KINETOPROFILAXIA SURMENAJULUI LA ADULTUL ACTIV Coordonator științific: Prof. univ. dr. Elena Balint Absolvent: Voica Mihai Cosmin Brașov 2017 CUPRINS… [631826]

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORTURI
MONTANE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:
Prof. univ. dr. Elena Balint

Absolvent: [anonimizat]
2017

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DI N BRAȘOV
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORTURI
MONTANE

KINETOPROFILAXIA SURMENAJULUI LA
ADULTUL ACTIV

Coordonator științific:
Prof. univ. dr. Elena Balint

Absolvent: [anonimizat]
2017

CUPRINS

Introducere ……………. …………………………………………………………………………………………………… .1
CAPITOLUL I. FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A LUCRĂRII
I.1. Caracteristicile activitătii de muncă depuse de adult și responsabilitătile aferente f ată de familie și
societate ………………………………………………………………………………………………… …………………. …. 3
I.2. A. Rolul odihnei și formele ei …………………………………………… …………………………… ………… .4
2.1. Odihna activă ……………….. …………………….. …………………… ………………………… ……… 4
2.2. Odihna pasivă …………. ……….. ………………………. ……………………… ………………………… 5
I.2.B. Oboseala fizică și psihică ………………………. ………. ………………………….. ……………………….. .7
2.3. Formele oboselii …………………………… …………………………………… ………………………… 7
I.3. Aspecte generale și particulare ale stresului, asteniei și surmenajului. Clasificare și simptome
specifice. Cauzele apariției surmenajului ………………………………. ………………… ………………………..13
3.1. Factori de stres ………………………… …………….. …………………. ……………………….. ………. 13
3.2. Surse de stres …………………………………… …….. …………………………. ………………………. .14
3.3. Reacții la stres …… …………………….. ………………………………………… ……………………….. 15
3.4. Surmenajul …… ………………… …………. ………………………………………. ………………………. 16
3.5. Nevroza astenică ……………………. ……………………………………………. ………………………. 17
I.4. Afecțiunile psihosomatice declanșate de surmenaj și formele lor de manifestare …………….. 18
I.5. Metode de prevenire și tratare a surmenajului ………………………………………. ……………. ………. 18
I.5.1.Tratarea surmenajului ………………………. ………………. …….. ……… …………………… .18
I.5.2.Prevenirea surmenajului ………………………. …………………………… …………………… .19
CAPITOULUL I I. ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA CERCETĂRII
II.1. Data, lo cul și subiecții cercetării …………………………………………………….. ………. ……………… ..20
II.2. Metode de cercetare în kinetoterapie ……………………………………………… ………… ……………. .. 20
2.1. Metoda studiului bibliografic ……………. ……………….. …………………. ……………………. ..20
2.2. Metoda chestionarului …………………….. ………………. ………….. ………… …………………… 21
2.3 Metoda experimentului ………. ……………………… ……………….. …………. …………………… .21
2.4. Metode statico -matematice……………… ……………. ……………… ………… …………………… .21
2.5. Metoda grafică ………………. …………….. ……………………………. ………… ……………………. 22
2.6. Tipuri de cercetare …………………. …….. ……… ……………………… ……………………………… 22

II.3. Organizarea și desfăsurarea cercetării …………………………………………… ……………………………. .23
II.4. Anchetă – Chestionar de opinie ……………… …………………………………………………….. …………… 28
II.5. Activitati in vederea destres ării ……………………………………………. …………………………… ………. 34
CAPITOLUL III. ÎNREGISTRAREA, PRELUCRAREA ȘI ANALIZAREA REZULTATELOR
III.1.Prezentarea rezultat elor obținute……………………………………………………………………. …………….. 39
III.2. Analiza rea și interpretarea datelor cercetării…………………………………………… ………… …………..42
Concluzii.. …………………………………………………………………………………………………………….. ………….. 53
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………… ……………………. 54

1
Introducere

În demersul lucrării de față am plecat de la ipoteza că timpul alocat odihnei și un stil de viață
sănătos pot influnta apariția stării de surmenaj. Aici vă sunt prezentate aspecte generale și particlulare
ale stării de surmenaj dar și informații untile în tr atare. Acest aspect a luat o amploare considerabilă și
pune în pericol viața adultului activ. Imaginea de ansamblu asupra întregii lucrări, oferă atât afirmații
aparținând marilor nume din sfera kinetoterapeutica cât și date culese pe baza anchetei.
Moti vația alegerii acestei teme este conturată de faptul că în viitoarea meserie de
kinetoterapeut, relația dintre medic și pacient reprezintă un factor principal în recuperarea acestuia.
Expunerile periodice și constante la stres, nerespectarea orelor alocate odihnei și o alimentație
nesănătoasă sunt principalele motive în apariția stărilor de surmenaj și deprimare. Modificările care
apar în momentul instalării surmenajului nu afeacteaza doar persoana în cauză ci și indivizii din mediul
în care aceasta își des fășoară activitățile zilnice (familie, prieteni, colegi de serviciu etc.).
Scopul suprem al acestei lucrări este acela de a face și mai cunoscută ideea de prevenire a
stărilor ce se datorează factorilor de stres dar și prezentarea unor modalități de trat are a persoanelor
surmenate. Astfel, mi -am propus să trecem împreună prin toți pașii necesari, plecând de la conceptul de
kinetoprofilaxie până la recuperarea medicală prin mișcare. În plus pe baza informațiilor oferite pe tot
parcursul lucrării, țin să ev idențiez care este importanța odihnei și a somnului în apariția stărilor de
nervozitate și stres dar și cât de ușor se poate instala surmenajul la un adult activ. Demersul de față are
de asemenea ca țintă conștientizarea subiectului chestionat referitor la stările pe care i le pot induce atât
o alimentație nepotrivită cât și nerespectarea orelor de odihnă din timpul nopții. Suprasolicitarea
continuă și nesesizata poate duce într -un final la dereglări ale organismului, depresii sau mai grav la
boli serioase.
Sarcinile cercetării se axează în mod special pe aportul de informație specific temei alese dar și
pe obținerea datelor cu privire la stilul de viață al persoanelor din cadrul studiului realizat. De altfel,
vom avea în vedere și stabilirea strategiei și metodelor ce cercetare, preluarea datelor și interpretarea
acestora dar și formularea concluziilor.
Prin urmare, în prima parte a acestui studiu vă sunt prezentate cele mai pertinente opinii
aparținând medicilor specialiști în recuperare, medicilor psih ologi dar și celor mai importanți scriitori
din aria kinetoterapiei, astfel încât, pe viitor, să se poată prevenii mult mai ușor stările de stres extrem
sau mai rău, apariția bolilor grave.

2
În finalul primului capitol va fi îndeplinit unul dintre obiecti vele lucrării, adică informarea
completă și complexă atât a individului cu o stare de surmenaj cât și a unei persoane care dorește
prevenirea acesteia.
De asemenea cea de -a doua parte a cercetării cuprinde o anchetă pe bază de chstionar care are
rolul de a aduce o notă de originalitate prin faptul că aici se găsesc răspunsurile adulților activi, cu
vârste de peste 24 de ani, la o serie complexă de întrebări, atât din plan profesional cât și personal,
lărgind astefel sferă de cercetare și explicațiile apar iției surmenajului.
În cea de a treia parte, care va constitui de altfel și ultimul capitol al acestei lucrări, vă sunt
prezentate răspunsurile persoanelor chestionate, sub formă de grafice pentru a înțelege mai bine
diferențele dintre răspunsurile ace stora dar și o serie de concluzii, extrase de pe tot parcursul studiului
realizat.

3

CAPITOLUL I
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A LUCRĂRII

I.1-Caracteristicile activitătii de muncă depuse de adult și responsabilitătile aferente fată de famili e
și societate
Muncă (conform DEX) reprezintă o “desfăsurare a unei activităti fizice sau intelectuale
indreptată spre un anumit scop; activitate prin care omul modifică și adaptează lucrurile din natură
pentru satisfacerea trebuințelor sale.”
Rеsursеlе dе muncă alе unеi tări rеprеzintă totalitatеa populatiеi în varstă aptă dе muncă.
Populația totală cuprindе pеrsoanе prеzеntе pе tеritoriul unеi tări și cеtătеnii tării rеspеctivе aflate pе
hotarеlе еi.
Mărimеa populatiеi totalе dеpindе dе:
• Procеsеlе dеmo graficе;
• Dеzvoltarеa еconomico -socială;
• Migrația intеrnatională a fortеi dе muncă.
“In ansamblul factorilor de producție, unul dintre cele mai importante elemente îl reprezintă
forța de muncă. De aceea, modul de concepere a organizării diverselor acti vităti ar trebui să aibă în
vedere (impreună cu alte elemente), problema ocupării, a utilizării mâinii de lucru, ea fiind incadrată ca
o dimensiune specifică dezvoltării. Importanța acestei noțiuni ar putea fi motivată tocmai prin
raportarea la termenul co ntrar, adică cel de neocupare, dat fiind faptul că dacă nu se utilizează forța de
muncă, inseamnă nu atât un element în plus pentru raportări statistice, cât mai ales costuri sociale
suplimentare.” ( Ciobanu Gheorghe, s.a., 2011 )
Raportul dintrе populația o cupată și populația activă еxprimă indicеlе dе ocuparе a fortеi dе
muncă.Raportul dintrе populația ocupată și populația totală rеdă indicеlе dе activitatе a populatiеi.
Munca în calitatе dе factor dе productiе, trеbuie analizată din 3 punctе dе vеdеrе:
1. Analiză cantitativă a muncii;
2. Calitatеa și componеnta factorului muncă;
3. Structura populatiеi activе.

