Lucrare lde lDizertație [631866]

UNIVERSITATEA l„BABEȘ -BOLYAI” lCLUJ -NAPOCA
FACULTATEA lDE lTEOLOGIE lGRECO -CATOLICĂ
DEPARTAMENTUL lBLAJ

Lucrare lde lDizertație
Relația ldintre lȘcoală lși lBiserică
în ldevenirea lmorală lși lspirituală la lelevilor l

COORDONATOR lȘTIINȚIFIC:
Lect. lUniv. lPr. lDr. lBARTA lCristian
Pr. lDr. lPINTEA lZahari e l l

MASTERAND: [anonimizat], l2020

2
CUPRINS

CUPRINS ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 2
SIGLE lȘI lABREVIERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 4
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 6
Metoda lde llucru lși lstructura llucrării ………………………….. ………………………….. ………….. 7
Stadiul lcercetărilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 10
Motivația llucrării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 10
Izvoare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 10
CAPITOLUL lI lConexiunea ldintre lStat lși lReligie lîn lcondițiile ltranziției lde lla lsocietatea
ltotalitaristă lla lcea ldemocratică lși leducația lspiritual -morală la ltinerei lgenerații …………… 11
I.1. Considerațiuni lgenerale ldespre llocul lși lrolul lreligiei lîn lviața lsocială ……….. 11
I.2. Interacțiunea ldintre lStat lși lReligie lîn lcadrul lsocietății ldemocratice …………. 14
I.3. Educația lspirituală lși lmorală la ltineretului ………………………….. ………………… 19
CAPITOLUL lII lParteneriate leducaționale lîn lformarea ………………………….. ……………… 24
personalității lelevului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 24
II.1. Parteneriatul leducațional l- lformă lde lcomun icare, lcooperare lși lcolaborare … 24
II.2. Tipurile lde lparteneriate leducaționale ………………………….. ………………………. 28
II.3. Managementul lrealizării lparteneriatelor leducaționale lmorale lși lspirituale .. 33
CAPITOLUL lIII lMetodologia leficientizării lparteneriatului lȘcoală -Biserică lîn leducația
lmorală lși lspirituală la lelevilor ………………………….. ………………………….. …………………….. 39
III.1. Fundamente lmanageriale lale lrealizării lparteneriatului lȘcoală -Biserică ……. 39
III.2. Modelul lmanagerial leducaționa l lde leficientizare la lcolaborării lȘcolii lcu
lBiserica ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 42

3 III.3. Metodologia lde limplementare la lmodelului lmanagerial lde leficientizare la
lparteneriatului lȘcoală -Biserică lîn leducația lmorală lși lspirituală la lelevilor ……………… 44
CAPITOLUL lIV lValidarea lexperimentală la lmodelului lmanagerial lși la lmetodologiei
lelaborate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 75
IV.1. Experimentul lpedagogic lprivind leficientizarea lparteneriatu lui lȘCOALĂ –
lBISERICĂ lîn ldomeniul leducației lspirituale lși lmorale la lelevilor ………………………….. 75
IV.2. Rezultatele lexperimentului lpedagogic ………………………….. …………………….. 79
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 81
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 84
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 96

4 SIGLE lȘI lABREVIERI

Sigle
IBMBOR l – lInstitutul lBiblic lși lde lMisiune lal lBisericii lOrtodoxe lRomâne
ONG – lOrganizație lneguvernamentală
PSB l – lPărinți lși lScriitori lBisericești

Abrevieri lTehnice
Apud. l – lindică ltrimiterea lla ltextul lce lservește ldrept lsursă lde linformare
Art. l – larticol
C.S. l – lcompetență lspecifică
Coord. – lcoordonator
d.Hr. l l l l – ldupă lHristos
dl/d-na – ldomnul/doamna
Dr. – lDoctor
etc. l l – lși lcelelalte
Ed. – lEditura
Edit. – lEditat
ex. l – lexemplu
Ibidem l l – lAcelași lautor, laceeași loperă
Idem – lAcelași lautor, loperă ldiferită
î.Hr. l – lînainte lde lHristos
Lect. l – lLector

5 nr. – lnumărul
O – lObiectiv loperațional
op. lcit. l l l – loperă lcitată
p. – lpagina
pp. – lpaginile
Pr. – lPreot
prof. – lprofesor
sec. l l l l – lsecol
Sf. l – lsfântul
ș.a. l l l l – lși lașa lmai ldeparte
trad. l l l l l l – ltraducere
Univ. l – lUniversitar
Vol. – lvolumul

Abrevieri lScripturistice:
Vechiul lTestament:
Deut. l – lCartea lDeuter onomului

Noul lTestament:
In. l – lEvanghelia ldupă lIoan
Lc. l – lEvanghelia ldupă lLuca
Mt. l – lEvanghelia ldupă lMatei

6 INTRODUCERE

Educația lîn lsocietatea lpostmodernă lbazată lpe lcunoaștere leste laxată lpe
ldimensiunea lștiințifică lcare lconduce, lîn lmod linevitabil, lspre lo lformare lunidimensională la
lpersonalității lumane. lPentru la ldepăși lacest lcaracter lal lprocesului linstructiv -educativ
lcentrat lpe ldimensiunea lcognitiv -rațională ldin lsocietatea linformațională, leste lneces ar lde la
lrecurge lla lalte lmijloace leficient e lde leducație l- lmorală, lreligie, ltradiții lși lobiceiuri, lcare
lsunt lîn lstare lsă lformeze lo ltânăra lgenerație lintegră, lcare lsă lînglobeze lnu lnumai
ldimensiunea lcognitiv -rațională, lci lși ldimensiunile lvolitive lși lafective lale lpersonalității.
În lcondițiile lcontempor ane, lposibilitățile lpedagogice lale lșcolii lși lfamiliei lau
ldevenit linsuficiente lpentru lorganizarea leducației lspiritual -morale. lEpoca lpostmodernă lse
lcaracteriz ează lprintr -o lsporire lsubstanțială la lmediului lsocial lși lmediatic la lsocietății lde
lconsum lasupra ldeven irii lpersonalității lcopilului. lReprezentările ldespre llumea lspiritual l-
lmorală lcare lau ldominat lcomunitatea lpedagogică lîn lultimel e ldecenii lși lcăile lde ldezvoltare
la lei ls-au ldovedit la lfi linsuficiente lpentru lpractica lpedagogică la leducației lsociale lcare lerau
laxate lpe lidealurile lsociale ltradiționale lorientate lspre l„valorile leterne” lale laltruismului,
lsolidarității lsociale, lmilosteniei, lslujirii lbinelui lcomun.
În lprocesul lfăuririi lomului, leducația leste lconcepută lca lo linvestiție lîn lel, lfiind
lcompusă ldin lmai lmulte lelemente, lorganizate lîn lsistem, laflate lîn lstrânse lrelații, lcare lfac lca
lo lmodificare lprodusă lîn lunul ldintre lele lsă lse lresimtă lîn lcelelalte, lastfel lîncât, lfiecare
lelement lal lacțiunii leducative lpoate lfi lcauza lunui lefect lși lviceversa. lIată lde lce lproblema lîn
lcauză lreprezintă lo lpreocupare la lîntregii lsocietăți lcare lpresupune lvalorificarea loptimă la
lresurselor lsale lmateriale lși lumane. lLa lrealizarea lprocesului leducațional lcontribuie
lfamilia, lmediul lsocial, lșcoala, lbiserica, linstituțiile lculturale, lmass -media lși lstructur ile
lasociative. lÎn lconstelația lacestor lfactori lde leducare la ltinerei lgenerații, lșcolii lîi lrevine
llocul lcentral lfiind l„principala linstituție lsocială lspecializată lîn lpregătirea loamenilor lpentru
lmuncă lși lviață”1.
Celălalt lfactor lcare lcontribuie lla ldezvoltarea lpersonalității lumane lîl lreprezintă
lBiserica. lEa l„compensează lnevoia lde lfiliație lactivă lpe lo llinie lideatică, lprin lexcelență
lspirituală”2. lInfluența leducativă la lBisericii lse lrealizează lprin lintermediul lorelor lde lreligie

1 Constantin lCucoș , lPedagogie , lEd. lPolirom, lIași, l2006, lp. l15.
2 Sorin lCristea , lȘcoala lși lcomunitatea. lÎn: lDidactica lPro…Nr. l4/2005, lp. l49.

7 ldesfășurate lîn lșcoală, lprin lslujbele ldivine ldin lcadrul llăcașelor lde lcult lși lprin lactivitățile
lcaritabile lorganizate lla lnivel lde lsocietate. lAstfel, lBiserica lcontribuie lla linstituirea lunui
lproces lde leducație lsistematică, lexplicită, ldin lperspectiva lvalorilor lmorale lși lspirituale.
Astăzi lșcoala, lca lși lîntreaga lsocietate, lse lconfruntă lcu lmai lmulte lrobleme sociale lși
leducaționale: abandonul lșcolar, cazuri de violență, extinderea pseudovalori lor, criza morală
lși lspirituală, ldiminuarea lsensibilității/empatiei/toleranței lfață lde lcelălalt, lprobleme lde
lordin lpsihologic lale lcopiilor ldin lfamilii lsocialmente lvulnerabile lsau lale lcopiilor lai lcăror
lpărinți lsunt lplecați lpeste lhotare. lÎn laceste lcondiții, ldevine lun limperativ lcategoric ca
Școala să conlucreze cu diverși parteneri comunitari, inclusiv cu Biserica l,,pentru a-și
conjuga eforturile în vederea soluționării sau diminuării problemelor educaționale ”3.
În lultimele ldecenii, lproblema ldezvoltării lspiritual -morale lși la leducației lnoilor
lgenerații lîn lbaza lvalorilor ltradiționale la ldevenit lun lobiect lal lîngrijorării lsociale, lcare lși-a
lgăsit loglindire lîn lpublicistică, lîn ldiscuții lsociale laprinse, lmișcări lși linițiative lsociale, lîn
lexperiența lpedagogică lactuală lși, ltotodată, lîn lcercetările lștiințifice. lAstăzi la ldevenit lclar,
lcă leducația lelevilor, ldezvoltarea lspirituală lși lmorală la llor, ltrebuie lsă lfie lintegrate lîn
ldiverse ltipuri lde lactivitate: lîn ltimpul lorelor, lîn lafara llor, lîn lafara lșcolii, lîn lcadrul
lactivităților lsocial -utile. lTimp lde lcâteva ldecenii lîn lsocietatea lnoastră la lavut lloc lo ldiscuție
ldespre lposibilitatea lde la lîngloba lîn lprograma lșcolară lcursul lde lreligie, lcare ls-a lsoldat lcu
ladoptarea lHotărârii lGuvernu lui lnr. l596 ldin l2 liulie l2010 lîn lcare la lfost lstipulat lca lîncepând
lcu lanul lde lstudii l2010 -2011, lse lintroduce ldisciplina l„Religia” lîn lcalitate lde lcurs lopțional
lîn lbaza lcererii lpărinților lsau la ltutorilor llegali lai lelevilor. lAstfel, la lapărut lposibilitatea lde la
lcontribui lla leducația lspirituală lși lmorală la lelevilor lprin lintermediul lvalorilor lmoral –
spirituale lși la lnormelor lreligioase.
Metoda lde llucru lși lstructura llucrării
Metoda lde llucru lpe lcare lam lales lsă lo lfolosim lîn lredactarea lacestei llucrări leste lcea
ldescriptivă, lanalitică, lcompilativă lși lcomparativă lși la lconstat lîn lstrângerea, lsistematizarea
lși lexpunerea lmaterialului lprelucrat. lÎn llucrarea lde lfață lștiut lfiind lcă lȘcoala lși lBiserica
lreprezintă lfactorii lce lformează lpersonalitatea lumană lla lacest lînceput lde lmileniu , lavând
lmenirea lsacră lde la lrepune lîn lcirculație ltrecutul listoric, lstabilind lo lanumită lcontinuitate lîn
ldezvoltarea lcolaborării lparteneriatului leducațional ldintre lgenerații lși lepoci. lAnume

3 Ecaterina lAdina lVrasmaș, lConsilierea lși leducația lpărinților , lEd. lAramis, lBucurești , l2002, lp. l49.

8 ltrecutul listoric, ltipurile lde lparteneriate leducaționale, lmodul lde lcugetare lși lde lconduită la
lelevilor lîn levoluția llui listorică, lconstituie lun lsuport lnecesar lși ldetermi nant lîn ldevenirea lși
lafirmarea lumană. lDe laceia, lactualitatea llucrării leste lmotivată, lîn lmod lspecial, lde
lnecesitatea lde la lcompleta, laprofunda lși la laborda lcercet area lcolaborării lfactorilor
leducaționali ldin lsocietate lși, lmai lales, la lparteneriatului lȘcolii lcu lBiserica lîn leducația
lmorală lși lspirituală la lelevilor. lDat lfiind lfaptul, lcă lînvățământul lconstituie lun lproces
lfiresc, lnăscut, ldezvoltat lși ldefinit lîn lcadrul lBisericii, lar lfi limportant lca lacum laceastă
linstituție ldivino -umană lsă lparticipe lla lprocesul lde lformare lmoral -spirituală la lelevilor.
lAstfel, linteracțiunea ldintre lȘcoală lși lBiserică lreprezintă lo lcondiție lnecesară la lsuccesului
ldezvoltării lspirituale lși lmorale, la leducației lelevilor.
Pentru la lrealiza lîn lmod lpractic, lun lparteneriat ldurabil ldintre lȘcoală lși lBiserică,
ltrebuie lsă lse lproducă lo lschimbare lde lvalori, latitudini, lcomportamente lla lnivelul ltuturor
lfactorilor lsociali limplicați: lcadre ldidactice, lfamilie, lpreoți, lelevi. lAcest lparteneriate
ltrebuie lsă lfie lconstruite lpe lun lsistem ldeschis, lsă lse lafle lîntr-o lrelație ldirectă lcu lmediul lsău
lexterior lși linerent, lcu lcomunitatea lîn lcadrul lcăreia lfuncționează.
În lprimul lcapitol lal lacestei llucrări lvom lîncerca lsă lprezentăm ldate lgenerale ldespre
llocul lși lrolul lreligiei lîn lviața lsocială . lȘtiut lfiind lfaptul lcă lReligia, l lreprezintă lo lcondiție
lnecesară lde lexistență la lsocietății lîn lvirtutea lfuncției lpe lcare lo lexercită l- lde lelaborare,
ltezaurizare și ltransformare la lunei llimbi lspecifice, lsimbolice, lde lcare lare lnevoie lsocietatea.
Tot lîn lacest lcapitol lvom lvorbi lși ldespre linteracțiunea ldintre lStat lși lReligie lîn
lcadrul lsocietății ldemocratice ldeoarece lrelația ldintre lStat lși lBiserică leste lun lsubiect ldestul
lde lvechi lși lmult ldezbătut lpână lîn lzilele lnoastre , lca lîn lfinal lsă lvorbim ldespre leducația
lspirituală lși lmorală la ltineretului lcare lîntr-o lsocietate lpostmodernă lau lfost lafectate
lfundamentele lmorale lale lexistenței lcivilizației lumane, liar lmoralitatea loamenilor la lajuns
lla lun lnivel ldestul lde lscăzut. lÎn laceste ltimpuri lale lsec. lXXI, lEducația ltrebuie lsă lpună lla
ldispoziția loamenilor linstrumente lde lorientare lși lpunctele lde lreferință lcu lajutorul lcărora
laceștia lvor lînvăța, lde-a llungul lvieții, latât lpentru la-și llărgi lorizontul lcunoașterii, lcât lși
lpentru la lînțelege lmai lbine lpropriul lmediu lînconjurător, lpentru la lduce lo lviață ldemnă lde
lOm.
În lcel lde-al ldoilea lcapitol lne lpropunem lsă lvorbim ldespre lparteneriatul leducațional
lcare lreprezintă lo lcolaborare leficientă lși lproductivă lîn lcare lprin lanaliza, lconlucrarea,
lcercetarea lproblemelor lcomune lale lgrupului l(participanților) lse lajunge lla lperformanțe lși

9 lla lsucces . lVom lcontinua lsă lvorbim ldespre ltipurile lde lparteneriate leducaționale lunde lvom
lîncerca lsă larătăm lcă lpentru la lfi lun lparteneriat lde lsucces lvor lfi lnecesare lparcurgerea lmai
lmultor letape lde lexplorare l- levaluare l- lplanificare l- lformare l- linițiere l- lrealizare l-
lverificare l- lreglementare l- lconsolidare l- lacționare l- limplementare l- levaluare ldupă lcare
lrespe ctarea lcâtorva lcondiții lde lrealizare la lacestui lproces: lcomunicare, lcoordonare,
lcooperare lși lparteneriat lpentru lo lcolaborare lcât lmai leficientă lîntre lcele ldouă linstituții . lÎn
lsfârșitul lacestui lcapitol lne ldorim lsă lvorbim ldespre lmanagementul lrealizării
lparteneriatelor leducaționale lmorale lși lspirituale. l
În lcel lde-al ltreilea lcapitol lvom lprezenta, lfundamente lmanageriale lale lrealizării
lparteneriatului lȘcoală -Biserică, lcum ltrebuie lsă lcolaboreze laceste linstituții ldeoarece leste
lo lcondiție limportantă la lunirii leforturilor lîn lprocesul lde leducație la lelevilor. lȘcoala ltrebuie
lsă-și lasume lfundamentarea lmanagerială lca lprioritate lîn lrealizarea lparteneriatului liar
lBiserica ltrebuie lsă ldețină lun lrol limportant lîn lformarea lcompetențelor lși latitudinilor
lmoral -sociale lale lcopiilor ldin lperspectiva leducațională. lVom lcontinu a lprin la lvedea lcare
leste lmodelul lmanagerial leducațional lde leficientizare la lcolaborării ldintre lȘcoală lși
lBiserica lfiind lnecesară ldin lperspectiva leducațională. lÎn lfinalul lacest lcapitol lvom
laprofunda ldespre l lmetodologia lde limplementare la lmodelului lmanagerial lde leficientizare
la lparteneriatului lȘcoală -Biserică lîn leducația lmorală lși lspirituală la lelevilor lcare lva
linclude: lplanul lde lactivitate; lresursele lumane; lstrategiile leducaționale; lformele lde
lorganizare la lactivității lelevilor lși lmetodele lși ltehnicile lde lrealiz are la lparteneriatului.
În lcel lde-al lpatrulea lcapitol lacesta lfiind lultimul ldin laceastă llucrare lvom lîncerca lsă
lprezentăm lexperimentul lpedagogic lprivind leficientizarea lparteneriatului lȘcoală – lBiserică
lîn ldomeniul leducației lspirituale lși lmorale la lelevilor, lcare la lavut lloc lîn lcadrul la ldouă lșcoli
lla lclase lprimare. lAcest lcapitol lse lîncheie lcu lrezultatele lunui lexperiment lpedagogic lca
lurmare la laplicării lunui lchestionar ladresat lelevilor lcu lprivire lla lformarea lpersonalității
lacestora lprin lrealiz area lparteneriatului lȘcoală l- lBiserică.
Vom lîncheia lcu lunele lconsiderații lconcluzive llegat lde lcele lcuprinse lîn llucrare lși
lanexe .

10 Stadiul lcercetărilor
Tema laleasă lde lnoi leste lcunoscută . lAm lintenționat lsă lcuprindem lîn laceastă
ldisertație lmetodele lcele lmai lbune, lde la ladapta lactul linstructiv lla lcerințele lbeneficiarilor.
lAcest llucru la ldus lla lapariția lprezentei lcercetări lempirice. lRealizarea lacestui lstudiu lmi-a
lpermis lsă lintru lîn ldialog lcu lelevii, lsă ladaptez lmetodele lrealităților lde lla lclasă lși lsă lgăsesc
lalternative lla lorele lclasice.

Motivația llucrării
Scopul llucrării leste ltocmai lacela lde la lscoate lîn levidență limportanța lnecesității lde
la lcompleta, laprofunda lși la laborda lcercetarea lcolaborării lfactorilor leducaționali ldin
lsocietate lși, lmai lales, la lparteneriatului lȘcolii lcu lBiserica lîn leducația lmorală lși lspirituală l
a lelevilor.

Izvoare
Baza ldocumentară la lacestei llucrări l lo lconstituie llucrările lde lspecialitate
lconsultate lla lBiblioteca lFacultății lde lTeologie lGreco -Catolică ldin lBlaj, lBiblioteca
lOrășenească ldin lMunicipiul lBlaj, lBiblioteca lOrășenească ldin lMunicipiul lTârnăveni lde
lasemenea, lde lun lfoarte lmare lajutor lne-au lfost lcărțile lîmprumutate ldin lbibliotecile
lpersonale lale lpreoților lprofesori lde lla lfacultatea lnoastră, lcât lși ldin lbibliotecile lunor
lstimabili lprofesori llaici. lAm lutilizat llucrări lscrise lde lteologi, listorici, lpsihologi lși lam
lverificat ldate lprovenite ldin lintervievarea lelevilor .

11 CAPITOLUL lI
Conexiunea ldintre lStat lși lReligie lîn lcondițiile ltranziției lde lla
lsocietatea ltotalitaristă lla lcea ldemocratică lși leducația lspiritual-
morală la ltinerei lgenerații

În lacest lprim lcapitol lprezentăm ldate lgenerale ldespre llocul lși lrolul lreligiei lîn lviața
lsocială. lȘtiut lfiind lfaptul lcă lReligia lconstituie lîn lpermanență lo ldispută, ladeseori ldepășind
llimitele lei lși lneajungând lla lun lconse ns lși lreprezintă lo lcondiție lnecesară lde lexistență la
lsocietăți i lîn lvirtutea lfuncției lpe lcare lo lexercită l- lde lelaborare, ltezaurizare lși ltransformare
la lunei llimbi lspecifice, lsimbolice, lde lcare lare lnevoie lsocietatea.
Tot lîn lacest lcapitol lvorbi m ldespre linteracțiunea ldintre lStat lși lReligie lîn lcadrul
lsocietății ldemocratice ldeoarece lrelația ldintre lStat lși lBiserică leste lun lsubiect ldestul lde
lvechi lși lmult ldezbătut lpână lîn lzilele lnoastre, lca lîn lfinal lsă lvorbim ldespre leducația
lspirituală lși lmorală la ltineretului lcare lîntr-o lsocietate lpostmodernă lau lfost lafectate
lfundamentele lmora le lale lexistenței lcivilizației lumane, liar lmoralitatea loamenilor la lajuns
lla lun lnivel ldestul lde lscăzut.
I.1. Considerațiuni lgenerale ldespre llocul lși lrolul lreligiei lîn lviața
lsocială

Specialiștii lau lefectuat lcercetări lîn lstudiul lreligiilor lși lne lvorbesc ldespre lfaptul lcă
lmajoritatea loamenilor lau lraporturi lpermanente lcu lreligia lși lcu linstituțiile lde lcult, lîn lciuda
lperpetuării lcomportamentelor lreligioase lși la latitudinilor lreligioase ldin lperioada
ltotalitarist – lcomunistă, lcare la lfost ldominată, lmai lales, lla lnivelul lputer ii lpolitice, lde
lideologia lateistă. lAstfel, ls-a ldovedit lcă lreligia, ldupă lcum lsublinia lpe lbună ldreptate,
lpsihiatrul lelvețian lC.G. lJung, lrămâne luna ldin lmanifestările lcele lmai lprofunde lale
lsufletului luman4. lCredința lîn ldivinitate lreprezintă lo ldimensiune lfundamentală la
lexprimării lși lafirmării lidentității lindividuale lși lde lgrup, ldeși lea lreprezintă, lîn lsocietatea

4 Carl lGustav lJung . lImaginea lomului lși limaginea llui lDumnezeu; ltrad. lde lMaria -Magdalena lAnghelescu ,
lEd. lTeora, lBucurești , l1997, lp. l21.

12 lcontemporană lputernic lsecularizată, lo lopțiune lpersonală, lcontribui nd lla lprocesu l lde
lintegrare lsocială la loamenilor lprin lsusținerea lunor lnorme lmorale5.
Tema lreligiei lconstituie lîn lpermanență lo ldispută, ladeseori ldepășind llimitele lei.
lReligia, l lreprezintă lo lcondiție lnecesară lde lexistență la lsocietății lîn lvirtutea lfuncției lpe lcare
lo lexercită l- lde lelaborare, ltezaurizare lși ltransformare la lunei llimbi lspecifice, lsimbolice, lde
lcare lare lnevoie lsocietatea. lEste lnecesar la lstudia lși la lutiliza lreligia , laceasta lasigurând
lcontinuitatea lîn ldezvoltarea lculturală lși lcare leste lacel ldepozit lunde lse lpăstrează ltoate
lcomorile l- lbogăția lspirituală lreprezentată lsub lformă lsimbolică. lBiblia, lcare la lfost lși
lrămâne lca lpunct lde lplecare lîn ltentativa lde lorganizare la lafectelor lși lfaptelor lomenești,
lînfățișează lastăzi lpentru lmulți lo linstanță lprea lîndepărtată, la lcărei lautoritate la lfost lminată
lde lzeci lde lani lde lteroare lcomunistă. lÎn lacest lfel, ldevine loportună lstudierea lprofundă la
lBibliei lde lcătre ltânăra lgenerație lîn lșcoală, ldeoarece lea lreprezintă lun ltezaur lde lconcepții,
lde lvalori lmorale lși lspirituale, lnorme lde lconduită. lReligia lse limplică, lcu lgrade ldiferite lde
limpact, lîn lprocesul lde lsocializare la lindividului, lfiind lun ldepozitar lal ltradițiilor, lcare lpot l
fi lutilizate lîn leducarea ltinerei lgenerații.
Tratarea lfilosofică lcu lprivire lla lsemnificațiile lsociologice lale lreligiei la lgăsit lîn
lgândirea lcelebrului lfilosof lromân lMircea lEliade, lo lconfirmare lindiscutabilă. lEl lconcepe
lsacrul lca lpe lun lelement lintrinsec lconștiinței, lceea lce lvine lsă lnege ldemersul lraționalist,
lcare lvede lfenomenul lreligios lca lun lstudiu lpreștiințific lal levoluției lomenirii. lReligia,
lafirmă lM. lEliade, lpresupune lși lafirmă ltranscenderea lprofanului, loferindu -i lomului
lposibilitatea lsă lperceapă lsacrul6.
Filosofia, lsusține lunul ldin lcei lmai lmari lfilosofi lai lsec. lal lXX-lea, lenglezul
lBertrand lRussell, lpreferă ldeducerea lreligiei ldin lconcepte. lEl lcrede lcă l„vom lfi lobligați lsă
lrenunțăm lla lsperanța lde la lgăsi ldemonstrații lfilosofice lpentru lconvingerile lnoastre
lreligioase”7. lRațiunea lei lcaută lfie lsă limpună, lfie lsă ldesființeze lDivinul lîn lcadrele
lprincipiilor llogice lal lidentității, lnoncontradicției lși lrațiunii lsuficiente. lFilosofii lse
lstrăduiesc lsă lafle lCauza lprimă, lprincipiul lUnului, lcare, lconsideră lei, lar lrezolva lproblema
lumană la lrostului lgeniului lnostru lpe llume. lO lprimă lcauză ldemonstrată, lînsă, lneavând
lincidență cu lrespectiva lproblemă, lprezintă ltot latâta lînsemnătate lpentru lmiliarde lde ldestine

5 Christopher lEllison ; lDarren lSherkat , lIs lSociology lthe lCore lDiscipline lfor lthe lScientific lStudy lof
lReligion? lIn: lSocial lForcea, lvolume l73; l1995, lnr. l4, ljune, lp. l1257.
6 Mircea lEliade, lIstoria lcredințelor lși lideilor lreligioase. lVol. lII, lEd. lESE, lBucurești , l1986, lp. l108.
7 Bertrand lRussell , lProblemele lfilosofiei: lTraducere lde lMihai lGanea: lstudiu lintroductiv lde lMircea lFlonta ,
lEd. lBicALL, lBucurești , l2004, lp. l102.

13 lumane lcât lun lcalcul lde lgeometrie lanalitică. lMai lexistă, lîn lopinia lteologului lpolonez
lLeszek lKolakowski, lși lfilosofia lreligiei, laplecată lasupra l„semnificației lacesteia lîn
lprocesele listorice lși lasupra lmodului lîn lcare ldiferite lcivilizații lsau lomenirea lîn ltotalitate lși-
au lexprimat lprin lsimboluri lreligioase lpercepția ldestinului llor”8. lDar, l„filosoful ldiscută
lproble me lcare, ldeși lperfect llegitime lîn lsine, lsunt lfoarte ldeparte lde lgrijile lreale lale
lpersoanelor lreligioase lși lnereligioase, ldeopotrivă”9.
Prin lnatura lei, lReligia , lnu le latașată lde lfenomene, lcărora lnu lle lcaută lexplicarea, lîn
laccepțiunea lștiințifică la ltermenului . lDin laceastă lcauză le lgreu lde lsusținut lcă lomul larhaic
lera lreligios. lFilosoful lromân ldin lperioada linterbelică, lNae lIonescu, lconstată lcă
l„cunoștințele lreligioase lnu lau lfundarea llor lobiectivă; ladică lnu leste lposibilitate lde
ltransmitere lobiectivă la llor. lFundarea lcunoștințelor lacestora lde lordin lreligios leste lde
lnatură lstrict lomenească, lsubiectivă, ladică lumanistă”10. lReligia lconstituie lun ldemers
lcomplex lîntru lmântuirea lfiecărui lom lcredincios lde lDumnezeu lși lveșnicie lsacră. lOmul,
lfiind lun lspirit lcreator lîn llimitele lvieții lsale lbiosociale, lparcurge lo lcale lcătre lveșnicie, liar
ldin lacest lmotiv ltrebuie lsă ltreacă lprin lmoarte. lEl laspiră lsă lfie lmântuit ltrecând lde laici
ldincolo lfără lsă lse lbazeze lpe lforțele lsale lrelative lde laici, lci lpe lforța ldivină labsolută, lcu lcare
lstă lîn lrelație lîncredințătoare. lIdeea lde lcale leste lîntâlnită lși lîn ldaoism, lși lîn lbuddhism, lea
lunind lrealitatea lfinitudi nii lcu lveșnicia lca l„împărăție la lcerurilor”. lÎn laceastă lprivință, lîn
lDeuteronom lscrie: l„Iată leu lastăzi lți-am lpus lînainte lviața lși lmoartea, lbinele lși lrăul.
lPoruncindu -ți lastăzi lsă liubești lpe lDomnul lDumnezeul ltău, lsă lumbli lîn ltoate lcăile lLui lși lsă
lîmplinești lporuncile lLui, lhotărârile lLui lși lLegile lLui, lca lsă ltrăiești lși lsă lte lînmulțești lși lsă
lte lbinecuvânteze lDomnul lDumnezeul ltău lpe lpământul lpe lcare lîl lvei lstăpâni”11.
Încă lde lla lînceputul lcreației lsale lca lființă lrațională, lomul la lpus lreligia lla lbaza
lexistenței lși la lcunoașterii lsale lnaturale lși lsupranaturale . lÎn lacest lfel, lel la lfăcut lca
lsentimentul lreligios lsă lfie lindispensabil lde-a llungul listoriei lomenirii. lÎn lzilele lde lazi,
lReligia lîl lajută lpe lom lsă lnu lrămână lpe ltreapta linferioară la ldegradării lsale lmorale, lși lîi
loferă lputerea lși lcurajul lde la lînainta lspre ldesăvârșire . lÎn lacest lfel, lReligia la lfost lși lrămâne

8 Leszek lKołakowski , lReligia: lDacă lnu lexistă lDumnezeu: ldespre lDumnezeu, lDiavol, lPăcat lși lalte
lnecazuri lale lașa lnumitei lfilosofii la lreligiei ; ltraducere lde lSorin lMărculescu , lEd. lHumanitas, lBucurești ,
l1999, lp. l9.
9 Ibidem. lp. l10.
10 Nae lIonescu, lFilosofia lrelig iei. lPrefață lde lNicolae lTatu, lPostfață lde lMircea lVulcănescu. lEdiție lîngrijită
lde lMarin lDiaconu , lEd. lEminescu, lBucurești , l1998, lp. l23.
11 Biblia lsau lSfânta lScriptură , l lEd. lInstitutului lBiblic lși lde lMisiune lal lBisericii lOrtodox e lRomâne,
lBucurești , l2001 , lDeut. l30: l15-16.

14 lun lfactor lși lun lmediu lde lformare la lomului.

