Strategia de dezvoltare [631942]
Strategia de dezvoltare
a municipiului Râmnicu
Vâlcea 2014 -2020
Beneficiar: Primăria Municipiului
Râmnicu Vâlcea
Prestator: SC ACZ Consulting SRL
2
CUPRINS
ACRONIME ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 5
Capitolul 1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 7
1.1. Date generale despre UAT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 16
1.1.1. Istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 16
1.1.2. Așezarea geografică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 17
1.1.3. Evoluția administrativă și teritorială ………………………….. ………………………….. ………………………… 18
1.2. Încadrare în regiune, în sistemul urban nați onal, regional și european ………………………….. …………… 24
Capitolul 2 – Municipiul Râmnicu Vâlcea. Caracterizare generală ………………………….. ………………………….. .. 29
2.1. Delimitarea spațială a UAT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 29
2.1.1. Delimitarea teritoriului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 30
2.1.2. Localitățile învecinate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 30
2.1.3. Fondul locativ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 30
2.2. Caracteristici geografice (forme de relief, rețea hidrografică etc.) ………………………….. …………………. 33
2.2.1 Relieful ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 33
2.2.2. Clima ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 33
2.2.3. Hidrologia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 36
2.2.4. Vegetația ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 37
2.2.5. Fauna ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 37
2.2.6. Resursele de sol și subsol ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 37
2.3. Caracteristi ci demografice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 38
2.4. Infrastructura de transport, utilități (alimentare cu apă, epurare, alimentare cu gaze,
producere/distribuție energie electrică, telecomunicații etc.) ………………………….. ………………………….. …. 50
2.4.1. Infrastructura de transport ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 50
2.4.2 Infrastructura tehnico -edilitară ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 54
2.5. Infrastructura de afaceri și cercetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 70
2.5.1 Analiza agenților economici. Sectorul IMM -urilor ………………………….. ………………………….. ……… 70
2.5.2. Servicii pentr u dezvoltarea afacerilor ………………………….. ………………………….. ………………………. 73
2.5.3 Activități economice desfășurate în municipiul Râmnicu Vâlcea ………………………….. ……………… 76
2.5.4. Activitatea de cercet are ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 88
2.6. Sănătate și servicii sociale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 91
2.6.1. Sistemul de sănătate ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 91
3
2.6.2. Sistemul social ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 99
2.7. Învățământ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 109
2.8. Resurse umane și piața muncii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 119
2.9. Condiții de mediu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 125
2.9.1. Monitorizarea factorilor de mediu ………………………….. ………………………….. …………………………. 125
2.9.2. Poluarea industr ială ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 128
2.9.3. Managementul deșeurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 129
2.9.4. Protecția naturii și a biodiversității ………………………….. ………………………….. ………………………… 132
2.10. Turism ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 133
2.10.1. Structuri de cazare turistică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 133
2.10.2. Capacitatea de cazare turistică ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 135
2.10.3. Sosiri în structurile de primire turistică ………………………….. ………………………….. …………………. 136
2.10.4. Înnoptări în structurile de primire turistică ………………………….. ………………………….. …………… 138
2.10.5. Potențialul turistic existent ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 139
2.11. Cultură ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 142
3. Analiza sit uației existente ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 149
3.1. Analiza SWOT a UAT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 149
3.1.1. Caracteristicile geografice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 150
3.1.2. Capitalul antropic și infrastructura edilitară ………………………….. ………………………….. ……………. 151
3.1.3. Caracteristicile economice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 155
3.1.4. C aracteristicile sociale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 158
3.1.5. Caracteristicile de mediu ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 162
3.2. Disparități intra și interzonale, decalaje, potențial de dezvoltare ………………………….. ………………… 163
3.3. Oportunități egale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 170
Capitolul 4 – Strategia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 172
4.1. Viziune, misiune și valori comune ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 172
4.2. Obiective strategice ale dezvoltării municipiului ………………………….. ………………………….. ……………. 175
4.2.1. Obiectivul g eneral ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 175
4.2.2. Obiective specifice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 176
4.2.3. Brandul municipiului Râmnicu Vâlcea pentru perioada 2014 -2020 ………………………….. ………… 189
4.3. Domenii prioritare pentru dezvoltarea municipiului ………………………….. ………………………….. ………. 190
4.4. Măsuri și acțiuni pentru dezvoltarea municipiului ………………………….. ………………………….. …………. 196
4.5. Portofoliul de proiecte prioritare ale municipiului ………………………….. ………………………….. …………. 204
4
Capitol 5 – Implementarea strategiei de dezvoltare ………………………….. ………………………….. ………………… 220
5.1. Surse de finanțare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 220
5.2. Monitorizarea strategiei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 233
5.3. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 247
Anexa nr. 1 – Portofoliul de proiecte prioritare ale municipiului ………………………….. ………………………….. .. 251
5
ACRONIME
AP Acordul de Parteneriat
AP Axă Prioritară
APL Administrație Publică Locală
BEI Banca Europeană de Investiții
CEB Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei
CDI Cercetare, Dezvoltare, Inovare
CLLD Dezvoltare Locală Plasată sub Responsabilitatea Comunității
CSC Cadrul Strategic C omun
CSNR Cadrul Strategic Național de Referință
DGASPC Direcția generală de Asistență Socială și Protecția Copilului
DJS Direcția Județeană de Statistică
DN Drum Național
DSP Direcția de Sănătate Publică
EMFF Fondul European pentru Pescuit și Afacer i Maritime
FC Fondul de Coeziune
FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională
FESI Fonduri Europene Structurale și de Investiții
FSE Fondul Social European
ICSI Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Tehnologii
Criogenice și Izotopice
IDSL Indicele de Dezvoltare Socială Locală
IDUL Indicele Dezvoltării Umane Locale
INS Institutul Național de Statistică
IMM Întreprinderi Mici și Mijlocii
ISJ Inspectoratul Școlar Județean
MPGT Master Planul General de Transport
ONG Organizație Non -Guvernamentală
ORC Oficiul Registrului Comerțului
OSIM Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci
OT Obiectiv Tematic
PDR Planul de Dezvoltare Regională
PIB Produs ul Intern Brut
6
PIDU Plan Integrat d e Dezvoltare Urbană
PNR Planul Național de Reformă
PO Program Operațional
POC Programul Operațional Competitivitate
PO CA Programul Operațional Capacitate Administrativă
PO CU Programul Operațional Capital Uman
PO IM Programul Operațional Infrastruct ura Mare
POR Programul Operațional Regional
POSDRU Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
POT Procent de Ocupare a Terenului
PUG Plan Urbanistic General
RPL Recensământul Populației și al Locuințelor
SEE Spațiul Economic Europea n
SM Stat Membru
SWOT Puncte tari, Puncte slabe, Oportunități și Amenințări
TEN-T Rețeaua trans -europeană de transport
TIC Tehnologia Informației și a Comunicațiilor
UAT Unitate Administrativ Teritorială
UE Uniunea Europeană
7
Capitolul 1. Introducer e
Importan ța cunoa șterii cadrului de dezvoltare la nivelul unui teritoriu sau municipiu este
esențială în condi țiile propunerii unor măsuri adecvate care să sprijine o evolu ție durabilă și
sustenabilă din toate punctele de vedere. Documentul care vine în sprijinul acestei planificări
este cunoscut sub numele de „Strategie de dezvoltare durabilă”.
Valoarea adăugată generată de existen ța acestei strategii la nivelul municipiului Râmnicu
Vâlcea este asigurată de însă și construc ția documentului, respectiv st ructurarea informa țiilor în
conformitate cu logica etapelor de programare care trebuie parcurse în vederea ob ținerii unor
măsuri și priorită ți de dezvoltare a teritoriului corelate cu poten țialul și situa ția curentă
existentă.
Astfel, actualizarea strateg iei de dezvoltare a municipiului Râmnicu Vâlcea pentru
perioada 2014 -2020, porne ște de la analiza situa ției socio -economice existente la nivelul
municipiului în prezent, aceasta servind ca o fundamentare solidă a analizei SWOT. Priorită țile și
direc țiile d e dezvoltare în perioada 2014 -2020 sunt un rezultat al poten țialului ce poate fi
valorificat la nivelul municipiului, poten țial ce poate fi cunoscut doar după o evaluare și corelare
a tuturor punctelor slabe și oportunită ților existente în prezent, element e cuprinse în analiza
SWOT. Pentru a asigura o veridicitate a informa țiilor prezentate și a rezultatelor ob ținute, având
în vedere faptul că analiza SWOT reprezintă de fapt punctul de pornire în definirea strategiei de
dezvoltare a municipiului în perioada 2014-2020, este foarte important ca fiecare element inclus
la nivelul analizei SWOT în sec țiunile punctelor tari și punctelor slabe să fie justificat de
concluziile analizei socio -economice actuale.
Metodologia de elaborare a unui astfel de document de p rogramare presupune o
„triangulare” a instrumentelor clasice metodologice, respectiv: (a) Instrumente de colectare a
datelor/informa țiilor; (b) Instrumente de analiză cantitativă; (c) Instrumente de analiză
calitativă.
Colectarea informa țiilor și a datel or disponibile pentru conturarea situa ției socio –
economice actuale a fost realizată în strânsă colaborare cu reprezentan ți ai Primăriei
Municipiului Râmnicu Vâlcea și a presupus identificarea informa țiilor statistice atât din surse
cunoscute la nivel „univ ersal” (Institutul Na țional de Statistică, Baza de date TEMPO), cât și din
surse „specifice” (situa ții furnizate de Primărie și Direc țiile aflate în subordine, ORC Vâlcea, DJS
Vâlcea, etc.). Informa țiile astfel ob ținute au fost centralizate și analizate pr in utilizarea
metodologiilor de analiză cantitativă; este important de men ționat faptul că s -a urmărit analiza
informa țiilor statistice pentru un anumit interval, respectiv 2007 -2013, pentru a putea identifica
trendul evolutiv și a putea previziona astfel o evolu ție orientativă a acestora în perioada 2014 –
8
2020. Raportându -ne la instrumentele de analiză calitativă, influen ța acestora la nivelul
conținutului documentului este deosebit de importantă întrucât aceasta este modalitatea de
integrare a opiniei acto rilor cheie relevan ți pentru dezvoltarea viitoare a municipiului. Astfel, au
fost considerate atât rezultatele chestionarelor aplicate la nivelul unită ților de învă țământ de la
nivelul municipiului privind perspectiva viitoare de dezvoltare, cât și feed -back-ul și opiniile
transmise de către actorii locali pentru versiunea anterioară a Strategiei de dezvoltare a
municipiului Râmnicu Vâlcea 2014 -2020, supusă dezbaterii publice.
Având în vedere faptul că orizontul de implementare al prezentei Strategii de d ezvoltare
se suprapune cu perioada de programare 2014 -2020 la nivelul UE, o importan ță deosebită o
reprezintă și înțelegerea politicilor aplicate la nivel comunitar, respectiv a oportunită ților de
finan țare planificate, astfel încât să existe o sinergie în tre planurile de dezvoltare ale
municipiului și viziunea comunitară de cre ștere durabilă, sustenabilă și inteligentă.
Astfel, în cadrul Strategiei de dezvoltare a municipiului Râmnicu Vâlcea 2014 -2020 –
versiunea actualizată, se vor identifica priorită țile de dezvoltare și se vor stabili obiectivele
specifice și domeniile prioritare de interven ție, ținându -se cont de evolu ția macroeconomică la
nivel na țional, starea economiei la nivel regional și local, precum și de apartenen ța municipiului
la Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitară „Zona Metropolitană Râmnicu Vâlcea”.
Un avantaj important conferit de existen ța unui astfel de document la nivelul
municipiului este reprezentat de faptul că strategia va justifica canalizarea eforturilor
administra ției publice către nevoile de dezvoltare identificate, asigurând astfel o utilizare mai
eficientă a resurselor alocate la nivel local.
Strategia de dezvoltare a municipiului Râmnicu Vâlcea 2014 -2020 reprezintă astfel un
instrument de politică publică care va descrie mijloacele planificate pentru a răspunde nevoilor
teritoriului și nevoilor cetă țenilor, urmărind cre șterea calită ții vie ții, precum și valorificarea și
conservarea identită ții locale.
Astfel, în conformitate cu informa țiile prezentate anterior, pentru î nțelegerea cadrului
de dezvoltare a municipiului Râmnicu Vâlcea, este necesară în primul rând analiza contextului
existent la nivel european, național și regional.
a) Contextul european
Europa 2020 reprezintă strategia UE de creștere economică pentru următor ii zece ani.
Într-o lume aflată în permanentă schimbare, UE dorește să devină o economie inteligentă,
durabilă și favorabilă incluziunii. Aceste trei priorități se sprijină reciproc și sunt în măsură să
ajute UE și statele membre să obțină un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă, de
productivitate și de coeziune socială.
9
În practică, Uniunea Europeană a stabilit cinci obiective majore care urmează să fie
îndeplinite până în 2020. Statele membre au adoptat propriile lor obiective naționale în aceste
domenii. Diverse acțiuni la nivel european și național vin în sprijinul Strategiei.
Cele 5 obiective europene propuse pentru anul 2020 sunt:
1. Ocuparea forței de muncă
– o rată de ocupare a forței de muncă de 75 % în rândul populației cu vârste cuprinse
între 20 și 64 de ani
2. Cercetare, dezvoltare și inovare
– un nivel al investițiilor publice și private în cercetare și dezvoltare de 3% di n PIB -ul
UE
3. Schimbări climatice și energie
– reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiții
favorabile) față de nivelurile înregistrate în 1990;
– creșterea ponderii surselor de e nergie regenerabile până la 20% ;
– creșterea cu 20% a eficienței energetice.
4. Educație
– reducerea abandonului școlar la sub 10%;
– creșterea la peste 40% a po nderii absolvenților de studii superioare în rândul
popula ției în vârstă de 30 -34 de ani.
5. Sărăcie și excluziune socială
– reducerea cu cel puțin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă
să sufere de pe urma sărăciei și a excluziunii s ociale.
Aceste obiective:
definesc poziția pe care ar trebui să o ocupe UE în 2020 din punctul de vedere al unor
parametri majori;
sunt transpuse în obiective naționale, pentru ca fiecare stat membru să -și poată
urmări evoluția;
sunt comune și nu presupu n repartizarea sarcinilor, urmând a fi realizate prin acțiuni
la nivel național și european;
sunt interdependente și se susțin reciproc:
– progresele în plan educațional contribuie la îmbunătățirea perspectivelor
profesionale și la reducerea sărăciei;
– mai m ultă cercetare și inovare și o utilizare mai eficientă a resurselor ne ajută să
devenim mai competitivi și oferă condiții favorabile creării de noi locuri de muncă;
10
– investițiile în tehnologii ecologice contribuie la combaterea schimbărilor climatice
și cre ează noi oportunități de afaceri și locuri de muncă1.
Strategia Europa 2020 și obiectivele stabilite la nivel comunitar au fundamentat
strategiile de dezvoltare ale tuturor statelor membre în perioada 2014 -2020, strategii exprimate
la nivelul Acordului de parteneriat semnat între fiecare stat membru și Uniunea Europeană.
Acordurile de parteneriat stabilesc planurile autorită ților na ționale cu privire la utilizarea
finan țării provenite din fondurile structurale și de investi ții europene în perioada 2014 -2020. În
consecin ță, acestea prevăd obiectivele strategice și priorită țile în materie de investi ții ale
fiecărei țări, în acord cu cele ale Strategiei Europa 2020 pentru o cre ștere inteligentă, durabilă
și favorabilă incluziunii.
b) Contextul național
În pe rioada de programare 2014 -2020, strategiile de dezvoltare planificate la nivelul
fiecărui stat membru sunt materializate la nivelul Acordurilor de part eneriat. Astfel, în cadrul
fiecărui Acord de parteneriat au fost delimitate o serie de Obiective tematice care vor
fundamenta con ținutul Programelor Opera ționale în perioada de programare 2014 -2020.
Pentru România a fost aprobat și semnat Acordul de parteneriat la data de 6 august 2014.
Acesta a fost ce ntrat în jurul următoarelor obi ective tematice2:
1. Consoli darea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării;
2. Îmbunătă țirea accesului la tehnologiile informa ției și comunica țiilor, precum și
îmbunătă țirea utilizării și a calită ții acestora;
3. Sporirea competitivită ții întreprinderilor mici și mijlocii, a sectoru lui agricol (pentru
FEADR) și a sectorului pescuitului și acvaculturii (pentru EMFF);
4. Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon în toate sectoarele;
5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, precum și a prevenirii și gestionării
riscurilor;
6. Conservarea și protejarea mediului și promovarea eficien ței resurselor;
7. Promovarea unui transport durabil și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor
rețelelor majore;
8. Promovarea sustenabilită ții și a calită ții locurilor de muncă și sprijinirea mobilită ții
lucrătorilor;
1 http://ec.europa.eu/europe2020/europe -2020-in-a-nutshell/targets/index_ro.htm
2 http://www.fonduri –
structurale.ro/Document_Files//Stiri/00015512/m5uus_rezumat_acord_parteneriat_romania_final.pdf
11
9. Promovarea incluziunii sociale, precum și combaterea sărăciei și a oricărei forme de
discriminare;
10. Investi ții în educa ție, instruire și învă țământ voca țional pentru competen țe și învă țare pe
tot parcursul vie ții;
11. Consolid area capacită ții institu ționale a autorită ților publice și a păr ților interesante și o
administra ție publică eficientă.
Acordul de parteneriat cu țara noastră include cinci fonduri structurale și de investi ții
europene (fonduri ESI): Fondul european de de zvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune
(FC), Fondul social european (FSE), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și
Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF).
Cele 6 Programe Operaționale prevăzute pentru perioada 2014 – 2020, sunt următoarele:
1. Programul Operațional Competitivitate
Obiective tematice:
Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării;
Îmbunătă țirea accesului la tehnologiile informa ției și comunica țiilor, precum și
îmbunătă țirea utiliz ării și a calită ții acestora.
Alocarea financiară pentru Programul Opera țional Competitivitate ‐ 1.329,7 mil. euro:
– AP 1 ‐ Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare (CDI) în sprijinul competitivității
economice și dezvoltării afacerilor: 797,8 mil. eur o (60% din POC);
– AP 2 ‐ Tehnologia Informa ției și Comunica țiilor (TIC) pentru o economie digitală
competitivă: 531,9 mil. euro (40% din POC).
2. Programul Operațional Capital Uman
Obiective tematice:
Promovarea sustenabilită ții și a calită ții locurilor de muncă și sprijinirea mobilită ții
lucrătorilor;
Promovarea incluziunii sociale, precum și combaterea sărăciei și a oricărei forme de
discriminare;
Investi ții în educa ție, instruire și învă țământ voca țional pentru competen țe și învă țare pe tot
parcursul vie ții.
Axe prioritare:
– AP 1 – Inițiativa locuri de muncă pentru tineri;
– AP 2 – Îmbunătă țirea situa ției tinerilor din categoria NEETs;
– AP 3 – Locuri de muncă pentru to ți;
12
– AP 4 – Incluziunea socială și combaterea sărăciei;
– AP 5 – CLLD (Măsuri integrate desti nate comunită ților aflate în risc de sărăcie);
– AP 6 – Educa ție și competen țe.
Buget: 4.326,8 mil. euro.
3. Programul Operațional Infrastructura Mare
Obiective tematice:
OT 7 Promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul
infrastructurilor rețelelor majore;
OT 6 Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor;
OT 5 Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor;
OT 4 Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scă zute de carbon în toate sectoarele.
POIM 2014‐2020 cuprinde nouă Axe Prioritare:
1. Transport
– AP1 ‐ Dezvoltarea rețelei TEN‐T pe teritoriul României;
– AP2 ‐ Creșterea accesibilității regionale prin conectarea la TEN‐T;
– AP3 ‐ Dezvoltarea unui sistem de transpo rt sigur și prietenos cu mediul.
2. Mediu și schimbări climatice
– AP4 ‐ Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor;
– AP5 ‐ Protejarea și conservarea biodiversită ții, decontaminarea siturilor poluate istoric și
monitorizarea calită ții aer ului;
– AP6 ‐ Promovarea adaptării la schimbările climatice, preve nirea și gestionarea riscurilor.
3. Energie curată și eficiență energetică
– AP7 ‐ Energie sigură și curată pentru o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon;
– AP 8 – Sisteme inteligente și sustenabile de transport al energiei electrice și gazelor
naturale;
4. Infrastructură în regiunea Bucure ști – Ilfov
– AP 9 – Dezvoltarea infrastructurii urbane în Bucure ști ‐ Ilfov.
Alocare a financiară, inclusiv rezerva de performanță este de 9,4 mld. euro, din care:
– 2.483,5 mil. euro FEDR;
– 6.934,9 mil. euro Fond Coeziune.
4. Programul Operațional Regional
Obiective Tematice și Axe Prioritare:
13
OT 1 ‐ consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și a inovării; AP 1 ‐ Transfer
tehnologic;
OT 3 ‐ îmbunătățirea co mpetitivității întreprinderilor mici și mijlocii, a sectorului agricol,
pescuitului și acvaculturii; AP 2 – Competitivitate IMM;
OT 4 ‐ sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate
sectoarele; AP 3 – Eficien ță ener getică în clădiri publice și AP 4 – Dezvoltare urbană;
OT 6 ‐ protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor AP 4 – Dezvoltare
urbană și AP 5 – Patrimoniu cultural;
OT 7 ‐ promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocaj elor din cadrul
infrastructurilor rețelelor majore; AP 6 – Infrastructură de transport rutieră;
OT 8 ‐ promovarea ocupării for ței de muncă sustenabile și de calitate și sprijinirea mobilită ții
forței de muncă; AP 7 ‐ Turism;
OT 9 ‐ promovarea incluziunii s ociale și combaterea sărăciei; AP 8 – Infrastructură sanitară și
socială și AP 9 – Comunită ți marginalizate (CLLD);
OT 10 ‐ investițiile în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții; AP 10 –
Infrastructura educa țională;
OT 11 ‐ consolidarea capacității instituționale și o administrație publică eficientă; AP 11 –
Cadastru.
Buget: 6.298 mil. euro.
5. Programul Operațional Asistența Tehnică
Obiectivul POAT:
Asigurarea capacită ții și a instrumentelor necesare pentru o eficientă coordonare,
gestionare și control al interven țiilor finan țate din Fondurile Europene Structurale și de Investi ți,
precum și pentru o implementare eficientă, bine orientată și corectă a POAT, POIM și POC, prin
intermediul a trei Axe Prioritare:
– AP 1 – Întărirea capacități i beneficiarilor de a pregăti și implementa proiecte finanțate
din FESI și diseminarea informațiilor privind aceste fonduri;
– AP 2 – Sprijin pentru coordonarea, gestionarea și controlul fondurilor FESI;
– AP 3 – Creșterea eficienței resurselor umane implicate în sistemul de coordonare,
gestionare și control al FESI.
Buget: 212,76 mil. euro.
6. Programul Opera țional Capacitate Administrativă
Obiectiv tematic:
14
OT 11 ‐ Consolidarea capacită ții institu ționale a autorită ților publice și a păr ților interesate
și eficiența administra ției publice.
Axe prioritare:
– AP 1 – Structuri eficiente la nivelul tuturor palierelor administrative și judiciare;
– AP 2- Administra ție publică și sistem judiciar eficace și transparente;
– AP 3 – Asisten ță tehnică.
Buget: 553,19 mil. eu ro.
Până în prezent nu a fost aprobat niciun Program Opera țional în România, însă pentru
majoritatea există o primă versiune completă care se negociază cu Comisia Europeană.
c) Contextul regional
Regiunea Sud -Vest Oltenia are ca obiectiv strategic global p entru perioada 2014 -2020:
dezvoltarea durabilă și echilibrată a regiunii prin valorificarea resurselor proprii, sprijinirea
mediului de afaceri, a infrastructurii și serviciilor, în vederea reducerii disparităților existente
între regiunea Sud – Vest Olten ia și celelalte regiuni ale țării, în scopul creșterii nivelului de trai
al cetățenilor.
Pentru atingerea obiectivului general al Planului de Dezvoltare Regională 2014 -2020, au
fost stabilite următoarele obiective specifice:
– Creșterea compet itivității reg ionale prin îmbunătă țirea eficienței energetice, sprijinirea
întreprinderilor, dezvoltarea infrastructurii și calificarea resurselor umane (Prioritățile
1,2 și 4);
– Crearea de noi locuri de muncă, creșterea incluziunii sociale și reducerea sărăciei
(Priorit atea 5);
– Creșterea atractivității regionale și dezvoltarea durabilă a regiunii prin îmbunătățirea
infrastructurii, valorificarea zonelor urbane și a potențialului turistic (Prioritățile 3 și 6).
Definirea priorită ților și domeniilor de intervenție la nive l regional pentru viitoarea
perioadă de programare 2014 -2020 a reprezentat un proces participativ, realizat prin implicarea
actorilor regionali relevan ți, fiind astfel create premisele necesare pentru identificarea nevoilor
reale de dezvoltare ale regiunii Sud-Vest Oltenia.
Prioritățile Strategi ei de Dezvoltare Regională Sud -Vest Oltenia 2014 – 2020 și domeniile
de intervenție sunt:
Prioritatea regională 1: Creșterea competitivității economice a regiunii
– Domeniu de intervenție 1.1: Dezvoltarea infrastructu rii de afaceri;
15
– Domeniu de intervenție 1.2: Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și
inovării;
– Domeniu de intervenție 1.3: Creșterea competitivității IMM -urilor;
– Domeniu de intervenție 1.4: Reducerea decal ajului informațional în regiune.
Priorit atea regională 2: Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii regionale
– Domeniu de intervenție 2.1: Îmbună tățirea infrastructurii de transport, inclusiv cea
transfrontalieră;
– Domeniu de intervenție 2.2: Infrastructura de sănătate și pentru situații de urge nță;
– Domeniu de intervenție 2.3: Îmbunătățirea infrastructurii educaționale;
– Domeniu de intervenție 2.4: Modernizarea infrastructurii sociale;
– Domeniu de intervenție 2.5: Reabilitarea zonelor urbane (inclusiv eficiența
energetică, zone verzi, moșteniri cul turale și istorice, sport și activități recreative,
parcări, zone pietonale, control trafic, parcuri);
– Domeniu de intervenție 2.6: Dezvolt area capacității administrative.
Prioritatea regională 3: Dezvoltarea turismului, valorificarea patrimoniului natural și a
moștenirii cultural -istorice
– Domeniu de intervenție 3.1: Conservarea, protecția și valorificarea patrimoniului
natural și cultural al regiunii;
– Domeniu de intervenție 3.2: Crearea/modernizarea infrastructurii de turism în
vederea creșterii atractivită ții regiunii;
Prioritatea regională 4: Dezvoltare rurală durabilă și modernizarea agriculturii și a
pescuitului
– Domeniu de intervenție 4.1: Modernizarea și creșterea viabilității exploatațiilor
agricole;
– Domeniu de intervenție 4.2: Infrastructura rurală – servicii de bază și reînnoirea
satelor;
– Domeniu de intervenție 4.3: Promovarea creării și dezvoltării IMM;
– Domeniu de intervenție 4.4: Promovarea anumitor sectoare cu nevoi specifice;
Prioritatea regională 5: Dezvoltarea resurselor umane în sprijinul unei ocupări durabile și a
incluziunii sociale
– Domeniu de intervenție: 5.1: Investiții în educație, competențe și învățământ bazat
pe rezultate;
– Domeniul de intervenție 5.2: Ocupare și mobilitate pe piața forței de muncă;
– Domeniul de intervenție 5.3: Incluziune socială și combaterea sărăciei;
Prioritatea regională 6: Protecția mediului și creșterea eficienței energetice
16
– Domeniul de intervenție: 6.1: Îmbunătățirea eficienței energetice în sectorul public și
privat și utilizarea energiei regenerabile;
– Domeniul de intervenție 6.2: Modernizarea infrastructurii de mediu;
– Domeniul de intervenție 6.3: Promovarea adaptării la schimbările climatice,
prevenirea și gestionarea riscurilor.
Abordarea urmărită în cadrul PDR 2014 -2020 propune o viziune largă care include
activități ce pot fi finanțate din multiple surse de finanțare (buget național, buget local,
instrumente structurale/alte instrumente financiare).
Strategia de dezvoltare a municipiului Râmnicu Vâlcea va fi construită având în vedere
cadrul prezentat anterior, atât la nivel european, cât și național și regional.
1.1. Date generale despre UAT
1.1.1. Istoric
Municipiul Râmnicu Vâlcea este o a șezare veche, a cărei istorie milenară este atestată de
descoperirile arheologice din zonă. Vestigiile cetă ților (castr elor) romane confirmă continuitatea
existen ței și dezvoltării a șezării.
Prima atestare documentară datează din 20 mai 1388, când Mircea cel Bătrân confirmă
mănăstirii Cozia stăpânirea la Râmnic a unor proprietăți3. În ceea ce prive ște denumirea
orașului, majoritatea istoricilor consideră că apelativul Râmnic provine din limba slavă, având
sensul de hele șteu, râu, baltă, sau chiar pe ște.
Ca ora ș domnesc, aparent Râmnicul și -a avut curtea pe locul caselor boierilor Lahovary
din epoca modernă. Mărturiile a rheologice atestă existen ța unor intense legături comerciale
între locuitorii din zona Râmnicului și cei din ora șele transilvănene. Ora șul cunoa ște o
pronun țată activitate economică și social -politică, în secolele XIV – XV, aflându -se printre
primele centr e urbane ale Țării Române ști.
În timpul domnitorului Radul cel Mare ia naștere a doua episcopie a Țării Românești –
Episcopia Râmnicului Noul Severin. Episcopia a fost înființată ca o continuatoare a Mitropoliei
Severinului, mutată ulterior la Râmnic, und e a rămas până în zilele noastre, când are autoritate
asupra lăcașurilor mânăstirești din județele Vâlcea și Olt4.
De ora șul Râmnicu Vâlcea se leagă amintirea domnitorilor Radu de la Afuma ți, Pătra șcu
cel Bun, Petru cel Tânăr, Mihai Viteazu și Matei Bas arab. În timpul domniei lui Matei Basarab, s -a
3 http://www.travelbiz.ro/fisiere/Ghiduri/judetul%20V alcea%20 -%20ghid%20turistic.pdf
4 http://www.primariavl.ro/index.php/cat/ramnicu -valcea.html
17
dezvoltat cultura și învă țământul. S -au tipărit căr ți în române ște și s-a creat la Râmnic o școală
de artă tipografică, foarte cunoscută și care a dăinuit aproape două veacuri.
O altă perioadă de puternică în florire culturală a ora șului are loc în timpul domniei lui
Constantin Brâncoveanu. În această perioadă, Antim Ivireanul a înfiin țat la Râmnicu Vâlcea o
nouă tiparni ță, care va func ționa până în 1827, cartea „de Râmnic” devenind o marcă de
fabrica ție consac rată. Tot la Râmnic a func ționat, începând din 1785, o școală de pictură, prima
de acest fel organizată în Țara Românească.
Revolu ția română de la 1848 a reprezentat de asemenea un moment important în istoria
orașului și aceasta doarece, în data de 29 iu lie 1848, pe locul unde se află în prezent parcul
Zăvoi, s -au adunat to ți cetă țenii ora șului, printre care și Anton Pann, profesor de muzică, care
împreună cu alți cântăre ți au intonat, pentru prima oară, ceea ce avea să devină imnul na țional
al României, Deșteaptă -te române!
1.1.2. Așezarea geografică
Municipiul Râmnicu Vâlcea, reședința județului Vâlcea, important centru economic și
cultural al țării , este așezat în partea central -sudică a României, în partea nord -estică a regiunii
Sud Vest Oltenia și în partea central -estică a jude țului Vâlcea. Din punct de vedere geografic,
este amplasat în Subcarpa ții Getici, la confluen ța râurilor Olt și Olănești, la o altitudine medie
de 240 -260m. Este situat la intersec ția paralelei de 45°07' latitudine nordică cu m eridianul de
24°22'21" longitudine estică, în plină zonă temperată.
Orașul se învecinează cu următoarele localități: comuna Bujoreni (N), comunele Dăești și
Golești (NE), comuna Budești (E), orașul Ocnele Mari (V), comuna Mihăești (SV) și comuna
Vlădești (NV).
Municipiul Râmnicu Vâlcea are o suprafață de 8.952 ha. Se întinde la Est de dealul
Capela, până dincolo de cursul râului Olt, depășind spre sud confluența acestuia cu apele râului
Olănești. Este mărginit la sud de dealul Troian, iar la vest de dealu lurile Petrișor și Capela. La
nord, limita teritoriului administrativ al municipiului Râmnicu Vâlcea este marcată de dealul
Cetățuia.
Bogatul potențial natural al orașului este determinat de varietatea resurselor naturale
existente în zonă. La acesta se a daugă și capitalul antropic, construit și realizat de agenții
economici care își desfășoară activitatea pe teritoriul municipiului.
18
1.1.3. Evoluția administrativă și teritorială
Evolu ția sistemului urban românesc după anul 1945 a fost, în ciuda aparen țelor, foarte
agitată. Numărul de ora șe s-a multiplicat între anii 1948 și 1990, cu peste 120 (de la 136 în 1948
la 260 în 1990).
Procesul de urbanizare în România s -a realizat în mai multe etape, cre șterea popula ției
orașelor realizându -se prin: cre ștere pe b aza sporului natural; spor migratoriu datorită
industrializării; cre șterea popula ției prin măsuri administrative (prin declararea de noi ora șe,
delimitarea de noi comune suburbane și includerea unor sate ca păr ți componente ale ora șelor).
În prezent, stru ctura urbană a României este formată de un municipiu capitală (capitala
României, municipiu de importan ță europeană), 11 municipii de rangul I5 (municipii de
importanță națională, cu influență potențială la nivel european) , 81 de municipii de rangul II
(municipii de importanță interjudețeană, județeană sau cu rol de echilibru în rețeaua de
localități) și 172 de ora șe de rangul III, în total, 265 de localită ți urbane.
Municipiul Râmnicu Vâlcea se încadrează în rangul II, potrivit L 351/2001, la fel ca alte 30
municipii re ședințe de jude ț din România, iar conform HG 998/2008 se numără printre cei 13
Poli de dezvoltare urbană delimită ți la nivel na țional.
Evolu ția urbanistică a Municipiului Râmnicu Vâlcea6
Evolu ția urbanistică a municipiului Râmnicu Vâlcea începe cu a șezări preistorice,
mărturiile arheologice atestând existen ța unor a șezări încă din neoliticul timpuriu, apoi a șezări
dacice din epoca bronzului, urmate de cetatea Buridava. Romanii au întemeiat și ei, pe malul
drept al Oltului, Buridava romană .
Vatra ora șului medieval a fost delimitată pe o hartă a Țării Române ști întocmită de
ofițerii austrieci la sfâr șitul sec. al XVIII -lea (1787 -1792), care o men ționa pe malul drept al
Oltului, având o formă îngustă și alungită de la Nord spre Sud, datorată dealurilor Petri șor și
Capela, spre Vest și râului Olt, spre Est. La Sud, a șezarea era limitată de râul Râmnic (Olăne ști).
De la Sud spre Nord, ora șul era traversat de marele drum comercial și strategic construit de
romani pe partea dreaptă a Oltului. Har ta menționa și cele mai vechi străzi din ora ș: Calea lui
Traian (drumul roman), General Praporgescu (Calea Doroban ților) și Radu de la Afuma ți (Calea
Brutarilor).
Într-o descriere a Râmnicului realizată în 1731 de inginerul maior I.C. Weiss, „orașul avea
patru biserici, cea mai mare era cea catolică, a franciscanilor”.
5 Ierarhizarea localităților pe ranguri e conformă cu L 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului național – Secțiunea a IV -a – Rețeaua de lo calități
6 Arh. Horia Ciuru ș, Studiu pentru delimitarea și instituirea zonelor de protec ție ale monumentelor
istorice din Municipiul Râmnicu Vâlcea , Primăria Râmnicu Vâlcea, 2012
19
Secolul al XIX -lea este cel al opera țiunilor urbanistice importante, al interven țiilor
voluntare și planificate întreprinse în scopul ameliorării condi țiilor de via ță din ora ș.
Interven țiile au vizat amenajarea unor parcuri, grădini publice, oglinzi de apă, instalarea sau
modernizarea unor re țele edilitare, trasarea unor străzi sau a unor lotizări, cu contribu ție
privată sau ob ștească. Este a șa-zisa perioadă romantică, etapă inaugurată de do mnitorul
Dimitrie Barbu Știrbei (1849 -1853), care în 1850, înfiin țează printr -un ofis domnesc parcul Zăvoi
(grădină publică pentru preumblarea ob știi). Tot în această perioadă este trasat și bulevardul
Tudor Vladimirescu, perpendicular pe Calea lui Traian, pe firul unui vechi drum de țară.
În 1895, intravilanul se extinde pu țin către sud, depă șind bariera naturală a râ ului
Râmnic. Pe acela și plan din 1895 sunt marcate și cele patru bariere (por ți) de intrare în ora ș:
„bariera Cetă țuia” la Nord, „bariera po dului de fier” la Est, „bariera Troian” la Sud și„bariera
Arhanghelu” la Vest. Este men ționat și cătunul Ostroveni în partea de Sud -Est a ora șului. Tot în
această perioadă apare și calea ferată la Râmnicu Vâlcea. Linia și prima gară au fost inaugurate
în 1887.
În perioada interbelică se dezvoltă zona comercială centrală a ora șului (administra ția
financiară, po șta, primăria, farmaciile și hotelurile). O opera țiune importantă, realizată după
Primul Război Mondial, este actuala stradă Mihai Viteazul. Altă ope rațiune a fost deschiderea
străzii Cerna, pentru a avea o perspectivă spre gară și o legătură directă a gării de călători cu
centrul ora șului.
Perioada socialistă se remarcă prin importante interven ții urbanistice, cu caracter
preponderent distructiv, din nefericire. Spre deosebire de interven țiile anterioare, care au
urmărit ridicarea standardului urban, fără distrugerea fondului existent, interven țiile din
perioada socialistă au reprezentat în mare parte înlocuirea unei păr ți din fondul istoric cu un
habitat nou, colectiv, cu o redusă valoare culturală și istorică, însă focalizat pe dezvoltarea
fondului locativ și a poten țialului economic al municipiului. Opera țiunea cea mai importantă a
fost demolarea și „reconstruirea” centrului istoric. Alte opera țiuni au fost:
– completarea fronturilor străzii Cerna cu blocuri de locuin țe P+3, la sfâr șitul anilor ’50 și
începutul anilor ’60;
– completarea fronturilor străzii Calea lui Traian cu blocuri P+4 ;
– construirea Magazinului Cozia pe locul casei Iosefina Paslavoky Be jan, datând de la 1900;
– construirea ansamblului Știrbei Vodă (blocuri de locuin țe P+4);
– construirea unor mari ansambluri de locuin țe colective, între Calea lui Traian și râul Olt:
Traian, Nord (la nord de centrul istoric) și Ostroveni în Sud;
În paralel, în ora ș au fost făcute investi ții ce țineau de politica de industrializare:
– înființarea unei termocentrale și a unui mare combinat chimic;
20
– amenajarea râului Olt în scopul prevenirii inunda țiilor și producerii de curent electric;
– construirea căii ferate Vâl cele – Râmnicu Vâlcea.
Func țiile municipiului
Orașele, prin func țiile lor ter țiare, dar și prin cele legate de produc ția bunurilor
materiale, prin poten țialul economic, demografic și de pozi ție în ansamblu sistemelor de
așezări, nu sunt independente, ci în strânsă interconexiune cu localită țile rurale și cele urbane
din entitatea teritorială căreia îi apar țin. De aici, rezultă și o multitudine de func ții și spații
funcționale aferente, repartizate atât în mediul urban, cât și în cel periurban. De regulă, funcția
agricolă este localizată în spa țiul periurban, pe când celela lte func ții se întrepătrund în spa țiul
intraurban, zona centrală fiind prin excelen ță un spa țiu al „puterii”, aici concentrându -se
funcția administrativă, politică, financiară, comercială , turistică și culturală.
Într-un studiu7 realizat cu privire la funcțiile terțiare ale așezărilor urbane, geograful
Bogdan Păcurar consideră orașul mai mult decât o „construcție umană”; în relația antropologică,
fiecare oraș devine un „loc” și dobândește un spirit al locului, are o menire pe care tinde să o
atingă cu ajutorul funcțiilor sale. Deși studiul este dezvoltat pe exemplul municipiului Cluj
Napoca, funcțiile analizate sunt valabile aproape în totalitate pentru majoritatea orașelor.
Astfel, funcți ile municipiului Râmnicu Vâlcea previzionate pentru perioada 2014 -2020, ca o
continuitate a celor deja existente, sunt prezentate în următorul tabel:
Tabel nr. 1. Func țiile dezvoltate de municipiului Râmnicu -Vâlcea în perioada 2014 – 2020
Func ții primare funcția agr icolă
Func ții secundare funcția industrială
Func ții ter țiare Funcții civice funcția reziden țială, func ția
administrativ -civică, func ția
urbanistică, func ția ecologică,
funcția medicală, func ția de
securitate
Funcții culturale funcția educati vă de masă,
funcția universitară, func ția
spiritual -religioasă, func ția
cultural -festivă, func ția cultural –
artistică, func ția științifico-
academică, func ția sportivă
Funcții administrativ –
politice funcția administrativ -politică
județeană
Funcția comerc ială
Funcțiile turistice funcția comercial -turistică,
funcția festiv -turistică, func ția
7 Bogdan -Nicolae Păcurar , Funcțiile „terțiare” ale municipiului Cluj -Napoca , 2011
21
turistică de afaceri, func ția
plezirturistică, func ția religios –
turistică, func ția educativ –
turistică
Funcția financiară
Funcția juridică
Funcțiile transport –
vehiculatorii funcția de transporturi rutiere,
funcția de transporturi feroviare,
funcția de transport intraurban
Funcția infocomunica țională
Func ții cuaternare Funcția de cercetare științifică și func ția infocibernetică
Sursa: Prelucrare informa ții, 2011
Zonarea func țională a Municipiului Râmnicu Vâlcea8
Municipiul Râmnicu Vâlcea se compune din teritoriul principal al ora șului Râmnicu Vâlcea
și fostele așezări rurale: Troianu, Căzănești, Stolniceni, Poienari, A ranghel, Buda, Goranu,
Copăcelu etc. care , deși devenite relativ recent cartiere ale orașului, se află la intersecția
dintre „urban” și „rural”, cu tendința de a se alinia coordonatelor mediului urban, însă într -un
ritm lent de tranziție. Aceasta a făcut ca municipiul să se dezvolte și pe malul d rept (sud) al
râului Olănești.
Situația actuală a dispunerii zonelor func ționale în ora ș se caracterizează prin:
– dezvoltarea zonei centrale în decursul anilor pornind din centrul istoric, extinzându -se
pe direcțiile principale de circulație peste Râul O lt, și spre sud, pe sistemul de artere Calea
Traian și Bulevardul Tineretului, pe care se suprapune circulația de tranzit către
Drăgășani/Sibiu;
– existența unei zonificări funcționale precise pentru zonele de locuit, de activități agro –
zootehnice, industr iale, de depozitare și, parțial, pentru construcții transporturi și gospodărie
comunală, spații plantate publice și de agrement;
– existența unui grad ridicat de dispersie a unor servicii publice municipale, a unor
activități de transporturi, construcții, depozitări, gospodărie comunală și spații plantate publice.
Această dispersie a condus în prezent la amestecul unor funcții adesea incom patibile:
– inexistența unor zone mixte bine dezvoltate;
– absența unei trame stradale ierarhizate și coerente;
– segm entarea netă a zonei de locuit în : zone cu locuințe colective mari și foarte mari, cu
densități mari; locuințe individuale parter de tip urban și de tip rural, P+1 sau P+2;
– existența în intravilan a unor mari suprafețe de teren agricol.
8 Plan Urbanistic General, municipiul Râmnicu Vâlcea, Memoriu de sinteză, 2013
22
• Zona reziden țială
Zona de locuit poate fi împăr țită în următoarele subzone:
– o subzonă rezidențială relativ nouă compusă din clădiri colective medii și mari având
procente de ocupare a terenului și coeficienți de utilizare maximali. Construirea spațiilor verzi,
de joa că pentru copii și pentru parcare, nu a fost realizată în același ritm cu construirea
spațiilor de locuit și de aceea există o suprafață insuficientă a acestui tip de spații în prezent.
Această zonă grupează peste 50% din numărul locuințelor și este ca pon dere foarte mare
raportată la scara localității.
– o subzonă rezidențială cu clădiri individuale pe loturi medii de 500 mp, cu o densitate
apropiată de cea urbană formând o lotizare compactă în cartierele 1 Mai, Petrișor, Ferdinad,
Zăvoi;
– o sub -zonă re zidențială cu locuințe individuale pe loturi de dimensiuni foarte diferite
(între 300 mp și 2.000 mp), subechipate, cu terenuri agricole utilizate pentru producție, situată
în zona cartierelor Goranu, Poenari, Troianu, Ostroveni Sat, zonă în tranziție de l a rural la
urban;
– o zonă rezidențială de tip exclusiv rural cu loturi medii între 800 și 1 .500 mp, dar și cu
loturi de peste 2 .500-3.000 mp, în zonele Căzănești, Stolnicești, Copăcelu, Fețeni, Aranghel,
Dealul Malului, Buda, Colonia Nuci.
• Zona central ă
Zona centrală este locul unde se concentrază clădirile politico -administrative (Primăria,
Arhivele Județene, Prefectura), judecătorești (Tribunal județean, Judecătoria, Parchetul),
obiectivele de cult (biserici), obiectivele culturale (Muzeul de Artă, Mu zeul de istorie, Biblioteca
județ eană, Teatrul Anton Pann, Galerii de artă, Casa memorială Anton Pann, statui
comemorative), clădiri de învățământ cu tradiție (Colegiul Național „Alexandru Lahovari”,
Colegiul Național „Mircea cel Bătrân”) Poșta centrală, c ase comemorative, statui comemorative,
obiecte de artă, majoritatea făcând parte din Lista monumentelor și siturilor arheologice de
valoare locală și națională, complexe comerciale, spații p lantate publice, drumuri publice,
parcaje.
Zona centrală reprezint ă 132,48 ha respectiv 2,78 % din teritoriul intravilan.
• Zona mixtă
Segregarea func țională nu a permis formarea unei zone în care, în prelungirea centrului,
să apară un amestec de activități comerciale cu ridicata și cu amănuntul, servicii pentru
23
întrepr inderi, servicii sociale, colective și personale, locuințe, ateliere manufacturiere și
locuințe colective.
Zona mixtă este destinată în principal manifestării unor inițiative private ale unor
persoane fizice sau juridice și suportă în general o succesiune mai rapidă a activităților
punctuale decât alte zone urbane, înscriindu -se în partea cea mai dinamică a pieței imobiliare și
aduce o contribuție semnificativă la alcătuirea bugetului local prin diferite taxe specifice.
• Zona industrială
În Municipiul Râm nicu Vâlcea se eviden țiază trei platforme industriale, localizate în
partea nordică, central -nordică și sudică.
• Zona spa țiilor verzi
Situată sub nivelul necesar de suprafață amenajată pe locuitor, zona spațiilor plantate
necesită o atenție specială dat orită situării municipiului Râmnicu Vâlcea într -o zonă cu un
potențial natural valoros.
• Zona turistică
Arealul propus pentru dezvoltarea unor zone atractive pentru dezvoltare turismului în
Municipiul Râmnicu Vâlcea corespunde în linii mari zonei central e, spa țiilor de agrement și zonei
de promenadă ce poate fi amenajată pe malurile râurilor Olt și Olăne ști.
Datorită căilor de comunica ție (DN7, DN 64A, E81), zona turistică a Municipiului Râmnicu
Vâlcea poate fi u șor conectată cu sta țiunile turistice Băi le Călimăne ști, Băile Govora, Olăne ști și
Ocnele Mari, precum și cu obiective istorice și arhitecturale religioase dispersate în teritoriu
(mănăstirile: Horezu,Cozia, Surpățele, Dintr -un Le mn, Arnota, Frăsinei, Bistrița).
Zona Metropolitană Râmnicu Vâlcea9
Zona adiacentă Municipiului Râmnicu Vâlcea (pe care acesta oricum o polariza), a fost
transformată în arie metropolitană prin Hotărârea Consiliului Local nr. 93 din anul 2013 privind
înființarea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Zona Metropolitan ă Râmnicu Vâlcea” și
ulterior extinsă prin Hotărârea Consiliului Local nr. 319 din anul 2013. Această zonă cuprinde în
prezent localitățile: municipiul Râmnicu Vâlcea, orașele Băbeni, Băile Govora, Băile Olănești,
Călimănești, Ocnele Mari și comunele Beris lăvești, Budești, Bujoreni, Bunești, Dăești, Golești,
9 HCL nr. 93/2013 – privind înfiin țarea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Zona Metropolitană
Râmnicu Vâlcea”
HCL nr. 319/2013 – privind admiterea unor noi membri în cadrul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară
”Zona Metropolitană Râmnicu Vâlcea”
24
Mihăești, Muereasca, Păușești Măglași, Runcu, Sălătrucel, Șirineasa și Vlădești. Constituirea
zonei metropolitane a avut la bază necesitatea asocierii acestor unități administrativ -teritoriale
din vecin ătatea municipiului Râmnicu Vâlcea, ca posibilitate reală și oportună de dezvoltare
durabilă integrată a zonei prin realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes
zonal sau regional și prin furnizarea în comun a unor servicii publice. S -au av ut în vedere:
– alinierea Zonei Metropolitane Râmnicu Vâlcea la standardele economice și sociale
europene, în consens cu cele naționale;
– instaurarea unui climat de piață aliniat procedurilor competiționale internaționale;
– creșterea calității vieții și promovarea coeziunii teritoriale, economice și sociale din
Zona Metropolitană Râmnicu Vâlcea.
Zona metropolitană, determinantă în planul dezvoltării locale, ar putea favoriza
asocierea colectivităților și autorităților locale în probleme precum dezvoltarea economică și
investițională zonală, urbană și rurală, protecția mediului înconjurător, ameliorarea și
dezvoltarea infrastructurilor, creșterea bunăstării cetățenilor prin serviciile oferite. Totodată va
asigura participarea colectivităților și autoritățil or locale ale membrilor la realizarea dezvoltării
durabile a unităților administrative teritoriale, precum și a zonei, în domenii comune de interes.
1.2. Încadrare în regiune, în sistemul urban național, regional și
european
Municipiul Râmnicu Vâlcea es te situat în zona de nord -est a regiunii Sud Vest Oltenia, la
poalele Carpaților Meridionali, de -a lungul râului Olt, unul din principalele cursuri de apă ale
României și în proximitatea unei artere de circulație de mare importanță pentru întreaga țară
(E81). Pozi ția sa este importantă din punct de vedere strategic, deoarece între ține legăturile
dintre Regiunile Centru și Sud Vest Oltenia cu r egiunea Sud Muntenia și capitala Bucure ști (prin
conexiunea cu municipiul Pite ști, care este punctul de pornire pent ru autostrada A1). Prin
urmare, municipiul Râmnicu Vâlcea este un ora ș de legătură, influen țat atât de capitala
regională Craiova, de capitala culturală Sibiu, precum și de capitala administrativă a țării,
București.
Distanța față de principalele orașe di n regiunile/jude țe ce prezintă un anumit grad de
influen ță la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea este: București (175 km), Pitești (60 km),
Craiova (123 km), Sibiu (99 km), Târgu Jiu (115 km), Slatina (100 km).
În cadrul rețelei rutiere și feroviare de la nivel na țional, Râmnicu Vâlcea ocupă un loc
important, municipiul găsindu -se amplasat pe una din principalele căi rutiere internaționale care
leagă Europa Centrală de Peninsula Balcanică, cu ieșire la Marea Neagră, respectiv pe E81 7
25
Constanța – Bucureș ti – Pitești – Râmnicu Vâlcea – Sibiu, dar și pe drumurile naționale – DN 67
Târgu Jiu – Horezu – Râmnicu Vâlcea și DN 64 Craiova – Drăgășani – Râmnicu Vâlcea. Jude țul
Vâlcea și implicit municipiul Râmnicu Vâlcea beneficiază astfel de un avantaj favorabil în raport
cu deschiderea pe plan na țional și interna țional.
În raport cu axele prioritare ale rețelei europene de transport (TEN -T), municipiul se
situează în raza de acțiune a Axei prioritare TEN -T nr. 7, ce vizează modernizarea și dezvoltarea
infrastruc turii rutiere pe traseul Nădlac –Constanța, și doar colateral, prin apartenența la
regiunea Sud -Vest Oltenia, considerând alte două axe: Axa prioritară TEN -T nr. 22 (modernizarea
infrastructurii feroviare ținând seama și de inter -operatibilitatea acesteia) și Axa prioritară TEN –
T nr. 18 (privind transportul fluvial). Aceste axe prioritare urmăresc să întărească coeziunea
teritorială dintre România și statele membre UE, prin reducerea semnificativă a timpilor de
parcurs, cu îmbunătățirea siguranței și calităț ii serviciilor spre destinațiile principale, la nivel
național și european, atât pentru pasageri cât și pentru bunuri.
În cadrul jude țului Vâlcea, Râmnicu Vâlcea este municipiul re ședință de jude ț și
concentrază func țiile de comandă și control a spa țiului din jur, polarizând o zonă importantă,
inclusiv ora șele Ocnele Mari, Govora și Băbeni.
Pe teritoriul județului Vâlcea există două municipii (Râmnicu Vâlcea și Drăgă șani) și nouă
orașe (Horezu, Băile Olănești, Băile Govora, Călimănești, Ocnele Mari, Brez oi, Bălcești, Băbeni,
Berbești). Specializările fiecărui municipiu și ora ș diferă în func ție de zona unde se află
localizat. Astfel, ora șul Drăgă șani este specializat pe produc ția viticolă și agricolă, ora șul
Băbeni, pe produc ția de furaje și avicultură, o rașele Călimăne ști, Băile Govora, Băile Ocnele
Mari și Băile Olănești și-au dezvoltat sectorul turistic de odihnă și tratament, ora șul Horezu și-a
dezvoltat de asemenea sectorul turismului cultural și sectorul artizanal, ora șul Bălce ști este
specializat pe agricul tură, ora șul Brezoi este spec ializat în industria forestieră, în timp ce orașul
Berbești este specializat în industria extractivă de lignit , furnizând cărbune pentru Centrala
Electrică de Termoficare a municipiu lui.
Gradul de dezvoltare a municipi ului Râmnicu Vâlcea în raport cu celelalte centre urbane
din regiune și din țară poate fi pus în evidență de indicii dezvoltării sociale locale (IDSL),
calculați de profesorul Dumitru Sandu în anul 2011. Unități administrative cu statut rezidențial
diferit pot fi comparate din perspectiva stocurilor de capital material, uman și vital disponibile.
Ipoteza de măsurare de la care se pornește este că o localitate cu statut administrativ, comună
sau oraș, este cu atât mai dezvoltată, în condițiile actuale din Ro mânia, cu cât:10
nivelul mediu de educație al locuitorilor săi este mai ridicat;
10 Dumitru Sandu, Disparități sociale în dezvoltarea și în politica regională din România , studiu elaborat în cadrul
proiectului Dezvoltarea capitalului comunitar din Româ nia, 2008 -2011
26
starea medie de sănătate este mai ridicată;
vârsta medie a populației este mai redusă;
starea materială a gospodăriilor componente este mai bună;
consumul public pentru o bună locuire este mai ridicat.
Indicii de dezvoltare socială locală pentru municipiul Râmnicu Vâlcea și principalele
centre urbane din regiune și din țară, inclusiv pentru localitățile incluse în Zona Metropolitană
Râmnicu Vâlcea sunt cuprinse în tabelele de m ai jos.
Tabel nr. 2. Indicii de dezvoltare socială locală pentru municipiul Râmnicu Vâlcea și
principalele centre urbane din regiune și din țară (2008)
Județ Localitate IDSL
Vâlcea Municipiul Râmnicu Vâlcea 92
Dolj Municipiul Craiova 95
Gorj Municipiul Târgu Jiu 93
Olt Municipiul Slatina 93
Mehedinți Municipiul Dr. Tr. Severin 83
Argeș Municipiul Pitești 93
Sibiu Municipiul Sibiu 103
Sursa: Dumitru Sandu, Indicele dezvoltării sociale a localităților (IDSL) la nivelul anului 2008
Tabel nr. 3. Indicii de dezvoltare socială l ocală pentru municipiul Râmnicu Vâlcea și
localitățile incluse în Zona Metropolitană Râmnicu Vâlcea (2008)
Județ Localitate IDSL
Vâlcea Municipiul Râmnicu Vâlcea 92
Vâlcea Oraș Băbeni 74
Vâlcea Oraș Băile Govora :
Vâlcea Oraș Olănești 51
Vâlcea Oraș C ălimănești 69
Vâlcea Oraș Ocnele Mari :
Vâlcea Berislăvești 48
Vâlcea Budești 58
Vâlcea Bujoreni 60
Vâlcea Bunești 49
Vâlcea Dăești 49
Vâlcea Golești 45
27
Județ Localitate IDSL
Vâlcea Mihăești 60
Vâlcea Muereasca 48
Vâlcea Păușești Măglași 59
Vâlcea Runcu 36
Vâlcea Sălătrucel 44
Vâlcea Șirineasa 49
Vâlcea Vlădești 61
Legenda:”:” – date lipsă
Sursa: Dumitru Sandu, Indicele dezvoltării sociale a localităților (IDSL) la nivelul anului 2008
De remarcat faptul că valoarea indicatorului de dezvoltare socială locală a m unicipiului
Râmnicu Vâlcea este foarte apropiată de valoarea indicelui aferent municipiului Craiova și
municipiului Pitești, cele mai importante orașe din regiunile Sud -Vest Oltenia și Sud Muntenia. În
cadrul regiunii Sud -Vest Oltenia, indicatorul se situe ază sub cei ai municipiilor Târgu Jiu, și
Slatina, însă peste cel al municipiului Dr. Tr. Severin (stocurile de capital comunitar – capital
uman, capital vital, capital material – relevante pentru bunăstarea socială, sunt diferite, în
termeni relativi la populație, între aceste orașe). În cadrul Zonei Metropolitane, Râmnicu Vâlcea
se situează pe prima poziție (în lipsa datelor pentru orașele Băile Govora și Ocnele Mari), cu o
valoare a indicelui aproape dublă față cea înregistrată la nivelul altor localită ți din jude țul
Vâlcea.
Importanța strategică a municipiului Râmnicu Vâlcea poate fi privită atât în contextul
dezvoltării județene cât și regionale. Astfel, aflat în centrul unei zone de stațiuni balneo –
climaterice renumite – Călimănești, Băile Olănești, Bă ile Govora – Râmnicu Vâlcea poate să
mizeze pe dezvoltarea turistică, asociată dezvoltării în paralel a sectorului industriei u șoare. Din
punct de vedere regional, sectorul turistic a devenit un sector cheie al dezvoltării regiunii, iar
cel mai mare poten țial de dezvoltare turistică se concentrează în partea de nord a regiunii de
dezvoltare Sud -Vest Oltenia, ce corespunde jude țelor Vâlcea și Gorj. Astfel, în structura de
dezvoltare regională, Râmnicu Vâlcea deține un rol esențial, zona Subcarpa ților Getici, în care
se plasează municipiul, individualizându -se ca un bazin etnografic, cultural și habita țional
divers, foarte bogat și cu mare poten țial de valorificare în sectorul turistic.
Dezvoltarea municipiului Râmnicu Vâlcea în contextul dezvoltării regiunii Sud-Vest
Oltenia
Elementele funcțional spațiale de care depinde dezvoltarea socio – economică a regiunii
sunt constituite, în principal, din rețele majore de transport, poli de cre ștere, poli urbani de
dezvoltare și zone cu anumite caracteristici.
28
Zona d e referință a municipiului Râmnicu Vâlcea beneficiază de prezența unor trasee
importante de transport internațional și interregional, care se constituie în axe suport pentru
interrelaționarea și dezvoltarea localităților.
Principalele centre urbane ale r egiunii sunt următoarele:
– municipiul Craiova – pol de creștere – centru reprezentativ la nivel național, care poate
dezvolta servicii terțiare de nivel metropolitan, cu nivel economic ridicat, centru cultural și
universitar cu identitate recunoscută, se diu al unor instituții teritoriale cu rol regional și arie de
influență extinsă;
– municipiul Râmnicu Vâlcea – pol de dezvoltare urbană – centru economic și
administrativ important cu influență la nivel regional, bine relaționat în teritoriu, conectat la
rețeaua națională și europeană de transport; municipiul Râmnicu Vâlcea este totodată și centru
al unei zone turistice importante la nivel național;
– centre urbane regionale – municipiile capitale de județ Târgu Jiu, Drobeta –Turnu
Severin și Slatina, de a semenea cu influență la nivel regional;
– centre urbane subregionale – municipiile Drăgășani, Motru, Calafat, Caracal, centre
urbane cu rol de echilibru la nivel județean, parte dintre acestea cu dezvoltare economică
deosebită și poziționare favorabilă.
Relațiile între a ceste centre urbane se manifestă diferențiat. Craiova este capitala
regională care își manifestă influența asupra unui teritoriu foarte extins, având relații economice
și sociale, în principal, cu orașele din nord – vestul, sudul și estul regiunii. Râmnicu Vâlcea se
plasează pe o axă relaționară Pitești – București, dar și pe direcția văii Oltului care face legătura
cu orașele din regiunea Centru, primul fiind municipiul Sibiu.
Până în prezent în r egiunea Sud – Vest Oltenia s -au instituit zone metropolitane sau
periurbane. Zona metropolitană Râmnicu Vâlcea, constituită prin asocierea a 19 unități
administrativ teritoriale aflate pe o rază de până la 30 km de municipiu, este privită ca o
posibilitate reală și oportună de dezvoltare durabilă integrată a întregii zone, precum și a
fiecărei localități în parte, prin accesarea de fonduri nerambursabile destinate numai unor zone
asociative metropolitane, regionale etc.
29
Capitolul 2 – Municipiul Râmnicu Vâlcea. Caracterizare
generală
Definirea și planificarea adecvată a cadrului de dezvoltare al unui teritoriu este singura
modalitate care va asigura o evoluție armonioasă a teritoriului, în concordanță cu nevoile
comunității locale. Astfel, elaborarea unei strategii de dezvoltare trebuie să fie i nițiată prin o
atentă studiere a situației socio -economice actuale, în cazul de față, a municipiului Râmnicu
Vâlcea. Cunoașterea stadiului actual de dezvoltare va permite identificarea nevoilor de
dezvoltare ale municipiului, în conformitate cu realitatea din teritoriu, fiind astfel posibilă
delimitarea unui set de măsuri și direcții de acțiune care să asigure valorificarea avantajelor
comparative ale municipiului, ținând totodată cont de potențialele obstacole.
În continuare este prezentată analiza situa ției socio -economice actuale la nivelul
municipiului Râmnicu Vâlcea. Aceasta se bazează atât pe analiza datelor statistice disponibile la
nivelul surselor oficiale, cât și pe informații de tip calitativ colectate din alte surse bibliografice.
Datele statis tice colectate au fost analizate pentru intervalul 2007 -2013, pentru a determina
evoluția acestora în contextul perioadei anterioare de programare . În cazurile în care a existat
această posibilitate, a fost urmărită raportarea evoluți ei indicatorilor la ni velul municipiului
Râmnicu Vâlcea la evoluția valorilor totale la nivelul județului Vâlcea, pentru a exista o bază de
comparație și pentru a putea astfel identifica tendințele evolutive specifice pentru municipiu.
2.1. Delimitarea spațială a UAT
În conformitate cu evoluția istorică a localității , municipiul Râmnicu Vâlcea s-a extins în
principal pe direcții le nord și sud, astfel că suprafața administrativă (ajunsă la 8.520,87 ha, din
care aproximativ 5.000 ha intravilan, conform Planului Urbanistic Ge neral al municipiului
Râmnicu Vâlcea din anul 2013), cuprinde următoarele cartiere : Aranghel, Buda, Cetățuia, Dealul
Malului, Fețeni, Goranu, Inătești, Lespezi, Libertății, Morilor, Nord, Ostroveni, Petrișor, Poenari,
Săliștea, Sticlăria, Traian, Zăvoi. La acestea se adaugă cartierele și satele din sud: Căzănești,
Valea Răii, Râureni, Stolniceni, Colonia Nuci și Platforma chimică.
30
2.1.1. Delimitarea teritoriului11
Limita nordică a municipiului se situează pe linia ce unește V ârful Trundin, Valea
Bujore anca, L acul UHE Râmnicu -Vâlcea, Valea Rea, V ârful Livezii. Spre vest, limita se situează
pe aliniamentul V ârful Trundin, vest de V ârful Iuga, D ealul Colacu, Culmea Aranghel, Valea
Buda, D ealul Castanul, orașul Ocnele Mari (Gura S uhașului), Culmea Trăistari lor, Dealul Teiului și
Pădurea Bârsescu. La est, limita o constitu ie Valea Sâmnicel până la cota 312 m, apoi Pădurea
Gorănoaia și dealul ce coboară în DN 7, la limita dintre Goranu și Racovița (Budești). În
continuare, limita se menține pe cursul Râului Ol t, respectiv lacurile de acumulare ale UHE
Râureni și UHE Govora. Spre sud, limita se situează pe șoseaua ce leagă intersecția DN 67 cu DC
128 de la Buleta, D C 128 Buleta – Stupărei, în sud existând decantorul Combinatului chimic
Oltchim.
Ca altit udine, orașul Râmnicu -Vâlcea se află la 240 -280 m (235 m la nivelul podului
Vinerii Mari), dar teritoriul municipiului este înconjurat de înălțimi mai mari cum sunt: V ârful
Trundin (625m), Dealul Iuga (574 m), V ârful Licura (462 m), D ealul Săliștii (618 m) , Vârful Novac
(570 m), Crucea Mierlei (495 m) ș.a. Altitudinea cea mai mică se regăsește în lunca Oltului, în
aval de Combinatul Chimic.
2.1.2. Localitățile învecinate
Municipiul Râmnicu -Vâlcea se învecinează la nord cu comunele Bujoreni și Dăești, înt re ele
aflându -se apele Lacului de acumulare Râmnicu -Vâlcea, la est cu satele comunei Golești
Văratica, Blidari) precum și cu satele Comunei Budești (Racovița, Barza, Bârsești, Ruda,
Bercioiu). Între acestea și municipiu se află apele lacurilor de acumular e Râureni și Govora. La
sud, se învecinează cu satele Stupărei și Buleta aparținând comunei Mihăești), iar la vest – cu
orașul Ocnele Mari, pe culmea dealurilor Teiului și Coasta Lacului. Tot pe latura vestică, se
întinde comuna Vlădești.
2.1.3. Fondul loc ativ
Evoluția fondului de locuințe, conform informațiilor existente în baza de date Tempo a
INS, a fost aproape liniară pe ultimii 7 ani, singura excepție fiind anul 2012, când s -a înregistrat
un plus de peste 2.500 locuințe noi față de anul anterior. Cu toate acestea, deficitul de locuințe
a continuat să existe în municipiu. În raport cu fondul locativ al județului Vâlcea, cel al
municipiului a crescut ușor, astfel că la sfârșitul perioadei analizate situația era de aproape 1:4.
11 Ion Soare – Enciclopedia județului Vâlcea, vol. II – Localitățile urbane , Editura Fortuna, Râmnicu Vâlcea,
2012 (pag. 17).
31
Tabel nr. 4. Numărul de locuințe la ni velul județului Vâlcea și municipiului Râmnicu Vâlcea
(2007 – 2013)
-număr –
Nivel de
agregare 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Județ Vâlcea –
Total 172.633 173.478 174.614 175.555 176.261 181.272 181.897
Municipiul
Râmnicu Vâlcea 40.395 40.803 41.354 41.754 42.061 44.618 44.939
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014
Figura nr. 1 Numărul de locuințe la nivelul județului Vâlcea și municipiului Râmnicu
Vâlcea (2007 – 2013)
Sursa: Institutul Național de Statisti că, baza de date TEMPO, 2014
Suprafața locuibilă a continuat și ea să crească, în linie cu fondul locativ, ajungând în anul
2013 la valoarea de aproximativ 200 ha.
Tabel nr. 5. Suprafața locuibilă existentă la sfârșitul anului la nivelul județului
Vâlcea și municip iului Râmnicu Vâlcea (2007 – 2013 )
-mp arie desfășurată –
Nivel de
agregare 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Județ
Vâlcea –
Total 5.749.767 5.819.557 5.926.818 6.018.424 6.082.444 7.583.466 7.636.196
32
Nivel de
agregare 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Municipiul
Râmnicu
Vâlcea 1.448.954 1.484.586 1.535.3 75 1.577.013 1.601.531 1.950.842 1.975.847
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014
Figura nr. 2 Suprafața locuibilă existentă la sfârșitul anului la nivelul județului
Vâlcea și municipiului Râmnicu Vâlcea (2007 – 2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014
Aceluiași an 2012 îi corespunde o creștere mai rapidă a suprafeței locuibile (+349.310 mp).
Aceasta ne arată că noile locuințe construite în acel an (2.557 unități) au avut supraf ețe
locuibile, în medie, de aproximativ 137 mp. Prin comparație, în anul 2007, pentru totalul
locuințelor, suprafața locuibilă medie era de aproximativ 36 mp. Prin urmare, putem pune
această situație pe seama orientării proprietarilor către locuințe de tip rezidențial, cu un nivel
ridicat de confort prin prisma spațiilor de locuit.
33
2.2. Caracteristici geografice (forme de relief, rețe a hidrografică etc.)
Municipiul Râmnicu Vâlcea dispune de un bogat potențial natural determinat de varietatea
resur selor naturale existente în zonă. La acesta se adaugă și capitalul antropic, construit și
realizat de agenții economici care își desfășoară activitatea pe teritoriul municipiului.
2.2.1 Relieful
Municipiul Râmnicu Vâlcea se află în zona colinară de lângă Carpații Meridionali, la sud de
masivul Cozia. Zona colinară este reprezentată de Subcarpații Vâlcii (care au ca limită estică
valea râului Topolog, iar ca limita vestică, valea Oltețului), subdiviziune a Subcarpaților Getici.
Municipiul Râmnicu Vâlcea co respunde unui sinclinal (partea concavă a unei cute a scoarței
terestre ), care se individualizează începând de la cartierul Aranghel, pe Valea Episcopiei
(Râmnicu Vâlcea), continuând la est de Olt pe la nord de biserica Goranu, pe Valea Stăncioiului,
Râpa Șoimului și Săliștea. Zon a depresionară intracolinară este bine conturată în arealul Râmnicu
Vâlcea – Ocnele Mari – Govora – Păușești – Măglași – Stoenești și înconjurată de dealuri
subcarpatice joase, cu structură cutată (Dealurile Ocnele Mari, Stoenești) . Acest specific
geografic este dat de cursurile alungite ale Oltului și de văile afluenților de ordinul unu ai Oltului
(ex. Olănești), ale căror lunci s -au dezvoltat ca arii depresionare alungite până la contactul cu
muntele. În cazul municipiului Râmnicu Vâlcea, lărgimea maximă a luncii Oltului este de 2,5 km
în partea de nord, de 1,9 km în zona centrală și de 2 km în zona sudică.
Pe teritoriul municipiului Râmnicu Vâlcea se pot separa următoarele forme de relief:
– terasele râurilor Olt și Olănești;
– dealurile subcarpatice Capela (+655), Petrișor (+550) și Dealul Valului (+584), pe latura de
vest a localității și Dealul Fețeni (+619), Dealul Dănicei (+584) pe latura de est a localității.