Populația activă (forță de muncă) din punct de vedere economic se referă la indivizii cu vârste
începând de la 15 ani și peste, inclusiv populația o cupată și șomerii, care furnizează forță de muncă

4
necesară pentru producerea de bunuri și servicii pe parcursul unei perioade predefinite. (Biroul
Național de Statistica, 2017.)
Populația inactivă se referă la indivizii care indiferent de vârstă nu au av ut un loc de
muncă,adică nu au lucrat nici măcar o oră și care nu au fost șomeri. (Biroul Național de Statistică, mai
2017.)
Populația ocupată se referă la toți indivizii cu vârstă de minim 15 ani care au luat parte la o
activitate economică sau socia lă, de cel puțin o oră, rezultând producerea de bunuri sau servicii cu
scopul de a obține un salariu, plata în natură sau orice alt beneficiu. (Biroul Național de Statistică,
2017.)
I.2 A. Rolul odihnei și formele ei
Odihna (conform DEXonline.ro) e ste prevăzută ca fiind o “intrerupere temporară a unei
activităti în scopul refacerii și al intăririi forțelor. Această însă poate îmbrăca două forme, odihnă activă
și odihnă pasivă.”
I.2.1. Odihna activă
“Odihna activă este foarte necesară, în special în cazul persoanelor care practică o muncă
sedentară, dar și al celor care efectuează munci fizice cu miscări foarte limitate:
– muncitori în mecanică fină;
– șoferi;
– croitori;
– intelectuali;
– funcționări din instituțiile administrației publice.” (Matei, I. 2010)
Orice persoană are cel puțin un hobby sau o activitate pe care o desfășoară cu plăcere ori de
câte ori timpul îi permite. Odihnă activă este termenul perfect atunci când vine vorba de o relaxare și o
destindere de la locul de muncă. Mai jos pute ți observă câteva activități: (Matei, I. 2010)
– mersul pe jos;
– grădinăritul;
– ciclismul;
– înotul;
– echitația;

5
I.2.2. Odihna pasivă
Odihna pasivă inseamnă somn. Odihna activă nu poate substitui și anula odihna prin
somn.Trebuie să știm însă că atâ t calitatea cât și durata somnului sunt foarte importante în refacerea
rezervelor de energie.
Timpul în care organismul se află în “pauza” diferă în fuctie de organism,vârstă sau necesități.
Astfel, nou -născutii dorm pană la 22 de ore, trezindu -se doar pentru a se hrahi, copiii cu vârsta de un an
dorm 16 ore, cei cu vârsta de trei ani -13 ore, iar adolescenții de 16 ani -8 ore. La adulți însă somnul
oscilează în medie undeva la 7 -8 ore pe noapte. (Popescu V.E., 2013.)
Există, insă, abateri importante de la această limită, considerată media populației. Unii dorm 4 –
5 ore pe noapte și mulți dintre aceștia obișnuiesc să doarmă neapărat circa un sfert de oră după masă de
prânz. În perioada somnului, refacerea energiei consumate în timpul muncii are loc printr -o încetinire a
ritmului de funcționare a multor organe:
– relaxarea mușchilor ;
– ritmul cardiac scade;
– numărul respirațiilor/minut scade;
– scăderea tensiunii arteriale.
Rolul somnului este acela de a acționa asupra neuronilor înșiși pentru ca aceștia să își refacă
structura și de a restabili potențialul epuizat al altor structuri din organism.
În timpul somnului nu are loc numai refacerea capacitătii de muncă (acțiune) a omului, ci și
revigorarea întregului organism și chiar o mai bună re cuperare în cazul celor care suferă de o anumită
boală.
Somnul, după cum este definit în DEXonline.ro, reprezintă “starea fiziologică normală și
periodică de repaus a ființelor necesară redresării forțelor, caracterizată prin încetarea parțial sau totală
a funcționării constintei, prin relaxare musculară, prin încetinirea circulației, a respirației și prin vise.”
(DEXonline.ro)
“Somnul este starea comportamentală psihofiziologica, stare care urmează activităților zilnice
mai mult sau mai puțin solicitan te. Este determinat de nevoia imperioasă de repaus. Rolul reparator al
somnului asupra sistemului nervos este evidențiat de semnele de oboseală mentală și de performatele
psihomotorii mult diminuate la subiecții privati de somn câteva zile.” (Popescu V.E., 2013.)
Mecanismul fiziologic al somnului constă în fenomene complexe, în cadrul cărora se poate
descrie o componenta pasivă și una active:

6
• Componenta pasivă este rezultatul întreruperii stării de veghe prin “oboseala”
progresivă a neuronilor solic itați continuu;
• Componenta activă este reprezentată de structure hipnogene (provoacă somnul).
Pentru un somn mult mai liniștit există câteva trucuri de care putem ține cont:
– Ultima masă a zile să fie cu minim 2 ore înainte orei de culcare;
– Pe timpul zilei sau chiar seară înainte de culcare să facem o plimbare de jumătate de ore;
– Ora de culcare și trezire să fie aceeași în fiecare zi;
– Să ne eliberăm creierul de toate gândurile rele sau negazurile și să ne gândim la lucrurile bune
sau pos itive pe care le -am realizat.

Durata somnului la adulti. (Schneider F., 1995, citat de Sabau E.,2006) Tabel 1

“Calita tea somnului este și ea la fel de importantă, astefel încât interpretarea undelor
electroencefalogramelor și a modificărilor somatovegetative a dus la determinarea a două tipuri
comportamentale în timpul somnului.” (Sabău, E., 2006)
-“Somnul lent, obișnui t numit și non -REM, care reprezintă 70 -80% din somnul adultului și se
remarcă prin diminuarea activităților vegetative și neuromusculare”; (Sabău, E., 2006).
– “Somnul rapid sau paradoxal datorită prezenței undelor lente pe traseul EEG și care reprezintă
aproximativ 20 -30% din durata totală a somnului adultului este numit REM datorită faptului că în
această fază apar mișcări ritmice ale musculaturii ochilor (Rapid Eye M ovements).” (Sabău, E., 2006).
În cazul în care somnul se lasă așteptat este indicat să folosim cât mai multe remedii
naturale,precum consumarea de lactate la ultima masă a zilei sau mișcările în aer liber. (Matei, I. 2010)
Atât în timpul somnului lent cât și în timpul somnului rapid neuronii de la nivelul creierului se
restaurează ionic ș i metabolic permițând astefel sistemului nervos central să se reface parțial. (Popescu
E.V., 2013) Procentajul populației Durata somnului (ore)
10% Până la 5 ore
15% Până la 6 ore
60% Până la 8 ore
15% Până la 10 ore

7
“Somnul salvează organismul de boală, împiedicându -l să evolueze spre surmenaj, și ajută la
refacerea sistemului nervos central, restabilind capacitatea de lucru a celulelor nervoase. Când somnul
este profund, capacitatea sistemului nervos se reface complet, ceea ce își găseste expresie și în faptul că
la trezire omul se simte vioi și dornic de activitate.” (Matei, I. 2010.)

I.2 B. Oboseala fizică și ps ihică
“Oboseala este o stare fiziologică, reversibila, a organismului, care apare în urma unui efort
solicitant (volum și intensitate semnificative), manifestat prin diminuarea capacității de a presta efort
psihofizic. Fiind o reacție fiziologică neplăc ută, de discomfort general sau local, această poate să se
diminueze și să dispară prin odihna.” (Bica M.D, 2002 p.10)
În fuctie de aparatul asupra căruia se abate oboseala și care este solicitat din acest punct de
vedere determinăm 8 forme ale oboselii:
1. Musculară/periferică;
2. Oculară/vizuală
3. Fizică generală;
4. Nervoasă;
5. Psihică -mintală/intelectuală;
6. Afectivă;
7. Cronica” (Liliana N., 2013)

I.2.3.Formele oboselii
În cazul în care organismul este solicitat și depășit în punct de vedere al oboselii, această se
consideră de formă patologică și se poate manifesta atât la nivel periferic, cât și central.
C. Bota, 2000, citându -l pe Bugard, ordonează stadiile instalate la un individ cu un organism
obosit, astf el:
– Primul stadiu, coincide sportivilor datorită oboselii cu răspuns armonios;
– Al doilea stadiu, apare în momentul în care refacerea este incompletă iar răspunsul poate
oscila;
– Al treilea stadiu, apare în moemntul în care stării de oboseală fizică îi es te adăugată o
oboseală psihică sau o boală, răspunsul fiind discordant;
– Al patrulea stadiu este asociat epuizării.

8
După varietatea cauzelor care produc oboseala și a simptomelor ce apar, oboseală se clasifica
în trei mari categorii:
 Oboseală musculară ;
 Oboseală neurosenzoriala sau nervoasă;
 Oboseală psihică, mintală sau intelectuală.

“Distinctia este artificială, deoarece nu există muncă musculară pură fără component psihice,
așa cum și în activitatea intelectuală există contracții ale mușchilor oculari,schimbări postural,mișcări
ale mâinilor, etc. De altfel, în conformitate cu teoria reglării corticale a capacității de muncă, există o
singură categorie de oboseală, sistemul nervos central având rolul preponderant în oboseala fizică, cât
și în obo seala psihică.” (Nacev , L. 2013 p.25)

Oboseala musculară (Acută periferică)
Oboseala fizică este percepută ca fiind o reducere a capacității de cont inuare a efortului într -un ritm
stabil. Aceasta diferă de la individ la individ în fuctie de gradul efortului depus și dispare în momentul
în care se ia o pauză de odihnă. (Saragea M. 1982)

Principalele cauze ale oboselii fizice se datorează proceselor c e furnizează organismului aportul de
energie pentru desfășurarea activităților fizice:
– Diminuarea rezervelor de energie la nivel muscular sau la nivelul întregului organism;
(Saragea M. 1982)
– Epuizarea de glicogen la nivel muscular;
– Diminuarea ritmului energetic la nivelul musculaturii; (Saragea M. 1982)
– Consistența fibrei musculare – fibrele albe obosesc mai repede în timp de fibrele roșii sunt
mai rezistente;
– Scăderea aportului de oxigen transportat la nivelul sângelui; (Saragea M. 1982)
– Creșterea nivelului de acid lactic la nivel muscular; Forma fiziologic ă Denumirea
Acut ă periferic ă Oboseala musculară
Acut ă central ă Oboseala neuropsihică

9
– Adunarea de substanțe care contribuie la procesele de metabolism în mușchi sau în alte
zone ale organismului; (Saragea M. 1982)

Aspectele subiective ale oboselii musculare:
– Senzația de moleșeală la nivelul în tregului organism;
– Senzația de greutate la nivel muscular;
– Durere în timpul presiunilor asupra maselor musculare;
– Nevoia de odihnă si intreruperea sau diminuarea orică rui efort.

Aspecte obiective ale oboselii musculare:
– Scăderea capacitatii de mun că a individului;
– Diminuarea randamenutlui fizic;
– Reducerea tonusului muscular in timpul unui efort;
– Scăderea fortei musculare si a amplitudinii in miscare;
– Tulburări ale somnului si scă derea apetitului acestuia.

