin c arta sa (semnată și d e către Uzbekistan, care
ulterios s -a retras), ca fiind Org anizația pentru D emocr ație și Dezvolt are Economică
sau GUAM. După o p erioadă d e stagnare, datorită abordărilor dif erite ale statelor
membre cu privir e la relațiile cu F ederația Rusă, GU AM a reînviat după anexarea
Crim eei, reflectând o conv ergență reînnoită asupra scopului g eopolitic.
Abord area Federației Rus e cu privir e la securit atea Mării N egre înainte de
2014
Odată cu prăbușir ea Uniunii Sovi etice, iniți al, Federația Rusă a urmat un drum
de integrare euro-atlantică a politicilor s ale de securitate și relații externe, în timp c e
27 Klim enko, Ekaterina, Protr acted armed conflicts in th e post-Soviet space and th eir imp act on Bl ack
Sea Security , SIPRI Insights on Peace and S ecurity, d ecembri e, 2018 , disponibil l a
https://www.sipri.org/public ations /2018/sipri -insights -peace-and-security/protr acted-armed-conflicts –
post-soviet-space-and-their-impact-black-sea-security .
28 Tratatul de Securit ate Colectivă , semnat pe 15 m ai 1992, a intrat în vigo are pe 20 aprilie 1994.
29 Socor, Vl adimir, GUAM AT TEN, Eurasia Daily Monitor, 20 iuni e 2007 , disponibil l a
https://j amestown.org/progr am/gu am-at-ten/.
21
avea ca scop păstr area rolului d e lider pe teritoriul fost ei Uniuni Sovi etice. Debutul unui
set de conflict e localizate pe teritoriul noilor st ate independente – în Georgia (Abhazia
și Osetia de Sud), Azerbaijan (Nagorno -Karabah), R epublic a Moldov a (Transnistri a) și
inclusiv F ederația Rusă (C ecenia) – a promov at o reorientare a Federației Ruse către
vecinii săi dir ecți.
Federația Rusă și conflict ele secesionist e
În timpul anilor 1990, F ederația Rusă a înfrunt at provocări l egate de conflict ele
secesionist e din noil e state independente ale regiunii expins e a Mării N egre și chi ar în
interiorul granițelor sale, în C aucazul d e Nord. Int eresul cr escut al Federației Rus e în
aceste conflict e a fost sublini at de implic area personalului milit ar rus esc (atât
individu al, cât și sub formă d e unități milit are) în conflict e sub div erse form e, care au
jucat un rol import ant în înch eierea luptelor și tr ansform area disput elor în conflict e
prelungit e. Ult erior, F ederația Rusă a sprijinit n egocierile pentru r ezolvarea
conflict elor, păstrând niv elul int eresului rus esc în c eea ce privește regiunil e separatiste.
În același timp, pr ezența Federației Rus e în Caucazul d e Sud a fost diminu ată.
La sfârșitul anilor 1990, F ederația Rusă a fost r esimțit pr esiuni int ernaționale pentru a-
și închid e bazele milit are din G eorgia, în sp ecial în c adrul r euniunii minist eriale a OSC E
din 1999 d e la Istanbul. F ederația Rusă și -a luat un angajament politic l a aceea reuniun e
de a-și retrage forțele milit are din G eorgia și Republic a Moldov a.30 Ulterior, F ederația
Rusă și -a închis b azele din G eorgia în 2007, cu excepția bazei Gud auta din Abhazia, s-
a retras din singur a sa bază milit ară din Azerbaijan în 2012, d ar și-a păstr at forț ele
milit are în Republic a Moldov a.
Războiul din C aucazul d e Nord a jucat un rol import ant în evoluți a abordării
Federației Rus e privind s ecuritatea în zon a extinsă a Mării N egre. Înfrâng erea forțelor
rusești în Primul Război C ecen (1994 -1996) și ult erioara lor retragere din C ecenia a
fost văzută l a fel de umilitor p entru F ederația Rusă c a și creșterea posibilității d ezbinării
întregii țări. V enirea la putere a lui V ladimir Putin c a președinte al Federației Rus e în
1999 -2000 și ult erioara sa consolid are a puterii politic e a fost dir ect asociată cu lupt a
împotriv a forțelor separatiste și religioase extremiste din C aucazul d e Nord.
Atenția lui Vl adimir Putin în înc ercarea de a restabili controlul f ederal în sudul
țării a fost într eptată cătr e al Doil ea Război C ecen (1999 -2009). P e parcursul acestui
30 OSC E, ISTANBUL DOCUM ENT 1999 , noi embri e 1999 , disponibil l a
https://www.osc e.org/mc/39569?downlo ad=tru e.
22
conflict, F ederația Rusă a început o r eformă privind politic a sa de prevenire a
terorismului și o r eorganizare a forțelor sale armate, incluzând d ezvolt area mai multor
tehnici milit are, ulterior id entific ate ca fiind mijlo ace de „război hibrid” .31
De-a lungul c elui d e-al Doil ea Război C ecen, district ele din sudul F ederației
Ruse au devenit din c e în ce mai milit arizate; au fost construit e forțe paramilit are din
ceceni și c azaci pro -guvern, iar tensiunil e dintr e Federația Rusă și G eorgia au crescut,
datorită acuzațiilor privind milit anții c eceni care operează din G eorgia. În același timp,
politic a externă a Federației Rus e, mai ales cea aplicată vecinătății acesteia, a devenit
mai încr ezătoare, reflectând scopul lui Putin d e a repozițion a Federația Rusă p e scena
internațională ca o mare putere cu respons abilități privind s ecuritatea în sfera de interes
a postei Uniuni Sovi etice.
În urm a Revoluți ei Roz elor din G eorgia în 2003, au apărut conflict ele
prelungit e, care au domin at relația bilaterală dintr e Federația Rusă și G eorgia, în sp ecial
ca mijloc d e influ ențare a guvernului g eorgian. Extind erea NATO și U E în regiunea
Mării N egre și perspectiva ca Ucraina, Republic a Moldov a și țăril e din C aucazul d e
Sud să s e alăture comunității euro-atlantice au alimentat tensiunil e dintr e Federația
Rusă și v ecinii săi. C a urmare, Federația Rusă a privit aceste conflict e ca parte din
relația sa cu UE și NATO – ca un mijloc d e încetinire și chi ar de prevenire a unei
viitoare expansiuni euro-atlantice.
Au apărut t ensiuni urm are acordului d e la summit -ul NATO d e la Bucur ești din
aprilie 2008 conform cărui a Georgia și Ucr aina ar urm a, la un mom ent dat, să devină
membri N ATO. Lupt ele dintr e Georgia și Federația Rusă din august 2008 au îns emnat
o schimb are majoră în situ ația securității din jurul Mării N egre. Înving erea Georgiei a
fost urm ată de recuno așterea de către Federația Rusă a independenței Abhaziei și a
Osetiei de Sud și extind erea garanțiilor d e securitate rusești cătr e statele de facto.32
Federația Rusă a inițiat, de asemenea, un proc es de modernizare milit ară, fiind
preocup ată de neajunsuril e semnific ative avute în timpul conflictului.
31 Chivvis, Christoph er, Understanding Russi an “hybrid w arfare” and wh at can be done about it , Rand
Corpor ation, 22 m artie 2017 , disponibil l a
https://www.r and.org/cont ent/dam/rand/pubs/t estimoni es/CT400/CT468/R AND_CT468.pdf .
32 Klim enko, Ekaterina, Protr acted armed conflicts in th e post-Soviet space and th eir impact on Bl ack
Sea security , SIPRI Insights on P eace and S ecurity, d ecembri e 2018 , disponibil l a
https://www.sipri.org/public ations/2018/sipri -insights -peace-and-security/protr acted-armed-conflicts –
post-soviet-space-and-their-impact-black-sea-security .
23
Sevastopol , ca bază a Flotei Mării N egre, a rămas o priorit ate. După prăbușir ea
Uniunii Sovi etice, Flot a Mării N egre s-a împărțit în n ave rusești și n ave ucrainiene.
Flota rusească a Mării N egre a continu at să-și aibe cartierul general în portul ucr ainian
Sevastopol . Fedrația Rusă a renunțat la cererile teritori ale din Ucr aina printr -un tr atat
bilateral în 1997 și au agreat pentru o închiri ere pe termen lung a terenului, f acilităților
și resurselor de la Sevastopol .33
După lupt ele din Os etia de Sud (2008), pr eședintele ucrainian V ictor
Yushch enko a sugerat că închiri erea către Federația Rusă a facilităților milit are din
Crim eea n-ar mai trebui extinsă, forț ele milit are rusești urmând să părăs ească
Sevastopol până în 2017. D ar următorul pr eședinte ucrainian a semnat un acord privind
Flota Mării N egre în Ucr aina: închiri erea facilităților p entru n avele rusești pentru 25
ani după 2017 în schimbul unor pr ețuri m ai mici l a gaze.
Flota Mării N egre a fost fo arte neglijată în prim ele două d ecade de după
Războiul R ece, în ciuda unei prezențe milit are accentuate în Crim eea. Guv ernul rus a
început mod ernizarea portului milit ar de la Novorosisk aflat pe coasta rusească a Mării
Negre, în eventualitatea în care ar trebui să părăs ească Crim eea.
Federația Rusă își consolid ează pr ezența milit ară la Marea Neagră
După d eteriorarea relațiilor cu G eorgia, Federația Rusă a acordat sprijin m ai
consist ent Abhaziei și Os etiei de Sud, r ecunoscând s ecesiunea acestor r egiuni, a semnat
acorduri d e securitate cu cele două r egiuni și și -a modernizat echipamentele milit are
desfășur ate în regiune.34 Se estimează că forț a milit ară permanentă a Federației Rus e în
Osetia de Sud este de aprox 4.000 – 5.000 p ersoane.
Armenia a fost m embru fod ator al CSTO și singurul m embru din C aucazul d e
Sud. F ederația Rusă a menținut, încă d e la începutul anilor 1990, o forță milit ară
strategică în Armenia, localizată în tr ei baze. Un grup comun d e forțe armeno-rus a fost
înființ at form al în anul 2000, implicând b azele rusești din Armenia și elemente ale
33 Tratatul de Prietenie, Coop erare și Parteneriat dintr e Ucraina și Federația Rusă , semnat pe 31 m ai
196, a intrat în vigo are pe 1 aprilie 1999; i ar Acordul dintr e Federația Rusă și Ucr aina privind S tatusul
și Condițiil e de Staționare în M area Neagră a flotei Federației Rus e pe Teritoriu Ucr ainean, a fost
semnat pe 28 m ai 1997 și a intrat în vigo are pe 12 iuli e 1999.
34 Klim enko, Ekaterina, Protr acted armed conflicts in th e post-Soviet space and th eir imp act on Bl ack
Sea security , SIPRI Insights on P eace and S ecurity, d ecembri e 2018 , disponibil l a
https://www.sipri.org/public ations/2018/sipri -insights -peace-and-security/protr acted-armed-conflicts –
post-soviet-space-and-their-impact-black-sea-security .
24
Corpului d e Armată 5 din Armenia, desfășur at de-a lungul gr aniței dintr e Armenia și
Turci a.
Federația Rusă a fost un f actor ch eie de securitate în conflictul din Moldov a de
la începutul anilor 1990. În 1992 elemente ale Armatei de Gardă au devenit Armata 14
Rusă. Când s -a declanșat conflictul în 1992 într e forțele autorităților moldov enești și
auto-declarata Republică Tr ansnistr eană, elemente ale armatei ruse au dezertat la partea
transnistr eană cu echipament cu tot .35 Urmare angajamentelor de la Istanbul, F ederația
Rusă a acceptat să-și retragă forț ele din Tr ansnistri a până l a sfârșitul anului 2002, d ar a
continu at să-și m ențină forț ele argum entînd că este import ant să s e prevină o
reîntoarcere a violențelor.36
Extind erea euro-atlantică
De la începutul mil eniului, angajamentul cr escut al UE și NATO f ață de statele
din jurul Mării N egre a umbrit inițiativele regionale și a introdus un nou v ector d e relații
internaționale de securitate. Progr amele de extind ere ale NATO și U E pentru includ erea
mai multor st ate din zon a Mării N egre au fost văzut e ca o oportunit ate de ancorare a
regiunii Mării N egre intr-o strategie mai largă d e stabilitate și democr ație într-un sp ațiu
european mai larg și dincolo d e Orientul Mijlociu extins.
Accesul Bulg ariei și Romîni ei la NATO (m artie 2004) și UE (ianuarie 2007) a
însemnat o schimb are import antă în p eisajul de securitate al Mării N egre. Extind erea
cu încă două țări cu litor al, plus Turci a (membru N ATO din 1952), a dat comunității
euro-atlantice o poziți e potențială de comandă în M area Neagră. Acestă poziți e a fost
întărită prin r elațiile strâns e dezvolt ate cu G eorgia și Ucr aina.
Statutul d e membru plin al NATO a însemnat că Bulg aria și Români a au fost
integrate în structuril e de comandă și în exercițiil e milit are. SUA au înființ at, în c ele
două țări, infr astructură milit ară nouă, f acilități și au avut loc exerciții comun e.
35 Klim enko, Ekaterina, Protr acted armed conflicts in th e post-Soviet space and th eir imp act on Bl ack
Sea security , SIPRI Insights on P eace and S ecurity, d ecembri e 2018 , disponibil l a
https://www.sipri.org/public ations/2018/sipri -insights -peace-and-security/protr acted-armed-conflicts –
post-soviet-space-and-their-impact-black-sea-security .
36 Minist erul de Afaceri Externe al Federației Rus e, State Secretary and D eputy For eign Minist er Grigory
Karasin’s int erview with Komm ersant newspaper, Octob er 2, 2017 , 3 octombri e 2017 , disponibil l a
http://www.mid.ru/ en/for eign_policy/n ews/-/asset_publish er/cKNonkJ E02Bw/cont ent/id/2884171 .
25
Decizia SUA de a desfășur a un sist em de rachete antibalistic e în Români a și
luptele din Os etia de Sud din august 2008 au condus l a un accent crescut al securității
din p artea SUA în regiune37.
Revoluțiil e „color ate” din G eorgia și Ucr aina au adus l a putere guverne care au
căutat o coop erare mi strânsă cu comunit atea euro-atlantică, inclusiv st atutul d e
membru al NATO și U E. La summit -ul NATO din 2008 d e la Bucur ești, m embrii au
fost la un pas de a le acorda celor două țări Pl anuri d e Acțiun e pentru aderare, însă în
declarația finală s-a spus: „N ATO s e bucură d e aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei și
Georgiei de a deveni membre NATO. Sunt em de acord astăzi că aceste țări vor d eveni
memebri N ATO”.38
Extind erea UE din 2007 nu a fost simțită d e Federația Rusă c a amenințăto are.
Președinția germane a UE din 2007 a acordat priorit ate stabilității și s ecurității în M area
Neagră, od ată cu iniți erea progr amului U E Sinergia Mării N egre39. Programul era
desemnat să promov eze coop erarea regional într e țările de pe litoralul Mării N egre pe
13 dom enii țintă, inclusic d emocr ație și bună a guvernare, mediu înconjurător, politic d e
mișc are și maritim e, com erț, transporturi, energie și initi ative de Securitate.
UE a conc eput Politic a Europeană d e Vecinăt ate după extind erea din 2004
pentru a promov a stabilitatea în regiunil e ce înconjo ară UE.extind erea către malurile
Mării N egre a însemnat o altă schimb are spre est în ambițiil e comunității euro-atlantice:
UE urmăr ea să-și întăr ească și m ai mult influ ența la granițele estice prin l ansarea
Strategiei pentru Asia Centrală în 2007 și d ezvolt area Parteneriatului Estic p entru
Armenia, Azerbaidjian, Belarusia, Georgia, Moldov a și Ucr aina în 2008 .40
După r ealegerea lui Vl adimir Putin c a președinte al Federației Rus e în 2012,
autoritățil e ruse au lansat Uniun ea Economică Eurasiatică (U EE), proi ect economic și
37 Rozoff, Rick, US and N ATO accelerate military build -up in Bl ack Sea region, Glob al Research, 20
mai 2010 , disponibil l a https://www.glob alresearch.c a/u-s-and-nato-accelerate-milit ary-build-up-in-
black-sea-region/19259 .
38 NATO, Buch arest summit d eclaration, 3 aprilie 2008 , disponibil l a
https://www.n ato.int/cps/u a/natohq/offici al_texts_8443.htm .
39 Comisi a Europeană, Black S ea Synergy: a new regional coop eration initi ative, 1 aprilie 2007 ,
disponibil l a http:/ /eeas.europa.eu/archiv es/docs/ enp/pdf/pdf/com07_160_ en.pdf .
40 Comisi a Europeană, Europ ean Neighbourhood Policy: str ategy paper, 12 m ai 2004 , disponibil l a
https:// ec.europa.eu/neighbourhood –
enlargement/sit es/near/files/2004_communic ation_from_th e_commission_ –
_european_neighbourhood_policy_ -_strategy_p aper.pdf ; Consiliul Uniunii Europene, The EU and
Central Asia: str ategy for a new p artnership , 31 m ai 2007 , disponibil l a
https:// eeas.europa.eu/sites/eeas/files/st_10113_2007_init_ en.pdf ; și Comisi a Europeană, Eastern
Partnership , 3 d ecembri e 2008 , disponibil l a https:// eur-lex.europa.eu/legal-
content/EN/TXT/PDF/?uri=C ELEX:52008DC0823&from= EN.
26
politic m enit să promov eze integrarea în fostul sp ațiu sovi etic și să contr acareze
inițiativele euro-atlantice.
În noi embri e 2013, după o p erioadă lungă d e baleiere între Federația Rusă și
UE, președintele ucrainian a respins acordul d e asociere la UE și a acceptat oferta
rusească p entru împrumuturi și r elații strâns e.41 Această d ecizie a stârnit pr oteste
popul are în țară, m ai ales în Pi ața Independenței (Maidan) din c entrul Ki evului.
După int ervenția milit araă rus ească m ascată din Crim eea, teritoriu ucr ainian,
regiunea a fost anexată de către Federația Rusă în m artie 2014. Acțiunil e Federației
Ruse au fost cond amnate vehement, înd eosebi de UE, NATO și alți membri ai G8.
De la începutul lui m artie 2014 au apărut prot este în favoarea Federației Rus e și
împotriv a noului guv ern de la Kiev în Don ețk și r egiunea Luhansk din estul Ucr ainei.
Puțin după, viol ențe armate au înc eput în aceste zone și s-a escaladat repede într-un
conflict armat într e forțele armate ucrainiene și unități milit are ale autodeclaratelor
republici popul are Donețk și Luh ansk. N ATO a oferit dov ezi conform căror a forțele și
echipamentele milit are ruse sunt implic ate îndeaproape în conflict.
C. Evoluți a securității nucl eare
Sunt m ai mult e motiv e care au condus l a o slabă securitate nucleară în zon a
Mării N egre, printr e care trebuie amintit e dispersarea de către Uniun ea Sovietică p e
întregul său t eritoriu și al aliaților săi a materialelor nucl eare și radioactive, furturil e și
corupți a care au decurs după prăbușir ea Uniunii Sovi etice, conflict ele privind t eritoriul
care au submin at proc esele de comb atere a furturilor și, astfel, au împi edicat coop erarea
în dom eniul s ecurității nucl eare între state (ex: coop erarea dintr e Rusia și Georgia în
domeniu a încetat în 2008 urm are luptelor dintr e cele 2 țări în Abhazia și Os etia de Sud,
legăturil e Rusiei cu div erși actori din zon a și din afara zonei Mării Negre s-au deteriorat
de la începutul criz ei din Ucr aina din 2014, Rusi a nemaiparticipând l a Summit -ul de
Securiate Nucl eară de la Washington DC ),42 instabilitatea internă a anumitor țări din
regiune etc.
41 Traynor, I an; Gryts enko, Oks ana, Ukraine suspends t alks on EU trade pact as Putin wins tug of w ar,
The Guardian, 21 noi embri e 2013 , disponibil l a
https://www.th eguardian.com/world/2013/nov/21/ukr aine-suspends-preparations -eu-trade-pact.
42 Stamp, D avid, Russi a told US it will not attend 2016 nucl ear security summit , Reuters, 5 noi embri e
2014 , disponibil l a https:// www.r euters.com/ article/us-nuclear-security -usa-russi a/russi a-told-u-s-it-
will-not-attend-2016 -nuclear-security -summit -idUSKBN0IP24K20141105 .
27
Comunit atea internațională, inclusiv U E și div erse alte organizații
internaționale, au acordat statelor din r egiunea Mării N egre ceea ce se numește în mod
obișnuit „ asistență în dom eniul s ecurității nucl eare”, încă d e la începutul anilor 1990,
asistență c are a fost văzută iniți al ca un instrum ent al dezarmării și al non -prolif erării.
