Analiza sistemului economic american [631641]

Analiza sistemului economic american –
de la Vechiul Capitalism la Noul Capitalism

Radu-Marcel JOIA
Academia de Studii Economice, Bucure ști
[anonimizat]
Cătălin-Emilian HUIDUMAC-PETRESCU
Academia de Studii Economice, Bucure ști
[anonimizat]

Rezumat. În ultimii ani, globalizarea a determinat o cre ștere
semnificativ ă a economiilor emergente, dar și a nivelului țărilor dezvoltate.
Așa cum ușor se poate observa, suntem spectatori ai unei lumi tot mai
„globalizate”, nelipsit ă de riscuri multiple. Înce pând cu inegalitatea dintre
oameni, continuând cu diverse probleme sociale și ajungând la
„distrugerea creatoare” a economiilor unor țări, o distrugere inevitabil ă și
ireversibil ă după intrarea în acest joc, fenomenul globaliz ării a devenit o
amenințare.
Globalizarea a deschis, în lipsa unor politici economice protective,
calea unor crize economice frecvente. Criza actual ă ne-a înv ățat că
guvernele țărilor ar trebui s ă joace un rol mai activ în coordonarea
politicilor economice, în dorin ța de a preîntâmpina dezechilibre precum
cele întâlnite și de a evita crize.

Cuvinte-cheie: politici economice; putere politic ă; libertate; avu ție;
globalizare; pie țe financiare.

Cod JEL: E20.
Cod REL: 11B.

Economie teoretic ă și aplicată
Volumul XIX (2012), No. 6(571), pp. 152-160

Analiza sistemului economic american – de la Vechiul Capitalism la Noul Capitalism
153
Introducere
Pornind de la cartea lui J. Stiglitz Freefall: America, Free Markets, and
the Sinking of the World Economy , apărută în anul 2010 la editura W.W. Norton
&Company, se pot identifica aspecte im portante ale unui model de sistem
economic, dovedit a fi necompetitiv, ajuns într-o situa ție dramatic ă, începând cu
cea mai mare economie a lumii. Aceast ă carte reprezint ă un alt studiu l ămuritor
despre actuala criz ă financiar ă mondială, scrisă de laureatul Premiului Nobel
pentru Economie din anul 2001 și fost consilier pe probleme economice în
președinția Clinton(1).
De la declan șarea crizei au fost întocmite mai multe studii interesante cu
privire la criza economic ă actuală, însă cu siguran ță Stiglitz r ămâne una dintre
cele mai autorizate voci cu privire la aces t subiect. Acestea ar putea fi încadrate
într-una din dou ă categorii – fie detaliaz ă aspecte „interne”, focalizându-se pe
decăderea sau salvarea unor diferite institu ții financiare, a șa cum este cartea lui
Andrew Ross Sorkin, Too Big To Fail , fie extind sfera analizei teoriilor
economice care stau la baza actualului sistem economic dovedit necompetitiv,
desprinzând cauzele și oferind posibile remedii care ar putea s ă prevină
repetarea acelora și greșeli. În aceast ă ultimă categorie se înscriu lucr ările lui
Stiglitz, mentionat ă anterior, și John Cassidy, How Markets Fail (2009).
Titlul acestui studiu, „F reefall” este unul foar te bine ales de c ătre autor,
deoarece con ține două cuvinte cheie ale teoriilor economice: free – echivalentul
pentru liber, libertate, un a dintre cele mai de pre ț avuții ale unei persoane, dar și
fall – cădere, putându-l considera ca fiind în termeni economici recesiune sau
declin. Aceast ă combina ție cădere liber ă sau, de ce nu, declinul produs de
excesul de libertate sunt niște metafore deosebite care ajut ă la identificarea și
caracterizarea a ceea ce s-a întâmplat cu sistemul economic american.
Făcând o incursiune în fizic ă, un obiect aflat în c ădere liber ă suportă o
singură influență, și anume cea a gravita ției. În absen ța unei for țe care să
oprească sau să atenueze c ăderea, nimic altceva nu împiedic ă ciocnirea cu solul.
În plus, viteza unui corp aflat în c ădere liber ă crește pe măsură ce obiectul se
apropie de p ământ. Am putea spune c ă absența unei interven ții sau o interven ție
ineficace în economiile aflate în c ădere liber ă nu duce decât la dezastru.
Un editorialist american, Eric Falkenstein, afirm ă că subtitlul lucr ării lui
Stiglitz ar fi trebuit s ă fie mai degrab ă „de ce pie țele libere sunt precum fundamen-
taliștii religioși”(2), datorită afinității autorului pentru expr esia „fundam entalismul
de piață”. Pe parcursul c ărții se observa critica capitalismului actual , acesta fiind un
concept explicat de c ătre Stiglitz prin termenul de piață liberă, o piață care este
într-o cădere liber ă, într-un declin extrem. Articolul de fa ță este doar o invita ție
spre a lectura cartea lui J. Stiglitz, pentru a în țelege originile și cauzele crizei
actuale și pentru a dep ăși bariera necunoscutului cu privire la un sistem economic
necompetitiv.