„Oboseala poate fi cauzată și de alți factori, ca de exemplu stresul exercitat asupra așa numitelor
țesuturi pasive (oase, ligamente și alte țesuturi conjunctive). O tensiune severă și îndelungată asupra
acestor țesuturi este capabilă să determine senzații de oboseală și durere datorită acțiunii exerci tate
asupra țesuturilor conjunctive cu efecte specifice asupra vaselor sanguine și receptorilor de durere.”
(Saragea M. 1982 p.333)

Oboseala neuropsihică (Acută centrală )
Oboseala acută centrală este definită ca fiind „diminuarea capacității de a realiz a acțiuni
coordonate, cu aceeași precizie ca în starea de repaus." (Stegeman, citat de Weineck, J., 1995)
Instalarea oboselii neuropsihice se datorează unor cauze precum:
– Scăderea procentului de glucoză din sânge are un efect puternic asupra creierului;
– Apariția perturbărilor la nivel neuronal din pricina acumulării de aminoacizi esențiali la
nivelul creierului;
– Stresul neuro -psihic în cazul sportivilor de performanță;
După mai multe cercetări în domeniu, specialiștii au ajuns la concluzia că oboseal ă
neuropsihica se recunoaște după mai multe aspecte:

10
– Diminuarea capacității de coordonare, apariția tulburărilor la nivel muscular și nervos
central;
– Oboseala centrală reduce starea de funcționare a analizatorilor, datorită diminuării
capacității de perf ormanță senzorială;
– Protejarea aparatului cardio -vascular;
– Menajarea epuizării rezervelor de energie;

Oboseala patologic ă
Acest tip de oboseală se instalează in momentul in care organismul depă steste limitele
fiziol ogice ale organismului,manifestă ndu-se sub doua forme:

Forma patologic ă Denumirea
Acut ă Supraîn cordarea (SI)
Cronic ă Supraantrenamentul (SA)

Oboseala patologică acută
Drăgan I. afirmă ca „supraincordarеa еstе o formă acută a obosеlii patologicе, carе constă în
discordanța dintrе g radul solicitării și capacitatеa dе răspuns, pе momеnt, a organismului.” (Drăgan, I.
2002.)
Această oboseală se datorează mai multor factori:
– Pregătirea insuficientă;
– La începutul perioadei de pregătire;
– Stării de convalescență posttraumatica;
– Dopaj.
Nu sunt de neglijat nici formele prin care se manifestă starea de oboseală patologică acută:
– Durere fizică neplăcută la nivelul sistemului muscular;
– Durere și discomfort;
– Apariția contracturilor musculare;
– Clacajul cardiac;
– Dereglări neurologice/veg etative/senzoriale la nivelul organismului:
 Tulburări ale mersului;

11
 Diminuarea semnificativă a tonusului muscular;
 Dificultăți în poziția de ortostatism;
 Tulburări ale coordonării și echilibrului;
 Afectarea stimulilor auditivi, vizuali sau vestibulari ;
 Tulburăr i de orientare spatio -temporală.

Oboseala patologică cronică
Supr aantrenamentul este o formă de o boseala patologică afectând și solicitând profund întregul
organism.Acesta însă este ușor de recunoscut, oferind indicii date de tulburările subiec tive și obiective:
Tulburări subiective:
 Individul devine irascibil, cu ieșiri necontrolate;
 Apariția anxietății și depresiei;
 Apariția insomniilor nocturne sau diurne sau a somnului agitat;
 Capacitățile de memorie, gândire și atenție sunt diminuate;
 Prezența cefaleelor care nu dispar în momentul administrării medicamentelor și care se
accentuează în momentul activităților cu un grad ridicat de efort;
 Lipsa poftei de mâncare.
Tulburări obiective:
 Transpirații abundente, în cazul eforturilor cu o i ntensitate scăzută;
 Scăderea în greutate;
 Ritmul cardiac și tensiunea arterială revin cu greu la normal în cazul unui efort mediu sau
maxim;
 Tremor al degetelor;
 Tulburări ale aparatului digestiv.

Alcoolul consumat în cantități mari și alimentația n ecorespunzătoare pot afecta serios nivelul de
oboseală. Atât băuturile care conțin alcool cât și alimentele consumate cu puțin timp înaintea orei de
culcare, pot duce la un somn agitat și la treziri în timpul nopții. Un stil de viață sănătos și îngrijit po ate
preveni apariția bolilor grave, obezității, depresiilor sau stărilor anxioase.
“Prevenirea oboselii nu se poate realiză decât cunoscându -i cât mai îndeaproape cauzele și
simptomele. Oamenii de sitiinta au căutat și experimentează încă metode de preve nire a oboselii, ca:

12
organizarea timpului de lucru și a duratei de muncă prin repartizarea judicioasă a muncii în schimburi.”
(Nacev L., 2013 p.26)
Efortul prelungit specific activităților sportive determină un stres fizic, cauzat de oboseală și un
stres psiho -emoțional.
Aceste tipuri de stres se particularizează și în funcție de :
 starea fizică;
 gradul de antrenament;
 factori emoționali și sociali;
 factori ambientali.

În cazul în care oboseala se instalează datorită unui efort fizic dar care nu de pasteste limitele
capacității de funcționare a organismului, se poate preciza dacă oboseală are o formă fiziologică adică
se manifestă la nivel periferic sau dacă se manifestă la nivel central. (Bica M.D., 2002)
Conform DEX 1996 conceptul de efort se des emnează ca o “incordarea voluntară a puterilor
fizice sau psihice ale organismului, în vederea realizării unui randament superior celui obisnuit”.
“Efortul este activitatea opusă repausului și concretizată în diferite acțiuni sau activități prestate
cotidian sau în condiții și cu scopuri special. Cu efort fizic sau psihic se desfășoară unele acticitati în
cospodarie, la serviciu, în evenimente sportive, de agrement sau culturale. În toate activitățile
profes ionale, se dezvoltă tipuri de e fort, predominan t fizic sau psihic. ” (Bica M.D., 2002, p.5)

I.3 ASPECTE GENERALE ȘI PARTICULARE ALE STRESULUI, ASTENIEI ȘI
SURMENAJULUI. CLASIFICARE ȘI SIMPTOME SPECIFICE. CAUZELE APARIȚIEI
SURMENAJULUI
„Stresul reprezintă ansamblul de modificări ce survin unui organis m ca urmare a unei agresiuni
traumatice. Aceste modificări constituie un veritabil „soc”, ce permite organsimului, până la o anumită
limită, să suporte consecințele fiziologice și psihice rezultate din acestea. (Constantin E. 2004, p.78)
În momentul în care un individ este supus unei situații de stres extrem,organismul intervine și
produce „hormonii de stres” pentru a le putea face față cu brio problemelor apărute. Îngrijorător este
însă atunci când aceste substanțe persistă în sânge mai mult decât ar tr ebui, astefel apare expunerea
prelungită la stres și de asemenea riscul apariției bolilor grave precum:
– Leziuni la nivelul vaselor de sânge;
– Îmbătrânirea celulară;

13
– Imunitate scăzută;
– Boli ale rinichilor etc.
În medicină de specialitate și conform lu Lazarus, găsim două tipuri de evaluare:
• Evaluarea primară – efectuând această evaluare, putem analiza gravitatea situației de
stres în care se află pacientul;
• Evaluarea secundară – în cazul acestei evaluări, analizăm resursele de care dispune
pacientului pentru a face față solicitărilor aduse de situația respectivă.
I.3.1. Factori de stres
Așa numiții stresori sunt reprezentați de anumite situații reale sau imaginare de natură internă
sau externă care pot afecta individual în momentul în care acestuia îi sunt solicitate unele reacții de
adaptare.
Factorii de stres sunt multiplii însă ei pot fi clasificați două categorii:
 mediul (fizic, social, profesional, cultural);
 individual (biofiziologic, psihologic).
Principalii factori streso ri de natură fizică sunt:
 zgomotul;
 temperature;
 vibrațiile;
 accelerațiile;
 noxele;
 altitudinile etc.
Factorii de natură socială care au character stresant:
 nesiguranța politică;
 urbanizarea și supraaglomerarea;
 emigrarea;
 condițiile economi ce dificile;
 poluarea;
 violentă etc.
“Acesti factori pot acționa în mod izolat, dar s -a constatat în mod frecvent acțiunea lor
combinată. Factorii de stress proveniți din mediu sunt în relație cu predispozițiile genetice, trăsăturile
de personalitate, stategiile de coping (ajustare) ale individului și cu suportul social. Ceea ce este trăit ca

14
stress are o mare variabilitate între indivizi și pentru același individ de la o perioadă de timp la altă.”
(Manea, M. Manea T. 2009,p 116.)

I.3.2. Surse de s tres
Dintre cele mai frecvente surse ale stresului,înregistrate și cercetate,menționam:
 probleme la locul de muncă;
 apariția problemelor de sănătate sau sentimentale;
 starea de boală fizică sau psihică;
 abuzarea fizică sau sexuală;
 stresul psihic;
 o situație financiară nu tocmai bună;
 problem în adaptarea la locul de muncă,la școală sau în societate;
 conflictul familial;
 dezastre natural;
 conflicte cu propria persoană;

“Selye amintea de stresul pozitiv, eustresul, care se produce în urma un or eforturi fizice
,moderate, progresiv gradate, cu faze de adaptare treptată, din punct de vedere cardio -respiratorie,
hormonală. Oboseala avansată induce instalarea stării de stress.” (Bica M.D., 2002, p.8).
“Stresul care induce efecte negative, distre sul, poate genera reacții precum: anxietate, frustrare,
depresie, nevroză de suprasolicitare, scăderea rezistenței imunitare, bloc mental.” (Bica M.D., 2002
p.9)
I.3.3. Reacții la stres
Momentele și situațiile stresante, pe termen lung sau foarte inten se pot provoca modificări ale
stării afective a individului și pot duce până la situații grave de depresie și/sau axietate.
Reacțiile care pot apărea datorită expunerii la stres prelungit sau intens se împart în două mari
categorii:
 Reacțiile fiziologic e
 Reacțiile psihologice