Evenimentele din s eptembri e 2011, m ai larga înțelegere că m aterialele nucleare și
radioactive reprezintă o amenințare teroristă, inc erceptăril e de uraniu îmbogățit din
Bulg aria (1999) și G eorgia (2003) au contribuit l a reformularea discuțiilor privind
securitatea nucleară. Acestea au condus l a Conv enția Internațională pentru Suprim area
Actelor d e Terorism Nucl ear din 2005, o d ecizie a Agenției Internaționale pentru
Energia Atomică ( AIEA) pentru d efinirea securității nucl eare ca disciplină, l ansarea
Inițiativei Glob ale pentru Comb aterea Terorismului Nucl ear în 2006 și l a Summit -ul
Securității Nucl eare din 2009 .43
Interceptăril e de uraniu îmbogățit din G eorgia au relevat și alte cazuri d e
transporturi ilicit e peste graniță d e materiale nucleare,44 ceea ce a demonstr at o dată în
plus lips a echipamentelor d e detectare în regiunea Mării N egre, mai ales la granița
dintr e state, astfel introduc erea de aparatură d e detectare modernă a devenit o priorit ate
pentru don atori. Grupul d e Lucru pentru Monitoriz area Granițelor (GLMG), form at în
2005, a servit c a mecanism princip al de coordon are pentru don atori p entru a detecta
infrastructur a fixă și mobilă din st atele din r egiune și pentru a acorda training c elor d e
la fața locului45. Ucr aina este o excepție deoarece a pierdut controlul unor m ari părți din
granițele sale. Odată ce această infr astructură a fost asezată și p ersonalul a fost pr egătit,
atenția și fin anțarea internaționale s-au diminu at, don atorii așteptându -se ca țările să
preia respon sabilitățil e leagte de mentenanța acestei infr astructuri. R eferitor l a Ucraina,
pierderea controlului în Crim eea a păgubit sist emul d e securitate nucleară ucr ainian
43 Conv enția Internațională pentru Suprim area Actelor d e Terorism Nucl ear, semnat pe 14 septembri e
2005, a intrat î n vigo are pe 7 iuli e 2007 și este disponibil la
https://tr eaties.un.org/P ages/ViewDetailsIII. aspx?src=TR EATY&mtdsg_no=XVIII –
15&c hapter=18&T emp=mtdsg3&cl ang=_ en; IAEA, Conf erința Generală, Nucl ear security: m easures to
protect against nucl ear terrorism: progr ess report and nucl ear security pl an for 2006 -2009 , raport
întocmit d e către directorul g eneral, 23 s eptembri e 2005, p. 1 , disponibil l a
https://www.i aea.org/sit es/default/fil es/nspl an0911.pdf .
44 Sokov a, Elena; Pott er, Willi am, The 2003 and 2006 high enrich ed uranium s eizures in G eorgia: new
questions, s ome answers and possibl e lessons , Illicit Nucl ear Trafficking: Coll ective Experience and th e
Way Forw ard, Proc eedings of an International Conf erence, Edinburgh, 19 –22 noi embri e 2007, pp. 405 –
423, disponibil l a https://inis.i aea.org/s earch/s earch.aspx?orig_q=RN:40036745 .
45 Comisi a Europeană și S erviciul European de Acțiun e Externă, EU Efforts to Str engthen Nucl ear
Security , Joint St aff Working Docum ent, SWD, Brux elles, 16 m artie. 201 6, p. 37 , disponibil l a
https:// ec.europa.eu/jrc/sit es/jrcsh/fil es/eu-efforts -to-strengthen-nuclear-security_ en.pdf .
28
deoarece Ucraina a pierdut accesul la infrastructur a de monitoriz are și detecție, dar au
și apărut complic ații în l egătură cu monitoriz area corectă și controlul t eritoriului d e
lângă Crim eea și coasta Mării Azov.
Cont extul cont empor an al securității nucl eare – post 2014
AIEA recomandă c a fiecare stat membru să aibă un docum ent recent de tipul
Amenințarea bază d e proiect (ABP), d efinit c a “descriere compl ete a motivării,
intențiilor și c apabilităților in amicilor pot ențiali împotriv a căror a sunt r ealizate și
evaluate sisteme de protecție”. 46
În 2015 Ucr aina și-a revizuit și upd atat APB p entru f acilitățil e nucleare,
materialele nucleare, reziduuril e nucleare și pentru alte surse de radiație.
În regiune s-au întâmpl at două șocuri externe, mai întâi ocup area Crim eei de
către Rusia, însemnând pi erderea de către Ucraina a unui t eritoriu c e găzdui a facilități
nucleare, infr astructură d e control l a graniță și alte bunuri r elevante pentru s ecuritatea
nucleară și apoi lupt ele din estul Ucr ainei care includ e angajări s emnific ative de forte
milit are externe: toate acestea au condus l a pierderea controlului asupra teritoriului și
granițelor terestre ale Ucrainei.
Accidentul din 2014 d e la un reactor d e 1000 m egawați din sudul țării a motiv at
Ucraina să-și revizui ască într egul sist em de securitate, cu obi ectivul d e a crea capacități
naționale corecte din c are să fie exclusă cât m ai mult influ ența Rusiei.47 Astfel a fost
creată Garda Națională, instituți e nouă cu o nouă b ază legală și noi r eglementări, aceasta
putând fi consid erată o recuno aștere a gradului m are de penetrare a sectorului d e
securitate existent in p artea Rusiei48. Mai departe mergând, p erspectiva ucrainiană a
contr aterorismului s -a schimb at radical după 2014, consid erând că pot ențialele
amenințări pot apărea din p artea grupărilor int erne, posibil cu sprijin din p artea Rusiei
46 IAEA, Nucl ear s ecurity s eries gloss ary, noi embri e 2015, disponibil l a
https://www.i aea.org/r esourc es/nucl ear-security -series/gloss ary; și I AEA, Developm ent, Us e and
Maintenance of th e Design B asis Threat, Impl ementing Guid e, Vienna, 2009, p. 8 , disponibil l a
https://www.i aea.org/public ations/8097/d evelopm ent-use-and-maintenance-of-the-design-basis-threat.
47 Oliker, Olg a, Security S ector R eform in Ukr aine, RAND Corpor ation, S anta Monic a, 2016 , disponibil
la https://www.r and.org/con tent/dam/rand/pubs/r esearch_r eports/RR1400/RR1475 -1/RAND_RR1475 –
1.pdf .
48 Idem
29
(până în 2014 contr aterorismul ucr ainian avea în vedere distrug erea rețelelor terorist e
din Ucr aina și a grupărilor t erorist e interne din Rusi a).49
În concluzi e, provocăril e cu care se confruntă Ucr aina nu pot fi tot al separate de
tranform area suferită d e Ucraina. Doar Ucr aina poate întreprind e anumit e măsuri, i ar
actorii externi pot acorda asistență consist entă p entru întărir ea regimului d e securitate
națională astfel încât să s e reducă riscuril e nu do ar pentru Ucr aina ci și p entru într eaga
regiune.
Preluarea Crim ei de către Rusia i-a dat acesteia control tot al asupra intrărilor și
ieșirilor l a Marea Azov prin Strâmto area Kerci. Ucr aina și-a arătat îngrijor area după
hărțuir ea vaselor ucr ainiene în apele internaționale din M area Azov i ar Rusi a a început
să facă propriil e contro ale la circuitul int ernațional de vase care ajung în porturil e
ucrainiene de pe coasta Mării Azov. Contro alele din apele Crim eii de nordv est si
nordest au adus noi probl eme pentru U craina deoarece în acele zone este un teren dificl
iar serviciil e de graniță din Ucr aina nu sunt echipate pentru zonă r espectivă. În plus,
actorii ucr ainieni din dom eniul d e securitate nucleară și-au exprim at îngrijor area că
demilit arizarea nucleară a Crim ei din anii 1990 po ate deveni reversibilă după 2014. A
fost r aportat de mai mult e ori f aptul că Rusi a a investit m asiv în r edeschid erea
facilităților din era sovietică din r egiune și că a construit noi b aze și a staționat personal
milit ar acolo.50
Așa cum s e știe, în aprilie 2014 au avut loc ostilități în estul U crainei într e
guvern și forț ele separatiste armate din Don ețk și Luh ansk, c are s-au autodeclarat
republici popul are. Într e 2014 și 2018 , Ucraina a dorit să r ecupereze controlul asupra
acestor teritorii printr -o op erațiune largă d e contr aterorism. Cu to ate acestea, porțiuni
largi din Don ețk și Lug ansk rămân în afara controlului Guv ernului ucr ainian, inclusiv
controlul r eglementar al materialelor radioactive. Pierdera controlului în estul Ucr ainei
prezintă probl eme majore din p erspectiva securității nucl eare, deoarece acolo există un
număr m are de surse radioactive și deșeuri radioactive control ate de actori nonst atali și
s-a pierdut infr astructur a de detectare a radiațiilor d e pe granița estică cu Rusi a.
49 Aproxim ativ 200 d e cetățeni ucr aineeni au lupt at împotriv a Federației Rus e în Primul Război C ecen;
McGr egor, Andrew, Radical Ukr ainian nationalism and th e war in Ch echny a, Nort h Caucasus W eekly,
30 m artie 2006 , disponibil l a https://j amestown.org/progr am/radical-ukrainian-nationalism-and-the-war-
in-chechny a-2/.
50 In Crim ea, Rus sia signals milit ary resolve with n ew and revamped bases, Reuters, 1 noi embri e 2016 ,
disponibil l a https://www.r euters.com/inv estigates/special-report/russi a-crimea/.
30
Coop erarea în dom eniul s ecurității nucl eare
Comunit atea internațională a cheltuit mulți ani și mult e milio ane de dolari/euro
în acordarea asistenței țărilor din zon a Mării N egre pentru c a acestea să-și înființ eze și
să-și dezvolt e propriil e sisteme de securitate nucleară. U E și SU A au fost c ei mai mari
donatori, apoi Norv egia, Su edia, Marea Britanie și alte țări au avut contribuții
consist ente și import ante. Org anizații int ernaționale precum AIEA, Interpol, Institutul
de Cercetare pentru Just iție și Crimă Int erregională al ONU și Biroul ONU p entru
Droguri și Crimă au avut o contribuți e la dezvolt area sistemelor naționale de securitate
nucleară și a infrastructurii în r egiune, în limit ele mandatelor lor, d esigur .51 De la
atacurile terorist e din SUA, 11septembri e 2001, d e la interceptăril e de uraniu îmbogățit
din G eorgia din 2003, 2006, 2010 și Moldov a în 2011, această asistență a pus accentul
mai ales pe securiz area materialelor scăp ate de controlul r egulator. Prin această
asistență, până în 2018 , a fost inst alată infr astructur a de detectare în cele mai mult e
cazuri. Țăril e din r egiune trebuie să-și assum e apoi r espons abiltatea pentru op erarea și
mentenanța echipamentelor, pr egătirea personalului și tot c eea ce decurge de aici.
În cont extual asistenței de securitate nucleară pentru zon a extinsă a Mării N egre,
cele mai relevante mecansim e de coordon are multil aterală sunt Grupul d e lucru p entru
Monitoriz area Granițelor (GLMG), P arteneriatul Global împotriv a Răspândirii
Armelor și Materialelor d e Distrugere în Masă (PG) și Iniți ativa de Partajare a
Inform ațiilor (IPI). Dintr e acestea, GLMG este cel mai clar asociat cu tr aficul ilicit d e
materiale nucleare și radioactive în regiunea Mării N egre. GLMG a fost înființ at în 2005
ca mecanism d e schimburi d e inform ații într e AIEA, Centrul Comun d e Cercetare al
UE și Serviciul European Extern de Acțiun e și agențiile guvernamentale americane din
domeniu. GLMG s ervește mai ales ca mecanism d e schimburi d e inform ații într e
donatori în efortul d e a furniz a echipamente fixe și mobil e de detectare a radiațiilor. PG
a fost l ansat în 2002 l a Summit -ul G8 din C anada cu m andatul de “a preveni teroriștii
și pe cei care îi găzdui esc de a achizițion a arme și materiale de distrug ere în m asa,
51O privir e de ansamblu privind eforturil e naționale și int ernaționale se găsește în textul Summitului
pentru S ecuritate Nucl eară din 2006, Highlights of n ational progr ess reports , 5 Apr. 2016, disponibil l a
http://www.nss2016.org/n ews/2016/4/5/highlights -from -national-progr ess-reports -nuclear-security –
summit ; Mai mult e informații detaliate pentru fi ecare țară se găsesc în t extul Summitului p entru
Securitate Nucl eară, 2016 n ational st atements, 1 –4 aprilie 2016 , disponibil l a
http://www.nss2016.org/2016 -national-statements.
31
precum și mod alitățil e de livrare a acestora”.52 După evenimentele din Crim eea din
2014 , Federația Rusă a fost exclusă din G8 . IPI a fost l ansat de Autorit atea Norv egiană
de Protecție a Radiațiilor ( ANPR) în 2016 cu scopul pr ecis d e a coordon a securitatea
nucleară și proi ectele de securitate în Ucr aina. Toate cele trei org anizații plus altele s-
au dov edit a fi import ante în pr actică, în ciud a faptului că fi ecare donator, d e obicei,
pune restricții asupra acordării d e asistență. PG a pus accentul p e Ucraina datorită criz ei
din int eriorul și din jurul țării. Niciun don ator nu a realizat un studiu d e impact sist emic
asupra crizei privind n ecesitățil e de asistență privind securitatea nucleară în r egiune,
drept pentru c are unii actori s au unele mecanism e de comunic are au devenit redund ante,
ajustându -se astfel form ele de asistență.
Actorii din dom eniul s ecurității nucl eare consid eră că realizarea unui pl an de
răspuns l a nivel național este cruci ală pentru bun a funcționare a regimului d e securitate
nucleară. Od ată cu înch eierea procesului Summit -ului d e Securitate Nucl eară,
progr amele de securitate nucleară se diminu ează. Luând în consid erare această idee,
statele din regiune ar trebui să înc erce să armoniz eze planuril e bilaterale de răspuns cu
vecinii s au cu Uniun ea Europeană. Totod ată, ar trebui să i a în consid erare folosir ea în
comun a resurselor și bunurilor din r egiune, incluzând aici cele din țăril e UE apropi ate,
Români a și Bulg aria.
Așa cum s -a văzut m ai sus, r elațiile prezente dintr e unele din țăril e din r egiune
sunt încord ate. O abordare comună a securității nucl eare trebuie să țină s eama de
realitățil e politic e, dar poate fi suficientă comp atibilit atea politică și bunăvoinț a între
state pentru a îmbunătăți în mod s emnific ativ coop erarea în dom eniul s ecurității
nucleare în regiunea Mării N egre, mai ales în C aucazul d e Nord-Vest și de Sud.
52 Parteneriatul Glob al împotriv a Armelor și M aterialelor d e Distrug ere în M asă, About th e Glob al
Partnership .
32
Capitolul I I – Provocăril e contempor ane la adresa securității r egiunii
extins e a Mării N egre
A. Amenințări și str ategii d e securit ate în regiun ea Mării N egre
Un element fund amental al insecurității și inst abilității d erivă din p erceperea
unor amenințări r eciproc e. Marea Neagră a jucat un rol esențial în cr eșterea
sentimentului cr escând d e amenințare pentru F edrația Rusă și p entru comunit atea euro-
atlantică. Surs ele percepției unei amenințări în cr eștere în zon a Mării N egre se regăsesc
în conflict ele regiunii, în in abilitatea instituți ilor europene de securitate post Războiul
Rece – în princip al OSC E – de a depăși aceste probl eme, în războ aiele stat cu st at și în
proximit ate, în milit arizarea crescândă și în r eapariția confruntărilor milit are între
puterile conducăto are. Restabilirea securității col ective în M area Neagră v a necesita
eforturi p entru a construi încr ederea printr -o transparență mărită și schimburi d e
inform ații și di alog d espre amenințăril e reciproc e.
Percepțiile de amenințare și str ategia de securitate la Marea Neagră ale
Federației Rus e
Din prim ele zile ale perioadei post Război R ece au apărut ingrijorări că vor
exista conflict e locale și dezordin e, aceasta reprezentând un element persistent al
percepției amenințărilor din p artea rusă. M ai era o senzație de anxietate despre creșterea
influ enței și apoi lărgir ea comunității euro-atlantice. De la începutul acestui s ecol,
conduc erea Federației Rus e a văzut aceste două subi ecte ca intersecție cu regiunea
Mării N egre, dezvolatre văzută c a temă c entrală a securității n aționale.
Dezvoltăril e din r egiunea Mării N egre sunt, astfel, în mijlocul p ercepției de
amenințare a Federației Rus e și a provocărilor str ategice cu care se confruntă ț ara. Ca
răspuns al acestor p ercepții, conduc erea rusă a dezvolt at o abordare a securității în c are
Marea Neagră a devenit un pivot al efortului d e a reconstrui o poziți e de forță a spațiului
fost sovi etic și d e a reabilita Federația Rusă c a actor glob al.
Inițial, preocup area rusească p entru s ecuritate în regiunea Mării N egre a fost
domin ată de războ aiele civile din s au de lângă gr anițele rusești – Georgia, Nagorno –
Karabah, Tr ansnistri a și, m ai ales, Caucazul d e Nord aflat într e granițele rusești. Ca
rezultat, Federația Rusă a fost implic ată în s ecuritatea și politicil e acestor r egiuni ch eie
timp d e aproape 30 de ani.
33
Experiența luptei din aceste zone a form at percepțiile Federației Rus e ca fiind
înconjur ată de dezordin e la granițele sale, care amenință să s e verse peste Federația
Rusă și să fr agmenteze țara.
De la sfârșitul anilor 1990, sub Putin, st atul rus a fost r emodelat în moduri
fundamentale – mai ales în c eea ce privește centralizarea puterii, import anța acordată
securității n aționale și mod ernizării milit are. Regiunea Caucazului a fost, în mult e
feluri, un l aborator de experimentare pentru str ategii ale războiului hibrid – mult în ainte
de evenimentel care au avut loc în Ucr aina în 2014.53
În anii 2000, apariția guvernelor în G eorgia și Ucr aina, consid erate ostile de
Federația Rusă, pr ecun și ori entarea acestor guv erne spre integrarea euro-atlantică, a
făcut F ederația Rusă să consid ere SUA și NATO, după aceea UE, drept comp etitori,
apoi adversari. Din acest punct d evedere, Federația Rusă v ede extind erea NATO d e-a
lungul fl ancului său sudic c a un efort al SUA și aliații săi d e a înconjur a și a neutraliza
forțele sale strategice din r egiunea Mării N egre, mai ales flot a Mării N egre. De aceea,
lărgir ea NATO cu Români a și Bulg aria și stabilirea ulterioarăde facilități milit are ale
SUA în aceste țări, a produs o put ernică r eacție rusească.
Înaintea luptelor d in Os etia de Sud din 2008, F ederația Rusă a tot critic at
acorduril e SUA cu Români a și Bulg aria. Într -o apariție televizată, Putin a accentuat că
„NATO s e extind e și își aduce infrastructur a milit ară chi ar mai aproape de granițele
noastre” ceea ce „a forțat (Rusi a) într -o situ ație în care trebuie să luăm măsuri c a
răspuns”, anume dezvolt area de noi tipuri d e arme.54 Putin a continu at avertizând că
Federația Rusă ar put ea îndrepta misil e nucleare spre Ucraina dacă s-ar alătura NATO
și ar adăposti elemente ale sistemului N ATO ABM.
Federația Rusă a argum entat că principiul int egralității t eritori ale, o temelie în
ordin ea europeană de securitate post Războiul R ece, a fost viol at când N ATO a separat
cu forț a Kosovo d e Serbia în 1999 și apoi când c ei mai mulți m embri UE au recunoscut
independența Kosovo în 2008 fără acordul S erbiei. În sp eech-ul din 2014 cîtr e
53 Lambert, Mich ael, Tracing th e roots of Russi a’s hybrid w arfare tactics, Eurasianet, 11 Oct. 2017 ,
disponibil l a https:// eurasianet.org/tr acing-the-roots -of-russi as-hybrid -warfare-tactics; Coh en, Ariel,
Russi a’s Count erinsurg ency in North C aucasus: P erform ance and Cons equences, US Army W ar
College Press: C arlisle, martie 2014, pp. 40 –75.
54 Președintele Federației Rus e, Speech at expanded meeting of the State Council on Russi a’s
developm ent str ategy through to 2020 , 8 februarie 2008 , disponibil l a
http:// en.kremlin.ru/ events/pr esident/transcripts/24825 ; Stott, M ichael, Putin l ashes out at West’s “n ew
arms r ace”, Reuters, 8 f ebruarie 2008 , disponibil l a https://www.r euters.com/ article/us-russi a-
putin/putin -lashes-out-at-wests-new-arms-race-idUSL0874455720080208 .
34
Adunarea Federală Rusă, Putin s -a referit la „precedentul Kosovo” c a o justific are
pentru Crim eea „reunită” cu F ederația Rusă.55
După d ecizia de la summit -ul N ATO din 2008 conform căr eia Georgia și
Ucraina ar put ea până l a urmă să s e alăture NATO, ofici ali seniori ruși inclusiv Putin,
Lavrov și alte nume din conduc erea milit ară au răspuns cu amenințări d e întărir e a
poziți ei milit are rusești dacă N ATO s -ar mai întinde spre est – pas prezentat ca
amenințare directă la securitatea Federației Rus e și al echilibrului d e forțe din Europa.56
Amprenta de securitate a țărilor N ATO din afara Mării N egre, adică put erile
milit are SUA și UE în sens m ai larg, reprezintă îngrijo rarea acută a Federației Rus e
deoarece acestea pot aduna capacități milit are care le depășesc pe cele rusești.
Ideea aderării F ederației Rus e la UE și NATO s -a evaporat de la începutul anilor
2000 i ar accentul F ederației Rus e de a deveni un actor int ernațional ind ependent cu
respons abilități sp eciale a crescut.
În 2009 pr eședintele Medvedev a propus un nou tr atat european de securitate
care țintea spre lipsuril e ordinii existente,57 însă propun erea nu a primit niciun sprijin.
Aceasta împr eună cu probl emele de securitate în curs (m ai ales în r egiunea Mării N egre)
și ambițiil e crescând e ale Federației Rus e au condus r etragerea Federației Rus e din
princip alele tratate europene de securitate, cum ar fi Tr atatul CF E, pe când alte tratate
ca Tratatul C er Deschis di n 1992 și Docum entul Vi ena din 2011 să fi e tot m ai ignor ate
sau submin ate.58
La întoarcerea lui Putin în biroul pr ezidențial în 2012, politic a externă a
Federației Rus e a căpăt at un nou v ector: apărarea suveranității F ederației Rus e.59 O
55 Președintele Federației Rus e, Address by pr esident of th e Russi an Federation, 18 m artie 2014 ,
disponibil l a http:// en.kremlin.ru/ events/pr esident/news/20603 .
56 Russi a talks tough in r espons e to NATO’s eastward expansion , Deutsch e Welle, 11 aprilie. 2008 ,
disponibil l a https://www.dw.com/ en/russi a-talks-tough -in-respons e-to-natos-eastward-expansion/ a-
3261078 .
