Programul de studii: Contabilitate și Audit [631821]
UNIVERSITATEA „ PETRU MAIOR” din TÂRGU MUREȘ
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE, JURIDICE ȘI
ADMINISTRATIVE
Programul de studii: Contabilitate și Audit
LUCRARE DE DISERTAȚIE
Coordonator științific:
Conf. univ. dr. RUS IOAN
Absolvent: [anonimizat](VOAIDEȘ) CORINA -IONELA
TÎRGU MUREȘ
2017
2
UNIVERSITATEA “PETRU MAIOR” TÂRGU MUREȘ
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE, JURIDICE ȘI
ADMINISTRATIVE
Specializarea: Contabilitate și Audit
SISTEMUL INFORMATIC
AL
ADMINISTRAȚIEI LOCALE
Coordonator științific:
Conf. univ. dr. RUS IOAN
Absolvent: [anonimizat](VOAIDEȘ) CORINA -IONELA
TÎRGU MUREȘ
2017
3
UNIVERSITATEA „PETRU MAIOR” din TÎRGU MUREȘ LUCRARE DE DISERTAȚIE
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE, Candidat (a): POP (Voaideș)
JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE CORINA – IONELA
Programul de studii : CONTABILITATE ȘI AUDIT Anul absolvirii : 2017
Coordonator științific : Viza facultății
Conf. univ. dr. RUS IOAN
a) Tema lucrării de disertație :
SISTEMUL INFORMATIC AL ADMINISTRAȚIEI LOCALE
b) Problemele principale tratate :
1. Rolul e -guvernării în sectorul public
2. Informatizarea administrației publice în România
3. Sistemul informatic al administrației locale în prezent
4. Informatizarea proceselor economice în Primăria Bicazu Ardelean
5. Descrierea funcțiunilor principale experimentate
c) Bibliografia recomandată :
Lixăndroiu Dorin, „Bazele informati cii economice”, Editura Infomarket, Brașov 2004
Doina Dănăiață, Luminița Hurbean, „ Sisteme informatice pentru administrația publică, Ediție
online, Timișoara, 2011
Ioan Rus, „Informatică de gestiune”, Editura Dacia, Cluj – Napoca 2007
Site de e -guvernare
d) Termene obligatorii de consultații : Lunar
e) Locul și durata practicii : Primăria Bicazu Ardelean
martie -iunie 2017
Primit tema la data de : 06.03.2017
Termen de predare : 30.06.2017
Semnătura Director Departament Semnătura coordonatorului
Semnătura candidat: [anonimizat] 5
CAPITOLUL I . SISTEMUL INFORMATIC ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LA NIVEL NAȚIONAL ………… 6
1.1.Rolul e -guvernării în sectorul public ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 6
1.2. Informatizarea administrației publice în prezent, în România ………………………….. ………………………….. …….. 177
CAPITOLUL II STUDIU DE C AZ: FUNCȚIONAREA SISTEMULUI INFORMATIC ÎN PRIMĂRIA BICAZU
ARDELEAN ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 255
2.1. Sistemul informatic al administrației locale în prezent ………………………….. ………………………….. ……………… 255
2.2. Informatizarea proceselor economice în primăria comunei Bicazu Ardelean ………………………….. ……………. 266
2.3. Descrierea funcțiunilor principale experimentate ………………………….. ………………………….. ……………………….. 31
2.3.1. Înscrierea unui locuitor al comunei Registru Agricol. ………………………….. ………………………….. ………….. 32
2.3.2. Deschiderea unei ”poziții/rol” în programul de Taxe și impozite. ………………………….. ……………………….. 37
2.3.3. Înscrierea unui mijloc de tra nsport ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 37
2.3.4. Întocmirea unei anchete sociale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 452
2.3.5. Stat de plată al angajaților primăriei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 499
CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 544
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. Error! Bookmark not defined. 6
5
INTRODUCERE
Prin intermediul aceste lucrări mi -am propus să prezint principalele aspecte legate de
sistemele informaționale, respectiv informatice, în administrația publică, în general și la nivelul
unei primării, în particular.
Prima parte a lucrării de disertaț ie conține aspecte generale despre informatizarea
sectorului public în România. Am adus aici în discuție problemele întâmpinate de cetățeni și
adaptarea instituțiilor publice la cerințele acestora, dar și evoluția tehnologiei informației în pas
cu schimbă rile majore de pe piața economică a țării noastre.
Aspectele surprinse în ceea ce privește guvernarea electronică la nivel național, le -am
desprins din site -uri de e -guvernare, acestea fiind puse la îndemâna oricui atât pentru informare
cât și pen tru soluționarea unor probleme administrative.
Partea de studiu a fost aplicată pe o unitate de administrație publică locală, o primărie din
mediu rural, dar care oglindește activitatea din multe alte instituții de acest fel. În primul rând am
surprins câteva procese economice desfășurate în compartimentele de funcționare ale primăriei,
pe baza dotărilor informatice pe care le au, problemele întâmpinate în circuitul informațiilor și a
datelor de la un compartiment la altul. Am descris cinci funcțiu ni „populare” ce se desfășoară și
de care oricare dintre contribuabili poate avea nevoie.
Informatizarea administrației publice este cotată ca un motor important al prosperității
viitoare și una dintre cele mai importante facilități, întrucât i mpactul său puternic este resimțit de
toate industriile și serviciile. Astfel că serviciile care au reușit să încorporeze informatizarea
activităților sunt cele care înregistrează un mare succes și o mare creștere.
Pentru că situația din punct de vedere al informatizării nu se ridică la nivelul complexității
proceselor pe care le desfășoară, c a o soluție pentru îmbunătățirea și modernizarea sistemului
informatic din administrația publică locală, am propus achiziționarea și implementarea unui
Sistem Informatic Integrat, având în vedere caracteristicile și avantajele acestuia.
6
CAPITOLUL I . SISTEMUL INFORMATIC ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LA
NIVEL NAȚIONAL
1.1.Rolul e -guvernării în sectorul public
Societatea informațională reprezintă o etapă nouă a civilizației umane, un nou mod de
viață, calitativ superior, care implică folosirea intensivă a informației în toate sferele activității și
existenței umane, cu un impact economic și social major. Membrii societății informaționale au
acces l a informație, la un nou mod de lucru și de cunoaștere, amplificându -se posibilitatea
globalizării economice și a creșterii coeziunii sociale. Accesul liber, egal și universal la
informație este deja un drept care, în corelație cu o infrastructură informați onală dezvoltată,
contribuie la dezvoltarea unei societăți democratice, reducerea gradului de sărăcie și
îmbunătățirea calității vieții.
Apariția și evoluția societății informaționale presupune modificări în toate domeniile: în
administrație( e -guvernare, e -administrație), în afaceri(comerț electronic), în educație(educație la
distanță), în cultură(centre multimedia, biblioteci v irtuale). Tehnologia informației și
comunicațiile reprezintă instrumente de promovare a democrației, a modernizării serviciilor
publice și a sistemului educațional. Statul trebuie să asigure accesul tuturor cetățenilor săi la
tehnologia informației și să f urnizeze un cadru legal adecvat și sigur pentru utilizatorii
informației digitale.
Un sistem informațional poate fi definit ca fiind un ansamblu de informații, principii,
reguli, concepte, tehnici, proceduri și mijloace folosite pentru tratarea informațiilor(culegerea,
înregistrarea, prelucrarea și transmiterea datelor) în scopul obținerii de informații pentru baza
luării deciziilor.
Practic, u n sistem informațional este un subsistem al sistemului economic o combinație
organizată de oameni, echipamente, programe de aplicații, rețele de comunicații, date, politici și
proceduri care acumulează, regăsesc, prelucrează și diseminează informații într -o organizație.1
Oamenii se bazează pe sistemele informatice moderne pentru a comunica înt re ei, folosind o
diversitate de dispozitive (hardware/echipamente), instrucțiuni și proceduri de prelucrare a a
datelor (software/programe), canale de comunicații(rețele) și date stocate. Astfel, putem preciza
1 Doina Dănăiață, Luminița Hurbean, Camelia Margea, Sisteme informatice pentru administrația publică, Ediție
online, Timișoara, 2011, p.61
7
că omenirea utilizează dintotdeauna diferite forme de sisteme informaționale, chiar înainte de
apariția calculatorului electronic. Astăzi, utilizarea calculatoarelor este generalizată, iar
delimitarea între sistemul informațional și sistemul informatic nu mai este necesară, în text cele
două noțiuni fiind utilizate cu aceeași semnificație.
Sistemul informatic este acea parte a sistemului informațional care asigură culegerea,
prelucrare a, transmiterea și stocarea informațiilor cu ajutorul unor elemente sau componente ale
tehnologiei informaț iei, produse software specializate, proceduri și tehnici specifice și personal
specializat.2 Un sistem informatic poate fi înțeles și ca o mașină capabilă să efectueze automat
operații aritmetice și logice cu scopuri științifice, administrative, contabile etc., plecând de la
programe care definesc secvența acestor operații. 3
Legea nr. 161/2003,cu actualizările și completările ulterioare, privind unele măsuri pentru
asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de
afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, definește sistemul informatic ca fiind orice
dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate sau aflate în relație funcțională, dintre care
unul sau mai multe asigură prelucrarea automată a datelor, cu ajutorul unui program informatic.
Tranziția la economia de piață produce o serie de perturbații în mecanismele de funcționare
din toate domeniile de activitate. Administrația publică – domeniu de activitate ce își propune
organizarea ș i punerea în practică a legilor și a actelor normative, la nivel central și/sau local,
resimte și mai mult aceste schimbări. Pentru a putea asimila schimbările ce au la bază modificări
legislative, renunțarea la unele structuri și crearea altora, adapatare a la noile mecanisme
economico -financiare, este esențial să se înțeleagă sensul acestora și evitarea consecințelor
nefaste ale unor perturbări. Deciziile din administrația publică au consecințe asupra cetățenilor,
de aici și ideea de a consulta punctele de vedere ale populației sau a reprezentanților acesteia.
Administrațiile publice sunt poate, atât pe plan european, cât și pe plan mondial, cei mai
importanți clienți și utilizatori ai tehnologiilor informației și comunicațiilor, urmărindu – se
atingerea unui obiectiv precum: creșterea performanțelor propriilor activități și îmbunătățirea
relațiilor cu cetățenii.