15
Reacțiile fiziologice la stres
În cazul acestor reacții, datorate stresului la locul de muncă, în familie sau oricărui alt tip de
stres, organismul uman răspunde similar tuturor indivizilor eliberând energie și accelerând
metabolismul, de cele mai multe ori provocând:
 Creșterea ritmului cardiac și tensiunii;
 Dilatarea pupilelor;
 Creșterea numărului de respirații/minut;
 Scăderea secrețiilor salivare/mucoase;
 Creșterea secrețiilor glandelor sudoripare;
 Creșterea numărulu i de leucocite produs de măduva spinării;
 Coagularea mai rapidă a sângelui;
 Constipații/diaree;
 Insomnii;
 Dureri de cap/migrene

Reacțiile psihologice la stres
De cele mai multe ori, stările psihologice induse de stres sunt:
 Anxietatea și tulbură rile anxioase;
 Apatia și depresia;
 Agresivitatea;
 Deteriorările cognitive;

I.3.4. Surmenajul este o stare intermediară între oboseală și astenie sau cum obișnuiesc specialiștii
să o numească, o stare prelungită de oboseală care nu dispare pe o peri oadă mai lungă de timp.
„Starea de surmenaj se manifestă de obicei sub forma unor tulburări nervoase și circulatorii,
îmbinând simptome ce apar sau dispar, ca de pildă: dureri de cap, amețeli, palpitații, mâini și picioare
reci și umede, senzație de apăs are în dreptul inimii,lipsă poftei de mâncare etc.” (Barhad,B., Petrescu
L., 1996. p.218)
Un individ surmenat are organismul slăbit astfel este predispus la tot felul de boli, de accea
oamenii surmenați se îmbolnăvesc mai ușor iar bolile evoluează mai ra pid fiind nelipsite de
complicații.Evoluția progresivă a epuizării este principala cauza a apariției surmenajului fapt datorită

16
căruia la început bolnavul întâmpina dificultăți la locul de muncă, începe să aibă indoile de sine și
dispune de o oboseală gene rală, resimțita în general dimineața, după trezire. (Andronic, C.,1977)
O altă cauza a apariției stării de surmenaj o constituie dorință de a găsi o rezolvare la toate
problemelor din viața personală sau profesională, ajungând astefel la o stare de depre sie în momentul în
care nu se pot atinge toate țelurile.
Un stil de viață sedentar, fără mișcare în aer liber, fără sport, apariția monotoniei la locul de
muncă sau depunerea constanta de efort psihic prelungit sunt unii dintre principalii factori care a u un
impact extrem de puternic asupra apariției stării de surmenaj.
După mai multe studii realizate de cercetătorii străini, putem identifică și alte cauze ale
surmenajului precum:
– Poluarea aerului în orașe;
– Suprimarea efortului fizic;
– Starea de aler tă continuă a sistemului nervos;
– Zgomotele;
– Utilizarea în procesele de producție a luminii artificiale a produselor chimice și toxice.
Simptomele surmenajului sunt multiple însă principala stare pe care o are un individ surmenaj este
aceea de epuizare.
Epuizarea fizică : individul dispune de o stare generală proastă, se instalează oboseala cronică și
plictiseală. Ca principale simptome somatice apar durerile de cap, tensiune la nivel muscular și la
nivelul umerilor, dureri de spate și probleme cu somnu l.
Epuizarea emoțională : individul manifestă o stare continuă de deprimare și disperare. Nu găsește
sprijin în prieteni și familie iar în caz extrem bolnavul se gândește la sinucidere.
Epuizarea psihică : Persoana surmenata dezvoltă o atitudine negativă pentru sine, la locul de
muncă sau în viață personală.

I.3.5. Nevoroza astenică
„Una din formele de manifestare a oboselii intelectuale, care în ultimii ani cunoaște o
răspândire din ce în ce mai mare în întreagă lume, este nevroza astenică sau ne urastenica.” Barhad,B.,
Petrescu L 1996. p.220)
Nevroza astenică apare de obicei la vârsta la care se depunde cea mai activă muncă, respectiv
între 20 și 50 de ani. Semnele pe care le da nevroza sunt deseori durerile de cap,insomniile și oboseala
prelung ită chiar si după câteva ore de odihnă.

17
Manifestări:
– Oboseală musculară;
– Alternări de personalitate;
– Dureri abdominale/toracice;
– Cefalee;
– Însingurare
– Pierderea interesului față de activitățile obișnuite sau plăcute;
– Alternări ale somnului.

Astenia de primăvară
Astenia de primăvară, după cum îi spune și numele, este o formă de astenie care se instalează de
obicei în momentul în care lumina solară crește în intesitate pe timpul zilei. Această astenie apare
frecvent la trecerea dintre iarnă și p rimăvară sau primăvară -vară de aceea putem explica apariția
durerilor de cap, insomniilor sau palpitațiilor că fiind semne date de organism în „lupta” cu noile
condiții meteorogice.
„In acest sezon, schimbăm stilul de viată sedentar cu unul mai activ, cu plimbări mai dese în
aer liber, ne expunem mai mult la lumina solară și începem să consumăm mai multe verdețuri în
detrimentul alimentelor conservate. Trecem, așadar, printr -o perioadă de adaptare, iar organismul unor
persoane se poate resimți" (Ciubotaru , C., București 2012)
De asemenea putem menționa și câteva remedii cu care putem combate sau preveni asteniile de
primăvară:
– Legume proaspete : salată verde, spanac, năut, urzici;
– Fructe cu un grad ridicat de vitamina C : portocale, rodii, lămâi, gra pefruit;
– Cure de vitamine și minerale;
– Odihnă;
– Mișcare în aer liber.

I.4. Afеctiunilе psihosomaticе dеclanșatе dе surmеnaj și formеlе lor dе manifеstarе
Bolile psihosomatice sunt reprezentate de acele afecțiuni medicale a căror apariție sau evol uție
este perturbată de factorii psihologici.Un individ care suferă pe plan psihologic poate dezvolta atât boli
psihice cât și boli somatice, în plus anumite boli somatice pot contribui la apariția tulburărilor psihice
importante precum stări de delir sau comatoase. (Vochescu C., 2010.)

18
Afecțiunile psihosomatice se împart în mai multe grupe:
1. Simptomele de conversiune: se consideră că acest tip de simptome au un caracter
simbolic, încercând să se rezolve un conflict. Se raportează atât la organele d e simț cât și la cele de
mișcare (parestezia, orbirea, surzirea psihogena).
2. Sindroamele funcționale: sunt atribuite unui număr foarte mare de pacienți, de obicei
celor care consultă un medic specialist, având o varietate de suferințe schimbătoare.
3. Tulburările psihosomatice în sens restrâns: în spatele acestor tulburări se ascud fie o
relație conflictuală fie o stare de stres. Cele 7 afecțiuni psihosomatice sunt:
 Astmul bronșic;
 Colită ulceroasă;
 Hipertensiune esențială;
 Neurodermatita;
 Artrită reumatoida;
 Ulcer duodenal;
 Anorexie.
Reacțiile psihosomatice apar doar în anumite situații de stres și orice individ poate trăi astfel de reacții.

I.5. Metode de prevenire și tratare a surmenajului
I.5.1 Tratarea surmenajului
În cazul s urmenajului intelectual, cel mai mult au de suferit glandele endocrine. Acestea suferă
perturbări și alterări multiple. În acest caz medicii specialiști recomandă efectuarea unor examene
medicale periodice. În timpul acestor vizite, medicul va urmări anali zarea întregului organism:
– Aparatul respirator;
– Funcțiile cardiace;
– Tensiunea arterială;
– Aparatul digestiv;
– Sistemul nervos;
– Funcțiile senzoriale.
Una dintre modalitățile de tratare a surmenajului o constituie și administrarea de medicamente
însă es te foarte important să consultăm un medic specialist în prealabil. În zilele noastre consumul de
medicamente fără ca acestea să fie prescrise de un doctor se practică din ce în ce mai mult ceea ce
duce la creșterea alarmantă a numărului de intoxicații.

19
Alimentația sănătoasă,bogată în vitamine și proteine, este metodă de tratament preferata de toți
indivizii surmenați. Însă o atenție sporită trebuie acordată atât meselor regulate pe tot parcursul zilei cât
și a consumului de vitamine. Acestea nu trebuie s ă supraîncarce organismul ci trebuie să favorizam
asimiliarea normală a lor.
Pentru a scăpa de această stare reversibila cei ma i mulți indivizi decurg la repaos și odihnă. Însă o
persoană surmenata este lipsită de motivație, dinamism sau orice chef de muncă sau distracție.
Surmenajul reduce de asemenea timpul de gândire sau de rezolvare a unei probleme întârziind astefel
soluționa rea acesteia.

I.5.2.Prevenirea surmenajului
Buna organizare a sarcinilor de lucru constituie principalul factor al evitării surmenajului.
„Prevenirea oboselii și a surmenajului se realizează și prin înlăturarea sau prin micșorarea într –
o măsură cât mai mare a acțiunii vătămătoare a unor factori ai mediului ca : zgomotul, trepidațiile,
temperatura scăzută. Când acțiunea acestor factori se continuă și este intensă este necesar să se reducă
timpul de efort.” (Andronic C., 1977.p 61.)
Respectarea o relor de odihnă necesare recuperării forțelor fizice și intelectuale este principalul
mod prin care se poate preveni apariția surmenajului. Somnul constituie cea mai completă și ușoară
modalitate de a reface un organism obosit. (Andronic C., 1977)

20

CАP ІTOLUL ІІ
ORGАNІZАRЕА ȘІ DЕЅFĂȘURАRЕА CЕRCЕTĂRІІ
Deși majoritatea dintre noi înțelegem importanța orelor de odihnă atât pe parcursul zilei când ne
simțim depășiți de situații cât și în cazul orelor de odihnă din timpul nopții, majoritatea nu respectăm în
realitate duratele optime de odihnă. Pe toată durata lucrării și cercetării am avut în vedere abordarea
sub cât mai multe forme a temei cercetare, astefel, vă rog să acordați o atenție sporită fiecărei întrebări
din cadrul anchetei.

ІІ.1 Dаtа, locul s і ѕubіеctіі cеrcеtărіі
Apariția stării de surmenaj în rândul adulților activi reprezintă un fenomen îngrijorător,
afectând starea de sănătate și comportamentul neadecvat cu persoanele din jur. Pentru realizarea
cercetării, am folosit un grup de 60 de per soane, toate cu vârsta de peste 24 de ani.
Cercetarea ѕ -а rеаlіzаt pe durată a trei luni, martie, aprilie și mai 2017, perioadă în care s -a
realizat ancheta în format online, 10 martie -21 martie 2017 iar la finalul acestuia s -a întocmit un grafic
care să arate exact cât de predispuși suntem la o stare de surmenaj prelungit.