57 Președintele Federației Rus e, The draft of th e Europ ean Security Tr eaty, 29 noi embri e 2009 ,
http:// en.kremlin.ru/ events/pr esident/news/6152 .
58 Hille, Kathrin; Buckl ey, Neil, Russi a quits arms p act as estrangement with N ato grows , Financial
Times, 10 m artie 2015 , disponibil la https://www.ft.com/cont ent/f6c814 a6-c750 -11e4-9e34-
00144f eab7de; Tratatul privind C erul D eschis, iniți at pe 24 m artie 1992, a intrat în vi goare pe 1
ianuarie 2002 , disp onibil l a https://www.osc e.org/libr ary/14127?downlo ad=tru e.
59 Trenin, Dmitri, Russi a’s Br eakout from th e Post-Cold W ar Syst em: Th e Drivers of Putin’s Cours e,
Carnegie Moscow C enter, decembri e 2014 , disponibil l a https://c arnegie.ru/2014/12/22/russi a-s-
breakout-from -post-cold-war-system-drivers-of-putin -s-cours e-pub-57589 ; Russi a’s Lavrov b acks vi ew
on prim acy of sov ereignty in int ernational relations , UN N ews, 22 s eptembri e 2017 , disponibil l a
https://n ews.un.org/ en/story/2017/09/566252 -russi as-lavrov-backs-view-prim acy-sovereignty –
international-relations .
35
temă ch eie a fost/este patriotismul c e derivă din rolul Rusi ei în înfrâng erea nazismului
în cel de-al doil ea război mondi al.60 De altfel, Putin a evocat idea de a cere teritoriil e
rusești istoric e.61
Federația Rusă a alimentat campania milit ară din Siri a incepând cu s eptembri e
2015. Scopul princip al al intervenției, în afara necesității d e a preveni o victori e majoră
a extremiștilor isl amici și d e a-și prot eja aliatul, era întoarcerea Federației Rus e pe scena
regional și glob ală ca jucător g eopolitic active cu capacități milit are consid erabile.
Federația Rusă a vrut m ereu să fi e sigură că forț ele sale pot op era din M area
Neagră ăn sprijinul op erațiunilor din Ori entul Mijociu fără a fi împi edicată de NATO,
aceasta fiind o p arte import antă a evaluării d e Securitate rusești. Rezultatul este că, în
felul acesta, Crim eea a devenit nu do ar unul din “int eresele vitale” ale Federației Rus e
la Marea Neagră, ci un s egment cruci al al ambițiilor s ale globale.62
Pentru F ederația Rusă, M area Neagră adduc e laolaltă o multitudin e de
imperative de securitate ce implică asigur area integrității t eritori ale, intervenția în
războ aiele de instabilitate și civil e de-a lungul gr anițelor s ale plus țăril e vecine,
comb aterea guvernelor consid erate ostile intereselor rus ești, opoziți a la lărgir ea
comuni tății euro-atlantice în vecinăt atea rusească și folosir ea prezenței sale în regiune
pentru a-și proi ecta în alte regiuni glob ale influ ența și put erea.
Autoritățil e ruse au dezvolt at o implic are compl exă care pune laolaltă măsuri d e
prevenire a revoluțiilor color ate, de influ ență, d e presiune și co erciție în țăril e vecine,
toate pentru a aborda într-un anume fel amenințăril e percepute și a avansa cu int eresele
rusești consid erate naționale, la Marea Neagră.
Deși confrunt area NATO – Federația Rusă este asimetrică în f avoarea
comunității milit are și economic e euro-atlantice, în r egiunea Mării N egre Federația
Rusă s e bucură d e un avantaj milit ar. Astfel, Federația Rusă si -a dat seama că are un
avantaj în mom ente cheie dacă acțion ează prim a la o amenințare percpută ca atare și
de-abia apoi o pr ezintă N ATO c a un fait accompli. F ederația Rusă a reacțion at cu tări e
60 Great patriotic w ar, again, The Economist, 2 M ay 2015 , disponibil l a
https://www. economist.com/ europe/2015/05/02/gr eat-patriotic -war-again.
61 Președintele Federației Rus e, Address by President of th e Russi an Federation, 18 m artie 2014 ,
disponibil l a http:// en.kremlin.ru/ events/pr esident/news/20603 .
62 Orr, Rob ert, Why Crim ea matters to Russi a, Financial Tim es, 3 m artie 2014, disponibil l a
https://www.ft.com/cont ent/514 abee5-c09b -34f6-9a3a-865a64540 a65.
36
la sugestiile că N ATO furniz ează arme Georgiei și Ucr ainei, avertizând că aceasta se
poate transform a într-o escaladare a conflictului în zonă.63
Abordarea NATO a securității Mării N egre s-a schimb at după anexarea Crim eii
și conflictul din estul Ucr ainei, percepând dif erit Federația Rusă în r egiune. Ca urmare,
abordarea NATO p e tema Mării N egre vis-a-vis d e Federația Rusă s -a ghidat după
strategia care impli că „di alog s emnific ativ bazat pe o put ernică poziți e de descurajare
și apărare”.64
Pentru N ATO, import anța Mării N egre derivă din două imp erative. Întâi, r egiunea este
„o int ersecție strategică ch eie ce leagă fl ancuril e estice și sudic e ale NATO cu
Balcanii”, având rol d e „poartă a Europei spre Caucazul d e Sud, M editerana de Est și
Orientul Mijlociu lărgit”.65 În al doil ea rând, alianța NATO (sunt și dif erențe de opini e
printr e statele membre) consid eră că acțiunil e revizionist e ale Federației Rus e alterează
status quo -ul în r egiunea Mării N egre și conflict ele nerezolvate din r egiune amenină
ordin ea european de securitate post Războiul R ece.66 De aceea, NATO și U E au
reafirmat susținut dr eptul st atelor din r egiune de a lua decizii suv erane în dom eniul
securităț ii ca principiu l egal de bază democr atic și int ernațional.
NATO consid eră că r egiunea Mării N egre a devenit punctul c entral al ambițiilor
strategice globale ale Federației Rus e și o pl atformă p entru r econstruir ea influ enței
acesteia în Ori entul Mijlociu și Africa de Nord.67 Aceasta face din regiune un pot ențial
punct d e aprind ere a conflict elor la granițele NATO.
NATO v ede regiunea Mării N egre ca o arenă int egrată politic, economic și d e
securitate pentru F ederația Rusă c e leagă conflict ele tergiversate din Georgia și
Moldov a cu noul conflict din Ucr aina.68 Urmare doctrin ei milit are din 2014 și a
63 Putin w arns US not to supply Ukr aine with d efensive weapons , Reuters, 5 septembri e 2017 ,
disponibil l a https://www.r euters.com/ article/us-ukraine-crisis -putin/putin -warns-u-s-not-to-supply –
ukraine-with-defensive-weapons -idUSKCN1BG16X .
64 NATO, Relations with Russi a, 6 septembri e 2018.
65 Krastev, Ivan, Russi an revisionism: Putin’s pl an for ov erturning th e Europ ean ord er, For eign
Affairs, 3 m artie 2014 , disponibil l a https://www.iwm. at/transit-onlin e/russi an-revisionism -putins -plan-
overturning -european-order/.
66 Idem
67 Anastasov, P avel, The Black Sea region: a critic al intersection, NATO R eview, 25 m ai 2018 ,
disponibil l a https://www.n ato.int/docu/r eview/2018/ Also-in-2018/th e-black-sea-region-a-critic al-
intersection -nato-security/ EN/ind ex.htm .
68 Horr ell, St even, A NATO str ategy for s ecurity in th e Black Sea region, Atlantic Council, octombri e
2016, disponibil l a
https://www. atlanticcouncil.org/im ages/public ations/N ATO_Str ategy_Bl ack_S ea_Region_w eb_1004.p
df.
37
strategiei naționale de securitate ale Federației Rus e, NATO consid eră abordarea
rusească c a una de „fragmentare” și „subv ersiun e”, mai ales în r egiunea Mării N egre și
a Caucazului, fără distincții cl are între granițele interne și externe, totul p entru a crea o
zonă t ampon împotriv a „expansionismului” v estic.69
După anexarea Crim eii, N ATO v ede Federația Rusă c a luând măsuri o entru
întărir ea poziți ei sale milit are la Marea Neagră – modernizarea navală cu v ase noi d e
suprafață, noi subm arine și rachete de croazieră avansate, capacități int egrate aeriene
de apărare și debarcare de amfibii – pentru a permite proiectarea puterii sale în jurul
Mării N egre.70
Din punctul d e vedere al NATO, anexarea Crim eii de către Federația Rusă și
construir ea unei puteri milit are acolo, îns eamnă cr earea condițiilor p entru c a Federația
Rusă să împi edice forțele NATO să intr e în M area Neagră și să izol eze astfel bazinul
Mării N egre de restul alianței NATO.71 În felul acesta securitatea a trei state membre
NATO cu litor al la Marea Neagră ar scăd ea, Georgia și Ucr aina, țări p artenere NATO,
ar fi izol ate și s-ar într erupe coridorul energetic din C aucaz spr e Turci a și Europa.72
Tot p entru a domin a Marea Neagră, N ATO v ede anexarea Crim eii de Federația
Rusă și ult erior mod ernizarea și expansiun ea Flotei Mării N egre ca o proi ecție a puterii
în M editerana și Ori entul Mijlociu, d ar și în B alcani.73 Ca urmare a poziți ei sale milit are
în Crim eea, Caucazul d e Sud și Siri a, Federația Rusă a dezvolt at „legături milit are
operaționale în lungul Mării N egre, Mediterana de Est și Ori entul Mijlociu”. Acestea
duc l a concluzi a că M area Neagră ar trebui să fi e “o zonă str ategică d e conc entrare”
69 Touc as, Boris, Russi a’s design in th e Black Sea: extending th e buffer zon e, Center for Str ategic and
International Studi es, 28 iuni e 2017 , disponil l a https://www.csis.org/ analysis/russi as-design-black-sea-
extending -buffer-zone.
70 Larrabee, Stephen; Flanagan, Stephen, The growi ng import ance of Bl ack Sea security , RAND Blog,
11 iuli e 2016 , disponibil l a https://www.r and.org/blog/2016/07/th e-growing -import ance-of-black-sea-
security. html.
71 Blank, St ephen, Memo to N ATO: w ake up before Putin turns th e Black Sea into a Russi an lake,
Atlantic Council, 28 iuni e 2016, disponibil l a
https://www. atlanticcouncil.org/blogs/ukr ainealert/memo-to-nato-wake-up-before-putin -turns -the-
black-sea-into-a-russi an-lake; Tsolov a, Tsv etelia, NATO’s n ew deterrent may includ e bigger Black Sea
presence, Reuters, 22 aprilie 2016 , disponibil l a https://www.r euters.com/ article/us-ukraine-crisis -nato-
idUSKCN0XJ1S5 .
72 NATO, Press conf erence by NATO S ecretary General Jens Stolt enberg following th e meeting of th e
NATO– Georgia Commission (NGC) in d efence minist ers’ session , 3 octombri e 2018 , disponibil l a
https://www.n ato.int/cps/ en/natohq/opinions_ 158688.htm?s electedLoc ale=en.
73 Stavridis, J ames, Crim ea isn’t th e end of Russi a’s Black Sea ambitions , Bloomb erg, 11 octombri e
2017 , disponibil l a https://www.bloomb erg.com/opinion/ articles/2017 -10-11/crim ea-isn-t-the-end-of-
russi a-s-black-sea-ambitions .
38
pentru N ATO în răspuns l a ideile geopolitice ale Federației Rus e.74 Se consid eră că
Federația Rusă c aută să d ețină supr emația la Marea Neagră c a parte a unui proi ect mai
mare, pentru a-și restabili stăpânir ea în teritoriil e post-sovietice și, astfel, Federația
Rusă să fi e din nou o m are putere în lum ea politicii.75
În ciud a a toate acestea, poziți a Federației Rus e rămân e incompl etă vis -a-vis d e NATO.
Pe când N ATO s -a mișc at spre descurajare, trebuie să ia în seamă mut area rapidă a unui
mare număr d e trupe și echipamente în M area Neagră. În acest context, regiunea Mării
Negre a devenit o constrâng ere prim ară. N ATO tr ebuie să urm eze Conv enția Montr eux,
măcar de când Turci a este membru, c are care limit ează în m are măsură accesul v aselor
de război ale statelor din afara zonei Mării N egre. Totod ată, accesul terestru în r egiunea
Mării N egre este împiedicat de comunic ațiile slabe în zonă și c apacitățil e logistic e slab
dezvolatate ale NATO.76
Capacitatea tehnică a NATO d e compl etare a tranziției spr e o poziți e de
descurajare va depinde, astfel, de o mod ernizare semnific ativă a forțelor armate pe
litoralul st atelor, c apacități cr escute în Ucr aina și crearea unei infr astructuri c apabilă să
prim ească r apid întăriri N ATO. P e când N ATO s e confruntă cu provocări pr actice
pentru a crea o poziți e de descurajare în M area Neagră, o m ai mare provoc are este cea
politică. O t emă ch eie o reprezintă dif erențele între evaluăril e statelor m embre asupra
naturii amenințării exercitate de Federația Rusă în M area Neagră. Astfel, deși NATO
este angajat în r egiunea Mării B altice, Marea Neagră are nevoie de un angajament
simil ar, deși puțin e state membre au un rol în r egiune. NATO tr ebuie, de asemenea, să
navigheze printr e diferențele politic e import ante dintr e membrii săi d e la Marea Neagră.
Astfel, im ediat după anexarea Crim eii, Rom ânia a lansat ideea că N ATO ar trebui să
aibă o pr ezență p ermanentă în M area Neagră, sub form a unei Flot e NATO a Mării
74 Stavridis, J ames, Crim ea isn’t th e end of Russi a’s Black Sea ambitions , Bloomb erg, 11 octombri e
2017, disponibil l a https://www.bloomb erg.com/opinion/ articles/2017 -10-11/crim ea-isn-t-the-end-of-
russi a-s-black-sea-ambitions .
75 Weber, Yuv al, Russi a’s Black Sea strategy: r estoring gr eat pow er status, For eign Policy R esearch
Institut e, 12 aprilie 2017 , disponibil l a https://www.fpri.org/ article/2017/04/russi as-black-sea-strategy-
restoring -great-power-status/.
76 NATO, NATO d efence minist ers take decisions to str engthen the Alliance, 15 f ebruarie 2018 ,
disponibil l a https://www.fpri.org/ article/2017/04/russi as-black-sea-strategy-restoring -great-power-
status/.
39
Negre;77 inițial, Români a a avut un aliat în Turci a, dar opoziți a Bulg ariei și sc epticismul
Turci ei au pus c apăt iniți ativei.
Turci a are o poziți e compl exă și sp ecifică în l egătură cu rolul N ATO în M area
Neagră: este angajată față de alianță ca parte a securității s ale naționale, astfel că susțin e
aderarea Georgiei la NATO, d ar dor ește să-și păstr eze și poziți a în zonă.
Desigur că atenția princip ală a NATO în M area Neagră este Federația Rusă, d ar mai
sunt și alți factori d e securitate import anți p entru alianță. Așa cum spun e un ofici al
NATO: “N e confruntăm cu amenințări str ategice din două părți dif erite în același timp.
Pe de o parte, o F ederație Rusă m ai hotărâtă c are provo acă legea internațională și
suveranitatea vecinilor săi (cu anexarea ilegală a Crim eii și d estabilizarea Ucrainei de
Est). P e de altă parte, inst abilitatea și viol ența la ușa noastră sudică riscă să s e scurgă
pe teritoriu aliat sub form a terorismului și a migr ației scăp ate de sub control”.78
B. Amenințări d e securit ate nucleară condițion ate de spațiile contestate
Actorii din dom eniul s ecurității nucl eare au identific at spațiile contestate din
regiunea lărgită a Mării N egre ca sursă prim ară a amenințărilor nucl eare de securitate.
Mai clar, actorii au identific at spațiile contestate aflate în int eriorul s au în im ediata
vecinăt ate a statelor lor c a fiind princip ala amenințare de securitate nucleară. Mulți au
observat că contr abanda materialelor nucl eare sau radioactive prin sp ațiile lor cont estate
este o probl emă m ajoră, chi ar dacă există și alte itinerarii ale contr abandei, pe rute
obișnuit e. De exemplu, Agenția Națională de Reglementarea a Activităților Nucl eare și
Radiologic e din R epublic a Moldov a (ANRANR) a afirmat de mai mult e ori că to ate
cazurile cunoscut e de trafic de materiale nucleare din țara lor erau asociate cu sp ațiile
contestate din țară.
77 Kucera, Joshu a, Romania pushing for p ermanent NATO pr esence in Bl ack Sea, Eurasianet, 18
ianuarie 2016 , disponibil l a https:// eurasianet.org/rom ania-pushing -for-permanent-nato-presence-in-
black-sea.
78 NATO, NATO D eputy S ecretary General: stability in th e Black Sea is an import ant compon ent of
Euro-Atlantic s ecurity , 22 aprilie 2016 , disponibil l a
https://www.n ato.int/cps/ en/natohq/n ews_130342.htm?s electedLoc ale=en.
40
Deși recunosc că sp ațiile contestate reprezintă o amenințare majoră, actorii d in
regiune agreează id eea că lips a de limpezime a situației din acele spații cont estate
înseamnă că este dificil să înț elegi natura sau parametrii amenințărilor d e securitate
nucleară care decurg din ele.
În ciud a acestor provocări, există o bănui ală generală printr e actorii din
domeniul s ecurității nucl eare că sp ațiile contestate pot, în principiu, să s ervească dr ept
paradis, r eal sau pot ențial, pentru contr abandiști d eoarece controlul guv ernamental
legitim nu este posibil în acele zone. Există îngrijor area că sp ațiile contestate pot fi
folosit e de contr abandiști p entru a depozit a ori ascund e materiale fără control
regulamentar, dar și că un sp ațiu cont estat în sin e poate fi o sursă d e material nucl ear.
De exemplu, un inv entar realizat în 1997 l a Institutul de Fizică și T ehnologi e Ilia Vekua
din Abhazia a găsit lipsă 2 kg d e uraniu îmbunătățit. M aterialul nu a fost niciod ată
recuperat.
Mulți actori din dom eniul s ecurității nucl eare nu au fost în st are să explic e de
ce crearea Republicii Popul are Donețk (RPD) și a Republicii Popul are Luhansk (RPL)
– împr eună acestea form ează cel mai mare spațiu cont estat din r egiunea Mării N egre și
unul cu c el mai mare volum d e material radioactiv – nu a avut un efect semnific ativ
asupra contr abandei din r egiune. S-a emis și teoria „efectului întârzi at”: este mai greu
și mai risc ant să profiți d e pe urma materialelor nucl eare și radioactive jefuite, aflate în
afara controlului r eglementar, așadar traficul ilicit d e materiale fără control
regulamentar din RPD și RPL s e poate ântâmpl a doar după epuizarea altor posibilități
de profit a actorilor non -statali.
Deși actorii din dom eniul s ecurității nucl eare din r egiunea Mării N egre s-ar
putea să nu obs erve efectele directe ale contr abandei cu m ateriale fără control
regulamentar din s pații cont estate aflate nu în prim a lor vecinăt ate, rațiunile politic e de
creare și existență a acelor sp ații chi ar influ entează statutl s ecurității nucl eare în toată
regiunea. Unii au afirmat că nu au încr edere că un ele guverne din r egiune ar împărtăși
inform ații relevante în cazul unui incid ent m ajor nucl ear de securitate sau sigur anță.
Mai abrupt spus, r egimuril e de securitate nucleară sunt fr agmentate, cu comunic ații
intermitente sau inexistente între actorii d e securitate nucleară.79 Federația Rusă și
79 Minist erul de Externe al Român iei, Neighbourhood of int erest to Rom ania as EU member: the Black
Sea Region, disponibil l a https://www.m ae.ro/en/nod e/2183 .
41
Turcia par a fi țăril e cel mai puțin d eschis e la contactul dir ect și op erațional cu alte țări
din regiune în privinț a securității nucl eare.
Materiale radioactive și surs e în sp ații cont estate
Actorii f ac o distincți e clară într e materiale nucleare și alte materiale radioactive
(inclusiv surs e radioactive sigilate și reziduuri r adioactive sub to ate form ele). Toți sunt
de acord asupra import anței comb aterii traficului ilicit d e materiale fision abile. Aceasta
este poate mai vizibil în Ucr aina pentru că acolo conflictul a început r elativ recent și
pentru că acolo un volum mult m ai mare de surse și reziduuri r adioactive a ieșit de sub
controlul r egulamentar în comp arație cu alte spații cont estate din r egiune. Într -un
docum ent care analizează situ ația în Ucr aina de Est, se spun e: “se poate trage concluzi a
că amenințarea potențială princip ală în zon a Operațiilor Antiterorist e (adică acțiunil e
Ucrainei de recuperare a teritoriului d e la RPD și RPL) este traficul ilicit d e surse
radioctiv e și reziduuri r adioactive din t eritoriul aflat dincolo d e controlul Ucr ainei și
care poate duce la expun ere publică și cont aminare radioactivă a mediului înconjurător
datorită d esigilării surs elor de radiații sau folosirii lor c a „bomb e murd are””.
În ciud a lipsei de acces la teritoriul din afara controlului guv ernului ucr ainian în
estul Ucr ainei, Insp ectoratul d e Stat pentru R eglementare Nucl eară (ISRN) prim ește
uneori notificări d espre incid ente cu radiații de la persoane din zonă.
O altă pot ențială amenințare aflată in Ucr aina de Est este existența de depozit e
de reziduuri r adioactive, depozit e în comun cu F abrica de Stat Don ețk pentru Produs e
Chimic e. Inst alația se află în afara controlului guv ernului ucr ainian și pr ezintă un risc
serios l egat de produc erea de dispozitiv e pentru disp ersia radiologică (i. e. arme menite
să împrăști e materiale radioctiv e).