În ultimii ani, România a acordat și ea o atenție mărită procesului de reformă a
administrației publice, proces în care per formanța poate fi obținută numai prin utilizarea
2 Ioan RUS, Informatică de gestiune , Editura Dacia, Cluj Napoca, 2007;
3 Doina Banciu, Sisteme automatizate de informare și documentare , Editura Tehnică, București, 1996
8
tehnologiilor informatice. Astfel s -a dezvoltat conceptul de informatizare a administrației
publice, vizând îmbunătățirea calității actului administrativ și modificarea profundă a raportului
dintre administr ația publică și cetățean.
În acest context, România a adoptat o serie de acte normative ce reglementează
informatizarea administrației publice și creează cadrul legal pentru desfășurarea activităților în
domeniu. Așadar, în acest cadru este ușor s ă acceptăm că obiectivele informatizării în
administrația publică sunt:
reducerea cheltuielilor publice, combaterea birocrației și a corupției la nivelul
instituțiilor publice ;
creșterea gradului de transparență a modului de utilizare și administrare a
fondurilor publice;
eliminarea contactului direct între funcționarul de la ghișeu și cetățean sau agent
economic;
îmbunăt ățirea accesului la informații și servicii publice în conformitate cu
legislația privind protecția datelor cu caracter personal și libe rul acces la
informațiile de interes public;
furnizarea de informații și servicii publice de calitate prin intermediul mijloacelor
electronice ;
promovarea colaborării dintre instituțiile publice pentru furnizarea de servicii
publice prin mijloace electroni ce;
întărirea capacității administrative a instituțiilor publice de a -și îndeplini rolul și
obiectivele și de a asigura furnizarea, într -o manieră transparentă, de informații și
servicii publice;
redefinirea relației între cetățean și administrația publi că, respectiv între mediul de
afaceri și administrația publică, în sensul facilitării accesului acestora la serviciile
și informațiile publice, prin intermediul tehnologiei informației;
promovarea utilizării Internetului și a tehnologiilor de vârf în cadr ul instituțiilor
publice .
Infrastructura pentru implementarea Societății Informaționale o constituie Sistemul
Electronic Național (SEN), înființat ca sistem informatic de utilitate publică, în scopul asigurării
accesului la informații publice și furnizării de servicii publice către persoane fizice și juridice.
9
Sistemul Electronic Național reprezintă un ansamblu unitar alcătuit din subsitemele
e-guvernare și e-administrație , accesibile prin internet la adresa www.e -guvernare.ro . Cele două
componente beneficiază atât de un cadru comun legislativ și instrumental comun și consistent
pentru implementarea și operaționalizarea SEN, cât și de o infrastructură comună pentru
utilizare.
Sistemul Electronic Național reprezintă unicul punct de acces la servicii și informații
publice ale instituțiilor administrației centrale, de interes pentru persoane fizice sau juridice. Prin
acest sistem se oferă cetățenilor o alternativă l a rezolvarea problemelor administrative, care
necesită în mod obișnuit deplasarea repetată la ghișeele instituțiilor respective. Așadar, toți cei
care dispun de o conexiune la Internet, acasă sau la serviciu, precum și cei care accessează
Internetul din lo curi publice, pot să descarce formularele administrative de care au nevoie și
chiar să -și rezolve problemele din fața calculatorului.
Utilizarea acestui sistem aduce beneficii importante, precum: disponibilitatea serviciilor
publice 24 ore din 24, 7 zile pe săptămână; asigurarea transparenței actului administrativ;
reducerea birocrației și corupției; relaxarea relației dintre instituțiile statului și cetățean și -i oferă
acestuia posibilitatea de a obține informații publice fără să mai fie obligat s ă cunoască
complexitatea structurii administrației publice; realizarea într -un mod unitar și standardizat a
gtransmiterii informațiilor între diferite agenții guvernamentale, fără a implica cheltuieli majore
în adaptarea lor la acest sistem.
e-Guvernarea vizează utilizarea Internet -ului și tehnologiilor de rețea în vederea relaționării
digitale între guvern și alte instituții din sectorul public, pe de o parte, cetățeni, companii și alte
entități guvernamentale, de cealaltă parte.
Guvernarea electronică (sau e -guvernare) este o aplicație a tehnologiei informației pentru
oferirea de servicii administrative, schimbul de informație, tranzacțiile comunicaționale,
integrarea diferitelor sisteme și servicii autonome între guvern ș i cetățean (G2C), guvern și
mediul de afaceri (G2B), guvern și guvern (G2G) precum și pentru procesele și interacțiunile
personalului administrativ din întreaga infrastructură a administrației. Prin e -guvernare, serviciile
guvernamentale vor fi disponibile cetățenilor într -un mod convenabil, eficient și transparent. Trei
concepte esențiale pot fi observate în teoriile legate de guvernare: administrația, cetățenii și
mediul de afaceri/grupurile de interese. În e -guvernare nu există bariere identificabile.4
4 https://ro.wikipedia.org/wiki/Guvernare_electronic%C4%83
10
Pe plan național, problema societății informaționale, cu implicare directă în administrația
publică, trebuie analizată pe mai multe categorii, care se intercondiționează reciproc. Aceste
paliere sunt prezentate schematic în figura 1.1.
Figura 1.1.Integrarea administrației publice în societatea informațională
Sursa: Doina Dănăiață, Luminița Hurbean, Camelia Margea, Sisteme informatice pentru administrația publică,
Ediție online, Timișoara, 2011, p.61
Schema din figura 1.1 reprezintă modul în care cele cinci componente implicate în creșterea
nivelului de informare și comunicare ar trebui să interacționeze. Acestea pot să ridice nivelul
cantitativ și calitativ al serviciilor oferite de administra ția publică și comunitatea de afaceri,
cetățenilor. Totodată, figura surprinde rolul primordial pe care trebuie să îl joace tehnologia
informației, inclusiv cercetarea științifică în domeniu, în vederea găsirii soluțiilor adecvate
problemelor cu care se c onfruntă administrația publică.
Revenind la noțiunea de e -guvernare, ea nu se referă la guvern ca entitate fizică, nici la actul
de a guverna al unor persoane ci, la un proces prin care instituțiile, organizațiile și cetățenii se
auto-conduc. Terme nul de guvernare semnifică și interacțiunea în cadrul sectorului public,
Admin istrația publică
centrală și locală
Cercetare în
domeniul TIC
Sector TIC
Cetățenii
Societatea civilă
Comunitatea de afaceri
11
modul în care societatea se auto -ghidează pentru luarea deciziilor colective, dar și furnizarea de
mecanisme transparente pentru adoptarea și aplicarea deciziilor respective.
Prin intermediul guvernării electronice, statul pune la dispoziția cetățenilor informarea
asupra proiectelor de lege aflate în discuție, posibilitatea de emitere de păreri, plata taxelor de
către contribuabili, completarea unor plângeri și petiții on -line. Sensul implementării guvernării
electronice este deci, de sus în jos, de la stat la cetățean.
Guvernul digital oferă individului acces îmbunătățit la informații și cunoștințe, conectează
fiecare cetățean cu aleșii statului și cu decidenții din spațiul public, contribuind la conturarea
libertății personale. Implementarea și acceptarea e -guvernării este un mod de a garanta că fiecare
cetățean are drepturi egale în participarea la procesul de adoptarea adeciziilor care îi influențează
în mod direct sau indirect. Ei vor avea posibilitatea de a influența procesul decizional în așa fel
încât să îmbunătățească condițiile lor de viață.
În procesul de guvernare sunt implicați trei mari categorii de participanți(actori):5
participanții publici, organizațiile de la nivel local, dar și de la nivel central –
guvernul și statul(G);
cetățenii(C);
firmele private, care desfășoară activități comerciale, l uâdu-se în considerare
activitatea lor concurențială pe piață și profitul obț inut.(B).
Între acești participanți se formează conexiuni specifice de comunicare și tranzacționare, îm-
părțite în câteva categorii de componente ale guvernării electronice. Informațiile se transmit între
participanții la procesul de guvernare prin mai multe moduri. Aceste fluxuri informaționale și
tranzacționale se pot împărți în două categorii: fluxuri interne și externe. Fluxurile interne se
desfășoară în cadrul aceleiași clase de participanți (între instituții publice: două ministere, sau în-
tre Parl ament și Guvern). Fluxurile externe sunt cele care apar între participanți din clase
diferite( de exemplu între cetățeni și o instituție publică precum Primăria sau Prefectura).
În figura 1.2. sunt prezentate principalele componente ale guvernării electronice, ulterior
fiind descrisă fiecare dintre ele:
5 Doina Dănăiață, Luminița Hurbean, Camelia Margea, Sisteme informatice pentru administrația publică, Ediție
online, Timișoara, 2011, p.58
12
G2G
……..
G2G
G2G G2G
G2G
Cetățean Firmă
aa
Administrația publică locală
Figura 1.2 . Componentele guvernării electronice
Legendă:
Sistem de e -guvernare organizația proces Actor
a unei națiuni publică
Sursa: http://www.academia.edu/9525025/Sisteme_informatice_pentru_administra%C5%A3ia_public%C4%83
Guvernul
propriei țări
Guvernul
țara Z
Guvernul
țara A
G2E
Administr ația publică centrală
G2E
G2B
B2G
C2G
G2C
G2G
G2E
13
Relația Guvern -Guvern (G2G) – reprezintă comunicarea între instituțiile publice prin
mijloace electronice. Rezolvarea unor probleme ce vizează aceste instituții presupune soluții
complexe, care necesită prelucrarea unor date deținute de către instituții diferite. Astfel,
comunicarea electronică referitoare la soluția problemei se poate efectua prin intermediul unor
rețele dedicate sau chiar prin intermediul Internetului și a rețelelor virtuale private.
Relația Guvern – Angajați guvernamentali (G2E) – vizează categoria relațiilor dintre guvern
și angaj ații săi prin intermediul noilor tehnologii informaționale și a Internetului.
Relația Guvern -Cetățeni (G2C) –este acea componentă a guvernării electronice a cărei
servicii încearcă aducerea guvernului mai aproape de cetățeni. Mai întâi are loc aduce rea on -line
a unor informații simple, apoi relația cetățean – guvern devine interactivă, întrucât există
comunicare și schimburi de date în ambele direcții și astfel, relațiile devin tranzacționale. Unele
servicii furnizate cetățenilor de către guvern pot f i afișate complet on -line – pe site -urile de
Internet ale instituțiilor publice respective sau pe portaluri guvernamentale globale.
