Școala Doctorală de Teologie și Studii Religioase [631638]

1
Universitatea din București
Facultatea de Teologie Romano -Catolică
Școala Doctorală de Teologie și Studii Religioase

IMAGO DEI ,
IMAGINEA SFINTEI TR EIMI
DE LA SCRIPTURI LA REȚELELE DE SOCIALIZARE DIN ROMÂNIA
EXPLORARE ȘI PERSPECTIVE

Doctorand: [anonimizat]

2019

2

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………………………………………………………………………………………….. 7
CAPITOLUL I – IMAGO DEI ÎN SCRIERILE VECHIULUI TESTAMENT …………… ….. 11
1.1 CHIPUL DIVIN ÎN VECHIME ȘI ÎN REȚELELE DE SOCIALIZARE ……………………….. 12
1.2 GENEZA ȘI IMAGO DEI ………………………………………………………………………………………. 17
1.3 SFÂNTA TREIME ȘI SPECTRUL DIVIN ……………………………………….. ……………………… 25
1.4 CONTINGE NȚA DINTRE NUMELE LUI DUMNEZEU ȘI IMAGINEA TRINITĂȚII .. 38
1.5 DESCOPERIREA CHIPULUI ÎN REV ELAȚIA DIVINĂ…………………………………………… 42
1.6 DUHUL SFÂNT ȘI IMAGO DEI ……………………. ………………………………………………………… 46
1.7 IMAGINEA DIVINĂ ÎN PERFECȚIUNILE LUI DUMNEZEU …………………………………. 55
1.8 SUPREMAȚIA IMAGO DEI ÎN PROCLAMAREA CUVÂNTULUI …………………………… 63

CAPITOLUL II – ISUS CRISTOS – IMAGO DEI …………………………………………………………. 75
2.1 IMAGINILE DIVINE PREVESTITOARE – PROFEȚIILE VECHIULUI TESTAMENT ȘI
ÎMPLINIREA ACESTORA ………………………………………………………………………………………….. 76
2.2 INVIZIBILUL DEV INE VIZIBIL – NAȘTEREA MÂNTUITORULUI……………………….. 82
2.3 IMAGINE ȘI DIVINITA TE ÎN VIAȚA LUI ISUS CRISTOS – ANII PREMERGĂTORI
SLUJIRII …………………………………………………………………………………………………………….. ……… 87
2.4 LOGOS ȘI IMAGO DEI ……………………………………………………………… ………………………….. 91

3
2.5 IMAGINEA RELAȚIEI TATĂ – FIU DIVIN ÎN SCHIMBA REA LA FAȚĂ A MÂNTUI –
TORULUI………………………………………………………………………………………………………. …………. 101
2.6 VIZIBILITATEA DIVINITĂȚII ÎN MINUNILE LUI ISUS CRISTOS ………………………. 104
2.7 SPECTRUL DIVIN ÎN RUGĂCIUNEA TATĂL NOSTRU ………………………………………… 107
2.8 IMAGO DEI ȘI INTRAREA LUI ISUS CRISTOS ÎN IERUSALIM …………. ………………. 116
2.9 IMAGO CHRISTI ÎN MESAJUL FIULUI OMULUI DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR .121
2.10 IMAGINEA NOII ALIANȚE – CINA CEA DE TAINĂ ………………………………………….. 125
2.11 LOGOS, PROFEȚII ȘI IMAGO CHRISTI ……………………………………………………………….. 130
2.12 IMAGO DEI ÎN RĂSTIGNIREA MIELULUI DE JERTFĂ ……………………………………… 135
2.13 IMAGO CHRISTI REFLECTAT ÎN GLORIOASA ÎNVIERE A MÂNTUITORULUI ….139
2.14 SPECTRUL DIVIN LA ÎNĂLȚAREA LUI ISUS CRISTOS …………………………………… 143
2.15 ICOANA, TRANSPUNERE ARTISTICĂ ȘI SPIRITUALĂ A IMAGO DEI …………….. 146

CAPITOLUL III – IMAGO DEI ÎN SPAȚIUL VIRTUAL ROMÂNESC …………………….. 16 3
3.1. IMAGO DEI ȘI NOUA MEDIA ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ …………………… 164
3.2 IMAGINEA DIVINĂ ÎN PLATFORMELE ON -LINE ȘI REȚELELE DE SOCIALIZARE
…………………………………………………………………………………………………………. ………………………. 169
3.2.1 Youtube și imaginea divină ……………………………………………….. ………… ……………. 169
3.2.2 Facebook și cartea on -line a chipului divin ………………………………………………….. 172
3.2.3 Instagram și imaginea Domnului ………………………………………………………………… 17 4
3.2.4 Twitter și trimiterea spre Imago Dei ……………………………………………………………. 176
3.2.5 Vimeo și cunoașterea voii Creatorului în mediul virtual ………… ………………………. 177
3.2.6 Flickr și puterea imaginii din perspectivă biblică …………………. ………………………. 178
3.2.7 Pinterest și imaginea Dumnezeului Creator ……………………………………… …………. 17 9
3.2.8 GodTube, spațiul virtual și Imago Dei …………………………………………………………. 180
3.2.9 What'sApp și comunicarea la secundă a esenței creștine ………………………………… 181
3.2.10 Tumblr și Imago Dei la timpul prezent în mediul virtual ……………………………… 182

4

3.3. MODALITĂȚI DE A COMUNICA MESAJUL IMAGO DEI ÎN SPAȚIUL VIRTUAL . 184
3.3.1 Clasicul site on -line și informația Imago Dei …………………………………………………18 4
3.3.2 Blogul și valorificarea personală a mesajului cristic…………….. ………………………..187
3.3.3 Selfie și imaginea divină …………………………………………………… ………………………..188
3.3.4 Emoji, emoțiile umane și Sfintele Scripturi …………………………. ………………………..189
3.3.5 Banner -ele on -line și promovarea valorilor creștine …………….. ………………………..193
3.3.6 Tipăriturile virtuale și transmiterea chipul divin în era digitală ……………………….194
3.3.7 Link -urile și îndreptarea internauților spre mesajul Imago D ei……………………….. 195
3.4 BENEFICIILE COMUNICĂRII MESAJULUI IMAGO DEI ÎN SPAȚIUL VIRTUAL ….197
3. 4. 1 Logos și valorificarea momentului …………………………………… ………………………..197
3. 4. 2 Mediul virtual și comunicarea valorilor creștine ………………… ………………………..198
3. 4. 3 Dialogul la secundă, calitate și cantitate în comunicare ………. ………………………..199
3. 4. 4 Despre esența vieții internauților adolescenți …………………….. ………………………..199
3. 4. 5 Introvertitul în spațiul digital …………………………………………… ………………………..200
3. 4. 6. Comunicarea on -line și descoperirea Logosului ………………………………………….. 201
3. 4. 7 Aspirație și acțiune în on -line………………………………………….. ………………………..202
3. 4. 8 Imago Dei la capitolul Noutăți …………………………………………………………………… 202
3. 4. 9 Acceptarea în lumea virtuală …………………………………………… ………………………..203
3. 4. 10 Imago Dei în virtual al ungă sin gurătatea………………………………. ………………….204
3. 4. 11 Relaxare și accesare în virtual ……………………………………….. ………………………..205
3. 4. 12 Modele în mediul digital ………………………………………………………………. ………..205
3. 4. 13 Libertatea în perimetrul on -line…………………………………….. ………………………..207
3. 4. 14 Lumea digitală și accesarea prezenței divine …………………… ………………………..207
3. 4. 15 Echilibrul și conectarea la internet …………………………………. ………………………..208

5
3. 4. 16 Despre lume și viață în universul virtual ……………… …………. ………………………..208
3. 4. 17 Navigarea în spațiul digital și perseverența ……………………… ………………………..209
3. 4. 18 Literatura religioasă, digitală și dezvoltarea vieții creștine practice …………… .. 210
3.4.19 Site -urile cu caracter creștin și poarta Bisericii ………………….. ………………………..211
3.4.20 Spațiul digital și statutul spiritual …………………………………….. ………………………..211
3.5. AVANT AJELE PROMOVĂRII IMAGO DEI ÎN CONTEXTUL LIBERTĂȚII
RELIGIOASE ÎN MEDIUL VIRTUAL ROMÂNESC …………………………… ………………………..213
3.6.POSTMODERNISM, LIBERALISM ȘI MESAJUL IMAGO DEI ÎN VIRTUAL …………. 218
3. 7. CONCEPTE CONTEMPORANE ȘI RĂSPUNSUL IMAGO DEI ÎN MEDIUL DIGITAL
ROMÂNESC …………………………………………………………………………………….. ………………………..221
3.7.1 O viață și nimic altceva? …………………………………………………… ………………………..221
3.7.2 Lumea unui tot instant este cheia? ……………………………………… ………………………..223
3.7.3 Divinitatea, un subiect neinteresan t?………………………………….. ………………………..226
3.7.4 Hedonismul e ceea ce contează? ……………………………………….. ………………………..227
3.7.5 Interes sau valori morale?………………………………………………… ………………………..228
3.7.6 O abordare creștină cu privire la Gândirea pozitivă …………….. ………………………..229
3.7.7 Cât de independent este omul – un răspuns cristic în virtual …………………………..231
3.7.8 Susținera familiei tradiționale în Noua Media………………………………………………. 232
3.7.9 Adevărul printre Fake News………………………………………………………………………. 234
3.8 SECULARIZARE ȘI IMAGO DEI ÎN SPAȚIUL DIGITAL ROMÂNESC …………………. 235
3.9 CALITĂȚILE NECESARE UNUI COMUNICATOR ON -LINE ÎN PROMOVAREA
MESAJULUI IMAGO DEI …………………………………………………………………………………………. 239
3.9.1 Viziune în lumina Imago Dei ………………………………………………………………….. .. 239
3.9.2 Sursa i nspirației și a implementării prin spect rul chipului divin ……………………. 241
3.9.3 Intuiție vs călăuzire divină …………………………… …………………………………………. 242

6
3.9.4 Curaj și credință într -o lume digitală…………………………………………………………. 243
3.9.5 Modelul dragostei divine în comunicarea virtuală…………………………………………. 244
3.9.6 Comunicarea digitală și com unicarea cu divinitatea……………. ………………………..247
3.9.7 Discernământ în vâltoarea concurenței on -line…………………………………………….. 24 8
3.9.8 Inițiativa ca un pas mai departe…………………………… ……………. ………………………. 249
3.9.9 Conducere și organizare în spațiul virtual……………………………………………………. 250
3.9.10 Misiune și crez în lumea on-line………………………………………. ………………………..251
3.9.10 Influența și valorificarea oportunităților……………………………. ………………………. 252
3.9.11 Responsabilitate într -un univers a xat numai pe câștig…………………………………. 253
3.9.12 Limite în spațiul fără granițe……………………………………………………………………. 254
3.9.13 Dedicare vs celebritate…………………………………………………… ………………………. 255
3.9.14 Disciplina, necesitate a progresului………………………………………………………….. 256
3.9.15 Prioritățile în programul de comunicare……………………………………………………. 257
3.9.16 Competența în comunicarea digitală………………………………………………………… 259
3.9.17 Rolul caracterului în comunicarea on -line…. ……………………………………………… 260
3.9.18 Relațiile interumane, link -uri spre dezvoltare……………………………………………. 262
3.9.19 Concurența și replica la fenomen…………………………………………………………….. 263
3.9.20 Vitalitatea unui comunicator on -line………………………………………………………… 265
CONCLUZII ………………………………………… …………………………………………………………….. …….266
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………………………… 273

7

INTRODUCERE

În cercetarea de față, Imago Dei, imaginea Sfintei Treimi, de la Scripturi la rețelele de
socializare. Explorare și pers pective ne propunem a analiza impactul i maginii divine asupra
ființei umane, pornind de la textele sacre și oprindu -ne la paginile virtuale din perimetrul digital
românesc. Avem credința că și astăzi, manifestarea Imago Dei înseamnă transformarea
societății, aduce schimbarea reală a caracterulu i uman și metamorfozează comunicarea
interumană.
În prima parte a lucrării, Imago Dei în Vechiul Testament, ne vom opri asupra cărții
Geneza, deoarece nenumăratele Chipuri ale Dumnezeului cel adevărat sunt descoperite în diverse
feluri în istoria umanităț ii, însă înainte de a se revela, Creatorul face primul pas în scrierea
acesteia, prin actul Creației. Nu există istorie fără de Creație, cum nu ia ființă nimic bun fără de
Dumnezeu.
Relația Sfânta Treime și Imago Dei, numele divinității în textele biblice și însemnătatea
lor în descoperirea chipului cristic, revelația dumnezeiască și perfecțiunile lui Dumnezeu sunt
aspecte asupra cărora ne oprim în lucrare. Deslușirea atributelor sau perfecțiunilor lui Dumnezeu
sunt vitale în înțelegerea, atât cât poate g ândirea umană, a necuprinsului spectru Divin, revelat
omului prin Iubirea lui Dumnezeu. Fiecare dumnezeiască perfecțiune reprezintă un giuvaier pe
care noi îl putem privi firav, acesta făcând parte dintr -un nestemat pe care -L numim și adorăm,
pe El, Dumnez eu.
Partea a doua a cercetării este o analiză a vieții lui Isus Cristos – Imago Dei, comunicând
aspectele ce țin de modalitățile în care Imago Dei ni se descoperă în Persoana Mântuitorului.
Cum era perceput Dumnezeu până la întruparea Fiului? Divinitatea se revelase omului în diferite
forme, imagini, modalitățile de reprezentare fiind cunoscute în funcție de locație, ființa umană cu
care avea să interacționeze și, primordial, scopul și planul suveran al lui Dumnezeu.

8
Împlinirea profețiilor Vechiului Test ament cu privire la diferite momente legate de
existența lui Isus Cristos sunt o dovadă imbatabilă a divinității lui Mesia, tocmai de aceea fac
subiectul unui punct al lucrării.
Imaginea și miracolul divin definesc Întruparea lui Cristos, miracolul, fenom enul
supranatural reprezentând puterea, imaginea și complexitatea manifestărilor dumnezeiești.
Miracolul, esențial la Nașterea Domnului, rezumă unirea celor două lumi, Cerul și pământul,
spre salvarea omului pierdut și acest aspect face obiectul analizei.
Mesajul cristic este un alt garant al naturii divine și reflectă imaginea și planul lui
Dumnezeu cu privire la omenire. Mesajul lui Isus Cristos este unic și aceasta ne este indicat de
mai multe aspecte: legătura între orator și Dumnezeu, subiectele abord ate, locurile alese pentru a
fi transmise, modul cum Mântuitorul se adresează poporului, timpul când Fiul omului alege să
vorbească, diverselor categorii sociale și de vârstă cărora Mesia și expune temele, alături de
minunile care încununează comunicarea î nvățăturilor.
Schimbarea la față a Mântuitorului reprezintă un alt argument în demonstrarea faptului că
Isus Cristos este portretul divin întrupat, Fiul lui Dumnezeu. Autorul ne împărtășește acest
episod în Lc 9, 28 -36, în care aflăm că Nazarineanul îi ia alături pe Petru, Ioan și Iacov și urcă pe
munte să se roage. În timpul rugăciunii, Domnului i se schimbă înfățișarea feței , iar
îmbră cămintea devine de un alb strălucitor.
Felurite au fost minunile, faptele extraordinare, realizate de Isus Cristos, acți uni care au
avut ca obiective, printre altele, Glorificarea lui Dumnezeu, manifestarea bunătății față de semeni
și demonstrarea faptului că Mesia este Fiul lui Dumnezeu, Imago Dei .
Cea mai cunoscută rugăciune creștină este Tatăl nostru , iar într -o anal iză amănunțită a
textului scriptural descoperim Imago Dei, modul în care Fiul omului relaționează cu Tatăl și felul
în care ființa umană ajunge la tronul de slavă a l lui Dumnezeu prin rugăciune, aceasta pentru că
rugăciunea din Mt 6:9-13 începe cu sublinie rea așa să vă rugați . Noul Testament prezintă mai
multe situații în care Mântuitorul S -a rugat și sunt câteva motive deosebit de importante care
dovedesc necesitatea rugii, primul fiind că Fiul lui Dumnezeu ne îndeamnă să ne rugăm și oferă
un model de rugă ciune.

9
În episodul vieții Mântuitorului Cina cea de taină , găsim simboluri și imagini divine care
petcetluiesc noul legământ între Dumnezeu și om, avem în fața noastră un tablou al
paradoxurilor, al momentelor ce țin de unicitatea lui Isus Cristos și trăd area adusă de păcat.
Scopul răstignirii lui Isus Cristos este să ofere omului posibilitatea de a reintra în relație
cu Dumnezeu. La cruce tot ce -i pământesc piere În fața Crucii și timpul parcă se gândește ce să
facă, toate privirile sunt ațintite spre Mesia, suprema jerfă pentru viață. În acest timp al Golgotei,
Tatăl dă de bună voie pe unicul Său Fiu ca un vrăjmaș.
Imago Dei se reflectă plenar în Învierea Domnului pentru întreaga umanitate , iar acest
eveniment istoric ar trebui să fie sărbătoarea împl inirii, a bucuriei, speranței, a înțelegerii din
Scripturi, a cântului de mulțumire și a glorificării lui Dumnezeu.
Reprezentarea imagistică a divinității nu este o invenție a creștinismului așa cum s -ar
putea crede, fiind cunoscut de altfel faptul că astf el de reprezentări existau și înainte, la
civilizațiile necreștine. În ceea ce privește creștinismul, este de menționat faptul că reprezentările
imagistice ale lui Dumnezeu erau prezente, într -o formă sau alta, încă de la începuturile acestuia,
atât în par tea occidentală a Imperiului Roman, cât și în cea răsăriteană.
În a treia parte, cercetarea se ocupă de Noua Media în relație cu Imago Dei, denumire
care înglobează toate formele media ce relaționează exclusiv cu computerele, telefoanele
inteligente, tabl etele electronice și alte elemente ce țin de noua tehnologie digitală. Azi radical se
schimbă și variantele de a comunica mesajul Imago Dei, de aceea propunem în continuare zece
modalități de a transmite relevant și fondat Logosul în universul virtual.
Universul on -line se împarte în diverse spații virtuale, mijloace rapide, consistente în
informație și eficiente în comunicarea digitală. Dintre acestea, pe lângă platformele rețelelor de
socializare și aplicațiile digitale, mai fac parte clasicul site el ectronic și blogul, asupra cărora se
va opri analiza noastră în raport cu mesajul creștin. În acest context vom preciza și câteva din
modurile în care Biserica Catolică din România este prezentă în spațiul virtual.
Spațiul digital a creat omului o lume p aralelă, o lume a refugiului, a informației, a
imaginii, a căutării de răspunsuri, unele esențiale. Astăzi cuvântul tehnologie este detronat de
expresia era digitală , aproape to tul fiind la o atingere de aplicație distanță. Comunicarea digitală
și implicit cultura din mediul virtual influențează radical viețile noastre.

10
Într-o lume în care astăzi expresii precum dreptul la replică, drepturile omului și dreptul
la viață sunt parte susținută în vocabularul coordonatorilor populari și al jurnaliștilor, oare ce loc
își găsește dreptul universal al omului la libertate religioasă în Noua Media ?
Lumea internetul ui nu este doar o rețea globală și socială, ci un spațiu digital ce
acumulează zilnic informații ce se încadrează în diferite categorii, prezentate nu doar de oameni
obișnuiți, ci și de promotori ai diferitelor curente filozofice, mesageri ai unor teorii care își
propun să schimbe voit concepția biblică despre Dumnezeu , lume și viață.
În vederea comunicării relevant e a mesajul ui Imago Dei în domeniul Noua Media , celor
dispuși din mediul Bisericii le sunt necesare mai multe abilități, pregătirea corespunzătoare și o
echipă deschisă spre împlinirea acestui proiect, ce poate avea un impact neașteptat, de aceea
ultima parte a cercetării va evidenția calitățile necesare comunicatorului în virtual pentru a
transmite mesajul Imago Dei într-un mod relevant, biblic și modern, totodată.

11

CAPITOLUL I
IMAGO DEI ÎN SCRIERILE VECHIULUI TESTAMENT

Obiectivul acestei prime părți a cercetării noastre este acela de a arăta modul în care
Imago Dei, imaginea Sfintei Treimi este prezentă pe paginile sacre ale Scripturii, prin
manifestarea Trinității în istorie, prin vo ia dumnezeiască ca ființa umană, prin revelație, să -l
descopere pe Creator.
Pornind de la cartea Geneza, vom evidenția diversele forme prin care chipul divin se lasă
descoperit, în manifestările Sfintei Treimi, analizând numele lui Dumnezeu și însemnăta tea
acestora în descifrarea revelației cerești, ca mai apoi să evidențiem rolul Duhului Sfânt și
perfecțiunile divine în procesul spiritual de cunoaștere a Trinității.
Chipul lui Dumnezeu nu este singular decât în esență. Divinitatea s -a manifestat, o fa ce și
va acționa sub diverse forme, aceasta datorită naturii sale fără de asemănare. Însăși existența
Sfintei Treimi demonstrează principiul.
Pășim în lumea spirituală cu Marele Subiect, cu Misterul Misterelor, cu deslușirea a ceea
ce este Suveranul Unive rsului, Domnul Dumnezeu. Deslușim imaginea s a, de nepătruns în
întregime, într-un proces treptat, prin voia sa, descoperind acțiunile sale, apariții le, cele vorbite,
reacții le, înțelegând și luând aminte la numele celui ce este. Înțelegem bogăția caracterului său și
pe baza mărturisirilor venite d in alte surse decât cele rostite sau poruncite de Domnul .
Tocmai de aceea nu putem înțelege diversitatea imaginii divine fără a cunoaște modul în
care Dumnezeu s-a revelat omului. Însuși Creatorul este sursa cunoașterii noastre despre El.
Dumnezeu se descoperă în cuvântul scris, tălmăcit mai apoi de sfinții părinți; natura – creația –
deși dezvăluie anumite lucruri despre creator , este limitată; mintea omenească – uneori genială,

12
alteori din contră, are ș i neputințe; experiența religioasă nu poate fi lu ată ca sursă a cunoașterii
divinității , decât dacă se încadrează în învățătura Scripturii.
Așadar, cunoaștem pe Dumnezeu prin cuvântul scris, apoi Logosul Întrupat, manifestarea
Duhului Sfânt și viața bisericii, toate acestea fiind Imagini ale Dumnezeirii, menite să ajute pe
cel creat în a -l descoperi treptat și variat pe cel ce este viu în vecii vecilor.
În paginile de față, când termenii imago sau imagine se află în directă legătură cu
Divinitatea, ne vom referi aceștia ca o reflect are senzorială a Sfintei Treimi, deoarece această
reflectare este obținută prin senz ații, percepții și reprezentări, după cum ni se prezintă Dumnezeu
din vechime până în actualul moment al istoriei.

1.1 CHIPUL DIVIN ÎN VECHIME ȘI ÎN REȚELELE DE SOCIALIZARE

Chipul divin , simbolul , portretul Domnului, apariția dumnezeiască, semnul miraculos,
reprezentarea vizuală , înfățișarea Fiului , spectrul celest, viziunea , asemănarea în esență,
vizibilitatea sunt parte din termenii pe care ne propunem să -i analizăm așa cum sunt ei găsiți în
legătură directă cu Natura Divină, descoperind ceea ce YHWH a dorit să facă de cunoscut.
Însă f ără voia lui Dumnezeu să se arate, să se reveleze, omul nu l-ar fi putut cunoaște
nicioda tă pe creator. El a acceptat să s e facă cunoscut, în diferite și , uneori, miraculoase moduri,
tocmai pentru faptul că esența sa se poate manifesta și vedea în diverse imagi ni și chipuri .
Sfânta Scriptură adeverește , iar Părinții Bisericii susțin a exista două realități: nepuțina de
a-l înțelege total pe Dumnezeu și cognoscibilitatea sa; cu alte cuvinte ambele afirmații, deloc
surprinzător, sunt adevărate. Despre imcomprehe nsibilitatea sa se scrie că nimeni cercetând pe
Domnul nu poate să -l găsească în mod desăvârșit pe cel Atotputernic, pentru că El este ca
înălțimile cerurilor, ca adâncurile Șeólului , ce putem face, ce-am putea ști? Măsura Sa este mai
întinsă decât pământul , iar lățimea mai mare decât marea (Iob 11,7-9).

13
Despre cognoscibilitatea Creatorului , însuși Mântuitorul face următoarele afirmații: dacă
l-am cunoscut pe El, îl vom cunoaște și pe Tatăl Său ; dar de pe acu m îl cunoaștem, cei
credincioși, și l -am și văzut, pentru că cine l -a cunoscut pe Isus, l-a văzut pe Tatăl. Cuvintele pe
care Domnul le spun e nu le zice de la El; Tatăl, care rămâne în Fiul, face lucrările sale, de aceea
e bine a crede că El e în Tatăl și Tatăl în Fiul Său ( In 14,7-11).
Imagine Divină se face vizibilă încă de la creația f iinței umane. Istoria umanității este
legată de divinitate prin creația omului, aceasta pentru că Dumnezeu, în suveranitatea sa, a vrut și
a hotărât să facă omul după chip ul și asemănarea sa. Așadar , creatorul făurește ființa u mană ca
mai apoi să i se descopere în diverse moduri, imagini.
Chip din Gn 1,26 este un sinonim al imaginii și implică o similitudine fizică precum cea
dintre Adam și fiul său, din Gn 5,3, ceea ce d emonstrează asemănarea, la început, dintre
Dumnezeu Creator și om. Cercetarea de față nu face obiectul intrării în analiză a acestui aspect,
însă când vorbim despre Imago Dei, nu putem omite participarea directă a Tatălui Divin Creator
în facerea omului. În același context, este meritoriu a sublinia versetul din aceeași carte, Gn 1,
27, în care ni se precizează că atât bărbatul cât și femeia au fost creați după chipul lui Dumne zeu.
Afirmația șterge posibilele speculații în ceea ce privește aportul divin mai mult la una dintre
creațiile sale umane. Este adevărat că acest text biblic din Gn 1,26 enunță o revelație, uimitoare
pentru unii, și anume participarea omului la natura lui Dumnezeu prin har1.
Mai mult, chiar primii oameni au parte de cunoașterea Tatălui Creator, acesta
descoperindu -se în mod direct, printr -o comunicare unică, edenică. Astfe l, înțelegem dorința fără
de margini a Domnului Dumnezeu să fie cunoscut de către ce l creat și între ei să fie o relație, o
legătură nemediată, menită să împlinească ființa umană.
De ce dorim a analiza în această lucrare și impactul imaginii virtuale legată de Divinitate?
Pentru că ea, astăzi, înseamnă transformarea societății, aduce sch imbarea reală a caracterului
uman, renașterea eticii și metamorfozarea comunicării interumane. Prin dezvoltarea unor
campanii susținute și zilnice se vor putea realiza, atinge, aceste obiective, având deasupra
tuturora Binecuvântarea Domnului Dumnezeu. Nu în cele din urmă , cercetarea are drept scop

1 Cf. Comentariu exegetic în Biblia, Editura Sapientia, Iași, 2013, pag. 34.

14
sublinierea imperativului că Imago Dei trebuie să existe în rețelele de socializare în varianta
decentă, echilibrată și biblică.
Vom răspunde pe parcursul cercetării la întrebările: Care este astăzi, în mediul virtual al
rețelelor de socializare, percepția Imaginii lui Dumnezeu? Cum este privită, descrisă, imaginată,
Divinitatea în mediul online? În lumea modernă circulă ideea conform căreia dacă nu ești pe
internet, nu exiști. De aici și întrebarea: Cum există Dumnezeu pe internet?
Necesitatea unei astfel de cercetări este demonstrată și de dorința internauților de a găsi
răspuns la întrebarea cine este Dumnezeu? Conform Agenției de presă Mediafax , în topul celor
mai căutate expresii de tipul cine este…? , pe motorul de căutare Google , în România, în anul
2015, acest top era condus de întrebarea cine este Dumnezeu?
Se împlinește astfel cuvântul sfânt care îndeamnă pe toți să căutăm pe Domnul câtă
vreme se poate găsi, să-l chemăm câtă vreme este aproape. Cei răi să se lase de gândurile și căile
lor rele și să se întoarcă la Domnul , care va avea milă de ei, pentru că Dumnezeul n ostru nu
obosește iertând ( Is 55,6).
Cercetarea de față își propune să analizeze modul în care Divinitatea își găsește loc în
spațiul paginilor electronice din România . Pentru aceasta, vom încerca să aflăm cum este
prezentată Sfânta Treime, în numărul tot m ai mare de informații , iar, mai apoi, cine sunt
promotorii acesteia.
Care sunt conturile care se ocupă de noua sau clasica ima gine a Divinității în mediul
online este un alt pas pe care dorim a -l parcurge. Desigur vom analiza situația instituțiilor, a
conturilor particulare, a revistelor, a posturilor de radio și de TV care acordă o atenție deosibită
subiectului în discuție.
Odată cu trendul rețelelor de socializare , au apărut și tehnicile din domeniu care să
asigure profil urilor din spatele conturilor o vizibilitate cât mai bună și un număr important de
abonați sau vizitatori. Aceste tehnici se ocupă și de modalitatea artistică a postărilor, menită să
nu fie trecură cu vederea, în cascada informației cu un debit tot mai mare, de la o zi la alta.
Atât teoretic cât și practic, din nefericire, în mediul online se poate spune, arăta, orice.
Alături de mesajul pozitiv transmis de u nii promotori, există și varianta în opoziție, în multe

15
cazuri deosebit de acidă și lipsită de dovezi, în sprijinul postării respective. Vom schița o paralelă
obiectivă între cele sfinte și cele adamice, între acele postări care au numitor comun Numele lui
Dumnezeu. Se cuvine aici a se specifica faptul că Atributele, Numele, Manifestările Divine sunt
parte unitară a Sfintei Treimi, a Imaginii Creatorului, tocmai de aceea pe parcursul analizei vom
face referiri și la aceste particularități în raport cu stadi ul cercetării.
Noutatea cercetării constă în a reliefa percepția și pluritatea Sfintei Treimi în mod special
în spațiul rețelelor de socializare, să găsim variante practice prin care mediul informațional din
aceste rețele ar putea să asigure o platfo rmă robustă de resurse spirituale, care să întărească acel
bob de muștar al credințe i de care vorbește Domnul Isus Cristos: dacă am avea credinț a cât un
grăunte de muștar, am zice muntelui Mută -te acolo și s -ar muta, nimic nu v -ar fi cu neputi nță (cf.
Mt 17,20).
În mod categoric cea mai proaspătă și căutată infomație este cea oferită de către lumea
www. Radio, ziarele și reviste le, alături de televiziune sunt actuale , dar nu la secundă, cum se
întâmplă cu varianta online a news -urilor. Tocmai de aceea est e necesară o cercetare a
fenomenului din pe rspectiva imaginii divinității, aceasta fiind primordi ală pentru înțelegerea
umană cât ș i pentru o mai bună relaționare între semeni. Dacă lumea, astăzi, se raportează la
minut la conexiunea de internet și pentru informație, atunci este benefic pentru noi toți ca și de
aici aceasta să -și procure referințe spirituale echilibrate și biblice.
În universul online , motivul, scopul postărilor nu poate lipsi, tocmai de aceea încercăm să
aflăm de ce -ul administratorilor care cred că este meritoriu a posta creativ, frânturi din Imaginea
lui Dumnezeu. E chiar dificil să -ți găsești astăzi publicul nu țintă, ci acela care să te urmărească,
să fie partener activ cu comentarii, like -uri și share -uri. Statistic ne vom uita la acest public și
vom afla cum interacționează cu administratorii conturilor religioase sau nu.
Textul, imaginea și secțiunea vi deo sunt cele trei mari elemente care pot fi cuprinse în
cadrul unei postări online , iar fiecare dintre ele va fi trecută printr -un filtru analitic, în vederea
conturării unui tablou cât mai exact cu privire la tematica propusă.
În secolul ga dgeturil or și al informației fără limite , simbolurile revin în forță . Astăzi se
poartă prescurtările de cuvinte, de expresii, ba uneori și acestea sunt prea lungi. Care este rolul

16
simbolurilor în lumea socializării virtuale este un alt segment al cercetării pe care do rim a o
realiza.
Dacă este să facem o comparație între cât de volubilă era vocea bisericii acum 25 de ani
și cum mai este ea percepută astăzi, cu siguranță ajungem la concluzia că aceasta este estompată.
Trendul amicițiilor virtuale este cât se poate de vizibil și pare să țină un loc fruntaș în
preocupările celor de lângă noi.
Însă Vocea Bisericii, Mesajul C ristic n -ar putea ajunge mai bine și mai relevant în fața
căutătorilor de răspunsuri din mediul virtual? Se poate vorbi chiar de dependență de vir tual, însă
pe noi ne interesează raportarea individului la Izvorul Dătător de viață, Isus Cristos, înfățișat și în
rețele de socializare. Pentru că dependența de virtual aduce după sine non -comunicarea, atunci
tânjirea sufletului u man se îndreaptă spre ade văratul dialog, Creator -creație, Mântuitor – cel
iertat , după cum chiar El declară: oric ine va bea din apa pe care i -o voi da eu , în veac nu -i va fi
sete, iar aceasta se va preface în El într -un izvor de apă care va țâșni în viața veșnică (In 4,14).

17

1.2 GENEZA ȘI IMAGO DEI

Nenumăratele chipuri ale Dumnezeului cel adevărat sunt descoperit e în diverse feluri în
istoria umanității , însă înainte de a se revela, Creatorul face primul pas în scrierea acesteia, prin
actul creației. Nu există istorie fără de Creație, cum nu ia ființă nimic bun fără de Dumnezeu.
Divinitatea se descoperă printr -o acțiune primordială a tot ce există în univers, din primul
verset biblic, Gn 1,1 unde verbul a crea se referă la o acțiune dumnezeiască, care implică ideea
de noutate și efect deosebit, minunat, subliniind lejeritatea săvârșirii, numai prin Cuvânt și
Voința Domnului2. Verbul amintit se găsește în Sfânta Carte de 47 de ori și înseamnă a face, a
plăsmui, a separa și a tăia.
Imaginea Creatorului se amplifică în versetul următor, unde ni se relatează că Duhul
Domnului plutea deasupra apelor; expresia Duhul lui Dumnezeu – Ruah Elohim – se traduce cu
vânt sau spirit și face referire la prezența divină , la energia vitală care este gata de a crea. O
expresie ce identifică din complexa natură a lui Dumnezeu este și a zis , găsită mai întâi în
versetul 3 al cărții în analiză, zicere des întâlnită în primul capitol al Scripturii; și a zis , este unica
acțiune creatoare a lui Dumnezeu prin cuvânt, rezultat exclusiv al Voinței sale. Când Creatorul
spune, se face, moment în care din nimic se face acel lucru zis.
Glasul Domnului se face astfel auzit. Putem afirma, conform învățăturii Scripturii și a
Sfinților Părinți , că imaginea divinității sălășluiește în crearea cerurilor și a Pământului, aceasta
datorită faptului că Dumnezeu a creat prin zicere , prin Cuvânt, Logos. După cum f iințele există
prin voința Creatorului, la fel omul cunoaște pe Creator tot prin aceeași voie.
De evidențiat este și expresia să-l facem din versetul 26 al primului capitol al Facerii, în
care Sfinții Părinți au văzut realitatea Treimii, înțelegându -se ca un pluralis deliberationis, pe

2 Cf. Comentariu exegetic în Biblia, Editura Sapientia, Iași, 2013, pag. 34.

18
care îl găsim și în Gn 11, 7 -8 și în Is 6,8. În sprijinul ideii este și forma de plural din ebraică a lui
Elohim .
Dumnezeu este cel ce dă misteriosul și miracu losul dar al vieții. Dumnezeu l -a creat pe
om din țărâna pământu lui, i -a suflat în nări suflare de viață și omul astfe l a devenit ființă vie
(Gn 2,7). În ebraică găsim aici un joc de cuvinte: Adam și adamah , adică om și țărâna
pământului. Nu există viață în ființa umană fără de suflarea de viață a lui Dumnezeu. În om
există suflarea lui Dumnezeu, și de aici parte din comentata asemănare . În același sens,
termenul nesamah, viață din expresia suflare de viață este folosit numai pentru Dumnez eu și o m.
Textul amintit deja, om după chipul și asemănarea noastră, se referă la acele calități pe
care omul le -a primit de la Creator, respectiv rațiunea, creativitatea, comunicarea, determinarea,
știind bine că ființa umană nu va fi niciodată asemenea Tatălui Ceresc, aceasta pentru că El este
supremul creator, stăpânul universului. Însă prin calitățile oferite, omul are capacitatea de a
reflecta în viața terestră din atributele lui Dumnezeu, precum dragostea, răbdarea, iertarea,
bunătatea și credincioși a.
În același context, este necesar a aminti faptul că imaginea și stima de sine la ființa
umană nu se bazează pe posesiuni, recunoașteri publice, aclamații sau altele de acest gen, ci pe
faptul că este creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Aces ta în bunătatea sa, îi face pe
oameni să participe la propria sa imagine; Isus Cristos îi cre ează după imaginea și asemănarea sa.
Printr -o asemenea favoare, ei vor cunoaște imaginea, adică cuvântul Tatălui și astfel au
posibilitatea prin e l să-și facă o idee despre Tatăl. Cunoscându -l pe Creator, vor trăi o viață de
adevărată bucurie și fericire3, opinează Atanasie de Alexandria.
Termenii evreiești din Gn 1, 26 -27 sunt tselem și demuth, traduse în Vulgata prin imago
și similitudo, car e au echivalente în Noul Testament pe eikon și homoiosis . Cuvântul tselem
înseamnă imagine modelată, figură conturată și reprezentativă , iar termentul demuth se referă la
ideea de asemănare sau similitudine, mai mult în sens abstract.
Este evident că o mul a fost creat ca ființă integrală, materială și imaterială, creație
concepută după imaginea lui Dumnezeu. A fi creat după imaginea Sa înseamnă a fi o ființă vie;
dacă idolii reprezintă zeii fără de viață, omul este ființa vie creată de unicul Dumnezeu a devărat.

3 Cf. Atanasie de Alexandria, De Incarnatione, 11, Pantianos Classics, 2016, pag. 37.

19
Omul este creat cu inteligență și voință, care îi dau posibilitatea de a lua decizii, o ființă căreia i
se permite să își manifeste dominiația asupra lumii. Adam avea capacitatea de a lega o
comuniune neîngrădită cu Dumnezeu. Astfel că, Imaginea d upă care a fost creată ființa umană
include totalitatea modului în care a fost creat: viața, inteligența, voința și moralitatea4.
Omul este o ființă unitară, alcătuită din corp și din suflet; primul fiind un instrument
potrivit pentru exprimarea de sine și a sufletului, creat pentru comuniunea cu Domnul, destinat
pe plan escatologic să devină un corp spiritual5. Prin glasul său, Tatăl Ceresc se descoperă
omului. Neînțelesul, necuprinsul, într -o clipită se face înțeles primilor oameni, A dam și Eva; El îi
binecuvintează, le zice , iar ei înțeleg, descoperindu -și menirea pe pământ, potrivit cu Gn 1,28: să
fie rodnici, să umple pământul și să -l supună; aici Dumnezeu are pentru prima dată interlocutori.
Direcțiile de viață date omului sunt pot rivite cu planul și caracterul celui veșnic sfânt, principiile
sale definind caracterul.
Când Dumnezeu privește toate cele pe care le -a făcut, iată că erau foarte bune, se scrie în
Gn 1,31, rezul tatul creației fiind parte din capodoperele d ivine, demonstr ație a naturii lui
Dumnezeu. El a fost bucuros, încântat și de Adam și Eva, ceea ce arată grija cu care i -a creat și
valoarea pe care ei o au în inima și p lanul Tatălui Ceresc.
Pe paginile Genezei descoperim nenumărate chipuri ale lui Dumnezeu, reflectate în
acțiunile sale. Două dintre acestea sunt prezentate în Gn 2, 15 -17, în care Domnul îl ia pe om și îl
pune în grădina Édenului, să o lucreze și să o păzească. În g rija sa deosebită, Domnul Dumnezeu
îi poruncește omului să se simtă liber a mânca din toți pomii grădinii, nu și din pomul cunoașterii
binelui și răului, pentru că în ziua aceea va muri .
Domnul relaționează, nu este distant de cel creat, mai mult , îl implică într -un stadiu
ulterior creației: Dumnezeu, cel care a plăsmuit din pământ toate a nimalele și păsările, le aduce
la om ca să le dea nume. Și orice nume va alege omul fiecărei ființe vii, acela v a rămâne. Omul a
pus nume tuturor animalelor, păsărilor și tuturor ființelor câmpului (Gn 2, 19 -20).
O altă referire din grădina creației a dia logului dintre divinitate și om o găsim în Gn 3, 8,
text deosebit de important pentru subiectul nostru. Aici bărbatul și femeia au auzit glasului
Domnului , iar mai apoi se ascund de fața Domnului . Adam și Eva au parte de o revelație

4 Cf.C. C. Ryrie , Teologie elementară, Editura Agape, Făgăraș, 1998, p ag. 171.
5 Cf. R.E. P owell , Image of God, Wycliff Bible Encyclopedia, Chicago, Moody, 1975, 1:832.

20
extraordinară, unicat, prin care pot vedea Chipul Creatorului, Înfățișarea Sa însă , după căderea în
păcat, întâlnirea nu este una lăudabilă pentru om. Deși Dumnezeu își caută primii oameni, ei se
ascund de El .
Încă din prima carte a Sfintei Scripturi găsim prezentată relația Dumnezeu Creatorul și
șarpele. În acest caz imaginea Domnului este una suverană, de dominație, pentru că Domnul
Dumnezeu vorbește șarpe lui spunându -i că e blestemat , mai mult decât toate ani malele și toate
ființele câmpului, dușmănie va pune el între șarpe și femeie, între descendența lui și a ei ( Gn 3,
14).
O altă legătură între șarpele din Gen 3 sau Satana, diavolul, apare în Ap 12,9 și Ap 20,2,
respectiv balaurul cel mare, ș arpele cel vechi numit Diavolul , Satana, acela care înșeală întreaga
lume. Satana înseamnă adversarul , în primul rând al lui Dumnezeu ș i mai apoi al oamenilor.
Diavol înseamnă calomniatorul care acționoează după firea sa vorbind de rău și acționând
împotriva lui Dumn ezeu în fața oamenilor ș i tot astfel denigrând pe oameni în Faț a lui
Dumnezeu6.
Chipul Divin este complex portretizat în cartea Geneza, pentru că pe paginile ei găsim
apariții și acțiuni dumnezeiești, iar vizibilitatea Naturii Sale se manifestă în diverse moduri și în
felurite ocazii, după cum urmează: Domnul Dumnezeu nu este doar Creatorul, ci și Tatăl care
face bărbatului și femeii tunici de piele și îi îmbracă ( Gn 3, 21 ), semn al dragostei, al implicării
în viața omu lui, chiar dacă acesta, în alegerea sa, a săvârșit păcat. Adam și Eva au știut că
Dumnezeu a trebuit să omoare animale ca să le acopere goliciunea rușinii pentru păcatul lor.
Dumnezeu a adus prima jertfă din istorie pentru a acoperi vinovăția oamenilor. Ti parul acesta a
început în Eden și a dus direct la jertfa cea mare de la Golgota. El este cel care face promisiuni
lui Abrah am, spunându -i că toată țara pe care o vede i -o va da lui și descendenței s ale până în
veci. El va pune să fie descendența sa ca pul berea pământului (Gn 13, 15 -16).
Divinul se face vizibil, Imago Dei este evident în cartea Geneza prin următoarele atribute :
Dumnezeu este Persoană , entitate care gândește, plănuiește, are o inim ă cu care
apreciază creația ca fiind bună și voință , deoarece este făcătorul tuturor lucrurilor. El nu este o
substanță sau un lucru, ci o ființă cu personalitate. Creatorul este puternic, pentru că El spune și

6 Cf. A H. Strong , Systematic Theology, Judson Press, USA. 1907. p ag. 454.

21
se face, vom evidenția în paginile ce urmează atotputernicia sa. Dumnezeu este necreat , pentru
că El există dintotdeauna, un text biblic argmentativ fiind Ps 139.
Dumnezeu este creativ , iar imaginația sa a produs istoria umanității, a tot ce există,
cunoscut sau nu . El a realizat unicate și nu este creația în sine, ci Creatorul. Procesul unic al
creației ne evidențiază o altă calitate a divinității; El este ordonat: creația este fascinantă, legile
lăsate de El să guverneze totul sunt incredibile și mărturisesc despre părintele vieții că este un
Dumne zeu al ordinii, după cum și 1 Cor 14,33 subliniază. Este singurul creator din ex nihilo ,
nimeni altcineva nu poate crea astfel, deoarece Dumnezeu a fost înainte de creație, este
independent de ea și poate acționa oricând, oricum asupra acesteia.
Îl putem numi pe Dumnezeu părintele vieții pentru că El aduce viața, pulsul lumii, viața
umană, suflarea animalelor, verbul folosit în cartea Geneza pentru a face fiind asa, însă autorul
folosește și cuvântul bara , tradus cu a crea din nimic, a aduce în existență ceva nou. Pe om
Creatorul l -a adus în existență prin bara , ceea ce ne descoperă că fiin ța umană este o făptură
specială, unică.
Esența ființei divine cuprinde și alte calități, atribute, care explică natura Trinității și de
ce omul poate descoperi Imago Dei . Bunătatea sa nu se face remarcabilă prin modul în care îl
tratează pe om, ci și în felul în care are loc procesul creației; tot ce a făcut de la început este
foarte bun și astăzi oferă daruri bune celor ce i le cer, așa cum consemnează Mt 7,11 și Lc 11,13.
Tatăl tuturor lucrurilor este comunicativ , El a stat și chiar și acum dialoghează, este
Logos, are o voce peste veacuri care se face auzită și ne este benefică. Dumneze u dorește să fie
înțeles de noi, e c el ce se prezintă, după cum găsim scris și în Gn 17,1, când Creatorul vorbește
cu Abraham și îi spune că El este Dumnezeul cel atotputernic. Comunicarea divină se descoperă
începând cu creația și are loc și în timpurile moderne, pentru că natura sa este deschisă spre a
făuri lucruri veșnice, spre împlinire sufletească.
Cine este Dumnezeu? În Ex 3,14-15 El însuși se prezintă Eu sunt Cel ce sunt , Ego eimi
ho on, adică Eu sunt existența absolută care nu are contrar neexistența. În detaliu luat, se explică
astfel: El nu este o esență – subsanță statică, ci cel ce se revelează ca prezență, la arătare sau în

22
ascuns, dar ființa lui este cu totul de neînțeles, deoarece Domnul este fără de început, cel pentru
care toate ies în existență și la care toate se întorc7.
De însemnătate pentru cerecetarea noastră este de evidențiat complexitatea modului în
care Imago Dei se descoperă în cartea Geneza. După actul creației, Du mnezeu ni se prezintă ca
fiind un Domn protector, entitate responsabilă, c el ce oferă direcție pentru viață (Gn 17,5), care
își leagă numele de Abraham (Gn 17, 7), este acela care oferă adevărata binecuvântare ( Gn 17,
16) și tot YHWH e cel ce proorocește ( Gn 18,10 ).
De remarcat este faptul că în Noul Testament apar de 60 de ori citate din Geneza , în mod
special textele primelor șase capitole , ceea ce ne face să afirmăm că bazele revelației
dumnezeiești se găsesc aici, de aceea pentru înțelege rea acesteia trebuie să începem cu Facerea .
YHWH este implicat în bunul mers al viețurii acelora care au credință, care vor să
izbutească în viață alegând calea sa, de aceea El este cel care face planuri (Gn 18,17 ) și uneori e
cel ce stârnește răul – explicabilă atitudine, Dumnezeu e cel ce împlinește (Gn 19, 29; 21,1),
îngrijește în locuri pustii (Gn 21,20 ), pune la încercare și binecuvintează în toate aspectele vieții ,
așa cum precizează Gn 22, 1; 24,1. Dumnezeu descoperă viit orul, un exemplu îl avem în textul
din Gn 25,23, unde El îi răspunde Rebecăi, soția lui Isaac, și anume că două neamuri sunt în
trupul ei, două popoare, dar din măruntaiele ei se vor despărți. Un popor va fi mai tare , dar cel
mare îl va sluji pe celălalt.
O altă caracteristică a modului în care Dumnezeu se prezintă celui creat este cea din Gn
26, 24 unde vorbim de Dumnezeul tatălui ; Domnul i se arată noaptea lui Isaac și se descrie a fi
Dumnezeul lui Abrahám, tatăl l ui; îi spune să nu se teamă, căci este cu el și îl va binecuvânta, îi
va înmulți descendența, toate de dragul lui Abrahám, care a fost slujitorul Domnului.
Binecuvântarea vine peste Isaac datorită tatălui și a naturii divine care îngrijește de neamul
patriarhului.
Analiza noastră nu poate să nu semnaleze două episoade istorice și biblice, aflate pe
paginile cărții în studiu, respectiv curcubeul lăsat de Creator după potop și turnul Babel,
momente unice menite să scoată în relief două manifestări inedite a le Imago Dei .

7 Cf. I. Bria , Tratat de teologie dogmatică și ecumenică, Andreiana, vol. I, pag. 148.

23
Curcubeul este simbolul alianței dintre Dumnezeu și orice suflet viu de pe pământ, pentru
toate generațiile, pentru totdeauna. Creatorul afirmă în Gn 9,13, că acest semn este al lui, este
creația lui și menirea sa este dată chiar de El ; astă zi unii și-au permis altceva , lucru des remarcat
de toate rețelele de socializare și media clasică. Imago Dei se manifestă așadar și printr -un semn
ceresc, după ce creația stă mărturie a revelației divine și implicarea directă, personală a Tatălui
în viața oamenilor cu credință evocați în Vechiul Testament. Curcubeul n -a rămas doar un
simbol, un moment din trecut pe bolta cerească, El poate fi admirat și azi, ca amintire de culoare
că Dumnezeu nu uită, își ține promisiunile și are diferit e chipuri de a se arăta acelora ce chiar
doresc să -l descopere.
Dacă după potop, Creatorul pune un semn al puterii sale între cer și pământ, la turnul
cetății Babel găsim divinitatea implicată direct într -un alt spectru, lingvistic, o transformare care
avea să așeze comunicarea umană pe noi paliere, necunoscute până atunci. Textul sacru din Gen
9, 4,11 este cât se poate de explicit în rolul pe care îl are Dumnezeu în acest moment istoric:
Domnul a încurcat vorbirea oamenilor de pe tot pământul și tot de acolo El îi împrăștie în cele
patru zări ale lumii. Un cercetător pornit în a -l respinge pe Dumnezeu, se poate întreba unde se
vede în acest moment istoric dragostea divină?
Dumnezeu Tatăl este cauza inițiatoare a tot ce este cr eat, deoarece din iubirea și voința sa
creează totul; Fiul este cauza eficientă , iar Duhul Sfânt este cauza sfințitoare, pentru că prin El
creația ajunge la desăvârșire8. Pornirea oamenilor în ridicarea turnului Babel nu ar fi avut o
finalitate fericită pentru aceștia. Imago Dei se distinge emblematic prin împiedicarea oamenilor
de a-și făuri o cetate și un vârf care doar le -ar fi dat ideea de supremație a toate; ei doreau să
ajungă cu turnul până la cer; mai mult, să -și facă un nume, un renume, ei să conducă, ei să
domine totul, î nsă toate acestea ar fi însemnat vrășmășie cu Creatorul și un surogat al succesului,
al controlului total a ceea ce a făurit YHWH .
Tot aici, reținem expresia Dumnezeul lui Abraham , Isaac și Iacov – acesta este un nume
compus care -l identifică pe Dumnezeu în relația lui cu Geneza și cu începuturile poporului evreu,
fiind echivalentă cu ideea de Dumnezeul Genezei. A pelativ ul pentru Dumnezeu apare de mai
multe ori în textul Bibliei, mai ales în clipe definitorii de criză sau subl iniere a planului mesianic
(Gn 31,53; Dt 9,5; Mt 22,32; Mc 12,26; Fp 3,13).

8 Cf. Vasile cel Mare , Despre Duhul Sfânt, 16, 38; trad. Bl. Jackson, Elpenor.

24
Mai multe personaje din cartea Geneza îl prefigurează pe Mesia, Fiul lui Dumnezeu, iar
noi doar îi vom reține atenției, făcând trimitere la relația lor cu Imago Dei ; ei oferă un model d e
viețuire, o perspectivă a cerului și o imagine a ceea ce va avea să vină, Isus din Nazaret. Avem
exemplul lui Isaac, care este singurul fiu, pe care -l iubește tatăl ( Gn 22, 1 -3), text care ne trimite
la In 3,16, unde autorul face afirmația notabilă, El a dat pe sigurul lui Fiu. Tatăl Ceresc îl oprește
pe Abraham în ulimul moment al jertfei și îi oferă un animal, drept înlocuire. Prețios este detaliul
care ne indică faptul că berbecul oferit ca ardere are capul încurcat în spinii deșertului, într-un
tufiș, imagine în oglindă a Fiului de jertfă, Isus Cristos, ce va avea să poarte cununa de spini,
țepușii păcatului lumii, pe care îi ia asupra sa, el Mielul divin de jertfă supremă.
Iosif este un alt personaj remarcabil al cărții de început a Scr ipturii, cu multe temeinice
asemănări între viața sa și cea ce avea să vină, întruparea pe pământ a Împăratului Împăraților,
Prințul Păcii. În capitolele 37 la 50 ale Genezei , ne sunt prezentate momentele cruciale prin care
încercatul Iosif trece, și el av ând un tată iubitor, și el fiind trădat de frații să, și el suferind foamea
și încercarea, dar, de asemenea, lider care, respectă mai multe legi ale conducerii, după cum
urmează: Legea Procesului, el fiind pregătit pentru a conduce – asemenea lui Cristos; Legea
Temeliei trainice – Iosif câștigă încrederea lui faraon ; și Legea Împuternicirii – el oferă o a doua
șansă fraților săi și familiei mai apoi9. Isus Cristos – Imago Dei este prezent pe paginile cărții
Geneza deloc întâmplător, pentru că nimic din ceea ce este nu a fost făcut fără El, afirmă în In
1,3 autorul biblic.