În cadrul teraselor se individualizează următoarele subdiviziuni:
– terasa joasă conturată pe marginile râului Olt și Olănești (+225/+235);
– terasa medie existentă între terasa joasă și poalele dealurilor (+245);
– terase suspendate: terasa Fețeni individualizată pe versantul de est al văii râului Olt
(+310);
– Resturi de terasă (petice) se întâlnesc și pe versantul de vest al văii râului Olt;
2.2.2. Clima
Municipiul Râmnicu Vâlcea are o climă temperat -continentală de tranziție, moderată, fără
schimbări bruște de temperatură, umedă și răcoroasă, cu precipitații normale pentru
depresiunile subcarpatice, vânturi moderate și de mică intensitate și temperaturi ușor scăzute în
zonele joase. Pe timpul verii, clima este mai secetoasă. Fenomenele de inversiune termică nu
34
sunt foarte numeroase, astfel temperaturile minime pe perioada ier nii neînregistrând valori
extreme. Municipiul Râmnicu Vâlcea dispune de o stație meteorologică situată pe teritoriul
municipiului, la altitudinea de 235m, în culoarul Oltului. Este punctul în care se fac toate
măsurătorile pentru zona municipiului.
Tempe ratura medie anuală calculată pentru intervalul 200 7 – 2013 este de 11, 730C, în
ușoară creștere față de 1 0,60C, înainte de anul 200 7, consecință a încălzirii climatice globale.
Tabel nr. 6. Valorile principlalilor indicatori de temperatură (2007 – 2013)
Stația de ob servație Anii de observație Media anuală
0Celsius
Râmnicu Vâlcea 2007 12,0
2008 11,7
2009 12,0
2010 11,3
2011 11,1
2012 12,0
2013 12,0
Sursa: Administrația Națională de Meteorologie, Centrul Meteorologic Regional Oltenia
Figura nr. 3 Valorile principlal ilor indicatori de temperatură (2007 – 2013)
-1135791113
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Temperatura
medie anualăGrade Celsius
Sursa: Administrația Națională de Meteorologie, Centrul Meteorologic Regional Oltenia
În conformitate cu informațiile colectate cu privire la temperaturile medii lunare, se
observă o modificare a intervalului în care se înregistrează temperaturile anuale extreme .
Astfel, începând din anul 2008, luna cea mai călduroasă nu mai este iulie ci august, tendință
35
urmată și de anii 2009 și 2010. De asemenea, luna cea mai friguroasă nu mai es te februarie, ci,
în alternanță, luna decembrie sau luna ianuarie.
Cantitatea medie de precipitații este de 7 14,26 mm anual, (calculată în intervalul 200 7-
2013) cele mai multe ploi căzând la sfârșitul verii și toamna. Cel mai ploios an din perioada
analizată a fost 20 10 (peste 900mm), iar cel mai secetos a fost 20 11 (sub 500mm).
Tabel nr. 7. Precipitațiile atmosferice la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea (200 7 – 2013)
Stația de observație Anii de observație Cantitatea medie anuală
(l/mp)
Râmnicu Vâlcea 2007 808,4
2008 493,3
2009 742,5
2010 948,4
2011 468,0
2012 751,2
2013 788,0
Sursa: Administrația Națională de Meteorologie, Centrul Meteorologic Regional Oltenia
Figura nr. 4 Precipitațiile atmosferice la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea (2007 –
2013)
Sursa: Administrația Națională de Meteorologie, Centrul Meteorologic Regional Oltenia
Radiația solară globală este apreciată între 110 și 122 kcal/cm2/min iar durata de
strălucire a Soarelui este de 2100 – 2200 ore în regiunea subcar patică – 2047 ore la Râmnicu
Vâlcea. Numărul zilelor cu cer senin variază între 60 -80 pe an, iar numărul zilelor cu precipitații
este de aproximativ 128 pe an.
36
Umezeala relativă a aerului variază între 71% și 78%, cu media de 75%, iar în sezonul
estival î ntre 61,9 – 72%, cu media de 69%. Toamnele sunt lungi, iar numărul zilelor cu ceață este
în medie de 52 pe an.
Numărul mediu anual al zilelor de îngheț (T min. <00C) este în medie 98,3 la Râmnicu
Vâlcea, având cea mai mare frecvență în lunile decembrie ( 21,1 zile), ianuarie (28,4 zile) și
februarie (20,5 zile).
În sezonul rece o parte din precipitații cad sub formă solidă. Data medie de apariție a
primei zăpezi se situează în luna decembrie, iar cea a ultimei ninsori la începutul lunii martie.
Stratul d e zăpadă se menține cca 70 de zile pe an.
Vânturile bat, în general, pe direcțiile N -S sau S -N, cu o viteză medie a valorilor maxime
lunare de 9,9 m/s. Descărcările electrice sunt frecvente în sezonul cald, având o intensitate mai
mare în lunile mai și se ptembrie.
2.2.3. Hidrologia
Localitatea Râmnicu Vâlcea este străbătută de la nord la sud de râul Olt. Râul Olt izvorăște
din munții Hășmașu Mare, traversează Carpații Meridionali pe la Turnu Roșu și colectează debitul
afluenților din regiunile Centru și Sud-Vest Oltenia , pentru ca la Râmnicu Vâlcea să înregistreze
un debit minim de 40 mc/sec. și maxim de 500 mc/sec.
Râul Olt a fost amenajat hidrotehnic în zona Făgăraș -Dunăre, viiturile care inundau
terasele joase fiind stăpânite, iar potențialul energet ic al debitului lichid al râului valorificat în
hidrocentralele construite (hidrocentralele de pe Olt însumând o capacitate hidroenergetică de
cca 1 .000 MW). Pe teritoriul municipiului Râmnicu Vâlcea au fost construite două hidrocentrale.
Afluenții râului Olt în zona Râmnicu Vâlcea sunt :
Pe partea dreaptă:
o râul Olănești ce izvorăște din munții Căpățânii;
o pârâul Sărat format sub formațiunile nisipoase ale dealurilor din zona Ocnele Mari.
Pe partea stângă:
o pârâul Stăncioiu format sub formațiunile Dealului F ețeni;
o pârâul Sâmnic format sub Platoul Dealul Negru.
Calitatea apelor subterane pe teritoriul municipiului Râmnicu Vâlcea este precară , fiind
supusă factorilor poluatori din mediul urban, pierderi din cana lizări, grupuri sanitare uscate etc.
37
2.2.4. Vege tația
Diversitatea formelor de relief și condițiile pedoclimatice de pe teritoriul municipiului
Râmnicu Vâlcea au favorizat dezvoltarea unei vegetații bogate, dispusă în etaje conform
reliefului. Astfel, dealurile din jurul orașului sunt acoperite cu pă duri de gorunete, gorunete –
făgete și făgete.
Pădurile de gorun și fag au cea mai mare răspândire ocupând culmile dealurilor. Pe lâng ă
speciile dominante, ca fagul și gorunul, apar și carpenul, teiul, jugastrul, frasinul, mojdreanul,
ulmul, curpenul, salc âmul.
Etajul de arbuști este format din: alun , lemn câinesc, corn, soc, sânger și iedera ca plantă
agățătoare. În pădurile de fag cresc câteva specii de plante rare, endemice, cum sunt sânzienele
și ciucușoara. Vegetația ornamentală din parcurile și zo nele de versant amenajate cuprind e:
bradul argintiu, molidul, pinul, zada, arinul, plopul, salcia, arțarul, platanul, castanul sălbatic,
liliacul, gardul viu, ienupărul, chiparosul etc.
Dintre plantele ocrotite ca monumente ale naturii sau specii rare, amintim câteva
exemplare de zadă s au larice și Ginkgo biloba, ce se găsesc în parcul Zăvoi.
Prin bogăția speciilor sale lemnoase, arbustive și ierboase, vegetația din cuprinsul orașului
contribuie la crearea unui climat plăcut, aducând un plus de frumuse țe și atractivitate. În
parcurile și în numeroasele spații verzi din Râmnicu Vâlcea abundă panseluțele, trandafirii,
garoafele, lalelele, crizantemele. În ultimii ani, în perimetrul urban s -a extins plantarea
speciilor decorative, exotice, cum sunt magnoli ile.
2.2.5. Fauna
În pădurile de marginea orașului trăiesc: căprioara, vulpea, iepurele, șoarecele de pădure ,
ariciul etc.
Dintre păsările care populează parcurile și pădurile orașului amintim: privighetoarea,
rândunica, vrabia , măcăleandrul , fâsa de pădure, pițigoiul, cojoaica, scatiul, uliul păsărelelor,
cucuveaua, guguștiucul, pupăza, ciocănitoarea etc.
În apa Oltului și în lacurile de acumulare trăiesc diferite specii de pești: linul, crapul,
cleanul, mreana, roșioara, știuca, păstrăvul, zglăvo aca ș.a.
Reprezentative pentru această zonă și de interes turistic sunt: Grădina zoologică și
rezervația paleontologică Goranu.
2.2.6. Resursele de sol și subsol
Municipiul Râmnicu Vâlcea dispune de o suprafață totală de 8.520,87 ha cu un P.O.T
(procen t de ocupare a terenului) de 21%. Ca urmare a procesului de urbanizare, dar și ca
38
rezultat al unei industrializări intensive, solul municipiului Râmnicu Vâlcea a suferit o degradare
generală a terenurilor și habitatelor, atât antropică cât și naturală, car e se manifestă, în
prezent, prin imposibilitatea utilizării terenurilor la categoria de folosință inițială.
Conform Sistemului Român de Taxonomie a Solurilor (la nivel de clas ă și tip de sol) din anul
2003, pe teritoriul municipiului Râmnicu Vâlcea putem identifica următoarele tipuri de soluri:
aluvisol, vertosol, preluvosol, eutricambosol, districambosol, erodosol, faeoziom, luvosol,
litosol. Cele mai răspândite sunt aluvisolurile și eutricambosolurile, aflate în lunca Oltului și pe
terase acestuia , iar proprietăți le fizico -chimice și de troficitate bune, fac ca aceste soluri să se
prete ze la o gamă largă de folosințe , de la culturi cerealiere variate , legume și zarzavaturi
(aluvisolurile) până la pajiști naturale, plantații pomi -viticole și păduri (eutricambosolurile ).
În municipiul Râmnicu Vâlcea, (cu excepția resursei de apă care se găsește în perimetrul
municipiului), celelalte resurse minerale – ca păcura, cărbunele, gazele naturale (necesare
industriei energetice) – sunt aduse de la mari distanțe di n județ (lignit de la Berbești -Alunu, gaze
prin rețeaua de transport și distribuție) sau chiar importate. Deși se află în apropierea zonei de
munte, în proximitatea municipiului nu au fost identificate alte zăcăminte .
2.3. Caracteristici demografice
De o importanță reală pentru toate nivelurile teritoriale (european, național, regional,
local), caracteristicile demografice (schimbările în natalitate, mortalitate, migrație, stuctura
populației pe diverse categorii) au un puternic impact social, economic, politic și cultural, astfel
constituind o parte esențială în analiza și dezvoltarea politicilor publice.
Fenomenele demografice sunt interpretate și analizate prin prisma unor indicatori
demografici, care oferă o imagine sintetică asupra transformărilor î nregistrate la nivel municipal
și județean:
Populația stabilă pe sexe și grupe de vârstă
Populația stabilă pe etnii și religii
Populația stabilă pe sexe și nivel de educație
Sporul natural
Rata migrației
Informațiile furnizate de caracteristicile demograf ice aferente municipiului Râmnicu
Vâlcea reprezintă o sursă importantă pentru fundamentarea strategiei în ceea ce privește
dimensionarea bugetară corectă a unor servicii oferite locuitorilor. De exemplu, trendul de
evoluție a sporului natural poate contrib ui la stabilirea numărului de locuri necesare în creșe și
39
grădinițe pentru perioada următoare (2014 -2020) sau la planificarea unor proiecte care să vizeze
construirea sau modernizarea unor astfel de unități .
Analiza populației stabile pe sexe și grupe de vârstă , atât în municipiul Râmnicu
Vâlcea, cât și în județul Vâlcea are la bază piramida vârstelor, realizată pentru anii ultimelor
trei recensăminte. Cu toate acestea, doar datele furnizate de cel mai recent recensământ al
populației și locuințelor, cel din anul 2011, au putut fi utilizate, celelalte două furnizând date
incomplete din punct de vedere teritorial sau în ceea ce privește diversele categorii vizate.
Piramidele vârstelor, reprezentate pentru anii 1993, 2002 și 2011, permit observarea
principal elor schimbări care au avut loc în structura demografică a populației în ultimele două
decenii.
La 01.01.1993, la nivelul județului Vâlcea, s -a remarcat o distribuție simetrică a
populației pe sexe, numărul persoanelor de sex masculin fiind mai mare în pri ma parte a vieții,
iar numărul femeilor devansându -l pe cel al bărbaților după depășirea vârstei de 55 de ani.
Este evidentă o asimetrie la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea, aferentă grupei de
vârstă 20 -29 de ani, când numărul femeilor l -a depășit pe c el al bărbaților, iar amplitudinea cea
mai mare pentru ambele sexe s -a regăsit în cadrul grupei de vârstă 35 -39 de ani. De asemenea,
comparativ cu situația la nivel județean, s -a remarcat preponderența populației tinere și un
declin a ccentuat al populației în vârstă de peste 50 de ani. Acest fenomen poate fi pus pe seama
mediului urban care polarizează generațiile mai tinere, dornice de desfășurarea activităților
într-un mediu mai dinamic, care să le permită accesul facil la educație superioară și la locuri de
muncă în sectorul terțiar.
În conformitate cu definiția OCDE, județul Vâlcea este unul predominant rural, în anul
2013 peste 54,26% din populație fiind stabilită în mediul rural12. În aceste condiții, piramida
vârstelor aferentă județului este influenț ată de populația mai vârstnică din rural, ocupată în
diverse ramuri ale agriculturii precum creșterea animalelor, pomicultură, viticultură, etc. Astfel,
vârful piramidei este mai lat, iar partea mediană este aplatizată.
12 Sursa: Prelucrare de date INS TEMPO 2014
40
Figura nr. 5 Populația stabilă pe sexe și gr upe de vârstă la nivelul județului Vâlcea și
municipiului Râmnicu Vâlcea (01.01.199313)
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO Online, 2014
La 01.01.2002, piramida vârstelor aferentă județului Vâlcea relevă, ca și în cele
prezentate anterior, faptul că populația a fost în general îmbătrânită. Grupa de vârstă cea mai
numeroasă pentru ambele sexe a fost cuprinsă între 30 -34 ani, în timp ce populația din categoria
35-39 ani a înregistrat o scădere semnificativă.
Spre deosebire de situaț ia la nivel județean, în municipiul Râmnicu Vâlcea populația
predominanată a fost cea tânără (10 -19 ani) și cea adultă (20 -54 ani). O contracție mai
pronunțată a numărului de persoane de ambele sexe s -a observat în cazul grupei de vârstă 35 -39
ani, asemene a trendului existent la nivelul județului. De asemenea, baza îngustă a piramidei
reprezintă un aspect îngrijorător, corelat cu scăderea natalității, iar comparativ cu perioada
analizată anterior, baza piramidei s -a redus aproape la jumătate.
13 Din cauza lipsei de date provenite din RPL 1992, graficul are la bază d ate statistice referitoare la
populația stabilă a județului Vâlcea și municipiului Râmnicu Vâlcea la data de 01.01.1993, fiind preluate
din baza TEMPO Online a Institutului Național de Statistică.
41
Figura nr. 6 Populaț ia stabilă pe sexe și grupe de vârstă la nivelul județului Vâlcea și
municipiului Râmnicu Vâlcea (01.01.200214)
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO Online, 2014
Datele privind populația stabilă pe sexe și grupe de vârstă, furniza te de Recensământul
Populației și Locuințelor din anul 2011, arată o scădere substanțială a numărului de locuitori atât
la nivel județean, cât și în municipiul Râmnicu Vâlcea față de anii analizați anterior, pe fondul
amplificării fenomenului de îmbătrânir e a populației. Acest fenomen este vizibil cu precădere la
nivelul întregului județ, unde piramida vârstelor are o formă denaturată, cilindrică. Așadar,
comportamentul reproductiv a fost modificat prin accentuarea fenomenului de modernizare
demografică, în sensul raționalizării numărului de copii pe care o familie decide să -i aibă.
Și piramida vârstelor pentru anul 2011 a municipiului Râmnicu Vâlcea are o bază îngustă,
fapt datorat scăderii numărului de născuți vii. În schimb, populația adultă, în vârstă de muncă
(20-65 ani), a reprezentat cea mai mare parte a locuitorilor acestui oraș, numărul femeilor fiind
ușor mai ridicat decât cel al bărbaților. Spre deosebire de situația la nivel județean, ponderea
populației vârstnice (peste 65 ani) a fost mai mică în Râmnicu Vâlcea, aspect reliefat de forma
aplatizată a vârfului piramidei.
14 Din cauza lipsei de date provenite din RPL 2002, g raficu l are la bază date statistice referitoare la populația stabilă a
județului Vâlcea și municipiului Râmnicu Vâlcea la data de 01.01.2002, fiind preluate din baza TEMPO Online a
Institutului Național de Statistică , 2014 .
42
Figura nr. 7 Populația stabilă pe sexe și grupe de vârstă la nivelul județului Vâlcea și
municipiului Râmnicu Vâlcea (2011)
Sursa: Recensământul Populației și Locuințelor, 2011
În toți ce i trei ani analizați, se constată că grupele de vârstă cu cele mai multe persoane,
atât de sex masculin, cât și feminin, sunt un rezultat al politicii pronataliste promovată în
anumiți ani din perioada comunistă. Aceas tă politică, începută cu decretul din 1966, a continuat
și în 1974 și 1984, fapt evidențiat de contingentele importante care asigură în prezent forța de
muncă.
Per total, față de anul 1993, populația din municipiul Râmnicu Vâlcea a scăzut cu 14,98%
în anul 2011, și cu 18,12% în județul Vâlcea , la nivelul aceluiași an. În ambele cazuri, numărul
persoanelor de sex masculin s -a diminuat mai mult decât al celor de sex feminin.
Grupată pe categorii etnice15, populația municipiului în anul 2011 a fost formată în
proporție de 91,98% din români. Aceast ă pondere a scăzut, comparativ cu anul 2002, când
populația formată din români era de 98,35%. În municipiu trăiesc și alte naționalități, dar în
proporție extrem de mică (sub 1% din total). De remarcat și o evoluție crescătoare a ponderii
populației rome, de la 1,26% în anul 2002 la 1,31% în 2011. De altfel, cartierul Colonia Nuci din
Râmnicu Vâlcea concentrează cea mai mare parte a minorității rome din municipiu. Analizând
acest aspect la nivel județean, se observă că numărul de romi aproape s -a dublat în 2011 față de
2002. În ceea ce privește ponderea românilor în județul Vâlcea, aceasta a scăzut de la 98,77% în
2002 la 93,57% în anul 2011, celelalte etnii deținând o parte nesemnificativă din total.
15 Datele privind populația stabilă pe etnii și religii au fost disponibile doar în cadrul RPL 2002 și 2011.
43
Atât la nivel municipal, cât și județean, următoarele cel e mai numeroase etnii sunt
maghiarii, germanii, turcii, italienii și ucrainienii.
Față de recensământul din anul 2002, au existat foarte multe persoane care nu și -au
declarat etnia, însă acest fapt nu influențează semnificativ analiza de ansamblu.
Tabel nr. 8. Populaț ia stabil ă pe etnii, la nivelul județului Vâlcea și municipiului Râmnicu
Vâlcea (2002 și 2011)
– nr. persoane –
Etnie 2002 2011
Județul
Vâlcea Râmnicu
Vâlcea Județul
Vâlcea Râmnicu
Vâlcea
Români 408.178 105.949 347.806 90.851
Romi 3.955 1.357 6.939 1.298
Maghiari 332 200 207 130
Germani 136 98 63 43
Turci 36 25 42 32
Italieni 33 20 29 12
Ucrainieni 31 6 13 4
Ruși/lipoveni 12 6 8 4
Evrei 8 8 8 5
Altă etnie 519 53 85 51
Etnie nedeclarată 7 4 16.503 6.338
Sursa: Recensământul Populației și Locui nțelor,2002 și 2011
Din punct de vedere al religiei , 92,07% din total populație municipiului era de religie
ortodoxă în anul 2011. Alături de această confesiune, în proporții mici (între 0,1% și 0,3%),
urmau credincioșii adventiști, romano -catolici, penti costali și greco -catolici. Față de 2002,
numărul penticostalilor aproape s -a triplat (de la 112 la 293 persoane), în schimb a scăzut
numărul creștinilor ortodocși cu 6,61%. Aproximativ aceleași proporții se păstrează și la nivel
județean.
Asemenea situație i privind etniile, față de recensământul din anul 2002, au existat foarte
multe persoane care nu și -au declarat religia, însă acest fapt nu influențează se mnificativ
analiza de ansamblu.
44
Tabel nr. 9. Populația stabilă pe religii, la nivelul județului Vâlcea și muni cipiului Râmnicu
Vâlcea (2002 și 2011)
– nr. persoane –
Religie 2002 2011
Județul
Vâlcea Râmnicu
Vâlcea Județul
Vâlcea Râmnicu
Vâlcea
Ortodoxă 409.925 106.302 351.851 90.938
Adventistă de ziua a Șaptea 1.065 297 882 309
Romano -catolică 719 462 497 302
Penticostală 490 112 815 293
Baptistă 289 67 211 85
Greco catolică 152 108 182 106
Reformată 101 59 61 41
Creștină după Evangelie 81 54 82 39
Musulmană 68 48 107 71
Evanghelică 23 18 14 12
Evanghelic ă lutheran ă 22 21 7 6
Unitariană 16 9 11 6
Evanghelică de confesiune augustană 11 11 9 7
Creștină de rit vechi 9 9 29 4
Mozaică 7 6 4 3
Martorii lui Iehova * * 131 48
Ortodoxă sârbă * * 15 9
Altă religie 169 77 32 10
Fără religie 18 11 73 52
Atei 30 21 109 78
Informație nedisponibilă 52 34 16.591 6.356
Sursa: Recensământul Populației și Locuințelor, 2002 și 2011
Analiza populației stabile după nivelul de educație, în anul 2011, relevă faptul că în
județul Vâlcea cele mai multe persoane au absolvit nivelul secundar de educație, cu o pondere
de 66%, urmat de cel primar (15%) și cel superior (12%). Un aspect pozitiv este ponderea scăzută
a persoanelor fără școală absolvită, de numai 3%.
45
Figura nr. 8 Ponderea populației stabile pe nivele de educație, în județul Vâlcea
(2011)
Sursa: Recensământul Pop ulației și Locuințelor, 2011
Cât privește structura pe sexe în anul 2011, la nivel județean diferențele nu au fost
majore. În cadrul nivelului secundar și celui postliceal, absolvenții masculini au fost mai
numeroși, în restul categoriilor de educație fii nd mai multe persoane de sex feminin care
finalizează studiile.
Figura nr. 9 Populația stabilă pe sexe și nivele de educație, în județul Vâlcea (2011)
Sursa: Recensământul Populației și Locuințelor, 2011
Și în municipiul Râmnicu Vâlcea cei mai mulți absolvenți au fost cei ai nivelului secundar
de educație (58%), însă se remarcă ponderea mai mare a absolvenților ciclului superior (27%). De
46
altfel, în Râmnicu Vâlcea există și patru instituții de învățământ superior , dintre care două
private: două facultăți ale Univer sității din Pitești (Facultatea de Litere și Facultatea de Drept),
Universitatea din Craiova (Facultatea de Agricultură), unul dintre cele trei campusuri ale
Universității Constantin Brâncoveanu din Pitești, care oferă cursuri în cadrul Facultății de
Manag ement Marketing în Afaceri Economice și două facultăți ale Universității Spiru Haret
(Facultatea de Drept și Administrație Publică și Facultatea de Contabilitate și Finanțe). Ponderea
persoanelor fără școală absolvită este mai mică cu un procent față de ni velul județean, în
aceeași perioadă analizată.
Figura nr. 10 Ponderea populației stabile pe nivele de educație, în municipiul
Râmnicu Vâlcea (2011)
Sursa: Recensământul Populației și Locuințelor, 2011
La nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea, în anul 2011, cele mai multe persoane absolvente
au fost de sex feminin, doar în cazul nivelului postliceal absolvind mai multe persoane de sex
masculin, după cum se poate observa în figura de mai jos.
47
Figura nr. 11 Populația stabilă pe sexe și nivele de educație, în municipiul Râm nicu
Vâlcea (2011)
Sursa: Recensământul Populației și Locuințelor, 2011
Analizând mai în profunzime datele statistice referitoare la indicatorul „Populația stabilă
pe sexe și nivel de educație”, se poate observa că în anul 2011, din cei 40.384 de absol venți ai
nivelului superior de educație, mai mult de jumătate erau polarizați în municipiul Râmnicu
Vâlcea, fapt explicat prin existența campusului Universității Constantin Brâncoveanu și a celor
două facultăți private care aparțin Universității Spiru Hare t. O situație asemenătoare a existat și
în cazul nivelului de educație postliceal.
Tabel nr. 10. Populația stabilă pe sexe și nivel de educație, la nivelul județului Vâlcea și
municipiului Râmnicu Vâlcea (2011)
– nr. persoane –
Nivel de
educație
Râmnicu Vâlcea Județu l Vâlcea
Ambele
sexe Masculin Feminin Ambele sexe Masculin Feminin
Superior 23.825 11.128 12.697 40.384 19.342 21.042
Postliceal 6.236 3.171 3.065 13.384 7.284 6.100
Secundar 51.730 24.380 27.350 221.837 112.902 108.935
Primar 5.507 2.402 3.105 50.75 7 19.640 31.117
Fără școală
absovită 1.504 667 837 10.125 3.814 6.311
Sursa: Recensământul Populației și Locuințelor, 2011
48
Sporul natural reprezintă diferența dintre numărul de născuți vii și numărul persoanelor
decedate, la un moment dat.
Datele analizate pentru județ ul Vâlcea și municipiul Râmnicu Vâlcea în perioada 2007 –
2013, demonstrează un trend evolutiv foarte diferit în cazul acestui indicator. În timp ce județul
Vâlcea se confruntă cu un spor natural negativ pe parcursul întregii perioade studiate, situația
este diametral opusă în Râmnicu Vâlcea. Acest fenomen poate fi explicat prin corelarea
rezultatelor analizei asupra piramidelor de vârstă analizate anterior. În oraș, populația tânără și
cea adultă este majoritară, condiție favorabilă pentru o rată a natalităț ii pozitivă . În cazul
întâlnit la nivel județean, nivelul negativ al indicatorului analizat este pus pe seama îmbătrânirii
accentuate a populației și migrării către oraș a persoanelor tinere.
Deși sporul natural este pozitiv în Râmnicu Vâlcea, trendul ace stui indicator este în
scădere din anul 2010. Comparativ, la nivel județean se remarcă o tendință de redresare și de
diminuare a rezultatului negativ.
Figura nr. 12 Sporul natural la nivelul județului Vâlcea și municipiului Râmnicu Vâlcea
(2007 -2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO Online, 2014
Rata migrației reprezintă diferența dintre numărul de sosiri cu domiciliul și numărul
plecărilor cu domiciliul, la un moment dat.
În perioada 2007 -2013, doar în anul 2007 rata migrației a înregistra t valori pozitive și
aceasta doar la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea. Acest nivel al indicatorului poate fi corelat
cu procesul de industrializare a orașului, care a atras efective importante de populație din
mediul rural, în perioada de dinaintea criz ei economice.
49
Comparativ cu valorile indicatorului la nivel județean, în Râmnicu Vâlcea efectul negativ
este mai redus. Explicația rezidă în faptul că reședința de județ reprezintă un mediu cu un nivel
de trai mai ridicat, care polarizează restul populație i din județ, concentrată cu preponderență
în zonele rurale. Cu toate acestea, o mare parte a locuitorilor, atât din Vâlcea cât și din
Râmnicu Vâlcea, aleg să își stabilească domiciliul în afara județului, de regulă în orașe din alte
regiuni ale țării, acol o unde există mari centre universitare, iar piața forței de muncă este mai
bine dezvoltată . De asemenea, ținând cont că majoritatea populației din județul Vâlcea este
localizată în partea sudică a județului, este mult mai comodă și accesibilă deplasarea s pre
Craiova sau Slatina decât spre Râmnicu Vâlcea.
Procesul de industrializare a orașului a atras de asemenea efective importante de
populație din mediul rural.
Figura nr. 13 Rata migrației la nivelul județului Vâlcea și municipiului Râmnicu Vâlcea
(2007 -2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO Online, 2014
În anii intercensitari, procesele demografice de reducere a natalității, de scădere a
efectivului de populație fertilă și de migrare , au dus la o diminuare importantă a populației
tinere. T endințele care se vor manifesta în viitor sunt de reducere continuă a efectivului
populației, tendințe ce se vor resimți mai ales în cadrul primelor grupe de vârstă.
Astfel, este imperativă dezvoltarea unei strategii sociale, pentru a putea rezolva această
problemă a municipiului. Familiile trebuie încurajate să aibă copii, iar migrația spre alte zone
diminuată prin oferirea unor oportunități de muncă, educație și afaceri viabile, pentru a păstra
un bilanț total pozitiv al populației.
Nivelurile de educație secundar și superior reprezintă principalele forme de învățământ
absolvite de populația municipiului Râmnicu Vâlcea, fapt îmbucurător și care merită încurajat
50
prin investiții în infrastructura specifică și în diversificarea curriculei pentr u toate nivelur ile de
educație.
2.4. Infrastructura de transport, utilități (alimentare cu apă, epurare,
alimentare cu gaze, producere/distribuție energie electrică,
telecomunicații etc.)
Pentru că existența unei infrastructuri fizice adecvate reprezintă premisa dezvol tării
celorlalte componente antropice ale spațiului urban (așezări, forma de valorificare economică a
resurselor și teritoriului, sistemele economice etc) , se impune evaluarea situației existente și a
potențialului infrastructurii municipiului Râmnicu Vâlc ea prin analiza următoarelor puncte:
– infrastructura de transport;
– infrastructura tehnico – edilitară cu următoarea componență:
– alimentare cu apă;
– producere/distribuție energie termică;
– alimentare cu gaze naturale;
– epurare ape uzate și rețea de canalizare;
– telecomunicații;
– producere/distribuție energie electrică;
– iluminat public;
– spații verzi.
În analiza infrastructurii de transport și utilități a municipiului Râmnicu Vâlcea , s-au avut
în vedere o serie de indicatori statistici, ca determinanți ai gradului de confort oferit de
municipiu, analizați în cadrul ace stui subcapitol.
2.4.1. Infrastructura de transport
Infrastructura de transport a municipiului Râmnicu Vâlcea este reprezentată de drumul
european E 81 ( străbate regiunea Sud – Vest Oltenia și face le gătura între România și Ucraina),
de drumurile naționale DN 7, DN 64 și DN 67, de calea ferată Piatra Olt – Sibiu și de totalitatea
străzilor orășenești. În anul 2013, la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea, exista o rețea de 212
km străzi orășenești (repr ezentând 28,4 procente din totalul existent la nivelul județului
Vâlcea), cu 14 km mai mult față de anul 2007 (luat în calcul ca bază de raportare). În ultimii
patru ani au fost demarate o serie de proiecte finanțate prin Programul Operațional Regional
2007-2013, care au vizat extinderea rețelei de străzi la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea. În
județul Vâlcea lungimea străzilor orășenești a crescut în același interval de timp cu 100 km, ca
51
rezultat principal direct al accesării de către primării a unor f onduri nerambursabile destinate
acestor investiții.
Tabel nr. 11. Lungimea străzilor orășenești la nivelul județului Vâlcea și municipiului
Râmnicu Vâlcea (2007 – 2013 )
-kilometri –
Nivel de agregare 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Județ Vâlcea –
Total 646 651 681 733 733 733 746
Municipiul Râmnicu
Vâlcea 198 203 203 212 212 212 212
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014
Figura nr. 14 Lungimea străzilor orășenești la nivelul județului Vâlcea și municipiului
Râmnicu Vâlcea (2007 – 2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014
Din lungimea totală a străzilor municipiului, la nivelul anului 2013, 155 km erau
modernizați, reprezentând 73,1 procente. Situația este net favorabilă față de cea a județ ului,
unde procentul este de doar 60,3. Activitatea de modernizare a străzilor municipiului a fost
destul de fluctuantă, anul 2009 fiind punctul culminant pozitiv al evoluției indicatorului în
perioada 2007 – 2013 (+39 km). În anii 2010, 2011, 2012 și 2013 , accentul s -a pus mai mult pe
întreținerea celor existente. De reținut este faptul că există piste pentru biciclete, oferind
astfel posibilitatea locuitorilor de a utiliza mijloace de transport alternative autoturismelor și
52
nepoluante, însă acestea se reg ăsesc concentrate în centrul municipiului și pe arterele
principale de circulație.
Pentru o dezvoltare reală și durabilă a activităților economice vâlcene , este necesar ca
dinamica pozitivă a structurii calitative a drumurilor publice să se accentueze și să i se confere
continuitate în timp și spațiu prin investiții în infrastructura de transport. Din perspectiva
premiselor pentru dezvoltarea activităților economice, drumurile nemodernizate se constituie
într-un element nefavorabil pentru dinamica spațiulu i urban și pentru dezvoltarea teritoriului
județean, în ansamblul său.
Tabel nr. 12. Lungimea străzilor orășenești modernizate la nivelul județului Vâlcea și
municipiului Râmnicu Vâlcea (2007 – 2013 )
-kilometri –
Nivel de agregare 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Județ Vâlcea –
Total 368 343 398 424 439 452 450
Municipiul Râmnicu
Vâlcea 152 115 154 155 155 155 155
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014
Figura nr. 15 Lungimea străzilor orășenești modernizate la nivelul județului Vâlcea și
municipiului Râmnicu Vâlcea (2007 – 2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014
Infrastructura de transport rutier prezintă și dificultăți, legate în special de suprapunerea
traficului de tranzit peste cel loc al, în lipsa unor artere ocolitoare modernizate (ceea ce duce la
53
dese aglomerații în traficul rutier în zona centrală a municipiului) și de p rezența unor sectoare
de drum cu risc mare de degradare în urma proceselor natural e (alunecări, eroziune în mal,
înzăpeziri, polei etc) . De asemenea calea ferată acționează ca o barier ă pentru trafic, trecerile
la nivel cu aceasta conducând la aglomerări.
În perioada analizată, 2007 -2013, autoritățile locale au demarat și implementat o serie de
proiecte ce au avut ca obiectiv general fluidizarea traficului rutier, segregarea circulației
pietonale de cea auto, creșterea siguranței în trafic și evitarea aglomerărilor în perioadele orare
de vârf. Printre acestea se numără finalizarea construirii a două pasaje subterane (l ărgire pasaj
Hervil, pasaj inferior pe CF, Piatra Olt -Podu Olt km 293+808 – finalizat în anul 2012 și pasaj Str.
Bogdan Amaru -finalizat în 2008) și demararea lucrărilor pentru un pasaj suprateran, care în
prezent se află în curs de finalizare (pasaj denive lat suprateran Bdul Tudor Vladimirescu).
La nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea există un deficit al numărului de locuri de parcare,
în principal în zona centrală, parcările disponibile cu capacitate mare fiind relativ îndepărtate
de cele mai importante p uncte de interes din centrul municipiului.16
În ceea ce privește transportul public în comun, singurele linii funcționale la nivelul
municipiului sunt cele deservite de autobuz, autorităț ile publice realizând investiții pentru
modernizarea parcului auto, p rin achiziționarea a 8 autobuze noi în anul 2013. Se impune însă
necesitatea extinderii traseelor de transport în întreg perimetrul construibil al municipiului, cât
și introducerea unor alternative fiabile, precum linii de troleibuz.17
În prezent arterele de circulație rutieră din municipiul Râmnicu Vâlcea concentrează
traficul rutier în câteva zone de interes, precum zona central ă și alte câteva zone locuibile,
izolând anumite zone ale municipiului care prezintă multe terenuri libere și care pot devia
traficul de tranzit prin restructurarea, modernizarea și extinderea temei stradale.
La nivelul municipiului R âmnicu V âlcea, rețeaua de cale ferată face leg ătura prin
intermediul liniei 201, între Bucure ști și Sibiu (pe ruta Bucure ști – Roșiorii De Vede – Caracal –
Piatra Olt – Râmnicu V âlcea – Sibiu) și între Craiova și Sibiu (pe ruta Craiova – Piatra Olt –
Râmnicu V âlcea – Sibiu). Complexul Căi Ferate Râmnicu Vâlcea este structurat pe activitatea de
transport de călători și transport de marfă.
Trenurile R egio sunt introduse în special pe distan țe mai scurte , în timp ce rutele Râmnicu
Vâlcea – Craiova și Râmnicu Vâlcea – Sibiu sunt asigurate și de trenurile I nterregio, câte două
pentru fiecare destinație, cu plecare din Râmnicu Vâlcea în cursul dimineții și a l după -amiez ei.
Din stația Râmnicu Vâlcea există plecări pentru trenurile de călători cu o frecvență medie de 50
de minute, acoperind o plajă orară de 20 de ore.
16 PUG Râmnicu Vâlcea – Memoriu de sinteză, aprobat prin HCL nr. 182013
17 Idem 6
54
Vechea gară din Râmnicu Vâlcea a fost demola tă în anul 2013 , în locul ei urmând să se
constr uiască o nouă gară, cu dotări de ultimă oră, facilități pentru pasageri, parcări, platforme
de acces și sisteme de supr aveghere video. Proiectul are o valoare de 35,48 de milioane de lei și
face parte din programul național de modernizare a stațiilor de ca le ferată.
2.4.2 Infrastructura tehnico -edilitară
Serviciile de alimentare cu apă fac parte din serviciile de gospodă rire comunală oferite
populației și reprezintă un indice important în determinarea gradului de confort oferit de
localități. În municipiul Râmnicu Vâlcea sunt racordate la rețeaua de apă 91,25 procente din
totalul locuințelor18. Sistemul de alimentare cu apă este racordat la patru captări active, două
captări din surse de suprafață – lacul Brădișor și râul Cheia – și două captări din surse sub terane –
sursele Vladești și Bistrița. În vederea folosirii apei captate pentru consumul populației și în
cadrul activităților industriale, aceasta este supusă unor procese fizice pentru filtrare și chimice
pentru neutralizare prin intermediul stațiilor de tratare Valea lui Stan și Stația de tratare
Râmnicu Vâlcea.
Rețeaua de distribuție a apei potabile era la sfârșitul anului 2013 de 345 km, la același
nivel cu anul anterior, însă cu 129,3 km mai mare decât în anul 2007. Ritmul de extindere a
rețelei a fos t însă unul destul de neuniform pe perioada 2007 – 2013, ca urmare a prioritizării
investițiilor făcute de municipalitate. Astfel, creșteri semnificative au fost în anul 2011 (+ 89
km) dar și în 2012 (+ 29 km), în timp ce anii 2010 și 2013 au consemnat sta gnări. În totalul
rețelei de distribuție a apei la nivelul județului Vâlcea, rețeaua aferentă municipiului Râmnicu
Vâlcea a reprezentat în anul 2013 aproximativ 17 procente.
Tabel nr. 13. Lungime totală rețea simplă de distribuție apă la nivelul județului Vâlcea și
municipiului Râmnicu Vâlcea (2007 – 2013)
-kilometri –
Nivel de agregare 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Județ Vâlcea –
Total 1.243,2 1.383,5 1.598,4 1.674 1.804,5 1.942,4 2.011,4
Municipiul
Râmnicu Vâlcea 215,7 225,3 227 227 316 345 345
Sursa: Institutu l Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014
18 P.U.G. municipiul Râmnicu Vâlcea – Memoriu de sinteză, 2013
55
Figura nr. 16 Lungime totală rețea simplă de distribuție apă la nivelul județului
Vâlcea și municipiului Râmnicu Vâlcea (2007 – 2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014
Volumul de apă potabilă distribuită a fost în anul 2013 de 9.440 mc, în scădere față de anul
anterior cu 833 mc, și cu 1.903 mc față de anul 2007. Aceste scăderi pot fi puse pe seama
folosirii unor sisteme alternative de alimentare cu apă gen puțuri forate, dar și folosirea tot mai
des a apei potabile îmbuteliate din comerț. Raportată la distribuția apei la nivel de județ,
distribuția la nivelul municipiului a reprezentat peste 62 procente în anul 2013. Prin comparație,
în anul 2007, doar 35 pr ocente din apa distribuită în județul Vâlcea era destinată municipiului
Râmnicu Vâlcea.
Tabel nr. 14. Cantitatea de apă distribuită la nivelul județului Vâlcea și municipiului
Râmnicu Vâlcea (2007 – 2013)
-mii mc –
Nivel de agregare 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Județ Vâlcea –
Total 32.174 29.470 28.788 15.440 15.648 16.478 15.066
Municipiul Râmnicu
Vâlcea 11.343 12.261 13.880 10.004 10.328 10.273 9.440
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014
56
Figura nr. 17 Cantitatea de apă distribuită la nivelul județului Vâlcea și municipiului
Râmnicu Vâlcea (2007 – 2013 )
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014
Agentul termic este produs și distribuit de c ătre S.C. CET Govora S.A., furnizor de energie
termică sub form ă de ap ă fierbin te pentru încălzire și apă caldă pentru consum menajer.
Conform P.U.G. Memoriu de sinteză din anul 2013 , 81,73 % din locuințe erau racordate la
sistemul de termoficare al municipiului.
Cantitatea de energie termic ă distribuită pentru termoficare și pentru ap ă caldă de
consum a cunoscut o sc ădere important ă începând cu anul 2012 , astfel c ă, dac ă la nivelul anului
2011 cantitatea de energie termic ă însuma 310.156 Gcal/an, în anul 20 13 a scăzut p ână la
284.720 Gcal/an (- 8,2 %) . Motivul principal pent ru aceast ă scădere a cantit ății de agent termic
a fost reprezentat de debran șarea unei p ărți din consumatorii cas nici de la sistemul centralizat
(aceștia mont ându-și centrale termice de apartament). Debranșarea consumatorilor de la
sistemul centralizat a avut mai multe cauze, și anume:
– creșterea prețului perceput pentru căldura furnizată din sistemul centralizat, comparativ
cu prețul gazului natural;
– lipsa dispozitivelor de măsurare a consumului de căldură la fiecare apartament, plata î n
regim paușal făcând imposibil consumul căldurii în raport cu dorința / necesitatea și
capacitatea de plată a fiecărui abonat.
Cu toate acestea, în ultimii ani, starea tehnică a sistemelor de termoficare a cunoscut
îmbunătățiri, pe fondul efectuării unor serii de lucrări de reabilitare a rețelelor termice
existente la nivelul municipiului, pentru îmbunătățirea calității serviciilor de furnizare a căldurii
57
și a apei calde către populație. Astfel, în continuare sunt prezentate lucrările executate și
recepți onate în acest domeniu, precum și cele aflate în implementare:
Lucrări executate Anul recepționării
Rețele termice încălzire ACM ș i ACC PT 39 ramura II 2007
Retele termice încă lzire A CM și ACC PT 11 ramura I 2007
Transformare CT 5 in PT 5 și reț ele termice aferente 2008
Reabilitare rețea termică de încălzire ș i ACM PT 1
zona bloc C5, A3,A4,A5 2013
Reabilitare rețea termică de încălzire ș i ACM PT 13
bloc Cozia, G, H, J 2013
Reabilitare rețea termică de încălzire ș i ACM PT 13
bloc Cozia, G, H, J” 2013
Reabilitarea rețelelor termice PT 1 ramura bloc A1,
A2, B0, B1, C1, C2, C3, C4, C16 în lucru
Reabilitarea rețelelor termice PT 2 ramura bloc A10,
B15, C21, C22, C23, C32, S2 în lucru
Reabilitarea rețelelor termice PT 2 ramura bloc A8/2,
C18, C19, C20 , C24, C26, C27 în lucru
Reabilitarea rețelelor termice PT 13 ramura bloc C, D,
E, F, S1, S2, S3, A+B, O, P, R, V1, V2, V3, V6, 1 Piață în lucru
Este important a se menționa faptul că energia termică distribuită în județul Vâlc ea revine
aproape în tota litate municipiului Râmnicu Vâlcea (96,7 %).
Tabel nr. 15. Cantitatea de energie termică distribuită la nivelul județului Vâlcea și
municipiului Râmnicu Vâlcea (2007 – 2013)
-gigacalorii –
Nivel de
agregare 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Județ Vâlcea –
Total 277.265 286.194 289.978 305.008 321.498 302.517 294.559
Municipiul
Râmnicu Vâlcea 266.165 273.851 278.550 293.485 310.156 291.539 284.720
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014
58
Tabel nr. 16. Cantitatea de energie termică distribuită la nivelul județului Vâlcea și
municipiului Râmnicu Vâlcea (2007 – 2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014
Deficien țele în func ționarea corespunz ătoare a re țelelor de distribu ție care nu au fost încă
reabilitate sunt conductele afectate de coroziune, por țiunile neizolate de conduct ă și izolarea
necorespunz ătoare sau canale le termice par țial inundate cu ap ă din avarii sau infiltra ții ce nu se
evacueaz ă la canalizare.
Alimentarea cu gaze naturale a municipiului Râmnicu Vâlcea se face prin intermediu l
conduct ei de transport de înaltă presiune Schitu Golești – Govora – Drăgășani aparținând
Sistemului național de transport a gazelor naturale . Stația de reglare – măsurare – predare ce
racordeaz ă municipiul la rețea este amplasat ă la Râureni, în zona de sud a ora șului. Capacitatea
instalat ă este de 960.000 m3N/zi. De la SRMP Râureni (unde se realizează reducerea presiunii de
la înaltă la medie), până la stațiile de reglare măsurare de sector (unde se reduce pres iunea de
la medie la redusă ), transportul gazelor se face prin rețele de repartiție la presiune a de 3,5 bar.
Aproximativ toate str ăzile din municipiu beneficiaz ă de conducte de distribu ție a re țelei
de gaze , fiind realizat un sistem de alimentare ramific at – inelar. Prin intermediul sistemului de
distribu ție sunt alimenta ți consumatorii din locuin țele individuale, locuin țele colective și
consumatorii industriali pentru încălzire, preparare ap ă caldă menajer ă și utiliz ări tehnologice.
În anul 2013, cantita tea de gaze naturale distribuită la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea
a fost de 44.624 mii mc, reprezentând 67,9 la sută din totalul gazelor distribuite în județul
Vâlcea. În intervalul 2007 – 2013, cantitatea distribuită a scăzut continuu (excepție făcâ nd anul
2010), pe fondul scăderii cererii de gaze naturale ca urmare a eficientizării consumului de către
beneficiarii casnici și a reducerii activității unor beneficiari industriali. Astfel, față de 2007, în
2013 cantitatea de gaze naturale distribuită a scăzut cu 71,4 la sută.
59
Tabel nr. 17. Cantitatea de gaze naturale distribuită la nivelul județului Vâlcea și
municipiului Râmnicu Vâlcea (2007 – 2013)
-mii mc –
Nivel de
agregare 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Județ Vâlcea –
Total 177.877 158.768 121.167 127.165 270.431 76.858 65.698
Municipiul
Râmnicu Vâlcea 155.778 143.432 103.167 107.859 87.852 56.404 44.624
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014
Figura nr. 18 Cantitatea de gaze naturale distribuită la nivelul județului Vâlcea și
municipiului Râmn icu Vâlcea (2007 – 2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014
Deficien ța major ă a rețelei de alimentare cu gaze naturale se prezint ă în cartierele
mărginașe, unde nu sunt încă amplasate conducte de distribu ție, deoarece relieful este în pant ă
iar procentul de ocupare al terenului este redus.
Rețeaua de canalizare cuprinde 90% din suprafa ța municipiului, din care 30% în sistem
divizor19 și 60 % în sistem unitar20, astfel c ă 100% din apartamente și 75% din locuin țele
individuale sunt racordate la re țeaua de canalizare. Datorit ă amplas ării municipiului într-o zon ă
de deal, canalele transport ă apele uzate gravita țional c ătre sta ția de epurare. Stația de epurare
19Sistemul divizor este sistemul public de ca nalizare care asigură colectarea, transportul, epurarea și
evacuarea în emisar, separată, a apelor uzate și a apelor meteorice.
20 Sistemul unitar asigură colectarea, transportul, epurarea și evacuarea în emisar, în comun, atât a apelor
uzate, cât și a apel or meteorice.
60
a apelor uzate este amplasat ă la aproxima tiv 4 km în aval de ora ș, pe malul drept al r âului Olt.
Reabilitată în anul 2009, stația permite epurarea debitului suplimentar de ap ă provenit ă în urma
extinderii re țelei de canalizare existând posibilitatea oferirii aceluia și tip de servicii și altor
localităț i învecinate.
Pe perioada 2007 – 2013, rețeaua de canalizare din municipiul Râmnicu Vâlcea a fost
extinsă cu 6,7 km, ajungând la o lungime totală simplă a conductelor de 152,4 km. Lucrările au
fost executate în anul 2010 și într -o foarte mică măsur ă în anul 2009. Raportată la lungimea
drumurilor modernizate (pe care de regulă le însoțesc), rețeaua de canalizare reprezintă 98 ,3
procente . La nivelul județului, ritmul de extindere a rețelei de canalizare a fost unul alert,
astfel că în ultimii 7 ani lu ngimea conductelor de canalizare s -a dublat, ajungând la 711,2 km.
Tabel nr. 18. Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare la nivelul județului Vâlcea
și municipiului Râmnicu Vâlcea (2007 – 2013)
-kilometri –
Nivel de agregare 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Județ Vâlcea Total 325 338,8 417,1 488,5 544,6 606 711,2
Municipiul Râmnicu
Vâlcea 145,7 145,7 146,4 152,4 152,4 152,4 152,4
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014
Figura nr. 19 Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare la nivel ul județului
Vâlcea și municipiului Râmnicu Vâlcea (2007 – 2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014
Pentru optimizarea condițiilor de mediu în centrele populate, spațiile verzi îndeplinesc un
rol de prim ǎ importan țǎ la crearea unui microclimat corespunz ător. Î n municipiul R âmnicu
61
Vâlcea, în anul 2011, î n administrarea domeniului public era în eviden ță o suprafa țǎ de 123,44
ha spații verzi, din care 116,32 ha spații verzi amenajate iar 7,11 ha zone sport și agrement. P e
cap de locuitor r evin 11,15 mp suprafațǎ verde21, foarte pu țin în compara ție cu normele
interna ționale d e minim 26 mp22. Rǎspândirea zonelor verzi pe teritoriul ora șului nu este
uniformă, iar e xtinderea aleilor de acces, a chio șcurilor, a parc ǎrilor a condus la mic șorarea
suprafe țelor verzi fără adoptarea unor măsuri de protecție corespunză toare.
Situată sub nivelul optim de suprafață amenajată pe locuitor, zona spațiilor plantate
necesită o atenție specială datorită situării municipiului Râmnicu Vâlcea într -o zonă cu un
potențial natural valoros.
În municipiul R âmnicu V âlcea serviciile de telecomunicații aparțin unor furnizori diverși .
Centrala telefonic ă a municipiul este de tip digital și are 8 .000 de linii. Aceast ă central ă susține
și localit ățile Ol ănești, Călimănești, Horezu, Blidari, Ocnele Mari și Copăcelu, fiind un nod
regional. Magistrala de interconectare între re ședințele de jude ț este din fibr ă optic ă, centrala
municipiului R âmnicu V âlcea fiind racordat ă la aceast ă magistral ă, de asemenea, prin cablu de
fibră optic ă.
Modul de dispunere a rețelelor telefonice este de tip aerian în cartierele per iferice, pozate
pe st âlpii re țelelor electrice, în cartierele sistematizate fiind pozate în subteran. Cele pozate
aerian, pe st âlpii re țelelor electrice, sunt vechi și pot cauza dis funcționalit ăți în utilizare.23
În cadrul municipiului exist ă acoperire complet ă a telefoniei mobile de c ătre to ți
operatorii acesteia.
Serviciile Internet de mare viteză, pe structură de fibră optică, sunt oferite de diverși
furnizori și acoperă aproape în întregime municipiul Râmnicu Vâlcea.
Alimentarea municipiului Râmnicu Vâlcea cu energie electric ă se face prin intermediul
termocentralei CET Govora și hidrocentralelor CHE C ălimănești, CHE D ăești, CHE R âmnicu
Vâlcea, CHE R âureni și CHE Govora . Pentru producerea energiei electric e este folosit
combustibilul fosil în cadrul CET Govora și poten țialul hidroenergetic oferit de r âul Olt și
afluen ții acestuia , prin centralele hidroenergetice.
Sursa principal ă este centrala termoel ectric ă CET Govora, aceasta folosind lignitul inferior
exploatat în bazinele carbonifere de la Alunu și Berbești. În plus față de lignit, centrala poate
funcționa pe baz ă de păcură și gaze naturale. Capacitatea termic ă instalat ă este de 315 MW și
deserve ște aproximativ 82 .500 persoane și produce abur industrial și pentru combinatul Oltchim.
21 123,44 ha/110.697 locuitori, datele fiind disponibile pentru anul 2011
22 Norma OMS este de 50 mp/locuitor iar standardul Uniunii Europene de 26mp/locuitor
23 Idem 6
62
Alimentarea cu energie electric ă a consumatorilor municipiului se realizeaz ă prin cinci
puncte de alimentare și prin trei sta ții de transformare, R âmnicu V âlcea Sud, R âmnicu V âlcea
Nord și Căzănești iar consumatorii industriali dispun de sta ții de transformare proprii.
Centralele hidroenergetice reprezint ă o a doua surs ă principal ă de energie electric ă,
sucursala din R âmnicu V âlcea a S.C. Hidroelectrica S.A. administr ând sectorul Oltului Mijlociu și
fiind racordat ă la sistemul na țional de distribu ție. Centralele hidroenergetice produc energia
electric ă cu un preț redus și mai pu țin poluant ă decât centralele termoenergetice. CHE R âmnicu
Vâlcea func ționeaz ă din anul 1975 și are în custodie amenaj ările de pe r âurile Olt și Lotru.
Sistemul de distribu ție al energiei electrice furnizeaz ă energie electric ă consumatorilor
municipi ului, re țeaua electric ă având în componen ță 7.665 km de linii electrice subterane și
43.127 km de li nii electrice supraterane.
Rețelele electrice de distribu ție de medie tensiune însumează aproximativ 2 .390 km și se
regăsesc, în cadrul municipiului, în dou ă variante, directe și de distribu ție prin punctele de
alimentare.
Alimentarea consumatorilor c ât și iluminatul public se realizeaz ă prin intermediul re țelei
electrice de joas ă tensiune , care însumează aproximativ 4 .460 km , rețea pozat ă pe st âlpi din
beton. Iluminatul public stradal se realizeaz ă pe toate arterele municipiului, pe artera Calea lui
Traian iluminatul public făcându -se cu lămpi economice de tip LED.
Rețeaua electric ă este însă învechit ă în centrul ora șului, motiv pentru care apar fluctua ții
de tensiune sau chiar întreru peri ale furniz ării. De asemenea, nu toate zonele construite sunt
deservite de sistemul de iluminat, iar producerea energiei pe baz ă de combustibili fosili este un
factor poluant, CET Govora fiind principalul furnizor de energie electric ă.
În municipiul Râmnicu Vâlcea s -au făcut eforturi pentru menținerea sistemului de ilum inat
public în funcțiune și în stare bună, prin executări de modernizări locale, pe străzi sau zone de
blocuri. În zonele cu sistem de iluminat precar sau lipsă s -au făcut modernizări ale sistemului
sau extinderi prin utilizarea de stâlpi metalici noi, reț ele subterane și aparate de iluminat cu un
grad redus de poluare. În vederea eficientizării sistemului de iluminat public, se impune
înlocuirea corpurilor de iluminat necorespunzătoare cu unele noi, cu tehnologie LED, eficiente
energetic și luminotehnic.
În perioada 2007 -2013, SC CEZ Distribuție SA, principalul operator economic de distribuție
a energiei electrice, a efectuat o serie de lucrări de modernizare a rețelei de joasă și medie
tensiune în mai multe zone ale municipiului, în vederea îmbunătățirii serviciilor de furnizare a
energiei electrice către locuitori, însumând aproximativ 25.000 lei.
Din analiza statistică a indicatorilor putem concluziona că infrastructura de transport și
utilități este, per ansamblu, una corespunzătoare pentru un municip iu reședință de județ. Deși
63
Râmnicu Vâlcea concentrează mare parte din infrastructura tehnico – edilitară a județului
Vâlcea, în ultima perioadă se remarcă totuși o dinamică mai mare în restul județului, aceasta
fiind determinată de o bază de plecare mai p uțin dezvoltată (în anul 2007) în majoritatea
localităților comparativ cu cea a municipiului, dar și de un interes sporit în prioritizarea
investițiilor edilitare în teritoriu, ca urmare a accesării de fonduri europene nerambursabile.
Municipiul Râmnicu V âlcea se numără printre polii de dezvoltare urbană care a valorificat
potențial ul instrumentelor structurale pentru a genera o evoluție pozitivă a calității vieții
rezidenților . O bună planificare la momentul elaborării Planului Integrat de Dezvoltare Urb ană
(PIDU) 2007 -2013, alături de o scriere și o implementare judicioasă a proiectelor individuale
incluse în PIDU 2007 -2013 au condus la numeroase elemente de valoare adăugată la nivelul
municipiului. Aceste proiecte reprezintă nu numai surse de bunuri și servicii publice pentru
cetățenii municipiului, dar și baza de pornire pentru noua perioadă de programare.
Proiectele din domeniul infrastructurii de transport și tehnico – edilitare demarate și/sau
finalizate în perioada 2007 – 2013 sunt următoarele:
Titlu proiect "Pasaj denivelat suprateran pe B -dul Tudor Vladimirescu"
Sursă de finanțare Finanțat în cadrul Programului Operațional Regional; Axa prioritară 1 –
Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere;
Domeniul Major de Inter venție 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare
urbană
Obiectivele
proiectului I. Facilitarea accesului autovehiculelor și pietonilor către și dinspre
zonele de interes ale municipiului Râmnicu Vâlcea. Prin această investiție
s-a urmărit, în primul rând, sol uționarea problemei fluenței traficului pe
cele două direcții de circulație ale orașului: est -vest, nord -sud. S -a dorit
astfel, crearea unui nod de circulație rutieră eficient organizat prin
utilizarea unui pasaj suprateran, construit peste calea ferată ca re
străbate municipiul Râmnicu Vâlcea. Pasajul va elimina blocajul rutier
creat de calea ferată care intersectează artera principală de acces în și
dinspre centrul orașului către destinații importante, respectiv București,
Pitești, Valea Oltului, Sibiu. De asemenea, prin realizarea pasajului se va
fluidiza traficul între cartierele importante ale municipiului, respectiv
cartierul Goranu, cartierul Ostroveni și Centrul Civic.
II. Creșterea calității serviciilor publice (salvare, pompieri) și a gradului
64
de siguranță a circulației. Prin construcția pasajului, timpii de așteptare
ai mașinilor de intervenție pentru situații de urgență (pompieri, salvare)
vor fi eliminați, furnizarea serviciilor publice realizându -se cu maxim de
eficiență.
Bugetul
proiectului Valoarea totală a proiectului: 40.084.268,71 lei; asistența financiară
nerambursabilă solicitată: 31.741.820,02 lei.
Perioada de
implementare 30 luni de la data semnării Contractului de Finanțare; în data de
06.09.2011 a fost semnat Contractul de Finanțare a ferent proiectului.
Stadiu proiect: proiect finalizat.
Titlu proiect "Modernizare Parc Zăvoi în municipiul Râmnicu Vâlcea"
Sursă de finanțare Finanțat în cadrul Programului Operațional Regional; Axa prioritară 1 –
Sprijinirea dezvoltării durabile a oraș elor – poli urbani de creștere;
Domeniul Major de Intervenție 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Obiectivele
proiectului Proiectul a contribuit la amenajarea unei oaze de verdeață pentru recreere
și relaxare, ca măsură de acțiune împotriva efect elor nocive ale poluării cu
emisii și noxe și a nivelului de zgomot, și de asemenea la protecția și
extinderea mediului înconjurător natural prin: conservarea și
îmbunătățirea biodiversității naturii și minimizarea efectelor negative
asupra zonelor cu spaț ii verzi.
Bugetul proiectului Valoarea totală a proiectului: 25.256.748,49 lei; asistența financiară
nerambursabilă solicitată: 20.008.406,67 lei.
Perioada de
implementare 14 luni de la semnarea Contractului de Finanțare. În data de 06.03.2012 a
fost sem nat Contractul de Finanțare aferent proiectului.
Stadiu proiect: în implementare.
Titlu proiect "Lărgire pasaj Hervil, pasaj inferior pe CF, Piatra Olt -Podu Olt km 293+808"
Sursă de finanțare Finanțat în cadrul Programului Operațional Regional; Axa pri oritară 1 –
Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere;
65
Domeniul Major de Intervenție 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Obiectivele
proiectului – reducerea congestionărilor traficului autovehiculelor prin lărgire pasa j
Hervil, pasaj inferior pe calea ferată Piatra Olt – Podu Olt, Km 293+808,
amenajare sens giratoriu și lărgire carosabil;
– realizarea unei circulații pietonale în condiții de siguranță prin
amenajarea de trotuare în zona pasajului inclusiv paravan de pro tecție.
Bugetul
proiectului Valoarea totală a proiectului: 3.228.342,20 lei; asistența financiară
nerambursabilă solicitată: 2.040.446,24 lei.
Perioada de
implementare 12 luni de la semnarea Contractului de Finanțare. In data de 29.09.2011 a
fost semnat Contractul de Finanțare aferent proiectului.
Stadiu proiect: proiect finalizat.
Titlu proiect "Prelungire B -dul Tineretului spre Sud cu B -dul Dem Rădulescu de la
intersecția cu str. Ostroveni până la intersecția cu DN67"
Sursă de finanțare Finanțat în c adrul Programului Operațional Regional; Axa prioritară 1 –
Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere;
Domeniul Major de Intervenție 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Obiectivele
proiectului Drumul propus prin proiec t are o lungime de 918,32 m și e ste prevăzut cu
două benzi pe fiecare sens de circulație, fiecare bandă având o lățime de
3,50 m. Între cele două benzi de circulație cu rol de separație fizică există
o zonă verde mediană cu lățimea de 4,00 m, care va găzdui cele două
utilități: rețeaua subterană de telecomunicații și iluminatul public stradal.
De asemenea pe părțile laterale ale sensurilor de circulație sunt prevăzu te
spații verzi cu lăț imea de 1,50 m în care se vor planta arbori ornamentali.
Prin proiect su nt prevăzute piste pentru bicicliști cu lățimea de 1,50 m,
câte una pe fiecare parte a bulevardului.
În vederea decongestionării traficului rutier și pietonal în partea de sud a
orașului, la intersecția dintre B -dul Dem Rădulescu și DN 67 proiectul a
prevă zut amenajarea unui sens giratoriu cu cinci ramuri și trei treceri de
66
pietoni în proximitatea acestuia.
Proiectul a avut ca obiectiv specific îmbunătățirea fluenței circulației,
creșterea gradului de siguranță rutieră și dublarea tranzitului rutier pe
direcția nord -sud a municipiului, pe malul drept al Oltului. Datorită
dezvoltării urbanistice și a traficului în continuă creștere în zona de sud a
orașului, infrastr uctura era depă șită. Prin realizarea acestui proiect se
înlătură dezechilibrele care se manife stă în Zona Ostroveni datorită lipsei
legăturilor rutiere cu restul orașului, respectiv Zona Centrală și Calea lui
Traian Sud.
Bugetul
proiectului Valoarea totală a proiectului: 23.248.979,40 lei; asistența financiară
nerambursabilă solicitată: 15.994.785 ,04 lei.
Perioada de
implementare 32 de luni de la semnarea Contractului de Finanțare; în data de 30.12.2011
a fost semnat Contractul de Finanțare aferent proiectului.
Stadiu proiect: proiect finalizat.
Titlu proiect "Amenajare și modernizare str. Au relian Sacerdoțeanu și str. Patriarh
Justinian Marina, mun. Rm. Vâlcea, județ Vâlcea"
Sursă de finanțare Finanțat în cadrul Programului Operațional Regional; Axa prioritară 1 –
Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere;
Domeniu l Major de Intervenție 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Obiectivele
proiectului Străzile Aurelian Sacerdoțeanu și Patriarh Justinian Marina asigură accesul
în cartierul Ostroveni și legăturile cu zona industrială din sudul
municipiului, reabil itarea acestora ducând și la degrevarea circulației
existente pe străzile din cartier. Obiectivul general al proiectului a fost
îmbunătățirea infrastructurii de transport urbane prin amenajarea și
modernizarea străzilor Aurelian Sacerdoțeanu și Patriarh Ju stinian Marina
incluse în Planul Urbanistic Zonal al Municipiului Râmnicu Vâlcea ca pol de
dezvoltare urbană. Proiectul a avut ca obiectiv specific fluidizarea
traficului prin asfaltarea și refacerea a 3.275 m de drum, asigurarea
continuității circulației dinspre DN 67 înspre zona Ostroveni (str.
67
Pandurilor), lucrări de iluminat stradal și canalizare pluvială.
Bugetul
proiectului Valoarea totală a proiectului: 21.874.736,47 lei; asistența financiară
nerambursabilă solicitată: 15.516.906,15 lei.
Perioada d e
implementare 14 luni de la data semnării Contractului de Finanțare. În data de
12.04.2012 a fost semnat Contractul de Finanțare aferent proiectului.
Stadiu proiect: proiect finalizat.
Titlu proiect "Artera de legătură între strada Știrbei Vodă și strad a Morilor, inclusiv
podul peste râul Olănești în Municipiul Râmnicu Vâlcea"
Sursă de finanțare Finanțat în cadrul Programului Operațional Regional; Axa prioritară 1 –
Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere;
Domeniul Major de Intervenție 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Obiectivele
proiectului Proiectul contribuie la dezvoltarea urbană integrată a m unicipiului
Râmnicu Vâlcea ca pol de dezvoltare urbană prin asigurarea îmbunătățirii
infrast ructurii de transport urb an. Proiect ul a avut ca obiectiv specific
îmbunătățirea circulației, creșterea calității servicilor publice (salvare,
pompieri) și facilitarea accesului pietonilor și autovehiculelor către zonele
de interes prin crearea unei artere de legătură între strada Știrbei Vodă și
strada Morilor, inclusiv a unui pod peste râul Olănești. Lungimea totală a
arterei este de 270 m, podul peste râul Olănești având o lungime de 73,6 m
și o lățime de 12,30 m.
Bugetul proiectului Valoarea totală a proiectului: 5.040.518,15 lei; asistența financiară
nerambursabilă solicitată: 3.816.536,50 lei.
Perioada de
implementare Durata de implementare: 23 luni, de la data semnării Contractului de
Finanțare; în data de 17.08.2010 a fost semnat Contractul de Finanțare
aferent proiectului .
Stadiu proiect: proiect finalizat.
Titlu proiect "Pod peste râul Olănești în prelungire strada Carol I, inclusiv legăturile cu
68
Calea lui Traian și Strada Morilor"
Sursă de finanțare Finanțat în cadrul Programului Operațional Regional; Axa prioritară 1 –
Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere;
Domeniul Major de Intervenție 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană
Obiectivele
proiectului Proiectul a avut ca obiectiv specific îmbunătățirea fluenței circulației,
creștere a gradului de siguranță rutieră și facilitarea accesului pietonilor și
a autovehiculelor către zonele de interes prin construirea unui nou pod
peste râul Olănești, cu o lungime de 76,10 m, în prelungirea străzii Carol I,
inclusiv crearea legăturilor cu Cal ea lui Traian și strada Morilor. Noul pod
va avea următoarele caracteristici:
amplasat în amonte de podul existent la 90m (între axe) și va avea o
lungime totală de 76,10 m;
asigurarea continuității circulației de pe strada Carol I, ce vine
perpendicular p e râul Olănești, pe malul stâng al acestuia,
debușând în Aleea Olănești;
trei benzi de circulație cu spații de siguranță și trotuare de fiecare
parte;
pe noul pod se va circula în sens unic (dinspre nord spre sud);
protecția taluzurilor râului Olănești se modifică pentru asigurarea
scurgerii apelor.
Noul pod se va continua pe partea dreaptă a râului Olănești cu o bandă de
circulație spre Str. Morilor și trei benzi de circulație spre Calea lui Traian.
Acesta și arterele de legătură nou create vor fi prevăzut e cu iluminat
public, marcaj și semnalizare rutieră specifică. De asemenea, se vor
proiecta și intersecțiile aferente podului și noilor artere cu străzile
existente (Splaiul Independenței, Calea lui Traian, str. Morilor), astfel încât
acestea să asigure fl uidizarea traficului și siguranța circulației auto și
pietonale.
Bugetul
proiectului Valoarea totală a proiectului: 13.544.953,36 lei; valoarea contribuției
nerambursabile: 10.491.459,52 lei.
Perioada de 23 de luni, începând cu data de 17 au gust 2010; în data de 17.08.2010 a
69
implementare fost semnat Contractul de Finanțare aferent proiectului.
Stadiu proiect: proiect finalizat.
Titlu proiect „Reabilitare și modernizare clădire Colegiu Național Alexandru Lahovari"
Sursă de finanțare Finanțat în cadrul P rogramului Operațional Regional, Axa pioritară 3 –
„Îmbunătățirea infrastructurii sociale", Domeniul major de intervenție 3.4 –
„Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea infrastructurii
educaționale preuniversitare, universitare și a infrastruc turii pentru
formare profesională continuă"
Obiectivele
proiectului Obiectivele proiectului au constat în reabilitarea și modernizarea clădirii
Colegiului Național "Alexandru Lahovari", precum și modernizarea și
dotarea infrastructurii educaționale a aces tei instituții de învățământ.
Proiectul a vizat reabilitarea și modernizarea corpului AC1 – AC4, suprafața
totală reabilitată fiind de 5 .245,02 mp, și achiziția de dotări și
echipamente IT. De asemenea, s -a urmărit creșterea numărului de elevi
beneficiari ai serviciilor educaționale oferite de colegiu de la 1.030 la
1.112 și creșterea numărului elevilor cu dizabilități care studiază în cadrul
acestei instituții de la 0 la 15. Pentru reabilitarea clădirii s -au propus
lucrări de structură, de arhitectură, ame najarea a două grupuri sanitare,
înlocuirea instalațiilor termice și a instalațiilor electrice.
Bugetul proiectului Valoarea totală a proiectului: 17.005.614,41 lei; valoarea contribuției
nerambursabile alocate: 14.023.922,94 lei.
Perioada de
implementar e 62 de luni, începând cu data de 18 martie 2010; în data de 18.03.2010 a
fost semnat Contractul de Finanțare aferent proiectului.
Stadiu proiect: proiectul se află în faza de implementare.
Titlu proiect "Amenajare și modernizare Grădina Zoologică Râmni cu-Vâlcea"
Sursă de finanțare Finanțat și implementat prin programul multianual prioritar de mediu și
gospodărire a apelor „Implementarea și realizarea proiectelor de investiții
70
în vederea atingerii standardelor necesare autorizării grădinilor zoologice
Obiectivele
proiectului Obiectivele proiectului au constat în reamenajarea și modernizarea zonelor
existente; crearea unor zone noi pentru alte specii de animale și păsări;
construirea unei zone de carantină, a unui cabinet veterinar; realizarea
unei zone de depozitare și preparare a hranei; construirea unei săli pentru
organizarea de cursuri educative; reamenajarea locurilor de joacă;
decolmatarea și amenajarea lacului existent.