Relația Guvern – Firme (G2B) este probabil una dintre cele mai disputate și mai analizate
relații din sfera guvernă rii electronice. Motivul ar fi faptul că firmele private reprezintă sursa
importantă a creșterii economice a unei iar seviciile furnizate de stat pe Internet în favoarea
acestui sector ar trebui să fie proporțională cu importanța sa. Pe de altă parte, mult e achiziții și
licitații se desfășoară pe Internet, acest lucru însemnând transparență și costuri mai scăzute, asta
dacă avantajele sunt acceptate de guvern. Din această categorie făcând parte relațiile de tip B2G.
e-Guvernarea constă în ”utilizare a de către sectorul public a celor mai inovative tehnologii
ale informației și comunicării, cum ar fi Internetul, pentru a oferi cetățenilor servicii
îmbunătățite, informații consistente și mai multe cunoștințe, în așa fel încât sa faciliteze accesul
și să încurajeze participarea cetățenilor la procesul de guvernare”.6
e-Guvernarea are posibiliatea de a transforma cetățenii din consumatori pasivi de servicii
publice în consumatori activi, care joacă un rol alegerea serviciilor pe care le doresc și mmodul
de furnizare care le convine mai mult.
În tabelul 1 se pot observa diferențele conceptuale dintre noțiunile e -Guvern, e-
Administrație și e -Guvernare:
6 Doina Dănăiață, Sisteme informatice pentru administra ția publică , Ediție online, 2011, p. 63
14
Tabelul 1.1. Delimitări conceptuale
Denumire
concept Tip de relații Tip de implicare
e-Guvern/
Guvern electronic Relații inter -organizaționale o coordonarea politicilor
o implementarea politicilor
o furnizarea de servicii publice
e-Administrație/
Administrație electronică Relații intra -organizaționale o dezvoltarea politicilor
o activități organiza ționale
o managementul cunoștințelor
e- Guvernare/
Guvernare electronică Interacțiuni între cetățeni,
guvern, organizații și oficiali
aleși o procesul democratic
o guvernul deschis
o proces decizional transparent
Sursa: Doina Dănăiață, Sisteme informatice pentru administrația publică , Ediție online, 2011, p 64
Cetățenii , dar și sectorul privat , cunosc beneficii datorate carac teristicilor noilor serv icii
electronice. Acestea sunt:
o deschiderea și participarea – subliniază șansa de a -ți exprima opinia precum și de a
influența deciziile care te privesc;
o ușurința folosirii – datorită limbajului simplu și a pașilor de parcurs;
o accessibilitatea – prin costuri mai scăzute și acces integral pentru toți cetățenii;
o disponibilitatea – pentru ce își doresc cetățe nii, oriunde și oricând;
o rapiditatea la acces.
Adoptarea sistemelor de e -guvernare aduce câteva îmbunătățiri atât cetățenilor cât și
sectorului privat:
o Reducerea cozilor și blocajelor în perioadele în care este o afluență masivă a cetățenilor
spre ac elași serviciu public (ex.depunerea unor declarații). Transmiterea pe cale
electronică reduce cozile și timpii de așteptare.
o Accesul direct și instantaneu este un beneficiu adus cetățenilor care, prin intermediul
sistemului de mesagerie electronică (e -mail), comunică printr -un canal direct cu
municipalitatea. Domeniul de aplicare al acestui tip de mesagerie este vast: depuneri de
cereri, trimitere de sugestii și reclamații, înscriere la audiențe, rezervări și închirieri etc.
15
o Scurtarea timpului procedurilor de rutină prin instrumente informatice moderne,
timpul de răspuns între transmiterea cererii cetățeanului și primirea unui răspuns
scăzând considerabil.
o Informația este întotdeauna actuală întrucât sistemul informatic permite actualizarea
automată a datelo r. Imaginea administrației publice, dar și eficiența acesteia sunt
îmbunătățite.
o Rezolvarea rapidă și interactivă a etapelor procedurale. Cetățeanului i se pot elibera
documente oficiale imediat nefiind nevoie să revină în altă zi. Astfel, se elimină
întârzierile și se reduc costurile de expedieri poștale tradiționale către domiciliul
cetățeanului.
o Reducerea reală a costurilor administrative: scade timpul necesar procesării
documentelor, scade timpul necesar cetățenilor de a -și rezolva problemele. Multe
resurse umane îți pot redistribui timpul de muncă eliberat spre sarcini productive.
Beneficiile promise nu sunt întotdeauna realizate, datorită factorilor economici, s ociali și
politici care influenț ează e -guvernarea. Dacă în implementarea sau dezvolt area unui sistem,
guvernul nu ține cont de influența și impactul lor, acești factori pot deveni adevărate bariere,
dificil de depășit.
Factorii cu impact negativ asupra e -guvernării sunt:
1) Bariere legislative : lipsa unor legi, proceduri, reglemen tări și directive specifice care să
permită sau să favorizeze dezvoltarea serviciilor electronice
2) Bariere administrative : – lipsa personalului calificat;
– mentalitățile personalului din sfera serviciilor publice
– fonduri mici necesare achiziției TIC
– lipsa reformelor structurale în administrație
3) Bariere tehnologice : – varietatea stufoasă a aplicațiilor informatice
– infrastructura TIC neadecvată
– lipsa sistemelor informatice integrate
– lipsa unor standarde și norme de securitate
Dacă factori i menționați mai sus au o influență negativă asupra implementării sistemelor
de e-guvernare, există și factori cu impact pozitiv:
16
1. Accesibilitatea la rețeaua de Internet prin: nivelul ridicat de utilizare a netului de către
populație; dezvoltarea infrastru cturii; resursele alocate și susținerea tehnologiei informației
și a comunicării – TIC.
2. Economia de tip digital – nivelul folosirii tehnologiei informației și a comunicării de către
sectorul public și firmele private pentru a interacționa.
3. Învățarea și uti lizarea Internetului : există în comunități programe de pregătire și instruire a
persoanelor în domeniul TIC; sistemul educațional reușește să integreze tehnologia
informației într -un proces care îmbunătățește calitatea învățământului .
4. Politicile referitoar e la Internet – se referă la acele politici de promovare sau de descurajare
referitoare la implementarea și folosirea TIC.
Guvernarea digitală oferă potențial pentru schimbări majore, de aceea un program de e –
guvernare are un plan de măsuri specific e:
o cooperarea cu autoritățile locale pentru dezvoltarea rețelelor informatice, asigurând
funcționarea rețelelor regionale;
o cooperarea cu primăriile, școlile, spitale, instituții culturale, pentru a realiza o rețea
metropolitană de comunicații ca sistem d e management al informației și pentru a
furniza următoarele servicii: evidența populației; planurile digitale ale localităților și
ale teritoriului ce aparține acestora; colectarea taxelor de la cetățeni, managementul
serviciilor publice, al utilităților p ublice, al funcției publice, al sistemelor de
infrastructură; managentul activităților de educație și cultură; buget și contabilitate;
controlul traficului urban, centru de reclamații primite de la cetățeni; sistemul de
monitorizare și evaluare a performan ței organizaționale; aplicarea unui program de
informatizare specific primăriilor din mediul rural.
Organizațiile din sectorul public ca și cele din sectorul privat, au nevoie de procese,
structuri și aplicații care să îmbunătățească productivitat ea angajaților. Cum administrația se
schimbă mai rapid decât afacerile private, ca și reglementările la nivelul executivului, sistemul
informațional trebuie să fie flexibil și adaptabil – integrarea informațională este o sarcină mai
dificilă decât în organ izațiile private.
În realizarea integrării informaționale, organizațiile publice se confruntă cu mai multe
impedimente, de la rigiditatea sistemului public, resursele financiare necesare până la arhitectură
informațională și infrastructură invechi te. Una din principalele preocupări este reducerea
17
costurilor, cu atât mai mult cu cât aici apar constrângeri determinate de scăderea bugetelor.
Prelucrarea manuală, bazată pe hârtie este scumpă și implică risipă de resurse. E ușor de spus că
aceasta trebu ie înlocuită cu prelucrarea automată și informatizarea activităților. În condițiile în
care bugetele sunt modeste, costurile aferente sunt o piedică greu de depășit.
1.2. Informatizarea administrației publice în prezent, în România
Țara noastră se confruntă cu modificări structurale, de la centralizare excesivă la
descentralizare , la dezvoltarea piețelor de capital, la privatizarea băncilor, toate acestea cu scopul
de a dezvolta o economie de piață viabilă, o creștere a calității v ieții, în general. Instituțiile
publice centrale și locale au un rol deosebit într -o astfel de realitate.
Cei care ne reprezintă, puterea legislativă și executivă – Parlamentul și Guvernul, trebuie să
adopte soluții optime, dar legale, să dezvolte prin finanțari adecvate instituțiile publice, locale și
private, în așa fel încât cetățeanul sau instituția care contribuie cun resurse financiare să simtă că
procent din contribuție se întoarce în folosul lor.
Transformările majore din viața socia l–economică a României au determinat noi abordări
cu privire la redefinirea rolului și locului instituțiilor publice în statul de drept. Modificări
semnificative cu impact asupra fluxurilor financiare derulate la nivelul instituțiilor publice,
urmăresc:
o Modificarea sistemului de finanțare a instituțiilor, prin introducerea sistemului de
finanțare pe bază de programe;
o Derularea resurselor financiare publice prin Trezoreria statului, care exercită controlul
asupra modului de utilizare a creditelor bugetare precum și controlul respectării
legalității plăților de casă.
o Accentuarea procesului de descentralizare fiscală prin creșterea autonomiei unităților
administrativ -teritoriale rezultând creșterea responsabilităților autorităților publice
locale în stabilire a, încasarea și utilizarea impozitelor și taxelor locale și a celorlalte
surse de venituri bugetare sau extrabugetare de care dispun instituțiile în cauză.
Sectorul ”Administrație publică” încadrează instituțiile publice și le grupează ca unități cu
funcția de realizare a serviciilor necomerciale destinate celorlalte sectoare instituționale, în
vederea redistribuirii veniturilor în economie. În administrația publică, principalele resurse sunt
constituite din impozite și taxe obligatorii preluate d e la celelalte sectoare instituționale.
18
Organizarea activității în administrația publică presupune adoptarea unor măsuri de
modernizare, restructurare și chiar reorganizare a modului de funcționare, având în vedere
condițiile cerute de societatea i nformațională. 7
Inițierea procesului de informatizare a administrației publice s -a realizat prin implementarea
unor aplicații noi pe structurile vechi existente. Aceste aplicații, care sunt defapt implementări de
sisteme de management electronic a l documentelor, infochioșcuri, încasarea taxelor și
impozitelor prin medii electronice, au rolul de a îmbunătăți activitatea unităților administrative și
relația administrațiilor publice cu cetățenii.