Radu-Marcel Joia, C ătălin-Emilian Huidumac-Petrescu
154
Freefall – idei directoare

Cartea lui Stiglitz traseaz ă originile „Marii Recesiuni”, critic ă intens
politicile ini țiate pentru a-i face fa ță și oferă remedii alternative pentru politicile
viitoare care ar putea s ă abordeze mai bine o criz ă încă de la primele
manifestări. Ceea ce cartea are în comun cu multe alte studii, scrise tot pe
aceeași temă, este recunoa șterea că sistemul economic american este în colaps,
că nu mai este competitiv și poate fi reparat doar prin examinarea teoriilor care
stau la baza acestuia. Deoarece pân ă în prezent aceste teorii nu au f ăcut
obiectul unor dezbateri serioase, acest lucru a condus la ceea ce autorul descrie ca fiind „bubble capitalism” (Stiglitz, 2010a, p. 26).
Există alte câteva aspecte pe care Stiglitz le împ ărtășește cu alți autori
privind acest subiect. Unul dintre a cestea este efectul pe care dependen ța timp
de 30 de ani fa ță de teoriile economice ale pie ței libere
(3) (fundamentalismul de
piață) l-a avut asupra întregii econ omii americane, în contradic ție cu lecțiile
învățate după „Marea Depresiune” a anilor 30. Un alt aspect este reprezentat de
„reordonarea” stimul entelor în serviciile financ iare ale economiei, stimulente
care au influen țat performan ța pe termen scurt, în defavoarea îndeplinirii
obiectivelor sociale pe termen l ung. Un altul este puterea politic ă pe care
industria serviciilor financiare o exercit ă asupra realiz ării politicilor economice,
dar și conflictele de interese, inerente pe care o asemenea putere le pozi ționează
mai presus de diferite alte provoc ări și cu care nici legislativul, și nici
executivul nu s-au mai confruntat pân ă la actuala criz ă. Cu alte cuvinte, toate
aspectele mai sus precizate au reprezentat, și în mod sigur mai reprezint ă,
provocări ale sistemului economic american, nemaiîntâlnite și greu de
soluționat în condi țiile în care responsabilii nu au deschiderea necesar ă pentru a
le rezolva.
Dacă am realiza o examinare istoric ă a politicilor economice adoptate de
către liderii guvernamentali americani începând cu „Marea Depresiune”, am
putea desprinde o lec ție care, prin intermediul în țelegerii ulterioa re, ar sublinia
natura și cauzele a ceea ce ar fi numit un e șec extrem al pie ței.
În paragraful urm ător poate fi identificat e șecul de pia ță extrem: „The
United States will have regulation, just as government will spend money on research and technology and infrastructure and some forms of social protection.
Governments will conduct monetary policy and will provide for national
defense, police and fire protection, and other essential public services. When
markets fail, government will come in to pick up the pieces. Knowing this, the government has what it can to prevent ca lamities. […] In America, too many
of the rules were set by and for those from finance, and the referees were