Bugetul proiectului Valoarea totală a proiectului: 5.428.375 lei; asistență financiară
nerambursabilă solicitată: 4.037.983 lei.
Perioada de
implementare 4 ani de la semnarea Convenției;
Stadiul implementării: proiect finalizat. Inaugurarea Grădinii Zoologice
Râmnicu Vâlcea a avut loc de Ziua Internațională a Copilului – 1 iunie 2011.
2.5. Infrastructura de afaceri și cercetare
2.5.1 Analiza agenților economici. Sectorul IMM -urilor
Dezvoltare a sectorului de întreprinderi mici și mijlocii a fost limitată de efectul sinergic
al mai multor factori de influență, printre care se numără nivelul redus al culturii
antreprenoriale dublat de lipsa încrederii populației în inițiativa privată și accesul restricționat
la sursele de finanțare. Creșterea aversiunii față de risc manifestată în ultimii ani de bănci a
determinat înăsprirea con dițiilor de creditare și a restricționat accesul la finanțare pentru
întreprinzătorii privați. Categoria întreprindetilor mici și mijlocii a resimțit cel mai puternic
acest impact, întrucât prezintă o slăbiciune majoră – dependența de finanțare pe termen s curt.
Pus în fața unor astfel de provocări, sectorul IMM -urilor a fost nevoit să -și dezvolte
capacitatea de adaptabilitate și reacție promptă la schimbarea contextului macroeconomic.
Faptul că IMM -urile aduc cel mai important aport la formarea produsului i ntern brut și realizează
în multe cazuri produse și servicii la prețuri mai scăzute decât firmele de dimensiuni mari
evidențiază flexibilitatea și adaptabilitatea acestui sector la rigorile pieței.
Dacă în urmă cu douăzeci de ani activitatea economică a municipiului Râmnicu Vâlcea
era reprezentată aproape în exclusivitate de întreprinderile mari, cu mai mult de 1000 de
71
angajați, în anul 2013 peste 90% din societățile comerciale existente au aparținut categoriei
întreprinderilor mici și mijlocii24. Se poa te concluziona deci, că IMM -urile dețin o pondere
crescândă în numărul total al agenților economici care operează la nivelul municipiului Râmnicu
Vâlcea, tendință ce poate fi pusă pe seama a două influențe: pe de o parte capacitatea de a
absorbi forța de m uncă provenită din procesele de restructurare suferite de alte întreprinderi
mai mari, iar pe de altă parte competitivitatea crescută a produselor și serviciilor oferite de
acestea în raport cu întreprinderile de dimensiuni mari, contribuind astfel la redr esarea și
relansarea economiei locale.
Analizând evoluția numărului de întreprinderi mici și mijlocii la nivelul municipiului
Râmnicu Vâlcea în perioada 2008 -2012, se remarcă un trend fluctuant. În perioada 2009 -2010
numărul total al firmelor active din c ategoria IMM -urilor a avut o tendință continuă de
diminuare, până la nivelul de 5310 de unități, minim atins în anul 2010. Această dinamică
negativă poate fi explicată prin fenomenul de recesiune economică resimțit la nivelul economiei
naționale , care a de terminat mulți întreprinzători privați să declare starea de faliment și să
înceteze activitatea .
Anul 2011 marchează o ușoară redresare a mediului de afaceri, ca urmare a
implementării unor programe de restructurare de către antreprenori, dar și ca efect a l
îmbunătățirii contextului macroeconomic, factori care au condus la creșterea numărului de
întreprinderi mici și mijlocii cu 8,30% față de anul precedent.
Municipiul Râmnicu Vâlcea înregistra în anului 2012 un număr de 5751 de unități
economice active din categoria întreprinderilor mici și mijlocii, reprezentând 78,40% din totalul
celor care își desfățoară activitatea la nivelul întregului județ Vâlcea. Datele pun în evidență
faptul că municipiul Râmnicu Vâlcea se înscrie ca unitate administrativ teritoria lă reprezentativă
pentru economia județeană.
24 Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo, 2014
72
Figura nr. 20 Numărul de IMM -uri la nivelul județului Vâlcea și municipiului
Râmnicu Vâlcea (200 7-2012)25
0100020003000400050006000700080009000
2007 2008 2009 2010 2011 2012Număr IMM -uri
Județ Vâlcea -Total
Municipiul Râmnicu
Vâlcea
Sursa: Oficiul Registr ului Comerțului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, 2014
Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo, 2014
Analizând dinamica numărului de IMM -uri nou create (Figura nr. 2.5.2), se observă că în
anul 2009 acesta se reduce dramatic, înjumătățindu -se față de valoarea înregistrată în 2008.
Tendința de scădere se menține și în anul 2010 și indică o reticență a populației de a înființa noi
societăți comerciale în condițiile înăspririi legislației din dome niul fiscal, prin sporirea cotei de
impozitare de la 3 la 16% pentru microîntreprinderi și majorarea taxei pe valoare adăugată cu 5
procente.
Totodată, din prelucrarea datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului
pe perioada 2008 – 2012, reiese că în anii 2009, 2010 și 2012 numărul întreprinderilor mici și
mijlocii radiate a devansat numărul întreprinderilor nou înființate, ceea ce implică un regres în
nivelul de dezvoltare al firmelor. Criza economică și diversele măsuri de austeritate fiscal –
bugetare, adopate de Guvernul României au frânat dezvoltarea firmelor, astfel încât la sfârșitul
anului 2009, un număr de 694 de întreprinderi au dispărut de pe piață, fiind radiate.
25 Pentru anul 2013 nu sunt diponibile date re levante la nivelul județului Râmnicu Vâlcea , cu privire la evoluția
indicatorului analiza t
73
Figura nr. 21 Evoluția numărului de IMM -uri radiate și IMM -uri nou înființ ate la
nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea (2007-2013)
658
641
289
207329
315343
138328694
420
304485
452
0100200300400500600700800
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Număr. IMM.uriIMM -uri înființate
IMM – uri radiate
Sursa: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, 2014
În ultima perioadă, întreprinderile mici și mijlocii au r eprezentat singurul domeniu care a
generat noi locuri de muncă. Din acest motiv, dezvoltarea durabilă a acestui sector trebuie să
ocupe un loc important, ca alternativă la restructurarea societăților comerciale cu capital
majoritar de stat.
Deși rolul înt reprinderilor mici și mijlocii este unul semnificativ pentru asigurarea
flexibilității economice, cu certitudine nici rolul întreprinderilor mari nu trebuie neglijat.
Activele pe care acestea le dețin le conferă avantaje considerabile în materie de costuri unitare
de producție, în ceea ce privește accesul la finanțare , precum și o mai mare forță de a investi în
tehnologie și cercetare -dezvoltare. Întreprinderile mari, cu un număr mai mare de 250 de
angajați, pot acționa ca adevărați poli de creștere economi că. Deși numărul lor este mai redus
în comparație cu cel al întreprinderilor mici și mijlocii, ponderea întreprinderilor mari în forța
de muncă ocupată și respectiv în cifra de afaceri totală este semnificativă.
2.5.2. Servicii pentru dezvoltarea afaceri lor
Pentru a asigura succesul dezvoltării durabile a municipiului, administrația locală a
urmărit dezvoltarea de facilități pentru susținerea și stimularea mediului de afaceri, prin
înființarea de centre de consultanță și centre de afaceri. Serviciile prof esionale pentru
dezvoltarea afacerilor au menirea de a îmbunătăți competitivitarea agenților economici și
prezintă în aria lor de cuprindere servicii precum cele de consultanță contabilă,expertiză
contabilă, evaluare, consultanță juridică, notarială etc.
74
Centrul de consultan ță în afaceri funcționează în cadrul Camerei de Comerț și Industrie a
județului Vâlcea și oferă consultanță generală de afaceri (pregătirea și lansarea afacerilor,
planificarea strategică și operativă a afacerii, elaborarea de planuri de afaceri, studii de
fezabilitate și studii de marketing, asistență în domeniul relațiilor internaționale), consultanță
pentru dezvoltare operațională (managementul afacerii, strategii de marketing, tehnici de
consultanță, întocmirea planului de afaceri, ma nagementul resurselor umane, tehnici de
comunicare, management prin proiecte), consultanță pentru obținere de finanțări (elaborarea
documentației de obținere a creditelor, finanțări neramburasabile prin programe europene și
licitații internaționale, asiste nță în redactarea proiectelor pentru obținerea de finanțări).
Centrul de Consultanță în afaceri este situat pe Strada Regina Maria, nr.7, în municipiul
Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea.
Centru l Județean Vâlcea de dezvoltare a resurselor umane pentru IMM -uri oferă servicii
de consultanță pentru orientare și consiliere în domeniul resurselor umane (repartizarea
responsabilităților, recrutarea, motivarea și pregătirea personalului, comunicarea
organizațională și managementul conflictelor, evaluarea performanței personalului, consiliere și
orientare profesională, legislația muncii). Centrul Județean Vâlcea de dezvoltare a resurselor
umane pentru IMM -uri este localizat în incinta Camerei de Comerț și Industrie Vâlcea, Strada
Regina Maria, nr.7 , în municipiul Râmnic u Vâlcea.
Centru l de afaceri Flandra -Vâlcea a fost creat cu scopul de a sprijini firmele începătoare ,
punând la dispozi ția acestora un sediu modern, servicii de secretariat și consultanță diversă
(oportunități de finanțare, managementul afacerii, tehnici de comunicare, marketing și accesare
piețe), precum și logistica necesară pentru a înlesni legăturile cu alți agenți economici din
Râmnicu Vâlcea, din țară sau din afara acesteia. Centrul este rezultatul parteneriatului dintre
Consiliul Local Râmnicu Vâlce a, Consiliul Județean Vâlcea, Camera de Comerț și Industrie
Vâlcea, Ministerul Comunității Flamande și Agenția pentru dezvoltare regională din Antwerp.
Taxele mari de consultanță nu au atras însă întreprinzătorii aflați la început de drum, iar
centrul nu și-a atins scopul planificat de a deveni un adevărat incubator de afaceri. Centrul de
afaceri Flandra este situat pe Strada Drumul Câmpului, nr. 15 A (DN7), Râmnicu Vâlcea , județul
Vâlcea (Telefon : 0250/ 717818 , E-mail: bcfv2000@artelecom.net )
Incubatorul Tehnologic și de Afaceri constituit în cadrul Institutului Național de Cercetare
Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice – ICSI Râmnicu Vâlcea facilitează inițierea și
dezvoltarea de întreprinderi inovative, bazate pe tehnologie avansată. Întreprinderile mici și
mijlocii incubate beneficiază de: acces la infrastructura de comunicare, servicii specializate
(informare tehnologică, audit tehnologic, exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală,
informare cu privire la prioritațile naționale, regionale, locale), servicii de asistență (obținerea
75
de fonduri, identificarea partenerilor, asigurarea accesului la baze de date specializate), servicii
de pază și protocol.Spațiile incubatorului de afaceri permit găzduirea unui număr de aproximativ
15 societăți comerciale, care trebuie să aibă ca obiect de activitate unul dintre domeniile
acreditate ale incubatorului, capabile să dezvolte activități inovative, de preferat prin transferul
tehnologic al rezult atelor cercetării efectuate la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare
pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice Râmnicu Vâlcea. În prezent, 8 agenți economici își
desfășoară aici activitatea, ceea ce a condus la crearea de 18 noi locuri de muncă. Incubatorul
Tehnologic și de Afaceri este localizat pe Strada Uzinei, nr. 4, Râmnicu Vâlcea, județ Vâlcea
(Telefon: 0250 733 890 ,E-mail: ita@icsi.ro )
Centrul de afaceri Oltenia Business Center a fost înființat prin proiectul “Centrul de
dezvoltare a serviciilor în afaceri Nord Oltenia “ și oferă întreprinderilor mici și mijlocii una
dintre cele mai complexe game de servicii de business din municipiu: spații de birouri, săli de
conferință, lobby clienți, recepție, organizare de evenimente, prezentări și terenuri de sport. În
prezent, clădirea este ocupată în proporție de 93% de 14 agenți economici, care odată cu
stabilirea sediului în centrul de afaceri au generat 30 de noi locuri de muncă.
Proiectul a fost finanțat prin Pro gramul Operațional Regional 2007 -2013, în cadrul Axei
prioritare 4, Domeniul Major de Intervenție 4.1 – “Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijin a
afacerilor de importanță regională și locală”, având o valoare totală de 7.90 8.942 lei la nivelul
anului 2012 , din care cofinanțarea de la Uniunea Europeană a fost de 4.103.412 lei.
Centrul de dezv oltare în afaceri Nord Oltenia a adus o serie întreagă de beneficii
mediului de afaceri din municipiul Râmnicu Vâlcea și a reușit să atingă obiectivul strategic al
programului Regio, resp ectiv sprijinirea unei dezvoltări economico -sociale durabile și echilibrate
teritorial, cu accent pe sprijinirea dezvoltării durabile a polilor urbani de crștere,
îmbunătățitrea mediului de afaceri și a infrastructurii de bază. Centrul de afaceri Oltenia
Business Center este situat pe Bulevardul Dem Rădulescu, nr. 32, Râmnicu Vâlcea, Județul
Vâlcea (Telefon: 0758 117 717 ).
Centrul Multifuncțional pentru Sprijinirea Afacerilor a fost inaugurat de firma
Romservice în august 2012. Complexul de afaceri dispune de spații pentru birouri și săli de
conferințe, o parcare cu 34 de locuri și un număr de 36 de angajați. Proiectul a fost finanțat prin
Programul Operațional Regional 2007 -2013, în cadrul Axei Prioritare 4 – ”Sprijinirea mediului de
afaceri regional și local ”, Domeniul Major de Intervenție 4.1- ”Dezvoltarea durabilă a structurilor
de sprijinire a afacerilor de importanță regională și locală ”. Obiectivul general al proiectului îl
constituie dezvoltarea economico -socială locală prin atragerea de investiții directe și crearea de
locuri de muncă . Contractul de finanțare a fost semnat în iunie 2011, iar valoarea totală a
proiectului s -a ridicat la 7.908.942,06 lei , din care cofinanțarea de la Uniunea Europeană a fost
76
de 3.667.425,50 . Centrul de afaceri este situat pe Stranda Ștrandului, nr.6, în municipiul
Râmnicu Vâlcea.
Structurile de sprijinire a afacerilor, fie că sunt reprezentate de centre de consultanță
sau incubatoare de afaceri, reprezintă factori vitali pentru creșterea atractiv ității municipiului
ca locație pentru investiții în activități economice și sociale, și, în același timp, un instrument
esențial pentru impulsionarea mediului de afaceri local și regional.
2.5.3 Activități economice desfășurate în municipiul Râmnicu Vâlce a
Complexitatea și viteza de schimbare a condițiilor macroeconomice din ultimii ani au
modificat semnificativ evoluția afacerilor în majoritatea sectoarelor de activitate, lansând o
nouă provocare pentru mediul de afaceri – găsirea unor metode eficiente de răspuns la factorii
de risc externi. În plus, concurența economiiilor dezvoltate din alte state membre ale Uniunii
Europene s -a intensificat, în condițiile în care acestea investesc masiv în cerecetare -dezvoltare
și inovare, pentru a -și plasa industriile pe o poziție superioară în clasamentul economic
european. Acest lucru a exercitat o presiune puternică asupra competitivității anumitor ramuri
ale economiei naționale, care se confruntă nu doar cu efectele recesiunii economice, ci și cu
provocările gener ate de adaptarea proceselor de producție și a produselor la noile tehnologii.
Contextul actual în care se plasează municipiul Râmnicu Vâlcea din punct de vedere
economic este același în care evoluează economia națională, marcată de un declin prelungit, dar
care a cunoscut începând cu anul 2013 o ușoară redresare și evoluție pozitivă.
În cuprinsul acestui subcapitol este prezentată analiza comparativă a evoluției cifrei de
afaceri și a productivității muncii pentru cele mai reprezentative companii care ope rează pe
piața locală. Această analiză a fost considerată oportună din pricina lipsei unui set complet de
informații din surse publice care să conducă la o caracterizare exhaustivă a mediului economic
de la nivelul municipiului.
Deși sectorul industrial es te reprezentat de un număr mic de unități economice, spre
deosebire de sectorul serviciilor, acesta înregistrează cea mai mai însemnată cifră de afaceri și
concentrează cel mai mare număr de angajați.
Compania Oltchim, cel mai important fabricant local de produse chimice organice, se
detașează de celelalte întreprinderi din sectorul industrial prin nivelul ridicat al cifrei de
afaceri, care însă s -a diminuat dramatic începând cu anul 2012, înjumătățindu -se față de
valorile înregistrate în anul precedent, ca urmare a situației financiare dificile pe care a
traversat -o.
Sectorul serviciilor se plasează pe poziția a doua în ierarhia domeniilor care înregistrează
cea mai mare cifră de afaceri, după industrie, fiind bine reprezentat de un număr important de
77
agenți economici activi. Societatea cu cel mai rdicat nivel al încasărilor în anul 2013 a fost
Annabella S.R.L, având ca obiect de activitate comerțul cu amănuntul.
Per ansamblu, analizând dinamica cifrei de afaceri din punct de vedere valoric pentru
cele mai reprezentative companii din domeniul serviciilor , se obse rvă că aceasta a avut o
tendință ascendentă în perioada 2008 -2013, sfidând efectele recesiunii economice.
Tabel nr. 19. Cifra de afaceri înregistrată de cele mai importante companii din municipiul
Râmnicu Vâ lcea, pe domenii de activitate, în prețuri curente, în perioada 2008 -2013
-mil lei –
Nume Domeniul
de
activitate
(CAEN) Anul
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Natura Magi SRL Agricultura
4,28 5,11 4,14 3,77 2,97 0,35
Irinita SRL 0,84 0,69 1,49 3,04 2,40 2,49
Olchim S.A Industrie 1.946,94 1.077,51 1.309,54 1.533,01 765,44 497,96
Uzinele Sodice
Govora S.A 190,97 183,79 226,56 293,11 330,93 308,85
Vel Pitar S.A 300,69 283,34 274,52 292,29 293,37 300,69
Vilmar S.A 209,881 198,34 139,51 180,16 233,80 233,24
Boromir Ind S.R.L 200,245 179,85 216,19 264,81 254,87 222,08
Sapte Spice S.A 201,773 152,37 192,05 230,83 197,83 220,85
Annabella S.R.L
Servicii 130,299 144,22 166,19 187,11 184,77 174,18
Diana Com S.R.L 26,224 33,38 38,34 47,11 52,63 67,50
Comchim Chemical
S.R.L 22,901 16,32 14,54 19,48 20,44 21,49
Prelchim S.R.L 21,354 26,40 22,76 26,01 25,24 36,40
Sano Vita
S.R.L 22,938 26,28 30,65 33,55 41,83 53,03
Sursa: Ministerul Finanțelor Publice , 2014
78
Figura nr. 21 Cifra de afaceri înregistrată de cele mai importante companii din municipiul
Râmnicu Vâlcea, pe domenii de activitate, în prețuri curente, în perioada 2008 -2013
0200400600800100012001400160018002000
2008 2009 2010 2011 2012 2013mil. leiNatura Magi SRL
Irinita SRL
Olchim S.A
Uzinele Sodice Govora S.A
Vel Pitar S.A
Vilmar S.A
Boromir Ind S.R.L
Sapte Spice S.A
Annabella S.R.L
Diana Com S.R.L
Comchim Chemical S.R.L
Prelchim S.R.L
Sursa: Ministerul Finanțelor Publice, 2014
Productivitatea muncii pentru cele mai importante firme din Râmnicu Vâlcea a fost
calculată ca raport între cifra de afaceri și numărul mediu de salariați. După cum se poate
observa, în perioada analizată, cea mai ridicată productivitate a muncii a fost înregistrată de
companiile din sectorul industrial, la polul opus aflându -se agenții economici care activează în
agricultură. De aici rezultă o eficiență mai crescută a muncii depuse de salariații din industrie,
reprezentând un element de competitivitate pentru firmele care activează în domeniu.
Tabel nr. 20. Productivitatea medie a muncii înregistrată de cele mai importante companii
din municipiul Râmnicu Vâlcea, pe domenii de ac tivitate (2008 -2013)
-mii lei/salariat –
Nume Domeniul
de
activitate
(CAEN) Nivel de agregare
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Natura Magi SRL Agric ultura
115,76 121,81 96,43 96,87 82,71 27,16
Irinita SRL 281,02 231,46 498 507,65 400,84 355,84
79
Olchim S.A Industrie 463,66 310,7 366,81 444,73 230,70 181,47
Uzinele Sodice
Govora S.A 190,97 195,94 247,87 330,45 366,89 399,55
Vel Pitar S.A 119,466 89,15 99,10 106,13 109,18 119,46
Vilmar S.A 373,45 526,10 442,89 544,29 560,68 542,43
Boromir Ind S.R.L 264,52 214,37 262,37 320,20 333,60 329,50
Sapte Spice S.A 449,38 306,58 386,43 466,33 450,65 516,01
Annabella S.R.L
Servicii 273,16 242,39 275,15 249,49 233 280
Diana Com S.R.L 291,38 314,89 271,94 273,91 289,17 335,84
Comchim Chemical
S.R.L 152,67 136,02 969,60 114,59 204,45 214,89
Prelchim S.R.L 142,36 204,65 169,86 163,63 168,30 261,93
Sano Vita
S.R.L 192,76 224,63 243,29 272,78 298,77 308,32
Sursa: Date prelucrate Ministerul Finanțelor, 2014
Figura nr.22 Productivitatea medie a muncii înregistrată de cele mai importante companii
din municipiul Râmnicu Vâlcea, pe domenii de activitate (2008 -2013)
020040060080010001200
2008 2009 2010 2011 201 2013mii lei/salariatNatura Magi SRL
Irinita SRL
Olchim S.A
Uzinele Sodice Govora S.A
Vel Pitar S.A
Vilmar S.A
Boromir Ind S.R.L
Sapte Spice S.A
Annabella S.R.L
Diana Com S.R.L
Comchim Chemical S.R.L
Prelchim S.R.L
Sursa: Date prelucrate Min isterul Finanțe lor, 2014
80
Din perspectiva activităților economice desfășurate, județul Vâlcea se remarcă printr -un
profil eminamente industrial -agrar, zonei urbane fiindu -i specifice sectoarele secundare și
terțiare (industrie și servicii), în timp ce sect orul agrar este bine reprezentat în mediul rural prin
pomicultură și cultura legumelor și a cerealelor.
Agricultura
Agricultura constituie una dintre ramurile economice care prezintă un potențial de
dezvoltare însemnat, bazându -se pe un fond funciar agric ol important ce poate asigura
furnizarea materiilor prime pentru întreprinderile care activează în industria alimentară.
Divizarea teritoriului municipiului Râmnicu Vâlcea în funcție de modul de utilizare a
acestuia indică o pondere a suprafeței agricole d e 37,97% din total, structurată conform
bilanțului teritorial din tabelul alăturat.
Tabel nr. 21. Bilan țul teritorial al municipiului Râmnicu Vâlcea în anul 2013, pe
categorii de folosin ță
-ha-
Suprafața pe categorii de folosință
Total agricol – din care : 3.399
Arabil 1.620
Livezi și pepiniere pomicole 578
Pășuni 826
Fânețe 367
Vii 8
Total neagricol 5.553
Suprafață totală municipiu 8.952
Sursa: Institutul Na țional de Statistică, baza de date Tempo, 2014
81
Figura nr. 22 Modul de folosire a terenului agricol în municipiul Râmnicu Vâlcea
în anul 2013
47,66%
17,00%24,30%10,79% 0,25%Arabil
Livezi și pepiniere
pomicole
Pășuni
Fânețe
Vii
Sursa: Institutul Na țional de Statistică, ba za de date Tempo, 2014
Se remarcă faptul că la nivelul întregii zone agricole men ționate, suprafa ța arabilă are
ponderea cea mai ridicată (47,66%), urmată de pă șuni și livezi, explicând astfel specializarea
industriei alimentare pe segmente precum panifica ția și produc ția de conserve din legume și
fructe.
Industria
Structura și repartizarea activită ților industriale la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea a
fost determinată de amplasarea geografică, dar si de tipul și varietatea resurselor naturale de
care d ispune jude țul Vâlcea.
Dacă pană în anii ’90 industria juca un rol important în dezvoltarea economiei locale,
fiind principalul pol de concentrare a locurilor de muncă, în prezent, industria municipiului
Râmnicu Vâlcea se confruntă cu o competitivitate scă zută a produselor realizate din cauza
tehnologiilor învechite utilizate, dar și cu un management defectuos, lipsit de ini țiativă și
motiva ție.
La nivel local, populația ocupată în industrie se cifra în 2012 la 13.796 persoane, ceea ce
reprezenta 35,49% din numărul total de salariați ai municipiului, cu 2.436 persoane mai puțin
comparativ cu anul 2008. În ultimii ani, industria a devenit principala ramură generatoare de
șomaj, ca urmare a închiderii unor capacități de producție și a disponibilizării unui num ăr
important de salariați.
82
Economia locală este preponderent influențată de existența marilor agenți economici de
pe platforma chimică Râmnicu Vâlcea.
a) Industria chimică este reprezentată de societățile comerciale Oltchim S.A., Uzinele
Sodice S.A. și S.C. R esin S.R.L.
S.C. Oltchim S.A. este una dintre cele mai importante companii de pro duse chimice din
România, aflându -se în prezent în proces de privatizare. Dacă până în anul 2007 situa ția
financiară a combinatului a fost una stabilă , decizia Petrom S.A. de a înceta activitatea secției
Arpechim, principalul furnizor de materie primă, a determinat Oltchim S.A. să funcționeze la
subcapacitate și să înregistreze pierderi majore.
În anul 2009 S.C. Oltchim S.A. a preluat secția de petrochimie a Arpechim Pitești, c u
intenția de a -și relansa activitatea, însă a ajuns din nou în impas după ce instituțiile de credit au
încetat să mai sprijine compania prin acordarea de noi finanțări pentru susținerea activităților
curente.
Sub presiunea datoriilor ridicate și fără mat erie primă suficientă, conducerea
combinatului a decis intrarea în insolvență la începutul anului 2013.
S.C Uzinele Sodice S.A. este cel mai mare producător de substan țe sodice din România . A
fost înființată în anul 1959 sub denumirea de Uzina de Sodă Gov ora, iar începînd cu anul 2007 a
început să fie controlată de grupul polonez Ciech Chemical Group, cu o participație de 92,91%
din capitalul social.
Spre deosebire de Oltchim S.A, Uzinele Sodice S.A. funcționează în prezent la capacitate
maximă, mai mult de 80% din producție fiind orientată către piețele externe din aproape 80 de
țări.
b) Industria alimentară este recunoscută în principal prin fabrica de conserve de la Râureni.
Râureni este unul dintre cele mai cunoscute branduri române ști, fabrica având o tradiție
de mai mult de 40 de ani în producerea conservelor de legume -fructe și a sucurilor naturale.
Ȋn anul 2008, fabrica Râureni a fost preluată de compania Annabella care a investit 5 mil.
de euro ȋn modernizarea și retehnologizarea infrastructurii de produc ție, îmbunătățind strategia
de distribuție la nivel național. Doi ani mai t ârziu, ȋn urma unui proces de rebranding, fabrica
Râureni a dobândit o nouă identitate, reușind să poziționeze produsele în percepția
consumatorului final ca produse premium , naturale, de calitate superioară. În prezent deține 4
linii moderne de procesare, cu o capacitate maximă de aprox. 15.000 de tone pe an. Valoarea
actual ă a producției de conserve din legume și fructe a atins nivelul de 10 mil. unități pe an,
aproape jumă tate din c apacitatea maximă de procesare, iar valoarea estimată a vânzărilor este
de 7,2 mil. euro pentru anul în curs.
83
Exporturile fabricii Râureni au o cota de 10% din întreaga producție și se îndreaptă către
țări precum Germania, Austria, Italia, Spania , Anglia, Canada .
c) Industria de morărit și panificație este reprezentată de unități noi, cu capital privat
precum S.C Velpitar S.A. și S.C. Boromir Ind S.R.L.
Grupul Vel Pitar este liderul pieței românești a produselor de panificație și morărit,
deținând 1 3 centre de producție în 11 județe din țară și în București și o rețea însemnată de
magazine în marile orașe din România. S.C. Vel Pitar S.A . a luat naștere în anul 2001 prin
fuziunea a patru fabrici din industria de morărit și panificație: Mopariv Râmnicu Vâlcea, Berceni
București, Mopariv Cluj Napoca și Granpan Tecuci, iar s ediul noii com panii a fost stabilit la
Râmnicu Vâlcea. Mai târziu, în anul 2007, grupul a fost divizat în 3 firme: Vel Pitar (panifica ție),
Șapte Spice (morărit) și VP Magassin (retai l).
S.C Vel Pitar S.A. dispune de una dintre cele mai moderne tehnologii din industria de
morărit și panificație, în urma investițiilor pe care le -a realizat în infrastructura de producție.
Investi țiile în tehnologi i noi au permis ca ambalarea, cât și intr eg procesul de producție să
utilizeze tehnologia Keine Touch – fără atingere, acest concept reprezentând totodată și una
dintre cele mai puternice caracteristici ale brandului .
Societatea Boromir a luat naștere în anul 1994, sub numele de S.C. BOROMIR IND Râmnicu
Vâlcea, având ca obiect principal de activitate achiziția, prelucrarea cerealelor, precum și
valorificarea superioară a făinurilor prin secțiile proprii de panificație și patiserie.
În perioada 1998 -2001 grupul Boromir a adoptat o politică de extin dere, preluând pe rând
moara Cibin din Sibiu, moara de grâu din Buzău și câteva unități de tip Comcereal.
Pe parcursul a 16 ani, Boromir s -a dezvoltat într -un ritm dinamic, pentru ca în prezent să
ajungă să controleze 10% din activitatea de morărit de pe p iața de profil din Romania, cu o
capacitate de măcinare de 1500 t/zi. Acest lucru a fost posibil atât în urma achiziționării de noi
fabrici de morărit și panificație aflate în zone ale țării cu potențial de dezvoltare din Sibiu,
Buzău, Deva, Slobozia, cât și prin retehnologizarea și reutilarea tuturor facilităților de producție
din patrimoniu.
Societatea dispune de o rețea de magazine specializate "Boromir Pan Café" acestea
constituind un proiect lansat în aprilie 2008, bazat pe re -branduirea tradi ționalelo r brutării
Boromir existente în ora șul Râmnicu Vâlcea încă din anul 1996.
d) Industria constructoare de mașini este reprezentată de unități economice care produc
echipamente pentru industria petrochimică, producătoare de autovehicule și elemente
hidraulice, a tât pentru piața internă, cât și pentru cea externă. Cele mai importante
companii din municipiul Râmnicu Vâlcea care opererează pe piața costrucțiilor de mașini
sunt: S.C. Vilmar S.A si S.C. Hervil S.A și S.C Protectchim S.A.
84
S.C Vilmar S.A este o societa te privată cu 100% capital străin, fiind cea mai importantă
fabrică a companie i Genoyer S.A. Vitrolles – Franța, acționarul să u principal. Vilmar S.A. este
localizată pe o suprafață de 24,94 hectare, în zona industrială sudică a orașului Râmnicu Vâlcea.
Societatea Genoyer are filiale industriale și comerciale în aproape toată lumea, fapt ce asigură
suportul relațional, financiar ș i logistic pentru promovarea produselor Vilmar pe toate pieț ele
lumii.
Compania produce o gamă diversificată de utilaje tehnologi ce și părț i componente
destinate industriei: chimic e, petrochimice, energetice, metalurgice, construcțiilor mecanice,
petrolului și a gazelor naturale. Producția S.C. Vilmar S.A. este scindată în mai multe divizii
după cum urmează: forjă, mecanică și fitin guri. Contrar recesiunii înregistrate pe piața mondială
din domeniu, societatea a realizat la sfârșitul anului 2013 o cifră de afaceri de 233,3 mil. lei și
un profit brut de 18,8 mil lei.
Societatea Hervil și-a lansat producția în anul 1981, remarcându -se ca o întreprindere ale
cărei produse erau destinate în special piețelor externe (se exportă 60% din produse) din țări
precum: Italia, Germania, SUA, Istrael, Anglia, Canada și Iran. În prezent întreprinderea numără
310 angajați și o cifră de afaceri de aro ximativ 3 mil euro.
e) Industria de prelucrare a lemnului s-a dezvoltat în mod deosebit, având în vedere
materia primă existentă la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea, ce dispunea de o
suprafață însemnată ocupată cu păduri și alte terenuri cu vegetație fore stieră – 3254
ha26, în anul 2013. În totalul teritoriului administrativ al municipiului, suprafața ocupată
de păduri și alte ter enuri cu vegetație forestieră deține o pondere de 36,34%.
S.C. Cozia Forest S.A. R âmnicu Valcea este rezultatul unei activități de peste 130 de ani
în domeniul forestier, remarcându -se ca unul dintre cei mai importanți producători de cherestea
și parchet din lemn masiv din România. A fost înfiin țată prin hotararea Guvernului Romaniei nr .
15 din 1994, rezultând din fuziunea a două sucursale componente ale Regiei de Exploatare a
Lemnului Bucure ști- SEPPL și STTL Râmni cu Vâlcea.
Societatea are o capacitate de exploatare forestieră ce depășește 100.000 mc. de masă
lemnoasă /an, de diferite specii forestiere, fapt ce permite obținere a unei game însemnate și
variate de produse din lemn . În prezent are ca obiect de a ctivitate principal prelucrarea primară
a lemnului și vânzarea produselor din lemn de calitate superioară : cherestea, parchet, mic
mobilier etc., atât pentru piața internă, cât și pentru export.
f) Industria ușoară este bine reprezentată prin fabrici producătoare de încălțăminte și
îmbrăcăminte din piele și înlocuitori, textile și materiale nețesute etc. Agenții economici
mai importanți din acest domeniu sunt S.C. Favil S.A. și S.C Minet S.A.
26 Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo, 2014
85
S.C. Favil S.A. este o societate comercială înființa tă în anul 1982, având o experiență
îndelungată în producerea și vânzarea firelor de bumbac și tip bumbac și a aței de cusut din
bumbac și sintetice .
S.C. MINET S.A . Râmnicu Vâlcea, înființ ată în anul 1983, este una din societățile etalon
ale industriei ușoare din România, fiind cel mai important producător de textile nețesute din
țară. De la înființare și până în prezent, societatea a dezvoltat o gamă largă de produse precum:
vate voluminoa se destinate industriei confecțiilor și mobilei; articole insonorizante, destinate
industriei autoturismelor; geotextile, destinate construcției și reabilitării de drmuri etc.
Parcuri industriale
Conform Ordonanței de Guvern nr. 65/2001, parcul industrial desemnează zona
delimitată în care se desfășoară activități economice, de cercetare științifică și/sau de
dezvoltare tehnologică, cu acces la drum național sau european, cu o suprafață de cel puțin 10
ha care să se afle în proprietatea sau în folosința ag entului economic ce solicită titlul de parc
industrial, pe o perioadă de cel puțin 30 de ani.
Constituirea parcurilor industriale atrage după sine o serie de facilități pentru societatea
administrator: scutirea de la plata unor taxe; deducerea din profitul impozabil a unei cote de
20% din valoarea investițiilor realizate în parcul industrial pentru agenții economici care
realizează astfel de investiții în construcții pentru transportul și distribuția energiei electrice, a
energiei termice, a gazelor natural e și a apei; amânarea plății taxei pe valoare adăugată pentru
materialele și echipamentele necesare realizării sistemului de utilități, pe perioada de
desfășurare a investiției.
Parcul industrial zona baraj sud – Stația de epurare a fost înființat în anul 2005 și este
amplasat în municipiul Râmnicu Vâlcea, la vest de lacul de acumulare Râureni, la km 196 al DN
67.
Terenul unde se situează parcul industrial a fost concesionat pe o perioadă de 49 de ani,
iar unitățile industriale create beneficiază de u tilități la standarde europene, finanțate exclusiv
de municipiul Râmnicu Vâlcea: drumuri și sistematizare verticală, alimentare cu energie
electrică, alimentare cu apă și canalizare (alimentare cu apă, canalizare menajeră, canalizare
pluvială), alimentare cu gaze naturale și racord de telefonie și cablu TV.
Valoarea totală a investiției s -a ridicat la 6,98 mil. lei cu TVA inclus, în prețuri
comparabile anului 2005.
Platforma Industrială Râmnicu – Vâlcea Sud – găzduiește pe suprafața sa patru agenți
econom ici importanți, al căror profil a fost descris în rândurile de mai sus:
S.C Oltchim S.A. – companie cu capital majoritar de stat (53%), aflată în prezent în
insolvență;
86
S.C. Vilmar S.A. – societate privată cu capital integral străin;
S.C. Uzinele Sodice Gov ora – Ciech Chemical Group S.A., unitate cu capital majoritar
privat;
S.C. CET Govora S.A. – societate cu capital 100% de stat, al cărei unic acționar este
Județul Vâlcea prin Hotărârea de Guvern 1005/2002, situată sub administra rea Consiliului
Județean Vâ lcea.
Construcțiile
Sectorul construcțiilor a înregistrat în ultimii ani un regres continuu, tendință manifestată
atât la nivel național, cât și la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea. Această scădere se explică
prin efectul conjugat a cel puțin doi factor i: reducerea accesului pentru întreprinzători la
sursele de finanțare și cadrul legislativ nefavorabil, care au descurajat investițiile străine și
autohtone.
În anul 2012 populația ocupată în domeniul construcțiilor era de 3.139 de persoane, cu
28% mai puț in comparativ cu începutul perioadei analizate, respectiv anul 2007. Activitatea de
construcții se remarcă printr -o scădere abruptă în anul 2010, când numărul de salariați s -a
înjumătățit față de anul precedent, tendință explicată prin criza declanșată la nivelul pieței
imobiliare.
Dacă până în anul 2009 lucrările de construcții de locuințe finanțate din fonduri publice
reprezentau aproape jumătate din totalul locuințelor finalizate, începând cu 2010 numărul
acestora s -a redus semnificativ, ca urmare a dema rării procesului de corectare a deficitului
bugetar și de ajustare a cheltuielilor publice, fapt care a determinat restrângerea și amânarea
investițiilor efectuate de administrația publică.
87
Figura nr. 23 Evoluția construcțiilor de locuințe terminate, clasif icate pe tipuri de
finanțare, la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea (2007 -2013)
0100200300400500600700
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Număr locuințe terminate Din fonduri private
Din fonduri publice
Sursa: Institutul Na țional de Statistică, baza de date TEMPO, 2014
Lucrările de construcții finanțate din fondurile Primăriei munic ipiului Râmnicu Vâlcea au
avut ca obiectiv principal soluționarea unor probleme prioritare precum: construcția de
infrastructuri edilitare (extindere rețele distribuție apă potabilă și canalizare, reabilitare rețele
termice, extindere rețea gaze naturale e tc.), locuințe sociale pentru familiile cu venituri
modeste, cămine de bătrâni, modernizări de clădiri.
Evoluția sectorului construcțiilor va fi determinată în anii următori de dezvoltarea
economico – socială a municipiului. Deciziile legate de investiții și mărimea fondurilor alocate de
autoritățile centrale și locale, alături de schimbările intervenite pe piața terenurilor și migrația
externă a forței de muncă vor reprezenta factori de influență semnificativi pentru relansarea
acestei ramuri.
Sectorul se rviciilor
Similar repartizării naționale, în numărul de unități economice regionale active care
prestează diferite tipuri de servicii, ponderea majoritară este deținută de sectorul comercial
(48,29%), urmat de transport (16,48%) și hoteluri și restaurante (9%)27. Un număr mai mic de
agenți economici sunt activi în domeniile informaticii și al activităților financiare, recreative, al
tranzacțiilor imobiliare, al cercetării, dezvoltării și inovării, dar prin intermediul lor se
diversifică gama tipurilor de ser vicii existente la nivel local.
27 Date prelucrate Institutul Național de Statistică, baza de date TEM PO, 2014
88
Structura sectorului terțiar în municipiul Râmnicu Vâlcea la nivelul anului 2013 scoate în
evidență, din punct de vedere al populației ocupate, o predominanță a activității de comerț
care concentrează 30,57% din totalul numă rului de angajați în sectorul serviciilor și 16,88% din
numărul mediu al salariaților din oraș.28
Serviciile reprezintă așadar un sector bine dezvoltat în municipiul Râmnicu Vâlcea,
totalizând un număr de 21.46629 de angajați și situându -se astfel pe locul a l doilea în ierarhia
absorbției de forță de muncă a orașului.
La nivelul muncipiului Râmnicu Vâlcea funcționează începând cu anul 2006 un centru
comercial de tip „mall”, primul de acest fel din regiunea Sud Vest Oltenia, acesta reprezentând
o investiție im portantă care a contribuit la dezvoltarea sectorului comerțului.
2.5.4. Activitatea de cercetare
Cercetarea științifică și inovarea reprezintă factori cheie pentru sporirea competitivității
agenților economici, mai ales în condițiile unei piețe dominate d e concurență.
Conform definiției date de Institutul Național de Statistică, întreprinderile inovatoare
sunt întreprinderile care au lansat pe piață produse (bunuri sau servicii) noi sau semnificativ
îmbunătățite sau au introdus procese noi sau semnificativ îmbunătățite sau noi metode de
organizare sau de marketing. Întreprinderile inovatoare acoperă toate tipurile de inovații:
inovații de produs, de proces, de metode de organizare sau de metode de marketing, precum și
întreprinderile cu inovări nefinalizate sau abandonate și se referă la întreprinderile active.
Conform Comisiei Europene, în anul 2013 România a fost inclusă în categoria ultimelor
șapte state europene privind cel mai scăzut grad al inovării, în categoria inovatorilor modești
alături de Polonia , Bulgaria, Lituania și Letonia.
În general, la nivel național este cunoscută capacitatea scăzută de finanțare și interesul
redus al agenților economici pentru activitățile de cercetare dezvoltare și inovare, atât pentru
cele proprii, cât și pentru cele de sfășurate în parteneriat cu instituțiile de profil, precum și
capacitatea redusă de transfer și implementare a rezultatelor obținute în urma cercetării.
Investițiile în tehnologie sunt realizate în mare parte de investitorii străini și nu prin efort local,
iar principalul factor de competitivitate al întreprinzătorilor români nu este gradul avansat de
inovare al tehnologiilor, ci costurile operaționale scăzute.
În ceea ce privește cercetarea științifică, la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea există
două unități importante de profil, reprezentate de Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare
28 Date prelucrate Fișa localității Râmnicu Vâlcea, 2014
29 Date preluate din Fișa localității Râmnicu Vâlcea, 2014
89
pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice (unicul de acest tip din țară) și Stațiunea de Cercetare
Dezvoltare pentru Pomicultură Vâlcea (SCDP Vâlcea) .
Institutul Nați onal de Cercetare – Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice
(ICSI) Râmnicu Vâlcea are ca obiect de activitate cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică
și inovarea, cu valorificarea rezultatelor prin transfer tehnologic și servicii de sp ecialitate.
Infrastructura de cercetare -dezvoltare a institutului cuprinde:
Instalația “Pilot experimental pentru separarea tritiului și deuteriului”
Departamentul de Cercetare – Dezvoltare și Transfer, care reunește principalele
laboratoratoare analitice ce au ca obiectiv furnizarea de informații științifice și
folosește capacitatea instrumentală ca suport pentru mai multe direcții de
cerctare grupate sub denumirea “ Mediu, Calitatea Vieții și Siguranța Alimentară”.
Până în prezent, departamentul a înregi strat la OSIM30 opt brevete de invenție
Centrul Național de Hidrogen și Pile de Combustie este orientat către găsirea unor
soluții alternative de producere a energiei nepoluante la un preț scăzut, în
conformitate cu direcțiile strategice de dezvoltare a Co munității Europene, și
dezvoltă o activitate ce cercetare în domeniul producerii, stocării și aplicațiilor
hidrogenului la pilele de combustibil.
Laboratorul de Temperaturi Joase CRYO -HY a fost înființat prin proiectul „CRYO –
HY: Dezvoltarea infrastructurii de cercetare dezvoltare a ICSI prin crearea unui
laborator de temperaturi scăzute pentru aplicații energetice ale fluidelor
criogenice”, finanțat prin Programul Operațional Sectorial Creșterea
Competitvității Economice, Axa prioritară 2, Operațiunea 2.1.2 “Dezvoltarea
infrastructurii CD existente și crearea de noi infrastructuri CD (laboratoare,
centre de cercetare)”. Valoarea totală a proictului a fos t de 61.838.231 lei,
cofinanțat cu suma de 44.215.000 lei de Uniunea Europeană prin Fondul European
de Dezvoltare Regională, și cu suma de 5.785.000 lei de către Guvernul României.
Activitățile desfășurate în cadrul proiectului CRYO -HY au vizat înființarea unui nou
laborator pentru temperaturi scăzute sub forma unui complex de cercetare, care să se axeze pe
investigarea lichefierii, pe procesele de stocare și transport al fluidelor (în special hidrogen și
heliu), cu aplicații directe în domeniul energetic. Prin intermediul acestui proiect au fost create
numeroase locuri de muncă pentru cercetători și în acel ași timp a fost menținut un număr
important de locuri de muncă în domeniul cercetării – dezvoltării.
30 Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci
90
Incubatorul Tehnologic și de Afaceri este o entitate de inovare și transfer tehnologic ,
constituită în cadrul ICSI Râmnicu Vâlcea cu scopul de a stimula i novarea și de a facilita
introducerea în circuitul economic a rezultatelor cercetării .
Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Râmnicu Vâlcea are ca obiectiv
relansarea și modernizarea pomiculturii din regiunea Oltenia și alinierea acestui do meniu, în
plan științific și economic, la cerințele comunitare, asigurând totodată competitivitatea
produselor pomicole pe piețele internaționale. Stațiunea asigură baza științifică, biologică și
tehnică pentru cercetarea în domeniul pomicol, susținând pre gătirea și formarea profesională a
studenților, masteranzilor și doctoranzilor din acest domeniu.
Rezultatele obținute din activitatea de cercetare au constat în:
Conservarea resurselor genetice -1408 accesiuni în banca de gene31;
Gestionarea variabilități i genetice prin programe de ameliorare – 32.350 de hibrizi și
mutanți;
Crearea și omologarea și/sau brevetarea de soiuri noi – 39 de soiuri noi, dintre care 16 au
fost brevetate.
Inovarea în tehnologie și /sau verigi tehnologice (înmulțirea nucului prin al toire,
înmulțirea alunului prin marcotaj32, cultura plantelor energetice de tip Short Rotation
Coppice33 etc).
Dezvoltarea economiei locale depinde într -o bună măsură de gradul de inovare al
agenților economici din teritoriu. Realitatea a dovedit însă, că in stitutele de cercetare –
dezvoltare active pun accent pe cercetarea fundamentală, în detrimentul celei aplicative, care
de multe ori rămâne la nivel teoretic, fără a fi inclusă în procesul de transfer tehnologic, astfel
încât produsul rezultat de pe urma ce rcetării să fie multiplicat în serie și comercializat. Se
impune astfel necesitatea unei cercetări aplicative cu finalitate în economia de piață, pentru a
aduce un plus de competitivitate, o mai mare valoare adăugată și a contribui în cele din urmă la
o creștere economică reală.
31 Depozite de material genetic, conservat sub formă de stocuri de semințe, colecții in vit ro de celule și țesuturi etc.
32 Înmulțire vegetativă a plantelor prin marcote
33 Culturi de plante cu randamente ridicate de biomasă
91
2.6. Sănătate și servicii sociale
În municipiul Râmnicu Vâlcea asistența medicală este organizată pe trei nivele:
– asistența primară (cabinete medicale de medicină familială individuale, comasate sau
asociate, dispensare terit oriale, dispensare școlare și de întreprindere, respectiv
cabinete și unități specializate ca farmacii, cabinete stomatologice și stații de salvare);
– asistența ambulatorie de specialitate (spitale, centre de diagnostic și tratament, centre de
specialitate, policlinici etc);
– asistența medicală în unități medicale cu paturi ( spitale județene și alte unități medicale
sau medico -sociale și centre de sănătate cu paturi).
Analiza informațiilor calitative cu privire la sistemul de sănătate a fost completată de o
analiză cantitativă prin prisma următorilor indicatori statistici: unități sanitare pe categorii și
personal medico -sanitar pe categorii.
2.6.1. Sistemul de sănătate
Sistemul de sănătate este reprezentat, la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea, de o
infrastructură medicală dezvoltată , care oferă toată gama de servicii medicale, începând cu
servicii de medicină preventivă și până la asistență spitalicească de nivel județean.
Tabel nr. 22. Unități sanitare pe categorii la nivelul județului Vâlcea și municipiului
Râmni cu Vâlcea (anul 2013)
-număr –
Tip unități Sector public Sector privat
Județul
Vâlcea Municipiul
Râmnicu
Vâlcea Județul
Vâlcea Municipiul
Râmnicu
Vâlcea
Spitale 6 1 1 :
Dispensare medicale 3 2 : :
Cabinete medicale școlare 17 15 : :
Cabinete medicale individuale
(de familie) 207 46 8 8
Cabinete medicale de
medicină generală : : 66 49
Farmacii 7 2 125 61
Puncte farmaceutice 1 1 31 2
Policlinici 1 1 11 8
92
Centre medicale de
specialitate 1 1 : :
Ambulatorii de spital 6 1 : :
Cabinete stomatologice
individuale 23 2 184 137
Creșe 10 7 : :
Centre de transfuzie sanguină 1 1 : :
Laboratoare medicale 26 15 25 19
Laboratoare tehnică dentară : : 19 14
Legenda:”:” – date lipsă
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014
Serviciile medicale din sectorul public acoperă o paletă mai largă de nevoi medicale. Prin
comparație , sectorul privat, care activează cu un număr mai redus de servicii sanitare, are un
număr de unități mult mai mare, asigurând astfel tratarea unui număr mai mare de pacienți.
Sistemul privat trebuie privit ca un complement al sistemului public, a cărui dezvoltare ar trebui
încurajată, tocmai pentru a optimiza asistența medicală oferită populației.
Comparativ cu situația la nivel de județ, în Râmnicu Vâlcea un itățile sanitare sunt bine
reprezentate, astfel că peste 88 procente din cabinetele medicale școlare, 75 procente din
policlinici, 67 procente din cabinetele stomatologice individuale și 66,7 procente din
laboratoarele medicale existente în județul Vâlcea, se găsesc pe teritoriul municipiului Râmnicu
Vâlcea.
Privită în dinamică (perioada 2007 – 2013), infrastructura sistemului medical din municipiul
Râmnicu Vâlcea prezintă următoarele evoluții :
– creșterea numărului de unități spitalicești existente la nivel de municipiu, astfel, pe lângă
serviciile oferite de Spitalul Județean de urgență Vâlcea, care a preluat fostul Spital de
Obstretică Ginecologie Râmnicu Vâlcea, desființat în 2011, locuitorii municipiului pot
beneficia și de serviciile unui spital privat, Balneomed Center, inaugurat în mod oficial în
iulie 2014;
– scăderea numărului de creșe în ultimii 2 ani;
– reducerea numărului farmaciilor în sistem public, concomitent cu creșterea numărului
acestora în sistem privat;
– creșterea numărului cabinetelor medi cale de specialitate în sistem privat (exceptând anul
2013);
– reducerea numărului cabinetelor stomatologice în sistem publi c și evoluția oscilantă în cel
privat (cu diferență netă în favoarea celui privat); sistemul privat s -a dezvoltat și prin
accesarea d e fonduri nerambursabile prin POR DMI 4.3 "Sprijinirea dezvoltării
93
microîntreprinderilor", cu finanțare integrală a echipamentelor (apelul de proiecte lansat
în anul 2011).
Tabel nr. 23. Unități sanitare pe categorii la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea
(2007 – 2013 )
– număr –
Denumire Perioada
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Spitale – proprietate publică 2 2 2 2 1 1 1
Ambulatorii integrate
spitalelor – proprietate
publică 2 2 2 2 1 1 1
Policlinici – proprietate
publică 1 1 1 1 1 1 1
Policlinici – proprietat e
privată 5 5 5 5 8 8 8
Dispensare medicale –
proprietate publică 1 1 1 1 1 2 2
Centre medicale de
specialitate – proprietate
publică : 1 1 1 1 1 1
Cabinete medicale de medicină
generală – proprietate privată 43 43 49 38 37 39 49
Cabinete medicale școl are –
proprietate publică 10 10 11 15 15 15 15
Cabinete medicale de familie –
proprietate publică 46 47 48 45 45 46 46
Cabinete medicale de familie –
proprietate privată 8 8 8 8 7 7 8
Societate medicală civilă –
proprietate privată : : : : 6 6 6
Cabin ete
Stomatologice (individuale) –
proprietate publică 16 1 3 2 1 2 2
Cabinete stomatologice –
proprietate privată 97 118 128 117 128 127 137
Societate stomatologică civilă
medicală – proprietate publică 1 : : : : : :
Societate stomatologică civilă
medic ală – proprietate privată : : : : 9 9 9
Cabinete medicale de
specialitate (individuale) –
proprietate publică : : : : 6 6 6
94
Denumire Perioada
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Cabinete medicale de
specialitate – proprietate
privată 72 80 131 94 112 137 120
Societate civilă medicală de
specialitate – proprietate
privată : : : : 3 3 3
Farmacii – proprietate publică 4 3 3 6 : 2 2
Farmacii – proprietate privată 40 46 43 42 43 59 61
Puncte farmaceutice –
proprietate publică : 1 1 : : 1 1
Puncte farmaceutice –
proprietate privată 3 3 : 1 : : 2
Depozite fa rmaceutice –
proprietate privată 1 1 1 : : 1 1
Creșe – proprietate publică 7 7 7 9 9 7 7
Laboratoare medicale –
proprietate publică 10 15 12 15 14 12 15
Laboratoare medicale –
proprietate privată 2 3 7 9 9 17 19
Laboratoare de tehnică
dentară – propri etate privată 11 11 11 14 14 14 14
Centre de transfuzie sanguină
– proprietate publică 1 1 1 1 1 1 1
Alte tipuri de cabinete
medicale – proprietate publică 7 8 12 9 4 10 10
Alte tipuri de cabinete
medicale – proprietate privată : 3 3 5 4 4 4
Legend a:”:” – date lipsă
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014
Unitățile sanitare cu cele mai dinamice evoluții în ultimi i ani sunt prezentate în grafice le
următo are:
95
Figura nr. 24 Unități sanitare (proprietate privată) pe categorii la niv elul municipiului
Râmnicu Vâlcea (2007 – 2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014
Figura nr. 25 Unități sanitare (proprietate publică) pe categorii la nivelul municipiului
Râmnicu Vâlcea (2007 – 2013)
Sursa : Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014
Analizând repartiția personalului sanitar pe cele două sectoare (public și privat), se
observă că sectorul public este mai bine reprezentat în ceea ce privește numărul medicilor și al
personal ului sanitar mediu . Personalul medical este prezent în număr mai mare în cadrul
sectorului public comparativ cu cel privat și datorită faptului că aceste cadre medicale lucrează
în unități medicale cu o capacitate de peste 1.200 de locuri (de tipul spitalu lui municipal) la
care se adaugă serviciile în regim ambulatoriu. Sectorul privat este în general echilibrat
96
reprezentat pe toate categoriile de personal sanitar, predominând stomatologii și farmaciștii. De
altfel, sectorul privat a reușit să se impună în domeniile stomotologic și farmaceutic datorită
slabei reprezentări a acestora în sectorul public. De asemenea, starea de sănătate a populației și
obișnuința unor pacienți de a se trata deseori fără consult ație medical ă prealabil ă, a dus la
dezvoltarea sect orului farmaceutic privat.
Tabel nr. 24. Personal medico -sanitar pe categorii la nivelul județului Vâlcea și municipiului
Râmnicu Vâlcea (anul 2013)
-număr persoane –
Categorie
personal sanitar Sector public Sector privat
Județul
Vâlcea Municipiul
Râmnicu
Vâlcea Jude țul
Vâlcea Municipiul
Râmnicu Vâlcea
Medici 600 335 95 32
Din total medici:
medici de familie 214 50 9 8
Stomatologi 34 22 190 155
Farmaciști 8 3 207 102
Personal mediu
sanitar 1786 1278 425 157
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014
Figura nr. 26 Personal medico -sanitar pe categorii la nivelul județului Vâlcea și
municipiului Râmnicu Vâlcea (anul 2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014
Raportat la județul Vâlcea, persona lul medical este bine reprezentat la nivelul
municipiului Râmnicu Vâlcea: 52,8 procente în cazul numărului total de medici, 26 procente în
97
cazul medicilor de familie, 79 procente în cazul stomatologilor, 48,8 procente în cazul
farmaciștilor și 64,9 procent e în cazul personalului mediu sanitar.
Analizat în evoluție, personalul medico – sanitar din municipiu înregistrează o scădere în
ultimii ani la aproape toate categoriile, exceptând stomatologii și farmaciștii.
Tabel nr. 25. Personalul medico – sanitar pe categorii și forme de proprietate la nivelul
municipiului Râmnicu Vâlcea (2007 – 2013)
– număr persoane –
Denumire Perioada
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Medici – proprietate publică 297 364 366 360 357 347 335
Din total: Medici de familie –
proprietate pu blică 47 47 53 68 62 57 50
Medici – proprietate privată 60 65 62 68 32 38 32
Din total: Medici de familie –
proprietate privată 8 8 8 2 8 8 8
Stomatologi – proprietate
publică 26 14 11 10 10 11 22
Stomatologi – proprietate
privată 92 104 102 113 118 134 155
Farmaciști – proprietate
publică 6 6 4 6 : 5 3
Farmaciști – proprietate
privată 97 113 89 100 95 90 102
Personal mediu sanitar –
proprietate publică 1.179 1.315 1.382 1.286 1.259 1.232 1.278
Personal sanitar mediu –
proprietate privată 225 252 159 241 176 189 157
Legenda:”:” – date lipsă
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014
La nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea, principalii furnizori de asistență medicală
spitalicească și asistență medicală de urgență sunt:
Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean de Urgență Vâlcea, dotată și organizată
la standarde europene;
98
Un spital la nivel județean, Spitalul Județean de Urgență Vâlcea, cu 1203 paturi, cu 27
secții, deservite de 138 medici, cu un ambulatoriu integra t și cu 26 cabinete de
specialitate. Se remarcă și serviciile de asistență medicală de recuperare (medicină fizică
și balneologie) a secției de Recuperare Medicină Fizică și Balneoterapie din cadrul
Spitalului Județean de Urgență Vâlcea, secție cu 40 de pa turi;
Începând cu anul 2014, în municipiu funcționează primul spital privat din Olt enia,
Balneomed Center, inaugurat în luna iulie. Dotările includ un ecograf de înaltă
performanță 4D, un aparat neuroaudioscreen pentru copii, sugari și nou -născuți și un
aparat de tratament cu unde de șoc pulsate.
Clinica Renamed de dializă, înființată în anul 2010.
Ca principale dificultăți în funcționarea sistemului de sănătate din municipiul Râmnicu
Vâlcea se remarcă slaba dotare cu aparatură performantă pentru diagnost icare și confortul
pacienților în saloane, în cazul spitalului județean, și numărul redus de cadre medicale raportat
la numărul de locuitori ai municipiului. Numărul de medici la mia de locuitori este un indicator
relevant la nivel de județ, ținând cont de faptul că unitățile spitalicești din municipiu deservesc
și pacienți din afara acestuia. În anul 2013, indicatorul avea valoarea de 1,73 medici/1000
locuitori în județul Vâlcea, față de media 2,54 medici/100034 de locuitori la nivelul României.
În perioada 2007-2013 au fost implementate două proiecte la nivelul municipiului Râmnicu
Vâlcea care au vizat modernizarea Spitalului Județean de Urgență Vâlcea:
Titlu proiect Implementarea soluțiilor de e -sănătate în cadrul Spitalului Județean de
Urgență Vâlcea
Sursă de finanțare Cofinanțare prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în baza
contractului de finanțare încheiat cu Ministerul pentru Societatea
Informațională, Organism Intermediar pentru Axa Prioritară 3 – “Tehnologia
Informației și Comunicațiilor p entru sectoarele privat și public” a POS CCE
Obiectivele
proiectului Implementarea de sisteme, servicii și aplicații de e -sănătate, ca alternativă
de acces a cetățenilor la serviciile oferite Spitalul Județean de Urgență
Vâlcea; eficientizarea actului adm inistrativ, cu scopul de a răspunde rapid
cerințelor cetățenilor, pacienților, furnizorilor și altor firme și companii cu
care colaborează spitalul, urmărind în același timp optimizarea gestionării
principalelor fluxuri de activități și date din cadrul ins tituției.
34 Calculele au avut la bază datele Institutului Național de Statistică, baza de date Tempo, 2014
99
Bugetul
proiectului 1.677.503,00 lei, din care asistența financiară nerambursabilă este de
1.325.597,00 lei
Perioada de
implementare 24 luni, cu începere în data 05.03.2013
Titlu proiect Reabilitarea Spitalului Județean de Urgență Vâlcea
Sursă de
finanțare Finanțare prin POR 2007 – 2013, Axa prioritară 3 – Îmbunătățirea
infrastructurii sociale, Domeniul de intervenție 3.1:
Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate
Obiectivele
proiectului Îmbunătățirea calită ții infrastructurii serviciilor de asistență medicală de
urgență din județul Vâlcea, pentru asigurarea accesului cetățenilor la servicii
de sănătate de calitate, prin reabilitarea corpurilor de clădire A și B ale
imobilului Spitalului Județean de Urgență V âlcea și dotarea acestora
cuechipamente medicale și mobilier specific.
Bugetul
proiectului 73.841.946,42 lei, din care valoarea contribuției nerambursabile este de
58.353.990,52 lei
Perioada de
implementare 36 luni, cu începere în data de 09.09.2011
2.6.2. Sistemul social
Domeniul asisten ței și protec ției sociale este un domeniu cu implica ții foarte puternice în
viața economico -social ă, în cadrul c ăruia se pot distinge mai multe problematici sau subdomenii,
dintre care cele mai importante sunt protec ția copilului, protec ția persoanelor adulte cu
handicap, protec ția persoanelor vâr stnice, protec ția victimelor violen ței în familie, prevenirea și
combaterea consumului de droguri (tutun, alcool, stupefiante) și egalitatea de șanse.
Obiectivul principal al asistenței și protecției sociale îl constituie protejarea persoanelor
care, din cauza unor motive de natură economică, fizică, psihică sau socială, nu au posibilitatea
să-și asigure nevoile sociale, să -și dezvolte propriile capacități și competențe pentru o
participare activ ă la viața socială.
100
La nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea măsurile de asistență socială sunt acordate prin
Direcția de Protecție Socială (DPS, serviciu public de interes local, cu personalitate juridică,
aflat în s ubordinea Consiliulu i Local al m unicipiului Râmnicu Vâlcea, și a cărui finanțare se
asigură din bugetul local ) și prin Direcția Generală de Asistență Social ă și Protecț ia Copilului
Vâlcea (DGASPC , institu ție public ă cu personalitate juridic ă ce funcționeaz ă ca serviciu public
specializat în subordinea Consiliului Jude țean V âlcea). În cursul lunii mai 2014, DPS a fost
reacreditată ca furnizor de servicii sociale , pentru următoarele servicii: informare; consiliere;
îngrijire persoane vârstnice la domiciliu; primire și găzduire t emporară, suport emoțional,
consiliere și orientare profesională; recuperare și reabilitare pentru copiii cu autism și servicii
suport pentru părinți; prepararea și servirea mesei prin Cantina de Ajutor So cial (Certificat de
Acreditare seria AF nr. 000731) .
Obiectivul funcționării Direcției de Protecție Socială Vâlcea este asigurarea accesului egal
la un sistem de servicii sociale care s ă permită dezvoltarea personală și (re)inserția socială.
Aceste servicii sociale sunt cu caracter primar și se referă la :
a) activități de identificare a nevoii sociale ind ividuale, familiare și de grup;
b) activități de informare despre drepturi și obli gații;
c) măsuri și acțiuni de conștientizare și sensibilizare socială ;
d) măsuri și acțiuni de urgență în vederea reducer ii efectelor situațiilor de criză;
e) măsuri și acțiuni de sprijin în vederea menținerii în comunita te a persoanelor în
dificultate;
f) activități și servicii de consiliere;
g) măsuri și activități de organizare si dezvoltare comunitară în plan social pent ru
încurajarea partici pării și solidarității sociale;
h) alte măsuri și acțiuni .
De asemenea există și servicii sociale specializate (în cadrul a două centre din subordinea
DPS Vâlcea ) care furnizează servicii legate de: recuperare a și reabilitare a copiil or cu autism ;
servicii de sprijin și orientare pentru integrarea, readaptarea și reeducarea profesională a
persoanelor fără adăpost și pentru al te categorii vulnerabile social.
101
Tabel nr. 26. Numărul beneficiari lor de servicii sociale pe categorii la nivelul DPS di n
municipiul Râmnicu Vâlcea (2007 – 2013)
-persoane –
Categorie beneficiar
servicii / prestații
sociale 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Copii în dificultate 1123 693 607 682 876 569 664
Cupluri mamă -copil
(ASF, alocații de stat,
indemnizații cr eștere
copil până la 2,
respectiv 3 ani, etc. ) 2180 2511 3072 2797 1400 2182 2369
Copii cu dizabilități 789 862 954 1036 900 713 696
Persoane adulte cu
handicap 645 699 750 850 1400 1829 2126
Persoane vârstnice *
331
din
care
112
cuplur
i 253
din
care
99
cuplur
i 290
din
care
109
cupluri 303
din
care
137
cupluri 344
din
care
114
cupluri 464
din care
107
cupluri
și 24
longeviv
i 506
din care
137
cupluri
și 86
longeviv
i
Persoane adulte fără
adăpost
10 17 158
din
care
45
pers.
găzduit
e 184
din
care
48
pers.
găzduit
e 243
din
care
27
pers.
găzduit
e 203
din care
66 pers.
găzduite 125
din care
50 pers.
găzduite
Persoane de etnie romă 832 722 626 289 502 620 750
Șomeri/persoane aflate
în căutarea unui loc de
muncă 0 20 42 75 140 260 786
Persoane singure /
familii fără surse de
venit (VMG) 194 152 174 213 151 162 163
Alte segmente de
populație cu risc social
– beneficiare de ajutor
pt. încălzirea locuinței 15804 14489 13067 8496 8240 6223 4692
Beneficiari de hrană
caldă prin cantina
socială /program “masa 200 200 200 200 240 258
din
care 298
din care
50 pers.
102
pe roți” ** 35 pers.
program
“masa
pe roți” program
“masa
pe roți”
Beneficiari de îngrijire
la domiciliu
(medie lunară ) 25 21 15 15 12 17 15
Beneficiari de
consiliere 3135 3668 3970 3322 6500 6600 7500
Persoane aflate în
situații de urgență
medico -socială
(solicitante de
ajutoare de urgență/de
înmormântare ) 82 94 90 114 55 81 51
Sursa: Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea, 2014
* inclusiv pers. longevive (de peste 90 ani) b eneficiare de tichete sociale, și cuplurile care aniversează 50 ani de
căsătorie
**programul “masa pe roți” – este derulat în baza Convenției de colaborare încheiată între DPS – și Parohia
“Intrarea Maicii Domnului în Biserică -Oc. Mari” în data de 24.10.201 2
În perioada analizată se remarcă fluctuații în evoluția numărului de persoane asistate, în
cazul copiilor în dificultate, copiilor cu dizabilități și persoanelor fără adăpost, ușoarele creșteri
sau scăderi datorându -se mai mult unor factori conjunctura li și mai puțin unor cauze majore.
Trebuie precizat însă că numărul copiilor în dificultate s -a redus la aproape jum ătate în anul
2013, fa ță de 2007. În schimb, numărul persoanelor vârstnice, beneficiare de ajutoare sociale a
continuat să crească, ajungând la 506, cu 52 % mai mult decât în 2007, confirmând î ncă o dat ă
fenomenul global de îmbătrânire a popula ției. O evoluție crescătoare s -a înregistrat și în cazul
șomerilor/persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, cu o dublare a numărului acestora
de la un an la altul, dovadă că marile restructurări din sectorul chimic și -au pus adânc amprenta
pe gradul de ocupație al populației active. O evoluție atipică a avut -o însă segment ul de
populație cu risc social – beneficiar ă de ajutor p entru încălzirea lo cuinței , care a scăzut an de
an, ajungând în anul 2013 la 4692 persoane, în scădere cu 70 procente față de anul 2007.
Între 2007 și 2013 , numărul persoanelor care au activat în sistemul de servicii sociale a
evoluat între 30 (anul 2007) și 46 (anul 2010) , ajungând în 2013 la 42 persoane. Activitatea
acestora a fost completată, începând cu anul 2010, de cea a persoanelor angajate pe bază de
voluntariat.
103
Tabel nr. 27. Personal implicat în furnizarea serviciilor sociale în cadrul DPS din municipiul
Râmnicu Vâlcea (2007 – 2013)
-număr –
Nr.
crt. Personal implicat în
servicii sociale 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
1 Persoane care activează
în sistemul de servicii
sociale pe bază de
contract/raport de
muncă (personal de
specialitate și
administrativ) 30 32 32 46 44 44 42
2 Voluntari – – – 13 8 8 7
Sursa: Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea, 2014
Figura nr. 27 Personal implicat în furnizarea serviciilor sociale în cadrul DPS din
municipiul Râmnicu Vâlcea (2007 – 2013)
Sursa: Primăria municipiului Râ mnicu Vâlcea, 2014
Pentru acordarea de servicii sociale adecvate persoanelor aflate în situație de risc social,
DPS a urmărit permanent atragerea de fonduri extrabugetare și promovarea parteneriatului cu
organizațiile nonguvernamentale active în domeniul social. Astfel, începând cu anul 2003, a
implementat, în calitate de solicitant sau partener, o serie de proiecte cu finanțare externă sau
internă , dintre care în prezent funcționează :
• Centrul social de urgență „Ioana” (2006 -în prezent);
• Centrul de servic ii terapeutice pentru copilul cu autism „Mara” (2009 -prezent);
104
• Programul „Masa pe roți” (2012 -în prezent);
• Centrul pentru Familie (2012 -în prezent);
• Centrul de recuperare pentru persoanele cu handicap locomotor (2003 -în prezent).
În municipiul Râmnicu Vâlcea, pe lângă centre le sociale aflate în subordinea DPS,
funcționează și centre care oferă protecție de tip rezidențial și alternativ copiilor și adulților
aflați în dificultate, care aparțin fie Direcției Generale de Asistență Social ă și Protecț ia Copilu lui
Vâlcea, fie unor ONG -uri active în domeniul social.
La nivelul anului 2013, în municipiul Râmnicu Vâlcea, raportul dintre numărul de
beneficiari ai serviciilor sociale și numărul personalului de specialitate angajat era de 9 la 1, de
unde se poate con cluziona că este necesară suplimentarea numărului de angajați din unitățile de
protecție socială și centre sociale. Pentru soluționarea acestei deficiențe de personal este utilă
angajarea unor specialiști absolvenți de studii superioare sau absolvenți ai u nor cursuri de
formare în domeniul social.