ІІ.2 Mеtodе dе cеrcеtаrе іn Kіnеtotеrаpіе
Conform lui M. Epuran,2005, cercetarea științifică reprezintă “anѕаmblu dе аctіvіtаtі ѕі
rеzultаtul аcеѕtorа, dеѕfаѕurаtе cu іntеntіе , dеlіbеrаt, іn mod ѕіѕtеmаtіc ѕі ordonаt pеntru аcumulаrеа ѕі
prеlucrаrеа dе dаtе – іnformаtіі – іntr-un аnumіt domеnіu аl rеаlіtаtіі ѕі pеntru utіlіzаrеа concluzііlor
іn vеdеrеа rеаlіzаrіі unuі progrеѕ іn cunoаѕtеrеа ѕі prаctіcа аcеѕtuі domеnіu” (M. Ep uran, 2005)

II.2.1 Metoda studiului bibliografic
Această metodă se baseaza pe studiul sistematic al revistelor, broșurilor, cărților și publicațiilor
de specialitate. Prin analizarea acestora se vor reține ideile principale urmând că apoi să se real izeze un
efort complex și o activitate intelectuală intensă pentru ca utilizatorul să ajungă la proriile constatări.
(Epuran M., 2005)

21
II.2.2 Metoda chestionarului
Metoda optimă prin care putem să evaluăm fenomenul studiat este ancheta pe bază de
chestionar, care de altfel este una dintre modalitățile cele mai utilizate în științele socio -umane.
Chestionarul are rolul de a indica exact poziția subiectului în reperele lui sociale, astefel se va evidenția
atât atitudinea și condițiile de muncă cât ș i factorii de stress, nivelul aspirației sau satisfacția.
Chеѕtіonаrul adresat celor 60 de pаrtіcіpаnti lа ѕondаj а cuprіnѕ un număr dе 22 de intrеbărі,
urmărind ca pe parcursul acestuia să se urmărească :
1. Іmpаctul pѕіhologіc аѕuprа indivizilor;
2. Identificarea factorilor care pot produce stresul și surmenajul;
3. Aprecierea orelor dedicate odihnei;
4. Activitatea la locul de muncă;
5. Importantă somnului în cadrul odihni passive.
Rеzultаtеlе аnchеtеi vor fi prezentate la final cu ajutorul statisticilor astefel încât fiecare
întrebare va fi analizată și comentată pe baza unui grafic.

II.2.3 Metoda experimentului
Această metodă reprezintă un ansamblu de operații care pornesc de la o anumită formă și au
rolul de a obține pr in observație, concretul logic. Metoda de față impune respectarea unor condiții
precum:
– Numărul de pacienți să fie suficient pentru desfășurarea cercetării;
– Desfășurarea experimentului să fie cât mai complexă;
– Descoperirea cauzelor;
– Evidențierea specif icului experienței în învățământ. (Niculescu, M., 2002.)

II.2.4 Metode statico -matematice
Este metoda specifică calculării parametrilor de tendința și dispersie. Matematizarea reprezintă
etapă ce se ocupă de construcția teoriilor științifice ce au la bază formarea ipotezelor și/sau procedurilor
de deducție pentru derivarea consecințelor. Aceste teorii presupun un grad ridicat de elaborare
teoretică, care să permită utilizarea atât a simbolurilor moderne cât și a structurilor matematice.
(Niculescu. M., 2002.)

22
II.2.5 Metoda grafică
Pentru a dispune de o imagine cât mai clară asupra studiului, se realizează metoda grafica
reprezentând cu ajutorul acesteia următoarele:
– Explicarea progresului sau regresului realizat de subiecți, prin cronograme;
– Analizarea valorilor pe grafice, găsind valoarea medie cu ajutorul poligonului de
frecvență;
– Explicarea progresului asupra fiecarei probe prin realizarea greaficelor sintetizatoare
pentru progres. (Epuran. M., 2005.)

”Cercetarea științifică reprezint ă o “formа ѕupеrіoаrа а аctіvіtаtіі dе іnvеѕtіgаtіе dеѕfаѕurаtа
ѕіѕtеmаtіc ѕі orgаnіzаtа ѕtііntіfіc, іn ѕcopul cаptаrіі dе noі іnformаtіі, а prеlucrаrіі ѕі vеrіfіcаrіі lor, ѕі а
formulаrіі dе noі cunoаѕtіntе, ѕаu а ѕtаbіlіrіі unuі nou аdеvаr” (M. Nіculеѕcu , 2002).
Cercetarea științifică se realizează în mai multe scopuri:
1. Cunoаѕtеrеa;
2. Rеzolvаrea problemelor practice;
3. Dеѕcrіеrеa;
4. Еxplіcаrеa;
5. Prеdіctіa;
6. Controlul;
7. Іntеrprеtаrеa;
8. Vеrіfіcаrеa (Ѕtrеаm & Robеrtѕ, 1992).

II.2.6. Tіpurі dе cеrcеtаrе:
 Еxtеnѕіvа – aprofundarea cunoѕtіntеlor într -un anumit domеnіu;
 Іntеnѕіvа – creșterea capacității de іntеlеgеre prіn еxplіcаrе;
 Conѕtаtаtіvа – cunoаѕtеrеа ѕі dеѕcrіеrеа unuі аѕpеct аl аctіvіtаtіі dе еducatie fizică și sport;
 Аmеlіorаtіvа – probarea іpo tеzеlor dе cеrcеtаrе utile în ameliorarea randamentului;
 Longіtudіnаlа – efectuarea cercetării pe o perioadă îndelungată de timp și prezentarea evoluției
obiectului cercetat;

23
 Trаnѕvеrѕаlа – perioadă scurtă de timp în care se arată starea cercetării;
 Dе lаborаtor – cercetarea în condiții artificiale;
 Іn condіtіі nаturаlе – într-un cadru familiar pentru subiect;
 Pаrtіcіpаtіvа – cеrcеtаtorul ia parte la cercetare împreună cu subiecții;
 Nеpаrtіcіpаtіvа -cеrcеtаtorul observă din afară;
 Unіdіѕcіplіnаrа – cercetarea de desfășoară pe un singur plan;
 Plurіdіѕcіplіnаrа – pcercetarea se desfășoară pe mai multe planuri;
 Іntеrdіѕcіplіnаrа – apariția corelatiilo pe două planuri diferite;
 Colеctіvа – cеrcеtаrеa se realizează la scară largă de subiecți;
 Іndіvіdu аlа – cercetarea se realizează sub formă unui studiu de caz.
De obicei problemele specifice în cadrul cercetărilor se datorează unor două metode de
raționament, inductiv sau deductiv.
Mеtodа inductivă еѕtе un rаtіonаmеnt care se referă la acumularea de cunoștințe generale și
esențiale referitoare la un obiect, plecând de la cunoștințele individuale ale acestuia.
Mеtodа deductivă еѕtе rаtіonаmеntul invers celui inductiv, mergând astfel de la cunoștințele
generale la cele particulare.

ІІ.3 Orgаnіzаrе а sі dеѕfăsurаrеа cеrcеtărіі
Atât organizarea cât și desfășurarea acestei cercetări au ca scop cunoașterea gradelor de
surmenaj, a modalităților de tratare sau activitățile prin care putem preveni apariția oboselii psihice. În
plus, datorită grupului de persoane cu vârsta minima de 24 de ani, pot fi analizate date concludente și
de mare interes cu privire la instalarea stării de surmenaj la persoanele adulte și active din punct de
vedere al forței de muncă.
În tabelul ce urmează, vă vor fi prezentate datele de identificare ale persoanelor chestionate, vârstă,
profesia și gradul de surmenaj. Din cazua faptului că majoritatea subiecților au ales să rămână anonimi,
vor fi trecute doar inițialele numelor pentru a le păstra identitatea necunoscută. Precize z faptul că acest
lucru nu are deloc un impact negativ și că desfășurarea cercetării nu a a vut de suferit din această cauza.
Grădele surmenajului au fost stabilite ulterior după următoarele valori:
– 0 reprezentând neinstalarea stării de surmenaj;
– 1 reprezentând un grad minim de surmenaj;

24
– 2 reprezentând un grad mediu de surmenaj;
– 3 reprezentând un grad ridicat de surmenaj.
Toate aceste 3 grade au fost trecute în tabelul nominal în funcție de răspunsurile fiecărui individ în
parte, analiza te în urmă chestionarului pe bază de anchetă.
Componența lotului experimental și profesiile subiecților
Nr.crt Inițialele
numelui Vârsta Profesia Grad
surmenaj
1. C.V. 25 Economist 2
2. M.V. 49 Contabil 3
3. I.V. 50 Manager 2
4. M.M. 26 Lucră tor comer cial 1
5. N.A.I. 29 Designer 0
6. O.A. 36 Make -up artist 0
7. D.C. 37 Stivuitorist 2
8. I.N. 45 Lucră tor comercial 1
9. A.N. 62 Director 3
10. B.A. 51 Profesor 1
11. T.R. 32 Masinist 0
12. T.O. 24 Cameraman 0
13. A.S.I 29 Kinetoterapeut 1
14 E.T. 31 Chimist 2
15. P.A.E 25 Inginer 1
16 P.E. 29 Medic 0
17. I.E. 63 Șomer 0
18. I.I. 49 Lucră tor comercial 1
19. G.M. 46 Medic 2
20. G.T. 51 Compresorist 2
21. S.T. 50 Mecanic auto 1
22. R.M. 42 Bucă tar 0
23. M.C.V 45 Inginer constructor 1