Serviciile publice de bază ce trebuiesc furniza te în format electronic sunt:
Impozit pe venit și taxe locale: declarație, notificare și efectuarea plăților;
Informații referitoare la securitatea socială (burse, deduceri, facilități pentru șomeri,
pensionari, elevi);
Căutare /oferte locuri de muncă;
Înmatricularea mașinilor;
Documente personale -obținere, preschimbare(act de identitate, carnet de șofer,
asigurarea socială, asigurare medicală);
Aplicații pentru obținerea autorizațiilor de construcție;
Declarații către poliție (referitoare la documente p ierdute sau furate,etc);
Registre de stare civilă;
Înscriere la universități/facultăți;
Biblioteci publice;
Anunțarea schimbării de domiciliu;
Servicii legate de sănătate.
Când aceste servicii vor funcționa în parametri optimi și la un procent r idicat al numărului
de instituții publice care le aplică, vom putea afirma că sistemul informatic al administrației
publice este unul bine dezvoltat.
Procesul de informatizare al administrației publice se realizează pe două nivele, fiecare cu
caracteristicile sale:
– nivel central, reprezentat de ministerele și agențiile compnente ale Guvernului;
– nivelul local, reprezentat de unitățile administrativ teritoriale.
7 Lixăndroiu Dorin, Bazele informaticii economice, Editura Infomarket, Brașov 2004
19
La nivel central, una din acțiunile principale este generalizarea proiectelor pilot exi stente la
nivelul Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor cu aplicații pe administrația
publică centrală:
– Portal pentru acces la servicii de e -government;
– Portal pentru fo rmulare administrative on -line.8
Un punct unic de acces la informații și servicii publice ale instituțiilor administrației
centrale și de interes pentru cetățeni, este Sistemul Electronic Național, accesibil pe Internet la
adresa www.e -guvernare.ro
Figura 1.3. Pagină start site de e -guvernare
Sursa: http://www.e -guvernare.ro/
Secțiunea de formulare online permite descărcarea tipizatelor utilizate în relația cu
diferite instituții, care pot fi tipărite, completate și trimise prin mijloace clasice la instituțiile
abilitate. Formularele se referă la: taxe, impozite, contribuții p entru sănătate, pensii, alocații,
8 http://gov.ro/fisiere/programe_fisiere/e -administratio n.pdf
20
asigurări de stat, etc, iar accesul la acestea este permis chiar și fără înregistrarea cu parolă ca
utilizator al portalului. Serviciile publice disponibile online presupun completarea unui circuit al
formulalelor, respect iv rezolvarea unei probleme în relația cu administrația fără a mai fi necesară
deplasarea la ghișeu ori utilizarea altor mijloace de transmitere a documentelor.
Serviciile electronice disponibile pe acest site sunt:
o Depunere declarații – secțiu ne ce trimite la pagina Agenției Naționale de
Administrare Fiscală (ANAF) pentru depunerea declarațiilor utilizând certificatul
digital : https://decl.anaf.mfinante
o Ghișeul virtual de plăți – deschide un site de plăți online impozite și taxe, o ramură a
sistemului e -guvernare destul de bine pusă la punct și la îndemâna oricui:
https://www.ghiseul.ro/ghiseul/public ;
o Achiziții publice – este o platformă a Siste mului Electronic de Achiziții Publice:
www.e -licitatie.ro ;
o Autorizații de transport – ramură destinată oper atorilor de transport marfă sau
persoane: https://www.autor izatiiauto.ro ;
o Punct contact unic – portal de servicii pentru cetățeni/mediu de afaceri:
https://edirect.e -guvernare.ro ;
o Plata taxe Persoane Juridice – aici persoanele juridice pot plăti taxe și impozite
precum și amenzi contravenționale: https://www.e -tax.e -guvernare.ro ;
o Servicii ONRC online – portalul de servicii al Oficiului Național al Registrului
Comerțului: https://portal.onrc.ro/ ;
Sistemul Electronic Național pune la dispoziția cetățenilor nu doar serviciile online
naționale , ci și portal -uri de interes european, enumerate mai jos:
https://e -justice.europa.eu ;
http://ec.europa.eu/solvit ;
http://ec.europa.eu
http://europa.eu/youreurope/ ;
https://www.euraxess.gov.ro ;
SEN informatizează interacțiunea dintre cetățean/companie și administrația publică. Peste
12000 de instituții publice s -au înregistrat în cadrul Sistemului Electronic Național.9
9 https://www.aadr.ro/sisteme -operate_0_25.html
21
Pentru contactul electronic cu administrația publică locală a fost creată secțiunea ”Acte
necesare pentru” care furnizează link -urile către primării, prefecturi sau consiliile județene din
întreaga țară, facilitând obținerea documentelor necesare în Urba nism și Construcții, Stare Civilă
și Protecție socială. Subsecțiunea ”Administrația publică pe Internet” facilitează accesul la
serviciile publice locale, asigurând în același timp transparența în îndeplinirea atribuțiilor
specifice.
Cele mai acc esate servicii electronice sunt cele de depunere a declarațiilor online la
Ministerul de Finanțe, dar și Sistemul Național Electronic de plată a taxelor și impozitelor
utilizând cardul bancar (SNEP). Acesta funcționează în baza Hotărârii nr. 1235/2010 și este
disponibil la adresa https://www.ghiseul.ro/ :
Figura 1.4. Pagină navigare ghiseul.ro
Sursa: https://www.ghiseul.ro/ghiseul/public
În figura 1.4 apare pagina navigare pentru plăți online de impozite și taxe, accesată din lista
de funcțiuni(partea stângă) a site -ului http://www.e -guvernare.ro/ .
22
SNEP este conceput ca un sistem deschis ce are ca atribut principal facilitățile de integrare
cu alte sisteme informatice funcționale. Printre avantajele utilizării acestui sistem putem aminti:10
o Accesul la informații actualizate privind taxele și impozite le datorate către instituțiile
publice întregistrate în sistem și posibilitatea plății electronice cu cardul bancar;
o Punct central de informare, punct central de acces, punct central de serviciu
electronic;
o Creșterea mulțumirii cetățenilor în ceea ce prive ște relația cu administrația locală;
o Crearea unei platforme solide de interoperabilitate la nivel național , standarizare a
documentelor și nomenclatoarelor, comunicației și fluxurilor electronice;
o Fluxuri automatizate, intervenție umană minimală;
o Utilizarea unor tehnologii noi și creșterea gradului de cunoaștere în IT&C în
administrația publică;
Un alt serviciu accesibil cetățenilor prin e -guvernare, este Sistemul Electronic de Achiziții
Publice (SEAP). Acesta funcționează conform legislației în vigo are și, cu ajutorul mijl oacelor
informatice, utilizează și gestionează activitățile referitoare la procesul de achiziție publică.
SEAP este un sistem de utilitate publică, utilizat în scopul efectuării licitațiilor publice și este
accesibil la adresa http://www.e -licitatie.ro/ , iar în momentul de față este cel mai utilizat sistem
guvernamental. Sistemul Electronic de Achiziții Publice reprezintă o platformă de comunicare
liberă, fără restricții, în procesul de atr ibuire a contractelor de achiziție publică. Apreciată la
nivel internațional, aplicația a fost premiată în repetate rânduri și a devenit OJSeSender, adică
punct de transmitere a anunțurilor către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în mod electronic.
Sistemul de Atribuire Electronică în Transporturi (S.A.E.T.) este utilizat în atribuirea și
distribuirea electronică a autorizațiilor de transport rutier internațional de marfă și a traseelor
naționale prin programele de transport. Această infrastr uctură informatică este disponibilă la
adresa www.autorizațiiauto.ro .
Punctul de Contact Unic electronic (PCUe) s -a implementat în urma elaborării Directivei
2006/123/CE – ”Directiva Servicii” – în legisl ația națională și este disponibil la adresa
www.edirect.e -guvernare.ro . Prin accesarea acestui portal este conectată administrația publică
10 https://www.aadr.ro/sisteme -operate_0_25.html
23
centrală și locală, prec um și alte autorități competente, putând în deplini online proceduri și
formalități precum:11
Declarații, notificări sau cereri necesare pentru obținerea autorizării, inclusiv cererile
de înscriere într -un registru;
Orice cereri de autorizare necesare pentru exercitarea activităților de servicii.
Platforma este disponibilă pentru toți utilizatorii sistemului informatic: cetățeni, companii,
instituții publice centrale sau locale.
Odată cu adoptarea mijloacelor IT moderne, instituțiile publice din România și -au
îmbunătățit performanțele, benefic iind, în prezent de o mai mare disponbilitate a resurselor și a
serviciilor adresate cetățenilor. Efectele informatizării ar trebui sa ducă la fluidizarea și
simplificarea proceselor de lucru. Administrația publică este un domeniu cu implicații majore în
plan social, astfel, reconfigurarea infrastructurii informatice poate să aducă o serie de schimbări
benefice în derularea procesului administrativ.
Conform unui studiu ANIAP ( Asociația Națională a Informaticienilor din Administrația
Publică) la ni velul administrației publice din România, unitățile administrative au implementat
diverse aplicații, asigurând informatizarea principalelor funcționalități. Topul funcționalităților
informatizate în România , la nivelul administrației publice arată astfel12:
1. salarizare 83.20%
2. buget și execuție bugetară 79.44%
3. contabilitate 79,19%
4. legislație oficială 74,43%
5. impozite și taxe 68,33%
6. gestiunea trezoreriei 51,68%
7. gestiunea mijloacelor fixe 51,14%
8. gestiunea obiectelor de inventar 49,64%
9. gestiunea materialelor 48,36%
Pe scurt, adoptarea documentelor electronice este o metodă de simplificare a activității în
administrația publică, care presupune completarea on -line a tuturor documentelor
11 https://www.aadr.ro/
12 http://www.aniap.ro/
24
guvernamentale, de către cetățeni și transmiterea lor. Fiecare completează un singur formular
electronic cu informații specifice unui departament guvernamental – cel implicat în rezolvarea
problemei, dar într -un mod transparent pentru cetățean. Acestor documente electronice li se
certifică autenticitatea doar prin legiferarea sem năturii electronice.
Dincolo de aspectul pozitiv al informatizării, sistemul informatic dintr -o organizație publică
cuprinde mai multe aplicații izolate, care nu comunică între ele, situație reflectată în sintagma
„insule informaționale” . Acest asp ect al aplicațiilor ”izolate” se regăsește în prezentarea
funcțiuni lor economice următoare, din cadrul unei primării.