I.2. Interacțiunea ldintre lStat lși lReligie lîn lcadrul lsocietății
ldemocratice

Relația ldintre lStat lși lBiserică leste lun lsubiect ldestul lde lvechi. lDacă lîn lsocietățile
lpre-creștine lconducătorul lstatului l(sau lal ltribului) lera ldeseori lși lconducătorul lreligios lsau
lmarele lpreot, lvrăjitorul, lșamanul, letc. lîși lavea lun lrol ldistinct lca lsfătuitor lal
lconducătorului, lprin l“Dați ldar lCezarului lce leste lal lCezarului lși llui lDumnezeu lce leste lal
llui lDumnezeu”12, lBiblia lintroduce lo lidee lcare lse lva ldovedi lextrem lde linfluentă lcea la
lseparației ldintre lStat lși lReligie. lCredincioșii ldin lImperiul lRoman lau lfost lmultă lvreme
lpersecutați ldatorită lfaptului lcă lnegau ldivinitatea lîmpăraților. lDupă lce lcreștinismul la lfost
ldeclarat lreligie loficială, lbiserica ls-a lbucurat lde lo llargă lautonomie. lPerioada lmigrațiilor la
lavut lo lsingură lconstantă: lexistența lscaunului lpapal lla lRoma13.
Dintotdeauna lBiserica la lavut ldorința lsă lse lmanifest e lliber lși lsă lfie l lrecunoscut ă lîn
lcalitate lde lidentitate lcomunitară. lDin laceastă lcauză , lrelațiile ldintre lBiserică lși lStat ltrebuie
lprivite ldintr -o lperspectivă lnu lnumai llegală, lci lși lîn lstrânsă llegătură lcu lfenomenul lreligios
lpe lcare lomul lîl ltrăiește. lReligia la lavut lși lare lmereu lo ldimensiune lsocială, lexercitând
linfluență lîn lsocietatea ltuturor ltimpurilor lși la ltuturor lpopoarelor. lDrept lurmare, lputem
lvorbi, lla lnivel lmondial, ldespre lo lcultură lreligioasă, lca lparte lcomponentă la lculturii
lgenerale.
La lînceputul lacestui lmileniu , la ldevenit lcert lfaptul lcă lîntre lStat lși lReligie le lbine lsă
lexiste lo linteracțiune ldialectică, lpe lmotiv lcă leste lnecesar lde la lstudia linfluența ldogmelor lși
lnormelor lmoral -spirituale lasupra lpoliticii lstatului, la lutilizării lreligiei lîn lrealizarea
lobiectivelor lstatale, llocul lși lrolul lsentimentului lreligios lîn ldezvoltarea lculturii lmorale lși
lspirituale la ltinerii lgenerații, lîn lmaterializarea lunui lcomportament luman lcivilizat.
În lopini a ljuristului lromân lBarbu lBerceanu, lstatul lca ldeținător lal lputerii lmateriale,
ldar lneinteresat lîn lmod lnecesar lde la lreține lputerea lspirituală, lpoate: lfie lsă lse lsubordoneze
lspiritual lBisericii, lfie lsă lo lprivilegieze, lfie lsă lo llase lliberă, ldespărțită lori lsă lconlucreze lcu

12 lEvangelia ldupă lMatei l22, l21.
13 lSorin lDan lȘandor, l„Relația lstat-biserică” lRevista lTransilvană lde lȘtiințe lAdministrative l[Online],
lVolum l4 lNumăr l8 l(1 liunie l2002), lp. l133.

15 lea, lfie lsă lo ltolereze, lfie lsă lse lconsidere lcu lea lîn lraporturi lde ladversitate14. lIndiferent lde
lfaptul lcă lîn lLegea lprivind lcultele lreligioase lși lpărțile llor lcomponente leste lstipulat lcă
laceste lculte lsunt lautonome, lseparate lde lstat, legale lîn ldrepturi lîn lfața llegii lși la lautorității
lpublice lși ldiscriminarea lunui lsau laltui lcult lreligios lse lpedepsește lconform llegislației lîn
lvigoare15.
Situația lîn lRomânia leste lclar ldiferită lde lcea lexistentă lîn lStatele lUnite lsau lîn
lFranța. lÎn laceastă lzonă lBiserica lOrtodoxă lRomână la lconstituit lîncepând ldin lsecolul lXIV,
lîn lMoldova lși lȚara lRomânească lbiserica loficială lde lstat, ldupă lmodelul lbizantin. l„Clerul
la lfost lîntotdeauna lsupus lîn lstatele lromâne lautorității llumești, lreprezentata lprin lpersoan a
ldomnului”16. lÎn lTransilvania lBiserica lOrtodoxă lera ldoar ltolerată, lspre ldeosebire lde lalte
lpatru lreligii l„recepte” l(catolicism, lcalvinism, lluteranism lși lunitarianism), lcare lse lbucurau
lde llibertate lreligioasă lîncă ldin l1568. lÎntre lanii l1698 -1701 ls-a lînfăptuit lunirea lcu lRoma .
lPrin lurmare, lortodocșii ldin lTransilvania lau lpetrecut l60 lde lani lpână lsă lse lreorganizeze lla
lnivel lde lepiscopie, lulterior, lîn l1864 lAndrei lȘaguna lreușește lsă lrefacă lvechea lMitrop olie la
lTransilvaniei.
În ltimpul llui lAlexandru lIoan lCuza, lîn l1863, lse lpetrece lsecularizarea laverilor
lmănăstirești . lDupă lun lan, l lBiserica lOrtodoxă lRomână l(constituită lprin lunirea lbisericilor
ldin lcele ldouă lprincipate) leste ldeclarată lautocefală. lÎn l1925 lse lînființează lPatriarhia
lOrtodoxă lRomână.
În l1948 la lfost leliminat lînvățământul lreligios ldin lșcoli, ls-au linterzis lslujbele lîn
lspital e, lazile lși lcazărmi, lau lfost ldesființate lunități lde lînvățământ lteolo gic. lBiserica lUnită
lcu lRoma l(greco -catolicii) la lfost lalipită lforțat lBisericii lOrtodoxe lRomâne.
La l4 laugust l1948 ls-a lpublicat lLegea lpentru lregimul lgeneral lal lCultelor. lErau
lrecunoscute l14 lculte: lortodox, lromano -catolic, larmeano -gregorian, lcreștin lde lrit lvechi
l(lipovean), lreformat l(calvin), levanghelic -luteran, lsinodo -presbiterian, lunitarian, lmozaic,
lmusulman, lbaptist, ladventist lde lziua la lșaptea, lpenticostal lși lcreștin ldupă lEvanghelie .
lToate laceste lculte lau lavut lorganizarea llor lspecifică lși llăcașuri lde lcult.
După l22 ldecembrie l1989 lBiserica lGreco-Catolică leste lreînființată, ldevenind lal

14 lBercean u lBarbu, lReligia lși ldreptul . lÎn: lRevista lde lfilosofie, lEditura lAcademiei lRomâne, l1999, lnr l3-4,
lmai- laugust, lp. l147.
15 lLege lprivind lcultele lreligioase lși lpărțile llor lcomponente lnr. l125-XVI ldin l11.05.2007. lÎn: lMonitorul
lOfici al lnr. l127-130/546 ldin l17.08.20, lart. l15 l(1).
16 Alexandru lDimitrie lXenopol , lIstoria lromâ nilor ldin lDacia lTraiană , lvol. lIII, lediția la lpatra, l1988, lpp.
l515; l517.

16 l15-lea lcult loficial.
Prin lConstituția ldin l1991, lsituația lbisericii leste lreglementată lla larticolul l29,
lprivitor lla llibertatea lde lconștiință lastfel:
(1) Libertatea lgândirii lși la lopiniilor, lprecum lși llibertatea lcredințelor lreligioase lnu lpot lfi
lîngrădite lsub lnici lo lformă. lNimeni lnu lpoate lfi lconstrâns lsă ladopte lo lopinie lori lsă
ladere lla lo lcredință lreligioasă, lcontrare lconvin gerilor lsale.
(2) Libertatea lconștiinței leste lgarantată; lea ltrebuie lsă lse lmanifeste lîn lspirit lde ltoleranță
lși lde lrespect lreciproc.
(3) Cultele lreligioase lsunt llibere lși lse lorganizea ză lpotrivit lstatutelor lproprii, lîn
lcondițiile llegii.
(4) În lrelațiile ldintre lculte lsunt linterzise lorice lforme, lmijloace, lacte lsau lacțiuni lde
lînvrăjbire lreligioasă.
(5) Cultele lreligioase lsunt lautonome lfață lde lstat lși lse lbucură lde lsprijinul lacestuia,
linclusiv lprin lînlesnirea lasistenței lreligioase lîn larmată, lîn lspitale, lîn lpenitenciare, lîn
lazile lși lîn lorfelinate.
(6) Părinții lsau ltutorii lau ldreptul lde la lasigura, lpotrivit lpropriilor lconvingeri, leducația
lcopiilor lminori la lcăror lrăspundere lle lrevine.
Discuțiile lpe lbaza lConstituției lau lfost ldestul lde laprinse. lStatul la lrenunțat lpentru
lprima ldată lsă lmai lnumească lpatriarhul. lPrintre lamendamentele lrespinse ltrebuie
lmenționate lunele lvizând linterzicerea lprozelitismului lreligios l(după lmodelul lGreciei lși
lpentru lprotejarea lreligiei lortodoxe) lînaintată lde lpreotul -senator lNeculai lSimion lTatu,
lobligativitatea lînvățământ ului lreligios lîn lșcoli lși llicee, lproclamarea lBisericii lOrtodoxe
lRomâne lca lbiserică lmajoritară17. lPrincipiile ldupă lcare ls-au lghidat lmembrii lConstituantei
lîn ltratamentul laplicat ldiferitelor lculte la lfost lcel lde legalitate la lcultelor lși lautonomie la llor18.
În lînvățământ l„(1) lPlanurile -cadru lale lînvățământului lprimar, lgimnazial, lliceal lși
lprofesional linclud lReligia lca ldisciplină lșcolară, lparte la ltrunchiului lcomun. lElevul, lcu
lacordul lpărinților lsau lal ltutorelui llegal linstituit, lalege lpentru lstudiu lreligia lși lconfesiunea.
l(2) lLa lsolicitarea lscrisă la lpărinților lsau la ltutorelui llegal linstituit, lelevul lpoate lsă lnu

17 lÎntr-una ldintre lformulările lacestui lamendament lera lpreluată lform ularea ldin lArt. l22 lal lConstituției ldin
l1923: l“Biserica lortodoxă lromână lfiind lreligia lmarei lmajorități la lRomânilor, leste lbiserica ldominantă lîn
lStatul lRomân”; lomițând lcontinuarea l“iar lcea lGreco-Catolică lare lîntâietatea lfață lde lcelelalte lculte”.
18 lSorin lDan lȘandor , lop.cit. , lpp. l135-136.

17 lfrecventeze lorele lde lreligie”19. lPlata lorelor leste lasigurată lde lstat. lPlanul lcadru lde
lînvățământ lpentru lclasele lI-a-VIII-a lprevede lo loră lpe lsăptămână lîn lfiecare lan lpentru
lreligie.20
lAstfel, lreligia leste lsingura ldisciplină ldin laria lcurriculară lOm lși lSocietate lcare lse
lpredă lîn lfiecare lan, lnumărul ltotal lde lore lfiind lde l8 l(Geografia lsau lIstoria, ldiscipline
lpentru lexamenul lde lcapacitate lau lprevăzut e lîntre l6 lși l10 lore lpe ltotalul lcelor l8 lani lde
lșcoală lgenerală).
În lînvățământul lsuperior lexistă lFacultăți lde lTeologie lla lmai lmulte luniversități lde
lstat ldin lțară. lDoar lla lUniversitatea l„Babeș -Bolyai” lexistă lfacultăți lde lteologie lortodoxă,
lgreco -catolică, lreformată lși lromano -catolică. lAici lnu lse lpregătesc ldoar lpreoți, ldar lși lîn
ldomeniul lasistenței lsociale, lîn llitere lși lîn lcomunicare.
Scopul lînvățământului lreligiei leste lmultiplu. lÎn lparte leste lvorba lde ldobândirea
lunei lculturi lgenerale lîn ldomeniu. l„Poate lcă lprima lsarcină la leducației lreligioase lrezidă lîn
lformarea lbunului lcreștin, lcapabil lde la lcunoaște lși la lvenera lvalorile lsacre”21.
Există lanumite lplângeri llegate lde ltratamentul lde lcătre lstat lal lunor lreligii. lCel lmai
limportant leste llegat lde lfaptul lcă lmulte lreligii lnu lse lpot lînregistra lca lși lculte loficiale.
lPrintre lele lsunt lMartorii llui lIehova, lMișcarea lAdventistă lpentru lReformă, lBiserica llui
lIsus lCristos la lSfinților lUltimelor lZile l(mormonii), lCredința lBaha'i lsunt lcâteva ldintre
lgrupurile lcare lnu lau lreușit lsă lse lînreg istreze. lMotivul linvocat lde lcătre lautorități leste lcă
lart. l13 ldin lDecretul l177/1948 lstipulează lcă lrecunoașterea lcultelor loficiale lse lface lpe lbaza
lDecretului lPrezidiului lMarii lAdunări lNaționale, lorganism lcare lnu lmai lexistă22.
Un lpericol liminent lpentru lsociet atea lnoastră lîl lconstituie lreligiile locultiste lși
lsectele ltotalitare, lcare ls-au lrupt lde lo lcredință limportantă lși lcare lconsideră ldoctrina lsa
lreligioasă ldrept lsingura ladevărată, lce lreprimă lpersonalitatea lși, lprin lintermediul
lzombianismu lui, o ltransformă lîntr-un lexecutant lorb lal lvoinței l„învățătorului”. lOcultismul
lînfățișează lo lmișcare lsocială ldestul lde llargă, lrăspândită lîn ldiferite lțări, linclusiv lîn lțara
lnoastră. lÎn lcadrul lacestei lmișcări, ls-au lformat lun lșir lde lopinii lreferitoare lla lorganizarea
lstatală. lTeori a locultistă la lstatului lpresupune latribuirea lacestei lideologii lunui lstatut loficial,
lfiindcă lcetățenii lstatului locultist ltrebuie lsă lrespecte lîn permanență ritualurile prescrise lor,
care reglementează în mod absolut toate sferele vieții sociale. lAtunci lcând lcineva lrefuză

19 lArt. l9 ldin lLegea l84/95 lrepublicată lcu lmodificările lși lcompletările lulterioare.
20 lOrdinul lMinisterului lEducației lși lCercetării lnr. l3638/11.04.2001, lAnexa l1.
21 lConstantin lCucoș, lProblema leducației lreligioase. lNecesitatea lși lfuncțiile leducației lreligioase, lîn
lBiserica lși lProblemele lVieții, lnr. l1/1998.
22 lSorin lDan lȘandor , lop.cit. , lpp. l135-137.

18 lsă lse lsupună lunei lastfel lde lreglementări, lel leste lamenințat lcu lmoartea, ldin lcauză lcă,
lpotrivit lconcepției lrăsplății ltainice, ltoți loamenii lsunt llegați lîntre lei lși lpentru lacțiunile
lunora lpot lsă lrăspundă lalții, lspre lexemplu, lrudele, lapropiații letc. lAstfel, ldreptul locultist,
lcare lreglementează lnu lnumai lcomportamentul, lci lși lorice lactivitate la lomului, linclusiv
lceea lce lnu lpoate lfi lsesizată, ltrebuie lconsiderat lun ldrept ltotalitar, lcare lnu lpoate lsă lnu
lmolipsească lsocietatea lnoastră, ldeoarece loamenii lcunosc ldin lpropria lexperiența
lmanifestările lregimului ltotalitar.
Având lîn lvedere lviitorul lrelației ldintre lStat lși lBiserică, ltrebuie lsă lse lțină lcont lde
lsprijinul ldin lpartea lpopulației, lbisericile lîncercând lsă lobțină lmai lmult ldecât lau lobținut
lpână lacum. lÎn lgeneral, lexistă lo lpresiune ldestul lde limportantă lpentru lo lasociere lmai
lstrânsă lîntre lStat lși lBiserică. lDupă l1990, la lexistat lo lputernică lreacție lde lpromovare la
lreligiei lde lcătre lStat, lpoate lși lca lurmare la lcompensării lcelor lpeste l40 lde lani lde lscoatere la
lReligiei ldin lviața lpublică. lTeleviziunea lpublică la lajuns lsă laibă lun lnumăr ldestul lde lmare
lde lore ldedicate lreligiei, lincluzând lși ltransmiterea lîn ldirect la lslujbelor. lLa lorice lfestivitate,
linaugurare, lș.a. loficialitățile lstatului lse lînconjoară lde lsoboare lde lpreoți.
Există lpresiuni lîn ldirecții ldiferite: lde lla lun lmai lmare lsprijin lpentru lbiserici lla
limplicarea lmai lmare la lbisericii lîn lafacerile lstatului.
Legea l125 ldin l18 lmartie l2002, lpentru laprobarea lOrdonanței lGuvernului lnr.
l82/2001 lprivind lstabilirea lunor lforme lde lsprijin lfinanciar lpentru lunitățile lde lcult
laparținând lcultelor lreligioase lrecunoscute ldin lRomânia lintroduce lun lnou larticol: l„Art. l3.
l- l(1) lSe laloca lde lla lbugetul lde lstat, lîn llimita lprevederilor lbugetare, lprin lbugetul
lMinisterului lCulturii lsi lCultelor, lfonduri lpentru l[…] lcompletarea lfondurilor lproprii
lnecesare lîntreținerii lși lfuncționării lunităților lde lcult lcu lvenituri lmici lsau lfără lvenitur i,
lpentru lamenajarea lși lîntreținerea lmuzeelor lcultural -religioase, lpentru lconstruirea lși
lrepararea llăcașurilor lde lcult, lpentru lachiziționarea lde limobile lnecesare ldesfășurării
lactivității lunităților lde lcult lși lde lasistență lsocială lsusținute lde lacestea, lpentru lsprijinirea
lactivităților lde lasistență lsocială lorganizate lde lcultele lreligioase lîn lspitale, lcentre lde
lplasament , lcămine lpentru lbătrâni lși lalte lforme lde lasistență, lpentru lsusținerea lunor lacțiuni
lcu lcaracter lintern lși linternațional lrealizate lde lcultele lreligioase ldin lRomânia. l(2) lDe lla
lbugetele llocale lse lpot laloca lfonduri lpentru lcompletarea lfondurilor lproprii, lnecesa re
lpentru lîntreținerea lși lfuncționarea lunităților lde lcult lfără lvenituri lsau lcu lvenituri lreduse,
lpentru lconstruirea lși lrepararea llăcașurilor lde lcult lși lpentru lconservarea lși lîntreținerea

19 lbunurilor laparținând lcultelor lși lcare lfac lparte ldin lpatrimoniul lcultur al lnațional lmobil,
lprecum lși lpentru lactivitățile lde lasistență lsocială lsusținute lde lacestea.”23
Se lpoate lobserva lcă lacest larticol lpermite lsprijinirea lfinanciară la lbisericii lla lorice
lnivel, lfie lde lla lbugetul lde lstat, lfie lde lla lbugetele llocale. lPână lla ladopta rea lacestei llegi lerau
lpermise linvestiții lde lla lbuget ldoar lîn lrestaurarea lbisericilor ldeclarate lmonumente listorice
l(chiar ldacă lexistau lsponsorizări lde lla lguvern lsau lprefecturi) l24.
Societatea lcontemporană ls-a ltransfor mat lîntr-o lsocietate lîn lcare ldimensiunea ,
llibertatea lși lalegerea lindividuală lsunt lvalori lfundamentale. lStatul lare lși ltrebuie lsă laibă lun
lrol lmic lîn lviața lpersonală la lfiecăruia. lÎn ldomeniul lcredinței lși lnu lnumai, llucrurile lstau
lastfel: lfiecare lom ltrebuie lsă-și lgăsească lsingur lcalea lîn lviață, levent ual lcu lajutorul lunor
lcălăuze lpe lcare lși lle lalege lsingur. lPoziția lcea lmai lcorectă la lstatului leste lcea lde lneutralitate
lși lgarant lal lacesteia25.

I.3. Educația lspirituală lși lmorală la ltineretului l

În lsocietatea lpostmodernă lau lfost lafectate lfundamentele lmorale lale lexistenței
lcivilizației lumane, liar lmoralitatea loamenilor la lajuns lla lun lnivel ldestul lde lscăzut. lAceastă
lstare lde llucruri le lși lmai lgravă lîn lstatele lcare lau lieșit ldin lsocietatea lcomunistă lunde la
ldominat letica ltotalitară lclasică, lcare lnu ltrata lomul lca lo lvaloare lsupremă, lel lfiind
lconsiderat ldrept lmijloc lpentru latingerea lscopului lproclamat lde lideologia lcomunistă. l
lAcordul lde lAsociere lla lUniunea lEuropeană lși lluând lîn lcalcul lpoliticile
leducaționale ldin lstatele lUniunii lEuropene, lcare labordează laceastă lproblematică, lsunt
ladmise ltrei lprincipii lfundamentale, lcare ldirecționează leducația lmoral -religioasă,
linterculturală lși lcivică: l
1) religia leste lun limportant lfapt lcultural l(similar laltor lsurse lde lidentitate , lprecum
llimba, listoria lsau lmoștenirea lculturală);
2) credințele ldespre llume lși lvalorile ltrebuie ldezvoltate lprogresiv, lavând lla lbază
lexperiențe lindividuale lși lsociale lautentice lde lînvățare;
3) trebuie lpromovată lo labordare lintegrată la lvalorilor lspirituale, lreligi oase, lmorale

23 Monitorul lOficial lnr. l198/25.03.2002.
24 lSorin lDan lȘandor , lop.cit. , lp. l138.
25 lIbidem ., lp. l139.

20 lși lcivice26.
În laceste ltimpuri lale lsec.XXI, lEducația ltrebuie lsă lpună lla ldispoziția loamenilor
linstrumente lde lorientare lși lpunctele lde lreferință lcu lajutorul lcărora laceștia lvor lînvăța, lde-
a llungul lvieții, latât lpentru la-și llărgi lorizontul lcunoașterii, lcât lși lpentru la lînțelege lmai lbine
lpropriul lmediu lînconjurător, lsuficient lpentru la lduce lo lviață ldemnă lde lOm. l
Perturbările leconomice lși lpolitice ldin lultimele ldecenii lnu lau lputut ldecât lsă
lafecteze lsistemul lde lvalori lspirituale lși lmorale. lÎn laceste lcondiții, lau lfost lre-interpretate
lastfel lde lconcepte, lcum lar lfi lbine lși lrău, lonestitate lși ldecență, lun lsentiment lde lpatriotism
lși lcredințe lreligioase. lTotodată, lo linfluență lnefastă lasupra ltineretului lo lare lși lașa-numita
l„cultură lde lmasă” lcare lnu lrecunoaște lcategoria lde l„memorie” lși lse limpune lîn lsocietate lîn
lconformitate lcu lprincipiul lconsumist l„utilizează lși laruncă”. lÎn llimitele lculturii
ltradiți onale, ltotul leste lorientat lspre lsocializarea lși lintegrarea lindividului lîn lcomunitatea
lsocială lși lnațională, lspre lînsușirea lmemoriei lși la lrolurilor, lnormelor lși lvalorilor lacumulate
lde lsecole. lCondiția lfuncționării l„culturii lde lmasă” lcontemporane le linvers lproporțională
lcelei ltradiționale, ldeoarece lîn lcadrul lei le lnecesară lo lanumită ldesocializare la lindividului,
lsepararea llui ldin lsistemul lde lroluri lși lvalori ltradiționale. lPentru lcultura ltradițională, leste
lcaracteristic lfaptul lcă lvalorile lculturale lnu lse lasimilează lca lceva leterogen, lci ltrăiesc lcu
lele. l
Trebuie lsă lconștientizăm lfaptul lcă lfără lun lanumit lechipament lspiritual, lfără lun
lanumit lsistem lde lcredințe, ltradiții, lnorme lmorale lcare lsă lle lorienteze lexperiența lși
lcomportamentul, lsocietățile lse lpot ldezintegra. lAcestea lasigură lsupraviețuirea lși
lfuncționalitatea lgrupului luman lși la lindividului. lCerințele lobiective lale lsocietății lsunt lși
lale lindivi dului lîn lmăsura lîn lcare lel lîși lapropie laceste lexigențe, lintegrându -și lvalorile
lcorespunzătoare llor. lTrecerea lde lla lnecesitate lla lindivid lprin lvaloare lare lun lcaracter
listoric, lîntruc ât lvalorile lsunt lreprezentări lmai lmult lsau lmai lpuțin lînsușite lși lînțelese lde
lindivid, lreprezentări lale lunei lanumite lnațiuni lasupra lnecesității lrespective. lAceste
lreprezentări lsunt, lfiltrate lprin lnăzuințele lpersonale lale lcelui lcare lacționează, lfiind ltreptat
ltransformate lîn lmatrice -tipare lale lconștiinței lși lacțiunii llui. lÎn lacest lfel, lele lapar ca llegături
lîntre lmomentul lindividual lși lcel lde lgrup, lca lproces lprin lcare lfiecare lindivid leste llegat lde
lîntreaga lfuncționare la lsocietății, lde lprocesul listoric lcontinuu. lPrin lurmare, o lnațiune, lun

26 lA lse lvedea: lKeast, lJohn l(Edit.): lReligious ldiversity land lintercultural leducation: la lreference lbook lfor
lschools . lCouncil lof lEurope, l2007.

21 lpopor lîși lconstituie lvaloarea lși lreputația ldin lsuma lvalorilor lcetățenilor lsăi, lprin lfelul lîn
lcare laceștia lsunt lcapabili lsă-și lasume lrăspunderile lce lle lrevin lpentru lviețuirea llor.
Este lnecesar lsă lluăm lîn lcalcul lși lfaptul lcă lnumai lîn lcadrul lunei ltradiții lse lpoate
lconstitui lși lcapătă lsens linovația, lîn lafara lei lcreația le lde lneconceput, ldeoarece listoria ls-ar
lîntrerupe lși lumanitatea lnu ls-ar lputea lconstitui. l„E lo liluzie lpericuloasa, lremarcă lfilosoful
lfrancez lMikel lDufrenne, lsă lcredem lcă lne lputem lsustrage lprezentului lpornind lde lla lo
l„tabula lrasa”, lcă lputem lexamina ltrecutul lcu ltoată lobiectivitatea, lcă lî1 lputem lînțelege lca
lun lechipament lmintal, lcu lo lpsihologie lși lo lconștiință lneîntrunite lde lcărțile lpe lcare lle-am
lcitit”27. lDeprinderile lnoastre lde lgândire, lasociațiile lde lidei lse lformează lsub linfluența
lprezentului, ldar lși la lcredinței lpe lcare lo lîmpărtășim, la lexperiențelor lși ltrăirilor lnoastre lca
loameni, ltoate lconstitutive lale lacelei lmișcări lvii lce lformează lviața lînsăși, listoria lnoastră.
Prin lurmare, la ldevenit lstringentă lproblema ldezvoltării lculturii lspirituale,
lsubzistenței lmemoriei lnaționale, lcontinuității lgenerațiilor, la lsolidarității ldintre lele, la
lafilierii ltineretului lla lvalorile lmorale lgeneral lumane l(creștine), lcare lar lexclude ltensiunile,
ldivergențele lși lantagonismele lexistente lastăzi. lUn lloc ldeosebit lîn lsoluționarea lproblemei
lîn lcauză ltrebuie lsă lo locupe leducația lmorală lși lspirituală la lelevilor, lcare lpoate lasigura
lschimbarea lorientării lconștiinței lindiv iduale lde lla lvalorile lculturii lstrăine lmediului
lautohton lspre lmemoria lnațională, lcare lau lfost lacumulate lde lsecole. lDin laceastă lcauză ,
ltânăra lgenerație lse lpoate latașa lla l„temele” lautentice lale lculturii ltradiționale, lcare lpot
ldeveni lun lmijloc leficient lde lformare la ltrăsăturilor lde lbază lale lpersonalității lși lde l
lreglementare la lcomportamentului lei. lÎn lși lprin lcultura lnațională lse ldecantează lși lse
lstructurează lacel lfond letnic lspiritual lal lnațiunii , lconstituit ldin lmemoria lnațională, lnorme
lmorale, lobiceiuri, ltradiții, lmentalități lde lpsihologie lsocială, lmodele lși lnorme lde
lcomportament latât lde lnecesare lîn lprezent. l
Așadar, leste lnecesar lca lîn lprocesul leducației lmorale lși lspirituale la lelevilor lsă lne
laxăm lpe lcultura lspirituală ltradițională lpentru la lcontrac ara, lpe lde lo lparte, linfluența lnocivă
la l„culturii lde lmasă”, lasupra ltinerei lgenerații, liar lpe lde laltă lparte, lde la lcultiva lla lei lvalorile
lautentice lspirituale lși lmorale lale lcreștinismului lautentic.
Este lcunoscut lfaptul lcă lorice lsocietate lpoate lfi lconsiderată lsănătoasă lnumai lîn
lcazul lcând lîși lfundamentează lexistența lsa lpe lvalori lmorale.
Mediul leducativ lîn lcare lse ldezvoltă lelevii, lpoate ldetermina lesențiale lschimbări lîn

27 lMikel lDufrenne , lPentru lom l(idei lcontem porane) , lEd. lPolitică, lBucurești , l1974, lp. l22.

22 lceea lce lprivește lvârsta lspirituală la lacestora, liar lun lmediu lmarcat lde lreligiozitate lva
lfavoriza ldezvoltarea lspirituală la lacestora. lEste lfoarte limportant lsă lexiste lun lparteneriat
lreal lîntre lcei ltrei lfactori leducativi lprincipali l- lFamilia, lȘcoala, lBiserica, lentități leducative
laflate luneori, lcu lregret, lîn lcontradicție. lFamilia lconsideră lcă lșcoala leste lspecializată lîn
leducarea lcopiilor lși lprincipala lsau lchiar lsingura lresponsabilă lîn lacest lsens; lșcoala ltinde lsă
lreducă lrolul lsău lla lunul lstrict linformativ; lparohia lîntâmpină ldificultăți lîn ldialogul lcu
ltinerii, lnereușind lsă lpropună ltrasee leducaționale latractive lși lconvingătoare, lpentru lca
laceștia lsă lfie lconvinși lde lfaptul lcă lau lîn lfață lo lalternativă lîn lconcordanță lcu lpropriile
lașteptări. lProfesorul lde lreligie lși lînvățătoarea lpot lconstitui lun lliant lîntre lcele ltrei linstituții
leducative, liar lcercetările lpedagogice ldovedesc lcă lprin lintermediul lșcolii ltânărul lpoate
lintra lmai lușor lîn lcentrul lvieții lparohiale lși lcomunitare lprin limplicarea lîn lunele lactivități
lreligioase lalătu ri lde lpărinți. lUn limperativ lcategoric lal lsocietății lîn lcare ltrăim lîl lconstituie
lformarea lmoralității lautentice lfundată lpe lvalorile lgeneral -umane, lcare ltrebuie lsă lse
lconstituie lîncă ldin lfrageda lcopilărie, lîn lcei lșapte lani lde lacasă, lapoi lîn lcadrul lșcolii, lca
lulterior lsă lse linteriorizeze lîn lconștiința lomului ltransformându -se lîntr-un lnucleu lde
ldecizie lpe lcare lel lîși lva lfunda ljudecata lmorală. lÎnsă, laceasta lse lpoate lrealiza lnumai lîn
lcazul lcând lla lcopil lva lfi lcultivat lspiritul lrușinii lși lvinovăției, lcare lîși lau loriginea lîn
lconștiință, lîn lcodul lmoral linteriorizat.
Pentru la lrealiza lacest ldeziderat, leste lnecesară lconlucrarea ldintre lfamilie, lȘcoală lși
lBiserică, lcare ltrebuie lsă ldevină lparteneri lîn lcauza leducației lmorale lși lspirituale la ltinerei
lgenerații. lUn laport ldeoseb it ltrebuie lsă-l laducă lparteneriatul ldintre lȘcoală lși lBiserică, lcare
lpoate lși leste lîn lstare lsă lcontribuie lla lîndeplinirea lacestui lobiectiv ldestul lde lcomplicat, ldar,
ltotodată, lrealizabil.
Parteneriatul ldintre lȘcoală lși lBiserică lnu lurmărește limpunerea lunei lsau laltei
lconcepții ldespre llume, ldar loferă lposibilitatea lde la ledifica lun lsistem lde leducație lîn lcadrul
lșcolii, lprin lutilizarea lpotenț ialulu i ldestul lde lprețios lal lreligiei. lEste levident lși lfaptul lcă
laceasta ldepinde, lîn lmare lmăsură, lde ltendința lși lresponsabilit atea lambelor lpărți l- la lȘcolii
lși lBisericii lîn lmaterializarea lacestui lnobil lobiectiv l- lde la limplementa lși ldezvolta lla lelevi lo
lmoralitate lși lspiritualitate lautentică lce lse lfundează lpe lvalorile lgeneral -umane lelaborate
lde lcivilizația lumană ltimp lde lsecole lși lmilenii.
Totuși, lîn lcontextul lsecularizării lactuale, lcând lvalorile ltradiționale lsunt
ldepreciate, liar leducația leste lsupusă lunor lschimbări lde lparadigmă, lelevii lau lnevoie lde

23 lfuncționarea leficientă la lparteneriatului ldintre lȘcoală lși lBiserică, lîntrucât ldoar lprintr -o
lorientare ladecvată lși lprin lpromovarea lmodelelor lautentice lvor lputea lsă ldiscearnă lîntre
lprovocările lactuale lși lperspectivele lde lviitor.
În lacest lcapitol lam lîncercat lsă lprezentăm ldate lgenerale ldespre llocul lși lrolul
lreligiei lîn lviața lsocială , ldespre linteracț iunea ldintre lStat lși lReligie lîn lcadrul lsocietății
ldemocratice ldeoarece lrelația ldintre lStat lși lBiserică . lÎn lfinal lam lîncercat lsă lvorbim ldespre
leducația lspirituală lși lmorală la ltineretului lcare lîntr-o lsocietate lpostmodernă au fost lafectate
lfundamentele lmorale lale lexistenței lcivilizației lumane, liar lmoralitatea loamenilor la lajuns
lla lun lnivel ldestul lde lscăzut.