Unitățile de protecție socială din subordinea DGASPC Vâlcea cu categoriile de asistați,
capacitatea acestora, numărul de beneficiari și personalul angajat sunt prezentate în tabelul
următor:
Tabel nr. 28. Unitățile de protecți e socială din subordinea DGASPC Vâlcea
(30.09.2014)
Unitatea de
ocrotire sau protecție
socială/adresă Categoria de
asistați Capacitate
Beneficia
ri
Personal de
specialitate
angajat
Centrul de primire în regim
de urgență a copilului copii 13 locuri 7 8
Centrul de Plasament
Andreea
copii cu cerințe
educative
speciale 65 locuri 42 26
Centrul de Plasament Ana
copii 60 locuri 34 22
Serviciul de tip rezidențial
pentru recuperarea
copilului cu dizabilități Rm.
Vâlcea copii cu
handicap 60 locuri 58 40
Centrul pentru copilul
abuzat, neglijat, exploatat copii 24 locuri 15 18
Centrul pentru copilul cu
dizabilități
copii cu handicap 28 locuri 29 20
Complexul familial pentru
copilul cu dizabilități copii cu handicap 24 locuri 15 24
105
Goranu
Adapost de zi si de noapte
pentru copiii strazii
copii 10 locuri 2 10
Casa “Materna” Troianu
mame și copii 16 locuri 4 copii și
3 mame 6
Centrul pentru victimele
violenței în familie
mame și copii 24 locuri 2 copii și
3 adulți 6
Serviciul de tip familial
pentru d eprinderi de viață
și integrare
socioprofesională a
tinerilor din sistemul de
protecție, care are
următoarea structură: copii și tineri cu
vârsta 14 –26 ani copii și tineri
, din care: 7
copii sunt
cazați în
internate
școlare și 10
tineri sunt
cazați în
cămine
studențești 62 11
Componenta rezidențială
tineri 16 locuri 22
Apartament social 1 tineri
4 locuri 4
Apartament social 2
tineri
4 locuri 5
Apartament social 3
tineri
4 locuri 4
Apartament social 4
tineri
4 locuri 0
Apartament socia l 5
tineri
4 locuri 3
Apartament social 6
tineri
4 locuri 7
Apartament social 7
tineri
4 locuri 0
Centrul de zi de îngrijire și
recuperare pentru copilul
cu dizabilități copii cu
dizabilități 156 6
Serviciul de recuperare a
copilului cu diza bilități
(centru de zi) copii cu
dizabilități 84 7
Centrul de servicii
terapeutice pentru copilul
cu autism Mara copii cu
dizabilități (cu
autism sau cu 35 locuri 33 10
106
tulburări din
spectrul autist)
Sursa: DGASPC Vâlcea, 2014
Centrele cu caracter s ocial aparținând unor ONG -uri ce activează în municipiul Râmnicu
Vâlcea sunt prezentate în tabelul următor:
Tabel nr. 29. Centre sociale, aparținând unor ONG -uri colaboratoare ale DPS
ONG
(unități de
protecție
socială) Grup țintă Număr beneficia ri Personal
de
specialitate 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
SNIHR -filiala
Vâlcea
“Centrul de
recuperare
pentru
persoane cu
handicap
locomotor” persoane cu
handicap
locomotor
(informare,
consiliere,
recuperare,
reabilitare
activ.culturale
) 900 1000 1100 1200 1150 1300 1300 4
ASCHFR –
filiala Vâlcea
“Centrul de
Zi Cozia ” copii și tineri
cu handicap
neuromotor
(recuperare,
reabilitare,
socializare și
petrecere a
timpului liber,
asistență
socială) 30
copii
50
fam. 30
copii
50
fam. 35
copii
60
fam. 44
copii
70
fam. 44
copii
80
fam 40
copii
80
fam. 30
copii
80
fam. 4 – 9
Centrul
pentru
familie
“Centrul
pentru
familie”
familii aflate
în risc, copii
cu vârsta de 1
lună-5 ani din
familii
vulnerabile
(consiliere
socială,
suport,
asistență și
îngrijire copii) 14
copii
62
fam. 12
copii
26
fam. 8
copii
32
fam. 12
copii
16
fam. 13
copii
15
fam. 17
copii
29
fam. 15
copii
43
fam. 4
Sursa: Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea, 2014
107
Prin înființarea celor două centre – Centrul social de urgen ță „Ioana” și Centrul de servicii
terapeutice pentru copilul cu autism „Mara”, administrația locală a reușit să soluționeze, chiar
dacă nu în totalitate, problemele socio -medicale ridicate de două dintre segmentele de
populație expuse riscului marginalizăr ii sociale (persoanele fără adăpost și copiii cu tulburări din
spectrul autist).
Centrul social de urgență „Ioana”, înființat în cadrul unui Program de Interes Național, are
ca obiectiv general combaterea excluziunii sociale a persoanelor fără adăpost. Serviciile oferite,
începând cu luna oct ombrie 2006 – găzduire temporară, informare, consiliere psiho -socială și
orientare profesională, hrană, igienă corporală etc. au asigurat o optimizare a resurselor
personale ale beneficiarilor cu scopul creșterii șan selor de a se adapta mai bine condițiilor de
viață și de a se implica activ în redr esarea socială. În perioada octombrie 2008 – iunie 2014, 320
de persoane lipsite de posibilități de adăpostire au beneficiat de găzduire temporară și servicii
suport complem entare, 780 de persoane au fost consiliate, iar pentru 250 de beneficiari au fost
identificate oportunități de integrare pe piața muncii.
Centrul de servicii terapeutice pentru copilul cu autism „Mara”, rezultat al implementării
unui proiect cu finanțar e Phare, funcționează ca serviciu de zi pentru copiii cu dizabilități din
spectrul autist. Serviciile educațional -terapeutice oferite copiilor, începând cu martie 2009,
vizează evaluarea psiho -comportamentală, terapia psihomotrică și ocupațională, kinetote rapia,
terapia limbajului și comunicării, artterapia, ludoterapia, iar pentru specialiști și aparținători:
consiliere socio -psihologică, sesiuni de instruire/training în domeniu. În intervalul martie 2009 –
iunie 2014, 128 copii cu autism/tulburări din spect rul autist s -au bucurat de servicii complexe de
reabilitare (37 copii fiind cuprinși deja în învățământul de masă) și 130 părinți, de oportunități
privind includerea în programe sociale de prevenire și ameliorare a unor fenomene generatoare
de criză. Mai m ult, în septembrie 2013, a fost amenajat – exclusiv din fonduri provenite de la
bugetul local – un Cabinet multisenzorial în incinta centrului, acesta contribuind semnificativ la
succesul terapiei recuperatorii și oferind posibilitatea copiilor să -și expri me liber preferințele,
sporindu -le receptivitatea privind relaționarea/comunicarea cu terapeutul și familia.
Asigurarea de servicii sociale pentru vârstnicii din localitate (din totalul de 101.071
persoane , reprezentând populația stabilă a municipi ului l a 01.01.201435, 11.022 persoane aveau
peste 65 ani) constituie o altă preocupare a autorităților locale, fiind întreprinse acțiuni sociale
concrete, care să le influențeze în sens pozitiv gradul de autonomie și bunăstare și să le permită
să joace un rol act iv în comunitate.
Municipalitatea a construit un Centru Rezidențial pentru Persoane Vârstnice în Cartierul
Ostroveni, dorind furnizarea de servicii specializate, la standarde de calitate, vârstnicilor aflați
35 Datele au fost furnizate de primăria municipiului Râmnicu Vâlcea
108
în situații de dificultate socio -medicală. Începând cu anul 2014, s erviciul public de asistență
medico -sociala a persoanelor v ârstnice a fost concesionat de către Primăria Municipiului
Râmnicu Vâlcea Fundați ei Marele Priorat Român Autonom al Ordinului Suveran al “Sf. Ioan de
Ierusalim” – Cavalerii de Malta. De asemenea, î n Râmnicu Vâlcea există centre de îngrijire a
persoanelor vârstnice cu capital privat: centrul de îngrijire pentru bătrâni BIO CASANOVA și
Relax Balneo.
Deși legislația existentă a permis posibilitatea dezvoltării la nivel local a ace lor servicii
care să răspundă cu adevărat nevoilor comunității și a încurajat parteneriatele dintre
administrația locală și organizațiile nonguvernamentale din domeniul social, inclusiv atragerea
de fonduri externe și degrevarea bugetelor locale, s -au înre gistrat și unele dificultăți în
desfășurarea activității de protecție socială la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea , în sensul că
există un deficit al capacității de intervenție socială, autoritățile locale fiind concentrate în
special pe administrarea/am eliorarea problemelor sociale , dar și slaba reprezentare a serviciil or
de îngrijire socio -medicală în familie și comunitate (centre de zi destinate copiilor, vârstnicilor,
persoanelor cu dizabilități, în fiecare cartier al municipiului) . La acestea se adau gă lipsa
continuității pe termen lung a finanțării externe pentru anumite proiecte de anvergură ,
insuficiența personalul ui specializat (asistenț i sociali, psihologi, medici) și accesul inegal la
serviciile de asistență socială . Necesitatea respectării unor standarde de calitate în domeniu,
elaborate în funcție de serviciul acordat (procedura de certificare ISO 9001:2008 fiind în curs) și
necesitatea de a acționa mai mult în domeniul prevenției, pentru a preveni abuzurile de
persoane, consumul de droguri etc . constituie cerințe de importanță crescută pentru structura
responsabilă de activitățile de protecție socială din cadrul Primăriei municipiului Râmnicu
Vâlcea.
Un principiu din Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului Râmnicu Vâlcea 2007 –
2013, ca re rămâne în continuare valabil este necesitatea inițierii unor programe de pregătire
integrată care să se adreseze tuturor celor implicați în serviciile de îngrijire a persoanelor în
dificultate, fiind absolut necesară crearea unei „rețele” a furnizorilor de servicii sociale care să
ducă la o creștere a satisfacției beneficiarilor și să preîntâmpine instalarea stării de
„dependență” a acestora de serviciile sociale prestate.
109
2.7. Învățământ
Educația reprezintă o componentă esențială a societății uma ne, cu impact direct sau
indirect asupra dezvoltării economice, lipsa educației și implicit a pregătirii profesionale
adecvate, generând efecte negative nu doar la nivel de individ, ci și la nivelul întregii
comunități.
În ultima perioadă, sistemul de în vățământ s -a confruntat cu numeroase schimbări și
transformări, menite să faciliteze accesul indivizilor la o educație de calitate, și care au urmărit
adaptarea educației la standardele europene, schimbări ce și -au pus amprenta asupra stadiului
actual de d ezvoltare a învățământului. De asemenea, starea învățământului actual este corelată
și cu procesele demografice, pe fondul îmbătrânirii populației și intensificării fenomenului de
migrație, manifestându -se o tendință generală de reducere a numărului de ele vi și de cadre
didactice.
În vederea conturării unei imagini edificatoare cu privire la starea actuală a sistemului și
infrastructurii de învățământ din municipiul Râmnicu Vâlcea, în cele ce urmează este analizată
evoluția acestuia în perioada 2007 -2013, cu evidențierea aspectelor pozitive și negative cu care
acesta se confruntă.
Cei mai relevanți indicatori, care vor permite o analiză adecvată a sistemului de
învățământ, sunt: numărul de unități școlare, populația școlară și personalul didactic. De
aseme nea, se va realiza o analiză a proiectelor implementate în domeniul infrastructurii
educaționale și care au determinat sau vizează determinarea unor efecte benefice asupra
sistemului de învățământ al municipiului și o descriere a celor mai relevante instit uții de
învățământ, prin care acesta se remarcă la nivel județean, regional și chiar național.
Pe fondul restructurărilor din sistemul de învățământ, numărul unităților școlare la nivelul
județului Vâlcea a cunoscut o tendință de scădere în perioada 20 07 – 2013, astfel încât, la
sfârșitul acestei perioade, numărul total de unități școlare era de 153, cu 15 unități mai puțin
comparativ cu anul 2007. Din totalul de 153 de unități existente la nivelul județului, municipiul
Râmnicu Vâlcea deținea aproximati v 30%, acesta înregistrând un număr de 43 de unități școlare,
în anul 2013.
Analiza datelor statistice relevă faptul că numărul unităților școlare din municipiul
Râmnicu Vâlcea a înregistrat un trend fluctuant în perioada 2007 – 2013, cea mai semnificativ ă
reducere înregistrându -se în anul 2010. În perioada 2010 – 2013, numărul de unități școlare din
muncipiu s -a menținut constant, pentru ca în 2013 să înregistreze o ușoară scădere. Singurele
unități de învățământ din municipiu, care au înregistrat o creșt ere în perioada 2007 – 2013, sunt
școlile postliceale (de la 1 în perioada 2007 – 2009, la 2, la nivelul anului 2013).
110
Din cele 43 de unități școlare ale municipiului Râmnicu Vâlcea, cele mai multe aparțin
învățământului preșcolar (17), urmat de învățămân tul liceal (14), primar și gimnazial (10) și de
școlile postliceale (2). Se constată că în anul 2013, la nivelul municipiului exista o singură școală
profesională, Școala Populară de Arte și Meserii, aflată în subordinea Consiliului Județean
Vâlcea.
Număr ul redus al unităților de învățământ profesional poate avea consecințe negative
asupra dezvoltării socio -economice a unei comunități, întrucât nu permite reconversia
muncitorilor și adaptarea la gradul de diversificare a activităților economice. Slaba dezv oltare a
învățământului profesional a reprezentat o consecință directă a desfințării acestui tip de
învățământ în anul 2009. Începând cu anul 2011, învățământul profesional a fost reintrodus,
legea educației reglementând posibilitatea încheierii de partene riate între școli și firmele
private.
În ciuda faptului că pe piața forței de muncă se resimte o lipsă acută de muncitori
calificați, majoritatea absolvenților de clasa a VIII -a sunt reticenți în a se înscrie la o școală
profesională, astfel că la nivel n ațional locurile puse la dispoziție de Ministerul Educației nu sunt
ocupate în totalitate. Cu toate acestea, în vederea asigurării unui grad adecvat de accesibilitate
la educație, în acord cu abilitățile și competențele fiecăruia, este necesară asigurarea accesului
la toate tipurile de educație, inclusiv la învățământul profesional. În acest context, la nivelul
județului Vâlcea se constată preocuparea pentru asigurarea optimă a accesului la educație,
pentru anul școlar 2013 – 2014, fiind formate clase de în vățământ profesional la nivelul a 11
unități de învățământ, după cum urmează:
Liceul Tehnologic Oltchim Rm. Vâlcea;
Liceul Tehnologic „General Magheru”;
Liceul Tehnologic Ferdinand I;
Liceul Tehnologic Căpitan Nicolae Pleșoianu;
Colegiul de Sivicultură și Protecția Mediului;
Liceul Teoretic Măciuca;
Liceul „Constantin Brâncoveanu”;
Liceul Tehnologic „Petrache Poenaru”;
Liceul Tehnologic de Turism Călimănești;
Liceul Tehnologic Brătianu;
Școala Profesională Perișani .
Din cele 11 instituții de învățământ pr ofesional din județ, 5 activează la nivelul
municipiului, oferind posibilitatea obținerii unor calificări diverse: lă cătuș mecanic prestări
servicii, ospătar (chelner), vânzător în unități de alimentație, sudor,
111
zugrav/ipsosar,/vopsitor/tapetar, mecanic au to, horticultor, electrician constructor,
confecționer produse textile .36
Tabel nr. 30. Numărul de unități școlare la nivelul județului Vâlcea și municipiului Râmnicu
Vâlcea (2007 -2013)
– număr –
Nivel de agregare 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Județul Vâlcea 168 168 170 147 149 148 153
Municipiul Râmnicu
Vâlcea 47 48 49 40 40 40 43
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014
Figura nr. 28 Numărul de unități școlare la nivelul județului Vâlcea și municipiului
Râmnicu Vâlcea (2007 -2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014
36 Informații cuprinse în articolul Tot mai mulți elevi aleg învățământul profesional , publicat în data de 06.10.2014 în
cotidianul Viața Vâlcii, disponibil online la adresa:
http://www.viatavalcii.ro//index.php/compo nent/content/article/45 -univers -valcean/31152 -tot-mai-muli-elevi-aleg-
invmantul -profesional.html
112
Evoluția populației școlare este corelată pe de o parte cu fenomenele demografice
(scăderea natalității și migrarea familiilor cu copii în străinătate), iar pe de altă parte, cu gradul
de accesibilitate la educație și cu diversitatea ofertei educaționale.
În perioada 2007 – 2013, populația școlară din județul Vâlcea a cunoscut un trend
descendent constant, cu o singură excepție în anul 2009, când s -a înregistrat o ușoară creștere.
Astfel, în anul 2013, num ărul populației școlare era de 61.291, cu circa 10.000 mai mic
comparativ cu anul 2007, aspect corelat și cu fenomenul demografic de reducere a populației,
manifestat la nivel național.
Municipiul Râmnicu Vâlcea, fiind cel mai important centru de învățămâ nt al județului,
înregistrează peste 40% din populația școlară, în anul 2013 numărul populației școlare fiind de
25.188 persoane, manifestându -se o tendință de creștere comparativ cu anul 2012, contrară
tendinței manifestate la nivel județean.
Cea mai mar e parte a populației școlare, atât la nivelul județului cât și la nivelul
municipiului, este reprezentată de elevii înscriși în învățământul liceal. Din cei 16.301 elevi de
liceu, înregistrați în anul 2013 la nivel județean, mai mult de jumătate erau înscr iși în licee din
Râmnicu Vâlcea, datorită numărului mare de unități școlare de acest tip, existente la nivel de
municipiu, comparativ cu alte localități din județ.
Studenții și elevii înscriși în învățământul de maiștri fac parte din categoriile de popula ție
școlară înregistrate pe parcursul întregii perioade de timp analizate, doar la nivelul municipiului
Râmnicu Vâlcea, (indiferent că fac parte din învățământul public sau privat), dovadă că școlile
de maiștri și universitățile din județul Vâlcea, au repr ezentativitate doar la nivelul muncipiului.
În ceea ce privește evoluția populației școlare în perioada 2007 – 2013 la nivelul
municipiului Râmnicu Vâlcea, se constată o creștere a numărului de elevi înscriși în învățământul
primar, postliceal și de maișt ri. Cea mai semnificativă creștere a fost înregistrată în
învățământul postliceal, unde la nivelul anului 2013, populația școlară era de 1.934, de
aproximativ 4 ori mai mare comparativ cu anul precedent, aspect ce poate sugera faptul că
elevii au conștient izat că urmarea cursurilor unei școli postliceale poate fi utilă pentru obținerea
unor abilități și competențe necesare practicării unor meserii cerute pe piața forței de muncă.
Pe de altă parte, reduceri semnificative ale populației școlare de la nivelul municipiului
Râmnicu Vâlcea se constată în ceea ce privește elevii înscriși în învățământul profesional, ca
urmare a desfințării acestui tip de învățământ în anul 2009, dar și în ceea ce privește studenții
înscriși în învățământul public și privat, ca urm are a scăderii semnificative, începând cu anul
2011, a ratei promovabilității examenului de bacalaureat.
113
Tabel nr. 31. Populația școlară la nivelul județului Vâlcea și municipiului Râmnicu Vâlcea
(2007 -2013)
– număr –
Nivel de
agregare 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Județul Vâlcea 71.113 70.061 71.147 68.165 63.874 61.568 61.291
Municipiul
Râmnicu Vâlcea 28.207 28.123 30.590 28.600 26.130 24.269 25.188
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014
Figura nr. 29 Populația școlară la nivelul județului Vâlce a și municipiului Râmnicu
Vâlcea (2007 -2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014
Conform Institutului Național de Statistică, personalul didactic reprezintă persoa nele fizice
care sunt angajate în sistemul de învățământ și predau în cadrul procesului educațional și de
instruire (cu normă întreagă și cu normă parțială ).
Activitatea de instruire din sistemul de învățământ al județului Vâlcea, era asigurată la
nivelul anului 2013 de un număr de 4.705 cadre didactice, din care aproximativ 35% se
înregistrau în municipiul Râmnicu Vâlcea. Din cele 1.649 de cadre didactice care își desfășurau
activitatea la nivelul municipiului, cele mai multe aparțineau învățământului liceal (676 cadre
didactice în anul 2013), întrucât acesta înr egistra și cea mai mare pondere a populației școlare,
urmat de învățământul gimnazial (432 cadre didactice).
114
Numărul și evoluția personalului didactic sunt fenomene influențate de evoluția populației
școlare și a numărului de unități școlare. Astfel, în p erioada 2007 – 2013, personalul didactic atât
la nivelul județului Vâlcea, cât și la nivelul municipiului, a cunoscut o tendință de scădere, pe
fondul manifestării fenomenului de reducere a populației școlare, dar și a numărului de unități
școlare.
În cee a ce privește evoluția numărului de cadre didactice din municipiul Râmnicu Vâlcea,
în perioada analizată, se constată o reducere a numărului de cadre didactice din învățământul
preșcolar și liceal, o ușoară creștere a numărului de cadre didactice din învăț ământul primar,
gimnazial, profesional și postliceal, și o stagnare a numărului de cadre didactice din
învățământul superior, acesta din urmă înregistrând un număr de 39 de cadre didactice atât la
nivelul anului 2013, cât și la nivelul anului 2007, deși pe parcursul acestei perioade a cunoscut
fluctuații (cea mai mare creștere fiind înregistrată în anul 2008).
Tabel nr. 32. Personalul didactic la nivelul județului Vâlcea și municipiului
Râmnicu Vâlcea (2007 -2013)
– număr –
Nivel de agregare 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Județul Vâlcea 5.327 5.400 5.273 4.931 4.632 4.577 4.705
Municipiul Râmnicu
Vâlcea 1.852 1.813 1.657 1.545 1.583 1.453 1.649
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014
Figura nr. 30 Personalul didactic la nivelul județului Vâlcea și mu nicipiului Râmnicu
Vâlcea (2007 -2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014
115
Pentru ca sistemul de învățământ să fie unul competitiv, compatibil cu sistemele și
standardele existente la nivel european, este nevoie de investiț ii considerabile în infrastructura
educațională, de lucrări de renovare și modernizare a instituțiilor de învățământ, care să ofere
elevilor cele mai bune condiții de învățare și să creeze premisele necesare îmbunătățir ii și
eficientiză rii sistemului educa țional și implicit, practicării unui act educațional de calitate.
Prin Programul Operațional Regional 2007 – 2013, Axa prioritară 3, Domeniul Major de
Intervenție 3.4. – Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea infrastructurii
educaționale pre universitare, universitare și a infrastructurii pentr u formare profesională
continuă, până la 10 octombrie 2014, la nivelul județului Vâlcea au fost contractate 8 proiecte
în domeniul educației, din care 1 la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea. Prin inter mediul
acestor proiecte au fost prevăzute lucrări de reabilitare, extindere, modernizare a unor școli,
grădinițe, campusuri școlare, lucrări de construcție, reparații sau investiții în creșterea
confortului termic.
Proiectul implementat la nivelul municip iului Râmnicu Vâlcea, al cărui Beneficiar este
Consiliul local, vizează r eabilitare a și modernizare a clădirii Colegiul ui Naț ional Alexandru
Lahovari și are o valoare totală de 17.005.614 lei . Prin implementarea proiectului se urmărește
îmbunătățirea calită ții infrastructurii de educație și a dotărilor liceului, în vederea asigurării
unui proces educațional la standarde europene. Categoriile de lucrări propuse prin
implementarea proiectului vizează realizare a de rosturi seismice, înlocuire a planș eelor din le mn
și beton armat, întă rirea fundaț iei și structurii de rezistență, pereți din beton armat, î nlocuire a
acoperișului, hidroizolaț ii, restaurare a fațadei ș i finisaje interioare, înlocuirea instalațiilor
sanitare, electrice și termice din clădire, dotarea săl ilor de curs cu echipamente IT performante
(calculatoare, videoproiectoare, imprimante, ecrane videoproiector, software didactic, camere
video, aparate foto etc .), dotarea laboratoarelor și a sălii de sport cu aparatură modernă.
Un aspect important urmări t prin implementarea activităților specifice proiectului este
reprezentat de crearea infrastructurii adecvate care să permită accesul persoanelor cu
dizabilități, proiectul promovând astfel egalitatea de șanse.37
În perioada 8 – 14 august 2012, reprezentan ții ISJ Vâlcea au desfășurat un control tematic
în instituțiile de învățământ din județ, în vederea identificării gradului de calitate a serviciilor
educaționale, în urma căruia s -au constatat principalele aspecte ce oferă o imagine asupra stării
instituți ilor de învățământ din județ: aproximativ 90% din totalul unităților școlare dețineau
autorizație; încadrarea pe posturi s -a făcut cu pesonal calificat, conform metodologiei;
37 Informații oferite de articolul Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea reabilitează clădirea Colegiului Național
“Alexandru Lahovari”, publicat în data de 17. 03.2010, disponibil online la adresa: http://www.finantare.ro/stire –
14277 -Primaria -municipiului -Ramnicu -Valcea -reabiliteaza -cladirea -Colegiului -National -Alexandru -Lahovari.html
116
documentele manageriale au fost realizate și actualizate, aflându -se în diferite stadii de
elaborare; în majoritatea unităților exista personal instruit în ceea ce privește protecția muncii
etc.38 Având în vedere aspectele prezentate, în general, se poate afirma că starea unităților de
învățământ de la nivelul municipiului Râmnicu Vâlce a este una bună, existând condiții optime
pentru derularea activității școlare, Inspectorul general al ISJ Vâlcea, prof. Ion Gherghinaru,
declarând într -un interviu pentru revista „Tribuna învățământului”39, că din punct de vedere al
gradului de informatiza re, toate unitățile de învățământ au conexiune la internet și dotări
performante.
Municipiul Râmnicu Vâlcea reprezintă unul din cele mai importante centre educaționale de
la nivelul regiunii Sud Vest Oltenia, aspect determinat de existența unităților de î nvățământ care
asigură o ofertă educațională variată, respectiv care acoperă toate ciclurile de învățământ:
preșcolar, primar și gimnazial, liceal, superior. Astfel, la nivel de municipiu există instituții care
se remarcă printr -o calitate ridicată a actul ui educațional și care conferă unicitate
învățământului vâlcean. În cele ce urmează, pentru fiecare ciclu de învățământ, sunt prezentate
cele mai reprezentative unități de învățământ din municipiul Râmnicu Vâlcea.
Școala și grădinița Waldorf
Sistemul de î nvățământ alternativ Waldorf a luat ființă la nivelul municipiului Râmnicu
Vâlcea în anul 1993, școala Waldorf având reprezentate clasele I -VIII și 3 grupe de preșcolari
care funcționează cu program prelungit. Specificitatea acestui tip de învățământ alter nativ
constă în accentul pus pe dezvoltarea aptitudinilor prin artă, teatru, literatură, care sunt
explorate în vederea dezvoltării capacităților intelectuale, emoționale, fizice și spirituale. De
asemenea, educația Waldorf se remarcă prin utilizarea unor surse diverse de informare și prin
existența unor discipline suplimentare, care au scopul de a completa educația copilului.
Școala Education for New Elite – E.N.E
Școala E.N.E este prima școală particulară din județul Vâlcea, care activează începând cu
anul 2013 și care a fost creată cu scopul de a promova și asigura standarde educaționale de
înaltă calitate. Programul educațional cuprinde și activități de aprofundare a noțiunilor de la
clasă, dar și cluburi de comunicare, de dezvoltare a competențelor de raționament logic, de TIC,
de arte ș.a. În plus, profesorii utilizează tehnici moderne de predare, fiind asigurată în același
timp și consilierea școlară a elevilor.
39 ”Un sistem de învățământ subfinanțat nu poate produce performanță ”, articol publicat în Tribuna Învățământului, la
data de 26.11.2013, disponibil la adresa: http://www.tribunainvatamantului.ro/un -sistem -de-invatamant -subfinantat –
nu-poate -produce -performanta -interviu -cu-prof -ion-gherghinaru -inspector -general -al-isj-valcea/
117
Școala are în dotare 14 săli de clasă, o sală de educație fizică, o sală de recreere și una de
mese, oferind posibilitatea de a pune la dispoziție chiar și dormitoare, dacă părinții solicită
acest lucru.
Învățământul privat a început să fie preferat de un număr din ce în ce mai mare de părinți,
care consideră că acesta deține o serie de avan taje comparativ cu învățământul de stat, care
contribuie la o formare educațională armonioasă a copiilor: număr mai mic de elevi într -o clasă,
asigurarea mesei de prânz și a transportului elevilor, programul prelungit în care copii participă
la o serie de activități prin care sunt învățați să comunice și să socializeze etc. Pe de altă parte,
principalul dezavantaj, și în același timp, motivul principal pentru care majoritatea părinților
optează pentru înscrierea copiilor în învățământul de stat, îl reprezin tă taxele de școlarizare.
Colegiul Național Alexandru Lahovari
Având o istorie de peste 120 de ani, Colegiul Național Alexandru Lahovari este un liceu de
renume nu doar la nivel local și județean, ci și regional și național, care se remarcă prin
rezulta tele deosebite obținute de elevi și printr -o înaltă calitate a actului educațional.
Astfel, la nivel județean, Alexandru Lahovari este liceul la care se intră cu cele mai mari
medii de admitere, aflându -se în top 50 la nivel național. De asemenea, în anu l 2014, rata de
promovabilitate a absolvenților la examenul de bacalaureat a fost de peste 95%, în condițiile în
care rata de promovabilitate la nivel județean a fost de doar 61,92%.
Oferta educațională a colegiului cuprinde mai multe clase de profil real (matematică –
informatică, științele naturii intensiv engleză, științele naturii fizică -chimie, științele naturii
chimie -biologie), precum și două clase de profil uman (filologie și științe socio -umane).
Universitatea Constantin Brâncoveanu
Universitatea C onstantin Brâncoveanu este o instituție de învățământ privat înființată în
anul 1991, fiind un centru polarizator al studenților din județ. În cadrul acesteia funcționează
Facultatea de Management Marketing în Afaceri Economice, cu domeniile de licență
Management, Administrarea afacerilor, Contabilitate, Finanțe, Științe Administrative și
domeniile de masterat Management, Contabilitate, Contabilitate și Finanțe, Administrarea
afacerilor. De asemenea, în cadrul Universității există un Departament pentru Preg ătirea
Personalului Didactic și un Departament pentru Învățământul cu Frecvență Redusă.
În anul 2011, ca urmare a procesului de evaluare instituțională externă din partea Agenției
Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS), Universi tății Constantin
Brâncoveanu i -a fost acordat calificativul Grad de încredere ridicat , prin prisma acestui
calificativ universitatea intrând în top 3 universități private din România, aspect ce evidențiază
asigurarea unor condiții și standarde educaționale de calitate.
118
Universitatea Spiru Haret – filiala Râmnicu Vâlcea
În municipiul Râmnicu Vâlcea, Universitatea Spiru Haret are 2 filiale: Facultatea de
Contabilitate și Finanțe și Facultatea de Drept și Administrație Publică.
Facultatea de Contabilitate și Finanțe Râmnicu Vâlcea are în componența sa două
programe de studii: Contabilitate și Informatică de Gestiune și Finanțe Bănci, ambele cu două
forme de învățământ – zi și frecvență redusă.
Universitatea din Pitești – filiala Râmnicu Vâlcea
La nivelul mun icipiului Râmnicu Vâlcea, învățământul universitar de stat este reprezentat
de existența Facultății de Drept și Științe Administrative, la care absolvenții de liceu se pot
înscrie pentru a urma una din specializările Drept sau Administrație Publică și a Fa cultății de
Litere, ambele fiind filiale ale Universității din Pitești.
Datele analizate pe parcursul capitolului evidențiază faptul că la nivelul municipiului
Râmnicu Vâlcea infrastructura de învățământ este dezvoltată, fiind asigurată accesibilitatea la
toate formele de învățământ.
La nivel județean, muncipiul Râmnicu Vâlcea prezintă o importanță deosebită din punct de
vedere educațional, fiind un centru polarizator al elevilor și studenților din alte localități, atât
urbane cât și rurale. În general, condițiile de învățare sunt optime, determinând un grad relativ
ridicat de calitate al actului educațional.
Pe fondul manifestării fenomenului demografic de scădere a natalității și accentuării
fenomenului migrațional în rândul tinerilor, populația școlar ă din municipiu a cunoscut un trend
descendent în perioada 2007 – 2013, tendință manifestată și în ceea ce privește personalul
didactic. În aceste condiții, reducerea numărului de unități școlare nu poate fi considerată a fi
un fenomen îngrijorător, întruc ât răspunde tendințelor de reducere a numărului de elevi și de
cadre didactice.
În ceea ce privește particularitățile învățământului din municipiul Râmnicu Vâlcea, acesta
se remarcă prin existența unor unități școlare în care se practică sisteme alternati ve de
învățământ (Școala Waldorf, Școala E.N.E.), ce au devenit tot mai apreciate și căutate în ultima
perioadă.
Pe viitor, modernizarea sistemului de învățământ și adaptarea acestuia la cerințele
existente pe piața forței de muncă, va reprezenta o premis ă favorabilă pentru formarea unor
resurse umane calificate, care să contribuie la dezvoltarea socio -economică a acestuia.
119
2.8. Resurse umane și piața muncii
Populația reprezintă o resursă importantă pentru activitatea economică. Nu doar resursele
natur ale exploatabile ale unei regiuni constituie potențialul de dezvoltare și bogăția unei
regiuni, ci și resursa umană și calificarea acesteia determină gradul de dezvoltare.
Principalii indicatori care caracterizează forța de muncă la nivel de municipiu și j udeț
sunt: populația activă, rata de activitate, populația ocupată, numărul mediu de salariați și
numărul de șomeri înregistrați.
Datorită potențialului economic, social și cultural ridicat, municipiului Râmnicu Vâlcea îi
revine un rol deosebit de însemnat în utilizarea forței de muncă pe plan regional.
Indicatorii prezentați în acest subcapitol sunt deosebit de importanți în contextul
realizării strategiei de dezvoltare a municipiului Râmnicu Vâlcea, întrucât furnizează date
relevante despre anumite catego rii ale populației cu semnificație deosebită în contextul
economic: salariați, șomeri, domeniile cu cele mai multe persoane ocupate. Reducerea
numărului de șomeri reprezintă un obiectiv esențial pentru orice localitate, județ, regiune și
țară, iar cunoaște rea dimensiunii acestui indicator reprezintă primul pas în fundamentarea unor
măsuri care să ducă la diminuarea eventualelor tendințe negative.
De asemenea, scăderea numărului de persoane ocupate în anumite domenii de activitate
poate ridica semnale de ala rmă privind situația actuală a sectoarelor vizate. Cunoscând cu
exactitate aceste date, se pot planifica măsuri de investiții pentru redresarea condițiilor
existente și dezvoltare a sectoarelor în funcție de necesitățile pieței forței de muncă.
Populația a ctivă reprezintă persoanele de 15 ani și peste, apte de muncă, care, într -o
anumită perioadă, furnizează forța de muncă disponibilă (utilizată/neutilizată) pentru realizarea
de bunuri și servicii în economia locală, incluzând populația ocupată și șomerii.
Datele privind populația activă, preluate din baza de date TEMPO a INS, au fost
disponibile numai la nivel județean. Analizând indicatorul în perioada 2007 -2013, putem observa
că acesta a avut valori fluctuante, cu o scădere bruscă în anul 2011, dar cu o r evenire în anul
2012, când, de altfel, s -a înregistrat și cea mai mare valoare (181,8 mii persoane).
Analiza pe sexe a populației active la nivel județean indică faptul că bărbații dețin
majoritatea, cu aproximativ 54 -55% din total în fiecare an studiat. A cest lucru poate fi pus pe
seama faptului că cea mai mare parte a populației este ocupată în agricultură și industrie, două
domenii de activitate mai atractive din punct de vedere profesional pentru populația de sex
masculin.
120
Tabel nr. 33. Populația activă civilă pe s exe, la nivelul județului Vâlcea (2007 -2013)
– mii persoane –
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Masculin 97 98 98,8 99,3 95,4 97 98
Feminin 81,3 80,2 82 81 80,3 84,8 80,2
TOTAL 178,3 178,2 180,8 180,3 175,7 181,8 178,2
Sursa: Institutul Național de S tatistică, baza de date TEMPO Online, 2014
Raportând populația activă de 15 ani și peste la populația totală în vârstă de 15 ani și
peste, se obține rata de activitate a populației aferente, în valori procentuale.
La nivelul județului Vâlcea, acest indica tor prezintă o evoluție, în general, descendentă,
singurii ani de creștere fiind 2009 și 2012. De asemenea, populația masculină deține o rată de
activitate mai ridicată decât cea feminină.
Tabel nr. 34. Rata de activitate a resurselor de muncă la nivelul județului Vâlc ea (2007 –
2013)
– procente –
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Masculin 75,4 76,3 76,1 75,1 71,9 73,3 74,2
Feminin 70,2 69,4 69,7 67,3 66,4 70,1 66,3
TOTAL 73 73 73,1 71,4 69,3 71,8 70,4
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO On line, 2014
Populația ocupată cuprinde toate persoanele de 15 ani și peste care au desfășurat o
activitate economică sau socială producătoare de bunuri sau servicii de cel puțin o oră în
perioada de referință (o săptămână), în scopul obținerii unor venitur i sub formă de salarii, plată
în natură sau alte beneficii.
La nivel județean cele mai multe persoane sunt ocupate în agricultură, care în Vâlcea
este reprezentată de ramuri precum creșterea animalelor, pomicultură sau viticultură, precum și
silvicultură, datorită proximității zonei montane unde predomină zonele împădurite.
Următoarea activitate economică ce concentrează un număr semnificativ de persoane
este industria, în special cea prelucrătoare, fiind binecunoscut faptul că în special zona
121
minicipiului Râmnicu Vâlcea este dezvoltată industrial (aproape jumătate din numărul celor
ocupați în industrie este localizată aici).
Activitățile de comerț cu ridicata și cu amă nuntul; repararea autovehiculelor și
motocicletelor și activitățile de construcții se clas ează pe următoarele poziții în ceea ce privește
numărul de persoane ocupate, în timp ce în celelalte domenii există sub 8.000 de persoane
ocupate.
În ansamblu, activitățile de comerț, transport și depozitare, hoteluri și restaurante,
informații și comunica ții, activitățile de spectacole, culturale și recreative și alte activități de
servicii au înregistrat o creștere privind populația ocupată în 2013 față de 2008, în timp ce toate
celelalte au avut parte de scăderi.
Tabel nr. 35. Populația ocupată civilă pe activități al e economiei naționale la nivelul
județului Vâlcea (2008 -2013)
– mii persoane –
Sectoare de activitate 2008 2009 2010 2011 2012 2013
A. agricultură, silvicultură și pescuit 56,4 56,6 56,9 57,4 59,2 56
Industrie 38,8 36,4 35,8 36 36,2 35,2
B. industria ex tractivă 2,5 2,3 2,2 2,1 2,4 2,2
C. industria prelucrătoare 30,7 28,4 28,3 28,8 28,8 28,3
D. producția și furnizarea de energie electrică și
termică, gaze, apă caldă și aer condiționat 2,8 2,7 2,6 2,6 2,6 2,1
E. distribuția apei; salubritate, gestionare a
deșeurilor, activități de decontaminare 2,8 3 2,7 2,5 2,4 2,6
F. construcții 13,7 12,8 12,5 12,4 12 11,9
G. comerț cu ridicata și cu amanuntul; repararea
autovehiculelor și motocicletelor 21,3 21,7 22,6 22,8 23,7 24,6
H. transport și depozitare 6,7 6,8 7,5 7,7 8 7,6
I. hoteluri și restaurante 3,1 2,9 2,7 2,8 3,4 3,4
J. informații și comunicații 0,8 0,8 1,4 1,1 1,9 1,7
K. intermedieri financiare și asigurări 1,3 1,3 1,2 1,1 1,1 1
L. tranzacții imobiliare 1,1 1,2 1,1 1,1 1 1
M. activități profesiona le, știintifice și tehnice 1,9 1,5 1,4 1,4 1,4 1,4
N. activități de servicii administrative și activități
de servicii suport 3,3 3,2 3,5 3,6 3,3 3
O. administrație publică și apărare; asigurări
sociale din sistemul public 4,5 4,2 3,8 3,6 3,6 3,4
P. învă țământ 7,2 7,2 6,6 6,7 6,5 6,5
Q. sănătate și asistență socială 7,4 7,1 6,9 6,4 6,3 6,2
R. activități de spectacole, culturale și recreative 0,5 0,9 0,8 0,8 0,8 1
S. alte activități de servicii 1,9 1,8 1,7 1,6 2,2 2,2
Sursa: Institutul Național de Stat istică, baza de date TEMPO Online, 2014
122
La nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea, datele provenite din fișa localității pentru
perioada 2008 -2012 indică faptul că majoritatea persoanelor ocupate aparțin sectorului de
industrie prelucrătoare, deoarece Râmnicu Vâlcea reprezintă un important centru industrial la
nivel regional. Acest domeniu este urmat de cel al comerțului, construcțiilor, sănătății și
asistenței sociale, învățământului și activităților de servicii administrative și servicii suport.
Per total, f ață de nivelul înregistrat în anul 2008, în 2012 în aproape toate activitățile
economiei naționale au existat mai puține persoane ocupate, ca urmare a efectelor negative ale
crizei economice care a determinat restrângerea activităților și chiar faliment în numeroase
cazuri40. De exemplu, în cazul administrației publice și apărării și asigurărilor sociale din
sistemul public, scăderea de aproximativ 60% a populației ocupate este cauza disponibilizărilor
din sectorul public, inițiate la nivel național odată cu resimțirea efectelor crizei economice.
Tabel nr. 36. Populația ocupată civilă pe activități ale economiei naționale la nivelul
municipiului Râmnicu Vâlcea (2008 -2012)
– nr. persoane –
Sectoare de activitate 2008 2009 2010 2011 2012
A. agricultură, silvicultură și pes cuit 874 920 653 383 467
Industrie 16.232 12.632 11.980 13.646 13.796
B. industria extractivă 132 207
C. industria prelucrătoare 12.872 9.391 9.068 10.911 10.847
D. producția și furnizarea de energie electrică și
termică, gaze, apă caldă și aer cond iționat 1.884 1.633 1.525 1.490 1.646
E. distribuția apei; salubritate, gestionarea
deșeurilor, activități de decontaminare 1.476 1.608 1.387 1.113 1.096
F. construcții 4.623 4.737 2.344 3.340 3.139
G. comerț cu ridicata și cu amanuntul; repararea
autov ehiculelor și motocicletelor 7.242 6.409 6.116 6.593 6.564
H. transport și depozitare 2.324 1.576 1.205 1.385 1.584
I. hoteluri și restaurante 1.651 845 567 678 1.200
J. informații și comunicații 537 376 256 218 424
K. intermedieri financiare și asigur ări 685 685 714 601 593
L. tranzacții imobiliare 272 686 647 952 824
M. activități profesionale, știintifice și tehnice 1.591 1.229 1.062 954 1.014
N. activități de servicii administrative și activități
de servicii suport 2.602 2.779 2.654 2.486 2.260
O. administrație publică și apărare; asigurări 1.369 1.088 1.063 625 550
40 Confo rm unui articol publicat în presa locală vâlceană, numărul firmelor existente la sfârșitul lunii noiembrie 2012 lal
nivel județean s -a redus aproximativ la jumătate față de anul 2009, datele fiind preluate de la Oficiul Re gistrului
Comerțului Vâlcea . (http ://www.ramnic.ro/articole/numarul -firmelor -vlcene -s-a-injumatatit -50369/2013 -01-17)
123
sociale din sistemul public
P. învățământ 2.954 2.958 2.558 2.704 2.709
Q. sănătate și asistență socială 3.369 3.413 3.547 3.177 3.198
R. activități de spectacole, culturale și rec reative 353 708 594 584 647
S. alte activități de servicii 40 – 238 156 113
Sursa: Fișa localității Râmnicu Vâlcea, 2013
Analiza datelor statistice arată că, pentru perioada studiată, mai mult de jumătate din
totalul numărului mediu de salariați din jude țul Vâlcea este polarizat în municipiul Râmnicu
Vâlcea, o excepție fiind doar în anul 2010. Acest lucru este explicat de gradul de dezvoltare
economică a orașului în comparație cu celelalte localități ale județului. În Râmnicu Vâlcea
populația în vârstă de muncă găsește numeroase oportunități de angajare în domenii diverse,
precum industrie și servicii.
Per total, atât la nivel județean cât și municipal, numărul mediu al salariaților a cunoscut
un trend descendent, fapt care poate fi pus pe seama scăderii p opulației, ratei negative a
migrației, dar și a creșterii numărului de șomeri. Scăderea mai evidentă a efectivului de salariați
din anul 2010 coincide cu apogeul crizei economice ale cărei efecte s -au făcut resimțite prin
numeroase disponibilizări atât în sectorul public, cât și în cel privat.
Figura nr. 31 Numărul mediu al salariaților la nivelul județului Vâlcea și municipiului
Râmnicu Vâlcea (2007 -2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO Online, 2014
Cât privește numărul șomerilor înregis trați, datele statistice au fost disponibile doar
pentru perioada 2010 -2013.
Comparativ cu anul 2010, în anul 2013 numărul șomerilor a scăzut și în Râmnicu Vâlcea, și
în județul Vâlcea. Cu toate acestea, evoluția indicatorului în ultimii 3 ani analizați in dică o
124
tendință de creștere continuă a persoanelor fără un loc de muncă. Explicația rezidă din faptul că
cele mai multe firme și -au restrâns activitatea odată cu instalarea crizei economice, iar
redresarea situației este încă greoaie, simțindu -se acut lips a unor investiții majore care să
stimuleze crearea de noi locuri de muncă.
În ansamblu, numărul șomerilor înregistrați în municipiul Râmnicu Vâlcea reprezintă, în
perioada analizată, puțin peste 20% din totalul la nivel județean.
Figura nr. 32 Șomeri înregistrați la ni velul județului Vâlcea și municipiului Râmnicu
Vâlcea (2010 -2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO Online, 2014
Piața forței de muncă atât din Râmnicu Vâlcea, cât și din județul Vâlcea, a cunoscut o
contracție în ultimii ani, principala cauză care a generat acest fenomen negativ fiind
manifestarea efectelor crizei economice.
Importante scăderi au cunoscut indicatorii privind populația activă, populația ocupată,
rata de activitate și numărul de salariați, pe fundalul creșterii numărului șomerilor înregistrați.
În aceste condiții, este imperativă stabilirea și implementarea unor măsuri de redresare
destinate sectoarelor economice cu cel mai mare potențial de dezvoltare din municipiu, prin
dezvoltarea infrastructurii de afaceri și a celei industriale, cumulat cu măsuri de atragere a
investitorilor, de stimulare a accesării de fonduri europene de către firmele locale și de oferire a
unor cursuri de recalificare pentru o mai bună incluziune a populației rămasă fără loc de muncă.
Aceste măsuri vor avea, de asemenea, și un efect pozitiv asupra ratei migrației.
125
2.9. Condiții de mediu
Protecția mediului este un deziderat urmărit cu mare atenție atât la nivel european, cât și
la nivel global, datorită efectelor negative din ce în ce mai frecvente și cu o intensitate din ce în
ce mai mare produse ca urmare a fenomenului de încălzire globală.
Unul din cele 5 obiective majore ale Strategiei Europa 2020 este dedicat exclusiv acestei
tematici, urmărindu -se implementarea unor măsuri care să asi gure: reducerea cu 20% a emisiilor
de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiții favorabile) față de nivelurile înregistrate
în 1990 , creșterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20% și creșterea cu 20% a
eficienței energetice .
În aceste condiții, este imperios necesar ca elaborarea unei strategii de dezvoltare
durabilă să fie realizată luând în considerare condițiile de mediu existente, pentru a fi în măsură
să propună soluții fezabile atât pentru dezvoltarea locală, cât și pentru conservarea și protecția
mediului înconjurător.
Agenția pentru Protec ția Mediului R âmnicu V âlcea41 este autoritatea care urmă rește
respectarea normelor de mediu, întruc ât pentru determinarea calit ății vie ții și a st ării de
sănătate a popula ției, calitatea factorilor de mediu reprezint ă un element extrem de important.
Dezvoltarea durabil ă a municipiului și îmbun ătățirea condi țiilor de via ță reprezint ă scopul
acțiunilor Agen ției pentru Pro tecția Mediului Râmnicu Vâlcea, aceasta monitoriz ând calitatea
factori lor de mediu în cadrul legal (stabilit prin alinierea acestuia la cerin țele directivelor
europene și prin respectarea și insu șirea acestora la nivel na țional și local): aer, sol ,apă , pe
domenii precum : calitatea aerului, schimbări climatice, arii proteja te, contaminarea solului,
apă, deșeuri, substanțe chimice periculoase, instalații mari de ardere, IPPC42.
2.9.1. Monitorizarea factorilor de mediu
Monitorizarea calității aerului în municipiul Râmnicu Vâlcea se efectuează prin
intermediul celor două stați i automate VL1 și VL2 care fac parte din Rețeaua Națională de
Monitorizare a Calității Aerului :
– VL1 – stație de fond urban, amplasată la Grădina Zoologică Râmnicu Vâlcea, cu raza ariei
de reprezentativitate de 1 -5 km;
41 Acest subcapitol a fost realizat cu date de la APM Râmnicu Vâlcea, pe baza Raportului privind starea mediului în
județul Vâlcea pe anul 2013
42 IPPC – Prevenirea și Contro lul Integrat al Poluării
126
– VL2 – stație industrială, amplasa tă pe platforma chimică Râmnicu Vâlcea, cu raza ariei de
reprezentativitate de 100m -1km;
Transmiterea datelor de la cele două stații se face on line . Poluanții atmosferici
monitorizați, luați în considerare în evaluarea calității aerului înconjurător sunt în conformitate
cu cerințele impuse prin Legea nr.104/2011 “Legea privind calitatea aerului înconjurător” și
anume: monoxid de azot (NO) , dioxid de azot (NO2) , oxizi de azot (NOx) , dioxid de sulf (SO2) ,
monoxid de carbon (CO) , ozon (O3) , BTX și pulberi î n suspensie cu diametrul < 2.5 µm .
În perioada 1 ianuarie –30 aprilie 2013 , indicatorul de calitate care a înregistrat depășiri a
fost cel al pulberilor în suspensie cu diametrul mai mic de 10 microni (PM 10) . La stația VL 1 au
fost în total 27 depășiri , valoarea medie a depășirilor fiind de 70,8 µg/m3 , față de valoarea
limită zilnică pentru protecția sănătății umane de 50 µg/m3, dar nu s -a depa șit limita admi să
prin legisla ție. Particulele în suspensie au provenit cu preponderență din arderea cărbunelui la
termocentrala SC CET Govora SA pentru asigurarea apei calde menajere și căldurii populației
municipiului R âmnicu Vâlcea în sistem centralizat pe timpul iernii, dar și din traficul rutier.
Dioxidul de sulf es te un gaz incolor cu miros ascuț it. Principa la sursă de dioxid de sulf
este arderea combustibililor fosili pentru încălzirea locuin țelor, generarea de energie electrică și
arderea carburan ților utiliza ți pentru autovehicule. Dioxidul de sulf poate afecta sistemul
respirator, func țiile plăm ânilor și provoacă iritații ale ochilor. Î n urma monitoriz ării continue a
acestui parametru , a fost observată menținerea lui în limitele admise la nivelul municipiului
Râmnicu Vâlcea (< 350 micrograme/m3 ).
Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, iritant care provine de la vehicule,
incendiile forestiere sau domestice, rezultat în urma diverselor procese de fabrica ție care
folosesc combustibili fosili, cărbune sau lemne. Monoxidul de carbon este un gaz care poate
reduce capacitatea organismului de a furni za oxigen la țesuturi și organe . În urma monitorizării
continue a acestui parametru , s-a observat menținerea lui în limitele admise , adica sub 10
micrograme/m3 .
Oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, emise de arderea de combustibili de
la vehicule și instala ții industriale, în special dioxidul de azot. De asemenea, oxizii de azot și
dioxid ul de sulf reac ționează cu alte substan țe din aer care dau caracterul acid al precipita țiilor
sau care formează smogul43. Nivelul determinărilor acestor pol uanți de către sta țiile de
43 Smogul este un tip de poluare a aerului , un cuvant format in limba engleză din smoke=fum si fog=ceata.
Din punct de vedere științi fic, smog -ul denotă o concentrație marită a poluanților din aer deasupra unei zone dens
populată a vând condiții meteorologice deosebite (de exemplu inversiune termică ). În general, smog -ul apare numai în
timpul vremii cu vânt slab. Sursa: www.wikipedia.org
127
monitorizare a calității aerului nu au înregistrat depă șiri peste valoarea limită conform OM
592/2002 (sub 200 micrograme/m3 ).
Monitorizarea calității apelor se face de către mai multe institu ții, ce au atribu ții în
acest sens, în conformitate cu prevederile HG nr. 352/2005 privind modificarea și completarea
HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic
a apelor uzate. Astfel: apele de suprafa ță și apele subterane sunt supravegheat e de către A.N.
"Apele Rom âne", Direc ția Apelor Olt prin Sistemul de exploatare și gospodărire a apelor (SGA)
Vâlcea; apele uzate sunt monitorizate de A.N. "Apele Rom âne", Direc ția Apelor Olt și A.P.M
Vâlcea; apele potabile (din surse de suprafa ță și subte rane) sunt monitorizate de Direc ția de
Sănătate Publică V âlcea.
Principalele surse de poluare din municipiu cu impact major pentru rețeaua hidrografică
sunt:
– S.C.Oltchim S.A.
– efluenții stației de epurare Apavil;
– acviferul din zona depozitului de deșeuri menajere Râureni al municipiului Râmnicu
Vâlcea.
La sursele de ape uzate sus menționate sunt monitorizați indicatorii de calitate prevăzuți
în autorizațiile de gospodărire a apel or și în autorizațiile de mediu.
În perioada 2007 -2013, la nivelul municipiulu i Râmnicu Vâlcea a fost implementat un
proiect finanțat prin fonduri comunitare care a vizat extinderea și reabilitarea infrastructurii de
apă și apă uzată:
Titlu proiect “Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată din județul
Vâlcea”
Sursă de finanțare Finanțat în cadrul Programului Operațional Sectorial; Axa prioritară 1 –
Extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată
Obiectivele
proiectului Îmbunătățirea calității și accesului la infrastructura de apa și apă uzată în
județul Vâlcea, prin furnizarea unor servicii de alimentare cu apă și
evacuare ape uzate în concordanță cu practicile și politicile Uniunii
Europene și în contextul Axei Prioritare 1 "Extinderea și modernizarea
sistemelor de apă și apă uzată".
Beneficiar S.C APAVIL S.A Vâlcea
128
Bugetul proiectului Valoarea totală a proiectului: 490.189.819 lei din care fonduri UE
307.915.275 lei
Perioada de
implementare Durata de implementare: 2011 – 2014; în data de 24.10.2011 a fost semnat
Contractul de Finanțare aferent p roiectului.
Stadiu proiect: în curs de implementare.
În ceea ce privește monitorizarea radioactivității mediului , în urma determinărilor
înregistrate de către stația automată de monitorizare a debitului de doză gamma absorbită, se
poate aprecia că nu ex istă niciun motiv de îngrijorare privind radioactivitatea din aer.
Referitor la monitorizarea nivelului de zgomot ambiant , principala sursă de poluare
fonică în municipiul și județul Vâlcea care afectează viața oamenilor este zgomotul rezultat din
circul ația rutieră. Monitoriz ările din trafic au fost efectuate conform legisla ției în vigoare: pe
timp de zi, în orele de vârf ale activităților urbane și în momente de intensitate medie a
traficului . Administra ția public ă locală a realizat h ărți de zgomot pent ru municipiul R âmnicu
Vâlcea , ce pot fi vizualizate pe site -ul acesteia .
2.9.2. Poluarea industrială
În municipiul Râmnicu Vâlcea, sursele locale de poluare sunt:
– platforma chimică Oltchim Râmnicu Vâlcea;
– traficul rutier.
Agenții economici sunt monitori zați de APM V âlcea prin sta țiile automate de ținute și
prin analiza automonitoriz ărilor transmise , impuse prin autoriza ția de mediu, în vederea
menținerii calit ății mediului înconjur ător. Realizarea m ăsurilor impuse în autoriz ațiile de mediu,
conform p lanului de ac țiuni privind moderniz ările/îmbunat ățirile aduse fluxului tehnologic
specific fiecarui agent economic, se monitorizeaz ă și se verific ă, în urma raport ărilor continue,
transmise Agen ției pentru Protec ția Mediului V âlcea.
În prezent, nu există la nivelul municipiului perdele de arbori cu rol de protecție între
zonele de locuit și zonele industriale ceea ce conduce la un discomfort al cetățenilor care
locuiesc în apropierea zonelor industriale, atât din punct de vedere al poluării aerului și al
poluării fonice, cât și din punct de vedere al peisajului.
129
2.9.3. Managementul deșeurilor
Procesul tehnologic de colectare, evacuare, depozitare și neutralizare a de șeurilor este
un proces esen țial pentru men ținerea st ării de sănătate a localit ăților. Locuri le de colectare și
depozitare trebuie s ă fie amplasate la distan ță de centrele populate pentru a nu se resim ți
prezenț a și descompunerea acestora, s ă asigure protec ția pânzei freatice și să aibă o
accesibilitate u șoară inferent de starea vremii.
Depozitar ea de șeurilor menajere a le municipiului R âmnicu V âlcea se face pe platforma
de depozitare amplasat ă la Fe țeni. In prezent, contractul de concesiune a serviciil or de
salubrizare către agentul economic S.C Urban S.A a expirat, organizîndu -se o nouă procedură de
licitație publică pentru atribuirea acestor servicii unui alt operator economic. În urma î nchiderii
depozitului de la Rampa Ră ureni , în baza studiului de fezabilitate aprobat prin H.C.L. nr.
105/2003 și a unui studiu de impact asupra mediului, a fost c onstruit noul depozit ecologic de
deșeuri în concordan ță cu prevederile Planului Urbanistic General al municipiului R âmnicu
Vâlcea.
Construirea unui depozi t ecologic de deșeuri la Fețeni a fost în conformitate cu
directivele Uniunii Europene, cu protecția mediului și sănătății populației . Deșeurile sunt
neutralizate prin depozitarea controlată într -un depozit ecologic cu o capacitate totală de
1.000.000 mc cu o durată de viață de 25 de ani. Realizarea depozitului ecologic a permis
obțin erea următoarelor av antaje :
– eliminarea riscului de poluare a apelor subterane și a apelor de suprafață prin construirea
unui sistem complex de bariere și canale pentru colectarea apelor reziduale provenite
din deșeuri și apele pluviale care spală depozitul;
– reducerea poluăr ii aerului prin construirea unui sistem de colectare a bio -gazului produs
prin depozitarea îndelungată a deșeurilor;
– eliminarea disconfortului creat cetățenilor de aspectul neplăcut și total neigienic printr –
un sistem de monitorizare și prin aplicarea une i tehnologii avansate cu utilaje
performante (buldozere și compactoare);
– reducerea accesului persoanelor neautorizate prin realizarea unei împrejmuiri (gard) și a
unei perdele vegetale.
Tabel nr. 37. Cantitatea totală de deșeuri colectată de SC URBAN SA (2007 -2011)
-tone-
Anul 2007 2008 2009 2010 2011
Cantitatea totală de deșeuri
colectată 59.426 65.068 35.802 39.396 37.691
Sursa: Primăria Râmnicu Vâlcea , 2014
130
În intervalul 2007 – 2011, cantitatea totală de deșeuri colectată a scăzut cu peste 29.000
tone. Cu toate ace stea, evoluția pe ani a fost una oscilantă, anul 2009 consemnând o
înjumătățire aproape a cantității colectate față de anul anterior. Anul 2010 a revenit pe
creștere, însă nu s -au mai reușit colectări peste 40.000 tone până la sfârșitul intervalului
analiz at. În perioada 2012 -2013 este estimată menținerea valorii înregistrate în anul 2011
referitor la cantitatea totală de deșeuri colectată.
Figura nr. 33 Cantitatea totală de deșeuri colectată de SC URBAN SA (2007 -2011)
Sursa: Primăria Râmnicu Vâlcea , 2014
În județul Vâlcea, măsurile de reducere a cantităților de deșeuri biodegradabile
depozitate sunt implementate doar în municipiul Râmnicu Vâlcea, unde există o stație de
compostare a deșeurilor biodegradabile . Deșeurile rezultate în urma so rtării sunt eliminate la
depozitul ecologic Fe țeni. Compoziția deșeurilor menajere (%) în mediul urban din județul
Vâlcea este, în anul 2013, conform APM Vâlcea, este prezentată în figura de mai jos :
Figura nr. 34 Compoziția deșeurilor menajere în mediul urban din jude țul Vâlcea (%)
Sursa: APM Râmnicu Vâlcea, 2013
131
Construirea stați ei de compost la Râureni pentru prelucrarea deșeurilor organice și
transformarea acestora în îngrășământ natural (compost) a fost realiza tă conform celor mai
moderne standarde, incluzând etanșeizarea suprafetel or pentru zonele de compostare ș i acces
auto, construcția sistemului de colectare a levigatului și a adăpostului de protecție împotriva
intemperiilor.
Tabel nr. 38. Cantitatea de deșeuri reciclabile colectate de SC URBAN SA (2007 -2011)
-tone-
Tipul de deșeuri 2007 2008 2009 2010 2011 Total
Hârtie și carton 670,85 870,62 552,77 1.176,21 768,51 4.038,96
PET 31,14 34,13 107,88 473,08 457,1 1.103,33
Sticlă 77,40 42,67 44,93 33,83 11 209,83
Deșeuri metalice – 0,53 5,2 20,58 20,16 46,47
Folie 24,78 34,89 48,99 38,59 6,15 153,4
DEEE 7 26,83 50,04 6,85 6,29 97,01
HDPE – – 4,56 4,35 2,4 11,31
Combustibil coincinerare
UC 20 – – 1.257 11.679,2 9.168,4 22.104,6
Deșeuri PP – – – 3,4 2,2 5,6
Sursa: Primăria Râmnicu Vâlcea
Din tabelul de mai sus se poate observa evoluția oscilantă a cantității totale de deșeuri
reciclabile colectat e anual în perioada 2007 -2011, acest ea crescând exponențial în anul 2010 pe
baza cantităților uriașe de combustibil pentru coincinerare . În structura deșeurilor colectate, o
pondere mare o dețin hârtia, cartonul și PET -urile (deșeuri menajere ). Explicația stă în creșterea
utilizării ambalajelor în activitățile cotidiene ale populației și sectorului comercial .
Cantitățile de deșeuri chimice periculoase generate în anul 2012 de către principalul
generator SC OLTCHIM SA au fost incinerate, în cea mai mare parte în cele 2 incinerat oare
proprii (Vichem și Krebbs).
În municipiul Râmnicu Vâlcea există doi operatori economici autorizați pentru activitatea
de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice de la populație și agenți
economici: SC URBAN SA R âmnicu Vâlcea (operator principal) și SC REMAT V ÂLCEA SA.
132
În cursul anului 2007 la nivelul municipiului Râmnicu Vâ lcea s -a implementat sistemul de
colectare selectivă a deșeurilor reciclabile, având 4 componente : sticlă (albă și colorată ),
hârtie, PET-uri și deșeuri organice b iodegradabile. Au fost amplasate pe teritoriul municipiului
recipiente pentru fiecare tip de deșeu și au fost distribuite la populaț ie 33.000 min ipubele
pentru deș eurile biodeg radabile rezultate din activităț i casnice44.
2.9.4. Protecția naturii și a biodiversității
Conservarea biodiversității reprezintă în perioada actuală una din problemele importante
la nivel național și e uropean, impunându -se cu stringență necesitatea reevaluării situației
diversității ecologice atât la nivel de specie cât și la nivel de asociații de organisme. Diversitatea
sistemelor vii este esențială în menținerea echilibrului ecologic, în asigurarea capacității de
suport a ecosistemelor naturale și artificiale.
În Municipiul Râmnicu Vâlcea și în zona adiacentă există următoarele zone naturale
protejate:
– SCI45 Buila Vânturarița – în care reprezentativitatea cea mai mare o deține habitatul de
pădure (pădu ri de fag cu o suprafață de 1.673 ha, păduri de molid din regiunea montană
cu o suprafață de 837 ha);
– SCI Cozia – suprafața cea mai mare de babitat de pădure este ocupată de tipul păduri de
fag.
Au fost identificate numeroase specii de păsări protejate la nivel comunitar sau specii de
păsări pentru a căror conservare a fost necesară desemnarea de arii de protecție specială
avifaunistică – SPA Valea Oltului Inferior (specii de rațe și gâște sălbatice: lișița, găinușa de
baltă, cormoranul mare și cormoranul mic, stârcul cenușiu, egreta mare și mică, lebăda de vară
și de iarnă, barza neagră, cufundacul, specii de pescăruși), tendința actuală fiind atãt de
diversificare a numărului de specii, cât și de creștere a numărului de indivizi în cadrul speciei.
Princip ala problemă o constituie în continuare braconaj ul.
44 PUG municipiul Râmnicu Vâlcea, Memoriu de sinteză
45 Sit de importanță comunitară
133
2.10. Turism
Turismul reprezintă un sector economic cu potențial semnificativ de dezvoltare la nivelul
municipiului Râmnicu Vâlcea. Valorificarea corespunzătoare a resurselor naturale, antropice și
culturale existente la nivel local și județean constituie o premisă esențială pentru o dezvoltare
socio-economică prosperă a municipiului.
Analiza efectuată în cadrul prezentului subcapitol oferă date și informații edificatoare cu
privire la contextul ac tual de dezvoltare a turismului, nevoile și problemele cu care se confruntă
acesta, și nu în ultimul rând oportunitățile și atuurile existente, care pot fi valorificate pe viitor.
În vederea determinării acestor aspecte, se vor utiliza o serie de indicat ori care oferă
informații relevante cu privire la infrastructura turistică (precum structurile de cazare și
capacitatea de cazare turistică), aceasta reprezentând o primă premisă pentru dezvoltarea
turismului. De asemenea, se va urmări evoluția numărului d e sosiri și înnoptări în structurile de
primire turistică, indicatori ce oferă informații cu privire la gradul de atractivitate al
municipiului din punct de vedere turistic.
Nu în ultimul rând, pe parcursul acestui subcapitol se vor prezenta principalele puncte de
atracție turistică, existente atât la nivel local cât și județean.
2.10.1. Structuri de cazare turistică
Structurile de primire turistică reprezintă construcțiile sau amenajările care furnizează
turiștilor servicii de cazare și alte servicii s pecifice. Printre tipurile de structuri turistice se
numără hotelurile, motelurile, vilele, cabanele și pensiunile turistice, etc.
Conform informațiilor furnizate de Institutul Național de Statistică, în anul 2013, din cele
230 de structuri de cazare ex istente la nivelul județului Vâlcea, 11,74% aparțineau municipiului
Râmnicu Vâlcea (27 de structuri de cazare).
Comparativ cu anul 2007, numărul structurilor de cazare turistică, atât la nivel județean,
cât și la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea, a înr egistrat o creștere, aspect ce sugerează
preocuparea pentru investiții în dezvoltarea infrastructurii turistice și asigurarea unor condiții de
bază pentru atragerea turiștilor.
Din totalul structurilor de primire turistică înregistrate în anul 2013 în mun cipiul Râmnicu
Vâlcea, cele mai multe făceau parte din categoria pensiuni turistice (14) și hoteluri (6). Alte
tipuri de structuri de cazare, la nivelul aceluiași an erau: moteluri (2), campinguri (2), popasuri
turistice (1), hosteluri (1) și tabere de ele vi și preșcolari (1). Se constată așadar, că pensiunile
turistice sunt superioare ca număr altor tipuri de structuri de cazare, tendință manifestată și la
134
nivel județean, o posibilă explicație fiind finanțarea europeană oferită pentru dezvoltarea
acestui s egment și transformarea unui număr mare de case de locuit, în pensiuni.
În ceea ce privește hotelurile, la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea se remarcă
existența a 2 hoteluri de 4 stele: Grant Hotel Sofianu și Hotel Simfonia.
Unicitatea hotelului Sofia nu este dată de faptul că acesta este singurul hotel -muzeu din
România, având o colecție de peste 1.000 de opere de artă, picturi și sculpturi, ale celor mai
renumiți artiști din România, care sunt expuse în mai multe galerii sub forma unor cicluri de
expoziții.
Pe de altă parte, Hotel Simfonia se remarcă prin faptul că este un hotel de tip boutique,
reprezentativitatea acestui tip de hotel fiind relativ redusă la nivel național. Un hotel boutique
reprezintă un hotel de dimensiuni mai mici comparativ cu ho telurile obișnuite, având o
arhitectură și un design aparte, și care se bazează pe oferirea unor servicii personalizate și pe
atenta relaționare cu oaspeții.
Tabel nr. 39. Numărul de structuri de cazare la nivelul județului Vâlcea și municipiului
Râmnicu Vâlcea (2007 – 2013)
– număr –
Nivel de agregare 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Județul Vâlcea 168 165 173 179 211 260 230
Municipiul
Râmnicu Vâlcea 19 18 17 18 23 26 27
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014
Figura nr. 35 Numărul de structuri de caza re la nivelul județului Vâlcea și
municipiului Râmnicu Vâlcea (2007 – 2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014
135
2.10.2. Capacitatea de cazare turistică
Capacitatea de cazare turistică în funcțiune reprezintă numă rul de l ocuri de cazare puse
la dispoziția turiștilor de către unitățile de cazare turistică, ținând cont de numărul de zile cât
sunt deschise unitățile în perioada considerată, fiind exprima tă în locuri -zile.
În perioada 2007 – 2013, la nivelul județului Vâlcea, c apacitatea de cazare turistică în
funcțiune a cunoscut o evoluție ascendentă (ajungând la 3.377.184, comparativ cu 2.625.499),
singurul interval în care s -a înregistrat o scădere fiind 2009 – 2010. Același trend ascendent a
fost înregistrat și la nivelul m unicipiului Râmnicu Vâlcea, însă evoluția a fost una oscilantă,
caracterizată de perioade de creștere (2007 -2008; 2010 -2012) și de scădere (în anul 2009 și
2013). Astfel, la nivelul anului 2013, capacitatea de cazare turistică în funcțiune, la nivelul
municipiului Râmnicu Vâlcea era de 410.170 de locuri -zile, înregistrând o creștere semnificativă
comparativ cu anul 2007, dar o ușoară reducere comparativ cu anul precedent. Se constată
așadar, că la nivel județean, municipiul Râmnicu Vâlcea deține o pondere d e 12,15% din totalul
capacității de cazare turistică în funcțiune.
Deși cele mai numeroase structuri de cazare sunt pensiunile turistice, cea mai mare
capacitate de cazare turistică în funcțiune la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea era deținută
de că tre hoteluri, întrucât pensiunile turistice dețin un număr mai mic de camere.
Analizând evoluția în perioada 2007 – 2013 la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea, se
constată că singurele structuri turistice a căror capacitate de cazare în funcțiune s -a red us sunt
campingurile, în timp ce pensiunile turistice au cunoscut cea mai semnificativă creștere, astfel
încât capacitatea de cazare turistică în funcțiune a acestora aproape s -a dublat.