Analiza sistemului economic american – de la Vechiul Capitalism la Noul Capitalism
155
one-sided. […] Can we expect even to restrict the banks from engaging in
excessively risky behavior?” (Stiglitz, 2010a, p. 97).
Paragraful de mai sus este esen țial în analizarea sistemului economic
american. Precum putem observa, exist ă câteva cuvinte chei e subliniate, tocmai
pentru o mai bun ă identificare a cauzelor ce au dus la acest e șec de pia ță
extrem. Prin atitudinea sa critic ă cu privire la politicile economice adoptate,
Stiglitz denun ță capitalismul actual, militând prin cartea sa pentru remanierea
acestui sistem economic. Acest lucru es te realizat pe întreg parcursul c ărții,
unde îl prezint ă ca un sistem speculativ necompetitiv, bazat pe comisioane și
speculație.
Până și regulile politicii monetare sunt aduse în discu ție, reguli care de
cele mai multe ori sunt realizate de și pentru avantajul finan țiștilor. Cu alte
cuvinte, critica autorului cu privir e la realizarea politicilor economice
avantajoase pentru domeniul financiar subliniaz ă o eroare a sistemului
economic. Sistemul economic nu se bazeaz ă exclusiv pe finan țe. Am putut
observa atitudinea autoru lui privind fundamentele economiei reale. Conform
celor prezentate, accentul trebuie mutat de pe politica monetar ă pe economia
reală. Este greu s ă schimbi un sistem economic, îns ă este mai u șor să încerci să
modifici teoriile care stau la b aza lui, deci este absolut necesar ă întoarcerea la
fundamente pentru a reu și o reclădire corect ă a sistemului, recl ădire sau
corecție.
„Today, the challenge is to create a New Capitalism . We have seen the
failures of the old. But to create this New Capitalism will require trust – including trust between Wall Street a nd the rest of society. Our financial
markets have failed us, but we can not function without them” (Stiglitz, 2010a,
p. 94).
Capitalismul actual trebuie demontat, îns ă crearea unui nou capitalism,
deși este o provocare și o necesitate, presupune s ă aibă ca fundament
încrederea , încrederea în propriul sistem econo mic. Critica sistemului financiar
este sever ă și deși piețele financiare au tr ădat încrederea, ele r ămân necesare
funcționării Noului Capitalism. Pie țele financiare au e șuat, însă vina ar fi a
celor care au realizat regulile, adic ă cei care au realizat politicile economice, iar
fundamentul acestui sistem economic a fost unul gre șit.
Stiglitz critic ă sistemul financiar, îns ă merge mai departe privind
neputința piețelor de a func ționa bine în mod automat și a se corecta singure.
Niciun ap ărător al capitalismului și adept al rolului mâinii invizibile nu poate
„susține că sistemul de capitalism – surogat în care au ajuns s ă se afle Statele
Unite ar fi unul eficient sau corect , sau care duce spre binele societ ății”
(Stiglitz, 2010b, p. 325).

Radu-Marcel Joia, C ătălin-Emilian Huidumac-Petrescu
156
Un alt aspect important es te reprezentat de critica adus ă sistemului
american, bazat pe specula ție, pe comisioane ridicate, o critic ă a Wall Street-ului,
o critică a administra ției Bush și chiar a administra ției Obama. Mult mai
valoroasă este ideea de recesiune a libert ății, de declin al acestui drept, o înc ălcare
a dreptului poporului american de a fi liber. Acest sistem economic a creat
bancheri și brokeri suprapl ătiți, recompensa ți pentru gre șelile lor, care hr ăneau și
creau nevoi suplimentare pentru individul american (oferindu-i credite, chiar și
când nu era eligibil), înc ălcându-i libertatea și transformandu-l pe individ dintr-o
persoană liberă într-o persoan ă încorsetat ă într-un sistem economic, devenind un
sclav al unui sistem bancar bazat pe specula ție și comisioane uria șe.
Așadar, acordarea de credite ipotecare toxice, credite care erau acordate
unor persoane care nu îndeplineau condi țiile de creditare, cr edite securitizate
prin transferul acestora c ătre investitori str ăini, pentru a fi partajate riscurile și
pentru o mai bun ă absorbție, au dus la colapsul modelului economic american,
model bazat pe specula ție. Bazele sale sunt eviden țiate în figura 1.

Sursa: Joseph Stiglitz, „Freefall: America, Free Markets, and the Sinking of the World
Economy”, Capitolul 4.