Actorii din dom eniul s ecurității nucl eare din G eorgia și Republic a Moldov a au
raportat multipl e cazuri d e trafic ilicit d e materiale aflate în afara controlului
regulamentar cu Abhazia și Os etia de Sud s au Transnistri a.
Eforturi t ehnice de recâștig are a controlului asupr a materialelor
radioactive în Tr ansnistri a
Lipsa de progr es în găsir ea unei înț elegeri la conflictul pr elungit din
Transnistri a, continuă să provo ace securitatea și stabilitatea în Republic a Moldov a.
Autoritățil e de stat moldov enești nu d ețin controlul asupra teritoriului Tr ansnistri a și a
segmentului tr ansnistr ean al graniței dintr e Republic a Moldov a și Ucr aina, ceea ce
42
crează amenințări d e securitate nucleară (inc lusiv tr afic ilicit) și d e protecție împotriv a
radiațiilor, atât pentru popul ația din Moldov a cât și p entru țăril e vecine. Spr e deosebire
de Ucraina, reglementatorul nucl ear moldov ean – ANRANR – nu are nici măc ar un
registru expirat al surs elor radioactive sau un inv entar al materialelor nucl eare aflate în
Transnistri a.
Misiun ea OSC E din R epublic a Moldov a a facilitat în 2012 o înț elegere între
Republic a Moldov a și Tr ansnistri a pentru a se asigur a îndepărtarea și prot ejarea fizică
adecvată a reziduurilor ind ustriale radioactive de la o într eprind ere aflată la Ribniț a,
Transnistri a la Comp ania Națională pentru M anagementul R eziduurilor R adioactive,
lângă Chișinău.80
ANRANR a inițiat în 2014 un proi ect pentru d etectarea, identific area și
colectarea surselor r adioactive orfane și alte materiale radioactive aflate în afara
controlului r egulamentar. Astfel, până l a sfârșitul lui 2016, prin acest proi ect,
ANRANR a recăpăt at controlul a mai mult d e 3500 d e surse radioactive de la situril e
industri ale abandon ate din R epublic a Moldov a, inlusiv 1500 din r egiunea Transnistri a
lucrăril e au fost fin anțate de Autorit atea Suedeză pentru Sigur anța Radiațiilor.81
Implic area crim ei org anizate, a investigațiilor și a urmăririlor p enale
Există t endinț a generală de adescrie contr abandiștii c a oportuniști înguști s au
escroci motiv ați de bani și în căut area drumului c el mai scurt. Un ofici al ONU, bun
cunoscător al subi ectului, a spus că mult e din tentativele de trafic (r elativ puțin e în zonă)
au fost d e natură oportunistică, d e către persoane care încercau să vândă m aterial slab
radioactiv și m ateriale nucleare falsific ate (escroch erii). Este probabil c a această
descriere a unui contr abandist nucl ear tipic să fi e corectă. Un actor din dom eniul
securității nucl eare a estimat că în jur d e 95% din c azurile de trafic ilicit implică
escroch erii sau o m are supraestimare a subst anțelor din p artea contr abandistului. Totuși,
există îngrijorări s erioase în ceea ce privește implic area crimei org anizate în un ele din
cazurile de trafic ilicit, inclusi v în un ele implicând ur aniu îmbogățit.82
80 Misiun ea OSC E în Republic a Moldov a, OSC E helps Chi șinău and Tir aspol r emove and stor e
radioactive waste, 16 m artie 2012 , disponibil l a https://www.osc e.org/moldov a/89008 .
81 Idem
82 Birch, Dougl as; Smith, J effrey, The fuel for a nuclear bomb is in th e hands of an unknown bl ack
marketeer from Russi a, US offici als say, Center for Public Int egrity, 12 noi embri e 2015 , disponibil l a
https://publicint egrity.org/n ational-security/th e-fuel-for-a-nuclear-bomb -is-in-the-hands-of-an-
unknown -black-marketeer-from -russi a-u-s-offici als-say/.
43
Mult e țări s e chinui e să găs ească echilibul cor ect într e investigațiile pe termen
lung și arestări r apide și înd epărtarea promptă a materialelor din circul ație, mai ales
când m aterailele sunt r adioactive. Totuși, dis cuțțil e cu actorii din dom eniul s ecurității
nucleare au arătat că, acolo und e este posibil, țăril e ar trebui să lucr eze pentru
dezvolt area capacităților bil aterale sau regionale care să urmăr ească d etecția nu do ar
prin oprir ea unui v as, ci prin urmărir ea lui pe întregul lanț, astfel încât să fi e identific ați
cât m ai mulți actori implic ați.
44
Capitolul III – Factorii ch eie care au influ ențat modificăril e situației
de securit ate în regiun ea extinsă a Mării N egre
A. Conflictul ruso -georgian
Geografic, G eorgia este situată în p artea vestică a Caucazului d e Sud și are
granițe cu Armenia, Azerbaijan și Turci a în sud și cu F ederația Rusă în nord. În p artea
de vest, se înveninează cu M area Neagră p e o lungim e de 132 d e kilom etri.83
AbhaziaășiăOsetia de Sud erauăregiuni ăautonom eăaleăGeorgieiălaămom entul
căpătării ăindependențeiăfațăădeăUniun eaăSovietică, ăînă1991. Ambele și-au declarat
independențaăaproapeăimediatăși sunt, în ăprezent, st ateădeăfacto cu propriil e guverne,
sistemeăjudici are, for țeăarmateășiărestulăinstituțiilor ănecesare unui st at. Din 2008,
independențaăacestoraăa fost r ecunoscută d eămai mult e state, inclusiv ăFederația Rusă.
Statutulălor d e jureărămân e însăăneclar atâtaătimp cât ăGeorgiaăcontinuă să l e
consid ereăpărți din st atul g eorgian, iar m ajoritatea statelor nu l e recunosc
independența.84
Deăla prăbușir eaăUniunii ăSovietice, relațiileădintr e Georgiaăși FederațiaăRusă
auăfost t ension ate, înămareăparteădatorită st atusului ăAbhazieiăși Os etieiăde Sud.
Relațiileădintr e celeădouă auăatins c elămai josăpunct ăînăaugust ă2008, când ăau avut
locăconfruntări ăîntreăGeorgiaășiăFederațiaăRusă ăînăOsetia deăSud. D eșiădeăatunci
până ăînăprezent, acesteărelațiiăs-auăîmbunătățit, istori aășiăpotențialeleăamenințări
viitoareăăaleăăagresiunii ăruseștiăcontinu ăăsăăjoaceăunărolăimport antăînăpolitic a de
securitate a Georgiei. După ărecuno așterea Abhazieiăși a OsetieiădeăSudăcaăstate
independente, FederațiaăRusă ăareătrupeăstaționateăîn ambeleăregiuni. Din 2018,
forțeleăarmateăaleăambelorăregiuni ăseparatisteăauădevenităînămareăparte integrate în
forțele milit are ale Federației Rus e.85
83 Excluzând co asta de 190 km a Abhaziei.
84 Klim enko, Ekaterina, Protr acted armed conflicts in t he post-Soviet space and th eir imp act on Bl ack
Sea security , SIPRI Insights on P eace and Security , decembri e 2018 ,
https://www.sipri.org/public ations/2018/sipri -insights -peace-and-security/protr acted-armed-conflicts –
post-soviet-space-and-their-impact-black-sea-security .
85 Kuimov a, Alexandra, Wezeman, Siemon, Russi a and Bl ack Sea security , SIPRI B ackground P aper,
decembri e 2018 , disponibil l a https://www.sipri.org/public ations/2018/sipri -background -papers/russi a-
and-black-sea-security .
45
ForțeleăarmateăaleăGeorgieiăauăfostăînființ ateălaăpuțin ătimpădupă ădeclarația
deăindependențăăfațăădeăUniun eaăSovietică, în ă1991. În 1992, G eorgia avea câteva
echipamente grele, moșt enite de la Uniun ea Sovietică, i ar forț ele sale navale erau
aproape inexistente. O p arte semnific ativă a echipamentului milit ar a fost pi erdut în
timpul conflictului din Abhazia din 1992 -1993. În anul 2007, p ersonalul active al
forțelor armate georgiene cuprind ea 21150 d e milit ari, în timp c e forțele paramilit are
cuprind eau 11700 d e membrii. În iuli e 2018, guv ernul g eorgian a aprobat o cr eștere a
numărului d e trupe cu 5000, d atorită p articipării active a Georgiei în op erațiunile
internaționale de pace. O altă semnific ație a acestei creșteri a dost și agresiunea venită
din p artea Federației Rus e. Cu to ate aceste, această mărir e a trupelor nu s -a materializat
niciod ată.
Din 2003, priorit atea politicii externe a Georgiei a fost să întăr ească legăturil e
cu partenerii din Europa Centrală și d e Vest, și cu St atele Unite ale Americii. Cu scopul
integrării în N ATO, G eorgia a lucrat să-și îmbunătăț ească int eroperabilitatea conform
standardelor N ATO și a aplicat diverse reform e în dom eniul apărării. D e asemenea, a
fost un p articip ant activ în activitățil e NATO din M area Neagră și a găzduit exerciții l a
scară largă p entru N ATO și st atele partenere NATO. În august 2005, d e parte din
pachetul de coop erare, Centru Comun d e Antrenare și evaluare NATO-Georgia (JTEC)
a fost d eschis în c adrul b azei milit are Krtsanisi, d e lângă Tbilisi.86 Centrul este condus
de către ofițeri din G eorgia și din div erse state membre NATO și scopul său este de a
îmbunătăți int eracțiunil e dintr e forțele armate georgiene și cele aparținând d e NATO
prin furniz area de progr ame de antrenament atât pentru trup ele georgiene, cât și p entru
trupele NATO.87
În decursul anului 2008 s -au succ edat mai mult e evenimente care nu au fost
anunțate de nicio comunic are anterioară. P e 5 ianuarie, Mihail Saakashvili câștig a un
nou m andat, inclusiv p e baza unei promisiuni d e integrare a republicii s eparatiste
Abhazia în cadrul G eorgiei. Un r eferendum prin c are popul ația s-a pronunț at pentru
aderarea țării lor l a structuril e nord-atlantice a fost org anizat în același timp cu alegerile
prezidențiale. Referendumul a fost v alidat cu m ajoritate largă. În urm a rezultatelor celor
două scrutin e, Federația Rusă a început să l anseze avertism ente public e cum că aceste
86 Agenda.ge, NATO S ecretary General opens Joint Tr aining and Evaluation C entre in Georgia, 27
august 2015 , disponi bil la http:// agenda.ge/en/news/2019/1425 .
87 NATO, NATO–Georgian Joint Tr aining and Evaluation C enter (JT EC), 27 august . 2015 , disponibil
la https://www.n ato.int/n ato_st atic_fl2014/ assets/pdf/pdf_topics/20150827_150827 -jtec-georgia.pdf.
46
alegeri vor alimenta separatismul în Georgia. Planul d e comunic are, se va dovedi mai
târziu , făcea parte dintr -o strategie, precum și dintr -un set de tactici int egrate pentru
manipul area opini ei public e și a popul ației din zon ele separatiste. S-a utiliz at inclusiv
un pr etext venit m ai degrabă din zon a simbolică. Georgia a comunic at o decizie
generată de dorinț a de integrare, inclusiv l a nivel logistic, în N ATO: înlocuir ea
pistolului autom at Kalashnikov cu o cor espond entă produsă în St atele Unite în dot area
de bază a forțelor armate georgiene.88 Pentru Moscov a a fost un pril ej foarte bun d e a
interpreta ca și provoc are expansiun ea economico -milit ară americană foarte aproape de
periferia sa. Prin urm are, la finalul lunii i anuarie, Rusi a a forțat deschid erea de secții d e
votare pentru alegerile sale în cele două r epublici s eparatiste: Abhazia și Osetia de Sud,
fară a avea un acord cu guv ernul d e la Tibilisi. Un alt pretext bin e utiliz at de către
diplom ația rusă a fost declarația de independență a Kosovo, pr ecum și r ecuno așterea
acesteia de către un număr ridic at de state vestice (inclusiv SU A). Folosind același
mecanism, în aceeași zi, c ele două r epublici au cerut ind ependența față de Georgia, iar
Dum a de Stat a anunțat ca vă recuno aște independența acestora, pe baza precedentului
Kosovo.
În următo arele luni au urm at activități diplom atice bipol are din p artea Rusiei,
iar Georgia a evitat oric e fel de formă d e provoc are. Totuși G eorgia și-a continu at
direcția de integrare euro-atlantică, în ciud a amenințărilor m ai mult s au mai puțin
voalate ale Kremlinului. În perioada februarie-aprilie 2008, în aintea Summit -ului
NATO d e la Bucur ești, Rusi a a avut c a obiectiv bloc area integrării euro-atlantice pentru
Georgia, dar și p entru Ucr aina. Și-a utiliz at tot arsenal de presiune și persuasiune în
vederea introduc erii unui cost d e oportuni ate foarte mare membrilor N ATO. Eforturil e
au fost încunun ate de succes și în c adrul Summit -ului (2 -4 aprilie 2008) nici G eorgia și
nici Ucr aina n-au primit statut d e invitat în M AP (Membership Action Pl an). Din
perspectivă diplom atică Rusi a a punct at iar, în timp c e Georgia s-a simțit lăs ată singură
în fața presiunii rus e. Cu to ate aceastea, președintele Saakashvili și-a declarat public
nemulțumir ea cu privir e la formul a finală a declarației summit -ului d e la Bucur ești
oferind din nou posibilit atea reacției Moscov ei, care prin voc ea lui Vl adimir Putin și -a
reafirmat sprijinul p entru r epublicil e separatiste.
88 Sandru, Alexandru, Georgia da Kalasnikov -ul pe arme americane, ziare.com, 18 ianuarie 2008,
disponibil l a http://www.zi are.com/int ernational/stiri externe/georgia-da-kalasnikov -ul-pe-arme-
americane-218589 .
47
Profitând d e victori a diplom atică, Rusi a și-a continu at ofensiva prin acțiuni
provoc atoare multipl e. În prim ele zile de după summit -ul N ATO d e la Bucur ești,
Abhazia a refuzat propun erile administr ației de la Tibilisi și a cerut ind ependența
compl etă. Răspunsul împăciuitor al Georgiei a fost int erpretat ca o dov adă d e
slăbiciun e, nu în mod gratuit, fiind urm at rapid d e noi r efuzuri. La mai puțin d e zece
zile de la încheierea summit -ului, „ aripa durã d e la Kremlin” și-a fãcut simțitã, od atã ce
Vladimir Putin a comandat guv ernului rus sã st abileascã l egãturi m ai strâns e cu cele
douã r egiuni s eparatiste și a anunțat cã Rusi a ar putea oferi servicii consul are cetãțenilor
Abhaziei și Os etiei de Sud – anunțuri s alutate cãlduros d e către Abhazia.89 Mai mult,
decizia Rusiei a mai cuprins și r ecuno așterea unor docum ente oficiale emise de cele
douã r epublici și st abilirea concr etã a unor „r elații consul are”, fãrã acceptul st atului
georgian. Astfel, Rusi a trecea decis l a stabilirea de legãturi ofici ale cu regiunil e
separatiste, încãlcând dr eptul int ernațional și st atus-quo-ul în G eorgia. Aceste acțiuni
ilegale întreprins e de Federația Rusã pot fi consid erate bazele unei anexãri d e facto a
celor douã r epublici s eparatiste. Sfid area legislației internaționale și a celei statale (cea
a Georgiei) a arãtat cã d emersuril e rusești nu au limită.
Pe data de 16 aprilie, s-a reunit d e urgențã consiliul d e securitate al Georgiei ce
a avut p e ordin ea de zi “legalizarea anexãrii d e facto a Abhaziei și Os etiei de Sud”.
Georgia, simțindu -se amenințatã de ultim ele acțiuni într eprins e de Rusia, a cerut
anularea tuturor d eciziilor c e încãlc au suv eranitatea sa. La acea datã, Tbilisi -ul a fãcut
apel și l a comunit atea internaționalã cerându -i sã împi edice o anexare a celor douã
republici, solicitând d e asemenea și o r euniun e extraordin arã a Consiliului d e Securitate
al ONU. Aceste cereri și prot este aveau sã rãmânã fãrã răspuns în fațã administr ației de
la Kremlin, c are a continu at sã st abileascã relații din c e în ce mai apropi ate cu regiunil e
separatiste, folosind to ate avantajele diplom atice obținut e în ultim ele luni. P asivitatea
Statelor Unit e fiind un f actor dezinhib ant pentru m anifestăril e agresive ale Federației
Ruse.
Criza diplom aticã c e începuse cu m ai bine de douã luni în urmã amenința sã se
transform e într-un conflict d eschis od atã cu aparația unor incid ente ce implic au
capabilitãți milit are. Astfel, autoritãțil e din Abhazia au inform at UNOMIG (United
89 Putin ord ers aid for popul ation in G eorgia’s breakaway regions , Ria Novosti, 16 aprilie 2008,
disponibil l a http:// en.rian.ru/world/20080416/105243694.html .
48
Nations Obs erver Mission In G eorgia) cã pe teritoriul r egiunii s eparatiste a fost doborât,
în ziu a de 20 aprilie la ora 9:57, încã un avion fãrã pilot aparținând G eorgiei, avion c are
intrase „fraudulos” p e teritoriul r egiunii autonom e. Georgia a negat la început
evenimentele pentru c a mai apoi sã admitã acest lucru, acuzând cã dron a a fost doborâtã
de un avion d e vânãto are rusesc. În urm a incid entului, d esfãșur at pe teritoriul n ațional
georgian, UNOMIG a deschis o anchetã în d emersuril e cãreia a cerut și implic area celor
douã pãrți, d ar Georgia s-a retras pe motiv cã o astfel de implic are ar influ ența ancheta,
în sp eranța cã aceeași abținere va urma și din p artea Federației Rus e. Astfel, UNOMIG
a început o anchetã pe cont propriu. Acest incid ent a fost m ai mult d ecât favorabil
pentru poziți a aleasã de Rusia în aceastã disputã, aceasta acuzând G eorgia de pregãtiri
de rãzboi, motiv p entru c are Moscov a a consid erat cã este necesar sã-și suplim enteze
conting entul sãu milit ar din Abhazia, prin d eschid erea a 15 noi posturi d e
supraveghere.90 Incid entul aviatic i-a oferit Rusi ei noi scuz e în conflictul cu G eorgia,
aflat încã într -un st adiu diplom atic și, consid erând acțiunil e georgiene întreprins e în
Abhazia ca fiind pr egãtiri d e rãzboi, a lansat primul avertism ent cl ar: „Rusi a este
pregãtitã sã int ervinã milit ar pentru a-și ajuta cetãțenii din Abhazia”. Astfel, Rusi a
interzicea supravegherea teritoriului s eparatist și cul egerea de inform ații despre
amplasarea forțelor loc ale și rus e și identific a un motiv p entru a justific a creșterea
forțelor aflate în regiune, pregãtite pentru viito area intervenție milit arã împotriv a
Georgiei. Aceastã d eclarație îi va servi Kr emlin-ului atât ca un avertism ent în f ața
comunitãții int ernaționale cât și c a scuzã dupã mom entul 7 august. Cu to ate cã Georgia
avertiza const ant structuril e internaționale în legãturã cu acțiunil e rusești, Moscov a –
susținutã d e imensa mașinã d e propagandã p e care o avea la dispoziți e – comunic a
tuturor cã G eorgia se pregãtește de rãzboi și anunța în continu are cã va interveni cu
trupe dacã provinciil e separatiste (teritoriul G eorgiei) sunt atacate. În același ton
comb ativ, Abhazia își exprim a dorinț a de a deveni prot ectorat milit ar rusesc, provocând
și mai tare administr ația de la Tbilisi. C a o aprobare tacitã a dorinț ei republicii
separatiste și sub pr etextul cã s e pregãtește o acțiun e milit arã de cãtre Georgia, Rusi a
și-a suplim entat, la sfârșitul lunii aprilie, trup ele din Abhazia și Os etia de Sud.
Contr ar declarațiilor și acțiunilor provoc atoare ale Rusiei, în 30 aprilie,
președintele georgian Mih ail Saakashvili a adresat un m esaj pașnic popul ației din
90 Russi a Gives Som e Details on Troop Incr ease in Abkhazia, Civil G eorgia, 8 m ai 2008, disponibil l a
https://old.civil.g e/eng/article.php?id=17786 .
49
Abhazia și Os etia de Sud în c are le cerea conducãtorilor acestora reîntoarcerea la masa
negocierilor, m esaj ce a fost întâmpin at de cãtre ministrul d e externe Lavrov cu m esajul
cã „Rusi a va rãspund e în cazul în c are Georgia va folosi forț a în regiunil e separatiste”.
Ministrul rus d e externe nu a pierdut oc azia de a încerca crearea unei rupturi în
parteneriatul Tbilisi -Washington, acuzând G eorgia cã îsi dor ește începerea unei
confl agrații de proporții în c are dorește sã atragã N ATO. Concomit ent cu aceste
declarații, pe teritoriul Abhaziei a fost doborâtã o a doua dronã d e observare și od atã cu
anunțarea acestui eveniment partea abhadã declara cã „este gata sã pr edea controlul
milit ar asupra teritoriului sãu, Rusi ei.