9 Cf. J. C. Maxwell, Comentarii biblice asupra conducerii, Editura Life, Oradea, 2007, pag.4.

25

1.3 SFÂNTA TREIME ȘI SPECTRUL DIVIN

A scrie despre Dumnezeu nu este nimănui simplu , iar motivul, atât pentru credincios și
chiar și pentru sceptic, este de la sine înțeles: să analizezi Esența Vieții, pe YHWE, pe Domnul
Domnului este o misiune unică, atât de specială. Ca ultim teolog al perioadei pre -niceniene,
Tertulian este important , deoarece scrie pentru prima oară termenul Trinitas, iar apoi pe acela de
Persoană și substantia, pentru a exprima Unitatea și Egalitatea în Ființă a Sfintei Treimi10.
Poporul israel nu avea voie să pronunțe numele lui Dumnezeu YHWE, care va fi înlocuit
cu Adonai – Kyrios , adică Domnul , nume ce mai târziu va fi atribuit și lui Isus Cristos. Iată o
identificare în ființa Trinității, găsită prin har de scriitorii Sfintelor Scripturi, încă o dovadă a
faptului că Biblia este Cuvântul Său revelat.
Facem acum o paralelă remarcabilă între Ex 33,19 -20 și In 8,28 și anume, dacă Moise nu
poate vedea fața Tatălui din Ceruri, aceasta pentru că un om , dacă îi vede fața, nu va mai trăi și
faptul că Însuși Fiul lui Dumnezeu afirmă următoarele: la ridicarea Sa, a Fiului Omului, ei vor
cunoaște că Eu sunt . Isus se identifică ca persoană în Trinitate și arată că prin El se ajunge la
Tatăl, lucru imposibil de realizat în perioada Vechiului Testament. Isus Cristos nu își ascunde
divinitatea, ci afirmă fără ocolișuri că El este din aceeași Natură cu Tatăl.
În același context al anali zei, Mijlocitorul este Cuvântul, Isus, nu numai cât a trăit printre
noi și s-a jertfit pentru păcatele noastre, ci până va ține lumea aceasta11. Argumentată este opinia
care subliniază faptul că dumnezeirea nu e nici descoperită , dar nici în întregime ascun să; știm ce

10 Cf. I. Mărtincă, Dumnezeu Unul și Întreit , Editura Universității din București, 2004, p ag.158.
11 Cf. N. Cabasila, Viața lui Cristos , III,4, IBMBOR, București, pag. 46.

26
este lucrarea Sa, dar nu știm ce este în ființa Sa. Existența Sa e un lucru descoperit , dar ce este El
e un lucru ascuns. Dumnezeirea este nesfârșită, mai presus de tot ce este12.
Necuprinsul ar fi mai bine a i se spune, susține un cercetător, cel fără de urmă, fără a
putea fi tălmăcit, pentru că este mai presus de minte, un Dumnezeu în trei ipostasuri, fără de
început, fără de sfârșit, fiind de necuprins de toată firea cuvântătoare13. Și necuvântătoare. Astfel
afirmă cu tărie și Is 55,9 – pe câ t de mare e distanța dintre ceruri și pământ, la fel de îndepărtate
sunt căile și cugetele sale de gândirea noastră.
O Theos, Deus – numele lui Dumnezeu – este menționat de mai multe ori în Noul
Testament și este tradus și explicat prin alte nume, la pl ural, care se referă la atributele
Domnului, texte unde acesta apare fiind: Mt 1,23 – înseamnă Dumnezeu -cu-noi.; Mc 13,19 – a
creat -o Dumnezeu ; Fp 2,11 – faptele mărețe ale lui Dumnezeu ; și Rm 2,13 – sunt drepți la
Dumnezeu . Atributele acestea sunt numele lui Deus , după cum găsim scris și în Is 45.
Cu toate acestea este cu neputință să se găsească vreo imagine care să exemplifice ea
însăși într -un mod exact modul de existență al Trinității14. Pe cât de adevărată este expune rea, pe
atât de diversă este Manifestarea Divinității, în timp, în spațiu, de-a lungul secolelor, în Trinitate,
spre reînnoirea relației cu făptura umană.
Dumnezeu este Duh, Ființă vie, personală, nematerială, Însuși suflul vieții umane, pentru
că în El trăim, ne mișcăm, existăm, ne identificăm ( Fp 17,28). Chiar Fiul Omului mărturisește că
Dumnezeu este Duh și cei care i se închină trebui să făptuiască aceasta în duh și în adevăr ( In
4,24). Însemnate sunt și textele din Ps 104/103,29 -30 care atestă ce ea ce scrie și Gen 1, respectiv
– El își trimite Duhul Său și lucrurile sunt create, astfel reînnoind fața pământului.
O notabilă caracterizare a Divinității o găsim la Grigorie Palama care scrie că Dumnezeu
este împărțit neîmpărțit, unit în împărăție, în suveranitate, și distinct în unirea Sa Trinitară,
neieșit din sine în ieșiri, necurmat , mișcându -se în nemișcare, împărțindu -se neîmpărțit și

12 Cf. C. Catafygiotul, Despre dreapta judecată, despre unirea dumnezeiască și viața contemplativă , 41,
Filocalia, vol. 8, p ag.452.
13 Cf. P. Damaschin, Învăț ături duhovnicești , în Filocalia, vol. 5, p ag.112.
14 Cf. I. Damaschin, Dogmatica, I, 8, trad.cit., p ag. 27.

27
împărtășindu -se întreg după chipul razei de soare15. Nimic din afara Sa nu -l poate împărți, este
unitate și distincție în Sfânta Treime, deși ea se manifestă divers, nimic nu o transformă, deși
acționează , nu se consumă și, totuși, inegalabilul se împărtășește omenirii, fără a i se modifica
natura unică.
Cei care cred și iubesc pe Dumnezeu se împărtășesc de lucrarea Sa, în alt chip, dar nu de
ființa lui Dumnezeu, tocmai de aceea este un alt nume al lucr ării Sale16. Așadar , mântuirea este o
transformare a ființei umane, prin har, spre asemănarea cu Creatorul. Doctrina Treimii – Triadei –
cuvânt inventat de căt re Grigore de Nazianz , are mai multe aspecte. Vorbim despre Unicitatea lui
Dumnezeu – El se descoperă ca fiind Unul. Avem aici Dt 6,4, în care ni se spune Domnul este
singurul Domn. Apoi în Is 45,22 El însuși se prezintă – Eu sunt Dumnezeu, nu este altul. Avem și
sublinierea lui Paul care în Ef 4,6 spune că există un singur Dumnezeu și Tată a toate.
În unitatea Trinității avem și O monoghenis – Monarhia – adică Fiul Unul Născut, Fiul
care se naște din Tatăl. Avem Trinitatea care este Una, Dumnezeul Între it și Sfânt. Persoanele
Trinității sunt identice , după Ființa Lor perfectă și eternă , însă distincte. Isus Cristos este chipul
lui Dumnezeu, ikon tou Theou , strălucirea slavei Domnului, pe baza afrimațiilor din Col 1,15 – El
fiind icoana Dumnezeului nevăzu t, primul născut din creație – și Evr 1, 3 – Mântuitorul fiind
strălucirea gloriei și chipul ființei Sale, a Tatălui, și ținând toate prin cuvântul puterii sale.
Vorbind despre Sfânta Treime și creație, subliniem c âțiva termeni meniți să ne ajute în
descifrarea misterului în dezbatere: a crea înseamnă și a aspira către ființă, a trage o existență
virtuală în realitate și ne uităm la Gn 1,3, când Dumnezeu a spus să fie lumină și a fost. Așadar
avem: ktisis – actul cr eator prin care Domnul cheamă la ființă cele ce însă nu sunt ( Rom 4,17) ,
ktisma – toată făptura (1 Tim 4,4), zidirea aceasta ( Evr 9, 11) , ex nihilo – nu există o materie
preexistentă c reației, El a creat din nimic, adică creatio ex nihilo – potrivit cu Col 1,16, care
accentuează adevărul, toate s -au făcut prin și pentru El17.
Pentru înțelegerea relației în Sfânta Treime și în mod specific între Tată și Unicul Fiu,
vom privi la textele biblice din In 15, 26 și In 16,15 , versete ce reprezintă declarațiile

15 Cf. G. Palama, Despre împărtășirea dumnezeiască, trad. D. Stăniloae, EIB, București, în Filocalia, vol. 7,
pag. 407 -408.
16 Cf. G. Palama, Despre rugăciune. Despre sfânta lumină. 150 de capete despre cunoștința naturală, trad. D.
Stăniloae, EIB, București, în Filocalia, vol. 7, pag. 494.
17 Cf. Mărtincă, Dumnezeu Unul și Întreit , pag. 193 -194, 21 3-214.

28
Mântuitorului Isus Cristos cu privire la natura Sa divină în Sfânta Treime. Textel e au deschis, de –
a lungul secolelor, vii discuții în ceea ce privește esența mesajului transmis.
Isus vorbește, potrivit lui In 15, 26 despre venirea Mângâietorul ui, pe care îl va trimite de
la Tatăl, Duhul Adevărului care purcede de la Tatăl Ceresc. Con form doctrinei niceeană,
canonizată prin termenul homoousios , afirm ăm că Fiul este Dumnezeu în același mod în care
Tatăl este Dumnezeu, iar Duhul Sfânt este Dumnezeu în același mod în care Fiul și Tatăl sunt.18
Un alt aspect care se dorește evidențiat în a cest context al identității Duhului Sfânt și al
relației acestuia cu celelalte persoane ale Sfintei Treimi este acela că Dumnezeu este unul, dar și
că Sfânta Treime este indivizibilă. Tatăl este Dumnezeu, Fiul este Dumnezeu și Duhul Sfânt este
Dumnezeu.
Concepția lui Atanasie este aceea că Tatăl nu este făcut, creat, ci născut de nimeni; Fiul
Său este numai din Tatăl, nici El nu este făcut, nici creat, ci născut din însăși substanța Tatălui
Ceresc. Cât despre Duhul Sfânt , acesta este din Tatăl și, împreună cu Tatăl și cu Fiul, el este
coglorificat și coeter n; nici El nu este creat, nici născut, ci purcede .
Pentru a înțelege imaginea Trinității și relația dintre Duhul Sfânt și celelate persoane ale
Sfintei Treimi , este de evidențiat faptul că Duhu l Sfânt es te o persoană unică, roadă și mărturie a
iubirii reciproce a Tatălui și a Fiului19. Este un fapt cunoscut că dintotdeauna creștinătatea a
crezut în divinitatea Duhului Sfânt , fapt relevat și în Scripturi, în cazul de față la sinoptici. Duhul
lui Dumnezeu, d upă Mt 12, 28, e trimis din cer peste Isus , potrivit cu Mc 1,10, care El însuși va
boteza cu Duhul Sfânt , dar și cu foc, a se vedea Lc 3,16. Tot Duhul Tatălui îi va inspi ra în fața
judecăț ii pe martorii lui Cristos, după cum scrie în Mt 10, 20 . Este de menționat și faptul că
formula baptismală trinitară , din Mt 28, 19, excludea pentru credinciosul și liturghia Bisericii
primare orice îndoială.
Problema divinității Duhului Sfânt devine pr eganantă în contextul crizei ariene din
secolul IV unde se remarcă prin scrieri deschizătoare de drum Atanasie de Alexandria, iar după
el Vasile cel Mare. Aceștia au subliniat pentru Biserică faptul că Duhul Sfânt este Dumnezeu,
argumentare ca re se baza pe lucrările Sale în lume.

18 Cf.L. Dîncă, Cristos și Misterul Sfintei Treimi în scrierile Sfântului episcop Atanasie de Alexandria , Editura
Galaxia Gutenberg, Târgu -Lăpuș, 2015, pag. 26, 27.
19 Cf. H. U. Balthasar, Crezul: meditații la simbolul de credință apostolic , trad. Diac. Ioan I. Ică jr., Editura
Galaxia Gutenberg, Târgu -Lăpuș, 2004, pag. 21.

29
Remarcăm la Atanasie o aplecare deosebită în explicarea naturii divine a lui Cristos,
precum și a relației care există în cadrul Sfintei Treimi. Bazându -se pe ceea ce părinții conciliari
au stabilit la Conciliul de la Niceea, Atanasie subliniază că Is us Cristos este necreat și egal din
veșnicie cu Dumnezeu. Mai mult decât atât este important a menționa faptul că Logosul,
Cuvântul, adică Cristos este o persoană distinctă în cadrul Sfintei Treimi fiind aproape de
Dumnezeu, dar totodată Dumnezeu el însuși .
Această precizare și distincție este foarte importantă pentru înțelegerea naturii Sfintei
Treimi și a relațiilor din cadrul acesteia. Atanasie precizează că în dumnezeire există o purcedere
ad intra , Cuvântul și Duhul Sfânt, radical distinctă de orice purcedere ad extra , creaturile20.
Înțelegem de aici un aspect important conform căruia Logosul nu este Cuvânt al lui
Dumnezeu pentru că este creat, ci pentru că era acolo la început când totul a fost făcut. Cristos
era Dumnezeu și era cu Dumnezeu încă de la început când nimic nu era creat, dar și atunci când
toate au fost create. Cristos este în concepția textului ioanin, dar și al lui Atanasie , nu numai
Logos, Cuvânt, ci și Fiu al lui Dumnezeu.
Atanasie scrie explicit în favoarea unității Sfintei Treimi și a faptului că nu există o
separație între Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. De vreme ce există în Sfânta Treime corespondență și
unitate, cine l -ar putea separa pe Fiul de Tatăl, pe Duh ul Sfânt de Fiul, sau de însuși Tatăl? Cine
ar spune că Sfânta Treime nu este asemănătoare sau este de o altă na tură, fără relație cu ea
însăși? S au că Fiul este de o altă substanță decât Tatăl , iar Duhul Sfânt este străin Fiului?21
Recunoașterea existenței Sfintei Treimi, a faptului că există trei persoane în dumne zeire
ține de domeniul revelației ș i al credinței. Recunoașterea T rinității și acceptarea ei merge mai
departe prin precizarea naturii pers oanelor care o compun. Astfel, Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt sunt
consubstanțiali și au o identitate de substanță, ceea ce garantează unitatea lor.22
Fiul a fost dintotdeauna cu Tatăl în formă de Dumnezeu și a venit pe pământ cu puterea și
ungerea Duhului Sfânt. În acest fel omul care a venit la existență prin voința liberă a lui
Dumnezeu să poată redobândi viața veșnică. N u putem înțelege pe deplin Sfânta Treime și
relațiile din interiorul acesteia fără a preciza că Fiul primește capacitatea spirativă de la Acesta.

20 Cf. Dîncă, Cristos și misterul Sfintei Treimi, pag. 38.
21 Cf. Atanasie de Alexandria , Letters à Sérapion sur la divinit é du Saint -Esprit, intro. și trad. de Joseph
Lebon, Paris, Editions du Cerf, I, 20, 15, 1947.
22 Cf. Dîncă , Cristos și misterul Sfintei Treimi, pag. 55.

30
În Sfânta Treime, Fiul primește de la Tatăl capacitatea spirativă , deoarece nu încetează să
primea scă această p utere de la El; apoi Fiul îi cere Tatălui trimiterea Duhului Sfânt ( In 14, 16),
iar Fiu perfect , cu totală disponibil itate față de voința Tatălui, se lasă ghidat de Duhul Sfânt.
Voința Tatălui îi este manifestată de Duhul Sfânt . Aceasta nu schimbă cu nimic ordinea trinitar ă.
Viața intradivină și raporturile T rinității se organizează și se manifestă printr -o pluralitate
de modalități car e dezvăluie, fără a se epuiza , bogăția divină.23 Duhul Sfânt este acela care
lucrează în mod dumnezeiesc înă untrul spiritului uman liber și ne cercetează. Noi am primit
Duhul ca re este din Dumnezeu , ca să cunoaștem darurile care ne -au fost date din Dumnezeu (1
Cor 2, 12).
Duhul Sfânt este numit pneuma : suflare sau vânt, ori vuiet. Isus cel învia t Îl suflă către
ucenicii Săi, și de aceea și apariția Sa în Dumnezeu e desemnată – în lipsa unei d enumiri mai
bune – ca suflare, spirare. Ceva ce provine din interiorul Său cel mai intim, întrucât dinspre cel
Răstignit se spune că murind și -a predat pneuma Sa, Spiritul Său . Doar prin Duhul Sfânt, cel care
vine, p urcede de la Tatăl, putem învăța noi cu adevărat despre Dumnezeu, îl putem înțe lege cu
ființele noastre limitate, mai ales că El, Isus, este cel care a venit ca jertfă de ispășire pentru
păcatele noastre. Nouă ni l -a descoperit Dumnezeu prin Duhul, căci Duhul cercetează toate, chiar
și profunzimile lui Dumnezeu (1 In 4,10).
Încă d e la Augustin , gândirea occidentală a admis că Duhul purcede principalier de la
Tatăl, adică în principal, în mod originar. Dar Tatăl dă Fiului întreaga putere a Dumnezeirii, tot
așa în mod sig ur El îi va da înapoi Duhului Iubirii primit ca dar al Tatălui. Dacă Tatăl naște pe
Fiul în iubire, atunci Duh ul ar arde întotdeauna ca flacără a iubirii între cei doi, fiind în același
timp iubire și rezultat al iubirii .24
Duhul purcede de la Tatăl prin intermediul Fiului, iar între aceste persoane ale Sfintei
Treimi există o relație de iubire. Dumnezeu este o relație de iubire, iar El este dragoste , nu doar
pentru că iubește creația, ci pentru că El este dragoste în Sine. Tatăl îl iubește pe Fiul; Fiul îl
iubește pe Tatăl. Duhul Sfâ nt, care locuiește în inimile noastre, este esența desăvârșită, pură și
personală a acestei relații, de aceea ne atrage spre dragostea ce există în chiar ființa lui
Dumnezeu .25

23 Cf. Dîncă, Cristos și misterul Sfintei Treimi, pag. 56 -57.
24 Cf. Balthasar, Crezul: meditații la simbolul de credință apostolic, pag. 48.
25 Cf. G. L. Sittser , Izvoare de spiritualitate creștină. Spiritualitatea creștină de la primii martiri la misionarii
moderni , Casa Cărții, 2011, pag. 26.

31
În privința relației dintre Duhul Sfânt și Tatăl, Grigore de Nyssa argumentează că Duhul
este coordonat și nu subordonat Tatălui și Fiului. Natura dumnezeiască fiind desăvârșirea ultimă
în transcendența de necuprins, posedă proprietățile inerente fiecăruia dintre ipostasuri: fiind
invariabilă la nivelul comuniunii potrivit c aracterului necreat, apoi fiind incomunicabilă la
nivelul distincțiilor proprietăților specifice ale fiecăruia . Acestea îi disting în mod clar pe unul de
celălalt.
Observăm aici desăvârșirea și transceden ța ființelor care alcătuiesc Sfânta Treime, fiecare
dintre cele trei ființe având ipostasuri diferite, dar cu un carcater necreat. Pe de altă parte,
proprietatea observată în ipostasuri îi distinge clar și limped e pe unul de celălat, respectiv pe
Tatăl de Fiul și de Duhul Sfânt și pe Fiul de Tatăl, fapt care se sub înțelege din afirmația
anterioară, și de Duhul Sfânt. Pe cale de consecință este clar faptul că Duhul Sfânt este diferit de
celelate două ființe, respectiv Tatăl și Fiul.
Tatăl este mărturisit a fi necreat și nenăscut , fiindcă nici nu a fost născut, nici nu a fost
creat. Desigur, caracterul necreat comun îl are în comun cu Fiul și cu Duhul cel Sfânt. Dar Tatăl
este și nenăscut, ceea ce Îi este propriu și incomunicabil, întrucât nu este sesizat în niciunul din
cei rămași. Pe de o parte, fiind con junct cu Tatăl și cu Duhul în faptul de a fi necreat, Fiul are ca
particularitate faptul de a fi și de a se numi Fiu și Unul -Născut, ceea ce nu se întâmplă în cazul
Dumnezeului celui Sfânt. Pe de altă parte, având comuniune cu Fiul și cu Tatăl în caracterul
necreat al naturii, D uhul cel Sfânt se distinge la râ ndu-I de Ei prin propriile mărci distinctive26.
Sunt prezentate argumente tem einice și bine argumentate referitoare la natura celor trei
perso ane ale Divinității. Tatăl este necreat, particularitate pe care o are în comun cu Fiul și cu
Duhul Sfânt, dar Fiului îi este particular faptul de a fi născut , de unde și denumirea de Fiu și
Unul -Născut. La rândul său , Duhul Sfânt împărtășește cu Tatăl și Fiul natura necreată,
împărtășește aceeași substanță, dar are propriile mărci distinctive pe care le vom prezenta în
continuare.
Marca distinctivă și semnul Său cel mai propriu al Duhului Sf ânt este de a nu fi niciunul
dintre acelea pe care discursul le -a considerat a fi proprii Tatălui și Fiului. Căci nici faptul de a fi
la modul nenăscut, nici faptul de a fi la modul unului -născut nu reprezintă proprietatea sa
specială în raport cu cele spu se anterior, ci faptul de a fi la modul deplin .

26 Cf. Grigorie de Nyssa, Împotriva lui Eunomie , Editura Polirom, Iași, 2010, p ag. 183, 229, 231.

32
Grigore de Nyssa prezintă aici mărcile, carcateristicile distinctive ale Duhului Sfânt, iar
una dintre acestea este proprietatea sa specială a modului deplin. Prin această expresie se înțelege
că acesta se referă la specificul existenței Duhului Sfânt în raport cu cea a Tatălui (nenăscută) și
cea a Fiului (născut ă), având sensul de a exista cu adevărat/ în mod real și nu este proprietatea
specifică a Duhului Sf ânt. Este evident din modul în care Grigorie de Nyssa prezintă situaț ia, că
și Tatăl și Fiul sunt l a modul deplin27.
Grigorie dezvoltă în continuare aspecte legate de relația dintre Duhul Sfânt, Tatăl și Fiul.
Fiindcă, unit cu Tatăl potrivit caracterului necreat, este dimpotrivă separat de Acesta prin faptul
de a nu fi Tată ca El. Iar legătura Sa cu Fiul în caracterul necreat (și în faptul de a -și avea cauza
existenței din Dumnezeul tuturor) se oprește iarăși, în ceea ce Îl particularizează, anume în faptu l
de a nu subzistenta din Tatăl la modul Unului -Născut și în faptul de a fi manifestat prin Fiul
Însuș i.
Distincția dintre cele trei persoane ale Sfintei Treimi este importantă pentru a înțelege
caracterul acestora, precum și ceea ce îi particularizează, iar una dintre aceste particularități este
aceea că Duhul Sfânt se manifestă prin Fiul. Aspectele legate de creație și modul în care este
importantă atunci când vorbim de particularități în cadrul Sfintei Treimi , cu referire îndeosebi la
Duhul Sfânt din gândirea lui Grigorie de Nyssa , sunt prezentate în continuare.
Cum creația a luat sub existență prin Unul – Născut, ca să nu se poată considera că Duhul
are ceva în comun cu ea din faptul că se manifestă prin Fiul, Duhul este distins de cre ație prin
caracterul său neschimbător și inalterabil și prin faptul de a nu avea nevoie de Bunătatea din
afară. Căci creația nu are în natura sa faptul de a fi schimbătoare . Or, prin cele ce se distinge de
creație, Duhul se înrudește cu Tatăl și cu Fiul.
Distincția referitoare la natura neschimbătoare a creației este relevantă pentru înțelegerea
naturii Duhului Sfânt și a faptului că acesta purcede de la Tatăl prin Fiul. Toate câte le are Tatăl
sunt ale mele (In 16,15) – pentru Maxim Mărturisitorul, Tatăl și Fiul sunt izvorul consubstanț ial
al purcederii Duhului. Maxim folosea însă expresia dya tou Hyiou, adică prin Fiul . Tertulian este
scriitorul creștin timpuriu, primul scriitor patristic care a publicat în limba latină, motiv pentru
care a fost numit părintele creștinătății apusene și fondatorul teologiei vestice . El este primul
autor care a folosit cuvântul Trinitas ca echivalent pentru grecescul τριάς, pentru a desemna

27 Cf. Grigorie de Nyssa, Împotriva lui Eunomie , pag. 231, 479.

33
Sfânta Treime. Acesta scrie: Și Tatăl (este) Dumnezeu și Fiul (este) Dumnezeu și Duhul (este)
Dumnezeu, fiecare dintre ei este Dumnezeu28.
Înainte de secolul al V -lea, discuțiile trinitare erau orientate cristologic, problema
purcederii Duhului neavând dezvoltări speciale decât în măs ura în care era presupusă de
chestiunea economiei mântuirii, în raport cu care Duhul era dăruit de Fiul.
Duhul și puterea care vin din Dumnezeu nu este permis să se înțeleagă în alt mod dacă nu
se referă la Logos, afirmă Iustin.29 Apologetul subliniază u nitatea și coexistența Duhului și a
Tatălui, care nu pot fi despărțiți de Logos, de Domnul Isus Cristos. Leon cel Mare a afirmat că
Trinitatea fiind inseparabilă în ea însăși, dacă nu ar fi exprimată întotdeauna în mod inseparabil ,
noi n -am putea înțelege cum de ea poate să existe30.
Când va veni Mângâietorul, pe care -L voi trimite de la Tatăl, adică Duhul adevărului,
care purcede de la Tatăl, El va mărturisi despre Mine. Raportat la stricta dispută legată de
Filioque observăm următ oarea afirmație: pe care-L voi trimite de la Tatăl . Acest text ioanin ne
permite să afirmăm că acolo unde este Tatăl se găsește și Duhul Sfânt, având ca fundament
teologic și alte versete biblice, precum In 14,16: Și Eu voi ruga pe Tatăl, și El vă va da u n alt
Mângâietor , care să rămână cu voi în veac .
Expresia Duhul adevărului din In 15.26 ne arată natura Duhului și ne trimite la dialogul
dintre Pilat și Domnul Isus Cristos, în care reprezentantul Imperiului Roman întreabă, Ce este
adevărul ? În In 15,26 ni se afirmă clar că Duhul Sfânt purcede de la Tatăl , iar Matthew Henry,
în Comentariul Biblic , găsește că acest verset 26 reprezintă principala mărturie a Domnului
despre Duhul Sfânt, (…) care trebuie să mențină cauza lui Cristos în lume , subliniază ac esta.
Dacă Cristos, Domnul care ne -a mântuit, fiind mai înainte duh (pneuma) s -a întrupat
(egeneto sarx) și astfel ne -a chemat, ca și noi să primim răsplata în acest trup31. Afirmația se
susține atât de baza textelor din Scriptură , cât și pe viața personală a credincioșilor care au avut
parte de experiențe cu Dumnezeu, cea dintâi fiind mântuirea sufletului.

28 Cf. Tertulian, Adversus Praxean, 13, în Translations of Christian Literature, vol. II, Latin Texts, 1920.
29 Cf. Iustin, Apologiae I, 33 în Christian Apologetics Past and Present, William Edgar, K. Scott Oliphint,
Crossway, 2009.
30 Cf. Leon cel Mare, Predica II de Rusalii , n.2, în Predici la Nașterea și arătarea Domnului și la perioada
penticostarului, Reîntregirea, 2016.
31 Cf. Clemente 9,5 în The Wri tings of Clements of Alexandria, Nabu Press, 2011.

34
Ei bine, să analizăm deci care sunt atributele Tatălui, ca să vedem dacă Imaginea este
într-adevăr a sa. Tatăl este veșnic, nemuritor, puterni c, Lumină, Rege, Atotputernic, Dumnezeu,
Domn, Creator și Lucrător. Toate acestea trebui e să se regăsească în Imagine, pentru ca, într –
adevăr, cel care l -a văzut pe Fiul, să -l fi văz ut pe Tatăl32. Atributele Tatălui se regăsesc în Fiul
fiind de aceeași substanță , însă Acțiunile, Actele întreprinse diferă, după cum vom vedea că
afirmă și alți teologi.
Origene, proeminent teo log și învățat creștin, afirmă că Mântuitorul, trimis să tra nsmită
cuvintele lui Dumnezeu, nu dăruie Duhul în mod parțial. Îl împărtășește altora pentru că el este
trimis de sus și este superior tuturor, el însuși dăruie Duhul, pentru că el este izvorul33. Aici
Origen intră în substanța Dumnezeirii, argumentând modul deplin în care Fiul dăruie Duhul
Domnului, baza supremă fiind chiar declarația Mânt uitorul că El este izvorul Vieții: Cine crede
în Mine, din inima lui vor curge râuri de apă vie, cum zice Scriptura, conform cu In 7,38.
După cum nu are decât una și aceeași natură, Sfânta Treime nu are decât una și aceeași
lucrare: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt nu sunt trei principii ale creaturilor, ci un singur principiu.
Totuși, fiecare persoană divină lucrează la opera comună după propria ei persoană34.
În In 7.39 s crie că Mesia s punea cuvintele acestea despre Duhul pe care aveau să -L
primească cei ce vor crede în El. Căci Duhul Sfânt încă nu fusese dat, fiindc ă Isus nu fusese încă
proslăvit . Observăm aici faptul că primirea Sfântului Duh era condiționată de proslăvirea Fiului,
încă o dovadă a Relației Divine Active în Trinitate.
Cum e ste mai potrivit să spunem, că este una dintre ființele în devenire sau să îl unim cu
Tatăl? Să spunem că este diferit de Tatăl după s ubstanță sau să spunem că este asemănător cu
Tatăl și îi aparține în mod propriu? Să spunem că este o creatură sau să spu nem că, prin el,
creaturile au fost făcute35?
Argumentele lui Atanasie de Alexandria sunt imbatabile, după cum observăm: Fiul nu
devine, nici nu își schimbă esența, ci este mereu unit cu Tatăl. Este interesant de listat momentele
și ceasurile, prezentate î n Noul Testament, în care Fiul se retrage pentru a vorbi cu Tatăl. În alte

32 Cf. Atanasie de Alexandria, Contra Arianos , I, 21 în Nicene and Post -Nicene Fathers, Second Series , vol. 4,
Christian Literature Publishing, 1892.
33 Cf. Origene, In. 10.48 în Ante-Nicene Fathers, vol. 4, Christian Literature Publishing, 1885.
34 Cf. Dîncă, Cristos și Misterul Sfintei Treimi , pag. 310.
35 Cf. Atanasie de Alexandria, Contra Arianos , I, 9 în Nicene and Post -Nicene Fathers .

35
situații dialogul Său este deschis, la vedere, însă prezentul text nu face obiectul interpretării
direct e ale acestui subiect .
Odată cu Conciliul de la Florența (1438 -1439), expres ia lui Maxim Mărturisitorul, dia tou
Hyiou (per Filium) este prescurtată și afirmată ca atare: Filioque. Se voia astfel evitarea
consider ării Fiului ca un simplu canal de trecere al Sfântului Duh.
Ignațiu de Antiohia, cunoscut și ca Ignatie Teoforul (n. cca. 35 sau 50 – d. între 98 – 117),
a fost un episcop al Antiohiei, un martir al Bisericii și părinte apostolic. În drum spre Roma a
redactat o serie de scrisori, din care s -au păstrat șapte, scriso ri care constituie monumente ale
literaturii creștine timpurii. A fost condamnat la moarte în perioada persecuțiilor împotriva
creștinilor din timpul împăratului Traian și a fost executat la Roma. Acesta opinează că Unul
singur este medic, trupesc ( sarkik os) și Duhual ( pneumatikos ), născut din veșnicie, Dumnezeu
fiind, s -a întrupat, în moarte aduce viața adevă rată, născut și de Maria și de Dumnezeu, mai întâi
poate pătimi, mai apoi nu poa te pătimi, Isus Cristos Domnul nostru36. Cu alte cuvinte, teologul
afirmă natura Fiului aceea de a fi Dumnezeu, rolul Învierii Sale, și faptul că a fost în existența
pământească 100 % Om și 100% Dumnezeu.
Prin Filioque nu mai există putință de tăgadă că Fiul este de -o ființă cu Tatăl și cu Duhul
Sfânt, în perfectă comuniune și împărtășire a Dumnezeirii, a ființei eterne. Filioque este, astfel, o
întărire a poziției homoousiene și o lovitură dată ereziei ariene. Penna su bliniază că Duhul lui
Cristos ne arată așadar că Isus cel Înviat se găsește o dată pentru totdeauna pe un plan de
egalitate soteriologică cu Dumnezeu37.
O altă dovadă a relației Tată și Fiu Div in este în textul din vechime: Iată Robul Meu, pe
care-L sprij in, Alesul Meu, în care Își găsește plăcere sufletul Meu. Am pus Duhul Meu peste El;
El va vesti neamurilor judecata ( Is 42,1) . Ne aflăm în fața unui mesaj profetic, afirmații făcute cu
800 de ani înain te de nașterea lui Mesia. Isus avea să devină Robul Do mnului, dar pe care Tatăl
Îl ajută, care-L sprijin , mai mult, Alesul Meu – aici există o colaborare, o înțelegere, o afinitate,
de aceea El spune Își găsește plăcere sufletul Meu . De reliefat ce anume oferă Tatăl, Am pus
Duhul Meu peste El ; și apoi continu ă textul profetic cu una dintre menirile Fiului – El va vesti
neamurilor judecata .

36 Cf. Ignațiu de Antiohia, Epistula ad Eph. 7, 2 în Ante-Nicene Fathers, vol. 1, Christian Literature
Publishing, 1885.
37 Cf. R. Penna, Lo Spirito di Cristo , Paideia, Brescia, 1976, pag. 297.

36
Vasile de Cesarea afirmă că Duhul Sfânt a fost prezent în viața Domnului, devenindu -i
ungere și tovarăș inseparabil; întreaga viață a lui Cristos s -a desfășurat în prezenț a Duhului38.
Adevăr este faptul că Duhul Sfânt și Isus Cristos au fost inseparabili în esență în viaț a
pământească a Mântuitorului. Eu, da, v -am botezat cu ap ă; dar El vă va boteza cu Duhul Sfânt.
(Mc 1,8) O altă caracteristică a Fiului este aceasta: El botează cu Duhul Sfânt, pentru că sunt din
aceeași Esență.
Dacă Dumnezeu cre ează și face prin el (Cuvântul), acesta nu este dintre lucrurile care
sunt făcute și create, ci este mai curând Cuvântul lui Dumnezeu Creator, și, de asemenea, este
cunoscut plecând de la lucrările Tatălui pe care le realiz ează el însuși. Deci, cum poate el (Tatăl)
să creeze prin intermediul lui, dacă el nu este Cuvântul și Înțelepciunea sa?39 Un alt argument
biblic la cele scrise de Atanasie de Alexandri a este verset ul ce spune că Isus, plin de Duhul
Sfânt, S -a întors de la Iordan ș i a fost dus de Duhul în pustiu (Lc 4,1).
Fiul nu este actul de comandă al Tatălui; ci asemenea radiației ce emană din lumină, el
este Născutul perfect provenit din Tatăl perfect; de ace ea el este Dumnezeu și Imagine a lui
Dumnezeu. Așadar, dat fiind că Fiul este imaginea Tată lui, trebuie în mod necesar să înțelegem
că divinitatea proprie a Tat ălui este însăși ființa Fiului.40
Este necesar să evidențiem expresia lui L uca, Isus S -a bucurat în Duhul Sfânt , din pasajul
ce urmează, că î n ceasul acela, Isus S -a bucurat în Duhul Sfânt și a zis: Tată, Doamne al cerului
și al pământului, Te laud pentru că ai ascuns aceste lucruri de cei înțelepți și pricepuți, și le -ai
descoperit pruncilor. Da, Tată, fiindcă așa ai găsit cu cale Tu (Lc 10,21) .
Apostol ul Paul întrebuințează de 139 de ori termenul pneuma în scrierile sale din Noul
Testament, observă Penna în Lo Spirito di Cristo41. Pneuma , în filozofia stoicilor , este Duhul
divin care animă lumea, ordonând -o și dirijând -o. Căci Domnul este Duhul; și unde este Duhul
Domnului, acolo este slobozenia. (2 Cor 3,17) Unirea completă a celor Două Persoane Divine o
găsim exemplificată și în acest text, Domnul este Duhul sau Duhul Domnului , iar El este
dătătorul eliberării Duhuale. Și Domnul Isus Cristos a vorbit despre libertate și eliberare în mai
multe rânduri.

38 Cf. Vasile de Cesarea, De Spiritus Santo , p. 16 în Nicene and Post -Nicene Fathers, Second Series , vol. 8,
Christian Literature Publishing, 1895.
39 Cf. Atanasie de Alexandria, Contra Arianos , II, 22. ,Nicene and Post -Nicene Fathers .
40 Cf. Atanasie de Alexandria, Contra Arianos , III, 5, Nicene and Post -Nicene Fathers .
41 Cf. Penna, Lo Spirito di Cristo , pag. 160.

37
Dumnezeu în bunătatea sa, îi face să participe (pe oameni) la propria sa imagine, Domnul
nostru Isus Cristos ; el îi cre ează după imaginea și asemănarea sa. Printr -o asemenea favoare, ei
vor cunoaște Imaginea, vreau să spun Cuvântul Tatălui; vor putea prin el să -și facă o idee despre
Tatăl; și, cunoscându -l pe Creator, vor trăi, o viață de adevărată bucurie și fericire, opi nează
Atanasie de Alexandria. Dacă Mântuitorul este Dumnezeu născut din Dumnezeu și b inecuvântat
mai presus de toate lucrurile în veci ( Rm 9,5)42
Atanasie de Alexandria sub liniază că învățătura semănată în fiecare suflet de Sus este
aceasta: Dumnezeu are un singur Fiu, Cuvântul său, Înțelepciunea și Puterea S a, Acesta este
Imaginea și Radierea sa, N ăscutul din substanța Tatălui, dintotdeauna, provenit din Tatăl,
asemănător cu El și veșnic, așadar nu există nimic care să ne facă să ne gândim la o creatură ori
la vreo lucrare.43

42 Cf. Atanasie de Alexandria, De Incarnatione , I, 10 în Nicene and Post -Nicene Fathers, Second Series , vol.
4, Christian Literature Publishing, 1892.
43 Cf. Atanasie de Alexandria, Contra Arianos , III, 34, Nicene and Post -Nicene Fathers.

38

1.4 CONTINGENȚA DINTRE NUMELE LUI DUMNEZEU
ȘI IMAGINEA TRINITĂȚII

Numele lui Dumnezeu – YHWH – are mai multe particularități, importante și în cont extul
analizei noastre referitoare la imaginea Trinității, deoarece acestea descoperă caracterul și
atributele sale, reflectate apoi în acțiunile divine de ieri și de azi. Creatorul, dintr -o anumită
perspectivă nu are un nume, deoarece nu poate fi cuprins într-unul singur, nu i se potrivește unul
singur, așadar El este cel cu multe denumiri, toate cu rol de -a caracteriza ceea ce realizează,
prezentând astfel din natura sa.
Vom vedea în acest punct al cercetării că, deși Domnul are mai multe nume, toate ac estea
nu pot fi considerate în cazul său, nume proprii; ne referim aici la El-sur, tradus cu Puternicul lui
Israel ( Is 30,29) și la Stânca, după cum scrie 2 Sm 23,3. În contextul analizei noastre, așa cum
vom proceda de fiecare dată, vom scoate în relief c ontingența dintre aceste nume și Imago Dei ,
cum este revelat spectrul Trinității. Astfel că, paginile Vechiului Testament descriu cu lux de
amănunte modul unic în care a acționat Puternicul lui Israel, în cele mai multe cazuri El fiind
Stânca statornică a poporului ales.
Shem este cuvântul ebraic care se traduce cu nume și adesea cu termenul persoană, o
exemplificare o avem și în Noul Testament, în Mc 11,9, binecuvântat este Cel ce vine în Numele
Domnului, unde Isus Cristos este reprezentat personal al lui YHWH , ce îl vom supune atenției în
paginile următoare. Prețios este a aminti și alte aspecte ce țin de nuanțarea numelui lui
Dumnezeu, expresii precu m cea din In 2, 23 – mulți au crezut în Numele Lui, cu alte cuvinte
oamenii au primit prin credință descoperirea persoanei sale și lucrarea realizată; în Mc 6,14
găsim o altă valență a numelui Fiului, El fiind deja vestit pentru minunile făcute prin puterea
dumnezeiască; așadar, aici numele semnifică ceea ce a întreprins El.

39
Important este a identifica valențele termenului YHWH în relație cu revela ția divină prin
Imago Dei , subliniind natura cerească a Trinității și acțiunile acesteia în istoria umanității.
YHWH – se traduce cu Eu sunt cel care este și voi fi cu tine. Indubitabil se adăugată și
această referire la viitor pentru că este o făgăduin ță a Domnului . Este Cel care intervine continuu
în favoarea poporului Său, Dumnezeul Exodului și al Legământului; dovadă fi ind cărțile
Vechiului Testament44. YHWH, mai în detaliu, se traduce cu Eu sunt cel care este și voi fi cu
tine ca să te elibereze, pen tru că Eu sunt, în chip depl in și statornic, Cel care este. El rămâne
Libertatea Supremă și transcedentală, deși are înțelegere față de cel pe care l -a creat și i -a dat în
stăpânire pământul .
Dacă privim pe YHWH în Ex 33,17 -23 aici decoper im mai multe din acțiunile Sale.
Dumnezeu este Unicul Domn al lui Israel. Un text important în descoperirea Sa este cel al
Decalogului, din Ex 20,1-11; El este și gelos – se explică afirmația cu Ex 34,14, găsim expresia,
numele lui este gelos .
YHWH este Îndurător și Credincios – acestea sunt c aracteristici fundamentale ale n aturii
Sale. În Ex 34,6 aflăm că El este un Dumnezeu plin de îndurare și milostiv, încet la mânie, și plin
de bunătate și de adevăr . El este Cel Sfânt – în Lv 11,44 găsim: Căci Eu sunt Domnul Dumnezeul
vostru, spune Domnul; de aceea sfințiți -vă și fiți sfinți, căci Eu sunt sfânt. YHWH, în contextul
cărții Exod, prezintă din Chipul Său – este Atotputernic și Eliberator , iar din punct de vedere
antropologic -social, arată că El ocrotește d emnitatea fiecărui om, mai ales al celui nevoiaș, și mai
mult, propune statu tul ideal al unui popor liber și solidar – Israelul .
YHWH, incontestabil, se implică continuu în viața poporului ales, alegând transformarea
sa din interior, în viața socială a po porului, desigur , conform cu planul Său. Există o singură
Sursă pentru tot ce există, aceasta cre ează prin Fiul și se duce la desăvârșire prin Duhul45.
Textele scripturale din Ier 10,16 și Ex 34,14 sunt elocvente în a demonstra cum numele
divin întruchipează caracterul. Ebraicul shem se mai traduce și cum semn și simbol , astfel că
numele nu este altceva decât un simbol al celui ce -l are, descriind din natura și caracterul său.

44 Cf. Mărtincă, Dumnezeu , Unul și Întreit , pag. 26 -33.
45 Cf. Vasile cel Mare, Despre Duhul Sfânt. Epistole, Scrieri III, trad. C. Cornițescu, T. Bodogae, PSB 12, EIB,
1988, pag.378.

40
Încă o particu laritate mai este necesară în privința originii cuvântului nume . În limba
greacă, onoma , adică nume , derivă din aceeași rădă cina din care provine și cuvântul minte și
verbul a cunoaște. Semnificativ e faptul că termenul sanscrit naman , adică nume , derivă din
verbul gna, ce se traduce cu a cunoaște . Prin urmare , numele este echivalent cu un semn sau un
simbol prin care ceva sau cineva este cunoscut.
Un titlu sau nume general pentru Dumn ezeu, termen care apare de peste 2500 de ori în
textele scripturale, este Elohim , cuvânt ce are forma de plural, deși, câ nd se referă la Dumnezeu,
este găsit de cele mai multe ori însoț it de un verb la sin gular. Unii cercetători asociază termenul
cu verbul arab a se teme sau a respecta , descriindu -L în felul acesta pe Creator ca find ființa
supremă, că reia I se cuvine respect.
De evidențiat faptul că rădăcina acestui cuvânt implică și alte caracteristici ale sale,
precum tărie, putere și abilitate. Termenul e ste fo losit pentru prima dată pentru Dumnezeu în
calitate de Creator ( Gn 1,1), aceasta pentru că l ucrarea creației este o manifestare unică și
complexă a puterii și maiestăț ii divine, atotputernicia Domnului în acț iune.
Numele Elohim îl reprezintă pe Dumnezeu l care S -a descoperit prin grandioasele Sale
fapte în creație, însă termenul apare în Vechiul Testament în sensul general de divinita te. De
aproximativ 2310 ori apare ca un nume pentru adevăratul Dumnezeu și tot în Scripturi acesta
mai este folosit cu privire la zeitățile false, potrivit cu textele din Gn 35, 2 -4; Ex 12,12; Ex 18,11,
Ex 23,23. În legătură cu creația, El este Elohim -ul care a creat toate lucrurile.
Elohim este o particularitate a Vechiului Testament, care nu apare în alte limbi semitice ,
iar cu privire la semnificația acestei forme de plural sunt trei concepții, pe care le vom evidenția
astfel: un plural politeist – la origine , se referea la o mulțime de zei și numai ulterior a căpătat un
sens singular , însă trebuie să subliniem că monoteismul Vechiului Testament este unu l revelat și
nu dezvoltat de politeism; un plural trinitar – Dumnezeirea Tri -unică este cel puțin s ugerată în
folosirea formei de plural, adică permite revelația ulterioară a Sfintei Treimi; și pluralul
maiestății – el denotă măreția și supremația lui Dumnezeu și avem câteva exemple în descrieri ca
Singurul Dumnezeu al întregului pământ ( Is 54,5), Dumne zeul tuturor făpturilor ( Ier 32,27) și
Dumnezeul dumnezeilor și Domnul Domnilor (Dt 10,17)46.

46 Cf. I. Mărtincă, Scheme de teologie fundamentală , Editura Gramar; București, 2001, pag. 126. -127.

41
El-Șaddai este un alt nume al lui Dumnezeu , iar originea cea mai probabilă a acestui
cuvânt ar fi înrudirea cu un termen acadian care înseamnă munte . Acest nume Î l înfățișează pe El
ca fiind Cel Atotputernic care stă pe munte și este numele sub care Dumnezeu a apărut
patriarhilor și avem spre exemplificare pasajele din Gn 17,1; Gn 28,3; Ex 6,3. Mai subliniem
faptul că acest nume mai este folosit și atunci când este vorba de disciplinarea poporului lui
Dumnezeu (Rut 1, 20 -21)47.
El-Elion a fost folosit pentru prima oară de Melchisedec când l -a binecuvântat pe
Abraham ( Gn 14,19); înseamnă Dumnezeul Cel Preaînalt și este întâlnit în Nm 24,16; în Ps 7,17
este găsit în combinație cu Iahve ; apoi în Ps 18,13. De asemenea El-Elion apare în Dn 7,22; 25
pentru pluralul aramaic ‘elyonin ; în altă parte, în aramaica folosită de Daniel, echivalentul
termenului ebraic este ‘illaya (Dn 4,17; 7,25).
El Olam se traduce cu Dumnezeul etern și provine de la forma inițială care înseamnă
Dumnezeul eternității – ’el dhu -’Olami și accentuează imuabilitatea lui Dumnezeu, puterea Sa
inepuizabilă. Abraham a plantat un tamarisc la Beer -Șeba și a chemat acolo Numele lui Iahve , ‘el
‘olam (Gn 21,33).
El Roi este un alt nume ce -l descrie pe Creator și se traduce cu Dumnezeul care vede totul
(Gn 16,13), nume dat de Agar, când El i -a vorbit înainte de nașterea lui Ismael.
Yahwe sau YHWH este un cuvânt ebraic , iar originea acestu ia este următoarea: textul
original ebraic nu avea vocale; cu timpul tetragrama YHWH a fost considerată prea sacră pentru
a fi pronunțată; de aceea a fost înlocuită la citire cu ’Adonai , iar vocalele din acest cuvânt au fost
combinate cu consoanele YHWH pentru a da Iehova , o formă care a fost atestată pentru prima
dată la începutul sec. al XII -lea d.Cr.
Scopul cercetării Imago Dei nu este acela de a lista toate numele lui Dumnezeu din
sfintele pagini ale Bibliei, ci doar de a evidenția relația dintre nume, simbol și imagine în ceea ce
privește natura Sfintei Treimi și, categoric, să arătăm că toate numele atribuite persoanelor
Trimității descriu incomensurabila putere a acesteia și desch iderea spre dialog cu ființa umană.

47 Ibidem, pag. 127. -128.

42

1.5 DESCOPERIREA CHIPULUI ÎN REVELAȚIA DIVINĂ

Revelația divină, Imagine și relație. Astfel s -ar putea sintetiza ce înseamnă Relevația
pentru ființa umană. Abordăm acum, un alt capitol important al teologiei creștin e și anume
Revelația lui Dumnezeu. Teologia poate fi împărțită în teologie dogmatică și teologie morală,
drept pentru care obiectul studiului nostru este teologia dogmatică fundamentală , care are ca
singur izvor Revelația.
Creștinismul este unic din multe puncte de vedere, de aceea, s pre deosebire de alte religii,
el concepe pe Domnul Dumnezeu ca pe o Ființă Personală, care nu ramâne indiferentă față de
cele pe care le -a creat , din contră, are permanentă legatură cu ele, în special cu omul . Dumnezeu
se descoperă omului cu un scop precis, ca el să poată cunoaște Voia și Planul Să u privitoare la el
și lume a ce îl înconjoară .
Aceasta ac țiune prin care Dumnezeu se face cunoscut omului, se nume ște revela ție ( de la
latinescul revelo, revelatio = a descoperi, descoperire) sau descoperire dumnezeiasc ă. Dac ă nu ar
exista revela ția, cunoa șterea lui Dumnezeu ar fi imposibil ă, deoarece El, ca fiin ță spiritual ă, nu
poate fi cunoscut prin sim țuri. Dumnezeu S -a descoperit oamenilor în dou ă feluri: pe cale
naturală și pe cale supranatural ă, de unde rezult ă și cele dou ă feluri ale revela ției: revela ția
natural ă și revela ția supranatural ă.
Caracterul primordial al cre știnismului este , așadar, acela de religie revelat ă. Dar exist ă și
alte religii care pretind c ă se întemeiaz ă pe revela ție. Îns ă fondatorii acestor religii care sus țineau
că sunt trimi și ai divinit ății, deci organe ale revela ției, erau , în realitate , fie ni ște psihopa ți, fie
niste r ătăciți incon știenți, ori însel ători con știenți, care urm ăreau scopuri personale. Astfel, a fost
nevoie s ă se stabileasc ă niște criterii dup ă care s ă se deosebeasc ă revelația adevarată de cele
false :

43
-conform criteriilor pozitive , revela ția trebuie s ă cuprind ă adev ăruri religioase și morale
incontestabile, expuse clar și precis, f ără a fi în contrazicere cu alte adev ăruri revelate, nici cu
adev ăruri sigure, de provenien ță uman ă;
-conform criteriilor negative , revela ția nu trebuie s ă conțina idei absurde, contrare logicii
și bunului sim ț, idei imorale, antisociale, antiumane, iar exprimarea acestora nu trebuie s ă fie
făcută în termeni cu multiple întelesuri, obscuri, echivoci;
-conform criteriilor naturale , persoana prin care se face descoperirea (revela ția) trebuie s ă
fie un om sănătos mintal, credincios, evlavios, lipsit de patimi, cu bun ă reputa ție moral ă,
nepref ăcut, modest, f ără interese personale, cu o reputa ție de om integru ;
-Criteriile supranaturale: minunile și profe țiile. Minunile sunt fapte ori fenomene
sensibile, care suspend ă în timp și spațiu legile firii, f ăcute din voia și cu puterea divin ă, de însuși
Dumnezeu sau de ale și ai Lui în scopul adeveririi revela ției, deci cu un scop religios – moral
determinat. Minunile nu contravin legilor natur ii și ordin ii universale, iar specific despre
minunile lui Isus Cristos vom acorda un spațiu în următorul capitol al cercetării.
Teologia biblică se ocupă sistematic cu progresul istoric al Revelației lui Dumnezeu în
Scripturi. Ea recunoaște că Revelația nu a fost dată printr -un singur act al lui Dumnezeu, ci este
descoperită într -o serie de stadii succesive, prin intermediul unor oameni diferiți din multe
puncte de vedere.
Dumnezeu, care locuiește în lumina cea neapropiată (1 Tim 6, 16), vrea să -și
împărtășească p ropria viață divină oamenilor creați de El în mod liber, pentru a face din ei fii
adoptivi, în Fiul său unic ( Ef 1, 4-5). Revelându -se pe sine, Dumnezeu vrea să -i facă pe oameni
în stare să -i răspundă, să -l cunoască și să -l iubească, mult peste tot ceea ce ar fi ei în stare prin
propriile puteri48. Latinescul revelatio , etomologic înseamnă retro velum dare , adică a îndepărta
vălul care ascunde ceva vederii.
Revelația divină este Lucrarea prin care Dumnezeu se descoperă, adică se face cunoscut
pe sine oamenilor, arătându -le acestora voința și planurile Sale în legătură cu lumea și cu
oamenii. Dacă nu ar exista Revelația, cunoașterea lui Dumnezeu nu ar fi posibilă oamenilor,
deoarece El, fiind o ființă spirituală, nu poate fi cuno scut prin simțuri.