Tabel nr. 40. Capa citatea de cazare în funcțiune la nivelul județului Vâlcea și municipiului
Râmnicu Vâlcea (2007 – 2013)
– număr locuri -zile –
Nivel de agregare 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Județul Vâlcea 2.625.499 2.639.045 2.446.611 2.376.073 2.664.215 2.859.053 3.377.184
Municipiul
Râmnicu Vâlcea 277.831 279.034 275.676 342.286 357.115 414.023 410.170
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014
136
Figura nr. 36 Capacitatea de cazare în funcțiune la nivelul județului Vâlcea și
municipiului Râmnicu Vâlcea (2007 – 2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, b aza de date TEMPO, 2014
Indicele de utilizare netă a capacităților de cazare în funcțiune exprimă relația între
capacitatea de cazare și utilizarea efectivă a acesteia, fiind calculat ca raport între numărul de
înnoptări realizate și capacitatea de cazare în funcțiune. Se poate afirma că, deși municipiul
Râmnicu Vâlcea dispune de un potențial turistic natural și antropic semnificativ și de numeroase
unități de cazare, acestea nu au fost utilizate la capacitate maximă, indicele de utilizare netă
fiind în a nul 2013 de 21,17% (în trend ascendent comparativ cu 2012). Drept consecință, aportul
sectorului turismului la economia totală este mult inferior potențialului de care dispune zona
Râmnicu Vâlcea. Se impune astfel necesitatea îmbunătățirii serviciilor ofer ite, prin diversificarea
opțiunilor de petrecere a timpului liber pentru turiști și reorganizarea strategiei de promovare a
potențialului turistic de care dispune municipiul.
2.10.3. Sosiri în structurile de primire turistică
Analizând ev oluția numărului d e sosiri în intervalul 2007 -2013 la nivelul municipiului
Râmnicu Vâlcea , se remarcă un trend fluctuant, cu tendințe de scădere în perioada 2009 -2011 și
de creștere în 2012 -2013. Scăderea numărului de turiști în anii 2009 -2011 poate fi pusă pe seama
efectel or crizei economice, a diminuării veniturilor și a tendinței de reprioritizare a cheltuielior
efectuate de gospodării.
137
Tabel nr. 41. Numărul de sosiri în structurile de primire turistică la nivelul județului Vâlcea
și municipiului Râmnicu Vâlcea (2007 – 2013)
– numă r-
Nivel de agregare 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Județul Vâlcea 223.326 233.812 205.473 184.264 225.997 206.963 211.053
Municipiul
Râmnicu Vâlcea 44.986 48.089 44.986 42.577 40.395 45.176 51.546
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014
În anul 2013, c ele mai multe sosiri turistice s -au înreg istrat în hoteluri, de unde rezultă
că cele mai căutate tipuri de unități de cazare în municipiul Râmni cu Vâlcea sunt hotelurile, cu
o pondere de 84,75% din total, urmate de pensiunil e turistice și moteluri. Din această analiză se
poate concluziona că piața hotelieră prezintă un potențial de dezvoltare, deoarece este
categoria de cazare preferată de turiști.
La nivel județean, numărul sosirilor în structurile de primire turistică a avu t oscilații
reduse, evoluția acestuia menținându -se relativ constantă.Trebuie subliniată aici existența
programelor de subvenționare a cazării în stațiunile vâlcene de către stat, pentru persoanele cu
venituri reduse sau pentru persoanele în vârstă. Deși n u există date oficiale cu privire la numărul
de cazări din această categorie, furnizorii locali de servicii de turism admit că ponderea
acestora în numărul total de turiști este una semnificativă.
Figura nr. 37 Numărul de sosiri în structurile de primire turistică la n ivelul județului
Vâlcea și municipiului Râmnicu Vâlcea (2007 – 2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014
138
2.10.4. Înnoptări în structurile de primire turistică
Numărul total al înnoptărilor a înregistrat o dinamică negativă în municipiul Râmnicu
Vâlcea, în perioada 2007 -2013 scăzând cu aproximativ 20%, consecință a numărului redus de
activități pe care le pot desfășura turiștii, dar și din pricina nivelului scăzut de promovare
turistică a zonei. Această situație poate fi îmbu nătățită prin implementarea de proiecte
finanțate din fonduri europene nerambursabile, care să vizeze dezvoltarea infrastructurii pentru
agement și diversificarea activităților ce pot fi practicate de turiși.
Creșterea prețurilor oferite de furnizorii de s ervicii de turism, simultan cu diminuarea
veniturilor și modificările legislative în ceea ce privește impozitarea, au avut un efect direct
asupra numărului de înnoptări pentru turiști i români, care dețineau în 2013 și cea mai
importantă pondere din totalul turiștilor înregistrați în municipiu (mai mult de 90%).
Tabel nr. 42. Numărul de înnoptări în structuri le de primire turistică , la nivelul județului
Vâlcea și m unicipiului Râmnicu Vâlcea (2007 – 2013)
– număr –
Nivel de agregare 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Județul Vâlcea 1.257.688 1.280.263 1.086.589 960.520 1.046.532 1.052.577 1.049.399
Municipiul
Râmnicu Vâlcea 106.892 123.996 104.249 102.156 81.474 78.979 86.482
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014
Figura nr. 38 Numărul de înnoptări în stru cturile de primire turistică, la nivelul
județului Vâlcea și municipiului Râmnicu Vâlcea (2007 – 2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014
139
Analizând datele statistice cu privire la activitatea turistică, se poate concluzio na că
turismul din zona municipiului Râmnicu Vâlcea este un turism de tranzit. Durata medie a șederii,
calculată ca raport al numărului de înnoptări realizate la numărul de sosiri ale turiștilor, a fost
în anul 2013 de 1,67 zile la nivelul municipiului, fa ță de 4,97 la nivel județean și 2,43 la nivel
național.
Valoarea scăzută a acestui indicator este rezultatul limitării veniturilor alocate pentru
vacanțe și petrecerea timpului liber, a promovării insuficiente pentru oferta turistică locală, dar
și o urma re a creșterii competitivității altor destinații din străinătate, acest aspect influențând
reorientarea turiștilor către destinații mai atractive, ce oferă un raport calitate -preț favorabil.
2.10.5. Potențialul turistic existent
Așezat într -o zonă cu form e de relief variate și climă blândă, municipiul Râmnicu Vâlcea
dispune de un patrimoniu natural și antropic bogat, propice dezvoltării turismului.
Caracterul turistic al orașului nu constă doar în obiectivele de interes turistic situate pe
teritoriul său a dministrativ, ci mai ales prin poziționarea favorabilă alături de trei importante
stațiuni balneoclimaterice importante: Călimănești – Căciulata – Cozia, Băile Olănești și Băile
Govora. Suplimentar, la o distanță de 10 km se află situată stațiunea Ocnele M ari, ce se bucură
de un mare interes din partea turiștilor, datorită Salinei Ocnele Mari.
În ceea ce privește oferta turistică proprie, municipiul Râmnicu Vâlcea prezintă un
patrimoniu natural deosebit, cu mai multe puncte de interes , printre care se număr ă:
Parcul Zăvoi este unul dintre cele mai vechi parcuri din țară, luând ființă prin Ofisul
domnesc46 emis de domnitorul Barbu Știrbei (1849 – 1853) la 9 august 1850. Printre copacii
seculari, în interiorul parcului se află situate Lacul Zăvoi și sediul Teat rului Municipal Ariel. Tot
aici se regăsesc Monumentul domnitorului Barbu Știrbei, operă a profesorului Constantin
Mihăilescu din anul 1920 și „Fântâna lui Turbatu”, construită de C. Măldărescu în anul 1920.
Parcul Mircea cel Bătrân găzduiește în incinta sa câteva monumente istorice cu valoare
deosebită, iar primul care se remarcă încă de la intrare este reprezentat de statuia domnitorului
Mircea cel Bătrân ce datează încă din 1970. Tot în incinta sa se regăsește Casa Socoteanu –
Lahovari, rid icată în sec. al XVIII -lea, imobil reprezentativ din punct de vedere arhitectonic
pentru zona Olteniei de Nord , și Statuia Independenței, operă a sculptorului I. Iordănescu,
ridicată în cinstea eroilor căzuți în Război ul de Independență, precum și a soldaților și ofițe rilor
morți în timpul campaniei din 1913.
46 Decret domn esc
140
Rezervația paleontologică „piramidele” de pe Valea Stăncioiului este o arie protejată de
interes național, situată într -o subdiviziune a Subcarpaților Getici, în partea estică a cartierului
Goranu din municipiul Râmnicu Vâlcea. Rezervația are o suprafață de 12 hectare și este
reprezentată de o zonă cu un ansamblu de piramide formate din roci sedimentare, nisipuri,
argile și pietrișuri, rezultate în urma eroziunii solului, prin acțiunea sinergică a apei și a aerulu i.
Patrimoniul antropic al municipiului Râmnicu Vâlcea cuprinde o serie întreagă de
obiective turistice din categoria muzeelor, instituțiilor de artă, monumente, case memoriale
etc. cu exponate de mare originalitate și diversitate.
Muzeul de Istorie este localizat în cadrul fostei "Școli cu ceas" – Școala primară de băieți
Tache Ionescu și datează din secolul al XIX -lea.
Muzeul de Artă este găzduit într -o casă cu structură arhitectonică neoromânescă ș i
găzduie ște o expo ziție permanentă de lucrări de renume ale picturii române ști (N. Grigorescu,
Sabin Popp, S. Hen ția etc.).
Muzeul Satului Bujoreni , aflat în imediata vecinătate a municipiului Râmnicu Vâlcea,
este dispus sub forma unui sat muzeu, cu scopul de a reconstitui imaginea funcțională a unei
așezări rurale tradiționale, cu toate instituțiile sale social -culturale.
Cele două instituții teatrale de stat care activează în municipiul Râmnicu Vâlcea sunt
Teatrul de Stat „Anton Pann” , aflat în subordinea Consiliului Județean Vâlcea și Teatrul
Municipal „Ariel”, în subordinea Consiliului Local Râmnicu Vâlcea, ambele reușind să
poziționeze teatrul vâlcean în fruntea mișcării teatrale din România, cu reprezentații dintre cele
mai diverse, de la dramaturgia clasică până la teatrul experimental și animația strad ală.
Râmnicu Vâlcea dispune de un bogat patrimoniu de lăcașe de cult, corespunzător
patrimoniului cultural general pe care îl deține județul unde se află. Orașul se poate lăuda cu o
adevărată panoramă a arhitecturii religioase valahe, din toate stilurile a rhitectonice ale
vremurilor, numărând nu mai puțin de 13 biserici și schituri a căror vechime depășește un secol.
Schitul Cetă țuia a fost construit în anul 1525 de Radu de la Afumați pe locul unei foste
biserici ce datează din secolul al XV -lea. Schitul a fost refăcut în perioada 1677 -1680, în timpul
domniei lui Șerban Cantacuzino, iar frescele interioare, datând din 1853, sunt lucrări ale
pictorului Gheorghe Tăttărescu.
Episcopia Râmnicului a fost a dou a episcopie a Țării Românești, succesoar e a Mitropolie i
Severinului. În timpul războiului turco -austriac din anul 1737, clădirile Episcopiei și biserica
ridicată au fost arse complet și reclădite mai târziu, în anul 1749, dar din nou distruse de foc în
anul 1847. Picturile în ulei , în stilul Renașterii aparți n artistului Gheorghe Tă tărescu.
141
Municipiul Râmnicu Vâlcea dispune de numeroase structuri de agrement, atractive pentru
petrecerea timpului liber , la care accesul se poate face pietonal, fără prea mari dificutăți, fiind
aflate la distanțe relativ mici de centrul orașului, respectiv:
Ștrandul „Ostroveni”, administrat de Primăria municipiului, atrage în fiecare vară
mii de viztatori, nu doar din municipiu, ci și din județele învecinate;
Piscina Casei Tineretului;
Grădina Zoologică aparține municipalității și a fost modernizată prin intermediul
unei finanțări de la Minsterul Mediului;
Baza de agrement și recreere de la marginea sudică a cartierului Ostroveni;
Baza de agrement de la barajul lacului de acumulare din nordul municipiului,
concesionată unor societăț i private;
Complexul de agrement Casa Tineretului Ostroveni;
Baze de agrement și sportive private ( aparținând unor societăți comerciale,
respectiv OLTCHIM S.A – La Fedeleșoiu și HIROCONSTRUCTIA S.A – în nordul
municipiului , POSADA AQUA CENTER – zona Troianu );
Complexul sportiv TRAIAN (cuprinzând Sala Sporturilor, arene deschise de tenis,
volei si baschet).
În zona de sud a municipiului, se află localizată Zona de Agrement Ostroveni, realizată
prin utilizarea unui v echi braț al râului Olt și dotată cu bazine de de înot, cu apă dulce și cu apă
sărată, unități de alimentație publică, un sat de vacanță cu posibilități de campare, grădină
zoologică, spațiu amenjat pentru pescuit și sporturi nautice .
Administrația locală a municipiului Râmnicu Vâlcea a inițiat în ultima perioadă mai multe
demersuri în scopul creșterii atractivității turistice a orașului printre care se numără plasarea de
panouri informative turistice pentru zona centrală, înființarea unui Centru Municipal de
Informare și Promovare Turistică și constituirea, în apropierea Gării CFR, a unui centru de
tranzit al turiștilor către obiectivele de interes turistic de la nivelul județului.
Bogăția cadrului natural, valoarea însemnată și varietatea patrimoniului ant ropic, precum
și apropierea, la numai 18 -20 km, de stațiunile balneoclimaterice Olănești, Govora, Călimănești
– Căciulata – Cozia, avantaje la care se adaugă accesul deosebit de comod către zona Voineasa –
Vidra, stațiuni montane în plin proces de afirmare , fac din municipiul Râmnicu Vâlcea una din
localitățile României în care turismul poate să devină, în perspectivă, o sursă importantă pentru
dezvoltarea economică a municipiului.
De asemenea, Dealul Capela, care în prezent reprezint ă un element important pentru
agrement al orașului, ofer ă un poten țial turistic deosebit, îns ă nu este amenajat corespunz ător
și nu ofer ă suficiente alternative de petrecere a timpului liber. Astfel, discrepanța între
142
potențialul turistic însemnat și gradul de exploatare a capac ității acestuia, determină
necesitatea redefinirii ofertei turistice, prin sporirea atractivității și complexității serviciilor
furnizate, astfel încât să răspundă mai bine cerințelor pieței.
2.11. Cultură
Cultura este definită ca totalitatea valorilor ma teriale și spirituale create de omenire și
a instituțiilor necesare pentru comunicarea acestor valori.
Sectorul culturii reprezintă unul dintre factorii esențiali de dezvoltare durabilă a
municipiului Râmnicu Vâlcea, reunind elemente constitutive precum: diversitate lingvistică,
cunoștințe teoretice și empirice, credințe, reprezentări despre lume, patrimoniu material și
imaterial, creații artistice, literare, științifice, invenții etc.
Răspândirea fenomenului de globalizare, dezvoltarea socială și progres ul tehnologic au
avut un impact semnificativ asupra elementelor structurale și asupra rolului pe care îl deține
sectorul culturii în societatea bazată pe cunoaștere. Prin urmare, elab orarea strategiei de
dezvoltare a Municipiului Râmnicu Vâlcea pentru oriz ontul de timp 2014 -2020 trebuie să țină
cont de aceste influențe și de importanța care îi revine culturii.
Din punct de vedere cultural, municipiul Râmnicu Vâlcea se remarcă printr -o viață
animată, oferind locuitorilor numeroase posibilități de participare la evenimente artistice
organizate ocazional sau periodic.
Instituții de spectacole și concerte . Dintre instituțiile publice marcante care
organizează spectacole se remarcă : Teatrul „ Anton Pann” (înființat în anul 1990, prin
transformarea în teatru profes ionist aTeatrului Popular Râmnicu Vâlcea, care s -a remarcat prin
performanțe deosebite), Teatrul Municipal „Ariel” (înființat în anul 1998, prin transformarea în
teatru profesionist a trupei de teatru de amatori înființată de organizația nonguvernamentală
Societatea Culturală Nonprofit „Ariel”) și Filarmonica „ Ion Dumitrescu” (înființată în anul 1995,
având ca suport două formații de amatori – Orchestra de Coarde „ Concertino” și Corul Academic
„Euphoria”).
În perioada 2007 -2011, cele trei instituții de spec tacole mai sus amintite au înregistrat o
evoluție pozitivă a numărului total de spectatori și auditori la reprezentațiile artistice, indicând
existența unui public fidel și relativ constant. La nivelul anului 2012, se constată însă o reducere
a numărului t otal de spectatori cu 21,52% comparativ cu anul precedent. Această tendință de
scădere poate fi explicată prin practicarea limitată a marketingului cultural care implică o
promovare insuficientă a evenimentelor culturale și are ca principală cauză slaba f inanțare de
care beneficiază instituțiile culturale publice.
143
Figura nr. 39 Evoluția numărului de spectatori și auditori la reprezentațiile artistice
din municipiul Râmnicu Vâlcea (2007 – 2013)
47.00059.78575.78585.294
86.719
68.05680.845
010.00020.00030.00040.00050.00060.00070.00080.00090.000100.000
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Număr persoane
Sursa: Institutul Național de Statistică , baza de date Tempo 2014
Muzee. Spiritualitatea îndelungată a municipiului este ilustrată de prezența instituțiilor
muzeale, care definesc în egală măsură istoria acestor locuri, tradițiile populare, creația
artistică și personalitățile car e au traversat regiunea.
La nivelul Municipiului Râmnicu Vâlcea, în anul 2013 exista un număr total de 5 instituții
muzeale, care au primit pe parcursul anului 10,9 mii47 de vizitatori, cele mai importante fiind:
Muzeul de Istorie, Muzeul de artă și Casa Me morială „Anton Pann”.
Muzeul de Istorie este situat pe cea mai circulată arteră a municipiului, în apropierea
unor instituții de cultură importante printre care se numără Biblioteca Județeană „Antim
Ivireanul”, Filarmonica „Ion Dumitrescu” și Direcția Jude țeană a Arhivelor Naționale. Muzeul
este găzduit în locația fostei „Școli cu ceas” – Școala primară de băieți Tache Ionescu, ce dateză
din secolul al XIX -lea. Are o tradiție îndelungată în organizarea de manifestări culturale de
calitate, dispune de o bibl iotecă de specialitate (peste 19.000 de volume) și de un laborator de
restaurare – conservare.
Muzeul de A rtă are sediul într -o clădire de patrimoniu (Casa Simian) cu o structură
arhitectonică deosebită, construită în 1940 de arhitecții Gheorghe Simotta și Nicolae Lupu (de
orientare neoromânească). Expoziția permanentă a Muzeului de Artă, reunește picturi și
sculpturi ale patrimoniului național, aparținând unor artiști de renume precum: Theodor Aman,
Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Nicolae Grigorescu, Cami l Ressu, Ion Țuculescu, Corneliu Baba,
Nicolae Tonitza și alții); expoziția dispune de un atelier de grafică și pictură, precum și de o
47 Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo 2014
144
frumoasă curte interioară, care găzduiește o galerie originală de expoziții temporare (numită
„AlterNATIVE”) , dar și div erse manifestări culturale, devenind un punct de referință în viața
culturală locală.
Casa Memorială „Anton Pann” Râmnicu Vâlcea este obiectivul care înregistrează cel mai
mare număr de vizitatori din întreaga rețea muzeală a județului. Imobilul care îl ad ăpostește
este un monument de arhitectură urbană, construit la jumătatea secolului al XVIII -lea. Odată cu
sistematizarea și reamenajarea teritorială, casa muzeu a fost translatată pe o distanță de 37
metri de pe amplasamentul ei inițial. Expoziția a fost amenajată pentru a ilustra interiorul unei
modeste locuințe de târg de la mijlocul secolului al XIX -lea, cuprinzând piese de mobilier
specifice acelor vremuri, obiecte decorative din cositor sau alamă și portrete ale unor
personalități marcante ale epocii , care au avut legătură cu viața și opera scriitorului.
În ultimii ani, instituțiile de cultură muzeale s -au confruntat cu un defici t de personal de
specialitate (arheologi, istorici de artă etc.) și auxiliar, fenomen explicat prin nivelul salarial
relativ redus din domeniu.
Menținerea aceleiași tematici în cazul unor expoziții , care tind să devină eterne și, în
anumite cazuri, starea avansată de degaradare a clădirilor muzeale, au generat reducerea
interesului vizitatorilor pentru aceste instituții de cul tură și reorientarea către alte tipuri de
activități culturale.
Lucrări de artă monumentală/grupuri statuare. Cele mai edificatoare lucrări de artă
monumentală sau grupuri statuare din municipiul Râmnicu Vâlcea sunt:
Monumentul domnitorului Barbu Știrbei , operă a profesorului Constantin Mihăilescu din
anul 1920, amplasat în Parcul Zăvoi – unul din cele mai vechi parcuri din țară;
„Fântâna lui Turbatu” , construită de C. Măldărescu, a fost centrul adunării revoluționare
de la 29 iulie 1848 când, pentru prim a dată într -un cadru oficial, a fost intonat actualul
imn de stat al României, „Deșteaptă -te, române! ”;
Statuia Domnitorului Mircea cel Bătrân , operă a sculptorului Ion Irimescu din anul 19 70;
Statuia Independenței , monument care simbolizează „România cu c hip îndurerat pentru
fii căzuți vitejește în lupte”, a fost dezvelit la data de 17 mai 1915. Este opera
sculptorului I.Iordănescu și cinstește eroii vâlceni căzuți în Războiul de Independență,
precum și pe soldații și ofițerii morți în timpul campaniei din 1913;
Fântâna cu bustul lui Constantin Brâncoveanu , aparținând sculptorului C. Mihăilescu, a
fost ridicată în 1913.
145
Biblioteci . Bibliotecile constituie un punct de atracție prin valorificarea fondului de
carte, prin vechimea unor cărți și incunabule48, dar și prin particularitățile arhitecturii propriilor
sedii.
În continuare este prezentată evoluția numărului total de biblioteci din municipiul
Râmnicu Vâlcea, pe categorii, în funcție de tipul de proprietate. Se constată că numărul
bibliotecilor private a înregistrat o tendință descendentă în perioada 2009 -2012, reducându -se
cu 9,67% în acest interval de timp, urmând ca în 2013 numărul acestora să rămână constant
comparativ cu anul precedent. Spre deosebire de unitățile private, numărul de biblioteci publ ice
a rămas același în perioada de referință, pe teritoriul municipiului Râmnicu Vâlcea existând o
singură instituție de cultură de acest tip – Biblioteca Județeană „Antim Ivreanu” .
Tabel nr. 43. Numărul total de biblioteci, pe categorii, la nivelul municipiului Râmnic u
Vâlcea (2007 -2013)
-număr –
Nivel de
agregare 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Biblioteci -total,
din care: 30 30 32 30 30 29 29
Biblioteci private 29 29 31 29 29 28 28
Biblioteci publice 1 1 1 1 1 1 1
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo 2014
Biblioteca Județeană „Antim Ivreanu” deține pes te 400.000 de volume de știință, artă,
critică, beletristică, precum și de colecții enciclopedice reprezentative de cărți, periodice,
documente grafice și audio -vizuale, cuprinzând informații românești și străine. Acestea sunt
organizate în Fondul de Refer ință (Encyclopedia Universalis, The Encyclopedia Britannica, The
World Book Encyclopedia etc.), Colecția de Carte Veche ( „Cazania” lui Varlaam -1643, „Ciaslov” –
1715, „Marele dicționar al limbii grecești” -1712 etc.), Colecțiile speciale (ex -libris-uri,
fotog rafii, cărți poștale etc.) și Colecția de periodice. Actualul sediu al bibliotecii a fost
inaugurat în 2004 și este găzduit de o clădire modernă și multifuncțională, având ca element de
atracție o cupolă -vitraliu realizată de artistul plastic vâlcean Gheor ghe Dican.
În cadrul Bibliotecii Județene există un Centru de Informare Comunitară, care facilitează
accesul populației la informații privind toate domeniile în care Uniunea Europeană își desfășoară
activitățile, precum și o sală de internet care oferă un soft de bibliotecă, suport pentru cititori.
48 Incunabul – Exemplar dintr -o carte tipărită în primii ani ai introducerii tiparului (înainte de anul 1500) .
146
Pe perioada ultimilor ani, în municipiul Râmnicu Vâlcea, interesul pentru utilizarea
serviciilor de bibliotecă s -a menținut relativ constant, numărul cititorilor activi înregistrând o
ușoară fluctuație, în sens ul diminuării, de aproximativ 2% în intervalul 2011 -2013. Aceeași
tendință s -a remarcat și în cazul numărului de volume existente în biblioteci, care s -a redus cu
mai puțin de 1% în perioada analizată.
Spre deosebire de Râmnicu Vâlcea, la nivel național, utilizarea serviciilor de bibliotecă a
înregistrat un evident regres: dacă în 2011 existau 4,26 mil de cititori activi la biblioteci,
numărul acestora s -a retrâns în anul 2013 cu 257 mii. La baza acestui fenomen stau mai multe
cauze, cele mai importante fi ind, pe de o parte, accesibilitatea și diversitatea informației
disponibile în format electronic, iar pe de altă parte, neadaptarea bibliotecilor la cerințele și
ritmul impus de așteptările utilizatorilor moderni.
Tabel nr. 44. Evoluția activităților de bibliotecă în municipiul Râmnicu Vâlcea
(2011 -2013)49
2011 2012 2013
Volume existente 883.894 858.348 876.934
Cititori activi 41.238 39.022 39.997
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo 2014
Cultura scrisă nu se referă doar la textele tipăr ite în cărți, ci și la cele cuprinse în
reviste, ziare și alte tipuri de publicații, acestea reprezentând un instrument de promovare a
diversității culturale și de asigurare a pluralismului de opinii, de idei și de forme de exprimare.
Principalele publica ții de presă din municipiul Râmnicu Vâlcea sunt reprezentate de ziare
cotidiene, tabloide și reviste sportive care apar fie zilnic, fie bisă ptămân al sau săptămânal, în
format scris și electronic sau exclusiv pe internet: Curierul de Vâlcea, Curierul de Râm nic, Viața
Vâlcii, Ziarul de Vâlcea, Arena Vâlceană, Info Plus de Vâlcea, Monitorul de Vâlcea, Radical de
Vâlcea, Observatorul de Vâcea, Jurnal Vâlcean, Vocea Vâlcii etc .
Evenimente culturale marcante . Municipiul Râmnicu Vâlcea și-a încris în calendarul
anual o serie de evenimente cu rezonanță culturală, care au devenit, treptat, parte din tradiția
comunității.
Festivalul Național de Muzică Cultă „Tinere Talente” este organizat de Primăria
municipiului împreună cu Societatea Română de Radio – Radio România Cultural. Evenimentul
49 Pentru perioada 2007 -2011 nu sunt diponibile date relevante la nivelul municipi ului Râmnicu Vâlcea, cu privire la
evoluția celor doi indicatori analizați
147
este o manifestare muzicală cu frecvență anuală și are un caracter unicat la nivel național prin
posibilitatea de afirmare oferită tinerilor muzicieni români.
Festivalul se desfășoară pe o perioadă de 3 zile , în prima parte a lunii ma i.
Genul muzical oferit este muzica cultă, iar participanții cărora se adresează sunt elevii și
studenți i / clase le de elevi ș i studenți de la instituții de învățământ liceal și universitar de
specialitate din municipiul Râmnicu Vâlcea și din ța ră.
Ziua Râmnicului este un eveniment cu frecvență anuală , dedicat aniversării primei
atestări documentare a municipiului, la 20 mai 1388, într -un hrisov emis de cancelaria
domnitorului Mircea cel Bătrân la Mânăstirea Cozia.
Perioada de desfășurare a m anifestării este de 3-4 zile care cuprind și data de 20 mai.
Tipuri le de evenimente obișnuite sunt : concerte în aer liber de muzică popul ară, spectacole de
teatru, animație stradală, expoziții de manuscrise, expoziții de artă plastică, dezbateri și
comuni cări științifice, ședință solemnă a Consiliului L ocal Municipal, festivitate de înmânări de
diplome și medalii pentru merite deosebite unor personalități locale.
Ziua Imnului Național este o manifestare complexă cu frecvență anuală dedicată primei
intonăr i într-un cadru oficial a actualului imn de stat „Deșteaptă -te, rom âne!”, pe locul
actualului Parc Zăvoi, la 29 iulie 1848. Momentul este recunoscut prin Legea nr. 99/1998 a
Imnului Național.
Ziua Imnului Național reprezintă cea mai importantă sărbătoare a orașului, desfășurată
pe multiple planuri. Se sărbătorește la Râmnic u Vâlcea începând din anul 1995, iar perioada de
desfășurare este de 4-5 zile care cuprind și data de 29 iulie.
Tipuri le de eveni mente cuprinse în cadrul manifestării sunt: concerte de mu zică
populară, concerte de muzică ușoară, concerte de muzică clasică, focuri de artificii, Târgul
Meșterilor Populari (ajuns în 2010 la cea de XIII -a ediție), evenimente de tip „show” (paradă de
mașini de epocă, ascensiuni cu balonul c u aer cald, acrobații aeriene, lansări de parașutiști,
spectacole pirotehn ice, spectacole de magie etc.), „Noaptea Albă a Râmnicului” (complex de
manifestări – vernis aje expoziții de artă plastică, vizitări de muzee, maraton cinematografic,
concerte etc – cu desfășurare noctur nă în zona centrală a orașului), târg de carte, spectacole de
teatru, expozi ții de artă plastică, întreceri sportive, ședință solemnă a Consiliului Local
Municipal, dezbateri, comunicări științifice.
Grădina Maicii Domnului este o sărbătoare cu frecvență a nuală dedicată patronului
spiritual al municipiului Râmnicu Vâlcea, Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, al cărui praznic
este marcat în data de 27 septembrie.
Periada de desfășurare este de 4 -5 zile care cuprind și data de 27 septembrie.
148
Zilele de sărbătoare cuprind evenimente precum : expoziții de icoane, expoziții de artă
plastică, expoziții de carte veche, lansări editoriale, concerte de muzică religioasă, concerte de
muzică populară, concerte de muzică clasică, concerte de fanfară, spec tacole de teatru (inclusiv
teatru pentru copii), dezbateri, comunicări științifice, seri de poezie și muzică religioasă,
ceremonii religioase de amploare, cu participarea unor înalți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe
Române.
În mod tradițional, în cadrul manif estării se organi zează o procesiune nocturnă în zona
centrală a municipiului, pe traseul Arhiepicopia Râmnicului – Primăria municipiului, având drept
final o ceremonie religioasă în fața sediului a dministrației locale, la crucea ridicată în memoria
Sfântul ui Antim Ivireanul.
Manifestări dedicate Crăciunului și Anului Nou – la nivelul municipiului, sărbătorile de
iarnă au fost marcate în ultima perioadă prin multiple acțiuni, derulate pe diverse paliere.
Perioada de desfășurare a evenimentelor are debutu l pe 5 decembrie (ajun Sf. Nicolae)
și se încheie pe 31 decembrie / 1 ianuarie (Revelionul).
În preambulul acestei perioade, începând cu l una noiembrie, zona centrală a
municipiului, principalele bulevarde, precum și punctele d e interes din toate cartie rele sunt
decorate festiv, iar în Scuarul Mircea cel Bătrân este amplasat Bradul de Crăciun și se
organizează Orășelul Copiilor.
Evenimentele obișnuite care marchează sărbătorile de iarnă sunt următoarele :
festivitate de aprinde re a luminilor de sărbător i (5 decembrie), distribuție de cadouri de Moș
Nicolae (5 decembrie), colindători la Primărie (pe tot parcursul lunii decembrie), spectacole
teatrale c u caracter festiv, concerte de muzică clasică cu caracter festiv, prezentare de datini
populare (Festival ul „Din Moși Strămoși”), distribuție de cadouri de Crăciun (până în 24
decembrie), spectacol de Revelion în centrul orașului (concerte de muzică ușoară și p opulară),
focuri de artificii.
Serviciile audiovizuale . Serviciile audiovizuale cuprind posturile d e radio, posturile de
televiziune, rețele de cablu pentru difuzarea programelor TV, difuzorii prin satelit pentru
programele de radio și pentru programele TV.
În Râmnicu Vâlcea există trei posturi private locale de radioteleviziune – TV Etalon, VTV
Vâlcea și Vâlcea 1 TV, precum și două posturi de radio locale cu capital privat – Radio Vâlcea 1 și
Radio Metronom Râmnicu Vâlcea, toate având o arie restrânsă de recepționare.
149
3. Analiza situației existente
3.1. Analiza SWOT a UAT
Analiza SWOT va scoate în e viden ță, în baza analizei situa ției socio -economice actuale
elaborată în cadrul capitolului precedent, principalele puncte slabe și puncte forte care
caracterizează municipiul Râmnicu Vâlcea în ceea ce prive ște cadrul natural în care se
poziționează, capit alul antropic și infrastructura edilitară, caractersticile economice și
caracteristicile sociale, reliefând de asemenea principalele oportunită ți și amenin țări care pot
influen ța dezvoltarea municipiului Râmnicu Vâlcea în perioada 2014 -2020.
Analiza SWOT c onstituie cea mai importantă tehnică utilizată pentru în țelegerea pozi ției
strategice a municipiului Râmnicu Vâlcea , pentru că:
Va oferi un tablou cuprinzător care va arăta valorile interne și punctele critice interne
ale teritoriului analizat (valori și puncte critice care sunt definite atât în raport cu
obiectivele care trebuie să fie atinse în cadrul lor, cât și cu anvergura lor);
Va ajuta la identificarea for țelor externe care influen țează, pozitiv sau negativ, succesul
dezvoltării municipiului, către a tingerea obiectivului propus;
Va ajuta să se eviden țieze rapid punctele forte și punctele slabe ale municipiului
Râmnicu Vâlcea;
Va ajuta la cunoa șterea și înțelegerea contextului larg, extern, de care depinde evolu ția
municipiului în perioada 2014 -2020.
Analiza se desfășoară pe două registre: intern (pentru calități și puncte slabe) și extern
(pentru oportunități și amenințări din afara aspectelor vizate). Acest instrument va ajuta în
construirea unei imagini de ansamblu a situa ției existente în prezent, astfel încât să poată fi,
ulterior, valorificate punctele tari și oportunită țile pe de o parte, și, pe de altă parte, să poată
fi reduse sau chiar îndepărtate punctele slabe și amenin țările.
Prin analizarea acestor caracteristici ale municipiului Râmnicu V âlcea, se va ob ține o
imagine cât mai clară asupra stadiului curent al dezvoltării municipiului și se vor putea cunoa ște
care sunt etapele de parcurs pentru a asigura dezvoltarea optimă a acestuia în următorii 7 ani.
Analiza SWOT începe prin efectuarea un ui inventar al calită ților și punctelor slabe interne
ale municipiului. Apoi vor fi notate oportunită țile și amenin țările externe care pot influen ța
dezvoltarea acestuia.
Se vor nota factorii care vor fi considera ți relevan ți în cadrul fiecăreia dintre cel e patru
zone. Principalul scop al analizei SWOT este de a identifica și de a atribui fiecare factor, pozitiv
150
sau negativ, uneia dintre cele patru categorii, permi țând o privire de ansamblu obiectivă.
Analiza SWOT va fi un instrument foarte util în dezvolta rea și confirmarea obiectivului strategiei
de dezvoltare în perioada 2014 -2020.
Cele patru tipuri de ac țiuni care se pot realiza, ca urmare a utilizării instrumentului
SWOT, sunt:
Îmbunătă țirea unor puncte tari specifice municipiului;
Minimalizarea sau e liminarea pe cât posibil a punctelor slabe identificate;
Exploatarea unor oportunită ți;
Identificarea a cât mai multe mijloace de protec ție în fa ța riscurilor identificate.
Elementele incluse în analiza SWOT au fost de asemenea ierarhizate în func ție de o serie de
factori precum:
– relevan ța acestora în raport cu evolu ția probabilă a teritoriului (în cazul punctelor tari și
punctelor slabe);
– gradul de influen ță în raport cu evolu ția probabilă a teritoriului (în cazul punctelor tari,
punctelor slabe, oportunit ăților și amenin țărilor);
– probabilitatea de manifestare a fenomenului (în cazul oportunită ților și amenin țărilor);
3.1.1. Caracteristicile geografice
Puncte tari Puncte slabe
Clima moderată, fără schimbări bru ște
de temperatură;
Existen ța rezerva ției pal eontologice
Goranu pe teritoriul municipiului și a
Rezerva ției faunistice Valea Oltului
Inferior – zonă naturală protejată;
Soluri fertile ce pot fi utilizate pentru
cultivarea cerealelor, legumelor, etc.;
Vegeta ție bogată dispusă în etaje în
funcție de re lief;
Existen ța unor specii de plante de
interes na țional pe teritoriul Număr redus de zăcăminte și resurse
naturale supuse exploatării în zona
municipiului.
151
municipiului (larice și Ginko Biloba în
Parcul Zăvoi);
Existența a 2 lacuri de acumulare pe
teritoriul municipiului: Lacul Nord și
Lacul Ostroveni, aferente celor 2
hidrocentrale: Râmn icu Vâlcea și
Râureni.
Oportunită ți Amenin țări
Proximitatea fa ță de zona montană ce
atrage un număr însemnat de turi ști
pentru practicarea sporturilor de iarnă și
pentr u alte activită ți recrea ționale;
Municipiul este traversat de râul Olt,
acesta din urmă fiind amenajat
hidrotehnic în zona Făgăraș -Dunăre. Relieful înalt din jurul municipiului
poate ac ționa ca o barieră în
dezvoltarea infrastructurii rutiere de
legătură c u regiunea Centru.
3.1.2. Capitalul antropic și infrastructura edilitară
Puncte tari Puncte slabe
Sporul natural înregistrează valori
pozitive la nivelul municipiului în
compara ție cu valorile existente la nivel
județean în perioada 2007 -2013;
Gradul ri dicat de ocupare a popula ției
municipiului în industrie, aspect
manifestat și la nivel județean;
Preponderen ța popula ției tinere și
adulte, în vârstă de muncă, în cadrul
municipiului comparativ cu situa ția
județeană; Scăderea popula ției municipiului, în
perioada 1993 -2011;
Scăderea popula ției ocupate la nivel
municipa l, în perioada 2008 -2012;
Scăderea numărului de salaria ți în
perioada 2007 -2013;
Falimentul a numeroase companii din
cauza crizei economice, care a dus la
apari ția unei tendin țe de cre ștere a
numărului de șomeri în perioada 2011 –
152
Număr mare de absolven ți din municipiul
Râmnicu Vâlcea ai nivelului de educa ție
superior, comparativ cu numărul total
înregistrat la nivel jude țean.
Comparativ cu anul 2010, în anul 2013
numărul șomerilor a scăzut în Râmnicu
Vâlcea.
În perioada 2007 -2013, mai mult de
jumătate din totalul număru lui mediu de
salaria ți din jude țul Vâlcea este
polarizat în municipiul Râmnicu Vâlcea,
o excep ție fiind doar în anul 2010;
Implementarea unui număr semnificativ
de proiecte ce au vizat infrastructura
rutieră urbană și care au condus la
fluidizarea traficul ui la nivelul
municipiului;
Existența drumului european E 81 care
străbate regiunea Sud -Vest pe direcția
nord-sud, în apropierea municipiului,
spre est – una dintre cele mai
importante rute internaționale care
leagă Europa Centrală de Peninsula
Balcanică;
Existența în zonă a trei aeroporturi
internaționale (București, Craiova și
Sibiu) și a rețelei feroviare care asigură
legătura cu celelalte regiuni;
Existen ța unei sta ții de epurare a apei
reabilitată care deserve ște popula ția din
municipiu; 2013;
Reducerea numărului d e copii cu vârsta
până în 10 ani, în perioada 1993 -2011;
Creșterea propor ției persoanelor cu
vârsta peste 65 de ani, în municipiul
Râmnicu Vâlcea, în anul 2011 fa ță de
1993 și 2002;
Tendin ța de scădere a sporului natural la
nivelul municipiului în perioada 2007-
2013;
Rata migra ției negativă înregistrată la
nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea, în
perioada 2008 -2013;
Traficul de tranzit se suprapune peste
cel local conducând astfel la crearea de
blocaje rutiere în unele momente din zi;
Lipsa unei artere de ci rculație rutieră
modernizată în interiorul municipiului
care să fluidizeze traficul rutier de
tranzit din centrul municipiului;
Existen ța unui deficit de locuri de
parcare în zona centrală a municipiului;
Infrastructura insuficient dezvoltată din
punct de vedere al acoperirii teritoriale
pentru utilizarea mijloacelor de
transport nepoluante (biciclete);
Gradul ridicat de uzură a parcului auto
pentru transportul public în comun și
lipsa unei alternative func ționale pentru
153
Cea mai mare p arte a locuințelor din
municipiul Râmnicu Vâlcea sunt
racordate la rețelele edilitare : (99,26 %
la sistemul de electricitate, 91,25 % la
rețeaua de apă, 81,73 % la sistemul de
termoficare și 88,22 % la canalizarea din
rețea);
Tranzac țiile imobiliare, acti vitățile de
spectacole, culturale și recreative și alte
activită ți de servicii au înregistrat o
creștere privind popula ția ocupată în
2013 fa ță de 2008.
transportul cu autobuzul;
Neutilizar ea zonelor cu terenuri libere
pentru extinderea și modernizarea
rețelelor stradale în vederea
redirec ționării traficului de tranzit din
centrul municipiului;
Calea ferată acționează ca o barieră
pentru trafic, trecerile/podurile peste
aceasta fiind insufic iente în raport cu
circula ția rutieră din municipiu;
Infrastructura de termoficare învechită,
cu conducte afectate de coroziune și
pierderi importante de agent termic;
Lipsa re țelei de alimentări cu gaze
naturale în cartierele periferice ale
municipiului;
În municipiul Râmnicu Vâlcea există o
tendin ță de renun țare la accederea
către un nivel educa țional superior după
finalizarea ciclului secundar.
Oportunită ți Amenin țări
Existența unor programe finanțate din
fonduri acordat e de către U.E pentru
obiective de infrastructură (reabilitarea
lucrărilor – de echipare edilitară,
infrastructurii urbane, protecția
mediului și a naturii, turism etc.);
Îmbunătă țirea, în 2012 (Legea nr.
166/2012), a condi țiilor de acordare a
concediului și indemniza ției de cre ștere Intensificarea fenomenului de
îmbătrânire a popula ției;
Fenomenul de migra ție a p opula ției în
vârstă de muncă spre alte state membre
ale Uniunii Europene;
Scăderea ratei de activitate a popula ției
la nivel jude țean;
Continuarea manifestării efectelor crizei
154
a copilului (pentru fiecare copil, nu doar
pentru primii 3, a șa cum era prevăzut
anterior), fapt care stimulează
natalitatea;
Politica implementată la nivelul UE
pentru combaterea fenomenelor
demografice de îmbătrânire a popula ției
și de reducere a sporului n atural;
Implementarea politicilor de ocupare a
forței de muncă atât la nivel na țional,
cât și european (de exemplu facilită ți
oferite angajatorilor pentru reinser ția pe
piața muncii a șomerilor peste 45 de ani
și a persoanelor cu dizabilită ți);
Existența u nor fonduri europene, de
exemplu pentru implementarea unor
proiecte care se adresează seniorilor,
vizând atingerea obiectivului de
îmbătrânire activă;
Utilizarea centralelor hidroenergetice de
producere a curentului electric la
capacită ți maxime;
Existența unor programe
guvernamentale (Administrația Națională
a Fondului de Mediu) și europene de
sprijinire/finanțare pentru înființarea de
noi spații verzi în localitățile urbane. economice, cu impact negativ asupra
ratei șomajului;
Fenomenul de polarizare a forței de
muncă exercitat de centrele urbane
importante aflate în apropierea
municipiului (Sibiu, Craiova, Pite ști);
Instabilitate legislativă ce poate afecta
implementarea proiectelor ce vizează
dezvoltarea locală;
Presiune fiscală ridicată asupra firmelo r,
fapt care duce la reducerea numărului
de angaja ți ca urmare a costului ridicat
cu for ța de muncă;
Disponibilizări la nivel na țional în
sectorul public.
155
3.1.3. Caracteristicile economice
Puncte tari Puncte slabe
Productivitate ridicată a muncii pentr u
companiile care activează în industrie;
Evolu ția pozitivă ascendentă a numărului
de unită ți economice din categoria IMM –
urilor;
Existen ța unor resurse naturale bogate și
diversificate, adecvate dezvoltării
industriei prelucrătoare;
Prezen ța centrelor in dustriale cu
tradiție în domeniu la nivelul
municipiului;
Existen ța unor industrii cu dezvoltare
deosebită, reprezentată de agen ți
economici de importan ță na țională:
industria chimică, industria metalurgică,
industria u șoară, industria alimentară;
Existen ța structurilor de sprijinire a
afacerilor la nivelul municipiului;
Creșterea numărului de societă ți
comerciale localizate în structurile de
sprijinire a afacerilor și care au creat noi
locuri de muncă;
Creșterea ponderii societă ților din
domeniul serviciil or în numărul total al
unită ților economice active;
Relieful zonei și cadrul natural atractiv
în care se află situat municipiul, propice Evolu ția negativă a ponderii popula ției
ocupate în industrie, simultan cu
închiderea unor capacită ți de produc ție;
Utilizarea în sectorul industrial a unor
tehnologii cu randament scăzut,
neadaptate la cerin țele pie ței;
Spor negativ al înfiin țării IMM -urilor la
nivelul municipiului, manifestat după
anul 2008 (nr. IMM radiate > nr. IMM
înfiin țate);
Capacitate scăzută de finan țare și
interes redus al firmelor pentru
activită țile de cercetare -dezvoltare și
inovare;
Transfer tehnologic redus între
institutele de cercetare și mediul de
afaceri, respectiv capacitate redusă de
absorb ție a rezultatelor cercetării în
produc ția de serie.
Situația incertă în c eea ce prive ște
privatizarea combinatului Oltchim și
lipsa unui parteneriat eficient între
autorită țile publice și investitori, pentru
soluționarea situa ției;
Existența unui turism de tranzit la
nivelul municipiului, cu o durată medie a
sejurului foarte scăzută (1,67 zile);
Diversificare insuficientă a servi ciilor
156
pentru dezvoltarea turismului;
Municipiul Râmnicu Vâlcea concentrează
pe teritoriul său importante monumente
istorice și culturale;
Poziționarea municipiului Râmnicu
Vâlcea în apropierea unor stațiuni
balneare recunoscute la nivel național;
Prezența singurului hotel muzeu din țară
–Hotelul Sofianu pe teritoriul
municipiului;
Existența unei capacități de cazare
turistică î nsemnată, cu tendințe de
creștere în ultimii ani;
Dinamica pozitivă a capacității de
cazare pentru pensiunile turistice;
Existența și func ționarea Centrului
Municipal de Informare și Promovare
Turistică;
Prezența unei infrastructuri de cazare
diversificată din punct de vedere al
unită ților de cazare func ționale. turistice de agrement oferite;
Grad redus de ocupare a capacităților de
cazare disponibile la nivelul
municipiului;
Lipsa investi țiilor pentru amenajarea
turistică a Dealului Capela.
Oportunită ți Amenin țări
Existența unor fonduri structurale, prin
Programe Na ționale și Europene
(Programul Opera țional Regional,
Programul Opera țional Competitivitate,
etc.), care să sus țină activitatea IMM –
urilor și în general dezvoltarea
economică a municipiului; Recesiunea economică și restric ția
accesului la finan țare pentru mediul de
afaceri;
Instabilitatea și impredictibilitatea
cadrului legislativ din România în
domeniul fiscal;
Lacunele politicii na ționale de atragere
157
Accesul la pia ța liberă a Uniunii
Europene, aceasta f iind una dintre cele
mai importante pie țe de desfacere la
nivel global;
Poziționarea municipiului Râmnicu
Vâlcea în apropierea unor artere de
circulație importante (inclusiv în
perspectiva construirii drumului expres
București – Sibiu) constituie o
oportun itate de atragere a turiștilor care
tranzitează zona și de dezvoltare a
economiei;
Integrarea României în Uniunea
Europeană si circulația liberă a
persoanelor in interiorul acestei
structuri poate constitui un avantaj în
atragerea turiștilor străini către
obiectivele turistice din municipiu;
Finanțarea dezvoltării și modernizării
infrastructurii de turism cu ajutorul
programelor europene (Programul
Operațional Regional);
Politica de stimulare la nivel european a
utilizării TIC și accesarea finan țărilor în
acest sens prin programe na ționale și
comunitare;
Apropierea municipiului de aeroportul
din Craiova facilitează accesul turiștilor
străini către obiectivele turistice
vâlcene;
Oportunită ți de finan țare la nivel a investitorilor străini și accelerarea
proceselor de privatizare;
Sporirea fenomenului de mig rație a
persoanelor cu competen țe
profesionale, în special tineri, către
orașe mai mari sau în afara țării;
Fenomenul globalizării care poate
conduce la reorientarea investitorilor
străini către țări care prezintă facilită ți
fiscale sau costu ri mai reduse cu for ța
de muncă, determinând mai departe
marginalizarea anumitor sectoare
industriale;
Concurența la nivelul pieței turistice
naționale și internaționale;
Promovarea intensă a ofertelor turistice
internaționale accesibile din punct de
veder e al pre țului și care oferă servicii
integrate și de calitate;
Lipsa unei politici jude țene integrate de
promovare a potențialului turistic al
zonei;
Fonduri publice de la bugetul de stat și
bugetul local reduse pentru investiții în
vederea revitalizării mediului economic
și de afaceri și lipsa strategiilor pentru
prioritizarea acestora;
Degradarea patrimoniului cultural și a
obiectivelor turistice ca urmare a
condițiilor climatice și a influenței
158
comunitar ale sectorului
întreprinderilor: Ori zont 2020, COSME,
Small Business Act;
Oportunită ți de finan țare din alte surse
externe: Fonduri Norvegiene, Banca
Mondială, etc.;
Implementarea Master Planului pentru
Turismul Național al României. antropice;
Tensiunile politice pe plan na țional, care
influențează negativ economia întregii
țări.
3.1.4. Caracteristicile sociale
Puncte tari Puncte slabe
Servicii medicale diversificate puse la
dispozi ția popula ției, începând cu
servicii de medicină preventivă și până
la asistență spitalicească de nivel
județ ean;
Existența în cadrul Spitalului Județean
de Urgență Vâlcea a unei secții de
Recuperare, Medicină fizică și
Balneoterapie;
Furnizarea de servicii sociale acreditate
(informare, consiliere, asistență la
domiciliu persoanelor vârstnice, cantina
socială, g ăzduire și servicii specializate
de reabilitare socială pentru persoane
fără adăpost în Centrul Ioana, servicii
specializate de recuperare -reabilitare
pentru copi ii cu autism în cadrul
Centrului Mara) la nivelul unui număr
ridicat de centre sociale plasat e pe Număr insuficient de cadre medicale
raportat la mia de locuitori;
Număr insuficient de resurse umane de
specialitate în s ectorul social, raportat
la nevoile ben eficiarilor (raportul fiind
de 1:9 )
Deficit al capacității de intervenție
socială, autoritățile locale fiind
concentrate în special pe
administrarea/ameliorarea problemelor
sociale și mai puțin pe prevenirea lor;
Scăderea populației școlare și a
personalului didactic de la nivelul
municipiului Râmnicu Vâlcea, în
perioada 2007 – 2013;
Lipsa de fonduri de la bugetul de stat
alocate învățământului privat;
159
teritoriul municipiului;
Municipiul Râmnicu Vâlcea este cel mai
important centru de învă țământ al
județului, concentrând în anul 2013
peste 40% din popula ția școlară a
județului;
La nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea
sunt reprezentate toate ciclurile de
învățământ (preșcolar, primar și
gimnazial, liceal și superior);
Existența, la nivelul municipiului, a unor
unități școlare în care se practică
sisteme alternative de învățământ;
Existen ța, la nivelul județului Vâlcea și
municipiului Râmnicu Vâlcea, a unor
unită ți de învă țământ modernizate și
dezvoltate din punct de vedere al
infrastructurii educa ționale;
Existența unor unități de învățământ
superior atât publice cât și private;
Existen ța unor institu ții culturale de
notorietate și a unui patrimoniu cul tural
consistent și reprezentativ pentru
regiune, cu valoare recunoscută la nivel
național și interna țional;
Servicii moderne furnizate de institu țiile
de cultură din municipiu (de exemplu
Biblioteca Jude țeană a fost dotată cu
calculatoare și acces la inte rnet);
Recunoa șterea municipiului Râmnicu Rata mică de promovare a examenului
de bacalaureat, începând cu anu l 2010;
Dezinteresul manifestat de către
absolven ții ciclului secundar pentru
urmarea cursurilor unei școli
profesionale;
Existen ța unui număr redus de biblioteci
publice la nivel municipal;
Gradul avansat de degradare fizică al
unor institu ții muzeale;
Deficitul personalului de specialitate
(muzeografi, restauratori etc.) și a celui
auxiliar în institu țiile culturale muzeale.
160
Vâlcea ca loc de importan ță istorică,
fiind primul ora ș în care s -a intonat
Imnul Na țional.
Oportunită ți Amenin țări
Interesul guvernamental acordat
protecției categoriilor de persoane
defavorizate;
Existența fondurilor externe
nerambursabile și a FESI pentru
dezvoltarea infrastructurii sociale
(inclusiv finan țarea întreprinderilor
sociale);
Implementarea standardelor de calitate
în serviciile sociale;
Implicarea instituțiilor de cult în
acordarea de asistență socială
(Arhiepiscopia Râmnicului, Fundația
Marele Priorat Român Autonom al
Ordinului Suveran al “Sf. Ioan de
Ierusalim” – Cavalerii de Malta , Parohia
“Intrarea Maicii Domnului în Biserică” –
Ocnele Mari);
Existența unor fonduri structurale și de
coeziune alocate la n ivel național,
destinate dezvoltării infrastructurii
educaționale, promovării educației și
formării inițiale și continue de calitate,
conectării educației cu piața muncii,
etc.: POSDRU, POR.
Existența unor fonduri alocate la nivel
european, destinate învă țării active și Existența unor diferențe psihologice și
socio – culturale ale populației
vulnerabile;
Creșterea gradului de sărăcie pentru
anumite categorii ale populației;
Responsabilitate scăzută a actorilor
sociali (indivizi/grupuri, organ izații
private/publice, profit/non – profit);
Limitarea activității de protecție și
asistență socială doar la cazuri pe care
legea le indică în mod specific;
Lipsa unui plan național de comunicare
cu toți furnizorii de servicii sociale
acreditați în vedere a realizării unei
strategii de intervenție unitară care să
permită o mai bună coordonare a
serviciilor de asistență socială
(gestionare și distribuire eficientă a
resurselor alocate și serviciilor);
Manifestarea fenomenelor de
îmbătrânire a popula ției, scă dere a
natalității și migrare a tinerilor;
Dezinteresul agenților economici pentru
încheierea de parteneriate cu unități de
învățământ;
Procesul lent de adaptare a curriculei la
161
schimbului de experiență: Erasmus+
Existența unor fonduri oferite prin
granturile SEE 2009 – 2014 (Fondul de
burse), destinate creșterii mobilității
pentru studenți și pentru personalul
academic din învățământul superior,
între statul bene ficiar și statele SEE –
AELS. nevoile pieței forței de muncă;
Extinderea accesului la internet și oferta
variată de divertisment oferită de
televiziunile private îi determină cu
precădere pe tineri să aleagă alt mod de
petrecere a timpului liber, în
detrimentul activită ților de tip cultural;
Lipsa unor campanii de informare a
publicului larg care să determine un
comportament activ de protejare a
patrimoniului, atât la nivelul individului,
cât și la nivelul comunită ții;
Degradarea fizică a patrimoniului
cultural ca urmare a ac țiunii
fenomenelor climatice extreme;
Lipsa parteneriatelor între autorită țile
publice lo cale și mediul de afaceri din
domeniul turismului, în vederea
promovării valorilor culturale și a
integrării obiectivelor culturale în
circuitele turistice;
Nivelul redus al veniturilor din bugetul
național și local direc ționate către
sectorul cultural;
Lipsa unor ini țiative educa ționale pentru
dezvoltarea sim țului civic și filantropic.
162
3.1.5. Caracteristicile de mediu
Puncte tari Puncte slabe
Construirea unei stații de compost la
Râureni pentru prelucrarea deșeurilor
organice și transformarea acestora în
îngrășământ natural;
Existența a două arii protejate Natura
2000 (Cozia și Buila Vânturărița) în
apropierea municipiului Râmnicu Vâlcea. Calitate precară a apelor subterane
datorată nivelului de poluare a solului;
Lipsa perdelelor de arbori cu rol de
protecție între zonele de locuit și zonele
industriale;
Risc de inundații a zonelor de versanți –
Capela, Petrișor, Dealul Malului, Fețeni,
Goranu, produs de pâraiele care coboară
cu vitez ă mare;
Procese de eroziune pe pâraiele afluenți
ai râului Olt, cele d in zona „Islaz”, care
se continuă până la strada Fețeni;
Degradarea treptată a solurilor ca
urmare a ac țiunilor antropice pe
teritoriul municipiului;
Suprafa ță insuficientă a spa țiilor verzi în
raport cu popula ția municipiului (11,15
mp pe cap de locuitor) , comparativ cu
normele europene (26 mp pe cap
locuitor);
Existen ța zonelor de depozitare a
deșeurilor industriale și a zgurii aferente
unităților industriale din partea de sud a
orașului neecologizate;
Tehnologia învechită utilizată de agen ții
economici i mportan ți conduce la
emiterea de poluanți în aer.
163
Oportunită ți Amenin țări
Existența unor programe finanțate din
fonduri acordat e de către U.E pentru
obiective de infrastructură (reabilitarea
lucrărilor – de echipare edilitară,
infrastructurii urbane, pro tecția
mediului și a naturii, turism etc.).
Alunecările de teren în zona de deal și la
nivelul terenurilor aflate în pantă;
Manifestarea fenomenelor meteorologice
extreme ca urmare a încălzirii globale;
Lipsa continuității unor programe de
investiții priv ind retehnologizările și
reducerea poluării în cazul marilor
unități industriale.
3.2. Disparități intra și interzonale, decalaje, potențial de dezvoltare
În România disparită țile de dezvoltare s -au adâncit în mai mare măsură sub aspect
economic decât social. În ”relieful social” din ultimul deceniu, disparită țile de dezvoltare s -au
accentuat mai mult între segmentele urbane și rurale ale jude țelor decât între jude țe ca atare.
O analiză întreprinsă asupra localită ților urbane și rurale indică faptul că localită țile cele
mai dezvoltate în România sunt orașe mari, situate în apropierea unor căi de comunica ție
importante, care determină o polarizare a forței de muncă, localizate în special în Banat,
Transilvania sau Dobrogea, în județe cu pondere mare a ocupării neagricole a popula ției50.
Cerin țele pentru infrastructura de comunicare, integrare a funcțională la nivel regional și
edificarea unei administra ții performante sunt puternic manifestate în cazul României. Liniile de
forță în structurarea disparită ților sociale interjude țene sunt date de dezvoltarea economică,
urbanizare și de gradul mediu de izolare a comunelor din jude ț. Contează mai pu țin nivelul de
dezvoltare economică a jude țului (dezvoltarea economică este estimată prin PIB pe locuitor la
nivel de jude ț) și mai mult sectorul de ocupare predominantă a popula ției. Dezvoltarea socială
este minimă în jude țele cu pondere mare a popula ției ocupate în agricultură.
Conținutul propriu -zis al disparită ților sociale este înregistrat pe calitatea educa ției,
stării de sănătate, a consumului și rela țiilor sociale. Cele cinci axe men ționate (urban -rural,
concentrare reziden țială, accesibilitate servicii, ocupare și capital rela țional) împreună cu cele
50 Disparități și fluxuri în fundamentarea social -economică a regionalizării administrative a României – Consiliul
Consultativ pentru Regionalizare CONREG – grupul academic condus de prof. Dumitru Sandu, 2013
164
patru domenii (educa ție, sănătate, consum și rela ții socia le) constituie componentele de bază
ale spa țiului inegalită ților de dezvoltare socială manifeste la nivel regional.
La nivelul teritoriului Regiunii Sud – Vest Oltenia pot fi constatate disparități referitoare
atât la volumul și structura resurselor umane cât și la profilul economic și nivelul de dezvoltare a
infrastru cturii. Vâlcea face parte din categoria județelor industrializate din nordul Olteniei, ceea
ce explică perioada dificilă de restructurare industrială de care a fost afectat. Reducerea
populaț iei ocupate în județul Vâlcea a fost mai drastică din cauza restructurării industriei
extractive și a problemelor cu care se confruntă industria chimică. În prezent , structura
populației ocupate din acest județ reflectă o orientare a economiei spre servici i și o ocupare mai
redusă în agricultură, comparativ cu județele din sudul regiunii, axate preponderent pe
agricultură (între 44% și 50% d in totalul populației ocupate în județele respective).
În urma unor studii la nivel național, toate județele Regiunii Sud-Vest Oltenia au fost
încadrate ca având un nivel de dezvoltare a zonelor rurale redus sau foarte redus. Analiza
indicatorilor referitori la infrastructurile tehnice evidențiază disparități importante între
județele regiunii. Județul Vâlcea se plasează într-o poziție dominantă în domeniul infrastructurii
turistice, având o bază de cazare semnificativă, care reprezintă actualmente 65% din
capacitatea totală de cazare a regiunii Oltenia, conform Planului de Dezvoltare Regională Sud –
Vest Oltenia 2014 – 2020.
Una din cauzele principale ale disparităților de dezvoltare inter și intra -regionale este
dată de accesul diferit al regiunilor la infrastructura de transport, dar și de calitatea
necorespunzătoare a acesteia. Drumurile constituie un important factor de atracție pentru
investițiile străine directe și pot fi un factor important în realizarea exporturilor de mărfuri, iar
calitatea ridicată a infrastructurii rutiere contribuie la scurtarea duratei de transport a
mărfurilor și persoanelor. Accesul la cori doarele vest -europene, precum și la cele est și sud –
europene este însă limitat și îngreunat de capacitatea de transport și calitatea redusă a
anumitor elemente de infrastructură (inexisten ța unei autostrăzi în regiune, drumuri na ționale
nemodernizate etc). Dezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă o condiție necesară
pentru implementarea cu succes a priorităților de dezvoltare a României, contribuind la
creșterea mobilității persoanelor și a mărfurilor, la integrarea polilor regionali de creștere cu
rețeaua trans -europeană de transport, combaterea izolării zonelor subdezvoltate și, nu în
ultimul rând, la dezvoltarea infrastructurii de transport regionale și locale.
Indicele dezvoltării umane locale , dezvoltat de sociologul Dumitru Sandu, măsoară
capitalul total al localită ților din perspectiva dimensiunilor sale: umană, de stare de sănătate,
vitală și materială. Primele trei dimensiuni de stoc de capital sunt estimate prin câte un singur
indicator. Capitalul material, cea de -a patra dimensiune, est e măsurat ca scor factorial din trei
165
indicatori ai calită ții vie ții locale referitori la mărimea locuin țelor (suprafa ță locuibilă pe
locuin ță), autoturisme private la 1000 locuitori și gaze distribuite pentru consumul casnic pe
locuitor.
Comparabilitatea între valorile indicelui dezvoltării umane locale este asigurată prin
cumularea bazelor de date pentru 2002 și 2011 într -o singură bază pentru care se calculează
scorul factorial par țial aferent capitalului material și scorul factorial pentru IDUL51.
IDUL este limitat, în sistemul statistic românesc, de disponibilitatea unora dintre datele
necesare (stocul de educa ție) numai prin înregistrările de recensământ. Toate datele primare
pentru calcularea indicelui au fost furnizate de către Institutul Na țional d e Statistică (INS). INS a
calculat și speran ța de via ță la na ștere pentru fiecare localitate din România (pe perioade de
trei ani consecutivi), precum și vârsta medie a popula ției adulte pe localitate.
Noul indice este o măsură a capitalului uman local d acă se extinde conceptul de capital
uman astfel încât să includă nu numai educa ția ci și starea de sănătate. Adăugarea indicatorilor
de capital material și vârstă medie transformă indicele într -o măsură a capitalului comunitar
(local). Validitatea IDUL a f ost testată pe baze de date foarte mari și prin folosirea sa ca
variabilă dependentă sau independentă în diferite analize multivariate.
Sărăcia comunitară măsurată prin valorile reduse ale IDUL nu trebuie confundată cu
simpla agregare a indicilor de consu m sau de venituri la nivel individual sau de gospodărie.
Componenta de deficit de acces la bunuri publice este prezentă în mult mai mare măsură în
IDUL decât în ratele de sărăcie calculate la nivel local prin agregarea valorilor individuale sau de
gospodăr ie. Un avantaj major al IDUL este că permite compararea unor unită ți teritoriale foarte
diferite, urbane și rurale, mari sau mici.
51 Indicele Dezvoltării Umane Locale
166
Tabel nr. 45. Indicele Dezvoltării Umane Locale (IDUL) la nivel de județ și de reședință
(2002 – 2011)
Sursa datelor: „Oraș e competitive – Remodelarea geografiei economice a României”, raport elaborat în anul 201352
Analiza Indicelui Dezvoltării Umane Locale arată că, în anul 2011, Județul Vâlcea (și
reședința municipiul Râmnicu Vâlcea) se afla la nivelul mediu -superior de dez voltare, ceea ce -l
poziționa la jumătatea unui clasament la nivel național. Raportat la județele din Regiunea Sud –
Vest Oltenia, Județul Vâlcea se situa pe același palier cu județele Dolj (73 puncte) și Gorj (73
puncte), devansând județele Mehedinți (65 p uncte) și Olt (61 puncte), aflate la nivelul mediu de
dezvoltare. Deși nivelul general de dezvoltare umană locală a crescut semnificativ în perioada
2002 – 2011, reușind să facă tranziția de la o zonă cu grad scăzut (sărac) de dezvoltare, la una cu
nivel m ediu-superior (71 puncte), s -a menținut ecartul de o treaptă față de județul vecin Argeș
(dezvoltat, 76 puncte) și două trepte față de Sibiu (foarte dezvoltat, 84 puncte). În aceeași
perioadă a crescut și disparitatea față de cea mai dezvoltată zonă a Rom âniei – municipiul
București, de la 22 puncte pe scara IDUL în anul 2002, la 31 puncte în anul 2011.
52 Acest raport a fost elaborat de o echipă formată din Marcel Ionescu -Heroiu, Sebastian Burduja, Dumitru Sandu,
Ștefan Cojocaru, Brian Blankespoor, Elena Iorga, Enrico Moretti, Ciprian Moldo van, Titus Man, Rau larian Rus și Roy van
der Weide
167
Figura nr. 40 Indicele dezvoltării umane locale (IDUL), la nivel de localitate (2002)
Sursa datelor: „Orașe competitive – Remodelarea geografiei economice a Românie i”, 2013
Notă: Por țiunile albe indică localită țile pentru care nu au fost disponibile date
Figura nr. 41 Indicele dezvoltării umane locale (IDUL), la nivel de localitate (2011)
Sursa datelor: „Orașe competitive – Remodelarea geografiei economice a României”, 2013
Notă: Por țiunile albe indică localită țile pentru care nu au fost disponibile date
Creșterea importanței așezărilor urbane, dar mai ales a complexității și intensificării
relațiilor cu teritoriile din jur, impune analiza interac țiunilor dintre ora șe și spațiul influen țat de
acestea. Pentru aceasta se realizează cât mai multe hărți cu arii de influență elementară (spre
exemplu, atracția forței de muncă, atracția piețelor agroalimentare pentru producătorii agricoli
individuali, aria de recrutare a elevilor de l a liceul sau liceele din oraș, aria de asistență juridică
168
etc.) care se suprapun, iar zona de influență va fi mulțimea intersecțiilor a cel puțin trei arii
elementare de influență.
Deși Râmnicu Vâlcea este un ora ș de mărime mijlocie, cu 92.573 locuitori l a
recensământul din 2011, conturează totuși una dintre cele mai evidente aglomera ții urbane. La
distan țe foarte apropiate se află ora șe cu func țiuni dominant balneoclimaterice, precum
Călimăne ști, Băile Olăne ști, Băile Govora și Ocnele Mari care par a aten ua din influen ța
teritorială a municipiului Râmnicu Vâlcea, în loc să o amplifice.
Influența urbană a municipiului Râmnicu Vâlcea în zonă s -a materializat prin instituirea
Zonei Metropolitane Râmnicu Vâlcea, prin care se asigură participarea colectivități lor și
autorităților locale ale membrilor la realizarea dezvoltării durabile a unităților administrativ –
teritoriale, precum și a zonei în domenii comune de interes.
Cea mai puternică zonă de influen ță în Regiunea Sud – Vest Oltenia apar ține municipiului
Craiova, a cărui influen ță se extinde în celelalte jude țe. În raport cu acest ora ș, cea mai extinsă
zonă de influen ță apar ține municipiului Râmnicu Vâlcea cu 32,6 km. Municipiul Râmnicu Vâlcea
manifestă influen ță majoră asupra zonelor învecinate, dar și asu pra celorlalte orașe din județ.
Tabel nr. 46. Influența dintre orașele reședință de județ din județele Dolj și Vâlcea
Municipiul Populația
totală Distanța
între cele
două
municipii Influența
Craiova 297.510
Râmnicu Vâlcea 110.697 120,787 km 32,6 km
Sursa: Anuaru l Statistic al Romaniei, 2011, si Studiu privind dezvoltarea urbana la nivel regional (2000 -2010)
Tabel nr. 47. Influența orașelor din județul Vâlcea
Județul Vâlcea Populația
totală Distanța față de
municipiul
Râmnicu Vâlcea Influența
Rm. Vâlcea 110.697
Drăgă șani 19.988 54,101 km 8 km
Băbeni 9.877 20,277 km 2 km
Băile Govora 2.882 21,662 km 0 km
Băile Olănești 4.553 19,765 km 0 km
Bălcești 5.503 81,298 km 4 km
Berbești 5.548 66,352 km 3 km
169
Județul Vâlcea Populația
totală Distanța față de
municipiul
Râmnicu Vâlcea Influența
Brezoi 6.907 38,718 km 2 km
Călimănești 8.704 18,202 km 1 km
Horezu 6.661 45,135 km 3 km
Ocnele Mari 3.505 8,46 km 0 km
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2011, si Studiu privind dezvoltarea urbana la nivel regional (2000 -2010)
Legat de dezvoltarea viitoare a zonei de influență a municipiului Râmnicu Vâlcea într -o
manieră integrată, o importanță de ordin practic o reprezintă cunoașterea cadrului natural, ca
premisă pentru apariția și dezvoltarea celorlalte activități socio -economice și culturale.
Există disparități însă și la nivel de unitate administrativă. Se p oate vorbi de existența
unor decalaje de dezvoltare între cartierele municipiului, îndeosebi ca urmare a gradului de
dotare edilitară. Astfel, fostele așezări rurale Troianu, Căzănești, Stolniceni, Poienari, Aranghel,
Buda, Goranu, Copăcelu, devenite carti ere ale orașului, încă parcurg perioada de tranziție între
rural și urban. Re țelele telefonice sunt pozate subteran în cartierele sistematizate, în timp ce în
zonele periferice, re țelele telefonice sunt de tip aerian, a șezate pe stâlpii re țelelor electrice de
joasă tensiune, sau pe fa țadele clădirilor, inestetice și predispuse deteriorării. Existen ța zonelor
necanalizate în satele apar ținătoare municipiului, precum și re țelele termice învechite în mai
multe puncte din municipiul Râmnicu Vâlcea contribuie de asemenea la accentuarea
disparităților intravilane. La acestea se adaugă lipsa unor legături ale traseelor de transport în
comun în cartierele noi apărute în urma extinderii ora șului, care să deservească popula ția
acestor zone.
Potențialul de dezvoltare al municipiului Râmnicu Vâlcea se regăsește în domenii
diverse, dintre care patru sunt de importanță strategică (industrie, transport, cercetare,
turism).