25
24. V.I.C. 43 Operator D.C.S. 2
25. B.F. 59 Secretară 1
26. Z.D.M. 53 Asistent medical 0
27. D.M. 26 Betonist 0
28. M.S. 28 Horticultor 1
29. D.L. 59 Sudor 2
30. D.A. 25 Lucră tor comercial 0
31. S.L. 36 Vanză tor 1
32. S.P. 37 Bucă tar 2
33. F.T. 24 Regiz or 0
34. I.P. 56 Fotomodel 1
35. S.P. 59 Promoter 1
36. A.C. 46 Bucătar 2
37. R.S. 43 Profesor 3
38. C.M. 44 Medic 3
39. A.F. 59 Contabil 1
40. E.O. 58 Jurist 2
41. P.N. 36 Avocat 2
42. M.A. 37 Politist 1
43. D.S. 26 Chelner 0
44. L.E. 28 Dealer auto 0
45. F.B. 46 Cazangiu 1
46. B.N.C. 35 Responsabil logistică 1
47. L.P.O. 39 Jandarm 0
48. D.S. 24 Medic 2
49. R.L. 28 Ajutor ingrijitor 0
50. N.I.A. 66 Chelner 0
51. T.C. 58 Locotenent 1
52. R.B. 64 Ospă tar 1
53. G.P. 25 Silvicultor 0
54. G.T.E. 60 Instalator 0

26
55. A.P. 41 Stomatolog 1
56. N.C. 49 Conductor C.F.R. 0
57. G.I. 33 Manager 1
58. T.G.P. 46 Picolo 0
59. P.I. 29 Vanză tor 0
60. C.N. 34 Șomer 0

Etapele cercetării
Studiul s -a desfășurat pe un eșantion de 60 de persoane, al ese în mod aleatoriu,făcând parte
dintr -o gamă diversificată a locurilor de muncă, vârstei și în concluzie a gradului de surmenaj.
Studiul s -a desfășurat pe o durată de aproximativ trei luni (martie -aprilie -mai) și a cuprins mai
multe etape:
– Alcătuirea chestionarului pe bază de anchetă (2 -8 martie 2017);
– Efectuarea testarilor inițiale (10 -21 martie 2017);
– Calcularea gradului de surmenaj(23 -24 martie 2017);
– Propunerea și aplicarea activităților în vederea destresarii (3 aprilie -15 mai 2017);
– Efectuar ea testarilor finale (16 -19 mai 2017);
– Înregistrarea și interpretarea datelor (22 -28 mai 2017);
– Formularea unor concluzii.

Rezultatele finale ale prodesul de analiză a gradului de surmenaj, arată următoarele statistici:
• 37% adică 22 de persoane su puse testului au un grad 0 de predispunere la surmenaj, dintre
acestea făcând parte persoane cu locuri de muncă precum cameraman, vânzător, chelner/picolo sau
instalator, unde riscul de apariție a stărilor de oboseală prelungită este minim.
• Într-un p rocentaj de 35% adică 21 de persoane găsim categoria celor care au gradul 1 de
surmenaj, indivizi precum medic stomatolog, mecanic auto sau un polițist, toți fiind în pericol să
avanseze de la o simplă stare de oboseală la o problemă serioasă.
• În caz ul persoanelor de gradul 2 al surmenajului, se află 13 indivizi, aproximativ 22%, care se
confruntă deja cu probleme serioase, încapacitatea de a se concentra, stări de agresivitate sau dureri de
cap și migrene. Printre aceștia putem enumera avocați, medic i sau muncitori în industria grea.
• Nu în ultimul rând, gradul 3 și cel mai grav stadiu în care se poate află o persoană surmenata, nu
face excepție. 4 persoane adică 7% dintre cei chestionați sunt într -o stare continuă de surmenaj. Aceștia

27
fac parte din categoria oamenilor cu foarte multe responsabilități și totodată cu un stil de viață
dezechilibrat, directori sau medici.

II.4. Anchetă – Chestionar de opinie
Pеntru cа anchetă ѕă fіе cât mai complexă аu foѕt îndeplinite următoаrеlе condіtіі:
a. Indivizii fac parte dіn toаtе cаtеgorііlе dе varѕtă (peste 24 de ani);
b. Ѕubіеctіі ѕunt аtat femei cât și bărbați;
c. Rеѕpondеntіі lucrează în diferite domenii și dispun de venituri diferite;
d. Desfășurarea unei activități fizice timp de 40h pe săptă mâna (8h/zi -5zile/sapt).

Vа rog să rаѕpundеtі lа fіеcаrе intrеbаrе, bіfand răѕpunѕul cаrе ѕе potrіvеstе cеl mаі bіnе cu
ѕіtuаtіа dvѕ. dе lа locul de muncă ѕаu cu părеrеа dvs.

1. Iniț ialele numelui: …………..
2. Sex:
a) Feminin
b) Masculin

3. Considerați că somnul este:
a) O necesitate
b) O plăcere
c) O pierdere de timp

4. În mod obișnuit, câte ore dormiți pe noapte ?
a) 4-5 ore
b) 6-8 ore
c) Peste 9 ore
5.La ce oră obișnuiți să adormiți ?
a) Sub 22:00
b)23:00 -00:00
c) După 1:00

28
6. Cum apreciați odihnă ?
a) Foarte bună
b) Bună
c) Slabă

7. Apelați la mijloace speciale pentru a induce somnul ? Dacă da,la ce anume ?
a) Duș cald
b) Lapte/ceai
c) Lectură
d) Tv
e) Calculator/ laptop
f) Somnifere
g) Altele
h) Nu apelez la mijloace speciale pentru a induce somnul

8.Vă treziți odihnit ?
a) Da
b) Nu

9. Vă treziți în timpul somnului ?
a)Da
b) Nu
c) Uneori

10. Cum procedați pentru a vă reluă somn ul ?
a) Schimbați poziția
b)Citiți o carte
c) Deschideți televizorul
d) Deschideți laptopul/calculatorul
e) Altele

29
11. Aveți un somn liniștit ?
a) Da
b) Nu

12.Dacă aveți insomnii, ce anume le provoacă ?
a) O problemă persona lă
b) O problemă pe plan profesional
c) Nu am insomnii

13. Cu cât timp înainte obișnuiți să mâncați înainte de a va culca ?
a) 1h
b) 2h
c) 3h
d) Peste 3h

14. Obișnuiți să pierdeți nopțile pentru distracție ?
a) Frecvent
b) Uneori
c) Nu

15. Ce efect are pentru dvs. o noapte pierdută ?
a) Sunteți neatent
b) Sunteți nervos și agitat
c)Sunteți apatic
d) Fără efect negativ

16. Obișnuiți să consumați băuturi ce conțin cafeină ? Dacă da, în care parte a zi lei ?
a) Dimineață
b) La prânz
c) După -amiază
d) Nu consum

30
17. Practicați constant sport sau exerciții fizice ? Dacă da, ce fel de activitate ?
a) Aerobic
b) Jogging
c) Tenis
d) Înot
e) Stretching
f) Ciclism
g) Altele
h) Nu practic

18. În afară de somn, apelați și la alte mijloace de relaxare ? Dacă da,la ce anume ?
a) Masaj
b) Sauna
c) Reflexoterapie
d) Yoga
e) Altele
f) Nu apelez la alte mijloace de relaxare

19. La locul de muncă atmosef era este:
a) Tensionată și agitată
b) Relaxantă
c) Normală

20. Obișnuiți să lucrați peste program ?
a) Frecvent
b) Rar
c) Nu

21. Vă puteți stabili singur programul de lucru ?
a) Da
b) Nu

31
22. Munca dvs. este corect apre ciată :
a) Da
b) În mare măsură
c) În mică măsură
d) Nu

II.5. Activități în vederea destresarii
Includerea în viața de zi cu zi a unor activități care ne pot ajuta să ne destindem ar trebui să
constituie o principala preocupare pent ru toți cei care depun un efort psihic considerabil. De aceea am
propus persoanelor care au luat parte la prima fază a cercetării, să concepem împreună câte un program
individual care să conțină activități zilnice de destresare.
Din totalul de 60 de subie cți chestionați, am considerat că cele 22 de persoane cu gradul 0 de
surmenaj nu au nevoie de programe speciale de destresare din pricina stilului de viață lipsit de stres.
Dintre cele 38 de persoane rămase, reprezentând gradul 1, 2 și 3 de surmenaj, doar 26 de indivizi au
acceptat propunerea în timp ce restul de 12 subiecți,toți provenind din gradul 1, au refuzat categoric să
colaboreze în faza a două a studiului. Cei 26 de subiecți fac parte din următoarele grade de surmenaj:
– 9 persoane cu gradul 1 de s urmenaj;
– 13 persoane cu gradul 2 de surmenaj;
– 4 persoane cu gradul 3 de surmenaj.

Activitățile în vederea destresarii, au fost propuse și realizate în funcție de stilul de viață al
fiecărei persoane și de timpul de care acestea au dispus. Lista activi tăților a cuprins:
– Masaj;
– Sauna;
– Jogging;
– Ciclism;
– Mers pe role;
– Înot
– Drumeții.

32
Efectele ben efice ale activită tilor:
1) Sportul mărește durată de viață: Practicarea oricărui sport sau a unei activități fizice cu
regularitate influențează benefic in clusiv cele mai mici structuri ale organismului uman. Savanții
au descoperit că durata timpului în care stăm așezați în șezând este indirect proporțională cu
longevitatea.
2) Sportul activează metabolismul : Practicarea regulată a exercițiilor fizice intens ifică în organism
reacțiile chimie, procese metabolice cât și reacțiile de regenerare. Sportul ajută de altfel la
creșterea masei musculare și la îmbunătățirea funcționării inimii, plămânilor, rinichilor dar și a
sistemului nervos.
3) Menținerea greutății c orpului în limitele normale : Arderea caloriilor consumate în exces
împiedică depunerea grăsimilor în organism și astfel activitățile fizice nu te lasă să te îngrași.
4) Îmbunătățirea posturarii corpului : După o zi grea la birou, anumite grupe de mușchi sunt
solicitate peste măsură în timp ce altele nu sunt activate deloc. Aceste lucruri duc inevitabil la o
postură greșită și mai târziu la o deficiență gravă, astfel în timpul orelor de sport te vei axa în
special pe mușchii atrofiati și vei preveni apariția c omplicațiilor.
5) Masajul : Acesta acționează pozitiv atât la nivel psihic cât și fizic. Stimulează circulația sanguină
și a limfei. Eliminarea stratului de celule moarte de la suprafața pielii. Elimină excesul de sebum.
Îmbunătățirea schimbului de substanțe nutritive și eliminarea deșeurilor metabolice.
Decontreactureaza musculatură și ajută la creșterea mobilității.
6) Sauna : Face parte din primele metode de detoxifiere a organismului, fiind frecvent recomandată
de medici. Căldura provoacă apariția transpira ției și totodată deschiderea porilor pentru eliminarea
toxinelor.
7) Joggingul : Recomandarea perfectă pentru mentirea unei stări optime de sănătate deoarece susține
activitatea cardiovasculară și tonifică grupele de mușchi. Joggingul oferă atât beneficii fi zice cât și
mentale, precum relaxarea sau reducerea anxietății.
8) Înotul : Reprezintă unul dintre cele mai complexe sporturi, apa având o desnsitate de 12 ori mai
mare decât a aerului, ceea ce înseamnă că practicarea acestui sport este de 12 mai grea decât a
unei în aer liber. Tonifica și arde calorii, are efecte benefice atât la niver cardiovascular cât și
muscular, nervos sau respirator. În plus se cunoaște că după activitatea în apa, somnul este indus
mult mai ușor, organismul fiind extenuat. Stimulearea circulației sanguine și reducerea riscului de
boli cardiovasculare.