48 Cf. Catehismul Bisericii Catolice, 52.

44
Revelația naturală – totalitatea învățăturilor despre existența și însușirile lui Dumnezeu,
pe care le desprindem când privim cu luare -aminte la toată Creația. Revelația naturală singură nu
este suficientă, deoarece nu dovedește limped e caracterul personal al lui Dumnezeu, existând
pericolul căderii în panteism sau deism. Ea trebuie completată cu Revelația supranaturală, în
care Dumnezeu, ca Persoană, i se adresează în mod direct omului. În același timp, nu se poate
face o separație net ă între Revelația naturală și cea supranaturală, existând o reciprocitate și o
legătură profundă între ele.
Revelația supranaturală – atunci când omul, din cauza căderii în păcat, a avut nevoie de o
nouă cale de descoperire a lui Dumnezeu. Această nouă ca le presupune descoperirea lui
Dumnezeu în istorie prin dialogul direct cu omul. Aceată nouă cale se numește Revelația
supranaturală. Toate cele descoperite nouă de Dumnezeu pe calea supranaturală se pot înțelege
numai prin credință.
Revelația supranatura lă a fost transmisă de Dumnezeu în mod direct sau prin aleșii Săi:
îngeri, prooroci, trimiși și, deseori, a fost însoțită de semne și minuni, arătând prin aceasta că
toată creația îi este supusă.
Despre minuni și profeții – minunile presupun în mod neces ar prezența și lucrarea lui
Dumnezeu, ele fiind fenomene ori fapte sensibile, care nu pot fi explicate pe temeiul legilor
naturii, deoarece le depășesc pe acestea, căci autorul lor este Dumnezeu. Scopul lor este religios –
moral , și anume adeverirea Revelați ei. Prin minuni, Dumnezeu nu anulează legile pe care tot El
le-a dat, nici măcar nu le încalcă sau nu le suspendă temporar, deși ar avea și dreptul, și puterea
de a o face. Prin minuni, Dumnezeu depășește legile naturale, datorită Voinței și Atotputernicie i
Sale.
Minunile sunt o altă dovadă convingătoare despre originea divină a credinței creștine: ( In
10), iar profeția este o prezicere al cărui conținut este făcut cunoscut prin Revelație, rolul ei fiind
zidirea sufletească și chemarea oamen ilor la mântui re.
De aceea, cele două căi doar împreună ne aduc un mesaj integru despre Cel Sfânt,
întregindu -se una pe cealaltă. Omul t rebuie să cunoască cele din jur, dar și pe sine însuși, ca loc
în care se arată și lucrează Dumnezeu. Cosmosul și omul pot fi conside rați împreună o
descoperire dumnezeiască, nu de aceeași valoare. Omul, numit și microcosmos, u nivers în

45
miniatură , este mai degrabă un macrocosmos, ca unul ce cuprinde în sine toată lumea, ca unul ce
este scop al lumii.49
Fiind creat din pământ, ființa umană nu conține în sine totul creat, dar fiind făcut după
toate creațiile, se află mai presus de toți.50 Astfel că nu noi suntem p entru lume, ci lumea pentru
noi, iar prin Isus Cristos ea se luminează și se transformă, pregâtindu -se pentru o viețuir e
pământească după Voia Domnului și viața veșnică.
Omului îi este de trebuință o descoperire continuă a lui Dumnezeu, iar acesta se
realizează prin descoperirile și manifestările Domnului în istorie. Revelația în istorie cunoaște
trei etape diferite:
Revelația primordială – atunci când Dumnezeu s -a descoperit primilor oameni , înainte de
căderea în păcat. Un timp de grație, când Creatorul și omul vorbeau chiar față către față , iar Tatăl
împărtăș ea lui Adam și Evei toate adevărurile necesare .
Revelația în Vechiul Testament s-a manifestat cu precădere poporului evreu, prin Lege,
prin manifestările directe ale lui Dumnezeu, în împrej urările istorice, atât de diverse, î n care
Domnul a călăuzit poporul ales.
Revelația Noului Testament – când Dumne zeu ni se descoperă plenar, pentru că Fiul
alege de bună voie să ia chip de om, făcându -se asemenea ființei umane și oferindu -se jertfă de
ispășire pentru păcatele omenirii, împăcând omul rătăcit cu Tatăl ceresc.
Revelația Divină este parte a Imago Dei , deoare ce în mod complex și continuu
Dumnezeu se revelează ființei umane prin modurile amintite, acestea fiind doar o parte din
manifestările sacrului în profan. Remarcabil este de subliniat faptul că și azi Imago Dei are
metode și căi de a se descoperi omului sp re împlinirea totală a acestuia .

49 Cf. Dumitru Stăniloae, Dogmatica, I, Ed. EIBMO, 1993, p ag.11.
50 Cf. Serghei Bulgakov, Lumina neînserată. Contemplații și reflecții metafizice , Ed. Anastasia, 1999 , pag. 393.

46

1.6 DUHUL SFÂNT ȘI IMAGO DE I

Domnul este Dumnezeul istoriei, Cel care se implică în istoria omului, Adevărata
Divinitate care dă istoriei u mane un sens intim și definitiv, afirma Papa Ioan Paul al II -lea într-o
discuție cu Pierre Frossard51.
Așadar, Trinitatea este Creatoarea istoriei umane, în centrul universului afându -se Isus
Cristos, Răscumpărătorul omului52. Scopul final al Tatălui Ceresc este acela ca omul să devină
părtaș, în timp, la divinitate.
Necesare și atât de adevărate sunt cuvintele Papei Ioan Paul al II -lea care afirma în anul
1972 că Adunarea, Biserica, are nevoie în permanență de Coborârea Duhului Sfânt , iar
credincioșii să aibă foc sfânt în suflete și, nu doar plastic vorb ind, profeții pe chip53.
Vasile cel Mare oferă o bogată caracterizare persoanei Duhului Sfânt, definire din care
remarcăm: prin El avem cunoașterea anticipată a lucrurilor viitoare, înțelegerea unui mister,
primim binecuvântările cerești, ne familiari zăm cu tainele vieții viitoare, primim Bucuria ce vine
din Izvorul Vieții și, iată o expresie cu o încărcătură extraordinară, avem posibilitatea de a deveni
părtași ai Dumnezeirii54.
Înainte de a desluși din tainele Duhului Sfânt e necesar a înțelege loc ul și rolul pe care
acesta îl ocupă în Sfânta Treime. Augustin aduce o descriere aparte subiectului și totodată
deosebit de adâncită în învățătura biblică, aceasta pentru că el afirmă că Tatăl nu poate fi Fiul și

51 Cf. Pierre Frossard, Nu vă fie teamă, în Viața creștină, Cluj-Napoca, 1994, pag. 142 -143.
52 Cf. Ioan Paul al II -lea, Redemptor hominis, 1,a. în Redemptor hominis:First Encyclical Letter of Pope John
Paul II, US Chatolic Confere nce, 1979.
53 Cf. Osservatore Romano, 30 nov. 1972.
54 Cf. Vasile cel Mare, Duhul Sfânt, PG 32, 110.

47
nici invers, iar în privința Duhului Sfânt situația este aceeași, El nefiind nici Tatăl și nici Fiul.
Trinitatea este Aceeași în Esență și diferită în trei Persoane, în exprimare și manifestare55.
Când folosim termenul persoană , suntem de părerea lui Toma D'Aquino care afirmă că
Duhul Sfânt este o făptură , dar incomparabilă, care există într -un mod aparte, înălțător.56
În Noul Testament , Revelația Trinității este comp letă și avem ca exemple textele din Lc
1, 32 – în care se vestește Întruparea Domnului Preaînalt; mai apoi același autor sc rie în Lc 1, 35
despre faptul că Duhul Sfânt va veni asupra Fecioarei Maria.
Evanghelistul Matei scrie și el despre Misterul Trinității în capitolul 3, 16, relatând faptul
că Duhul Sfânt a coborât într -un chip de porumbel și a venit deasupra Fiului Omulu i.
Unica și Sfânta Simbioză a Trinității este evidențiată și de Apostolul Ioan în 14, 16, când
istorisește ce s -a întâmplat la Cina Domnului, în camera de sus, când Isus Cristos îi anunță pe
ucenici de un alt Mângâietor, Duhul Sfânt, care să fie veșnic cu ei, și cu noi.
Nici nu se putea altfel, tocmai de aceea Marea Trimite re din Mt 28, 19, cuprinde Cele
Trei Persoane ale Trinității, moment înălțător în care Mântu itorul lansează imperativele mergeți,
faceți ucenici și, desigur, botezați -i.
Pentru cei ca re s-ar îndoi de Dumnezeirea Duhului Sfânt, în Sfintele Scripturi găsim
pasaje grăitoare care să o ateste, tocmai de aceea vom enumera câteva, printre care:
Atotputernicia – conform cu Mt 1,20 și Lc 1,35; plinătatea științei – după In 16,13; Cel care oferă
Harurile Împărăției Domnului – pe baza textului din 1 Cor, 12, 8 -11. Deloc surprinzător, Duhul
Sfânt are puterea de a ierta păcatele, drept mărturie fiind In 20, 22 -23.
Edificatoare este definiția oferită de Tertulian, care subliniază că toate cele Trei Persoane
ale Trinității în parte sunt Dumnezeu57, alungând astfel orice speculații referitoare la o posibilă
diferită măsurare a Însemnătății în mijlocul Trinității.

55 Cf. Augustin, De Trinitate, V, 9 în Nicene and Post -Nicene Fathers, First Series, Vol. 3. Ed. P. Schaff,
Christian Literature Publishing, 1887.
56 Cf. Toma D'Aquino, Summa Theologiae , 1, 29,3, Polirom, Iași, 2009.
57 Cf. Tertulian, Adversus Praxean , 13, Translations of Christian Literature.

48
Misiunea Duhului lui Dumnezeu ne este descoperită în In 17, 21, text în care Apostolul
Iubirii scrie despre unitatea creștinilor în El, după cum Tatăl este cu Fiul și El în Tatăl ceresc,
având drept finalitate recunoașterea lumii că Isus Cristos este Domnul.
În Trinitate există Unitate, Diversitate și Insepar abilitate, afirmație susținută și de Leon
Cel Mare care, vorbind despre atributele Duhului, scrie că dacă Tinitatea nu ar fi exprimată în
mod inseparabil, oamenii n -ar putea -o înțelege58.
Multe sunt atributele Duhului, unul dintre acestea fiind în st rânsă legătură cu Rev elația
Divină. Când citim 1 Cor 2, 11 -12, găsim faptul că nimeni nu cunoaște mai bine pe Dumnezeu
decât Duhul, astfel El fiind numit Duhul revelației. Tototată , cunoașterea darurilor oferite omului
de către Tatăl ne este descoperită nu mai prin Duhul care este din Dumnezeire.
Cyril din Ierusalim subliniază foarte clar că există un singur Duh, cel care a inspirat
Scripturile, care s -a prezentat omenirii în așa fel încât făptura umană să -L înțeleagă59.
Termenul duh este traducerea cu vântului ebraic ruah , a corespondentului său din greacă,
pneuma și al latinescului spiritus . În Vechiul Testament , substantivul ruah apare de 378 de ori , la
care putem adăuga cele 11 din textele aramaice.
Este important să remarcăm un episod important din viața unui erou biblic, din Vechiul
Testament, respectiv David și implicarea Duhului S fânt în această istorie. La 1 Sm 16,13 ni se
relatează despre momentul în care proorocul Samuel îl unge cu untdelemn pe David , iar Duhul
Domnului vine peste el din ziua aceea.
Desigur că înțelegerea și experiența totală a Duhului Sfânt ne sunt rezervate în lumea de
apoi, după cum evidențiază Vasile Cel Mare, iar până atunci este bine a nu mai adăuga nimic la
cele afirmate de Scripturi60.

58 Cf. Leon Cel Mare, Predica a II-a de la Rusalii, n. 2, Predici la Nașterea și arătarea Domnului și la
perioada penticostarului.
59 Cf. Cyril din Ierusalim, Catechesi 16.2 în Nicene and Post -Nicene Fathers, First Series, Vol. 3. Ed. P.
Schaff, Christian Literature Publishing, 1894.
60 Cf. Vasile cel Mare, Contra Eunom, 3,7 în Nicene and Post -Nicene Fathers, First Series, Vol. 3. Ed. P.
Schaff, Christian Literature Publishing,189 5.

49
De evedențiat analiza c are scoate la iveală atribuirea termenului ruah și omului, în
aproximativ 50 de texte, care pot fi grupate pe trei nivele: fiziologic , adică respirația, psihologic ,
respectiv sufletul și spiritual, adică spiritul sau duhul.
La nivel spiritual, ruah este centrul spiritual al omului, termenul înve cinându -se cu
neplesh (suflet) și ajunge să coincidă cu leb, adică inimă, după cum găsim și în textele biblice Ez
18,31 și Ez 36,26, unde se vorbește despre o inimă și un duh nou61.
Însă Scripturile ne prezintă și pe Duhul Domnului, acest Ruah al lui YHWH sau suflarea
Domnului și, așa după cum menționează și Penna, noutatea învățăturii biblice este aceea că
Duhul Domnului nu este atribuit doar pe plan cosmic, ci având și menirea de ag ent de primă
mărime în istoria mântuirii62.
Duhul Domnului este atribuit și lui Mesi a, potrivit lui Is 11,1-2 unde se profețesc
următoarele: că va ieși o mlădiță din Iése, un vlăstar se va ridica și se va odihni peste el Duhul
Domnului: duhul înțelepciuni i și al înțelegerii, duhul sfatului și al tăriei, duhul științei și al fricii
de Domnul.
Acțiunile Duhului Domnului în Vechiul Testament ar putea fi grupate astfel: de tip
profetic, de proclamare a dreptății, de învățare a torei, de eliberare ( cu mai mu lte conotații) și
istorico -salvifice, toate acestea fiind enunțate și în Is 42, 1 -7.
Hăruită caracterizare face Duhului Toma D'Aquino , când afirmă că El este energie
irezistibilă, inițiativă puternică, mișcare și impuls63, toate acestea demonstrând Natura,
Dumnezeirea și Unitatea Sa în Trinitate.
Botezul Domnului Isus Cristos reprezintă fără echivoc un eveniment în care Manifestarea
Dum nezeirii își face prezența pe mai multe planuri; astfel avem pe plan escatologic deschiderea
cerurilor – comunicarea dintre Tatăl Ceresc și ființa umană, pe p lan comunitar -eclezial, prezența
porumbelului, care indică aici , nu atât natura Duhului , cât lucra rea pe care El trebuie să o
realizeze – constituirea noului popor al lui Dumnezeu.

61 Cf. H. W. Wolff, Antropologie de l'Ancient Testament, Geneva, 1974, pag. 36 -42.
62 Cf. Penna R., Lo Spirit o di Cristo, Brescia, 1976, pag. 29.
63 Cf.Toma D'Aquino, Summa Theologiae , I, q. 36, a.1. Polirom, Iași, 2009.

50
Botezul Domnului este văzut și pe plan cristologic, pe baza mai mult or texte, dintre care
reținem Is 42, 1, unde scrie profetic despre coborâ rea Duhului asupra Fiului și Lc 4,18, în care
Mântuitorul afirmă clar că Duhul Domnului este asupra Sa, având ungerea și chemarea să ducă
Vestea Bună celor ce au nevoie de ea.
În explorarea relației Duhul -Fiul, Origene accentuează faptul că Mântuitorul trimis în
lume nu dăruie Duhul în mod limitat, ci plenar, pentru că El este izvorul, superior tuturor64,
dătătorul vieții și al împlinirii din toate punctele de vedere.
Învierea dintre cei morți a lui Isus din Nazaret reprezintă un alt eveniment unic care
demonstrează Manifestarea Su veranității Dumnezeului Cel Adevă rat și, pe baza textului din In
20,17 o înălțare la Tatăl, la Dumnezeul Său și Dumnezeul nostru. Trebuie subliniat că prin
această glorificare, Isus Cristos nu dispare și doar Duhul rămâne cu credincioșii; tocmai Duhul
Sfânt Îi va permite locuirea în cei care cred și Revenirea. Avem aici cu vintele Domnului relatate
în In 14,20 -21: El afirmă că acela care crede cu adevărat înțelege Unitatea Tată -Fiu și
nedespărțirea de Fiul a credincioșilor, totul având ca fundament Iubir ea Divină.
Originea Bisericii este legată de venirea Duhului , iar pentecostele au și ele mai multe
dimensiuni: în primul rând , cea cristologică – Duhul coborât este Duhul lui Cristos, suportul
scriptural fiind Fp 2,33; apoi există dimensiunea escotologic ă – se împlinește făgăduința Tatălui,
după cum scrie Lc 24,49: Duhul este acela pe care Tatăl l -a promis; ecleziologică – Duhul
coboară asupra ucenicilor ( Fp 1,14) și misionară – Biserica Sa, prin puterea Duhului, devine o
comunitate angajată în propovădui rea Împărăției Domnului în întreaga lume ( Fp 2,11).
Este deosebit de important a ev idenția perspectiva pe care Apostol ul Paul o are asupra
Duhului, acesta prezentându -l în scrierile sale ca Duhul lui Cristo s. Avem ca exemple 2 Tes 2,8;
Gal 4,6; Rm 8,9; Fil 1,9.
Unul dintre atributele Duhului se află în strânsă legătură cu Revelația Tatălui; la 1 Cor 2,
11-12 se spune că nimeni nu cunoaște mai bine pe Dumnezeu decât Duhul, astfel El fiind numit
Duhul revelației. Apoi, cunoașterea darurilor oferite omulu i de către Tatăl ne este descoperită
numai prin Duhul.

64 Cf. Origene, In.10,48, Ante -Nicene Fathers, vol. 4.

51
Sunt trei tipuri de lucrări pe care Duhul le realizează în raport cu Biserica65:
– El o edifică, potrivit 1 Cor 3, 16: creștinii sunt templul lui Dumnezeu și Duhul lui
Dumnezeu locuiește în cei credincioși. Mai mult, în versetul 17 descoperim un alt atribut al
Duhului care devine și al celor ce cred, pentru că templul lui Dumnezeu este sfânt.
– El însuflețește Bise rica prin manifestarea Sa spre binele c omun, după cum urmează în 1
Cor 12, 7 -11: cuvântul înțelepciunii, cuvântul cunoașterii, darul vindecărilor, puterea de a face
minuni, profeția, discernământul duhurilor, varietatea limbilor și interpretarea limbilor. O
caracteristică a Duhului o găsim în versetul 11, unde se precizează clar că toate acestea sunt
lucrul unuia și același Duh, El având puterea să împartă fiecăruia daruri după cum vrea.
– El unifică Biserica – toți care cred sunt fii ai lui Dumnezeu, bot ezați în Cristos și
îmbrăcați în Cristos. Așadar, nu mai este nici iudeu, grec, sclav, nici om liber, nici bărbat și nici
femeie, toți sunt una în Cristos I sus, după cum este scris în Gal 3, 26 -28.
Misiunea Duhului Sfânt ne este descoperită și în In 17, 21, text în care apostolul scrie
despre unitatea creștinilor în El, după cum Tatăl este cu Fiul și El în Tatăl , menirea fiind
recunoașterea lumii că Isus Cristos este Domnul.
Remarcăm două denumiri ale Duhului Sfânt, prima fiind Duhul adevărului iar a doua
Paraceletul . În Noul Testament numai apostolul Ioan folosește această expresie, în pasajele din
In 14,17; 15,26; 16,3; 1 In 4,6.
Analizând 1 In 4,6, descoperim că adunarea credincioșilor este din Dumnezeu și cine -l
cunoaște ascultă. În text sunt men ționate expresiile Duhul adevărului și duhul rătăcirii .
Parakletos – paracletul; adică avocat, apărător, mijlocitor, îl descrie pe Domnul Isus
Cristos ca mijlocitor al păcătășilor în fața Tatălui, așa cum citim în 1 In 2,1: dacă cineva c ade în
păcat, avem un apărător la Tatăl, pe Isus Cristos.
Însă mai există o interpretare a Paracletului, diferită, de data aceasta în In 15,26, în care
Mântuitorul afirmă că la venirea Mângâietorului pe care El îl va trimite de la Tatăl, adică Duhul
adevărului, care purced e de la Tatăl, El va da mărturie despre Isus.

65 Cf. I. Mărtincă, Duhul Sfânt. Prelegeri despre a III -a Persoană a Sfintei Treimi, pag. 91 -92.

52
Deoarece teologi a Ioan este dominată de marea judecată, Paracletul este cel care apără
cauza lui Isus Cristos66, pentru că atât Duhul , cât și ucenicii vor depune mărturie despre Domnul
Isus Cristos, așa cu m scrie în In 15, 27, că Duhul adevărului și cel ce L -au urmat vor da mărturie,
deoarece de la început au fost cu El.
Scripturile ne prezintă pe Duhul Domnului – Ruah al lui YHWH s au suflarea Domnului,
iar Penna subliniază că noutatea învățăturii biblice este aceea că Duhul Domnului nu este atribuit
doar pe plan cosmic, ci având și menirea de agent de primă mărime în istoria mântuirii67.
Sfânta Scriptură prezintă Atributele Duhului Sfânt pornind chiar de la cartea Geneza,
aspect atât de important pentru exegeți. Vom trece în cele ce urmează prin câteva din
caracteristicile Sale68:
– Duh de viață și putere – încă din Gn 1, 2-3 ni se prezintă că Duhul lui Dumnezeu se
mișca deasupra a pelor , iar când Domnul spune să fie lumină, este. Descoperim aici omnipotența
creatoare care desființează neantul și aduce viața.
– Puterea lui Dumnezeu – Apostol ul Paul scrie în 2 Cor 13, 4 faptul că Cristos a fost
răstignit din slăbiciune , însă este vi u numai prin puterea lui Dumnezeu
– Activ la Învierea celor credincioși – Același apostol afirmă în Rm 8, 11 că Duhul care
L-a înviat pe Isus Cristos, va învia și trupul muritor al omului, pentru că El, Duhul, locuiește în
acesta.
– Duhul sfințeniei – Termenul sfânt în Biblie, în primul rând, nu indică o calitate morală,
așa cum este el analizat la o primă citire. Sfânt este un atribut care ține de Dumnezeu, în mărirea
Sa transcendentă și in accesibilă. Aici susținem cu Is 6, 3, unde textul repetă de trei ori cuvântul
sfânt, acesta fiind atribuit Domnului oștirilor. Pe de altă parte, Rm 1, 4 ni -l prezintă ca fiind
Duhul Sfințeniei.
– Duhul slavei – El face să strălucească în lume fața Domnului și astfel credincioșii sunt
transformați după chipu l Său, așa cum reiese din 2 Cor 3,18: iar noi toți care, cu fața

66Cf. I. De la Potterie, La vérité dans Saint Jean, vol. I, Pontificio Istituto Biblico, 1999, pag. 309.
67 Cf. Penna , Lo Spirito di Cristo, Brescia, 1976, pag. 29.
68 Cf. Mărtincă, Duhul Sfânt. Prelegeri despre a III -a Persoană a Sfintei Treimi, pag. 105 -111.

53
descoperită, privim ca într -o oglindă gloria Domnului, suntem schimbați în același chip al lui tot
mai glorios așa cum dă Duhul Domnului .
– Duhul rodește și oferă – rodul Duhului este: iubirea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare,
bunătatea, bunăvoința, fidelitatea, blândețea, cumpă tarea; pe baza textului din Gal 5, 22 -23.
– Duhul iubirii – speranța nu înș eală, pentru că iubirea lui Dumnezeu a fost revărsată în
inimile noastre prin Duhul Sfânt care ne -a fost dat, potrivit cu Rm 5,5.
– Duhul unității – Apostol Paul scrie că noi toți am fost botezați într -un singur Duh spre a
fi un singur trup, fie iudei, fie greci, fie sclavi, fie liberi, și toți am fost adăpați într -un singur
Duh – 1 Cor 12,13.
– Duhul libertății – Însuși Isus Cristos face o m ărturisire în acest sens, în Lc 4,18: Duhu l
Domnului este asupra mea, pentru aceasta m -a uns, să duc săracilor vestea cea bună; m -a trimis
să procla m celor captivi eliberarea, să redau libertatea celor asupriți .
Pentru Duhul ca natură divină a lui Cristos, Ignațiu din Antiohia subliniază că Unul
singur este medic, atât trupesc, cât și spiritual, ce e născut din veșnicie, fiind Dumnezeu, ca re s-a
întrupat, în moarte El aduce v iața adevărată, care mai întâi poate pătimi, apoi nu, toate acestea ni –
l descriu pe Domnul nostru, Isus Cristos69.
Iustin scrie categoric că Duhul Sfânt și puterea ce vine de la Dumnezeu nu este permis
niciodată să se înțeleagă în alt mod, dacă nu se refe ră la Logos, adică la Cristos70.
Policarp din Smirna face o analiză obiectivă a rolului pe care îl are Duhul în viața nouă a
credinciosului, scriind că reînvierea trupului este semnul deplinei incoruptibilități, ce este dăruită
de Duhul. Este noul mod de existență, care începe cu Botezul și continuă prin lucrarea Duhului,
ce știm că este dătător de viață71.
Irineu de Lyon, unul din Părinții Bisericii cu o scriitură bogată referitoare la tema noastră,
opinează în dezbaterea despre Duhul, că Tatăl hotăr ăște și poruncește, Fiul aplică, Duhul face să

69 Cf. Ignațiu din Antiohia, Epistula ad Eph. 7,2, Ante-Nicene Fathers.
70 Cf. Iustin, Apologiae, 1,33 în Ante-Nicene Fathers, vol. 1, Ed. A. Roberts, J. Donaldson, C. Coxe, Christian
Literature Publishing, 1885.
71 Cf. Policarp din Smirna, Martyrium Polycarpi, 14,2 în Ante-Nicene Fathers, vol. 1, Ed. A. Roberts, J.
Donaldson, C. Coxe, Christian Literature Publishing, 1885.

54
crească , iar omul progresează și se apropie de necreat, pentru că numai cerceatrul este perfect,
adică Dumnezeu72.
Novațian vorbește despre acțiunea Duhului, argumentând că El este cel care a dat tărie
duhurilor apostolilor și minților lor, a descoperit misterele Evangheliei, care le -a dat putere
martirilor să treacă peste toate cele rele și Acela care cu generozitate îi face pe aceștia podoabe
ale Bisericii, mireasa lui Cristos73.
Clement crede, scrii nd despre Trinitate, că Dumnezeu este Unul, și Logosul este
împreună, adică Isus, unitate și pluritate; iar Duhul este lumina izvorâtă din Cuvânt și puterea sa
este cea care părunde lumea și îi atrage pe oameni la Dumnezeu74.
Biserica își are originea în strânsă legătură cu venirea Duhului Sfânt , iar pentecostele au
și ele mai multe dimensiuni:
– dimensiunea cristologică – Duhul coborât este Duhul lui Cristos, suportul scriptural
fiind Fp 2,33: Înălțat fiind acum la dreapta lui Dumnezeu și primind de la T atăl promisiunea
Duhului Sfânt, l -a revărsat pe acesta, așa cum vedeți și auziți voi.
– dimensiunea escotologică – se împlinește făgăduința Tatălui, după cum scrie Lc 24,49:
Duhul este acela pe care Tatăl l -a promis;
– dimensiunea ecleziologică – Duhul coboară asupra ucenicilor ( Fp 1,14) Toți aceștia,
într-un cuget, stăruiau în rugăciune împreună cu femeile și cu Maria, mama lui Isus, și cu frații
lui.
– dimensiunea misionară – Biserica, prin puterea Duhului, devine o comunitate angajată
în propovăduirea Împărăției Domnului în întreaga lume ( Fp 2,11).

72 Cf. Irineu de Lyon, Adversus haereses, 4,20,1 în Ante-Nicene Fathers, vol. 1, Ed. A. Roberts, J. Donaldson,
C. Coxe, Christian Literature Publishing, 1885.
73 Cf. Novaț ian, De Trinitate, 29,163 în Ante-Nicene Fathers, vol. 5 , Ed. A. Roberts, J. Donaldson, C. Coxe,
Chris tian Literature Publishing, 1886 .
74 Cf. Clement, Strom. 6,138, lu;7,9,4;7,79,4 în Ante-Nicene Fathers, vol. 8 , Ed. A. Roberts, J. Donaldson, C.
Coxe, Chris tian Literature Publishing, 1886 .

55

1.7 IMAGINEA DIVINĂ ÎN PERFECȚIUNILE LUI DUMNEZEU

Deslușirea atributelor sau perfecțiunilor lui Dumnezeu sunt vitale în înțelegerea , atât cât
poate gândirea umană, a necuprinsului spectru Divin, revelat omului prin Iubirea lui Dumnezeu.
Fiecare dumnezeiască perfecțiune reprezintă un giuvaier pe care noi îl putem privi firav, acesta
făcând parte dintr -un nestemat pe care -L numim și adorăm, pe El, Dumnezeu.
Drept este că pentru mulți Dumnezeu este o noțiune pe care nu o înțeleg. Cu toate
acestea, El se lasă descoperit. A spune că nu se poate înțelege un lucru nu satisface știința care
doreșt e să înțeleagă . Dar trebuie spus tocmai contrariul: atunci când știința umană nu dorește să
recunoască faptul că există ceva ce ea nu poate să înțeleagă , totul se cutremură. Însă este o
datorie a cunoașterii umane să înțeleagă că sunt lucruri pe care ea nu poate să le înțelea gă și
trebuie exemplificate care sunt acestea.75
Fiind și raționali și credincioși Adevăr ului, cunoașterea lui Dumnezeu se poate defini și
prin o anumită simțire a prezenței Sale Divine, aisthesin tina tes parusia76. Se înțelege nu cu
simțurile trupului, ci cu cele interioare ale inimii. Sentiment ul nu este o depășire a credinței, ci
cea mai înaltă punere a ei în practică. A m aflat prin credință pe Cel dorit, precum exclamă
mireasa din Ct 3,6. Ea nu -l înțelege, ci face mai mult, îl prinde77.
Prin cunoașterea perfecțiunilor lui Dumnezeu , nu doar dobândim o imagine mai
complexă a Naturii și Puterii Sale, ci suntem atrași de ceea ce este Domnul și poate să facă
pentru noi în orice moment al istoriei, atât personale cât și universale.

75 Cf. S . Kierkegaard, Jurnal , VIII A 11, Ed. Scripta, 2015, pag. 85.
76 Cf. Omilia XI la Cântarea Cântărilor (PG 44, 1001B) – în „Scrieri ale Sfântului Grigorie de Nyssa”, Editura
Institutului Biblic și de Misiune al BOR 1982, colecția PSB, vol. 29, pag. 264.
77 Cf. Omilia VI la Cântarea Cântărilor (PG 44, 893 B -C) – în „Scrie ri ale Sfântului Grigorie de Nyssa”,
Editura Institutului Biblic și de Misiune al BOR 1982, colecția PSB, vol. 29, pag. 198.

56
Eternitatea sau Veșnicia – înseamnă că existența Sa nu are sfârșit. Ea se extinde fără
întrerupere sau limitare. El își ex ercită existența într -un indivizibil prezent78. Dumnezeu este
veșnic, atribut menționat de nenumărate ori pe paginile Scripturii . Ființ ele umane și animalele se
nasc ș i mor însă Dumnezeu există dintotdeauna ș i va continua să existe. Înainte de a se fi născut
munț ii, înainte de a exista pământul ș i lumea, din veșnicie în vecie , Tu ești Dumnezeu ( Ps 90:1,
2), El este cel dintâi și cel de pe urmă ( Is 41,4.), Alfa și Omega ( Ap 1,8).
Un text revelator este al psalmistului care scrie că Dumnezeu a întemeiat în vechime
Pământul, iar cerurile su nt lucrarea mâinilor Lui . Acestea vor pieri dar Domnul va rămâne ; pe ele
le va schimba însă El ră mâne Acelaș , anii Săi nu se vor sfârși ( Ps 102, 25-27).
Pentru Dumnezeu nu există granițe, de aceea la El o zi este ca o mie de ani ș i o mie de
ani ca o zi (2 Pt 3,8). Expresia El Olam, adică Dumnezeul etern, din Gn 21,33, provine dintr -o
formă care la origine înseamnă Dumnezeul eternității79.
Însăș i existența pământească a lui Isus Cristos dovedește Eternitatea Treimii. El le spune
iudeilor că mai î nainte de a se fi născut Abrahaam, sunt Eu ( In 8,58) și tot Mântuitorul declară că
El este Cel dintâi și Cel de pe urmă , Cel viu. Am fost mort dar iată că sunt viu în vecii vecilor.
Eu țin cheile mortii și ale Locuinței morților ( Ap 1, 17 -18).
Creștinii de a zi și oamenii cât de cât preocupați de cele bisericești par să -l cunoască pe
Cristos numai ca om, încearcând să ajungă într -o relație cu El , ignorîndu -I sfințenia și maiestatea
încă inaccesibilă total. Cristosul creștinismului de care vorbim are un zâ mbet șters și a devenit
Cel de Sus care iubește oamenii sau cel puțin pe unii oameni, însă El nu are nevoie de nimeni.
Necesar e a nu uita că acolo unde credința este prezentă, Gloriosul Dumnezeu lucrează prin
oricine. O viață creștină sănătoasă ne cere să acceptăm aceste două afirmații80.
Imuabilitatea – El este neschimbabil, ceea ce nu înseamnă că este imobil sau inactiv . El
nu suferă alterări în caracterul ș i natura Sa. Dumnezeu nu evoluează, ci rămâne întotdeauna la fel
cu Sine însuș i. Avem texte în Scriptură care declară că El nu se schimbă ( Mal 3, 6), nu este nici
schim bare, nici umbră de mutare ( Iac 1,17).

78 Cf. L. B erkhof , Systematic Theology, Grand Rapids, Erdmans, 1978, pag 92.
79 Cf. I. Mărtincă , Scheme de teologie fundamentală, Editura Gramar, București, 2001, pag. 115.
80 Cf. A. W. Tozer , Cunoașterea Celui Preasfânt , Editura Logos, Cluj, 1996, p ag. 44-49.

57
Infinitatea sau Imago Dei nu are limite – Părintele tuturor lucrurilor nu are hotare sau
limite. Referințe găsim în diverse texte, dar și în 1 Rg 8,27 și Fp 17,24 -25. Când vorbim la
Infinitatea Sa, în primul rând , ne gândim în termeni legați de spațiu , Imensitate a Sa și
omniprezență. Dar, de fapt, subiectul se referă la mai mult de atât. Dumnezeu nu este supus
limitărilor spațiale. El este Cel care a creat spațiul și timpul . El nu poate fi localizat doar într -un
punct anume și n u poate fi supus unui sistem de coordonate. Dumnezeu nu locuiește în temple
făcute de oameni, pentru că El este Domnul cerului și al pământului, El a creat lumea ș i tot ce
este în ea (Fp 17,24 -25).
Sfințenia – El este în mod indiscutabil pur și astfel distinct de toate celela lte ființe . Acest
atribut din cadrul perfec țiunii morale se referă la nivelul moral superior absolut ș i la integritatea
Sa. În Dumnezeu nu există nicio umbră de pă cat. El nu are nimic de -a face cu pă catul lumii. Nu
este nimeni sfânt ca Domnul, pentru că El este unic, nu este alt ul în afară de El (1 Sm 2,2.).
În cărțile Vechiul Testament, sfințenie este folosit cu două sensuri, atunci când face
referire la Dumnezeu . În primul rând El este separat, deasupra tuturor lucrurilor create. Însă, El
fiind Sfânt, cheamă omenirea la puritate morală . Un alt aspect ce trebuie menționat este acela că
anumite lucruri sunt considerate sfinte deoarece au o anumită legatură cu Dumnezeu , și aici
avem ex presii precum pămâ nt sfânt sau locul sfânt. Sfințenia Lui pătrunde orice lucru ș i mai ales
pe om. De aceea, pentru a ne apropia de El, avem nevoie de supunere, curăție și ascultare față de
Cuvântul și Voia Sa.
Iubirea sau Imago Dei dăruiește necontenit – Aceasta este însăși natura Sa ( 1 In 4,8).
Când spunem că El este iubire ne referim și la faptul că în Sfinta Treime există o relație specială
de comuniune, respect și dă ruire . Isus Cristos afirmă despre Tatăl că El L -a iubit înainte de
întemeierea lumii ( In 17,24).
Așadar, Dumnezeu este dragoste și El își manifestă iubirea. Dumnezeiasca iubire
înseamnă acțiune, comunicare, relație, sfat, hotărâre, Voia Sa, suflarea de viață, Întruparea
Domnului, călătoria Fiului pe Pământ, Cuvântul dat, Moartea și Învierea Mielului c el Sfânt,
Duhul Sfânt, Întoarcerea în Slavă a Fiului și Viața Veșnică.
Scopul pentru care Dumnezeu a creat lumea a fost invitația făcută omenirii de a se
descoperi, de a înțelege și a oferi iubire a, de a se uni cu cel ce este I ubirea desăvârșită. Domnul

58
este iubire prin Modelul său Suprem de a -și manifesta dragostea. În acest context, înrudite cu
iubirea sunt: bunătatea, mila, răbdarea și harul.
Iubirea este scara ce duce la cer, nici un cuvânt nu o poate lăuda după vrednicie. Iubirea ,
dumnezeiască slujitoare a Domnului și a Duhului, pe cele risipite le adună, iar pe cele înstrăinate
le apropie și le face prietene. Iubirea este întemeietoare a fericitei păci, cea care î l alungă pe
demon, dușmanul și vrăjmașul omului81.
În contextul ce rcetării noastre, imaginea Iubirii Divine capătă diverse chipuri: cel al
Tatălui Ceresc Iubiror, Tatălui ce risipește iubire; cel al Fiului care iubește până la jertfire și cel
al Duhului Sfânt, care în felurite moduri arată iubirea și ne dăruie putința de a face și noi
gesturile iubirii.
Atotputernicia – Domnul Domnilor poate face orice este compatibil cu natura Sa și totul îi
este cu putință . Atotputernic apare de 56 de ori în Biblie și se face referire numai la Cel ce este
Adevăratul Dumnezeu. Când Dumnezeu i S -a arătat lui Ab raham ca să -Și reafirme legămâ ntul,
El S-a identificat spunând nimic altceva decât Eu sunt Dumnezeul cel atotputernic (Gn 17:1).
Omniprezența sau Imago Dei se poate descoperi oriunde, ori când – El este prezent
pretutindeni, în orice moment, Dumnezeu nu poate fi izolat și nu are limitări spațiale. Aceasta nu
înseamnă că părți din El sunt dispersate prin Univers, ci El este prezent în fiecare loc, cu întreaga
Sa ființă. Așadar, totul este pr ezent instantaneu în fața Sa. Dumnezeu este mai presus de spa țiu și
mai presus de timp. Prezența lui Dumnezeu este spirituală, după Voia Sa, se poate materializa.
Domnul Dumnezeu este Duh și se poate manifesta în orice loc, în acela și timp. De fapt,
El este unicul Duh care este cu adev ărat omniprezent, spre deosebire de toate celelalte fiin țe
spirituale create: îngerii, demonii sau Satan însuși (Mc 5,10; Iuda 6; Ap 20,1-3). Și chiar dac ă
Dumnezeu este omniprezent, nu poate fi echivalat cu natura sau cu for ța ce guverneaz ă lumea.
Dumnezeu este prezent în mod activ într -un fel diferit în fiecare eveniment din istorie, ca
un ghid prevăzător al afacerilor umane ( Ps 48.7, 2 Cr 20,37; Dn 5,5-6). Dumnezeu e într -un mod
special prezent și cu luare aminte la cei care cheamă Numele Lui, care mijlocesc pentru alții, care
Îl adoră pe Dumnezeu, care aduc cereri și se roagă în mod serios pentru iertare ( Ps 46.1). În mod

81 Cf. Ioan Gură de Aur, Despre iubire , în Studii Teologice , Nr. 2/2007, trad. din lb. greacă de Octavian
Gordon, p ag. 105-119.

59
suprem, El e prezent în Persoana F iului Său Isus Cristos ( Col 2,19) și, într -un mod misterios, e
prezent în Biserica universală, răspândită pe tot pământul și împotriva căreia porțile iadului nu
vor avea câștig.
Omnisciența – Dumnezeu este atot știutor. Aceast ă caracteristic ă a Lui se manifest ă în
domeniul memoriei, cuno știnței prezente și a pre științei. Dumnezeu cunoa ște toate lucrurile
deplin și dintr -o dat ă. El nu are nevoie de un proces de g ândire pentru a cunoa ște și a acționa .
Cunoașterea Sa este in stantanee și desigur c ă și acest adev ăr ar putea ram âne dincolo de
marginile înțelegerii noastre dac ă nu am c ăuta să-l ilustr ăm cu ceva concret din Scriptur ă.
Adevărul sau Imago Dei ne descoperă tot ceea ce este drept. Adevărul este un alt atribut
absolut al lui Dumnezeu, prin acesta înțelegând că ființa Sa și ceea ce El cunoaște coincid .
Dumnezeu – Adevărul este cunoaș terea absolută a tot ce a fost , ce este și ce va avea să fie, în
Persoană. De aceea, Isus Cristos declară că El este adevărul ( In 14,6), având aceeași natură
Tatăl , El și-a prezentat public unul din atributele Tată lui Ceresc .
Unitatea Sa – adică El este indivizibil. Din veșnicie în veșnic ie există un singur
Dumnezeu, o comuniune perfectă a trei persoane, Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, fiecare din aceste
persoane fiind pe deplin Dumnezeu.
Dreptatea Imago Dei divin ă este atributul în virtutea c ăruia Dumnezeu pretinde
pedepsirea celui ce a încălcat voia Lui. Se pare c ă, de cele mai multe ori, sfin țenia și neprih ănirea
lui Dumnezeu apar una l ângă alta. Tot a șa, neprih ănirea și dreptatea lui Dumnezeu s unt
întrep ătrunse.
Credincioșia – Omul se poate încrede deplin în Domnul și pe promisiunile Sale.
Dumnezeu este credincios în vorba și în fapt ă. Atributele tranzitive manifestate de Dumnezeu în
relația Lui cu oamenii s unt credincio șie și adev ăr. În multe p ărți din Scriptur ă se afl ă scris c ă:
Dumne zeu nu este un om ca să mintă, n ici fiu al omului, ca sa -i pară rău. Ce a spus, oare nu va
face? Ce a f ăgăduit, oare nu va împlini? ( Nm 23,19)
Unicitatea sau Imago Dei nu are asemănare – Poporul Israel nu a avut mai mul ți
dumnezei, asemenea popoarele păgâ ne, ci un Dumnezeu unic. Evreii ș tiau clar că în afara Sa nu
există altul (Dt 6,4 și Is 44,6). Despre acest atribut scrie și Noul Testament, în diverse locuri, că

60
există doar un singur Dumnezeu (In 5,44.), un singur Dumnezeu adevărat ( In 17,3), singurul
Stăpânitor, Împăratul împăraț ilor și Domnul domnilor (1 Tim 6,15).
Spiritualitatea – Unul dintre primele lucruri care trebuie accentuate c ând vorbim despre
Dumnezeu este spiritualitatea. Dumnezeu este duh (spirit). Acesta este mesajul purtat către noi
de întreaga Sc riptura și confirmat de Isus Cristos Însuși. Prin acest lucru întelegem c ă Dumnezeu
nu este limitat de nici un fel de structur ă material ă.
El nu are trup, este invizibil. Aceast ă informa ție a Bibliei d ă o lovitur ă de moarte
panteismului pag ân care sus ține c ă Dumnezeu este în toate lucrurile create și se identific ă cu
creația. Dumnezeu nu este o parte a materiei. El nu este dependent de materie, ci locuie ște în
afara ei. Dumnezeu este creatorul materiei.
Autosuficiența sau Imago Dei nu are nevoie de nimic – Sfânta Scriptură Îl prezintă pe
Dumnezeu ca fiind o Personalitate , ceea ce înseamnă că El cunoaște, simte și are voință proprie,
astfel că alcătuiește planuri în Sine Însuși ș i le duce la îndeplinire. Dumnezeu realizează o
nemăsurată listă de lucruri, printre care să sfințească, ajute, pedepsească, răscumpere, să asculte
rugăciunile și să întărească pe cei care sunt copiii Săi .
Posibilitatea noastra de a -l cunoaste pe Dumnezeu este înlesn ită de faptul că El ne -a făcut
după chipul și asemănarea Sa și noi avem, ca și El, posibilitatea s ă gândim, s ă înțelegem, s ă
simțim procesele de voin ță. Omul este o personalitate de sine st ătătoare și auto -determinat ă
numai în sens relativ.
Ca personalita te, cu Dumnezeu se poate dialoga în chip ra țional prin rug ăciune .
Dumnezeu respect ă ființa umană creată și o lasă să -și exerseze libera voin ță și capacitatea de
alegere. Dumnezeu nu este un fel de stăpân absolut care și-a anihilat orice form ă de
responsabi litate personal ă din partea omului. Dumnezeu l -a creat pe om liber. Tocmai de aceea și
mântuirea este personală și depinde și de voința ființei umane.
Înțelep ciunea Sa – Acest atribut e ste legat de cunoașterea divină. La Domnul Dumnezeu,
hotărârile, alegerile, cuvintele, faptele, totul este făcut înțelept, El realizează cele mai adecvate și
împlinite acțiuni . De aceea este scris că Legea Sa este desăvârșită și înviorează sufletul; mărtu ria
Lui este adevărată, îl face înțelept chiar și pe cel neștiutor. Orânduirile Sale sunt drepte,
înveselesc inima, iar porunc ile Domnului sunt strălucitoare și luminează ochii . Judecățile Lui

61
sunt adevărate, toate sunt drepte , fiind mai de dorit decât aur ul, decât mult aur curat ( Ps 19, 8 –
11).
Minunea este un fapt sensibil, deoarece are loc în lumea văzută , dar și unul extraordinar,
pentru că întrece puterea lucrurilor admirabile, pe care le pot face spiritele82. Aceste minuni pot
fi catalogate astfel: fizice – în afara ordinii naturale; intelectuale – cum ar fi proorociile; mor ale –
de exemplu convertirea ap ostolului Paul. Putem realiza o cercetare mai amănunțită a ceea ce
însemană rolul și natura minunilor din Biblie, descoperind natura faptei – Dumnezeu este creator;
urmările ei – totdeauna minunile sunt bune; modul săvârșirii – la porunca lui Dumnezeu; sco pul
lor fiind preamărirea Sa și ele transmit o învățătură de la Dumnezeu.
Minunile relatate în Sfânta Scriptură sunt: semn al Dragostei divine, semn al Venirii
Împărăției Răscumpătăroare – Dar dacă eu scot diavolii cu Duhul lui Dumnezeu, împărăția lui
Dum nezeu a ajuns cu adevărat la voi. – Mt 12,28; Semn al Gloriei lui Dumnezeu – Dar eu am o
mărturie mai mare decât a lui Ioan, căci lucrurile pe care mi le -a dat Tatăl să le împlinesc –
aceste lucruri pe care le fac – dau mărturie despre mine că Tatăl m -a trimis. – In 5,36; și semn al
transformării finale a lumii – Apoi am văzut un cer nou și un pământ nou, căci cerul dintâi și
pământul dintâi a u trecut, iar marea nu mai este, după cum semnalează Ap 21,183.
Tema credinței este și ea supusă atenției, prin credință înțelegându -se a nu fi doar un dar
divin, prin care Dumnezeu ni se oferă în mod gratuit, ci ea este și un act uman , un răspuns pe
care omul luminat de Duhul Sfânt î l dă Domnului84.
Astfel, acest act al credinței include: convingerea – care înseamnă c unoașterea unei
persoane și a unor evenimente ca provenind de la Dumnezeu și recunoașterea autorității Sale;
încrederea sau confidența în Dumnezeu; ascultarea – supunerea Voinței Sale ; fidelitatea –
convertirea permanentă a vieții este cheia credinței și, o altă expresie, teama sfântă – pe larg fiind
iubire, caritate, comuniune, laudă adusă Domnului.
Cu toate acestea Suveranul Dumnezeu are totul în control. Chemarea sfântă este a fi în
Grația Sa pentru totdeauna. Prin tot felul de slogane, mai ales în med iul digital, omul este chemat
să-și depășească limitele , însă două chestiuni ar fi necesare de semnalat: Creatorul să fie parte

82 Cf. Mărtincă, Scheme de teologie fundamentală, pag. 169, 171.
83 Idem, pag. 173 -175.
84 Idem, pag. 194.

62
din ecuație și a nu se uita întotdeauna de diferența între iluzie și real. Nu e nimic fantastic să te
lași păcălit de o iluzie. Mecanismele vieții sunt simple dar, uneori, ext rem de greu este a le intra
în ritm, tocmai de aceea apar derapajele, unele fatale.
Fantasticul cucerește imaginația , nu și viața . Iluzia hrănește o idee, dar viața e mai mult
decât idei, este călătoria pas cu pas în constelația prezentului, cu tot ce oferă, urmând darea de
socoteală pentru tot ce am făcut, pentru că există, totuși, Judecată și Dreptate. Nu ceea ce ne
dorim noi e cel m ai important, ci ce anume este cel mai bine, iar Creatorul știe aceasta la modul
perfect.
Imago Dei ni se descoperă și prin atributele, perfecțiunile lui Dumnezeu , care nu sunt
doar niște expuneri filosofice, ci acțiuni demonstrate ale divinității, aceste a fiind vitale pentru
univers, gândirea umană, și înțelegerea mecanismelor acestei vieți, toate revelate nouă prin
iubirea lui Dumnezeu.