Figura 1. Eșecul modelului economic bazat pe specula ție și dereglementare

Lipsa de profesionalism a broker ilor de credite, care prezentau și
falsificau date cu privire la veniturile solicitan ților, cu scopul de a îndeplini
condițiile de creditare, lipsa de informare a solicitan ților cu privire la riscurile la
care se supuneau prin credite le pe care le solicitau, b ăncile reușind să le creeze
nevoi și dorințe pe care poate mul ți dintre ei nu le aveau, lipsa de
profesionalism și lăcomia bancherilor, plus lipsa unei reglement ări pentru a
menține stabilitatea economic ă reprezint ă „paraziții” care „au infectat” pie țele
financiare ale sistemului economic american.
Visul American = propr.
asupra unei locuin țe
Luarea de credite pe
care oamenii nu și le
puteau permite Creșterea ratelor
dobânzii
Efecte de domino în
SUA și în străinătate Dezastru al sectorului
locuințelor

Analiza sistemului economic american – de la Vechiul Capitalism la Noul Capitalism
157
Acestea au reprezentat instrumente negative care au dus la aceast ă
„cădere liber ă”. În figura 2 sunt prezentate aceste aspecte:

Sursa: Joseph Stiglitz, „ Freefall: America, Free Markets, and the Sinking of the World
Economy”, Capitolul 4.

Figura 2. Potlogăria ipotecar ă – caracteristici

Piețele reprezint ă centrul vital al unei economii de succes, dar nu trebuie
lăsate libere, iar statul trebuie s ă joace un rol de reglementator, tocmai pentru a
preîntâmpina experien țe precum cele petrecute. „Poate c ă Adam Smith n-a avut
în totalitate dreptate atunci când a spus c ă piețele conduc societatea, parc ă
printr-o mân ă invizibilă, către bunăstare. Dar niciun ap ărător al lui Adam Smith
n-ar îndrăzni să susțină că sistemul de capitalism – surogat în care au ajuns s ă
se afle Statele Unite – ar fi unul eficie nt sau corect sau care duce spre binele
societății.” (Stiglitz, 2010b, p. 325).
În studiile economice, de multe ori este prezent ă asocierea dintre puterea
politică și cea economic ă. Între un sistem economic și puterea politic ă trebuie
să existe o leg ătură strânsă, un echilibru, tocmai pentru a reu și să se mențină
stabilitate. Din p ăcate, în SUA, acest echilibru s-a transformat într-un
dezechilibru, lucru ce s-a propagat și dincolo de grani țele țării. Fenomenul de
globalizare a accentuat acest dezechilibru.
Dezechilibrul înseamn ă o stare opus ă ordinii. Un dezechilibru reprezint ă o
stare de incertitudine, în care una dintre com ponentele economiei devine
necompetitiv ă, deși la suprafa ță pare a fi foarte benefic ă economiei, este o stare
de vulnerabilitate maxim ă pentru sistemul economic. În SUA, acest
dezechilibru a fost creat de „vulnerabilitatea” pie țelor, de lipsa de reglementare
a lor. Piețele financiare p ăreau foarte productive, aducând beneficii și creștere,
dar fundamentele erau gre șite, erau „infectate”. Credite ipotecare cu
dobânzi promo ționale Împrumuturi
mincinoase Credite ipotecare cu amortizare
negativă
Majoritatea americanilor luau credite pe termen lung cu
dobândă fixă = AVANTAJ
Greenspan a adus dobânzile la un procent = AVANTAJ
pentru cei care acceptau dobând ă variabilă, ceilalți cu
dobânda fix ă au avut de pierdut. VICII:
– Ușor de refinan țat;
– Venitul real al americanilor
era în stagnare;
– Nu se luau în calcul nici
ratele dobânzii și nici rata
șomajului