Pentru rezolvarea probl emelor proviciilor s eparatise, Georgia a apelat la Statele
Unite, bazându -se pe experiența și efectul d e pârghi e potențial. Continuând lini a
pasivității , Washington -ul a îndemnat la „reținere” în c azul Abhaziei și Os etiei și a cerut
Moscov ei sã înc eteze „provocãril e” fața de Georgia. O altã cerere de ajutor formul atã
de Tbilisi a fost îndr eptatã cãtr e UE, administr ația georgianã cerând „o r eacție în fața
agresiunii rus ești și nu o l ecție de democr ație”. Pentru a da curs înd emnului american
la „reținere” Rusi a a afirmat cã își v a retrage trupele suplim entare din r epublicil e
separatiste în maxim douã luni, p entru c a dupã do ar douã zil e de la aceastã d eclarație,
Minist erul Apãrãrii Rus sã amenințe Tbilisi -ul cu trimit erea de noi trup e în regiune și
cu folosir ea forței „dacã va fi necesar”. La sfârșitul vizit ei într eprins e la Tbilisi și
Sukhumi, în p erioada 9-12 m ai, asistentul s ecretarului d e stat american, Matthew Bryz a
a afirmat cã p așii într eprinși d e Rusia „funcțion eazã împotriv a rezolvãrii p așnice a
conflictului” și cã un m ediator și r espons abil de menținerea pãcii „nu amenițã cu forț a
pãrțil e implic ate”. „Nu am vãzut niciod atã în to atã cariera mea artileria sã fie folositã
ca mijloc d e menținere a pãcii pânã astãzi l a Sukhumi”, a declarat Bryz a. Ministrul rus
de externe a calificat acuzațiile secretarului d e stat ca fiind n econform e cu realitatea și
cã “au ca scop prot ejarea de critici a celor pe care ei (SUA) vor sã îi târ ascã în N ATO”.91
Georgia a ales din nou c alea pașnicã trimițând o d elegație de negociatori în v ederea
stabilirii condițiilor d e menținere a pãcii p entru o într evedere cu reprezentanții
regiunilor s eparatiste, prim a de acest fel din 2007.92
91 Georgia sends p eace envoy to m eet separatist rebels in first dir ect talks sinc e 2007 , Georgia Update,
14 m ai 2008.
92 World Co ndemns Russi an Actions in Abkhazia, Georgia, Georgia Update, 7 iuli e 2008.
50
Ancheta UNOMIG p entru incid entul din 20 aprilie s-a încheiat, iar raportul
întocmit st abilea cã un avion rus a doborât avionul g eorgian, ONU alcãtuind un r aport
în care acuza direct Rusi a de agresiune împotriv a Georgiei, violare a spațiului aerian și
a teritoriului sãu suv eran. Pr eședintele Saakashvili d eclara, la acea vreme: “pentru
prim a datã ONU, dir ect și ir evocabil aratã Rusi a cu degetul”.93 În raportul ONU s e
stipul eazã de asemenea, cã avionul aparținea Minist erului d e Interne Georgian și nu
Minist erului Apãrãrii, d eci nu era un zbor milit ar, aceastã const atare disculpând p artea
georgianã inclusiv d e eventuale interpretãri d e provoc are a pãrții s eparatiste, odatã ce
scopul avionului era supravegherea propriului t eritoriu și nu o agresiune asupra unui
terț.94 Un alt raport ONU aratã cã G eorgia se confrunt a cu “epurare etnicã” în c ele douã
provincii, acuzație care nu a fost nici confirm atã nici n egatã de autoritãțil e ruse –
respons abile, prin int ermediul trup elor d e menținere a pãcii, în ambele regiuni
separatiste, în timp c e autoritãțil e separatiste au trecut pur și simplu cu v ederea acest
docum ent.
Rusia a desfãșur at, la jumãt atea lunii m artie, în mod unil ateral și il egal, 400 d e
milit ari din „trup ele de cãi ferate” – trupe speciale menite sã reconstrui ascã o c ale feratã
strategicã c e lega Federația Rusã d e fosta bazã milit arã din portul Och amchir e, la Marea
Neagrã, în Sudul Abhaziei – încãlcând în mod fl agrant înț elegerile internaționale.95
Moscov a a declarat cã trup ele sunt “în concord anțã cu d ecretul pr ezidențial dat asupra
ajutorului um anitar acordat Abhaziei și vor ajuta la reabilitarea infrastructurii
strategice”.96 Kremlinul a rãmas indif erent la avertism entele internaționale emise pe
acest subi ect. Inv estigațiile post-conflict au scos l a ivealã faptul cã aceste trupe au
reprezentat o parte vitalã a planului Moscov ei. Fãrã int ervenția lor, d esfãșur area rapidã
de forțe nu ar fi fost posibilã i ar acțiun ea Rusiei din p erioada 7-12 august ar fi arãtat
altfel. Georgia a cerut, din nou, ajutorul Occid entului și în așteptarea întâlnirii c are urma
sã aibe loc p e 7 iuni e la St. P etersburg într e președintele rus M edvedev și pr eședintele
Saakashivili, c el din urmã a decis sã adopte o poziți e rezervatã și sã nu într eprindã nici
o acțiun e care sã fie interpretatã în vr eun fel ca „provoc atoare” de cãtre Rusia.
93 Idem 92
94 United Nations confirms Russi an fight er jet shot and destroy ed Georgian Unm anned polic e aircraft
on april 20 , Georgia Update, 26 m ai 2008
95 Georgia demands withdr awal of ‘ illegal’ Russi an troops from Abkhazia, Sputnik, 21 m ai 2008,
disponibil l a https://sputnikn ews.com/world/20080521108030559/ .
96 Russi a Illegally deploys n ew troo ps in Abkhazia; Georgia calls for imm ediate withdr awal, cond emns
reckless escalatation, Georgia Update, 31 m ai 2008.
51
Pe data de 7 iuni e a avut loc întâlnir ea la vârf într e președinții M edvedev și
Saakashvili, i ar discuțiil e au fost purt ate pe un ton pri etenesc. L a întâlnir e, președintele
Saakashvili a propus înlocuir ea trupelor d e menținere a pãcii din c ele douã r epublici
separatiste cu o poliți e civilã sup ervizatã de UE și OSC E, invitând Rusi a sã particip e
activ, f apt refuzat de omologul sãu rus. Anterior întâlnirii dintr e cei doi pr eședinți,
Georgia formul ase trei cereri diplom ației ruse în legaturã cu Abhazia și Os etia de Sud:
retragerea trupelor rus ești desfãșur ate ilegal in r egiunil e separatiste, încetarea imediatã
a construirii infr astructurii milit are pe teritoriul g eorgian, în r egiunil e separatiste și
revocarea decretului pr ezidențial din 16 aprilie care stabilea legãturi ofici ale între Rusia
și republicil e separatiste. Nici un a din c ele trei cereri nu a primit vr eun rãspuns, b a mai
mult, orice discuți e care s-ar fi r eferit la ele a fost evitatã de cãtre partea rusã p e
parcursul întâlnirii.97
Tot l a începutul lunii iuli e, Rusi a a stabilit l egãturi m aritim e cu Abhazia printr –
o lini e maritimã d e la Soci l a Gagra în ciud a embargo-ului int ernațional impus r egiunii
acum m ai bine de 12 ani. Pe data de 2 iuli e, OSC E emitea rezoluți a privind s ecuritatea
în zon a de conflict prin c are se cerea Rusiei sã elimin e orice legãturi cu grupãril e
separatiste și acceptarea de cãtre aceasta a norm elor int ernaționale privind folosir ea
forței. La doar trei zile de la decizia OSC E, Rusi a a rãspuns indir ect org anizației cu
ajutorul Os etiei de Sud c are declara „mobiliz are generalã” împotriv a Georgiei, susținutã
fiind d e Abhazia – care se declara pregãtitã sã o ajute în fața oricãror acțiuni într eprins e
de Tbilisi.
În timp c e separatiștii din c ele douã provincii executau atacuri sist ematice
asupra satelor și forț elor de ordin e georgiene de la granița de contact dintr e provincii și
restul st atului g eorgian, Rusi a cerea Georgiei sã s emneze un docum ent pentru evitarea
folosirii forț ei în r egiunil e separatiste. Acest acord pr evedea o elimin are unilaterala a
forței din p artea organelor guv ernamentale georgiene, fapt care a fost int erpretat drept
abandon area cetãțenilor g eorgieni fãrã apãrare în fața atacurilor gh erilelor separatiste.
Acordul nu a fost s emnat, iar acest pril ej a fost folosit d e Moscov a pentru a acuza
Tbilisi -ul de „agresiune deschisã” împotriv a Osetiei de Sud. Int enția Kremlinului în
acest caz a fost aceea de a plasa vina în legãturã cu un eventual conflict, ale cãrui linii
erau trasate deja.
97 President Saakashvili m eets with Russi an count erpart Medvedev, no br eaktrough on s eparatist
conflicts , Georgia Update, 6 iuni e 2008.
52
ONU, N ATO și OSC E, susținut e de SUA, au cerut Rusi ei sã r evinã asupra
acțiunilor c are mãreau periculos riscul d e conflict și c are încãlc au suv eranitatea
Georgiei.98 Reacția a fost survolul, timp d e 40 de minut e de cãtre avioanele rusești a
orașului Tskhinv ali. Conform l egilor int ernaționale încãlc area spațiului aerian poate fi
tratatã ca un act de rãzboi, existând posibilit atea deschid erii focului asupra agresorului.
Acestã d ecizie este lãsatã însã l a latitudin ea forțelor st atelor suv erane afectate. În acel
caz, forț ele georgiene au decis sã nu r eacțion eaze pentru a evita punerea în pericol a
vieților civililor din c apitala osetinã.
Acțiun ea a avut și un scop simbolic: în mom entul d esfãșurãrii acestei acțiuni,
secretarul d e stat american, Condol eezza Rice, se afla într-o vizitã d e lucru l a Tbilisi.
De asemenea, în c apitala georgianã se afla și o misiun e specialã a ONU trimisã d e
secretarul g eneral Bam Ki Moon. Ministrul d e externe georgian a acuzat cã incid entul
a fost provoc at de Rusia în acel mom ent cu un scop pr ecis și anume împiedicarea
procesului d e pace. La sfârșitul vizit ei sale oficiale, Condol eezza Rice cataloga Georgia
cã fiind un “bun pri eten al SUA” și F ederația Rusã c a fiind un actor c are “prin acțiunil e
sale nu ajutã l a rezolvarea conflict elor îngh ețate din aceastã zonã”. În s eara aceleeași
zile, Rusia recuno aștea deschis int enția de a zbura în sp ațiul aerian georgian pentru a
control a spațiul aerian deasupra Osetiei de Sud și p entru “ a liniști spirit ele la Tbilisi”.
La jumãt atea lunii iuli e Georgia, presatã fiind d e amenințãri p ermanente și
confruntându -se cu atacuri din p artea milițiilor s eparatiste, a luat o decizie periculo asã
– deoarece putea fi vãzutã din exterior c a o provoc are – dar consid eratã necesarã pentru
sigur anța cetãțenilor g eorgieni: suplim entarea trupelor s ale din zon a ce o separa de
regiunil e separatiste cu 15%. L a acel mom ent s-au desfãșur at și exercițiil e anuale
Kazvak 2008 în C aucazul d e Nord, acolo und e au avut loc ample manevre ale armatei
districtului Vl adikavkaz în apropi erea graniței cu G eorgia. În același timp Armata rusã
a anunțat cã a fost pusã l a punct, pl anificatã și urm a a fi executatã ca antrenament
operațiunea “Rãspuns Im ediat” care avea ca scop r esping erea unei agresiuni g eorgiene.
Pânã l a acea datã însã, G eorgia nu fãcus e nici o mișc are care sã po atã fi consid eratã
agresivã s au cel puțin provoc atoare, pe când Rusi a își sporis e ilegal trup ele de pe
teritoriul g eorgian de trei ori și înch eiase douã exerciții milit are de anvergurã l a granița
dintr e cele douã st ate. Deci, împotriv a unei țãri cu o c apacitate milit arã redusã, c are nu
98 World cond emns Russi an actions in Abkhazia, Georgia, Georgia Update, 7 iuli e 2008.
53
a întreprins nici o acțiun e provoc atoare, se masa un numãr fo arte mare de trupe.
Începutul lunii august avea sã aducã cu sin e o serie de violențe din p artea
separatiștistilor din Os etia de Sud. Opt s ate georgiene au fost atacate de bomb e de
calibru m are99 ce veneau dinspr e teritoriul os etin (t eritoriu control at de forțele de
menținere a pãcii rus e) fãcând victim e civile, (șase civili rãniți) și victim e în rândul
poliți ei georgiene (șapte ofițeri). Forț ele georgiene au decis sã nu rãspundã l a aceste
atacuri p entru a preveni escaladarea conflictului.
Începând din 1 august și pânã în d ata de 7 august, când au înc eput ostilitãțil e,
toate satele georgiene din c adrul r egiunii Os etia de Sud au fost atacate violent de forțe
separatiste care, dupã cum urm a sã aflãm, pr egãteau terenul p entru un conflict mult m ai
mare.
În seara zilei de 6 august, o d elegație de negociatori din p artea Georgiei ajungea
în capitala regiunii, Tskhinv ali, dar nu era primitã d e nimeni pentru discuții. În aceeași
searã, administr ația de la Tbilisi d ecidea cã este mom entul sã int ervinã p entru a-și
proteja cetãțenii și, în urm a unor atacuri d eclanșate de cãtre milițiil e rebele asupra a
douã s ate locuit e de etnici g eorgieni, a rãspuns în forțã. Apãrarea propriilor c etãțeni, de
pe propriul t eritoriu, în f ața unei forț e separatiste ce acțion eazã viol ent, a fost
interpretatã de Rusia ca „pregãtire de rãzboi” din p artea Georgiei împotriv a Osetiei de
Sud. M ai mult, p entru a se disculp a ante-factum Moscov a acuza imediat Tbilisi -ul de
agresiune.100
Invazia ruseascã din G eorgia a fost pr ecedatã de atacuri cib ernetice intensive
menite sã perturb e, sã d eterioreze sau chi ar sã într erupã p ermanent funcțion area
infrastructurii inform atice critic e civile, guv ernamentale și publicã. Aceste atacuri, c are
au devenit un adevãrat asediu în s eara dinaintea invaziei marcheazã un nou înc eput în
istori a rãzboiului. Vorbim aici despre primul c az în c are o inv azie desfãșur atã pe apã,
aer și pãmânt a fost coordon atã cu o of ensivã cib erneticã.
Asaltul cib ernetic a început în s eara zilei de 7 august, cu o zi în ainte de
mom entul în c are Rusia pretinde cã a pãtruns p e teritoriul g eorgian. Un numãr m are de
servere și majoritatea traficului d e internet au fost sco ase din funcțiun e și pus e sub
99 Two Kill ed in Ov ernight Sh elling in S.Oss etia, Civil G eorgia, 4 iuli e 2008, disponibil l a
https://old.civil.g e/eng/article.php?id=18677 .
100 Russi a accuses Georgia of op en aggression as EU sends m ediators, Deutsch e Welle, 9 august 2008,
disponibil l a https://www.dw.com/ en/russi a-accuses-georgia-of-aggression -as-eu-sends-mediators/a-
3550338 .
54
control extern. În prim ele zile ale conflictului, m ajoritatea site-urilor autoritãților
georgiene și cele ale presei au fost fi e inaccesibile, fie funcțion au cu m are dificult ate,
neputând fi actualizate. Atacul a avut și alte elemente simbolic e, un exemplu notoriu în
acest sens este poza ce îl înfãțiș eazã pe președintele Saakashvili c a fiind Hitl er, pozã c e
apãrea în mom entul în c are se accesa pagina Minist erului Afacerilor Externe din
Georgia.
Aceste atacuri au fãcut aproape imposibilã comunic area Georgiei cu r estul lumii
și au permis victoriil e inițiale ale propagandei rusești. Surs ele media din într eaga lume
nu au avut d e ales și au fost n evoite sã se bazeze exclusiv p e inform ațiile oferite de site-
urile rusești care transmit eau punctul d e vedere al Moscov ei în c eea ce privește cauza,
scopul și d esfãșur area rãzboiului. Atacurile cibernetice s-au prelungit chi ar și dupã 12
august, atunci când Rusi a a anunțat cã a încetat orice fel de ostilitãți l a adresa Georgiei.
Mulțumitã eforturilor coordon ate ale unui numãr m are de experți inform aticieni și
specialiști în rãzboiul cib ernetic, tr aficul norm al a fost r eluat la o saptãmânã d e la
atacurile inițiale. Majoritatea site-urilor au fost op erate din afara Georgiei.101
Atacurile cibernetice sunt ușor d e organizat, ieftin d e implementat și dificil d e
prevãzut și apãrat. Un astfel de atac poate paraliza infrastructur a inform aționalã a unui
stat și po ate facilita invadarea unui t eritoriu. În dimin eața zilei de 7 august în jurul or elor
3-4 în dimin eața, au fost int erceptate de cãtre serviciil e de inform ații georgiene o serie
de convorbiri t elefonic e între unul dintr e paznicii tun elului Roki și sup eriorul sãu.
Paznicul r aporta “aglom erarea” tun elului și tr ecerea a numeroase unitãți d e infanterie
și blind ate ale Armatei rus e, ceea ce dovedește atât pr emeditarea atacului trup elor
regulate ruse cât și or a de declanșare a lui, pl asând r espons abilitatea privind d elanșarea
rãzboiului p e seama Moscov ei. Trup ele georgiene aveau sã își înc eapã atacul asupra
capitalei Osetiei de Sud, Thinv ali, peste mai bine de 10 or e.102
În dimin eața zilei de 8 august, p entru prim a datã de la invadarea teritoriului
Georgiei de cãtre forțele ruse, armata georgianã intr a în zon a de conflict ocupând ș ase
sate georgiene din regiunea Tskhinv ali, aflate sub tiruri și bomb ardamente continu e de
o sãptãmânã. L a aceeași orã, s erviciil e de inform ații georgiene raportau întãriri ale
101 Russi an Cyb erwar on G eorgia, Georgia Update, 10 noi embri e 2008 .
102 Media and telephon e intercepts confirm Russi a started the war, Georgia Update, 20 septembri e
2008 .
55
forțelor rus e care înaintau prin tun elul Roki. Un comunic at al MAE georgian anunța cã
șapte civili sunt rãniți d e bomb e aruncate de un avion d e vânãto are rusesc deasupra
satului V ariani aflat la 20km în afara zonei de conflict.103 Astfel, la mai puțin d e 12 or e
de la începerea efectivã a ostilitãților, Moscov a a intrat definitiv în sp ațiul aerian al
Georgiei și a preluat controlul contr a unor trup e aeriene nesemnific ative ale Georgiei
dar și a unei replici consist ente a artileriei georgiene.
În aceeași zi, forț ele georgiene cucereau o m are parte a capitalei osete
Tskhinv ali și dr ept urm are guvernul g eorgian anunța o înc etare unilateralã a focului d e
3 ore pentru a crea un culo ar de evacuare a civililor. Trup ele separatiste au continu at
bomb ardamentele asupra orașului, în m are parte distrus, în timp c e trupe masive ale
Armatei rus e ocup au Os etia de Sud și intr au în Abhazia, regiune unde nu fus eserã
declanșate nici un f el de operațiuni milit are. În urm a acestor acțiuni, pr eședintele
Saakasvili s e vede nevoit sã d eclare stare de rãzboi și mobiliz are generalã pe tot
cuprinsul G eorgiei.104
În timp c e trupele sale înaintau spr e Thsinv ali pentru a comb ate trupele
georgiene și avioanele sale bomb ardau loc ații de pe teritoriul G eorgiei mult în afarã
zonelor d e conflict, Moscov a susțin ea cã încã s e mai poate gãsi o soluți e pașnicã l a
conflict. În s eara zilei de 8 august, forț ele ruse ale armatei a-58-a din C aucazul d e Nord
lansau un atac de mare anvergurã asupra capitalei Osetiei de Sud, Tskhinv ali, pentru c a
douã or e mai târziu sã o cuc ereascã și sã forț eze trupele georgiene sã se retragã.
În data de 9 august trup ele rusești depãșeau total zon a de conflict bomb ardând
orașul Senaki, lini a feratã și b azã milit arã a acestuia cât și un arodrom din pr eajma
capitalei Tbilisi. În timp c e întreaga opini e publicã int ernaționalã cerea la unison
încetarea ostilitãților f ațã de Georgia, avioanele rusești aruncau cât eva rachete “de
avertizare” pe lângã conduct a BTC p entru a demonstr a care ar put ea fi prețul plãtit d e
oricin e ar dori sã int ervinã în conflict. În aceastã zi, to ate aerobazele și aerodromuril e
din G eorgia au fost bomb ardate. Ca urmare a acestor acțiuni, în G eorgia este declaratã
starea de rãzboi și mobiliz area generalã.
Tot în 9 august, n ave rusești de rãzboi au bloc at portul g eorgian Poti, int erzicând
intrarea sau ieșirea oricãr ei nave în timp c e aviația bomb arda orașul și portul pânã
103 Statement of th e Ministry of For eign Affairs of G eorgia, Tbilisi , Guvernul G eorgiei, 8 august 2008 ,
disponibil l a https://r eliefweb.int/r eport/g eorgia/statement-ministry -foreign-affairs-georgia-1.
104 Idem
56
aproape de distrug erea compl etã. G eorgia nu a fost c apabilã sã f acã fațã acestei invazii
de mare anvergurã, p e apã, din aer și d e pe bazele terestre, lansând un apel disp erat la
ajutorul opini ei internaționale. Aflat într -o vizitã l a Vladikavkaz, în Os etia de Nord,
Premierul rus Vl adimir Putin afirma cã G eorgia a dat o “lovitur a mort alã” propri ei
integritãți t eritori ale.
La prim ele ore ale dimin eții de 10 august, 6000 d e milit ari din trup ele ruse intrau
prin tun elul Roki împr eunã cu 90 d e tancuri, 150 v ehicul e blind ate, 250 d e vehicul e de
artilerie și alte capacitãți milit are. Alți 4000 d e soldați debarcau în portul Och amchir a
din Abhazia venind din portul S evastopol l ansând astfel o inv azie la scarã m are din
douã pãrți. Pr ecizia cu care a fost executat atacul atestã indubit abil pr emeditarea,
pregãtirea și pl anificarea operațiunii, mișc area unui numãr atât d e mare de trupe
necesitând o logisticã a cãrei dezvolt are ar presupun e o pregãtire îndelungatã. Rusia își
începea bomb ardamentele, încã d e la prim ele ore ale dimin eții, lovind f abrica de
avioane de la Tbilisi și s atul Urt a din districtul Zugdidi. C apitala Osetiei de Sud era
distrusã aproape în tot alitate, și se anunța retragerea forțelor guv ernamentale georgiene
din regiune. În timp c e armata georgianã își anunța retragerea din Os etia, trup ele rusești
anunțau capturarea capitalei Tshinv ali.