63

1.8 SUPREMAȚIA IMAGO DEI ÎN PROCLAMAREA CUVÂNTULUI

Astăzi, proclamarea Logosului se realizează în diverse forme, cele mai multe din istoria
bisericii, și face parte din mărturisirea și lucrarea misionară a comunicatorului creștin modern,
tocmai de aceea, în cele ce urmează vom privi modul în care Imago Dei este, inevitabil, parte a
procesului de transmitere a adevărurilor lui Dumnezeu. Considerăm deosebit de necesară
cercetarea acestui aspect, deoarece îl ajută pe comunicatorul urmaș al lui Cristos să înțeleagă
complexitatea lucrării sale.
Lucrarea misi onară include toate lucrurile nec esare unei prezentări complete ș i cuprin –
zătoare a lui Cristos ș i a slujirii Lu i răscumpărătoare pentru lumea întreagă. Ucenicii Săi sunt
chemați să proclame mesajul pocăinței și iertarea păcatelor î n numele lui Cristos, tuturor națiu –
nilor , începâ nd din cetatea Ierusalimului . De asemenea, urmașii săi trebuie să -i învețe pe cei care
l-au acceptat pe Cristos, să păzească tot ce le -a poruncit El, așa încât toți cei care mărturisesc că
îl au pe Fiul în inimă, ca Salvator , să-i fie ascultători în toate aspectele vieții . Întregul proces de
formare al noilor ucenici și botezare a discipolilor, cu toate elementele și mijloacele necesar e
acestei sarcini , formează lu crarea de misiune , realizată în puterea Sfintei Treimi, accesibilă nou ă
prin grația divină, prin manifestarea Imago Dei . Biserica lui Cr istos este cea care trebuie să ducă
la îndeplinire Marea însărcinare, aceasta fiind misiunea sa, potrivit textelor din Mt 2818 -20, Mc
16,15 -16, Lc 24,46 -49, In 20,21 și Fp 1,8 .
Sunt cel pu țin patr u mari cerințe care compun Marea însărcinare ș i care trebuie
îndeplinite : Evanghelia trebuie transmisă tuturor oamenilor, în toată lumea; toți acei care îl
acceptă pe Isus Cristos trebuie să se integreze în biserică ; rezultatele lucrării de misiun e trebuie
consolidate astfel încâ t să asigure o mărturie constantă și permanentă pentru Fiul lui Dumnezeu,
iar cei care îl primesc pe Cristos trebuie învățați, instruiți î n luc rurile pe care El le -a poruncit,
pentru a deveni ascultători în voia Sa .85

85 Cf. J.B. Lawrenee, Missions in the Bible, Ed. Home Mission Board, Atlanta, Georgia, 1931, pag. 17 .

64
Proclamarea trebuie să fie o constantă a bisericii, a tuturor membrilor acesteia, și singurul
motiv de a m isiona est e ca Isus Cristos să fie cuno scut tuturor oamenilor ca Domn și Mâ ntuitor.
Aceasta es te cea mai înaltă înțelegere a scopului electiv al lui Dumnezeu: salvarea
oamenilor d e dragul unei societăți, a lumi i pierdute. Așadar, misiunea creștină se referă la
urmașii Logosului, care au primit porunca de a misiona, comunicând mesajul conținut î n
Evang helii; lumea necreștină este câmpul activității mis ionare, iar Sfân ta Treime este aceea care
a dat naștere lucrării misionare și ajută la desfășurarea și împlinirea ei glorioasă, revelându -se
complex prin Imago Dei .
Natura universală a mărturiei creștine este evidentă datorită caracterului Fiului, pentru
care se depune mărturia, precum și a condiției umane păcă toase, a omenirii căreia î i este
proclamată Evanghelia salvă rii. Cristos nu este Fiul unei singure seminții, Mântuitorul unui
singur popor, Răscumpărătorul unei singure națiuni; El est e purtător ul păcatelor tuturor
oamenilor ( In 1,29) și a murit pentru lumea întreagă, iar de lucrarea Sa răscumpărătoare poate
beneficia întreaga omenire, pentru că drago stea Lui este atotcuprinzătoare, El fiind răspunsul
suprem al unei lumi bolnave de păca t (Rm 5,12-21).
Supremația Imago Dei în proclamarea Cuvântului se face prin Biserică, aceasta fiind unul
din mijloacele principale alese de Dumnezeu pentru ca lumea să cunoască adevărul divin .
Biserica este un organism viu, spiritual, în așa fel organizat încât să -l mărturisească pe Cristos
lumii intregi. Isus din Nazaret a încredințat Bisericii Marea însărcinare, în ea Mesia și -a localizat
lucrătorii aleși special să poarte mesajul salvării celor pierduți și lor le -a dat promisiunea
prezenței, a puterii Sale și a descoperirii Imago Dei .
Indiscutabil, orice alte mijloace nu pot l ua locul bisericii l ui Cristos în lucrarea de
misiune ( Ef 3,9-11, 1 Cor 12,27 -28), tocmai de aceea în activitatea misionară descri să în Noul
Testament, se observă că în momentul în care neamur ile se întorcea u de la idolii lor să -l
slujească pe Dumnezeul cel viu, acestea erau organizate î n biserici.
Aceste biserici nou -testamentale nu numai că au păstrat doctrinele ș i învățăturile l ui Isus
Cristos , dar ele au ș i propov ăduit Evanghelia celor pierduți, pentru că a titudinea misionară î n
timpurile Noului Testament a fost adânc înrădăcinată în biserică și a dat roade î n viețile celor ce
au slujit cu credincioșie. O rganizații le, fundațiil e sau orice alte mijloace ar exista, ele au doar

65
scopul de a ajuta biserica să -și îndeplinească menirea cât mai eficient , potrivit cu timpurile
prezente, pe baza descoperirii mesajului și a lucrării Imago Dei, fără de care propovăduirea
creștină nu ar exis ta.
Comunicatori întru descoperirea divinității sunt m isionarii , oameni aleși de care se
folosește Dumnezeu în împlinirea planului de mântuire, deoarece Dumnezeu a rânduit în
Biserică, întâi apostoli, apoi prooroci (1 Cor 12,28) , pe alții evangheliști si învățători ( Ef 4,11),
cu scopul de a asigura desăvârșirea sfinților, î n vederea lucrării de slujire, pentru zidirea trupului
lui Cristos, până vor ajunge toți la unirea credinței ș i a cunoștinței Fiului lui Dumnezeu, la starea
de om mare, l a înălț imea staturii plinătății lui Cristos ( Ef 4,12-13).
Referitor la expresia amintită, înălțimea staturii plinătății lui Cristos , aceasta poate fi
realizată doar atunci când biserica ajunge să aibă aceeași atitudine și aceleași sentimente față de
lume pe care le-a avut și Mesia, dacă ea este gata să se sacrifice așa cum a făcut -o Mântuitorul
pentru răscumpararea lumii întregi, dacă ea trimite în toată lumea urmași autentici ai Fiului, aș a
după cum El a poruncit .
Cuvântul misionar în latină ș i apostol în greacă au același înțeles ș i anume de trimis ,
așadar aceștia sunt cei trimiși cu un mesaj, sunt cei chemați de Domnul, ascultător i de poruncile
lui Cristos cel î nviat, înzestrați cu Duhul Sfânt, binecuvântați de biserica din care fac parte ș i
susținuți în rugă de aceasta ( Fp 13, 1-2).
Sarcina misionarului este să -L facă pe Isus Cristos cunoscut tuturor oamenilor ca
Mântuitor și Domn ( Fp 1,8) și acest lucru nu înseamnă salva rea lumii, ci evanghelizarea ei;
misionarii nu pot salva, Fiul este c el care salvează însă misionarul, ca martor al lucrării Imago
Dei, este mărturisitor a ceea ce realizează zilnic Sfânta Treime.
Termenul evanghelism provine din grecescul evangelizestai care înseamnă veste bună , iar
un alt cuvânt care definește lucrarea în analiză este keriugma , tradus cu a proclama, a transmite
Evan ghelia lui Isus Cristos .
Charles Adams folosește pentr u prima oar ă cuvântul evanghelism în anul 1851 , termenul
fiind ulterior folosit cu referire la activitatea de evanghelizare a Bisericii86.

86 Cf. C. Adams, Evangelism in The Middle of XIX Century, Boston 1851, pag 51.

66
Comunicatorul creștin contemporan poate propovădui Evanghelia salvării, esența
Logosului explicată chiar de către Cristos însuși, în Lc 24,46 -49, așa după cum este scris, așa
trebuia să pătimească Domnul și să învieze a treia z i dintre cei morții, să se propovăduiască
tuturor neamurilor, în Numele Lui, pocăința și iertarea păcatelor, începând din Ierusalim.
În Noul Testament cuvântul evanghelist apare de trei ori, respectiv în Fp 21,8, Ef 4,11 și
2 Tim 4,5. Din contextul în care acest termen este folosit aici , se poate înțelege mai bine
conceptul de evanghelizare din primul veac, unde nu era vorba de un titlu sau vreo ceremonie, ci
o activitate a primilor creștini, misionari și predicatori ai Evangheliei87.
Cuvâ ntul evanghelist apare în Ef 4,11 încadrat î n lista darurilor, deoarece în primul veac,
nu avem niciun dubiu; activitatea apostolilor nu a fost clar despărțită de cea de evanghelist . La
început, apostolii făceau această slujbă, iar mai târziu, evangheliștii au fost discipoli i apostolilor.
Al doilea termen ce dorim a -l evidenția este keriugma , tradus cu proclamare, predicare .
Evanghelismul , în primii ani ai Bisericii, se refer ea și la acest termen, aceasta pentru că
mărturisitorii adevărului au proclamat întru parea lui Isus, iertarea acordată oamenilor prin jertfa
sa și faptul că epoca mesianică a început odată cu venirea Lui î n lume .
Martureo este un alt cuvânt și înseamnă mărturisire sau a depune mărturie. Primii
apostoli au proclamat identificarea Domnului Isus cu Mesia, suferințele, moartea ș i invierea Sa,
precum ș i necesitatea credinței pentru toate neamurile. Primii creștini au crezut în această
mărturie și au experimentat -o în viețile lor. Așadar, se poate spune că Evang helia este mărturia
creștinilor; a cela care crede î n Isus Cristos deține mărturia î n El (l In 5,10). Datoria
comunicatorului creștin este, prin ur mare, de a transmite Vestea Bună a Fiului ș i de a depune
mărturie des pre El, cu scopul de a conduce și pe alții pe calea credinței dătătoare de viață .
Isus Cristos este Salvatorul tutur or oamenilor, indiferent de rasă, culoare sau origine; n u
există bariere rasiale în Marea însărcinare, nici împărțiri teritoriale î n textul din In 3,16. Scopul
misionar al lui D umnezeu este larg precum lumea întreagă, mare asemenea căutării umane după
împlinire și profund ă precum dragostea lui Dum nezeu.

87 Cf. M. H. Shepherd Jr., The Interpreter's Dictionary of the Bible, vol 2, New York, Abingden Vress, 1962,
pag. 181.

67
Acest scop al lui Dumnezeu de a răscumpăra și de a mâ ntui lumea atinge punctul
culminant prin moartea lui Cristos pentr u toți oamenii; și dorința Fiului este ca toți oamenii să
afle despre lucrarea Lui salvatoare ș i să primească harul său mâ ntuitor. Pentru acest scop El a
făurit biserica ș i a însărcinat pe apostoli să meargă în toată lumea.
Imago Dei se descoperă în lucrarea de misiune ș i evanghelizare , deoarece aceasta nu
reprezintă o concepție omenească. Dumnezeu Însuș i este sursa acesteia. Isus Cristos , marele
Misionar trimis de Dumnezeu într -o lume pierdută, este revelația supremă a inimii divine și o
expresie a dragostei Trinității.
Indiscutabil, Biblia este o carte misionară, iar în paginile sale găsim gândirea misionară
din inima l ui Dumnezeu, mesajul misionar î n lucrarea Fiului, chemarea misionară în porunca
Domnului, motivul misionar în natura vieții răscumpărate, sarcina misionară î n lumea care zace
în păcat, puterea misionară în Duhul Sfint , pe ca re Dumnezeu l -a dat celor care îl ascultă și ț inta
misionară a Bisericii88.
În Vechiului Testament Dumnezeu își dezvăluie planul, sau revelarea Imago Dei , și
scopul Său prin legământul cu Abrah am, Isaac și Iacov, dâ ndu-le fiecăruia câte o însărcinare.
Tatăl ceresc ș i-a declarat intenția de a binecuvânta toate familiile pamâ ntului prin Abraham .
Dumnezeu își separă servul de trecutul său ș i de timpul prezent, trimițându -l într -o aventură a
credinței, într -o lume nouă, spirituală , fapt simbolizat și subliniat de trimite rea lui într -un pământ
nou, pe care i -1 va ară ta Dumnezeu.
Imaginea Dumnezeului în acțiune se observă în textele sacre ale psalmilor , în
evenimentele istorice, în învățăturile profeților, toate fiind corecte și demne de încredere în
măsură în care găsim în acestea continuitatea legământului cu Abraha m.
Noul Testament este produsul activităț ii misionare a apostolilor și a colaboratorilor
acestora din primul secol creștin. Câ nd Isus Cristos și -a sfârșit lucrarea – misiunea î n trup
omenesc – El a sta t pe M untele Măslinilor împreună cu un grup de ucenici și apropiați. El se
înălța, însă le lăsa o concepție nouă despre Dumnezeu, cu o carte ce avea să devină Biblia, carte

88 Cf. W.O Carver, Missions in the Plan of the Ages, Bible Studies in Missi ons, Creative Media Partners, 2018,
pag. 21.

68
nouă pentru ei , aceasta datorită modului în care El o interpretase. Se observă clar faptu l că
ducerea la îndeplinire a marii trimiteri este dată de Stăpâ n în strânsă legătură cu scrierea, sub
inspirați a Duhului Sfint, a fiecărei cărț i din Noul Testament. Prin urmare, nici o parte a Noului
sau Vechiului Testament nu poate fi înțeleasă clar și î n întregime, decât î n lumina scrierii ei cu
scopul de a prezenta planul lui Dumnezeu de -a lungul vremurilor, dus la împlinire de Isus Cristos
și continuat de ucenicii Săi credincioși de -a lungul secolelor89.
Ca produs al misiunii, Noul Testament trebuie interpretat do ar în lumina ideii
misionare90, iar subiectul creștinismului este lumea între agă. Atunci câ nd este vorba despr e
salvare, acest lucru se referă la salvarea de păcat și de urmările păcatului. Î n conformitate cu
Noul T estament, omenirea e ste pierdută, condamnată de cătr e Dumnezeu din pricina păcatului,
pentru că toți au păcătuit ( Rm 3,23).91
Privind la modul și planul de evanghelizare a Învățătorului distingem opt princip ii care
structurează metoda sa și care scot în evidenta logica progre sivă a planului :92 Alegerea este
primul – a ales dintre ei doisprezece scrie Lc 6,13; aceasta pentru că obiectivul inițial al planului
Său a fost de a -și strânge un număr de oameni care să fie martori ai vieții Lui și care să -i ducă
mai departe lucrarea du pă ce se va fi întors la Tatăl.
Oamenii aleși erau necărturari (Fp 4,13), erau impulsivi, temper amentali, avâ nd toate
prejudecățile mediului lor, însă Fiul a văzut în ei potențialul conducerii î n lucrarea pentru
Împărăție. Domnul nu a neglijat însă mulțimea , El a predicat poporului, i -a învăț at pe oameni, i -a
hrănit, i -a vindecat, a scos demoni din cei îndrăciți și i -a binecuvântat. Totuși, El s -a dedicat
câtorva inși ș i mai puțin mulțimii, pentru ca, în cele din urmă, cei mulți să fie mântuiț i. De aceea,
Isus ș i-a chemat ucenicii ș i a ales dintre ei d oisprezece, numindu -i apostoli ( Lc 6, 13 -17), dându –
le privilegii și responsabilități unice în lucrarea Împărăției l ui Dumnezeu.
Al doilea princip iu care structurează metoda s a este asocierea – Imago Christi se
descoperă: iată Eu sunt cu voi întotdeauna ( Mt 28, 20). Isus a petrecut mult timp cu ei și a stfel,
ucenicilor le erau comunicate cunoștințe nu sub forma vreunor legi sau dogme, așa cum

89 Cf. W. O. Carver, The Furtherance of the Gospel, Sunday Board, Nashville,1935, pag. 12 -13.
90 Cf. Carver, The Furtherance of the Gospel, pag. 21.
91 Cf. Cook, An Introduction to Christian Missions, pag. 21
92 Cf. R. E. Colem an – Planul de Evanghelizare al învățătorului, ed. Logos, Cluj, 1992, pag. 16

69
procedau învăță torii re ligioși din acel timp, ci prin însăși personalitatea vie a Celui care umbla
printre ei. Ce îi caracteriza pe acești ucenic i nu era o conformare exterioară la anumite ritualuri,
ci faptul că erau mereu cu El, luând parte în felul acesta la învăță tura Sa.
Consacrarea e ste un alt princip iu care structurează metoda Domnului și este o altă fațetă a
spectrului divin. Consacrarea o găsim și în textul din Mt 11,29 – Luați jugul Meu asupra voastră ;
expresie care explică faptul că a fi ucenicul lui Isus Cristos înseamnă să trăiești o viață fără
compromisuri, deoarece nicio slugă nu poate sluji la doi stăpâni, căci sau va urî pe unul și va iubi
pe celălalt, sau va ț ine numai la unul ș i va nesocoti pe celă lalt, de aceea nu puteți sluji și lui
Dumnezeu și lui Mamona, scrie Lc 16, 13 .
Toate tiparele vechi de gândire, obiceiurile ș i plăcerile lumii trebuiau trata te conform noii
învățături ale lui Mântuitorului, iar singurul etalon de conduită era dragostea desăvârșită, precum
le spunea El: Voi fiți dar desăvârșiți, după cum și T atăl vostru cel ceresc este astfel ( Mt 5,48).
Dar această dragoste presupunea și o cruce, renunțarea voită la tine însuți pentru alții . Crucea de
la Calvar, se înțelege bine, nu a fost decâ t punctul culminant al angajării Mântuitorului de a fa ce
voia lui D umnezeu. Prin urmare, câ nd Isus Domnul vorbea despre ascultare, ucenicii săi puteau
să o vadă întruchipată î n trup omenesc.
Dăruirea sau Imago Christi oferă din abundența cerului este al patrulea principiu din
metoda Fiului în slujire, acesta pentru că vi ața lui Isus din Nazaret a fost una a dăruirii. El a dat
altora ceea ce Tatăl î i dăruise Lui: le -a dat pacea sa ( In 16, 33), cheile împărăției Lui, asupra
căreia puterile iadului nu vor triumfa (Mt 16,19), le -a dat însăș i slava pe care o avusese înainte d e
facerea lumii, pentru ca ei să fie una, cum și El era una cu Tatăl ( In 17,22 -24).
Mesia și -a dat chiar propria viață pentru mâ ntuirea celor păcătoși. După felu l cum se
ocupa de bolnavi, cum îi mângâ ia pe cei întristați și cum propovăduia Evang helia celor sărăci,
era clar ca În vățătorul nu consid era nici o slujbă prea mică și nici u n sacrificiu prea mare, atunci
când er au spre slava lui Dumnezeu. Întregul plan de evanghelizare depindea de această dedicare
și de credincioșia cu car e ucenicii urma u să se dăruie din dragoste celor din jurul lor.
În plus, pe ntru lucrarea lor, ucenicii au fost înzestrați cu Duhul Sfânt, Mângâietorul, care
avea să rămâ na cu ei întotdeauna, după înălțarea Lui la Tată l.

70
Învățătura și apoi demonstrare a. Imago Dei în ch ip de om demonstrează că a trăi după
Voia cerului este posibil pe pământul acesta: V -am dat o pildă ca și voi să faceți cum am f ăcut
Eu. Adevărat adevărat vă spun că robul nu este mai mare decâ t domnul său, nici apostolul decât
cel ce l -a trimis. Dacă știți aceste lucruri , ferice de voi dacă le veți faceți ( In 13,15-16).
Tot ce fă cea sau spunea El constituia o lecție reală de viață ș i din moment ce ucenicii
erau de față pentru a o remarca, îns eamnă că ei asimilau învățătura î n mod practic. Așa după cum
Isus Cristos și -a găsit fericirea în împlinirea voii Tatălui, tot așa și -o vor găsi ș i ucenicii Lui.
Aceasta este singura datorie a unui slujitor. Dac ă a fost valabil pentru Cristos , poate fi acceptat și
din partea ucenicilor Lui .
Trimiterea sau Imago Christi împuternicește este principiul revelator în Mt 4,19, când
Învățătorul spune că îi va face p escari de oameni. După ce L -au ascultat și L -au observat pe
Domnul lucrând timp de un an ș i mai bine, a sosit timpul ca ucenicii să pună în practică tot cee a
ce au văzut la Învățătorul .
Mai întâi Isus Cristos a trimis pe cei doisprezece la oil e pierdute ale casei lui Israel ( Mt
10,5-6), mai târziu î i trimite pe cei șaptezeci ca niște oi în mijlocul lupilor ( Mt 10,16), fără însă a
face distincți e între Israe l și neamuri, căci sosise vremea să se treacă peste afinități naționale și să
se facă de cunoscut tuturor afirm ațiile lui Isus din Nazaret despre sine.
Marea lucrare încredințată ucenicilor nu însemna doar să meargă până la căpătul
pămâ ntului pentru a pre dica Evanghelia, nici pe ntru a boteza mulți convertiți în numele Treimii
și nici pentru a -i învăța poruncile lui Cristos; ea î nseamna a face uc enici, a forma oameni așa
cum au fost ei, având în inimă misiunea încredințată lor de Isus Cristos, și care aveau să conducă
și pe alții pe calea Lui.
Imago Dei în Cristos cel crucificat este singura speranță pentru această lume păcătoasă .
Evanghelia lui Isus Domnul și mesajul Lui de răscumpărare este singur ul remediu împotriv a
nenorocirilor ce s -au abătut asupra rasei umane. Sarcina supremă a slujitorilor lui Cristos este să
meargă în toată lumea cu Evanghelia răscump ărătoare, vindecătoare, proclamâ nd tuturor

71
oamenilor că Isus Cristos este singurul Salvator al lumii93, mesajul fiind astăzi simplu de
prezentat ș i în spațiul digital.
Deși se discută mult pe tema evang helizării în masă , aceasta se bazea ză pe
evanghelizarea personală și pe ceea ce dă fiecare în parte, deoarece este dificil să mărturisești în
izolare. Câteodată este necesar, dar planul gen eral al Lu i Dumnezeu este ca programul de
evanghelizare al bisericii să fie dus la îndeplinire în contextul unui creștinism dinamic și al un ei
vieți viguroase a Trupului94.
Ființa umană este creată să trăiască în societate, nu izolată. Omul rupt de semenii săi,
obligat să trăiască izolat își pie rde din caracteristicile umane.95 Milioane de oameni caută
mântuirea pe calea faptelor bune, ritualurilor religioase sau a acțiunilor sociale, dar acestea sunt
fără valoare, despărțite de lucrarea săvâr șită de Domnul Isus. Mântuirea este luc rarea divină pe
care Dumnezeu a rânduit -o din veșnicie pentr u toți oamenii. Ea este scopul suprem al lucrării
Mânt uitorului și al bisericii Sale96.
Isus din Nazaret nu a scăpat nici o ocazie să-i facă pe ucenici să înțeleagă jarul nestins
din sufletul Lui aprins de dragostea lui Dumnezeu pentru o lume pierdută. Tot ce făcea sau
spunea era motivat de această iubire mistuitoare. Viata Lui n -a fost altceva decât revelația în
timp a planului veșnic al lui Dumnezeu de a mântu i un popor care să fie al Lui97, adevăr vital ce
este necesar a fi des semnalat în mediul virtual.
Ce caracterizează epoca prezentă? Sentimentul că locuim într -un univers impersonal;
omul mode rn nu admite exis tența unei Ființe personale în univers. Ca urmare a acestui fapt, nu
există n imeni care să -l iubească pe om, nimeni care să -l mângâie. Î n zadar caută el dispera t după
mângâiere și ușurare în relațiile orizont ale și limitate ale vieții, căci nu este satisfăcut. Arta,
muzica, literatura, teatrul îl lasă într -un impas; în r elațiile umane el nu sfârșește prin a întâlni

93 Cf. Laurence, op.cit,. pag. 104.
94 Cf. G. A. Gatz, Shapering the Focus of the Church, Chicago, Moody Press, 1979, p ag. 41.
95 Cf. C. E. Schindler, Instruire și educare pentru eternitate, Editura Cartea Creștină , Oradea, pag 63.
96 Cf. P. Bassett, Calea lui Dumnezeu în evanghelizare, Oradea, Faclia, 1996, pag.112.
97 Cf. Coleman, op. cit., pag. 68-69.

72
decât o sterilitate jalnică și o urâțenie îngrozitoa re98, de aceea este de trebuință a oferi
internauților din universul digital mesajul Imago Dei, descoperirea lui Dumnezeu.
Trăim î ntr-o lume în care valea mo rții este o realitate și nu o umbră, în care păcatul care a
generat decăderea omului stăpânește o lume unde Isus Cristos și Golgota apar ca singura putere
de a învinge, de a schimba și de a mântui sufletele99, însă valorile creștinismului sunt estompate
astăzi în lumea virtuală.
Mai bine să nu mă fi născut, decât să le predic acestor oameni cu nepăsare , sau să ascund
vreunul din adevărurile Stăpânului meu , pentru că lucrez la ruinarea sufletelor oamenilor.
Culmea ambiției mele este să fiu curat de sângele tuturor oamenilor, să pot să spun când mor ca
și George Fox că sunt curat, aceasta ar fi aproape tot ce îmi doresc100 – este o declarație de
credință care este benefi că a fi și motto -ul oricărui comunicator creștin în on -line.
Imago Dei se descoperă în Biserică și în viața acesteia. Pentru această afirmație este
necesară a se scrie o carte, de aceea în această cercetare doar vom sublinia câteva aspecte ce țin
de anali za imaginii Trinității în relație cu transmiterea valorilor creștine în virtual.
Dacă a existat vreodată o biserică care să comunice în mod dinamic Evanghelia, atunci
acea biserică a fost biserica nou -testamentală. Biserica de astăzi este moștenitoarea f orțelor
revoluționare care au schimbat fața lumii în deceniile care au urmat morții și învierii lui Isus. Cu
toate acestea, contrastele dintre biserica prim ară și biserica zilelor noastre sunt evidente.
Biserica primară a făcut din evanghe lizare priorita tea ei numărul 1, Biserica primară avea
o adâncă compasiune pentru oamenii fără Cristos . Biserica primară era foarte flexibilă în
predicarea Veștii Bune, dar era complet opusă sincretismului de orice fel. Multe părți ale bisericii
mode rne tind să fie rigid e în categoriile lor evanghelistice, dar sunt înclinate să accepte o doză
mare de sincretism, adică amestecarea altor elemente cu Evanghelia.
Biserica primară era deschisă călăuzirii Duhului Sfânt , de aceea în orice lucrare
evanghelistică înscrisă în Fapt ele Apostolilor, Duhul este Cel care a motivat și Cel care a dat
energia. În biserica primară ideea era de a merge în mijlocul oamenilor și de a face ucenici dintre

98 Cf. J. Petersen, Evangelism for Our Generation, Navpress.G.B. I985, pag. 52.
99 Cf. Wilkers, pag. 37.
100 Cf. I. Murray, Spurgeon cel uitat, The Banner of Truth Trust, 1995, pag. 40.

73
ei, astăzi oamenii sunt invitați la biserici, unde nu se simt confortabil pentru a asculta acolo
Evanghelia. Biserica de astăzi încearcă să atragă și să invite. Biserica primară era explozivă,
invazivă, căutătoare.
De remarcat că în vremea B isericii primare, Evanghelia era dezbătută în școlile
filosofice, era discutată pe stradă și în piețe. A stăzi nu prea este discutată, și mai ales nu pe teren
laic. În Biserica primară impactul cel mai mare îl aveau viețile schimbate și calitatea comuniunii
dintre creștini. Astăzi, stilul de viață creștin este în general aproape imposibil de distins de cel
necrești n. Totuși sunt multe metode astăzi foarte eficiente în lucrarea de evanghelizare.
În B iserica primară evanghelizarea în masă s -a practicat prin intermediul predicării în
sinagogi. Isus Cristos, apostolul Paul și alți misionari creștini au folo sit acest cadru pentru
răspândirea Evanghliei101.
Puțini dintre noi vom fi în stare să ne facem datoria ce ne revine în cadrul acestei slujbe,
de a mărturisi, dar dacă ne unim forțele cu ceilalți membrii ai Bisericii , utilizând în comun toate
resursele afla te la dispoziția mai multora dintre noi, care avem același duh și facem parte din
același trup al credincioșilor, participând în viața prietenilor noștri credincioși102.
Dacă vrei să păstrezi pacea și unirea cu alții, trebuie să înveți a -ți înfrânge voia în multe
privințe. Nu e puțin lucru să trăiești în comunitate, să trăiești acolo în pace și să rămâi credincios
până la sfârșit. Dacă vrei să te întărești și să înaintezi tot mai mult pe calea lui Dumnezeu, trebuie
să te socotești străin și călător pe acest pământ, și c a să duci o viață duhovnicească trebuie să fii
în clocot pentru Cristos103.
Biserica are nevoie de oameni tari în credință, pre cum și buni lideri spirituali. Aceia care
vor să formeze oameni, trebuie să fie un exem plu pentru a putea fi urmați. C unoștințele singure
nu sunt suficiente, ci și punerea lor în practică. Nesocotirea acestui privilegiu, poate anula tot ce
s-a dobândit prin procesul de învățare. Nim eni n -a înțeles mai bine decât Î nvățătorul Cristos
acest lucru. E l a pregătit oameni pentru o lucrare și când aceștia au aju ns să cunoască destul
pentru a începe, Isus i -a pus la lucru. Aplicarea acestui pri ncipiu este atât de importantă încât

101 Cf. M. Green, Evangelism in the Early Church, Suffolk, England, Highland Books, 1970, p ag. 237.
102 Cf. Petersen, op. cit. pag. 119.
103 Cf. T. A. Kempis, Imitatio Cristi sau Urmând pe Cristos, București, Stephanus,1994, p ag. 25.

74
trebuie considerată o altă treaptă a strategiei Sale de cucerire prin oameni pregătiți și alerți din
punct de vedere spiritual104.
Învățătura teologică este pentru evanghelizare, ceea ce este scheletul pentru trup. Dacă
scoatem scheletul, corpul va deveni doar o masă neajutorată și fără stabilitate de substanță, ca o
gelatină. Cu ajutorul scheletului , corpul poate sta drept și se poate mișca. Marele sistem al
adevărului teologic formează scheletul care permite religiei noastre, bazată pe revelația
dumnezeiască să stea în picioare.
Ceea ce amenință mai mult Evanghelia în soci etățile noastre industrial e, nu este nici
apatia sau impuritatea doctrinelor, nici compromisurile lumești, ci stingerea legăturilor de
comunicație, atât între Biserică și lumea dinafara ei, cât și din cadrul fiecărui domeniu al vieții de
toate zilele. Până când creștinii nu vor găs i căile prin care să poată transmite ce au de spus
oamenilor moderni din lumea noastră industrializată, nu numai că acest om mode rn va rămâne în
situația lui deznădăjduită, dar însuși Atotputernicul Dumnezeu va rămâne mut105.
Bisericile locale despre care v orbește Noul Testament erau centrul nervos al
evanghelizării și constituie, din acest punct de vedere, un exemplu pentru toate bisericile din
toate timpurile106. Nu aveau bani, nu aveau biserici, nu aveau influență politică, nici instituții,
nici facilități, dar aveau un mesaj care îI avea în centru pe Cristos , și metodele lor îl aveau în
centru tot pe Cristos . Ei aveau o poruncă divină pe care trebuiau s -o ducă l a îndepl inire, și
această poruncă era mergeți! Ei aveau Cuvân tul Domnului și Duhul Domnului.
Privind la rezultatele apostolilor din punctul de vedere uman, de multe ori erau socotiți ca
niște ratați , produceau supărare unora, de multe ori erau închiși, amenințați, persecutați și chiar
uciși; dar ei nu și -au schimbat niciodată mesajul sau metoda lor. Au continuat să folosească
aceeași metodă de predicare și învățare a mesajului biblic. Prima întrebare pe care și -o puneau
primii creștini nu era dacă metoda lor dă rezultate, sau câți de mulți au botezat, ci cu privire la

104 Cf. Coleman, op. cit. pag. 91.
105 Cf. L. A. Drummonct, Teologia Evangheliei, Broadman Press, 1975, p ag. 52,184.
106 Cf. F. D. Whitesell, Basic New Testament Evangelism, Grand Rapids, Zondervan,1949, p ag. 133.

75
faptul dacă metoda folosită de e i era adevărată, dacă era biblică107. Dacă trup ul lui Cristos
falimentează la nivel intern, atunci nu va putea sluji niciodată cu eficiență în lume108.

CAPITOLUL II
ISUS CRISTOS – IMAGO DEI

Viața lui Isus Cristos este un prezent continuu și tocmai acest adevăr dorim a -l expune în
această parte de lucrare, comunicând aspectele ce țin de modalitățile în care Imago Dei ni se des –
coperă în persoana Mântuitorului. Cum era perceput Dumnezeu până la întruparea Fiului?
Divinitatea se revelase omului în diferite forme, imagini, modalitățile de reprezentare
fiind cunoscute în funcție de locație, ființa umană cu care avea să interacționeze și, primordial,
scopul și planul suveran al lui Dumnezeu.
La în trebarea unde era Dumnezeu, de cele mai multe ori, de la învățații vremii răspunsul
făcea referire la cer, nicidecum la vreun idol sau altă închipuire omenească lucrată în lemn sau
piatră, ca la alte popoare vecine Israelului. Așadar, întruparea Fiului în persoana lui Isus Cristos
avea să răspundă multora dintre întrebările parcă fără de răspuns și să confirme până în cele mai
mici detalii că în momentul în care glasul Domnului rostește, anunță ceva, cuvântul se va împlini
întocmai. Viața lui Isus Cristos e ste un miracol divin îmbrăcat în haine umane. Existența sa avea
să fie modelul suprem de viețuire umană, în coordonatele stabilite de Tatăl Creator spre fericirea
omului.
Creștinismul este înțeles numai dacă privim la viața lui Isus Cristos, El fiind esen ța
credinței creștine. Cine este acest Isus? Un răspuns simplu, al omului credincios este acesta: Isus

107 Cf. E. C. Reisinger, Today’s Evangelism. Its Messages and Methodes, Phillipsburg, Craig Press, pag. 85,
91.
108Cf. L. A. Drummond, Mesajul crucii – o teologie contemporană a evanghelizării, Ed. Institutului Biblic
Emanuel, Oradea, pag. 306 .

76
din Nazaret este Cristos, Fiul lui Dumnezeu, întrupat pentru a ne elibera de păcate; în El s -au
împlinit profețiile Vechiului Testament și împlinind Voin ța lui Dumnezeu a murit pe cruce și a
înviat a treia zi, dovedind că este Dumnezeu109.

2.1. IMAGINILE DIVINE PREVESTITOARE – PROFEȚIILE VECHIULUI
TESTAMENT ȘI ÎMPLINIREA ACESTORA

Împlinirea profețiilor Vechiului Testament cu privire la diferite momente legate de
existența lui Isus Cristos sunt o dovadă imbatabilă a divinității lui Mesia. În această situație
putem spune că Fiul Domnului este legendar și nicidecum o legendă. Realizar ea celor afirmate în
trecut, cu secole în urmă, atestă mai multe aspecte ce țin de Imago Dei, după cum urmează:
existența lui Y HWH , a unității și a relaționării în Sf ânta Treim e, cele prezise de Dumnezeu nu
sunt afirmații fără îndeplinire, Tatăl dialogheaz ă și intervine suveran în viața evreilor și, mai
apoi, a celor credincioși dintre neamuri.
Portretul celest al Mântuitorului este bine realizat și prin așezarea laolaltă a profețiilor din
vechime cu împlinirea acestora de la nașterea lui Cristos. În Gn 3,15 găsim scris cele prezise de
Dumnezeu ispititorului: că între el și femeie va pune dușmănie, între descendența lui și a ei;
femeia îi va pândi capul , iar el îi va pândi călcâiul. Împlinirea acesteia o găsim la crucificarea
Fiului și în pasajele din Evr 2,14; Gal 4,4; Col 1,13; ca mai apoi să culmineze cu Ap 20,10.
Un alt text mesianic apare în cartea profetului Isaia, unde se profețește că un copil pentru
noi s -a născut, un fiu, a cărui stăpânire va fi pe umerii săi și va fi numit în multe feluri: min unat,
puternic Domn, veșnic părinte și principe al păcii. Întinderea și pace a sa nu a u sfârșit, pe tronul
lui David; cuvinte din Is 9,5-6. Imaginea și caracterul lui Isus Cristos sunt atât de bine prezentate
încât un cititor neavizat ar putea crede că pasajul face parte dintr -o carte a Noului Testament.

109 Cf. I. Mărtincă, Isus din Nazaret Fiul lui Dumnezeu, Editura Universității din București, 2000, pag. 8, 24.

77
Însă aici descoperim modul în care Fiul lui Dumnezeu a acționat exact pe descriere a făcută în
urmă cu sute de ani.
Nașterea sa este profețită până și în detaliul localității unde cel promis va deschide ochii
pe pământ prin Miheia care spune că din Betleem Efrata, deși mic ca să fie trecut printre locurile
importante ale lui Iuda, va ie și stăpânitorul în Israel, cel cu origini de demult, tocmai din zilele
veșniciei. Împlinirea celor prezise o citim în Lc 2,4, unde narațiunea spune că Iosif s -a suit în
cetatea lui David, numită Betleem.
E imposibil de a putea fi pusă în comparație o al tă viață omenească alături de cea a lui
Cristos, aceasta pentru că motivele ar fi nemăsurabile. Nașterea sa mai are un aspect profețit și
unul ce ține de un alt miracol divin – este vorba de nașterea din fecioara Maria, prezicere scrisă în
Is 7,14, unde se anunță că Dumnezeu va da un semn care să ateste nașterea Fiului și anume
Fecioara va naște un prunc și îi vor pune numele Emanuel. Împlinirea acestora stă mărturie în Lc
1,26-27, 30 -31: unde aflăm de Maria, fecioară logodită cu Iosif, căruia îngerul îi sp une că va
naște un fiu și el se va chema Isus.
Cadrul social în care va avea să vină Mântuitorul nu este nicidecum edenic. Profetul
Ieremia anunțase în vechime un teribil eveniment; un glas se va auzi în Rama, bocet și plângere.
Rahila își plânge prunci i pentru că nu mai sunt ( Ier 31,15). Matei va avea să confirme cele scrise,
relatând că Irod împăratul s -a mâniat și a poruncit ca în Betleem să fie omorâți toți copiii mai
mici de doi ani. Rudolf Bultmann, un radical critic, a scris că este foarte clar f aptul că Isus există
în calitate de autor, în spatele mișcării istorice, începută în ce a mai veche comunitate
palestiniană110.
În cartea Osea apare o scurtă informație care nu pare a spune multe la prima vedere. Ne
referim la Os 11, 1, unde citim: pe când Israel era tânăr, din țara Egiptului Domnul și -a chemat
Fiul. Întocmai așa se va și întâmpla, pentru că îngerul Domnului îi spune lui Iosif tâmplarul într –
un vis, să ia pruncul, mama sa și să fugă în Egipt, până când Domnul îi va spune în continuare ce
să facă. Dacă omului îi plac detaliile, atunci Dumnezeu este Maestrul detaliilor pentru întreg
Universul.

110 Cf. Mărtincă, Isus din Nazaret Fiul lui Dumnezeu, pag. 25.

78
Cel puțin două texte din vechime vestesc despre relația divină dintre Tatăl și Isus Cristos,
despre un fiu ce ni s -a dat și a cărui stăpânire va fi doa r pe umerii săi; în atenți a noastră sunt
cuvintele din Is 9,6 și Ps 2,7, în cel de -al doilea pasaj, autorul scriind despre faptul că Isus este
Fiul Tatălui, este o declarație, care continuă cu Eu Te -am născut azi. Minunea împlinirii are loc
la botezul Domn ului, eveniment descris de Mt 3,7, care relatează că din ceruri un glas s -a auzit
spunând El este Fiul Meu cel iubit în care Tatăl își găsește plăcerea.
Isus Cristos se consider ă Fiul lui Dumnezeu, după cum afirmă și William Craig, într -un
sens exclusiv și absolut. Mântuitorul spunea că este Singurul care îl poate prezenta lumii pe
Tatăl, cu alte cuvinte , se considera revelația absolută a lui Dumnezeu111.
Profetice sunt și pasaje le care anunță felul lui Cristos de a vorbi – în pilde – elocvente
fiind Ps 78, 2 și Is 6, 9-10, care prevestesc, la persoana întâi, că Domnul va deschide gura în
parabole și va descoperi enigmele din vechime. Textul lui Isaia descrie percepția poporului l a
mesajul Celui Sfânt, că ascultă , dar nu înțelege, vede , dar nu pricepe, inima le va fi împietrită
însă în cele din urmă El le va aduce vindecarea din toate punctele de vedere.
Felul Mântuitorului de a vorbi a cucerit poporul însă nu totdeauna saducheii și fariseii
erau de partea sa. Dar folosirea pildei de către Învățătorul este o caracteristică a mesajelor sale,
după cum chiar Fiul Omului o mărturisește în Mt 13, 13 -15, 34, afirmând că le vorbește
mulțimilor în pilde și de fiecare dată când are de tran smis ceva folosește parabolele.
Nu există moment marcant din viața lui Cristos fără ca acesta să nu fi fost prezis în
vechime, cu atât mai mult faptul că El va fi respins de poporul evreu. Profeția o găsim tot în
Isaia, acum la Is 53,3, unde ni se înfățiș ează un tablou extrem de dramatic, înfiorător; El ajunse
disprețuit și cel din urmă dintre toți oamenii, făptură a durerii, a suferinței, iar de -l vedeai îți
acopereai fața. În planul divin și în istoria umanității exact așa va avea să se întâmple, după cu m
ne lasă scris autorul în In 1,11, și anume că Domnul la ei a venit , dar chiar aceștia nu L -au primit.
Împlinirea proorociei este adeverită și de scriitor în Lc 23, 18, de la care aflăm că poporul aflat la
judecata Fiului au strigat să -l dea pe Isus din Nazaret la moarte și eliberat să fie Baraba.
Profeția, Cristos și împlinirea ei fiind tema acestei părți din cercetare este de însemnătate
a sublinia rolul de profet pe care Fiul lui Dumnezeu l -a exercitat în călătoria sa terestră. Tocm ai

111 Cf. W. L. Craig, Apologetics: An introduction; Chicago Moody Press, 1984, p ag. 162.

79
în vechiul Dt 18, 15,18 stă scris că din mijlocul poporului se va ridica Prooroc al Domnului
Dumnezeu și de acesta trebuie ascultat, pentru că în gura sa vor fi cuvintele Domnului , iar El va
spune tot ce I se va porunci. Despre împlinir ea celor afirmate relatează Ioan, Luca și Faptele
Apostolilor: în vremea Domnului, poporul văzând minunea a început să spună că Isus este cu
adevărat Proorocul, cel anunțat că va veni în lumea noastră; tocmia de aceea Domnului i se mai
spunea și Isus Nazarineanul, pentru c ă era prooroc puternic în faptă și cuvânt, atât înaintea
Tatălui cât și a norodului întreg, El era cel despre care Dumnezeu a vorbit prin gura proorocilor
cu mult înainte de nașterea sa (cf. In 6,14; In 7, 40; Lc 24,19; Fp 3, 20 -21).
Un alt eveniment marcant care expune public imaginea mesianică a lui Cristos este
intrarea sa triumfală în cetatea Ierusalimului, împărtășită cu mult timp în urmă, de către profetul
Zaharia care transmitea în Zah 9, 9 că fiica Sionului, a Ierusalimului, trebuie să se vesel ească,
pentru că regele ei vine drept și mântuit, umil chiar și călare pe un mânz, puiul unei măgărițe.
Evanghelia după Marcu descrie în capitolul 11,7-11 felul în care Domnul intră în
proeminenta cetate; lui Isus i se aduce un mânz, pe el se pun niște h aine, iar după ce mulțimea a
pornit, începe să strige un text profetic, Osana, binecuvântat este cel ce vine în Numele
Domnului.
Miracolul dumnezeiesc constă și în descoperirea și înțelegerea de care pot să aibă parte
până și cei mici, copilașii. Nici e i nu lipsesc din tabloul prezicerilor cu privire la acțiunile Fiului
Omului, după cum va indica psalmistul în Ps 8, 3, oferind acest detaliu , că din gura copilașilor El
și-a pregătit lauda împotriva du șmanilor săi, pentru a nimic i pe răzbunător. Reflectarea împlinirii
întocmai a celor scrise apare în Mt 21,15 și Mt 15,16, unde ni s e comunică faptul că unii dintre
dușmanii Domnului s -au mâniat văzând minunile lui Cristos și pe copiii care strigau Osana, Fiul
lui David în templu.
Ignațiu de Antiohia, dup ă spusele lui Ioan Gură de Aur, a fost convertit de Sfinții
Apostoli Petru și Paul. Teologul afirmă că Isus cel nemuritor și nevăzut S -a făcut vizibil din
dragoste față de noi; incoruptibil , El s-a supus tuturor p atimirilor de dragul nostru112.

112 Cf. Ignațiu de Antiohia, Ad Polyc . III, 2 în Ante-Nicene Fathers, vol. 1, Ed.A. Roberts, J. Donaldson, C
Coxe, Chrristian Literature Publishing, 1885.

80
Nimănui nu -i place trădarea , însă Mântuitorul a trebuit să aibă printre cei doisprezece
ucenici ai săi și pe unul ca Iuda Iscarioteanul, despre care psalmistul descria în Vechiul
Testament, în Ps 41,10, o scenă tulburătoare din viața lui Isus Cristos; chia r și prietenul apropiat
cu care era în pace, a mâncat pâinea Domnului, ridicând mai apoi împotriva sa călcâiul.
Înregistrarea împlinirii momentului cutremurător al trădării o găsim în Mc 14, 10,20,21,
secvență în care Fiul lui Dumnezeu rostește și cuvint ele că bine ar fi fost dacă nu s -ar fi născut
cel care l -a vândut pe Mesia.
Isus Cristos a venit pe Pământ să aducă oamenilor Mântuirea. Creația, Întruparea,
Răscumpărarea, toate aparțin economiei divine, Revelației Sfintei Treimi în istoria umanității . În
Noul Testament , opera de mântuire a Domnului este prezentată sub trei slujiri – triplex munus: de
Profet – prin Propovăduirea Evangheliei, de Preot – prin jertfa Sa de pe cruce și de Rege – prin
slujirea Sa. Opera lui Isus face parte din preștiința lu i Dumnezeu, din iubirea Sa pentru omenire
(Fp 2,23), aspect despre care găsim scris în nenumărate pasaje din Vechiul Testament113.
Filele scrierilor din Vechiul Testament stau mărturie unor profeții legate de moartea lui
Cristos spre mân tuirea noastră, răs tignirea împreună cu răufăcătorii, despre disprețul, hula și
batjocura de care are parte Mesia la judecată și răstigire, alături de un detaliu culminant, acela că
pe cruce Fiul este chinuit de sete. Au scris despre acestea psalmiștii, Isaia și Zaharia.
Când cineva ne oferă detalii cu privire la un lucru ce se află în fața noastră și dorim să
știm mai multe lucruri despre el suntem mulțumiți. Însă profeții din Scripturi, cu mii de ani
înainte ca Isus Cristos să -și desfășoare activitatea pe pământ oferă de talii incredibile cu privire la
Trimisul Domnului. Mesia cel trimis spre răstignire este ocărât de mai marii vremii și parte din
popor – lucru scris de Ps 68,9; soldații au tras la sorți pentru cămașa lui Cristos – anunță Ps 21,
20, iar înregistrarea episo dului o oferă Mc 12,24 și In 19,23. Fiul este părăsit de Tatăl, moment
cumplit, de -o încărcătură cum n -a mai întâlnit nici cerul, nici pământul. Despre inimaginabilul
tablou , stă prezis în Ps 21,1 iar relatarea a ceea ce s -a întâmplat o găsim în Mc 15, 34 și Mt
27,46.
Detaliu peste veacuri… Expresia se repetă în ceea ce privește prezicerea și împlinirea în
viața lui Isus , însă faptul că s -a proorocit că El nu va avea niciun os zdrobit și acest lucru chiar se
întâmplă, ține tot de miracolul divin și recun oașterea naturii de Fiu de Dumnezeu a Tâmplarului

113 Cf. Mărtincă, Isus din Nazaret Fiul lui Dumnezeu, pag. 73.

81
din Nazaret. Despre niciun os zdrobit scrie Ps 33,19 , iar semnalarea împlinirii stă în dreptul
textului din In 19, 33,36.
Oricât de mult ar fi dorit ucenicii și simpatizanții lui Cristos ca El să nu ajung ă la moarte,
deși Isus ar fi putut schimba inevitabilul, El merge până la capăt după planul lui Dumnezeu.
Moare și este înmormântat laolaltă cu cei bogați. În Is 53,9 se detaliază ce se va întâmpla cu
Domnul , iar în Mt 27, 57- 60 ni se descriu cele petrecute cu trupul lui Isus, cu aspecte demne de
o relatare istorică la nivel academic.
Glorioasa Înviere a Fiului se găsește în trei texte biblice din Vechime, în Ps 15,10, Ps 48,
14 și Ps 48,16. Eveniment istoric remarcabil și de o însemnătate covârși toare în planul de
mântuire hotărât de Dumnezeu, împărtăși rea celor întâmplate cu adevărat este făcută de autor în
Mc 16, 6 -7, cât și în alte texte nou testamentale. Privind la o altă scriere a Sfințil or Părinți,
cristologia lui Clement Romanul este ca o m ărturisire de credință în misterul mântuirii, pentru că
acesta subliniază faptul că toate lucrurile ne vin de la Dumnezeu , însă prin Isus Cristos, suntem
aleșii Săi , dar numai prin Isus114.
Înălțarea Fiului la Cer este un alt moment de însemnătate , nu doar pentru Împărăția lui
Dumnezeu, ci și pentru credincioșii din toate timpurile. Ps 109,1 transmite mesajul profetic cu
privire la ridicarea lui Cristos la Ceruri. Cel puțin nouă texte din Noul Testament împărtășesc
detalii cu privire la acest episod, de la Mc 16,9, apoi Col 3,1, Ef 1,20, Evr 1,3 și Fp 7, 55.
Așadar , despre portretul Dumnezeului întrupat ni s -a scris cu mult timp înainte de
nașterea sa , iar împlinirea celor rostite nu doar de un singur profet constituie o garanție infailibilă
a naturii cele ste a lui Cristos. Fiul lui Dumnezeu este Cuvântul, Înțelepciunea și Imaginea
perfectă a lui Dumnezeu invizibil. Atanasie de Alexandria, în paralel cu titlul cristologic de
imagine, mai folosește și alte titluri precum Radiere, Lumină, Gloria și Cuvântul . Fiul nu este
actul de a comanda al Tatălui, ci asemenea radiației ce emană din lumină, el este născut perfect
provenit din Tatăl perfect, de aceea el este Dumnezeu și Imagine a lui Dumnezeu. Așadar,

114 Cf. Clement Romanul, Ep.ad Cor, 36 în Apostolic Fathers, B. D. Ehrman, Harvard University Press –
William Heinemans, Cambridge -London, 2003.

82
fiindcă Fiul este imaginea Tatălui, trebuie în mod nece sar să înțelegem că divinitatea proprie a
Tatălui este însăși ființa Fiului115.

2.2 INVIZIBILUL DEVINE VIZIBIL – NAȘTEREA LUI ISUS CRISTOS

Imaginea și miracolul divin definesc Întruparea lui Cristos, miracolul, fenomenul
supranatural reprezentând puterea, imaginea și complexitatea manifestărilor dumnezeiești.
Miracolul, esențial la Nașterea Domnului, rezumă unirea celor două lumi, Cerul și pământul,
spre salvarea omului pierdut…
Prin întrupare , Chipul dumnezeiesc capătă o altă dimensiune, vorbim acum de trei
manifestări, Imago Dei devine Fiul omului, este împlinitorul celor profețite , iar din punct de
vedere al planului de mântuire , arată prin viața, mesajul, moart ea, învierea și înălțarea sa care
este speranța creștinului, Împărăția Cerurilor.
Atanasiu subliniază câteva aspecte fundamentale legate de învățătura despre Isus Cristos,
precum că Același Cuvânt S -a făcut trup, deși El exista deja în forma lui Dumnezeu; El a
introdus neamului omenesc împărăția cerurilor, fiind perfect eliberat de pă cat și tot prin El s -a
realizat mântuirea116. Atanasiu comentează astfel Fp 4,12, ce anunță că nu este în nimeni altul
mântuirea, pentru că nu există niciun alt nume sub cer pentru oameni în care trebuie să fim
mântuiți.
Pe paginile Noului Testament avem î nregistrate câteva miracole, minuni ce încununează
Nașterea Domnului, fenomene care atestă, confirmă întruparea chipului dumnezeiesc. Necesare
sunt a le evidenția în cele ce urmează.
Miracolul Iertării, care prezintă dragostea Creatorului pentru omenire. În Cer, până la
întruparea Sa, Sfânta Treime a hotărât să ierte. De neconceput pentru noi oamenii însă în

115 Cf. Dîncă, Cristos și Misterul Sfintei Treimi în s crierile Sfântului episcop Atanasie de Alexandria, pag. 44-
45.
116 Cf. Atanasie de Alexandria, Tomus ad Antioch 7, în Nicene and Post -Nicene Fathers, First Series, Vol. 4.
Ed. P. Schaff, Christian Literature Publishing,1894.

83
mijlocul eșecului, al necazului și al durerii răsare maiestuoasă rezolvarea Divină, Mâna
Domnului, prezența, întruparea pe pământ a Păstorului cel bun .
Miracolul Întrupării lui Isus Cristos, care demonstrează că Dumnezeu își ține
promisiunea, indiferent ce anume l-ar costa. Cum Emanuel să se nască dintr -o pământeancă? Mai
mult, Iosif nu a cunoscut -o pe Maria. Exact în acest mod, pentru că altfel n -ar fi fost nimic
posibil pentru mântuirea sufletului uman. Soluția a fost perfectă. Cu durere pentru Trinitate,
salvatoare pentru omenire.
Miracolul din Calea Lactee ne înfățișează Imaginea unui Dumnezeu care dirijează și
controlează totul în Univers. Contrar legilor ce explică necunoscuta boltă cerească, apare și
călătorește o Stea, pentru înțelepții vremii, pentru a -i apropia de Unicul Mesia. Nici până atunci
și nici după aceea, o stea ca aceasta nu s -a arătat.
Miracole cu îngeri. Acestea au avut loc pentru a comunica divinitatea celui ce ave a să se
nască, faptul că Împărăția lui Dumnezeu ia parte la evenimentul vital pentru omenire. Un prim
eveniment prevestitor este arătarea îngerului Gabriel Fecioarei Maria, în Nazaret, unde făptura
cerească, cu plecăciun e, îi spune că Domnul este cu ea, i -a făcut mare har , iar între femei este
binecuvântată.
Scriind despre originea Cuvântului, Irineu de Lyon, remarcă faptul că la întrebarea cum
s-a născut Fiul Domnului, nimeni nu cunoaște răspunsul decât Tatăl, deoarece explicarea acestor
lucruri nu poate fi făcută de către noi117.
Este important a acorda atenție acestui pasaj biblic, Lc 1, 26 -35, pentru că el scoate în
evidență mai multe aspecte: implicarea îngerilor în planul lui Dumnezeu, dialogul dintre Gabriel
și Mar ia nu este unul scurt, este o conversație cu întrebare și răspuns, mesajul adus este unul
precis, direct, iar semnele de întrebare ale Mariei red au caracterul de convesație atât
supranaturală în privința interlocutorului, cât și una de pregătire pentru Fec ioară a miracolului ce
avea să urmeze.
Îngerul Gabriel o încurajează și îi transmite că Acela pe care Îl va naște va trebui să -i
pună numele Isus, va fi chemat chiar Fiul celui Preaînalt și Dumnezeu îi va da scaunul de domnie

117 Cf. Irineu de Lyon, Adv. Haer.II,28.6 în Ante-Nicene Fathers, vol. 1, Ed. A. Roberts, J. Donaldson, C. Coxe,
Christian Literature Publishing, 1885.