33

Programele de destresare au cuprins individual activități combinate:
– Jogging dimineața + Masaj și Saună seara;
– Mers pe jos dimineață, spre locul de muncă + Înot seara;
– Înlocuirea autovehiculului cu bicicleta și deplasarea cu aceasta la locul de muncă;
– Drumeții cu familia la finalul săptămânii;
– Plimbări în parc după te rminarea orelor de lucru + Masaj;
– Înot + saună după serviciu;
– Jogging dimineața + înot seara ;
După r ealizarea acestor programe, timp de o lună și jumă teate, cele 26 de persoane au fo st din
nou supuse unui chestionă r, de data aceasta referitor la perioada în care au realizat cel puțin unul dintre
programele de mai sus.

1. Programul dvs. a cuprins urmato arele activită ti:
a) Jogging dimineata + Masaj si Saună seara
b) Jogging dimineata + I not seara
c) Plimbări in parc după terminarea orelor de lucru + Masaj
d) Mers pe jos dimineata, spre locul de munca + Inot seara
e) Inot + S aună dupa serviciu
f) Drumetii c u familia la finalul săptămânii
g) Inlocuirea autovehiculului cu bicicleta si deplasa rea cu aceasta la locul de muncă

2. Cum a ți apreciat programul desfă surat? :
a) Foarte bun
b) Bun
c) Slab

3. Crede ți ca programul v -a afectat stil ul de viată intr-un mod pozitiv ?
a) Da
b) Nu

4. Noul stil de viată v -a afectat relația familială si/sau profesioală in mod pozitiv ?

34
a) In mare masură
b) In mica masură

5. Cum apreciaț i rezultatele programului :
a) Foarte bune
b) Bune
c) Slabe

6. Cum apreciaț i acti vitătile desfă surate, din punct de vedere al dificulță tii :
a) Usoare
b) Medii
c) Grele

7. Doriț i să vă păstrati noul stil de viată ?
a) Da
b) Nu

8. Ați recomanda si altor persoane să isi schimbe modul de viaț ă sedentar ?
a) Da
b) Nu
c) Poate

9. Consideraț i că dupa realizarea programe lor de activită ți, gradul surmenajului a scă zut ?
a) Da
b) Nu
c) Insesizabil

10. In ultimul timp, a ți mai avut parte de efecte negative ale stă rilor de surmenaj ? (insomnii,
dureri de cap, migrene, depresii)
a) Da
b) Foarte putine
c) Deloc

35

Nr.
Intrebare Variante de ră spuns Nr. de ră spunsuri

1. a
b
c
d
e
f
g 3
4
5
3
3
2
6

2. a
b
c 16
8
2
3. a
b 24
2
4. a
b 21
5
5. a
b
c 13
10
3

6. a
b
c 6
14
6
7. a
b 25
1

8. a
b
c 17
2
7

9. a
b
c 21
2
3

10. a
b
c 3
12
11

După analizarea rezultatelor obținute în urma fazei 2 a cercetării,observăm că:
– 62% dintrei cei chestiona ți au răspuns că apreciază programul de destresare că fiind unul foarte
bun, în timp ce un alt procentaj de 92% arată că stilul de viață al pacienților a fost schimbat într -un
mod pozitiv, în urma programelor de destresare;
– Un alt procent de 50% arată că jumătate dintre persoanele chestionate apreciază rezultatele oferite
de program că fiind foarte bune și eficiente, în timp ce 68% dintre cei 26 de subiecți au răspuns că

36
și relațiile familiale sau profesioane eu avut de suferit într -un mod plăcut în urmă d esfășurării
activităților de combatere a stresului;
– Când au fost întrebați ce părere au despre dificultatea noul mod de viață, 54% au apreciat
activitățile că fiind de o dificultate medie, în timp ce 23% adică 6 persoane au simțit schimbare că
fiind una u șoară iar restul de 23 că fiind o schimbare foarte grea.
– Fiind atât de plăcut surprinse de efectele mișcării și relaxării, 96% adică 25 de persoane au ales să –
și păstreze noul stil de viață în timp ce alt procentaj de 81% arată că persoanele au simțit și
micșorarea gradului de surmenaj.
– În finalul chestionarului 42% dintre subiecți au afirmat că nu au mai avut deloc parte de efecte
negative ale surmenajului, în timp ce 46% au recunoscut că numărul lor s -a diminuat considerabil,
efectele existând dar foart e puține.
– Dintre cei 26 de indivizi chestionați, 27% au spus că poate ar recomanda depășirea stărilor de
surmenaj prin activități fizice și momente de relaxare în timp ce 65% au fost complet siguri că vor
recomada aceste procedee pritenilor și cunoscuțilo r.

37

CAPITOLUL III
ÎNREGISTRAREA, PRELUCRAREA ȘI ANALIZAREA REZULTATELOR
Tema acestei lucrări a propus chestionarea a 60 de indivizi, bărbați și femei, aleși în mod aleator
și făcând parte din toate clasele sociale și dintr -o varietate largă cu privire la locul de muncă. În ancheta
pe bază de chestionar s -au adresat întrebări legate atât de locul de muncă (unul dintre principalele surse
de stres) cât și întrebări legate de odihnă activă, somn, sau relațiile cu persoanele din jur.
Mai departe puteți o bserva interpretările datelor extrase pe bază anchetei și concluziile cu
privire la demersul acestei teme.

III. 1 Prezentarea rezultatelor obținute
În urma achetei de tip chestionar care s -a desfășurat asupra a 60 de adulți activi s -au constatat
următo arele rezultate:
Nr.
Întrebare Variante de
răspuns Număr de
răspunsuri
2. a
b 30
30

3. a
b
c 39
18
3

4. a
b
c 7
47
6

5. a
b
c 4
35
21

6. a
b
c 29
28
3

7. a
b
c
d
e
f
g
h 5
1
1
6
7
–
17
23
8. a
b 36
24

38

9. a
b
c 19
9
32

10. a
b
c
d
e 46
2
2
–
10
11. a
b 49
11

12. a
b
c 30
22
8

13. a
b
c
d 8
22
16
14

14. a
b
c 12
40
8

15. a
b
c
d 20
20
18
12

16. a
b
c
d 23
17
4
16

17. a
b
c
d
e
f
g
h 7
2
1
1
3
3
17
26

18. a
b
c
d
e
f 8
2
2
–
12
36

19. a
b
c 8
22
30

20. a
b
c 16
20
24

39

III. 2 Analiza rea și interpretarea datelor cercetării
ITEM 2
Femei 50%
Barbati 50%

Ancheta de tip chestionar s -a desfășurat pe un eșantion de 60 de persoane, 30 de bărbați și 30
de femei.
ITEM 3
Necesitate 65%
Placere 30%
Pierdere de timp 10%

Când au fost întrebați cum consideră somnul,din totalul de 60 de subiecți chestionați, 39 au
răspuns că percep somnul ca pe o necesitate iar pentru 18 este o plăcere, în timp ce pentru 3 indivizi
somnul este o pierdere de timp.

21. a
b 17
43

22. a
b
c
d 17
24
12
7

40

Majoritatea orelor de somn și anume un număr de 47 de persoane, au răspuns că dorm în
general între 6 -8 pe noapte iar 7 persoane doar 4 -5 ore, în timp ce doar 6 dintre cei 60 de subiecți dorm
peste 9 ore pe noapte.
ITEM 5
23:00 -00:00
58%
Sub 22:00 7%

Ancheta arată că un procentaj destul de mare, 56.7% adică 35 de persoane, s -a atribuit
răspunsului ce conținea ca oră de culcare intervalul 23:00 -00:00 iar restul de 43.3 s -a împărțit între
răspunsul cu varinta orei de culcare peste 1:00, 21 de parti cipanți și cel cu variantă orei de culcare sub
22:00, 4 subiecți.

41

ITEM 6
Foarte buna 48%
Buna 47%
Slaba 5%

Când au fost întrebați ce părere au despre odihnă și cum o apreciază cei 60 de subiecți au
răspuns în cea mai mare parte că fiind “foarte buna” – 29 de răs punsuri și/sau “buna” – 28 de răspunsuri,
în timp ce doar 3 au apreciat -o ca fiind slabă

ITEM 7
Dus cald 8%
Ceai/lapte 2%
Lectura 2%
Tv 10%
Calculator/laptop 12%
Somnifere 0%
Altele 28%
Nu apeleaza la mij. spec. 38%

Procentele arată că 23 de subiecți nu apelează la nici un mijloc special pentru a induce somnul,
ceea ce înseamnă că 5 aleg dușul cald, unul singur alege să consume lapte sau ceai cald, unul să
citească, 6 aleg Tv -ul, 7 calculatorul sau laptopul, în timp ce 17 dintre cei chestionați aleg alte
modaliati.

42

ITEM 8
Da
Nu

Întrebați dacă se trezesc odihniți 33 de persoane au răspuns că “da” în timp ce restul de 27 au spus
că se trezesc obosite.

ITEM 9
Somn intrerupt 32%
Somn neintrerupt 15%
Somn intrerupt uneori
53%

32 de subiecți se trezesc uneori pe timpul nopții , 9 niciodată, în timp ce tot 19 inivizi recunosc
că au un somn întrerupt constant.

43

Într-un procentaj foarte mare, 47 de subiecți chestionați își reiau somnul doar prin schimbarea
poziției în pat, 2 citesc o carte iar alți 2 aleg să deschidă televizorul, în timp ce restul de 10 indivizi
aleg alte modalități de a -și reluă so mnul.