24 CAPITOLUL lII
Parteneriate leducaționale lîn lformarea
personalității lelevului

În lacest lcapitol lne lpropunem lsă lvorbim ldespre lparteneriatul leducațional lcare
lreprezintă lo lcolaborare leficientă lși lproductivă lîn lcare lprin lanaliza, lconlucrarea,
lcercetarea lproblemelor lcomune lale lgrupului l(participanților) lse lajunge lla lperformanțe lși
lla lsucces. lVom lcontinua lsă lvorbim ldespre ltipurile lde lparteneriate leducaționale lunde lvom
lîncerca lsă larătăm lcă lpentru la lfi lun lparteneriat lde lsucces lvor lfi lnecesare lparcurgerea lmai
lmultor letape lde lexplorare l- levaluare l- lplanificare l- lformare l- linițiere l- lrealizare l- verific are
l- lreglementare l- lconsolidare l- lacționare l- limplementare l- levaluare ldupă lcare lrespectarea
lcâtorva lcondiții lde lrealizare la lacestui lproces: lcomunicare, lcoordonare, lcooper are lși
lparteneriat lpentru lo lcolaborare lcât lmai leficientă lîntre lcele ldouă linstituții. lÎn lfinal lne
ldorim lsă lvorbim ldespre lmanagementul lrealizării lparteneriatelor leducaționale lmorale lși
lspirituale.
II.1. Parteneriatul leducațional l- lformă lde lcomunicare, lcooperare lși
lcolaborare

Parteneriatul leducațional lreprezintă lo lcolaborare leficientă lși lproductivă lîn lcare lprin
lanaliza, lconlucrarea, lcercetarea lproblemel or lcomune lale lgrupului l(participanților) lse
lajunge lla lperformanțe lși lsucces. lParteneriatul leducațional lpoate lfi lanalizat lca lo lformă lde
lactivitate lumană, lca lo latitudine lși lo lrelație lîn lcâmpul linfinit lal leducației. l
Parteneriatul leducațional lse ldesfășoară lîn lmod lcontinuu lși lconcomit ent lcu
lprocesul lși lactul leducațional. lEl lse lrealizează lîntre linstituțiile leducației lprin lintermediul
lactorilor l(agenților) leducaționali l(copii, lpărinți, leducatori, lînvățători letc.). lAcest
lparteneriat leducațional lare lo ldimensiune laxiologică ldesemnată lde lnecesitatea lde la lface
ldin lvalorile lpromovate, lresorturi linterne lde ldeclanșare lși lorientare la lactivității lindividului
lși lsocietății. lParteneriatul leducațional lexplică lde lce lființa lumană lacționează lîntr-un lfel
lsau laltul, lde lce lîși lfixează lanumite lobiective -cadru lcătre lcare lse lîndreaptă. lEl leste lunul
ldintre lfactorii leficienței latât lîn lactivitatea lsocială, lcât lși lîn lîmplinirea lsocială. lProblema

25 lapare latunci lcând lacțiunile lși lrezultatul llor lnu lcorespund lașteptărilor.
Parteneriatul leducaâional lare lca lscop lcunoașterea lreciprocă la lpunctelor lde lvedere,
la lopțiunilor lpartenerilor lprin lidentificarea lnevoilor lșcolii lși lale lcopiilor, ldar lși limplicarea
lcomună lîn lsatisfacerea lacestor lnecesități. lAtunci lcând lpărinții, lcadrele ldidactice lși lceilalți
lmembri lai lcomunității l(Biserica) lse ltransformă lîn lparteneri leducaționali, lîn ljurul lcopiilor
lse lformează lo lcomuniune lde lsuport . lAceastă lcomuniune lpoate lfuncționa lca lun langrenaj
lbine lpus lla lpunct. lAstfel, lparteneriatele lconstituie lo lcomponentă lesențială lîn lorganizarea
lși ldesfășurarea lactivităților lîn lunitatea lde lînvățământ. lParteneriatul lreprezintă l„procesul
lde lcolaborare ldintre ldouă lsau lmai lmulte lpărți, lcare lacționează lîmpreună lpentru lrealizarea
lunor linterese lsau lscopuri lcomune”28.
Termenul lparteneriat leste ldefinit lca lasocierea la ldoi lsau lmai lmulți lparteneri, liar lîn
lliteratura lde lspecialitate, lparteneriatul lreprezintă l„modalitatea, lformală lsau linformală,
lprin lcare ldouă lsau lmai lmulte lpărți ldecid lsă lacționeze lîmpreună lpentru latingerea lunui lscop
lcomun29.
Există lîn lpractica lșcolară lmai lmulte lexpresii ldestinate lparteneriatului leducațional:
lacord lde lparteneriat, lacord lcadru lde lparteneriat lpentru leducați e, lparteneriat lde lcolaborare,
lprotocol lde lcolaborare, lprotocol lde lparteneriat, lcontract lde lparteneriat, lconvenție lde
lparteneriat, lparteneriat lde lcolaborare linstituțională, lproiect lde lparteneriat lși laltele.
Conturarea lparteneriatului leducațional lpermite lo lmai lbună lcunoaștere lde lsine, lo
levaluare lcare lîmpreună lcu lcelelalte lcomponente lale lpersonalității lpot lproduce lcreșterea
leficienței lprocesului linstructiv -educativ.
Parteneriatului leducațional lse lînțelegere lîn lcalitate lde l,,un lconcept lcomplex lce
lreflectă lo latitudine lși lo lrelație la lagenților lsociali lcare ldevin lparteneri lîn lcâmpul
leducației30”
Ca latitudine, lparteneriatul leducațional lpresupune:
a) acceptarea lacțiunilor lși linfluențelor leducative;
b) egalizarea lșanselor lpentru la lparticipa lla lo lacțiune leducativă lcomună31.
Ca lrelație, lparteneriatul leducațional lpresupune: lcomunicarea loptimă lîntre lagenții
lsociali lcare lparticipă lla leducație, lcolaborarea lagenților leducației lsub ldiverse lforme lși

28 lBăra n lPescaru, lParteneriat lîn lEducație , lEd. lAramis, lBucurești , l2004, lp. l21.
29 lIbidem ., lp. l22.
30 lSorin lCristea, lDicționar lde lpedagogie , lEd. lLitera lInternațional, lChișinău -Bucureșt i, l2000, lp. l51.
31 lIdem .

26 lmodalități, lorien tarea lspre lformarea lpersonalității lcopilului, lcooperare lîn ldomeniul
linterrelațiilor lși lunirea leforturilor lpentru lrealizarea lacțiunilor leducative lcomune,
linteracțiunea lși l,,feed -back -ul” l- lacceptat lși lrealizat lde ltoți lpartenerii.
Originea lconceptului lde lparteneriat lprovine ldin lsfera lvieții leconomice. lÎn
lperioada lanilor l70 lai lsec. lal lXX-lea, lsemnificația ldată, lviza lactivitatea lde lmuncă
lproductivă lsusținută lîmpreună lcu lalți lfactori lde ldecizie. lLa lîncepu tul lanilor l80, lacest
lmodel la lajuns lși lîn lsfera leducației, lfiind lconceput lîn lcalitate lde lstimul lîn ldezvoltarea
lconceptului lde l„școală ldeschisă”, lcare la lfost laprofundat lși llărgit lîn l„contextul
lintensificării llegăturilor lcu lîntreprinderea lindustrială lși lcu lmodificarea lmodalităților lde
lformare ltehnologică lși lprofesională la lelevilor lși lstudenților”32.
Aria ldefinirii lparteneriatului leducațional leste, lîn lgeneral, ldestul lde lextinsă lîn
lliteratura lde lspecialitate. lPartener iatul leducațional, lprin lesența lsa, lnu lconstituie lo linvenție
la lpedagogiei lcontemporane. lElemente lbine lconturate lale lparteneriatului leducațional
latestăm lîncă lîn lopere le lfilosofilor lantici. lAstfel, lPlaton l(427-347 lî.Hr.), lîn llucrarea
lProtagor lși lAristotel l(384-322 lî.Hr.), lîn llucrarea lPolitica, lau lmenționat l„necesitatea lși
lînsemnătatea lunirii lforțelor lfamiliei, lșcolii lși lsocietății, lpentru leducația lunui lom lși
lcetățean ladevărat”33.
Conform laprecierilor lefect uate lde lsavanții lPh. lAries , lDe lMause, lEd. lShorter, lJ.L.
lFlandrin, lE. lStănciulescu, lsentimentul lcopilăriei lși lsentimentul lfamiliei ls-au lconstituit
ltreptat lși lsimultan, lunul lîn lcorelație lcu lcelălalt.
În llucrările lsale, lsociologul lfrancez lPhilippe lAries , lafirmă lcă l„apariția
lsentimentului lcopilăriei lși lai linteresului lpărinților lpentru leducația lcopiilor lsunt, ldin lpunct
lde lvedere listoric, lsimultane lcu ldezvoltarea leducației lșcolare”34. lPoate lcă lastăzi lșcoala
lrăpește lcopilul ldin lsânul lfamiliei, ldar lla lvremea laceea, ldimpotrivă, lea ll-a ldăruit lfamiliei
lcare lnu lse locupase ldeloc lde lel lmai lînainte. lAstfel, lcopilul la lfost lplasat ltreptat lîn lcentrul
lfamiliei, liar lfamilia lpatrimonială leste lînlocuită lcu lcea lcentrată lpe lcopil.
În lviziunea lpedagogulu i lromân lSorin lCristea, lprin lparteneriat lpedagogic
leducațional lse lînțelege:
1. Un langajament lîntr-o lacțiune lcomună, lnegociată.

32 lIbidem, lp. l37.
33 Apud . lIoan lBuga, lPastorala l- lCalea lPreotului , lEdiția la lII-a, lrevăzută lși ladăugită , lEd. lSfântul lGheorghe –
Vechi, lBucurești , l1999, lp. l25.
34 lApud . lOtilia lDandara; lLia lSclifos, lPedagogie , lEdiția la lII-a.: lCEP lUSM, lChișinău , l2011, lp. l39.

27 2. Un laport lde lresurse, lde lschimbări, lde lcontacte, lde lrețele lasociate lîn ltermeni
lconstructivi.
3. O lnegociere lîntre lpărți lavând lputerea lde la linterrelaționa lcu lun linterlocuitor
lrecunoscut.
4. Un lacord lde lcolaborare lîntre lparteneri legal lcare llucrează lîmpreună lpentru
lrealizarea lpropriilor linterese, lrezolvând lprobleme lcomune.
5. Un lcadru linstituț ional lde lrezolva re la lunor lprobleme lcomune lprintr -o lacțiune
lcoerentă, lplecând lde lla ldefinirea lobiectivelor lgenerale lîntr-un ltimp ldeterminat, lcu
lrepartiția lclară la lresponsabilităților lși la lprocedeelor lde levaluare l35.
Totodată, lconform lopiniei llui lSorin lCristea , lparteneriatul leducațional exercită ldouă
lfuncții ldestul lde limportante:
– ,funcția lde ldeschidere lorganizațională la lșcolii lspre linstituții lși lpersonalit ăți laflate
lîn lafara lsistemului lde lînvățământ, lcare ltind lsă lfie lintegrate lîn sistemul educațional;
– funcția lde lacțiune lsinergetică lexercitată lîn linteriorul lși lîn lexteriorul lsistemului lde
lînvățământ, lce lvizează lrelația lșcolii lcu lalte linstituții limplicate lîn lmod ldirect lși
lindirect lîn lrealizarea lfinalității leducației”36.
Conținutul lspecific lpedagogic lal lconceptului lde lparteneriat leducațional leste
levidențiat lîn lfuncție lde lurmătoarele lrepere lmetodologice:
a) reperul lformelor lde leducație/instruire lcare langajează lcomplementaritatea
lrelațiilor ldintre lșcoală lși linstituțiile lspecializate lîn lmod ldirect, lsau lprin ldiferite lrelații
lcontractuale lîn lrealizarea lunor lprograme lde leducație/instruire lnon-formală;
b) reperul lconcepției lmanageriale lcare lpresupune lintervenția lunor lstrategii lde
ldescentralizare lbazate lpe lvalorificarea ldeplină la lresurselor lexistente lla lnivelul
lcomunitățil or leducative lteritoriale lși llocale;
c) reperul lmodalităților lde lfuncționare lcare levidențiază ldiferența lexistentă lîntre
lparteneriat lși lsponsorizare.
Parteneriatul lfactorilor leducaționali ldin lcomunitate limplică lun lansamblu de lagenți
leducaționali: lcopii, lpărinți, lînvățători, lprofesori, lmanageri, lpsihologi, lfețe lbisericești letc.
lAcest lparteneriat lpoate lfi lanalizat lca lo lformă lde lactivitate lumană, ldrept lo latitudine lși lo
lrelație lîn lcâmpul linfinit lal leducației. lAceste lipostaze lîi limprimă parteneriatului un lcaracter

35 lSorin lCristea , lop. lcit., lp. l58.
36 lIbidem ., lp. l61.

28 lrelațional lcomplex, lmultidimensional lși linterdependent.
Cercetările lpe lscară llargă, lîntreprinse lde lpedagogul lamerican lJoyce lEpstein, lîn
lrândul lpărinților, lprofesorilor lși lal lelevilor lasupra lopiniilor lși lacțiunilor llor llegate lde
leducație, lau loferit lmateriale lpentru ldezvoltarea lmodelului lteoretic la lceea lce lea lnumește
l,,parteneriatele lșcolare”. lTermenul leste lutilizat lpentru l,,a lsublinia lfaptul lcă lșcolile,
lfamiliile lși lmembrii lcomunităților l(reprezentanții lbisericii) lîmpart lresponsabilitățile lce
lvizează lcopiii, lprin lsuprapunerea lsferelor lde linfluență” l37. lEle lpot lfi lseparate, lîn lcazul lîn
lcare linstituțiile lrespective lîși lalocă lfoarte lpuțin lîn lceea lce lprivește lresursele, lscopurile lsau
lresponsabilitățile, lsau lse lpot lsuprapune, lcreând lun l„spațiu” lpentru lactivitățile lde
lparteneriat”.
Imaginea lparteneriat ului leste lîncadrată lîntr-un lmodel lde lpiață, lal lcărui lscop leste
lsă lgenereze lcapital: l„Avem lacțiuni lîn lparteneriat; lsuntem lresponsabili lpentru lresursele lși
linvestițiile lnoastre lși lcăutăm lprofitul”38. lElevii lsunt lplasați lîn lcentrul lacestui lmodel, lfiind
lpriviți lca lactori lprincipali: lParteneriatele lșcoală lfamilie, lnu l„produc” lelevi lde lsucces. lMai
ldegrabă, lactivitățile lde lparteneriat lcare linclud lprofesori, lpărinți lși lelevi langajează,
lghidează, lenergizeaz ă lși lmotivează lelevii, lașa lîncât lei lobțin lsinguri lsuccesul.

II.2. Tipurile lde lparteneriate leducaționale

Pentru lrealizarea lunui ltip lde lparteneriat lcu lsucces, lsunt lnecesare lparcurgerea lunor
l„etape lde lexplorare l- levaluare l- lplanificare l- lformare l- linițiere l- lrealizare l- lverificare l-
lreglementare l- lconsolidare l- lacționare l- limplementare l- levaluare”39. lEste limportant lsă lfie
lrespectate lcele lpatru lcondiții lde lrealizare la lacestui lproces: lcomunicare, lcoordonare,
lcooperare lși lparteneriat.
Procesul lde lcolaborare lpornește lde lla lun lnivel linferior, lcel lal lcomunicării lpentru
a lajunge lla lun lnivel lsuperior, lcel lal lparteneriatului. lAstfel, lparteneriatul lreprezintă o lformă
lavansată la lrelației ldintre ldouă lsau lmai lmulte lpărți, lcooperarea lși lcoordonare a sunt lformele
lintermediare, lcele lcare lfacilitează lstabilirea lunui lparteneriat .În lacest lcaz, lcomunicarea

37 lApud . lSorin lCristea , lȘcoala lși lcomunitatea. lÎn: lDidactica lPro…Nr. l4/2005, lp. l41.
38 lIbidem ., lp. l41.
39 lȘerban lIosifes cu, lManagementul leducațional lpentru linstituțiile lde lînvățământ , lEd. lTipogrup lPress ,
lBucurești , l2001, lp. l23.

29 lreprezintă lpunctul lde lplecare lîn lvederea lrealizării lparteneriatului lîntre ldouă lsau lmai lmulte
lpărți.
Un ltip lde lparteneriat lreușit limplică:
– identificarea lscopurilor, linteresele lcomune lși lutile lpartenerilor lcomunității;
– găsirea lmodului loptim lpentru lrealizarea lscopului lpropus;
– organizarea lși lconducerea lresurselor ldisponibile lpentru la latinge lscopul lpropus;
– identificarea lcompetențelor lpersoanelor limplicate lîn laceste lproiecte lpentru la lle
lputea lfolosi lla lmaxim;
– combinarea leficientă la latitudinilor, labordărilor lși ltehnicilor ldiferite lcare lse lpot
laplica ldiferitelor lsarcini;
– utilizarea lcu lsucces la lschimbării lîn lfolosul linstituției.
Pedagogul lromân, lConst antin lCucoș, lclasifică ldiferitele ltipuri lde lparteneriate
leducaționale:
În lfuncție lde ldomeniul lde lcolaborare:
– parteneriate lîn lvederea lfinanțării lderulării lunor lproiecte;
– parteneriate lde lrealizarea la lunor lproiecte lcomune lde ldezvolta re linstituțională;
– parteneriate lde ldezvoltare la lunor lproiecte lcomune ldidactice;
– parteneriate lce lvizează lcontracte lde lcercetare;
– parteneriate lce lau lca lscop lactivitățile lde lformare lprofesională;
– parteneriate lîn lvederea lorganizării lde lmanifestări lștiințifice lși lpublicarea
lprodu selor;
– parteneriate lde linițiere, lderulare, levaluare la lunor lprograme linternaționale.
În lfuncție lde lscopul lși lobiectivele lurmărite:
– parteneriate lde lreprezentare: lfederații, luniuni, lconsilii, lalianțe, lcoaliții;
– parteneriate loperaționale lcu lproiecte lconcrete lca lmotiv lal lasocierii.
În lfuncție lde ldurata lde ldesfășurare:
– parteneriate lpe ltermen lscurt;
– parteneriate lpe ltermen lmediu;
– parteneriate lpe ltermen llung.
În lfuncție lde lforma lde lfinanțare:
– parteneriate lcu lfinanțare lintegrală;
– parteneriate lcu lfinanțare lparțială;

30 – parteneriate lfără lfinanțare;
– parteneriate lcu lautofinanțare.
În lfuncție lde ltipul lde lunitate:
– unitate lde lînvățământ;
– agent leconomic;
– sindicat lreprezentativ;
– instituții lși lorganisme lguvernamentale lcentrale/locale;
– instituții lnonguvernamentale.
În lfuncție lde ltipul lde lrețea lși lîn lfuncție lde ldomeniul lde linteres40.
Autorii lautohto ni, lsemnifică limportanța lși lnecesitățile lobiective lcare limpun
lstabilirea lparteneriatelor leducațion ale lce lau ldeterminat lși ltipurile lacestora, lal lcăror lsumar
lde lactivități lse limpune la lfi lproiectat lriguros, lpotrivit lcu lnevoile lidentificate, lcu lscopul lși
lobiectivele lurmărite:
– parteneriate lcare lîși lpropun lmodernizarea lbazei lmateriale lși la lspațiilor lde
lînvățământ, ldotarea lși ldiversificarea lmaterialului ldidactic laferent lprocesului leducativ l- lcu
lfamilia, lcomunitatea, lagenți leconomici, lONG -uri, lBiserica, linstituții lde lînvățământ;
– parteneriate lpentru lcunoașterea lreciprocă lși lbuna lrelaționare l- lcu linstituții
lcultu rale lși lde lînvățământ, lcu lfamilia, lcomunitatea;
– parteneriate lce lvizează latenuarea lproblemelor lcopiilor lcu lnevoi lspeciale l- lcu
lasistenți lsociali, linstituții lde lînvățământ, ONG -uri, lactori comunitari, 0organisme lnaționale
lși linternaționale labilitate;
– parteneriate lprofesionale l- lcu linstituții lde lînvățământ ldin lțară lși lde lpeste lhotare,
lONG -uri, lorganizații linternaționale;
– parteneriate lce lvizează lformarea lcontinuă la lcadrelor ldidactice l- lcu linstituții lde
lperfecționare;
– parteneriate lde limagine, lîn lscopul lpopularizării lexperiențelor lpozitive lce lse
lînscriu lîn lsfera lunui lmanagement lal limaginii l- lcu lfamilia, lmass -media; lparticipări lla
lsimpozioane, lconferințe llocale, lnaționale lși linternaționale letc.
Parteneriatul leducațional lîn lfavoarea lcopilului lmic lse lrealizează lîntre:
– instituțiile leducației: lfamilie, lgrădiniță, lșcoală, lcomunitate, lmuzee, lbiblioteci,
lteatre, luniversități, lacademii lde lstudii, lONG -uri, lprecum lși lbiserica, lpoliția lrutieră,

40 lConstantin lCucoș, lPedagogie, lediția la lII-a, lEd. lPolirom, lIași, l2002, lp. l34.

31 lserviciul lde lpompieri letc.;
– agenți leducaționali: lcopii, lpărinți, lcadre ldidactice, lpsihologi, lconsilieri,
lpsihopedagogi, lterapeuți locupaționali, lasistenți lsociali, lagenți leconomici letc.;
– lmembri lai lcomunității lcu linfluențe lasupra lcreșterii, leducării lși ldezvoltării
lcopilului lmic l(scriitori, lpoeți, lpictori, lartiști, lmuzeo grafi, lmedici, lfactori ldecizionali,
lreprezentanți lai lpoliției lși lai lbrigăzii lde lpompieri, lmeșteri lpopulari, llideri lai lcomunității
letc.).
Tipurile lde lparteneriat leducațional lsunt ldiferite lîn lfuncție lde ltrei lcriterii:
a) domeniul latins l(parteneriat lcultural, leconomie, lde lasistență lsocială letc.);
b) sferei lde lacțiune l(parteneriat lintern lsau lextern);
c) a lmodului lde lfuncționare l- lparteneriat lde lpromovare.
Pentru lrealizarea lunor lparteneriate lde lsucces leste lindicat la lse lurma lanumiți lpași,
lprimul ldintre laceștia , lfiind lconstituirea lgrupului lde llucru lla lnivel lde lșcoală. lPentru la
lasigura lsuccesul leste lfoarte limportant lidentificarea lîn lcadrul lșcolii la lpersoanelor lpotrivite
lproiectului lales. lAceste lpersoane lar lfi lbine lsă lîși ldorească limplicarea lîn lproiect, lsă laibă
lcunoștințe lși labilități lpotrivite lsubiectului lpropus, lsă lnu lle llipsească lcalitățile lde
lcomunicare lși lrelațio nare lcu lcelelalte lpersoane limplicate lîn lproiect. lTotodată, lla lnivel lde
linstituție leducativă, leste lnecesară lo lautoevaluare la lnevoilor lși lresurselor linterne lde lcare
ldispune lșcoala lla lacel lmoment lși lidentificarea lfactorilor lstimulatori, ldar lși lpe lcei lcare lar
lîmpiedica lși lconstrânge lrealizarea lcu lsucces la lproiectului.
Un lpas ldeosebit lde limportant lîn lrealizarea ldiferitor ltipuri lde lparteneriat leste
lidentifica rea lposibililor lparteneri, lcare ltrebuie lsă lrăspundă lnevoilor lși lcerințelor
lproiectului. lAstfel, lgrupul lde llucru ldin lcadrul linstituției ltrebuie lsă lstabilească lo llistă la
lposibililor lparteneri lținând lcont lde lmisiunea, lobiectivele, listoricul, lexperiența lși, lnu lîn
lultimul lrând, la lreferințelor ldespre lun lanumit lpartener lal lproiectului. lAșadar, lar lputea
lexista lo lserie lde lparteneri lposibili lai lșcolii lprecum: lpărinți, lasociații lale lpărinților,
linstituții leducaționale lprecum: lgrădinițe, lșcoli, llicee , luniversități, lcentre lde lresurse
leducaționale lsau lasistență lpsiho -pedagogică lși laltele, lagenți leducaționali: cadre ldidactice,
lspecialiști lprecum lpsihologi, lconsilieri lșcolari, llogopezi, lpsihopedagogi, lpsihologi, ldar lși
lbibliotecar i, lmuzeografi lși lalții; lmembrii lai lcomunităț ii lcu linfluență lasupra lcreșterii,
leducării lși ldezvoltării lcopilului lprecum lmedici, lreprezentanți lai lBisericii, lai lpoliției letc.,
lreprezentanți lai lunor linstituții lprecum: lprimării, ldispensare, lteatre, lmuzee, lbiblioteci,

32 lpompieri, lpoliție, lagenți lde lprotecți e la lmediului lși laltele.
Un lparteneriat leficient lpresupune lnu lnumai lacțiuni lcomune lde ldecizie, lproiectare,
lrealizare lși lmonitorizare lci lși leforturi lcomune lîn lrespectarea lunor lnorme letice. lDupă
lrealizarea lunei lnegocieri lși la lstabilirii lscopului lobiectivelor lcomune lproiectului, lse lpoate
lsemna lun lprotocol lde lparteneriat lîn lcare lsă lfie lstipulate: lscopul, lobiectul lși ldurata
lparten eriatului, lformele lde lcolaborare ldintre lparteneri, lobligațiile lși lresponsabilitățile
lpărților, ltipul lparteneriatului, lfinanțarea lproiec tului lși lalte ldispoziții lfinale. lSe poate lspune
lcă lpărinții lsunt lprimii leducatori lai lcopilului , ldar lodată lcu lintrarea llui lîn lșcoală, leducația
lcopilului leste lpusă lpe lumerii lprofesorilor, lcare lprintr -o lanumită lmetodologie lși lun
lcurriculum lspecific lvârstei lelevilor lse locupă lde leducarea lși lformarea lacestora.
Familia lconstituie lprimul lfactor leducativ lîn lviața lcopilului lși leste lprima lcare
linfluențează ldezvoltarea llui lpunându -și lamprenta lpe lîntreaga lsa lpersonalitate. lPrimele
lvalori lsociale lsunt l„transmise lde lfamil ie lînainte lde la lbeneficia lde leducația
linstituționaliza”41.
Societatea lpostmodernă lse lconfruntă lcu lsolicitări lsporite, ldin ldorința lde la loferi
lsiguranța leconomică lnecesară lfamiliei, ldar lpărinții lpetrec lmai lpuțin ltimp lîmpreună lcu
lcopiii. lÎn lzonele lurbane, lpărinții lnu lau lsuficient ltimp lsă-și lsupravegheze lcopilul, lastfel lcă
lelevii lîși lpetrec lcea lmai lmare lparte ldin ltimpul ldezvoltării llor lintelectuale lși lmorale lîntr-
un lcadru linstituțion alizat, lși lanume lla lșcoală.
Prin lîncheierea ldiferitor ltipuri lde lparteneriat, lpărinții lsunt lîncurajați lsă lia lparte lla
lplanificarea lși lderularea lprogramelor leducative, lceea lce limplică lo lresponsabilizare lși lo
leficiență sporită. Astfel, printre obiectivele principale ale colaborării dintre instituțiile
leducative lputem laminti: lînlăturarea lfactorilor lperturbatori în cadrul comunicării, lcreșterea
lgradului lde limplicare la lpărinților lîn ltoate lactivitățile lșcola re lși lextrașcolare, lschimbarea
lmentalității lneadecvate la lunor lpărinți lfață lde lșcoală, lcunoașterea lde lcătre lpărinți la
lposibilităților lși lnevoilor lpsiho -fizice lale lcopiilor, lînvățarea lunor ldeprinderi lși ltehnici lde
lmuncă lintelectuală lsub lformă lde lactivități lcomune lelevi -părinți -cadre ldidactice.
lMajoritatea lpărinților lau lnevoie lde linformații lde lbază lce lse lreferă lla lcopiii llor. lE lbine lsă l
îi linformăm ldespre lscopul lde lbază lal lprogramului leducativ lla lcare lparticipă lcopiii llor, lca
lei lsă lfie lla lcurent lcu lprogresele lcopilului.
Pentru lrealizarea lcoordonării lcu lpărinții lelevilor la ldiferitor ltipuri lde lparteneriate,

41 lCorina lBistruceanu, lSociologia lfamiliei , lEd. lFundației l,,România lde lmâine”, lBucurești , l2005, lp. l46.

33 leste lesențial lca: l,,părinții lsă lfie lpriviți lca lparticipanți lactivi lce lpot laduce lo contribuție lreală
lși lvaloroasă lla leducarea lcopiilor llor, lsă lse lrecunoască lși lsă lse lvalorifice linformațiile ldate
lde lpărinți lreferitor lla lcopii, lpărinți i lsă lia lparte lla ladoptarea ldeciziilor lreferitoare lla lcopiii
llor, lresponsabilitatea lsă lfie lîmpărțită lîntre lpărinți lși lprofesori, lpărinții lsă lfacă lparte ldin
lcomitetele lde lpărinți, lsă lajute lla lcontinuarea lprogramului leducativ lacasă, lsă lurmărească
lîn lmod lregul at lprogresul lcopiil or llor, lsă lia lparte, lsă lsprijine lactivitățile lextrașcolare
lorganizate' ”42.
Datorită ldiferențelor lde lscopuri, lresurse, lpregătire, lvalori, lnevoilor ldiferite,
lpercepții, latitudini, lde lfoarte lmulte lori lexista lposibilitatea lapariției lunor lconflicte lce lpot l
fi ldeterminate lde: lo lslaba lcolaborare, llipsa lde linformații, lintoleranța lla lstilul lde lviață lal
lceluilalt, lla lopiniile lsau lchiar lla lprezența lfizică, lneacce ptarea lunor ldiferențe lde lpregătire,
lcondiții lsociale, lmorale, lreligie, lnaționalitate, llipsa lunor lpreocupări lîn lsensul lconstruirii
lrelațiilor lde lcolaborare letc.
De laceea, lcele lmai limportante lcăi lde lrezolvare la lconflictelor lsunt: lcunoașterea
lreciprocă, lcomunicarea lperiodică lcu laspecte lformale lși linformale, lacceptarea lreciprocă,
lînțelegere lși ltoleranță lfață lde ldiferențe, levaluarea lpermanentă la lrelațiilor lcomune,
lsprijinul lacordat lfamiliei lîn lraport lcu lcreșterea lși leducarea lcopilului, latmosfera lrelaxată,
lnon-formală lși lpozitivă.

II.3. Managementul lrealizării lparteneriatelor leducaționale lmorale lși
lspirituale

Societatea, lca lnoțiune lsociologică, lreprezintă lo lcolectivitate lsocială lrelativ
lrestrânsă, lbazată lpe lraporturi ldirecte lîntre lmembrii lsăi, lrealizate lconform lunor lvalori,
lnorme și obișnuințe unitare, asumate teoretic și exprimate comportamental, în sens
lparticipativ. Comunitatea leducativă lreprezintă l,,o lcolect ivitate lsocială ldistinctă lcare lpoate
lfi lidentificată lla ldiferite lniveluri lale lstructurii lsociale lcare langajează lvalori lnorme lși
lobișnuințe lcu lsemnificație lpedagogică ldirectă lși lindirectă” l43.
Școala lreprezintă linstituția lspecializată lîn lproiectarea lși lrealizarea lactivităților

42 lIbidem ., lp. l51.
43 lConstantin lCucoș, lop. lcit., l2002, lp. l60.

34 leducaționale lîn lcadrul lprocesului lde lînvățământ. lStructura lde lrelație la lsistemului lde
lînvățământ lexprimă lgradul lde ldeschidere la lșcolii lspre lsocietate, lspre lcomunitate. lRelația
lșcoală -societate l,,este lorientată lîn lspecial lîn ldirecția lîndeplinirii lunor lobiective lspecifice
llegate lde:
a) prevenirea lși lcombaterea leșecului lși la labandonului lșcolar;
b) îmbunătățirea lbazei ldidactico -materiale;
c) perfecționarea lstructurii lde lrelație la lsistemului lîn lplan lteritorial;
d) asigurarea lunor loferte lde leducație/instruire lformală lși lnon-formală lsuplimentare
lsau lalternative;
e) valorificarea linfluențelor lpozitive loferite lde lmediul lsocial lde lreferință lîn lplan
lcultural, leducațional, ldemografic lși lreligios”44.
În lcadrul lsocietății, lșcoala ldevine lun lfactor limportant lal leducației lsistematice lși
lconti nue. lȘcoala lsemnifică lprincipalul lcadru lși lmediu leducațional, linfuzat lpermanent lde
lnoi lcunoștințe, lmetode, lmijloace, lvalori, lorientat lde lfinalități, lsusținut lde lo lasistență
lpsiho -pedagogică lprofesionistă lși lconceput lca lo l„activ itate lde leducare la lgenerației
ltinere”, lca lun l„sistem lcomplex lde linfluențe lorganizate lși lexercitate lsistematic lasupra
lcopiilor lși ltinerilor”45.
Fiind lo linstituție lîn lcare leducația leste lprogramată lși lplanificată, lconținuturile lcare
lse ltransmit lsunt lselectate lcu lgrijă ldupă lcriterii lpsiho -pedagogice lși lprincipii ldidactice
lcerte. lDincolo lde lconținuturile lconcrete lcare lse ltransmit lîn lactivitatea ldidactică, lsunt
limportante lși lrelațiile ldintre lcadrul ldidactic lși lelevi. l„Profesorul, lfără la lrelativiza lvaloarea
lcunoștințelor, ltrebuie lsă lprocedeze lîn lașa lfel lîncât lsă lrespecte lconvingerile lelevilor”46.
Școala lobișnuiește lelevii lsă lse lsupună lautorității lprofesorului, lceea lce limplică lo
lfamiliarizare la llor lcu lnormele lși lregulile. lElevul lîși lînsușește lvalorile lelementare lale lvieții
lmorale lprin lexperiențele loferite lde lșcoală. l(Robert lDoltrens, l1970). lÎn lcadrul lșcolii lse
loferă lcopiilor lo l„situație lsocială lde lînalt lnivel lcalitativ, lastfel lca ldin lrelațiile lumane lsă lia
ltot lce leste lmai lavantajos lpentru leducația llor”47.
Profesorul ltrebuie lsă lțină lcont lîn lorice lmoment lde lelevii lsăi, ltrebuie lsă-i lajute lsă
lgăsească lsoluții lla lproblemele lcu lcare lse lconfruntă lși lsă-i lorienteze lpe ldrumul lcel lbun,

44 lIbidem ., lp. l60-61.
45 lEugen lNovean u, lDan lPotolea , lStiințele leducatiei. lDictionar lencyclopedic , lEd. lSigma, lvol. lI, lII,
lBucurești, l2007, l2008, lp. l98.
46 lConstantin lCucoș, lop. lcit., l2006, lp. l49.
47 lEugen lNoveanu, lDan lPotolea , lop. lcit., lp. l52.