84
al lui David. Mai mult, Îm părăția Sa nu va avea sfârșit. Este greu a se descrie momentele,
emoțiile pe care Fecioara le -a avut la întâlnirea cu îngerul. Maria este peste poate de uimită de
cele anunțate, pentru că ea îi va spune clar lui Gabriel că nu știe de bărbat. Răspun sul dat de
îngereasca făptură este dovada că Isus Cristos este Chipul divin care va avea să se întrupeze și
anume că Duhul Sfânt o va umbri și cel născut se va numi Fiul lui Dumnezeu.
Astfel că, în vis , un înger i se arată lui Iosif, logodnicul Mariei, și îi spune să nu se teamă
să o ia pe Maria de nevastă, pentru că zămislirea în ea este de la Duhul Sfânt ( Mt 1,20). Același
autor oferă un alt indiciu al prezenței unui înger, după ce magii au plecat de la Iosif, Maria și
pruncul, un mesager al Domnului se ara tă tot în vis lui Iosif, capul familiei, și îi spune să ia
pruncul și pe mama sa și să fugă în Egipt, până când tot el îi va spune când este cazul să se
întoarcă, movitul fugii fiind hotăr ârea lui Irod de a omorî pe Isus ( Mt 2, 13). Îngerul, după cum
era de așteptat, i se va arăta tâmplarului Iosif și îi va spune să se întoarcă ( Mt 2,19).
Îngerii au mult de slujit la nașterea Domnului. Păstorii din câmpia Betleemului au parte
de un spectacol neașteptat: un înger al Domnului apare în locul în care ei pă zeau oile și slava
cerului a strălucit împrejurul oamenilor, care primiră vestea că Mesia s -a născut ( Lc 2,9).
Despre miracolul proorociilor am scris mai înainte, demonstrând că scrierile nou
testamentale sunt de fapt o celebrare a proorocilor, pentru că cele prezise cu privire la Întruparea
Domnului întocmai s -au întâmplat. Dacă unii puneau sub semnul întrebării împlinirea cuvintelor
rostite de Dumnezeu prin ei, iată un alt eveniment revelator ce demostrează precizia și Cuvântul
Divin.
Miracolul omului înlănțuit. Cine oare putea să -l scape din lanțurile morții pe omul tuturor
timpurilor, mereu în căutarea fericirii, mereu răpus, din ce în ce mai subjugat și lipsit de
identitate? Numai Fiul Domnului Isus Cri stos. Părinții alexandrin i, Clement și Origen , alături de
cei neo -platonici, concep mântuirea ca pe o cunoaștere, cu un întreg stil de viață, concept ce îl
prezintă pe Isus ca învățător și cale spre Tatăl, punând accent pe dumnezeirea sa, fără a -i nega
partea omenească. În specia l Origene scoate în relief misterul mântuitor al crucii118.

118 Cf. I. Mărtincă, Isus din Nazaret Fiul lui Dumnezeu, pag. 355.

85
Miracolul schimbării istoriei. Nașterea Domnului Isus Cristos împarte istoria înainte și
după… Salvatorul. Nașterea Lui schimbă istoria în Bine, oferind pământului pierdut șansa
pregătirii pentru un țărm nou, Ierusalimul Ceresc.
Miracolul unor simbolice daruri. Magii aduc familiei princului Isus trei daruri. Dar cum
de ei i -au adus tocmai acelea? Aurul, smirna și tămâia sunt simbolice și profetice. Magii, niște
străini de cultura evreiască, îi dă ruiesc cu mare reverență daruri care îl definesc pe Isus din
Nazaret în lucrarea sa pe pămînt. Aurul era adus în vechime regilor, smirna i s -a oferit pentru că
El va avea să fie Prooroc și tămâie pentru că Fiul era Marele Preot.
Iustin Martirul, credinci os și inspirației platonice, consideră Logos -ul veșnic sămânța
tuturor lucrurilor; El , Isus este logosul la care a fost făcută părtașă întreaga omenire, de aceea
creștinii adoră, după Dumnezeu Tatăl, Cuvântul care e de la Dumnezeu, nenăscut și negrăit119.
Tabloul întrupării lui Isus Cristos este parte însemnată din conturarea portretului Imago
Dei printre noi. Dumnezeu plătește un tribut Iubirii Sale fără de margini dovedit prin mai multe
fapte petrecute la Nașterea lui Mesia.
Schimbarea locației și reprez entarea vizuală a Fiului ce vine să slujească. Isus Cristos a
acceptat să lase Cerul pentru pământ, Să lase Înălțimile pentru valea umbrei morții. El acceptă
drept tron o iesle , iar din alaiul de întâmpinare să facă parte niște simplii păstori de la oi.
Slujirea lui Cristos fără răsplată este o altă garanței că Isus este Imaginea Dăruitoare a
Împărăției lui Dumnezeu. Interesant este a evidenția cum a slujit Mântuitorul pe pământ. El știa
cui și de ce slujește și că mulți nici măcar nu vor aprecia. În antit eză, anumite personalități
comentează imediat, argumentând că dețin un mare rang, funcții, și nu ajută pe toți oamenii, mai
ales pe cei care, după cum cred ei, nici nu merită băgați în seamă , iar de ajută pe unii, așteaptă
onoruri și speciale mulțumiri.
Însă nimeni, niciodată nu a slujit și nu o va face cum a slujit Isus Cristos. Pe păm ânt s-a
întrupat și a slujit Prințul Cerurilor, contrar tuturor așteptărilor și legilor omenești.

119 Cf. Iustin Martirul, Ap.1,46,3 -4; II,13,3 -4. în Christian Apologetics Past and Present, William Edgar, K.
Scott Oliphint, Crossway, 2009.

86
Singur ătatea, Chipul și Natura divină. La nașterea sa lumea nu s -a îmbulzit să -i ureze bun
venit; doar Irod a dat năvală printr -o poruncă aprigă, dându -și seama că fusese înșelat de magi, a
cerut ca toți pruncii de parte bărbătească, de până la doi ani, din Betl eem și împrejurimi, să fie
omorâți ( Mt 2, 16).
Mergând mai departe și privind la viața Sa, descoperim mai multe situații în care
Mântuitorul a rămas singur, părăsit, un elocvent exemplu fiind în grădina Ghetsimani.
Dificultățile materiale și vizibil itatea vieții jertfitoare a Fiului. Isus Cristos a dat Cerul pe
neîmplinitul pământ, acceptând toate condițiile grele din acea vreme, pornind de la dificultățile
primelor luni în multe lipsuri, fuga în Egipt, viața într -o familie obișnuită evreiască șamd.
Este vorba despre răsturnarea universal decisivă a viziunii despre Dumnezeu, care nu e
putere absolută, în primul rând, ci iubire absolută. Nimicirea de sine a lui Dumnezeu își are
posibilitatea ontologică în autorenunțarea veșnică, în dăruirea tripersona lă. Între forma de
Dumnezeu și forma de rob există, în identitatea persoanei, o analogie a naturilor conformă acelei
maior dissimilitudo120.
Imago Dei , ieslea și plătirea Prețului Suprem. Crucea de la Carvar nu își avea puterea fără
ieslea din Betleem. Naș terea Sa are drept scop împlinirea Promisiunii și Înțelegerii în Sfânta
Treime, Salvarea omului de la moarte veșnică.
Nașterea sa a produs spaimă pentru cei fără de El, exemplul fiind Irod, dar Întruparea Sa
era esențială pentru salvarea omenirii de la p lata păcatului. Fără Tributul Iubirii Supreme
acceptat de Isus Cristos omul era sortit unei prăpăstii veșnice fără oprire și cale de salvare.
Întruparea unicului Fiu de Dumnezeu reprezintă , cu dovezi grăitoare , o reală imagine a
dumnezeirii, care e gata să se sacrifice pentru a oferi omului pierdut fericirea.
Isus Cristos este Imaginea și Radierea Tatălui, Amprenta și Adevărul Său. Dacă lumina
există, afirmă Atanasie din Alexandria, el este Imaginea și Radierea. Deci, în ce moment nu se
vedea Tatăl pe el însuși în propria sa Imagine? Cum s -ar putea vedea pe sine într -o substanță

120 Cf. Mysterium Salutis, vol.VI, Queriniana, Brescia, 1971, p ag. 189.

87
creată și care ține de devenire, acela care este Lucrătorul și Creatorul? Căci imaginea trebuie să
fie așa cum este Tatăl ei121.

2.3 IMAGINE ȘI DIVINITATE ÎN VIAȚA LUI ISUS CRIST OS –
ANII PREMERGĂTORI SLUJIRII

Un pasaj scriptural necesar în înțelegerea perioadei copilăriei și tinereții – adolescenței lui
Isus Cristos este ce l din Lc 2, 42 -52, care ne relatează un episod definitoriu în reliefarea imaginii
dumnezeirii celui născut în ieslea Betleemului.
Pe când avea 12 ani, Isus împreună cu Iosif și Maria, a mers la Ierusalim, după cum era
obiceiul praznicului. După ce acesta a trecu t, părinții au plecat spre casă, crezând că băiatul este
împreună cu tovarășii de călătorie. Când l -au căutat, n -au dat de el, așa că s -au întors la
Ierusalim. După trei zile părinții și -au văzut copilul în templu, stând în mijlocul învățătorilor,
ascultân d și punându -le întrebări. Toți cei care îl auzeau vorbind rămâneau uimiți de priceperea
și felul cum oferea răspunsurile.
Episodul tempului pentru tânărul Isus înfățișează o înțelepciune aparte, izvorâtă din
natura sa divină – El poate sta la discu ții teologice cu învățătorii vremii, cu care are replică și
argumentează.
La reîntâlnirea cu El, Maria îi mărturisește îngrijorarea avută că a dispărut din grupul cu
care se întorcea acasă , însă răspunsul dat de Cristos atunci portretizează relația cu Cre atorul,
arătând direct misiunea pentru care El era printre israeliți: De ce l -au căutat? Nu știau că El
trebuia să fie în Casa Tatălui Său?

121 Cf. L. Dîncă, Cristos și Misterul Sfintei Treimi în scrierile Sfântului episcop Atanasie de Alexandria, pag.
45-46.

88
Această reprezentativă discuție din templu este o prefațare a ceea ce va avea să însemne
Cristos pentru Biserică, pentru că un lucru este clar, cu un Isus despărțit de Biserică se poate face
ce vrea, din păcate, însă, categoric , Biserica este păzitoarea și garantul unei viziuni omogene cu
care nu se poate negocia în privința Mântuitorului122.
Cum se caracterizează tinerețea Domnului? Cristos creștea în Nazaret în înțelepciune,
prima , trupește și dezvoltarea sa era din ce în ce mai plăcut înaintea Tatălui și a oamenilor.
Botezul primit de Isus din Nazaret reprezintă o altă garanție a dumnezeirii și relației directe cu
Tatăl, conform descrierii din Mt 3,13-17. La râul Iordan apare Fiul Omului ca să fie botezat de
Ioan, iar la opoziția acestuia, Isus îi răspunde că așa se cade a fi împlinit totul. La ieșirea
Domnului din apă, cerurile se deschid și Duhul s -a coborât peste El în chip de porumbel. Mai
mult, glasul ceresc atestă identitatea lui Cristos prin mesajul direct că El este Fiul Său preaiubit
în care își găsește plăcerea.
Isus Cristos se considera Fiul Domnului într -un sens exclusiv și ab solut. Spunea că relația
este unic a ce îl poate prezenta lumii pe Dumnezeu, deci se descria a fi revelația absolută a
divinității123.
Identitatea lui Mesia se demonstrează și în episodul dramatic al ispitirii lui Isus din
Nazaret, în care acesta reușește să învingă cele trei tentații ale ispititorului: foamea – ispita
trupească, mândria și dovedirea puterii – ispita etalării puterii divine și oferta bogăției și a slavei.
Pe baza textului scriptural din Mt 4,1-10, descoperim mai multe aspecte ce țin de
repre zentarea vizuală a lumii spirituale, a Împărăției cerurilor, peste care este Suveran
Dumnezeu. Astfel că Domnul este dus chiar de Duhul în pustie – precizare ce atrage atenția de
relația Fiu – Duh, cu scopul precis de a fi ispitit de diavol. După un post d e 40 de zile flămânzește
și abia atunci du șmanul se apropie de el.
Prima replică dată ispititorului face referire la lumea spirituală care este mai puternică
decât cea materială, cuvântul ieșit din gura Domnului fiind mai puternic decât pâinea. Urmează
un alt răspuns oferit de Mesia și anume că nu este bine a ispiti pe Dumnezeu, ceea ce subliniază
ascultarea de Tatăl de care acesta dă dovadă. În dialog se vorbește și despre îngeri, care slujesc

122 Cf. R. Penna, Paolo di Tarso, Un cristianessimo possibile, Ed. Paoline, Cinisello Balsemo, 1992, p ag. 126.
123 Cf. W.L. Craig , Apologetics: An Introduction, pag.162.

89
pe Dumnezeu, iată o altă indicație a existen ței acestora. Cea de-a treia replică începe prin a -i
porunci dușmanului, pleacă!, afi rmând cu putere, chiar și în foamete, că numai Domnului trebuie
să ne închinăm și să îi slujim.
Observăm deslușit că, în contrast cu cele afi rmate de ispiti tor, care pune acce ntul pe
persoana Fiului, Isus intervi ne cu o altă perspectivă – El înfățișează raportarea sa directă la Tatăl
și nu oricum, ci prin supunere și ascultare. Numai așa celălalt îl părăsește. Din nou, în încheierea
descrerii tabloului ispitirii, apar îngerii care îl sluj esc pe Isus.
Trăsături caracteristice și aparte din viața lui Cristos care ne indică a fi reprezentarea
vizuală a dumnezeirii. Fiul omului este, dintr -o altă perspectivă, un personaj inclasificabil , dar
are câteva particularități fundamentale menite, la finele descope riri lor, să spunem precum
Apostol ul Ioan că acestea au fost scrise ca să credem că Isus este Cristos, Fiul lui Dumnezeu și
astfel să avem viață în numele său ( In 20,31).
Isus Cristos a fost un om liber și s -a impus astfel, cu autoritate, spre admirația poporului
și adeziunea acelora care l -au urmat ( Mc1,22), a trăit independent, nu a avut proprietăți și s -a
apărat singur.
Nazarineanul este liber față de familie ( Lc 2,49), liber față de prieteni ( Mc 8, 31 -33), liber
față de cei înțelepți ( Mt 23), liber față de puterea politică ( Lc 23, 8 -11), liber față de ierarhia
religioasă ( Mc 14,53 -64), liber față de teroriști ( In 6,15), liber față de tradiții ( Mc 7,1-13), liber
față de rituri ( Mc 2,23-28).
De la începutul până la sfârșitul vieții pământești , Mesia nu a dator at nimănui nimic, nu l –
a îngrijorat viitorul vieții Sale ( Mt 6,34) și a învins ispitele morții, o al tă dovadă a libertății Sale
(Mt 14,33 -36). Tinerețea este un alt dar divin pe care îl primim gratuit , unii dintre n oi, pentru că
sunt și cazuri în care mamele au plecat și pruncii au rămas să fie crescuți de alții. Tinerețea
adevărată e floarea deschisă a fericirii, e fructul care e aproape bine copt, e viața la puterea
acțiunilor, visurilor și a Cerului. Tinerețea n -ar trebui p ierdută, ci câștigată ceas de ceas, spre
împlinire și soare, indiferent de anotimp.
Pentru Isus Cristos, Tatăl este Abba, Tăticul ( Mc 14,36) un termen aramaic ce sugereză o
mângâiere tandră. În Evanghelii , în mai multe situații , îl descoperim pe Domnul în comuniune cu
Tatăl, în rugăciune, uneori o noapte întreagă.

90
El este Cristos sau Mesia. Numele Cristos este echivalentul grecesc pentru ebraicul
Mesia, Unsul. Mai mult, Domnul afirmă despre El că este Acesta, în In 4, 25 -26. Isus este
personaju l central al Noului Testament, Isus al Evangheliilor, Dumnezeu în trup omenesc,
Logosul (In 1,1-5,14). În ciuda faptului că în filosofia greacă Logosul sau cuvântul era folosit
pentru a desemna principiul impers onal al ordinii universale, Apostol ul Ioan îl folosește la adresa
Dumnezeului personal al Universului124.
Isus din Nazaret este Mijlocitorul, mesitis, mediator -ul Noulu i Testament ( 1Tim 2,5-6).
El este Domnu l, Kyrios, Dominus în care se proslăvește Dumnezeu Tatăl – Theos, Deus (Rm
10,9), Alfa și omega, cel dintâi și cel din urmă, începutul și sfârșitul. (Ap 22,13).
Isus Cristos este persoana cu cea mai mare influență din întreaga istorie, temelia
creștinism ului și modelul de viață pentru cei care doresc să aibă parte de o viață împlinită aici pe
pământ , iar veșnicia să o petreacă împreună cu Tătăl, Fiul și Duhul Sfânt.
Atunci și acum, oamenii sunt uimiți, cei care pot vedea, de viața sa, cuvintele sale și
minunile pe care le -a făcut. Este esențial a remarca faptul că Isus Cristos nu a venit pe pământ
pentru el, ci pentru noi, nu Mesia avea nevoie de noi, ci fiin ța umană avea nevoie de Salvator.
Contribuția cea mai importantă a teologiei creștine constă în compararea asemănării cu
Dumnezeu, de care se scrie în cart ea Geneza, cu îndumnezeirea125 (Gal 4,14). Tot Apostolul Paul
scrie în Ef 4,13, când vom ajunge toți la unitatea credinței și a cunoașterii Fiului, la omul
desăvârșit, la măsura staturii plinătății lui Cristos; așadar pentru autorul epistolei, omul desăvârșit
conectat cu Fiul , iar mai apoi e plin de Cristos, făcut asemenea Lui, aceasta realizându -se deplin
în Împărăția Cerurilor, pornind de aici, prin împlinirea Voii Sale, adică o viață trăită după
modelul Său.
În viață aproape fiecare dintre noi vrem mereu să urcăm, să avansăm, să creștem în toate
domeniile existenței umane. Nu și în privința vârstei, aici sunt rezerve. Dar la nimeni nu e chiar
așa, la absolut nimeni. Sinusoida treptelor nu e direcționată numai în sus și nici măcar nu
acționează mereu la același nivel. Ni se pare, la prima vedere, că situația e periculoasă. În să, în
adevăr, nu e deloc astfel, ci chiar reversul. Viața e frumoasă în felul ei complex, neașteptat , de

124 Cf. I. Mărtincă, Isus din Nazaret Fiul lui Dumnezeu, pag. 36, 37, 49.
125 Cf. Idem, pag. 93.

91
multe ori, iar ființa umană, creată, nu poate fi altceva decât un participant activ, mulțumitor, și cu
neapărată dorință de mai bine. Iar creșterea po rnește tot timpul de la un nivel mai jos decât cel
spre care tindem. Așadar, să zâmbim la clipa ce vine…

2.4 LOGOS ȘI IMAGO DEI

Mesajul cristic este un alt garant al naturii divine și reflectă imaginea și planul lui
Dumnezeu cu privire la omen ire. Mesajul lui Isus Cristos este unic și aceasta ne este indicat de
mai multe aspecte: legătura între orator și Dumnezeu, subiectele abordate, locurile alese pentru a
fi transmise, modul cum Mântuitorul se adresează poporului, timpul când Fiul omului ale ge să
vorbească diverselor categorii sociale și de vârstă , cărora Mesia și expune temele, alături de
minunile care încununează comunicarea învățăturilor.
Clement Alexandrinul accentuează că Chipul Domnului este Logosul, lumină arhetipală a
omenirii , iar capacitatea de a gândi a omului, creat după asemănarea Lui, este și rațională126.
Definitoriu în exemplificarea imaginii divine în mesajul lui Isus Cristos este pasajul din
In 14, 10 -14, unde Mântuitorul face o mărturisire deosebită: cuvintele pe car e El le transmite nu
sunt ale lui , ci aparțin Tatălui, care locuiește în El și își exercită lucrarea. Mai mult, Fiul omului
subliniază că cine se încrede în EL și în cuvintele Sale , îi va călca pe urme, având puterea de a
face lucruri pe care El le -a realizat, ba chiar și altele mai mari – în afara jertfei de mântuire,
evident. Nazarineanul semnalează auditoriului că poporul ui care se va încrede în El și va împlini
învățăturile Sale, Dumnezeu îi va asculta rugăciunile și cererile, aceasta pentru că vor înălța rugi
în Numele Său.
De remarcat că în versetul 10, cuvintele lui Cristos sunt așezate alături de lucrările
Tatălui, ca și când acestea ar fi sinonime. Observăm aici gândirea specifică rabinului, pentru că

126 Cf. Clement Alexandrinul, Protreptic 10 în Ante-Nicene Fathers, vol. 1, Ed. A. Roberts, J. Donaldson, C. Coxe,
Christian Literature Publishing, 1885.

92
termenul dabar înseamnă și cuvânt și faptă , astfel că ne aducem aminte de Gen 1,3, când
Dumnezeu a zis și a fost, s -a împlinit.
Privind la cele patru evanghelii , găsim esența mesajului cristic, unde Imago Dei se
împărtășește , devine vizibil în cuvânt și faptă, tocmai de aceea vom privi succint la subiectele
aduse în atenția poporului. Dintre temele supuse atenției de Isus Cristos, Matei prezintă
chemarea la a fi pescari de oameni, sarea și lumina lumii, emblematicile Fericiri , parabole,
discuții, dialoguri, mesaje, provocări la a căuta Voia lui Dumnezeu, toate în peste cincizeci de
expuneri.
Marcu ne dezvăluie cel puțin 21 de subiecte comunicate de Mântuitorul, pornind cu pilda
vinului nou și al peticului pe o stofă nouă, credința și grăuntele de muștar, despre ce înseamnă să
fii respins de necredincioși, credința care mută munții și încheind cu răspunsul la întrebarea când
va veni stăpânul?
Isus – Logosul conștient de menirea sa în împlinirea celor promise de Tatăl și a celor
expuse atâ t ucenicilor , cât și publicului doritor să -l asculte , răspunde fără opreliști întrebărilor de
orice fel ven ite din partea auditoriului. Pacea cu Dumnezeu este una din punctele emblematice
ale mesajului lui Isus , iar auditoriul era invitat în repetate rânduri, atât în sate, cât și în orașe, a
înțelege că fără o părere dreaptă despre Cristos, nimeni nu va putea a junge la recompensele
credinței, inclusiv viața eternă127.
În evanghelia după Luca , Fiul Domnului este prezentat vorbind despre roadele celui
credincios, iertare, cine este mai mare, vestirea împărăției lui Dumnezeu, iubirea aproapelui,
ascultarea rugăciun ii de către Tatăl, valoarea sufletului, pregătirea pentru revenirea Mirelui,
poarta îngustă, iar lista subiectelor continuă până la tema lemnului verde și cel uscat.
Evanghelia Logosu lui, Cuvântului, aparține lui Ioan, care , sub călăuzirea directă a
Duhu lui Sfânt avem definiția revelației prin Fiul, In 1,1 când la început era cuvântul… Autorul ne
expune aici tematicile Mântuitorului, în care abordează problematica învierii, ce înseamnă apa
vie, poarta oilor, relația Păstor și oi, bobul de grâu care moar e, vița și mlădițele și, printre altele,
bucuria vieții.

127Cf. Ambroziaster , Comentariu la scrisoarea către Romani 5,1.

93
Mesajul lui Cristos nu a căutat senzaționalul pentru că ceea ce se întâmpla era de
neînchipuit. Cuvântul său nu a vizat impactul de moment al publicului, ci înțelegerea tuturor a
sensului vieții. M odul de adresabilitate a Nazarineanului a fost pilda, parabola, învățătura în
formă alegorică, povestirea cu tâlc.
Interesul vestitorului venit de sus a fost ca prin parabole să exprime adevăruri spirituale
vitale tuturor. De cele mai multe o ri, pilda conținea un cuvânt principal care în cadrul povestirii
reflecta un concept, de exempu, împărăția cerurilor, ca în Mt 13,33. Este foarte posibil ca Fiul
omului să fi folosit acest procedeu pentru a ascunde adevărurile de acei ascultători interesaț i mai
mult de vorbăraie și nu mântuire, mai mult de flecăreli și nu subiecte valoroase, după cum stă
scris în Mt 7,6.
Cercetând scrierile Sfintei Scripturi , distingem câteva caracteristici legate de mesajul
cristic din prisma reprezentării vizuale a dumn ezeirii, după cum vom detalia în paragraful
următor. Mesajul a fost prezis în vechime și s -a împlinit în viața și activitatea Mântuitorului,
după cum am arătat în cele anterioare.
Mesajul transmis de Isus Cristos, având ca subiect credința și fapta, a fos t împlinit de
Mântuitorul; El nu numai a prezentat un discurs moral -spiritual dar a dovedit tuturor că poate fi
urmat. Deja parte din mesajul profetic al lui Isus referitor la Ierusalim, apostoli și viața sa s -a
împlinit, pe baza scrierilor nou testamental e și a documentelor din primele secole ale Bisericii.
Împărăția lui Dumnezeu este tema centrală a mesajului adus de Isus Cristos. În ceea ce
privește cuvântul împărăție , pentru oriental malkuta nu este același lucru. În Vechiul Testament
rar acesta des emnează o împărăție în sens spațial, un teritoriu. Aproape întotdeauna el are se ns de
stăpânire, autoritate, putere a regelui, nu în sens abstract, ci dinamic, regalitatea în acțiune128.
Mesajul transmis de Isus Cristos este atemporal și are aplicabilitate în viața omului așa
cum El a învățat pe semeni. Mesajul cristic are putere și astăzi, certificând spusele Domnului,
cereți și vi se va da. Au început să se împlinească cele profețite de Fiul omului cu privire la
lucrurile viitoare, după cum stă scris în Mt 24, 1 -14. Puterea cuvintelor lui Isus a fost dublată de
puterea minunilor , iar acest subiect va face obiectul unei analize în cercetarea de față.

128 Cf. J. Jeremias , Teologia del Nouvo Testamento, Paideia, Brescia, 1976, vol. I, p ag. 118.

94
Analizând textele evagheliilor, putem distinge marile teme, subiecte ale mesajului cristic,
necesare în în țelegerea modului în care Isus Cristos și -a prezentat chipul divin al Logosului,
deosebit de importante în realizarea portretului Fiului de Dumnezeu. Chemarea ucenicilor și
rolul lor ca ambasadori Imago Dei este una dintre teme.
Fericirile și rolul pe ca re Dumnezeu î l are în viața unei ființe împlinite se constituie deja
a fi unul dintre cele mai motivatoare discursuri din toate timpurile, din pers pectivă laică, iar
teologic, reprezintă esența viețuirii fericite a omului.
Fericirile sunt opt afirmații despre fericire, împlinire, rostite de Isus Cristos la începutul
Predicii de pe munte ( Mt 5,3-12). În limba greacă cuvântul fericire înseamnă bunăstare și
prosperitate spirituală. Pasajul acesta din Matei prezintă credinciosul exemplar și răsplătirile sale
din prezent și viitor.
În ființa umană dintotdeauna a exitat o strânsă legătură între căutare fericirii și năzuința
că aceasta poate fi găsită. Oamenii, de orice rasă și cultură, caută cu ardoare fericirea și nici nu s –
ar putea altf el. Este o dorință vitală, tocmai de aceea , navigatorii rețelel or de socializare caută
zilnic fațetele fericirii și , din acest motiv, prin diverse forme și mesaje , cel căutător de fericire are
nevoie să descopere chipul divin complex, Imago Dei, în postări le din Noua Media.
În paragraful ce urmează vom prezenta câteva principii, idei principale, fiind o subliniere
a multiplelor valențe legate de subiectul fericire , care sunt căutate ca răspuns al unui
comunicator creștin în Social Media. Mai crede cineva în fericire? este o întrebare des lansată în
paginile elec tronice, pentru că depresia a devenit boala secolului.
Iar răspunsul mesagerului creștin în on -line este un da categoric, pentru că sentimentul
există în noi, așezat de Creator, și așteaptă să -și facă simțită prezența spre împlinire, bucurie și
prosperitate, descoperind dragostea divină. Cine ajunge să înțeleagă faptul că există o reală
legătură între Dumnezeu și fericirea noastră, acea persoană va fi cu adevărat împlinită. Atunci nu
va mai spune că fericirea nu mai există.
În adevăr, toate acțiunile noastre au drept scop fericirea, pentru că ea conține toate
celelalte lucruri cu adevărat bune din viața noastră. Nu putem vorbi de dragoste fără fericire, nici
de o relație frumoasă de prietenie sau căsătorie , fără ea. Fiecare user în spațiul virtual s -a întrebat
măcar o dată în viață, dacă există oare fericire? Aceasta este una din întrebările noastre tainice. Și

95
dacă există, unde se află? Oamenii vor argumente în lumea on -line, lucruri esențiale, c are să îi
conducă chiar acum acolo unde ne dorim fiecare – la fericire.
Fericirea este o necesitate. Practic nu putem trăi fără a avea parte de ea și, categoric,
fiecare om a avut măcar în parte bucuria de a simți ce înseamnă aceasta. Dar mai contează și
durata. Din păcate foarte mulți tineri și adolescenți caută împlinirea numai în spațiul Social
Media. Și fericirea se dorește de utilizatorii on -line la pachet, ajungând ca totul să fie la ofertă,
vrem acum, instant, adică împlinirea.
Ce se înțelege azi prin fericire? Sondajele, interviurile și opiniile se învârt aici; fericirea
înseamnă: bani, putere, casă, carieră, un nume sonor, prieteni, un partener de viață fidel, călătorii,
timp liber și distracție. Cam la atât se rezumă totul, pentru majoritatea o amenilor.
O definiție a subiectului este des căutată de internauți. Fericirea este o stare și o călătorie,
nu o destinație. Este un simțământ complex, care indubitabil are de -a face cu Dumnezeu. Poate
părea paradoxal , însă fericirea se învață. Asemenea m ultora, acest simțământ se trăiește zilnic,
învățăm despre el, adunăm idei, păreri și gânduri. A medita asupra sa nu e altceva decât o
chemare primordială a vieții.
Cine are înțelepciune își iubește sufletul , iar cel care păstrează priceperea, găsește
fericirea, scrie Pr 19,8. Căutătorii din on -line ar rămane surprinși să afle că în cartea de căpătâi a
creștinilor se scrie atât de mult despre fericire.
Aceste entități, înțelepciunea, iubirea, sufletul și fericirea, se întrepătrund, deoarece
înțelepciunea începe cu dorinț a de a cunoaște și mai apoi cu legea ascultării. Dacă ascultăm și ne
supunem, ne vom sfârși zilele în fericire, scrie Iob 36,11.
Userii în virtual pot citi numeroase cărți care dezbat subiectul fericir ii, dar una singură le
va depăși mereu pe toate, e a fiind Biblia, pentru că omul care cugetă la Cuvântul Domnului
găsește fericirea , iar cine se încrede în Do mnul este fericit, citim în Pr 16,20.
Învățături morale și impactul lor atât pe plan social cât și în relația cu Dumnezeu fac
subiectul unor importan te discuții lansate de Mântuitorul. Vitalitatea rugăciunii și efectul acesteia
în viața de zi cu zi se evidențiază ca temă în cuvân tările Mântuitorul ui care este un devotat al
rugăciunii, scrierile Noului Testament prezentând în multe și diferite ocazii câ nd Fiul omului
vorbește în rugă cu Dumnezeu.

96
Despre împărăția cerurilor sau Împărăția lui Dumnezeu ( Lc 17, 20) , domnie care este în
același timp și cerească și pământească , iar Regele ei este Dumnezeul cerului. Când profeții
Vechiului Testament vorbeau d espre intervenția lui Dumnezeu , ei spuneau pur și simplu
Dumnezeu este împărat129. Despre proorocii mincinoși – atenționări, numiri și caracteristici –
tema abordată de Nazarinean în mai multe situații, de cele mai multe ori fiind provocat de către
aceștia.
Care sunt valorile vieții de credință. Un exemplu din cele expuse de Mântuitorul este cel
cu casa zidită pe stâncă din Mt 7. Rolul postului în apropierea credinciosului de Tatăl ceresc s -a
dovenit a fi cuvânt și faptă în viața Fiului Omului. Care sunt co morile cerești și cum le putem
strânge, acțiunea fiind benefică atât pentru viața cotidiană cât și pentru cea spirituală – un alt
subiect des atins de Învățătorul. De ce e vital a lua ca exemplu modelul de viață al lui Cristos,
potrivit cu Mt 8, 18.
Impor tanța ucenicizării și a evanghelizării, după cum scrie și în pasajul început cu
versetul din Mt 10,1. Cum vor fi primiți apostolii în lume , Mt 10,16 , și implicit cei care îl vor
urma pe Domnul cu o totală dăruire. Ce mai reprezintă sabatul pentru credinci os (Mt 12), subiect
acut în timpul vieții lui Isus Cristos.
Copilașii – la inimă și vârstă – și intrarea în Împărăția Tatălui; o temă care a uimit pe
mulți ascultători și chiar și azi s -ar găsi câțiva. Potrivit cu Mt 18, 3, Învățătorul subliniază
auditoriului că în Împărăția cerurilor se poate intra urmând cuvinte le sale: a se întoarce la
Dumnezeu și a crede asemenea copilașilor. Nicidecum Isus Cristos nu chema poporul la a fi
credul, ci a se încrede în Tatăl , așa cum orice copil normal are încredere tota lă în tatăl său.
Viața veșnică, tema supusă atenție poporu lui în multe situații, uneori discuția pornind de
la întrebarea cuiva. Acest subiect va fi analizat în paginile ce urmează. Explicații cu privire la
Judecata viitoare. Judecata după adevăr îi aparține doar lui Dumnezeu. El este singurul care
poate pronunța o judecată reală, în adevăr. Calitatea faptelor modelează sufletul și ar fi nedrept

129 Cf. L. Cerfaux , Mensaje de lasparabolas, Fax, Madrid, 1972, p ag. 31.

97
ca un suflet rău să fie răsplătit pentru faptele sale bune130. Un text ce indică acest subiect îl găsim
în Mt 25, 31.
Care este familia lui Cristos, așa după cum aflăm din Mt 12,46, subiect pe care și ucenicii
săi doreau a fi dezbătut. Necredința oamenilor și cum cei credincioși să răspundă la o astfel de
provocare a fost un alt subiect deschis de Mântuitorul.
Despre moart ea și învierea Sa. Aceste două teme sunt comunicate de Mântuitorul în mai
multe ocazii, prilej cu care anunță faptul că divinitatea se va face vizibilă și prin aceste momente
istorice unice. Prezentarea și explicarea celei mai mari porunci, iubirea de Dumnezeu și
aproapele. Importanța credinței este dată de proprietatea acesteia de liant sigur, vital , în relația
omului cu Creatorul. Marea trimitere, mesaj revelator a ceea ce trebuie să însemne misiunea
creștinului din orice veac, din orice popor.
Despre farisei și saduchei, partide cu care Isus din Nazaret a avut de -a face în repetate
rânduri , iar răspunsul Său a fost unul corect, ațintit spre Dumnezeu Tatăl. Explicații legate de
viața de familie – dintre cele mai diverse și mai necesare. Înștiințări cu privire la viața unor
apostoli ( Mc14,26). Despre ce în seamnă a sluji pe alții și rolul social al acesteia ( In 13,1). Ce
înseamnă nașterea din nou, explicație oferită de Domnul lui Nicodim în textul edificator din In
3,1.
Învățături despre Dumnezeu – cum ar fi și păcatul împotriva Duhului Sfânt ( Mc 3, 20). În
definirea lui Isus Cristos ca Imago Dei și înțelegerea poporului a ceea ce este Fiul în comuniune
directă cu Tatăl. Dacă astăzi, voit sau nu, sunt persoane care par a nu pricepe nimic din
învățătura despre Creatorul, cu atât mai mult pe vremea Mântuitoru lui.
Cine îl citește pe Dumnezeu ca pe un personaj literar dintr -o narațiune, cu intrigă în
diverse forme, cu surprize de toate tipurile, adevărul ne este dezvăluit gradat, înseamnă a limita
divinitatea la ce este scris între coperțile cărții131. Cine este El, Isus din Nazaret – Printre
subiectele prezetate auditoriului, Fiul omului a cuprins descrieri cu privire la natura sa, relația cu
YWHW și de ce Imago Dei se manifestă prin El. Sunt mai multe pasaje nou testamentale,
precum cele di n In 6,22; In 7,37; In 8,12; In 10,1; In 15,1.

130 Cf. Origene , Comentariu la Scrisoare către Romani 2,1 în în Ante -Nicene Fathers, vol. 4, Christian
Literature Publishing, 1885.
131 Cf. J. Campbell, Nenumăratele chipuri ale lui Dumnezeu, Minerva, 2008, p ag. 379.

98
Isus Cristos nu poate fi confundat cu Tatăl, cu Yahwe, pentru că în scrierile primelor
comunități creștine, Isus apare ca o pesoană total diferită, care s -a rugat Tatălui cu credință și l -a
ascultat până la moarte132.
Magistral și su b inspirație divină a scris Ioan introducerea la evanghelia ce -i poartă
numele. Textul ne prezintă pe Isus Cristos , Cuvântul, Revelația dumnezeirii prin întrupare,
Natura Fiului și menirea sa, toate în expresii bine alese, biblice și filo zofice . Vom privi la In 1, 1-
5 pentru a sublinia relația Logos și Imagine în paragraful amintit, unde găsim cel puțin nouă
fațete ale portretului în analiză.
La început era Cuvântul – Așa își începe autorul expunerea , amintind ca într -o oglindă de
Gen 1, 1. Dacă acolo avem geneza pământului, aici găsim geneza spirituală într -o relație directă
cu Creatorul. Imaginea și existența lui Isus Cristos este bine încadrată în spațialitate – la începutul
a toate era El.
Și Cuvântul era de la Dumnezeu – Isus – Logos ul este cuvântul împlinit al lui Dumnezeu.
Domnul își ține toate promisiunile și Cuvântul său devine Fiul Omului pentru ca Divinitatea să
se descopere plenar. În textul expus găsim și pe cel ce l -a trimis, pe Tatăl, alegerea Revelației
prin Fiul aparține S fintei Treimi.
Cuvântul era Dumnezeu – După cum avea să afirme de mai multe ori Mesia, Fiul –
Logosul era chiar Dumnezeu, din aceeași esență divină cu Tatăl. Acesta era la început la
Dumnezeu – Autorul este și mai exact și revine la prima afirmație a paragrafului; Isus Cristos era
cu Dumnezeu la crearea a toate.
Toate au luat ființă prin el – Câtă autoritate, putetere, ce portret inspira t de Duhul Sfânt
realizează Ioan prin aceste cuvinte. Totul are de -a face cu Isus Cristos, nimic nu -i este străin,
pentru că El este la origini, de la început.
În Vechiul Testament cuvântul Domnului este de mai multe ori personificat cu un
instrument de îndeplinire a Voii lui Dumnezeu , iar evreii înțelegeau prin aceasta că atenția lui
Ioan este să îi îndrepte pe ac eștia în scrierile din vechime, Legea și Proorocii, unde Logosul este
personificarea revelației Domnului.

132 Cf. J. A. P agola, Jesu Cristo, Publicationes IDATZ, San Sebastian, 1984, p ag. 275.

99
În El era viața – Două valori cuprinde această afirmație: Isus și viața, prin El avem viața,
El oferă viața, El este viața. Plinătatea cuvintelor , exemplar alese, ridică textul dincolo de
motivațional, de inspirațional. Este o altă formă de a spune Vestea Bună, calea mântuirii – Isus
este singura cale către Cer, către Tatăl.
Textul continuă și viața era lumina oamenilor – Adevărata viață, împli nirea, o avem
numai în Isus Cristos. Autorul introduce aici o altă valoare, cu dublă conotație, lumina . Ea este
prezentată aici a fi factor universal de viață omenească , dar și ca valoare spirituală, lumina
inițiatică, lumina călăuzitoare, lumina lui Dumnezeu. Mai mult, Mântuitorul avea să declare că
El este lumina lumii.
Oamenii îl descoperă pe Isus Cristos , pentru că El s -a lăsat descoperit prin întrupare, iar
lumina în întuneric luminează , poporul l -a descoperit și înțeles, pe El , Lumina colorâtă în lumea
păcătoasă, a întunericului. Natura lui Cristos s -a evidențiat , pentru că în esență cu totul altceva
decât există pe pământ, este Lumina vs întuneric.
Portretul Fiului de Dumnezeu se încheie maiestuos, dar întunericul nu a cuprins -o,
autorul afirmând că în nicio circumstanță, nimeni și nimic nu a putut și nu va putea răpune,
submina, micșora sau altceva negativ, legat de natura Logosului. Va fi imposibil pentru în tuneric
ca vreodată să învingă lumina.
Isus Cristos dă numele credinței creștine , iar mesajul său este opera Logosului care spune
și împlinește; este Adevărul transmis într -un limbaj accesibil pentru cel care cu adevărat dorește
să se apropie de divinita te, mai mult , Cuvântul Său are putere și azi și niciodată nu va fi estompat
de nimic. Cei ce cred în Isus Mesia i -au preluat numele, mai întâi în Antiohia, urmașii Lui au fost
numiți astfel, conform cu Fp 11,26. Creștinismul este în lume, pentru lume, dar nu din lume, ci
străin de lume133.
În filosofia greacă, logos era folosit pentru a ilustra intermediarul prin care Dumnezeu a
creat materia și prin care a comunicat cu ființa umană, logosul însemna a fi un pod între
Dumnezeul transcendent și universul ma terial. Însă Ioan îl descrie pe Isus Cristos ca fiind mai
mult decât un mediator, El este o persoană, în întregime divină și, în același timp, omenească.

133Cf. I. Mărtincă, Isus din Nazaret Fiul lui Dumnezeu, Editura Universității din București, 2000, pag. 446.

100
Mesajul cristic, din prisma Imago Dei, a însemnat transmiterea Evangheliei, a Veștii
Bune, cuvântul iertării de păcate prin lucrarea de ispășire a lui Isus Cristos. De evidențiat că
persoana și lucrarea Mântuitorului sunt indispensabile Evangheliei. Mesajul sălvării se transmite
mai departe prin Isus Cristos și datorită Lui.
Isus Cristos este unic și l a fel și mesajul său. Învățătorul nu a împrumutat idei și concepte,
nu a căutat să se sprijine în afirmații pe teoriile vremii sau ale altora din trecut, Mesia a afirmat, a
trăit și a dovedit că există Dumnezeu, există speranță și se poate trăi împlinit și aici.
Chiar dacă legătura cu Dumnezeu, din mai multe motive, nu este recunoscută și afirmată
explicit, Dumnezeu este mereu prezent omului; de fapt ceea ce caracterizează persoana este
disponibilitatea sa și voința de a se deschide spre adevăr și iubire, ce sunt, în definitiv, razele
existenței lui Dumnezeu însuși134. O altă dovadă a faptului că Mântuitorul este Chipul Divin o
reprezintă mesajul său complex, Logosul, cuvântul care a creat, va triumfa și va dăinui pentru
totdeauna.

134 Cf. P. Coda, I. Mărtincă, Dumnezeu și omul, Editura Universității din București, 2011, p ag. 9.

101

2.5 IMAGINEA RELAȚIEI TATĂ – FIU DIVIN
ÎN SCHIMBAREA LA FAȚĂ A MÂNTUITORULUI

Schimbarea la față a Mântuitorului reprezintă un alt argument în demonstrarea faptului
că Isus Cristos este portretul divin întrupat, Fiul lui Dumnezeu. Autorul ne împărtășeș te acest
episod în Lc 9, 28 -36, în care aflăm că Nazarineanul îi ia alături pe Petru, Ioan și Iacov și urcă pe
munte să se roage. În timpul rugăciunii, Domnului i se schimbă înfățișarea feței , iar
îmbră cămintea devine de un alb strălucitor.
Minunea nu se oprește aici și apar să vorbească cu El doi bărbați, respectiv Moise și Ilie,
cuprinși de slavă, toți trei discutând despre sfârșitul pământesc al Domnului, care avea să aibă
loc la Ierusalim. Prezența lui Dumnezeu se face simțită și printr -un nor din care se aude un glas
care afirmă că Isus este Fiul Său preaiubit și de El să asculte.
Acest episod supranatural atestă mai multe aspecte ce țin de Isus Cristos și imaginea
divină, drept pentru care le vom expune succint în rândurile următoare.
Schimbarea la față confirmă într -un mod vizibil relația dintre Fiul omului și Creatorul.
Asemenea experienței de pe muntele Tabor, particularitățile vieții lui Isus sunt acreditări unice
care nu pot fi atribute deității. Afirmațiile sale pot fi făcute de oricine , dar numai El le poate da
substanță135.
Schimbarea la față este o prefigurare a gloriei lui Isus în momentul în care va reveni pe
pământ, episodul certificând relația dintre Isus și Dumnezeu, relația dintre Fiu și Tată. Prezența
lui Moise și Ilie are menirea de a ne asigura că Domnul este o pers oană distinctă și nu o
reîntrupare a celor doi din vechime, așa după cum credeau unii din acea vreme.

135 Cf. R. Otto, Mistica Orientului și Mistica Occidentului, Ed. Septentrion, Iași, 1993, pag. 46.

102
Schimbarea la față a avut loc cu puțin timp înainte de răstignirea Lui , iar acest miracol de
pe munte are rol ul de a le întări credința ucenicilor. Petr u este gata să facă trei corturi, aceasta
fiind o referire la Sărbătoarea Corturilor ( Lv 23, 34 -42), când poporul Israel locuia în colibe timp
de 7 zile.
Prin acest eveniment , Mântuitorul dezvăluie celor trei ucenici ai săi parte din gloria sa
cerească, pentru ca ei să îl poată înțelege mai bine. Ei îl cunoscuseră până atunci numai în trupul
său omenesc , însă acum aveau ocazia să vadă în el divinitatea sa, chiar dacă nu o puteau pricepe
pe deplin. Slava Fiului alături de Moise și Ilie pregătește pe ucenic ii și adepții pentru momentul
istoric al Învierii, când Domnul va avea un trup de slavă.
Moise este acela prin care Domnul lucrează și are loc exodul poporului Israel , iar Isus,
Mielul lui Dumnezeu, realizează exodul omului, prin credință, de la moarte a veșnică la viața
eternă. Isus Cristos este calea vieții, calea care ne ridică prin har a locui la vremea potrivită în
Împărăția cerurilor.
Ilie este o apariție deloc surprinzătoare pentru cei care cunoșteau bine legea și proorocii.
Dar și modul în care Ilie părăsește pământul este unul miraculos. Pe când Ilie și Elisei călătoreau ,
un car cu niște cai de foc i -au despărțit unul pe altul și Ilie s -a înâlțat la cer într -un vârtej de vânt.
N-a fost un vis, cum ar putea crede careva, pentru că lui Elisei i -a rămas mantaua proorocului (cf.
2 Rg 2, 11,14).
Într-un mod simbolic , apariția lui Moise și a lui Ilie reprezintă Legea și Profeții , iar
expresia auzită de ucenici, de El să ascultați , indică în mod clar că Legea și Profeții îi dau de
acum prioritate lui M esia, El fiind împlinirea acestora, Calea, Adevărul și Viața. Prezența celor
doi alături de Isus Cristos este o certificare a existenței vieții viitoare, eterna viață alături de
Mântuitorul.
Nu peste mult timp , în viața lui Isus va avea să se întâmple un alt eveniment la care
ucenicii vor lua parte – Înălțarea Domnului. Ucenicii prezenți la acest eveniment au parte de o
cunoaștere practică, trăită, a celor spuse de Isus Cristos. Aici rațiunea se unește cu credința, este
o conectare vizuală, o cunoaștere nu numai a lucrurilor, ci și a relațiilor reciproce136.

136 Cf. J. H. Newman , Fifteen Sermons Preached before the University of Oxford , Oxford University Press,
New York, 2006, p ag. 195.

103
Expresia cunoaștere trăită ne trimite cu gândul, pe rând, la Proverbe , cartea Vechiului
Testament, la Iob, dar și la pildele Domnului Isus Cristos prezentate în Evanghelii. De altfel,
credința creștinulu i se bazează, alături de alte lucruri dovedite, și pe această cunoaștere trăită a
ceea ce au văzut și istorisit ucenicii, iar mai apoi, înaintașii lor prezentați în Sfânta Scriptură, cel
mai elocvent exemplu biblic fiind în Epistola lui Paul către Evrei, 1 1, numit și Capitolul Eroilor
Credinței .
Petru, Ioan și Iacov au parte de lecția experinței, dezvăluirea supranaturalului, Imago Dei
în desfășurare, nu totală, după cea predată în diverse locații în care a vorbit Isus Cristos. Aceasta
pentru că teologia este o ramură a cunoașterii. Dacă cunoașterea Creatorului este diferită de
cunoaștere creaturii, a creației, într -un mod asemănător, ș tiința metafizică este diferită de fizică,
fizica d e istorie, istoria de etică137.
Tabloul schimbării la față a l Mântuitorului este o împletire supranaturală a modului în
care poate lucra Dumnezeu și acest fapt să fie vizibil; când Tatăl ceresc acționează , El pune în
mișcare cerul și pământul – la fel cum a făcut -o și la Întruparea Fiului, la botezul de la Iordan,
răstignirea și Învierea lui Isus Cristos.

137 Cf. J. H. Newman ,The Idea of a University Defined and Illustrated In Nine Discourses D elivered to the
Catholics of Dublin , Longman, London , 1859, pag . 48.

104

2.6 VIZIBILITATEA DIVINITĂȚII ÎN MINUNILE LUI ISUS CRISTOS

Felurite au fost minunile, faptele extraordinare, realizate de Isus Cristos, acțiuni care au
avut ca obiective, printre altele, Glorificarea lui Dumnezeu, manifestarea bunătății față de semeni
și demonstrarea faptului că Mesia este Fiul lui Dumnezeu, Imago Dei .
Putem deosebi minunile de fenomenele spiritiste prin natura faptei – Dumnezeu este
creator, urmările ei – întotdeauna sunt bune, modul cum au fost realizate – la porunca Domnului,
scopul lor – preamărirea lui Dumneze u, după învățătura pe care o tran zmit – vin de la Domnul și
ne vorbesc despre El și relația Sa cu ființa umană138.
Este necesară o scoate în relief câteva caracteristici ale minunilor realizate de Isus din
Nazaret, evidențiind natura sa divină ce acțione ază dincolo de cuvintele bine meșteșugite. Isus
Cristos este Domn peste bucatele date de roadele pământului și cel al viței, fapt demonstrat la
nunta din Cana și la cele două înmulțiri a pâinilor. Fiul Omului este suveran peste întinderile de
apă, lucru de monstrat când umblă pe mare și stăp ânește vânturile și valurile. Isus din Nazaret
este Domn peste viețuitoarele din ape, fapt arătat la cele două pescuiri minunate și în istoria cu
peștele cu moneda în gură ( Mt 17, 24 -27).
Mântuitorul este Domn și medicul cel bun pentru orice boală a ființei umane, afirmație ce
se susține pe baza minunilor: vindecarea orbului Bartimeu, celui din Betsaida, orbului din
naștere, celui fără de voce și auz, paraliticului, leprosului, vindecarea soacrei lui Petru, femeii
gârbovi te, vindecarea slugii centurionului, băiatul funcționarului regal și lista nu se oprește aici.
Când Isus Cristos vindecă leprosul ( Mt 8,1-4) și pe cei 10 leproși, acțiune relatată în Lc
17, 11 -19, Mesia demonstrează nu numai că este suveran peste toate bolile trupești, ci și
sufletești, deoarece în vechime lepra simboliza păcatul, așadar când Fiul Omului vindecă lepra
este un mesaj adresat tuturor – Isus Cristos are puterea de a ierta păcatele.

138 Cf. I. Mărtincă, Minunile lui Isus, Sapientia, Iași, 2013, pag.8.

105
Isus din Nazaret este suveran peste toate duhurile, fapt demonstrat în vindecările din
Cafarnaum, liniștirea îndrăcitul ui orb și mut, a tânărului îndrăcit și a celui din Gadar. Mântuitorul
este Domn peste puterile morții și nu doar o minune stă drept mărturie. Avem în sprijinul celor
afirmate învierea fiicei lui Iair, a tânărului din Nain și a prietenului său Lazăr.
Prin minunile realizate, Isus Cristos se descoperă într -un mod miraculos poporului. Dacă
unii n -ar fi fost atrași de Logos, în fața minunii divine nu poți sta fără de replică; în momentul în
care totul se întâmplă sub ochii tăi, nu mai e caz de tăgadă. Imago Dei devenea pentru israeliți tot
mai vizibil. Maxim Mărturisitorul afirmă că o cunoaștere e și aceasta – că Dumnezeu nu poate fi
cunoscut și implică maturizarea spiritului u man. Infinitatea îl arată pe Domnul ca neputând fi
cuprins cu mintea, e o cun oștință în necunoaștere139.
În continuare vom expune câteva din minunile Domnului indicând aspectele ce țin de
cercetarea de față, întregind chipul divin al lui Isus Cristos, care restaurează și reabilitează
sufletul și trupul omului spre glorificarea Tatălui.
Lui Isus Cristos nim ic nu -i poate sta împotrivă. Dar nici măcar ucenicii nu știau aceas ta;
unii poate doar bănuiau. Fiul Domnului este Stăpân peste roadele pământului și cel al viței, după
cum vom vedea expus imediat. Încă de la primele minuni ale Fiului de Dumnezeu descoperi m
Puterea Sa care acționează la Cuvântul său; El spune și se face!
Nunta din Cana, episod relatat în In 2, 1-11, este evenimentul la care participă ca învitați
Isus și ucenicii săi. Însăși prezența Mântuitorului la nuntă are simbolistica sa – Isus Cristos este
Mirele , iar Biserica Mireasa Sa. Isus Domnul va reveni și pentru Aleasa Sa și fără a intra în alte
detalii este esențial a cunoaște tradiția evreiască cu privire la venirea mirelui, în cadrul nunții,
pentru a înțelege tot ceea ce s -a întâmplat în Can a.
Reprezentarea vizuală a dumnezeirii lui Cristos se face prezentă într -un moment de
impas, când nunta șii rămân fără vin. Tocmai asupra acestui cuvânt dorim a rămâne, vin,
deoarece Cana este noul Sion, unde vinul vechi al economiei antice va fi substi tuit de noul vin al
mesajului evanghelic al Mântuitorului140.