25
CAPITOLUL II STUDIU DE CAZ: FUNC ȚIONAREA SISTEMULUI
INFORMATIC ÎN PRIMĂRIA BICAZU ARDELEAN
2.1. Sistemul informatic al administra ției locale în prezent
Prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației
publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților lo cale pe
care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii. Acest drept se exercită de consiliile locale
și primari, precum și de consiliile județene, autorități ale administrației publice locale alese prin
vot universal, egal, direct, secret și li ber exprimat.13
Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe
și municipii sunt consiliile locale, municipale, ca autorități deliberative, și primării, ca autorități
executive.
Buna desfășura re a activităților la acest nivel implică o colaborare eficientă între autorități,
funcționarii publici și colectivitatea locală, dar și o bază materială adecvată. Fac referire aici în
special la ceea ce am abordat în această temă de dezbatere, și anume: s istemul informatic. 14
În prezent, în România, la nivelul administrației locale nu am putea spune că infrastructura
informațională este tocmai bine pusă la punct. Deși au fost făcute dotări cu calculatoare, Internet,
acestea nu sunt legate într -o rețea locală funcțională, așa cum ar fi optim pentru desfășurarea
activităților.
La nivel local, abordarea procesului de informatizare al administrației publice locale trebuie
să fie realizată pe trei direcții principale:
o infrastructură IT&C la nivel local;
o gestionarea informatizată a bugetelor locale;
o relația administrației publice cu cetățeanul;
Evaluarea reală a situației actuale a infrastructurii IT&C la nivel local ajută la identificarea
posibilităților de modernizare și extinderea aceste ia cel puțin până la nivelul comunelor.
În ceea ce privește gestionarea bugetelor locale, este importantă dimensionarea exactă a
veniturilor și cheltuielilor unității administrative; implementarea unor ERP -uri care să permită
gestionarea fonduril or și cunoașterea situației financiare a administrației locale în orice moment;
13 Art 3, Legea administrației publice locale nr 215/2001
14 Profiroiu Alina, Bazele administrației publice, Editura Economică, București, 2004;
26
utilizarea unor instrumente informatice care să permită gestionarea și monitorizarea investițiilor
realizate de administrația publică locală.
Relația administrației pub lice locale cu cetățeanul ar putea urmări câteva direcții de acțiune:
– realizarea unor rețele de infochioșcuri care să faciliteze accesul cetățenilor la
informație (documente necesare pentru obținerea unor avize, acorduri, formulare
administrative, org anigrama cu atribuțiile reprezentanților, etc.)
– crearea la nivelul fiecărei unități administrativ teritoriale a site -urilor Web care să
permită accesul cetățenilor la informațiile de interes public referitoare la activitatea
autorităților din administrația locală.
– implementarea unor sisteme de management electronic al documentelor care să
eficientizeze prelucrarea cererilor primite de la cetățeni și care să reducă timpii de
așteptare dar în același timp să crească transparența actului administrativ.
– organi zarea sistemelor de incasare a taxelor și impozitelor locale prin mijloace
electronice la nivelul tuturor unităților administrativ teritoriale.
– crearea unor portaluri prin care cetățenii să acceseze mai ușor serviciile publice
oferite de administrația publ ică locală .
2.2. Informatizarea proceselor economice în primăria comunei Bicazu
Ardelean
Pornind de la prezentarea informatizării în administrația locală per ansamblu, mă opresc,
analizez și prezint situația concretă a unei primării din mediu rural: Primăria Comunei Bicazu
Ardelean, județul Neamț.
Comuna Bicazu Ardelean este situată în nord -estul țării, la su d-est de masivul Ceahlău, pe
valea râului Bicaz. În cadrul județului Neamț localitatea este așezată în partea de sud -vest, pe
drumul național 12C, dinspre Bicaz spre Lacu Roșu.
Din punct de vedere administrativ, comuna este compusă din trei sate: Bicazu Ardelean –
sediul administrativ, Telec și Ticoș, ocupând o suprafață de 804,8 ha –teren intravilan, locuit.
Suprafața totală este de 11170 ha; numărul de gopspodării este de 1748, 3 grădinițe, 2 școli, 7
biserici.
Conform recensământului e fectuat în 2011, populația comunei este de 3944 de locuitori.
Primăria comunei Bicazu Ardelean este o instituție publică, organizată ca o structură funcțională,
27
cu activitate permanentă, constituită din primar, viceprimar, secretar și aparatul prop riu de
specialitate al Consiliului Local, al cărui scop este îndeplinirea hotărârilor consiliului local și
dispozițiile primarului, soluționând probleme curente ale cetățenilor.
Online, informațiile despre această localitate și aspectele administr ative se pot accesa pe
următorul site:
Figura 2.1 . Pagina de accesare a site -ului primăriei
Sursa: http://www.primbicazuardelean.ro/
Structura organizatorică, înființată în baza legii, are atribuții pe care le exercită prin
personalul de specialitate încadrat, cu ajutorul unor mijloace materiale, în scopul satisfacerii în
mod continuu a unor interese comune colectivității și prin care consiliul local își duce la
îndeplinire obiectivele.
Din punct de vedere informatic, birourile sunt dotate cu calculatoare, acces la internet și
programe informatice specifice fiecărui compartiment și serviciu. Funcționarii publici care
lucrează în aceste p rograme posedă un certificat ECDL( European Computer Driving Licence),
girând abilități de utilizare a calculatoarelor.
Programele informatice sunt diferite din punct de vedere al furnizorului de la un
compartiment la altul, astfel că nu există ni ci un fel de conexiune între ele, deci nici între servicii,
din punct de vedere informatic.
28
Tabelul următor prezintă aplicațiile informatice utilizate pe fiecare compartiment în parte
(cele care utilizează astfel de aplicații), cu numele fiecăre ia, funcțiunea pe care o are, limbajul de
programare în care sunt scrise, dar și furnizorii acestora:
Tabelul 2.1. Descrierea aplicațiilor informatice / compartimente funcționale
Comparti
mente Numele
aplicației Funcțiunea principală Limbaj de
programare Furnizor
Taxe și
impozite
„Taxe și
impozite” Implementarea, stabilirea,
urmărirea și încasarea
impozitelor și taxelor locale
VISUAL
FOX PRO ADI-
COM
Soft
Sibiu
Asistență
socială ”VENIT
minim
garantat”
VMG
Înregistrare și urmărire dosare
aprobate, anchete sociale
VISUAL
FOX PRO ADI-
COM
Soft
Sibiu
Registru
agricol
”Registru
Agricol”
eAgricol Evidența și centralizarea
automată a datelor referitoare la
persoanele din localitate, a
terenurilor, animale, utilaje și
construcții
VISUAL
FOX PRO ADI-
COM
Soft
Sibiu
Contabilitate „Salarii”
„Contabilitate
bugetară” Gestionarea datelor de personal,
a datelor specifice, calcule
aferente, baze de date de istoric VISUAL
FOX PRO ADI-
COM
Soft
Sibiu
Sursa: concepția autorului
Celelalte compartimente funcționale utilizează sistemul informatic însă nu prin aplicații ori
programe implementate în calculator. De exemplu, la Achiziții Publice se lucrează on line,
accesând site -ul www.e -licitație.ro/ de unde s -a obținut un certificat digital și, pe baza acestuia,
se va utiliza Serviciul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Această situație e valabilă și
pentru Resurse Umane, Urbanism, Serviciul pentru Situații de Urgență, astfel conturându -se
aspect ul unei struc turi de „insule informaționale”, care acționează doar în paralel. Neconcordanța
între serviciile primăriei duce la o mare dificultate în procesul de îndeplinire a obiectivelor.
O structură schematică a aplicațiilor informatice aferente fiecărui compartiment din cadrul
primăriei Bicazu Ardelean și relația , sau mai bine -zis, lipsa relației dintre acestea este
reprezentată de schema bloc de mai jos:
29
Figura 2.3 . Schema bloc a programelor informatice utilizate în primăria Bicazu Ardelean
– baza de date
Sursa: concepția autorului
Se poate observa în figura 2.3 că aplicațiile dețin fiecare o bază de date de stocare a
informațiilor prelucrate în sistemul lor, dar nu există o corelație, sau un punct comun, cu excepția
furnizorului. Chiar și din acest punct de vedere, situația s -a schi mbat în 2017, când ADI -COM
Aplicații
sofware
TAXE ȘI
IMPOZITE
Implementare
Urmărire și
încasare
ASISTENȚĂ
SOCIALĂ
REGISRU
AGRICOL
eAGRICOL
CONTABILI
TATE
Contabilitate
bugetară
Salarii
BD
BD
BD
BD
BD
30
SOFT a preluat mentenanța pe ntru toate aplicațiile, serviciile ”Taxe și impozite” și ” Asistență
Socială ” fiind coordonate până acum de un alt programator – C.T.C.E Piatra Neamț.
Deși multe informații pornesc de la un anumit compartiment și trebuiesc p reluate de către
altul, acest lucru se realizează prin ”hârtii” . Voi surprinde în această lucrare, prin câteva
funcțiuni experimentate, cum ”lucrează” sistemul informatic la nivelul primăriei noastre.
În cadrul primăriei sunt un număr de 15 calculatoare și 16 imprimante, laserjet A3 și A4.
Aplicațiile software utilizate sunt ale Centrului Teritorial de Calcul Electronic(C.T.C.E.)
Piatra Neamț, pentru compartimentul Taxe și impozite – implementare, urmărir e și încasare și la
Asistență Socială. Celelalte compartimente lucrează pe aplicații ale firmei ADI -COM SOFT
SRL, Sibiu. În cursul anului 2017 s -a implementat aplicația ePrim a aceleiași firme și în softul
pentru taxe și impozite locale, respectiv Asisten ță Socială. Ideea era ca aceste aplicații să poată
”comunica”, însă implementarea în s ine a fost destul de anevoioasă, astfel și în momentul de față
nu toate datele au fost actualizate sau prelate, astfel ca se lucrează în paralel pe ele. Probabil când
programele vor funcționa la parametrii normali, treptat se va configura și o corelare a acestora.
Acum singurul avantaj este că cheltuielile primăriei privind mentenanța au scăzut, întrucât acum
se plătește un singur abonament.
Cunoscând acum situaț ia sistemului informatic în administrația locală și analizând
oportunitățile unui program informatic integrat o să conturez o schiță de integrare a aplicațiilor:
Figura 2.4. Schemă bloc sistem informatic integrat previzionat
Sursa:după concepția autorului
BAZA
DE
DATE
Resurse
umane
Financiar
Contabilitate
Taxe și
impozite
Relații cu
publicul
Servicii
sociale
Sisteme,
Subsisteme
Aplicații
informatice
Achiziții
publice
Urbanism
Audit
intern
31
2.3. Descrierea funcțiunilor principale experimentate
Analiza concretă a situației din primărie am realizat -o prin d escrierea unor funcțiuni
experimentate și este prezentată pe bază de imagini preent screen, preluate de la compartimentul
de asistență socială, registru agricol, taxe și impozite și contabilitate.