Dintre cei 60 de subiecți 49 dintre ei au un somn liniștit în timp ce 11 au un somn tulburat.

44

Conform chestionarului, principala cauză a insomniilor este apariția unei probleme personal e,
30 de subiecți, în timp ce 22 de indivizi suferă de insomnii din cauza problemelor pe plan profesional.
În plus, doar 8 dintre cele 60 de persoane au declarat că nu suferă de insomnii.

Doar 14 subiecți dintre cei 60 chestio nați consumă ultima masă a zilei cu peste 3h înainte de
culcare, așa cum de altfel este indicat, 16 cu maxim 3h înainte să adoarmă, 22 de perosoane cu
2h înainte în timp ce 8 indivizi consumă alimente cu doar o oră înainte de somn.

45

ITEM 14
Frecvent 20%
Uneori 67%
Niciodata 13%

Întrebați cât de des își sacrifică nopțile și somnul pentru distracție, 40 de persoane au răspuns că
fac asta uneori, 12 subiecți frecvent, în timp ce 8 persoane aleg să nu piardă nopțile pentru a se distra.

ITEM 15
Neatent 29%
Agitat si nervos 29%
Fara efect neg. 26%
Apatic 17%

Efectul nopților pierdute nu întârzie să apăra, astfel încât 20 de persoane sunt neatente pe tot
parcursul zilei următoare în timp ce alte 20 au o stare de agitație și nervozitate. Restul de 18 indivizi
susțin că sunt apatici iar asupra altor 12 persoane n oaptea pierdută nu are nici un efect negativ.

46

ITEM 16
Dimineata 38%
Pranz 28%
Dupa -amiaza 7%
Nu consuma 27%

În ancheta realizată, 23 de persoane au răspuns că dimineață consumă băuturi ce conțin
cafeină, 17 consumă la prânz, 4 persoane după -amiază în timp ce 16 persoane aleg să nu c onsume
astefel de băuturi.

ITEM 17
Aerobic
Jogging
Tenis
Inot
Stretching

Din rezultatele anchetei reiese foarte clar că aproape jumătate din numărul subiecților
chestionați, 26, nu practică nici un fel de exercițiu fizic, în timp ce cealaltă jumătate a ales că varinate
de sport jaerobicul 7 persoane, joggingul 2 persoane, tenis și înot câte o persoană, stretching și ciclism
alte 3 persoane în timp ce 17 persoane practică alte exerciții fizice.

47

ITEM 18
Masaj 13%
Sauna 3%
Reflexoterapie
3%
Altele 20%

În momentul în care au fost întrebați ce mijl oace de relaxare folosesc, mai mult de jumătate
dintre cei 60 de subiecți, 36, au răspuns că se relaxează doar prin somn, 8 persoane se relaxează prin
masaj, câte două persoane prin saună și reflexoterapie în timp ce restul de 12 subiecți aleg alte metode.

ITEM 19
Tensionata si agitata
13%
Relaxanta 37%
Normala 50%

Un factor principal în apariția surmenajului este atmosfera la locul de muncă. 30 de persoane
au răspuns că mediul la locul de muncă este unul normal, cumulând astefel atât perioadele cu tensiune
cât și cele de relaxare. 8 s ubiecți au răspuns că se află într -o permanență stare de tensiune și agitație pe
când alți 22 au susținut că atmosfera este una relaxantă.

48

ITEM 20
Frecvent 27%
Rar 33%
Niciodata 40%

În cadrul anchetei s -au luat în calcul și orele de lucru peste program, astfel 1 6 persoane rămân
frecvent peste program, 20 de persoane lucrează rar în afară programu lui în timp ce 24 de subiecți
nu accepta munca peste program.

ITEM 21
Pot modifica singuri
programul 28%
Program stabilit de
catre conducere 72%

Tot legat de locul de muncă, subiecții au fost întrebați dacă își pot stabili singuri programul de
lucru. 17 persoane au susținut că au un program flexibil și pot influența astefel când să lucreze, în
timp ce restul de 43 de persoane au un program fix pe care nu îl pot modifică singuri.

49

La finalul chestionarului, cele 60 de persoane au fost întrebate dacă munca pe care o depun
este corect apreciată. 17 persoane au răspuns afirmativ, 24 au considerat că în mare măsură munca
le este apreciată, în timp ce 12 subiecți și alți 7 au considerat că munca lo r este apreciată într -o mică
măsură sau deloc.

50

Concluzii
Ipoteza de la care am plecat în demersul acestei lucrări dar și pe parcursul anchetei sub formă
de chestionar se confirmă prin mai multe argumente extrase pe timpul cercetării.
 Din punctul me u de vedere, unul dintre scopurile acestei lucrări a fost acela de a indentifică
gradul de expunere la stările de surmenaj, iar în concluzie se pare că acesta este unul peste 78%
în rândul adulților.
 În cea mai mare parte, atenția studiului s -a concentrat asupra nivelului de stres la care un adult
este predispus în orice moment al zilei, din secundă în care se trezește dimineața, până la
somnul de peste zi. O medie a problemelor cotidiene arată că nivelul stresului oscilează în
jurului valorii de 63%.
 Un procent de 74% dintre subiecții cu care am lucrat, cunosc foarte bine importanța orelor
alocate odihnei, însă tot ei recunosc că nu reușesc să doarmă mai mult de 7 ore pe no apte. Tot
aici găsim un indice de 21% făcând parte din categoria persoanelor care r ecunosc că se culca
cu mult după miezul nopții,ceea ce explică foarte clar de ce aceștia dorm doar 4 -5 ore,
devenind astfel mult mai predispuși la stări de surmenaj.
 Mai mult de jumătate dintre subiecții chestionați au uneori un somn tulburat, ceea ce se explică
de altfel prin stările de oboseală chiar și în moemntul în care aceștia se trezesc dimineta, în
timp ce doar 23% au un somn liniștit și neîntrerupt.
 Cum era de așteptat, rezultatul anchetei arată și un procentaj alarmant de 43% a persoanelor
care nu practică nici o activitate sportivă individuală.
 Potrivit chestionarului peste jumătate dintre persoanele care au luat parte la studiu, nu recurg la
nici un alt mijloc de relaxare în afară de somn.
 Luând în considerare atât programul de lucru cât și a tmosfera în care se desfășoară toate cele 60
de persoane, anchetă scoate la suprafața un orar strict de munca la care se atribuie într -un
procentaj destul de mare munca peste orele normale.
Darul cel mai de preț al omului este sănătatea, însă mulți dintr e noi uităm de acest aspect
extrem de important din cauza grijilor și problemelor, fapt care constituie creșterea riscului de
îmbolnăvire.
„Corpul sănătos este produsul unei minți sănătoase.” -George Bernard Shaw

51
BIBLIOGRAFIE

Suport Clasic

1. Barhad, B., L Petrescu – Biografia oboselii Ed. Stiintifica, Bucuresti 1996.

2. Ciobanu Gh s.a., Macroeconomie, Ed. Risoprint, Cluj Napoca, 2011.

3. Constantin A . – Prevenirea surmenajului intelectual. Ed. Militara 1977.

4. Constantin E ., Tratat de igiena mintala, Ed. Polirom 2004.

5. Epuran, M., Metodologia cercetării activităților corporale, București, Editura FEST, 2005.

6. Nacev.L., – Influenta oboselii psihice in mediul industrial. Ed. Sf. Ierarh Nicolae. 2013.

7. Manea, M., Manea T., – Elemente de psihologie medicala si p sihosomatica,Ed. Universitara
Carol Davila,Bucuresti,2009.

8. Saragea, M., – Fiziopatologie v.II. Ed. Academiei Republicii Socialiste Romania – 1982

9. Bica M.,D., – Mijloace de refacere si recuperare in activitatea sportiva, Ed. Academica Brancusi
2002.

10. Nicu lescu, M., Metodologia cercetării științifice în educație fizică și sport, București, Editura
A.N.E.F.S., 2002.

11. Panduroaica A., F. și alții – Proiect econometrie. Academia de studii economice, Cibernetica,
statistica si informatica economica.

12. Popescu V.E.,– Studiu privind refacerea prin odihna pasiva. Ed. ASE Bucuresti 2013.

Suport digital
1. www.Dexonline.ro

2. http://www.statistica.md/pageview .php?l=ro&idc=350&nod=1&

3. http://ziarullumina.ro/educatie -pentru -sanatate -despre -odihna -activa -si-pasiva -17922.html

52

4. http://documentslide.com/documents/odihna -activa -si-pasiva -a-omului.html

5. http://documents.tips/documents/metode -de-cercetare -stiintifica.html

6. http://documents.tips/documents/opt -factori -decisivi.html

7. http://www.scrigroup.com/diverse/CERCETAREA -STIINTIFICA93975.php

8. https://ro.wikipedia.org/wiki/For%C8%9B%C4%83_de_munc%C4%83

9. http://www.scritub.com/timp -liber/sport/Odihna -la-pat-Somnul -Refacerea83624.php

10. http://www.la -psiholog.ro/info/bolile -psiho -somatice

11. http://docum entslide.com/documents/motivatia -in-munca -5781ca5355b02.html

12. http://www.creeaza.com/familie/sport/CERCETAREA -STIINTIFICA -DIN-DOM373.php

13. http://www.rasfoiesc.com/business/management/resurse -umane/STUDIU -DE-CAZ -DIRECTIA –
DE-TELE62.php

14. http://www.didactic.ro/materiale -didactice/metode -si-tehnici -de-cercetare -stiintifica

15. http://unicasport.ro/stiri/10 -beneficii -ale-sportului -pentru -sanatate/

16. http://www.scritub.com/timp -liber/sport/Oboseala -si-supraantrenamentul34175.php

17. http://www.cutera.ro/index.php/articole/item/efectele -benefice -ale-masajului

18. http://adevarul.ro/sanatate/me dicina/cat -sanatos -faci-sauna –
1_50ad8d067c42d5a663972afb/index.html

19. http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate -prin-sport/joggingul_10433

20. https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/management/motivarea -angajatilor -la-sc-rafeba -srl-
153981.html

21. http://adevarul.ro/sanatate/medicina/ce -astenia -primavara -facem -fataf-
1_50ae90d67c42d5a6639dfdf4/index.html

22. https:// ro.scribd.com/doc/103676185/Metode -de-Cercetare -Stiintifica