35 lstimulându -i lsă lse lautodepășească. l„A lspune lcă lo lplantă lcrește lnu lsemnifică lcă lare
llibertatea lde la lse lplimba lunde lîi lplace, lci lde la ltrăi lascultând lde llegile lnaturale lale
ldezvoltării lei”48.
De lfapt, llibertatea lacordată lelevului lînseamnă leliberarea llui lprogresivă lde
linstinctele lși lînclinările lsale. lEa lconstă lîntr-un l,,dozaj lindividual lde lpermisiuni lși
linterdicții, lde lliber- larbitru lși ldisciplină, lde lautoritate lbazată lpe lconstrângeri lși lde
lautoritate lbazată lpe lîndrumar lfiind lo lpregătire lpermanentă lspre lechilibrul linterior, lspre
lsatisfacție, lspre ldezvoltarea lpersonalității”49.
Pentru lcă lprofesorul lși lelevii laparțin lunei linstituții lșcolare, lpedagogul lromân lEmil
lPăun, lsusține lcă l este lnecesar lsă lse lțină lcont lși lde lparticularitățile lacesteia, lcare lconstau
lîn: ldesfășurarea lsimultană la ldouă lactivități, lcea lmanageria lă-administrativă lși lcea
leducațională, lparticiparea lmai lmultor lmembrii lla lactivitățile lorganizatei, lmanifestarea
lputernică la ldimensiunilor lformale lși linformale50.
Mana gementul lrealizăr ii lparteneriatelor leducaționale lmoral -spirituale lsunt
lîncheiate lîn lurma lunor lacorduri lsemnate lîntre ldirectorii lși lreprezentanții linstituțiilor lcare
ldoresc lsă ldesfășoare luna lsau lmai lmulte lacțiuni lcomune. lActivitățile lse ldesfășoar ă lținând
lcont lde ltema laleasă lîn lcadrul lparteneriatului, lde lresursele lmateriale lși lde ltimp, lde
lresursele lumane lde lcare ldispun, lde lgrupurile lțintă lcărora lle lsunt ladresate.
Realizarea lprocesului lde lmanagement lpresupune lîndeplin irea lunor lacțiuni
lspecifice lcare lpot lfi lgrupate lîn lcâteva lfuncții lobligatorii lpentru lun lconducător l(manager).
lPrimul, lcare la lconcretizat laceste lfuncții lale lmanagementului la lfost lfrancezul lHenri lFayol,
lcare la lcreat lTeoria lclasică la ladministrării l(1916). lConform lconcepțiilor lsale, lfuncțiile
lmanagemen tului lpot lfi lurmătoarele:
– prevederea lși lplanificarea l(examinarea lviitorului lși lelaborarea lplanurilor lde
lacțiune);
– organizarea l(întocmirea lstructurilor lorgani zatorice);
– conducerea l(menținerea lla lun lnivel lridicat la lactivității);
– lcoordonarea l(corelarea, lechilibrarea, lunificarea l- larmonizarea ltuturor
lactivităților lși leforturilor);
– lcontrolul l(supravegherea, lîndrumarea lîn lvederea lrespectării lnormelor, lregulilor

48 lIbidem ., lp. l53.
49 lIbidem ., lp. l18.
50 lIbidem ., lp. l106.

36 lși lstandardelor lfixate)51.
Un lparteneriat leficient lîși ldorește latragerea lunui lnumăr lde lparticipanți lcare lsă
lurmărească lun lscop lbine ldefinit. lObiectivele lse lstabilesc lîntre lparteneri, lele ltrebuie lsă lfie
lclare, loperaționale, lmăsurabile lși lîn lconcordanță lcu lscopul lparteneriat ului leducațional.
Alegerea ltemelor lproiectate lîn lparteneriat ltrebuie lsă lia lîn lcalcul lvârsta lcopiilor,
linteresele lacestora, lsă lpoată lfi ldesfășurate lfără la lperturba lprogramul lactivităților lzilnice
ldin lcadrul lunităților limplicate.
Parteneriatul leducațional lse lpoate lîncheia lcu lșcoala, lunitățile lpreșcolare,
lcomunitatea llocală lși lcu lalți lfacto ri leducaționali, letc.
Structura lunui lparteneriat leducațional lmoral -spiritual lcuprinde lurmătoarele
lelemente:52
– ltema l(titlul lparteneriatului), linițiatorii l(unul lsau lmai lmulți linițiator i), lcoordonatorii
l(unul lsau lmai lmulți lcoordonatori), ldurata l(zile, lsăptămâni, lluni, lani);
– largumentul l(expus lîn lmod lsuccint, lcare ldescrie lconținutul ltemei), lscopul l(trebuie lsă
lfie lcomun ltuturor lpartenerilor leducaționali), lobiectivele lspecifice l(care lsurprind
lpărțile loperaționale lale lparteneriatului), lgrupul lțintă l(grupul lcărora lle leste ladresat:
lpreșcolari, lelevi, letc.), lbeneficiari lși lresurse l(umane, lmateriale, lde linformare,
lfinanci are).
Planul loperați onal lsurprinde linventarul lde lactivități ladică lplanificarea lactivităților
lcuprinse lîn lprogram.
Rezultatele lașteptate lse lreferă lla lrezultatele lvizate lobținute lîn lurma lderulării
lparteneriatului leducațional. lAceste lrezultate lsunt lmoni toriza te, levaluarea lefectuându -se
lîn lfuncție lde lmaterialele ldidactice lavute lla ldispoziție, lcare lsurprind lcel lmai lbine laspectele
lurmărite lpe lparcursul ldesfășurării lparteneriatului.
Diseminarea lrezultatelor leste lîn lstrânsă llegătură lcu lașteptările, lmonitorizarea lși
levaluarea lrezultatelor, liar lla lbaza lderulării lparteneriatelor leducaționale lstau lacordurile
lîncheiate.
Un lprotocol lde lparteneriat leducațional lcuprinde lurmătoarele lelemente: lAntetul
linstituțiilor lcare ldoresc lîncheierea lprotocolului lde lparteneriat leducaționa l, ltitlul lscris lcu
lmajuscule, ldupă lcare lurmează lconținutul lprotocolului l(Anexa l1).

51 lApud . lȘerban lIosifescu, lop. lcit., lp. l21.
52 lIbidem ., lp. l27.

37 În lultimii lani, lparteneriatele leducaționale lsunt lîncheiate lîntre linstituții lpentru la
lcreea lun lliant lîntre lșcoală lși lsocietate, linformațiile lobținute lde lcopii lpe lparcursul
ldesfășurării lacestora lfiind lutile lși lîn lafara lvieții lșcolii.
În lconcluzie, lîncheind lun lprotocol lde lparteneriat leducațional lcu laltă linstituție lse
lobține lo lcolaborare lîntre lpărți lde lo lperioadă lde ltimp lmai lscurtă lsau lmai llungă, lîn lfuncție
lde lprogramul lde lactivități lextracurriculare lalese. lRolul lmanagementului lrealizării
lparteneriatelor leducaționale leste lde la lstabili lo lcomunicare leficientă lîntre lparteneri lși lde la
lobține lrezultatele lașteptate.
Una ldintre linstituțiile lcu lun lamplu lrol lcomunitar lo lconstituie lBiserica . lȘcoala lși
lBiserica lau lcolaborat lîncă ldin lcele lmai lvechi ltimpuri. lBiseric a la lfost lcea lcare la lînființat
lprimele lșcoli leducând lsute lde lgenerații lde lelevi.
Rolul leducativ lal lBisericii, lca linstituție lîn lformarea lcetățeanului ldin lpunct lde
lvedere lmoral, leste lprimordial. lÎnsănătoșirea lsocietății lși lformarea lconștiinței, ldepind
lfoarte lmult lde lSfânta lBiserică lși lde lslujitorii lei. lÎncă ldin lsec. lal lXVI-lea, lo lserie lde lfactori
lde lordin lcultural lși lpolitic lau lcondus lla lapariția lfenomenului lnumit „secularizare”, în lurma
lcărui a lsocietatea la lredus lsfera lde linfluență la lbisericii. lDacă lpână latunci lReligia lera
lconsiderată l„știința lsupremă lce lsubordona ltoate lcelelalte ldomenii lale lcunoașterii”53, lîn
lurma lschimbării lraportur ilor ldintre lsocietate lși lBiserică, lrolul lreligiei la lfost llimitat.
lSecularizarea la lînsemnat ldiluarea lvalorilor lmorale lși lreligioase, l„valori lce lpână nu ldemult
lerau lconsiderate lgeneratoare lde lunitate lsocială”54.
Biserica la lavut lși lva lavea, lîn lcontinuare, lun lrol limportant lîn lconstruirea
linstituțiilor ldestinate lînvățământului ldar lși lîn lpromovarea leducației lde ltip lmoral -religios.
lÎn lsocietatea lcontemporană, lrolul lBisericii lca linstituție lcomunitară ls-a ldiminuat. lCu ltoate
lacestea, lputem lidentifica, lpe lo laxă la linfluenței, lvalori ldiferite lale limpactului lBisericii lîn
lcomunitățile lîn lcare lfuncționează.
Dacă lîn lmarile laglomerări lurbane, linfluința lBiserici i leste ldiluată, lmanifestările
lreligioase lale lcredincioși lor lsunt lmanifestate ldatorită lvoinței lpersoanelor, lîn lmediul lrural,
linflu ența lBisericii leste lsemnificativă. lAici lsistemul lrelațiilor linterpersonale leste lunul
lstrâns, linstituția leste lvizibilă, lpăstrarea lobiceiurilor lși la ltradițiilor lreligioase leste lmai
levidentă.

53 lDisponibil lpe: lhttp://ziarullumina.ro/familia -si-biserica -in-viata -copilului -78969.html, lp. l1.
54 lIdem .

38 În lmediul lrural lîntâlnim linfluențe ldiferite lale lBisericii lasupra lcomunității.
lAcestea, lindiferent lde lmediul lla lcare lne lraportăm, lsunt lputernic linfluențate lde lpersoanele
limplicate lîn linstituția lBisericii, lțin lde lun lanumit lmarketing lcomunitar lde lidenti ficare lși
limplicare lîn lproblemele lcomunității, lde lpromovare la lunei lbune limagini la lBisericii lîn
lcomunitatea lîn lcare lfuncționează.
Trebuie lfăcută lînsă lo ldistincție lîntre lfuncționarea lBisericii lla lnivelul lcomunitar lși
leducația lmorală lși lspirituală lrealizată lîn lșcoli.
Realizarea lacestor lparteneriate leducaționale lmoral -spirituale, lpromovează lvalori
lprecum: lbinele, lresponsabilitatea lfață lde lapropiați lși lfață lde lsemeni, ltoleranța, lrespectarea
ldrepturilor lomului, lsolidaritatea, llibertatea, lpromovarea lbogăției lși lidentității lspirituale,
lbinele lcomun letc.
În lcel lde-al ldoilea lcapitol lam lîncercat lsă lvorbim ldespre lparteneriatul leducațional
lcare lreprezintă lcolaborar ea leficientă lși lproductivă lajungând lla lperformanțe lși lla lsucces.
lS-a lvorbit ldespre ltipurile lde lparteneriate leducaționale lunde lam larătat lcă lpentru la lfi lun
lparteneriat lde lsucces la lfost lnevoie lde lparcurgerea lmai lmultor letape lde lexplorare l-
levaluare l- lplanificare l- lformare l- linițiere l- lrealizare l- lverificare l- lreglementa re l-
lconsolidare l- lacționare l- limplementare l- levaluare ldupă lcare lrespectarea lcondiții lor lde
lrealizare la lacestui lproces lde lcomunicare, lcoordonare, lcooperare lși lparteneriat. lCa lla lfinal
lsă ldezbat ldespre lmanagementul lrealizării lparteneriatelor leducaționale lmorale lși
lspirituale.

39 CAPITOLUL lIII
Metodologia leficientizării lparteneriatului lȘcoală-Biserică lîn
leducația lmorală lși lspirituală la lelevilor

În lcel lde-al ltreilea lcapitol lprezentăm , lfundamente lmanageriale lale lrealizării
lparteneriatului lȘcoală -Biserică, lcum ltrebuie lsă lcolaboreze laceste linstituții ldeoarece leste
lo lcondiție limportantă la lunirii leforturilor lîn lprocesul lde leducație la lelevilor. lContribuția
lșcolii leste laceea lde la-și lasuma lfundamentarea lmanagerială lca lprioritate lîn lrealizarea
lparteneriatului liar lBiserica ltrebuie lsă ldețină lun lrol limporta nt lîn lformarea lcompetențelor lși
latitudinilor lmoral -sociale lale lcopiilor ldin lperspectiva leducațională. lContinuăm
lprezentarea lcapitolului lprin la lvedea lcare leste lmodelul lmanagerial leducațional lde
leficientizare la lcolaborării ldintre lȘcoală lși lBiserica lfiind lnecesară ldin lperspectiva
leducațională. lÎn lîncheiere laprofundăm lmetodologia lde limple mentare la lmodelului
lmanagerial lde leficientizare la lparteneriatului lȘcoală -Biserică lîn leducația lmorală lși
lspirituală la lelevilor lcare lva linclude: lplanul lde lactivitate; lresursele lumane; lstrategiile
leducaționale; lformele lde lorganizar e la lactivității lelevilor lși lmetodele lși ltehnicile lde
lrealizare la lparteneriatului.
III.1. lFundamente lmanageriale lale lrealizării lparteneriatului lȘcoală –
Biserică

În lcontextul lunei lsocietăți laflate lîntr-o lcontinuă lschimbare, lînvățământul ltrebuie
lsă-și lasume lo lnouă lperspectivă lasupra lfuncționării lși levoluției lsale. lParteneriatul
leducațional ldintre lȘcoală -Biserică, lar lfi lbine lsă ldevină, lo lproprietate la lstrategiilor
lorientate lcătre leducarea ltinerilor. lDatorită lschimbărilor lcare lse lpetrec lîn lsocietate lapar
lexigențele llegate lde lorientarea lcopiilor lîntr-un lunivers linformațional ldinamic,
ldiversificat, luneori lcontradictoriu, lși lnecesitatea lracordării lpermanente la lșcolii lla
lrealitate.
Asumarea lși lpracticarea lefectivă la lparteneriatului ltrebuie lsă lse lbazeze lpe lun
lconsens laxiologic lal ltuturor lcategoriilor linteresate lîn ldezvoltarea leducației.
Pentru lrealizarea lparteneriatului lȘcoală -Biserică lconstruit lpe lbaza lvalorilor

40 leducative , le lnevoie lsă lse lopereze lo lschimbare lde lvalori, latitudini lși lcomportamente.
lAceste lschimbări lcondiționează lparteneriatul leducațional lpot lfi lrealizate lprin lelaborarea
lși lderularea lefectivă la lunor lproiecte leducaționale lîn lregim lde lparteneriat.
În lmod lconcret, lfundamentarea lrealizării lparteneriatului lîncepe lprin lconstituirea
lunui lgrup lpartenerial, lcare linclude lȘcoala lși lreprezentanți lai lBisericii. lCoeziunea lși
leficiența lgrupului lsunt lcondiționate, lde lasumarea, lde lpromovarea lunor lvalori lcomune lla
lnivelul lacestor lparteneri limportanți limplicați:
– asigurarea legalității lșanselor lîn leducația lmoral -spirituală;
– revigorarea lspiritului lcivic -creștin lși la lmentalităților lcomunitare;
– promo varea ldialogului, ltransparenței lși la lcomunicării ldeschise;
– încurajarea linițiativei lși la lparticipării;
– dezvoltarea lcooperării lși la lcolaborării;
– structura ldisciplinei lși la lresponsabilității;
– armonizarea lcondițiilor lspecifice lcu lexigențe le lsociale.
Ca lși lpartener leducațional , lȘcolii lîi lrevine lrolul lde lpromotor, lcatalizator lși
lintermediar, lprin lreprezentanții lsăi. lÎn lopinia lpedagogului lromân lIoan lNicola, lavând
ltrăsături lcaracteristice ldeosebite lpe llângă lBiserică, l„unitatea lșcolară lpoate ltransforma
lcoordonatele lsale lspecifice lîn latuuri”55, lcare lsă lîi lpermită linițierea, ldezvoltarea lși
larhitectura lparteneriatului leducațional.
Pentru la-și lasuma lun lasemenea lrol, lșcoala ltrebuie lsă ladmită lo lserie lde lprincipii
lfundamentale: llărgirea lcaracterului lparticipativ lal lmanagementului lșcolar, latragerea lși
lsensibilizarea lreprezentanților lBisericii lcare lpot loferi lo ldisponibilitate lîn lraport lcu
lproblemele leducative -sociale la lșcolii lși lcu lsusținerea lsa.
O leducație lcompletă, lînțeleasă latât lîn lsens lafectiv, lcât lși linstructiv, lo lpot loferi
ldoar lȘcoala lși lBiserica, lconlucrând lîmpreună. l
Colaborarea lȘcolii lcu lBiserica leste lo lcondiție limportantă la lunirii leforturilor lîn
lprocesul lde leducație la lelevilor. lComportarea lelevilor lîn lșcoală lși lîn lafara lei lnu-i lpoate
llăsa lindiferenți lpe lprofesori lși lslujitorii lbisericești. lProblemele ltratate lde lprofesori
lîmpreună lcu lreprezentanții lBisericii ltrebuie lsă lreflecte lnecesitățile lstringente lale lvieții,
lale lșcolii, lale linstruirii lși leducării leficiente la lelevilor, lla lsoluționarea lcărora lsunt langajate,
ldeopotrivă, lȘcoa la lși lBiserica.

55 lIoan lNicola, lTratat lde lpedagogie lșcolară , lEd. lAramis , lBucurești, l2000, lp. l52.

41 Școala ltrebuie lsă-și lasume lfundamentarea lmanagerială lca lprioritate lîn lrealizarea
lparteneriatului:
– atragerea lși lsensibilizarea lslujitorilor lBisericii;
– elaborarea lși laplicarea lsistematică la lunor lacorduri lde lparteneriat lcu lfețele
lbisericești;
– comunicarea lunor linformații lclare lcu lprivire lla lactivitățile lși lproblemele lșcolare
– organizarea lunor lactivități lextrașcolare lîn lregim lde lparteneriat;
– crearea lunor lasociații lcomune lprivind lunirea lelevilor lși la lcadrelor ldidactice.
Biserica ltrebui e lsă ldețină lun lrol limportant lîn lformarea lcompetențelor lși
latitudinilor lmoral -sociale lale lcopiilor ldin lperspectiva leducațională, lprin lrealizarea
lproiectelor lmanageriale lde lparteneriate.
Fundame ntarea lcea lmai lfrecventă la lrealizării lparteneriatului lBiserică -Școală se lpoate
lrealiza lprin:
– organizarea lunor lmanifestări lcultural lartistice lcomune l(serbări, lexpoziții,
lspectacole letc.) lcu locazia lmarilor lsărbători lcreștine: lNașter ea lDomnului, lPaști,
lFlorii, lZiua leroilor letc.;
– participarea lreprezentanților lBisericii lla lmanifestări lorganizate lde lcătre lșcoală:
ldeschiderea/închiderea lanului lșcolar, lsfințirea llăcașului lșcolii, llectorate lcu
lpărinții, lîntâlniri lale lreprezentanților lbisericii lcu lelevii;
– organizarea lde lexcursii, lpelerinaje lla ldivers e lașezăminte lbisericești l(mănăstiri,
lschituri);
– participarea lreprezentaților lbisericești lla lcompanii ldestinate leradicării: lviolenței,
lcomportamentelor ldeviante lîn lrândul lelevilor, ltraficului lde lcopii letc.
În lrealizarea lparteneriatului, lun lmanager ltrebuie lsă lofere l,,un lmediu lde lexperiență
lbogat lcare lsă lrezoneze lcât lmai lmult lcu ltendințele linterne lale lelevului, lcare-i lprovoacă
ldezvoltarea, lcreșterea, lsă lînlesnească lfiresc lși lsimplu lcontactele lumane, lcomunicarea
lsocială, lcolaborarea, lștiind lcă lele lsunt lcondiții le lfavorabile lexprimării llibertății
lpersoanei”56.
Școala lmodernă lreprezintă lo ldeschidere lcătre lschimbare lpentru ladaptare lla lo
lsocietate lîn lschimbare. lCapacitatea lsa leste lde la lface lconexiuni lautentice, lcorelând
lparteneriate leficiente lși ldurabile, lîndeosebi lcu lBiserica, lîntr-o llume lnouă la lcivilizației

56 lȘerban lIosifescu, lop. lcit., lp. l21.

42 lmoderniste lîn lbază lde ltrecut listoric lpot lfi lrealizate,, lnumai lprin lrespect lreciproc, ldialog,
ltoleranță, lcomunicare lși lcolaborare lîn lsprijinul lMăriei lsale lCopilul”57. lCentrat lpe
lredistribuirea ldeciziei lși la lcontactului, lmanagementul leducațional lmodern l„extinde
lposibilitatea lcopiilor lde lparticipare lla ldelimitarea lși lsusținerea lpropriului llor ldestin, lîn
lcondițiile lîn lcare lapelează lcât lmai lpuțin lla lconstrângere lși lcât lmai lmult lla lcooperare”58.

III.2. lModelul lmanagerial leducațional lde leficientizare la lcolaborării
lȘcolii lcu lBiserica

Această lsocietate lcontemporană, leste lmodul lcel lmai lperfect lde lascensiu ne lîn
lviață, lcăci lintelectul leste lesența lexistenței, liar lpromotorii lacesteia lsunt lprofesorii. lȘcoala
lși lBiserica lprin lmodelul lmanagerial leducațional lsunt lelemente lfoarte limportante lîntr-o
lsocie tate. lAcestea lservesc lîn lpregătire a lelevilor lpentru lviață, lîi lformează lca lpersonalități
lși lle lcultivă lsămânța ltuturor lvalorilor , lajutați lfiind lde lȘcoală lîn lcolaborarea lsa lcu lBiseric a,
liar leducația lpoate lfi lrealizată lavând lsarcina lde la linstrui lelevul lca lelement lactiv lal lvieții,
lde la-l lînvăța lsă lfie loricând lși loriunde lun lpurtător lde lcalități lpozitive lși lfapte lcumpătate.
În lparteneriatul ldintre lȘcoală lși lBiserică, leste lnecesară lrealizarea lunui lmodel
lmanagerial la lcolaborării ldin lperspectiva leducațională. lEficie ntizarea lmanagementului
lparteneriatului leducațional lpoate lfi lutilizat lprin lstrategii leducaționale lși ltehnologii
lpedagogice lce lcontribuie lla lcultivarea lmodelelor lcomportamentale ladecvate la lnormelor
lși lvalorilor lsocietății ldin lcare lface lparte lelevul:

57 lIoan lBontaș, lTratat lde lpedagogie. lEdiția la lVI-a lrevăzută lși ladăugită , lEd. lALL, lBucurești , l2000, lp. l15.
58 lȘerban lIosifescu, lop. lcit., lp. l43.

43

44 III.3. Metodologia lde limplementare la lmodelului lmanagerial lde
leficientizare la lparteneriatului lȘcoală -Biserică lîn leducația lmorală lși lspirituală
la lelevilor

Școala lde lastăzi leste lconcentrată lpe lprincipalul lbeneficiar , lși lanume, lCopilul!
lSuccesul lșcolii ldepinde lde lmodul lîn lcare leste limplementat l lparteneriatul ldintre lȘcoală lși
lBiserică , lși lcum leste laplicat lîn lrealitate. lObiectivul lprincipal lal lsistemel or leducaționale
leuropene leste l,,creșterea lcalității lperformanței leducaționale la lșcolii”59.
,,Într -o llume ldinamică lîn lschimbare lși lcompetitivă lcrește limportanța lși lrolul
lpersonalități i leficiente.”60. lPsihologul lMielu lZlate, lsemnalizează ltendința lde la lvorbi lnu
ldespre lorice lpersonalitate, lci ldespre lpersonalitatea leficientă. l,,Ceea lce linteresează lîn
lprimul lrând leste lnu latât lansamblul lînsușirilor lde lpersonalitate, lcât lvaloarea llor
lcomportamentală”61.
Pentru la lse lajunge lla lformarea lmoral -spirituală la lpersonalității lelevului lprin
lprisma lmana gementului lparteneriatului la lacestor ldouă linstituții, ls-a lrecurs lla laplicarea
lunei lmetodologii lcomplexe, lce lvizează lmodul lde linvestigare la lrealității lși ldeterminarea
ldinamicii lfenomenului leducațional lîn lcauză.
În lacest lscop, lam lelaborat lmodelul lmanagerial la lcolaborării lȘcoală -Biserică, ldin
lperspectiva leducațională lal lmanagementului limplementării.
Modelul lmanagerial lal limplementării linclude: la) lplanul lde lactivitate; lb) lresursele
lumane; lc) lstrategiile leducaționale; ld) lformele; le) lmetodele lrealizării.
a) Planul lde lactivitate
El lreprezintă ldocumentul lstrategic lde lproiectare la lactivităților lpe ltermen lmediu
l(4-5 lani), lținând lcont lde lstrategia leducațională lla lnivel llocal, lregional lși lnațional. lÎn
lcontextul lglobalizării lmondiale, la lcreșterii lconcurenței, la lintegrării lîn lUniunea
lEuropeană, la limpactului lde lnoi ltehnologii leste lnecesară lo lproiectare ljudicioasă la
lactivităților lpentru la lface lfață lnoilor lprovocări lși lunei lrealități lîn lcontinuă ltransformare.
Școala l,,va lfi ldeschisă lpentru ltoți lmembrii lcomunității”62, lcare lau lnevoie lde

59 lPaul lStahl, lFamilia lși lșcoala -contribuții lla lsociologia leducației , lEd. lPaidea, lBucurești , l2002, lp. l49.
60 lIbidem ., lp. l52.
61 lApud . lIoan lJinga, lElena lIstrate , lManual lde lpedagogie , lEdiția la lII-a, lEd. lALL, lBucurești , l2006, lp. l63.
62 lMaria lBraghiș, lAspectul lpolifuncțional lal lparteneriatului lșcoală -famile -comunitate , lÎn: lDidactica lPro,
lnr. l1 l(65), l2011, lp. l39.

45 leducație, lpromovând lcalitățile llor, lîn lvederea lunei lpersonalități lautonome lși lcreative,
lsatisfăcând lnevoia lfiecărui lelev lde la lse lsimți lsigur lpe lsine, lapt lpentru la lface lcerințelor
lactuale lale lsocietății lși lde la lavea lșanse legale lla leducație lși lcultură.
Instituția l,,va loferi lun lcadru ladecvat lpentru lformarea lși ldezv oltarea ldeprinderilor
lși lcapacităților”63
lnecesare lcontinuării lstudiilor lîn ldomeniile lde lcare lcomunitatea lare
lnevoie.
Echipa lmanagerială l,,va limplementa lpoliticile lși lprogramele lde lactivitate”64
lale
lînvățământului lpreuniversitar lavând lca lobiectiv lcreșterea lcalității lserviciilor leducative
lprecum lși lintegrarea lelevilor lîn lcomunitatea llocală. l,,Școala lse lvrea lun lloc lprietenos, lîn
lcare ltoți lcopiii lsă lbeneficieze lde lprograme leducaționale lîmbunătățite lcontinuu”65.
Demersul leducațional lal lșcolii l,,va lpromova legalitatea lșanselor, lresponsabilizarea
lpărinților lpentru lpregătirea lșcolară l, levoluția lrezultate lor lelevilor lși ldezvoltarea
lcolaborării lparteneriatelor”66, lde lexemplu: lȘcoală -Biserică.
Pe llângă lrealizarea lplanului lde lactivități la lșcolii, leste lnecesar lde la lrealiza
lîmpreună lși limplementarea lplanulu i lde lactivitate lpastoral -misionară la lBisericii lîn
leficientizarea lparteneriatului leducațional lȘcoală -Biserică.
Pulsul lvieții lunei lBiserici leste ldat lde lpulsul lunității lde lbază, lcare leste lsocietatea.
lDin lpunct lde lvedere lal llegislației lbisericești lactuale, l„Biserica leste lcomunitatea
lcreștinilor, lclerici lși lmireni, lsituată lpe lun lanume lteritoriu lși lsubordonată centrului leparhial
ldin lpunct lde lvedere lcanonic, ljuridic, ladministrativ lși lpatrimonia l67, lcondusă lde lun lpreot
lparoh.
Inițiativele lspeciale lprin lcare lvestitorii lEvangheliei, ltrimiși lde lBiserică, lmergând
lîn llumea lîntreagă, lîndeplinesc lîndatorirea lde la lpropovădui lEvanghelia l(Mt. l28,19) lși lde l
a lvesti lCuvântul lDomnului lla lcei lcare lîncă lnu lcred lîn lHristos, lse lnumesc lîn lmod lobișnuit
l„misiuni”. lEle lse lrealizează lprin lactivitatea lpastoral -misionară lși lse ldesfășoară lîn
lsocietate.
b) Resurse lumane
Managementul lresurselor lumane lreprezintă lprincipala ldimensiune la

63 lIdem .
64 lȘerban lIosifescu, lop. lcit., lp. l53.
65 lSorin lCristea , lȘcoala lși lcomunitatea , lop. lcit., lp. l49.
66 lConstantin lCucoș. lEducația lreligioasă. lRepere lteoretice lși lmetodice , lEd. lPolirom, lIași, l1999, lp. l37.
67 lIoan lBuga , lop. lcit., lp. l58.

46 lmanagementului linstituției lșcolare lce lse lvrea la lfi luna lde lsucces lîn lrealizarea lformării
lelevului lprin lparteneriatul lȘcoală -Biserică. lConducerea lresurselor lumane, lvizează
lasigurarea lde lpersonal, latât ldin lpunct lde lvedere lcantitativ, ldar lmai lales lcalitativ.
Resursele lumane lale lunităț ii lșcolare lși lale linstituției lbisericești lîn lrealizarea
lmanagementului lparteneriatului leducațional lvor lfi: lechipa lmanagerială, lprofesorul lde
lreligie, ldiriginții, lcadrele ldidactice, lpreotul lparoh lal lBisericii, lclericii lbisericești lși
lconsiliul lparohial.
Prin lgestiunea lacesto r lresurse lumane lse lasigură lnecesarul lde lforță lde lmuncă lîn
linstituție, lpe lcategorii lde lpersonal lîn lscopul lrealizării lactivităților lși lobținerea lrezultatelor
lașteptate. lPrincipalele lfuncții lale lmanagementului lresurselor lumane lsunt:
➢ Planificarea lresurselor lumane;
➢ Popularizarea lstructurilor;
➢ Atingerea lperformantei ldorite;
➢ Compensarea lresurselor lumane;
➢ Instruirea lși ldezvoltarea lresurselor lumane;
➢ Îmbunătățirea labilităților lprofesionale;
➢ Stabilitatea lși lmenținerea lresurselor lumane;
➢ Comunicarea lși lnegocierea68.
Realizarea lprocesului lde lconducere lîn laplicarea lparteneriatului lȘcoală -Biserică
lpresupune lîndeplinirea lunor lacțiuni lspecifice lcare lpot lfi lgrupate lîn lcâteva lfuncții
lobligatorii lpentru lconducător: lrevederea lși lplanificarea , lorganizarea , lconducerea ,
lcoordonarea lși lcontrolul .
Ca lurmare la ldistorsiunilor lsociale, lparticiparea lpărinților lîn leducarea lcopiilor leste
lsub lnivel, lșcoal a lrămânând lca lși lodinioară lunica lresponsabilă lde lbuna lcreștere lși leducare
la ltinerei lgenerații . lAcest lfenomen lse ladâncește, lse lamplifică ldatorită abandonului lcopiilor
lde lcătre lpărinți, lcare lpleacă lpeste lhotare lîn lcăutarea llocurilor lde lmuncă, liar limplicarea
lcelorlalți lîn lacest lproces lse llimitează ldoar lla lsusținerea lfinanciară, lmaterială la lșcolii.
Sarcinil e lpuse lîn lparteneriatul leducațional ldintre lȘcoală lși lBiserică lîn lmare lparte
lîi lrevin lcelui lcare lse lnumește lmanager lsau lechipei lmanageriale.
Elementul -cheie lal linteracțiunii ldidactice lși lmanageriale leste lcomunicarea. l
Comunicarea lmanagerială l- lpresupune lnu lnumai ltransmiterea lmesajelor, lci lși

68 lȘerban lIosifescu , lop. lcit., lp. l41.