Voi realiza prezentarea urmă toarelor procese informatizate:
1. Înscrierea unui locuitor al comunei Registru Ag ricol
2. Deschiderea unei ”poziții/rol” în programul de Taxe și impozite
3. Înscrierea unui mijloc de transport
4. Întocmirea unei anchete sociale
5. Stat de plată al angajaților primăriei
Procesele informatice de mai sus fac parte din diferite subsisteme al e primăriei și din
diferite aplicații informatice astfel:
1. Înregistrarea unui locuitor în Registrul Agricol are loc în cadrul compartimentului cu
același nume, prin aplicația informatică eAgricol.
2. Deschiderea unui ”rol” în Registru Agricol atrage du pă ea niște obligații financiare și
anume, plata pentru ”bunurile” înregistrate: construcții, t erenuri, utilaje, etc. Evidența
acestora va fi ținută în cadrul compartimentului Taxe și impozite, unde se va deschide de
asemenea un”rol”.
3. Aplicația i nformatică ”Taxe și impozite” va administra și acest proces, de implementare a
datelor unui mijloc de transport, achiziționat de către unul din locuitorii comunei.
4. VENIT minim garantat este o aplicație din cadrul compartimentului de Asistență Socială
care ajută în întocmirea și gestionarea unei anchete sociale privind dosare a brobate de
comisie.
Pentru a pre zenta și un proces informatic -contabil, am al es salariile, un proces complex
desfașurat în cadrul unui compartiment la fel de amplu și bogat în activitatea cu calculatorul.
Voi surprinde circuitul unor informații de la intrarea lor în sistemul administrației locale până
la ieșire. Acest circuit pornește de la înregistrarea unor documente, prelucrarea și stocarea lor,
ajungând la ie șirea lor din evidență, prin eliberarea altor documente.
32
2.3.1. Înscrierea unui locuitor al comunei în Registru Agricol.
Orice locuitor apare înscris ca aparținătorul unui ROL, acolo unde își are domiciliul sau
oriunde în altă primărie atâta timp cât deține unele propri etăți (terenuri, construcții, utilaje,
animale) și în localități diferite de cea de domiciliu . Desch iderea acestui rol se realizează pe
baza unor acte de proprieta te/vânzare –cumpărare/moștenire , însoțite de declarații sub semnătura
capului de familie sau un împuternicit.
Registru agricol este dotat cu program informatic, însă la Primăria Bicazu Ardelean încă se
lucrează la implementarea rolurilor din Registrele de mână, în program. Astfel că orice
informație se pr eia tot din cele vechi. După implementarea și actualizarea datelor, eliberarea
documentelor va fi simplificată, întrucât programul le va întocmi aut omat și va cuprinde rapoarte
actualizate și specifice documentului cerut:
Figura 2.4. Meniu principal Registru Agricol eAgricol
Sursa: Program informatic Registru Agricol Primăria Bicazu Ardelean
Acest program informatic are rolul de a ține evidenț ia și de a centraliza automat datele din
registrele agricole ale unei primării. eRegistru poate gestiona informații despre persoanele din
gospodăriile comunei, terenurile aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice, scopul în
care sunt folosite terenurile agricole, date despre animale domestice pe care le dețin, utilajele
33
agricole, dar și despre construcțiile aferente. Registru agricol constituie o bază de date pentru
elaborarea pe plan local a unor politici din domeniile: agrar, cadastru, sanitar, fiscal, școlar, etc.
Deschiderea unei poziții, în registru ROL, presupune implementarea datelor membrilor
familiei, preluate din copii ale actelor de naștere, buletine, respectiv declarații ale
contribuabilului.
Capitolul I reprezintă prima filă din registrul agricol și conține datele persoanelor ce
compun familia și statutul acestora. Adăugarea în program a componenței gospodăriei începe
prin scrierea corectă și completă a numelor, codurilor numerice personale și atribuirea unui cod:
01 pentru capul de gospodărie, 02 pentru soție și 03 pentru copii.
Organizarea registrului agricol are caracterul unui acțiuni de interes public , astfel,
furnizarea datelor cu caracter personal în cazul persoanelor fizice în vederea înregistrării se
asigură prin grija serviciilor publice de evidență a persoanelor, la cererea primarilor, în scopul
exercitării atribuțiilor legale. Imaginea următoare surprinde structura unei familii în registru
agricol:
Figura 2.5. Componența gospodăriei (membrii familiei)
Sursa: Program informatic Registru Agricol Primăria Bicazu Ardelean
34
Un alt capitol din acest rol cuprinde detalii despre clădirile din proprietatea acestui locatar ;
tipul clădirii, destinația, anul construcț iei, zona situării și suprafața:
Figura 2.6. Cl ădiri existe pe raza localității
Sursa: Program informatic eAgricol
Capitolul XI ilustrează clădirile declarate din proprietatea locuitorului cu adresa, codul
zonei în care este construi tă , A pentru intravilan, anul construirii sau a ultimei renovări, tipul
clădirii cu codurile aferente și destinația clădirii.
Toate aceste date implementate corect vor ajuta pe viitor la utililizarea programului in
parametri normali și pentru obținerea diferitelor rapoarte, centralizatoare, liste, etc.
Datele definitorii poziției din registru: tipul, volumul, poziția, n umel, inițiala tatălui,
prenumele, CNP -ul, strada, terenurile, construcțiile, vor ajuta la o căutare avansată, navigarea
eficace prin aplicație.
Capitolul II cere completarea rubricilor referitoare la denumirea parcelelor de teren,
suprafața aferen tă, distribuită pe categorii : teren agricol: arabil, pășune, fâneață, viticole, livadă,
respectiv teren neagricol: pădure, drumuri, căi ferate, ape, terenuri degradate:
35
Figura 2.7. Identificarea parcelelor
Denumiri le parcele lor, suprafața și categoria de folosință sunt implementate în capitolul II.
In mediul rural aceste date sunt foarte importante, întrucât se regăsesc în documente solicitate
pentru acordarea de diferite subvenții, în eliberarea/vizarea unor atestate de producător, pentru
dovedirea stării materiale în cazu ri de asistență socială sau obținerea unor beneficii:
Figura 2.8. Terenuri aflate în propri etate
36
Capitolul IV detaliază informațiile de la capitolul precedent, despre suprafețele arabile si
culturile aferente :
Figura 2.9. Culturi ale suprafețelor cultivabile
Sursa: Program informatic Registru Agric ol
După ce toate datele despre cei aproximativ 4500 de locuitori au fost implementate, acestea
ar putea fi preluate la taxe și impozite, printr -o rețea informatică. Acest lucru nu este încă posibil,
așa că, la fiecare modificare, consilierul de la tax e și impozite preia cartea” Registru Agricol„ și
introduce datele manual în programul de taxe și impozite.
Cetățeanul solicită de cele mai multe ori de la acest compartiment o „adeverință de rol” care
îi este necesară la: eliberarea/preschimbarea buletinului, furnizarea unor servicii de telefonie,
electricitate, internet; dosare de partaj, etc. Pentru această adeverință se achită o chitanță de 2 lei,
la ghișeul casieriei. Adeverința se editează clasic, în word, deși ar putea fi listată automat din
program. Acest lucru va fi posibil după ce toate datele vor fi introduse, re spectiv verificate în
eAgricol.
37
2.3.2. Deschiderea unei ”pozi ții/rol” în programul de Taxe și impozite.
1) Pagina de deschidere a programului Taxe și impozite:
Figura 2.10. Pagi na de acces în programul de taxe și impozite
Sursa: Program informatic Taxe și impozite Primăria Bicazu Ardelean
Acest produs informatic permite gestionarea bugetului local de venituri provenite din impo –
zite și taxe prin stabilirea, urmărirea și încasarea impozitelor și taxelor locale de pe teritoriul unei
localități, ce se constituie ca venituri proprii ale bugetelor locale.15
Aplicația informatică IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE are următoarele funcțiuni:
– Identificarea surselor de venituri: se identifică toate categoriile de impozite si taxe
constituite conform Codului Fiscal si aprobate conform hotărârilor consiliului local;
– Identificarea cuantumului impozitelor si taxelor locale, conform legilor si hotărârii
consiliului local (cotele de impoz itare și termenele de plată);
15 https://www.ctce.ro/portal/web/aplicatii -economice/imtax -impozite -si-taxe-locale
38
– Gestionarea datelor de identificare a contribuabililor (persoane fizice și juridice) și ținerea la
zi a acestora.
– Gestionarea rolurilor pentru contribuabili (cu creearea si alimentarea rolului prin declarațiile
fiscale);
– Elaborarea de înscrisuri solicitate de contribuabil (Proce s verbal de înscriere în evidenț ele
fiscale, Certificat fiscal);
– Calculul impozitului pe fiecare categorie de bunuri conform elementelo r descriptive ș i a
normelor legale in vigoare, cu preveder ea termen elor scadente , a bonificațiilor acordate, a
majorăr ilor și penalităților aferente întârzierilor și tarifelor unitare pentru construcții
provizorii;
– Evidențierea înlesnirilor la plată (scutiri, reeșalonări ocazionale,etc.), a restituirilor și
compensărilor;
– Editarea de procese verbale la luarea în evidențele fiscale cu evidențierea obligațiilor fiscale
pe tipuri de debite;
– Urmărirea și încasarea impozitelor și taxelor locale;
– Evidențierea și urmărirea situației fiscale a fiecărui contribuabil, editarea înșt iințărilor la
început de an sau pe parcursul anului, precum și a somațiilor, p e diverse criterii de selecție;
– Asistarea efectuării plății prin alegerea de către contribuabil a tranșelor de plată, în funcție
de suma disponibilă și în ordinea stabilită de no rmele legale în vigoare;
– Editarea chitanțelor de plată cu acordarea automată a numărului și actualizarea bazei după
efectuarea plății;
– Editarea situației fiscale a unui contribuabil(Extras de rol ) , cu specificarea debitelor pe
tipuri de debit( curent, majorări, penalități, rămășițe) și pe termene scadente, editarea de
liste diverse( borderouri de încasări, recapitulații încasări);
– Editarea de diverse rapoarte care stau la baza unor analize pentru factorii de conducere
(contribuabili scutiți, listă nomin ală rămășițe, contribuabili care au plătit integral );
– Analize operative privind situația încasărilor pe diverse tipuri de analize statistice;
– Închiderea anului fiscal curent și deschiderea anului fiscal următor cu preluarea rămășițelor
și suprasolvirilor din anul fiscal anterior;
– Păstrarea istoricului anilor precedenți, a informațiilor privind situația unui contribuabil.