Relansarea sectorului industrial prin atragerea de investitori și furnizarea de facilită ți pentru
demararea afacerii, inclusiv spa ții de lucru care să permită dezvoltarea în paralel pe
orizontală a sectorului economic de servicii pentru activită ți conexe.
Construirea axei prioritare de transport (Axa prioritară TEN -T nr. 7), care va traversa Mun ții
Carpaț i în apropierea municipiului, va mări gradul de accesibilitate al regiunii și va
impulsiona atragerea de investiții, contribuind și la o mai bună mobilitate a forței de muncă.
Nu în ultimul rând, derularea proiectelor va implica utilizarea resurselor umane proprii
regiunii.
170
Dezvoltarea unor facilități și capacități de cercetare în cadrul centrului universitar și a
institutelor de cercetare și utilizarea rezultatelor de către sectorul întreprinderilor mici și
mijlocii pot crea condiții pentru dezvoltarea med iului de afaceri, zona beneficiind și de o
importantă resursă hidroenergetică (Oltul).
Datorită poziției sale, a reliefului variat, a monumentelor vechi și a tradițiilor culturale,
potențialul turistic al municipiului Râmnicu Vâlcea este foarte diversific at, fiind concentrat
în zona Subcarpaților Vâlcii, cu însemnate monumente naturale (rezervații) și arhitectonice
(mănăstirile Cozia, Turnu, Arnota, Dintr -un Lemn, Govora, Horezu, Polovragi), izvoare
termale și terapeutice (Olănești, Călimănești, Căciulata) , saline terapeutice (Băile Govora,
Ocnele Mari), cât și în Valea Oltului la nord de Râmnicu Vâlcea, beneficiind în același timp
de proximitatea față de 2 zone protejate Natura 2000 (Cozia și Buila Vânturărița). Valea
Lotrului reprezintă o șansă deosebită pentru dezvoltarea turismului montan, stațiunea
Voineasa oferind condiții foarte bune pentru sporturi de iarnă, vânătoare, pescuit, alpinism
și drumeție. De asemenea, spațiul rural oferă o ospitalitate veritabilă bazată pe mediul
nepoluat, calitatea vinulu i, gastronomia și vestitele tradiții folclorice ale Olteniei.
3.3. Oportunități egale
Promovarea egalită ții de șanse între femei și bărba ți, nediscriminarea și accesibilitatea
reprezintă teme transversale ce contribuie la îndeplinirea Strategiei Europa 2 020.
Legislația română, în concordanță cu legislația europeană în domeniu, garantează
cetățenilor drepturi egale de a participa, fără discriminare, la viața economică și socială.
Strategia de Dezvoltare a municipiului Râmnicu Vâlcea, prin direc țiile de dezvoltare
propuse, respectă principiul egalității de șanse și al nediscriminării. La nivelul proiectelor
implementate în perioada 2014 -2020 la nivelul municipiului vor fi luate măsurile necesare pentru
a asigura accesibilitatea beneficiarilor finali, făr ă discriminare pe criteriu de sex, rasă, origine
etnică, religie, vârstă, dizabilități sau orientare sexuală.
În ceea ce privește egalitatea de șanse între femei și bărbați, în conformitate cu
strategia națională în domeniul egalității de șanse între feme i și bărbați, strategia de dezvoltare
a municipiului va urmări respectarea următoarelor principii fundamentale:
asigurarea participării echilibrate a femeilor și bărbaților pe piața muncii;
asigurarea egalității de șanse în educație și formare profesional ă;
încurajarea femeilor antreprenori;
171
asigurarea participării echilibrate a femeilor și bărbaților în procesul decizional.
Toți locuitorii municipiului Râmnicu Vâlcea beneficiază și vor beneficia de oportunități
egale privind accesul la serviciile publice și de tratament egal prin eliminarea oricăror forme de
discriminare. Aceste principii au fost luate în considerare în elaborarea Strategiei pentru
Dezvoltare a municipiului Râmnicu Vâlcea. Mai mult, ac țiunile indicative au fost definite având
în vedere pr omovarea egalită ții de șanse între femei și bărba ți, prevenirea discriminării pe
motive de rasă, origine etnică, religie sau convingeri, invaliditate, vârstă sau orientare sexuală,
acordând o aten ție deosebită celor care se confruntă cu discriminare multip lă.
172
Capitolul 4 – Strategia
Analiza efectuată asupra stadiului actual de dezvoltare la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea,
alături de analiza SWOT și a poten țialului de dezvoltare au reprezentat elementele ce au
fundamentat strategia de dezvol tare locală pentru perioada 2014 -2020.
Pentru o viziune comprehensivă a cadrului de dezvoltare planificat, descrierea strategiei
cuprinde atât prezentarea descriptivă a conceptului de dezvoltare, a obiectivelor și priorită ților
propuse, cât și o serie de propuneri de proiecte incluse în cadrul unui portofoliu prezentat în
cadrul subcapitolului 4.5. Portofoliul de proiecte prioritare ale municipiului .
4.1. Viziune, misiune și valori comune
Municipiul Râmnicu Vâlcea a cunoscut în timp unul din cele mai sus ținute ritmuri de
dezvoltare din cadrul centrelor urbane pozi ționate pe teritoriul regiunii Sud Vest Oltenia.
În urma analizei socio -economice a contextului actual au fost identificate trei avantaje
majore ale municipiului care pot fi valorificate, aces tea fiind descrise în cele ce urmează.
În primul rând, municipiul Râmnicu Vâlcea reprezintă unul dintre cele mai importante
centre industriale la nivelul regiunii Sud Vest Oltenia . Cu toate acestea, ultimii ani au fost
caracteriza ți de o serie de dificult ăți care au influen țat negativ dezvoltarea acestui sector la
nivelul municipiului, punctul culminant fiind reprezentat de privatizarea combinatului chimic
Oltchim, eveniment ce a condus la disponibilizarea majorită ții angaja ților întreprinderii. Având
în vedere faptul că produc ția sectorului industrial de la nivelul municipiului este o sursă
importantă de venit atât pentru municipalitate cât și pentru popula ție, este foarte importantă
capitalizarea acestui avantaj reprezentat de existen ța for ței de muncă ca lificată și cu
experien ță în domeniu și de renumele atribuit municipiului în acest sens. Astfel este necesară
implementarea unor măsuri de revitalizare și sprijinire a sectorului industrial, acest fapt
generând în mod sinergic atât dezvoltarea serviciilor conexe acestui sector, servicii care sunt
furnizate în mare parte de IMM -uri, cât și relansarea sectorului IMM -urilor, după ce în ultimii ani
s-a fost înregistrat, în cel mai bun caz, o stagnare a gradului de dezvoltare și a numărului activ
de IMM -uri.
În al doilea rând, municipiul Râmnicu Vâlcea este re ședința jude țului Vâlcea, jude ț care
este recunoscut atât la nivel na țional, cât și interna țional pentru obiectivele turistice aflate pe
173
teritoriul său. Municipiul poate fi privit ca un punct de confluen ță al traseelor de tranzit către
diferite obiective turistice consacrate precum sta țiunile balneo -climaterice (Călimăne ști,
Căciulata, Olăne ști, Govora etc .), mănăstirile și vestigiile istorice (Mănăstirea Ho rezu –
monument UNESCO, Mănăstirea Cozia, Mănăstire a Turnu, Castrul roman Arutela etc.), localită ți
consacrate prin prisma tradi țiilor și meșteșugurilor locale păstrate (Horezu – ceramica de la
Horezu, Vlăde ști – miniaturi de lut etc.) zone pentru practicarea sporturilor de iarnă (Voineasa).
Este dificil d e imaginat o strategie de promovare turistică a municipiului fără a lua în
considerare cadrul natural în care acesta este pozi ționat și obiectivele turistice aflate pe întreg
teritoriul jude țului. De asemenea, este importantă în țelegerea percep ției municip iului în
viziunea turistului: în prezent, municipiul este privit ca un ora ș de tranzit către diverse alte
obiective turistice din jude ț, lucru demonstrat și de durata medie a sejurului în municipiu, de
sub 2 zile. Acest lucru nu este un aspect negativ, ci dimpotrivă poate fi folosit în avantajul
dezvoltării municipiului, prin promovarea unor circuite integrate la nivelul întregului jude ț
(municipiul Râmnicu Vâlcea fiind promovat ca punctul de plecare pentru trasee de o zi cu
diverse tematici – traseul „mona hal”, traseul „tradi țional”, traseul „terapeutic”, drumul vinului
vâlcean etc.) și prin diversificare a ofertei de servicii pentru petrecerea timpului liber pentru
turiștii caza ți în municipiu, care în timpul zilei vizitează diverse obiective turistice pe t eritoriul
județului, seara revenind pentru a fi caza ți în Râmnicu Vâlcea.
În al treilea rând, privind din exterior, municipiul Râmnicu Vâlcea beneficiază de o
poziționare foarte bună pe hartă , având acces la drumuri intens circulate și fiind unul din
principalele puncte de legătură, privind traficul de tranzit, între regiunea Sud Vest Oltenia,
regiunea Centru și regiunea Sud Muntenia , acestea la rândul lor preluând traficul din statele
învecinate : Bulgaria, Serbia, Ungaria. Astfel, pozi ționarea strategică geografică este un avantaj
specific care poate transforma ora șul și celelalte unități administrative incluse în aria
metropolitană într -un important centru logistic care să deservească toate cele 3 regiuni aflate în
aria de influen ță a municipiului. În ace st sens este importantă reabilitarea și modernizarea căilor
de transport feroviare, astfel încât să poată fi realizat un nod de transport intermodal la nivelul
municipiului care să deservească centrele logistice create.
Analiza socio -economică și analiza SWOT au subliniat de asemenea importan ța planificării
unor ac țiuni care să răspundă nevoilor de dezvoltare aferente infrastructurii de bază și
serviciilor tehnico -edilitare . În acest sens, se impune considerarea mai multor domenii de
interes precum: servic iile tehnico -edilitare (modernizarea sistemului de distribu ție a energiei
termice, modernizarea și extinderea străzilor în cartierele periferice etc.), sănătate
(modernizarea tuturor sec țiilor Spitalului Jude țean), cultură (dezvoltarea și diversificarea
inițiativelor culturale la nivelul municipiului – organizarea săptămânală/bilunară de evenimente
174
în aer liber în parcurile din municipiu cu acces gratuit pentru spectatori; carduri de reduceri
pentru accesul la muzee și alte obiective turistice care s ă includă și transportul în comun între
obiectivele vizitate; organizarea de evenimente inter -genera ționale etc.), servicii sociale
(crearea de noi centre sociale care să răspundă nevoilor popula ției și implicarea activă a
voluntarilor în furnizarea serviciilor s ociale; dezvoltarea componentei de îngrijire la domiciliu;
implementarea unor proiecte pilot în domeniul social – de exemplu crearea unei comunită ți ai
cărei membri să se sprijine reciproc urmând conceptul „favor bank”; implementarea de
inițiative pentru s usținerea popula ției aflate la risc de marginalizare și a popula ției rome etc.) și
protec ția mediului (înfiin țarea perdelelor forestiere între zona industrială și zona reziden țială;
extinderea spa țiilor verzi la nivelul municipiului, introducerea troleibuz ului și extinderea
lungimii pistelor de biciclete, etc.).
În termeni reali de planificare, procesul de dezvoltare al unui municipiu trebuie să aibă o
anumită continuitate în timp și să nu fie schimbat radical cu ocazia fiecărui ciclu de programare,
pentru a produce rezultatele scontate și a asigura o cre ștere exponen țială în timp a economiei
locale și a calită ții vie ții pentru cetă țeni. De asemenea, trebuie subliniat faptul că planificarea
direc țiilor prioritare de ac țiune urmărite pe o perioadă de 7 ani e ste realizată con știentizând
faptul că, pentru a avea o finalitate care să genereze un impact sim țitor, investi țiile ar trebui
focalizate în cel mult trei direc ții importante de ac țiune, care vor asigura dezvoltarea sinergică
pe mai multe niveluri în cadru l municipiului. Acest lucru nu înseamnă că investi țiile, în alte
domenii decât cele 3 principale, vor fi stopate, ci doar va exista o responsabilizare a comunită ții
locale, respectiv vor fi prioritizate ini țiativele de dezvoltare aferente direc țiilor princ ipale din
cadrul strategiei.
Mai mult decât atât, o strategie de dezvoltare nu trebuie să fie un document independent
și „străin” în raport cu celelalte instrumente de planificare și documente aflate în vigoare la
nivelul teritoriul analizat. Din contr ă, pentru a avea o eficien ță crescută, o strategie trebuie să
ia în considerare măsurile incluse în restul planurilor existente, indiferent dacă acestea vizează
nivelul sectorial sau general, încercând să asigure o concordan ță cu acestea și, în acela și timp,
coordonând implementarea diferitelor ac țiuni locale de management și dezvoltare.
În consecin ță, viziunea de dezvoltare a municipiului Râmnicu Vâlcea în perioada 2014 –
2020 a fost construită atât în baza analizei socio -economice a situa ției curente, cât și ținând
cont de planurile și strategiile deja elaborate pentru teritoriul municipiului și al jude țului Vâlcea
și, bineîn țeles, de înscrierea acestuia în Zona metropolitană Râmnicu Vâlcea.
În concordan ță cu viziunea acestei strategii , în anul 2020, Râmn icu Vâlcea va fi un
centru industrial și logistic în dezvoltare, având deja un renume în acest domeniu la nivelul
regiunii Sud Vest Oltenia, care va concentra forță de muncă calificată în domeniul industriei,
175
al serviciilor conexe industriei, al serviciilo r IT și în domeniul cercetării , polarizată atât de pe
teritoriul jude țului Vâlcea, cât și de pe teritoriul jude țelor Gorj și Arge ș. De asemenea,
municipiul va fi renumit ca punct turistic principal pentru toate circuitele organizate la nivelul
județului Vâ lcea, însă, cel mai important, municipiul Râmnicu Vâlcea va reprezenta un cămin
primitor pentru to ți cetă țenii săi, dezvoltarea sa fiind bazată pe respectarea principiului
dezvoltării durabile și sustenabile.
Misiunea autorită ților publice locale este de a programa și planifica ini țiativele propuse
la nivelul acestei strategii, utilizând o abordare integrată și participativă, astfel încât să existe
un cadru propice pentru a fi generate efectele și rezultatele a șteptate, în termeni cantitativi și
calitativi , asupra mediului economic și social de la nivel local.
Implementarea strategiei de dezvoltare se va baza pe respectarea unor valori și principii
universal valabile și aplicabile în cazul proceselor publice de planificare și programare, precum:
– transparen ța procesului decizional și implicarea comunită ții locale în etapele
intermediare ale acestui proces;
– utilizarea eficientă a resurselor financiare publice prin asigurare unui raport adecvat
calitate -preț;
– egalitatea de șanse și nediscriminarea;
– abodarea in tegrată a ini țiativelor planificate;
– sprijinirea și promovarea parteneriatelor locale și a cooperării între actorii implica ți în
procesele decizionale;
– protec ția mediului înconjurător.
4.2. Obiective strategice ale dezvoltării municipiului
4.2.1. Obiect ivul general
Într-o strategie de dezvoltare, obiectivul general reprezintă ținta globală pe care actorul
politic dore ște să o atingă, prin punerea în aplicare a unei serii combinate și coerente de
politici/ ac țiuni, pe baza analizei contextului, care repr ezintă situa ția inițială.
Obiectivul general susține și justifică toate politicile prevăzute în strategie, care,
împreună, prin satisfacerea obiectivelor imediate și specifice, ar trebui să conducă la realizarea
acestuia.
Cu alte cuvinte, obiectivul gene ral transpune în termeni opera ționali viziunea
autorităților responsabile cu procesul de planificare, cu privire la transformările a șteptate la
nivelul teritoriului până la finalul perioadei de planificare.
176
Pentru prezenta strategie, după ce s -au luat în considerare caracteristicile teritoriului
municipal în diversele sale aspecte, punctele forte și punctele slabe identificate în analiza
SWOT, obiectivul general este definit ca fiind:
Accelerarea dezvoltării economice a municipiului Râmnicu Vâlcea, urmărin d
asigurarea unor condi ții mai bune la nivelul economiei, al pie ței for ței de muncă
locale și cetă țenilor
prin îmbunătă țirea numărului și calității locurilor de muncă și a oportunită ților de afaceri,
prin dezvoltarea inovatoare a avantajelor sale competiti ve industriale și logistice și prin
exploatarea durabilă a patrimoniului său cultural și natural, concomitent cu îmbunătă țirea
serviciilor publice pentru cetă țeni.
Nicio strategie locală nu poate avea succes fără o coeren ță externă cu strategiile de
dezvo ltare ale celorlalte niveluri de guvernare, astfel încât să se garanteze posibilitatea de a
valorifica oportunită țile de finan țare existente la nivel na țional și european.
Coeren ța externă a obiectivului general ante -menționat este imediat tangibilă, deoa rece
reprezintă cea mai favorabilă combinație între caracteristicile și nevoile locale și Strategia
Europa 2020, care este un document strategic ce influențează toate documentele de programare
la nivelul Uniunii Europene și la nivel na țional, începând din perioada actuală până în anul 2020.
EUROPA 2020, fiind strategia de dezvoltare a Europei, stabile ște baza pentru o cre ștere
tri-dimensională, care trebuie să fie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Toate cele trei
aspecte sunt luate în consid erare în strategia de dezvoltare a municipiului Râmnicu Vâlcea;
acestea au fost deja amintite, pe scurt, în obiectivul general și vor fi dezvoltate în continuare,
în momentul transpunerii acestuia în obiective și priorită ți specifice.
4.2.2. Obiective spec ifice
În vederea atingerii obiectivului general, acesta este transpus în obiective specifice, iar
pentru fiecare dintre acestea este stabilită o prioritate de ac țiune corespunzătoare, împreună cu
un set de indicatori măsurabili.
Atingerea tuturor obiecti velor specifice, prin implementarea priorită ților, va contribui la
atingerea obiectivului general.
Tabelul de mai jos prezintă transpunerea obiectivului general în obiective specifice și
priorită ți corespunzătoare, împreună cu un set de indicatori de moni torizare, care vor măsura
gradul de realizare a obiectivelor specifice.
177
Obiectiv specific Prioritate Indicatori Impact prevăzut
Generarea unor noi
dinamici de dezvoltare
a poten țialului
industrial și logistic al
teritoriului Relansarea și inovarea
poten țialului economic
local Rata șomajului în
sectorul industriei
Numărul de
întreprinderi noi
stimulate (–)
(++)
Dezvoltarea
contribu ției
patrimoniului natural
și cultural la economia
locală Dezvoltarea sectorului
turistic local Rata de ocupare în
sectoru l turismului:
– rata de ocupare a
unităților de cazare
din Râmnicu Vâlcea
– rata de ocupare a
forței de muncă din
turism .
Numărul de
întreprinderi noi
stimulate în sectorul
turismului (+)
Garantarea unor
condi ții mai bune de
trai pentru cetățeni,
prin se rvicii de bază
mai bune Îmbunătă țirea calită ții
vieții cetă țenilor
orașului prin
intermediul unor
servicii de bază mai
bune Numărul de rezidenți
pe teritoriul
municipiului
Rata natalității (+)
Garantarea unui mediu
urban mai curat și mai
durabil pentru
cetățeni Îmbunătă țirea calită ții
mediului Nivelurile de poluare
a aerului și apei (-)
Îmbunătă țirea calită ții
și vitezei serviciilor
publice pentru
cetățeni Dezvoltarea capacită ții
administrative a
administra ției publice
locale % serviciilor publice
locale care au suferit
măsuri de
îmbunătă țire (+)
178
Fiecare obiectiv specific contribuie la atigerea obiectivului general prin intermediul unei
coeren țe interne stricte a strategiei, dovedită prin conexiunea sa clară cu caracteristicile
teritoriale eviden țiate în analiza SWOT.
Primul obiectiv specific, "Generarea unor noi dinamici de dezvoltare a poten țialului
industrial și logistic al teritoriului" se referă la nevoia de relansare a industriei ca domeniu
principal al economiei locale, concomitent cu o mai bu nă exploatare a poten țialului logistic al
zonei, pentru circula ția mărfurilor la nivel na țional și interna țional.
Obiectivul decurge din luarea în considerare a următoarelor elemente ale analizei SWOT:
Puncte tari Puncte slabe
Capitalul antropic și infra structura edilitară
Gradul ridicat de ocupare a popula ției
municipiului în industrie;
Existența drumului european E 81 care străbate
regiunea Sud -Vest pe direcția nord -sud, în
apropierea municipiului, spre est – una dintre
cele mai importante rute internaț ionale care
leagă Europa Centrală de Peninsula Balcanică;
Existența în zonă a trei aeroporturi
internaționale (București, Craiova și Sibiu) și a
rețelei feroviare care asigură legătura cu
celelelate regiuni.
Caracteristicile economice
Productivitate ridica tă a muncii pentru
companiile care activează în industrie;
Evolu ția pozitivă ascendentă a numărului de
unită ți economice din categoria IMM -urilor;
Existen ța unor resurse naturale bogate și
diversificate, adecvate dezvoltării industriei
prelucrătoare;
Prezența centrelor industriale cu tradi ție în
domeniu la nivelul municipiului;
Existen ța unor industrii cu dezvoltare
deosebită, reprezentată de agen ți economici
de importan ță na țională: industria chimică,
industria metalurgică, industria u șoară,
industria ali mentară;
Existen ța structurilor de sprijinire a afacerilor Capitalul antropic și infrastructura edilitară
Scăderea numărului de salaria ți în perioada
2007-2013;
Falimentul a numeroase companii din cauza
crizei economice, care a dus la apari ția unei
tendin țe de cre ștere a numărului de șomeri
în perioada 2011 -2013;
Rata migra ției negativă înregistrată la nivelul
municipiului Râmnicu Vâlcea, în perioada
2008-2013;
Caracteristicile economice
Evolu ția negativă a ponderii popula ției
ocupate în industrie, simultan cu închiderea
unor capacită ți de produc ție;
Utilizarea în sectorul industrial a unor
tehnologii cu randament scăzut, neadaptate
la cerin țele pie ței;
Spor negativ al înfiin țării IMM -urilor la nivelul
municipiului, manifestat după anul 2008 (nr.
IMM radiate > nr. IMM înfiin țate);
Capacitate scăzută de finan țare și interes
redus al firmelor pentru acti vitățile de
cercetare -dezvoltare și inovare;
Transfer tehnologic redus între institutele de
cercetare și mediul de afaceri, respectiv
capacitate redusă de absorb ție a rezultatelor
cercetării în produc ția de serie.
Situația incertă în ceea ce prive ște
179
la nivelul municipiului;
Creșterea numărului de societă ți comerciale
localizate în structurile de sprijinire a
afacerilor și care au creat noi locuri de muncă. privatizarea combinatului Oltchim și lipsa
unui parteneriat eficient între autorită țile
publice și investitori, pentru solu ționarea
situației;
Oportunită ți Amenin țări
Capitalul antropic și infrastructura edilitară
Implementarea politicilor de ocupare a for ței
de muncă atât la nivel na țional, cât și
european (de exemplu facilită ți oferite
angajatorilor pentru reinser ția pe pia ța
muncii a șomerilor peste 45 de ani și a
persoanelor cu dizabilită ți);
Caracteristicile economice
Posibilitatea accesării de fonduri st ructurale,
prin Programe Na ționale și Europene
(Programul Opera țional Regional, Programul
Opera țional Competitivitate, etc.), care să
susțină activitatea IMM -urilor și în general
dezvoltarea economică a municipiului;
Accesul la pia ța liberă a Uniunii Euro pene,
aceasta fiind una dintre cele mai importante
piețe de desfacere la nivel global;
Oportunită ți de finan țare la nivel comunitar
ale sectorului întreprinderilor: Orizont 2020,
COSME, Small Business Act;
Oportunită ți de finan țare din alte surse
externe: Fonduri Norvegiene, Banca
Mondială, etc.;
Capitalul antropic și infrastructura edilitară
Fenomenul de migra ție a popula ției în vârstă
de muncă spre alte state membre ale Uniunii
Europene;
Scăderea ratei de activitate a popula ției la
nivel jude țean;
Contin uarea manifestării efectelor crizei
economice, cu impact negativ asupra ratei
șomajului;
Fenomenul de polarizare a for ței de muncă
exercitat de centrele urbane importante aflate
în apropierea municipiului (Sibiu, Craiova,
Pitești);
Presiune fiscală ridicat ă asupra firmelor, fapt
care duce la reducerea numărului de angaja ți
ca urmare a costului ridicat cu for ța de
muncă;
Caracteristicile economice
Recesiunea economică și restric ția accesului la
finan țare pentru mediul de afaceri;
Instabilitatea și impredicit ibilitatea cadrului
legislativ din România în domeniul fiscal;
Lacunele politicii na ționale de atragere a
investitorilor străini și accelerarea proceselor
de privatizare;
Fenomenul globalizării care poate conduce la
reorientarea investitorilor străini cătr e țări
care prezintă facilită ți fiscale sau costuri mai
reduse cu for ța de muncă, derterminând mai
departe marginalizarea anumitor sectoare
industriale.
180
Fonduri publice de la bugetul de stat și
bugetul local reduse pentru investiții în
vederea revitalizăr ii mediului economic și de
afaceri și lipsa strategiilor pentru prioritizarea
acestora.
Tensiunile politice pe plan na țional, care
influen țează negativ economia întregii țări.
Caracteristicile Sociale
Dezinteresul agenților economici pentru
încheierea de p arteneriate cu unități de
învățământ.
Procesul lent de adaptare a curriculei la
nevoile pieței forței de muncă.
Cel de -al doilea obiectiv specific, "Dezvoltarea contribu ției patrimoniului natural și
cultural pentru economia locală" se referă la necesit atea de a îmbunătă ți și organiza într -un mod
mai eficient, valorificarea atrac țiilor turistice locale – actuale și poten țiale, astfel încât să se
garanteze o contribu ție importantă a turismului la economia locală. Această nevoie rezultă din
luarea în consi derare a următoarelor elemente ale analizei SWOT:
Puncte tari Puncte slabe
Caracteristicile geografice
Clima moderată, fără schimbări bru ște de
temperatură
Existen ța rezerva ției paleontologice Goranu
pe teritoriul municipiului și a Rezerva ției
faunistic e Valea Oltului Inferior – zona
naturală protejată.
Capitalul antropic și infrastructura edilitară
Existența drumului european E 81 care
străbate regiunea Sud -Vest pe direcția nord –
sud, în apropierea municipiului, spre est –
una dintre cele mai importante rute
internaționale care leagă Europa Centrală de
Peninsula Balcanică; Caracteristicile econom ice
Existența unui turism de tranzit la nivelul
municipiului, cu o durată medie a sejurului
foarte scăzută (1,67 zile);
Diversificare insufientă a serviciilor turistice
de agrement oferite;
Grad redus de ocupare a capacităților de
cazare disponibile la ni velul municipiului;
Lipsa investi țiilor pentru amenajarea
turistică a Dealului Capela;
Caracteristicile Sociale
Gradul avansat de degradare fizică al unor
institu ții muzeale;
Deficitul personalului de specialitate
181
Existența în zonă a trei aeroporturi
internaționale (București, Craiova și Sibiu) și
a rețelei feroviare care asigură legătura cu
celelelate regiuni.
Tranzac țiile imobiliare, activită țile de
spectacole, culturale și recreative și alte
activită ți de servicii au înregistrat o cre ștere
privind popula ția ocupată în 2013 fa ță de
2008;
Caracteristicile economice
Relieful zonei și cadrul natural atractiv în
care se află situat municipiul, pro pice pentru
dezvoltarea turismului;
Municipiul Râmnicu Vâlcea concentrează pe
teritoriul său importante monumente istorice
și culturale;
Poziționarea municipiului Râmnicu Vâlcea în
apropierea unor stațiuni balneare
recunoscute la nivel național;
Prezența singurului hotel muzeu din țară –
Hotelul Sofianu pe teritoriul municipiului;
Existența unei capacități de cazare turistică
însemnată, cu tendințe de creștere în ultimii
ani;
Dinamica pozitivă a capacității de cazare
pentru pensiunile turistice;
Existența și func ționarea Centrului Municipal
de Informare și Promovare Turistică;
Caracteristicile Sociale
Recunoa șterea municipiului Râmnicu Vâlcea
ca loc de importan ță istorică, fiind primul
oraș în care s -a intonat Imnul Na țional.
Existen ța unui calendar de activ ități și
manifestări cultural -artistice anuale, cu
participan ți din toate regiunile țării.
Caracteristicile de mediu
Existența a două arii protejate Natura 200 0 (muzeografi, restauratori etc.) și a cel ui
auxiliar în institu țiile culturale muzeale;
182
(Cozia și Buila Vânturarița) în apropierea
municipiului Râmnicu Vâlcea.
Oportunită ți Amenin țări
Caracteristicile geografice
Proximitatea fa ță de zona montană ce atrage
un număr însemnat de turi ști pentru
practicarea sporturilor de iarnă și pentru alte
activită ți recrea ționale
Capitalul antropic și infrastructura edilitară
Existența unor programe guvernamentale
(Administrația Națională a Fondului de Mediu)
și europene de sprijinire/finanțare pentru
înființarea de noi spații verzi în localitățile
urbane.
Caracteristicile economi ce
Poziționarea municipiului Râmnicu Vâlcea în
apropierea unor artere de circulație
importante (inclusiv în perspectiva construirii
drumului expres București – Sibiu) constituie
o oportunitate de atragere a turiștilor care
tranzitează zona și de dezvoltare a
economiei;
Integrarea României în Uniunea Europeană si
circulația liberă a persoanelor in interiorul
acestei structuri poate constitui un avantaj în
atragerea turiștilor străini către obiectivele
turistice din municipiu;
Finanțarea dezvoltării și modern izării
infrastructurii de turism cu ajutorul
programelor europene (Programul
Operațional Regional );
Politica de stimulare la nivel european a
utilizării TIC și accesarea finan țările în acest
sens prin programe na ționale și comunitare;
Apropierea municipiu lui de aeroportul din
Craiova și cel din Sibiu facilitează accesul
turiștilor străni către obiectivele turistice
vâlcene; Caracteristicile economice
Recesiunea economică și restric ția accesului
la finan țare pentru mediul de afaceri;
Instabilitatea și impredicitibilitatea cadrului
legislativ din România în domeniul fiscal;
Concurența la nivelul pieței turistice
naționale și internaționale;
Promovarea intensă a ofertelor turistice
internaționale accesibile din punct de vedere
al pre țului și care oferă servicii integrate și
de calitate;
Lipsa unei politici jude țene integrate de
promovare a potențialului turistic al zonei
Degradarea patrimoniului cultural și a
obiectivelor turistice ca urm are a condițiilor
climatice și a influenței antropice.
Caracteristicile Sociale
Lipsa unor campanii de informare a
publicului larg care să determine un
comportament activ de protejare a
patrimoniului, atât la nivelul individului, cât
și la nivelul comunită ții;
Degradarea fizică a patrimoniului cultural ca
urmare a ac țiunii fenomenelor climatice
extreme;
Lipsa parteneriatelor între autorită țile
publice locale și mediul de afaceri din
domeniul turismului, în vederea promovării
valorilor culturale și a integră rii obiectivelor
culturale în circuitele turistice.
Nivelul redus al veniturilor din bugetul
național și local
183
Implementarea Master Planului pentru
Turismul Național al României.
Cel de -al treilea obiectiv specific, "Garantarea unor condi ții mai bune de trai pentru
cetățeni, prin servicii de bază mai bune" se referă la nevoile de întregire a gradului de acoperire
a cetă țenilor cu servicii de bază si de îmbunătă țire a calității vie ții în municipiul Râmnicu Vâlcea
prin asigurarea unor servicii sociale, de sănătate și educa ționale mai bune și a mobilității interne
a popula ției. Acesta rezultă din considerarea următoarelor elemente ale analizei SWOT:
Puncte tari Puncte slabe
Capitalul antropic și infrastructura edilitară
Implementarea unui număr semnificativ de
proiecte ce au vizat infrastructura rutieră
urbană și care au c ondus la fluidizarea
traficului la nivelul municipiului
Cea mai mare parte a locuințelor din
municipiul Râmnicu Vâlcea sunt racordate la
rețelele edilitare: (99,26 % la sistemul de
electricitate, 91,25 % la rețeaua de apă,
81,73 % la sistemul de termoficar e și 88,22 %
la canalizarea din rețea);
Caracteristicile sociale
Servicii medicale diversificate puse la
dispozi ția popula ției, începând cu servicii de
medicină preventivă și până la asistență
spitalicească de nivel județean;
Existența în cadrul Spitalulu i Județean de
Urgență Vâlcea precum și în cadrul spitalului
privat BALNEOMED CENTER a unor secții de
Recuperare, Medicină fizică și Balneoterapie;
Furnizarea de servicii sociale acreditate
(informare, consiliere, asistență la domiciliu
pers. vârstnice, can tina sociala, găzduire și
servicii specializate de reabilitare socială
pentru persoane fără adăpost în Centrul Capitalul antropic și infrastructura edilitară
Scăderea popula ției municipiului, în perioada
1993-2011;
Reduc erea numărului de copii cu vârsta până
în 10 ani, în perioada 1993 -2011;
Creșterea propor ției persoanelor cu vârsta
peste 65 de ani, în municipiul Râmnicu
Vâlcea, în anul 2011 fa ță de 1993 și 2002;
Tendin ța de scădere a sporului natural la
nivelul municipi ului în perioada 2007 -2013;
Rata migra ției negativă înregistrată la nivelul
municipiului Râmnicu Vâlcea, în perioada
2008-2013;
Traficul de tranzit se suprapune peste cel
local conducând astfel la crearea de blocaje
rutiere în unele momente din zi;
Lipsa u nei artere de circula ție rutieră
modernizată în interiorul municipiului care
să fluidizeze traficul rutier de tranzit din
centrul municipiului
Existen ța unui deficit de locuri de parcare în
zona centrală a municipiului;
Infrastructura insuficient dezvoltat ă din
punct de vedere al acoperirii teritoriale
pentru utilizarea mijloacelor de transport
nepoluante (biciclete);
184
Ioana, servicii specializate de recuperare –
reabilitare pentru copii cu autism în cadrul
Centrului Mara) la nivelul unui număr ridicat
de centre sociale plasate pe teritoriul
municipiului;
Municipiul Râmnicu Vâlcea este cel mai
important centru de învă țământ al jude țului,
concentrând în anul 2013 peste 40% din
popula ția școlară a jude țului.
La nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea sunt
reprezentate t oate ciclurile de învățământ
(preșcolar, primar și gimnazial, liceal și
superior).
Existența, la nivelul municipiului, a unor
unități școlare în care se practică sisteme
alternative de învățământ.
Existen ța, la nivelul județului Vâlcea și
municipiului Râmn icu Vâlcea, a unor unită ți
de învă țământ modernizate și dezvoltate din
punct de vedere al infrastructurii
educa ționale.
Existența unor unități de învățământ superior
atât publice cât și private.
Existen ța unor institu ții culturale de
notorietate și a unui patrimoniu cultural
consistent și reprezentativ pentru regiune, cu
valoare recunoscută la nivel na țional și
interna țional;
Servicii moderne furnizate de institu țiile de
cultură din municipiului (de exemplu
Biblioteca Jude țeană a fost dotată cu
calculatoare și acces la internet);
Existen ța unui calendar de activită ți și
manifestări cultural -artistice anuale, cu
participan ți din toate regiunile țării. Gradul ridicat de uzură a parcului auto
pentru transportul public în comun și lipsa
unei alternative func ționale pentru
transportul cu autobu zul;
Neutilizarea zonelor cu terenuri libere
pentru extinderea și modernizarea re țelelor
stradale în vederea redirec ționării traficului
de tranzit din centrul municipiului;
Calea ferată acționează ca o barieră pentru
trafic, trecerile/podurile peste aceast a fiind
insuficiente în raport cu circula ția rutieră din
municipiu;
Infrastructura de termoficare învechită, cu
conducte afectate de coroziune și pierderi
importante de agent termic;
Lipsa re țelei de alimentări cu gaze naturale
în cartierele periferice ale municipiului.
Caracteristicile sociale
Număr insuficient de cadre medicale raportat
la mia de locuitori;
Deficit al capacității de intervenție socială,
autoritățile locale fiind concentrate în
special pe administrarea/ameliorarea
problemelor sociale și ma i puțin pe
prevenirea lor.
Scăderea populației școlare și a personalului
didactic de la nivelul municipiului Râmnicu
Vâlcea, în perioada 2007 – 2013.
Lipsa de fonduri de la bugetul de stat alocate
învățământului privat.
Rata mică de promovare a examenului de
bacalaureat, începând cu anul 2010.
Dezinteresul manifestat de către absolven ții
ciclului secundar pentru urmarea cursurilor
unei școli profesionale.
Existen ța unui număr redus de biblioteci
publice la nivel municipal;
Gradul avansat de degradare fizică al unor
185
institu ții muzeale;
Deficitul personalului de specialitate
(muzeografi, restauratori etc.) și a celui
auxiliar în institu țiile culturale muzeale;
Caracteristicile de mediu
Suprafa ță insuficientă a spa țiilor verzi în
raport cu popula ția municipiu lui (11,15 mp
pe cap de locuitor), comparativ cu normele
europene (26 mp pe cap locuitor)
Oportunită ți Amenin țări
Capitalul antropic și infrastructura edilitară
Accesarea unor programe finanțate din
fonduri acordat de către U.E pentru obiective
de infra structură (reabilitarea lucrărilor – de
echipare edilitară, infrastructurii urbane
protecția mediului și a naturii, turism etc.);
Caracteristicile sociale
Interesul guvernamental acordat protecției
categoriilor de persoane defavorizate;
Accesarea fondurilo r externe nerambursabile
și a FESI pentru dezvoltarea infrastructurii
sociale (inclusiv finan țarea întreprinderilor
sociale);
Implementarea standardelor de calitate în
serviciile sociale;
Implicarea instituțiilor de cult în acordarea
de asistență socială ( Mitropolia Olteniei,
Parohia “Intrarea Maicii Domnului în
Biserică” -Oc. Mari).
Accesarea de fonduri structurale și de
coeziune alocate la nivel național, destinate
dezvoltării infrastructurii educaționale,
promovării educației și formării inițiale și
conti nue de calitate, conectării educației cu
piața muncii, etc.: POSDRU, POR.
Accesarea de fonduri alocate la nivel
european, destinate învățării active și Capitalul antropic și infrastructura edilitară
Intensificarea fenomenului de îmbătrânire a
popula ției;
Fenomenul de migra ție a popula ției în vârstă
de muncă spre alte state membre ale Uniunii
Europene;
Caracteristicile sociale
Existența unor diferențe psihologice și socio –
culturale ale populației vulnerabile;
Creșterea gradului de sărăcie pentru anumite
categorii ale populației;
Responsa bilitate scăzută a actorilor sociali
(indivizi/grupuri, organizații private/publice,
profit/non – profit);
Limitarea activității de protecție și asistență
socială doar la cazuri pe care legea le indică
în mod specific;
Lipsa unui plan național de comunicar e cu
toți furnizorii de servicii sociale acreditați în
vederea realizării unei strategii de
intervenție unitară care să permită o mai
bună coordonare a serviciilor de asistență
socială (gestionare și distribuire eficientă a
resurselor alocate și serviciil or).
Manifestarea fenomenelor de imbătrânire a
popula ției, scădere a natalității și migrare a
tinerilor.
186
schimbului de experiență: Erasmus+
Accesarea de fonduri oferite prin granturile
SEE 2009 – 2014 (Fondu l de burse), destinate
creșterii mobilității pentru studenți și pentru
personalul academic din învățământul
superior, între statul beneficiar și statele
SEE- AELS.
Caracteristicile de mediu
Existența unor programe guvernamentale
(Administrația Națională a Fondului de Mediu)
și europene de sprijinire/finanțare pentru
înființarea de noi spații verzi în localitățile
urbane.
Dezinteresul agenților economici pentru
încheierea de parteneriate cu unități de
învățământ.
Procesul lent de adaptare a curriculei la
nevoile pieței f orței de muncă.
Extinderea accesului la internet și oferta
variată de divertisment oferită de
televiziunile private îi determină cu
precădere pe tineri să aleagă alt mod de
petrecere a timpului liber, în detrimentul
activită ților de tip cultural;
Lipsa uno r campanii de informare a
publicului larg care să determine un
comportament activ de protejare a
patrimoniului, atât la nivelul individului, cât
și la nivelul comunită ții;
Degradarea fizică a patrimoniului cultural ca
urmare a ac țiunii fenomenelor climatic e
extreme;
Lipsa parteneriatelor între autorită țile
publice locale și mediul de afaceri din
domeniul turismului, în vederea promovării
valorilor culturale și a integrării obiectivelor
culturale în circuitele turistice.
Nivelul redus al veniturilor din buge tul
național și local direc ționate către sectorul
cultural.
Al patrulea obiectiv specific, "Garantarea unui mediu urban mai curat și mai durabil
pentru cetă țeni" se referă la nevoia de a îmbunătă ți condi țiile de mediu specifice ora șului.
Acesta rezultă din considerarea următoarelor elemente ale analizei SWOT:
Puncte tari Puncte slabe
Caracteristicile geografice
Existen ța rezerva ției paleontologice Goranu
pe teritoriul municipiului și a Rezerva ției
faunistice Valea Oltului Inferior – zona Caracteristicile geografice
Număr redus de zăcăminte și resurse
naturale supuse exploatări i în zona
municipiului
187
naturală prot ejată.
Soluri fertile ce pot fi utilizate pentru
cultivarea cerealelor, legumelor, etc.
Vegeta ție bogată dispusă în etaje în func ție
de relief
Existen ța unor specii de plante de interes
național pe teritoriul municipiului (larice și
Ginko Biloba în Parcul Zăvoi)
Capitalul antropic și infrastructura edilitară
Existen ța unei sta ții de epurare a apei
reabilitată care deserve ște popula ția din
municipiu
Caracteristici de mediu
Construirea unei stați i de compost la Râureni
pentru prelucrarea deșeurilor organice ș i
transformarea acestora în îngrășământ
natural;
Existența a două arii protejate Natura 200 0
(Cozia și Buila Vânturărița) în apropierea
municipiului Râmnicu Vâlcea . Caracteristicile de mediu
Calitate precară a apelor subterane datorată
nivelului de poluare a solului
Lipsa perdelelor de arbori cu rol de protecție
între zonele de locuit și zonele industriale
Risc de inundații a zonelor de versanți –
Capela, Petrișor, Dealul Malului, Fețeni,
Goranu, produs de pâraiele care coboară cu
viteza mare;
Procese de eroziune pe pâraiele afluenți ai
râului Olt, cele din zona „Islaz”, care se
continuă până la strada Fețeni.
Degradarea treptată a solurilor ca u rmare a
acțiunilor antropice pe teritoriul municipiului
Existen ța zonelor de depozitare a deșeurilor
industriale și a zgurii aferente unităților
industriale neecologizate din partea de sud a
orașului
Tehnologia învechită utilizată de agen ții
economici imp ortan ți conduce la emiterea de
poluanți în aer.
Oportunită ți Amenin țări
Caracteristicile sociale
Utilizarea centralelor hidroenergetice de
producere a curentului electric la capacită ți
maxime.
Caracteristici de mediu
Existența unor programe guvernamental e
(Administrația Națională a Fondului de Mediu)
și europene de sprijinire/finanțare pentru
înființarea de noi spații verzi în localitățile
urbane. Caracteristici de mediu
Alunecările de teren în zona de deal și la
nivelul terenurilor aflate în pantă
Manif estarea fenomenelor meteorologice
extreme ca urmare a încălzirii globale
Lipsa continuității unor programe de
investiții privind retehnologizările și
reducerea poluării în cazul marilor unități
industriale
Al cincilea obiectiv specific, "Îmbunătă țirea calită ții și vitezei serviciilor publice pentru
cetățeni" rezultă din considerarea următoarelor elemente ale analizei SWOT:
188
Puncte tari Puncte slabe
Caracteristicile sociale
Servicii medicale diversificate puse la
dispozi ția popula ției, începând cu ser vicii de
medicină preventivă și până la asistență
spitalicească de nivel județean;
Furnizarea de servicii sociale acreditate
(informare, consilie re, asistență la domiciliu
persoanelor vârstnice, cantină socială ,
găzduire și servicii specializate de reabili tare
socială pentru persoane fără adăpost în
Centrul Ioana, servicii specializate de
recuperare -reabilitare pentru copii cu autism
în cadrul Centrului Mara) la nivelul unui
număr ridicat de centre sociale plasate pe
teritoriul municipiului;
Servicii moder ne furnizate de institu țiile de
cultură din municipiu (de exemplu Biblioteca
Județeană a fost dotată cu calculatoare și
acces la internet); Caracteristicile sociale
Număr insuficient de cadre medicale raportat
la mia de locuitori
Deficit al capacității d e intervenție socială,
autoritățile locale fiind concentrate în
special pe administrarea/ameliorarea
problemelor sociale și mai puțin pe
prevenirea lor.
Existen ța unui număr redus de biblioteci
publice la nivel municipal;
Gradul avansat de degradare fizică al unor
institu ții muzeale.
Oportunită ți Amenin țări
Caracteristicile sociale
Accesarea fondurilor externe nerambursabile
și a FESI pentru dezvoltarea infrastructurii
sociale (inclusiv finan țarea întreprinderilor
sociale);
Implementarea standardelor de calitate în
serviciile sociale;
Implicarea instituțiilor de cult în acordarea
de asistență socială (Mitropolia Olteniei,
Parohia “Intrarea Maicii Domnului în
Biserică” -Oc. Mari).
Accesarea de fonduri structurale și de
coeziune alocate la nivel național, de stinate
dezvoltării infrastructurii educaționale,
promovării educației și formării inițiale și
continue de calitate, conec tării educației cu
piața muncii etc.: POSDRU, POR. Caracteristicile sociale
Limitarea activității de protecție și asistență
socială d oar la cazuri pe care legea le indică
în mod specific;
Lipsa unor campanii de informare a
publicului larg care să determine un
comportament activ de protejare a
patrimoniului, atât la nivelul individului, cât
și la nivelul comunită ții;
Nivelul redus al ven iturilor din bugetul
național și local direc ționate către sectorul
cultural.
Caracteristicile economice
Disponibilizări la nivel na țional în sectorul
public.
189
4.2.3. Brandul municipiului Râmnicu Vâlcea pentru perioada 2014 -2020
Având în vedere viziunea d e dezvoltare a municipiului în perioada 2014 -2020, în special
considerând poten țialul său de valorificare a resurselor turistice existente, construirea și
promovarea unui „brand” asociat municipiului Râmnicu Vâlcea sunt două aspecte foarte
importante prin prisma vizibilită ții și impactului vizual asigurat la nivelul grupului țintă vizat
(turiști, cetă țeni, poten țiali investitori, etc.).
Astfel, a fost considerată oportună asimilarea nu numai a unei imagini , ci și a unui mesaj
care să reflecte sinteza strat egiei de dezvoltare locală pentru perioada 2014 -2020, acestea fiind
prezentate sub forma unui concept grafic în continuare.
190
4.3. Domenii prioritare pentru dezvoltarea municipiului
În conformitate cu viziunea de dezvoltare prezentată anterior, și c u obiectivul general,
care este în concordanță cu obiectivele specifice, au fost definite 5 domenii prioritare pentru
dezvoltarea municipiului, ierarhizate în func ție de poten țialul existent la nivel local și de nevoile
de dezvoltare identificate în urma e laborării analizei SWOT:
1. Relansarea și inovarea poten țialului economic local
2. Dezvoltarea turismului la nivel local
3. Îmbunătă țirea condi țiilor și calită ții vie ții pentru cetă țeni prin furnizarea unor servicii
de bază și tehnico -edilitare mai bune
4. Îmbunătă țirea calită ții mediului urban
5. Dezvoltarea capacită ții administrative a autorită ților publice la nivel local
Lista prezentată anterior nu este una exhaustivă, ci men ționeaza cele mai importante
domenii în care ar trebui planificate investi ții în perioada urm ătoare, pentru a genera cel mai
mare impact din punct de vedere economic și social.
În continuare este prezentată o scurtă descrierea a fiecărui domeniu prioritar identificat.
Domeniul prioritar 1 – Relansarea și inovarea poten țialului economic local
Municipiul Râmnicu Vâlcea dispune de un poten țial economic semnificativ la nivel local, în
special prin prisma activită ților industriale cu tradi ție de-a lungul timpului. Acest poten țial
deja existent poate fi relansat prin stimularea unor investi ții sustenab ile și inovative care
să valorifice capitalul antropic existent, respectiv for ța de muncă specializată și calificată
în domeniu , disponibilizată și aflată în căutarea unui loc de muncă.
O economie durabilă la nivel local poate fi atinsă prin asigurarea dez voltării unui mediu de
afaceri cât mai variat din punct de vedere al activită ților economice desfă șurate. Astfel,
sunt necesare investi ții care să asigure cre șterea competitivită ții sectorului industriei și al
activită ților conexe. Aceste măsuri ar trebui să asigure pentru popula ția municipiului
Râmnicu Vâlcea atât diversificarea oportunită ților profesionale oferite de pia ța muncii și
sporirea nivelului de trai ca urmarea a cre șterii puterii de cumpărare, cât și o
îmbunătă țire a condi țiilor și calită ții vie ții la nivel local ca urmare a suplimentării
191
veniturilor bugetului local din taxe și impozite, fiind astfel posibilă planificarea unor
investi ții suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii de bază și a serviciilor tehnico –
edilitare la nivel local.
Investițiile în infrastructura fizică și pentru dezvoltarea componentei inovative în
activitatea firmelor reprezintă una dintre cele mai importante direc ții care ar consolida o
relansare a sectorului economic la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea. Prin acest tip de
investi ții, IMM -urile și firmele mari la nivel local vor înregistra o cre ștere a poten țialului
lor de activitate sau î și vor dezvolta caractersticile produselor și serviciilor oferite pe
piață, în termeni de calitate și inovativitate. Modernizarea, extinderea și retehnologizarea
structurilor de produc ție, crearea de noi unită ți de produc ție sau chiar schimbarea
domeniului de activi tate vizând sectoarele inovative sau de cercetare -dezvoltare, ar putea
reprezenta rampa de relansare a mediului economic local, în special al celui industrial.
Zona exactă de inserare a eventualelor investiții trebuie să se bazeze pe analiza
comparativă a unor studii de oportunitate/amplasament, care să permită stabilirea cu
exactitate a celor mai eficiente acțiuni și proie cte pentru mediul economic local.
Concomitent cu investi țiile realizate de întreprinderile existente pentru inovare și
investi ții pe termen lung, ar trebui implementate și politici moderne pentru crearea și
dezvoltarea de IMM -uri în sectoare conexe celui i ndustrial sau care vizează sectorul IT,
fapt care ar contribui la o dezvoltare durabilă a mediului economic local și la cre șterea
competitivită ții teritoriului. Un accent deosebit poate fi pus pe stimularea creării de
clustere inovative pe vechile platform e industriale care să îmbunătă țească gradul de
cooperare sustenabilă dintre firme și cre șterea atractivită ții față de investori externi ,
precum și pe revitalizarea incubatoarelor și centrelor de afaceri deja existente printr -un
management corespunzător și măsuri fiscale speciale .
Potențialul economic local poate fi valorificat și prin dezvoltarea unui sector agricol
orientat spre asigurarea alimentelor necesare instituțiilor publice de învățământ și
sănătate, care să contribuie totodată la piața de desfacer e a produselor alimentare către
cetățeni, constituind și o sursă suplimentară de venit la bugetul local .
Domeniul prioritar 2 – Dezvoltarea turismului la nivel local
Analiza poten țialului turistic local arată că valorificarea acestuia reprezintă o oportu nitate
192
semnificativă pentru municipiul Râmnicu Vâlcea în noua perioadă de programare 2014 –
2020.
Cadrul natural, patrimoniul cultural, mediul urban dinamic, posibilită țile de agrement și
de petrecere a timpului liber reprezintă, fără îndoială, un punct prin cipal de interes
pentru turi știi care vizitează sau tranzitează municipiul Râmnicu Vâlcea.
Un astfel de poten țial turistic necesită însă investi ții care să vizeze crearea unor puncte
noi de atrac ție turistică, precum și îmbunătă țirea infrastructurii turist ice, crearea de
parteneriate și implementarea unor măsuri adecvate de promovare.
În municipiul Râmnicu Vâlcea, ramurile turistice cu un deosebit potențial sunt: turismul
sportiv nautic (asigurat de cursul amenajat al râul ui Olt), turismul de weekend și
agrement (asigurat de parcuri și alte zone de agrement) și turismul monahal (asigurat de
mănăstirile situate pe raza județului). De asemenea poate fi luat în considerare și turismul
cultural , organiz at cu ocazia principalelor evenimente anuale (Ziua Imnului și zilele
Râmnicului), precum și cel al schimburilor culturale cu alte orașe din țară și din
străinătate.
Un aspect esen țial, valabil pentru muncipiul Râmnicu Vâlcea, este reprezentat de
necesitatea creării și promovării unor pachete turistice care să aibă ca punct de pornire și
de retur municipiul Râmnicu Vâlcea. Acest element este justificat de poten țialul turistic
existent la nivelul jude țului Vâlcea, municipiul fiind favorizat de pozi ționarea sa
geografică, aceasta permi țând accesul facil și rapid către toate punctele de interes
recunoscute pe plan na țional și interna țional.
În perioada 2014 -2020 trebuie întreprinse măsuri punctuale pentru valorificarea
corespunzătoare a poten țialului turistic al municipiului, respectiv trebuie asigurată o
diversificare a activită ților specifice turismului. În acest sens, amenajarea parcurilor,
crearea unor facilită ți de agrement și de petrecere a timpului liber, crearea unor
parteneriate cu sta țiunile turistice învecinate și cu marii tour -operatori prin intermediul
promo vării unor circuite turistice integrate pot reprezenta măsuri viabile de valorificare a
poten țialului turistic local al municipiului Râmnicu Vâlcea.
Ținând cont de importanța și potențialul sectorului turistic al municipiului Râmnicu
Vâlcea, de o mare util itate în acest sens ar fi înființarea în cadrul primăriei a unui
departament propriu specializat în organizarea, promovarea și finanțarea activităților
193
turistice și culturale permanente și periodice. De asemenea, pentru o deschidere cât mai
amplă către pub lic, amenajarea unor puncte de informare turistice ar putea fi realizate în
zonele de intrare în oraș, în spații comerciale, etc.
Domeniul prioritar 3 – Îmbunătă țirea condi țiilor și calită ții vie ții pentru cetă țeni prin
furnizarea unor servicii de bază și tehnico -edilitare mai bune
Municipiul Râmnicu Vâlcea de ține numeroase avantaje competitive la nivel local, însă,
pentru a asigura un nivel adecvat de calitate a vie ții reziden ților și pentru a crea condi țiile
optime de func ționare a sectorului economic, sunt necesare investi ții în vederea
îmbunătă țirii condi țiilor și calită ții vie ții pentru cetă țeni prin furnizarea unor servicii de
bază și tehnico -edilitare mai bune.
Gradul de satisfac ție al cetă țenilor privind nivelul calită ții vie ții la nivelul unei loc alități
este direct propo țional cu accesibilitatea reziden ților la servicii de bază calitative, precum
cele de sănătate, sociale, educa ționale. Această măsură vizează, printre altele, o serie de
investi ții necesare pentru modernizarea și extinderea căil or de acces rutiere și pedestrale
la nivelul municipiului, modernizarea echipamentelor medicale și creșterea capacită ții de
spitalizare, dezvoltarea unor parteneriate cu ONG -uri care activează în domeniul social,
modernizarea infrastructurii educa ționale , cu luarea în considerare a reînființării școlilor
pentru calificarea tinerilor în meserii solicitate și neacoperite cu personal corespunzător
(prelucrarea lemnului, fasonări în piatră, instalații, etc .), amenajate în con strucții
reabilitate din rândul celor c are și -au pierdut funcțiunea inițială (hale, spaț ii de producție,
etc).
În ceea ce prive ște infrastructura rutieră, investi ții majore sunt necesare pentru
modernizarea, reabilitarea și extinderea re țelei de străzi oră șenești și fluidizarea traficului
rutier la nivel local, măsuri viabile în acest sens fiind construirea unei op țiuni adiacente
zonei centrale de ocolire a municipiului pentru traficul de tranzit sau modernizarea
parcului auto de autobuze pentru transportul public local. De asemenea, este import antă
reabilitarea căilor ferate, trenul reprezentând o op țiune din ce în ce mai frecventă pentru
asigurarea transportului de mărfuri în cazul agen ților economici, datorită costurilor mai
reduse de transport și a siguran ței conferite.
Pe lângă acestea, de p rimă importanță și urgență este și elaborarea unei documentaț ii
194
unice pentru optimizarea circula ției auto și pietonale care, pe baza studiilor de circulație
întocmite până în pr ezent, să definitiveze traseele existente menținute, traseele existente
moderni zate (devieri de trasee, supralărgiri etc.), traseele noi de circula ții cu gabarite și
amplasamente determinate.
Infrastructura tehnico -edilitară furnizează informa ții esen țiale despre gradul de dezvoltare
al unui ora ș și, în aceste condi ții, investi țiile în acest sens trebuie să aibă prioritate. La
nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea, măsuri importante pentru infrastructura tehnico –
edilitară ar trebui să vizeze modernizarea sistemului de termoficare, extinderea re țelei de
gaze naturale și către cartierele periferice ale municipiului, modernizarea re țelei electrice
și a iluminatului public etc.
În ceea ce privește fondul locativ, cel al locuințelor colective (realizate anterior anului
1989) trebuie reabilitat într -o măsură cât mai mare, cu prioritate cel afe rent arterelor
principale de circulație. Pentru fondul locativ privat existent, aflat în stare avansată de
degradare, se impune emiterea unei Hotărâri de Consiliu Local care să prevadă obligația
proprietarilor de a -și reabilita și întreține vederea spre d omeniul public a construcțiilor,
completată cu sancțiuni în cazul neconformării .
Domeniul prioritar 4 – Îmbunătă țirea calită ții mediului urban
Calitatea de ansamblu a mediului urban este dată de anumi ți parametri și caracteristici:
gradul de poluare, infr astructura de management a de șeurilor, suprafa ța spa țiilor verzi
etc.
În aceste privin țe, municipiul Râmnicu Vâlcea prezintă o calitate satisfăcătoare a mediului
urban, însă pentru asigurarea unui standard ridicat de via ță al locuitorilor sunt esen țiale
investi ții de îmbunătă țire a caracteristicilor definitorii pentru un spa țiu urban modern,
asemănător unor ora șe europene dezvoltate.
Un poten țial semnificativ pentru municipiul Râmnicu Vâlcea este dat de alocarea de
fonduri pentru implementarea unor proiect e „verzi”, care să vizeze reducerea gradului de
poluare urbană, exploatarea surselor de energie regenerabilă, colactare eficientă și
extinsă a de șeurilor sau eficientizarea energetică a clădirilor și cre șterea confortului
interior. Alinierea la aceste stan darde este facilitată de existen ța unor posibilită ți variate
195
de accesare a fondurilor nerambursabile care pun accentul pe cre șterea impactului
ecologic al investi țiilor.
Cât prive ște cadrul natural dat de spa țiile verzi ale municipiului, realizarea unor in vestiții
pentru extinderea și amenajarea acestora ar reprezenta nu numai un factor care vizează
calitatea vie ții reziden ților și oferirea unui mod sănătos de petrecere a timpului liber, dar
și un stimul important pentru poten țialul turistic local.
Domeni ul prioritar 5 – Dezvoltarea capacită ții administrative a autorită ților publice
la nivel local
Dezvoltarea capacită ții administrative a autorită ților publice locale reprezintă premisa
care stă la baza unei dezvoltări sustenabile în toate celelalte domenii aflate sub
coordonarea acestor institu ții. O capacitate administrativă optimă va putea asigura
susținerea și implicarea adecvate pentru dezvoltarea municipiului Râmnicu Vâlcea, în
ansamblu.
Astfel, implementarea unor proiecte de e -guvernare la nivelul auto rităților publice va
asigura modernizarea și eficientizarea serviciilor oferite către popula ție, fapt care va
contribui la satisfac ția cetă țenilor. Mai mult decât atât, pot fi înființate noi
departamente, specializate pentru rezolvarea anumitor probleme al e comunității locale,
contribuind astfel la fluidizarea sarcinilor autorităților publice și la creșterea eficienței
aparatului administrativ.
O altă măsură importantă pentru dezvoltarea capacită ții administrative a autorită ților
publice locale este constit uită de simplificarea și ra ționalizarea procedurilor
administrative de lucru care va contribui la reducerea circuitului intern al documentelor și
fluidizarea activită ților curente.
Pentru o dezvoltare durabilă, cu efecte nu numai pe termen scurt, cât și pe termen mediu
și lung, activitatea func ționarilor publici poate fi îmbunătă țită prin implementarea unor
proiecte de specializare și de formare profesională adecvată , în conexiune cu specificul
activită ților și sarcinilor individuale atribuite.
196
4.4. Măsu ri și acțiuni pentru dezvoltarea municipiului
Existen ța unor domenii prioritare de ac țiune care definesc strategia de dezvoltare a
municipiului în perioada 2014 -2020, trebuie sus ținută de explicarea și exemplificarea
inițiativelor specifice vizate la niv elul fiecărui domeniu prioritar pentru a facilita implementarea
strategiei. Astfel, pentru fiecare domeniu prioritar de ac țiune au fost selectate o serie de măsuri
individuale, acestea din urmă fiind la rândul lor justificate de o serie de ac țiuni și inițiative
indicative ce pot fi transformate ulterior în proiecte sau planuri de investi ții.
Domeniul prioritar 1 – Relansarea și inovarea poten țialului economic local
Măsuri de dezvoltare Acțiuni propuse
1.1. Sprijinirea dezvoltării
sectorului industrial Construi rea unei platforme industriale
modernizate în partea de nord a municipiului
Furnizarea de facilită ți fiscale pentru
investitori în sectorul industrial53
1.2. Dezvoltarea infrastructurii de
tip logistic pentru industrie si
mediul de afaceri Înfiin țarea unor dep ozite logistice în zona
limitrofă a municipiului, dar în apropierea
unor căi de acces principale
Înfiin țarea unui nod de transport intermodal
(cale ferată/cale rutieră)
Construirea unor parcări cu capacitate mare
(inclusiv pentru tiruri) în zona periferică a
orașului
1.3. Promovarea oportunită ților de
investi ții și atragerea investitorilor Crearea unui portal web de prezentare a
poten țialului existent în domeniul dezvoltării
afacerilor private la nivelul municipiului
Implementarea unei strategii de marketing și
53 Facilit ăți fiscale care pot fi oferite de autoritățile locale : facilit ăți fiscale au fost prev ăzute pentru stimularea
activit ăților de cercetare -dezvoltare, prin acordarea c ătre societ ățile care efectuea ză astfel de activit ăți de cercetare a
unor deduceri suplimentare la calculul profitului impozabil în proporț ie de 20% a cheltui elilor eligibile. De asemenea,
în vederea î ncuraj ării î nfiin țării și dezvoltării de parcuri industriale, știintifice și tehnolog ice, sunt prevă zute scutiri de
taxe locale pentru activit ăți situate î n incinta acestora, impozite red use asupra activelor corporale ș i necorporale,
scutiri ale impozitului pe terenuri, programe de dezvoltare pentru infrastructură, donații ș i fonduri pentr u
dezvoltare etc. Pentru a î ncuraja reinvestirea profitului societăț ilor, cu scopul de a genera noi locuri de munc ă pentru
dezvoltarea activit ății persoanelor juridice rom âne distr ibuitoare de dividende, legislaț ia rom âneasc ă prevede scutirea
de la impozit are a dividendelor reinvestite astfel. Dan Barascu – Tax Partner, BDO Romania , sursa:
http://2013.taxeu.ro/facilitatile -fiscale -ramase -in-legislatia -romaneasca/
197
Măsuri de dezvoltare Acțiuni propuse
promovare a facilită ților oferite investitorilor
la nivel local
1.4. Promovarea și sprijinirea
inovării și cercetării în activită țile
economice Promovarea oportunită ților de finan țare în
domeniul inovării și cercetării pentru
întreprinderi
Facilită ți fiscale la plata taxelor locale
acordate întreprinderilor care dezvoltă
activități interne de cercetare54
1.5. Dezvo ltarea infrastructurii
specifice mediului de afaceri Promovarea facilită ților existente pentru
întreprinderi la nivelul parcurilor industriale și
centrel or de afaceri existente
Revitalizarea incubatoare lor și centrelor de
afaceri existente care să vizeze în principal
IMM-uri ce activează în sectoare inovative
1.6. Facilitarea transferului de
know -how și sprijinirea structurilor
de cercetare -dezvoltare Promovar ea și sprijinirea parteneriatelor între
institutele de cercetare și agen ții economici
din mediul privat
1.7. Sprijinirea IMM -urilor cu
activitate bazată pe re țele și cu o
orientare tehnologică consolidată
(sectoare de high -tech, TIC) Facilități fiscale la plat a taxelor locale
acordate IMM -urilor din mediul local care
activează în sectoare de activitate inovative;
Facilități acordate întreprinderilor din mediul
local pentru dezvoltarea de noi soluții
tehnologice consolidate și integrate de
producție
Promovarea r ețelelor prin acțiuni de informare
și conștentizare în rândul întreprinderilor
1.8. Sprijinirea IMM -urilor care
activează în domeniul serviciilor
pentru sectorul industrial Facilități fiscale la plata taxelor locale alocate
IMM-urilor din mediul local care act ivează în
domeniul serviciilor pentru sectorul industrial;
Realizarea unui studiu privind nevoia de
servicii pentru sectorul industrial local
1.9. Sprijinirea programelor de Promov area oportunităților de dezvoltare a
54 Idem nota de subsol anterioară.
198
Măsuri de dezvoltare Acțiuni propuse
calificare și recalificare a resursei
umane locale în domeniul
industriei și IT unor programe de calificare și recalificare
pentru angajații din industrie și IT
Sprijin pentru pregătirea resursei umane locale
în utilizarea celor mai performante sisteme din
industrie și IT, inclusiv prin achiziționa rea
celor mai moderne programe existente pe
piața de profil
Susținerea unor inițiative de schimb de bune
practici și vizite de studiu a resursei umane
locale în alte țări UE
1.10. Sprijinirea dezvoltării unui
sector agricol local Sprijinirea dezvoltării unui se ctor agricol (de
ex. sere de legume aflate în administrarea
primăriei), orientat spre asigurarea
alimentelor necesare instituțiilor publice de
învățământ și sănătate.
Domeniul prioritar 2 – Dezvoltarea turismului la nivel local
Măsuri de dezvoltare Acțiuni propuse
2.1. Dezvoltarea infrastructurii și
serviciilor de agrement și
petrecere a timpului liber Reabilitarea/modernizarea infrastructurii de
agrement (complex acvatic, parcuri de
distracții, stadion, sat vacanță etc.)
Amenjare turistică a malurilor râului Olt și a
lacurilor existente pe teritoriul municipiului
Susținerea înființării unui sistem de
telegondolă
2.2. Promovarea turistică și
integrarea municipiului în circuite
turistice Organizarea cu regularitate a campaniilor de
promovare turistică a municipiulu i, prin
participarea la târguri naționale și
internaționale de turism, desfășurarea de
simpozioane de promovare a zonei etc.
Susținerea inițiativelor de promovare online a
municipiului, în vederea creșterii gradului de
atractivitate a obiectivelor turistic e din
199
Măsuri de dezvoltare Acțiuni propuse
municipiu și pentru a include Râmnicu Vâlcea
în circuite turistice regionale și naționale
Crearea unui brand turistic al municipiului și
promovarea intensivă a acestuia prin
participarea la evenimente de profil
2.3. Implementarea de ini țiativele
în domen iul turistic bazate pe
parteneriat local Crearea de rețele la nivel municipal între
mediul public și privat, care au rolul de a
promova principalele obiective turistice ale
orașului , inclusiv crearea unor parteneriate cu
tour-operatorii, în vederea include rii orașului
în circuitele lor turistice
Implicarea factorilor interesați în dezvoltarea
unei strategii comune de promovare a
turismului la nivel de municipiu
Realizarea unor evenimente și festivaluri
tematice de promovare a turismului în
municipiu, prin i mplicarea actorilor cheie
relevanți de la nivel local, regional, național
2.4. Dezvoltarea de instrumente
integrate pentru accesarea
poten țialului turistic al
municipiului Crearea unor facilități care să permită accesul
populației locale la obiectivele turisti ce din
municipiu (sistem de carduri, reduceri aplicate
vizitelor repetate la aceleași obiective,
interconectare mai multe obiective turistice)
Promovarea intensivă în rândul cetățenilor
municipiului Rm. Vâlcea a facilităților oferite
pentru accesarea obiec tivelor turistic
Dezvoltarea unor instrumente hi -tech de
vizitare a obiectivelor turistice din municipiu
(info point turistic, panouri digitale cu hărți și
trasee turistice, cartelă de acces la mai multe
obiective turistice ale municipiului, etc)
2.5. Sprijini rea programelor de
calificare și recalificare a resursei Dezvoltarea de programe de calificare și
recalificare pentru angajații din domeniul
200
Măsuri de dezvoltare Acțiuni propuse
umane locale în domeniul
turismului turismului din Rm. Vâlcea
Susținerea unor inițiative de schimb de bune
practici și vizite de studiu a resursei umane
locale în domeniul turismului în alte țări UE cu
o vastă experiență în promovarea turistică
Domeniul prioritar 3 – Îmbunătă țirea condi țiilor și calită ții vie ții pentru cetă țeni prin
furnizarea unor servicii de bază și tehnico -edilitare mai bune
Măsuri de dezvoltare Acțiuni propuse
3.1. Modernizarea, reabilitarea și
extinderea re țelei de străzi
orășenești și a re țelei de cale
ferată Reabilitarea și extinderea re țelei de străzi în
cartierele periferice
Întreținerea tronsoa nelor rutiere intens
tranzitate
Reabilitarea și electrificarea re țelei de cale
ferată
3.2. Fluidizarea traficului rutier la
nivel local Elaborarea unei documentații unice pentru
optimizarea circulației rutiere (auto și
pietonală)
Amenajarea de pasarele pieton ale supraterane
sau subtraversări pietonale
Construirea de pasaje rutiere supra/sub terane
în zonele intens tranzitate/circulate
Devierea traficului de tranzit din zona centrală
către rute adiacente din zonele limitrofe ale
municipiului
201
Măsuri de dezvoltare Acțiuni propuse
3.3. Dezvoltarea infra structurii
tehnico -edilitare și a serviciilor de
utilitate publică Extinderea/reabilitarea sistemelor de
furnizarea a apei potabile, ene rgiei termice,
gazelor naturale etc.
Modernizarea sistemului de iluminat public în
cartierele periferice
Instalarea sist emelor de supraveghere video pe
tot teritoriul municipiului
3.4. Dezvoltarea infrastructurii și a
serviciilor în domeniul social și al
sănătă ții Modernizarea și extinderea sec țiilor unită ților
publice din sistemul de sănătate
Modernizarea și extinderea centre lor sociale
funcționale, precum și crearea de noi structuri
în acest sens
Formarea profesională specializată a
voluntarilor din centre sociale și spitale.
Formarea profesională continuă a angaja ților
din sistemul public de sănătate și servicii
sociale.
3.5. Dezvoltarea infrastructurii și a
serviciilor în domeniul educa țional Reabilitarea și extinderea unită ților
educa ționale din sistemul public de
învățământ (inclusiv clădirile aferente
serviciilor conexe – ex. cantină, cabinet
consiliere voca țională, etc.).