47 lschimbarea lmentalității, latitudinilor, lcomportamentului latât la lmanagerului, lcât lși la
lsubalternilor. lAstfel, lcomunicarea ldevine lo lfilosofie la lmanagerului lși lnu lo lacțiune
lmecanică.
Din lcadrul lechipei lce lține lde lresursele lumane, lîn lrealizarea lparteneriatului
leducațional lȘcoală -Biserică, lun lrol limportant lîl lare lprofesorul lde lreligie. lUn lprofesor lde
lreligie, ltrebuie lsă lfie lînzestrat, lîn lmod lspecial, lcu lcele lmai lînalte lcalități lmorale lși ldeschis
lcătre lcredință.
Personalitatea lprofesorului lde lreligie lîn leducarea lși lformarea lpersonalității
lelevului ltrebuie lsă lse ldeosebească lde lcea la lunui lprofesor lobișnuit lprin linteresele lsupreme
lpe lcare lle lurmărește: lde la-L lreaduce lpe lDumnezeu lîn lsufletul lelevului, lde la laspira lel
lînsuși lși la-i lface lpe lalții lsă laspire lcătre lmântuire . lPrin lideile lpe lcare lle lpromovează, lprin
lacțiunile lce lle lîntreprinde lca lprofesor lde lreligie, lel lîncearcă lsă ldemonstreze lconsiderație
lfață lde lLegea lși lÎnvățătura llui lDumnezeu lși lun langajament lpersonal lfață lde lcredință.
A lfi lprofesor lde lreligie lși la lparticipa lla lrealizarea lparteneriatului lînseamnă la lfi
lhotărât lspre ldăruire lși ljertfire. lAtât lvocația, lcât lși ltalentul lunui lprofesor lde lreligie ltrebuie
lconsiderate ldrept lun ldar ldivin, lpentru la-l lajuta lsă lînvingă lorice lobstacol lîn:
– cultivarea lspirituală la lelevilor lși la ltinerilor;
– îmbogățirea lconștiinței lelevului lcu lconvingeri lspirituale;
– orientarea lmorală la lelevului lși ldobândirea lvirtuților;
– pocăința lîn lfața llui lDumnezeu.
Adevărata lvaloare la lprofesorului lde lreligie leste levidențiată lîn lparteneriatul
leducațional lȘcoală -Biserică, lcare, lîn lopinia lpedagogilor lromâni lDorin lOpriș, lMon ica
lOpriș lși lMușata lBocoș, lconstă lîn laceea lcă l,,prin lorientarea ltinerii lgenerații lspre lformare
lși ldesăvârșire lspirituală lși lprin lobișnuirea lelevilor lde la larde lmereu lca lo llumânare, lcare lîi
lluminează lpe lalții, lconsumându -se lpe lei lînșiși”69.
Practica leducativă lîndelungată la ldemonstrat lnecesitatea lde la lîncredința
ldiriginților lo lîntreagă lactivitate lde lcoordonare la ltuturor linfluențelor leducative lce lse
lexercită lasupra lunei lclase. lDirigintele leste lun lmembru lal lcolectivului lpedagogic lce lpoate
lnemijlocit lparticipa lla laplicarea lîn lpractică la lrealizării lpartener iatului leducațional ldintre
lȘcoală lși lBiserică. lEl lva lfi ldesemnat lîn laceasta lfuncție lde ldiriginte lși lva lactiva lîn lcalitate

69 Dorin lOpriș ; lMon ica lOpriș ; lMușata lBocoș , lCercetare lpedagogica lîn ldomeniul leducației lreligioase , lEd.
lReîntregirea, lAlba -Iulia, l2004, lp. l8.

48 lde lmijlocitor lactiv lal lparteneriatului ldupă lanumite lcriterii: lo lvastă lexperiență leducativă, l
o levidentă lautoritate lmorală lși lprofesiona lă, lactivitate lde lpredare lla lclasa lrespectivă. lEl
leste lnumit l,,de lcătre lmanager lși lrăspunde lîn lfața lconducerii lșcolii lde lîntreaga lactivitate
leducativă la lformării lpersonalității lelevilor lclasei lce li ls-a lîncredințat”70.
Cadrele ldidactice lîndeplinesc lprofesiunea lcare lasigură lformarea lși lpregătirea
lpersonalității ltinerii lgenerații lși lpregătirea lei lprofesională lîn lcadrul linstituțiilor lde
lînvățământ, lce lsunt lîntr-o lindisolubilă llegătură lcu lviața, lcu lactivitat ea lsocio -profesională,
lmorală lși lcetățenească.
Profesiunea ldidactică lpoate lfi lasociată lîn lexercitarea lparteneriatului leducațional
ldintre lȘcoală lși lBiserică lcu lcâteva lcategorii lfundamentale lde lroluri, lacceptate lde
lmajoritatea lsistemelor lde lformare la lprofesorilor:
➢ proiectare;
➢ managementul lși lorganizarea lactivităților lde lînvățare;
➢ consiliere lpsiho-educațională;
➢ managementul lclasei lde lelevi;
➢ comunicare lcu lelevii;
➢ dezvoltare lprofesională lde-a llungul lvieții;
➢ participare lla lperfecționarea lprocesului leducațional lși la linovațiilor ldin lșcoală;
➢ oferirea lde lservicii leducaționale.
Personalitatea lcadrului ldidactic lîn lcondițiile lînvățământului lactual lva lpresupune
lși lo lserie lîntreagă lde lcalități, ldeterminate lde lspecificul lși lcomplexitatea lmuncii lpe lcare lo
ldesfășoară. l
Referitor lla ldiversitatea lrolurilor lpe lcare lle lpoate lexercita lcadrul ldidactic lîn
lajutorarea lrealizării lparteneriatului lîn lcauză lse lmenționează lurmătoarele:
* Profesorul l- lca lexpert lal lactului lde lpredare -învățare, lva lputea ladopta ldecizii
lprivitoare lla ltot lceea lce lse lîntâmplă lîn lprocesul lde lînvățământ lîn llegătura lcu lparteneriatul.
* Profesor ul-ca lagent lmotivator, lva ldeclanșa lși lîntreține linteresul, lcuriozitatea lși
ldorința lpentru lactivitate.
* Profesorul lva lfi lun lprieten lși lconfident lal lelevilor, lun lsubstitut lal lpărinților,
lobiect lde lafecțiune, lsprijin lîn lameliorarea lstărilor lde lanxietate.

70 lIon lNeacșu, lInstruire lși lînvățare, lEd. lȘtiințifică, lBucurești, l1990, lp. l67.

49 * Profe sorul, lîn lipostază lde lconsilier, lva lfi lun lobservator lsensibil lal
lcomportamentului lelevilor, lun lîndrumător lpersuasiv lși lun lsfătuitor lal lacestora.
* Profesorul, lca lmodel lprin lîntreaga lsa lpersonalitate, lprin lacțiunile,
lcomportamentul lsău lva lfi lun lexemplu lpoziti v lpentru lelevi.
* Profesorul, lca lmanager, lva lsupraveghea lîntreaga lactivitate ldin lclasă, lva lasigura
lconsensul lcu lceilalți lprofesori, lcu lpărinții lși lcu lceilalți lfactori.
Pe llângă lactivitatea ldidactică, lînvățătorii lvor ldesfășura lși lo lactivitate lextrașcolară
lsau lcultural -educativă lîn lrealizarea lparteneriatului lȘcoală -Biserică. lCorolarul
lconținutului lsocial lal lacestei lprofesiuni lconstă lîn lparticiparea lla levenimentele lși
lfrământările lsocial -culturale lale ltimpului lîn lcare ltrăiește lși lale lcomunității ldin lcare lface
lparte. lÎn laceastă lipostază, lprofesorul lva lapărea lca lpedagog lsocial, lanimat lde lgrija lpentru
lridicarea lgradului lde lcultură lal lnațiunii lsale.
Desfășurându -și lactivitatea lprofesională latât lîn lcadrul lșcolii lcât lși lîn lcadrul
lparteneriatului, ldascălul lnu lva lînceta lde la lfi lun leducator lși lîn lafara lei, lurmărind,
lbineînțeles, lobiective lspecifice lși lapelând lla lmijloace lși lforme ladecvate. lNumai lîn lmăsura
lîn lcare lcadrul ldidactic lîși lva lcontinua lmisiunea lși lîn lafara lcadrului lprofesional lpe lcare lîl
loferă lșcoala, lel lpoate lfi lconsiderat lun leducator lal lelevilor lsăi. l
Cadrele ldidactice lsunt l,,cele lcare lorientează lși lstimulează lcuriozitatea lnaturală
lși linteresul lspontan lal lelevilor lpentru ldescoperire, lcele lcare lîndrumă lși lîncurajează
lactivitatea lde lorganizare lși lintegrare la ldatelo r lculese, la lcunoștințelor lreactualizate lîn
lvederea laplicării llor”71
lla lsoluționarea lproblemelor ldate, llăsându -le: llibertatea lde
lexaminare la lfaptului lreal lori lde lanaliză, lindependență lîn lactivitate, loperativitate lși
lrapid itate lîn lreacții l(cognitive, lafective, lmotrice) lși ldeplină lresponsabilitate lpentru lceea
lce lîntreprind.
În lviziunea lpedagogului lIon lNeacșu, l,,În lfuncție lde lnecesități, lde lgradul lde
lautonomie lsau lsemiautonomie, lel lpoate linterveni ldin lcând lîn lcând, lcanalizând lenergiile
lpartenerilor lsăi”72. lAstfel, lcadrul ldidactic, leste lcel lcare lva loferi lexplicații, lrăspunde lla
lîntrebări, lîi lva lajută lsă lutilizeze lcorect lanumite lmateriale, linstrumente lsau lutilaje, lva lcăuta
lsă-i lajute lsă levite ldevierile linutile, lîncercările lfără lobiect, leventualele lerori lși lpierderi lde
ltimp. lCadrul ldidactic leste lși lva lfi lcel lcare lîi lva lorienta lpe lelevi lce lau lde lfăcut, ldevenind

71 lIon lNeacșu, lop. lcit., lp. l18.
72 lIbidem ., lp. l23.

50 lghid lal ldemersului llor leuristic, lîndreptându -i lîn ldirecția lobținerii lrezultatelor lașteptate.
Datorită lrolurilor lpe lcare lle lare, lprofesorul ltrebuie lsă lconștientizeze lcă lexercitarea
llor ldepinde lde lpersonal itatea lpe lcare lși-o lmodelează. lÎn lacest lsens, lun lrol ldeosebit lîn
lexercitarea lacestei lprofesiuni lîl lau lanumite lcomponente lale lpersonalității: lcultura
lprofesională, lcalitățile latitudinale lși lcele laptitudinal e. lPentru lca lanumite lcunoștințe lsă lfie
ltransmise lde lla lo lpersoană lla lalta lși lacceptate, ltrebuie lîntotdeauna lca lîntre lele lsă lexiste lun
lschimb lafectiv lformat ldin lîncredere lși ldispoziție lreceptivă ldintr -o lparte lși ldin lalta.
Educația leste lsprijinită lde lpatru lpiloni limportanți: la lînvăța lsă lștii, la lînvăța lsă lfaci,
la lînvăța lsă ltrăiești lîmpreună lcu lalții lși la lînvăța lsă lfii. lÎn lfuncție lde laceastă loptică, ldar lși lde
limplicațiile lglobalizării lasupra lindivizilor, lale lproblematicii llumii lcontemporane,
leducatorii ldin lcadrul lînvățământului lurmează lsă lîndeplinească lroluri lnoi.
De lexemplu, lprin lmetodologia lde laplicare la lacestor lroluri leducaționale,
leducatorilor ldin lcadrul lînvățământului lli lse lvor lcere lsă lcreeze lactivități l(situații) lde
lînvățare ladecvate lobiectivelor lproiectat e, lținând lseama, lde lnatura lsubiectului
lparteneriatului lși lde lparticularitățile lclasei l/ lgrupei lde lelevi. lIdeea lnu leste lnouă lîn
lpedagogie, lînsă lrolul lcadrului ldidactic leste lmai lrecent, lel lfiind lastăzi lformulat lexplicit lși
lspecificat lîn ldocumentele lde lproiec tare ldidactică. lEvident, lcu lcât lsituațiile lde lînvățare lvor
lfi lmai lbine lalese lsau limaginate lde lprofesor, lcu latât lmai linteresantă lși lmai leficace lîn lplanul
lînvățării lva lfi lactivitatea lde linstruire.
Cadrele ldidactice lsunt lchemate lsă lse limplice lîn lluarea ldecizi ilor lde lpolitică
leducațională lla ldiferite lniveluri, lprecum lși lîn lprocesul lcomp lex, ldificil lde linserție
lprofesională lși lsocială lcorespunzătoare lnoilor lcondiții. lO lseamă lde lroluri lnoi lderivă lși ldin
limplicațiile leducației lpermanente lasupra lprogramelor lșcolare . lAcestea ltind să se lintegreze
latât lîn lplan lorizontal, lcât lși lpe lverticală, lsă lfie lcentrate lpe lvalori, latitudini lși lmotivație, lsă
lcultive lindependența, lpropria lresponsabilitate, lflexibilitatea, lfacilitând ldezvoltarea
lpersonalității ldin lperspectivă leducațională.
În lopinia lprofesorilor lDorin lOpriș lși lMonica lOpriș, lcare lsusțin lcă lBiserica
lparohială lpoate ldeveni lși l,,un lfoarte lfrumos llaborator lpentru lrealizarea
lparteneriatului”73. lIcoanele, lfrescele, lobiectele lliturgice lpot lilustra lîn lmod concret llecțiile
lteoretice -practice lcu ltematică lmorală lși lspirituală. lAcolo lunde leste lposibil, lacest lavantaj
lpoate lfi lvalorificat lși lprin lorganizarea lunor llecții ldeschise .

73 lDorin lOpriș ; lMonica lOpriș ; lMușata lBocoș lop. lcit., lp. l38.

51 Valorile leducațional e loferite lde lBiserică lprin leducația lreligioasă ldin lșcolile
lpublice l„trebuie lsusținute lși lpromovate lde ltoate lunitățile lbisericești”74, lcu lprioritate lde
lpreotul -paroh, lde lclerici lși lde lconsiliile lde lcateheză lparohială, lmai lales, lîn laceastă
lperioadă lde lsecularizare la lsocietății, lîntrucât laceste lvalori lreprezintă lpentru ltineri lun
lreper lspiritual lesențial lși lun lliant lexistențial lîntre ltoate lcunoștințele ldobândite lprin lstudiul
lcelorlalte ldiscipline.
Propovăduirea lCuvântului lEvangheliei la lconstituit lpentru lMântuitorul lHristos lo
lprioritate, ldupă lcum lÎnsuși lmărturisește lprin lcuvintele: l„Eu lpentru laceasta lM-am lnăscut
lși lpentru laceast a lam lvenit lîn llume: lsă lmărturisesc lîntru ladevăr; ltot lcel lce este dintru ladevăr
lascultă lglasul lMeu” l(In. l18, l37).
Această lmisiune latât lde limportantă, lpe lcare lmai lapoi lau lpreluat -o lși lSfinții
lApostoli: l„Drept laceea, lmergân d, lînvățați ltoate lneamurile, lbotezându -le lîn lnumele
lTatălui lși lal lFiului lși lal lSfântului lDuh, lînvățându -le lsă lpăzească ltoate lcâte lv-am lporuncit
lvouă” l(Mt. l28, l19-20), lconstituie lși lastăzi lo ldatorie lmorală la lfiecăruia ldintre lnoi, ldar, lcu
latât lmai lmult, la lpreotului -paroh ldin lcomunitate, ldeoarece l„adevărul lmărturisit lde
lMântuitorul lIisus lHristos lnu lpoate lfi lcunoscut, ldacă lnu leste ldescoperit lși ldacă lnu leste lcine
lsă-l ldescopere”75.
Preotul -paroh lavând laceastă limportantă lmisiune leducativă lva lputea participa lactiv
lla leficientizarea lparteneriatului lȘcoală -Biserică. lPreotul , lavând lîn lvedere valorile lcrești ne
lpe lcare lle lpromovează lși lvocația ldivină, lfiind lînrolat lîn lparteneriat lva lcontribui lla:
– educarea lcu lprivire lla ldrepturile lcopilului lși lla lbeneficiile lpe lcare lrespectarea
lacestora lle laduce lîntregii lcomunități;
– identificarea lnevoilor lcopiilor lși lfamiliilor , lprecum lși la lsituațiilor lde lrisc lîn lcare
lse lpot lafla lacestea;
– îndrumarea, linformarea lși lorientarea lcătre ldiverse lservicii;
– medierea lîn lvederea lrestabilirii lrelațiilor lfamiliare lsau lîn lvederea lprevenirii
labandonului lcopilului l(medierea lîntre lmamă lși ltată, lcopil lși lpărinți, lfamilie lși lcomunitate,
lmama lsingură lși lfamilia lacesteia), lprin lpromovarea lreconcilierii lși la liertării lgreșelilor
lcelorlalți letc.;
– sesizarea lsituaților lde labuz, lneglijare lși lexploatare;

74 lIbidem ., lp. l32.
75 lIoan lBuga , lop.cit ., lp. l26.

52 – rezolvarea lproblemelor lprin lstructurile lcomunitare lconsultative l;
– mobilizarea lcomunității, lpentru la lsprijini lfamiliile lși lcopiii laflați lîn lnevoie;
– implicarea lîn ldezvoltarea lunor lservici i lpentru lcopii lși lfamilii lla lnivelul
lcomunității;
– organizarea lși limplicarea lîn lmanifestări lculturale lale lcomunității lși lale lșcolii76.
În lformarea lmorală lși lspirituală la lcopiilor lde lastăzi, lșcoala, lprin lactivitatea
lpastorală lși ldăruirea lde lsine la lpreotului lparoh, lva lconstitui lun lfactor lesențial, lcu lun lmare
lgrad lde lresponsabilitate.
Școala leste lpridvorul lBisericii, llocul lunde lpreotul lparoh l,,va lînvăța lși leduca lelevii
ldespre ltrăirea lcreștinească lîn lcomuniune”77, llocul lde lpregătire lpentru lîntâlnirea cu lHristos
lîn lBiserică, lprin lîmpărtășirea ldin lSfintele lTaine.
Preotul -paroh lprin leducația lmorală lși lspirituală ldin lcadrul lșcolii , lîn lrealizarea
lparteneriatului lȘcoală-Biserică l,,va lreuși lsă lformeze lși lva lputea lforma lcaractere lmoral –
religioase”78, lmult lmai lapropiate, luneori, lde lceea lce lse lurmărește, lși lanume lrealizarea
lformării lpersonalității l.
Pe llângă lierarhia lsuperioară la lBisericii la lluat lnaștere, lcu ltimpul, lo lnouă lcategorie
lde lslujitori lai lcultului lnumiți lclerici. lAceste lpersoane lsunt lajutătoare lale lpreotului lparoh
lpentru la lîndeplini lnoile lfuncții lcreate. lClericii lcu lcertitudine, lpot lajuta, lcontribui lși lpregăti
lteren lpentru lrealizarea lparteneriatului lȘcoală -Biserică lîn lformarea lpersonalității lelevului.
„Consiliul lparohial leste lorganismul lexecutiv lal lAdună rii lParohiale ldin
lcomunitate. lAdunarea lParohială leste lcea lcare lva lalege ldin lsânul lei lpe membrii lConsiliului
lParohial l- lîn lnumăr lde l7, l9 lsau l12 lmemb ri l- lîn lfuncție lde llocuitorii lcomunității”79.
lMembrii lconsiliului lsunt ldivizați lîn lcâteva ldepartamente. lFiecare ldepartament lva
lrăspunde lde ldomeniul lsău lde lactivitate. lUn ldepartam ent limportant lal lconsiliului lparohial,
lnumit lal lînvățământului, leste lrăspunzător lde lpromovarea lși lcolaborarea lBisericii lcu
linstituți a lșcolară ldin lcomunitate.
Consiliul lParohial lva ldecide ldelegând lunul lsau ldoi lmembri lcare, lîn lcalitate lde
lepitropi, lsprijinind lși lsusținând lpreotul lparoh lîn leducarea ltinerei lgenerații lvor lparticipa lla
lformarea lpersonalității lelevilor.

76 lIbidem ., lp. l52.
77 lFrancesc lTorralba, lInteligență lspirituală , ltrad. lComan lE.A, lCurtea lVeche lPublishing, lBucurești , l2012,
lp. l8.
78 lIbidem ., lp. l11.
79 lIoan lBuga , lop. lcit., lp. l56.

53 c) Strategiile leducaționale
Strategia leducațională la lrealizării lparteneriatului leducațional lȘcoală-Biserică lva
lfi lorganizată lpe lbaza la ltrei lpiloni: lacces, lrelevanță, lcalitate. lSistemul leducațional lasigură
lvalorificarea lpotențialului lfiecărui lelev lși leducă lo lforță lde lmuncă lcompetitivă. lÎn lacest
lcontext, lstrategia leste lorientată lspre lrezultate lși labordează lproblemele lși lsoluțiile latât lpe
ltrepte lde lînvățământ, lcât lși lpe lsubiecte ltransversale.
Procesele lde limplementare la lstrategiilor leuristice, lalgoritmice, linductive,
ldeducti ve lși lpersuasive lvor lfi lorganizate lpe lbaza lunui lPlan lde lacțiuni lce lva linclude
lcomponentele loperaționale lale lpoliticilor leducaționale. lÎn lcontextul limplementării
lStrategiei, lse lva lîncerca ldesfășurarea lprocesului lde lmonitorizare la lrealizării lacțiuni lor lși
la lrezultatelor lobținute.
Obiectivele lstrategice leducaționale lpropuse lpentru loptimizarea lparteneriatului
leducațional limplică:
– perfecționarea lmijloacelor lde lintercomunicare/comunicar e lsistematică leficientă;
– crearea lmediului lcare lpermite lafirmarea lelevilor lca lmembri lai lcomunității;
– implicarea lmembrilor lcomunității lîn lactivitatea lșcolii”80.
Activitățile lrealizate lde lșcoală lîn lparten eriat lcu lBiserica l- lca lactor lcomunitar lau
lmai lmulte lavantaje lsau lbeneficii, lprintre lcare:
* Prin lunirea leforturilor lputem lsoluționa lmai lușor lo lproblemă.
În lanumite lsituații, lnu lputem lacționa lindependent lpentru lrezolvarea lcu lsucces la
lunor lprobleme lși leste lbinevenit lsă lgăsim lsprijinul lși lsusținerea lîn laltă lparte (spre lexemplu,
lBiserica).
* Prin ldialog lși lcolaborare lare lloc lschimbul lde lidei lîntre lpărți lși lidentificarea
lunor lidei ldeosebite.
Parteneriatul loferă lun lcadru ladecvat lpentru lo lanaliză lamplă lși ldin lmai lmulte
lunghiuri la lproblematicii labordate. lEl lmai loferă lposibilitatea lde la lcompleta lpunctele ltari
lale lfiecărei lpărți lși la ldescoperi ldiverse laspecte lcare lnu lau lfost levidențiate lși lanalizate
lindividual.
* Prin lparteneriat lpot lfi lanticipate lși lprevenite lanumite lprobleme.
Uneori lne lputem lconfrunta lcu lsituația, lcând lrezolvarea lunei lprobleme lpoate

80 lBăran -Pescaru, lA. lParteneriat lîn lEducație. lop. lcit., lpp. l64-65.

54 lgenera lapariția laltora. lParteneriatul lpoate lpreveni lescaladarea laltor lprobleme lca lefecte
lcolaterale lale lintervenției lnoastre.
* Parteneriatul loferă lo lalternativă.
În lunele lcazuri, lșcoala lnu lva lputea lsă-și lîndeplinească lsarcinile ldacă lnu lva lavea
lsprijin ldin lpartea laltor linstituții l(Biserica). lÎn lcâteva lsituații lconlucrarea lpoate lfi lo
lalternativă lpentru lsoluționarea lcu lsucces la lproblemei.
* Parteneriatul lsusține lși lstimulează lcreat ivitatea lși linovația.
Dat lfiind lfaptul, lcă lparteneriatul lreprezintă lo lcondiție lprielnică lpentru
lidentif icarea lși lanalizarea lsoluțiilor lde lcătre lmai lmulte lpersoane, lșansele lde lprezentare la
lunor lvariante lde lrăspunsuri lcreative lși lingenioase lcresc.
Prin lparte neriat lse lstimulează lparticiparea lactivă lși lresponsabilă la lcetățenilor lla
lviața lcomunității.
Parteneriatul lîi loferă lcetățeanului linteresat , lposibilitatea lsă lse limplice lîn
lrezolvarea lunor lprobleme lstringente ldin lcomunitate, ldinamizează lviața lcomunității, lîi
lstimulează lchiar lși lpe lcei lmai lpuțini linteresați lpentru lparticipare, ldemonstrându -le lcă
loricând leste lo lalternativă lla lindiferență lși lpasivitate.
Biserica lreprezintă lo linstituție limportantă ldin lcomunitate lcu lcare lȘcoala lar lputea
lstabili lparteneriate, lrealizând lîn lcomun lo lserie lde lactivități lși lacțiuni lca lstrategii
leducaționale, lprecum:
– prestarea lunor lservicii lreciproce, lîn lfuncție lde lspecificul lactivității l(ca lpersoane –
lresurse lla lactivități lcurriculare/extracuriculare);
– promovarea lunor lvalori lspecifice;
– facilitarea lrelației lcu lpărinții;
– promovarea lparticipării lelevilor lîn lacțiuni lîn lfolosul lcomunității;
– proiectarea lunor lacțiuni lcomune lîn lșcoală lși lcomunitate;
– participarea lla lproiecte leducaționale lde lintervenție;
– valorificare a locaziilor lde linstruire lreciprocă.
Procesul lde lmonitorizare lare ldrept lscop lcorelarea lpriorităților, lobiectivelor lși
lscopurilor lStrategiei lcu lrezultatele limplementării lacțiunilor, lastfel lîncât lsă lfie lrealizată
levaluarea lcorectă la lrezultatelor lfinale lobținute.
Strategiile leuristice lsunt lproceduri lcare lse laplică lîn lcazul lproblemelor lcomplexe,
lcu lmai lmulte lvariabile, lcare lpresupun ladaptarea lpermanentă lla lun lmediu ldinamic. lEa lîl

55 lface lpe lelev lsă lafle ladevărul lrăspunzând lîntrebărilor. lDeși lse lconsideră lca lo ldisciplina
lștiințifică, lîn lultimele ldecenii l(4-6), lfenomenul, la lfost lfolosit lmai ldemult, lîn lspecial lde
lcătre lpsihologi lîn llegătură lcu lactivitățile lcreatoare lale lconștiinț ei. lEuristica lvine ldin
lgreacă lde lla lcuvântul lheuriskein lcare lînseamnă la lgândi, la lafla, la lgăsi, la ldescoperi lși lsunt:
lgenerale lsau lspecifice l(dependente lde lun ldomeniu lde lcunoștințe).
Ca ldisciplină lde lsine lstătătoare l„este ldefinită lca lartă la linvenției, lștiință la
lmetodelor lși lregulilor ldescoperirii lși linventării lpe lo lcale lnedeductivă, lnerațională”81. lEa
lstudiază lcazurile lreale lde linvenții lși ldescop eriri lși lîncearcă lsă ldeducă ldin lele lprincipii
lgenerale lale lproceselor lde linvenție lși ldescoperire. lPrin lurmare lputem lspune lcă leuristica
leste ldisciplina lce lconține lprocedee lși lmetode lce lau lmenirea lde la lfacilita ldescoperirea lsau
linvenția.
Strategiile lalgoritmice lsunt lproceduri lstandardizate lce lcuprind lun lnumăr lfinit lde
lpași lpână lla latingerea lsoluției loptime. lPrin lalgoritm l„se lînțelege lun lprocede u lschematic
lpentru lrezolvarea lunei lcategorii lsau lclase lde lprobleme ”82, lîn lcare lfiecare l„pas” lcare lduce
lla lrezolvarea ldorită, leste ldefinit lîn lmod lriguros lși lde laceea lse lvorbește lde lalgoritmul
lrezolvări i lproblemelor.
Algoritmica lși leuristica lsunt lformule lși lstrategii ldiferite lîn lorganizarea loperațiilor
lintelectuale lîn lvederea lrealizării lparteneriatului lȘcoală -Biserică. lAlgoritmica leste
lstrategia lgândirii lcare lfolosește lalgoritmi. lAlgoritmii lsunt lserii lstrict lordonate lde loperații
lși lintervin lsuccesiv lpână lla lrezolvarea lsarcinii lrespective . lEi lsunt lstructuri loperaționale
lstandardizate lcare lduc lcu lcertitudine lla lsoluții. lAșa lcum lrezultă ldin ldefiniție, lstrategia
leuristică lse ldeosebește lde lcea ldeductivă.
Strat egia ldeductivă lînseamnă ldeducerea lunor lafirmații ldin laltele, lconsiderate
ladevărate, lprin laplicarea lunor lreguli llogice ldefinite lîn lmod lriguros. lStrategia leuristică lnu
leste lo lmetoda lriguroasă lde ldemonstrație lci lmai lcurând lun lprocedeu lcare leste lde lajutor
ldemonstrației.
Pentru la ldelimita leuristica lde lmetoda ldeductivă lse lva lfolosi lnoțiunea lde lalgoritm
lși lse lva larata lcă ldeducțiile leuristice lnu lsunt lde lnatură lalgoritmică lpentru lcă lse lfolosește l
de lpresupuneri, lanalogii, lipoteze lde llucru, lmodele lde ldiferite lfeluri lceea lce ldeducția lnu
lface.

81 lDorin lOpriș ; lMonica lOpriș ; lMușata lBocoș, lop. lcit., lp. l62.
82 lIbidem ., lp. l96.

56 Cunoașterea lpe lcale linductivă lpresupune lo langajare la lpersonalității lelevului lîn
ldublu lplan:
– la lnivelul lsistemului lorganelor lde lsimț lsau lal lanalizatorilor l(aparatul lauditiv,
lvizual, lolfactiv, lcutanat, lgustativ) lcare loferă linformații lprimare, lexacte lși ldetaliate ldespre
lproprietățile lobiectelor lși lfenomenelor lsub lforma limaginilor lsenzorial -perceptive;
– la lnivelul lsistemului lgândirii, lcare leste lpus lîn lfuncțiune lde lcalitatea lsistemului
lprecedent lși lcare lpermite lformularea lde lidei, lraționamente letc.
Strategia lpersuasivă la levoluat latât lde lmult, lîncât la ldezvolta t lpropria lștiință.
lProfesorul lamerican lW. lHowel, lîn llucrarea lPersuasion: lA lMeans lof lSocial lControl ,
lafirmă lcă lpersuasiunea leste lo lcomunicare lprin lcare lse lintenționează lsă lse linfluențeze
lalegerea, liar ldupă lpedagogul lromân lCristian lRadu lacțiunea lde la lîntemeia lo ipoteză l/opinie
lprin lintermediul lunui ldiscurs lelaborat lși lde la lpromova lînaintea lunui lreceptor/u nor
lreceptori, lcu lscopul lde la lvalida lprin lapel lonest lla lintelectul lși lla lconștiința
lrecep torului/receptorilor.
d) Forme lde lorganizare la lactivității lelevilor:
– lactivitate lfrontală, lactivitate lpe lgrupe lși lactivitate lindividuală.
Preotul lare lrolul lde la lconduce, lde la lorganiza lși lde la ldirija lactivitatea lelevilor, lfiind
ldenumit lmagistral. lPredarea lfrontală lse lbazează lpe lprincipiul ltratării lnediferențiate, lal
lmuncii legale lcu ltoți lelevii ldin laceeași lclasă, lsală lsau lauditoriu. lÎn lactivitatea lfrontală lva
lpredomina lși lactivitatea lpreotului. lActivita tea lfrontală leste lbazată lexclusiv lpe lexpunere,
lpe ltransmitere lde lcunoștințe lunei lclase lîntregi lde lelevi . lÎn lacest lfel lse lreduce lînvățarea lla
lachiziționarea lpasivă lde lcunoștințe lși llimitează lfoarte lmult lactivitatea lcolectivă lpropriu –
zisă.
Elevii lvor lexecuta, lîn lacelași ltimp, lși lîn lacelași lsistem, laceleași lsarcini, ldar lfiecare
lva llucra lstrict lindividual, lfără la lse lstabili llegături lde linterdependen ță lîntre lei.
lComunicarea lîntre lcolegi lși lposibila lînvățare lprin lcooperare lsunt lredus e lla lmaximum, lele
lavând lloc lnumai lîn lafara lpredării, lîn lcadrul lpauzelor lși lîn ltimpul lliber.
„Activitatea lde lgrup lse lfolosește lîn lvederea lrealizării lunor lobservații, lexperiențe,
llucrări lpractice. lÎn lfuncție lde lcondițiile lmateriale lși lde ltimp lgrupele lpot lexecuta
lconcomitent laceeași llucrare lsau llucrări ldiferite, ldar lcare lconcură lla lelucidarea laceleiași
lprobleme, ldeci lale lcăror lrezultate lpot lfi lcorelate lși lsintet izate”83.

83 lDorin lOpriș ; lMonica lOpriș ; lMușata lBocoș , lop. lcit., lp. l76.