Mai târziu în aceeași dimin eațã, „c a parte a sistãrii op erațiunilor”, aviația
ruseascã bomb arda orașul Gori, l a câțiv a kilom etri de capitala Tbilisi bomb ardament în
care erau uciși un civil și un jurn alist. D e asemenea, era bomb ardatã încã od atã conduct a
BTC, d e data aceasta în apropi ere de Rustavi. Acesta era cel de-al doil ea bomb ardament
efectuat asupra conduct ei de petrol BTC (B aku-Tbilisi -Cehyan) care nu a produs nici
el avarii. F aptul cã bomb ardamentele asupra conduct ei nu și -au atins țint a nu a fost o
întâmpl are. În c azul în c are conduct a ar fi fost avariatã, alte douã țãri în afara de Georgia
ar fi fost afectate economic, Turci a și Azerbaidjan, dar avertism entul a fost tr ansmis
implicit și Uniunii Europene și SU A pentru a preveni oric e tip d e intervenție și a
reprezentat, simbolic, m arcarea teritoriului d e cãtre Rusia, țarã care prelua astfel
definitiv C aucazul d e Sud. Cu t eritoriul ocup at, cu trup ele ruse la marginea capitalei
Tbilisi, cu amenințarea schimbãrii d e regim și circ ulația ruptã în douã într e Est și V est,
cu conduct a de petrol și g aze Est-Vest amenințatã, G eorgia era în condițiil e unei
capitulãri n econdițion ate în fața Rusiei. Avertism entul simbolic din acțiunil e ruse au
fost emise în princip al pentru Alianța Nord -Atlanticã d ar și p entru U E, în privinț a
fragilitãții rut elor alternative de transport al resurselor caspice cãtre Europa, care sã fi
57
pus c apãt monopolului g azului rus esc și tr ansportului control at de Rusia. Astfel,
presiunil e rusești se materializau și asupra aliaților și p artenerilor G eorgiei, care ar fi
putut int erveni pentru a o sprijini. Acțiunil e rusești ce au urm at conflictului vor arãta cã
aceste bomardamente „de avertizare” aveau, de asemenea, precisul scop d e a transmit e
un m esaj put ernic tuturor țãrilor c e râvnesc la petrolul mãrii C aspice. În aceeași zi,
președintele Medvedev inform a UE cã a ordon at oprir ea tuturor op erațiunilor milit are
din G eorgia cu to ate cã, la scurt timp d e la aceastã notific are baza Vaziani de lângã
Tbilisi era bomb ardatã, din nou, d e aviația rusã. P entru a “susțin e” declarația
președintelui rus, forț ele rusești bomb ardau de asemenea, satul S akoritno din r egiunea
Kaspi și s atul Ruisi din K areli.105 Dupã c e Georgia a anunțat retragerea trupelor sale
din d efileul Kodori, Rusi a acuza în continu are cã unitãți g eorgiene continu au sã tr agã
asupra trupelor sale din acea zonã. În cursul dupã -amiezii, pr eședinția francezã a UE
anunța cã ambii actori implic ați în conflict au fost d e acord cu s emnarea planului d e
șase punct e de încetare a ostilitãților. Dupã c e acest anunț a fost fãcut, Moscov a avertiza
cã va întreprind e noi „mãsuri” d acã G eorgia nu este de acord cu „pl anul d e pace” ce-i
era impus. P entru a pecetlui acordul d e pace, trup ele rusești jefuiau baza milit arã de la
Senaki și s atele Berbuki, R akha, Sveneti, Kh eltubani, K araleti din districtul Gori,
avansând pânã l a 20 de km d e Tbilisi.
Reacția Rusiei fațã de susțin erea internaționalã primitã d e Georgia, se
subînț elegea din întârzi erea onorãrii acordului d e încetare a focului, continuând
ostilitãțil e și viol ențele pe tot cuprinsul G eorgiei. Atât atrocitãțil e din p artea soldaților
ruși și a separatiștilor cât și epurarea etnicã într eprinsã în Abhazia împotriv a
georgienilor au fost r ecunscut e ulterior d e ONU.106
Trup ele rusești au continu at sã ocup e Georgia, încãlcând în continu are acordul
semnat. Într -un comunic at dat presei internaționale, NATO își afirma poziți a legat de
recentele evoluții ale conflictului ruso -georgian, denunțând pr ezența trupelor rus e în
Georgia ca fiind un f actor d estabilizator în zon a Caucazului d e Sud. În pofid a cerințelor
de respectare a integritãții t eritoriului suv eran al Georgiei, formul ate de mai toate
institutiil e internaționale, com andantul St atului M ajor G eneral rus, g en. Nikol ai
105 URG ENT: Russi an jets curr ently bombing G eorgian vill ages outsid e South Oss etia, Guvernul
Georgiei, 12 august 15: 45, disponibil l a https://g eorgiamfa.blogspot.com/2008/08/russi an-jets-
bombing -georgian-villages.html .
106 Socor, Vladimir, UN r esolution on Abkhazia shows who’s who on ethnic cl eansing , Euroasia, 16
mai 2008, disponibil l a https://j amestown.org/progr am/u-n-resolution -on-abkhazia-shows -whos -who-
on-ethnic -cleansing/ .
58
Makarov, d eclara cã vor fi pãstr ate 18 punct e de control în zon a-tampon (t eritoriul
efectiv al Georgiei) și cã 2142 d e soldați vor rãmân e pe linia „graniței” dintr e regiunil e
separatiste și restul G eorgiei, încãlcând astfel, de facto, acordul s emnat și l egislația
internaționalã.
Pentru a sublini a cât m ai explicit poziți a dificilã în c are se aflã țara sa, întrun
discurs ofici al, președintele georgian Saakashvili acuza deschis Rusi a de atrocitãți,
invazie asupra unui t eritoriu unui st at suv eran și num eroase încercãri d e dezbinare a
acestuia, fãcând apel la toate națiunile sã fie solid are cu cauza Georgiei.107 În urm a
declarațiilor rus e de menținere a punct elor d e control p e teritoriul efectiv al Georgiei,
Parlamentul g eorgian a decis form al într eruperea mandatului trup elor d e menținere a
pãcii și c erea înlocuir ea celor rus e cu forț e internaționale.
În r eplicã, Pr eședintele Federației Rus e Dmitri M edvedev recunoșt ea
independența Abhaziei si Os etiei de Sud108 la recomandarea Consiliului F ederației,
camera superioarã a Parlamentului rus. R ecuno așterea independenței provinciilor
separatiste era prezentatã dr ept o cons ecințã a declarãrii unil aterale a independenței
Kosovo d e la începutul anului. Rusia avertizase în mai mult e rânduri cã r ecuno așterea
independenței provinci ei sârb esti de cãtre un numãr d estul d e mare de țãri occid entale
și nu num ai (inclusiv SU A), va avea repercusiuni dir ecte. Sub umbr ela recuno așterii
unilaterale a provinci ei sârb e, Moscov a, împr eunã cu guv ernele celor douã provincii
separatiste, își atribui au lib ertatea de a acțion a dupã bunul pl ac în acele teritorii,
interzicând compl et oric e formã d e observare internaționalã
Situația umanitarã se agrava deoarece în zon a de control instituitã d e Rusia în
jurul Abhaziei, pe teritoriul g eorgian, aveau loc epurãri etnice masive în satele
georgiene, într eprins e de milițiil e abhaze ce însoț eau trup ele rusești care, la rândul lor,
masacrau civilii g eorgieni în to ate zonele ocup ate. În urm a acestor d eclarații, Consiliul
Permanent al OSC E a adoptat decizia de a mãri numãrul obs ervatorilor milit ari din zon a
Georgiei la peste 100. În data de 19 august, a avut loc un Consiliu extraordin ar al NATO
în care era exprim atã gr ava îngrijor are a organizației în l egãturã cu st abilitatea și
107 Georgian president accuses Russi a of aggression , Sputnik, 21 aprilie 2008, disponibil l a
https://sputnikn ews.com/world/20080421105569186/ .
108 Feifer, Gr egory, Russi a recognizes breakway georgian regions , National Public R adio, 26 august
2008, disponibil l a
https://www.npr.org/t emplates/story/story.php?storyId=93995043&t=1560205661362 .
59
sigur anța în zon a Georgiei și s e solicit a o soluți e pentru p acea durabilã în r egiune care
trebuia sã conținã r espectarea totalã a drepturilor G eorgiei ca țarã.
Ca rãspuns l a propun erile membrilor N ATO, ministrul d e externe rus S erghei
Lavrov d eclara cã Rusi a va acțion a pe cont propriu p entru a-și apãra interesele și critic a
actuala structurã d e securitate din Europa, acuzând N ATO cã a provoc at conflictul din
august prin vânz area de arme georgienilor. În timp c e ambasada rusã d e la Tbilisi își
încheia activit atea – în urm a ruperii relațiilor diplom atice dintr e cele douã st ate, Rusi a
ieșea la rampã cu acuzații asupra SUA, afirmând cã r eînarmeazã G eorgia în sp atele
aparențelor ajutorului um anitar.
Pe data de 7 septembri e președintele rus Dimitri M edvedev dãd ea o declarație
de presã în c are afirma cã „r egretã neînțelegerea neașteptatã” dintr e Rusia și Georgia și
afirma cã într e cele douã popo are existã un s entiment de fraternitate pentru c a, dupã
doar câteva zile, sã afirme cã recuno așterea independenței Abhaziei și Os etiei de Sud
este ireversibilã. 20% din t eritoriul g eorgian fus ese, practic acaparat de cãtre Rusia,
declarat drept stat ind ependent și control at de cãtre trupele ruse care au preluat toate
prerogativele de securitate și apãrare ale celor douã r egiuni.
Președintele Medvedev mai declara cã „agresiunea georgianã” din 8 august
echivaleazã cu un „11 s eptembri e” pentru Rusi a și cã nu ar ezita sã atace din nou
Georgia, chiar dacã aceasta ar fi p e cale sã adere la NATO. Rusi a a semnat acorduri d e
coop erare diplom aticã, economicã și milit arã cu Abhazia și Os etia de Sud prin c are a
sporit contig entul milit ar rus cu un tot al de 7600 d e soldați. Dmitri Rogoz in – trimisul
permanent al Rusi ei la NATO – a anunțat cã c ei 7600 d e soldați au fost aduși l a cererea
guvernelor din Abhazia și Os etia și cã „nu înc alcã acordul m ediat de UE”. Acuzația
administr ației de la Tbilisi conform cãr eia Rusia „anexeaza de facto” c ele douã r egiuni
și cererea SUA de respectare a integritãții t eritori ale a Georgiei, au rãm as ambele fãrã
ecou în p alatele de la Kremlin.
La data de 1 octombri e, obs ervatorii U E își înc epeau activit atea pe teritoriul
georgian în c adrul EUMM ( European Union Monitoring Mission), misiun e ce viza
monitoriz area operațiunilor d e retragere a forțelor rus e din r egiune. Rusi a a anunțat cã
a respectat acordul d e încetare a focului și cã forț ele suplim entare de pe teritoriul
georgian au fost r etrase mai repede decât s e stipul a în acordul cr eat de președinția
francezã a UE, în G eorgia rãmânând do ar forț ele de menținere a pãcii c erute de „pãrțil e
60
abhadã si os etã”. Un ăcomunic atăalăMinist erului Afacerilor Externe Georgian a rãspuns
afirmațiilor rus ești anunțând cã acele forțe milit are ruse, care au inv adat Georgia pe 7
august și m ai apoi au rãm as în m are parte pe teritoriul g eorgian, nu pot fi d enumit e
decât forț e de ocup ație iar oric e referire la statulul lor d e „forț e de menținere a pãcii”
este fãrã b azã legalã sau politicã. În ciud a a ceea ce declara, Rusi a încã încãlc a în mod
grosol an acordul d e 6 punct e semnat, care mandata revenirea la status-quo ante, dinainte
de izbucnir ea violențelor.109
Așa cum put em deduce relativ ușor analizând d esfășurarea evenimentelor,
conflictul ruso-georgian din 200 8 reprezintă prim a acțiun e de reafirmare a Moscov ei ca
putere globală de după Războiul R ece. Riscul p erceput al apropi erii influ enței
americane atât de aproape de centrul său este factorul d eclanșator al într egului s et de
activități din primăv ara și vara lui 2008 în zon a caucaziană de către Rusia. Conflictul,
reprezintă d e asemenea, prim a mare confrunt are pentru control area zonelor de influ ență
din zon a extinsă a Mării N egre. Federația Rusă avea nevoie de un astfel de conflict
pentru a-și reface imaginea de mare putere, de a transmit e un m esaj tuturor țărilor din
regiune că extind erea NATO s au UE depinde foarte mult d e Rusia, dar și p entru a opri
dezvolt area economică accelerată a Georgiei de după revoluți a portoc alie. Reform a
fiscală majoră și impl ementarea unor politici econo mice extrem de liberale au accelerat
dezvolt area Georgiei în perioada 2005 -2008 . Federația Rusă nu avea nevoie de un
exemplu d e leadership loc al care să demonstr eze posib ilitatea dezvoltării extensive și
intesive nu do ar fără implic area Moscov ei, ci m ai mult, împotriv a ei. Activit atea
diplom atică și milit ară a Rusiei a fost încur ajată de reacțiile tardive și lipsit e de fermitate
ale lumii v estice. Neasumarea unui c alendar clar de integrare în NATO a Ucrainei și
Georgiei a fost, d e asemenea, un f actor f avoriz ant al ofensivei totale desfășur ate de către
Federația Rusă . Reacțiile Moscov ei de după r ezoluția summit -ului N ATO d e la
Bucur ești ne întăresc afirmația. Totodată, p asivitatea continuă a politicii externe
derulată de către administr ația americană în timpul m andatelor democr ate ale lui B arack
Obama a crescut put erea Federației Rus e, atât în zon a extinsă a Mării N egre, dar și în
alte zone de influ ență.
109 Statement of th e Ministry of For eign Affairs of G eorgia on th e press release issued by th e Ministry
of Fo reign Affairs of th e RF regarding withdr awal of Russi an Armed Forc es from G eorgia, Guv ernul
Georgiei, 13 octombri e 2008.
61
B. Anexarea ilegală a Crim eei
Geografic vorbind, p eninsul a Crim eea se găsește pe coasta de nord a Mării N egre,
în nordul r egiunii ucr aineană H erson și l a vest de regiunea rusă Kub an (separarea dintr e
acestea se face prin strâmto area Kerci, c are face legătur a dintr e Marea Neagră și M area
Azov), având c a vecin estic M area Azov și c a vecin sudic și v estic M area Neagră.
Anexarea Crim eei de către Federația Rusă în 2014 r eprezintă un proc es politico -milit ar
s-a concr etizat cu intr area sub controlul Moscov ei. Acest proces este consid erat de către
diverse organism e internaționale, precum ONU, N ATO, U E, OSC E și G7 dr ept unul
ilegal.
Lăsând d eoparte valorile strategice milit are și geografice evidente, este greu de
explic at semnific ația Crim eei pentru im aginația și conșt iința națională rus ească, având
în vedere valențe complic ate ale istori ei peninsul ei. Ca atare, o scurtă introduc ere
istorică p are necesară pentru a înțelege semnific ația Crim eei pentru F ederația Rusă.
„Pe tărâmul p eninsul ei, Imp eriul Biz antin a transferat sceptrul ortodoxi ei Rusi ei…pe
vremea anticului or aș grecesc Ch ersonesos, împăr atul biz antin l -a botezat pe prințul
kievean-rus Vl adimir ” – prin urm are, în anul 867 Rusi a a devenit o n ațiune creștină.110
Peninsul a Crim eea a devenit ofici al parte din Imp eriul Rus în anul 1783, l a ordin ele
Ecaterinei cea Mare (1762 -1796), când armata imperială rus ească a învins în c ele din
urmă H anatul Crim eei – stat ce se afla sub controlul Imp eriului Otom an. De atunci,
porturil e pe mare ale Crim eei au devenit „casa” flotei Mă rii N egre a Rusiei, iar
peninsul a a fost im ediată consid erată un avanpost str ategic import ant al marinei rusești.
De asemenea, peninsul a a fost locul d esfășurării Războiul din Crim eea din 1853 în c are
Imperiul Rus a luptat împotriv a Regatului M arii Brit anii, a Franței și a Imperiului
Otom an. Lev Tolstoi, autorul f aimosului rom an Război și p ace, a luptat în acest război
și a public at câteva experiențe personale de pe câmpul d e luptă. M ai mult d ecât atât,
Sevastopol, portul d e bază al Marinei Mării N egre, a intrat în im aginația colectivă
rusească sub d enumir ea „Orașul eroilor ”, după r ezistarea sa în fața asediului armatei
naziste germane și a apărării eroice a orașului d e către soldații sovi etici în timpul c elui
110 Kozelsky, M ara, Don’t und erestimate import ance of religion for und erstanding Russi a’s actions in
Crim ea, The Washington Post, 13 m artie 2014, disponibil l a
https://www.w ashingtonpo st.com/n ews/monk ey-cage/wp/2014/03/13/dont -underestimate-import ance-
of-religion -for-understanding -russi as-actions -in-crimea/?nor edirect=on&utm_t erm=.c161 a71ed708 .
62
de-al Doil ea Război Mondi al. Pe scurt, Crim eea are un loc sp ecial în sufl etul rus esc
datorită v alențelor div erse pe care rușii i l e atribuie – locul d e origin e al identității
creștine rusești, țara victoriilor și tr agediilor milit are rusești, dar și un c entru d e
întinerire cultur ală.
Crim eea, sau republic a autonomă Crim eea, a devenit p arte din Ucr aina în a doua
jumăt ate a secolului XX. Autoritatea și jurisdicți a teritoriului au fost tr ansferate către
Republic a Socialistă Sovi etică Ucr aineană în 1954 l a inițiativa lui Nikit a Khrushch ev,
care deținea poziți a de Prim -Secretar al Partidului Comunist al Uniunii Sovi etice. La
acea vreme, a fost p erceput c a un eveniment nesemnific ativ, pr ecum și gândul un ei
eventuale dizolvării a Uniunii Sovi etice era de neconc eput. Khrushch ev, care era etnic
ucrainean, nu a explic at niciod ata decizia de a atașa peninsul a la teritoriul ucr ainean;
același lucru s e poate spun e și despre Partidul Comunist. În pr ezent, există m ai mult e
teorii privind motiv ația lui Khrushch ev de a transfera controlul Crim eei cătr e Ucraina.
Fiul său, S ergei Khrushch ev, consid eră că acestă d ecizie a fost stimul ată d e
consid erente economic e: „dacă Niprul și b arajul hidro electric s e află p e teritoriu
ucrainean, de ce să nu tr ansferăm și r estul t eritoriului Crim eei sub supr avegherea
Ucrainei, pentru c a aceștia să fie respons abili p entru tot ”.111 Totuși, câțiv a istorici ruși
susțin o altă teorie. Partidul Comunist Ucr ainean era al doil ea ca mărim e și, ca atare,
reprezenta o entitate politică put ernică în int eriorul Uniunii Sovi etice. Sprijinul său a
fost o condiți e esențială pentru o guv ernare sigură a Partidului Comunist. O altă
motiv ație pentru t ransferarea Crim eei cătr e Ucraina este împăc area membrilor
Partidului Comunist Ucr ainean și asigur area loialității acestora. Așa cum știm,
reorganizăril e teritori ale din c adrul r epublicilor și t eritoriilor m embre ale Uniunii
Sovietice au avut o c auză dinco lo de sinergiile logistic e sau lupt ele de putere din c adrul
partidului. Politic a de tip “divid e et imp era” imaginată de către Stalin a fost utiliz ată ca
factor d e menținere a tensiunilor dintr e popul ațiile asuprit e de către centru. O m are parte
dintr e conflictele contempor ane iși au surs a în această str ategie de dezbinare aplicată
de către partidul bolș evic.
Crim eea a devenit epitomul d e dezamăgir e și alienare simțit d e mulți etnici ruși. C a
atare, în anul 1991, atunci când Ucr aina a organizat referendumul national cu privir e la
111 Citat din Krushch ev’s Son: Giving Crim ea Back to Russi a is Not an Option Voic e of America,
March 6, 2014, http://www.vo anews.com/cont ent/khrushch evs-son-giving -crimea-back-to-russi a-not-
an-option/1865752.html
63
independența țării, Crim eea a înregistrat cele mai scăzut e rate de aprobare din într eaga
țară.112 Încercăril e nereușite de ucrainizare a Crim eei și amenințăril e privind expulz area
Flotei Mării N egre din p eninsul a au spulb erat oric e idee de apartenență a peninsul ei la
Ucraina. Deși ilegală, decizia autorităților din Crim eea de a se separa de Ucraina și a
deveni parte a Federației Rus e nu este deloc surprinzăto are.
Pe 16 m artie 2014, în c adrul unui r eferendum org anizat în gr abă, o m ajoritate
covârșito are a rezidenților din Crim eea a votat în f avoarea secesiunii f ață de Ucraina și
intrarea în Federația Rusă. Este import ant de remarcat faptul că, atât referendumul, cât
și anexarea Crim eei au fost d eclarate ilegale de către Adunarea Generală a ONU p e 27
martie 2014.113 Mai mult d ecât atât, r ezultatul referendumului nu a exprim at opini a
tuturor r ezidenților din p eninsul a. De exemplu, m ajoritate tătară din Crim eea a ale să
boicot eze votul și s -a opus r eunificării cu F ederația Rusă.114 Cu to ate acestea, anexarea
Crim eei de către Federația Rusă a avut loc fără vărsări d e sânge și a fost sprijinită p e
scară largă d e majoritatea popul ației rus e din r epublică. În urm a referendumului,
aproxim ativ „două tr eimi din c ei 19000 d e ucrainienieni ce alcătui au personalul milit ar
și rud ele lor loc alizate în Crim eea, au ales să rămână acolo; unii dintr e ei au ales viața
civilă, în timp c e alții s-au transferat în armata rusă”.115 O altă întâmpl are semnific ativă
de după anexare este reprezentată de dezertarea fostului ș ef al marinei ucr ainiene,
Denys B erezovsky, în f avoarea guvernului ucr ainean. Dezertarea acestuia a sublini at
amplo area disensiunii și înstrăinării f ață de guvernul d e la Kiev resimțit e de către mulți
etnici ruși c are trăiau în Crim eea.