Modernizarea echipamentelor și
instrumentelor utilizate în procesul
educa țional (PC -uri, kit -uri în diverse domenii
precum chimie, fizică etc.)
Reînființarea școlilor pentru calificarea
tinerilor în meserii solicitate și neacoperite cu
personal corespunzăto r (prelucrarea lemnului,
fasonări în piatră, instalații, etc.), amenajate
în construcții reabilitate din rândul celor care
și-au pierdut funcțiunea inițială (hale, spații
de producție etc.)
202
Măsuri de dezvoltare Acțiuni propuse
Înființarea unor cluburi de cartier pentru
petrecerea timpului lib er, atât pentru
pensionari, cât și pentru tineri
Crearea unui centru de informare la nivelul
Primăriei, în parteneriat cu universități din
țară, care să organizeze periodic seminarii de
informare în care să prezinte oferta de studii a
acestora, care să org anizeze work -shop-uri și
aibă în permanență materiale de prezentare
actualizate;
Înființarea unui centru de excelență pentru
învățământul pre -universitar în IT55
3.6. Dezvoltarea infrastructurii și a
serviciilor în domeniul cultural Reabilitarea și modernizar ea institu țiilor de
cult și a obiectivelor incluse în patrimoniul
cultural
Domeniul prioritar 4 – Îmbunătă țirea calită ții mediului urban
Măsuri de dezvoltare Acțiuni propuse
4.1 Inițiative locale pentru reducerea
gradului de poluare a mediului Delimitarea zonelor industriale de zonele
reziden țiale prin înfiin țarea unor perdele
forestiere
Modernizarea parcului auto pentru transportul
public în comun (inclusiv achizi ționarea unor
autovehicole nepoluante)
Facilită ți acordate agen ților economici care
investesc în domeniul protec ției mediului
(inclusiv în sectorul industriei)
4.2 Sprijin pentru dezvoltarea
sistemelor alternative de Valorificarea la nivel maxim a poten țialului
centralelor hidroenergetice
55 Metodologia de organizare și funcționare a centrelor de exc elență din data de 07.10.2011 a fost
publicată în MO partea I nr.775 din 02.11.2011) – acest lucru ajută la prevenirea și combaterea
fenomenului de delicvență juvenilă în mediul informatic (hackeri) știut fiind faptul că Râmnicu Vâlcea
este cunoscut la niv el mondial ca Hackerville.
203
Măsuri de dezvoltare Acțiuni propuse
producere a energiei
4.3 Dezvoltarea infrastructurii de
managemen t a de șeurilor
municipale Implementarea unor sisteme integrate de
colectare, prelucrare, sortare și reciclare a
deșeurilor
Adoptarea unor măsuri de stopare a
alunecărilor de teren în zona Fe țeni
4.4 Creșterea eficien ței energetice a
clădirilor de locuin țe și a clădirilor
incluse în patrimoniul public Reabilitarea energetică a blocurilor de
locuin țe și a clădirilor incluse în patrimoniul
public
4.5 Reabilitarea și extinderea spa țiilor
verzi la nivel local Modernizarea și între ținerea parcurilor
existente la nivelu l municipiului și crearea
unor trasee pentru biciclete în interiorul
acestora.
Construirea de noi spa ții verzi în zonele
reziden țiale
Domeniul prioritar 5 – Dezvoltarea capacită ții administrative a autorită ților publice la nivel
local
Măsuri de dezvoltar e Acțiuni propuse
5.1. Implementarea unor sisteme de
e-guvernare pentru serviciile
publice adresate cetă țenilor Identificarea serviciilor adresate cetă țenilor
care pot implementa un sistem de e -guvernare
Planificarea perioadei de tranzi ție și
implementarea efe ctivă a sistemelor de e –
guvernare
Promovarea în rândul comunită ții locale a
sistemelor de e-guvernare implementate
5.2. Sprijinirea programelor de
specializare a func ționarilor
publici Organizarea de programe de formare
profesională în domenii precum managemen tul
proiectelor, accesarea fondurilor comunitare,
achizi ții publice, eficien ță energetică etc.
5.3. Simplificarea și raționalizarea
procedurilor administrative de Elaborarea unei analize diagnostic care să
furnizeze recomandări privind simplificarea și
204
lucru raționalizarea procedurilor administrative de
lucru.
Înființarea unor departamente noi, prin ale
căror funcțiuni să se asigure s implificarea și
raționalizarea activității autorităților publice
(de ex. Departament de control și intervenție
a unor acțiuni înt reprinse de entități private,
acțiuni care pot periclita interesul comunității
locale).
Formarea de parteneriate cu autorită ți publice
din alte state membre pentru organizarea unor
schimburi de experien ță la nivelul
funcționarilor publici vizând transferul de bune
practici în domeniu.
4.5. Portofoliul de proiecte prioritare ale municipiului
La nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea au fost identificate o serie de proiecte și idei de proiecte
aflate în diferite stadii de pregătire și implementare, scindate și ierarhizate în func ție de
priorită țile majore de dezvoltare ale localită ții: relansarea și inovarea poten țialului economic,
dezvoltarea turismului local, îmbunătă țirea condi țiilor și calită ții vie ții pentru cetă țeni prin
furnizarea unor servicii de bază și tehnico -edilitare mai bune, îmbunătă țirea calită ții mediului
urban și dezvoltarea capacită ții administrative a autorită ților publice la nivel local.
Nr. crt Denumire proiect Măsură de referință
1. Subtraversare pietonală bdul Tineretului – zona Hermes –
Piața Ostroveni 3.2 Fluidizarea traficului
rutier la nivel local
2. Subtraversare pietonală intersecția Calea lui Traian cu
Strada Dacia 3.2 Fluidizarea traficului
rutier la nivel local
3.
Subtraversare pietonală intersecția Splaiul
Independenței – Calea lui Traian cu strada G -ral Magheru 3.2 Fluidizarea traficului
rutier la nivel local
205
Nr. crt Denumire proiect Măsură de referință
4. Arteră de legătură între b -dul N. Bălcescu și b -dul
Tineretului, inclusiv rampele aferente pasajului
suprateran 3.2 Fluidizarea traficului
rutier la nivel local
5. Amenajare și modernizare Piața Centrală, inclusiv
parcare subterană 3.1 Modernizarea,
reabilitarea și extinderea
rețelei de străzi
orășenești și a rețelei de
cale ferată
6. Amenajare și modernizare Arenele Traian 2.1 Dezvoltarea
infrastructurii și
serviciilor de agrement și
petrecere a timpului
liber
7. Amenajare parcare subterană cartier Ostroveni, în
municipiul Râmnicu Vâlcea 3.2 Fluidizarea traficului
rutier la nivel local
8. Reabilitare și modernizare străzi: Buda, Poenari, Digului,
Lacului cu prel ungire în jurul lacului 3.1 Modernizarea,
reabilitarea și extinderea
rețelei de străzi
orășenești și a rețelei de
cale ferată
9. Artera de legătură între b -dul. Tudor Vladimirescu și b –
dul Nicolae Bălcescu 3.2 Fluidizarea traficului
rutier la nivel local
10. Realizare șosea de centură în zona Morilor
3.2 Fluidizarea traficului
rutier la nivel local
11. Amenajare Parc Industrial (fabrică medicamente,
seringi, țigle speciale, componente auto, componente
electrice, componente IT, prelucrarea lemnului,
cărămizi etc.) în cartierul Nord 1.1 Sprijinirea dezvoltării
sectorului industrial
206
Nr. crt Denumire proiect Măsură de referință
12. Realizare Pod peste Olt în prelungirea străzii Matei
Basarab 3.2 Fluidizarea traficului
rutier la nivel local
13. Amenajare Alee pietonală G -ral. Praporgescu 3.2 Fluidiza rea traficului
rutier la nivel local
14. Amenajare pasarelă pietonală zona Râureni 3.2 Fluidizarea traficului
rutier la nivel local
15. Centru de recuperare sănătate/Balneo în cartierul Nord 3.4 Dezvoltarea
infrastructurii și a
serviciilor în domeniul
social și al sănătății
16. Amenajare locuințe sociale și pentru tineri destinate
închirierii 3.4 Dezvoltarea
infrastructurii și a
serviciilor în domeniul
social și al sănătății
17. Amenajare arteră circulație – prelungire Splaiul
Independenței
3.1 Moderni zarea,
reabilitarea și extinderea
rețelei de străzi
orășenești și a rețelei de
cale ferată
18. Modernizare Stadion Zăvoi (încălzire teren fotbal, tabelă
electronică, instalație nocturnă, extindere tribună,
sistem electronic de acces) 2.1 Dezvoltarea
infrastructurii și
serviciilor de agrement și
petrecere a timpului
liber
19. Reabilitarea Bisericii Cetățuia precum și modernizarea
infrastructurii conexe: pensiune, tunel, parcare
autocare, muzeu medieval 2.1 Dezvoltarea
infrastructurii și
serviciilor de agre ment și
petrecere a timpului
liber
207
Nr. crt Denumire proiect Măsură de referință
20. Reabilitarea și modernizarea Centrului istoric al
municipiului, inclusiv reabilitarea "Conacului Inătești" 2.1 Dezvoltarea
infrastructurii și
serviciilor de agrement și
petrecere a timpului
liber
21. Reabilitare și modernizare Casă Memorială Anton Pann 2.1 Dezvoltarea
infrastructurii și
serviciilor de agrement și
petrecere a timpului
liber
22. Amenajare trasee turistice în municipiul Râmnicu Vâlcea 2.1 Dezvoltarea
infrastructurii și
serviciilor de agrement și
petrec ere a timpului
liber
23. Valorificarea rezervației naturale "Piramidele (Șiroirile)
de la Goranu” prin reabilitarea infrastructurii, marcarea
corespunzătoare din punct de vedere turistic și
realizarea unui muzeu dedicat rezervației naturale
"Piramidele (Ș iroirile) de la Goranu” 2.1 Dezvoltarea
infrastructurii și
serviciilor de agrement și
petrecere a timpului
liber
24. Reamenajare clădiri istorice (imobil din strada Carol I –
sedii partide, Institutul de Geniu) 2.1 Dezvoltarea
infrastructurii și
serviciil or de agrement și
petrecere a timpului
liber
25. Reabilitare Parc Mircea cel Bătrân
2.1 Dezvoltarea
infrastructurii și
serviciilor de agrement și
petrecere a timpului
liber
208
Nr. crt Denumire proiect Măsură de referință
26. Construire locuințe sociale și dotări aferente în cartierul
Colonia Nuci, i nclusiv construirea unei fabrici de
prelucrarea sticlei, formarea pentru alte meserii
specifice romilor 3.4 Dezvoltarea
infrastructurii și a
serviciilor în domeniul
social și al sănătății
27. Centru de îngrijire pentru mame și/sau copii aflați în
situații de risc (fosta Grădiniță Căzănești) 3.4 Dezvoltarea
infrastructurii și a
serviciilor în domeniul
social și al sănătății
28. After school cu funcțiune socială în Cartierul Colonia
Nuci 3.5 Dezvoltarea
infrastructurii și a
serviciilor în domeniul
educațion al
29. Centru de voluntariat – asistență pentru persoanele care
nu au mobilitate 3.4 Dezvoltarea
infrastructurii și a
serviciilor în domeniul
social și al sănătății
30. Construire Centru destinat dezvoltării serviciilor de
îngrijire la domiciliu a vârstn icilor 3.4 Dezvoltarea
infrastructurii și a
serviciilor în domeniul
social și al sănătății
31. Reabilitarea/modernizarea Colegiului Național „Mircea
Cel Bătrân” 3.5 Dezvoltarea
infrastructurii și a
serviciilor în domeniul
educațional
32. Construire gradi niță și școală în cartierul Ostroveni 3.5 Dezvoltarea
infrastructurii și a
serviciilor în domeniul
educațional
33. Realizare sistem educațional integrat 3.5 Dezvoltarea
209
Nr. crt Denumire proiect Măsură de referință
infrastructurii și a
serviciilor în domeniul
educațional
34. Amenajare Campus Univers itar 3.5 Dezvoltarea
infrastructurii și a
serviciilor în domeniul
educațional
35. Reabilitarea termică a clădirilor de utilitate publică,
aparținând municipiului Râmnicu Vâlcea (școli, licee,
grădinițe) 3.5 Dezvoltarea
infrastructurii și a
serviciilor în domeniul
educațional
36. Reabilitare rețelelor termice secundare din municipiul
Râmnicu Vâlcea 3.3 Dezvoltarea
infrastructurii tehnico –
edilitare și a serviciilor
de utilitate publică
37. Reabilitarea termică a 100 blocuri de locuințe 3.5 Dezvoltarea
infrastructurii și a
serviciilor în domeniul
educațional
38. Organizarea transportului public din municipiul Râmnicu
Vâlcea după principii ecologice – achiziționarea a 20 de
autobuze electrice (plus amenajarea a două stații de
alimentare – nord și sud) 4.1 I nițiative locale
pentru reducerea
gradului de poluare a
mediului
39 Modernizare parc auto – autobuze pentru transport
public
4.1 Inițiative locale
pentru reducerea
gradului de poluare a
mediului
40. Diminuarea efectelor negative ale alunecărilor de tere n
asupra mediului înconjurător prin lucrări de stabilizare a 4.1 Inițiative locale
pentru reducerea
210
Nr. crt Denumire proiect Măsură de referință
versanților (captări de izvoare, drenuri de adâncime,
împăduriri) – Dealul Malului și Feteni
gradului de poluare a
mediului
41. Renaturarea și reamenajare a cursului de apă Olănești, în
municipiul Râmnicu Vâlcea 2.1 Dezvoltarea
infrastructurii și
serviciilor de agrement și
petrecere a timpului
liber
42. Sat de vacanță inclusiv parcare amenajată pentru rulote
– Cartierul Ostroveni 2.1 Dezvoltarea
infrastruc turii și
serviciilor de agrement și
petrecere a timpului
liber
43. Complex de agrement acvatic – Aquaparc și bazin
olimpic 2.1 Dezvoltarea
infrastructurii și
serviciilor de agrement și
petrecere a timpului
liber
44. Amenajare parc Dealul Capela: trasee p romenadă,
jogging, biciclete, puncte de belleview 2.1 Dezvoltarea
infrastructurii și
serviciilor de agrement și
petrecere a timpului
liber
45. Amenajare "Bulevardul bicicliștilor" pe faleza Oltului și
punerea în valoare a luciului de apă (debarcader,
hidrobiciclete, locuri de picnic și locuri de pescuit) 2.1 Dezvoltarea
infrastructurii și
serviciilor de agrement și
petrecere a timpului
liber
46. Amenajare "Children land" în vecinătatea Grădinii 2.1 Dezvoltarea
infrastructurii și
211
Nr. crt Denumire proiect Măsură de referință
Zoologice Ostroveni servic iilor de agrement și
petrecere a timpului
liber
47. Realizare instalație de telegondolă 2.1 Dezvoltarea
infrastructurii și
serviciilor de agrement și
petrecere a timpului
liber
48. Realizare traseu carturi, role, circuit Formula 1 2.1 Dezvoltarea
infrast ructurii și
serviciilor de agrement și
petrecere a timpului
liber
49. Amenajare centura de ocolire a municipiului pe traseul
Bujoreni – Păușești Măglași – Olanești sat (nord -vest) 3.2 Fluidizarea traficului
rutier la nivel local
50. Introducere linie de troleibuz pe artera principală a
municipiului (Calea lui Traian) și achiziționare vehicole
noi
4.1 Inițiative locale
pentru reducerea
gradului de poluare a
mediului
51. Modernizare rețele stradale cartiere perifice (Colonie
Nuci, Troianu, Căzănești, St olniceni, Poienari, Aranghel,
Buda, Goranu, Copăcelu etc.) 3.1 Modernizarea,
reabilitarea și extinderea
rețelei de străzi
orășenești și a rețelei de
cale ferată
52. Extindere sistem de canalizare și alimentare cu apă in
cartierele periferice (Colonie Nuci , Troianu, Căzănești,
Stolniceni, Poienari, Aranghel, Buda, Goranu, Copăcelu
etc.) 3.3 Dezvoltarea
infrastructurii tehnico –
edilitare și a serviciilor
de utilitate publică
212
Nr. crt Denumire proiect Măsură de referință
53. Modernizare Secție Pediatrie Spital Județean Vâlcea 3.4 Dezvoltarea
infrastruct urii și a
serviciilor în domeniul
social și al sănătății
54. Înființare perdea forestieră de protecție, între Parcul
Industrial Sud și cartierele Stolniceni, Căzănești, Colonia
Nuci 4.1 Inițiative locale
pentru reducerea
gradului de poluare a
mediului
55. Construire și amenajare incubator de afaceri în
domeniul cercetării și în domeniul IT în cartierul Nord 1.5 Dezvoltarea
infrastructurii specifică
mediului de afaceri
56. Instruirea funcționarilor în domeniile eficiență
energetică, clădiri de locuințe ș i instituții publice,
achiziții publice și management de proiect 5.2 Sprijinirea
programelor de
specializare a
funcționarilor publici
57. Sistem de canalizare pluvială în municipiul Râmnicu
Vâlcea (cartierele Ostroveni sat, Râureni etc.) 3.3 Dezvoltarea
infrastructurii tehnico –
edilitare și a serviciilor
de utilitate publică
58. Amenajare bazin de înot zona Chimistul (se realizează
prin CNI) 2.1 Dezvoltarea
infrastructurii și
serviciilor de agrement și
petrecere a timpului
liber
Pentru fiecare proiect p rezentat anterior s -a urmărit conturarea unui concept preliminar
raportat la perioada estimată de implementare, obiectivul general și principalele componente
213
ale proiectului, precum și valoarea estimată. Prezentarea detaliată a portofoliului de proiecte
prioritare ale municipiului este inclusă în Anexa nr.1.
Pentru a demonstra coeren ța existentă între portofoliul ideilor de proiect prezentate și
viziunea de dezvoltare a strategiei, fiecare proiect a fost integrat la nivelul unui domeniu
prioritar de dezvol tare, după cum urmează:
Prioritatea de dezvoltare 1 – Relansarea și inovarea poten țialului economic local
Amenajare Parc Industrial (fabrică medicamente, seringi, tigle speciale,
componente auto, componente electrice, componente IT, prelucrarea lemnului,
cărămizi etc.) în cartierul Nord;
Construire și amenajare incubator de afaceri în domeniul cercetării și în domeniul
IT în cartierul Nord;
Construirea unei fabrici pentru prelucrarea sticlei în cartierul Colonia Nuci și
formarea profesională a persoanelor de etnie romă în meserii tradi ționale;
Amenajare și modernizare Piața Centrală, inclusiv parcare subterană
Prioritatatea de dezvoltare 2 – Dezvoltarea turismului la nivel local
Amenajare și modernizare Arenele Traian;
Modernizare Stadion Zavoi (încălzire teren fotbal, tabelă electronică, instala ție
nocturnă, extindere tribună, sistem electronic de acces);
Amenajare trasee turistice în municipiul Râmnicu Vâlcea;
Valorificarea rezervației naturale "Piramidele (Șiroirile) de la Goranu” prin
reabilitarea infr astructurii, marcarea corespunzatoare din punct de vedere turistic
și realizarea unui muzeu dedicat;
Sat de vacanță inclusiv parcare amenajată pentru rulote – Cartierul Ostroveni;
Complex de agrement acva tic – Aquaparc și bazin olimpic ;
Amenajare bazin de înot zona Chimistul (se realizează prin CNI) ;
Amenajare parc Dealul Capela: trasee promenadă, jogging, biciclete, puncte de
belleview;
Amenajare "Bulevardul bicicliștilor" pe faleza Oltului și punerea în valoare a luciului
de apă (debarcader, hidrobiciclet e, locuri de picnic și locuri de pescuit);
Amenajare "Children land" în vecinătatea Grădinii Zoologice Ostroveni;
Realizare instalație de telegondolă;
Realizare traseu carturi, role, circuit Formula 1;
214
Prioritatea de dezvoltare 3 – Îmbunătă țirea condi țiilor și calită ții vieții pentru cetă țeni prin
furnizarea unor servicii de bază și tehnico -edilitare mai bune
Artera de legatură între b -dul N. Bălcescu și b -dul Tineretului, inclusiv rampele
aferente pasajului suprateran;
Reabilitare și modernizare străzi: Buda, Poenari, Digului, Lacului cu prelungire în
jurului lacului;
Artera de legatura între b -dul. Tudor Vladimirescu și b-dul Nicolae Balcescu;
Realizare șosea de centură în zona Morilor;
Amenajare arter ă circulaț ie: prelungire Splaiul Independenței ;
Mode rnizare re țele stradale cartiere perifice (Colonie Nuci, Troianu, Căzăne ști,
Stolniceni, Poienari, Aranghel, Buda, Goranu, Copăcelu etc.);
Amenajare centură de ocolire a municipiului pe traseul Bujoreni – Păușești Măglași –
Olanești sat (nord -vest);
Sistem de canalizare pluvială în municipiul Râmnicu Vâlcea (cartierele Ostroveni
sat, Râureni etc.)
Extindere sistem de canalizare și alimentare cu apă în cartierele periferice (Colonie
Nuci, Troianu, Căzăne ști, Stolniceni, Poienari, Aranghel, Buda, Goranu, Copă celu
etc.);
Realizare Pod peste Olt în prelungirea străzii Matei Basarab;
Subtraversare pietonală b -dul Tineretului – zona Hermes – Piața Ostroveni;
Subtraversare pietonală intersec ția Calea lui Traian cu Strada Dacia;
Subtraversare pietonală intersecția S plaiul Independenței – Calea lui Traian cu
strada G -ral Magheru;
Amenajare pasarelă pietonală zona Râureni;
Amenajare Alee pietonală G -ral. Praporgescu;
Amenajare parcare subterană cartier Ostroveni, în municipiul Râmnicu Vâlcea;
Introducere linie de trole ibuz pe artera principală a municipiului (Calea lui Traian)
și achizi ționare vehicole noi;
Modernizare parc auto – autobuze pentru transport public;
Centru de recuperare sanatate/Balneo în cartierul Nord;
Modernizare Sec ție Pediatrie Spital Jude țean Vâlce a;
Amenajare locuin țe sociale și pentru tineri destinate închirierii;
Construire locuințe sociale și dotări aferente în cartierul Colonia Nuci;
Centru de îngrijire pentru mame și/sau copii aflați în situații de risc (fosta Grădiniță
215
Căzănești);
After schoo l cu funcțiune socială în Cartierul Colonia Nuci;
Centru de voluntariat – asistență pentru persoanele care nu au mobilitate;
Construire Centru destinat dezvoltării serviciilor de îngrijire la domiciliu a
vârstnicilor;
Reabilitarea/modernizarea Colegiului N ațional „Mircea Cel Bătrân”;
Construire gradiniță și școală în cartierul Ostroveni;
Realizare sistem educațional integrat;
Amenajare Campus Universitar;
Reabilitarea Bisericii Cetățuia precum și modernizarea infrastructurii conexe:
pensiune, tunel, parcare autocare, muzeu medieval;
Reabilitarea și modernizarea Centrului istoric al municipiului, inclusiv reabilitarea
"Conacului Inătești";
Reabilitare și modernizare Casă Memorială Anton Pann;
Reamenajare clădiri istorice (imobil din strada Carol I – sedii par tide, Institutul de
Geniu);
Reabi litare Parc Mircea cel Bătrân;
Prioritatea de dezvoltare 4 – Îmbunătă țirea calită ții mediului urban
Organizarea transportului public al municipiului Râmnicu Vâlcea după principii
ecologice – achiziționarea a 20 de autobuz e electrice (plus amenajarea a două stații
de alimentare – nord și sud );
Diminuarea efectelor negative ale alunecărilor de teren asupra mediului
înconjurător prin lucrări de stabilizare a versanților (captări de izvoare, drenuri de
adâncime, împăduriri) – Dealul Malului ș i Feteni ;
Renaturarea și reamenajarea cursului de apă Olăne ști, în municipiul Râmnicu
Vâlcea;
Înfiin țare perdea forestieră de protec ție, între Parcul Industrial Sud și cartierele
Stolniceni, Căzăne ști, Colonia Nuci;
Reabilitarea termică a clădirilor de utilitate publică, aparținând municipiului
Râmnicu Vâlcea (școli, licee, grădinițe);
Reabilitare rețelelor termice secundare din municipiul Râmnicu Vâlcea;
Reabilitarea termică a 100 blocuri de locuin țe;
216
Prioritatea de dezvoltare 5 – Dezvo ltarea capacită ții administrative a autorită ților publice
la nivel local
Instruirea func ționarilor în domeniile eficien ță energetică, clădiri de locuin țe și
institu ții publice, achizi ții publice și management de proiect.
În vederea creării unei viziuni asupra dimensiunii bugetare a ideilor de proiecte incluse în
cadrul portofoliulu i de proiecte prezentat în Anexa nr.1 , s-a realizat o centralizare a bugetelor
estimate, atât la nivel de domeniu prioritar, cât și general la nivelul întregii strategii:
Prior itatea de
dezvoltare
Denumire proiect Valoare Euro
Prioritatea de
dezvoltare 1 –
Relansarea și
inovarea
potențialului
economic
local
Amenajare Parc Industrial (fabrică medicamente, seringi,
tigle speciale, componente auto, componente electrice,
compon ente IT, prelucrarea lemnului, cărămizi etc.) în
cartierul Nord; 12.000.000
Construire și amenajare incubator de afaceri în domeniul
cercetării și în domeniul IT în cartierul Nord; 8.000.000
Construirea unei fabrici pentru prelucrarea sticlei în
cartie rul Colonia Nuci și formarea profesională a
persoanelor de etnie romă în meserii tradiționale; 10.000.000
Amenajare și modernizare Piața Centrală, inclusiv
parcare subterană 4.000.000
TOTAL 34.000.000
Prioritatatea
de dezvoltare
2 –
Dezvoltarea
turismului la
nivel local
Amenajare și modernizare Arenele Traian; 12.000.000
Modernizare Stadion Zavoi (încălzire teren fotbal, tabelă
electronică, instalație nocturnă, extindere tribună,
sistem electronic de acces); 10.000.000
Amenajare trasee turis tice în municipiul Râmnicu Vâlcea; 1.000.000
Valorificarea rezervației naturale "Piramidele (Șiroirile)
de la Goranu” prin reabilitarea infrastructurii, marcarea
corespunzatoare din punct de vedere turistic și realizarea
unui muzeu dedicat; 4.000.000
Sat de vacanță inclusiv parcare amenajată pentru rulote –
Cartierul Ostroveni; 3.000.000
Complex de agrement acvatic – Aquaparc și bazin
olimpic; 10.000.000
Amenajare parc Dealul Capela: trasee promenadă,
jogging, biciclete, puncte de belleview; 2.000.0 00
Amenajare "Bulevardul bicicliștilor" pe faleza Oltului și
punerea în valoare a luciului de apă (debarcader,
hidrobiciclete, locuri de picnic și locuri de pescuit); 2.000.000
217
Prior itatea de
dezvoltare
Denumire proiect Valoare Euro
Amenajare "Children land" în vecinătatea Grădinii
Zoologice Ostroveni; 900.000
Realizare instalație de telegondolă; 9.500.000
Realizare traseu carturi, role, circuit Formula 1; 1.000.000
Amenajare bazin de înot zona Chimistul (se realizează
prin CNI) 10.000.000
TOTAL 65.400.000
Prioritatea de
dezvoltare 3 –
Îmbunătățire a
condițiilor și
calității vieții
pentru
cetățeni prin
furnizarea
unor servicii
de bază și
tehnico –
edilitare mai
bune
Artera de legatură între b -dul N. Bălcescu și b -dul
Tineretului, inclusiv rampele aferente p asajului
suprateran; 7.800.000
Reabilitare și modernizare străzi: Buda, Poenari, Digului,
Lacului cu prelungire în jurului lacului; 2.700.000
Artera de legatura între b -dul Tudor Vladimirescu și b -dul
Nicolae Balcescu; 3.500.000
Realizare șosea de ce ntură în zona Morilor; 7.000.000
Amenajare arteră circulație – prelungire Splaiul
Independentei; 5.000.000
Amenajare centură de ocolire a municipiului pe traseul
Bujoreni – Păușești Măglași – Olanești sat (nord -vest);
4.500.000
Modernizare rețele str adale cartiere perifice (Colonie
Nuci, Troianu, Căzănești, Stolniceni, Poienari, Aranghel,
Buda, Goranu, Copăcelu etc.); 10.000.000
Extindere sistem de canalizare și alimentare cu apă în
cartierele periferice (Colonie Nuci, Troianu, Căzănești,
Stolniceni , Poienari, Aranghel, Buda, Goranu, Copăcelu
etc.); 4.000.000
Sistem de canalizare pluvială în municipiul Râmnicu
Vâlcea (cartierele Ostroveni sat, Râureni etc.)
5.000.000
Realizare Pod peste Olt în prelungirea străzii Matei
Basarab; 25.000.000
Subtraversare pietonală bdul Tineretului – zona Hermes –
Piața Ostroveni; 900.000
Subtraversare pietonală intersecția Calea lui Traian cu
Strada Dacia; 800.000
Subtraversare pietonală intersecția Splaiul Independenței
– Calea lui Traian cu strada G -ral Mag heru; 800.000
Amenajare pasarelă pietonală zona Râureni; 2.000.000
Amenajare Alee pietonală Gral. Praporgescu; 2.000.000
Amenajare parcare subterană cartier Ostroveni, în
municipiul Râmnicu Vâlcea; 7.100.000
218
Prior itatea de
dezvoltare
Denumire proiect Valoare Euro
Introducere linie de troleibuz pe artera principală a
municipiului (Calea lui Traian) și achiziționare vehicole
noi; 5.000.000
Modernizare parc auto – autobuze pentru transport
public; 5.000.000
Centru de recuperare sanatate/Balneo în cartierul Nord; 10.000.000
Modernizare Secție Pediatri e Spital Județean Vâlcea; 2.000.000
Amenajare locuințe sociale și pentru tineri destinate
închirierii; 3.000.000
Construire locuințe sociale și dotări aferente în cartierul
Colonia Nuci; 7.000.000
Centru de îngrijire pentru mame și/sau copii aflați î n
situații de risc (fosta Grădiniță Căzănești); 2.000.000
After school cu funcțiune socială în Cartierul Colonia
Nuci; 1.500.000
Centru de voluntariat – asistență pentru persoanele care
nu au mobilitate; 2.500.000
Construire Centru destinat dezvoltăr ii serviciilor de
îngrijire la domiciliu a vârstnicilor; 2.500.000
Reabilitarea/modernizarea Colegiului Național „Mircea
Cel Bătrân”; 4.000.000
Construire gradiniță și școală în cartierul Ostroveni; 1.700.000
Realizare sistem educațional integrat; 700.000
Amenajare Campus Universitar; 3.000.000
Reabilitarea Bisericii Cetățuia precum și modernizarea
infrastructurii conexe: pensiune, tunel, parcare
autocare, muzeu medieval; 3.000.000
Reabilitarea și modernizarea Centrului istoric al
municipiului, inclusiv reabilitarea "Conacului Inătești"; 6.000.000
Reabilitare și modernizare Casă Memorială Anton Pann; 2.000.000
Reamenajare clădiri istorice (imobil din strada Carol I –
sedii partide, Institutul de Geniu); 3.000.000
Reabilitare Parc Mircea cel Bătrân 7.000.000
TOTAL 159.000.000
Prioritatea de
dezvoltare 4 –
Îmbunătățirea
calității
mediului
urban Organizarea transportului public al municipiului Râmnicu
Vâlcea după principii ecologice – achiziționarea a 20
autobuze electrice (plus amenajarea a două stații de
alimentare – nord și sud); 1.200.000
Diminuarea efectelor negative ale alunecărilor de teren
asupra mediului înconjurător prin lucrări de stabilizare a
versanților (captări de izvoare, drenuri de adâncime, 3.300.000
219
Prior itatea de
dezvoltare
Denumire proiect Valoare Euro
împăduriri) – Dealul Malului și Feteni ;
Renaturarea și reamenajarea cursului de apă Olănești, în
municipiul Râmnicu Vâlcea; 2.500.000
Înființare perdea forestieră de protecție, între Parcul
Industrial Sud și cartierele Stolniceni, Căzănești, Colonia
Nuci; 500.000
Reabili tarea termică a clădirilor de utilitate publică,
aparținând municipiului Râmnicu Vâlcea (școli, licee,
grădinițe); 15.000.000
Reabilitare rețelelor termice secundare din municipiul
Râmnicu
Vâlcea; 3.900.000
Reabilitarea termică a 100 blocuri de locuin țe; 2.400.000
TOTAL 28.800.000
Prioritatea de
dezvoltare 5 –
Dezvoltarea
capacității
administrative
a autorităților
publice la
nivel local Instruirea funcționarilor în domeniile eficiență
energetică, clădiri de locuințe și instituții publice,
achiziții publice și management de proiect. 10.000
TOTAL 10.000
TOTAL GENERAL
287.210.000
220
Capitol 5 – Implementarea strategiei de dezvoltare
5.1. Surse de finanțare
În vederea realizării unor investi ții viabile, este necesară cunoa șterea tuturor su rselor
poten țiale de finan țare. Prezentul subcapitol î și propune prezentarea diverselor programe de
finan țare a proiectelor care pot fi implementate de către autorită țile publice locale.
Finan țările europene la nivel na țional (Programele Opera ționale) sunt reglementate în
perioada 2014 -2020 de Acordul de Parteneriat semnat între România și Uniunea Europeană, care
își propune reducerea discrepan țelor de dezvoltare economică și socială între țara noastră și
statele membre ale UE.
Astfel, cele mai importante surse de finan țare existente la nivel na țional pentru
administra ția publică locală sunt reprezentate de următoarele Programe Opera ționale:
Programul Opera țional Regional (POR) 2014 -2020;
Programul Opera țional Capacitate Administrativă (PO CA) 2014 – 2020;
Programul Operațional Capital Uman (PO CU) 2014 -2020;
Programul Operațional Infrastructură Mare (PO IM) 2014 -2020.
La nivel european, programul URBACT III 2014 -2020 reprezintă o sursă cu un poten țial
ridicat de accesare. Pe lângă acesta, există și anumite instrumente financiare, precum JASPERS
și JESSICA, care vin în ajutorul autorită ților publice ca și instrumente de inginerie financiară sau
de asistență tehnică în implementarea unor proiecte.
Programe Opera ționale
Programul Opera țional Regional (POR) 201 4-2020
Programul Opera țional Regional 2014 -2020 î și propune să asigure continuitatea viziunii
strategice privind dezvoltarea regională în România, prin completarea și dezvoltarea direc țiilor
și priorită ților de dezvoltare regională con ținute în PND și CNSR 2007–2013 și implementate prin
POR 2007 –2013, precum și prin alte programe na ționale.
Obiectivele tematice, axele prioritare și bugetul aferent fiecăreia sunt prezentate în
tabelul următor:
Obiective Tematice (OT) Axa prioritară Buget OT (mil. euro)
221
Obiective Tematice (OT) Axa prioritară Buget OT (mil. euro)
OT 1 ‐ consolidarea
cercetării, dezvoltării
tehnologice și a inovării AP 1 ‐ Transfer tehnologic
165
OT 3 ‐ îmbunătățirea
competitivității
întreprinderilor mici și
mijlocii, a sectorului agricol,
pescuitului și acvaculturii AP 2 – Competitivitate IMM
700
OT 4 ‐ sprijinirea tranziției
către o economie cu emisii
scăzute de dioxid de carbon
în toate sectoarele AP 3 – Eficien ță energetică în
clădiri publice 300
AP 4 – Dezvoltare urbană 2.654
OT 6 ‐ protecția mediului și
promovarea utilizării
eficiente a res urselor AP 4 – Dezvoltare urbană
300
AP 5 – Patrimoniu cultural
OT 7 ‐ promovarea sistemelor
de transport durabile și
eliminarea blocajelor din
cadrul infrastructurilor
rețelelor majore AP 6 – Infrastructură de
transport rutieră
900
OT 8 ‐ promovarea ocupării
forței de muncă sustenabile
și de calitate și sprijinirea
mobilită ții forței de muncă AP 7 ‐ Turism
95
OT 9 ‐ promovarea incluziunii
sociale și combaterea
sărăciei AP 8 – Infrastructură sanitară
și socială 400
AP 9 – Comunită ți
marginalizate ( CLLD) 90
OT 10 ‐ investițiile în
educație, competențe și
învățare pe tot parcursul
vieții AP 10 – Infrastructura
educa țională
340
222
Obiective Tematice (OT) Axa prioritară Buget OT (mil. euro)
OT 11 ‐ consolidarea
capacității instituționale și o
administrație publică
eficientă AP 11 – Cadastru
250
Fără OT AP 12 – Asisten ță tehnică 104
Total POR 6.298
Tipurile de activită ți eligibile pentru autorită țile publice din Râmnicu Vâlcea se regăsesc
în tabelul de mai jos, în func ție de Axa Prioritară:
Tipuri de activită ți eligibile Poten țiali beneficiari
Axa Prioritară 3 – Eficien ță energetică în clădiri publice
– eficien ță energetică a clădirilor publice,
inclusiv măsuri de consolidare a acestora – autorită ți publice centrale și locale
Axa Prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării urbane
– eficien ță energetică a clădiri lor reziden țiale,
inclusiv măsuri de consolidare a acestora
– investi ții în iluminatul public
– măsuri pentru transport urban (căi de rulare/
piste de bicicli ști/ achizi ție mijloace de
transport ecologice/ electrice, etc.)
– regenerarea și revitalizarea zo nelor urbane
(modernizare spa ții publice, reabilitare clădiri/
terenuri abandonate, centre istorice, etc.) – autorită ți publice locale – mediul
urban
Axa Prioritară 5 – Conservarea, protec ția și valorificarea durabilă a patrimoniului
cultural
– restaurar ea, protec ția și valorificarea
patrimoniului cultural – autorită ți publice locale
– autorită ți publice centrale
– ONG – uri
– unită ți de cult
– parteneriate
Axa Prioritară 7 – Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a
223
Tipuri de activită ți eligibile Poten țiali beneficiari
turismului
– valorificarea economică a poten țialului turistic
balnear
– valorificarea economică a poten țialului turistic
cu specific local
– infrastructură turistică publică de agrement – autorită ți publice locale
– parteneriate
Axa Prioritară 8 – Dezvoltarea infrastruct urii de sănătate și sociale
– construcția de spitale regionale
– reabilitarea/modernizarea/ dotarea cu
echipamente a spitalelor județene de urgență
– reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/
dotarea infrastructurii de servicii medicale
(ambulatorii, unităț i de primiri urgențe)
– construirea/ reabilitarea/ modernizarea/
dotarea centrelor comunitare de intervenție
integrată
– reabilitare a/ modernizarea/ dotarea
infrastructurii de servicii sociale fără
componentă reziden țială
– construcție/ reabilitare de loc uințe de tip
familial, apartamente de tip familial, locuințe
protejate etc. – autorită ți publice locale
– furnizori de servicii sociale de drept
public și privat, acredita ți conform legii
– parteneriate
Axa Prioritară 9 – Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunită ților
defavorizate din mediul urban
– Acțiuni integrate prin:
• Construirea/ reabilitare a/ modernizare a
locuințelor sociale
• Investiții în infrastructura de sănătate,
educa ție și servicii sociale
• Stimularea ocupării ‐ activități d e economie
socială
• Activități de dezvoltare comunitară integrată – – Parteneriate (grup de ac țiune locală)
între:
• Unități administrativ‐teritoriale (APL)
• Furnizorii de servicii sociale de drept
public sau p rivat, acreditați conform legii
• ONG‐uri
224
Tipuri de activită ți eligibile Poten țiali beneficiari
activități de informare, consiliere
Axa Prioritară 10 – Dezvoltarea infrastructurii educa ționale
– construc ția/ reabilitarea/ modernizarea/
echiparea infrastructurii educaționale
antepre școlare (cre șe), pre școlare (gră dinițe) și
a celei pentru învă țământu l general obligatoriu
(școli I‐ VIII)
– reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/
echiparea infrastructurii școlilor profesionale,
liceelor tehnologice
– reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/
echiparea infrastructurii educaționale
universitare – unități ad ministrativ‐teritoriale (APL)
– instituții de învățământ superior de stat
Demn de men ționat este și faptul că Axa Prioritară 2 – Îmbunătă țirea competitivită ții
IMM-urilor se adresează IMM -urilor, iar încurajarea acestora în implementarea unor proiecte
finanțate în cadrul POR ar reprezenta un important factor de dezvoltare la nivel local.
Programul Opera țional Capacitate Administrativă (PO CA) 2014 -2020
Programul Opera țional Capacitate Administrativă 2014 – 2020 (PO CA) î și propune să
consolideze capacita tea administrativă a autorită ților și institu țiilor publice de a susține o
economie modernă și comp etitivă, abordând provocarea 5 „ Administra ția și guvernarea” și
provocarea 2 „Oamenii și societatea” din Acordul de Parteneriat al României. Programul este
finanțat din Fondul Social European, în cadrul obiectivului tematic nr. 11 „Consolidarea
capacită ții institu ționale a autorită ților publice și a păr ților interesate și eficien ța administra ției
publice”.
Obiectivele tematice, axele prioritare și bugetul afer ent fiecăreia sunt prezentate în
tabelul următor:
Obiective Tematice (OT) Axa prioritară Buget OT (mil. euro)
OT 11 ‐ Consolidarea
capacită ții institu ționale a
autorită ților publice și a AP 1 – Struc turi eficiente la
nivelul tuturor palierelor
administrative și judiciare 326,38
225
Obiective Tematice (OT) Axa prioritară Buget OT (mil. euro)
părților interesate și
eficien ța administra ției
publice AP 2- Administra ție publică și
sistem judiciar eficace și
transparente 204,68
Fără OT AP 3 – Asisten ță tehnică 22,13
Total PO CA 553,19
Tipurile de activită ți eligibile pentru autorită țile publice din Râmnicu Vâlcea se regăsesc
în tabelul de mai jos, în func ție de Axa Prioritară și Obiectivul specific:
Obiectiv specific Tipuri de activită ți eligibile Poten țiali beneficiari
Axa Prioritară 1 – Structuri eficiente la nivelu l tuturor palierelor administrative și
judiciare
Obiectiv specific 1.2 –
Dezvoltarea și
implementarea de politici și
instrumente moderne de
management al resurselor
umane – Identificarea și/sau crearea
de metode inovative de
asigurare a managementului
resurselor umane;
– Simplificarea proceselor de
recrutare, selecție, evaluare,
formare, perfecționare,
evidență în sistemul
administrației publice;
– Dezvoltarea sistemului de
monitorizare și control al
politicilor de resurse umane în
mod unitar și coerent;
– Elaborarea și implementarea
de stand arde ocupaționale/de
competență. – Autorități ale
administrației publice
centrale și locale;
– Structurile asociative
ale autorităților
administrației publice
locale;
– Universități.
Axa Prioritară 2 – Administra ție publică și sistem judiciar eficace și transparente
Obiectiv specific 2.1 –
Oferirea de servicii publice
de calitate pentru cetățeni
și mediul de afaceri la nivel – Identificarea și
implementarea de măsuri de
îmbunătățire a proceselor
interne și a pr ocedurilor de – Autorități ale
administrației publice
locale;
– Structurile asociative
226
local lucru pentru eficientizarea
gestionării furnizării serviciilor
publice;
– Aplicarea standardelor de
cost și de calitate pentru toate
serviciile publice;
– Dezvoltarea și promovarea
implementării sistemelor de
ghișeu unic;
– Promovarea bunelor practici
în administrația publică și
încurajarea schimbului de
experiență, a networking -ului
între entitățile publice cu
privire la gestionarea furnizării
serviciilor publice. ale a utorităților
administrației publice
locale;
– Asociații de dezvoltare
intercomunitare;
– Universități;
– ONG-uri;
– Partener i sociali.
Obiectiv specific 2.2 –
Creșterea transparenței,
integrității și
responsabilității la nivelul
autorităților și instit uțiilor
publice – Îmbunătățirea cadrului legal
și operațional care
reglementează regimul
incompatibilităților, conflictul
de interese și a normelor
deontologice pentru personalul
din autoritățile și instituțiile
publice;
– Creșterea transparenței
privind a tât obligațiile și
drepturile instituțiilor publice,
cât și drepturile și obligațiile
beneficiarilor privind serviciile
publice (ex. carta serviciilor
publice, ghiduri pentru
beneficiarii serviciilor
publice);
– Dezvoltarea și – Autorități ale
administrației publice
centrale și locale;
– Structurile asociative
ale autorităților
administrației publice
locale;
– Autorități administrative
autonome;
– Universități;
– ONG-uri.
227
implementarea de măsuri
privind reducerea corupției
(ex. organizarea de campanii
de educație publică, realizarea
de sondaje privind percepția
publică în materie de corupție,
analize, studii etc.).
Programul Operațional Capital Uman (PO CU) 2014 –2020
Programul Operațional Capital Uman (PO CU) stabile ște priorită țile de investi ții,
obiectivele și acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, continuând
investi țiile realizate prin Fondul Social European (FSE) în perioada 2007‐2013 și contribuind la
atingerea obiectivului general al Acordului de Parteneriat (AP 2014‐2020 ), acela de a reduce
dispar itățile de dezvoltare economică și socială dintre România și Statele Membre (SM) ale
Uniunii Europene (UE).
Cu intervenții integrate planificate în domeniul ocupării forței d e muncă, al incluziunii
sociale și educației, PO CU va funcționa ca un mijloc de stimulare a creș terii economice și a
coeziunii și, de asemenea, va susține atingerea obiectivelor stabilite în cadru l altor provocări de
dezvoltare ‐ competitivitate, infrastructu ră, administrare și guvernanță ‐ contribuind astf el la
îndeplinirea obiectivelor asumate de România în contextul Strategiei Europa 2020 pentru o
creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.
Tabelul de mai jos prezintă Axele Prioritare și domeniile vizate de acestea: AP 7: Asisten ță tehnică AP 1: Ini țiativa locuri de muncă pentru tineri
Ocupare AP 2: Îmbunătă țirea situa ției tinerilor din categoria NEETs
AP 3: Locuri de muncă pentru to ți
AP 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei
Incluziune AP 5: Dezvoltare locală plasată sub re sponsabilitatea comunită ții
(CLLD)
AP 6: Educa ție și competen țe Educa ție
Autorită țile publice din Râmnicu Vâlcea ar putea fi poten țiali beneficiari în cadrul
următoarelor Axe Prioritare ale PO CU:
AP 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei
AP 5: Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunită ții (CLLD)
228
AP 6: Educa ție și competen țe
Programul Operațional Infrastructură Mare (PO IM) 2014 -2020
Programul Operațional Infrastructură Mare (PO IM) 2014 -2020 a fost elaborat pentru a
răspunde nevoi lor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat 2014 -2020 și
în acord cu CSC și Documentul de Poziție al serviciilor Comisiei Europene. Strategia PO IM este
orientată spre obiectivele Strategiei Europa 2020, în corelare cu PNR și reco mandările specifice
de țară, concentrându -se asupra cre șterii durabile prin promovarea unei economii bazate pe
consum redus de carbon prin măsuri de eficiență energetică și promovare a energiei verzi,
precum și prin promovarea unor moduri de transport prie tenoase cu mediul și o utilizare mai
eficientă a resurselor.
Pentru a răspunde provocărilor din AP și pentru a -și atinge obiectivul, PO IM adresează
nevoile de dezvoltare din patru sectoare: infrastructura de transport, protecția mediului,
managementul ris curilor și adaptarea la schimbările climatice, energie și eficiență energetică,
contribuind la Strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii,
prin finanțarea a 4 din cele 11 obiective tematice stabilite prin Regulament ul nr. 1303/2013:
• OT4. Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate
sectoarele, prin sus ținerea produc ției de energie din surse regenerabile, măsurilor de eficiență
energetică, introducerea tehnologiilor de tip smart
• OT5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor, prin
finanțarea măsurilor de prevenire și protec ție împotriva riscurilor naturale, menite să atenueze
și să combată efectele schimbărilor climatice, și consolidarea capacității de intervenție în
domeniu
• OT6. Protejarea și conservarea mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor, prin
promovarea investițiilor în sistemele de apă și apă uzată, managementul integrat al deșeurilor,
protecția biodiversită ții și monitorizarea calității aerului
• OT7. Promovarea transportului durabil și eliminarea blocajelor apărute în infrastructura
rețelelor importante, prin sprijinirea investițiilor în infrastructura pentru toate modurile de
transport, precum și în transport ul de energie
Având în vedere nevoile de dezvoltare specifice domeniilor acoperite prin PO IM,
strategia de finanțare propusă este structurată pe opt axe prioritare, după cum urmează:
Infrastructură de transport
• AP1. Îmbunătă țirea mobilității prin dezvol tarea rețelei TEN -T și a transportului cu metroul
• AP2. Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil și eficient
Protecția mediului și managementul riscurilor
• AP3. Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor
229
• AP4. Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității
aerului și decontaminare a siturilor poluate istoric
• AP5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscu rilor
Energie curată și eficiență energetică
• AP6. Promovarea energiei curate și eficienței energetice în vederea sus ținerii unei economii
cu emisii scăzute de carbon
• AP7. Creșterea eficienței energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în
orașele selectate
• AP8. Sisteme inteligente și sustenabile de transport al energiei electrice și gazelor naturale
În ceea ce prive ște beneficiarii poten țiali, pentru categoria autorită ților publice locale se
disting următoarele domenii pentru care se poate ob ține finan țare:
TRANSPORT Autorită țile publice locale:
Centrele intermodale (validate de MPGT):
autorități publice locale, Ministerul
Transporturilor, unitățile din coordonarea sau
sub autoritatea MT. Operarea infrastructurii
intermodale poate f i concesionată mediului
privat
Siguranța rutieră: Autoritățile publice
locale care gestionează infrastructura din
interiorul localităților, infrastructură rutieră
de tip drum național care face legături
interurbane
MEDIU ȘI SCHIMBĂRI CLIMATICE Autorită țile publice locale:
Dezvoltarea sistemelor de management
integrat al de șeurilor ‐ AP 4
Decontaminarea siturilor poluate istoric,
acolo unde poluatorul nu poate fi identificat
și unde există un impact negativ asupra
sănătății umane ‐ AP 5
Măsuri d e protejare a biodiversită ții, acolo
unde APL‐urile sau structuri din subordine au
calitatea de custozi sau administratori de arii
protejate/situri Natura 2000 ‐ AP 5
230
ENERGIE CURATĂ ȘI EFICIENȚĂ
ENERGETICĂ Autorită țile publice locale:
Realizarea și mod ernizarea capacităților de
producție de energie electrică și/sau termică
din RES (geotermal, biomasă/ biogaz) ‐ AP 7
Surse europene directe
Implementarea programelor finan țate din surse europene directe este gestionată de
către Comisia Europeană. Acest lucru explică și dificultatea mai mare a ob ținerii finan țării din
aceste surse, complexitatea proiectelor și competi ția pentru selectarea proiectelor fiind mai
mare, având în vedere faptul că programele se adresează tuturor statelor membre.
URBACT III 201 4-2020
URBACT III este un program european de cooperare teritorială finan țat în comun de către
Uniunea Europeană (prin Fondul European de Dezvoltare Regională) și statele membre, aferent
perioadei de programare 2014 -2020.
URBACT III va ac ționa ca un progra m european de schimb și de învă țare, promovând o
dezvoltare urbană durabilă. Acesta va permite ora șelor europene să lucreze împreună pentru a
dezvolta solu ții la provocările urbane și pentru a împărtă și bunele practici, lec țiile și solu țiile cu
toți actori i implica ți în politica urbană din întreaga Europă.
Noile cuno ștințe și abilită ți dobândite prin participarea la programul URBACT III vor
contribui la crearea unor ora șe europene mai puternice și mai vibrante și la abordarea unei serii
de probleme urbane î n curs de dezvoltare legate de o cre ștere inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii (cele trei priorită ți ale Strategiei Europa 2020).
Pentru a răspunde numeroaselor provocări cu care se confruntă zonele urbane,
administra țiile ora șelor au nevoie să îmbunătă țească în mod continuu și să acumuleze cuno ștințe
și abilită ți care să le permită să dezvolte și să pună în aplicare politici durabile integrate.
Această capacitate sporită va avea un impact pozitiv pentru implementarea Programelor
Opera ționale din perioada de programare 2014 -2020, atunci când dimensiunea urbană a politicii
de coeziune va fi consolidată. Ora șele (în special cele mici și mijlocii), de cele multe ori, nu
dispun de resursele necesare pentru a identifica și a pune în aplicare bunele pra ctici europene.
URBACT III poate fi o cale relativ ieftină pentru accesarea celor mai recente cuno ștințe și
practici pentru toate ora șele din Europa . Astfel, programul combină ace st acces la resurse
ieftine, cu accent pe transferul de experien ță practică.
Programul URBACT III va fi organizat în jurul a patru obiective principale:
231
1. Capacitate pentru Politica de Livrare : Pentru a îmbunătă ți capacitatea ora șelor
de a gestiona politicile și practicile urbane durabile într -un mod integrat și
participativ.
2. Proiect area politicii : Pentru a îmbunătă ți proiectarea de strategii viabile și planuri
de ac țiune în ora șe.
3. Implementarea politicii : Pentru a îmbunătă ți implementarea strategiilor urbane
integrate și durabile și a planurilor de ac țiune în ora șe.
4. Construc ția și schimbul de cuno ștințe: Pentru a se asigura că practicienii și
factorii de decizie de la toate nivelurile au crescut accesul la cunoa ștere și
împărtă șesc cuno ștințele cu privire la toate aspectele legate de dezvoltarea
urbană durabilă, în vederea îmbunătă țirii politicilor de dezvoltare urbană.
Programul î și propune să concentreze resursele pe schimb și învă țare privind aspectele
legate de următoarele cinci obiective tematice:
OT 1: Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării
OT 4: Sprijinirea tranzi ției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon
în toate sectoarele
OT 6: Protec ția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor
OT 8: Promovarea ocupării for ței de muncă și sprijinirea mobilită ții forței de muncă
OT 9: Promo varea incluziunii sociale și combaterea sărăciei
Instrumente speciale de sprijin
Au fost dezvoltate patru inițiative comune de către Comisia Europeană (Direcția Generală
Politica Regională) în cooperare cu grupul Băncii Europene de Investiții și alte inst ituții
financiare, în cadrul perioadei de programare 2007 -2013, pentru ca politica de coeziune să
devină mai eficientă și mai durabilă. Două dintre aceste inițiative se referă la promovarea
instrumentelor de inginerie financiară (JEREMIE și JESSICA), iar c elelalte două (JASPERS și
JASMINE) funcționează ca instrumente de asistență tehnică.56 Dintre acestea, JASPERS și JESSICA
ar putea reprezenta instrumente viabile pentru autorită țile publice locale din Râmnicu Vâlcea:
JASPERS : Asistență comună pentru sprijin irea proiectelor în regiunile europene este un
instrument de asistență tehnică pentru cele douăsprezece țări care au aderat la UE în
2004 și 2007. Prin acest instrument, statelor membre în cauză li se oferă sprijinul de care
au nevoie pentru a pregăti proi ecte importante de înaltă calitate, care urmează a fi
cofinanțate din fonduri ale UE. JASPERS vizează asistență pentru proiectele importante
56 http://ec.europa.eu/regional_policy/thefunds/instruments/index_ro.cfm
232
de infrastructură, ale căror costuri depășesc 50 de milioane de euro și care sunt sprijinite
de fonduri UE – de exe mplu, proiecte în domeniul drumurilor, al căilor ferate, al apelor,
al deșeurilor, al energiei și al transporturilor urbane. În cazul țărilor mici, unde nu există,
de obicei, numeroase proiecte de o asemenea amploare, JASPERS se concentrează pe
cele mai ma ri dintre aceste proiecte.
JESSICA : Sprijin european comun pentru investiții durabile în zonele urbane este o
inițiativă a Comisiei Europene dezvoltată în cooperare cu Banca Europeană de Investiții
(BEI) și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB). Această inițiativă sprijină
dezvoltarea urbană durabilă și regenerarea prin mecanisme de inginerie financiară.
JESSICA promovează dezvoltarea urbană durabilă sprijinind proiecte în următoarele
domenii:
o infrastructura urbană – inclusiv transporturi, apă/apă reziduală, energie;
o patrimoniu sau locuri cu valoare culturală – pentru turism sau în alte scopuri
durabile;
o reluarea dezvoltării terenurilor dezafectate – inclusiv degajarea și
decontaminarea acestora;
o crearea de noi spații comerciale pentru IMM -uri, sec torul IT și/sau sectorul CDI;
o clădiri pentru universități – în domeniul medical, al biotehnologiilor și pentru
alte specializări;
o sporirea eficienței energetice .
Pe lângă sursele de finan țare men ționate anterior, adresate autorită ților publice locale,
există și numeroase alte oportunită ți pentru categorii de beneficiari cu poten țial și impact
semnificativ în dezvoltarea mediului local, precum IMM -urile sau centrele de cercetare. Astfel,
autorită țile publice locale ar putea promova diverse surse de finan țare europeană, dintre care
cele mai importante sunt:
ORIZONT 2020 – pentru dezvoltarea sectorului de cercetare și inovare
COSME – destinat întreprinderilor, în special IMM -urilor
În concluzie, autorită țile publice locale dispun de surse de finan țare diverse , fie ele
naționale sau europene, astfel că implementarea de proiecte este sus ținută puternic pe plan
financiar. Programele Opera ționale disponibile pentru perioada 2014 -2020 oferă o gamă largă de
oportunită ți pentru proiecte cu impact semnificativ asupra comunită ții, iar sursele europene
directe vin să completeze cadrul urban al investi țiilor majore. În aceste condi ții, rolul
administra ției publice rămâne de a aloca eficient resursele și de a stimula și mediul privat în
233
ceea ce prive ște accesarea de fondur i, în a șa fel încât cât mai multe proiecte să fie
implementate cu succes.
5.2. Monitorizarea strategiei
Fiecare efort de planificare trebuie să fie completat de stabilirea unor mecanisme de
monitorizare capabile să comunice autorită ții de planificare car e sunt output -urile, rezultatele
și, eventual, impactul politicilor planificate.
Pentru monitorizarea prezentei strategii, este prevăzută o măsurare anuală a unui set de
indicatori de output și de rezultat.
Setul de indicatori este stabilit cu referire l a fiecare prioritate / măsură a strategiei,
astfel încât să permită măsurarea efectelor generate de diferitele păr ți ale acesteia.
Indicatorii de output vor măsura implementarea imediată a ac țiunilor întreprinse,
oferind informa ții cu privire la efectele fizice imediate ale politicilor.
În schimb, indicatorii de rezultat vor măsura efectul interven ției și vor fi în măsură să
furnizeze informații cu privire la beneficiile garantate cetă țenilor și teritoriului urban de către
acțiunile incluse în strategie.
Tabelul de mai jos prezintă indicatorii de output și de rezultat pentru fiecare prioritate/
măsură a strategiei:
Domeniul prioritar 1 – Relansarea și inovarea poten țialului economic local
Măsuri de
dezvoltare Acțiuni propuse Indicatori de
output Indicato ri de rezultat
1.1. Sprijinirea
dezvoltării
sectorului
industrial Construirea unei
platforme
industriale
modernizate în
partea de nord a
municipiului
Furnizarea de
facilită ți fiscale
pentru investitori în
sectorul industrial numărul de
inițiative
industriale
sprijinite noi investiții private
generate (M euro)
1.2. Dezvoltarea
infrastructurii de Înfiin țarea unor Numărul de capacitate
234
Măsuri de
dezvoltare Acțiuni propuse Indicatori de
output Indicato ri de rezultat
tip logistic
pentru industrie
și mediul de
afaceri depozite logistice în
zona limitrofă a
municipiului, dar în
apropierea unor căi
de acces principale
Înființarea unui nod
de transport
intermodal (cale
ferată/cale rutieră)
Construirea unor
parcări cu
capacitate mare
(inclusiv pentru
tiruri) în zona
periferică a ora șului infrastructuri
industriale
create
Metri pătrați ai
suprafeței
infrastructurii
logistice suplimentară de
depozitare pentru
uz industrial (mc);
reducerea medie a
timpului de
transport maritim
pentru produse
industriale
(naționale și
interna ționale)
1.3. Promovarea
oportunită ților
de investi ții și
atragerea
investitorilor Crear ea unui portal
web de prezentare a
poten țialului
existent în domeniul
dezvoltării afacerilor
private la nivelul
municipiului
Implementarea unei
strategii de
marketing și
promovare a
facilită ților oferite
investitorilor la nivel
local Numărul de
inițiative de
promovare
întreprinse noi investiții atrase
(M euro)
1.4. Promovarea
și sprijinirea
inovării și Promovarea
oportunită ților de
finan țare în Numărul de
întreprinderi
informate cu numărul de proiecte
contractate pe PO C
și Horizon 2020, de
235
Măsuri de
dezvoltare Acțiuni propuse Indicatori de
output Indicato ri de rezultat
cercetării în
activită țile
economice domeniul inovării și
cercetării pentru
întreprinderi
Facilită ți fiscale la
plata taxelor locale
acordate
întreprinderilor care
dezvoltă activități
interne de cercetare privire la
oportunită ți;
Numărul de
întreprinderi
sprijinite pentru
activită ți de
cercetare; către beneficiarii
din oraș
Creșterea cifrei de
afaceri a
întreprinderilor
active în cercetare
1.5. Dezvoltarea
infrastructurii
specific e
mediului de
afaceri Promovarea
facilită ților
existente pentru
întreprinderi la
nivelul parcurilor
industriale și
centrelor de afaceri
existente
Crearea unor
incubatoare de
afaceri care să
vizeze în principal
IMM-uri ce activează
în sectoare inovative Numărul de
activită ți de
promovare cu
privire la
infrastructurile
existente
Locuri găzduite
în incubatoar e
de afaceri Numărul de firme
care aderă la
infrastructura de
afaceri existentă
Numărul de
întreprinderi care își
încep activitatea în
sectoare inovatoare
1.6. Facilitarea
transferului de
know -how și
sprijinirea
structurilor de
cercetare –
dezvoltare Promovarea și
sprijinirea
parteneriatelor între
institutele de
cercetare și agen ții
economici din
mediul privat Numărul
acțiunilor de
promovare și
sprijinire Numărul de noi
produse / procese /
servicii generate
prin parteneriate
între firme private
și institute de
cercetare
1.7. Sprijinirea
IMM-urilor cu Facilități fiscale la
plata taxelor locale Numărul de IMM –
uri sprijinite în Creșterea mediei
cifrei de afaceri a
236
Măsuri de
dezvoltare Acțiuni propuse Indicatori de
output Indicato ri de rezultat
activitate bazată
pe re țele și cu o
orientare
tehnologică
consolidată
(sectoare de
high-tech, TIC) acordate IMM -urilor
din mediul local care
activează în
sectoare de
activitate i novative;
Facilități acordate
întreprinderilor din
mediul local pentru
dezvoltarea de noi
soluții tehnologice
consolidate și
integrate de
producție
Promovarea de
rețele prin acțiuni
de informare și
conșt ientizare în
rândul
întreprinderilor domenii
inovatoare /
pentru ini țiative
inovatoare
Numărul de
inițiative de
promovare a
rețelelor
întreprinderilor IMM-urilor la nivel
local
Numărul de noi
rețele de
întreprinderi active
la nivel local
1.8. Sprijinirea
IMM-urilor care
activează în
domeniul
serviciilor pentru
sectorul
industrial Facilități fiscale la
plata taxelor locale
alocate IMM -urilor
din mediul local
care activează în
domeniul serviciilor
pentru sectorul
industrial;
Realizarea unui
studiu privind
nevoia de servicii
pentru sectorul
industrial local Numărul de IMM –
uri sprijinite
Numărul de
studii elaborate Creșterea cifrei de
afaceri globale a
sectorului de servicii
pentru industrie
237
Măsuri de
dezvoltare Acțiuni propuse Indicatori de
output Indicato ri de rezultat
1.9 Sprijinirea
programelor de
calificare și
recalificare a
resursei umane
locale în
domeniul
industriei și IT Promovarea
oportunităților de
dezvoltare a unor
programe de
calificare și
recalificare pentru
angajații din
industrie și IT
Sprijin pentru
pregătirea resursei
umane locale în
utilizarea celor mai
performan te sisteme
din industrie și IT,
inclusiv prin
achiziționarea celor
mai moderne
programe existente
pe piața de profil
Susținerea unor
inițiative de schimb
de bune practici și
vizite de studiu a
resursei umane
locale în alte țări UE Numărul
inițiativelor de
promovare
Numărul de
proiecte în
domeniul
resurselor umane
sprijinite
Numărul
inițiativelor de
schimb de bune
practici
implementate Număr crescut de
lucrători califica ți /
recalificați în
domeniu
creștere a ratei de
ocupare în domeniu
Domeniul prioritar 2 – Dezvoltarea turismului la nivel local
Măsuri de
dezvoltare Acțiuni propuse Indicatori de output Indicatori de
rezultat
2.1. Dezvoltarea Reabilitarea/moderniza Numărul infrastructurilor creșterea
238
Măsuri de
dezvoltare Acțiuni propuse Indicatori de output Indicatori de
rezultat
infrastructurii și
serviciilor de
agrement și
petrecere a
timpului liber rea infrastructurii de
agrement (complex
acvatic, parcuri de
distracții, stadion, sat
vacanță, etc)
Amenjare turistică a
malurilor râului Olt și a
lacurilor existente pe
teritoriul municipiului
Susținerea înființării
unui sistem de
telegondolă turistice/d e agrement
reabilitate/modernizate/
create numărului
de
utilizatori
a
infrastruc
turii
turistice/
de
agrement
la nivelul
municipiu
lui
2.2. Promovarea
turistică și
integrarea
municipiului în
circuite turistice Organizarea cu
regularitate a
campaniilor de
promovare turistică a
municipiului, prin
participarea la târguri
naționale și
internaționale de
turism, desfășurarea de
simpozioane de
promovare a zonei,
etc.
Susținerea inițiativelor
de promovare online a
municipiului, în
vederea creșterii
gradului de
atractivitate a
obiectivelor turistice
din municipiu și pentru numă rul de inițiative de
promovare implementate creșterea
fluxului
turistic
(numărul
de nopți
petrecute
în
structuril
e locale
de
cazare)
239
Măsuri de
dezvoltare Acțiuni propuse Indicatori de output Indicatori de
rezultat
a include Râmnicu
Vâlcea în circuite
turistice regionale și
naționale
Crearea unui brand
turistic al municipiului
și promovarea intensivă
a acestuia prin
participarea la
evenimente de profil
2.3. Implementar
ea de ini țiative
în domeniul
turistic bazate
pe parteneriat
local Crearea de rețele la
nivel municipal între
mediul public și privat,
care au rolul de a
promova principalele
obiective turistice ale
orașului
Implicarea factorilor
interesați în
dezvoltarea unei
strategii comune de
promovare a turismului
la nivel de municipiu
Realizarea unor
evenimente și
festivaluri tematice57
de promovare a
turismului în municipiu,
prin implicarea
actorilor cheie
relevanți de la nivel numărul rețelelor de
promovare a turismului;
numărul strategiilor de
turism ;
numărul de evenimente creșterea
fluxului
turisti c
(numărul
de nopți
petrecute
în
structuril
e locale
de
cazare)
57 De exemplu: zilele municipiului Râmnicu Vâlcea.
240
Măsuri de
dezvoltare Acțiuni propuse Indicatori de output Indicatori de
rezultat
local, regional, național
2.4. Dezvoltarea
de instrumente
integrate pentru
accesarea
poten țialului
turistic al
municipiului Crearea unor facilități
care să permită accesul
populației locale la
obiectivele turistice din
municipiu (sistem de
carduri, reduceri
aplicate vizitelor
repetate la aceleași
obiective,
interconectare a mai
multor obiective
turistice)
Promovarea intensivă în
rândul cetățenilor
municipiului Râmnicu
Vâlcea a facilităților
oferite pentru
accesarea obiectivel or
turistic e
Dezvoltarea unor
instrumente hi -tech de
vizitare a obiectivelor
turistice din municipiu
(info point turistic,
cartelă de acces la mai
multe obiec tive
turistice ale
municipiului etc.) numărul de instrumente
create creșterea
numărului
de vizite
la
atrac țiile
locale
culturale
/ turistice
2.5. Sprijinirea
programelor de
calificare și
recalificare a Dezvoltarea de
programe de calificare
și recalificare pentru Numărul de proiecte
de resurse umane
sprijinite număr
crescut
de
241
Măsuri de
dezvoltare Acțiuni propuse Indicatori de output Indicatori de
rezultat
resursei umane
locale în
domeniul
turismului angajații din domeniul
turismului din R âmnicu
Vâlcea
Numărul inițiativelor
de schimb de bune
practici
implementate lucrători
calificați
/
recalifica
ți în
domeniu
creștere
a ratei
de
ocupare
în
domeniu
Domeniul prioritar 3 – Îmbunătă țirea co ndițiilor și calită ții vie ții pentru cetă țeni prin
furnizarea unor servicii de bază și tehnico -edilitare mai bune
Măsuri de dezvoltare Acțiuni propuse Indicatori de output Indicatori de
rezultat
3.1. Modernizarea,
reabilitarea și
extinderea re țelei
de străzi
orășenești și a
rețelei de cale
ferată Reabilitarea și
extinderea re țelei de
străzi în cartierele
periferice
Întreținerea
tronsoanelor rutiere
intens tranzitate
Reabilitarea și
electrificarea re țelei
de cale ferată lungime în kilometri
a drumurilor
reabil itate/
create/întreținute
lungime în kilometri
a căii ferat e
reabilitate/
electrificate reducerea
timpului de
călătorie
între
punctele
cheie din
mediul urban
(minute)
3.2. Fluidizarea
traficului rutier la
nivel local Amenajarea de
pasarele pietonale
suprateran e sau
subtraversări pietonale numărul de planuri
de trafic apro bate
numărul de acorduri
de trafic reducerea
timpului de
călătorie
între
242
Măsuri de dezvoltare Acțiuni propuse Indicatori de output Indicatori de
rezultat
Construirea de pasaje
rutiere supra/sub
terane în zonele intens
tranzitate/circulate
Devierea traficului de
tranzit din zona
centrală către rute
adiacente din zonele
limitrofe ale
municipiului implementate
numărul de
intersec ții
amenajate / pasaje
supra/sub terane punctele
cheie din
mediul urban
(minute)
3.3. Dezvoltarea
infrastructurii
tehnico -edilitare
și a serviciilor de
utilitate publică Extinderea/reabi litarea
sistemelor de furnizare
a apei potabile,
energiei termice,
gazelor naturale etc.
Modernizarea
sistemului de iluminat
public în cartierele
periferice
Instalarea sistemelor
de supraveghere video
pe tot teritoriul
municip iului lungimea în metri a
rețelei de servicii
de bază creată/
reabilitată
lungimea în metri a
drumurilor urbane
cu sistem de
iluminat
nou/reabilitat
lungimea în metri a
drumurilor urbane
acoperite cu sistem
de monitorizare
video creșterea în
% a
popula ției
acoperite
integral de
serviciile de
bază
scăderea
numărului de
crime comise
anual pe
drumuri
3.4. Dezvoltarea
infrastructurii și a
serviciilor în
domeniul social și
al sănătă ții Modernizarea și
extinderea sec țiilor
unită ților publice din
sistemul de sănătate
Modernizarea și
extinderea centrelor
sociale func ționale,
precum și crearea de numărul de secții
din sistemul de
sănătate
modernizate/extins
e;
numărul de centre
sociale
modernizate/extins creșterea
numărului de
locuri în
infrastructuri
le de
sănătate/soci
ale raport la
la 1000
243
Măsuri de dezvoltare Acțiuni propuse Indicatori de output Indicatori de
rezultat
noi structuri în acest
sens
Formarea profesională
specializată a
voluntarilor din centre
sociale și spitale
Formarea profesională
continuă a angaja ților
din sistemul public de
sănătate și servicii
sociale e/ nou înființate.
numărul de
profesioni ști în
domeniile sociale și
de sănătate care
beneficiază de
instruire locuitori
creșterea
ratei de
calificare în
rândul
operatorilor
din
sectoarele
sistemului de
sănătate și
sistemului
social
3.5. Dezvoltarea
infrastructurii și a
serviciilor în
domen iul
educa țional Reabilitarea și
extinderea unită ților
educa ționale din
sistemul public de
învățământ (inclusiv
clădirile aferente
serviciilor conexe – ex.
cantină, cabinet
consiliere voca țională,
etc.).