57 În lmod lnormal lgrupele lsunt lpermane nte, lele lse lconstituie lcel lpuțin lpe ldurata lunui
lan lșcolar. lEficiența lgrupelor lar lcrește ldacă lpreotul, lla lalcătuirea llor, lar lavea lîn lvedere
lparticularitățile lindividuale lale lcopiilor, laptitudinile, lînclinațiile lși linteresele lacestora.
Activitatea lpe lgrupe lpresupune loperarea lsubgrupării lîn lcadrul lcolectivului lclasei,
lîn lfuncție lde lobiectivele ldidactice. lAvantaj ele lmajore lsunt:
➢ activizează lîn lmai lmare lmăsură;
➢ stimulează lmotivația lînvățării;
➢ transformă lelevul lîn lsubiect lal leducației;
➢ permite lvalorificarea laptitudinilor lși lcapacităților lindividuale;
➢ formează lși ldezvoltă lspiritul lde lcooperare lși ldeschidere lspre linteracțiune84.
Activitățile lindividuale lvor lcuprinde lstudiul lindividual, lefectuarea ltemelor lpentru
lacasă, lstudiul lîn lbiblioteci, llectura lsuplimentară lși lde lcomp letare, lîntocmirea lde lproiecte,
lreferate, ldesene, lscheme, lalte llucrări lscrise, lcomunicări lștiințifice, lalte lproiecte lpractice.
lAceste lactivități lpun laccentul lpe lmunca lindependentă, lfără lsupraveghere ldirectă lși
lconsultantă ldin lpartea lpreotului.
Există lmai lmulte lvariante lde lorganizare lindividuală la lactivității lelevilor: cu lsarcini
lde linstruire lcomune lpentru ltoți lelevii, lcu lteme ldiferențiate lpe lgrupe lde lnivel, lcu lteme
ldiferite lpentru lfiecare lelev. lÎn lacest lultim lcaz, lactivitatea lse lnumește lindividualizată lsau
lpersonalizată, lpentru lcă lține lcont lde lparticularitățile lfizice lși lpsihice lale lfiecărui lelev, lde
lnivelul lpregătirii lsale, laptitudinile llui, lde lnevoile leducați onale.
Preotul lpoate lsă lorganizeze lactivitățile ldidactice lastfel lîncât lsa lsporească lșansele
lde lreușită la latingerii lobiectivelor lpropuse, ladoptând lo lvarietate lde lactivitatea lla lspecificul
lși lpotențialul ldiscipolilor lsăi.
Forma lfrontală, lindividuală lde lorgan izare la lactivității ldidactice lfavorizează
lformarea/dezvoltarea lcompetențelor lspecifice. lAstfel, lpentru lformarea/dezvoltarea
lcompetențelor lspecifice lse lva lutiliza lforma lfrontală, liar lpentru lformarea/dezvoltarea
lcompetențelor lspecifice lse lva lutiliza lforma lfrontală lîn lcombinație lcu lcea lindividuală.
lExemple :
– pentru lformarea/dezvoltarea lcompetenței lspecifice lC.S.1.2. lpreotul lva
lprezenta lelevilor lmai lmulte lplanșe ldidactice lsugestive lce lprezintă ldiferite laspecte ldin
lviața lcotidiană l(activitate lfrontală), lși lfolosi nd lca lmetodă lde lînvățământ ldezbaterea lîi lva

84 lIbidem ., lp. l92.

58 lconduce lpe lelevi lspre lidentificarea lmodalităților lde lrelaționare lcu lDumnezeu:
– pentru lformarea/dezvoltarea lcompeten ței lspecifice lC.S.2.2. lpreotul lle lva
lenumera lelevilor lnumele llocurilor lunde, lpotrivit lTradiției, lau lpredicat lSfinții lApostoli
l(activitate lfrontală) lși lun lelev lva lveni lîn lfața lclasei lsă lidentifice lpe lhartă lacele llocalități
lindicate lde lpreot l(activitate lindividuală). lPreotul lsau lcadrul ldidactic lîn lcaz lde lnecesitate
lva lputea linterveni lacolo lunde lelevul lnu lva lreuși lsingur lsau lpoate lnumi lun lalt lelev lpentru
lal lajuta.
Principalele lforme lde limplicar e lale lprofesorului lde lReligie lîn lcooperarea lcu lclerul
lbisericesc lpentru lprograme leducaționale lcomune, lvor lfi lurmătoarele85:
1. Participarea lfrecventă la lprofesorului lde lReligie lla lviața lliturgică la
lcomunității lparohiale leste lo lformă lvie lde lmărturisire la lcredinței, llucrătoare lprin
lrugăciune .
Profesorul ltrebuie lsă lfie lun lexemplu lde lurmat lpentru lcopii. lCopiii lvor lprețui
lmai lmult lora lde lreligie lși lse lvor lapropia lmai lmult lde lBiserică ldacă lvor urma pilda lcredinței
ltrăite la ldascălului lcare lîi leducă.
2. Participarea lelevilor lla lslujbele lBisericii lvor lavea lca lfinalitate latât ltrăirea
lcredinței lîn lcomuniune lecleziastă, lcât lși leducaț ia lprin lparticipare lla lviața lcomunității.
lSlujbele lBisericii, lîn lmod lspecial, lSfânta lLiturghie lși lSfintele lTaine, lpe llângă lfolosul
lduhovnicesc, lvor lavea, ltotodată, lun lmare lrol leducativ, lcare lvin lsă lîntregească lactul
lpedagogi c lal linstruirii, lconsilie rii lși lîndrumării lelevilor. lSfintele lTaine lale lMărturisirii lși
lÎmpărtășaniei lposedă lprofunde limplicații lcatehetice -didactice lsau leducaționale. lGrija
lpentru ldeprinderea lelevilor lde la lse lspovedi lși lîmpărtăși lmai ldes lîi lrevine lpreotului lparoh
lși lfamiliei, ldar lși lprofesorului lde lReligie, ldeoarece lactul lcredinței leste lîn lacelași ltimp
lpersonal lși lcomunitar, ldidactic lși lspiritual.
3. Biserica ldin lcomunitate lva ldeveni lși lun lfoarte lfrumos l„laborator” lpentru lora
lde lReligie. lIcoanele, lfrescele, lobiectele lliturgice lpot lilustra lîn lmod lconcret llecțiile
lteoretice lpredate lla lclasă. lAcolo lunde lva lfi lposibil, lacest lavantaj lpoate lfi lvalorificat lprin
lorganizarea lunor l,,lecții ldeschise.”
4. Profesorul lde lReligie lva laduce lo lcontribuție lmai lmare lla lactivitățile lculturale
lși lmisionare lale lcomunității. lFiind lmembri lactivi, llor lli lse lva lputea lîncredința
lresponsabilități lprivind lconsilierea lsau lcoordonarea lactivităților lcu ltineretul lîn ldomeniul

85 lDorin lOpriș ; lMonica lOpriș ; lMușata lBocoș , lop. lcit., lpp. l123-124.

59 lcatehetic, lcultural, lmisionar lși lsocial -filantropic ldin lcomunitate. lAstfel, lei lpot lsprijini
lpreoți i lîn limplementarea lprogramelor ldestinate lcopiilor lși ltinerilor. lDe lasemenea,
lexperiența lși labnegația llor lva lputea lfi lorientată lși lspre lorganizarea lbibliotecilor lparohiale
lsau leditarea lsite-urilor lși lfoilor lparohiale.
5. Participarea lprofesorului lde lReligie lla lactivități lextrașcolare lva lprimi, lîn
lcooperare lvalențele lunei lactivități lreciproc lbenefice . lPelerinajele, ltaberele lde lcopii,
lvizitele lla lmuzee lși lobiective listorice, ldar lși lorganizarea lde lmese lrotunde, lsimpozioane,
lseminare lteoretico -practice, lconferințe lculturale, lcu linvitarea lunor lpersonalități
lduhovnicești lsau lculturale, lactivități lde lvoluntariat, lacțiuni lde lcaritate, lpot ldeveni
levenimente lcare lcontribuie latât lla lvitalizarea lcomunităților lparohiale, lcât lși lla leducarea
lpractică la lcopiilor lși ltinerilor. lO latenție ldeosebită, ltrebuie lacordată lactivităților lde
lpregătire la lserbărilor lși lhramurilor, la lvizitelor larhierești lpastorale în comunitate, lcultivând
lcopiilor, ldar lși lcelorlalți lcredincioși, l„sentimentul lbucuriei lfiliației lduhovnicești lși lal
lcomuniunii leclesiale lfraterne”86.
6. O lfoarte lmare limportanță, ltrebuie lacordată lparticipării lelevilor lla lora lde
lReligie lși lîn lcadrul ldiferit elor lproiecte leducați onale. lCâștigarea lstatutului lorei de lReligie,
lde la lse lbucura lde laceleași lprevederi llegale lca lși ltoate lcelelalte lmaterii, lva lpresupune lnu
lnumai ldrepturi, lci lși lresponsabilități lsporite. lEvaluarea lreceptării lorei lde lReligie lde lcătre
lelevi lși limplicarea lîn ldiferite lproiecte leducaționale lîn lformarea lpersonalități i lumane, lva l
fi lnecesar lsă lse lțină lseama lmai lales lde lcaracterul lformativ lși lmisionar -pedagogic lal
leducației lcreștine, lstimulând lbucuria, linteresul lși lreceptivitatea lcopiilor lfață lde lReligie.
Profesorul lde lReligie lse lva lremarca lsau lse lva limpune lprin lcompeten ță ldidactică,
lpregătire lpsiho -pedagogică lși lapostolat leducațional, ladică lprin ldăruire lde lsine lcu
lpricepere lși lpasiune. lEl lva lfi lnevoit lsă lexceleze latât lîn lrelația lcu lechipa lmanagerială,
ldiriginți, lpreot, ldirecție lde lînvățământ, lcât lși lcu lceilalți lcolegi, lcu lelevii lși lcu lpărinții
lacestora, lîntrucât lel lnu lse lreprezintă ldoar lpe lsine, lci lreprezintă lși lBiserica, lfiind
lrecomandat lde laceasta lpentru la lfi lprofesor lde lReligie .
e) Metodele lși ltehnicile
Metoda ldidactică lare lstatutul lunui linstrument loperațional lal lacțiunii lcare
lorientează lcomportamentul lelevilor lspre lceea lce ltrebuie lfăcut lși lcum ltrebuie lfăcut.

86 lSf. lMacrie lEgipteanul . lUmilii lduhovnice ști, ltrad. lProf. lConstatin lCorn itescu. lÎn: lP.S.B l34, lEd.
lIBMBOR, lBucurești, l1992, lp. l55.

60 Fiecare lsituație lde lînvățare lacceptă luna lsau lmai lmulte lvariante lmetodice.
lOpțiunea lpentru lo lvariantă lsau lalta leste lcondiționată lde lnenumărați lfactori. lAceasta lnu
lînseamnă lcă lînvățătorul lpoate lutiliza lo lsingură lmetodă lpentru lrealizarea loricărui lobiectiv.
lOrice ldeprindere lse lva lputea lforma lși ldezvolta lnumai lpe lbaza lexercițiului lcu lvariantele
llui lcele lmai lcunoscute, linclusiv lantrenamentul lmintal lca lbază lpentru lformarea lunei
ldeprinderi lpsiho -motrice. lMetodele lde lînvățământ ldispun lde lo lsensibilitate ldeosebită
lprivind ladaptarea lla lcondiții lnoi.
În lviziunea llui lConstantin lCucoș, l„Metodologia ldidactică leste ldefinită lca lun
lansamblu lde lmetode, lprocedee, ltehnici lși lmijloac e lde lînvățământ lce lurmăresc lrealizarea
lobiectivelor lpropuse”87.
Pornind lde lla lideea lcă lînvățământul lactiv lse lrealizează lcu lajutorul lmetodelor
lactive, lse limpune ldiminuarea lponderii lactivităților lcare llimitează lactivizarea și lextinderea
lutilizării lmetodelor lmoderne, lactive, lcare ldezvoltă lgândirea, lcapacitatea lde linvestigație la
lelevilor, lprecum lși lparticiparea llor lla lînsușirea lcunoștințelor, lla lmunca lindependentă,
ldeprinderea lde la laplica lîn lpractică lcele lînsușite.
Conform ldatelor lpsihologiei lși lpedagogiei, lstrategiile lcele lmai leficiente lde
lînvățare lau lca lmetode lcentrale lmodurile lactive lcare lsolicită lcel lmai lmult ldescoperirea
lnoilor lcunoștințe lde lcătre lcopilul lînsuși. lAceastă lintenție lse lconcretizează lîntr-o lanumită
lmetodă lfolosită lpentru linfluențarea lîn lsensul ldorit la lproceselor lde lînvățare.
Metoda lreprezintă lo lmodalitate lcu lajutorul lcăreia lcadrul ldidactic lsau lslujitorul
lBisericii, lîmpreună lcu lelevii, lrealizează lobiectivele lpropuse. lÎn lsemnificația loriginară,
lcuvântul lmetodă lprovine lde lla lgrecescul lmethodos lși lînseamnă l,,cale lspre”, ldrum lde
lurmat lîn lvederea lrealizării lunui lscop. l„Metoda lde lînvățământ lreprezintă lo lmanieră
lconcretă lde llucru, lmersul lpractic lde ldesfășurare la lactivității, lo lmodalitate lconcretă lde
lintervenție”88.

Metodele lde lînvățământ lsunt lcăile lfolosite lîn lvederea ltransferării, lfixării,
lsistematizării lși levaluării lcunoștințelor lelevilor.
Următoarele lmateriale lde lordin lmetodologic lvor lfi lprezentate lavând lconvi ngerea
lcă lmetodele lîmpărtășite lvor lfi lutile lnu ldoar lechipei lmanageriale lsau lcadrelor ldidactice lale
lșcolii, lci lși lprofesorilor lde lreligie, lpreoților, lclericilor, leducatorilor, ltuturor lcelor lcare lse

87 lConstantin lCucoș, lEducația lreligioasă. lRepere lteoretice lși lmetodice. lop. lcit., lp. l29.
88 lIdem .

61 lvor locupa lde lformare a lpersonalității lelevului, lprin lprisma lparteneriatului leducațional
lȘcoală -Biserică, ldar lși lde ltransmiterea linformațiilor lreligioase l(deci, lde lce lnu?, lchiar lși
lpărinților)
Metoda lproblematizării leste lo lmetoda ldidactica lce lconstă lîn lpune rea lîn lfața
lelevului la lunor ldificultăți lcreate lintenționat, lprin ldepășirea lcărora, lprin lefort lpropriu,
lelevul lînvață lceva lnou. lEste lvorba, lmai lprecis, lde lcrearea lunei lsituații lconflictuale lîn
lmintea lelevului. lSituațiile -problemă lsunt lde lmai lmulte ltipuri:
➢ exista lun ldezacord lîntre lcunoștințele lelevului lși lcerințele limpuse lde lrezolvarea
lproblemei;
➢ elevul ltrebuie lsa laleagă ldintr -un lsistem lde lcunoștințe l(uneori lincomplete) ldoar lpe
lacelea lnecesare lrezolvării lsituației -problemei ldate;
➢ elevul le lnevoit lsă lintegreze lcunoștințele lpe lcare lle-a lselectat lîntr-un lsistem lși lsă
lconștientizeze lcă lacesta leste lineficient loperațional, ldeci lva ltrebui lcompletat;
➢ elevul ltrebuie lsa laplice lcunoștințe lasimilate lanterior lîn lcondiții lnoi;
➢ elevul lva lobserva lcă lsoluția lteoretica la lproblemei lnu lpoate lfi laplicată lîn lpractică.
Problematizarea lcoexista lcu lmetoda lconversației leuristice. lÎntrebările
lfrontale/individuale, lce lse ladresează lraționamentului l(și lnu lmemoriei), lfolosite lîn
lpregătirea lintroducerii lunei lnoțiuni lnoi, lsau lîn lpreze ntarea lnoilor lcunoștințe ldetermină
lsituații lconflictuale.
Putem lconfirma lcă lînvățarea lprin ldescoperire lfolosită lla lrealiz area lparteneriatului
leste ldefinită lca lo lmetodă lde ltip leuristic, lcare limplică lun lansamblu lde loperații lprivitoare
lla lconceperea lși lorgani zarea lmanifestării, llecției, lîntrebării lsau lproblemei. lÎn lcadrul lei,
lelevul lva ldescoperi, lfiind lsprijinit lde lprofesor, lcu lpropriile -i lforțe lintelectuale lexplicația
lși lsemnificația lunui lfenomen, lproces, lcauzele lși lesența lacestora.
Problematizarea, lrezidă, lcu lcertitudine, lîn lcrearea lși lrezolvarea lunor lsituații
lproblemă , ladică la lunei lsituații lcu lmai lmulte lalternative lde lrezolvare, ldintre lcare, luneori le
lvalabilă luna lsingură, lalteori lmai lmulte. lAceastă lmetodă lsolicită ldin lpartea lelevilor lun
lefort lsusținut lși lcomplex lpentru la ldepista lsoluț iile lunor lprobleme, lpentru la lle lverifica lși
laplica. lEsența lacestei lproblematizări lva lconsta lîn lcrearea lsituațiilor lproblemă.
Exemplu: lDe lce lIosif ls-a larătat lfraților lsăi ldoar la ldoua loară?
Alternative: lera lsupărat lpe lei; lpentru la lse lrăzbuna; lpentru la lle lda lo llecție.
Alt lexemplu: lLa lîntrebarea llui lIsus l„Cine lzic loamenii lcă lsunt lEu?” l(Mt. l16, l13).

62 Alternative: l1) lunii lzic lcă lești lIoan lBotezătorul; lIlie, lunul ldintre lprofeți.
2) lDar lvoi l„Cine lziceți lcă lsunt lEu?” lDrept lrăspuns lPetru la lzis: l„Tu lești lHristosul,
lFiul lDumnezeului lcelui lviu” l(Mt. l16, l13-16).
Etapele lînvățării lprin ldescoperire lși lproblematizare lpot lfi l:
I. Punerea lproblemei.
II. Munca lindependentă la lelevilor lpentru lrezolvare a lproblemei.
III. Verificarea lactivității lde ldescoperire lfăcută lde lelevi.
Manifestările, lîntrebările lși llecțiile lorganizate lîn lcadrul lparteneriatului lpe lbaza
lînvățării lprin ldescoperire lși la lproblematizării lsolicită lgândir ea lanalitică la lelevilor, lle lpune
lîn lmișc are limaginația lcreatoare, loferindu -i lelevului lo lsatisfacție lcare lîi tonifică lpotențialul
lcognitiv .
Alte lsurse lde lînvățare la lformării lpersonalității lelevului lprin lintermediul lutilizării
lacestei lmetod e lar lfi: lfolosirea lmanualului, lpliantului, lrevistei lși la lbroșurii. lAcestea lîn
lcadrul llecțiilor lși la lprezentărilor lvor lfi lo lnecesitate limperioasă, ldeoarece lreprezintă lalături
lde lexplicația lcadrului ldidactic lși la lpreotului lo limportantă lsursă lde lcunoștințe. lActivitatea
lcu lmanualul lîl lajută lpe lelev lsă lextragă lideile lprincipale ldintr -un ltext, lsă lfolosească
ldicționarul, lsă lfacă lun lrezumat lși lsă lfacă laplicații lpractice. lUn lmanual lbun leste lun lmijloc
lprețios lde lîntregire la lcunoștințelor lși lde lformare la lpriceperilor lși ldeprinderilor
lintelectuale.
În lesență, lînvățarea lunei llecții lsau lformarea lpersonalități lelevului, lcu lajutorul
lmanualului lse lva lrealiza lastfel: lse lcitește llecția lîn lîntregime lpentru lcuprinderea lși
lînțelegerea lîntregului; lcitirea lpe lfragmente llogic lînchegate, lcu lexplicarea lcuvintelor
lnecunoscute lși lelaborarea lideilor lprincipale; lîncercarea lde lreproducere la lcelor lcitite lîn
lsuccesiunea llogică la lacestora, lsprijinindu -se lde lmanual; lreproducerea lîntregului lconținut
lal llecției lde lcâte lori leste lnevoie lpentru lca lelevul lsă lse lpoată ldispensa lde lmanual. lNumai
lastfel lse lva lputea lconsidera lcă llecția la lfost lînsușită lși lformarea lreușită. l„Cultivarea
linteresului lpentru lfolosirea lmanualului lși la lcărții lva lrămâne lmereu lunul ldintre lobiectivele
lale lmuncii leducative”89.
Alături lde lmanual, lîn lrealizarea lformării lpersonalității lelevului latât lîn lcadrul
lmanifestărilor, lprezentărilor, lcât lși lîn lcadrul lorelor lde lreligie lputem lfolosi lnumeroase

89 lConstantin lCucoș, lEducația lreligioasă. lRepere lteoretice lși lmetodice. lop. lcit., lp. l6.

63 lsurse lde lformare lși linformare, lcum lar lfi: lBiblia, ldicționare, lencic lopedii, lreviste lde
lspecialitate, lcărți lcu lviețile lsfinților lși lalte lsurse letc.
Metoda lalgoritmică, lîn lsens llarg, lreprezintă lo lsuccesiune lde loperații lcare ltrebuie
lrespectate lîn lvederea lrezolvării lunei lprobleme. lAlgoritmizarea leste lmodalitatea lde la
lstudia lun lobiect, lfenomen, lproces lsau lde la lrezolva lo lproblemă lde lstudiu, lteoretică lsau
lpractică, lprin lintermediul lunor loperații lprecise, lneschimbate, lobiectivate lprin lreguli lsau
lprescripții ldenumite lalgoritmi.
Algoritmul leste lo loperație lunivocă lde lrezolvare la lunui lanumit lprocedeu lde llucru
lîntr-un lanumit ldomeniu lde lactivitate, lteoretică lsau lpractică. lAlgoritmii lse lexprimă lsub
lformă lde lrețete, lprescripții, lformule, lcoduri, lreguli lși lchiar lmodele ltipice lde lnatură
lmatematică, llogică, lpractică l(univoc l- lun lsingur lsens, lsau lo lsingură ldirecție ).
Algoritmizarea lse laseamănă lcu lmodelarea lsau lmodelarea lare llegături lcu
lalgoritmizarea. lAlgoritmii lsunt lîntr-un lanumit lfel lmodele loperaționale, lcare lajută lla
lrezolvarea lunor lprobleme, lmicșorând leforturile lși ltimpul lde lefectuare la lacțiunilor, lmărind
lproductivitatea lmuncii lintelectuale lsau lpractice lîn ldiverse ldomenii lde lactivitate.
În lcadrul lorelor lde lreligie lîn ltimpul lprezentării lunei lcărți lbiblice, lse lsucced
lurmătorii lpași: la) lautorul, lb) ldata lscrierii, lc) lscopul lscrierii.
Prin lînsușirea lunui lalgoritm, lmunca lse lface lmai lușor lși lmai lrapid. lCâștigarea lde
ltimp lpoate lfi lastfel lfolosită lîn lactivități lcreatoare lși lcomplementare lcu lcele lalgoritmizate.
lAbuzul lde lalgoritmizare lîmpiedică ldezvoltarea lgândirii lcreatoare. lValoarea lei lva lcrește
ldacă lelevii lvor lfi lîndrumați lsă ldescopere lei lînsuși lsuccesiunea loperațiilor lpe lcare lle
limplică lrezolvar ea lproblemelor. lMetoda lpoate lfi lfolosită lîn lstrânsă llegătură lcu lmetodele
leuristice.
Algoritmii ldidactici lse lreferă lla lactivitatea lcadrelor ldidactice lși lpreoților, laceasta
lfiind ldescompusă lîntr-o lsuccesiune lde letape, lderularea llor lproducându -se lîn lmod lident ic
lori lde lcâte lori lurmează lsă lrealizeze lo lanume lcategorie lde lsarcini. lElevii lvor lfi ldeprinși,
lprin lrepetare, lsă lprocedeze lla lfel. lPrin lînvățare, lacești lalgoritmi ldevin ltehnici lde lmuncă
lintelectuală.
De lexemplu, lalgoritmul ldidactic lgeneral lal lrezolvării lunei lprobleme, lalgoritmul
ldidactic lal lorganizării lunui lmontaj lexperimental, lalgoritmul ldidactic lal lefectuării lunei
lanalize lgramaticale letc.
Algoritmii lînvățării lsunt limplicați lîn lconținutul lcelor lînvățate. lOperațiile lsau

64 lsecvențele lsunt limpuse lde lînlănțuirea llogică la lcunoștințelor. lAsemenea lalgoritmi lse
lîntâlnesc, lcu lprecădere, lla lacele ldiscipline lîn lcare lordonarea lcunoștințelor lse lface ldupă
lcriteriul llogic l(inductiv lsau ldeductiv). lPutem lvorbi lastfel lde lalgoritmi lai lînvățării
lmatematicii, lfizicii, lchimiei, ldisciplinelor ltehnice letc.
Există lși lalte ltipur i lde lalgoritmi lai lînvățării. lPrintre ltipurile lde lalgoritmi lde
lînvățare lputem lmențion a:
– lalgoritmi lde lpercepere, lînțelegere, lgeneralizare lși lsistematizare la
lcunoștințelor; lExempl u: l(conceptele, ljudecățile, lraționamentele, lformulele letc.);
– algoritmi lde lrecunoaștere, lașa lcum lsunt lregulile lde lstabilire la lunui lanumit ltip
lde lprobleme;
Exemplu: l(ipotetice, lde lcalcul, lde lproiectare, laplicative, lde linvestigație letc.);
– algoritmi lde lprogramare lși ldialogare lcu lcalculatorul, lcare lfolosesc ldiverse
llimbaje lde lprogramare lși lcodurile lde ldialogare;
– algoritmi lopționali lsunt laceia lcare lcontribuie lla lalegerea lsoluției lcelei lmai
lbune lde lrezolvare ldintr -o lserie lde lvariante lposibile;
– algoritmi lde lrepetare lcare lse lbazează lpe lanumite lreguli lde ltransformare la
lacțiunilor lîn lreflexe, ldeprinderi lși lchiar lobișnuințe lintelectuale lși lpractice;
– algoritmi lde lcreație lfolosiți, lmai lales, lîn lînvățarea leuristică lîn lcercetarea lși
lproiectarea linovatoare lbazați lpe lgândirea ldivergentă, lproductivă lși lcreatoare.
În lcontinuare, lprezint lalgoritmul lunui lproiect ldidactic lîn lcalitate lde lmodel:
Algoritmul lproiectului ldidactic:

Învățător l/Profesor ________________________________ _______________
Disciplina lde lînvățământ ________________________________ __________
Clasa ________________________________ _________________________
Data ________________________________ __________________________
Durata llecției ________________________________ ___________________
Modulul ________________________________ _______________________
Subiectul llecției ________________________________ _________________
Subcompetențe ________________________________ __________________

65 Obiectivele llecției: lLa lfinele llecției lelevul lva lfi lcapabil:
O1:
O2:
O3:
O4:

Tipul llecției ________________________________ _____________________

Tehnologii ldidacti ce: l ________________________________ _____________
a. Forme: l ________________________________ __________________
b. Metode: l ________________________________ _________________
c. Mijloace lde lînvățământ: l ________________________________ ____
Evaluarea:
a) Tipul levaluării: l ________________________________ ____________
b) Forme, lmetode, ltehnici lde levaluare, lproduse: l ____________________
Scenariul llecției l(model)
Nr.
ld/o Resurse
lde ltimp Secvențele
llecției Obiectivele
lecției Activitatea
lînvăță torului/
lprofesorului –
elevului Evaluarea l(de
lproces)

Metoda linductivă lse lfolosește lla lrealizarea lparteneriatului lȘcoală -Biserică, latunci
lcând lintenționăm lsă lpredăm lsau lsă ltransmitem lgeneralități, lcunoștințe labstracte lși
ldefiniții lteologice lpornind lde lla lcazuri lcunoscute, lconcrete. l,,Prin lmetoda linductivă
lcomunicarea, lasimil area lși lverificarea lcunoștințelor lse lfac lparcurgându -se ldemersul llogic
linductiv, ladică lde lla lparticular lla lgeneral, lde lla lconcret lla labstract, lde lla lexemple lla lreguli,

66 lde lla lcunoscut lla lnecunoscut”90.
În lactivitatea lSa, lMântuitorul lIsus lHristos, la lfolosit laceastă lmetodă lsub ldiferite
lforme, lpentru la lușura lînțelegerea lde lcătre lApostoli lși loamenii lsimpli lai lînvățăturilor lSale
ldumnezeiești:
– sub lforma lacțiunilor;
Exemplu: lhrănea lmulțimile lși lapoi lspunea: l„Eu lsunt lpâinea lvieții” l(In. l6, l5).
– sub lforma lindividualizării;
Exemplu: lvorbind lîmpotriva liubirii lde larginți lspunea: l„Caci lunde leste lcomoara lta,
lacolo lva lfi lși linima lta” l(Mt. l10, l21).
– lsub lforma lparabolelor;
Exemplu: lpilda lsemănătorului, la lbogatului lnemil ostiv, la lfiului lrespectuos, la
lsamarine anului lmilostiv, letc.
Sfântul lIoan lCasian91, lconsidera lcă leducația lreligioasă ltrebuie lsă lse lfacă ltreptat, l
de ljos lîn lsus: l„După lpărerea lnoastră, leste lnecesar lîn lînsușirea loricăr ei larte lși lînvățături, l
să lse lînceapă lde lla lcunoștințele lcele lmai lsimple lși lde lla lîncercările lcele lmai lușoare, lpentru
lca lmintea, lhrana lcu llaptele lacestora, lsă-și ldezvolte lîncetul lcu lîncetul lși lsă lse lridice ltreptat
lde lla lcele lmai lde ljos, lpână lla lcele lmai lînalte lcuceriri lale lminții. lDupă lce la lînțeles
lprincipiile lelementare lși lmergând lmai ldeparte li ls-au ldeschis lîntr-un lfel lporțile lmărturisirii
lde lcredință, lmintea lpoate lsă lajungă lfără lgreutate lla ltainele lși lculmile ldesăvârșirii. lDe
laceea lși lîn lcea lmai lînaltă lînvățătură lcare lne lleagă lpentru ltotdeauna lcu lDumnezeu, lexistă,
lfără lîndoială, lo ltemelie lcare ltrebuie lbine lașezată, lpentru lca lpe lea lsă lse lconstruiasc ă ltoată
lclădirea lpână lla lvârful lcel lmai lînalt”92.
Metoda linductivă lse lutilizează lîn letapa lcomunicării lnoilor lcunoștințe lîn llecția lde
ltransmitere lși lînsușire lde lnoi lcunoștințe lși lîn lcea lmixtă, liar llecția lde lformare la

90 lDorin lOpriș ; lMonica lOpriș ; lMușata lBocoș , lop. lcit., lp. l66.
91 lIoan lCasian, lscriitor lcreștin lde llimbă llatină lși lmonah, leste lîntemeietorul lmonahismului lîn lApus lînainte
lde lBenedict. lFiind lcel lmai lcitit ldintre lscriitorii lspirituali lde lacolo, lcu ltot lsemipelagianismul lsău, lînvățătura
lsa la lnutrit lnenumărate lgenerații de monahi, influențând scrisul pios până în zilele noastre. Aceasta se
ldatorează lfaptului lcă lscrierile lsale lsunt lcea lmai lbună lsinteză la levlavi ei lvechiului monahism răsăritean, ldeși
lnu luna lperfectă, liar lel la lfost lpuntea lde llegătură lîntre lmonahismul lrăsăritean lși lapusean. lIoan lCasian ls-a
lnăscut lîn lanul l360 ld.Hr. , lînsă lnu lse lștie lsigur lîn lcare lparte la llumii. lCei lmai listorici lsocotesc lcă le loriginar
ldin lScythia lminor l(Dobrogea), lalții ldin lFranța lde lSud.
92 lSfântul, lIoan lCasian . lConvorbiri lduhovnicesti , ltraducere lde lProf. lVasile lCojocaru și Prof. David Popes cu,
lÎn: lP.S.B., lvol. l57: lEd. lInstitutului lBiblic lși lde lMisiunea lal lBicericii lOrtodoxe Române, București , 1990, lp.
l448.

67 ldeprinderilor, lîn letapa lefectuării lactivității lpractice, lrespectiv lintelectuale. lEa lînsoțește
lexplicațiile lcadrului ldidactic lsau lpreotului, lmai lales, lcând lse lutilizează lîn llecție lsau
lprezentare lde lmaterial linductiv.
Mântuitorul, lurmând lsă lvorbească lmulțimilor lși lucenicilor lîn lPredica lde lpe lmunte
lle larată, lmai lîntâi, lcetatea laflată lpe lvârful lde lmunte, lcare lnu lpoate lsă lse lascundă lși lfăclia
lcare lnu lse lpune lsub lobroc, lci lîn lsfeșnice lpentru la llumina l(Mt. l5, l14-5). lApoi, lface llegătură
lîntre lcele lobservate lși lgeneralizează: l„Așa lsă llumineze llumina lvoastră înaintea loamenilor,
lîncât lvăzând lfaptele lvoastre lcele lbune lsă lslăvească lpe lTatăl lvostru lCel ldin lceruri” l(Mt. l5,
l16).
„În lîmbinarea lmetodelor lde lînvățământ lcu lmijloace linductiv e lpot lapărea laspecte
lnegative, ldin lcauza lmaterialului linductiv, lcum lar lfi: ldistragerea latenției, lsupraîncărcarea
llecției , lprezentarea lmaterialului lintuitiv lși lutilizarea lîn lmod lincorect”93.
Exemplu: lÎn llecția ldespre lSfânta lFecioară lMaria lse lpoate lutiliza licoana lca
lmaterial lintuitiv, lîn lfixarea lcunoștințelor.
Metoda ldeductivă lse lfolosește lla lrealizarea lparteneriatului, latunci lcând lelevii lau
lcunoștințe lreligioase lample lși lcând loperează lmai lușor lcu lnoțiunile labstracte.
Prin lmetoda ldeductivă l„comunicarea, lasimilarea lși lverif icarea lcunoștințelor se lfac
lparcurgându -se ldemersul llogic ldeductiv: lde lla lgeneral lla lparticular, lde lla labstract lla
lconcret, lde lla lreguli lla lexemple, lde lla lnecunoscut lla lcunoscut”94. lAcest ldemers leste linvers
lcelui linductiv.
Domnul lIsus lHristos, lfolosește lmetoda ldeductivă latunci lcând lvorbește lcelor lcare
l„credeau lcă lsunt ldrepți lși lpriveau lcu ldispreț lpe lceilalți” l(Lc. l18, l8) lspunându -le lPilda
lvameșu lui lși la lfariseului.
Clement lAlexandrinul lexplică lprima lmetodă ldeductivă lpedagogică, lcea ldupă
lDumnezeu: l„Cuvântul lpedagog lare lmai lmulte lînțelesuri: lEste lo lpedagogie la lcelui lcare
leste leducat lși linstruit; leste lo lpedagogie la lcelui lcare leducă lși linstruiește, lîn lal ltreilea lrând
leste lînsăși lpedagogia. lPedagogia lcare ldupă lDumnezeu lînsă leste lcalea lîn llinie ldreaptă lspre
ladevăr lpentru lcontemplarea llui lDumnezeu lși larătarea lfaptelor lsfinte lpentru lo ldăinuire
lveșnică. lPe lscurt, ltoate lcâte lle lcerem lîn lchip lbinecuvântat lde lla lDumnezeu lca lsă lni lse ldea
lnouă, lpe lacelea lle ldobândim ldacă lascultam lde lPedagog”95.