EUROM AIDAN
112 Starr, Fr ederick.(1994).Th e Legacy of History in Russi a and th e New States of Eurasia. Armonk,
NY:M. E. SharpeInc.,p. 148.
113 U.N. G eneral Assembly d eclares Crim ea secession vot e invalid.” Th e Reuters, M arch 27, 2014
http://www.r euters.com/ article/2014/03/27/us -ukraine-crisis -un-idUSBR EA2Q1G A20140327
114 Crim ea Exit Poll: About 93% b ack Russi a Union.” BBC, M arch 16,
2014http://www.bbc.com/n ews/world -europe-26598832
115 Ukrainian Forc es Withdr aw From Crim ea.” BBC, M arch 24, 2014 http://www.bbc.com/n ews/world –
europe-26713727
64
Legimit atea cererilor o amenilor strânși să prot esteze pe Maidan Nezalezhnosti (Pi ața
Independenței) nu po ate fi pusă l a îndoi ală, cetățenii ucr ainieni având o listă lungă, d ar
validă d e plâng eri. M ajoritatea ucrainienilor afișau de mult timp o frustr are privind
corupți a de la nivelul st atului, sl aba guvernanță, sărăci a și mult e alte segmente politic e,
sociale și economic e. Această frustr are a ajuns l a apogeu când pr eședintele Ucrainei de
la acel mom ent, Victor Y anukovych, a refuzat să s emneze acordul d e asociere cu
Uniun ea Europeană. D eși acesta nu își lu ase niciun angajament ofici al în c eea ce
privește intrarea Ucrainei în Uniun ea Economică Euroasiatică, mulți o ameni din ț ară au
interpretat refuzul unor l egături economic e mai strâns e cu Uniun ea Europeană ca o
promisiun e voalată a unei eventuale integrări în zon a economică rus ească. Îngrijor ați
de viitorul economic al țării, c etățenii ucr ainieni au ocup at Piața Independenței din Ki ev
și au declarat că vor rămân e în pi ață oricât v a fi nevoie și nu vor pl eca până când
guvernul nu v a semna acordul d e asociere cu U E. Ca urmare, aceste proteste din Pi ața
Independenței au fost intitul ate Eurom aidan.
Aceste proteste au primit un sprijin d e mari dim ensiuni atât în pl an int ern, cât și
international. Conform unui sond aj de opini e realizat de către Centrul d e Cercetare Pew,
mulți c etățeni din r egiunil e vorbito are de limba rusă f avoriz au unit atea și eventuala
integrare în UE.116 Indif erent de diferențele lingvistic e și entice, cetățenii ucr ainieni au
înțeles că, asocierea pe termen lung și lib erul schimb d e la nivelul U E le-ar putea oferi
o gamă largă d e avantaje economic e și politic e, mult m ai benefice decât o l egătură m ai
strânsă cu economi a rusească. Ucr ainienii au fost pr ecauți în c eea ce privește Federația
Rusă, luând în consid erare ineficiența economi ei structur al și corupți a din guv ernul rus.
Atitudin ea țărilor v estice
La nivel international, au existat anumit e acțiuni d e presiune (mai degrabă în pl anul
comunicării) ale guvernelor v estice ce au folosit c a și pretext pentru politic a externă
rusească. P e scurt, în c adrul unor supr apuneri diplom atice ostile s-a creat o p ercepție
vie a rolului instrum ental al Vestului și a SUA în sp ecial pe scena protestelor anti-
116 Despite Conc erns About Gov ernance, Ukr ainians W ant to R emain On e Country. P ew Research –
Glob al Attitud es Proj ect, M ay 8, 2014. http://www.p ewglob al.org/2014/05/08/m ethods -in-detail/
65
guvernamentale de la Kiev. De exemplu, ș efii de stat și miniștrii d e externe din Poloni a
și țăril e baltice, antagoniști ruși tr adițion ali, au particip at în mod fr ecvent și au ținut
discursuri în c adrul prot estelor d e la Kiev. Șefa relațiilor externe ale UE, Catherine
Ashton, s -a întâlnit în r epetate rânduri cu lid erii opoziți ei ucrainiene, a promis e să le
sprijin e eforturil e politic e și chi ar a vizitat locuril e în care erau adunați prot estatarii
Eurom aidan.117 Diplom ații americani s-au implic at și ei în această situ ație tension ată.
De exemplu, s enatorul Jo hn McC ain, un susținător cunoscut al izolării rus ești, și-a făcut
apariția la protestele Eurom aidan, und e a critic at decizia președintelui Y anukovych d e
a semna acordul d e asociere cu U E și și-a exprim at sprijinul f ață de protestatarii anti-
guvernamentali. Pe 24 m artie 2014, într -un int erviu t elevizat, acesta a cerut
administr ației Obama să acorde Ucrainei asistență milit ară atât letală, cât și non -letală,
pentru a contr acara acțiunil e Federației Rus e din Crim eea. 118 Acesta a mai sug erat
executarea unor exerciții milit are cât m ai rapid aprope de granița Ucrainei cu F ederația
Rusă. Așa cum a făcut și în conflictul cu G eorgia din 2008, Moscov a a utiliz at oric e
oportunit ate de comunic are pentru a-și susțin e interesele. Lips a de coordon are vestică,
alături d e pragmatismul diplom atic rus esc ne sugerează o str ategie clară a Federației
Ruse de mărir e a nivelului d e influ ență în zon a extinsă a Mării N egre, în opoziți e cu
lipsa de claritate și coordon are a diplom ațiilor occid entale.
O gafă de comunic are intens sp eculată de către Moscov a a fost public area pe internet a
unei conv ersații telefonic e dintr e Ambasadorul Py att și S ecretarul Adjunct Nul and.119
Scurg erea acestei conv ersații a reprezentat un mom ent incomod atât pentru Victori a
Nuland, cât și p entru administr ația Obama. Conv ersația respectivă a reprezentat un nou
arsenal al prog apandei de război rus ești, ce afirma că guv ernul american plănui a să
prezide asupra tranziției post -Yanukovych din Ucr aina, mergând până în punctul
căutării printr e liderii opoziți ei anti-guvern a unui înlocuitor p entru Victor
Yanukovych.120
Acțiunil e diplom aților americani au oferit guv ernului d e la Moscov a posibilit atea
influ ețării opini ei public e către dorinț a de a interveni în st atul ucr ainean. În m entalul
117 Ukraine Crisis: Y anukovych r eady to r esume EU Talks.” BBC,D ecember 10,
2013.http://www.bbc.com/n ews/world -europe-25311018
118 Ukraine Crisis: US Milit ary needed, says McC ain.” BBC,M arch 23, 2014,
http://www.bbc.com/n ews/uk -politics -26705212
119 Ukraine Crisis: L eaked phon e call embarrasses US.”BBC,F ebruary 7,
2014http://www.bbc.com/n ews/world -europe-26072281
120 Transcript of l eaked Nul and-Pyatt Call.BBC,F ebruary 7, 2014. http://www.bbc.com/n ews/world –
europe-26079957
66
rusesc, acțiunil e politici enilor și diplom aților americani din p erioada crizei din Ucr aina
au fost consid erate provoc atoare și au venit ca o validarea a unei idei împărtășit e de
majoritatea conservatorilor ruși, și anume că Occid entul nu r ecuno aște și respect
semnific ația legăturilor cultur ale, soci ale și economic e existente între Federația Rusă și
Ucraina.
GREȘELI STR ATEGICE
În urm a așa zisei lovituri d e stat care l-a determin at pe președintele Yanukovych să
părăs ească ț ara, un nou guv ern a venit la putere. Acesta a făcut o s erie de greșeli
strategice care au precipitat acțiun ea Federației Rus e de a anexa Crim eea. Moscov a a
utiliz at imediat planul princip al (aceasta este opini a noastră
„Lovitur a de stat”
În urm a confruntărilor armate care s-au sold at cu împușc area protestatarilor și a
polițiștilor din Pi ața Independenței pe 20 februarie 2014, opoziți a și guv ernul ucr ainean
au pic at de acord cu privir e la semnarea unui acord c are avea ca scop înc etarea
violențelor.121 Prin urm are, pe 21 februarie 2014, p reședintele Yanukovych și -a pus
semnătur a pe acest acord în pr ezența câtorv a reprezentanți ai comunității europene
(Ministrul d e Externe al Poloni ei, Radoslaw Sikors, Ministrul d e Externe al Germaniei,
Frank-Walter Steinmei, Ministrul d e Externe al Franței, Laurent Fabius) și a unui trimis
special din p artea Federației Rus e, Vl adimir Lukin. S emnarea acestui acord a
reprezentat acceptarea de către Yanukovych a tuturor c ererilor prot estatarilor anti-
guvern; 1. amnisti e totală pentru toți prot estatarii reținuți; 2. r eîntoarcerea la Constituți a
din 2004, c are limit a puterile prezidențiale; 3. form area unui nou guv ern de unitate
națională; 4. D esfășur area unor alegeri anticip ate în lun a decembri e. Cu to ate acestea,
121 See the full v ersion of th e “Agreement on th e Settlement of Crisis in Ukr aine”which w as publish ed
on th e offici al website of German for eign ministry h ere:
http://www. auswaertigesamt.de/cae/servlet/cont entblob/671350/public ationFil e/190027/140221 –
UKR_ Erklaerung.pdf
67
în ziu a următo are după c e acordul a fost accept și semnat sub auspiciul U E și cu acordul
Federației ruse, opoziți a și-a încălc at angajamentele și și-a create un nou scop: d area
jos d e la putere a președintelui ucr ainean și cr earea unui guv ern de tranziție desemnat
de aceștia. Prin urm are, s-a renunțat și s-a declarat nul acordul, intitul at iniți al de către
UE Agreement on th e Settlement of Crisis in Ukr aine.
Susținătorii F ederației Rus e și statul rus în sin e au consid erat că înd epărtarea de la
putere a președintelui Y anukovych a fost adoptată de către deputații parlamentului
ucrainean (Verkhovn a Rada) a fost făcută în gr abă și că r eprezintă un exemplu cl ar de
încălc are a procedurilor constituțion ale.122 Ca atare, pentru aceștia, înd epărtarea
președintelui a reprezentat o lovitură d e stat. În opoziți e, atât UE, cât și SU A au
recunoscut im ediat noul guv ern de la Kiev ca fiind l egitim. Guv ernul rus s-a opus și a
cond amnat aceste evoluții, afirmând că nu s e poate baza pe asigurăril e date de către
mediatorii occid entali și că aceștia vor renunța la promisiunil e făcut e oricând vor apărea
schimbări d e circumst anțe care avantajează int eresele occid entale mai mult.
Așa zisa lovitură d e stat a oferit posibilit atea unui nou înc eput în c eea ce privește viața
democr atică din Ucr aina. Din păc ate, inclusiv din c auza situației conflictu ale interne și
externe, viața politică a Ucrainei nu s -a însănătoșit im ediat. Prin urm are, s-a ajuns c a în
anul 2019, funcți a de președinte să fie ocup ată de un actor.
De când Ucr aina a devenit un st at ind ependent, o p arte din lid erii polit ici ai țării au
respins compoziți a etnică a țării. Lid erii ucr aineni au fost dornici să susțină h egemoni a
culturii ucr ainene și să evite influ ențele cultur ale rusești care, potrivit n aționaliștilor din
Ucraina, au polu at cultur a țării.123 Imediat după c e Yanukovych a fost înd epărtat de la
putere, parlamentul ucr ainean a votat pentru r educerea statutului d e limbă r egională a
rusei. După o săptămână d e la adoptarea în parlament a acestei legi, pr eședintele
interimar al Ucr ainei, Oleksandr Turchynov, a respins l egea, în urm a discuțiilor avute
cu div erși reprezentanți europeni. Este de reținut f aptul că, d e la independența față de
Uniun ea Sovietică, Ucr aina nu a acordat niciod ată statutul d e limbă ofici ală limbii rus e,
122 Ukrainian MPs vot e to oust Pr esident Yanukovych. BBC, F ebruary 22, 2014.
http://www.bbc.com/n ews/world -europe-26304842
123 Magocsi, P aul. (2002). Th e Roots of Ukr ainian Nationalism.Univ ersity of Toronto Pr ess Inc.
68
iar descurajarea utilizării acesteia, chiar și la nivel regional, a fost int erpretată de către
Federația Rusă c a fiind un atac direct la adresa statului rus. D e asemenea, trecerea cu
succes de parlament a legii lingvistic e a fost văzută c a un eșec al guv ernului ucr ainean
de a integra pe deplin etnicii ruși în Ucr aina.
69
Capitolul IV – Scenarii pot ențiale pentru consolid area stabilității și
securității în regiun ea extinsă a Mării N egre
Când analizăm conflictul (post Războiul R ece) dintr e Federația Rusă și
Occid ent, este comun să vorbim d espre un concurs d e influ ență al marilor put eri în
întreg spațiul ex-sovietic. Nu e chiar adevărat. Do ar anumit e zone au devenit adevărate
câmpuri d e bătălii (vizibil e sau mai puțin vizibil e). Și aprope toate sunt situ ate de-a
lungul țărmului Mării N egre. Gândiți -vă, d e exemplu, l a conflict ele înghețate care au
apărut din col apsul sovi etic și c are au fost susținut e de ajutorul rus esc: conflictul din
Transnistri a, tensiunil e și lupt ele dintr e Georgia și teritoriil e sale: Abhazia și Os etia de
Sud s au antagonismul ruso -ucrainian din r egiunea Donb as. To ate sunt l egate de
regiunea Mării N egre și sunt surs a celor m ai grave conflict e post-belice: războiul ruso –
georgian din 2008 și războiul “civil” ucr ainian urm at de invadarea Crimeei.
De ce oare bazinul Mării N egre este locul atâtor conflict e (mai ales după
Razboiul R ece)? Cum estimăm că s e vor d ezvolt a politicil e regionale în această zonă?
În următo arele pagini vom analiza politicil e de securitate din zon a Mării N egre și vom
prezenta câteva scenarii posibil e. Princip ale unghiuri ale analizei: iniți ative de integrare
și col aborare, curs a de reînarmare și modific area balanței de putere din p erspectiva
milit ară, politic a energetică c a factor du al: sursă a tensiunilor, d ar și element de interes
comun.
Vom examina strategiile țărilor din r egiunea Mării N eagre, analizând nu num ai
modul în c are acestea se pozițion ează față de marile puteri, ci și l a modul în c are
interacțion ează într e ele. De asemenea, vom analiza interesele unui alt jucător esențial
în evoluți a raportului d e forțe din regiune: Statele Unite ale Americii. Int eresele sale în
regiune sunt m ai profund e decât se poate intui l a prim a vedere. Dincolo d e influ ența pe
care o exercită prin int ermediul N ATO s au alte organizații de colaborare internaționale,
interesele americane în regiune au nevoie de obiective mai clare și de o abordare
strategică.
Istoric vorbind, W ashington -ul s-a aflat permanent într -o luptă int ernă cu privir e
la calea de abordat în c eea ce privește regiunea Mării N egre. Încă d e la prăbușir ea
Imperiului Otom an, dezbaterea din SU A a fost împărțită într e cei care doreau să
70
avanseze obiectivele strategice și um anitare din r egiune, și c ei care doreau să limit eze
angajamentele SUA. Mai târziu, în timpului m arilor confl agrații mondi ale, interesele
americane au fost ambiv alente. Cu voci put ernice în sprijinul ambelor abordări:
prezență și implic are directă s au implic are indir ectă cu ajutorul int ermediarilor
(organizații sau țări). Od ată cu izbucnir ea Războiului R ece, Turci a a devenit extrem de
import antă p entru pozițion area americană față de Uniun ea Sovietică. Implic area
americană în Turci a a devenit o pl atformă comună într e interesele divergente din
politic a internă a Statelor Unit e. După fin alizarea Războiului R ece, politic a americană
a continu at să fi e una mai degrabă tactică, în locul un ei abordări str ategice cu obi ective
pe termen lung. Inclusiv extind erea NATO a fost influ ențată de agenda internă
americană. În continu are, politic a ambiv alentă cu privir e la interesele americane din
regiunea Mării N egre se regăsește și în administr atia Trump. Există o luptă p ermanentă
între abordarea de tipul “ America First” și o implic are directă (c el puțin l a nivelul
aprovizionării milit are dacă nu și m ai mult) în conflictul ucr ainean.
Americanii au fost împărțiți cu privir e la modul d e abordare a țărilor din b azinul
Mării N egre, în p arte, deoarece regiunea este ea însăși împărțită. M ajoritatea țărilor din
jurul Mării N eagre au disput e politic e și viziun e duale cu privir e la cooperarea
regională sau glob ală. Conflict ele din Ucr aina, Moldov a sau Georgia ne oferă exemple
care să ne susțină afirmațiile . Fiecare dintr e țările din r egiune are legături istoric e,
cultur ale și economic e subst anțiale cu Occid entul, g arantând că dorinț a de integrare cu
Occid entul este o const antă pr ezență în politic a Mării N egre. Cu to ate acestea, nu există
o prezență domin antă. P entru fi ecare opini e care direcțion ează alegerile favorabile unor
legaturi cu lum ea vestică, în țăril e din M area Neagră, există un un f actor inv ers care
solidifică l egăturil e cu alte regiuni, în sp ecial cu Rusi a. Statele din b azinul Mării N egre
rămân și ele în același mediu ind ecis, migrând într e sfera de influ ență v estică (s e poate
citi in r egistrul: St atele Unite ale Americii) ș i cea orientală (se poate citi F ederația
Rusă), fiind n evoite să suport e presiunea fiecărei puteri glob ale de a face o alegere.
Combin ația dintr e ambiv alența occid entală și iniți ativele de integrare regionale
sunt esențiale pentru înț elegerea politicii di n regiunii Mării N egre. Eșecul int egrării
regionale între țările din zon a este un element-cheie al (dez)echilibrului g eo-politic.
Cine își m ai amintește astăzi d espre Organizația pentru Coop erare Economică a Mării
Negre, uitată după sfârșitul Războiului R ece? Un m are factor al jocului p ermanent de
șah din r egiunea, este datorat regulilor jocului: lupt a între coop erarea regională și
presiunil e de integrare în politicil e jucatorilor glob ali reprezintă un joc cu sump z ero.
71
Cineva trebuie să piardă conform t eoriei jocurilor. Eforturil e concur ente de a conving e
Ucraina să adere fie la Uniun ea Economică Eurasiatică, fi e să semneze un acord d e
asociere cu Uniun ea Europeană în 2013, au declanșat prot estele Eurom aidan și, în c ele
din urmă, au condus l a actuala criză.
Cauzele structur ale ale conflictului est-vest sunt ușor vizibil e și în politic a
internă a Republicii Moldov a sau în pr esiunil e externe din politic a internă g eorgiană.
Înțelegerea bazinului Mării N egre necesită înț elegerea nu num ai a rivalității r eînnoit e
dintr e Rusia și Occid ent, ci și mod alitățil e prin c are țările din r egiune înțeleg această
rivalitate și decid să o utiliz eze în cadrul politicilor proprii. O bună p arte a cauzelor
structur ale ale nealinierilor din c adrul r egiunii își are origin ea în “reforma”
administr ativă utiliz ată de către Uniun ea Sovietică, în p erioada stalinistă, c a formă d e
protecție a centrului în f ața posibil elor alianțe ale zonelor periferice. I.V. St alin a aplicat
aproape perfect dictonul l atin “Divid e et Imp era” pentru a risipi orice fel de șanse de
colaboare între majoritatea statelor din r egiunea Mării N egre. „Schimburil e” teritoariale
oblig atorii dintr e Ucraina, Rusi a, Moldov a sau țăril e din zon a Caucazului cr eează în
mod n atural un c adru conflictu al structur al în r egiune.
În opini a noastră, există tr ei mod alități princip ale (cu fo arte multe valențe
specific) c are să permită o politică r egională co erentă și int egratoare. În rânduril e
următo are ne vom r eferi la fiecare dintr e ele.
A. Politică energetică g eneratoare de coop erare
Energia este un dom eniu în c are concur ența bipol ară int erferează în mod
negativ, p este medie, cu int eresele individu ale ale țărilor țărilor din r egiunea Mării
Negre. Totuși, put em afirma că politic a energetică r eprezintă c ea mai bună ș ansă a unui
viitor b azat pe coop erare, cu b eneficii p entru m ajoritatea (dacă nu p entru toți)
jucătorilor implic ați. Cea mai mare parte a gazului rus esc care este transport at cătr e vest
trece prin țări din c adrul R egiunii extins e a Mării N eagre. Fie că discutăm d espre
conduct e care trec prin Ucr aina, care furniz ează gaz cătr e Europa Centrală și d e Est, fie
despre conduct e care circulă prin Turci a, (în p articul ar Turci a fiind unul dintr e cei mai
mari utiliz atori al gazelor naturale din Rusi a), fie că ne referim l a alte trasee nordice sau
chiar la unele care utiliz ează la propriu sp ațiul g eografic al Mării N egre, putem avea o
interpretare bipol ară a efectelor generate de către utiliz area unui tr aseu sau altul asupra
72
geo-politicii r egioanale. Rusi a își continuă tradiția unei polit ici externe compl exe, în
care utiliz ează to ate avantajele pe care le are. Astfel, abordează aproape toate proiectele
de energie, atât din unghi politic, n euitînd d e aspectele comerciale. Epoca în care
Vestul și Rusi a se confruntă cu privir e la prioritiz area proiectelor d e conduct e este
înlocuită d e un regim energetic nou și m ai flexibil. Utiliz area unor surs e multipl e de
aprovizion are și extind erea modelului com ercial ca și princip al crit eriu în evaluarea
unor tr asee energetice, reduce apetența pentru a abordare de tip pârghi e al Rusi ei.