– Asigurarea securității datelor împotriva manevr elor greșite sau intervențiilor neautorizate .
39
Produsul informatic este realizat în VIS UAL FOXPRO și este implementat în peste 300
primării din 26 de județe.
2) Pentru deschiderea unui rol se implemenarea toate informațiile corect preluate de la
Registrul Agricol, pe baza declarațiilor contribuabilului.
Figura 2.11. Clădiri, terenuri aflate în proprietatea contribuabilului
Sursa: Program informatic Taxe și impozite Primăria Bicazu Ardelean
În funcție de tipul clădirii , ales din listă,”destinație”, ”amplasament”, ”instalații”,
”impozit”și alte criterii ce se selectează sau completează, programul va calcula impozitul pe
clădiri, anexe, teren, etc.
La începutul anului, după fixarea și implementarea impozitului p entru anul ce incepe(taxe
speciale, indicele de inflație aplicat, contracte noi, etc), consilierul de urmărire și încasare taxe și
impozite are obligația de a trimite contribuabililor ”înștiințări de plată”. Acestea aduc la
cunoștință locuitorilor sumele d atorate la bugetul administrației publice aferente proprietăților,
mijloacelor auto declarate și alte taxe către stat.
40
Pentru întocmirea diferitelor situații referitoare la solduri, impozit curent, înștiințări de
plată, borderouri încasări, rămăși țe, suprasolviri, centralizatoare, se accesează butonul ”Situații”
din meniul programului ”Taxe și impozite”, ca în figura următoare:
Figura 2.12. Meniu pentru consultare situații fiscale ale contribuabililor
Prent Screen -ul următor suprinde pag ina care deschide în word o înștiințare de plată pentru
contribuabilul înregistrat anterior, cu obligațiile de plată pentru anul respectiv:
Figura 2. 13. Antet înștiințare de plată
41
Ca efect al primirii înștiințării prin poștă, contribuabilul va face un răspuns pozitiv, dacă are
posibilitatea, așadar va achita integral, sau o parte din obligațiile datorate:
Figura 2.14. Eliberarea unei chitanțe af erente sumei achitate la casierie
Sursa: Program informatic Taxe și impozite – casierie
Contribuabilul poate achita integral, pe semestre sau pe sume, după posibilitate.
Funcționarul selectează din obligațiile de plată acolo unde se dorește, ori daca bifăm ”cu sumă”,
programul va duce automat pe restanțe, majorări, daca este cazul. Mai sus este surprins modul de
editare a unei chitanțe, plătindu -se o sumă de 400 lei, împărțită proporțional la mai multe creanțe.
Neachitarea datoriilor în termenele prevăzute aduce după sine majorările și penalitățile. Cu
ajutorul rapoartelor din p rogramul informatic se face ”urmărirea” contribuabililor prin:
înștiințări, somații, titluri executorii, în baza legii și codului fiscal.
42
2.3.3. Înscrierea unui mijloc de transport
Un locuitor al comunei achiziționează un mijloc de transport care, în urma încheierii unui
contract de vânzare – cumpărare, trebuie să îl înmatriculeze în cadrul primăriei unde își are
domiciliul. Pe baza contractului, a actelor tehnice ale mașinii și actele de indentitate ale
proprietarului, se adaugă în fișa perso nală – taxa auto, care stabilește impozitul datorat:
Figura 2.15. Implementarea taxei auto
Figura 2.16. Detalii tehnice ale mijlocului de transport înscris
43
În secțiunea de matricole avem buton pentru fiecare în parte: clădiri, curți, intravilan,
extravilan, auto, amnezi circulație, etc. Pentru înscrierea unui autovehicul se selectează ”taxa
auto” și se adaugă cu Borderou de debit luna și anul dobândirii, apoi s e alege de la actegoria de
care avem nevoie: autoturism, autobuze, autoutilitare, tractoare, etc. În cazul nostru am selectat
autoturism la care i -am trecut denumirea, capacitatea cilindrică, serie identificare, serie motor,
Selectând butonul cu calculator albastru se va afișa un Proces verbal de calcul desfășurat cu
strategia de calcul a impozitului pentru autovehiculul respectiv, bineînțeles după codul fiscal și
hotărârea consiliului local.
Vânzarea unui auto presupune ștergerea din evidență a a cestuia pentru a incheia obligația
de plată aferentă. Scăderea fișelor de auto se va face pe baza unui contract de vânzare –
cumpărare, respectiv a unui certificat de radiere. În program, la fel, de pe butonul modificări, se
va completa un borderou de sc ădere cu datele corespunzătoare vânzării:
Figura2.17. Borderou de scădere a unui mijloc auto
Orice vânzare de terenuri, auto, clădiri , cere contribuabililor un document care să ateste că
acesta nu are datorii la bugetul local pentru bunul r espectiv. Acest document se numește
44
”certificat fiscal” și se eliberează pe baza unei cereri și a unei chitanțe de 4 lei (diferă în funcție
de primărie, fiind stabilită de HCL).
Chitanța pentru eliberarea cerificatului fiscal:
Figura 2.18. Eliberare chitanță -taxa pentru eliberarea certificatului fiscal
Din meniul ”Situații” se listează certificatul fiscal care atestă lipsa sau existența datoriilor:
Figura 2. 19. Certificat fiscal
45
2.3.4. Întocmirea unei anchete sociale
În condițiile Legii nr. 416/200 1, familiile cu venituri mici și persoanele singure au dreptul
să primească un venit minim garantat ca formă de asistență socială. Persoanele cu venituri mici
pot solicita trei tipuri de ajutor social: venitul minim garantat, alocația pentru susți nerea familiei
și ajutorul pentru încălzirea locuinței. Cei în drept vor depune cerere, declarație pe propria
răspundere și documente doveditoare la sediul primăriei din localitatea unde își au domiciliul.
În baza acestora, asistentul social al primăriei va întocmi o anchetă socială, anchetă ce
presupune completarea unor cereri în sistemul de calcul și evidență a venitului minim garantat.
Figura 2.20. Pagina d e acces a VMG
Sursa: Aplicație info rmatică Venit minim garantat Primăria Bicazu Ardelean
Pe baza acestor cereri și documente anexate se întocmește fișa de calcul venitului minim
garantat, în urma efectuării unei anchete sociale:
46
Figura 2. 21. Ancheta socială
După completarea rubricilor cu informațiile primite, cu sumele care surprind venitu rile din
dosare depuse, programul informatic întocmește o fișă de calcul a ven itului net pe membru:
Figura 2.22. Fișa de calcul a ajutorului social
47
În urma întocmiril or acestor situații din aplicație, programul informatic redă diferite
rapoarte, care prezintă o statistică a persoanelor cu venituri mici din comună.
Figura 2.23 . Raport statistic
Acordarea sau neacordarea dreptului la ajutor social se face pri n dispoziția scrisă a
primarului, iar dreptul la ajutorul social se acordă începând cu luna următoare înregistrării
cererii. Anchetele sociale se efectuează la un interval de 3 luni, sau ori de câte ori este nevoie.
Cu statele de plată și borderoul anexat, asistentul social se deplasează la Direcția Județeană de
Asistență Socială pentru vizare și punerea lor în plată. Iată și aici un disconfort care ar putea fi
eliminat printr -o perfecționare a sistemelor informatice.
48
În urma efectuarii anchetelo r aferent e unei luni, aceste a se depun la sediul județean, cu borderoul
de mai jos, anexat:
Figura 2. 24. Borderou luna aprilie
49
2.3.5. Stat de plată al angajaților primăriei
Biroul de contabilitate este dotat cu două calculatoare, unul având instalată aplicația pentru
salarii, celălalt – contabilitatea bugetară.
Produsul informatic pentru salarii gestionează datele de personal necesare prelucrărilor
ulterio are precum și datele specifice, care actualizat lunar, face calculele necesare(calcul
concedii medicale, concedii de odihnă, etc.); păstrează baze de date în istoric și editează toate
listele aferente: stat de plată, fluturași, fișe fiscale, centralizator.
Figura 2. 25. Deschiderea programului de salarii
Acționarea butonului „luna curentă” va deschide lista angajaților cu datele personale :
Figura 2. 26. Listă salariați
Sursa: Aplicația Salarii 2010 actualizată
50
Odată ce informațiile au fost actualizate, s -a făcut pontajul, se trece la clasificația salariilor
angajaților, pe capitole: demnitari, consilieri, funcționari, contractuali, ISU, sănătate, biblioteca,
asistența socială, serviciu public:
Figura 2. 27. Capitole aferente statului de plată
Funționarul public reprezentant al compartimentului de Resurse Umane are obligația de a
realiza pontajul salariaților, lunar și de a actualiza datele și informațiile personale ale fiecăruia,
dacă este cazu l. După parcurgerea pașilor sugerați și de prent scren -urile de mai sus, din
programul de „Salarii” se face EXPORT către programul de contabilitate bugetară:
Figura 2.28. Deschiderea programului eXpert Bugetar
51
După ce datele au fost actualizate în programul de salarii, acestea sunt preluate de ”eXpert
Bugetar” care cont abilizează informațiile. Până să ajungă pe cardurile personale, salariile parcurg
câteva etape de contabilitate. Programul in formatic le prelucrează astfel:
Figura 2 .29. Centralizator state plată
Sursa: Program informatic eXpert Bugetar
Aplicația Salarii 2010 poate fi folosită pentru plata salariilor și avansurilor salariale pe
carduri, dar și pentru contabilizarea operațiunilor de plată asociate, indiferen t de numărul sau
denumirea băncii cu care se lucrează. În fișa personală a angajaților se completează datele
importante cu privire la contul de card sau contul personal în care se dorește virarea salariilor.
Din aplicație se permite listarea fluturașilor de salariu, statele de plată și statele de funcțiuni,
declarații de pensii, de șomaj sau de sănătate.
Configurate și în programul de contabilitate bugetară, s alariile importate din aplicația
Salarii 2010, vor completa automat datel e în documente le de ieșire necesare în plata salariilor.
Ulterior, se actualizează declarațiile fiscale care, sub semnătură electronică sunt tra nsmise la
Ministerul de Finanțe, confirmate prin primirea recipisei.