93 lDorin lOpriș ; lMonica lOpriș ; lMușata lBocoș , lop. lcit., lp. l137.
94 lIbidem ., lp. l70.
95 Sfântul lClemente lAlexan drinul . lPedagogul, ltraducere lde lPr. lProf. lT. lBodogae, lPr. lD. lFecioru lși lPr. lO.

68 Prin lurmare, lmetoda ldeductivă lva lputea lfi lutilizată lîn ldiferite letape lale llecției lsau
la lmanifestării: lîn lcomunicare, lfixarea lnoilor lcunoștințe lsau lîn lasociere lîn llecția lmixtă, lîn
lefectuarea lactivității lpractice lrespectiv lintelectuale, lîn llecția lde lformare la ldeprinderilor.
Metoda lstudiului lde lcaz, lconstituie lmodul lcare lvalorifică lîn lînvățar e l„cazul”,
ladică lo lsituație lreală, lsemnificativă lpentru lun lanumit ldomeniu lși lcare lse lcere la lfi lanalizată
lși lrezolvată. l„Cazul” lales ltrebuie l,,să lfie lautentic, lreprezentativ, laccesibil, lsă lconțină lo
lproblemă lde lrezolvat lprin ladunare lde linformații lși lluarea lunei ldecizii”96.
Studiul lde lcaz, lreprezintă lo lmodalitate lde la lanaliza, lo lsituație lspecifică,
lparticulară, lreală lsau lipotetică lmodelată lsau lsimulată, lcare lexistă lsau lpoate lsă lapară lîntr-
o lacțiune, lfenomen, lsistem, lde lorice lnatură ldenumită lcaz, lîn lvederea lstudierii lsau
lrezolvării llui, lîn lraport lcu lînlăturările lunor lneajunsuri lsau la lmodernizării lproceselor,
lasigurând lluarea lunei ldecizii loptime lîn ldomeniul lrespectiv.
o În lcadrul lutilizării lmetodei lse lvor lcontura lurmătoarele letape97:
➢ alegerea lcazului lde lcătre lcadrul ldidactic lsau lpreot;
➢ prezentarea llui lelevilor;
➢ obținerea linformațiilor lnecesare l(cu lajutorul lcadrului ldidactic lsau lîn lmod
lindependent);
➢ prelucrarea linformațiilor;
➢ elaborarea lvariantelor lde lrezolvare;
➢ alegerea lvariantei loptime;
➢ verificarea ldeciziei ladoptate.

Valoarea lmetodei lîn lcauză lrezidă lîn lfaptul lcă lfavorizează linvestigarea lunor lsituații
lreale, ldezvoltând lcapacități lde lanaliză, linterpreta re, lanticipare, lluare lde ldecizii lș.a.
De lcele lmai lmulte lori, lmetoda lstudiului lde lcaz lse lbazează lpe lactivități lde lgrup,
lputând lfi lîmbinată lși lcu ljocul lde lroluri. lEa lva lconsta ldin lconfruntarea lelevului lcu o situație
lreală ldin lviață, lprin la lcărei lobservare, lînțelegere, linterpretare, lurmează lsă lrealizeze lun
lprogres lîn lcunoaștere.
Avantajele lmetodei lstudiului lde lcaz lsunt:

lCaciula , lÎn: lP.S.B, lvol. l4, lEd. lInstitutului lBiblic lși lde lMisiune lal lBisericii lOrtodoxe lRomâne, lBucurești , l
l1992, lp. l197.
96 lDorin lOpriș ; lMoni ca lOpriș ; lMușata lBocoș , lop. lcit., lp. l72.
97 lIbidem ., lp. l73.

69 a) situarea lelevului lchiar lîn lmijlocul lrealității lconcrete, lînțelegerea lesenței
ladevărurilor lși lreținerea llor ldurabilă, lprecum lși laplicarea lîn lcontexte lreale;
b) caracterul lprin lexcelentă lactiv lal lmetodei l- ltoți lelevii lse lpot langaja lîn lrezolvarea
lcazului;
c) cultivă lspiritul lde lresponsabilitate lîn lgrup lși lcapacitatea lde linițiativă;
d) favorizează lsocializarea lelevului lși lcapacitatea lde lcolaborare.

Etapele lstudiului lde lcaz.
Clasificarea letapelor lstudiului lde lcaz:
1. Etapa lpregătitoare lpresupune:
– împărțirea lclasei lpe lgrupe;
– stabilirea ltemei;
– stabilirea lobiectivelor lurmărite;
– stabilirea lmodalităților lde ldocumentare l(ele lse lpot lrealiza lfie lîntr-o lbibliotecă,
lprin lconsultarea lfișierului, lfie lprin lintermediul lInternetului);
Profesorul lare lun lrol lesențial lîn laceastă lsituație, ldeoa rece lîn lfuncție lde lnivelul
lclasei lpoate lpropune lo lbibliografie, lsau lpoate lcoordona lactivitatea lde lelaborare la lei);
– stabilirea lmodalității lde lprezentare l(de lexemplu, lun lproiect lelaborat lîn lgrupe
lde ltrei-patru lelevi);
– stabi lirea ltermenului lde lfinalizare.
2. Etapa lde ldocumentare lpresupune:
– explorarea lmaterialului lbibliografic;
– consemnarea lpe lfișe, lsau lîntr-un ljurnal lde llectură la lcitatelor lsemnificative,
lcomentariilor lcritice, lopiniilor lpersonale lsau la laltor lmateriale.
3. Etapa lfinală lpresupune:
– realizarea lproiectului;
– prezentarea lproiectului;
– discuții lcu ltoată lclasa, lîn lcare lcolegii lpot lcere llămuriri, lpot lcomenta laspectele
lcare lli ls-au lpărut linteresante lși lpot levalua lactivitatea lgrupelor.
Studiile lde lcaz lvor lfi lrepartizate lgrupelor lde lla lînceputul lanului lșcolar, lastfel lîncât
lelevii lsă laibă ltimp lsă lse ldocumenteze lși lsă lrealizeze lprodusul.
Conversația lpoate lfi ldefinită lca lo lcomunicare ldidactică lrealizată lprin ldialog . lEa

70 leste luna ldintre lcele lmai lutilizate lmetode lîn lprocesul lde lînvățământ. lConversația lare ldouă
lforme: lconversația lcatehetică lși lconversația leuristică. lConversația lcatehetică lface lparte
ldin lcategoria lmetodelor lclasice lși lurmărește lverificarea, lconsolidarea lși lsistematizarea
lcunoștințelor lînsușite lde lelevi. lConversația leuristică lreprezintă ldialogul leducațional lprin
lcare lse lurmărește lsprijinirea lelevilor lîn lprocesul lde ldescoperire lde lnoi ladevăruri. lEa lface
lparte ldin lcategoria lmetodelor lactiv -participative.
În lformularea lîntrebărilor, lcadrele ldidactice lsau lpreotul, lva lavea lîn lvedere lca
lacestea lsă lîndeplinească lanumite lcerințe :
➢ să lfie lprecis lformulate;
➢ să lfie lconci se lca lformă lși lexprimate lcu lclaritate;
➢ să lfie lcorect lformulate lgramatical;
➢ să lfie laccesibile, lînțelese lde ltoți lelevii;
➢ să lnu lsugereze lrăspunsul;
➢ să lfie ladresate lîntregii lclase.
Un lrăspuns lbun ldat lde lelevi ltrebuie lsă lredea lesența, lsă lfie lcorect ldin lpunct lde
lștiințific, lprecis, lcorect ldin lpunct lde lvedere lgramatical, ldat lîn lmod lconștient lși
lindependent. lPentru la lfi lfolosită leficient, laceastă lmetodă lnecesită ldin lpartea lcadrului
ldidactic lsau la lpreotului lo ladevărată lartă lîn la lformula lîntrebările lși la lconduce ldiscuția lîn
lvederea lrealizării lobiectivelor lpropuse lîn lformarea lpersonalității lelevului. lAdresate
lfrontal lsau lindividual, lîntrebările ltrebuie lsă lcreeze lstarea lde lcomunicare.
Utilizată lîn ltoate lformele lde lactivitate, lconversația lse lcombină lcu lmajoritatea
lcelorlalte lmetode. lÎn lraport lcu lobiectivele, loperaționale, lconversația lîși lasigură lo
lmultitudine lde lfuncții, lceea lce lîi lconferă lvaloare a lunui lprețios linstrument ldidactic.
Expunerea lconstă lîn lprezent area lorală la lunei lteme, lîntr-o lorganizare llogică, lfiind
lcaracterizată lprin ldensitate, lpregnanță lși lfluență. lMetoda lîn lcauză lse lfolosește lîn lpredarea
ltuturor lobiect elor lde lînvățământ. lExpunerea lse lrealizează lsub lurmătoarele lforme:
lpovestirea, lexplicația, lprelegerea lși lparabola.
Povestirea lînseamnă lo lnarare lcu lcaracter lintuitiv, laccesibil lși lemoțional. lAceastă
lmetodă lse lfolosește lcu lprecăde re lîn lînvățământul lpreșcolar lși lprimar, ldar lși lla lalte
lniveluri. lPovestirea lprovoacă ltrăiri lemotive lcare lreprezintă lprilejuri lde leducare la lunor
lsentimente lnobile l(dragostea lde ladevăr, lsimțul ldreptății) lși lde lmodelare la lunor limportante

71 ltrăsături lde lcaracter. lÎn lSfânta lScriptură lpovestirea leste lfrecvent lutilizată lca lmetodă lde
leducație lîn lformarea lpersonalității lumane. lLa lorele lde lreligie lea lse lpoate lrealiza lși lîn
linteracțiune lcu lalte lmetode lde lînvățământ, lsporindu -i lvaloarea leducativă.
În lexpunerea lvalențelor leducative -religioase lse lvor lutiliza lpovestiri lcu lcaracter
lmoralizator ldin levenimentele lbiblice, ldin lviețile lsfinților lcare lsă lcontribuie lla latingerea
lobiectivelor lpropuse. lSe lvor levita lpovestirile lcare ldeformează ladevărul lreligios lși lproduc
lîndoieli lîn lsufletul lcopiilor.
O lbună lpovestire ltrebuie lsă lîndeplinească lanumite lcondiții:
➢ să laibă lcaracter lintuitiv l(această lcondiție lse lpoate lrealiza lprin lfolosirea lunor
lmateriale lintuitive lcare lzugrăvesc lcele lprezentate);
➢ să lfie lredată lîntr-un llimbaj laccesibil, lcare limplică lutilizarea lunor lcuvinte
lsimple, lcunoscute lelevilor;
➢ să lasigure lun lclimat lemoțional, lprin lfolosire a lunui lton lși la lunei lgestici
lcorespunzătoare.
Explicația lconstituie lo lformă la lexpunerii, lprin lcare lse lreprezintă lesența llucrurilor,
lcauzele lunor lfenomene lși lrelațiile ldintre lele. lEa lse lfolosește lpentru la llămuri ldiferite lnume
lproprii, lo lporuncă, lo lparabolă, lun lverset ldin lSfânta lScriptură. lExplicația ltrebuie lsă lfie:
➢ clară, lla lnivelul lde lînțelegere lal lelevilor;
➢ să lfie lcorectă ldin lpunct lde lvedere ldoctrinar;
➢ să lfie lclară lpentru la lnu lcrea lconfuzii lîn lgândirea lelevilor;
➢ să lfie lconvingătoare, largumentată, lfăcută lcu lcăldură, lnu lca lo lsimplă
linformație.
Cadrele ldidactice lși, lîn lmod lspecial, lpreotul ltrebuie lsă lcunoască lnivelul lintelectual
lal lelevilor lși lsă lgăsească lmodalitățile lcele lmai lpotrivite lpentru la-i lajuta lpe laceștia lsă
lasimileze lceea lce lli lse lpredă. lCel lcare lnu lva lînțelege lîn lmod lcorect lsintagma l„sărac lcu
lduhul” l(Mt. l10, l5) lva levita lsă lîși lformeze lo limportantă lvirtute lmoral -religioasă. lExplicația
ltrebuie lprivită, lastfel, lprin ldubla lsa lfuncție linstructivă lși leducativă l(formativă).
Prelegerea lreprezintă lo laltă lformă la lmetodei lexpunerii. lExpunerea leste lo
lmodalitate lde la lprezenta lo ltemă, lun lsubiect lîn lmod lcontinuu lși lsistematic lîn lfața lunui
lauditoriu lmatur. lÎn lfuncție lde linteracțiunea lcu lalte lmetode lde lpredare, lse ldisting:
– prelegeri lmagistrale, lrespectiv lexpunere lcontinuă lde llungă ldurată, lcentrată lpe

72 lprofesor;
– prelegeri lcu lîntrebări lretorice, lastfel lde lîntrebări linvită lauditoriul lla lreflecție
lpersonală;
– prelegeri lcu lmaterial ldemonstrativ lcare lsuscită linteresul lși latenția lelevilor l(se
lpot lfolosi lfragmente ldin lfilm, ldiferite lproiecții)
– prelegeri lcu loponent. lPrin loponent lse lînțelege lo lteză lopusă lcelei lafirmate
lanterior, lcu lscopul lde la largumenta lo lafirmație lși lde la lface lunele ldiferențieri.
Exemplu: lla lIstoria lBisericii, lla lo llecție lîn lcare lse labordează lproblema
lpredestinării lomului, lexpunerea lcu loponent leste labsolut lnecesară.
În lcadrul lmetodologiei, lparabola lconstituie l,,o lformă la lexpunerii, lalegorică lîn
lcare lse lexplică lcu ltext lbiblic lcu lscopul lde la ldesprinde lo lînvățătură lmorală lsau lun lîndemn
lpe lbaza lunei lpilde lsemnificative”98. lCu ltoate lcă leste lalegorică, lparabola lconține
lîntotdeauna lun lsubstrat lreal lși lare lrolul lde la lilustra lun lcaz lparticular lsau lun ladevăr lcentral.
lPrin lpildă, lsunt lfolosite lfapte lsau levenimente ldin lmediul lînconjurător lpentru la lclarifica lo
lanumită lînvățătură.
Isus, lînvățătorul la lfolosit ldes lpildele lpentru la-i lînvăța lpe lucenici lși lpe loameni. lDin
lunele lreies lîn lmod lcât lse lpoate lde lsimplu lși lclar ldiferite ladevăruri.
Exemplu: lpilda lsamariteanului lmilostiv lîn lcare lni lse ldă lun lexemplu lconcret lde
liubire la laproapelui. lFolosind lun lexemplu lviu, lIsus lne-a ldat lo lminunată llecție lde lmorală.
Alteori lparabola lîmbracă lo lformă lalegorică lce limpune lo linterpretare. lAcesta leste
lcazul lpildei lsemănătorului. lCu lprivire lla lmodul lSău lde la lvorbi lîn lpilde, lIsus lle lspune
lucenicilor: l„de laceea lle lvorbesc lîn lpilde, lpentru lcă lei lmăcar lvăd, lnu lvăd, lși lmăcar lcă laud,
lși lnu laud, lnici lnu lînțeleg” l(Lc. l14, l18). lFolosirea lparabolei lnecesită lo ldocumentare
ltemeinică lpentru la-i lvalorifica lcorect lsemnificația. lEste lnecesar lca lîn lfolosirea lparab olei
lsă lse lrespecte ltoate lcondițiile lunei lbune lexpuneri lși lanume: lsă laibă lcaracter lștiințific, lsă
laibă lcaracter lsistematic, lsă lfie lclară, laccesibilă, lcorectă ldin lpunct lde lvedere lgramatical,
lsă lse lrealizeze lîntr-un lmod latractiv lși lactiv, lpe lcât lposibil lprin lproblematizare lși ldialog.
Demonstrația lconstă lîn lprezentarea lunor llucruri, lprocese lși lfenomene ldin llumea
lreală lsau la lsubstitutelor lacestora. lFuncțiile ldemonstrației lsunt: l„perceperea lmai lclară la
llucrurilor, lfacilitarea lînțelegerii lrelațiilor ldintre lfenomene, lfacilitarea lformării

98 lDorin lOpriș ; lMonica lOpriș ; lMușata lBocoș , lop. lcit., lp. l75.

73 lconvingerilor lștiințifice”99. lPrin ldemonstrație lse lurmărește lnu ldoar ltransmiterea lde
lcunoștințe, lci lși lformarea lde lconvingeri. lFormele ldemonstrației lpot lfi: lcu lobiecte lși
lfenomene lnaturale; lcu lajutorul lsubstitutelo r lobiectelor/tablouri; lcu lajutorul lmijloacelor
lmoderne l(casete, lvideo, lfilme).
Exercițiul ldidactic lconstă lîn lexecutarea lrepetată, lsistematică lși lconștientă la lunor
lactivități, lfizice lsau lintelectuale, lîn lvederea lformării lunei lpriceperi lși ldeprinderi, la lunor
lcalități lintelectuale, lmorale, lmotrice. lToate lobiectele lde lînvățământ lcare lse lpredau lîn
lșcoală, lnecesită lexercițiul ldidactic lcum lar lfi lde lExemplu: lexerciții lde lcăutare la lunor lcărți,
lversete, lcapitole ldin lBiblie.
Jocul ldidactic leste ldefinit lca l,,o lmetodă lactivă lde lpredare -învățare lbazată lpe
lstimula rea lunei lfuncții, lrelații, lactivități”100. lDatorită lfaptului lcă ljocul leste lo lactivitate
lindispensabilă lcopilului, leste lușor lde lînțeles leficiența lfolosirii ljocului ldidactic lîn lprocesul
linstructiv -educativ. lElementele lde ljoc lîncorporate lîn lacest lproces lstimulează lputernic
lactivitatea lelevului, lmai lales lîn lprima lfază la lînvățării lîn lcare linteresul lobiectiv este lminim.
Monotonia lprodusă lde lformele lstereotipi ce lale lexercițiilor, lde lexemplu, lproduce
lplictiseală, lcare linfluențează lla lrândul lsău ldorința lde la lse limplica lîn lactivitate, linteresul l
și latenția lcopilului. lUn ljoc lbine lorganizat lși lpregătit lconstituie lun lmijloc lde lcunoaște re
ldeoarece lare lo lsarcină ldidactică, liar laceasta ldacă leste lîndeplinită lcontribuie lla ldezvoltarea
lintelectului lcopilului, lla lînsușirea lși lconsolidarea lunor lcunoștințe, lla lformarea lși
lconsolidarea lunor labilități lpractice lși lintelectuale.
lLa lclasele lprimare, ljocul lde lrol lare lun llarg lcâmp lde lmanifestare lși lconstituie lun
lexcelent lmijloc lde lactivizare la lelevilor. lJocul lreprezintă, lde lasemenea, lun lmijloc
limportant lde lmanifestare lși lde lformare la lemoț iilor lși lsentimentelor lsocial -morale
l(prietenie, lcompetiție). lÎn lacest lsens, lmanualele lde lreligie loferă lnumeroase lposibilități.
Exemplu: lelevii lsunt lîmpărțiți lîn lechipe lde lcâte ltrei lși ljoacă lrolul lsoarelui, lal
lnorului lși lal lfiricelului lde liarbă.
Jocul lde lrol lse lva lputea ldesfășoară lîn lurmătoarele letape: lpregătirea lși ldistribuirea
lrolurilor, ljocul lpropriu -zis lși lanaliza linterpretării lrolului.
O limportanță ldeosebită lse lva lacorda lsupravegherii ljocului lde lcătre lcadrul ldidactic
lși lpreot lpentru la lasigura lrespectarea ltuturor lregulilor lși lcerințelor. lTotodată, lse lva lputea

99 lIoan lJinga ; lElena lIstrate , lop. lcit., lp. l54.
100 lMihai lDiaconu; lIoan lJinga l(coord.) , lPedagogie , lEd. lASE, lBucurești , l2004, lp. l62.

74 lrealiza lnenumărate ljocuri lde lrol l(exemplu: lIosif lși lfrații lsăi). lO latenție ldeosebită lse lva
lacorda lanaliz ei ljocului, lmodului lîn lcare lau lînțeles lrolul lpersonajului linterpretat, lmodul lîn
lcare lau linterpretat lrolul lrespectiv l(mimică, llimbaj, lmișcare). lFolosirea lfrecventă la ljocului
lîn lcadrul llecțiilor lar lface lca lmulte llecții lși lmanifestări lsă lnu lmai lfie laride lși lplictisitoare.
În lcel lde-al ltreilea lcapitol lam lîncercat lsă lprezentăm, lfundamente lmanageriale lale
lrealizării lparteneriatului lȘcoală -Biserică, lcum ltrebuie lsă lcolaboreze laceste linstituți i.
lAceasta leste lo lcondiție limportantă la lunirii leforturilor lîn lprocesul lde leducație la lelevilor.
lAm lcontinuat lprezentarea lcapitolului lprin la lvedea lcare leste lmodelul lmanagerial
leducațional lde leficientizare la lcolaborării ldintre lȘcoală lși lBiserica lfiind lnecesară ldin
lperspectiva leducațională. lAm lmai lîncercat lsă lvorbim lși ldespre lfaptul lcă lmetodologia lde
limplementare la lmodelului lmanagerial lde leficientizare la lparteneriatului lȘcoală -Biserică
lîn leducația lmorală lși lspirituală la lelevilor lcare linclude: lplanul lde lactivita te; lresursele
lumane; lstrategiile leducaționale; lformele lde lorganizare la lactivității lelevilor lși lmetodele lși
ltehnicile lde lrealizare la lparteneriatului.

75 CAPITOLUL lIV
Validarea lexperimentală la lmodelului
managerial lși la lmetodologiei lelaborate
În lacest lultim lcapitol lîncercăm lsă lprezentăm lexperimentul lpedagogic lprivind
leficientizarea lparteneriatului lȘcoală – lBiserică lîn ldomeniul leducației lspirituale lși lmorale l
a lelevilor, lcare la lavut lloc lîn lcadrul la ldouă lșcoli lla lclase lprimare. lAcest lcapitol lîl lvom
lîncheia lprezentând lrezultatele lunui lexperiment lpedagogic lca lurmare la laplicării lunui
lchestionar ladresat lelevilor lcu lprivire lla lformarea lpersonalității lacestora lprin lrealizarea
lparteneriatului lȘcoală l- lBiserică.
IV.1. Experimentul lpedagogic lprivind leficientizarea lpartener iatului
lȘCOALĂ – lBISERICĂ lîn ldomeniul leducației lspirituale lși lmorale la lelevilor

Motto: l“Științele lsunt luși, liar lcheile lsunt lcercetările”
l(Anton lPăun)
În lDicționarul lExplicativ lal lLimbii lRomâne lcuvântul l„a lcerceta” leste ldat lde
lmultiple lsensuri. lSinonimele lverbului la lcerceta lsunt: la lobserva, la lexamina, la lîntreba, la
liscodi, la lcăuta, la lcontrola, la lstudia, la lconsulta, la lchestiona, la lancheta. l
Din laceste lsensuri lne linteresează, lîn lprimul lrând, lîn lcontextul ldemersului
lexplicativ lactivitatea lde lcăutare la ladevărului. lCercetarea leste lun ldemers lrațion al lpentru
ldescoperirea lrăspunsului lla lîntrebările lfundamentale lpe lcare lomul lle lpune llumii
lînconjurătoare.
Cercetarea lpresupune lanumite lcunoștințe, lcultură lgenerală lși lde lspecialitate,
lcalități lpersonale, lanumite labilități, lcapacit atea lde la ljudeca lindependent, lcapacitate lde
ldocumentare, lcapacitatea lde la lgăsi lsoluții lalternative, lde la lpune lși lrezolva lprobleme,
linițiere lmetodologică, lcreativitate, lperseverență, linteres lși lcuriozitate lintelectuală.
Problema leducației ltinde lsă ldevină lo lproblemă lprioritară lpentru lsocietate.
lEducația leste lprocesul lorientat lspre lformarea lși ldezvoltarea lpersonalității, lpentru
lîmplinirea lspirituală la lindividului, ldar lși lpentru lcomunitate.

76 Formularea lteme i
Am lcăutat lsă laleg lo ltemă lcare lsă laibă lun lcaracter lpractic -aplicativ, lîntr-un
ldomeniu lcare lm-a lpreocupat lîntotdeauna.
Tema lcare lface lobiectul lacestei lcercetări leste l"Relația ldintre lȘcoală lși lBiserică lîn
ldevenirea lmorală lși lspirituală la lelevilor".

Informarea lși ldocumentarea
Am lcercetat ldacă ltema laleasă lde lmine lpoate lface lobiectul lunei lcercetări lpsiho –
pedagogice. l lPentru laceasta lam lînceput lcâteva linvestigații lla lclasa la lIV-a ldin lȘcoala
lGimnazial ă lDeaj lși lla lclasa la lIV-a lde lla lȘcoala lGimnazială lNr. l3 lTârnăveni. lAm lpurtat
ldiscuții lpe laceastă ltemă lcu lînvățătoarea lcare lpredă lla laceastă lclasă, lcu lprofesorii lde
lReligie ldar lși lcu lunii lpreoți l.

Etapele lcercetării . lExperimentul lpedagogic ls-a ldesfășurat lîn ldouă letape lîn lȘcoala
lGimnazială lDeaj, lși lȘcoala lGimnazială lNr. l3 lTârnăveni lpe lun leșantion lde l39 lelevi: l19
lelevi lde lla lȘcoala lGimnazială lDeaj lși l20 lde lelevi lde lla lȘcoala lGimnazială Nr. 3 lTârnăveni.

1. lExperimentul lde lconstatare ls-a ldesfășurat lîn lperioada l01 loctombrie l2019 l- l3
laprilie l2020. lÎn laceastă lperioadă lam lcules linformații lreferitoare lla ldesfășurarea
lexperimentului llegat lde lformarea lpersonalităț ii lelevilor lprin lrealizarea lparteneriatului
lȘcoală l- lBiserică lși laplicarea lconstatării lprin lchestionare la lelevilor. lS-a lefectuat
lchestionarea llor lcu lscopul lde la ldetermina latitudinea lelevilor lfață lde lparteneriatul
leducațional lȘcoală l- lBiserică.
Chestionarele lconțin lfiecare lcâte l10 lîntrebă ri, lavând l5 lvariante lde lrăspuns.
lRespondentul lurmează lsă laleagă lacea lvariantă lcare lexprimă lpărerea llui lproprie, lsau
lcoincide lcu lrealitatea lîn lcea lmai lmare lmăsură lși lo laltă lvariantă lcare leste departe de lpărerea
llui, lsau lde lrealitate:
Chestionar lpentru lelevi
Dragi lelevi! lVă lsolicităm lsă lrăspundeți lcât lmai lsincer lși lobiectiv lla lîntrebările lde lmai ljos.
lCu lcât lrăspunsurile lvor lfi lmai lsincere lși lobiective, lcu latât lva lcrește lși lmăsura lîn lcare lse l
va lrealiza lscopul lacestei linvestigații .
1. Cât lde lfrecvent lparticipi lla levenimente lreligioase?

77 □ foarte ldes □ ldes □ lepisodic l l l l l l l l l l l l l l l l l l □ lrar □ ldeloc
2. În lce lmăsură, lconsideri lcă leste lnecesară lcolaborarea lîntre lȘcoală -Biserică?
□ foarte lmult □ lmult □ lpuțin l l l l l l l l l l l l l l□ lfoarte lpuțin □ ldeloc
3. În lce lmăsură, laceastă lcolaborare lcontribuie lla lcreșterea lmotivației lde lînvăț are?
□ foarte lmult □ lmult □ lpuțin l l l l l l l l l l□ lfoarte lpuțin □ ldeloc
4. În lce lmăsură, lte lîncurajează lsufletește lparticipările lla lactivitățile lreligioase?
□ foarte lmult □ lmult □ lpuțin □ lfoarte lpuțin □ ldeloc
5. În lce lmăsură, linfluențează lactivitățile lreligioase lasupra ldezvoltării ltale lpersonale?
□ foarte lmult □ lmult □ lpuțin □ lfoarte lpuțin □ ldeloc
6. Ar ltrebui lde lîmbunătățit lcolaborarea ldintre lȘcoală lși lBiserică l?
□ foarte lmult □ lmult □ lpuțin □ lfoarte lpuțin □ ldeloc
7. Poate lajuta lcolaborarea ldintre lȘcoală -Biserică lla lrezolvarea lproblemelor ldin
lfamilie?
□ foarte lmult □ lmult □ lpuțin □ lfoarte lpuțin □ ldeloc
8. În lce lmăsură, lactivitățile lcomune lale lȘcolii lși lBisericii lsunt lîn lfolosul lelevilor?
□ foarte lmult □ lmult □ lpuțin □ lfoarte lpuțin □ ldeloc
9. Cunoașteți lmodalitățile lpe lcare lle lrealizează lȘcoala lîn lparteneriat lcu lBiserica?
□ foarte lmult □ lmult □ lpuțin □ lfoarte lpuțin □ ldeloc
10. Ce lpropui lpentru lîmbunătățirea lcolaborării ldintre lȘcoală lși lBiserica?

78 Vă lmulțumim lpentru lcolaborare!
Chestionarele lau lvizat lîntrebările lreferitoare lla latitudinea lelevilor lprivind lsistemul
lșcolar lși latitudinea lfață lde lrealizarea lparteneriatului lcu lBiserica. lAnalizând lchestionarele
ls-a lajuns lla lurmătoarea lconcluzie: lcă ltoți lrespondenții lsusțin lîn lmod lpoziti v lactivitățile
lcomune lplanificate lale lparteneriatului lȘcoală -Biserică. l
Părinții lau lfost linformați ldespre lrezultatele lsondajului, lreferitor lla lactivitățile
lcomun e la lparteneriatului lȘcoală -Biserică.
2. Experimentul lde lformare ls-a ldesfășurat lîn lperioada l6 lmarti e l- l6 laprilie l2020.
lÎn laceastă lperioadă lau lfost laplicate lîn lpractică lactivitatea lextradidactică lcu lgenericul:
lSărbătoarea lSfântă la lÎnvierii l- ltradiții lși lsemnificații. lÎn lcadrul lexperimentului lau
lparticipat l29 lde lelevi ldin lclasa lIV-a.
Au lfost lutilizate lurmătoarele lmetode lde linstruire : lobservarea lspontană lși ldirijată,
lpovestirea, lexplicația lși lconversația leuristică, ldemonstrația, ljocul, lproblematizarea,
lînvățarea lprin ldescoperire, lrecitalul, lcoșulețul lpascal, lștiu/vreau lsă lștiu/am lînvăța t,
lcântecul, llectura lîn llanț, lasistare lde lcalculator.
Mijloace lde linstruire : l*suporturi -slaid, l*film, l*imprimări laudio lși lvideo, letc. l
Parcursul ldidactic la lfost lurmătorul:
1. Evocarea:
– Recitarea lpoeziilor lHristos la lînviat lde lEugenia lBun lși lÎn lziua lde lPaști lde lElena
lFarago.
– Cuvântul lintroductiv lal lprofesorului.
– Reactualizarea lprin lȘtiu/Vreau lsă lștiu/Am lînvățat .
2. Realizarea lsensului:
– lDefiniția lnoțiunii lde lPaște.
– lExplicarea lsemnificației lsimbolurilor lpascale: lpasca, loul lroșu l(Legenda louălelor
lroșii), lmielul, llumânarea, liepurașul, lalte lsimboluri.
3. Reflecț ia:
– lDemonstrația lpictării licoanelor lpe lsticlă.
4. Extinderea:
– lRecitarea lpoeziei lHristos la lînviat lde lVasile lMilitaru.
– lCuvânt lde lmulțumire lși lîncheiere lal lprofesorului.
– Concluzii lprin lȘtiu/Vrea u lsă lștiu/Am lînvățat l(completarea lultimei lrubrici).

79 – Prezentarea lunui lmini-program lde lcântece lși lpoezie lpascală.
IV.2. Rezultatele lexperimentului lpedagogic
Pentru la lafla lcare lsunt lopiniile lelevilor lvizavi lde lnecesitatea lși loportunitatea lunirii
leforturilor lȘcolii lși lale lBisericii la lfost laplicat lcâte lun lchestionar lcare lau lurmat, lîn lanumite
lperioade. lRăspunsurile lla lchestionare lsunt lfixate lîn lprocente l(%).

Chestionarea lrespondenților la lavut lloc lla lexperimentul lde lconstatare lși lla
lexperime ntul lde lcontrol:
– lRezultatele lchestionării lelevilor lla lexperimentul lde lconstatare.
– lRezultatele lchestionării lelevilor lla lexperimentul lde lcontrol.
Răspunsurile lchestionării lale lelevilor ldupă lexperimentul lde lcontrol lau lfost
lpoziti ve lîndoit lîn lprocente lși lpuse lîn ltabele lpentru la lle lcompara. lMajoritatea
lrespondenților lau lfost limplicați lactiv lîn lactivitatea lextradidactică lrealizată lde lȘcoală lîn
lparteneri at lcu lBiserica.
În lacest lultim lcapitol lam lîncerc at lsă lprezentăm lexperimentul lpedagogic lprivind
leficientizarea lparteneriatului lȘcoală – lBiserică lîn ldomeniul leducației lspirituale lși lmorale
la lelevilor, lcare la lavut lloc lîn lcadrul la ldouă lșcoli lla lclase lprimare. lAcest lcapitol ll-am
lîncheiat lprin lprezentarea lrezultatel or lunui lexperiment lpedagogic lca lurmare la laplicării
lunui lchestionar ladresat lelevilor lcu lprivire lla lformarea lpersonalității lacestora lprin Rezultatele lchestionării lelevilor lla
experimentul lde lconstatare: Rezultatele lchestionării lelevilor
la lexperimentul lde lcontrol:

Foarte
mult
Mult
Puțin

Foarte
puțin
Deloc
1 22% 32% 14% 15% 17%
2 23% 25% 29% 10% 13%
3 24% 17% 18% 25% 16%
4 23% 12% 20% 21% 24%
5 5% 22% 28% 27% 18%
6 4% 11% 26% 32% 27%
7 8% 15% 26% 21% 30%
8 13% 20% 27% 25% 15%
9 4% 18% 31% 25% 12%
Foarte
mult
Mult
Puțin

Foarte
puțin
Deloc
1 48% 34% 8% 5% 5%
2 53% 39% 3% 3% 2%
3 48% 47% 2% 2% 1%
4 49% 46% 3% 1% 1%
5 51% 35% 4% 7% 3%
6 47% 45% 4% 2% 2%
7 48% 43% 3% 5% 1%
8 49% 43% 3% 3% 2%
9 42% 39% 9% 6% 4%

80 lrealizarea lparteneriatului lȘcoală l- lBiserică.
În lcontinu are, ldupă lConcluzii , lvă lprezint lactivitatea lextradidactică l(Anexa l2) lcu
locazia lsărbătorilor lpascale, lrealizată lla lȘcoala lGimnazială lDeaj lconform lexperimentului
lde lformare.