Radu-Marcel Joia, C ătălin-Emilian Huidumac-Petrescu
158
„Imperiul american” este un sistem economic care înainte de criz ă oferea
credibilitate, tocmai prin faptul c ă SUA erau prima putere economic ă mondială.
Nimeni nu se îndoia de capacitatea S UA de a gestiona riscurile, îns ă nu a fost
așa. Riscurile au fost prost gestionate, modelele erau eronate și greșite, iar
dorința de a obține o cantitate cât mai mare de ba ni, rapacitatea, într-un timp cât
mai scurt, era obiectivul principal al agen ților. Globalizarea a impus un ritm
foarte ridicat de adaptare la diverse economii.
Actuala criz ă a demonstrat c ă indiferent de m ărimea sistemului economic,
fie el chiar și imperiu, dezechilibrele au loc și se petrec, dac ă nu exist ă o
legătură strânsă de colaborare între stat și mediul economic. Actuala criz ă
demonstreaz ă că ambele modele, și cel anglo-saxon, bazat pe „laissez-faire”, și
libertatea pie țelor, și cel european, al statului bun ăstării, al statului social, s-au
dovedit a fi imperfecte, fiind limita te si generatoar e de crize.
Mulți autori au scris despre criza actual ă, însă puțini au oferit și remedii
din punct de vedere teoretic, nu doar practic. De exemplu, în cartea sa,
Economia crizelor. Curs fulger despre viitorul finan țelor, Nouriel Roubini
spune că este nevoie de o nou ă esență a unui sistem economic, este nevoie chiar
de un alt model economic. Propunerea pe care o face N. Roubini se bazeaz ă pe
un model a unei economii de pia ță în care guvernul s ă furnizeze serviciile
publice necesare și unde să existe o supraveghere pruden țială „sănătoasă” a
economiei și a sistemului financiar (Roubini, Mihm, 2010, pp. 9-15).
Stiglitz și Roubini împ ărtășesc idei comune cu privire la sistemul
economic bazat pe un capitalism corporativ. Și Roubini sus ține că acest
capitalism actual ar trebui s ă fie schimbat radical. Analizând ideile ambilor
economiști, se poate spune c ă Roubini are o atitudine mult mai critic ă decât
Stiglitz, el dorind schimbarea radical ă a sistemului, pe când Stiglitz dore ște
reîntoarcerea la fundamentele teoriei economice, lucru care s ă favorizeze
reconstruirea unui Nou Capitalism.
Crizele sunt benefice, deoarece aduc schimb ări în sfera politicilor și mai
ales în sfera ideilor. Dac ă Roubini spune c ă o criză nu trebuie s ă fie irosit ă,
Stiglitz aduce argumente concrete, men ționând că dacă se vor lua decizii
corecte, se vor reu și micșorarea efectelor crizei și evitarea intr ării într-o nou ă
criză. Dacă deciziile adoptate vor fi gre șite atunci societatea va avea cel mai
mult de suferit, scindându-se și mai mult, economia devenind și mai
vulnerabil ă, lipsită de orice ordine.
Criticile aduse de c ătre autor sistemului economic sunt:
 lipsa de reglementare în ceea ce prive ște acordarea creditelor toxice;
 dereglementarea realizat ă ce a permis o netezire a c ăilor prin care
bancherii au putut s ă acorde credite toxice;

Analiza sistemului economic american – de la Vechiul Capitalism la Noul Capitalism
159
 combaterea persoanelor responsabile cu rezolvarea problemelor din
sectorul financiar;
 adoptarea unor m ăsuri neadecvate, precum sc ăderea ratei dobânzii la
un procent, ceea ce a dus la crearea unui balon speculativ;
 incompeten ța băncilor în a evalua riscurile;
 atitudinea conservato rilor, conform c ăreia statul s ă nu se angajeze în
activități financiare pentru a ajuta popula ția;
Remediile oferite sunt concrete, fiind extrase din atitudinea mai ales
critică a lui Stiglitz cu priv ire la sistemul economic:
 cauționarea financiar ă a împrumut ătorilor, ca modalitate de combatere
a executărilor silite;
 soluții în favoarea popula ției – de salvare a locuin țelor – fără a cauționa
băncile creditoare care ar trebui obligate s ă suporte consecin țele faptului
că nu și-au apreciat riscuri a șa cum se cuvine;
 soluții în sprijinul onor ării de către popula ție a ramburs ării împrumuturilor;
 împrumutarea de c ătre stat la dobânzi foarte mici sau chiar zero pentru
a pune la dispozi ția populației un credit nu atât de scump; aceasta s-ar
traduce într-un câ știg pentru stat, popula ție, dar nu și pentru b ănci;
 statul ar trebui s ă mențină ocuparea deplin ă și o economie stabil ă, să
promoveze inovarea, s ă furnizeze protec ție și asigurări sociale și să
preîntâmpine exploatarea abuziv ă (Stiglitz, 2010b, pp. 326-331).