Transformăril e din ultimii cinci ani suf erite de către politic a energitcă din
Ucraind pot fi un exemplu p este care să se construi ască. Până în 2014 a import at direct
cea mai mare parte a gazului său din Rusi a. Urm are a conflictului cu F ederația Rusă
(intern și extern) și m ai ales cu ajutorul st atelor europene importuril e din Rusi a s-au
oprit. Col aborarea (inclusiv construcți a de noi conduct e), pe termen lung, euro-
ucrainiană ajută l a reducerea dependenței de gazele rusești și cr ește posibilit atea unor
decizii int erne neinflu ențate masiv d e către vecinul d e la est. Este adevărat că există o
contr adicție comercială structur ală într e Moscov a și Ki ev cu privir e la traseul Nord
Stream 2 (conduct a care alimentează G ermania, direct din Rusi a, trecând prin zon a
Mării B altice). Pi erderea celor cât eva miliarde de dolari a Ucrainei din r educerea
costului d e tranzit al gazelor n aturale, se transferă în pr ețuri m ai mici p entru țăril e
europene. Extind erea colaborării într e U.E. și Ucr aina ajută din două unghiuri: o p arte
dintr e gazele naturale se întorc în Ucr aina pentru a acoperi consumul int ern, folosind
conduct ele noi construit e, iar o parte dintr e banii pi erduți din tr anzit r evin c a urmare a
investițiilor v estice în Ucr aina. Deci, chi ar dacă Nord Str eam 2 este construit, folosind
noile conduct e prin c are Ucraina poate import a gaze naturale din Europa, devine mai
puțin vuln erabilă l a presiunea și constrâng erea rusească a energiei. Suplim entar,
existența acestor conduct e crează cadrul u nui m ediu concur ențial și p entru alte căi d e
transport al gazelor, inclusiv p entru Nord Str eam 2. Mod elul prim ar de evaluare al
tranzacțiilor energetice, pe măsur a extind erii numărului d e conduct e, devine cel
economic, of erind m ai degrabă un c adru al colaborării.
Turci a este a doua țară din zon a extinsă a Mării N eagre care se confruntă cu un
nou m ediu energetic. Este adevărat, țara importă p este jumăt ate din c antitatea de gaze
naturale din Rusi a. În mod tr adițion al Moscov a are un lung istoric istoric d e utiliz are a
73
pîrghiilor d e presiune în funcți a de dependența de gaz rus esc. Promisiunil e de a construi
conduct e și utiliz area unor politici com erciale mai mult s au mai puțin f avorabile face
parte dintr e instrum entele diplom atice utiliz ate de către Federația Rusă. Cu to ate
acestea, Turci a speră nu num ai să își r educă d ependența de gazul rus esc, ci să d evină
un centru energetic. Rusi a construi ește în pr ezent un nou s et de conduct e numit e Turk
Stream, care va funcțion a sub M area Neagră p entru a livra gaze către Turci a. Combin ată
cu capacitatea sa de a import a gaze din Zon a Mării C aspice, precum și din Ori entul
Mijlociu, Ankara va avea o flexibilit ate crescândă în n egocierile privind g azul cu
Moscov a. Turci a a fost în tr ecut d ependentă d e gazul rus esc, dar Gazprom, prob abil cel
mai import ant jucător al Kremlinului p e piața globală, este din c e în ce mai mult
dependent de tranzitul turc. Și d acă vor fi fin alizate proiectele de conduct e din Turci a,
cum ar fi conduct ele din c adrul proi ectului Tr ans-Anatolia (TANAP), care vor furniz a
gaze naturale în Europa (TAP), m ai mult e țări europene vor b eneficia de o ofertă
diversific ată și vor fi m ai puțin susc eptibil e de a folosi energia ca instrum ent ce poate
influ ența politicil e regionale sau glob ale sau pentru inhib area unor tendinț e de
colaborare.
În urm a analizelor proprii consid er că extind erea numărului d e proiecte ce
asigură distribuți a resurselor energetice în zon a extinsă a Mării N egre devine primul
factor c are va accelera modific area structur ală a relațiilor g eo-politice. Unghiul
conflictu al va fi înlocuit în mod n atural de nevoia de colaborare, întruc at utiliz area
politicilor com erciale ca prim crit eriu în lu area unor d ecizii, modifică tipul jocului în
regiune de la unul d e sumă 0, l a un joc cu sumă pozitivă. Acest tip de joc aduce beneficii
potențiale fiecărui p articip ant, întruc at se poate renunța la abordarea bi-polară și s e
poate avansa către un mod el compl ex de parteneriat. Pe scurt, monopolul s au oligopolul
în dom eniul distribuți ei de gaze determină m ai degrabă un caracter antagonistic, în timp
ce concur ența și extind erea numărului d e canale de distribuți e ajută l a un apariția unei
mediu propic e colaborării, l a un nou t ablou al echilibrului g eo-strategic în r egiune.
Fără îndoi ală, o m ai bună și m ai avansată coop erare și coordon are a proiectelor
de infrastructură, nu do ar la nivel guv ernamental, ci și într e mari comp anii de energie,
va asigur a implementarea unei sistem energetic int egrat și int erdependent ce va fi baza
unor politic e de stabilitate și promov are a cooperării.
74
B. Restaurarea echilibrului milit ar în r egiun ea extinsă a Mării N egre
Dinamica bipol ară este mai pronunț ată în sf era milit ară, depășind c a nivel de
impact starea conflictu ală politică s au economică. D esfășur area de forțe este se afla la
nivelul cel mai ridic at de după Războiului R ece. Este adevărat că existența conflict elor
înghețate în zon a extinsă a Mării N egre a fost o trăsătură p ersistentă încă d e la începutul
anilor 1990. D ar astăzi, m ai mult d ecât oricând în ultimii 30 d e ani, milit arii m arilor
puteri se află în poziții d e confrunt are în M area Neagră.
Războiul ruso -georgian din 2008 a început această t endință. Înfrâng erea
rușino asă, dar copl eșitoare a Georgiei, a trimis un m esaj că abordare de tip “h ard pow er”
a revenit în b azinul M ării N egre. Rusi a a petrecut z ece ani în proc esul (c e încă continuă)
de modernizarea și reform are a armatei sale utilizând în c adrul d ecizion al strategic și
greșelile pe care le-a făcut luptând împotriv a Georgiei. După c e a preluat Crim eea,
Rusia a încercat să-și solidific e avantajul g eo-strategic prin r eînarmarea peninsul ei și
prin întărir ea capacităților d e intervenție rapidă în r egiune . Războiul din Siri a a
amplific at import anța milit ară a Mării N egre, deoarece Rusia transportă m ajoritatea
proviziilor m ilitare folosit e în Siri a pe mare.
Ca răspuns l a agresiunil e Rusiei, NATO și -a intensific at activit atea în M area
Neagră. St atele Unite au crescut pr ezența navelor d e război în r egiune, desfășurând în
ultimul timp două distrugăto are în regiune pentru a proteja coasta și porturil e din
Români a și Bulg aria. Cu to ate acestea, misiunil e milit are ale Statelor Unit e sau ale
forțelor N ATO externe țărilor din b azinul Mării N eagre sunt limit ate de Conv enția de
la Montr eux din 1936. Astfel că o pr ezență semnific ativă a NATO ar necesita un acord
al celor tr ei state membre ale alianței nord -atlantice de pe litoralul Mării N egre.
Români a a sprijinit cu f ermitate crearea unei forț e NATO a Mării N egre, însă Bulg aria
se opun e, iar Turci a are o politică du ală. B alanța milit ară în M area Neagră, cu alte
cuvint e, depinde nu num ai de capacitățil e crescând e ale Rusiei, ci și d e modul în c are
alte state aleg să răspundă.
În opini a noastră, singur a posibilit ate de echilibr are a raportului forț elor
milit are desfășur ate în zon a este o prezentă N ATO/SU A mult m ai amplă. D eși forț ele
75
combin ate ale Turci ei, Români ei și Bulg ariei, alături d e suportul milit ar al altor put eri
NATO r eprezintă o forță consid erabilă, p entru a asigur a un echilibru al raportului d e
putere din r egiune este necesară o mai mare implic are. În primul rând este nevoie de o
mai mare claritate a strategiei Statelor Unit e cu privir e la această zonă. P e baza ei, pot
fi impl ementate activități t actice integrate (diplom atice, politic e, economic e sau
milit are) prin c are să se obțină cons ensul Turci ei, Bulg ariei și Români ei cu privir e la o
prezență extinsă în M area Neagră. Echilibrul milit ar imediat este un factor esențial în
asigur area unei paradigm e a colaborării în zonă. Oric e fel de acord d e colaborare
regional trebuie să aibă la bază un echilibru al jucătorilor implic ați, iar diferența de
putere între forțele milit are ruse și cele vestice trebuie să fie minimă p entru a nu permite
niciun f el de element de levier în c adrul n egocierilor.
C. Claritatea ca fund ament al politi cilor n aționale, regionale și glob ale
Fiecare țară care are un int eres în zon a extinsă a Mării N eagre – atât cele direct
implic ate (geografic), cât și juc aătorii glob ali (pr ecum St atele Unite), care sunt l egați
de regiune prin int ermediul alianțelor milit are și al com erțului cu energie – a avut n evoie
să-și reevalueze strategiile în ultimii ani. Războ aiele din G eorgia, Ucr aina și Siri a au
remilit arizat Marea Neagră. Confrunt area dintr e Rusia și Occid ent a polarizat politic a
internațională a regiunii de-a lungul unui c adru bipol ar. Pe fondul acestor schimbări
geo-strategice, țăril e din r egiunea Mării N egre au mișcări politic e interne care nu se
încadrează perfect în t endinț ele regionale mai largi.
Cu to ate acestea, Marea Neagră este o regiune asupra căreia Statele Unite n-a
alocat resurse largi, atât din p erspectivă str ategică, cât și t actică. Așa cum s e spun e că
imperiul brit anic a cucerit jumăt ate din lum e fără un fără un pl an clar, realizând num ai
după c e a făcut -o, tot așa putem analiza și pr ezența americană în zonă. Nu a fost
întâmplăto are, dorinț ele de extind ere a NATO au fost d estul d e clare, însă put em afirma
că atitudin ea a fost m ai degrabă reactivă. Inclusiv suportul acordat guv ernelor fr agile
(ne referim și l a EU, nu do ar la Statele Unite) a fost m ai degrabă din r egistrul “d amage
76
control”, nu rezultat al unei planificări atente. Foarte des nu a fost cl ară decizia Statelor
Unite cu privir e la tipul și volumul r esurselor utiliz ate, la linia între interesele pe care
le-ar putea apăra și pe care nu sau la obiectivele sale în regiune.
Strategia Rusiei privind M area Neagră a apărut, d e asemenea, atât din
experiență s au atitudin e reactivă, cât și din pl anificarea avansată. În anii 1990 și
începutul anilor 2000, Moscov a și-a tolerat influ ența în scăd ere și s-a conc entrat asupra
politicilor int erne. Unele țări din r egiune, precum și m ajoritatea puterilor occid entale,
au crezut că această tendință v a continu a. Când Rusi a și-a reînceput expansiun ea
începând cu 2007, i ar apoi chi ar a folosit forț a în 200 8 și 2014 p entru a încerca să
oprească acest declin, a surprins aproape toată planeta. S-ar put ea să fi surprins chi ar
op m are parte din opini a publică int ernă. Lips a de consecvență a politicii externe
americane în perioda administr ațiilor Bush (fin alul celui de-al doil ea mandat) și Obama
a permis, favoriz at și amplific at acțiunil e ofensive ale Federației Rus e. Din p acate, lips a
de claritate a Washington -ului continu a și dup a 2016. D eși au fost lu ate mai mult e
măsuri c are să opr ească influ ența crescută a Rusiei în r egiune, în continu are există
foarte multe punct e slabe care oferă fort e multe muniți e diplom ației realiste a Rusiei.
Putem spun e că erorile de interpretare strategică au fost o const antă în politic a
Mării N egre în ultimul d eceniu. Războ aiele din 2008 și 2014 au avut loc în m are parte
deoarece Georgia și Ucr aina au sub estimat hotărâr ea Rusiei de a-și menține poziți a de
putere în regiune și au supr aestimat voinț a puterilor occid entale de a le ajuta. Cu to ate
acestea, independența continuă a Georgiei și a Ucrainei sug erează în același timp că
Moscov a a interpretat greșit lucruril e, supr aevaluând utilit atea forței milit are și
subestimând c apacitatea vecinilor săi m ai mici d e a rezista influ enței Rusi ei. Și ambele
puteri mari glob ale au sub estimat în m od repetat influ ența politicii loc ale, așa cum f ac
de multe ori țăril e mari.
Orice încercare de a elabora o strategie americană față de Marea Neagră, cu alte
cuvint e, va necesita nu num ai o m ai bună înț elegere a intereselor SU A din regiune, mai
ales a celor care merită apărate, ci și o înț elegere mai profundă a factorilor r egionali cu
care politicil e americane se vor int ersecta. Simplit atea și claritatea politicii externe
americane pornită din principiul “ America first” poate fi impl ementată și în zon a
extinsă a Mării N egre, ținând cont, cum am mai scris, și d e specificul politicilor loc ale.
77
Pornind d e la analizelor descrise, deducem că o abordare integrată (economică,
milit ară și diplom atică) c are să favoriz eze colaborarea în condiții d e echilibru este
soluția permanentă în această zonă. Un c adru d e colaborare energetică sub form a unui
joc cu sumă pozitivă, alături d e o politică pro -activă și cons ecventă a Statelor Unit e,
atât sub aspecte milit are, cât și sub aspecte diplom atice, reprezintă soluți a posibi lă și
dezirabilă a restabilirii echilibrului d e după modific area situației de securitate în
regiunea extinsă a Mării N egre din ultimii 10 ani.
78
Concluzii
În pr ezent, regiunea extinsă a Mării N egre reprezintă un sp ațiu d e securitate
compl ex și impr evizibi l. Surs ele dinamismului sunt div erse, fiind r ezultatul acumulării
probl emelor d e securitate locale nerezolvate, a deteriorării r elațiilor dintr e Federația
Rusă și comunit atea euro-atlantică și a schimbărilor profund e a balanței de putere în
regiuni d e securitate interconectate, dar și în ordin ea globală la scară largă. Milit arizarea
accelerată din r egiune și ineficiența și defalcarea mecanism elor regionale de gestion are
a conflict elor cr esc riscuril e de conflict din r egiune, iar șansele unei confruntări înt re
NATO și F ederația Rusă sunt amplific ate.
De-a lungul timpului, au existat num eroase eforturi p entru a aborda provocăril e
strategice ale relațiilor dintr e Federația Rusă și comunit atea euro-atlantică, m are parte
dintr e ele regăsindu -se în regiunea extinsă a Mării N egre. Aceste eforturi nu au
înregistrat mari progr ese, datorită d ezacordurilor fund amentale cu privir e la aspectele
cheie ale suveranității, s ecurității, d emocr ației și proi ectelor de integrate concur ente. În
prezent, șansele de îmbunătățir e ale relațiilor dintr e Federația Rusă și comunit atea euro-
atlantică sunt mici, i ar prob abilitatea ca tensiunil e să continuă să cr ească este ridicată.
În regiunea extinsă a Mării N egre, poate fi anticip ată consolid area suplim entară
a pozițiilor milit are ale NATO și ale Federației Rus e, inlusiv o int ensific are a
angajamentului d e securitate din st atele prins e între cele două put eri. Conflict ele
prelungit e din regiune cor continu a să evolueze prin din amica lor loc ală și prin influ ența
confruntării put erilor r egionale. Federația Rusă p are conc entrată pe păstr area poziți ei
sale de predomin antă milit ară, st abilită od ată cu anexarea ilegală a Crim eei, dar a cărei
fundații a fost construită încă din primii ani de după Războiul R ece.
În timp c e NATO continuă să -și întăr ească forț ele în regiune, să-și
îmbunătăț ească c apacitatea de a transport a întăriri și să consolid eze parteneriatele sale
strategice cu G eorgia și Ucr aina, nu există un cons ens politic într e membrii săi cu
privir e la provocarea sau egalarea forțelor milit are rusești din r egiunea Mării N egre.
Astfel, N ATO este prinsă într e reasigur are și descurajarea în regiune și riscă
79
transmit erea unui m esaj ambiguu d espre angajamentul său f ață de regiunea extinsă a
Mării N egre.
Deși nu par a fi mult e perspective de îmbunătățir e a relațiilor dintr e Federația
Rusă și N ATO, este imperativ să s e explor eze mijlo ace pragmatice pentru a gestion a
situația emergentă d e securitate din r egiunea Mării N egre. Menținerea canalelor d e
comunic area existente și dezvolt area unora noi c are să po ată preveni și să g estion eze
accidentele milit are, inclusiv evitarea escaladărilor n eintențion ate, ar trebui să fi e o
priorit ate. Int ensific area schimbului d e inform ații la nivel milit ar, transparența și
comunic area ar scăd ea riscuril e de conflict.
Deși setul existent de acorduri privind s ecuritatea milit ară este pus sub pr esiune,
Tratatul privind C erul Lib er și Docum entul d e la Viena continuă să of ere cele mai bun e
mijlo ace pentru construir ea încrederii prin tr ansparență. To ate eforturil e ar trebui făcut e
pentru a menține operaționale aceste mecanism e import ante de reducere a riscului, d ar
și pentru a găsi mod alități d e a le adapta și mod erniza, în sp ecial pentru m ediul d e
securitate al Mării N egre. Percepțiile greșite au fost un element import ant al criz ei de
securitate din regiunea extinsă a Mării N egre. Comunit atea euro-atlantică a subestimat
îngrijor area privind F ederația Rusă, în timp c e aceștia din urmă au supr aestimat
amenințarea milit ară a comunității euro-atlantice. Dezvolt area unui di alog p entru a
îmbunătăți înț elegerea (de ambele părți) provocărilor aduse la adresa securității Mării
Negre, inclusiv înț elegerea mai clară a unor pot ențiale răsturnări și escaladări ale
conflictului, ar trebui să fi e o să fi e o serie de mecanism e de construir e a încrederii util e.
Zonele gri care au apărut în jurul conflict elor pr elungit e din r egiunea extinsă a
Mării N egre rămân un risc m ajor, p entru că aceste conflict e pot escalada în confl agarții
de dimensiuni mult m ai mari. Federația Rusă a intervenit d e două ori milit ar pentru
consolid area și crearea acestor zon e pentru a preveni mărir ea NATO, c are este văzută
de către Federația Rusă c a un int eres major de securitate. În timp c e comunit atea euro-
atlantică nu p are a fi pregătită să intr e în război, nu este gata nici să c edeze Federației
Ruse sfera de influ ență din r egiune. În acest cont ext, chi ar dacă rezolvarea conflict elor
în viitorul apropi at nu p are un sc enariu posibil, sunt n ecesare eforturi în c eea ce privește
demilit arizarea și descifrarea implicării actorilor m ajori din conflict ele prelungit e
pentru a reduce potențialul de escalare la nivel regional sau chi ar internațional.
80
Comunit atea euro-atlantică și F ederația Rusă ar trebui să continu e să coop ereze în
zonele în care au lucr at eficient împr eună în tr ecut. Proc esul Grupului OSC E de la
Minsk privind conflictul din N agorno -Karabah a demonstr at că SU A, Federația Rusă și
alte state europene pot găsi o c auză comună privind s ecuritatea din regiune. Ar putea fi
urmărit e obiective mai “soft” în ceea ce privește coop erarea în dom eniul m ediului, al
traficului cu subst anțe ilicite, al gestionării r efugiaților și a fluxurilor d e migr ație.
Coop erarea în aceste domenii ar încur aja dialogul și ar promov a construir ea încrederii,
însă ar fi n erealist să pr esupun em că aceste lucruri vor d etermin a, pe termen scurt,
îmbunătățir ea mediului pr ecar de securitate din regiunea extinsă a Mării N egre.
În timp c e o rezoluți e cuprinzăto are a provocărilor d e securitate ale Mării N egre
probabil că s e află în viitorul înd epărtat, măsuril e de construir e a încrederii și d e
consolid are a securității tr ebuie să fie întreprins e cât mi a curând, p entru a preveni
apariția politicilor milit arizate de balanță d e putere în regiune. Este puțin prob abil ca
progr esul să apară de la discuții p e o singură lini e/într-un singur form at. Evoluți a
evenimentelor din r egiunea Mării N egre sunt influ ențate de mai mulți actori, p e diferite
niveluri d e conflict, într -un sp ațiu d e securitate care evoluează rapid. Dif erite căi și
modalități d e dialog, incluzând ofici ali dar mai ales, și po ate cel mai import ant în acest
mom ent, soci etatea civilă și div erși experți ar trebui d ezvolt ate pentru a promov a o mai
bună înț elegere a dinamicii milit are a regiunii și p entru a încur aja contactele viitoare
necesare pentru găsir ea unor eventuale soluții l a provocăril e de securitate ale regiunii.
Așa cum afirmam de-a lungul c apitolului 4, putem intui și alte modalități de a
crește nivelul de colaborare sau interoperare al țărilor din b azinul extins al Mării N egre.
Acestea sunt i nfluențate în sp ecial de politicil e energetice sau com erciale și pot fi
implementate cu un echilibru sau chi ar o domin are a puterii milit are vestice în regiune.
Creșterea interoperabilității energetice, așa cum am demonstr at, nu g enerează, p e
termen mediu și lung, m ai mult e conflict e, ci, din contră, of eră posibilit atea apariției
unor jocuri cu sumă pozitivă c are să inlocui ască ecuația dinamică cur entă al căr ei
rezultat tind e la 0.
81
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Școala Națională de Studii Politic e și Administr ative [631955] (ID: 631956)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.