139 Cf. Maxim Mărturisitorul, Ambigua, trad. din greacă, introd. și n ote de D. Stăniloae, EIBMOB , pag. 206.

140 Cf. Mărtincă, Minunile lui Isus, pag. 17.

106
Simbolistica la nunta din Cana este fascinantă, așa cum este orice cuvânt rostit de Isus
Cristos sau faptă a Fiului de Dumnezeu. Vasele la nuntă au fost umplute cu apă , iar Isus Cristos
este apa vie și oricine crede în El, din inima sa vor curge r âuri de apă vie, potrivit cu In 7,38. În
vase s -a turnat apă , iar apa vie o toarnă Cristos în vasele de lut – trupurile noastre – spre a găsi
împlinirea.
Amintindu -ne de cina cea de taină, vinul mai est e simbolul sângelui, al vieții, al
comuniunii, al legăturii cu Tatăl prin Fiul. Nunta din Cana este o prefigurare a mesei întinse în
Împărăția Cerurilor , iar pentru cei din vremea Mântuitorului începutul semnelor, arătarea slavei
dumnezeiești și a stfel ucenicii au început să creadă în Numele Său ( In 2, 11).
Dacă Isus Cristos nu era Imago Dei atunci toate relatările din evanghelii despre
vindecările Sale ar fi fost numai niște întâmplări fantastice, oamenii prezentați în acestea ar fi
rămas cu boli și cei care îl urmau n -ar mai fi crezut în El datorită minunilor, după cum găsim
scris în In 2,23.
Minunile Mântuitorului au avut ca principal scop demonstrarea faptului că El are
controlul total asupra Creației și astfel noi să ne putem încrede în El. Faptele extraordinare
realizate de Isus Cristos îl autentifică a fi Fiul lui Dumnezeu , iar toate acestea aveau să
culmineze cu crucificarea și Învierea lui glorioasă. Cea mai mare minune realizată de Isus din
Nazaret a fost cea a mântuirii, darul vieții oferit pri n jertfa Sa.

107

2.7 SPECTRUL DIVIN ÎN RUGĂCIUNEA TATĂL NOSTRU

Cea mai cunoscută rugăciune creștină este Tatăl nostru , iar într -o analiză amănunțită a
textului scriptural descoperim Imago Dei, modul în care Fiul omului relaționează cu Tatăl și felul
în care ființa umană ajunge la tronul de slavă a l lui Dumnezeu prin rugăciune, aceasta pentru că
rugăciunea din Mt 6,9-13 în cepe cu sublinierea așa să vă rugați . Noul Testament prezintă mai
multe situații în care Mântuitorul s-a rugat și sunt câteva motive deosebit de importante care
dovedesc necesitatea rugii, primul fiind că Fiul lui Dumnezeu ne îndeamnă să ne rugăm și oferă
un model de rugăciune.
Singura cale oferită omului de a comunica direct cu Tatăl Ceresc este în rugăciune și prin
aceasta Dumnezeu ni se descoperă nouă. Dacă dorim binele pentru viața noastră, indubitabil
trebuie să apelăm la sprijinul lui Dumnezeu. Extraordinar este faptul că modelul rugăciunii
prezentate de Mesia este o rugă nu de mari dimensiuni , dar care conține Puterea unică a lui
Dumnezeu.
De aici provine și dulceața extraordinară și unică a creștinismului, din această relație eu –
tu, dintre o m și Dumnezeul său. Omul nu se află în lume confruntat cu o entitate abstractă, de un
tot nenumit și anonim, ci se află față către față cu o Persoană, căreia i se p oate adresa nemijlocit,
într-o atmosferă de intimitate, încredere și revărsare a sinelui.141
Ruga se poate defini a fi o minune supranaturală pentru că omul ridică glasul spre Tatăl ,
iar Domnul, după voia Sa, pune în mișcare totul spre realizare. Urmând sfatul Imaginii divine
întrupate e de trebuință să stăm de vorbă cu Tatăl și astfel avem numai de câștigat, câteva dintre
beneficii fiind: puterea pentru viața de zi cu zi, călăuzire, îmbărbătare, înțelegerea Cuvântului și,
nu în cele din urmă, calea spre minunile sale.

141 Cf. N. S teinhardt, I. Pintea, Primejdia mărturisirii, Convorbirile de la Rohia, Ed. Mănăstirii Rohia,
Polirom, Iași, 2009, p ag. 151 -152.

108
Modelul rugăciunii binecuvântate începe cu o imagine a Dumnezeului Tată, portr et care
relevă cine este El și care Îi este Împărăția de Sus: Tatăl nostru care ești în ceruri. Una dintre
cele mai răspândite expresii folosite de credincioși în momentul în care vorbesc despre
Dumnezeu este Tatăl nostru , aceasta nu pentru că așa au hotăr ât ei, ci Însuși Domnul Isus Cristos
își începe astfel rugăciunea. Este important a observa că Mântuitorul începe dând Întâietate
Tatălui față de toate entitățile din Univers.
Atunci când omul se gândește la Dumnezeu, pătrunde în viața divină, stă lângă El și cu
El, de aceea adevărata filosofie este înălțarea minții la Dumnezeu. Filosofii știu că activitatea cea
mai bună este cea a gândirii și că practicarea ei calmă reprezintă fericirea omenească142.
Isus Cristos a știut foarte bine de ce deschide rugăciunea cu această afirmație – Tatăl
nostru – El arăt a cui I se adresează și, mai apoi, cu cine anume vom vorbi și noi la rândul nostru
în momentul în care vom apela la starea de vorbă cu Domnul. Ne rugăm împreună cu Isus
Cristos Creatorului a tot ce e ste bun, ne adresăm Autorității Unicului Dumnezeu.
Prin Fiul înțelegem că rugăciunea adevărată și care primește răspuns este aceea care
adresează lui Dumnezeu și nu altor entități spirituale, de exemplu, de privim în Vechiul
Testament, găsim oameni care se rugau la tot felul de dumnezei străini.
Tot în expresia discutată, observăm nuanțarea măreției lui Dumnezeu Tatăl în raport cu
Fiul omului din acel moment – Tatăl nostru care ești în ceruri! Ea ne amintește că Dumnezeu nu
este asemenea unui lucru de apucat imediat și face referire la Domnul Împărăției Cerurilor. În
Vechiul Testament Sfințenia lui Dumnezeu este legată și de Împărația Sa, Raiul. Totodată, afir –
mația pregătește următoarele cuvinte de glorificare a Numelui Sfânt.
În textele evreiești d in vechime citim despre pregătirile cu totul speciale ale acelora care
slujeau la templu , iar atitudinea, starea, viața spirituală și îmbrăcămintea trebuiau să fie
deosebite, aceasta pentru că în templu era locul de întâlnire cu Dumnezeu.
În Mt 6, 9 citi m Sfințească -se numele tău . Principalele sinonime ale verbului a sfinți sunt
a mări și a slăvi . Cu alte cuvinte, noi suntem chemați să Îl glorificăm pe Dumnezeu înainte de a -I
cere ceva, suntem invitați să Îi recunoaștem Puterea și Unicitatea Sa. Îi mărim Numele pentru că
știm ce a făcut vieților noastre sau, dacă suntem la început de drum în viața de credință, Îi

142 Cf. A ristotel, Etica nicomahică, trad. Stella Petecel, Editura IRI, București, 1998, p ag. 38-40.

109
recunoaștem autoritatea și dragostea sa. La început de rugă, Mântuitorul recunoaște Sfințenia
Domnului, a numelui său minunat.
Închinarea creștină este o închinare inteligentă. Închinătorii adoră în duh și în adevăr ,
căci Dumnezeu este D uh. Dar Cel ce dorește astfel de închinători este Tatăl. A te închina în duh,
înseamnă să te închini potrivit cu adevărata natură a lui Dumnezeu și în puterea părtășiei date de
Duhul Sfânt. Închinarea în duh este în contrast cu formele și cu ceremoniile, c u orice fel de
religiozitate de care este capabilă carnea, firea păcătoasă143.
Îi putem glorifica numele Domnului cel adevărat prin cântare și rugăciune, mărturisirea
credinței, trăirea zilnică, prin fapte bune și studiul Bibliei. Imaginea împărăției ceruri lor care vine
o găsim în expresia vie împărăția ta. Marile imperii ale lumii, precum cel roman, otoman și
macedonean, au avut influențe puternice în domeniile : guvernare, drept, arhitectură, limbă,
armată, invenții și organizare socială, cel puțin. Dar toa te aceste imperii, deși era de necrezut, au
căzut, s -au destrămat odată cu trecerea timpului.
Însă există o împărăție fără de sfârșit, Împărăția Tatălui Ceresc, cu dimensiuni infinite, de
aceea greu de definit în totalitate. Vie împărăția ta este o cerer e, avem de -a face cu verbul a veni ,
la timpul aorist, care exprimă un eveniment unic, nerepetat. A nu se confunda cu o caracteristică
a împărăției precum c ă ar fi vie, plină de viață. În cerere se vorbește despre Împărăția lui
Dumnezeu care a fost inaugura tă de Isus Cristos, se prelungește și se dezvoltă prin viața Bisericii
și care își va găsi deplina realizare la sfâr șitul lumii, de aici dimensiunea infinită a Împărăției
cerurilor. Imago Dei ne-a oferit ha rul, ca prin Scripturi și întrupare să aflăm de Noul Ierusalim.
Mântuitorul, prin includerea Împărăției lui Dum nezeu în rugăciune, atestă încă odată
existența acesteia, faptul că nu este o închipuire, ceva imaginar. El nu se ferește a vorbi despre
ea. Împăr ăția cerurilor este și casa Fiului, care nu se clatină, nu se schimbă, nu are sfârșit, pentru
că este opera lui Dum nezeu. Este locul dorit cu ardoare de cei credincioși și victorioși –
Împărăția Cerurilor.
Magnifica împărăție o descoperim în multiple f orme, printre care, primordial, în
apartenența la biserică, la acțiunile ei, fel de a fi care protejează viața. Întoarcerea în biserică

143 Cf. J. N. D arby, Cu privire la închinare sau adorare , GBV, 1991, p ag. 12.

110
schimbă în bine ființa umană și mersul societății, pentru că Biseric a – trupul lui Cristos – măiastră
entitate – regener eaza națiunea. Biserica nu trebuie privită ca obiect , locație – deși se pare că a
devenit pentru mulți astfel, ea este sanctuarul spiritual al națiunii, cu un mesaj individual.
Apropierea de Dumnezeu nu este o obliga ție, cum nu suntem rugați să trăim cu ox igen.
Depărtarea de cele sfinte înseamnă a ne îndepărta de viață, pentru că viața în esență este sfântă.
În biserică nu intrăm pentru oameni, în biseric ă aducem oameni. În biserică intrăm pentru
noi, pentru a redobândi vigoarea unei vieți echilibrate și cu avânt spre reușită. În biserică intrăm
noi și ieșim în inimă cu Dumnezeu. Întoarcerea în biserică fără Biblie e ca mersul pe calea ferată.
fără tren. Biserica e întâlnirea cu Dumnezeu. Domnul e zilnic lângă noi , însă în biserică se
stabilește o altfel d e întălnire cu El și ceata celor credincioși.
Dragostea Lui Dumnezeu manifestată la crucea de la Calvar este poarta Cerului, poarta
Raiului, pentru cine crede, poarta spre eternitate, depre care învățăm în biserică, în sanctuarul
vieții. Biserica este ce a mai importantă instituție de pe Pământ, ea există să arate și să
demonstreze cum ar trebui să fie lumea transformată. Biserica este proiecția, imaginea complexă
a lui Dumnezeu pe Pământ.
Biserica înseamnă creștinii în acțiune, în cadrul comunității și în afara acesteia. Biserica
nu este un peron, ci spațiul de studiu, de bucurie, de creștere spirituală, înseamnă strângerea
credincioșilor în duh și adevăr. Tocmai de aceea apostolul Paul scrie în 1 Tim 3,15, că în casa lui
Dumnezeu trebuie să existe o ati tudine cu totul și cu totul aparte, pentru că este Biserica
Dumnezeului celui viu, stâlpul, temelia adevărului.
Societatea românească se vrea una activ ă, unde aproape fiecare este implicat într -un
proiect. Care este imaginea bisericii azi? Sporadic, uneori chiar bine conturat, comunitatea
creștină se implică. E bine a ne reaminti că Biserica poate reface în lucrarea Sfintei Treimi
slăbita societate în care trăim. Nepăsarea, comoditatea și alte interese schimbă cursul și menirea
deosebită ce le are Biserica, însă a nu uita că Dumnezeu ne invită, ne cheamă la iubire de El și de
aproapele. Întoarcerea în biserică trebuie să se producă azi.
În rugăciunea Tatăl nostru Invățătorul mai afirmă facă-se voia ta, precum în cer așa și pe
pământ și inter esant e faptul că Fiul Îl roagă pe Tatăl ca voia sa să se împlinească. Totul în

111
această rugăciune are legătură cu Tatăl, cu Imago Dei, de aceea textul este un model pentru noi
de cum să comunicăm cu Dumnezeu.
Mântuitorul lumii specifică precum în cer și p e pământ , iar aici avem de -a face cu
garanția puterii dumnezeiești. Categoric ea este în măsură să orânduiască totul, deoarece tot prin
Voia lui Dumnezeu a apărut viața, materia, totul. Nimic nu -i mai presus de Dumnezeu , iar
Universul împlinește planurile Creatorului.
Pentru o excelentă viețuire, Isus Cristos Îl roagă pe Tatăl ca numai Voia Sa să fie în
acțiune, Ceea ce își doresc și credincioșii , iar în momentul în care rostim această rugăciune,
chemăm planul său a se împlini. Numai Voia lui Dumnezeu are va loare pentru om și istoria sa,
deoarece se identifică cu Binele Suprem. Ascultarea înseamnă asumarea unei libertăți care să nu
îmi dăuneze nici mie, nici celor din jur.
Imago Dei ni se descoperă prin rugăciune, Scriptură și Biserică. Prin rugă deoarece
aceasta înseamnă să asculți ce are să îți vorbescă Dumnezeu. Dumnezeirea ni se descoperă și pe
paginile Sfintelor Scripturi, pentru că aici găsim exemple de oameni care au trecut prin situații
asemănătoare și, în același timp, ne oferă liniș tea, pacea într -o vreme în care suntem îngrijorați și
avem numai întrebări.
Voința este definită ca un complex comportamental, după Buswell, astfel că putem spune
că Mesia a avut două voințe. Dacă voința este rezultatul deciziei morale, după Walvoord, a tunci
Isus Cristos a luat întotdeauna o singură decizie morală, așadar a avut o singură voință144.
Începând cu anul 2005 , creștinătatea din România a început să scrie o pagină meritorie a
istoriei naționale cu celebrarea anuală a Zilei Naționale de Rugăc iune pentru România,
eveniment bine primit de Biserica Catolică și cea Ortodoxă. Evenimentul național unește toate
bisericile evanghelice, și nu numai, în ultima duminică din februarie, cu un scop precis –
apropierea de Dumnezeu în rugăciune pentru binecuv ântarea poporului român.
Doamne, ne rugăm pentru țara noastră, pământul românesc și viitorul tuturor spunând
într-un glas: Doamne, binecuv ântează România !

144 Cf. C. C. Ryrie, Teologie elementară, pag. 229.

112
Pâinea vieții – Isus Cristos și pâinea de fiecare zi – Panem nostrum quotidianum, pâinea
noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi , citim în Mt 6, 11 și ne întrebăm de ce a formulat
Domnul această cerere, numai aceasta să cerem de la Dumnezeu? Ca un succint studiu de caz, în
anumite țări sunt oameni care nu au nici pâine. Anual mor de foame milioane de oameni , iar 850
de milioane este numărul oamenilor care suferă de foame. Unii dintre aceștia chiar se roag ă
pentru pâine. Pâinea ce -o avem zilnic este demonstrația existenței Imago Dei .
Cei care au mai mult decât pâine, în primul rând mulțumesc pentru ce au primit de la
Tatăl Ceresc și mijlocesc pentru cei care nu au. În Gn 3,19 apare prima oară în Biblie cuvântul
pâinea , iar termenul pâine în Gn 14,18. Pâinea este unul dintre primele preparate alimentare din
lume. În Egiptul antic , pâinea era monedă de schimb , iar salariul pentru o zi însemna și 3 pâini.
Cuvântul pâine folosit de Fiul omului în ebraică este lehem , iar în aramaică lahma și
înseamnă tot ce este necesar pentru a trăi . Altfel spus, noi ne rugăm pentru tot ce este necesar
pentru a trăi, dă -ne nouă astăzi. Sau cererea este formulată în felul următor: Pâ inea noastră cea de
mâine, dă -ne-o nouă astăzi , dar cu sensul dă -ne nouă astăzi pâinea care să ne țină în viață până
mâine. Nu mai mult.
Prin expresia în discuție, Domnul ne arată din nou cine are autoritatea supremă și
îndeamnă la încrederea totală în grija sa de Tată, atitudine care nu poate fi depășită de nimeni
altcineva. Prin rugă creștinul întotdeauna arată respectul, mulțumirea și recunoștința față de
dragostea Tatălui Ceresc.
Experiența religioasă este realitatea cea mai profundă a existenței omenești și aș spune că
este cea mai originală și natu rală. Simțul religios, asemenea sentimentelor fundamentale ale
existenței, trebuie să fie trezit și cultivat. Primul lucru important est e eliberarea orizontului de
falsele imagini ale Domnului, care adeseori ne întunecă misterul și constituie obstacole pen tru
începerea drumului, un eori de netrecut 145.
Isus din Nazaret mai înalță o cerere: și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi
iertăm greșiților noștri . Imago Dei a arătat iertarea, a demonstrat -o și ne -a învățat să o activăm în
viața noastră. Cererea este făcută pentru noi oamenii, a se observa pluralul, creația lui Dumnezeu

145 Cf. C oda, Mărtincă, Dumnezeu și omul, pag. 52,53.

113
rugându -l să șteargă pentru totdeauna greșelile comise. Iertarea aduce fericire. Iertarea dă
libertate, noi puteri, oferă viața adevărată după modelul divin.
Pentru o înțelegere mai bună a prețiosului text biblic subliniem pașii relaționării dintre
Dumnezeu și noi: Dumnezeu este gata să ne ierte, cineva trebuie să plătească pentru păcatele
noastre, singurul care poate face acest lucru este Domnul Isus Cristos , plata a fost moartea Sa ,
dovada a fost învierea sa , iar prin iertare Dumnezeu ne consideră copiii Săi. Fiul omului nu a
greșit niciodată și nu are de ce să ceară aceasta însă extraordinara rugăciune Tatăl nostru apare
ca un model de comunicare al oamenilor cu Dumnezeu. Dacă Isus Cristos avea păcat, nu mai
murea la Calvar și nici nu mai învia a treia zi.
Sunt oameni care se întreabă astăzi, de ce trebuie să avem greșelile ierta te? Oare în toată
viața noastră de până acum, nu am avut nici măcar o secundă sufletul apăsat? Ori de câte ori
greșim, cine are conștiință nu se simte bine. Omului îi pare rău și ar vrea să repare greșeala. Dar,
ce să faci în cazul unui abuz sau al unei cr ime? Cine te mai poate ierta?
Cel care poate să șteargă pentru totdeauna greșelile noastre este numai Dumnezeu. Este
foarte adevărat că Creatorul nu suportă păcatul, greșeala, de aceea a fost de acord ca Fiul Său să
moară pentru păcatele noastre. Este ce l mai frumos și de trebuință dar pe care îl poate primi
societatea umană. Și prin rugăciune noi putem cere Tatălui iertarea de păcate.
Care este scopul economiei întrupării lui Dumnezeu – Cuvântul? Nu e decât acela ca,
împărtășindu -se cu ale noastre, să n e facă pe noi părtași la ale sale. Căci Fiul de aceea s -a făcut
Fiu al omului, ca să ne aducă pe noi oamenii la statu tul de fii ai lui Dumnezeu, introducându -ne
îndată în Împărăția cerurilor, dăruindu -se să o avem pe aceasta înlăuntru nostru146.
În greșeală trăiesc și cei care au căzut în capcanele dependenței de on -line. A fi sclav nu
este o bucurie, deoarece în robie niciodată nu conduci – doar ești condus. Cine tră iește în
dependența de virtual nu iubește libertatea, pentru că viciul nu înseamnă libertate, ci sfârșitul
acesteia. Una din cheile de a fi eliberat de aceste capcane este rugăciunea. Textul din Prov 5,22
subliniază clar că omul rău este prins în păcatele sale, este apucat de legăturile primejdioase ale
fărădelegii.

146 Cf. Simeon Noul T eolog, Cărți teologice, 88, Deisis, 2017.

114
Mai apoi, Mântuitor ul spune precum și noi iertăm greșiților noștri (Mt 6,13). Iertarea
atrage după sine iertare. Dacă Dumnezeu ne iartă și noi suntem chemați să iertăm. Nu poți să fii
iertat de Dumnezeu și mereu să judeci și să nu ierți, ci doar să acuzi. Iertarea este o tră sătură,
caracteristică a creștinului. De subliniat că Mesia afirmă că noi iertăm acum greșiților noștri.
La încheierea unui program eclesial susținut la Marea Neagră am rugat audiența să rostim
cu toții Rugăciunea Domnească. După ce audiența a plecat, am primit un bilet în care cineva mă
întreba cum adică ne ispitește Dumnezeu?
Ce însemnătate are cererea din Mt 6, 14 – și nu ne duce pe noi în ispită ? Dumnezeu nu
ne-a creat să ne ispitească. Ne axăm pe faptul că Isus Cristos îl numește pe cel rău, ispiti torul.
Acela ispitește, ne îndeamnă numai la rău, întotdeauna, și ne vrea pierduți din toate punctele de
vedere. O traducere explicativă a expresiei din greacă ar fi: și fă să nu intrăm în ispită . Mai mult,
Biblia ne îndeamnă să nu ispitim pe Domnul ( Dt 6,16).
Cu alte cuvinte, prin această cerere, rugăm pe Tatăl nostru să nu îngăduie ispite în viața
noastră, să le îndepărteze. Dacă nu Îl rugăm, El lasă ca viața să ne -o orânduim singuri și mai
direct spus, din punct de vedere spiritual, fără de Mântuitorul, suntem pe mâna ispititorului. A
ispiti, a atrage spre rău, a ademeni, a tenta sunt acțiunile celuilalt.
Isus Cristos știa că ispitele atrag , dar duc numai spre rău, ne pot înstrăina de cei din jur,
ne îndepărtează de Dumnezeu, sunt capcane ale celui rău și ne pot aduce moartea. În adevăr,
Dumnezeu dorește numai fericrea omului, nu necazul și îngrijorarea, nu boala și prăpădul. Iar
când încercările vin, le trec em cu Ajutorul Domnului, care nu ne lasă niciodată. Cel mai bine este
în Binecuvântarea Tatălui.
A știut Dumnezeu să preschimbe cu iubire de oameni lunecările noastre din abaterea de
bună voie, spre mai bine, prin înțelepciunea și puterea sa147. Și mai există un aspect care trebuie
evidenț iat: lumea biblică înțelege existența prin des chiderea fundamentală spre viitor, unul care
vine întotdeauna din mâinile lui Dumnezeu148.

147 Cf. Grigore Palama, Carte despre cunoașterea lui Dumnezeu , 54 în Ante-Nicene Fathers, vol. 6 , Ed. A.
Roberts, J. Donaldson, C. Coxe, Chris tian Literature Publishing, 1886 .
148 Cf. G. Von Rad , Teologia dell Antico Testamento , Paideia, Brescia, 1974, vol. II, p. 435.

115
Modelul Învățătorului de rugăciune cuprinde și expresia din Mt 6, 13, ci ne mântuiește de
Cel Rău . Prin aceaste cuvinte , Mântuitorul confirmă existența răului în lume. Nu se ferește a -l
aduce în discuție , pentru că ignorarea acestuia și lipsa unei atitudini corespunzătoare după voia
Domnului are întotdeauna consecințe tragice. Viciile de odinioară sunt virtuțile de azi.
În momentul în care omul este mântuit de cel rău, devine copil al lui Dumnezeu, pentru
că mântuirea, izbăvirea, salvarea de cel rău se face numai prin jertfa de la crucea lui Isus Cristos,
temă pe care o vom analiza în paginile ce urmează. De subliniat că mântuirea este prezentă în
rugăciunea Tatăl nostru , pentru că ea nu putea nicidecum să fie ocolită. Imago Dei a demonstrat
că poate realiza mântuirea.
Pentru vechile reli gii orientale, modul cel mai obișnuit de a concepe existența răului era
de a-l vedea ca pe o fatalitate existențială a lucrurilor, împotriva căreia nici măcar zeii nu pot
face nimic pentru a o elimina. Omul avea propriul său destin plăsmuit din neliniște ș i moarte,
destin din ca re nu putea ieși149. Însă Fiul lui Dumnezeu realizează salvarea, iertarea și oferă
împăcarea ființei umane cu Creatorul.
Nu ne putem nici măcar apropia de Dumnezeu , dacă nu ne -am oprit la Crucea Domnului
Isus. Dragostea lui Dumnezeu nu S -a rezumat la cuvinte și declarații , ci a acceptat răstignirea în
locul nostru. Fiul lui Dumnezeu a fost atârnat pe cruce, deși n -avea păcat. S -a urcat pe lemn, cu
păcatele noastre. Fiul lui Dumnezeu Și -a dat viața, deși nu era obligat. Privim la cruce și
plângem, și tăcem. Și cerem de la Bunul ce de Sus iertare pentru toate. Și știm că până la urmă
cel rău va fi învins pentru totdeauna.
Nenumărate sunt argumentele care să ateste că Isus Cristos este imaginea dumnezeirii , iar
dintre acestea amintim câteva caracteristici care îi conferă titlul amintit: El face orice lucru
numai la vremea sa, a demonstrat că este Mesia, Fiul lui Dumnezeu și Împăratul lui Israel, își
duce întotdeauna la bun sfârșit lucrarea începută, oferă o șansă acelora care l -au respins, este gata
să se facă cunoscut și își ține promisiunile.

149 Cf. A. M attioli, Dio e l'uomo nella Biblia di Israele, Marietti, Casale Monf., 1981, p ag. 246.

116

2. 8 IMAGO DEI ȘI INTRAREA LUI ISUS CRISTOS ÎN IERUSALIM

Intrarea lui Isus Cristos în Ierusalim este un tablou fastuos, la prima vedere, cu
însemnătate deosebită pentru istoria de atunci și cea de astăzi. Putem spune că acest eveniment a
fost momentul Său de glorie pământească, fiind întâmpinat cu ramuri de finic, haine i se aștern
pe drum, mulțimea îl aclamă. Isus din Nazaret port retiza în acel moment rolul conducătorului, al
liderului pe care poporul îl urma cu devotament.
Dar sunt și nemulțumiți. Fariseii care se simt dați deoparte, de acest fel de profet călător,
ce vorbea cu putere. Popularitatea i -a crescut și mai mult când l -a înviat pe Lazăr, prietenul Său
din Betania. Fiul Omului nu caută gloria pământească pentru că nu ar e nevoie de ea , însă o
acceptă la acest eveniment, împlini ndu-se astfel sfintele Scripturi din cartea lui Zah 9,9.
Mântuitorul mai avuse parte de un astfel de episod, conform cu In 6, 1-15, când oamenii
căutau să -l pună rege, după ce hrănise mulțimea cu pâine și pește. Poporul căuta, își dorea un
astfel de lider, care putea să le rezolve problemele, să îi hr ănească pe săturate, să îi vindece de
boli și să îi scape de tirania romană.
Isus din Nazaret n -a căutat niciodată faima, renumele, însă de această dată acceptă
laudele mulțimii, știind dinainte că slava aceasta este trecătoare și va urma chinul cumplit,
răstignirea. Acest episod este o fărâmă din gloria incomparabilă de care cel răstignit și înviat o
va avea în Împărăția cerurilor.
Scriind despre natura unică a Mântuitorului, teologul Gil Gonzales sintetizează că
expresiile autorul vieții din Fp 3,15, Domnul slavei din 1 Cor 2,8 și chipul lui Dumnezeu din
Col 1,15-18, sunt însușiri ce aparțin strict Fiului lui Dumnezeu150.

150 Cf. M. G. Gonzales, Cristo, el misterio de Dios, vol. I, BAC, Madrid 1976, p ag. 259.

117
Mesia intr a în Ierusalim , iar poporul vede a în el liderul total, inclusiv politic, dar
Învățătorul pășea în Ierusalim pentru ca poporul credincios să poată intra, la vremea stabilită, în
Noul Ierusalim. Acesta este unul din motivele pentru care audie nța pestriță strigă din toată inima
cuvintele profetice ale psalmistului, care binecuvântă pe Împăratul ce vine în numele Domnului .
Strigătele continuă cu Pace în cer și slavă în locurile cerești! (Ps 118,26).
Făcătorul a toate, se făcu prin fire, ceea ce nu era, păstrându -se pentru sine neschimbat.
Nu se poate cugeta la Dumnezeu vreo schimbare , iar ținta fericită, sfârșitul va fi atunci când se
vor readuna în Dumnezeu toate cele făcute de El. Vestitor al acesteia este Însuși Cuvântul ființal
al lui Dumnezeu devenit om. Pentru Cristos sau pentru taina lui au primit toate veacurile și cele
aflătoa re înlăuntrul veacurilor începutul exstenței și sfârșitul în Cristos151.
Pe când Învățătorul se apropia de Ierusalim trimite doi dintre discipoli să meargă în satul
dinaintea lor pentru că acolo vor găsi o măgăriță legată și un mânz. Ucenicii trebuie să -i dezlege
și să-i aducă la el , iar dacă cineva avea vreo întrebare, răspunsul lor era acesta că Domnul are
nevoie de ei , dar îi va trimite înapoi, relatează scriitorul în Mt 21, 1 -3. Impresionante cuvinte
rostește Fiul omului, Domnul are nevoie de ei , expres ie ce nuanțează din nou planul lui
Dumnezeu care este gândit până în cel mai mic detaliu.
Desigur , unii discipoli se întrebau care să fie menirea măgăriței și a mânzului? Isus
Cristos dorea să împlinească voia Tatălui în întregime, astfel adeverindu -se proorocia din Zah
9,9, în care se spunea că fiica Sionului să salte de bucurie pentru că Împăratul ei vine la ea,
neprihănit și biruitor, smerit și călare pe mânzul unei măgărițe.
Dincolo de împlinirea textului sacru să fie doar un amănunt neimportant că Domnul intră
în Ierusalim astfel? Nicidecum, pentru că împărații vremii foloseau caii pentru intrările triumfale
în cetate. A -ți face apriția călare pe un măgăruș era semnul smereniei, supunerii. Imaginea divină
a lui Isus Cristos este completată de cara cterul său. Domnul acceptă să intre pe față în cetate, nu
ca un hoț, evidențiind în același timp natura sa divină, jertfitoare, pentru că doar peste câteva zile
va avea să fie Mielul lui Dumnezeu.
Prin această intrare triumfală în cetatea sfântă a israel iților, Isus din Nazaret își arată iar
identitatea și modul său de a trata problematicile sociale și religioase; El este prințul păcii de care

151 Cf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, 60.

118
scria Isai, cel care intră în Ierusalim să ofere lumii nu o pace politică, ci mai mult decât atât,
pacea sufletului, esențială pentru viețuirea pe pământul plin de necaz și dovadă a puterii lui
Mesia.
Relatarea lui Matei în evanghelia sa, la Mt 21, ne portretizează tr ăsături din caracterul
său, respectiv b lâdețea, smerenia și neprihănirea. Procesiunea aceasta spontană din multe puncte
de vedere este o nouă șansă pentru poporul ales, de a -l cunoaște pe Mesia, cetatea să se
cerceteze, discipolii să creadă , iar fariseii să ia din nou aminte la Cuvântul adevărului.
Începând cu a ceastă zi, Mântuitorul intră în Săptămâna patimilor, zilele unei slujiri unice
în istoria umanității, acțiuni paradoxale din perspectiva umană însă de însemnătate veșnică din
punct de vedere spiritual.
Imaginea Prințului ceresc ce plânge. În Lc 19, 41 n i se relatează că, apropiindu -se de
Ierusalim, Isus Cristos a plâns pentru cetate. O atitudine neobișnuită în viața Nazarineanului, deși
mai găsim în evanghelii două situații în care Mântuitorul plânge: este vorba de In 11,36, când
Domnul plânge la mormânt ul lui Lazăr, prietenul său, și în grădina Ghetsimani, potrivit cu Lc 22,
44, episod asupra căruia vom reveni în paginile ce urmează.
Viața lui Isus Cristos este axa istoriei, pentru că totul se raportează la el152, tocmai de
aceea fiecare întâmplare din umblarea sa aici pe pământ are o imensă însemnătate, după cum și
momentul în care Domnul plânge pentru cetate. În continuare vom expune câteva dintre motivele
pentru care Isus din Nazaret are această reacție.
El le cunoaște inima și formalismul religi os al unora din poporul cetății și plânge pentru
că sunt fanatici religioși și nu au o viață de credință autentică. De aceea le va spune unora dintre
ei că sunt morminte văruite ( Mt 23, 27). Mântuitorul plânge pentru că oamenii vremii ar fi avut
unica șan să de a recunoaște că El este Fiul lui Dumnezeu cât mai era cu ei. Acea zi ar fi putut fi
una a cercetării spirituale.
Fiul lui Dumnezeu a plâns pentru că știa care va fi viitorul cetății și a poporului din fața
sa. Din cauza necredinței pentru Israel ur ma un viitor sumbru: Ierusalimul cucerit, templul
dărâmat, poporul înrobit și risipit ( Lc19,43-44). Prin sincerele lacrimi vărsate, Mesia

152 Cf. E.W. Sherwood, K. Beckstorm, Living Quotations for Christians , New York, Harper & Row Publishers,
1974, nr.1747.

119
demonstrează că îi pasă de ființa umană, nu este nepăsător, din contră, el spune că ar fi fost mai
bine pentru ea să f i cunoscut calea spre pace, spre împlinire ( Lc 19, 42).
Toți cei patru evangh eliști prezintă un alt episod simbolic și anume izgonirea vânzătorilor
din Templu sau, cum îl mai numesc unii, curățarea acestuia. În toată lucrarea sa aici printre noi,
Mântuito rul propune virtutea iubirii care este mult mai exigentă decât Legea. Porunca iubirii este
superioară legii pentru că iubirea este adevărul cel mai radical și mai adânc al omului. Conținutul
vocației omului este iubirea totală, universală, cu stil, cu o ie rarhie a valorilor care este cea care
începe cu Fericiți …153.
Isus Cristos intră în Templu și avem de -a face, de data aceasta, cu un Învățător radical nu
doar în vorbe, pentru că alungă doar vânzătorii, cei care erau acolo numai pentru comerț și aveau
o inimă de piatră. Mântuitorul citează din nou din profeții vechimii, texte pe care le găsim în Is
56,7 și Ier 7,11, în care Domnul declară scopul locașului sfânt; el este o casă de rugăciune , iar
unii au fă cut din ea o peșteră de tâlhari.
Isus din Nazaret nu este nepăsător la ceea ce se întâmplă în Templu, aceasta pentru că el
este parte din Imago Dei pentru ce i ce cred. Mesia face curățenie în Tempu și mai oferă ceva,
curăția sufletului. Dacă Templul reprezenta pentru evrei sufletul credinței, atunci Isus Cristos le
vorbește acolo despre salvarea sufletului, parte din Revelația totală a lui Dumnezeu. Lc 19, 47
descrie ceea ce face Domnul după ce alungă pe comercianți; el învață zilnic acolo pe cei care vor
să cunoască adevărul , iar poporul se ținea după el ca să -l asculte.
Reacția sa, mânia, pune cumva o pată peste imaginea divină a Mântuitorului? Modul în
care el răspunde la ceea ce vede este mai degrabă un zel, demonstrația unei ținute morale de o
factură înaltă. Primordial pentru el a fost acordarea respectului cuvenit Templului, locul unde
evreii ar fi trebuit să știe că reprezintă apropierea de Dumnezeu și sfințenia Sa. Mânia mai
trebuie înțeleasă și în contextul vremii și a acțiunilor din Templu, unde cu o tonalitate a vocii
scăzute nici măcar nu puteai cumpăra ceva.
Mâniați -vă și nu păcătuiți este scris în Ef 4,26, tocmai de aceea reacția Domnului a avut o
motivație corectă, întemeiată, nu egoistă. Atitudinea sa a fost îndreptată spre acțiunile incorecte

153 Cf. M ărtincă, Isus din Nazaret Fiul lui Dumnezeu, pag. 290, 291.

120
ale vânzătorilor din Templu. Mânia a fost controlată din multe puncte de vedere, a avut rezultatul
așteptat și a împlinit Voia Tatălui.
Multe sunt chipurile nelegiuirii , dar unică este cale adevărului. Dumnezeu nu a promis
numai împărăția, ci a și amenințat cu iadul154. Mai mult, pentru a dovedi iar na tura sa divină,
potrivit cu Mt 21,14, Fiul omului, după acest episod, vindecă niște orbi și șchiopi c are au venit la
El să-și recapete sănătatea.
Incontestabil Isus Cristos este personalitatea cu cea mai mare influență, având un impact
colosal, de neegalat, asupra fiin ței umane. Mai multe dintre aspectele ce țin de această influență
le-am subliniat în p aginile cercetării de până acum , iar altele sunt prezentate în pasajul ce
urmează.
Isus din Nazaret schimbă conceptele legate de viața de zi cu zi, în mesajul său accentuând
acele principii de viață care infl uențează pozitiv condiția umană. Mesia schimbă ritualurile legate
de viața religioasă. Am văzut care este atitudinea sa atât la curățarea Templului cât și în diversele
discuții cu saducheii și fariseii. Dar mai este un aspect care dezarmează orice sincer ce rcetător –
Mântuitorul schimbă vieți și azi, el transformă destine cumplite în pilde demne de urmat, pentru
că Domnul le -a schimbat structural felul lor de a trăi, oferindu -le o perspectivă veșnică fericită.

154 Cf. Ioan Crisostom, Omilie la Romani 3,1. în Nicene and Post -Nicene Fathers, First Series, Vol. 11. Ed. P.
Schaff, Christian Literature Publishing,1889.

121

2.9 IMAGO CHRISTI ÎN MESAJUL FIULUI OMULUI
DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR

Fiul lui Dumnezeu demonstrează cu un alt atribut divin car acterul, imaginea și rolul său
în salvarea ființei umane de la pedeapsa veșnică, prin multiple forme, una dintre acestea fiind
profețiile cu privire la poporul Israel, creștinism și sf ârșitul lumii. Amplele profeții din Mt 24,
înștiințarea lui Petru relatată în Lc 22, 31, îndemnurile la veghere, îmbărbătatea discipolilor scot
deslușit în evidență rolurile de profet și învățător al e Mântuitorului, atent la viața ucenicilor și
destinul umanității după în ălțarea sa la cer.
Dumnezeu este creatorul tuturor și pentru că toate provin de la el, încep să existe pin Fiul
său și el însuși, Tatăl, lucrează prin Fiul, de aceea ce este de la Du mnezeu Tatăl nu poate fi
diferit de ceea ce este Dumnezeu Tatăl. Fiul cunoaște totul pentru că în el sunt toate lucrurile155.
Isus Cristos mustră pe cărturari și farisei, vorbește despre dărâmarea Ierusalimului,
arătând spre construcțiile templului, profeț ind că nu va rămâne piatră peste piatră din tot ceea ce
vedeau discipolii ( Mt 24, 1 -2). Lucrurile așa aveau să se întâmple, fapte care clarifică atributul
său de profet al lucrurilor viitoare.
Benefic pentru noi toți este faptul că Învățătorul continuă afirmațiile cutremurătoare cu
privire la viitor, printre care și care este semnul venirii sale și al sfârșitului? Despre aceste
cuvinte, începutul durerilor și al persecuțiilor, nu scrie doar Mate i, ci avem texte și în Mc 13, 3 –
13 și Lc 21, 7 -19. Proorociile sale nu sunt generale și lipsite de explicații, pentru că Isus Cristos,
Imaginea dragostei lui Dumnezeu, îi îndeamnă pe discipoli în primul rând să nu se las e înșelați,
deoarece în cele ce vor avea să vină, se vor ridica unii care vor săvârși păcat, declarându -se chiar
Cristosul.

155 Cf. A mbroziaster, Comentariu la Scrisoarea către Romani 11,36.

122
Încep ând cu Mt 21, 6, Isus din Nazaret prezintă în detaliu episoade din vremurile tulburi
prin care vor trece popoarele: războaie și vești referitoare la începere a unora, neamurile se vor
răscula împotriva altora, împărățiile se vor duela, iar foametea și cutremurele vor apărea din
diverse locuri. Oricât de cumplite ar părea aceste profeții făcute chiar de Mesia, Domnul ține să
specifice un lucru tulburător – acestea sunt doar începutul vremurilor pline de durere ( Mt 24, 8).
Tortura, crimele, neamurile care îi vor urî pe cei ce cred în numele Domnului, trădările și
scandalurile, profeții falși, înmulțirea păcatelor, vor amplifica perioada încercărilor , iar ca
rezultat pentru unii, dragostea lor, credința față de Cristos se va răci. Însă Profetul și Învățătorul
îmbină veștile tragice cu o concluzie ce ține de lumea credinței: cine va rămâne statornic până la
sfârșit, acela va primi mântuirea ( Mt 24, 13).
Isus C ristos și ucenicii săi au exemplificat un gen de lucrare bazat pe instruirea și
împuternicirea ce lor de care s -au ocupat. Formarea celor 12 a fost unul dintre scopurile
principale ale lucrării lui Cristos156. Fenomenul secularizării, îndepărtarea, separarea dintre
valorile credinței și provăcările lumii, a crescut vertiginos în ultimii ani , dar încă din vremea sa,
Mesia anunță profetic că evanghelia împărăției va fi predicată în toată lumea, ca mărturie nu doar
pentru poporul evreu, ci pentru toate neamurile pământului. Și abia atunci va veni sfârșitul (cf.
Mt 24, 14).
Fiul lui Dumnezeu este conștient de cele ce afirmă și garantează pentru el; le descrie cu
atâta acuratețe, ca și cum, din perspectiva noastră, el le -ar vedea în fața ochilor însă în adevăr
lucrurile chiar așa se petreceau. Isus Cristos nu doar că vede viitorul, îl știe, de aceea afirmă, iată,
că v-am spus mai dinainte ( Mt 24, 25).
Onestitatea este o altă caracteristică a Domnului, de aceea răspunde discipolor săi, de
lângă el atunci, și de n ouă astăzi, la întrebarea referitoare la venirea Fiului Omului. Detaliile
oferite de Mesia sunt surprinzătoare , iar cadrul acelor zile este unul sumbru, din perspectiva
unuia care nu crede în Numele Domnului celui sfânt.
Venirea Fiului sau revenirea sa v a fi asemenea fulgerului , iar Mântuitorul subliniază
foarte clar că acele zile finale vor fi ale nenorocirii, pentru că tabloul prezentat nu seamănă deloc

156 Cf. S. Rinehart, Valori răsturnate, Paradoxul conducerii slujitoare, New Life, Timișoara, 2005, pag. 150.

123
cu ceea ce noi experimentăm astăzi. Soarele se va întuneca, luna nu va mai lumina, stelele vor
cădea de pe bolta cerească , iar puterile cerești vor fi zguduite ( Mt 24, 26 -29).
Imaginea divină a revenirii Fiului ne este relatată de însuși Mesia în textul din Mt 24, 30 –
31, unde ni se transmit câteva puncte esențiale din m ăreția acelui eveniment aștept at cu
nerăbdare de biserica Domnului: se va arăta semnul Fiului Omului, toate triburile pământului îl
vor vedea pe Fiul venind cu putere și neasemuită glorie, iar îngerii săi îi vor aduna pe aleșii săi
de pretutindeni.
De remarcat aici ordinea în care Isu s Cristos relatează evenimentele referitoare la sfârșit;
cronologia este logică , dar nu fără de speranță pentru cel care crede – finalitatea pentru cei aleși
este revenirea sa glorioasă. După aceasta, creștinul atinge starea bunătăților promise, pentru că la
Domnul va fi pacea deplină și perfectă înfrățită cu liniștea cea veșnică; din acel moment
coruptibilitatea nu va mai putea dăinui, nici nu vor mai fi necazuri care să ne poată țină în
suspine157.
Un alt text necesar cercetării noastre este cel din In 8, 53-59. Aici are loc o confruntare
între iudei și Învățător, dialog în care aceștia fac afirmații grele, că el are diavol și, oare, se crede
mai mare decât părintele lor Abraham, care a murit? Cine se crede?
Prin răspunsul direct dat de el, Isus Cristos s-a făcut pe sine egal cu Eu sunt, numele lui
Dumnezeu, după cum scrie în Ex 3,14. Cuvintele referitoare la Abraham – să fi fost – și la
Domnul – sunt – în limba greacă sunt total diferite. Abraham a fost adus în ființă, pe când Isus
Cristos a existat din veșnicie. Era normal, din punctul iudeilor de vedere, să se revolte, pentru că
o astfel de afi rmație era pedepsită cu moartea ( Lv 24,11-14).
De remarcat că Isus din Nazaret folosește expresia Eu sunt de șapte ori și în toate se
referă la persoana sa. Sintag ma apare în Evanghelia după Ioan, după cum urmează: Eu sunt
Pâinea vieții ( In 6, 35), Eu sunt Lumina lumii (In 8, 12), Eu sunt ușa oilor (In 10,7), Eu sunt
Păstorul cel bun (In 10,11), Eu sunt Învierea și Viața (In 11,25), Eu sunt Calea, Adevărul și
Viața (In 14,6) și Eu sunt adevărata Viță (In 15,1).

157 Cf. A ugustin, Unele chestiuni desp re Scrisoarea către Romani, 45 (53) în Nicene and Post -Nicen e Fathers,
First Series, Vol. 6. Ed. P. Schaff, Christian Literature Publishing,1888.

124
Isus se așează în locul legii și este una din pretențiile sale. Legea este un minim necesar
conviețuirii între oameni , iar când omul se reduce doar la îndeplinirea legii se face mic. Isus –
Lumina lui Dumnezeu știe, realizează, că omul are o misiune mult mai înaltă decât aceasta,
pentru că legea are o funcție relativă și nu conduce. Legea este un fel de învățător ( Gal 3, 23) ,
dar când am învățat legea, lecția nu mai e necesară.
Isus ne eliberează de lege și ne propune adevărata vocație a omului, un ideal , de aceea el
îl propune pe Dumnezeu ca model, astfel că, urmându -l pe Cristos ne vom putea îndeplini
vocația în plinătatea ei158.
Isus Cristos – Imago Dei schimbă istoria umanității, el trasează natural noi direcții și
aduce opțiuni pentru împlinirea omul ui, indiferent de nație, culoare și educație. El devine dublă
imagine, dar nu dedublare, imaginea cerească – a Fiului – și imaginea omului care, deși fără de
păcat, la crucea de la Golgota, Dumnezeu pune în el toate păcatele omenirii, ca plată a
stricăciun ii. Isus din Nazaret schimbă istoria ființei umane, el fiind necesarul, plinătatea tuturor
lucrurilor, Cuvântul dătător de viață și izbăvitorul de păcat. Mântuitorul schimbă jertfele
Templului cu Jertfa Sa Supremă și schimbă conceptul legat de prezența lu i Dumnezeu, prin
însuși numele cel poartă, Emanuel .

158 Cf. Mărtincă, Isus din Nazaret Fiul lui Dumnezeu, pag. 293.

125

2.10 IMAGINEA NOII ALIANȚE – CINA CEA DE TAINĂ

În episodul vieții Mântuitorului Cina cea de taină găsim simboluri și imagini divine care
petcetluiesc noul legământ între Dumnezeu și om, avem în fața noastră un tablou al
paradoxurilor, al momentelor ce țin de unicitatea lui Isus Cristos și trădarea adusă de păcat.
Cina cea de taină este o experienț ă spirituală tulburătoare și acut emoțională tocmai
pentru cuvintele, relațiile și simbolistica acțiunilor. Scopul ei este acela de a ne aminti și
experimenta simbolic moartea Mântuitorului, privind în viitor cu speranța întâlnirii cu cel care
ne-a iubit n econdiționat.
Acest eveniment marcant în viața discipolilor de atunci și azi s -a defășurat în timpul
sărbătorilor pascale, Paștele fiind cea mai sacră celebrare din anul religios evreiesc, ea aducându –
le aminte evreilor de eliberarea egipteană. Ea anive rsa cea mai mare dintre toate minunile pe care
le făcuse Dumnezeu pentru Israel. Ea slujea ca memento anual că Israel este poporul ales al
Domnului159.
Părăsirea robiei a însemnat și împlinirea unei porunci venite din partea lui Dumnezeu,
care le cerea evre ilor să ungă stîlpii ușilor cu sânge de miel, iar apoi acel blând animal să fie gătit
și consumat cu pâine nedospită. Despre simbolistica mielului de la Paști și la jertfa mântuitoare
vom scrie în paginile ce vor urma. Dumnezeu a poruncit ca acest evenimen t din istoria poporului
ales să fie celebrat în fiecare an.
Isus Cristos profetul își arată din nou slava și cunoașterea a toate pe când trebuiau
pregătite Paștele. În ziua Azimilor, el îi trimite pe discipolii Petru și Ioan să se ocupe de
organizare iar la întrebarea lor, unde să fie aranjate toate, Domnul le răspunde că la intrarea în
cetate vor întîlni un om ce va avea cu el un urcior cu apă. Ei vor trebui să -l urmeze pe acela iar în

159 Cf. S. J. S chultz, Călătorie prin Vechiul Testament, Cartea Creștină, Oradea, 2008, p ag. 96.

126
casa în care va intra, să -i spună stăpânului că Învățătorul îl întrea bă unde este camera în care el
să mănânce Paștele cu discipolii? El le va arăta o cameră mare, la etaj.
Prezența lui Isus Cristos în lume creează cea mai mare responsabilitate pentru om.160
Petru și Ioan ascultă de Mântuitorul și vor găsi îmtocmai cum le sp usese Domnul ( Lc 22, 7 – 13).
La Cina de Paște, Mesia enun ță mai multe profeții, una dintre acestea fiind în legătură cu
patimile sale, conform cu Lc 22, 15, când Isus din Nazaret anunță că a dorit mult să mănânce
Paștele cu ei înainte de pătimirea sa.
Instituirea Euharistiei are loc tocmai de Paște, sărbătoare de acum cu dublă însemnătate,
atât pentru evrei, cât și pentru neamuri; dacă evreii au fos t eliberați de robia egipteană, Isus
Cristos eliberează omul de robia păcatului. Avem în fața noastră o contopire, copiii Domnului nu
mai sunta cum doar evreii, ci și toți cei ce vor crede în Numele lui Isus Cristos. Trecutu l,
prezentul și viitorul se conc etrează în jurul unui moment unic, fără de care omenirea n -ar mai
avea un destin împlinit – Jertfa Mielului lui Dumnezeu.
O a doua profeție, Mântuitorul o face cu privire la împărăția lui Dumnezeu, accentuând
de două ori existența ei și precizând faptul că va fi și un mom ent al instituirii acesteia, după cum
ni se relatează în Lc 22, 18.
Isus Cristos este pâinea vieții (In 6, 35) este trupul ce se dăruie pentru omenire, pentru cei
ce cred, de aceea îi cheamă pe discipoli să frângă pâinea în amintirea sa, după cum Mântuirorul
este și Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii, noua alianță în sângele său, în Creatorul și
noua creație, omul duhovnicesc, iar vinul din potir este simbolul sângelul nevinovat al Fiului
care de dragul omeniri i curge spre iertarea păcatelor ( Lc 22, 19 -20).
Tocmai din cauza lipsei omului de putere spirituală, care să -l facă apt pentru starea de
comuniune, este necesar nu numia ca inițiativa restabilirii acesteia să pornească de la Dumnezeu,
venind el întâi la maxima apropiere de om, ci și a omul să fie zguduit printr -o dezvăluire a
întregii lui ticăloșii.
El trebuie să înțeleagă cât de condamnabil este păcatul lui, cât de vinovat s -a făcut
înaintea ordinii morale, cât de greu a batjocorit legea de temelie a existenței spirituale, legea
comuniunii. Pentru refacerea omului este necesară o restabilire a prestigiului ordinii morale.