Concluzii

Economiștii ar trebui, înainte de a ac ționa, să reflecte asupra fundamentelor
economiei, s ă mediteze asupra corec titudinii teoriilor econom ice. Suntem martorii
unor schimb ări economice radicale, martorii încheierii uno r cicluri economice.
Pretextul folosit, și anume cartea lui Stiglitz, arat ă că aceste dezechilibre,
dacă nu sunt ținute sub control, vor provoca alte muta ții și mai grave. Este
important ă fundamentarea unor idei corecte, însu șirea lecțiilor crizei, deoarece
în timp criza va disp ărea și vor rămâne doar urmele. „B ătălia ideilor” reprezinta
moștenirea noastr ă, un jurnal pe care s ă-l redeschidem oricand avem nevoie,
deoarece economiile de pia ță sunt într-o continu ă schimbare și într-o continu ă
luptă.
Ideile prezentate sunt doar câteva dintre cele mai importante cu privire la
sistemul economic american, un imperiu care s-a dezechilibrat. Ideea principal ă
adusă în dezbatere este cea a „demont ării capitalismului actual”, și a întoarcerii
la fundamentele acestu ia pentru a recl ădi un nou capitalism bazat pe încredere.
Cuvintele-cheie precum putere, ordine , globalizare, fundamentalism al pie țelor,
libertate sunt abil folosite de J. Stiglitz în demersul s ău argumentativ. Aceste

Radu-Marcel Joia, C ătălin-Emilian Huidumac-Petrescu
160
cuvinte-cheie reprezint ă fie valori uitate, fie folosite distorsionat de c ătre
capitalismul de tip american, lucru ce a creat un dezechilibru manifest al c ărui
rezultat este „c ăderea liber ă” a întregului sistemului economic.
Actuala criz ă ofera indubitabil una dintre cele mai utile lec ții despre o
lume dinamic ă ce eșuează prea frecvent și care are datoria con știentizării
cetățeanului obi șnuit și deciden ților de politic ă economic ă asupra riscurilor
obținerii unei prosperit ăți cu orice pre ț.

Note

(1) Joseph Stiglitz este laureatul Premiului Nobel pe 2001 pentru economie, pre ședinte al
Consiliului Consilierilor Economici, vicepre ședinte și economist șef al Băncii Modiale,
profesor la Columbia University.
(2) Stiglitz’s Freefall By Eric Falkenstein Mar 3, 2010 ( Author's Website: The subtitle should
be “why free market types are like religious fundamentalists”, because he loves using the
cute phrase ‘market fundamen talism’ the way MSNBC uses the phrase ‘tea baggers’).
(3) Concept creat de Școala de la Chicago, utilizat mai ales sub administra ția Reagan.

Bibliografie

Cassidy, J. (2009). How Markets Fail: The Logic of Economic Calamities , Farrar, Straus and
Giroux, New York
Dinu, M. (2010). Economia de dic ționar. Exerci ții de îndemânare epistemic ă, Editura
Economic ă, București
Dinu, M. (2006). Globalizarea. Modelul explicativ , Seria sinteze, Editura Economic ă, București
Dinu, M., „Fundamentele antitetice ale economiei”, Economie Teoretic ă și Aplicat ă,
nr. 3/2011 (556)
Ross Sorkin, A. (2009). Too Big to Fail: The Inside Story of How Wall Street and Washington
Fought to Save the Financ ial System and Themselves , Viking Penguin, New York
Roubini, N., Mihm, S. (2010). Economia crizelor. Curs fulger despre viitorul finan țelor,
Editura Publica, Bucure ști
Stiglitz, J. (2010a). Freefall: America, Free Markets, and the Sinking of the World Economy,
W.W. Norton & Company
Stiglitz, J. (2010b). În cădere liber ă: America, pia ța liberă și prăbușirea economiei mondiale ,
Editura Publica, Bucure ști
Stiglitz, J. (2008). Mecanismele globaliz ării, Editura Polirom, Bucure ști
Stiglitz, J. (2003). Globalizarea. Speran țe și deziluzii , Editura Economic ă, București