81 CONCLUZII
1. Cercetarea lefectuată, lne ldenotă lfaptul lcă lproblema linteracțiunii lsistemului
leducați onal lal lStatului lcu lBiserica leste lfoarte lactuală lîn lcontextul leducației lmorale lși
lspirituale la ltinerii lgenerații. lImportanța lproblemei labordate lîn lacest lstudiu este lconfirmată
lde levenimentel e ldin lmediul lsocio -cultural, lprin lîncercarea lmultor lsavanți lși lcadre
ldidactice lde la lcăuta lforme ladecvate lale leducației lspirituale lși lmorale la lgenerației lîn
lcreștere. lRezolvarea llor leste lposibilă lprin ldezvoltarea linteracțiunii ldintre lȘcoală lși
lBiserică lce lreprezintă linstituțiile labilitate lpentru lcrearea lunor lparteneriate ldurabile lîn
lvederea lcultivării lvalorilor lmorale lgeneral -umane lși la lspiritualității lelevilor. lFormarea
lconvingerilor, lobișnuințelor lși ldeprinderilor lde lconduită lmorală lreclamă lun lproces
lcomplex lde leducație ldin lpartea latât la lȘcolii, lcât lși la lBisericii.
2. În laccepțiunea lcercetătorilor, lparteneriatul leducațional leste ldefinit lca lo lformă
lde lcomunicare, lcooperare lși lcolaborare lîn lsprijinul lcopilului lla lnivelul lprocesului
leducațional. lÎn lacest lcontext, leste lnecesar lsă lmenționăm lcă lparteneriatul leducațional lse
ldesfășoară lîn lparalel lcu lprocesul linstructiv -educativ lși lcă lacestuia, ltrebuie lsă li lse lconfere
lun lcaracter lprospectiv lși lcontinuu.
3. Tipurile lde lparteneriat leducațional lși lmanagementul lrealizării lacestora lse
lbazează lpe lacea lpremisă, lcă lpărțile linteresate lau lun lfundament lcomun lde lacțiune lși lun
lspirit lde lreciprocitate lcare lle lpermite lsă lse lunească. lPe lprofesori lși lpărinți lîi lunește ldorința
lde la-i lsusține lpe lcopii lîn ldezvoltarea llor lspirituală. lDe laceea, linstituirea lspiritului lde
lreciprocitate, lastfel lîncât lefortur ile ldepus e lsă laibă lsemnificație lpentru ltoți lcei limplicați,
leste lpercepută ldrept lo lprovocare. lCunoscându -se, lpartenerii lse lidentifică lcu lnevoile lși
laspirațiile lcopilului, lpentru la-l lsprijini, lcu ltact, lînțelegere lși ldragoste, lîn la latinge lun lscop
lcu lo lfinalit ate lpozitivă.
4. Școala, linstituție la lcunoașterii lși la lluminii, lalături lde lBiserică, lcontribuie ldin
lpunct lde lvedere lmoral lși lspiritual lla leducarea lintegrală la lomului, lla laprofundarea
lprincipiilor lfundamen tale lale lumanității, lînscrise lde lDumnezeu lîn lsufletul lfiecărui lcopil,
lprecum lbinele, ladevărul lși lfrumosul.
5. Managementul lrealizării lparteneriatului lȘcoală -Biserică la lfost lelaborat lprintr -o
lschemă l(hartă lconceptuală). lEa lpune lîn levidență lrealizarea lparteneriatului lȘcoală –
Biserică lși lprezintă lmodelul lmanagerial lde leficientizare ldintr -o lperspectivă leducațională.
lModelul lmanagerial leducațional la lcolaborării lacestor ldouă linstituții leste lnecesar lîntr-o

82 lcomunitate , ldeoarece lservește lîn lprocesul lde lpregătire la lformării lpersonalității lelevului
lpentru lviață, lcultivându -i lcultivă lvalorile lmoral -spirituale.
6. Metodologia lde limplementare lîn lpractică la lmodelului lmanagerial la
lparteneriatului lȘcoală -Biserică, lrezidă lîn leficientizarea lanalizei lmetodelor lși ltehnicilor
laplicate lla lrealizarea lși lfinalizarea lcercetării lpropriu -zise. lPe lbaza lcercetării lmetodologiei
lîn lcauză ls-a lîncercat latât lformularea lstrategiilor lde linvestigare leducațională, lcât lși lcăile
lde lobținere la lunor lrezultate lvalide lîn lviitor.
7. Strategiile leducaționale lși ltehnologiile lpedagogice lse lcuprind lîn: lstrategiile
leducaționale l(euristică, lalgoritmică, linductivă, ldeductivă, lpersuasivă); lformele lde
lorganizare la lactivității lelevilor: lactivitate lfrontală lși lindividuală.
8. Rezultatele lobținute lîn lurma lsondajului lau lpus lîn levidență lfaptul lcă lmajoritatea
lelevilor lconsideră lcă lȘcoala lar ltrebui lsă lcolaboreze lcu lBiserica lîn lvederea lsoluționării lși
ldiminuării lproblemelor leducaționale lprin ldesfășurarea lactivităților lcomune.
În lprocesul lefectuării lacestor linvestigații lpot lfi lînaintate lși lunele lrecomandări:
1. Pentru leficienti zarea lparteneriatului lȘcoală -Biserică leste lnecesar lde la lorganiza
lactivități lde linformare lși lformare lpentru lpedagogi, lpărinți lși lelevi, lprivind lmodalitățile lde
lconjugare la leforturilor lambelor linstituții, lîntru lmaterializarea lcauzei lcomune l- leducația
lmorală lși lspirituală la lelevilor.
2. Educația lmoral -spirituală la lelevilor leste lforma lcea lmai lînaltă lîn lmunca lde
lmodelare lși lformare la lcaracterului lși lpersonalității lcopiilor lși ltinerilor. lDin lacest lmotiv,
leducația lmorală lși lspirituală lar ltrebui lsă lfie lprioritatea lfundamentală la loricărei lsocietăți
lcare ldorește lprogresul lspiritual lși lbunăstarea lmaterială la lpoporului.
3. Activitatea leducativă ltrebuie lsă lexiste lîntr-o lacțiune lpermanentă lși lunitară
lasupra lformării lpersonalității lelevului, lcare leste lbeneficiarul ldirect lal lacestui ldemers.
lEforturile lde lpromovare la lreușitei ladaptării lelevului lîn lșcoala lau ldus lla latragerea lfamiliei
lîn linteriorul lșcolii lpentru la laprofunda lcunoașterea lspirituală lși lmoral -eficientă la lelevilor,
la lactivității llor, la lînțelege lcerințele lși ldificultățile lcu lcare lse lconfruntă laceștia.
4. Este lnecesar lde la lasigura lbibliotecile lșcolare lcu lliteratura lcare lse lreferă lla
letică, lmorală lși lcultur a lspirituală, lsă lfie lprezentate lperiodic lîn lșcoală llecții lcu ltematică
letico -morală lși lspirituală lcu lparticiparea lpreotului.
Este loportună ldeschiderea lunor lșcoli lduminicale lpe llângă lBiserică, lpe lbază lde
lvoluntariat, lcare lar lcontribui lîn lmod lcert lla ldezvoltarea lmoralității lși la lculturii lspirituale la

83 lelevilor.

84 ANEXE

ANEXA l1

Unitatea l_______________________________________________________________ l
Nr _____ din l________________

PROTOCOL lDE lPARTENERIAT lEDUCAȚIONAL

Încheiat lîntre: l________________________________________________ reprezentată
lde ldl/d-na l_______________________________________________ în lcalitate lde
ldirector lși leducatoare/profesor l___________________________________________
inițiatoarele
proiectului.
Și _______________________ reprezentată lde ldoamna _____________ în
lcalitate lde ldirector ________________ al ______________________________ ______

Articolul l1
Prezentul lprotoco l lare ldrept lobiect lcolaborarea lpărților lîn lvederea ldesfășurării
lprogramului lde lactivități lextracurriculare lîn lparteneriat lcu l_____ ___________________

Articolul l2 l- lObiectul lprotocolului
Prezentul lprotocol lare ldrept lobiect, lcolaborarea ldintre lpărți lîn lvederea ldesfășurării lîn
lbune lcondiții lla lgrupa/clasa l____________ la lurmătorului lcalendar lde lactivități:
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________ ________________________
______________________________________________________________________
___________________________

85 Articolul l3 l-Durata lparteneriatului
Parteneriatul lse ldesfășoară lîn lperioada
l____________________________________________

Articolul l4 l- lObligațiile lpărților
Părțile lstabilesc lîmpreună lstrategiile lde llucru lîn lconformitate lcu lparticularitățile lde
lvârstă lși lnivelul lgrupei/clasei, lasigură llogistica lnecesară, lmobilizează lcopii lpentru
l_____________

Articolul l5 l- lAlte lobligații l
Partenerii lvor lavea lîn lvedere lnecesitatea lconsultării lcu lprivire lla lstabilirea ltermenelor lde
ldesfășurare la lactivităților, lpentru la lnu lperturba lreciproc lprogramul.
Modificările lce lsurvin lpe lparcursul lderulăr ii lprogramului lde lactivități lse lvor lface lcu
lconsultarea lpărților .
Prezentul lprotocol la lfost lîncheiat lîn l _____ exemplare.

Director, l l
Partener,

86 ANEXA l2

Școala lGimnazială lDeaj
Școala lGimnazială lNr. l3
lTârnăveni

87 Motto: lPrin lÎnvierea lSa, lDomnul lIsus lHristos la
lbiruit lmoartea lpentru ltotdeau na lși la ldovedit lcă lEl
leste lFiul llui lDumnezeu . lSfântul lIoan lGură lde laur.
I. Date lgenerale.
Instituția lde lînvățământ l– lȘcoala lGimnaz ială
lDeaj l
Înv. lMureșan lMaria lCristina lși lȘcoala lGimnazială
lNr. l3 lTârnăveni l
Profesor lBarb lDoin a.
Data l6 lmartie l2020.
Timp lrezervat l- l60 lmin.
Subiectul l- lTradiții lpascale .
Argument lImplicarea lelevilor lîn lderularea lacestei lactivități lva lconduce lla lconștientizarea
lfaptului lcă ltradițiile ltrebuie lpăstrate lși ltransmise lmai ldeparte. lDoar lprin lele lputem lexista
lca lneam.
II. Competențe lspecifice:
– cunoașterea lobiceiurilor lși ltradițiilor lcreștinești lde lPaști, ldescrierea lși
lidentificarea lelementelor lreligioase lspecifice lsărbătorilor lpascale;
– stimularea lcuriozității , la linteresului lde lcunoaștere lfață lde ltradițiile lși lobiceiurile
lde lPaște.
III. Obiectivele llecției: lLa lfinele llecției lelevii lvor lfi lcapabili:
01: lsă lexplice lsemnificația lcreștină la lsărbătorilor lreligioase: lPaștele lși lIspasul;
02: lsă ldenumească ltradiții lspecifice lde lPaște;
03: lsă lcomenteze lsimbolurile lpascale;
04: lsă lpicteze licoane lpe lsticlă;
05: lsă lexploreze lvopsitul lși lîncondeiatul louălor l- lsemnificația lculorilor;
06: lsă lparticipe lafectiv lla lsărbătorile lreligioase lale lfamiliei lși lale lcomunității.
IV. Resurse:
a) bibliografice:
Surse lInternet.
b) audio: lwww.youtube.com ;

88 c) umane: lelevii lclasei lprimare

EVOCAREA l(recitalul lva lfi lilustrat lprin lslide -uri).

Elev: lDoamne lce lmare lminune lNe-ai ltrimis lpe laceastă llume lUn lcopilaș, lpe
lDomnul lIisus lCare lpe lo lrază, lvine lde lsus lFiu lal lTatălui lCeresc lDoamne, lDoamne lîți
lmulțumesc!
Elev: lPentru lcă lEl lne-a liubit lPe lcruce la lfost ljertfit lȘi la ltreia lzi la lînviat lPăcatele
lni lle-a liertat lHristos la lÎnviat!
Elev: lToți lcopii lazi lse lîmbracă lCu lce lau lei lmai lfrumos lȘi lpărinți llor lle lcânta
lÎnvierea llui lChristos.
Elev: lȘi lla lmasă lciocnesc lastăzi lToți lcopiii lcei lcuminți, lOuă lroșii lși lpestrițe, lCu
liubiții llor lpărinți.
Elev: lToți lcopiii lazi lșanț ldarnici lCăci lei lștiu lcă llui lChristos, lÎi lșanț ldragi lnumai
lcopiii lCei lcu lsufletul lmilos.
Elev: lȘi lcopiii lbuni lla lsuflet, lAzi lcu lbucurie ldau, lCozonaci lși louă lroșii lLa lcopiii
lcare ln-au.

(Hristos la lÎnviat l– lEugenia lBun lși lÎn lziua lde lPaști l– lElena lFarago)

Profesoara: lHristos la lÎnviat, ldragi lelevi. lAceastă lactivitate lse lva ldesfășura lsub lsemnul
lparteneriatului lȘcoală-Biserică. lSper lca laceastă lexperiență lsă lo lpromovăm lprin lalte
lactivități lasemănătoare.

După lcum lați lînțeles ldin lpoezia lde ldebut, lvom lvorbi lastăzi ldespre lSărbătoarea
lÎnvierii l- lPaștele. lSfântul lIoan lGură lde lAur lspunea lcă lprin lÎnvierea lSa, lDomnul lIisus
lHristos la lbiruit lmoartea lpentru ltotdeauna lși la ldovedit lcă lEl leste lFiul llui lDumnezeu .
Dar lpână lsă lîncepem, lvă lrog lsă-mi lspuneți lce lcunoașteți lvoi ldespre laceastă lsărbătoare lși
lce lați lvrea lsă lcunoașteți lla laceastă llecție, llucrând ldupă ltehnica lȘtiu/Vreau lsă lștiu/Am
lînvățat :

89

Știu Vreau lsă lștiu Am lînvățat
– e lziua lîn lcare la lînviat lHristos;
– se lsărbătorește ldupă lun lpost
lîndelungat; l
– se lvopsesc louă;
– se lcoace lpască;
– se lmerge lla lsfințit lpasca;
– se lsalută lHristos la lînviat! lși lse
lrăspunde
Adevărat la lînviat ! lEtc. – cum lse lstabilește ldata lsărbătorii;
– care leste lsemnificația lreligioasă la
lei;
– de lce lse lvops esc louă lroșii;
– cum lse lîncondeiază louă;
– care leste lsemnificația lsimbolurilor
lpascale;
– cum lse lpictează lo licoană lpe lsticlă
letc.

REALIZAREA lSENSULUI

Elev: lCuvântul l„Paște” leste lde lorigine lebraică lși lînseamnă l„trecere”: ltrecerea
ldin lrobia lpăcatului lla llibertatea liubirii laduse lde lHristos lprin lSfânta lCruce. lPentru levrei,
lcuvântul lsemnifică ltrecerea ldin lrobia legipteană lla llibertate l- ltrecerea lprin lMarea lRoșie.
Diriginte: lDespre lmodul lîn lcare lse lstabilește ldata lPaștelui, ldespre lsemnificația
lreligioasă la lsărbătorii, ldespre lcântarea lHristos la lÎnviat l(se lva linterpreta), ldar lși ldespre
lsărbătoarea lÎnălțării l(Ispasul) lvă lvoi lvorbi lprintr -un lpowerpoint lpe lcare lo lsă lîl lprezint.
Ouăle lroșii . lOuăle lsimbolizează lmormântul lpurtător lde lviață lal lDomnului lnostru
lIisus lHristos, lcare ls-a ldeschis lla lÎnvierea lSa ldin lmorți. lCunoașteți lobiceiul lciocnitului
louălor, lcare lse lface l„cap” lla l„cap” lși l„dos” lla l„dos”. lExistă lcredința lcă lcei lcare lciocnes c
lse lîntâlnesc lpe llumea lcealaltă.
Profesoara: lSă lcunoaștem llegenda lreligioasă la loului lroșu.
Elevii lvor llectura lîn llanț lLegenda louălor lroșii l(lectura lva lfi lînsoțită lde lslide): lSe
lspune lcă lîn lVinerea lPatimilor, lcând lDomnul lnostru lIisus lHristos lera lrăstignit lpe lcruce lși
lsuferea lpentru lpăcatele lnoastre, lîn lcetatea lIerusalimului lvenise lMaria lMagdalena lcu l
un lcoș lcu louă. lPe lcând lea ltrecea lprin loraș, la lauzit lcă lIisus lHristos la lfost losândit lla
lmoarte lși ldus lsă lfie lrăstignit lpe ldealul lGolgota. lAșa lcum lera, lpurtând lcoșul lplin lcu louă,

90 la lalergat lîntr-un lsuflet lla lGolgota. lCând la lajuns, lL-a lvăzut lpe lMântuitorul lrăstignit lși lpe
lsoldați lpăzindu -l. lDin lmâinile lși lpicioarele lsfinte lale lDomnului lsângele lcurgea lșiroi lși
lstropea lțărâna lde lsub lcruce. lFemeia lși-a lașezat lcoșul lcu louă lacolo ljos, lsub lcrucea
lDomnului lși, laruncându -se lla lpământ, lse lruga lplângând lde ldurere lși lfrângându -și
lmâinile:
– lDoamne lIisuse lHristoase, lmâinile lTale lcare lau lfăcut lnumai lbine, lpicioarele lTale
lcare lau lumblat lnumai lsă lmântuiască, liată loamenii lrăi lle-au lstrăpuns…! lBinefăcătorul
lmeu lși lIzbăvitorul lmeu, lcum lse lpoate lca lTu lsă lfii lrăstig nit? lTu, lcare lai lfăcut lnumai lbine
ltuturor loamenilor… lO, lDumnezeule lmeu, lTu lTe lduci lacum lde lla lnoi. lTe lrugăm, liartă -ne
lși llasă-ne lun lsemn, lca lsă lne lamintim lîntotdeauna lde lPatimile lTale lpentru lnoi!
Când ls-a lridicat lfemeia lde ljos, louăle ldin lcoș lerau lroșii lde lsângele lcare lpicurase
lpeste lele ldin lrănile lDomnului. lÎn ldimineața lÎnvierii la lmers lși lea, lcu lalte lfemei lși lcu
lApostolii, lla lmormântul lDomnului, lpe lcare ll- lau lgăsit lgol. lAtun ci lși-au lspus lcu lbucurie
lunii laltora: lHristos la lînviat! lPlină lde llumina lÎnvierii, lfemeia larăta ltuturor louăle lroșii l
din lcoșul lei, lsemn lal lPatimilor lpe lcare lDomnul li-l llăsase.
De latunci, lînroșirea louălor, la ldevenit lo ltradiție .
Profesoara: lAstăzi, louăle lse lvopsesc lîn ldiferite lculori, lse lînfrumusețează lcu
ldiferite lmateriale: lhârtie, lpânză, lpanglici letc.. lPe lvremuri, lgospodinele lînsă, lîncondeiau
louă, lobicei lpăstrat lpe lalocuri lîn lunele llocalități lpână lastăzi.
Mielul. lDupă ltradiție, lîn lzilele lde lPaști lse lmănâncă lcarne lde lmiel. lMielul lîl
lsimbolizează lpe lMântuitorul lnostru lIsus lHristos, lcare lS-a ljertfit lpentru lpăcatele llumii lși
la lmurit lpe lcruce lca lun lmiel lnevinovat. lMielu l lreprezintă ltriumful lînnoirii, lvictoria lciclică
la lvieții lasupra lmorții.
Lumânarea laprinsă lîn lnoaptea lde lÎnviere leste lsimbolul lbiruinței lvieții lasupra
lmorții, la lluminii llui lHristos lîmpotriva lîntunericului, lpăcatului. lSe lspune lcă laceastă
llumânare lare lputeri lmiraculoase. lDacă lajungi lde lla lbiserică lcu lea lpână lacasă, latunci lți lse
lvor lîmplini ltoate lcele lpuse lîn lgând. lEa lse laprinde lîn lfața licoanei lpe ltimp lde lfurtună lși lla
lalte locazii.
Profesoara: lCe ls-a lnumit lmai lsus lsânt lcomponentele lobligatorii, laprobate lde
lbiserică. lSunt lînsă lși laltele lpe lcare lputem lsă lle lgăsim lîn lcoșul lpascal:
– lPrescura , lcare ladusă lîn lacea lzi, lse lva llua lcâte lo lpărticică.
– lBusuiocul lsfințit lse lfolosește lla lsfințirea lcaselor.

91

REFLECȚIA
Profesoara: lÎn lcontinuare lfiecare lavând lo lbucată lde lsticlă ltăiată ldreptunghiular,
lvor lpicta lcâte lo licoană lsimbolizând lpe lMântuitorul lHristos lsau lpe lMaica lDomnului.

l

l l

92 l l l l l
l l
l l l l l l

93 l l l
l l

94 EXTINDEREA

Elev: lHristos la lÎnviat! lCe lvorbă lSfântă!
Îți lsimți lde llacrimi lcalde lochii luzi
Și-n lsuflet lparcă lserafimii -ți lcântă
De lcâte lori lcreștine lo lauzi.
Elev: lHristos la lÎnviat lîn lfirul lierbii,
A lînviat lHristos lîn lAdevăr;
În lpoienița -n lcare lzburdă lcerbii,
În lflorile lde lpiersic lși lde lmăr.
Elev: lÎn lstupii lde lalbină lfără lgreș,
În lvântul lcare lsuflă lmângâios,
În lramura -nflorită lde lcireș,
Dar lvai, lîn lsuflet lți-nviat lHristos?
Elev: lAi lcântărit lcu lmintea lta lcreștine lCât lbine lai lfăcut lsub lcer lumblând, lTe lsimți lmăcar
lacum lpornit lspre lbine lMăcar lacum lte lsimți lmai lbun, lmai lblând? l
Elev: lSimți ltu ltopită -n lsuflet lvechea lură?
Mai lvrei lpieirea lcelui lplin lde lHar?
Ți-ai lpus lzăvor lpe lbârfitoarea -ți lgură? lIubirea lpentru lsemeni lo lsimți ljar?
Elev: lO, ldacă -aceste llegi lde-a lpururi lsfinte lÎn laur lmăcar lazi lte-au lîmbrăcat
Cu lserafimii -n lsuflet limn lfierbinte
Ai ldrept lsa lcânți: lHristos la lÎnviat! l(Vasile lMilitaru l- lHristos la lînviat) .

Profesoara: lDa, lesența lacestei lsărbători le lde la laduce lpacea, lliniștea lsufletească,
lîmpăcarea lcu lsine lși lcu lceilalți, lsmerenia, lgânduril e lbune lși lfaptele lfrumoase. lDe laceea,
lîn lfiecare lan, lîn lajunul lacestei lsărbători lvă lîndemnăm lca lsă ldați lo lmână lde lajutor lcelor l
mai ltriști lca lvoi l- lcopiilor lrămași lfără lmângâierea lși ldragostea lpărinților. lEu lvă lîndemn l
ca lpe lniște lcreștini ladevărați lsă lfiți lbuni lîntotdeauna, liar lbunătatea lsă lse lvadă lîn lfaptele
lvoastr e. lSă lgeneralizăm lcele lînvățate lazi, lcompletând lȘtiu/Vreau lsă lștiu/Am lînvățat.
lRând lpe lrând lelevii lcompletează lcu lcele lînvățate:

95 Știu Vreau lsă lștiu Am lînvățat
– le lziua lîn lcare la lînviat
lHristos;
– lse lsărbătorește ldupă lun
lpost lîndelungat;
– lse lvopsesc louă;
– lse lcoace lpască;
– lse lmerge lla lsfințit lpasca;
– lse lsalută lHristos la lînviat! L
și lse lrăspunde lAdevărat la
lînviat !
Etc. – lcum lse lstabilește ldata
lsărbătorii;
– lcare leste lsemnificația
lreligioasă la lei;
– lde lce lse lvopsesc louă lroșii;
– lcum lse lîncondeiază louă;
– lcare leste lsemnificația
lsimbolurilor lpascale;
– lcum lse lpictează lo licoană
lpe lsticlă letc. – lsemnificația loului lroșu,
llumânării, lpăscuței, lmielului;
– de lce lse lvops esc louă lroșii lși
lcum lse lîncondeiază lele;
– cum lse lpictează lo licoană lpe
lsticlă;
– lcum lse lstabilește ldata
lsărbătorii;
– lcare leste lsemnificația
lreligioasă la lei;

Profesoara: lVă lmulțumesc lpentru lcolaborare lși lvreau lsă lvă lmulțume sc lpentru
linteresul lavut lîn laceastă loră lminunată lîn lcare lam lînvățat latât lde lmulte llucruri lminunate
lîmpreună.
Experimentul lde lcontrol ls-a lefectuat lîn lperioada l01 lmartie l2019 l- l3 laprilie l2020,
letapă lîn lcare ls-au lrealizat lactivități lde lverificare lprivind latitudinea lelevilor. lA lavut lloc
liarăși lchest ionarea lelevilor. lDe ldata laceasta, lau lfost lmai lreceptivi lde la lrăspunde lla lcele l10
lîntrebări lreferitoare lla lparteneriatul lȘcoală -Biserică. lMajoritatea lau lapreciat lpozitiv
lrealizarea lactivităților lcomune la lșcolii lcu lBiserica.
Experimentul lrealizat la lfost lfinalizat lcu lsucces lși lcu lmulțumiri ldin lpartea
lelevilor lși la lpărinților.

96 BIBLIOGRAFIE

Izvoare lscripturistice:
*** lBiblia lsau lSfânta lScriptură , lEd. lInstitutului lBiblic lși lde lMisiune lal lBisericii
lOrtodoxe lRomâne, lBucurești , l2001. l

Lucrări lGenerale:
BISTRUCEANU, lCorina, lSociologia lfamiliei , lEd. lFundației l,,România lde
lmâine”, lBucurești, l2005.
BONTAȘ, lIoan, lTratat lde lpedagogie. lEdiția la lVI-a lrevăzută lși ladăugită, lEd. lALL,
lBucurești, l2000.
BUGA, lIoan, lPastorala l- lCalea lPreotului , lEdiția la lII-a, lrevăzută lși ladăugită, lEd.
lSfântul lGheorghe -Vechi, lBucurești, l1999 .
CRISTEA, lSorin, lDicționar lde lpedagogie, lEd. lLitera lInternațional, lChișinău-
București, l2000.
CUCOȘ, lConstantin , lEducația lreligioasă. lRepere lteoretice lși lmetodice, lEd.
lPolirom, lIași, l1999.
CUCOȘ, lConstantin, lPedagogie, lediția la lII-a, lEd. lPolirom, lIași, l2002.
CUCOȘ, lConstantin, lPedagogie , lEd. lPolirom, lIași, l2006.
DANDARA, lOtilia; lSCLIFOS, lLia, lPedagogie , lEdiția la lII-a.: lCEP lUSM,
lChișinău, l2011.
DIACONU, lMihai; lJINGA, lIoan l(coord.), lPedagogie, lEd. lASE, lBucurești, l2004.
DUFRENNE, lMikel, lPentru lom l(idei lcontemporane), lEd. lPolitică, lBucurești,
l1974.
ELIADE, lMircea, lIstoria lcredințelor lși lideilor lreligioase. lVol. lII, lEd. lESE,
lBucurești, l1986.

97 IONESCU, lNae, lFilosofia lreligiei. lPrefață lde lNicolae lTatu, lPostfață lde lMircea
lVulcănescu. lEdiție lîngrijită lde lMarin lDiaconu, lEd. lEminescu, lBucurești, l1998.
IOSIFESCU, lȘerban , lManagementul leducațional lpentru linstituțiile lde
lînvățământ, lTipogrup lPress , lBucurești, l2001.
JING A, lIoan; lISTRATE, lElena, lManual lde lpedagogie, lEdiția la lII-a, lEd. lALL,
lBucurești, l2006.
JUNG, lCarl lGustav. lImaginea lomului lși limaginea llui lDumnezeu; ltrad. lde lMaria –
Magdalena lAnghelescu, lEd. lTeora, lBucurești, l1997.
KOŁAKOWSKI, lLeszek, lReligia: lDacă lnu lexistă lDumnezeu: ldespre lDumnezeu,
lDiavol, lPăcat lși lalte lnecazuri lale lașa lnumitei lfilosofii la lreligiei ; ltraducere lde lSorin
lMărculescu, lEd. lHumanitas, lBucurești, l1999.
NEACȘU, lIon, lInstruire lși lînvățare, lEd. lȘtiințifică, lBucurești, l1990.
NICOLA, lIoan, lTratat lde lpedagogie lșcolară , lEd. lAramis, lBucurești, l2000.
NOVEANU, lEugen; lPOTOLEA, lDan, lStiințele leducatiei. lDictionar
lencyclopedic , lEd. lSigma, lvol. lI, lII, lBucurești, l2007, l2008.
OPRIȘ, lDorin; lOPRIȘ, lMonica; lBOCOȘ, lMușata, lCercetare lpedagogica lîn
ldomeniul leducației lreligioase, lEd. lReîntregirea, lAlba -Iulia, l2004.
PESCARU, lBăran, lParteneriat lîn lEducație , lEd. lAramis, lBucurești, l2004.
RUSSELL, lBertrand, lProbleme le lfilosofiei: lTraducere lde lMihai lGanea: lstudiu
lintroductiv lde lMirce a lFlonta, lEd. lBicALL, lBucurești, l2004.
Sfântul lClemente lAlexandrinul . lPedagogul, ltraducere lde lPr. lProf. lT. lBodogae, lPr.
lD. lFecioru lși lPr. lO. lCaciula, lÎn: lP.S.B, lvol. l4, lEd. lInstitutului lBiblic lși lde lMisiune lal
lBisericii lOrtodoxe lRomâne, lBucurești, l l1992.
Sfântul, lIoan lCasian . lConvorbiri lduhovnicesti , ltraducere lde lProf. lVasile lCojocaru
lși lProf. lDavid lPopescu, lÎn: lP.S.B., lvol. l57: lEd. lInstitutului lBiblic lși lde lMisiunea lal
lBicericii lOrtodoxe lRomâne, lBucurești, l1990.

98 Sfântul, lMacarie lEgipteanul . lUmilii lduhovnicești, ltrad. lProf. lConstatin
lCornitescu. lÎn: lP.S.B l34, lEd. lIBMBOR, lBucurești, l1992.
STAHL, lPaul, lFamilia lși lșcoala -contribuții lla lsociologia leducației , lEd. lPaidea,
lBucurești, l2002.
TORRALBA, lFrancesc, lInteligență lspirituală , ltrad. lComan lE.A, lCurtea lVeche
lPublishing, lBucurești, l2012.
VRASMAȘ, lEcaterina lAdina, lConsilierea lși leducația lpărinților , lEd. lAramis,
lBucurești, l2002.

Reviste, lsimpozioane, ldecrete, lscrisori:
BARBU, lBerceanu, lReligia lși ldreptul . lÎn: lRevista lde lfilosofie, lEditura lAcademiei
lRomâne, l1999, lnr l3-4, lmai- laugust.
BRAGHIȘ, lMaria , lAspectul lpolifuncțional lal lparteneriatului lșcoală -famile –
comunitate . lÎn: lDidactica lPro, lnr. l1 l(65), l2011.
CRISTEA, lSorin, lȘcoala lși lcomunitatea, lÎn: lDidactica lPro…Nr. l4/2005.
CUCOȘ, lConstantin, lProblema leducației lreligioase. lNecesitatea lși lfuncțiile
leducației lreligioase, lîn lBiserica lși lProblemele lVieții, lnr. l1/1998.
ELLISON, lChristopher; lSHERKAT, lDarren, lIs lSociology lthe lCore lDiscipline lfor
lthe lScientific lStudy lof lReligion? lIn: lSocial lForcea, lvolume l73; l1995, lnr. l4, ljune.
KEAST, lJohn l(Edit.): lReligious ldiversity land lintercultural leducation: la lreference
lbook lfor lschools . lCouncil lof lEurope, l2007.
Lege lprivind lcultele lreligioase lși lpărțile llor lcomponente lnr. l125-XVI ldin
l11.05.2007 . lÎn: lMonitorul lOficial lnr. l127-130/546 ldin l17.08.20, lart. l15 l(1).
Monitorul lOficial lnr. l198/25.03.2002.
ȘANDOR, lSorin lDan, l„Relația lstat-biserică” lRevista lTransilvană lde lȘtiințe
ladministrative l[Online], lVolum l4 lNumăr l8 l(1 liunie l2002).

99 XENOPOL, lAlexandru lDimitrie, lIstoria lromânilor ldin lDacia lTraiană , lvol. lIII,
lediția la lpatra, l1988.

Paginii lWeb:
http://ziarullumina.ro/familia -si-biserica -in-viata -copilului -78969.html .
www.youtube.com