160 Cf. I. M ărtincă, Simboluri, parabole și imagini în Evanghelii, Sapientia, Iași, 2014, p ag. 411.

127
Omul trebuie să fie trezit printr -un act de mare zguduire, ca să -i vadă însemnătatea și toată
ticăloșia de care s -a făcut vinovat, n esocotind -o.161
Prin cele două elemente simbolice – pâinea și vinul, mai întâi, Isus Cristos vestește
moartea sa, avem imaginea lui Isus din Nazaret profetul care profețește care va fi punctul
culminant al slujirii lui pământești. Aspectul este explicat de Ap. Paul când spune că de fiecare
dată când mâncăm din pâinea aceasta și bem din potir, vestim moartea Domnului, până va veni el
(1 Cor 11, 26).
Celebrarea noii alinațe nu poate fi făcută decât într -o condiție spirituală adecvată,
continuă Ap. Paul, pentru că altfel cine mănâncă și bea în mod nevrednic va fi vinovat față de
trupul și sângele Mâmntuitorului (1 Cor 11,27 -29). Fără de o cercetare sinc eră, se condamnă
pentru nesocotința noii alianțe binecuvântate dintre Tatăl și copiii săi, cei credincioși.
La Cina cea de tai nă, cînd Isus Cristos afirmă că trupul său va fi frânt, se referă la o
frângere cutremurătoare, care îl va face greu de recunos cut, după cum, în vechime au scris autorii
în Ps 22, 12 -17 și Is 53, 4-7. Discipolii vor asista la o nouă profeție, una care va fi dusă la
împlinire până la capăt în acea noapte; Mesia îi anunță că mâna trădătorului este pe acea masă, el
știe aceasta, dar Fiul Omului își continuă lucrarea după cum a fost stabilit însă deloc ușor nu -i va
fi aceluia care a trădat, descrie situația autorul în Lc 22, 21 -22.
Imago Dei – Isus Cristos se distinge în episodul în care Mântuitorul spală picioare
apostolilor, având ca text scriptural relatarea din In 13, 2 -17, unde Domnul este portretizat ca
fiind slujitor devotat, învățător cu o mare inimă față de semeni și adevărat profet. După cina cea
de taină, Isus din Nazaret s -a ridicat de la masă, a luat un ștergar, a turna t apă într -un vas de
spălat și a început să spele picioarele discipolilor și să le șteargă apoi cu ștergarul.
Prin acest exemplu, Mântuitorul a demonstrat că este și cel mai mare slujitor al tuturor
timpurilor. El oferă câteva caracteristici de care treb uie să dea dovadă un adevărat slujitor al
semenilor: să fie motivat de dragostea de a -i sluji pe alții, au o siguranță care le permite să ajute –
ei nu urmăresc titlurile și puterea, încep lucrarea de slujire a altora din proprie inițiativă, acceptă
și să fie slujiți de alții, doresc ca nimic să nu împiedice relația lor cu Dumnezeu, nu doar învață
despre slujire, ci se și implică. Așadar slujitorul adevărat, așa după cum a demonstrat -o și Isus

161 Cf. D. S tăniloae, Iisus Cristos sau Restaurarea omului, Editura Omniscop, Craiova, 1993, p ag. 92.

128
Cristos, îi așează pe alții înaintea intereselor personale, ăși asumă anumite riscuri, iau inițiativa și
își dezvoltă un mod de a acționa162.
Când Domnul ajunge în dreptul lui Simon Petru, acesta refuză însă i se răspunde că
această slujire este o condiție ca apostolul să aibă parte cu el, moment în care discipolul ac ceptă.
Prin expresia vei avea parte cu mine , Mântuitorul afirmă printr -o acțiune practică de faptul că
ființa umană care nu va accepta slujirea totală a Fiului, nu va avea parte de împărăția cerurilor.
Discuția ce urmează confirmă înaintea unui ce as treagic din viața lui Isus din Nazaret
rolul său de Învățător și titlul de Domn; discipolii îl numesc astfel și bine spun, așadar dacă el a
slujit într -un așa mod și ei sunt datori să continue în același fel.
Mântuitorul în mai multe ocazii le -a vorbit despre moartea și învierea sa iar îmbărbătarea
lor ce are loc după cina cea de taină este profetică și adeverește că el este Fiul lui Dumnezeu:
cuvintele sale sunt spuse de pe acum ( In 13,19) pentru ca în momentul în care lucrurile s evor
întâmpla să crea dă că el este. Aici Domnul face referire la trupul de slavă de după Înviere.
În această noapte tulburătoare, Mesia anunță profetic trimiterea Mângâietorului, Duhul
Sfânt ( In 13,20) , afirmând că este de aceeași natură, substanță: cine îl primește, de fapt pe el în
are, iar cine crede în el, Domnul, îl primește pe acela care m -a trimis, adică Tatăl. Cuvintele
profetice nu sunt puține nici după instituirea Euharistiei, pe baza relatării din Mt 26, 31 -35.
Isus Cristos își anunță ucenicii, mai puțini cu unul , de faptul că în acea noapte, toți vor
găsi în el o pricină de poticnire, așa după cum scria în vechime profetul, în Zah 13,7, că Păstorul
va fi bătut iar oile trumei se vor risipi.
O altă profeție ce evidențiază rolul lui Mesia de Fiul al lui Dumnezeu și profet face
referite la un alt eveniment unic în istoria umanității – Mântuitorul le spune ucenicilor că va
învia, după care îi va aștepta în Galilea. Ap. Petru se remarcă iar în numărul discipolilor făcând
Domnului promisiunea că el nu se va îndoi nici odată de puterea și numele său dar învățătorul
profet îl înștiințează și pe apostol de trădarea sa, înainte ca să cânte cocoșul de trei ori.
Pentru majoritatea discipolilor aproape toate cuvintele lui Isus din Nazaret în acea seară
sunt de neînțeles; toc mai de aceea A p. Petru își reafirmă totala dedicare față de Învățător,

162 Cf. Maxwell, Comentarii biblice asupra conducerii, pag. 760-761.

129
spunând că este gata să plătească cu viața dar nu se va lepăda de Mesia. Toți discipolii vor
declara același lucru, numai că nu vorbele lor se împlinesc, ci profeția Domnului.
Deși o mare parte a materialului său profetic este împărtășită în evanghelii, ex istă trei
mesaje majore care ni s -au păstrat: Predica de pe munte, mesajul de pe muntele Măslinilor – în
ziua de marția a Săptămânii Patimilor, și mesajul din camera de sus din seara de joi. El a trăi t și
i-a învățat pe oameni în legătură cu trei aspecte diferite ale programului lui Dumnezeu pentru
această lume: Legea, Biserica și Împărăția.
Un caz test că Isus Cristos este profet adevărat este prevestirea pe care a făcut -o cu
privire la moartea sa și urmarea acesteia: el a profeți că cineva apropiat lui îl va trăda, că
uciderea lui va ave loc la instigarea liderilor evreilor, că va muri prin crucificare și că trei zile
mai târziu va reveni la viață163.

163 Cf. C. C. Ryrie, Teologie elementară, pag. 232, 233 .

130

2.11 LOGOS, PROFEȚII ȘI IMAGO CHRISTI

Isus Cristos – Imago Dei știe cât este de necesar să -și pregătească discipolii pentru
evenimentele ce vor urma la doar câteva ceasuri și nu numai. E l le vorbește, îi întărește spiritual
pentru ca inima să nu li se tul bure. Natura sa divină din nou este evidențiată în îmbărbătarea ce
le-o oferă ucenicilor, după cum citim în In 14, 2; Mesia îi îndeamnă astfel: să creadă în
Dumnezeu și în el, fiind din aceeași esență cu Tatăl. Aceasta este temelia credinței, acesta este
fundamentul vieții lor, credința în Fiul Domnului.
Împărăția cerurilor și înălțarea sa sunt alte c apitole importante în mesajul său dinaintea
răstignirii: în împărăția sau casa Tatălui (In 14, 2) sunt multe locuințe iar el va merge să le
pregătească un loc, după care va reveni și îi va lua cu E l.
Așadar Isus din Nazaret îmbină mesajul profetic cu sfaturi practice, necesare unei vieți
împlinit e; Domnul subliniind că discipolii știu calea spre împărăția cerurilor. Răspunsul dat
apostolului Toma este mesajul pentru o lume aflată mereu în căutarea fericirii; Isus Cristos
declară că el este calea către Tatăl, adevărul și viața ( In 14,6). Este un al t verset biblic
emblematic care atestă că Isus este Imago Dei.
Învățătorul Cristos când a afirmat că este adevărul a răspuns la cea mai importantă
întrebare care răscolește inima omului. Fără adevăr nu știm ce ar putea însemna a trăi. Oare nu
există în fi ecare om ceva care să constituie fundamentul, esența și valoarea vieții? Isus Cristos
îndeamnă pe om la o imagine obiectivă despre sine însuși. In 14, 6 nu este un principiu al
mândriei, ci al dragostei mântuitoare164.
Una dintre cele mai directe declarați i cu privire la Isus Cristos Imago Dei o face chiar
Mântuitorul în In 14, 7, text în care Domnul face cel puțin două declarații: dacă l -am cunoscut pe
el, îl știm pe Tatăl, așadar, Creatorul este Tatăl său, și văzându -l pe Fiul l -am și văzut pe Yhwh .
Afirmația făcută de Mesia o putem numi declarația Isus Cristos Imago Dei , aceasta pentru că,

164 Cf. M ărtincă, Simboluri, parabole și imagini în Evanghelii, pag. 522, 523.

131
alături de In 14, 9, confirmă natura și esența Fiului; cine l -a văzut pe Isus l -a descoperit pe Tatăl
tuturor lucrurilor.
Dialogul dintre Învățător și apostolul Toma îl provoacă pe Isus din Nazaret să explice
afirmația făcută mai dinainte; cuvintele pe care le rostește Domnul nu sunt de la el, ci Tatăl care
este în el, face lucrările sale, printre care și revelația Logosului (In 14, 10). În această mărturisire
nu uităm de faptul că Isus este Logosul iar la Dumnezeu, când el vorbește, acel lucru se face.
Așadar și aici avem confirmarea Fiului care acționează după hotărârea tatălui și face lucrările
Creatorului.
Pasajul în analiză este cartea de vizită a Mântuitoru lui – Imaginea Sfintei Treimi, pentru
că pe parcursul discuției cu apostolii, Isus Cristos vine cu noi declarații, mărturisiri despre relația
sa spirituală cu Creatorul.
Ne putem imagina uimirea de care dau dovadă măcar o parte din apostoli la auzul acest or
cuvinte ce evidențiază caracterul divin al Învățătorului. Acesta continuă cu o altă afirmație
uluitoare: el este în Tatăl și Tatăl în el, dovadă sunt lucrările realiza te în puterea lui Dumnezeu
(In 14, 11).
Mântuitorul își exercită din nou rolul de înv ățător -profet și afirmă că acela care crede în
el va face asemenea lui, lucrările realizate până a cum, ba mai mult, și mai mari decât ace stea. Iar
în aceași context vorb ește din nou profetic că nu va ma i rămâne multă vreme cu ei și s e va duce
la Tatăl său (In 14,12).
Indiscutabil textul Scripturii din In 14 este un ul din cele mai importante pasaj e biblice
care dovedesc dragostea agape pe care Isus Cristos o are față de ucenicii săi și, de asemenea,
puterea Fiului de a cunoaște în detaliu viitorul și a -l prezenta spre îmbărbătare discipolilor.
Cu cât Isus din Nazaret vorbește mai mult discipolilor, cu atât mai mult speranța capătă
un nou contur în inimile celor ce îl urmează, aceasta pentru că el le promite că orice vor cere în
numele său, Isus Domnul va face, pentru ca Tatăl Creator să fie glorificat în Fiul, pe baza
declarațiilor făcute de Fiul Omului în In 14, 13 -14.
În Noul Testament Isus Cristos este prezentat drept chip al Dumnezeului cel nevăzut,
ceea ce înseamnă că deplinătatea proiectului lu i Dumnezeu pentru om se manifestă în Fiul său:
El este chipul lui Dumnezeu, și după chipul lui Isus Domnul, Cuvântul întrupat, au fost creați
bărbatul și femeia165.

165 Cf. Coda , Mărtincă, Dumnezeu și omul, 2011, p ag. 55.

132
Relația directă și unică pe care Isus Cristos o are cu Tatăl și Duhul Sfânt le este tran smisă
discipolilor prin promisiunea unui alt Mângâietor, pe care îl dă Tatăl, la rugămintea Fiului,
pentru ca Duhul Sfânt să fie cu ei pentru totdeauna. Pe acest Mângâietor, Domnul îl numește
Duhul adevărului, despre care împărtășește câteva aspecte, după cum redă In 14, 15 -17.
Duhul nu poate fi primit de lume, pentru că nu -l observă și nici nu are cunpștință despre
el însă ei, discipolii, îl cunosc pentru că are două caracteristici distincte: el va rămîne la ei și va fi
în ucenici.
Acest alt Mângâietor este Duh de viață (1 Cor 15,44), deoarece el reprezintă vestea nouă
a vieții veșnice de care ne vom bucura într -o bună zi. Duhul ne -a fost dat în speranța nemuririi și
numai credința în Isus Cristos ne -a permi s să ne bucurăm de aceasta, pentru că ne -a eliberat de
moarte și păcat. Și Duhul și lucrurile viitoare ne -au fost promise de Mântuitorul prin el166.
Dovada că Isus Cristos Imago Dei este dragoste este transmisă în expresia Mântuitorului
că nu îi va lăsa orfani (In 14, 18), cuvinte care atestă și raportul pe care discipolii îl au cu el și
Tatăl; ei nu și -au pierdut părintele niciodată de aceea el a fost cu ei și până va reveni, le dă Duhul
adevărului, duhul de a distinge binele de rău, duhul care îi va lumina, duhul de viață, duhul care
este însuși esența Tatălui, Adevărul.
Isus Din Nazaret nu face doar promisiuni, ci și explică care sunt pașii pe care îi va face
pentru a demonstra d ragostea ce le -o poartă: el va reveni la ei ( In 14, 18), apoi, peste puțină
vreme lumea nu îl va mai vedea dar ei îl vor putea vedea, pentru că el este nemurirea și astfel,
prin el, și ei vor trăi ( In 14,19).
Cert lucru cuvintele Învățătorului în acea seară nu sunt ușor de înțeles la prima auzire,
mai ales că numărul lor nu este mic iar însemnătatea acestora vizează și viitorul lor ( In 14,20):
însă Domnul le transmite foarte clar că el este în Tatăl, ei în Fiul și Fiul în ei.
Oamenii firești n u pot acționa spiritual, nici oamenii spirituali nu pot acționa într -un fel
firesc; după cum credința nu poate săvârși faptele necredinței sau necredința nu poate face pe
cele ale credinței. Dar voi faceți totul în Isus Cristos, scrie Ignațiu într -o scriso are către creștinii
din Efes167.

166 Cf. Teodor d e Mopsuestia, Catena greacă despre Paul, p. 303, în J-P. Migne, Patrologia , seria Graeca,
Paris, 1875 -1866.
167 Cf. J. N. Sparcks, The Apostolic Fathers, Thomas Nelson Publishers, 1997, p ag. 80.

133
Apostolul Ioan în evanghelie expune în In 14, 21, relația necesară ca discipolii de atunci
și din viitor să beneficieze de binecuvântarea Sfintei Treimi: poruncile Domnului trebuie păzite
și astfel ei demonstrează dragoste față de Isus Cristos iar cine iubește pe Domnul va fi
binecuvântat de Tatăl ceresc și Fiul omului i se va revela.
Pasajul ioanin, în continuare, expune mai profund acțiunile Sfintei Treimi în viața celui
credincios ( In 14,23): cel care îl iubește pe Dom nul și Tatăl își va arăta dragostea și alături de
Fiul va veni la cel ce crede și își vor face locuință în el. Cum se poate realiza aceasta?
O lumină de sus a pă truns în inima mea, descrie Ciprian, curățită acum de toate
murdăriile ei. Duhul din cer m -a schimbat într -un om nou, prin a doua naștere. Într -un fel
minunat îndoielile s -au spulberat și asigurarea le -a luat locul; ceea ce înainte era închis, acum era
opusul, lumina a strălucit în întuneric, iar ceea ce ieri mi se părea greu, acum a devenit ușor,
imposibilul a devenit posibil168.
Învățătorul trasează clar izvorul mesajului său; el este unul divin, profetic și binecuvântat
(In 14, 24), cuvântul transmis în acea seară nu este al său, ci al Tatălui din ceruri care i -a dat
această misiune, de a c oborî pe pâmânt cu un scop unic, mântuitor.
Isus din Nazaret afirmă de mai multe ori în această dicuție inițiatică de faptul că nu va
mai rămîne mult timp cu ei ( In 14, 25), pentru ca mai apoi să ilustreze mai larg rolul Duhului
Sfânt în viața lor.
Fiul lui Dumnezeu știa viitorul poporului Israel și care va fi traiectoria vieții lor, tocmai
de aceea vine cu explicații detaliate cu privire la a treia persoană a Sfintei Treimi, Duhul Sfânt: el
îi va învăța toate lucrurile și mai mult decât atât, pentru a sublinia relația Fiul – Duhul, afirmă că
acesta le va aminti toate cuvintele spuse de Mântuitorul ( In 14, 26).
Referitor la relația și imaginea în Sfânta Treime, chipul Fiului , expresia din Rm 8,29 este
Duhul Sfânt, scrie Severian din Gabala, deoarece Fi ul este chipul neschimbat al Tatălui169.
Care era în acel moment situația discipolilor? Cunoscuseră pe Isus Cristos și se încredeau
în el; văzuseră minunile făcute și puteau spune că el este Fiul lui Dumnezeu, o afirmație foarte
grea pentru cine cunoș tea legea și p rofeții. Însă acum aflau de la Domnul lor că va pleca, va
reveni, le va trimite un alt Mângâietor, cuvintele, mesajul, promisiunile, totul avea o încărcătură
aproape peste puterile lor.

168 Cf. W. N. Jungers, The Faith of The Early Fathers, Liturgical Press, vol I, 1979, p ag 217.
169 Cf. Severian din Gabala, Catena greacă despre Paul.

134
Tocmai de aceea Mesia îi binecuvântă cu îmbărbătarea ( In 14,27) că peste ei lasă pacea
sa, nu una lumească, trecătoare, ci pacea cerească, divină, care le va da puterea să treacă epste
toate necazurile vieții, până acolo încât să -și dea via ța pentru Domnul lor, care într -o seară le-a
tălmă cit rostul vieții în tr-un chip așa de minunat.
Revelatoare este și afirmația Fiului Omului care dezvăluie un alt aspect al divi nității și
reprezentării sale vizuale: Domnul spune că va veni conducătorul acestei lumi, Necuratul, dar
fără de putere asupra sa. Expunerea sa ( In 14,30) visează două chestiuni, problematici: dominația
celui rău asupra lumii și ispitirea de moarte prin care însuși Fiul o va avea în grădina Ghetsimani,
înainte de Răstignire.
Însă chiar dacă pentru Fiul ceasurile ce vor veni se vor dovedi a fi cele mai tragice din
viața sa, popoarele trebuie să știe că el își iubește Tatăl și că va face întotdeauna așa cum i -a
poruncit ( In 14,31).
De nenumărate ori am găsit în pasajul discutat dovezi în favoarea rolului lui Isus Cristos
ca profet. Legat de modul său de manifestare, de subliniat este faptul că învățătura sa profetică a
avut mai multe caracteristici, printre care și cea legată de autoritatea acesteia: a fost probabil un
aspect major al lucrării sale ca profet. Autoritatea sa se afla în puternic con trast cu cea a
învățătorilor legii și a fariseilor. Mesajul profetic autoritar al Mântuitorului cerceta profunzimile
realității adevărului170.

170 Cf. C. C. Ryrie, Teologie elementară, pag. 232.

135

2.12 IMAGO DEI ÎN RĂSTIGNIREA MIELULUI DE JERTFĂ

Răstign irea crudă a lui Isus Cristos oferă omului posibilitatea de a reintra în relație cu
Dumnezeu. La cruce tot ce -i pământesc piere În fața Crucii și timpul parcă se gândește ce să
facă, toate privirile sunt ațintite spre Mesia, Imago Dei , suprema jerfă pentru viață. În a cest timp
al Golgotei, Tatăl dă de bună voie pe unicul Său Fiu ca un vrăjmaș.
Răstignirea lui Isus C ristos înseamnă noi confirmări despre cine este Domnul, este
garanția naturii Sale divine, înseamnă împlinirea profețiilor, dovada că El este Fiul lui
Dumne zeu, cel pro mis. Răstignirea Domnului reprez intă unul dintre cel e mai însemnate episoade
din ac tivitatea mesianică, aceasta fiind jertfa supremă prin care Fiul întrupat ia aspura Lui toate
păcatele omenirii.
Dumnezeu universului mântuiește fără părtinire, pentru că toate îi aparțin; astfel că noi
afirmăm că totul a fost recapitulat în Cristos171. Matei, Marcu, Luca și Ioan au consacrat acestui
eveniment spații considerabile în scrierile lor, respectiv în Mt 27,33 -56; Mc 15, 20 -41; Lc 23, 32 –
49; In 19, 16 -37.
La Golgota avem pe Isus Cristos, Logos dătător de viață și imaginea Dumnezeului ce se
jertfește, cu siguranță unul dintre cele mai complexe evenimente din istoria omenirii. În timp ce
puterile trupești ale lui Isus Cristos scad considerabil, El rostește șapte expresii, pe care le vom
analiza din prisma cercetării noastre.
Prima expresie, precizată în Lc 23, 34, este un strigăt de iertare către Tatăl ceresc pentru
oamenii care până și în acel moment săvârșeau păcat dar cuvintele sunt și o chemare la
manifestarea Dragostei lui Dumnezeu față de ființa umană. De subliniat că, deși El ar fi putut
reacționa la cuvintele grele ad resate până acum și chiar la c ruce, Fiul Omului nu reacționeaz ă
astfel, în felul lumii, ci în felul Mântuitorului.

171 Cf. Ciril al Alexandriei, Comentariu la Scrisoarea către Romani 10.

136
Mai apoi, Domnul rostește o expresie izbăvitoare, adresându -se unui tâlhar care își
recunoaște păcatul; în Lc 23, 43 Isus Cristos îi promite cricificatului că în acea zi va fi cu El în
rai. În acest neașteptat dialog, Isus din Nazaret ne face conștienți de mai multe aspecte:
– El este Imago Christi și are puterea de a ierta ,
– El este Imago Christi și va trece din viață la moarte,
– El este Imago Christi și atestă e xistența raiului și a faptului că acolo există viață iar
oamenii nu sunt doar o informație, cum pretinde un anumit curent așa -zis teologic ș și altele
filosofice .
Când sufletul ființei umane nu mai are ce spune apar prăpăstiile. O prapastie era și
sufletul tâlharului. Și de aici întunericul din viața sa, d in ochi, din inimă, din mers și acțiuni . De
ce atâta tristețe în lume? Atâtea neguri, sânge, arderi fără rost și lacrimi. Sufletul unora le este
gol. Da, poate fiecare dintre noi trăim sau am avut pentru un timp senzația aceasta și atunci ce
am putea face cu ea? Mai este cale de scăpare. Mai este Lumina. Și bucuria și prietenia lui Isus
Cristos. Regenerarea sufletului, verdele și sclipirea din el, se găsesc pe Dealul Golgotei. Când
sufletul are ce spune, viața se trăieș te cu adevărat.
Prin răspunsul categoric oferit de Fiul, Isus face dovada conștienței de sine, că El nu este
doar Învățătorul, ci Mântuitorul, Mielul lui Dumnezeu. A treia expresie face referire la Fecioara
Maria, după cum scrie In 19, 26, 27, și arată grija Domnului față de mama Sa. Un strigăt cât o
lume -ntreagă, un tunet al durerii, al tuturor păcatelor, este acesta: Dumnezeul Meu, de ce m -ai
părăsit, din Mt 27, 46 și Mc 15,34, expresie care ne prezintă pe Isus Cristos luptându -se cu
deznădejdea, în fața morții cumplite, și în același timp, observăm relația pe care El o are cu
Creatorul – acestuia i se adresează cu Dumnezeul meu .
Isus Domnul face lucrări pe care numai Dumnezeu le poate face: El iară păcatele, dă viață
spirituală oricui dorește, El îi va învia pe cei morți, a înviat pe alții, și tot Mesia îi va jud eca pe
toți oamenii172. Urmează cuvintele unei reacții de așteptat într -un astfel de moment al neputinței
– Mesia spune că -i este sete, potrivit cu In 19,28, expresie rugătoare care ilustrează cumplita
durere îndurată de Fiul Omului acolo la Calvar.

172 Cf. C. C. Ryrie, Teologie elementară, pag. 225.

137
O îns emnătate deosebită o are și expresia S-a împlinit, din In 19, 30, cuvinte care vin să
petcetluiască două adevăruri, cel puțin: în Isus Cristos s -au împlinit profețiile Scripturii cu privire
la Mesia iar opera mântuitoare a Domnului este acum încheiată.
Cele din urmă cuvinte ale Mântuitorului sunt relatate în Lc 23,46 și comunică mai multe
aspecte esențiale: Dumnezeu este Tatăl Ceresc al lui Mesia, iată o declarație directă a relației
existente între cei doi, iar duhul este încredințat în mâinile Sale. Exp resia mai indică o încredere
totată a Fiului în Dumnezeu -Tatăl.
După rostirea acestor cuvinte, până la Înviere, lucrarea pământească de Profet, Învățător
și Preot a Domnului se încheie, Cristos – Fiul Omului murind trupește, primind pedeapsa totală a
păcatului spre mântuirea acelora care cred în El.
După cele relatate de Mc 15,25, Mântuitorul a fost răstignit la ceasul a III -lea iar până la
venirea întunericului Isus Cristos a stat pe cruce atârnat deja timp de trei ore. Batjocura de care a
avut parte s -a petrecut în primele orele însă Fiul nu a replicat deloc prin vorbe. Tă cerea sa a fost
întreruptă cu făgăduința dată tâlharului, care a fost gata să se împace cu Dumnezeu. Pe crucea d e
la Calvar îl descoperim pe Isus Cristos – Imago Dei , cel care are puterea să ierte păcatele, să
promită Raiul și să dovedească faptul că el es te Mesia cel promis.
Fiul omului a suferit și a murit pentru a șterge mânia lui Dumnezeu față de păcatele
noastre, așa după cum scrie Ap. Paul în Gal 3,13, El ne -a răscumpărat din blest emul legii,
făcându -se blestem pentru noi, precum este scris: blestemat este oricine atârnî pe lemn; El a
suferit și a murit pentru a învăța supunerea ( Evr 5,8), pentru ca mai apoi să realizeze învierea din
morți – a fost prețul pentru obținerea ei ( Evr 13,20 -21).
El a suferit și a murit pentru a anula cerințele legii asupra noastră ( Col 2, 13 -14) pentru a
împlini supunerea care devine neprihănirea noastră ( Rm 5,19) să ia a supra sa condamnarea
noastră ( Rm 8,34), să ne păstreze credincioși, pe noi cei ce credem ( Is 32,40) și pentru a ne da o
conțiință curată ( Evr 9,14).
Isus din Nazaret a acceptat moartea pe cruce pentru ca a obține pentru noi toate lucrurile
ce sunt bune, după cum enunță și textul din Rm 8,32, să ne elibereze din acest veac rău ( Gal 1,4),

138
pentru a deveni pentru noi locul de întâlnire cu Domnul ( In 2, 19 -21) și să ne dea intrare liberă
în locul preasfânt, pe baza celor scrise în Evr 10,19173.
De remarcat că patima lui Cristos s -a făcut în Duhul, din argumentele bilice îl amintim pe
cel din Evr 9,14, unde Scriptura spune că El prin Duhul cel veșnic s -a dat pe sine însuși jertfă
fără pată lui Dumnezeu. Manuscrisele greșecști și latinești folosesc expresia pneuma hagios și nu
pneuma aionios, așa cum o avem noi în cele mai multe traduceri174.
Referitor la întunericul de la mijlocul zilei nu se poate lua în calcul o eclipsă de soare,
deoarece potrivit legilor astronomiei, aceasta nu putea avea loc înt -un timp în care era lună plină.
Întunericul ce s -a lăsat peste tabloul răstignirii este categoric un semn divin, cu o însemnătate
pentru acel moment istori dar și cu o referință spirituală: Isus din Nazaret îi îndemna pe
ascultătorii mesajelor sale ( In 12,35) să rețina acest aspect și anume că lumina va mai fi cu ei
încă puțină vreme, de aceea îndemnul său era ca ei să umble în lumină, că să nu fie cuprinși d e
întuneric; pentru că cine umblă fără de lumină nu știe încotro merge.
Ruperea catapetesmei în templu mărturisea atunci și peste veacuri rzultatul morții Fiului;
era perdeaua care despărțea locul sfânt de locul preasfânt al templului, ea împiedica priv irea la
locul preasfânt și acoperea întrarea la tronul harului. Despre acest eveniment găsim scris și în Evr
6, 19 -20 și nu numai, unde ni se adeverește că acea rupere reprezintă jertfa morții lui Isus
Cristos, cel ce este Mare Preot, ca intrare în locul p reasfânt.
Moartea Fiului este singurul mijloc de împăcare între Creator și ființa umană, astfel că
zidul de despărțire a fost înlăturat pentru totdeauna. Fiul omului și -a dat așadar viața ca jertfă de
împăcare pentru mulți, după cum semnalează și Mt 20,28 .
Ruperea catapetesmei mai reprezintă și un semn că sinstemul jertfelor vechi –
testamentale a fost înlăturat, prin despicarea perelei templul încetează să mai fie locuința lui
Dumnezeu în mijlocul poporului Israel. Prin moartea Sa templul este dărâmat , pentru ca Învierea
lui să ridice noul templu, cel al trupului său transfigurat, plămădit nu de mâini omenești. Isus
Cristos se adeverește din nou a fi Imago Dei , deoarece prezintă lumii prin El însuși natura divină
a Noului Ierusalim, lăcașul trupurilor de slavă, a gloriei Sfintei Treimi, a fericirii fără de margini.

173 Cf. J. Piper, Patimile lui Isus Cristos, Crossway Books, 2004, p ag. 9-25.
174 Cf. J. Owen, Cu moartea pe moarte călcând, Magna Gratia, 1684, p ag.150

139

2.13 IMAGO CHRISTI REFECTAT ÎN GLORIOASA ÎNVIERE A MÂNTUITORULUI

Ierusalimul și cei din împrejurimi auziseră minunea. Ucenicii, fariseii, saducheii, femeile
din anturajul Domn ului, Pilat și soția sa, soldații și ofițerii romani, cetățenii orașului au auzit iar
unii au și văzut minunea – Isus din Nazaret depășise iar toate așteptările, era viu, umb la printre ei.
Care mai de care au reacționat diferit, unii la ce le dicta inima, alții conjunctura.
Scenarii, minciuni, lacrimi, dorința de a vedea urmele piroanelor. Însă cei mai mulți au
crezut iar această putete a învierii i -a făcut să devină, abia de acum, urmașii lui Isus Cristos.
Cuvântul rostit de Mântuitorul s -a dovedit iar așa după cum le zisese.
Imago Dei se reflectă plenar în Învierea Domnului pentru întreaga umanitate iar acest
eveniment istoric ar trebui să fie sărbătoarea împlinirii, a buc uriei, speranței, a înțelegerii din
Scripturi, a cântului de mulțumire și a glorificării lui Dumnezeu. Pentru creștini acestea sunt
coordonatele, dar pentru cei care încă mai caută, vor să fie siguri, care sunt dovezile, cum
argumentăm Învierea Sa?
Crea torul nu este un Dumnezeu al celor morți, ci al celor vii, căci pentru El toți sunt vii,
găsim scris în Lc 20,38. Învierea Fiului este un fapt istoric. Mai întâi gărzile romane au luat
contact cu miracolul Învierii, mai apoi câteva din femeile credincioase care au fost mai mereu în
anturajul Domnului și au mers la mormânt, după tradițiea evreiască.
Apoi apostolii Petru și Ioan au văzut piatra dată la o parte. Pura poveste auzită în
Ierusalim, în stânga și dreapta, că ucenicii au furat trupul Domnului era n umai lucrătura marilor
preoți, fapt relatat și în Mt 28,12 -15.
Isus din Nazaret se arată după Înviere și discipolilor, inclusiv lui Toma, în duminicii de
după evenimentul în dezbatere, după cum găsim scris în Mc16,14. Se va arăta și celor șapte

140
discipoli lângă marea Galileii, apoi apostolitor și la peste 500 de frați, așa după cum precizează 1
Cor 15, 6 -7 și acelora care au fost martorii oculari Înălțării sale175.
O altă poveste ce s -a încercat a fi ridicată la rang de fapt istoric a fost scenariul potriv it
căruia Isus Cristos nu a murit, El doar a fost leșinat și așa s -a produs învierea. De aici se ridică
întrebarea, pentru ce înscenarea și acceptarea suferinței din partea lui Isus Cristos, dacă n -ar fi
fost cine cu adevărat s -a demonstrat a fi?
Învie rea Isus din Nazaret este dovada că Mântuitorul nu a înviat numai pe alții (despre
care am scris în paginile anterioare) ci Dumnezeu L -a adus la viață dintre cei morți, chiar pe Fiul
Său pentru a adeveri că este persoană a Sfintei Treimi. Învierea este dov ada că Isus Cristos nu
doar a vorbit despre înviere, ci a este cheia acesteia, poarta veșniciei. Învierea este dovada că
Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu, cel promis, născut, răstignit, mort și glorios înviat , Imago
Dei.
După Învierea lui Cristos moartea se numește adormire sau somn, iar frica față de ea este
defăimată. Există strălucire în Învierea Sa și prin ea mai multe minuni s -au făcut omului iubitor
de Dumnezeu: amăgirea dugurilor necurate, tercem cu vederea viața aceasta pământească și
odată nu vom fi mai prejos față de cei fără de trupuri, Biruitorul ne -a dăruit prin această înviere
mântuire, toate El le -a făcut spre mântuirea noastră176.
Învierea este dovada că adevărații creștini vor învia și nu vor avea parte de moartea a
doua ș i la vremea potrivită ace știa vor avea trupuri de slavă, fără nimic omenesc, pămân tesc în
componență. De altfel, nici nu ar avea cum să fie. Învierea Fiului este dovada că Dumnezeu chiar
iubește într eaga omenire, o dragoste care nu se oprește la cuvinte, p romisiuni și atenționări, ci
una unică, fără de asemănare și jertfitoare.
Puterea învierii i -a făcut pe ucenici Domnului să vestească cu patos iertarea cerului; după
ce au experimentat minunea, ei nu au mai dorit să tacă, deaorece puterea Duhului Sfânt, o forță
divină, o bucurie peste puterile lor îi făcea să spună lumii adevărul. Această putere i -a făcut pe

175 Cf. I. Mărtincă, Învierea lui Isus în scrierile Noului Testament, Editura Universității din București, 2012,
pag.16.
176 Cf. Ioan Gură de Aur, Teofilact al Bulgariei, Epifanie al Ciprului, Grigorie de Nyssa, Sfinții Părinți des pre
moartea și învierea Domnului, Ed Sophia, pag. 17.

141
apostoli să devină misionari, plecând cu traista și cu inima plină de adevăr să vestească Terrei că
Mesia a venit la noi și s -au împlinit proorociile.
Învierea i -a făcut pe ucenici să facă sacrificii, unii departe de casă, departe de obișnuințe
și co nfort locale, pentru a duce și neamurilor mesajul salvării. Dovedita învierii i -a făcut pe
apostoli să se ocupe de noii creștini, ne amintim de Petru și P aul, pentru că adevărul se află, se
pătrunde, se trăiește și se împărtășește. Ei aceasta au făcut.
Prin puterea învierii urmașii Domnului au primit fără tânguiri statutul de martiri și, alături
de ei rânduri, rânduri de primi creștini, care cântând erau sfârtecați de lei și unși cu smoală iar
apoi arși. Dar ei știau de Isus Domnul. Astăzi, din păcate, sfârtecarea vine din interior sau din
inimi fără de Dumnezeu.
Doctrina învierii ne învață despre caracterul supranatural al persoanei lui Isus Cristos și
nădejdea specială pe care El a adus -o oamenilor. Nici o altă religie a lumii nu a formulat o
mărturisire de credință care să cuprindă afirmații ca acestea. Dacă se scoate adevărul despre
înviere din Noul Testament, toată structura sa doctrinară va căde a iar speranța va dispărea177.
Puterea învierii trăită garantează creștinului autentic cununa vieții în Paradis. Să fim fără
grijă, viețile martirilor ai mormântului gol primesc ceea ce și -au dorit, viețuirea veșnică cu
Prințul păcii și al vieții. Doctrina învierii este temelia creștinismului, după cum scrie și Ap. Paul,
dacă Cristos n -a înviat, credința noastră este zadarnică, iar noi suntem încă în păcate, găsim în 1
Cor 15,17.
Dincolo de intrigile politice, peste uimitoarele minuni, după complexitățile relaționale ale
lui Isus din Nazaret, la finalul suferințelor cumplite de pe crucea Calvarului, strălucește învirea
Fiului, adevărul și viața178.
Același autor afirmă în 2 Cor 4,14: știm că cel ce a înviat pe Isus, ne va învia și pe noi
împreună cu Isus. Moartea lui Cristos se justifică rațional de orice minte sănătoasă iar dragostea
lui Dumnezeu pentru omenire, iubirea Sfintei Treimi față de ființa umană se dovedește în
moartea și învierea Fiului.

177 Cf. W. M. Smith, The Supernaturalness of Christ, LLC, 2011, p ag. 37.
178 Cf. R. Ramsey, Behold the King of Glory: A Narrative of Life, Death, and Resurrection oh Jesus Christ,
Ed. Crossway, 2015, p ag. 51.

142
Mai există un martor, de data aceasta tăcut. Este m ormântul Domnului din Ierusalim în
care a zăcut fără de suflare trupul lui Isus Cristos, până în momentul miraculoasei învieri.
Evangheliile ne spun că după îniere la mormânt afost agitație, aceasta pentru că locul unde a stat
pentru o vreme Mântuitorul nu poate lăsa pe nimeni indiferent, pare că soarta lumii se joacă în
jurul acestui mormânt. Aici mereu va fi agitație, între lumină și întuneric, întrebări și așteptate
răspunsuri.
Această locație a fost primul loc de cult pentru comunitatea creștină din cetatea
Ierusalimului. Creștinii îl celebrau la poalele Calvarului, la grota lui Adam. Împăratul Adrian, în
anul 153, crezând că va dispărea creștinismul, a acoperit cu pământ mormântul și peste Calvar a
amenajat piața publică, unde tronau satuile ale unor divinități păgâne. D ouă sute de ani a stat
astfel mo rmântul Domnului, până când împăratul Constantin l -a eliberat și a constrit bazilica
Sfântului Mormânt179.
Noi nu credem în mormântul gol, ci în Isus cel înviat însă învierea implică în mod
necesar descop erirea mormântului fără de Fiul Omului180.
Desigur evenimentul istoric al învierii ține de acceptarea prin credință a dovezilor
istorice. Interesant că în epoca biblică dovada existenței Domnului era atât de evidentă încât doar
cine nu vroia să creadă nu credea. În epoca rabinică, în lipsă unor contacte directe cu Domnul și
ca răspuns la provocările grecilor și rom anilor, evreii au avut nevoie d e o justificare a credinței
lor. Către secolul al X -lea, ca reacție la revelațiile religioase cu care se mândr eau creștinii și
musulmanii, s -a făcut apel la rațiunea critică, pentru a stabili credința cea adevărată, deși aceasta
nu a fost nicio clipă identificată cu rațiunea.
A crede în contextul teologic înseamnă a cunoaște și a accepta conținutul revelației l ui
Dumnezeu, ce se exprimă în Isus Cristos. A crede înglobează atât dimensunea gnoseologică cât
și pe cea comportamentală. Actul credinței are două semnificații, a cunoaște și a se încrede iar
cunoașterea specifică actului credinței are elementele caract eristice unei legături personale, cum
ar fi: recunoașterea, acceptarea, vederea și ascultarea181.

179 Cf. C. Dumea, Giulgiul din Torino, Ed. Sapientia, Iași, 2018, p ag. 14.
180 Cf. M ărtincă, Învierea lui Isus în scrierile Noului Testament, pag. 29.
181 Cf. Dancă, Și cred și gândesc , pag. 24.

143
În perimetrul credinței, libertatea de alegere este o facultate și a vionței și a rațiunii. Din
punct de vedere material, libertatea de alegere este un act al voinței, iar din punct de vedere
formal, liberul arbitru este actul rațiunii182.
Cercetătorul sincer găsește astăzi nenumărate dovezi cu privire la învierea glorioasă a
Fiului, dovezile fiind istorice, arheologice, teo logice, medicale și literare, t oate constituind un
suport solid în privința evenimentului amintit. Imago Dei strălucește în învierea lui Isus Cristos,
este una din fațetele dumnezeirii, garant istoric și mesianic al vieții biruitoare aici pe pămînt și
acolo în Noul Ierusalim.

2.14 SPECTRUL DIVIN LA ÎNĂLȚAREA LUI ISUS CRISTOS

Înălțarea Fiului divin la cer este un alt eveniment istoric, moment de însemnătate nu doar
pentru Împărăția lui Dumnezeu, ci și pentru credincioșii din toate timpurile. Ps 109,1 trans mite
mesajul profetic cu privire la ridicarea lui Cristos la Ceruri și c el puțin nouă texte din Noul
Testament împărtășesc detalii cu privire la acest episod, de la Mc 16,9, apoi Col 3,1, Ef 1,20, Evr
1,3 și Fp 7, 55.
Înălțarea lui Isus Cristos cel înviat atenstă o altă fațetă a Imago Dei , a divinității
Nazarineanului și modul în care Fiul împlinește planul dumnezeiesc de răscumpărare a ființei
pierdute. În Fiul omului, dumnezeiescu l și omenescul s -au unit, rămânând neatinsă proprietatea
fiecăreia dintre c ele două naturi, ce se unesc într -o singură Persoană, o natură inviolabilă s -a unit
cu o naură supusă pătimirii.
Fiul lui Dumnezeu s-a făcut fiind fire de nevăzut, s -a făcut văzut printre noi, de necuprins
fiind, a voit să fie cuprins, dîinuind dintotdea una a început să fie în timp. Fiecare dintre cele două
naturi săvârșește ceea ce e propriu, în comuniune cu cealaltă: Cuvântul săvârșește ceea ce e

182 Cf. S. Thomae Aquinatis, Summa Theologiae, I-II, q.13, a.1. în Wilhelm Dancă, Și cred și gândesc , pag. 24.

144
propriu Cuvântului, iar trupul ce îi e propriu trupului. Cel dintâi se manifestă în minuni iar cel
de-al doi lea moare în urma loviturilor183.
Înainte de înălțarea Fiului divin la cer, potrivit Noului Testament, Isus Cristos trasează
câteva direcți i de viețuire creștină și face mai multe afirmații cu privire la natura sa, a stfel că
Mesia promite să fie necurmat cu cei ce cred, zi de zi, afirmație care demonstrează omniprezența
Sa; iar în fața celor unsprezece , care veniră în Galileea, pe munte unde El le -a spus să fie,
Învățătorul le deslușește menirea de creștin .
Mântuitor ul reafirmă celor prezenți de marea sa p utere divină ce o are jos pe pământ și
colo sus în c er, afirmând că nimeni nu este mai presus de Sfânta Treime, și cu toată autoritatea
cerească le oferă mandatul de mesageri ai salvării prin Mielul de jertfă, trim ițându -i să facă
ucenici în toată lumea și să-i boteze în n umele cel Sfânt de Tată, Fiul și Duh Său, fiind urmași ai
Prințului Păcii care le -a spus de mai multe ori înainte de Înălțare, că se va duce dar într -o zi va
reveni pe nori , în plină glorie .
Aseme nea tuturor episoadelor din viața Domnului ce conțin misterul și pentru
evenimentul Înălțării, fiind vorba de o acțiune supranaturală, este nevoie de a crede Cuvântul și
cele ce sunt istorisite în Scripturi, mai exact fides quae creditur . Putem spune că avem de -a face
cu două feluri de credință: fides qua creditur, credința prin care se crede, actul personal prin care
se crede în Domnul, și fides quae creditur, credința care se crede, conținutul doctrinal, credința –
adevăr de crezut184.
Textul din Luca 24 consemnează câteva din ultimele cuvinte ale Învățătorului adresate
ucenicilor săi. După cei îi învățase mai bine de trei ani, acum era rândul lor, ei erau pregătiți să
fie învățători. Lucrarea sa ar fi fost un eșec dacă ei n -ar fi prelu at învățătura sa și n -ar fi reprodus –
o în viețile lor. Există cel puțin doisprezece factori pe care Isus din nazaret i -a folosit în timp ce
dezvolta în ucenicii săi tainele Împărăției: inițiativa, apropierea, prietenia, exemplul, dedicarea,
responsabilitat ea, cuoașterea, viziunea, încrederea, evaluarea, pueterea divină și însărcinarea.

183 Cf. Leon cel Mare, Epistula ad Flavianum , în Isidor Mărtincă, Isus din Nazaret Fiul lui Dumnezeu, Editura
Universității din București, 2000, pag. 419.

184 Cf. Dancă, Și cred și gândesc , pag. 30.

145
Mântuitorul ne prezintă aici două legi, respectiv lega multiplicării ( Lc 24, 46 -49) și legea
victorie i, ce stă în dreptul Învierii, care aduce biruință celor deznădăjduiți ( Lc 24, 50 -53)185.
Înălțarea Domnului deschide calea spre cercetarea lucrurilor viitoare, escatologia, viitorul
absolut. Omul este o ființă spirituală care este într -o permanentă căutare, cercetare, iar întrebarea
despre sensul vieții nu îi este străină. Răspunsul la marele semn de întrebare privitor la sensul
omului cât și acțiunea mântuitoare a Sfintei Treimi descoperă poziția centrală a escatologiei.
Întrebări le escatologice au o mare importanță nu doar pentru teologie, pentru că aparțin
fiecăruia dintre noi; moartea face parte, ca și nașterea, din evenimentele de maximă importanță
ale viețuirii aici pe pământ, iar teama și speranța cu privire la moarte fac part e din fundamentul
existenței. De aceea escatologia creștină nu este futurologie istorico -filosofică, ci din credin ța în
Isus Cristos , ca precedent escatologic, Cuvâ nt definitiv, și ca act final al Creatorului, ea trage
concluzia despre viitorul definitiv a l omului și al unive rsului186.
În In 20, 21 -22 găsim pe Învățătorul ce prezintă adepților săi apropiați legea
împuternicirii. El își pune amprenta finală asupra ucenicior săi și le încredințează lucrarea sa.
Pentru aceasta, Mântuitorul le dă pacea sa și a suflat peste ei puterea Duhului Sfânt. P acea și
puterea aveau să -i ajute să slujească în mod supranatural. Înălțarea încununează slujirea
Logosului prin abilitatea de a conduce, de a influența, a dezvolta zilnic o relație, a cârnui
norodul, a implemen ta încrederea în jurul uce nicilor săi, a arăta ce înseamnă respectul,
magnetismul, a iubi, a pu ne valoare pe cercul restrâns d e colaboratori, a a ccepta diferte
provocări, a stabili priorit ățile, a te sacrifica pentru ce a mai nobilă cauză, și a lăsa o moște nire.
Până în momentul Marii Însărcinări, Isus din Nazaret și -a ales urmașii, a petrecut cea mai
mare part e a timpului cu ei, le -a spus d e la început că ei vor face același lucru ( Mc 1,17), le -a
permis să fie martori ai minunilor sale, acțiuni care au cu lminat cu Înălțarea. Fiul Omului le -a
împărtă șit acestora atât povara Sa cât și viziunea cu privire la lume și Împărăție, i -a împuternicit
să facă ce a făcut și El, le -a promis chi ar la Înălțare că le va purta d e grijă și a întărit prin fapte
cuvintele sale187.

185 Cf. Maxwell, Comentarii biblice asupra conducerii, pag. 740-741.
186 Cf. L. Scheffczyk , A. Ziegenaus, Viitorul creației în Dumnezeu. Escatologie , Iași, 2016, Sa pientia, tr ad.
Valeria Sobou, pr.dr. Ștefan Lupu.
187 Cf. Maxwell, op. cit. , pag.700, 766.

146
Înălțarea lui Isus Cristos cel înviat este cea de pe urmă imagine vizibilă a divinității Fiului
pe pământ, deoarece transformările spirituale din viața celor ce cred sunt dovada existenței eterne
a lui Isus Cristos, un prezent continuu celest și triumfător, cel care a promis că va reveni pentru a
oferi acelora ce au crezut cu adevărat Noul Iersualim.

2.15 ICOANA, TRANSPUNERE ARTISTICĂ ȘI SPIRITUALĂ A IMAGO DEI

Reprezentarea imagistică a divinității nu este o invenție a creștinismului așa cum s -ar
putea crede, fiind cunoscut de altfel faptul că astfel de reprezentări existau și înainte, la
civilizațiile necreștine. În ceea ce privește creștinismul, este de mențio nat faptul că reprezentările
imagistice ale lui Dumnezeu erau prezente, într -o formă sau alta, încă de la începuturile acestuia,
atât în partea occidentală a Imperiului Roman, cât și în cea răsăriteană.
Se consideră chiar că începutul icoanelor ar fi în perioada Mântuitorului, presupoziție
care se bazează pe faptul că reproducereile respectă fizionomia lui Isus. Este cert că aveam
reprezentări cu caracter religios încă din perioada respectivă, dar este prematur și insuficient
documentat să legăm începutur ile iconografiei creștine de contextul prezenței Mântuitorului pe
pământ. Pare mai plauzibilă afirmația că tehnica pictării icoanelor exista din vremea
propovăduirii apostolice, dat fiind faptul că am vorbi de o migrare dinspre laic spre religios. Ca
izvor referitor la acest fapt îl avem pe Eusebiu din Cezarea care ar fi văzut o statuie, precum și
niște reprezentări ale apostolilor Petru și Paul.
O altă teorie legată de începuturile artei creștine iconografice menționează că aceasta a
apărut din inițiativa credincioșilor, context în care imaginile au pătruns și în cadrul cultului, iar
acest fenomen ar fi scăpat de sub control Bisericii. Teoria referitoare la o artă iconografică

147
scăpată de sub controlul Bisericii este una interesantă, însă considerăm că arta iconografică a fost
sprijinită de Biserică, iar în cadrul acesteia ea își cunoaște adevărata dezvoltare și valoare188.
Apostolul Paul, în Epistola către R omani, are un mod de abordare inedit al receptării de
către oameni a Divinității prin faptul că Dumnezeu poate fi cunoscut plecând de la natura creată,
arătat în chipurile care ne fac să vedem invizibilul și pe cel veșnic. Dumnezeu este unul personal
care se descoperă celor pe care îi alege, fie că vorbim de oameni individuali, fie că vorbim de un
popor cum este cel evreu.
Pentru înțelegerea semnificației termenului icoană și a modului în care acesta este o
reprezentare a lui Dumnezeu trebuie menționat că în acest context avem un cuvânt de origine
greacă, eikon care înseamnă imagine sau portret. Astfel, la în ceputul artei iconografice Bizanțul
desemna prin acest cuvânt orice reprezentare a lui Cristos, a Fecioarei, a unui sfânt, a unui înger
sau a unui eveniment din istoria sfântă.
De-a lungul timpului creștinii s -au raportat diferit față de reprezentările ima gistice ale
Divinității, respectiv acceptare și contestare, iar unul din argumentele folosite făcea referire la
Canonul 36 emis de Sinodul local d e la Elvira (Spania), convocat î n jurul anulu 306. Textul
canonului menționa următoarele: Plăcutu -ne-a să hot ărâm că picturile nu trebuie să stea în
biserică și că tot ceea ce este vener at și adorat nu trebuie zugrăvi t pe ziduri.
O altă opinie, similară ca și poziție, pe care o regăsim sub formă de argument pe
parcursul perioadei patristice a fost aceea că legea lui Dumnezeu ( Ex 20,4; Dt 5,8) interzice să se
facă vreun chip al celor care se află sus în cer sau jos pe pământ189. Conexat cu această
argumentație era și aceea referitoare la preluarea de către creștini a modului de închinare păgân
prin intermediul reprezentărilor. Se face referire la adaptarea cultului imperial de către creștini
prin înlocuirea imaginilor împăratului cu cele ale Mântuitorului .
De aici și luptele din Impe riul Bizantin dintre cei care acceptau cultul icoanelor și
iconoduli, cei care erau împotriva icoanelor. Luptele sau cearta pentru icoane au avut loc în
Imperiul Bizantin între secolele VIII -IX (726 -843).

188 Cf. L. Uspensky, Teologia icoanei în Biserica Ortodoxă , studiu introductiv și traducere Teodor Baconsky,
Editura Anastasia , București, 1994, p ag. 7,13, 17.
189 Cf. C. Schönborn, Icoana lui Cristos , Editura Humanitas, București, 1998 , pag. 68.