Modernizarea
echipamentelor și
instrumentelor utiliza te
în procesul educa țional
(PC-uri, kit -uri în
divers e domenii precum
chimie, fizică etc.) numărul de unită ți
de învă țământ
extinse/
reabilitate/
completate cu
servicii conexe
numărul de unită ți
de învă țământ
dotate cu
echipamente/mater
iale de training Creșterea
ratei
locurilor din
unită țile de
învățământ
raportate la
1000 de
locuitori
3.6. Dezvoltarea
infrastructurii și a
serviciilor în
domeniul cultural Reabilitarea și
modernizarea
institu țiilor de cult și a Număr de clădiri
reabilitate Creșterea
numărului de
vizitatori la
244
Măsuri de dezvoltare Acțiuni propuse Indicatori de output Indicatori de
rezultat
obiectivelor incluse în
patrimoniul cultural obiectivele
turistice care
sunt
acoperite
prin
interven ție
Domeniul prioritar 4 – Îmbunătă țirea calită ții mediului urban
Măsuri de
dezvoltare Acțiuni propuse Indicatori de output Indicatori de
rezultat
4.1 Inițiative locale
pentru reducerea
gradului de
poluare a
mediului Delimitarea zonelor
industriale de zonele
reziden țiale prin
înfiin țarea unor
perdele forestiere
Modernizarea parcului
auto pentru transportul
public în comun
(inclusiv achizi ționarea
unor autovehicole
nepoluante)
Facilită ți acordate
agenților economici
care investesc în
domeniul protec ției
mediului (inclusiv în
sectorul industriei) număr de
kilometri de
perdele
forestiere
instalate;
număr de mașini
utilizate în
transport public
înlocuite ;
număr de firme
sprijinite pentru
realizarea unor
investi ții care
vizează mediul
înconjurător . scădere a, la
nivelul local, a
valorii
indicatorilor de
poluare a
aerului, apei și
solului
4.2 Sprijin pentru
dezvoltarea
sistemelor
alternative de Valorificarea
poten țialului la nivel
maxim al centralelor
hidroenergetice Număr de
inițiative pentru
sprijinirea
produc ției de Mw ai produc ției
noi de energie
provenind din
surse
245
Măsuri de
dezvoltare Acțiuni propuse Indicatori de output Indicatori de
rezultat
producere a
energiei energie din surse
regenerabile regenerabile
4.3 Dezvoltarea
infrast ructurii de
management a
deșeurilor
municipale Implementarea unor
sisteme integrate de
colectare, prelucrare,
sortare și reciclare a
deșeurilor.
Adoptarea unor măsuri
de stopare a
alunecărilor de teren în
zona Fe țeni număr de sisteme
de management
integrat al
deșeurilor
adoptate creșterea ratei
de colectare a
deșeurilor și a
ratei de
reciclare a
deșeurilor
4.4 Creșterea
eficien ței
energetice a
clădirilor de
locuin țe și a
clădirilor incluse
în patrimoniul
public Reabilitarea energetică
a blocurilor de locuin țe
și a clădirilor incluse în
patrimoniul public metri pătra ți de
clădiri propus e
pentru
reabilitarea
energetică kw de energie
economisiți
anual datorită
implementării
proiectelor
finan țate
4.5 Reabilitarea și
extinderea
spațiilor verzi la
nivel local Modernizar ea și
întreținerea parcurilor
existente la nivelul
municipiului și crearea
unor trasee pentru
biciclete în interiorul
acestora
Construirea de noi
spații verzi în zonele
reziden țiale metri pătra ți de
parcuri din
mediul urban
reabilitate/
create
km de drum c reat
pentru biciclete creșterea în % a
cetățenilor care
locuiesc în
vecinătate a
parcurilor
246
Domeniul prioritar 5 – Dezvoltarea capacită ții administrative a autorită ților publice la nivel
local
Măsuri de dezvoltare Acțiuni propuse Indicatori de
output Indicatori de
rezultat
5.1. Implementarea
unor sisteme de e –
guvernare pentru
serviciile publice
adresate cetă țenilor Identificarea
serviciilor adresate
cetățenilor care pot
implementa un
sistem de e –
guvernare
Planificarea
perioadei de tranzi ție
și implementarea
efectivă a sistemelor
de e-guvernare
Promovarea în rândul
comunită ții loc ale a
sistemelor de e –
guvernare
implementate număr de
planuri de e –
guvernare
adoptate
număr de
servicii publice
sprijinite pentru
adoptarea
sistemului de e –
guvernare Reducerea în
medie a
timpului de
finalizare a
procedurilor
publice vizate
5.2. Sprijinirea
programelor de
specializare a
funcționarilor publici Organizarea de
programe de formare
profesională în
domenii precum
managementul
proiectelor,
accesarea fondurilor
comunitare, achizi ții
publice, eficien ță
energetică, etc. număr de cursuri
organizate
număr de
funcționari
publici instrui ți creșterea în % a
funcționarilor
publici
califica ți
5.3. Simplificarea și
raționalizarea
procedurilor
administrative de Elaborarea unei
analize diagnos tic
care să furnizeze
recomandări privind număr de studii
număr de
parteneriate număr de
proceduri
publice care fac
obiectul
247
lucru simplificarea și
raționalizarea
proce durilor
administrative de
lucru
Formarea de
parteneriate cu
autorită ți publice din
alte state membre
pentru organizarea
unor schimburi de
experien ță la nivelul
funcționarilor pu blici
vizând transferul de
bune practici în
domeniu. finalizării
procesului de
simplificare
5.3. Concluzii
Strategia de dezvoltare a municipiului Râmnicu Vâlcea pentru perioada 2014 -2020
reprezintă punctul de plecare care define ște un cadru complex ce va fundamenta măsurile și
prioritățile propuse de dezvoltare socio -economică la nivel local, identificate ca urmare a
efectuării unei analize detaliate a indicatorilor soci o-economici de la nivel local. Fiind astfel un
document bazat pe nevoile reale identificate la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea, strategia
de dezvoltare este creată astfel încât să permită asigurarea unei evoluții sustenabile a tuturor
sectoarelor econo mice și să dezvolte în mod durabil teritoriul vizat. În procesul de creare a
prezentei strategii s -a ținut cont de liniile directoare aplicabile în intervalul de timp 2014 -2020
pentru asigurarea coeren ței investi țiilor efectuate cu nevoile de dezvoltare id entificate la nivel
local, încercându -se organizarea unui mediu de afaceri competitiv pentru investitori și
consumatori, cât și a unui cadru social și cultural atractiv pentru popula ția municipiului.
După o analiză aprofundată a contextului local , care a vizat aspecte diferite ale situației
economice și sociale locale (Capitolul 2) , au fost identificate punctele tari și punctele slabe în
ceea ce privește dezvoltarea teritoriului municipiului Râmnicu Vâlcea, precum și oportunitățile
și amenințările , aceste elemente fiind cuprinse în analiza SWOT descrisă în cadrul Capitolului 3 .
248
Pornind de la punctele tari, luând în considerare oportunitățile, și încercând să re zolve
punctele slabe și să previ nă amenințările, Capitolul 4 identifică obiectivul general al str ategiei
ca fiind „Accelerarea dezvoltării economice a municipiului Râmnicu Vâlcea, urmărind asigurarea
unor condiții mai bune la nivelul economiei, al pieței forței de muncă locale și cetățenilor prin
îmbunătățirea numărului și calității locurilor de muncă și a oportunităților de afaceri, prin
dezvoltarea inovatoare a avantajelor sale competitive industriale și logistice și prin exploatarea
durabilă a patrimoniului său cultural și natural, concomitent cu îmbunătățirea serviciilor
publice pentru cetățeni”.
Acest obiectiv general este apoi transpus într -un număr de 5 obiective specifice, pentru
fiecare dintre acestea fiind stabilită o prioritate de intervenție corespunzătoare , după cum
urmează :
1. Relansarea și inovarea poten țialului economic local ;
2. Dezvoltarea turismului la nivel local ;
3. Îmbunătă țirea condi țiilor și calită ții vieții pentru cetă țeni prin furnizarea unor servicii de
bază și tehnico -edilitare mai bune ;
4. Îmbunătă țirea calită ții mediului urban ;
5. Dezvoltarea capacită ții administrative a autorită ților pub lice la nivel local .
Acțiunile și măsurile prioritare, precum și o primă listă de proiecte identificate sunt apoi
furnizate, astfel încât să se contureze o cale complexă, dar coerent ă, care, pornind de la
analiza teritoriului, ajunge să identifice cele ma i importante aspecte care trebuie întreprinse
pentru dezvoltarea sa, împreună cu primele măsuri operaționale posibile care ar trebui
efectuate .
Această coerență internă nu reprezintă din întâmplare directiva cheie a strategiei:
experiența arată că măsura în care strategiile de dezvoltare răspund nevoilor locale reale și
pornesc de la principalele caracteristici locale , este un factor esențial pentru succesul lor. O
strategie de dezvoltare ar trebui să reprezinte mai mult decât o listă de dorințe și un port ofoliu
de proiecte. Aceasta ar trebui să reprezinte un sistem de soluții propuse pentru ameliorarea
nevoilor locale, prin utilizarea resurselor locale care nu sunt pe deplin valorificate.
Mai mult decât atât, o strategie ar trebui să constea în alegeri cl are, priorități în care să
se investească pe viitor, și nu într -o colecție generală a tuturor opțiunilor posibile, doar pentru a
lăsa deschise mai multe opțiuni.
Prin acordarea unei importanțe ridicate acestor aspecte metodologice, strategia de
dezvoltare a municipiului Râmnicu Vâlcea pentru perioada 2014 -2020, se concretizează într-un
proces clar și coerent de opțiuni pentru viitor.
249
Caracteristicile teritoriale ale municipiului, în care ar trebui să se investească pentru
dezvoltarea sa, sunt determinate în mod clar de potențialul industrial și logistic, care în prezent
este insuficient exploatat, precum și de șansele de creștere a atractivității sale turistice.
Provocările care trebuie abordate pentru a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor sunt
corect identificate și prioritizate: îmbunătățirea traficului, a infrastructurii tehnico -edilitare și a
serviciilor de utilitate publică etc.
Prioritățile sunt limitate, fezabile și identificate în mod corespunzător .
Pe de altă parte, un alt aspect la fel de i mportant este reprezentat de corența externă .
Nicio strategie locală nu poate avea mari așteptări cu privire la posibilitatea d e a atrage fonduri,
fără a fi coerentă cu nivelele de planificare europene și naționale .
Mesajele cheie ale Strategiei Europa 20 20 au fost luate în considerare în mod adecvat în
identificarea priorităților: inovarea, mediul, incluziunea socială, sunt teme transversale pentru
toate cele 5 priorități identificate.
Cu toate acestea, calitatea și coerența strategiei de dezvoltare loca la, nu este suficientă
pentru a garanta atingerea obiectivelor sale.
O importanță mai mare ar trebui acordată aranjamentelor de implementare a acesteia,
care ar trebui să aibă unele caracteristici minime , în scopul de a permite strategiei, oricât de
bine elaborată ar fi aceasta, să nu rămână un simplu exercițiu de prognoză, întocmit doar la
modul teoretic .
Pentru a menține o strategie viabilă , și a crește posibilitatea de implementare efectivă a
acesteia, au fost formulate următoarele recomandări:
organiz area unui serviciu de obținere a fonduri lor, în cadrul municipalității, sau cu
sprijinul firmelor specializate. Strategia nu cuprinde un plan financiar, deoarece nu
deține resurse financiare proprii. Resursele trebuie să fie identificate, la nivel național ,
european, sau chiar din surse private, dacă este ca zul. Pentru a garanta fiecărei priorități
/ acțiuni, maximizarea perspectivelor de finanțate, resurse umane adecvate ar trebui să
fie implicate în identificarea oportunităților de finanțare și a accesulu i la acestea, pe
parcursul întregii perioade de programare.
actualizarea constantă a strategiei . 7 ani este o perioadă lungă de timp și prioritățile se
pot schimba în timpul acesta, nu numai la nivel local, dar și la nivel superior . O strategie
de succes e ste o strategie viabilă , iar o strategie viabilă nu rămâne neschimbat ă timp de
7 ani. În acest sens, ar putea fi stabilite sesiuni de revizuire semestriale , pentru a
verifica dacă prioritățile necesită actualizare, dacă este necesară introducerea de noi
măsuri, modificarea indicatorilor , introducerea de noi proiecte în portofoliu . Acest lucru
250
ar trebui făcut prin intermediul dezbateri lor publice, și / sau în cadrul consiliul ui local,
pe baza informațiilor monitorizat e.
activarea unor mecanisme minime de mon itorizare. Fără a înființa un sistem de
monitorizare complex, caracteristic strategiilor naționale, măsuri simple, dar eficiente
de monitorizare , ar putea consta în măsurarea unor indicatori cheie locali, din rândul
celor menționați în C apitolul 4, sau doa r în simpla monitorizare a numărului de proiecte
cuprinse în portofoliu, care au fost finanțate / finalizate.
comunicare a cu publicul și promovarea strategiei în rândul publicului . Logo-ul propus în
Capitolul 4 pot fi de exemplu folosit , pe lângă logo -urile instituțiilor de finanțare (UE,
guvern național) , pentru a permite identifica rea proiectelor aflate în concordanță cu
acțiunile strateg iei în perioada de implementare . Prilejul de comunicare și informare a
publicului poate fi identificat după aprobarea strategiei, la revizuirile semestriale și la
încheierea perioadei de 7 ani .
Printr -un efort de implementare adecvat, obiectivul general , „Accelerarea Dezvoltării
Economice a municipiului Râmnicu Vâlcea” , poate reprezenta într -adevăr, un far călăuzitor
pentru politicile locale, cu scopul de a face din municipiul Râmnicu Vâlcea un loc mai bun
pentru a trăi, munci, vizita și investi.
251
Anexa nr. 1 – Portofoliul de proiecte prioritare ale
municipiului
Titlu proiect Subtraversare pietonală bdul Tineretului – zona Hermes –
Piața Ostroveni
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată implementare: 36 luni
Perioadă estimată: 2015 -2018
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Faza de elaborare P.T.;
Avize conf. certif icat Urbanism –obținute; Lipsă avize
tehnice devieri rețele Distrigaz, Romtelecom și CEZ
Obiectiv general Segregrarea circulației pietonale de cea auto, fluidizarea
traficului pietonal, creșterea siguranței pietonilor și
evitarea aglomerărilor pe treceri le de pietoni în perioadele
orare de vârf
Principalele componente
ale proiectului – Construcția galeriei propriu -zise;
– Construirea a două scări rulante;
– Dotarea cu sisteme de transport în plan înclinat
pentru facilitarea accesului persoanelor cu
dizabilităț i locomotorii;
– Realizarea de finisaje încluzând: pardoseli, pereți,
plafon și copertine;
– Proiectare și executare instalații electrice;
– Racordare rețele edilitare: rețea de distribuție apă
potabilă, rețea de canalizare, rețele electrice de
joasă și medie te nsiune, rețele de distribuție a
gazelor naturale, rețele de comunicații, rețele de
telefonie.
Valoare estimată 900.000 euro
Surse de finanțare – Programul Operațional Regional 2014 -2020, Axa
prioritară 4 –Sprijinirea dezvoltării urbane;
– Fonduri de la buget ul de local.
Titlu proiect Subtraversare pietonală intersecția Calea lui Traian cu
Strada Dacia
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată implementare: 36 luni
Periadă estimată: 2016 -2019
252
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitat e, proiect tehnic,
etc.) Faza de elaborare P.T.;
Avize conf. certificat Urbanism –obținute; Lipsă avize
tehnice devieri rețele Distrigaz, Romtelecom și CEZ
Obiectiv general Segregrarea circulației pietonale de cea auto, fluidizarea
traficului pietonal, creșterea siguranței pietonilor și
evitarea aglomerărilor pe trecerile de pietoni în perioadele
orare de vârf.
Principalele componente
ale proiectului – Construcția galeriei propriu -zise;
– Construirea a două scări rulante;
– Dotarea cu sisteme de transport î n plan înclinat
pentru facilitarea accesului persoanelor cu
dizabilități locomotorii;
– Realizarea de finisaje încluzând: pardoseli, pereți,
plafon și copertine;
– Proiectare și executare instalații electrice;
– Racordare rețele edilitare: rețea de distribuție a pă
potabilă, rețea de canalizare, rețele electrice de
joasă și medie tensiune, rețele de distribuție a
gazelor naturale, rețele de comunicații, rețele de
telefonie.
Valoare estimată 800.000 euro
Surse de finanțare – Programul Operațional Regional 2014 -2020, Axa
prioritară 4 –Sprijinirea dezvoltării urbane;
– Fonduri de la bugetul local.
Titlu proiect Subtraversare pietonală intersecția Splaiul Independenței
– Calea lui Traian cu strada G -ral Magheru
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată imple mentare: 36 luni
Perioadă estimată: 2017 -2020
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Segregrarea circulației pietonale de cea auto, fluidizarea
traficului pietonal, creșterea sigur anței pietonilor și
evitarea aglomerărilor pe trecerile de pietoni în perioadele
orare de vârf
Principalele componente – Construcția galeriei propriu -zise;
253
ale proiectului – Construirea a două scări rulante;
– Dotarea cu sisteme de transport în plan înclinat
pentru facilitarea accesului persoanelor cu
dizabilități locomotorii;
– Realizarea de finisaje încluzând: pardoseli, pereți,
plafon și copertine;
– Proiectare și executare instalații electrice;
– Racordare rețele edilitare: rețea de distribuție apă
potabilă, rețea de canalizare, rețele electrice de
joasă și medie tensiune, rețele de distribuție a
gazelor naturale, rețele de comunicații, rețele de
telefonie.
Valoare estimată 800.000 euro
Surse de finanțare – Programul Operațional Regional 2014 -2020, Axa
prioritară 4 –Sprijinirea dezvoltării urbane;
– Fonduri de la bugetul local.
Titlu proiect Artera de legătură între B -dul N. Bălcescu și B -dul
Tineretului, inclusiv rampele aferente pasajului
suprateran
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată implementare : 36 luni
Perioadă estimată: 2015 -2018
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Proiect Tehnic
Obiectiv general Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii rutiere de
transport pentru agenții economici naționali și
internaționali, precum și pentru satisfacerea nevoilor de
transport ale populației și mărfurilor din municipiul
Râmnicu Vâlcea
Principalele componente
ale proiectului – Realizarea infrastructurii rutiere;
– Construirea rampelor de acces către pasajul
denivela t subteran;
– Construirea de intersecții;
– Construirea de trotuare pietonale;
– Deviere rețele utilitare existente în zonă: rețele
electrice și de telecomunicații, rețele termice,
rețele de gaze, rețele de apă -canal;
– Lucrări de refacere a amplasamentului în zon a
afectată de execuția proiectului.
Valoare estimată 7.800.000 euro
254
Surse de finanțare – Programul Operațional Regional 2014 -2020, Axa
prioritară 6 – Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de
importanță regională și locală
– Fonduri de la bugetul local
Titlu proiect Amenajare și modernizare Piața Centrală, inclusiv
parcare subterană
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată implementare: 24 luni
Perioadă estimată: 2017 -2019
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic ,
etc.) Documentația de proiectare, inclusiv Autorizația de
Construire a fost transmisă la SC PIETE PREST SA
Obiectiv general Dezvoltarea și modernizarea spațiilor în care își desfășoară
activitatea agenții comerciali locali și sporirea numărului de
locuri de parcare disponibile.
Principalele componente
ale proiectului – Realizarea infrastructurii;
– Realizarea suprastructurii;
– Montarea tâmplăriei;
– Realizarea instalațiilor interioare;
– Realizarea finisajelor interioare;
– Racordare la rețele edilitare: rețea de distribuție
apă potabilă, rețea de canalizare, rețele electrice
de joasă și medie tensiune;
– Amenajare exterioară, trotuare, platforme.
Valoare estimată 4.000.000 euro
Surse de finanțare Fonduri proprii S.C PIEȚE PREST S.A
Titlu proiect Amenajare și mo dernizare Arenele Traian
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată implementare: 36 luni
Perioadă estimată: 2018 -2021
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Studiu de fezabilitate
Obiectiv general Modern izarea, reamenajarea, extinderea și diversificarea
structurilor de agrement din municipiul Râmnicu Vâlcea
255
Principalele componente
ale proiectului – Reabilitarea suprafeței de joc;
– Reproiectarea și refacerea instalației de nocturnă;
– Reabilitarea grupurilor s anitare existente;
– Extinderea și reabilitarea clădirii vestiarelor
arenelor;
– Realizarea unor dotări de parc (ceainărie, spații de
joacă pentru copii, pistă de biciclete);
– Realizarea de trasee pietonale și carosabile care să
asigure conectarea zonei cu zone le adiacente;
– Reabilitarea platformelor betonate existente;
– Realizarea unui pod pietonal în zona gradenelor
mici;
– Reamenajarea zonelor gradenelor mici și a
platformei aferente acesteia pentru parcaje;
– Montarea de scaune pe gradene la Arene și banchete
la gradenele mici;
– Reabilitarea tuturor elementelor de sistematizare
verticală existente pe amplasament;
– Realizare de împrejmuiri de protecție.
Valoare estimată 12.000.000 euro
Surse de finanțare – Programul Operațional Regional 2014 -2020, Axa
prioritară 4 –Sprijinirea dezvoltării urbane;
– Fonduri de la bugetul local;
– Fonduri de la bugetul de stat.
Titlu proiect Amenajare parcare subterană cartier Ostroveni, în
municipiul Râmnicu Vâlcea
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată implementare: 12 luni
Perioadă estimată: 2015 -2016
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Proiect Tehnic;
A fost emisă Autorizația de Construire
nr.999/36937/25.11.2013
Obiectiv general Corectarea deficienței numărului de locuri de pa rcare
existent și suplimentarea acestuia în concordanță cu
creșterea parcului auto rezident în municipiul Râmnicu
Vâlcea.
Principalele componente
ale proiectului – Crearea unui număr de 197 de locuri de parcare pe
două nivele subterane și un nivel supratera n;
– Devierea rețelelor edilitare, respectiv rețele de gaz
și canalizare menajeră;
– Construirea de spații verzi pentru armonizarea cu
construcțiile din zonă;
– Realizarea rețelei de iluminat general cu stâlpi
256
ornamentali de mare înălțime;
– Realizarea de finisaje (pardoseli, pereți, finisaje
exterioare);
– Dotarea cu instalații sanitare, instalații de stingere
incendii, instalații termice și ventilații, instalații
electrice și de curenți slabi.
Valoare estimată 7.100.000 euro
Surse de finanțare – Programul Operațion al Regional 2014 -2020, Axa
prioritară 4 –Sprijinirea dezvoltării urbane;
– Fonduri de la bugetul local.
Titlu proiect Reabilitare și modernizare străzi: Buda, Poenari, Digului,
Lacului cu prelungire în jurului lacului
Perioadă estimată și durată
de imple mentare Durată de implementare: 36 luni
Perioadă estimată: 2016 -2019
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Există Studii de fezabilitate elaborate în cadrul Proiectului
multianual 10.000 km drumuri județene pentru :
Modernizare drum str. Arinilor, str. Buda și Lucrări conexe
obiectivului: canalizare, amenajare trotuare, iluminat
public
Obiectiv general Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii rutiere de
transport pentru fluidizarea traficului în zonele rezidenți ale
Principalele componente
ale proiectului – Lucrări de întreținere și reparații pentru traseele
rutiere de interes local și județean;
– Construirea de trotuare pietonale;
– Reabilitare sistem de canalizare;
– Extindere rețea iluminat public;
– Lucrări de refacere a amplasamentului în zona
afectată de execuția proiectului.
Valoare estimată 2.700.000 euro
Surse de finanțare – Programul Operațional Regional 2014 -2020, Axa
prioritară 6 – Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de
importanță regională și locală;
– Fonduri de la bugetul local.
Titlu proiect Artera de legatură între bdul. Tudor Vladimirescu și bdul
Nicolae Balcescu
257
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 24 luni
Perioadă estimată: 2015 -2017
Stadiul actual (idee de
proiect, s tudiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii rutiere de
transport pentru fluidizarea și redirecționarea traficului de
tranzit din zona centrală
Principalele componente
ale proi ectului Lucrări de întreținere și reparații infrastructură
rutieră;
Amenajare trotuare pietonale;
Reabilitare rețea iluminat public;
Lucrări de refacere a amplasamentului în zona
afectată de execuția proiectului.
Valoare estimată 3.500.000 euro
Surse de finanțare – Fonduri de la bugetul local;
– Fonduri de la bugetul de stat;
– Programul Operațional Regional 2014 -2020, Axa prioritară
6 – Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță
regională și locală.
Titlu proiect Realizare șosea de centură în zona Morilor
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implemenatare: 36 luni
Perioadă estimată: 2018 -2021
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Dezvoltarea și mo dernizarea infrastructurii rutiere majore
de transport pentru fluidizarea și redirecționarea traficului
de tranzit din zona centrală
Principalele componente
ale proiectului – Realizarea infrastructurii rutiere;
– Lucrări de reabilitare, consolidare și drenare a
traseului rutier;
– Construirea de intersecții;
258
– Deviere rețele utilitare existente în zonă: rețele
electrice și de telecomunicații, rețele termice,
rețele de gaze, rețele de apă -canal;
– Lucrări de refacere a amplasamentului în zona
afectată de execuția pro iectului.
Valoare estimată 7.000.000 euro
Surse de finanțare – Programul Operațional Regional 2014 -2020, Axa
prioritară 6 – Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de
importanță regională și locală;
– Fonduri de la bugetul local.
Titlu proiect Amenajare Par c Industrial (fabrică medicamente, seringi,
tigle speciale, componente auto, componente electrice,
componente IT, prelucrarea lemnului, cărămizi etc.) în
cartierul Nord
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 24 luni
Perioadă e stimată: 2017 -2019
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Îmbunătățirea infrastructurii de afaceri și creșterea
competitivității agenților economici situați în municipiul
Râmnicu V âlcea
Principalele componente
ale proiectului Construire spații pentru birouri și hale pentru
depozitare;
Realizarea de finisaje (pardoseli, pereți, finisaje
exterioare);
Dotarea cu instalații sanitare, instalații de stingere
incendii, instalații ter mice, ventilații, instalații
electrice și de curenți slabi;
Racordare la rețele edilitare: rețea de distribuție
apă potabilă, rețea de gaze, rețea de canalizare,
rețele electrice de joasă și medie tensiune;
Amenajare exterioară, spații verzi, trotuare, loc uri
de parcare.
Valoare estimată 12.000.000 euro
Surse de finanțare – Programul Operațional Regional 2014 -2020, Axa
prioritară 2: Îmbunătățirea competitivității IMM –
urilor;
– Fonduri de la bugetul local;
– Fonduri de la bugetul de stat.
259
Titlu proiect Realiz are Pod peste Olt în prelungirea străzii Matei
Basarab
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată implementare: 36 luni
Perioadă estimată: 2017 -2020
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Dezvoltarea urbană integrată a municipiului Râmnicu Vâlcea
prin îmbunătățirea calității infrastructurii de transport
urbane și desfășurarea traficului rutier în condiții de
siguranță.
Principalele componente
ale proiectului – Executarea lu crărilor de construcție a podului, a
viaductelor de acces și a grinzilor de parapet ;
– Realizarea structurii de rezistență a suprastructurii –
arce, montanți, tablier;
– Executarea hidroizolației podului principal și a
viaductelor de acces, inclusiv calea pe pod;
– Instalarea gurilor de scurgere;
– Realizarea marcării și a semnalizării rutiere.
Valoare estimată 25.000.000 euro
Surse de finanțare – Program Operațional Regional 2014 -2020, Axa
prioritară 6 – Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de
importanță regiona lă și locală;
– Fonduri de la bugetul local;
– Fonduri de la bugetul de stat.
Titlu proiect Amenajare Alee pietonală G -ral. Praporgescu
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată implementare: 24 luni
Perioadă estimată: 2015 -2017
Stadiul actual ( idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Fluidizarea traficului pietonal din zona străzii G -ral.
Praporgescu
260
Principalele componente
ale proiectului – Lucrări de terasamente;
– Fundații balast și/sau ba last stabilizat;
– Fundații de piatră spartă și/sau de piatră spartă
amestec optimal;
– Lucrări de pavaje;
– Îmbrăcăminți rutiere din beton de ciment.
Valoare estimată 2.000.000 euro
Surse de finanțare – Program Operațional Regional 2014 -2020, Axa prioritară 4
– Sprijinirea Dezvoltării Urbane;
– Fonduri de la bugetul local.
Titlu proiect Amenajare pasarelă pietonală zona Râureni
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată implementare: 24 luni
Perioadă estimată: 2017 -2019
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Segregrarea circulației pietonale de cea auto, fluidizarea
traficului auto și al celui pietonal, sporirea siguranței
pietonale și evitarea aglomerărilor în perioadele or are de
vârf.
Principalele componente
ale proiectului – Construirea pasarelei pietonale;
– Construirea unei scări metalice exterioare și dotarea
cu cel puțin un ascensor pentru transportul
persoanelor;
– Dotarea cu sisteme de transport în plan înclinat
pentru fa cilitarea accesului persoanelor cu
dizabilități locomotorii;
– Realizarea de finisaje încluzând: pardoseli, pereți,
plafon și copertine;
– Proiectare și executare instalații electrice;
– Racordare rețea edilitară electrică de joasă și medie
tensiune.
Valoare es timată 2.000.000 euro
Surse de finanțare Fonduri de la bugetul local
Titlu proiect Centru de recuperare sanatate/Balneo în cartierul Nord
261
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 24 luni
Perioadă estimată: 2018 -2020
Stadiu l actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Îmbunătățirea stării de sănătate a populației și creșterea
calității vieții prin dezvoltarea și diversificarea serviciilor
publice de sănătate.
Principalele componente
ale proiectului – Realizarea lucrărilor de construcție a clădirii;
– Realizarea de finisaje (pardoseli, pereți, finisaje
exterioare);
– Dotarea cu instalații sanitare, instalații de stingere
incendii, instalații termice, ventilații, instala ții
electrice și de curenți slabi;
– Racordare la rețele edilitare: rețea de distribuție
apă potabilă, rețea de gaze, rețea de canalizare,
rețele electrice de joasă și medie tensiune;
– Realizarea dotărilor specifice cu mobilier și
echipament de recuperare;
– Amenajare exterioară, spații verzi, trotuare, locuri
de parcare.
Valoare estimată 10.000.000 euro
Surse de finanțare Program Operațional Regional 2014 -2020, Axa prioritară 8 –
Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale.
Titlu proiect Amenajare l ocuințe sociale și pentru tineri destinate
închirierii
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 48 luni
Perioadă estimată: 2017 -2021
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiec t
Obiectiv general Asigurarea unor condiții de locuit decente pentru
categoriile sociale dezavantajate, cărora nivelul de
existență nu le permite accesul la o locuință în proprietate
sau închirierea unei locuințe în condițiile pieței.
262
Principalele compon ente
ale proiectului Realizarea lucrărilor de construcție a clădirilor;
Realizarea dotărilor specifice cu mobilier;
Realizarea de finisaje (pardoseli, pereți, finisaje
exterioare);
Dotarea cu instalații sanitare, instalații termice,
instalații electrice ș i de curenți slabi;
Racordare la rețele edilitare: rețea de distribuție
apă potabilă, rețea de gaze, rețea de canalizare,
rețele electrice de joasă și medie tensiune;
Amenajare exterioară, spații verzi, trotuare, locuri
de parcare.
Valoare estimată 3.000. 000 euro
Surse de finanțare – Bugetul local
– Bugetul de stat
Titlu proiect Amenajare arteră circulație – prelungire Splaiul
Independenței
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 24 luni
Perioadă estimată: 2015 -2017 lu ni
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii rutiere de
transport pentru fluidizarea și redirecționarea traficului de
tranzit din zona cent rală
Principalele componente
ale proiectului – Realizarea infrastructurii rutiere;
– Construirea de trotuare pietonale;
– Reabilitare sistem de canalizare;
– Extindere rețea iluminat public;
– Deviere rețele utilitare existente în zonă: rețele
electrice și de telec omunicații, rețele termice,
rețele de gaze, rețele de apă – canal;
– Amplasarea de indicatoare rutiere;
– Lucrări de refacere a amplasamentului în zona
afectată de execuția proiectului.
Valoare estimată 5.000.000 euro
Surse de finanțare – Buget local
– Programul Operațional Regional 2014 -2020, Axa
prioritară 6 – Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de
263
importanță regională și locală.
Titlu proiect Modernizare Stadion Zavoi (încălzire teren fotbal, tabelă
electronică, instalație nocturnă, extindere tribună,
sistem electronic de acces)
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 36 luni
Perioadă estimată: 2019 -2022
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Modernizare a, reamenajarea, extinderea și diversificarea
structurilor de agrement din municipiul Râmnicu Vâlcea
Principalele componente
ale proiectului – Reabilitarea suprafeței de joc;
– Reproiectarea și refacerea instalației de nocturnă;
– Reabilitarea grupurilor sanita re existente;
– Amplasare tabelă electronică;
– Extinderea și reabilitarea clădirii vestiarelor
arenelor;
– Realizarea de trasee pietonale și carosabile care să
asigure conectarea zonei cu zonele adiacente;
– Refacerea și extinderea tribunelor;
– Montarea de scaune pe gradene;
– Instalare sistem de încălzire subterană pentru
terenul de fotbal;
– Implementarea unui sistem electronic de acces;
– Realizare de împrejmuiri de protecție.
Valoare estimată 10.000.000 euro
Surse de finanțare – Fonduri de la bugetul local
– Program O perațional Regional 2014 -2020, Axa
prioritară 4 –Sprijinirea dezvoltării urbane
Titlu proiect Reabilitarea Bisericii Cetățuia precum și modernizarea
infrastructurii conexe: pensiune, tunel, parcare
autocare, muzeu medieval
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 24 luni
Perioadă estimată: 2017 -2019
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de Idee de proiect
264
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.)
Obiectiv general Valorificarea și promovarea patrimoniului turistic local prin
restaurarea și conservarea obiectivelor de interes cultural,
respectiv prin modernizarea infrastructurii turistice conexe.
Principalele componente
ale proiectului – Includerea în circuitele turistice locale a Bisericii
Cetățuia, ca obiectiv cultural reprezenta tiv al
municipiului;
– Organizarea unor trasee culturale tematice care să
includă itinerarii religioase, cu prezentarea
diferitelor tipuri de lăcașe de cult;
– Construirea unei pensiuni;
– Realizarea unui muzeu medieval și a unui centru de
informare turistică;
– Ridicarea unei cruci luminoase simbolice;
– Suplimentarea locurilor de parcare existente prin
amenjarea de parcări subterane și supraterane;
– Asigurarea unei accesibiltăți ridicate spre obiectivele
de interes turistic, prin reabilitarea rețelei de
drumuri loca le.
Valoare estimată 3.000.000 euro
Surse de finanțare – Program Operațional Regional 2014 -2020, Axa
prioritară 5 – Conservarea, protecția și valorificarea
durabilă a patrimoniului cultural;
– Fonduri de la bugetul local.
Titlu proiect Reabilitarea și mod ernizarea Centrului istoric al
municipiului, inclusiv reabilitarea "Conacului Inătești"
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 24 luni
Perioadă estimată: 2015 -2017
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proi ect tehnic,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Valorificarea și promovarea patrimoniului turistic local prin
restaurarea și conservarea obiectivelor de interes cultural.
Principalele componente
ale proiectului – Includerea în circuitele turistice loca le a Centrului
Istoric Râmnicu Vâlcea, ca obiectiv cultural
reprezentativ al municipiului;
– Organizarea unor trasee culturale tematice care să
includă itinerarii de arhitectură tradițională,
arhitectură modernă și contemporană;
265
– Promovarea unor evenimente cu lturale cu
desfășurare în Centrul Istoric;
– Reabilitarea și modernizarea Conacului Inătești;
– Suplimentarea locurilor de parcare existente prin
amenjarea de parcări subterane și supraterane.
Valoare estimată 6.000.000 euro
Surse de finanțare – Program Oper ațional Regional 2014 -2020, Axa
prioritară 5 –Conservarea, protecția și valorificarea
durabilă a patrimoniului cultural;
– Fonduri de la bugetul local.
Titlu proiect Reabilitare și modernizare Casă Memorială Anton Pann
Perioadă estimată și durată
de impl ementare Durată de implementare: 12 luni
Perioadă estimată: 2017 -2018
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Valorificarea și promovarea patrimoniului turistic local prin
restaura rea și conservarea obiectivelor de interes cultural
Principalele componente
ale proiectului – Includerea în circuitele turistice locale a Casei
Memoriale Anton Pann, ca unul dintre obiectivele
culturale reprezentative ale municipiului;
– Restaurarea Casei Mem oriale Anton Pann, cu
păstrarea elementelor de tradiționalitate.
Valoare estimată 2.000.000 euro
Surse de finanțare – Program Operațional Regional 2014 -2020, Axa
prioritară 5 –Conservarea, protecția și valorificarea
durabilă a patrimoniului cultural;
– Fondu ri de la bugetul local.
Titlu proiect Amenajare trasee turistice în municipiul Râmnicu Vâlcea
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 12 luni
Perioadă estimată: 2018 -2019
266
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilit ate, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Valorificarea și promovarea patrimoniului turistic natural
local
Principalele componente
ale proiectului – Amenajarea de panouri informative despre
obiectivele turistice și biodiversitatea munic ipiului;
– Amplasarea de indicatoare rutiere, coșuri de gunoi la
intrarea/ieșirea din trasee;
– Amenajarea de piste de biciclete care să unească
centrul municipiului de traseele turistice;
– Publicarea on -line a hărților aferente traseelor
turistice;
– Achiziționa re autobuze turistice de tipul City Tour,
care să asigure deplasarea turiștilor din centrul
municipiului până la traseele turistice.
Valoare estimată 1.000.000 euro
Surse de finanțare – Program Operațional Regional 2014 -2020, Axa
prioritară 7 – Diversifica rea economiiilor locale prin
dezvoltarea durabilă a turismului;
– Fonduri de la bugetul local.
Titlu proiect Valorificarea rezervației naturale "Piramidele (Șiroirile)
de la Goranu” prin reabilitarea infrastructurii, marcarea
corespunzatoare din punct de vedere turistic și
realizarea unui muzeu dedicat rezervației naturale
"Piramidele (Șiroirile) de la Goranu”
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 12 luni
Perioadă estimată: 2018 -2019
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu d e
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Valorificarea și promovarea patrimoniului turistic natural
local
Principalele componente
ale proiectului – Instalare panouri informative;
– Instalare marcaje rezervație;
– Asigurarea unei accesibiltăți ridicate spre rezervație,
prin reabilitarea rețelei de drumuri locale;
– Amplasarea de indicatoare rutiere pentru marcare;
267
– Amenajarea de piste de biciclete care să unească
centrul municipiului de locul rezervației;
– Organizarea unui centru de i nformare turistică, în
vederea derulării unor campanii de conștientizare
asupra elementelor naturale de care dispune
rezervația;
– Realizarea unui muzeu dedicat rezervației naturale
"Piramidele (Șiroirile) de la Goranu”.
Valoare estimată 4.000.000 euro
Surse de finanțare – Program Operațional Regional 2014 -2020, Axa
prioritară 7 – Diversificarea economiiilor locale prin
dezvoltarea durabilă a turismului;
– Fonduri de la bugetul local.
Titlu proiect Reamenajare clădiri istorice (imobil din strada Carol I –
sedii partide, Institutul de Geniu)
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 24 luni
Perioadă estimată: 2017 -2019
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Protecția, valorificarea și promovarea patrimoniului turistic
local prin restaurarea și conservarea obiectivelor de interes
cultural
Principalele componente
ale proiectului – Restaurarea imobilului din strada Carol I și a
Institutului de Geniu, păstrându -se stilulurile
arhitectural, decorativ și artistic specifice;
– Amplasarea unor indicatoare de orientare, de regulă
în intersecții, precum și a unor panouri de informare
în apropierea zonelor unde se regăsesc clădirile
istorice;
– Amplasarea unor elemente de mob ilier urban
precum bănci, bolarzi, jardiniere, coșuri de gunoi,
corpuri de iluminat într -un stil arhitectural similar
cu cel al clădirilor istorice.
Valoare estimată 3.000.000 euro
Surse de finanțare – Program Operațional Regional 2014 -2020, Axa
prioritară 5 – Conservarea, protecția și valorificarea
durabilă a patrimoniului cultural;
– Fonduri de la bugetul local.
268
Titlu proiect Reabilitare Parc Mircea cel Bătrân
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 12 luni
Perioadă estimată : 2015 -2016
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Proiect tehnic -2009, nedemarat din lipsa fonduri
Obiectiv general Reabilitarea/ modernizarea parcului și a spațiilor verzi din
interiorul acestuia
Principalele c omponente
ale proiectului – Lucrări de pavaje;
– Instalare pavele ecologice pentru extinderea rețelei
de alei pietonale;
– Amplasare elemente de mobilier urban precum:
bănci, jardiniere, coșuri de gunoi, corpuri de
iluminat;
– Amenajare locuri de joacă;
– Instalare sistem automat de irigații;
– Plantarea de arbori și arbuști.
Valoare estimată 7.000.000 euro
Surse de finanțare – Program Operațional Regional 2014 -2020, Axa
prioritară 4 –Sprijinirea dezvoltării urbane;
– Fonduri de la bugetul local.
Titlu proiect Construi re locuințe sociale și dotări aferente în cartierul
Colonia Nuci, inclusiv construirea unei fabrici de
prelucrarea sticlei, formarea pentru alte meserii
specifice romilor
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 48 luni
Perioadă estimată: 2015 -2019
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Asigurarea unor condiții de locuit decente pentru
categoriile sociale dezavantajate (persoane de etnie romă),
cărora niv elul de existență nu le permite accesul la o
locuință în proprietate sau închirierea unei locuințe în
condițiile pieței.
Creșterea gradului de ocupare a persoanelor de etnie romă
269
prin participarea la programe de formare profesională în
meserii tradițional e.
Principalele componente
ale proiectului Realizarea lucrărilor de construcție a trei blocuri de
locuit;
Realizarea dotărilor specifice cu mobilier;
Realizarea de finisaje (pardoseli, pereți, finisaje
exterioare);
Dotarea cu instalații sanitare, instala ții termice,
instalații electrice și de curenți slabi;
Racordare la rețele edilitare: rețea de distribuție
apă potabilă, rețea de gaze, rețea de canalizare,
rețele electrice de joasă și medie tensiune;
Amenajare exterioară, spații verzi, trotuare, locuri
de parcare;
Construirea unui Centru de formare profesioanlă
pentru romi în meserii tradiționale;
Construirea unei fabrici de prelucrare a sticlei.
Valoare estimată 17.000.000 euro
Surse de finanțare – Fonduri de la bugetul local;
– Fonduri de la bugetul de stat;
– Programul Operațional Regional 2014 -2020, Axa prioritară
9 – Sprijinirea regenerării economice și sociale a
comunităților defavorizate din mediul urban.
Titlu proiect Centru de îngrijire pentru mame și/sau copii aflați în
situații de risc ( fosta Grădiniță Căzănești)
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 24 luni
Perioadă estimată: 2016 -2018
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Asigurar ea condițiilor instituționale pentru susținerea
categoriilor sociale defavorizate prin reabilitarea,
modernizarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale
Principalele componente
ale proiectului – Realizarea de finisaje (pardoseli, pereți, finisaje
exterioare);
– Dotarea cu instalații sanitare, instalații de stingere
incendii, instalații termice, ventilații, instalații
270
electrice și de curenți slabi;
– Realizarea dotărilor specifice cu mobilier;
– Amenajare cabinete consiliere pentru tinerele mame
și femei le abuzate;
– Amenajare exterioară, spații verzi, trotuare, locuri
de parcare.
Valoare estimată 2.000.000 euro
Surse de finanțare – Fonduri de la bugetul local;
– Programul Operațional Regional 2014 -2020, Axa
prioritară 8 – Dezvoltarea infrastructurii de sănăt ate
și sociale.
Titlu proiect After school cu funcțiune socială în cartierul Colonia Nuci
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 12 luni
Perioadă estimată: 2015 -2016
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Prevenirea abandonului școlar de către copiii proveniți din
familii defavorizate prin desfășurarea de activități de
consiliere, dezvoltarea deprinderilor de viață independente
și orientare școlară.
Principalele componente
ale proiectului – Realizarea lucrări construcție clădire și finisaje
(pardoseli, pereți, finisaje exterioare);
– Dotarea cu instalații sanitare, instalații de stingere
incendii, instalații termice, ventilații, instalații
electrice;
– Realizarea dotărilor specifice cu mobilier;
– Amenajare cabinete consiliere psihologică;
– Amenajare exterioară, spații verzi, trotuare, alei,
locuri de joacă.
Valoare estimată 1.500.000 euro
Surse de finanțare – Fonduri de la bugetul local;
– Programul Operaționa l Regional 2014 -2020, Axa
prioritară 8 – Dezvoltarea infrastructurii de sănătate
și sociale.
Titlu proiect Centru de voluntariat – asistență pentru persoanele care
271
nu au mobilitate
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 12 luni
Perioadă estimată: 2016 -2017
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Îmbunătățirea stării de sănătate și creștearea calității vieții
pentru persoanele cu dizabilități locomoto rii, prin
dezvoltarea și diversificarea serviciilor sociale și a
infrastructurii de sprijin social
Principalele componente
ale proiectului – Reabilitare și modernizare clădire Centru de
voluntariat;
– Amenajare instalații sanitare, instalații de stingere
incendii, instalații termice, ventilații, instalații
electrice;
– Dotarea clădirii cu mobilier și echipamente
specifice;
– Construirea unei săli de fiziokinetoterapie și
recuperare medicală;
– Amenajare cabinete medicale;
– Amenajare cabinete consiliere psihologică;
– Dotarea cu sisteme de transport în plan înclinat
pentru facilitarea accesului persoanelor cu
dizabilități locomotorii.
Valoare estimată 2.500.000 euro
Surse de finanțare – Bugetul local;
– Programul Operațional Regional 2014 -2020, Axa
prioritară 8 – Dezvolta rea infrastructurii de sănătate
și sociale.
Titlu proiect Construire Centru destinat dezvoltării serviciilor de
îngrijire la domiciliu a vârstnicilor
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 18 luni
Perioadă estimată: 2018 -2020
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic, Idee de proiect
272
etc.)
Obiectiv general Îmbunătățirea stării de sănătate și creștearea calității vieții
pentru persoanele în vârstă, prin dezvoltarea și
diversificarea serviciilo r sociale și a infrastructurii de sprijin
social
Principalele componente
ale proiectului – Reabilitare și modernizare clădire Centru destinat
dezvoltării serviciilor de îngrijire la domiciliu a
persoanelor vârstnice;
– Reparații instalații sanitare, instalaț ii termice,
instalații electrice;
– Dotarea clădirii cu mobilier și echipamente
specifice;
– Dezvoltare sistem informatic pentru evidența
persoanelor în vârstă cu nevoi de îngrijire la
domiciliu;
– Amenajare cabinet medical;
– Amenajare cabinet consiliere psiholog ică;
– Amenajare exterioară: alei, trotuare, spații verzi.
Valoare estimată 2.500.000 euro
Surse de finanțare – Bugetul local; Programul Operațional Regional 2014 –
2020, Axa prioritară 8 – Dezvoltarea infrastructurii
de sănătate și sociale.
Titlu proiect Reabilitarea/modernizarea Colegiului Național „Mircea
Cel Bătrân”
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 30 luni
Perioadă estimată: 2016 -2019
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Creșterea calității procesului de învățământ liceal prin
reabilitarea și modernizarea Colegiului Național „Mircea Cel
Bătrân”
Principalele componente
ale proiectului – Consolidarea clădirilor care aparțin colegiului;
– Dotare a cu echipamente noi, specifice procesului
educațional.
273
Valoare estimată 4.000.000 euro
Surse de finanțare – Program Operațional Regional, Axa prioritară 10 –
Infrastructura educațională
– Bugetul local
Titlu proiect Construire gradiniță și școală în cartierul Ostroveni
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 36 luni
Perioadă estimată: 2015 -2018
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Creșterea calit ății procesului de învățământ preșcolar,
școlar și gimnazial pentru copiii din cartierul Ostroveni prin
construirea unui complex constituit din școală, grădiniță și
creșă, modern și funcțional.
Principalele componente
ale proiectului – Construire școală cu clasele 0 -8 (inclusiv bibliotecă,
laboratoare, cabinete de specialitate, etc.);
– Construire gradiniță cu program prelungit;
– Construire creșă;
– Construire terenuri de sport;
– Construire bucătarie și cantină;
– Dotare specifică procesului educațional.
Valoare es timată 1.700.000 euro
Surse de finanțare – Program Operațional Regional, Axa prioritară 10 –
Infrastructura educațională;
– Bugetul local.
Titlu proiect Realizare sistem educațional integrat
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implem entare: 24 luni
Perioadă estimată: 2015 -2017
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de Idee de proiect
274
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.)
Obiectiv general Creșterea performanțelor în sistemul educațional din
municipiul Râmnicu Vâlcea prin implementare a în cadrul
proiectului a unor produse și servicii de înaltă calitate care
să asigure un sistem educațional integrat
Principalele componente
ale proiectului Achiziționarea licențelor aferente sistemului;
Analiza generală și detaliată a serviciilor și
proceselor cheie în domeniul educației la nivel
municipal;
Suport tehnic și metodologic pentru implementarea
și exploatarea sistemului realizat.
Valoare estimată 700.000 euro
Surse de finanțare – Program Operațional Regional, Axa prioritară 10 –
Infrastructu ra educațională
– Bugetul local
Titlu proiect Amenajare Campus Universitar
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 24 luni
Perioadă estimată: 2016 -2018
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic ,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Creșterea calității învățământului universitar și creșterea
numărului de absolvenți de învațământ superior în județul
Vâlcea prin reabilitarea și modernizarea campusului
universitar – Râmnicu Vâlcea
Principalele componente
ale proiectului Consolidarea, modernizarea, extinderea clădirilor;
Amenajarea spațiilor de învățământ, a spațiilor de
cazare, cantinelor și a diferitelor facilități pentru
activități didactice și extracurriculare;
Dotări cu echipamente didactice , echipamente
pentru pregătirea profesională, echipamente IT.
Valoare estimată 3.000.000 euro
Surse de finanțare – Program Operațional Regional, Axa prioritară 10 –
275
Infrastructura educațională;
– Bugetul local.
Titlu proiect Reabilitarea termică a clă dirilor de utilitate publică,
aparținând municipiului Râmnicu Vâlcea (școli, licee,
grădinițe)
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 36 luni
Perioadă estimată: 2015 -2018
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitat e, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Creșterea performanței energetice a clădirilor prin
reducerea facturii la încălzire și apă caldă și îmbunătățirea
condițiilor de igienă și confort termic în interior
Principalele componente
ale p roiectului – Izolarea termică a pereților exteriori;
– Înlocuirea ferestrelor și a ușilor exterioare existente
cu tâmplărie performantă energetic;
– Lucrări de refacere a finisajelor exterioare.
Valoare estimată 15.000.000 euro
Surse de finanțare – Program Ope rațional Regional, Axa prioritară 3 – Eficiență
energetică în clădiri publice;
– Bugetul local;
– Surse guvernamentale.
Titlu proiect Reabilitarea rețelelor termice secundare din municipiul
Râmnicu Vâlcea
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 36 luni
Perioadă estimată: 2019 -2022
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Studiu de fezabilitate și indicatori tehnico -economici
276
Obiectiv general Dezvoltarea durabilă în domeniul alimentării cu energie
termică și creșterea eficienței energetice prin reducerea
pierderilor de energie pe rețelele termice secundare
Principalele componente
ale proiectului – Înlocuirea conductelor existente cu conducte
preizolate;
– Instalarea echipamentelor necesare;
– Verificarea sistemului.
Valoare estimată 3.900.000 euro
Surse de finanțare – Program Operațional Regional, Axa prioritară 4 –
Sprijinirea dezvoltării urbane;
– Bugetul local;
– Surse private.
Titlu proiect Reabilitarea termică a 100 blocuri de locuin țe
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 36 luni
Perioadă estimată: 2017 -2020
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Creșterea eficienței energetice prin reducerea prierderilor
de energie în cadrul blocurilor de locuințe
Principalele componente
ale proiectului – Izolarea termică a pereților exteriori;
– Înlocuirea ferestrelor și ușilor exterioare existente;
– Termo -hidroizolarea acoperișurilor;
– Izolarea ter mică a planșeului peste subsol;
– Lucrări de refacere a finisajelor anvelopei.
Valoare estimată 2.400.000 euro
Surse de finanțare – Program Operațional Regional, Axa prioritară 4 –
Sprijinirea dezvoltării urbane;
– Bugetul local;
– Surse private.
277
Titlu proiect Organizarea transportului public din municipiul Râmnicu
Vâlcea după principii ecologice – achiziționarea a 20 de
autobuze electrice (plus amenajarea a două stații de
alimentare – nord și sud)
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 24 luni
Perioadă estimată: 2015 -2017
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Studiu de fezabilitate (2010)
Obiectiv general Creșterea calității vieții în municipiul Râmnicu Vâlcea, prin
eliminarea/di minuarea surselor de poluare din traficul
rutier
Principalele componente
ale proiectului – Achiziționarea unui parc nou de vehicule format din 20
autobuze pentru transportul călătorilor pe traseele
operatorului de transport în comun. Mijloacele de transpo rt
vor avea obligatoriu motoare hibride sau de cea mai înaltă
clasă privind normele EURO.
Valoare estimată 1.200.000 euro
Surse de finanțare – Fonduri guvernamentale;
– Buget local.
Titlu proiect Modernizare parc auto – autobuze pentru transport pub lic
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 6 luni
Perioadă estimată: 2016 -2017
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Fluidizarea traficului auto și e vitarea aglomerărilor rutiere
în perioadele orare de vârf
Principalele componente – Înnoirea parcului de autobuze existent prin
278
ale proiectului achiziționarea de noi vehicole;
– Asigurarea bazei tehnico -materiale pentru
desfășurarea activității de întreținere și exploatare,
prin achiziționarea de echipamente și dotări;
– Achiziționare echipamente electrice pentru vânzarea
de bilete și abonamente;
– Instalarea de echipamente informare călători cu
touch screen pentru centrele de vânzare bilete;
– Modernizarea infrstru cturii rețelei de transport –
Valoare estimată 5.000.000 euro
Surse de finanțare – Bugetul local;
– Programul Operațional Regional 2014 -2020, Axa
prioritară 4 –Sprijinirea dezvoltării urbane.
Titlu proiect Diminuarea efectelor negative ale alunecărilor de teren
asupra mediului înconjurător prin lucrări de stabilizare a
versanților (captări de izvoare, drenuri de adâncime,
împăduriri) – Dealul Malului și Feteni
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 30 luni
Perioadă estimată: 20 18-2021
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Diminuarea efectelor negative ale alunecărilor de teren
asupra mediului înconjurător pentru asigurarea siguranței
populației
Princip alele componente
ale proiectului – Proiectarea lucrărilor;
– Achiziționarea materialelor și echipamentelor
necesare;
– Realizarea lucrărilor de stabilizare a versanților.
Valoare estimată 3.300.000 euro
Surse de finanțare – Fonduri guvernamentale;
– Buget loca l.
Titlu proiect Renaturarea și reamenajarea cursului de apă Olănești, în
municipiul Râmnicu Vâlcea
279
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 32 luni
Perioadă estimată: 2017 -2020
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Elaborare Temă de Proiectare de către OAR în vederea
organizării concursului de soluții
Obiectiv general Eliminarea suprafețelor întinse de beton care în prezent
constituie faleza, fie prin înălțarea de la sol și crearea de
spații verzi, fie prin terasarea și ulterior amenajarea unor
spații de agrement
Principalele componente
ale proiectului – Proiectarea lucrărilor necesare;
– Renaturarea cursului de apă;
– Reamenajarea cursului de apă;
– Crearea unor spații de agrement.
Valoa re estimată 2.500.000 euro
Surse de finanțare – Fonduri guvernamentale;
– Buget local.
Titlu proiect Sat de vacanță inclusiv parcare amenajată pentru rulote –
Cartierul Ostroveni
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 34 l uni
Perioadă estimată: 2016 -2019
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Dezvoltarea turismului local, prin amenajarea lacului și a
zonei adiacente acestuia, în scopul desfășurării de activități
recreative și sportive
Principalele componente
ale proiectului – Amenajarea de insule artificiale pe care vor fi
construite terase și restaurante;
– Reabilitarea căsuțelor de vacanță din apropiere;
– Amenajări pentru practicarea pescuitului sporti v.
Valoare estimată 3.000.000 euro
280
Surse de finanțare – Program Operațional Regional, Axa prioritară 7 –
Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a
turismului;
– Buget local.
Titlu proiect Complex de agrement acvatic – Aquaparc și b azin olimpic
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 36 luni
Perioadă estimată: 2019 -2022
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Diversificarea ofertei turistice a municipiului Râmnciu
Vâlcea cu servicii de agrement și sportive moderne de tip
Wellness, Aqua Parc, Spa, Bazin Olimpic – care lipsesc în
acest moment și privează Municipiul de o dezvoltare
integrată a turismului local
Principalele componente
ale proiectului – Achiziționarea / amenajarea terenului;
– Construirea a trei corpuri de clădire – complexul
multifuncțional (spa, fitness, zonă de bowling,
vestiare, birouri, etc), clădirea bazinelor acoperite
(bazin cu valuri, bazin pentru copii, bazin de
sărituri, etc) și complexul comercial (spații
comerciale și de alimentație publică);
– Construirea Bazinului Olimpic (bazine, tribună,
vestiare, etc);
– Construirea bazinelor de agrement (bazine de înot
interioare și exterioare, aquatobogane);
– Amenajarea de spaț ii verzi, accese, alei,
împrejmuiri;
– Realizarea rețelelor de utilități necesare;
– Construirea grupurilor sanitare, precum și adaptarea
acestora persoanelor cu dizabilități locomotorii;
– Amenajare spațiilor de relaxare cu șezlonguri;
– Amenajare spațiilor de pa rcare;
– Activități de promovare.
Valoare estimată 10.000.000 euro
Surse de finanțare – Program Operațional Regional, Axa prioritară 7 –
Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a
281
turismului;
– Buget local;
– Surse private.
Titlu proi ect Amenajare parc Dealul Capela: trasee promenadă,
jogging, biciclete, puncte de belleview
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 24 luni
Perioadă estimată: 2015 -2017
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Diversificarea ofertei turistice a municipiului Râmnciu
Vâlcea cu diverse servicii de agrement, de tipul trasee
promenadă, jogging, biciclete, puncte de belleview
Principalele componente
ale proiect ului – Proiectarea traseelor;
– Amenajarea spațiilor;
– Realizarea rețelelor de utilități necesare.
Valoare estimată 2.000.000 euro
Surse de finanțare – Program Operațional Regional, Axa prioritară 7 –
Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea
durabilă a turismului;
– Buget local;
– Surse private.
Titlu proiect Amenajare "Bulevardul bicicliștilor" pe faleza Oltului și
punerea în valoare a luciului de apă (debarcader,
hidrobiciclete, locuri de picnic și locuri de pescuit)
Perioadă estimată și durată
de im plementare Durată de implementare: 24 luni
Perioadă estimată: 2018 -2020
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiect
282
Obiectiv general Creșterea atractivității turistice a municipiului Râmnicu
Vâlcea și c rearea unor facilități de agrement pentru
locuitorii orașului
Principalele componente
ale proiectului – Achiziționarea dotărilor și echipamentelor necesare;
– Construirea debarcaderului;
– Amenajarea infrastructurii necesare pentru
hidrobicilete, plimbări cu ba rca, locuri de picnic,
locuri de pescuit, etc.
Valoare estimată 2.000.000 euro
Surse de finanțare – Program Operațional Regional, Axa prioritară 7 –
Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a
turismului;
– Buget local;
– Surse private.
Titlu proiect Amenajare "Children land" în vecinătatea Grădinii
Zoologice Ostroveni
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 24 luni
Perioadă estimată: 2015 -2017
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proi ect tehnic,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Crearea unor facilități de agrement pentru copii
Principalele componente
ale proiectului – Achiziționarea dotărilor și echipamentelor necesare;
– Construirea "Children land";
– Amenajarea infrastructurii nec esare pentru
activitățile destinate copiilor.
Valoare estimată 900.000 euro
Surse de finanțare – Program Operațional Regional, Axa prioritară 7 –
Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a
turismului;
– Buget local;
– Surse private.
283
Titlu proiect Realizare instalație de telegondolă
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 36 luni
Perioadă estimată: 2019 -2022
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Creșterea atractivității turistice a municipiului Râmnicu
Vâlcea prin diversificarea serviciilor turistice oferite la nivel
local
Principalele componente
ale proiectului – Proiectare traseu telegondolă;
– Achiziționarea echipamentelor și dotăr ilor necesare;
– Pregătirea terenului pe traseul căruia va fi localizată
instalația de telegondolă;
– Construirea instalației de telegondolă;
– Amenajarea unui spațiu administrativ al
telegondolei;
– Amenajarea unor spații de agrement la punctele de
plecare și sos ire ale telegondolei.
Valoare estimată 9.500.000 euro
Surse de finanțare – Program Operațional Regional, Axa Prioritară 7 –
Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a
turismului;
– Buget local;
– Surse private.
Titlu proiect Realiz are traseu carturi, role, circuit Formula 1
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 24 luni
Perioadă estimată: 2015 -2017
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiect
284
Obiectiv general Crearea unor facilități de agrement pentru populația tânără
a municipiului Râmnicu Vâlcea prin realizarae unui traseu
pentru carturi, role și a unui circuit de Formula 1
Principalele componente
ale proiectului – Proiectarea, realizararea și amenaja rea traseului de
carturi și role;
– Proiectarea, realizararea și amenajarea circuitului
de Formula 1;
– Dotarea cu role, carturi și mașini pentru Formula 1.
Valoare estimată 1.000.000 euro
Surse de finanțare – Program Operațional Regional, Axa prioritară 7 –
Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a
turismului;
– Buget local;
– Surse private.
Titlu proiect Amenajare centură de ocolire a municipiului pe traseul
Bujoreni – Păușești Măglași – Olanești sat (nord -vest)
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 34 luni
Perioadă estimată: 2016 -2019
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii rutiere de
transport pentru fluidizarea și redirecționarea traficului de
tranzit din zona centrală
Principalele componente
ale proiectului Lucrări de întreținere și reparații infrastructură
rutieră;
Amenajare trotuare pietonale;
Reabilitare rețea iluminat public;
Lucrări de refacere a amplasamentului în zona
afectată de execuția proiectului.
Valoare estimată 4.500.000 euro
Surse de finanțare – Fonduri de la bugetul local;
– Fonduri de la bugetul de stat;
285
– Programul Operațional Regional 2014 -2020, Axa prioritară
6 – Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță
regională și locală.
Titlu proiect Introducere linie de troleibuz pe artera principală a
municipiului (Calea lui Traian) și achiziționare vehicole
noi
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 6 luni
Perioadă estimată: 2015 -2016
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Fluidizarea traficului auto și evitarea aglomerărilor rutiere
în perioadele orar e de vârf
Principalele componente
ale proiectului – Înnoirea parcului de troleibuze existent prin
achiziționarea de noi vehicole;
– Asigurarea bazei tehnico -materiale pentru
desfășurarea activității de întreținere și exploatare,
prin achiziționarea de echipam ente și dotări;
– Instalarea de panouri de informare cu privire la
denumirea locurilor de staționare și a rutelor de
circulație;
– Achiziționare echipamente de informare călători cu
touch screen pentru centrele de vânzare bilete;
– Modernizarea infrastructurii r ețelei de transport;
Valoare estimată 5.000.000 euro
Surse de finanțare – Bugetul local;
– Programul Operațional Regional 2014 -2020, Axa
prioritară 4 –Sprijinirea dezvoltării urbane
Titlu proiect Modernizare rețele stradale cartiere perifice (Colonie
Nuci, Troianu, Căzănești, Stolniceni, Poienari, Aranghel,
Buda, Goranu, Copăcelu etc.)
286
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 36 luni
Perioadă estimată: 2015 -2018
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii rutiere de
transport în zonele periferice ale municipiului
Principalele componente
ale proiectului – Lucrări de întreținere și reparații a străzilor;
– Construirea d e trotuare pietonale;
– Instalare indicatoare rutiere;
– Lucrări de refacere a amplasamentului în zona
afectată de execuția proiectului.
Valoare estimată 10.000.000 euro
Surse de finanțare – Buget local;
– Program Operațional Regional 2014 -2020, Axa
prioritară 6 – Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de
importanță regională și locală.
Titlu proiect Extindere sistem de canalizare și alimentare cu apă in
cartierele periferice (Colonie Nuci, Troianu, Căzănești,
Stolniceni, Poienari, Aranghel, Buda, Goranu, Copăc elu
etc.)
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 48 luni
Perioadă estimată: 2016 -2020
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Sporirea accesibilității locuitorilor din municipiu la serviciile
publice de alimentare cu apă și canalizare
Principalele componente
ale proiectului – Extinderea rețelei de alimentare cu apă;
– Extinderea rețelei de canalizare menajeră și
canalizare pluvială;
– Execuție racorduri la r ețeaua edilitară de distribuție
apă potabilă și rețea de canalizare.
287
Valoare estimată 4.000.000 euro
Surse de finanțare – Fonduri de la bugetul local
Titlu proiect Modernizare Secție Pediatrie Spital Județean Vâlcea
Perioadă estimată și durată
de imple mentare Durată de implementare: 24 luni
Perioadă estimată: 2015 -2017
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Îmbunătățirea stării de sănătate a populației și creșterea
calității vie ții prin dezvoltarea și modernizare infrastructurii
serviciilor publice de sănătate.
Principalele componente
ale proiectului – Realizarea lucrărilor de renovare a clădirii;
– Înlocuirea instalațiilor sanitare, termice și electrice;
– Dotarea cu mobilier a saloa nelor și a cabinetelor
medicale;
– Instalarea echipamentelor și a aparaturii medicale
specifice.
Valoare estimată 2.000.000 euro
Surse de finanțare – Program Operațional Regional 2014 -2020, Axa
prioritară 8 – Dezvoltarea infrastructurii de sănătate
și social e;
– Fonduri de la bugetul local.
Titlu proiect Înființare perdea forestieră de protecție, între Parcul
Industrial Sud și cartierele Stolniceni, Căzănești, Colonia
Nuci
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 12 luni
Perioadă estimată: 2019 -2020
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Ide de proiect
288
Obiectiv general Limitarea impactului negativ a activității industriale asupra
calității mediului și a populației
Principalele componente
ale proiectului – Lucrări de pregătire a solului;
– Plantarea propriu -zisă a arborilor și arbuștilor;
– Lucrări de întreținere pentru combaterea
buruienilor.
Valoare estimată 500.000 euro
Surse de finanțare – Program Operațional Regional, Axa prioritară 4 –
Sprijinirea dezvoltării urbane;
– Fonduri de la bugetul local.
Titlu proiect Construire și amenajare incubator de afaceri în domeniul
cercetării și în domeniul IT în cartierul Nord
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 24 luni
Perioadă estimată: 2016 -2018
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Îmbunătățirea infrastructurii de afaceri, creșterea
competitivității agenților economici, întărirea climatului
investițional și reducerea ratei șomajului în municipiul
Râmnicu Vâlcea
Principalele componente
ale proiectului – Construire spații pentru birouri și hale pentru
depozitare;
– Dotarea cu instalații sanitare, instalații de stingere
incendii, instalații term ice, ventilații, instalații
electrice și de curenți slabi;
– Realizarea de finisaje (pardoseli, pereți, finisaje
exterioare);
– Amenajare mobilier;
– Racordare la rețele edilitare: rețea de distribuție
apă potabilă, rețea de gaze, rețea de canalizare,
rețele electrice de joasă și medie tensiune;
– Amenajare exterioară, spații verzi, alei, trotuare;
– Amenajare locuri de parcare subterane și
supraterane;
Valoare estimată 8.000.000 euro
289
Surse de finanțare – Programul Operațional Competitivitate 2014 -2020,
Axa proir itară 1 – Cercetare, dezvoltare tehnologică
și inovare în sprijinul competitivității economice și
dezvoltării afacerilor;
– Fonduri de la bugetul local.
Titlu proiect Instruirea funcționarilor în domeniile eficiență
energetică, clădiri de locuințe și inst ituții publice,
achiziții publice și management de proiect
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 12 luni
Perioadă estimată: 2015 -2016
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Idee de pr oiect
Obiectiv general Creșterea eficacității autorităților publice locale și a
standardelor generale de cunoștințe și expertiză la nivelul
funcționarilor publici
Principalele componente
ale proiectului – Analiza nevoilor de instruire la nivelul la nivelul
administrației publice locale;
– Organizare programe de formare profesională în
domeniile eficiență energetică, clădiri de locuințe și
instituții publice;
– Organizare programe de formare profesională în
domeniul achiziții publice și management de
proiect;
– Evaluarea competențelor profesionale dobândite;
– Organizarea unei sesiuni de brainstorming prin care
angajații să poată propune măsuri de îmbunătățire a
performanței la locul de muncă.
Valoare estimată 10.000 euro
Surse de finanțare – Bugetul local;
– Programul Operațional Capital Uman 2014 -2020.
Titlu proiect Sistem de canalizare pluvială în municipiul Râmnicu
Vâlcea (cartierele Ostroveni sat, Râureni etc.)
290
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implementare: 24 luni
Perioadă estimată: 2016 -2018
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Sporirea accesibilității locuitorilor din municipiu la serviciile
publice canalizare
Principalele componente
ale proiectului – Extinderea rețelei de canalizare pluvială
Valoare estimată 5.000.000 euro
Surse de finanțare – Fonduri de la bugetul local
Titlu proiect Amenajare bazin de înot zona Chimistul (se realizează
prin CNI)
Perioadă estimată și durată
de implementare Durată de implement are: 36 luni
Perioadă estimată: 2018 -2021
Stadiul actual (idee de
proiect, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic,
etc.) Idee de proiect
Obiectiv general Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea infrastructurii de
agrement și petrecere a timpului liber
Principalele componente
ale proiectului – Amenajarea terenului;
– Construirea bazinului de înot (bazin, tribună,
vestiare, etc);
– Amenajarea de spații verzi, accese, alei,
împrejmuiri;
– Realizarea rețelelor de utilități necesare;
291
– Construirea grupurilor sanitare, p recum și adaptarea
acestora persoanelor cu dizabilități locomotorii;
– Amenajare a spațiilor de relaxare cu șezlonguri;
– Amenajare a spațiilor de parcare;
– Activități de promovare.
Valoare estimată 10.000.000 euro
Surse de finanțare – Fonduri de la bugetul local
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Strategia de dezvoltare [631942] (ID: 631942)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.