Din meniu selectăm Ordin e de plată pe care le listăm în serie sau doar cele selectat
52
Figura 2. 30. Listă ordine de plată pentru listare
Ordinele de plată listate, semnate de către ordonatorul principal de credite, alături de
angajamentul legal de deschidere credite și de ordonanțarea de plată sunt depuse la direcția de
Finanțe Publice, finalizându -se plata salariilor.
Figura 2.3 1. Ordonanțare plată
53
Utilizatorul are posibilitatea de a configura în program elementele componente ale
salariului brut și a elementelor de rețineri. De asemenea poate efectua modificări legislative
precum: procente rețineri sănătate, șomaj, asig urări sociale, limite de impozitare, etc. Se creează
baze date și borderouri necesare la plata salariilor prin card; se calculează co ncediile medicale,
concediile de odihnă conform prevederilor legale și conform contractului colectiv de muncă.
Prin prezentarea de mai sus, a câtorva din procesle economice de la nivelul Primărie Bicazu
Ardelean, am încercat să subliniez că, deși programele informatice instalate funcționează în
parametri optimi și dau rezultate satisfăcătoare, per ansamblu situația ar putea fi îmbunătățită.
O corelare a compartimentelor printr -o rețea cel puțin internă ar simplifica munca funcționarilor
publici și timpul petrecut în fața ghișeelor al cetățenilor.
54
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Pentru a contura tema acestei lucrări – „SISTEMUL INFORMATIC AL
ADMINISTRAȚIEI LOCALE” – am pornit de la un studiu a situației actuale a informatizării
administrației publice în România.
În studiu de caz am aprofundat analiza concretă pe situați a Primăriei Bicazu Ardelean.
Practic, am studiat și prezentat funcționarea neintegrată a aplicațiilor informatice existente în
această primărie.
Dacă în primul capitol am văzut că sistemul informațional la nivel național este cât de cât
bine pus la punct, iar cetățenii au oricând la îndemână site -ul de e-guvernare cu ramurile
aferente, în administrația publică locală, situația e mai puțin favorabilă. Sistemul informatic în
primării nu este unul integrat, nu există corelații nici la nivel intern, cu atât mai mult cu alte
instituții. Situația actuală a societății nu se ridică la nivelul complexității proceselor, astfel că
fiecare administrație publică locală ar trebui să găsească soluții de modernizare a acesteia.
Am constatat în mod part icular că, chiar dacă există în prezent un singur furnizor de
Software pentru Primăria Bicazu Ardelean, aplicațiile informatice sunt neconectate între ele și
neintegrate. Această situație oferă cu mare dificultate, date agregate de sinteză managementului
primăriei.
Analizând caracteristicile și avantajele sistemelor informatice integrate, în cadrul lucrării
am întocmit o schiță de integrare a sistemului informatic (fig.2.4) , prin care aplicațiile să fie
conectate la o bază de date unică, cel puțin la nivelul unei primării.
În urma constatărilor făcute, propunerea mea ar fi: achiziționarea și implementarea unui
sistem informatic integrat care să acopere toate aceste structuri funcționale cu o bază de date,
care să aibă în subordine școala, poliția locală, grădinițe și alte instituții afiliate.
Pentru bugetele locale actuale, probabil finanțarea unui astfel de sistem informatic este
mult prea costisitoare, însă ar duce la efecte pozitive. Integrarea ar aduce plus valoare, pentru c ă
efectele cumulate ale unui sistem ar fi mai mult decât suma efectelor componentelor acestora.
Prin implementarea unui Sistem Informatic Integrat, administrația publică locală poate
garanta că informațiile și datele procesate să fie unitare, unice și gestionate integrat. La nivel
practic, atingerea acestui obiectiv ar însemna utilizarea unei baze de date unice și informatizarea
proceselor global la nivelul administrației publice. Asf el ar fi eliminate neconcordanțele între
55
seturile de date gestionate de compartimente diferite, întârzierea în soluționarea problemelor
datorită transferului de informații de la un compartiment la altul. Ca efect vizibil pentru cetățeni,
s-ar elimina pract ica curentă prin care publicul joacă rolul de intermediar în transferul de
informații dintre compartimentele administrației publice.
Pe scurt, INTEGRAREA presupune ORDINE și ORGANIZARE .
56
Referințe bibliografice
1. Banciu Doina , Sisteme automatizate de informare și documentare , Editura Tehnică,
București, 1996 ;
2. Dănăiață Doina , Luminița Hurbean, Camelia Margea, Sisteme informatice pentru
administrația publică , Ediție online, Timișoara, 2011;
3. Lixănd roiu Dorin, Bazele informaticii economice , Editura Infomarket, Brașov , 2004;
4. Profiroiu Alina, Bazele administrației publice , Editura Economică, București, 2004;
5. Rus Ioan , Informatică de gestiune , Editura Dacia, Cluj Napoca, 2007;
6. Grupul BDASEIG, Baze de date – Fundamente teoretice și practice , Editura Infomega,
2003;
7. Legea administrației publice locale nr 215/2001 , actualizată;
8. https://ro.wikipedia.org/wiki/Guvernare_electronic%C4%83 ;
9. http://gov.ro/fisiere/programe_fisiere/e -administration.pdf ;
10. http://www.e -guvernare.ro/ ;
11. https: //www.ghiseul.ro/ ;
12. https://www.ctce.ro/ ;
13. http://www.primbicazuardelean.ro/ ;
14. https://www.aadr.ro/sisteme -operate_0_25.html ;
15. http://www.adicomsoft.ro/ ;
16. http://www.aniap.ro/ .
57
SUMMARY
By means of this paper I intend to present the main aspects of the informational systems,
respectively the informatics ones, in public sector organisation in general and particularly in city
halls.
The first part of my dissertation paper contains general aspects about the cybernation of the
public field in Romania. I introduced here the problems citizens encounter and the adaptation of
public bodies to their requirements and also the evolution of information technology (IT)
according to the major changes in our country’s market economy.
Both in the European and worldwide areas, public sector organisations represent the most
important clients and users of communication and informational technology who pursue the
development of their own activities and also the enhancement of their relation w ith the citizens.
The public sector administration is a field of activity aiming to organise and to put into practice
laws and pieces of legislation centrally and/or locally. In order to assimilate the changes that are
based on legislative changes, to ren ouncement of some structures and the development of the
others, the adaptation to new financial and economic mechanisms, it is essential to understand
their purpose and to avoid harmful consequences in case of disturbances. Public sector
organisation’s dec isions can affect the citizens; therefore it is necessary to ask for the citizens or
their representatives’ advice.
The simplification and the reduction of bureaucracy for citizens and firms but also among
public bodies should represent the purposes of a reform in public administration. There should be
serious concerns for the consolidation and the modernization of public administration
materialized by enacting regulations intended to facilitate citizen’s access at the levers of
administration, thus to reduce significantly the deadlines to solve the requests but also to start up
the decision -making administrative process.
The management in public sector organisation is influenced by the pressure the continuous
solicitations that come from the citizens and social partners. We can actually say that public
sector administration (local) is at the citizens’ service. In order to manage this pressure,
58
managers must act in such a way that they utilize the basic programs in public sector
organisation; t o make available solving solutions for citizens’ problems; to organize
professionally the PR sections and public relations; to build intelligently an image that represents
them.
The infrastructure for the deployment of the Informatics Society is set up by the National
Electronic System (NES) established as an informatics system of public service for the purpose
of ensuring the access to public information and to provide public services for individuals and
for legal entities.
The National Electr onic System represents a unitary ensemble that is composed of two
subsystems: e -governance and e -administration, accessible via internet on the following address
www.e -guvernare.ro . The two components benefit both from a common legislative, instrumental
environment, consistent in the deployment of NES and also from a common infrastructure for
utilization.
The citizens have started to impose an increasing exigency towards the quality of the services
offered by the public sector organisation and their locally elected officials. The local authorities
play an important role in ensuring regularly proper services for the community.
The initiation of the cybernation process in public sector organisation was realised through the
deployment of new applications based on the already existing ones. These applications which are
actually deployments of the management electronic systems of the documents, information
booths, the cashing taxes and levies realised through elect ronic means, have the purpose to
enhance the activity of organisational unities and the relation between these institutions and their
customers.
In short, the adoption of electronic documents represents a method that simplifies the
activity in publi c sector organisation and implies the online add -in of all the governmental
documents by citizens and their remittance. Everyone fills -in a single electronic form with a
governmental department’ specific information, the one involved in solving the problem but in a
transparent manner.
If nationally the informatics system is somewhat reasonably done and the citizens have at their
fingertips the e -governation site with its afferent sectors, in local public sector organisation the
situation is less favourable. The informatics system in city halls is not built -in; there are no
internal correlations all the more with other institutions. The actual situation of the society still
59
lags behind the level of complexity of the processes performed; therefore, every publi c sector
organisation should find solution for its development.
The case study part was applied on a unity of a local public sector organisation, a city hall in
the countryside but it reflects the activity from various similar institutions. First of all, I took into
account some economic processes carried out in the operating departments of the city hall based
on the informatics equipments they posses, the problems I came across due to close -loop data
system between different departments.
From an informatics point of view, the offices are equipped with computers, internet access and
specific informatics programs for every department and service. The civil servants who work
with these programs have an ECDL certificate (European Computer Driv ing Licence) and they
guarantee the abilities to utilise a computer.
The informatics programs are different from one department to another depending on their
supplier; therefore, there is neither a connection between them and nor between the servi ces,
form an informatics point of view. Thus much information from a department must be taken
over by another one, this process is rather realised by means of “papers” and “by walking” by the
citizen from one desk to another.
As a solution to enhan ce the informatics system in local public sector organisation, I suggest
the acquisition and the deployment of a Built -in Informatics System considering its
characteristics and advantages. This kind of system can cover all the functioning structures with
a single and unique database.
It is probable that for the actual local budgets this financing is too expensive but it would be
beneficial. The integration would bring an added value because the cumulated effects of a system
would value more than the sum of the effects of its components.
Through the deployment of a Built -in Informatics System, the local public sector organisation
can guarantee that the information and the data processed are unitary, unique and managed
integrated. On a practice level, t he attainment of this objective would mean the utilisation of a
unique database and the cybernation of global processes at the public sector level. In this way,
there can be removed the mismatches between the datasets managed by different departments,
the delay in solving the problems due to the transfer of information from one department to
another. As a visible effect for the citizens the present practice, where the public plays the role of
60
an intermediate in the transfer of information between the depar tments of the public sector
organisations should be abandoned.
THE INTEGRATION implies ORDER and ORGANIZATION.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Programul de studii: Contabilitate și Audit [631821] (ID: 631821)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.