148
Iconoclasmul s -a declanșat în Imperiul Bizantin în timpul împăratului Leon II (714 -741)
care în anul 726 a lăsat să fie înlăturată icoana lui Cristos de deasupra intrării în palatul imperial
din Constantinopol. Mai exact deasupra Porții de bronz (Cha lke) din Constantinopol. În locul
icoanei a pus o cruce. Lupta iconoclastă este continuată de împăratul Constantin V (741 -775),
fiul lui Leon II. În anul 754 acesta a obținut o validare a poziției iconoclaste din partea unui
sinod format din 338 de episco pi.
Episcopii care au participat la sinodul iconoclast de la Constantinopol din anul 754 i -au
comparat pe împărați cu apostolii pe care i -a chemat Cristos ca să distrugă pretutindeni cultul
zeilor. Un aspect interesant în acest context este acela că lupta nu a fost doar împotriva icoanelor,
ci și a reprezentărilor religioase care au fost înlocuite cu reprezentări laice. Astfel, împărații
iconoclaști au înlocuit crucea de pe monede cu propriile lor chipuri, practică care se perpetuează
și în prezent. Princi pala problemă pe care iconoclasmul o pune, acuzația pe care o aduce, este
aceea că, cultul icoanelor este văzut drept adorarea unei materii moarte și neînsuflețite care este
cu totul opusă adevăratului cult de adorare în Duh și adevăr .
Problema aceasta o discutăm mai jos în cadrul acestei cercetări, unde oferim și un
răspuns referitor la natura icoanei. Situația nu va dura mult dat fiind faptul că împăratul Leon V
Armeanul (813 -820) reia acțiunile iconoclaste și la scurt timp după începerea domni ei, în 815,
convoacă un sinod în cadrul căruia este condamnat cultul icoanelor. Victoria taberei iconodule va
fi deplină abia în anul 843. În acest context, adversarii icoanelor argumentau că nimeni nu poate
să picteze un chip al lui Cristos pentru că acea sta înseamnă că ai voie să circumscrii și să închizi,
să limitezi dumnezeirea lui Cristos.
Față de aceste afirmații, iconodulii au replicat spunând: dacă Cuvântul S -a făcut trup și S –
a sălășluit între noi ( In 1,14), de atunci Cuvântul S -a lăsat S -a lăsat să fie circumcis, să fie atins;
prin urmare Cuvântul cel veșnic al lui Dumnezeu poate fi reprezentat în icoană.190 Victoria a fost
de partea iconoclaștilor, fapt pentru care această practică s -a perpetuat.
Iconoclasmul a existat înainte ca el să devină o pr oblemă politică prin faptul că puterea s –
a manifestat deschis în favoarea acestuia și a continuat să existe și după ce puterea a renunțat la
această reformă bisericească, adoptând chiar față de aceasta o poziție ostilă. De remarcat și o

190 Ibidem , pag. 15.

149
particularitate a p erioadei iconoclaste, care în fapt caracterizează viața Bisericii din Imperiul
Bizantin, cezaropapismul definit ca fiind puterea Statului față de Biserică. Concret, ne referim la
supunerea Bisericii de către Stat, tendință care se observă și în contemporan eitate când statul
secular interferează cu treburile Bisericii cu scopul de a le controla.
Pornind de la aspectele menționate dorim să evidențiem rolul icoanei în viața de cult a
Bisericii și a credinciosului. Acest demers are la baza sa faptul că Dumnezeu a luat chip de om,
ni S-a arătat, ni S -a relevat și în acest mod L -am putut vedea și pe cale de consecință îl putem
reprezenta imagistic. Fiul a devenit asemenea nouă prin întrupare; noi devenim asemenea Lui
prin îndumnezeire, participând la divinitate în Duhul Sfânt, care o comunică fiecărei persoane
omenești în particular . Având această bază, pe această convingere, aceea că Fiul lui Dumnezeu
S-a întrupat (S -a În-omenit), se fundamentează arta icoanei, nu numai în tematica ei, ci și în
propria sa tehnică de neschimbat. Mai mult decât atât , icoana vrea să dea expresie acestei taine
astfel că de aici, din arta icoanelor, se desprinde o fascinație care are o relație cu taina icoanei și
a întrupării.
Nu vorbim doar de o artă, c onform informațiilor consemnate de Eusebiu din Cezarea în
lucrarea sa Istoria Bisericii, chipurile apostolilor Petru și Paul erau reprezentate în culori prin
intermediul picturilor. Eusebiu afirmă în sursa citată că și chipul lui Cristos era reprezentat în
acest mod. De remarcat faptul c ă Eusebiu consemnează în secolul IV după Cristos existența unei
statui de bronz foarte veche reprezentându -l pe Mântuitorul în fața casei femeii vindecate de
scurgerea de sânge191.
Icoana nu este un obiect abstract , ci arta care are viață, referindu -ne aici la aceasta ca
ființă. Izvoarele iconoclasmului sunt văzute la Sfinții Părinți ai Bisericii, marii maeștri din istoria
creștinismului primelor secole. În meditațiile lor hristologice noi căutăm izvoarele
iconoclasmului. Putem face și o par alelă între chipul lui Cristos reflectat pe paginile scrierilor
Sfinților Părinți și chipul reprodus de icoane192.
Astfel, așa cum în scrierile Apostolilor sau ale Sfinților Părinți găsim conturat chipul lui
Cristos, avem o imagine, o reprezentare a acestui a, tot așa iconarul realizează o muncă de
portretizare printr -o reprezentare vizuală a Creatorului sau a Maicii Sale. Icoana Maicii

191 Cf. J. Forest, Icoana în rugăciune , trad. Mavrichi Ionuț, Editura PRO VITA, 2007, p ag. 24.
192 Cf. Schönborn, p ag. 10.

150
Domnului reprezintă prima ființă umană care a realizat evul Întrupării – îndumnezeirea
omului193.
În ceea ce privește reprezen tarea iconografică a chipului lui Dumnezeu se cunoaște faptul
că în antichitatea târzie se considera că există o strânsă legătură între chipul lui Cristos și icoana
lui Cristos. Dat fiind aspectele menționate și dezbaterile care s -au purtat cu referire la
reprezentarea lui Cristos prin intermediul icoanelor , se pune întrebarea dacă este posibilă o
reprezentare, o evocare a lui Dumnezeu în cadrul artei omenești.
Cu toate diferendele și controversele se poate considera că transpunerea în imagine
statică a ch ipului lui Dumnezeu este o reprezentare sfântă realizată cu scop ul de a ajunge la o
înțelegere prin artă a tainei celei nepătrunse. Dacă reprezentarea îl are în vedere pe Isus ne putem
referi și la afirmațiile apostolului Paul care îl portretizează despre Mântuitorul prin afirmația că
El este chipul Dumnezeului celui nevăzut. Apostolul evidențiază aici un raport între chip și
arhetip în care Logosul este chipul194.
Astfel, prin intermediul icoanelor, al artei iconografice, noi îl facem cunoscut pe
Dumnezeu î n calitate de Creator al Universului. Totodată, reprezentarea lui Cristos nu scade cu
nimic demnitatea, dumnezeirea, sfințenia și unicitatea Tatălui. Contrar a ceea ce afirma Arie la
începutul secolului al IV – lea, faptul că vorbim de Sfânta Treime (Tatăl , Fiul și Sfântul Duh) nu
înseamnă că vorbim de un sistem politeist, ci din contră de unul monoteist.
Ca urmare, imagistica creștină îi reprezintă pe Tatăl, Fiul și Sfântul Duh ca fiind trei
persoane distincte și cu toate acestea una singură. Ne referim l a reprezentarea iconografică a
fiecăruia dintre cele trei persoane ale Sfintei Treimi independent, dar și împreună.
Chipul lui Dumnezeu reflectat în Isus este prezentat de Arie nu ca pe ceva veșnic aflat în
relație, ci ca pe un dar, mai exact ca pe unul di ntre darurile pe care Fiul le -a primit de la Tatăl
atunci când El L -a creat. Apare aici o problemă majoră, aceea a faptului că, în concepția lui Arie,
Isus nu este de aceeași esență cu Tatăl. El nu este veșnic și nu vine din veșnicii, ci a fost creat. Ca
urmare Fiul poate fi chip al lui Dumnezeu doar într -o măsură limitată de propria Sa condiție de

193 Cf. Uspensky, op.cit ., pag. 33.
194 Cf. Lossky, op. cit., pag. 134.

151
ființă creată. Rezultă că, dat find natura Fiului, respectiv una creată, Acesta nu poate să -L
reprezinte în chip desăvârșit pe Tatăl.
Nu ni -L poate face vizibi l și nici nu poate fi chipul desăvârșit al Acestuia. Este evident că
avem o denaturare a realității pentru că Fiul reflectă imaginea perfectă a Tatălui, El este chipul
desăvârșit al acesteia. Isus îsuși afirmă în Evanghelii următoarele: Cine m -a văzut, L -a văzut pe
Tatăl.
Revenind la artă este cunoscut faptul că aceasta are rolul de a reflecta în spațiul creatului
dumnezeirea cea necreată. În acest sens Fiul este chipul desăvârșit al lui Dumnezeu revelația
plenară a Tatălui pe care o putem reprezenta în art a creștină. Afirmația de ma isus este
fundamentată pe faptul că Cristos este chipul Dumnezeului nevăzut. Isus este chipul desăvârșit al
Tatălui căruia nu -I lipsește nimic.
Grigorie de Nazianz, părintele teologie trinitare, făcea referire la următoarele asp ecte
atunci când discuta despre chiupul, natura lui Cristos: Îl numim Chip pentru că El este de aceeași
ființă (cu Tatăl) și pentru că vine de la Tatăl, și nu Tatăl de la El. Distincția între Natură sau
Esență și Persoană sau Ipostas în Dumnezeu, reprezint ă un element nou pe care creștinismul îl
introduce în doctrina religioasă195.
Având ca punct de plecare afirmația lui Atanasie de Alexandria conform căreia în chip
este înfățișarea și figura împăratului și în împărat este înfățișarea chipului putem conchide ca și
acesta că între chip și împărat este o înfățișare deplină, încât cel ce privește la chip privește în el
pe împărat.196
Pornind de la această analogie care face trimitere la reprezentarea împăratului pământesc,
putem face trimitere la reprezentarea prin intermediul icoanelor a împăratului ceresc, a lui
Dumnezeu. Comparația nu vizează faptul că avem o materie vie în persoana lui Dumnezeu sau a
lui Cristos, ci între asemănarea care există între Isus și reprezentarea acestuia. Astfel se poate
spune că cei c are i -au văzut lui Isus l -au văzut pe El într -o manieră similară cum este
reprezentată o imagine, un portret prin intermediul unei picturi, a unui tablou.

195 Cf. Lossky , op. cit., pag. 135.
196 Cf. Schönborn, op. cit., pag. 24.

152
Pentru a înțelege mai bine afirmația lui Atanasie de Alexandria referitor la conceptul de
chip al lu i Dumnezeu al cărui purtător este Isus trebuie avut în vedere faptul că în Sfânta
Scriptură afirmația lui Isus de purtător al Chipului Tatălui este una mult mai profundă. Aceasta
deoarece face trimitere la ceva care se află dincolo de înfățișare, la natura , esența divină a
Mântuitorului. Totodată, avem în vedere și faptul că Sfânta Treime este o unitate, constituind
totodată o taină.
Un alt aspect demn de remarcat în contextul discuției despre reprezentarea di vinității se
regăsește la Grigorie care introdu ce un concept mai larg de reprezentare a unei persoane prin
intermediul unor semne distinctive cum ar fi trăsăturile de caracter.
Părinții secolului IV exprimă foarte clar faptul că Fiul și Duhul Sfânt sunt deoființă cu
Tatăl, argumentând astfel Sfânta Tre ime, baza trinitară, legătura dintre Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt
care este o identitate de natură. În acest context, icoana este „percepută ca mediu al autorevelări i
și ca prezență a lui Dumnezeu . Ca această percepere să fie deplină, a să -L vedem pe Tatăl
revelat în Fiul este nevoie să privim la Isus, la Icoana lui Cristos cu ochii minții.
Apare aici un nou concept teologic, acela de chi p pe care ni -l prezintă Grigorie de Nyssa.
Conceptul de chip n -ar putea fi păstrat dacă acesta n -ar avea întipărită și neschimbată
asemănarea ( homoiotes ). Căci, după cum cel ce privește Frumusețea unui tablou ajunge să
recunoască modelul, tot așa cel care a înțeles în Duhul chipul Fiului și -a împropriat pecetea
persoanei Tatălui: unul se vede, oarecum, prin c elălalt .
O definiție revelatoare a conceptului d e chip are în vedere faptul că el este același lucru
cu modelul, chiar dacă este altceva decât acesta197. Avem astfel pus în paralel modelul și
reproducerea acestuia. În sensul acestui studiu putem să consideră m că chipul este al lui Isus, El
este modelul suprem, iar reproducerea acestuia se realizează prin intermediul icoanei.
Deși reprezintă aceiași persoană vorbim de lucruri distincte și o deferențiere clară între
chip și reproducerea iconografică a acestuia . Putem duce discuția și în direcția t eologică prin
apelul la Vasile cel Mare care rezintă într -un mod inedit relația dintre chipul lui Cristos și
imaginea Tatălui.

197 Cf. Schönborn , op. cit., pag. 39 .

153
Căci este imposibil să vedem chipul Dumnezeului celui nevăzut fără iluminarea Duhului.
Și celui care contemplă chipul îi este imposibil să separe chipul de lumină, deoarece lumina este
în mod necesar cauza contemplării și este văzută împreună cu cele ce se văd. Așadar, prin
iluminarea Duhului noi vedem în mod corespunzător și consecvent străluci rea slavei lui
Dumnezeu (pe Fiul); iar prin Aceasta (chipul Tatălui) ne înălțăm la Cel al cărui chip și pecete
este Fiul . Observăm astfel că Fiul se descoperă „ca chip al Ta tălui în faptul că S -a făcut om .
Dorim să ne referim în continuare la conceptul de Logos care apare și în scrierile lui
Eusebiu de Cezareea care menționează mai multe teofanii, dintre care cea mai importantă este
întruparea. Referirea se face la întruparea lui Isus care este Logosul, Cuvâ ntul aș cum îl găsim
prezentat în prim ul capitol al Evangheliei lui Ioan. Plecând de la Logos ca și chip al lui
Dumnezeu precizăm că Eusebiu refuză o reprezentare în pictură a lui Cristos, atât a formei sale
divine, cât și a celei umane, bazat pe o argume ntare teologică cu care nu suntem de acord.
Astfel, motivul principal al refuzului lui Eusebiu de pictare a icoanei lu i Cristos rezidă în
faptul că, prin înviere, trupul lui Cristos pierde consistența sa proprie și e ste înghițit de
dumnezeire .
Suntem de a cord că Isus cel înviat este diferit de cel trupesc, dar nu ca esență, pentru că
El a avut atât natura pâmântească, umană, cât și pe cea divină. De asemenea, nu considerăm că
trupul lui Cristos este înghițit de dumnezeire după Înviere, ci se reia o ordine anterioară întrupării
prin revenirea în glorie a Mielului ce a fost junghiul și a biruit. Contrar a ceea ce afirmă Eusebiu,
trupul lui Cristos este mai mult decât o locuință a logosului198. Am amintit acest lucru datorită
faptului că el este relevant în dezbaterea privind reprezentarea lui Cristos.
Astfel, după ce Logosul S-a întrupat se pune î ntrebarea dacă acesta mai este chip al
Dumnezeului celui nevăzut așa cum găsim în Col 1, 15. Între barea este una profindă și relevantă
nu doar în dezbaterile privind cele două naturi ale lui Cristos, cea umană și cea divină, ci și în
cele iconografice.
Prin urmare, Cristos este chip al lui Dumnezeu pe parcursul vieții sale pământești, dar
continuă să fie și după aceea, astfel că putem vorbi și după înviere de Icoana lui Crist os și de

198 Ibidem, pag. 54, 79, 83.

154
faptul că acesta este chip al Dumnezeului celui nevăzut . Tatăl, Fiul și Sfântul Duh nu sunt
identici ca persoane, dar au aceeași natură, sunt identici ca esență199.
Ca să re prezentăm acest chip într -un mod vizibil este nevoie de „angajarea artei c a mijloc
de expresie religioasă . Contextul este oferit de secolul IV care aduce transformări profunde în
ceea ce privește viața și organizarea Bisericii, precum și a creștinismului c are evoluează de la
religie receptă la religie de stat fapt care i -a determinat pe mulți oportuniști să adere la
creștinism. Transformările la nivel politic aduc cu sine transformări în viața de cult care devine
unul fastuos.
Numărul aderenților crește di n punct de vedere numeric și mai puțin valoric, fapt pentru
care simbolurile din prima perioadă a creștinismului nu mai au valoarea și claritatea pe care
acestea o aveau. Vorbim de un număr mare de noi convertiți care vin din medii diferit e, dar din
păgâni sm. De aceea, în secolele IV și V apar în biserici marile cicluri istorice reprezentând
evenimentele Vechiului și Noului Testament, sub forma unor picturi monumentale200.
În acest mod se oferă un răspuns la afirmațiile lui Origen și Eusebiu și mai mult decâ t
atât ajungem la Imago Dei pe care îl găsim prin intermediul icoanelor ca formă de reprezentare.
Astfel, spre deosebire de Origen și Eusebiu care făceau referire la Isus ca și chip al lui Dumnezeu
într-un mod limitat ca Logos nevăzut, Chiril din Alexandri a, teolog de secol V, consideră că
putem face referire la conceptul de chip nu numai pentru Logosul nevăzut, pentru Isus glorificat,
ci și pentru Cuvântul făcut om .
În felul acesta sunt puse bazele hristologice ale reprezentării iconografice. Mai mult dec ât
atât cheia lucrării de răscumpărare a l lui Isus constă în faptul că Isus nu a fost un «s implu om», ci
Fiul lui Dumnezeu . Acestea sunt aspectele reprezentării iconomiei divine. În această concepție și
pe acest adevăr al întrupării Fiului veșnic al lui Du mnezeu care în acest fel a ales să se facă om
stă baza teologiei icoanei , după care icoana ne face să ne întâlnim cu persoana Fiului201.
Cristos ca și icoană a iubirii este un concep t pe care îl regăsim la Maxim Mărturisitorul.
În contextul discuției noastre despre icoană putem înțelege acest concept ca făcând referire la
caracteristicile spirituale ale icoanei, la rolul acesteia de reprezentare, de prezentare a unor

199 Cf. Lossky, op. cit., pag. 135.
200 Cf. Uspensky, Teologia icoanei , pag. 48.
201 Cf. Schönborn, op. cit. pag. 97.

155
caracteristici. Putem înțelege și faptul că prin iubire este reprezentat chipul lui Dumnezeu.
Iubirea ca și chip al lui Dumnezeu conduce către icoană ca reprezentare a divinității. Aceasta este
un mijloc, o modalitate prin care putem afla lucruri concrete despre Dumnezeu.
Icoana este văzută și ca o amintire a lui Cristos și a lucrării sale pe pământ. Icoana are un
rol de aducere aminte referitor la ce S -a întâmplat în trecut, dar aceasta este și o formă de a privi
către viitor și a fi plini de nădejde că promisiunea Mântuitorului că va veni a doua oară, dar nu ca
miel de jertfă, ci ca rege, se va împlini. Astfel icoana poate fi și un element de legătură între
trecut și prezent, între întruparea Domnului Isus și revenirea Sa în glorie.
Atunci când vorbim de icoană avem în vedere reprezentarea lui Cr istos în pictură.
Plecând de la acest aspect trebuie precizat că în prima parte a istoriei creștinismului (primele opt,
nouă secole) s -a pus problema, întrebarea dacă arta poate să reprezinte chipul Dumnezeului celui
nevăzut și fața lui Cristos pe care str ălucește slava lui Dumnezeu. Vom urmări să oferim un
răspuns la aceste întrebări și să vedem care sunt limitele reprezentării iconografice.
Trebuie făcută distincția între icoană ca obiect de artă și icoană ca obiect de cult. Dacă ne
referim la ea ca și o lucrare de artă nu sunt obiecții, dar dacă aceasta este venerată ca
reprezentare a Divinității, ca obiect de închinare devine un idol. Distincția teologică se realizează
prin termenii cinstire ( proskynesis ) și adorare ( latreia ), context în care icoanele t rebuiau cinstite,
însă adorarea trebuia și trebuie dată lui Cristos. Această distincție este interesantă și ar trebui
cunoscută și astăzi pentru că dezbaterea este în continuare de actualitate. Iconoclasmul duce mai
departe aceaste probleme teologice care aveau nevoie de clarificare.
La declanșarea acestuia, împăratul își argumentează poziția împotriva i coanelor prin
faptul că icoana este mută și fără suflare . Constantin V duce discuția mai departe menționând
faptul că orice chip este copia unui prototip și, ca să fie într -adevăr chip (copia), trebuie să fie de
o ființă cu prototipul pentru ca întreg prototipul să fie păstrat, altfel nu este chip202.
După cum am argumentat deja, în acest caz nu se poate transpune conceptul teologic
referitor la Sfânta Treime și unitate care există acolo. Prin urmare, icoana este o reprezentare, o
schițare și nu copia fidelă a originalului care să fie din aceeași substanță cu acesta. Icoana
reprezintă chipul unei persoane, nu natura acesteia.

202 Ibidem, pag. 154.

156
Episcopul Gherman al Constantinopo lului (715 -730) vedea în icoane și în închinarea la
acestea întruparea Cuvântului prin faptul că ele reprezintă forma ( charaktera ) trupului lui Isus.
Același episcop argumenta, în cadrul unei scrisori adresată arhiepiscopului Ioan de Synada,
faptul că cins tirea și închinarea l a icoane se datorează faptului că ele ne conduc la amintirea
dumnezeieștii sale Întrupări de viață făcătoare ș de negrăit .
În fapt prin intermediul acestei scrisori se reluau unele din conceptele și ideile Sinodului
de la Constantinopo l din anul 692 care a decis ca în locul reprezentării mielului, care făcea
trimitere directă la faptul că Isus este mielul de jertfă, să se reprezinte în culori chipul lui
Cristos203.
Conciliul de la Niceea din 787 menționează și faptul că închinarea la icoa ne nu este
idolatrie204, dacă se face potrivit sensului său. Teodor Baconsky afirmă că „în virtutea relației ei
cu arhetipul, icoana este singura creație omenească a căre i cinstire nu implică idolatria .
Argumentele fac referire la aspectul amintit deja, acela de reprezentare a chipului lui Cristos
realizată de pictor fără ca acesta să circumscrie ființa Mântuitorului, natura sa divină.
Activitatea pictorului se aseamănă într -o anumită măsură cu cea a unui scriitor, a unui
poet, care reproduce în scris fragmente de viață fără a avea pretenția că aceasta este circumscrisă,
închisă, în versurile sale205. Aceste două acțiuni își regăsesc sensul principal în cuvântul greces c
graphé, care se traduce prin a scr ie, a grava, a zgâria . De aici sunt deduse cele două activități
desemnate cu acest concept: «a scrie» și «a picta», activitatea logografului și cea a zoografului, a
«scriitorului de cuvinte» și a «scriitorului de viață», precum sunt în limba greacă denumir ile
evide nte date poetului și pictorului .
Apare aici o distincție între reprezentarea chipului și descrierea, circumscrierea acestuia,
prin faptul că icoana este o reprezentare a chipului fără pretenția sau intenția ca aceasta să fie cât
mai exactă. Se fac e acum mai clar și distincția între model și reprezentarea acestuia de către
Patriarhul Nichifor al Constantinopolului care a trăit între 750 – 829. Acesta argumentează în

203 Ibidem, pag. 179 -180.
204 Cf. T. Baconsky, Fragmente despre teologia icoanei în Leonid Uspensky, Teologia icoanei în Biserica
Ortodoxă , pag. 6.
205Cf. Schönborn, p ag. 202.

157
scrierile sale faptul că chipul este diferit de model și mai mult decât atât face o distincție, o
separare între chipul natural și cel artistic .
Cum icoana este chipul artistic avem și o definiție a acestuia oferită de Patriarhul
Nichifor unde introduce și elemente teologice pentru a delimita modelul, chipul lui Cristos, de
reproducerea acestuia care este un act artistic. Astfel, „chipul artistic este o imitare a modelului și
copia acestuia; el este însă deosebit de model prin diferența existentă între firile celor doi… Căci,
dacă nu se deosebește cu nimic de model, nu este chip, ci însuș i modelul .
Distincția urmează astfel firul dezbaterilor teologice de până acum integrând într -un mod
sintetic formulările doctrinare anterioare, cu precizare că avem o oarecare identitate între chip și
model. Cea din urmă referire se face la asemănarea din tre chip și m odel pentru că în reprezentare
putem privi persoana celui pictat . Prin urmare, ca să oferim și o definiție a icoanei, aceasta este
chipul unei persoane, ar e este forma vizibilă a unui om , iar pentru aceasta este nevoie să vedem
persoana pe care o pictăm.
Precizarea este relevantă în contextul dezbaterilor despre icoană deoarece nu orice
reprezentare este icoană, cum sunt de exemplu reprezentarea alegoriile virtuților, ci este necesară
o condiție foarte importantă aceea de persoană . Termenul de persoană va deveni un concept
central pentru teologia icoanei în scrierile lui Teodor Studitul (759 -826) oferind acestei teologii
argumente esențialeprin stabilirea unei relațiiprecise între persoan ă și icoană.
Când ne referim la icoan a lui Cristos avem în vedere o circumscriere a Mântuitorului.
Avem o prezență personală și relațională care caracterizează minunea icoanei. Teodor Studitul
corectează o concepție răspândită în secolele VIII -IX, aceea că icoana ar fi purtătoare de har în
materialitatea ei „ca și cum ar fi în ele însele un fel de Dumnezeu sau o putere, din care cauză
trebui cinstite ca să folosim formula Sinodului din Trient.
Distincția este foarte importantă pentru că icoana nu este un s uflet viu în care să avem o
prezență reală a lui Dumnezeu aceasta pentru că „în icoană nu este prezentă firea trupului
reprezentat, ci numai relația ( schesis ). Cu atât mai puțin nu este dumnezeirea ceea ce nu poate fi

158
reprezentată în vreun fel în icoană, mai mult decât atunci când este prezentă în umbra pe care o
lasă trupul lui Cristos206.
Prin urmare, sfințenia icoanei nu este dată de prezența reală a lui Cristos în ea, ci de
relația dintre chip și arhetip. Astfel avem o distincție clară între model și reprezentarea acestuia.
Dat fiind aspectele menționate, arderea unei icoane care s -a dete riorat demonstrează faptul că
aceasta nu este purtătoare de har. O clarificare conceptuală foarte importantă este adusă de
Teodor Studitul prin analogia cu o pecete.
Astfel, în antichitate, dar și în Evul Mediu, documentele se sigilau prin intermediul une i
peceți, unui simbol, în cazul de față, chipul împăratului gravat pe un inel. Acesta era imprimat în
ceară, smoală sau argilă, dar rămâne tot inel pentru că nu intră în legătură cu materia, acesta doar
își lasă amprenta fără a se realiza o simbioză între cele două elemente amintite.
În acest mod se realizează analogia și cu icoana. Aceasta este configurată de prezența
chipului lui Cristos, dar fără ca Acesta să aibă o prezență reală în model. Situație similară avem
și la statui. Ele reprezintă chipul, sun t o reproducere a acestuia, fără a deveni ele însele asemenea
acestuia.
Dat fiind aspectele teologice privitoare la icoană putem spune că unul din rolurile
acesteia este acela de a ne înălța în contemplarea duhovnicească pentru că icoana trimite la o
realitate superioară. Una care se află dincolo de ea și la care trebuie să contemplăm permanent cu
atât mai mult cu cât relația cu Dumnezeu este una importantă nefiind limitată sau reglementată
de prezența sau absența icoanelor.
De aceea, la icoane nu trebuie să privim doar cu ochii trupești, ci și cu cei duhovnicești.
Se poate menționa și faptul că icoana lui Cristos este dovada de netă găduit, după cum afirmă
Teodor Studitul a faptului că Logosul cel veșn ic S-a făcut asemenea oamenilor .
Prin faptul că icoana ni -L prezintă pe Cristos în diferite ipostaze ale vieții sale de la
naștere, la botez, ră stignire, înviere și înălțare, vederea se adaugă contemplării minții și prin
amândouă este întărită credința noastră . În acest sens icoana ne poate ajuta să înț elegem mai bine
ceea ce citim despre Cristos în Biblie, vom vedea cu ochii ceea ce am citit.

206 Ibidem, pag. 218 -19.

159
Ceea ce am prezentat până acum face referire și la raportul dintre Biserică și artă, astfel
că în perioada contemporană, una care stă sub semnul moderinității și a l postmodernității
lucrurile stau diferit față de perioadele anterioare. Vorbim de o laicizare accentuată și dirijată
care conduce către o secularizare înțeleasă ca o acțiune de scoatere a religiosului din sfera
publică.
Astfel se ajunge la o denaturare ș i disprețuire a chipului omului, dar asta nu înseamnă că
ne-am pierdut sau că ne vom pierde speranța. Pe de altă parte este evidentă o decădere din punct
de vedere moral al lumii, și tocmai de aceea chipul lui Cristos, imago Dei trebuie să se
regăsească su b diferite forme în societatea actuală.
Când unii și -au pierdut speranța iată că tehnica vine să ofere acces lumii întregi la chipul
lui Cristos prin intermediul fotografiei care reproduce și evidențiază imaginea unui Dumnezeu
care și -a asumat condiția um ană imprimată pe giulgiul de la Torino. Giulgiul de la Torino a fost
pentru prima dată fotografiat în anul 1898 de Secundo Pia207.
Se consideră că chipul lui Cristos imprimat pe giulgiul de la Torino ar putea fi un semn
pentru vremea noastră, un chip care n e-a fost dat chiar ân zilele noastre, am putea spune chiar în
zilele din urmă.
Râmâne ca fiecare dintre noi să medităm la chipul lui Cristos care să se reflecte nu numai
ân artă, ci și în viețile urmașilor Săi. Astfel că, Imago Dei , acest concept central p e care îl
regăsim din antichitate până în zilele noastre, inclusiv în rețelele de socializare, evidențiază și ne
descoperă totodată iubirea lui. Dumnezeu față de noi muritorii, una pe care nu doar că o
proclamă, ci o și demonstrează.
În această parte de ce recetare, am pornit de la fundamentele teologice ale icoanei, am
trecut prin bazaele hristologice ale acesteia, prin distincția dintre chip și reprezentarea acestuia și
am ajuns la reprezentarea grafică, în pictură, a lui Cristos. Am amintit elementele ist orice care
jalonează apariția și dezvoltarea reprezentării iconografice precum și aspecte referitoare la
luptele iconoclaste din Imperiul Bizantin.
Trebuie menționat aici faptul că disputa iconoclastă era în primul rând una teologică,
hristologică și mai puțin estetică. Așa după cum am amintit deja, dezbaterea iconoclastă

207 Ibidem, pag. 232.

160
(secolele VIII -IX) s -a purtat în jurul unor concepții teologice și hristologice neavând în vedere pe
cele referitoare la estetic sau la teoria artei.
Aceasta și datorită faptului că la momentul respectiv nu se punea problema artei ca și
concept de sine stătător, ci mai degrabă se discuta despre limitele utilizării artei, dorindu -se
păstrarea acesteia doar în domeniul laic, profan; în domeniul religios arta ar fi trebuit să fie
numa i deco rativă, cel mult narativă, considerându -se că aceasta era prea păgână pentru a mai
putea fi încreștinată .
Dezbaterea era mult mai amplă și nu se limita doar a rolul artei. Problemele principale
care se aflau în discuție la momentul respectiv vizau problem e teologice printre care cele care
trimiteau la porunca din Decalog unde se spunea să nu -ți faci chip cioplit sau vreo reprezentare a
lucrurilor din cer sau de pe pământ și să te închini înaintea lor. De asemenea, destul de
importante erau problemele, dezb aterile referitoare la chip și model, la posibilitatea sau
imposibilitatea ca Cristos să fie reprezentat în icoane dat fiind cele două naturi ale sale, cea
divină și cea umană.
Se consideră în acest context faptul că inclusiv activitatea „artiștilor era so cotită prea
profană ca să fie inclusă în domeniul sacral .
Întruparea lui Cristos a avut consecințe inclusiv în domeniul artei, a schimbat nu numai
modul în care omul îl poate cunoaște pe Dumnezeu, ci și modul în care omul privește lumea
înconjurătoare. Ave m aici o reprezentare a crucii cu cele două laturi ale sale, verticală și
orizontală care simbolizează două moduri de relaționare și influențate a omului.
Pe verticală avem relația omului cu Dumnezeu, una care alături de percepție sunt
schimbate ca urmare a faptului că Cristos a ales să ni se descopere, să ni se revelează luând chip
de om. În al doilea rând avem o influență pe orizontală reflectată ân modul de percepere a lumii
de către om.
Astfel, dacă Cristos a venit să înoiască omul întreg, să -l modele ze după chipul Său, atunci
se înțelege că privirea, sensibilitatea, puterea creatoare a artistului sunt incluse în această nouă
modelare208. Se observă o influență asupra culturii, artei, picturii, a vieții artistului care sunt
transformate după chipul lui C ristos, precum și o îmbinare între artă și cult atunci când referința

208 Ibidem, pag. 230.

161
se face la icoane. Acest Dumnezeu care se declară transcendent oricărui chip care ar put ea face
să i se cunoască natura nu refuză, după cum am evidențiat deja, relația personală, convers ația vie
cu oamenii209.
Începând cu cea de -a doua parte a secolului IX avem o dezvoltare semnificativă a artei
bizantine, cu precădere în domeniul religios, dar nu numai. Unul din argumente este acela că
avem o contopire unică în felul său, particulară acest ui spațiu multicultural, sintezei culturale
între latin și grec care este Imperiul Bizantin, deci o contopire între reușită artistică și expresia
religioasă.
Este de amintit aici tehnica picturii, stilul și mijlocul de expresie și arta icoanei din
Biseric a răsăriteană, care oferă o contemplare prin icoană a dumnezeirii în om și a firii umane în
Dumnezeu. Rezulă o relație inedită între creația artistică și angajarea teologică.
Privind retrospectiv putem considera că în Occident avem o înstrăinare a artei d e Biserică
âncepând cu Renașterea, avem o raționalizare a artei care iese tot mai mult din sfera religiosului.
În Răsărit acest fenomen se va produce mai târziu datorită tradiționalismului și a întârzierii cu
care unele idei, bune sau mai puțin bune au aju ns în acest spațiu geografic.Dacă până la
momentul respectiv aveam o artă preponderent religioasă, ca urmare a schimărilor produse în
societate arta laică va predomina. Într -o anumită măsură această înstrăinare este o consecinâă
directă a Renașterii și Uma nismului când sunt redescoperite modelele artistice din antichitatea
greacă și romană sub dictonul latin ad fontes (la izvoare). Pe de altă parte, indiscutabil avem și o
influențăm Reformei Protestante începțnd cu secolul XVI care este mult mai austeră din punct de
vedere al reprezentărilor religioase. Reforma Protestantă mută accentul pe ființa umană și relația
acest eia cu Dumnezeu.
Ca o consecință directă a Reformei religioase avem Contrareforma care vine cu elemente
noi, inclusiv în plan artistic, cultural și educațional prin accentul pus peeducație și rigoare
academică prin intermediul școlilor iezuite. În plan ar tistic avem un nou curent, barocul unde
apare înfățișată toată frumusețea pământului cu Frumusețea cerului.210

209 Cf. Lossky, op. cit. , pag. 130.
210 Cf. Schönborn , op. cit., pag. 231.

162
Azi rațiunea este redusă la raționalism, iar omul nu mai are capacitatea de a citi medierea
simbolică a imaginii. Fără trimiterea la ceva dincolo de sine, fără participarea la o realitate mai
profundă, fără comunicare, imaginea devine propria sa rațiune: izbește, atrage, supune, posedă,
seduce, jungând să nege libertatea privitorului211.
Rolul pe care icoana îl are în viața credinciosului a r eprezentat partea de final a studiului
nostru cu evidențierea faptului că Cristos este cel care face legătura între transcendența lui
Dumnezeu și efemeritatea noastră. Icoana ne ridică privirile noastre ațintite spre pământ către
chipul lui Cristos care a ales să lase deoparte slava cerească și să se întrupeze ca să ne poată
salva.

211 Cf. Dancă, Și cred și gândesc , pag. 46.

163

CAPITOLUL III
IMAGO DEI ÎN SPAȚIUL VIRTUAL ROMÂNESC

În partea treia a cercetării vom privi la spațiul virtual românesc, analizând modul în care
Imago Dei este prezentat, comentat și ce impact are asupra internauților, aceasta pentru că
societatea contemporană depinde de acest univers dar, totodată, chiar de se recunoaște sau nu,
este dependentă de suveranitatea lui Dumnezeu.
Capitolul de față va privi obectiv la im aginea divină prezentată pe platformele digitale și
rețelele de socializare, por nind cu giganticul Youtube și oprindu -se la spațiul virtual denumit
Tumblr . Urmează a evidenția modalitățile în care se poate și trebuie comunicat mesajul biblic în
on-line, oferind perspectiva c lasicul ui site, a blogului, a relevanței selfie -ului și a noilor emoji, în
raport cu emoțiile umane și Sfintele Scripturi .
Desigur universul supus cercetării ne oferă și beneficii în comunicarea cuvintelor vieții,
tocmai de aceea propunem avantajele de care trebuie să ținem seama în momentul în care suntem
gata a deschide un dialog referitor la spațiul digital românesc și nu numai.
Nenumărate sunt conceptele contemporane cu privire la marile teme ale vieții, subiec te
precum : avem o viață și nimic altceva după, sau trăim în l umea unui tot instant , ori divinitatea
este un subiect neinteresant . La aceste expresii des întâlnite în dezbateri le virtuale , vom propune
răspunsul biblic în lumina Imago Dei .
Deosebit de remarcat faptul că secularizarea își pune amprenta și în mediul on-line,
tocmai de aceea, în vederea transmiterii unui mesaj cristic relevant, prezentăm calitățile necesare
unui comunicator în lumea digitală, valențe care nu sunt puține și fără de care dialogul nu poate
avea loc la standardele așteptate de noi toți.

164

3.1. IMAGO DEI ȘI NOUA MEDIA
ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ

Noua Media este traducerea din engleză a termenului New Media , denumirea care
înglobează toate formele media ce relaționează exclusiv cu computerele, telefoanele inteligente,
tabletele electronice și alte elemente ce țin de noua t ehnologie digitală, cum ar fi plasma TV
inteligentă.
Noua Media nu are de a face cu vechiul domeniu media, care include presa scrisă –
tipărită, t eleviziunea, radioul și filmele, de orice gen și forma t, care nu pot fi transpuse în
aplicațiile noului sistem de comunicare despre care discutăm, în care interactivitatea are un rol
major. Aici interactivitatea se realizează între creatorii respectivei platforme și a altor subiecți
din același domeniu, între cititori și administratorii acestor pagini electronice, între cititori din
diverse locuri, nenumărate țări, între investitori, cititori și creatori.
Practic Noua Media întărește atributul oferit de Dumnezeu oamenilor la creație, darul
comunicării, capacit atea ființei u mane de a interacționa atât cu d ivinitatea cât și cu semenii săi.
Pentru că într -o cercetare științifică este necesar studiul temeinic și al informațiilor deja
apărute cu privire la un subiect ce se dorește a fi supus atenției lu mii academice și publicului
larg, un loc important îl au astăzi arhivele și enciclopediile on-line care fac parte din Noua
Media , deoarece combină accesul la internet cu textul digital, imaginile, materialele video și link-
urile sau trimiterile către alte spații virtuale în care se găsesc informații suplimentare.
Rolul mediei on-line în societatea românească ar trebui să fie unul cu impact pozitiv, care
să promoveze marile valori ale vieții, în primul rând prin respectarea ființe i umane, rolul
comunicării fiind și unul formativ, potrivit și textului biblic din Rm 8, 28-29, care spune că toate
conlucrează spre binele celor care Îl iubesc pe Domnul, adică al celor ce sunt chema ți după
planul Său, deoarece pe cei pe care i -a cunoscut de mai înainte , i-a și rânduit să fie asemenea
chipului Fiului.

165
Deoarece acest domeniu al Noii Media este atât de larg din multe puncte de vedere, a
apărut sub aceeași umbrelă o categorie de nișă, denumită Social Media sau Media Socială care
oferă utiliz atorilor on-line o paletă complexă de informații, fondate sau nu, de interes general sau
mai puțin, dar, din fericire, în acest perimetru sunt postate și mesaje cu valori moral -creștine,
într-o măsură mai mare sau mai restrânsă.
Cunoașterea progresivă a acestor valori nu poate să nu ducă la descoperirea unui
patrimoniu comun al adevărului și al sentimentelor care depășesc diferențele de cultură, de
tradiție, de moravuri, de aceea Biserica dorește și favorizează dialogul asupra a ceea ce ne
unește212.
O particularitate a Noii Media este aceasta – cititorii, user-ii, utilizatorii, sunt și
participanți cu informații, ei vin pe fluxul de știri cu mesaje informative, mai calitative sau nu,
mai exacte sau nu, necesare, sau pur și simplu postează o in formație.
Informația este de mai multe feluri, atât în Noua Media cât și în Media Socială:
informație de larg interes, din domeniu politic, social, cultural, educativ, spiritual, științific.
Informațiile de larg interes uneori sunt doar preluate de useri, de o altă parte a internauților sunt
succint comentate, alți deținători de conturi pe rețelele de socializare relaționează cu o serie de
comentarii pertinent e, iar o altă parte interacționează mai mult cu acel subiect, prin redactarea
unui text – articol sau al unui mesaj transmis sub formă de materi al video sau chiar audio.
Informațiile target -ate, nișate, cu țintă foarte specifică, în domeniul cercetării noastre, cel
spiritual, sunt acele mesaje care țin strict de lumea religioasă și se împart în mai multe categorii,
după cum urmează: prezentări de evenimente, transmisiile live sau în direct de slujbe religioase,
prezentări de biserici, instituții creștine, proiecte, personalități, publicații, apariții în volum,
procesiuni și evenimente.
Lista unor modele de comunicare specifice mediului în discuție va urma cu mai multe
detalii, iar un punct aparte îl va juca rolul user-ului care nu este specialist în media clasică, dar
care poate fi un lider în Noua Media prin postarea de informații necesare publicului larg ori prin
postări personale cu subiecte pe care ceilal ți utilizatori le găsesc foarte necesare.

212 Cf. I. Mărtincă, Cultura și educația în doctrina socială a bisericii, Editura Universității din București, 2004,
pag. 11.

166
Comunicarea în mediul on-line este complexă, aceasta fiind aplicată în scris, prin grafică,
simboluri și materiale video, comunicarea fiind un ansamblu de acțiuni prin care interlocutorii
transmit în diverse forme mesaje.
Trăim în era rețelelor de socializa re, deoarece acestea câștigă zilnic teren din ce în ce mai
mult iar î n acest spațiu virtual, comunicarea este strict informativă ori de promovare, în ambele
cazuri, elementul surpriză fiind un pion deosebit de important.
Rețelele de socializare sunt lid ere de piață în materie de interactivitate, de influențare
reciprocă, stare de spirit pe care aproape orice ființă uman ă și-o dorește, unii reali zând-o, din
păcate, doar în spațiul virtual.
În trecut tehnologia era sinonimul progresului, al automatizării, dezvoltării economice și
nu a avut nicio legătură cu idei referitoare la relaționare, la prietenie. În zilele noastre, aceasta are
o adâncă influență în relațiile umane și este un adevăr pe care trebuie să -l confruntăm213.
Legat de cominicare , afirmăm că r evelația biblică are o structură istorico -concretă, fiind
un eveniment în istorie, care se manifestă prin intermediul acesteia și nu doar prin intermediul
cuvântului .
Dumnezeu Însuși pentru a se revela persoanei umane folosește o pedagogie, s e folosește
de evenimente și cuvinte umane pentru a comunica planul Său și o face progresiv și în etape,
pentru a se apropia mai bine de oameni. El acționează în așa fel încât oamenii să ajungă la
cunoașterea planului său salvator prin intermediul evenimen telor istoriei mântuirii și a cuvintelor
inspirate, care îl însoțesc și pe care le explică.
Prin comparație, comunicarea în spațiul virtual pare mai simplă, directă și, astfel,
eficientă, și are avantajul că ne oferă posibilitatea de a stabili, gândi bine, cel puțin toretic, ceea
ce dorim a transmite celor in jur. Avantajul stă în mod special în dreptul persoanelor introvertite.
Un alt beneficiu al comunicării on-line este că oferă tuturor subiecților un caracter
confidențial dialogului și ne permite să sal văm informația prin diferite programe și aplicații,
idiferent cum arată mesajul; el poate fi o fotografie sau un document de 100 de pagini.
Genul de comunicare în discuție ne ajută să trecem mult mai ușor peste bariera timidității,
însă ne obligă, cel puț in teoretic, să fim atenți la ce mesaj transmitem și modul de exprimare,
fiind mai indicat a ne feri de agresivitate și având discernământul de a nu comunica niciodată în

213 Cf. A. Sparado SJ, Web 2.0, Relationship in the Internet Age, Paulines Publications Africa, 2014, pag. 9.

167
spațiul paginilor electronice un mesaj pe care nu l -am putea transmite față în față c elui cu care
suntem în dialog. Din păcate aceasta se întâmplă atât de des în digital.
Noua Media este, într -adevăr un dar și o provocare, deoarece aceasta nu ne oferă doar
unelte, ci a devenit o cultură, mereu în schimbare214.
În anul de grație 2019, comunicarea în spațiul www, care este numai unul din mai multe
servicii informatice disponi bile în internet, a devenit sinonim cu rețelele Facebook, Twitter,
Instagram și Facetime , deoarece acestea au o tot mai mare vizibilitate, numărul clienților crește
vertiginos, iar impactul este pe măsură. Prescurtarea termenului World Wide Web este www,
numit pe scurt și web, care reprezintă totalitatea site -urilor și informațiilor de tip hipertext, ce
sunt legate între ele și pot fi accesate la un click distanță prin rețeaua de internet, creată la nivel
mondial.
Textele Scripturii ne arată că este bine a învăța despre felul în care Cel Atotputernic
lucrează, care Îi sunt căile Sale de revelare, în măsura în care suntem dispuși a asculta și aplica în
viețile noastre, pe baza cuvântului din Iob 27,11.
Pentru a redacta în spațiul dedicat Noii M edia un te xt eficient sau un alt tip de mesaj din
toate punctele de vedere, sunt necesare a respecta câteva reguli bine probate, după cum urmează
a le exemplifica în paragraful următor. Este necesar a știi clar care este targetul nostru, exact cui
ne adresăm – textu l nostru va fi diferit, în funcție de adresantul avut în vizor, iar pentru aceasta
avem nevoie a cunoaște temeinic publicul țintă și preferințele sale. În acest mod, comunicarea va
fi corectă și relevantă.
Având ca punct de plecare principiul esențial și bun, este benefic a ne focusa pe un text
bine scris, unde nu cantitatea p rimează, ci calitatea; o fotografie relevantă, un video de calitat e și
cu accent pe tema propusă – și cazul nostru – moral -creștină.
Criteriul asupra căruia vom insista se aplică în lumea cinematografiei, în literatură,
dramaturgie și alte domenii întrepătrunse cu arta. Este vorba de a ști să spunem o poveste prin
text, material video sau un produs foto. În lumea de azi nu contează doar să prezentăm detaliile
generale legat de subiectul nostru, în cazul discuției de față, Imago Dei , deoarece punctele de
atracție ale mesajului nostru sunt povestea spusă și conceptul abordat.

214 Cf. D. Zsupan – Jerome, Connected Toward Communion, The Church and Social Communication in the
Digital Age, Liturgical Press, Minnesota, 2014, p. XIII.

168
Povestea poate fi adusă publicului printr -un ambasador de brand, marcă, firmă, o
persoană publică din mediu eclesial sau o celebritate cu un caracter bazat pe valorile moral –
creștine, cunoscut opiniei publice215; posibilitățile expunerii acelui story fiind astăzi atât de
divers: se poate apela chiar și la un film d e desen animat. De ce nu, se poate apela și la un ton
umoristic, acolo unde subiectul permite acest lucru.
Care este subiectul principal al mesajul ce dorim să îl comunicăm – este un alt principiu
care necesită atenție într -o lume mereu în maximă mișcar e și cu puțin timp la dispoziție.
Indiferent de modul în care ne comunicăm mesajul, tema principală trebuie rapid anunțată.
Când este vorba de un material video, este util a fi concis, trecând repede la subiect,
postările video fiind pentru publicul larg, pornind chiar de la 3 ani, cele mai accesate plasări de
mesaje. Atenția noastră este tot mai greu de reținut, tocmai de aceea primele secunde dintr -un
video trebuie să intereseze, să atragă și să comunice tema propusă.
Textul paulin din 2 Cor 7,12 ne prezintă motivația pentru care autorul le -a scris
locuitorilor din Corint și anume să se arate marea lor purtare de grijă, înaintea lui Dumnezeu.
Expresia purtare de grijă nu este rar întâlnită pe paginile Scripturii, tocmai de aceea învățătura
creștină ne arată că este de trebuință a avea grijă de m odul în care prezentăm mesajul d ivin și
Imago Dei în lumea virtuală.
Un video despre viața unui sfânt trebuie să aibă o lu ngime bine stabilită, pe baza studiului
de piață, locațiile on-line unde se postează fiind diferite și tocmai de aceea produsul media
necesită ajustări corespunzătoare: Pe Facebook , nu mai lung de 3 -4 minute ; Pe Twitter să nu
depășească 50 de secunde, pe Instagram maxim 1 minut. Pe toate aceste rețele de socializare
sunt postate materiale video care depășesc timpul amintit, însă acestea nu au vizualizările dorite.
În cercetarea de față am dorit să aflăm popularitatea unor termeni ce țin de lumea
creștină, de aceea pe Google sunt 9.960.000 de postări cu subiectul Dumnezeu , 9.510.000 de
postări cu termenul Biserică , 1.340.000 pentru numele Isus Cristos , 2.310.000 pentru Duhul
Sfânt și 2.490.000 pentru numele de creștin . Precizăm că studiul s -a realizat strict cu termenii în
limba română216.

215 Interesant este cazul actorului și producătorului Mel Gibson care după ce a realizat capodopera
cinematografică Patimile lui Cristos, deosebit de bine primită de audineță și critică, a fost implicat într -un
scandal mediatizat, care imediat i -a redus din p opularitate și l -a coborât în topul preferințelor publicului larg.
216 Cf. google.com (descărcat la data de 7 februarie 2019).

169

3.2 IMAGINEA DIVINĂ ÎN PLATFORMELE ON-LINE
ȘI REȚ ELELE DE SOCIALIZARE

Posibilitatea de a comunica rapid nu mai este un obstacol pentru nimeni iar modalitățile
de a comunica sunt atât de diverse, complexe și atrăgătoare încât astăzi până și un copil care abia
știe să spună primele cuvinte, ține în mâni și încearcă să opereze un telefon mobil inteligent sau o
tabletă electronică.
Astăzi modalitățile și rapiditatea de a comunica sunt schimbate radical, comparativ cu
anii 90, iar întorcându -ne și mai mult în timp, să spunem anii 80, ceea ce trăim pare o frântură
dintr -un serial SF. Radical se schimbă și variantele de a comunica mesajul Imago Dei, de aceea
propunem în continuare zece modalități de a transmite relevant și fondat Logosul în universul
virtual de la noi și până acolo unde internetul este prezent.

3.2.1. Youtube și imaginea divină

Youtube este cel mai cunoscut și cel mai accesat site on-line unde propietarii, dar și
utilizatorii pot posta un video, să îl urmărească de pe contul altui utilizator, să îl clasifice, să îl
distrebuie și altora, să îl treacă la favorite – și să revină asupra lui mai târziu, să îl raporteze, dacă
cumva ceva nu este necesar să apară în acest material, să caute un alt material video și să
comenteze.
Desigur pentru a face toate acestea, se impune utilizatorului să aibă un cont pe rsonal. În
cazul cercetării noastre, orice b iserică, instituție creștină și persoană fizică își poate deschide un
astfel de cont, spațiu media care devine foarte accesat dacă acolo sunt postate materiale care să
atragă publicul ce navighează pe internet.
Pe Youtube postările sunt dintre cele mai diverse și în ceea ce privește conținutul și ca
durată, cel mai scurt având 1 secundă iar cel mai lung are o durată de 24 de ore. În Top 10 cele
mai populare video -uri Youtube cel mai scurt are 42 de secunde iar ce l mai lung are 9 minute și

170
15 secunde. Un timp recomandat pentru un video apreciat este de de 4 minute și 20 de
secunde217.
Pentru un impact relevant al chipului d ivin în spațiul on-line sunt recomantate a avea
produse următoarele producții: videoclipuri, programe TV, videoclipuri muzicale, documentare,
filme de scurt -metraj, transmisii live, filme de lung metraj, video -uri educaționale dar și video
bloggings. Pentru utilizatorii cu multe accesări, Youtube oferă programe de parteneriat
avantajoase care să crească numărul de utilizatori ai platformei și implicit veniturile financiare.
De ani buni, atât persoanele fizice cât și companiile folosesc această platformă pentru a -și crește
audiența și investesc foarte mult ca brand -ul lor să fie vizibil aici .
Începând cu anul 2009, Youtube a inclus în pachetul lui de oferte și transmisiunile live, în
direct, necesare și dezvoltării i maginii Domnului în Noua Media. Motivul este acela că publicul
întotdeauna este interesat de ce anume este nou și de ce nu poate fi parte în audiență, la fața
locului; este preferabil și mai confortabil a fi în fotoliu și a urmări, să spunem, o slujbă religioasă
ce are loc în Itaia, în aer liber.
De mare interes și ca punct de atracție a fost același an 2009, când inginerii de software
au anunțat că utilizatorii pot încărca acum pe platforma populară videouri 3D și materiale cu
imagini ce se pot roti la 360 grade. Distinctiv în acest pasaj descriptiv al posibiliăților de
exprimare media este și o capacitare a platformei în discuție de a avea butonul de Redare
Automată, prin care un clip video, de nu i se dă o altă comandă, se reia din punctul zero pentru a
fi revăzut. Comanda este imp ortantă pentru că aduce materialului video un plus la vizualizări;
așadar produsul devine căutat și important.
Într-o multitudini de varinate video pe care tehnologia prezentă le prezintă pieții, este
elocvent textul paulin din Rm 13,14 care ne îndeamnă a ne îmbrăca cu Isus Cristos, fără a purta
de grijă firii, pentru a nu -i trezi poftele. Așadar, dacă lumea modern ă oferă o atât de largă paletă
de oferte, creștinii au o și mai mare varietate de mijloace de a -L prezenta pe cel ce este șansa
umanității.
În paginile românești ale rețelelor de socializare, din anul 2016 s -a făcut tot mai simțită
prezența materialelor v ideo, acestea dominând piața. Pentru ca produsul media de acest gen să fie
accesat și apreciat de public, el necesită mai multe caracteristici. Și în cazul unui clip video cu

217 Cf. https://www.minimatters.com/youtube -best-video -length/ (descărcat la data de 2.12.2018).

171
mesaj creștin sunt recomandate aceste particularități, ținând seama că în lumea v irtuală
concurența este aprigă, iar ceea ce interesează pe promotor este ca produsul său să fie vizionat.
Din caracteristicile necesare produsului video finit amintim: să aibă o poveste captivantă,
ingenios filmat, dinamic montat, cu un mesaj sensibil, dir ect, scurt, și, pe cât posibil de reținut. În
lumea virtuală un viral nu este altceva decât video de mici dimensiuni , ca timp , care a făcut
furori în rândul internauților.
Un viral poate strânge într -o singură zi milioane de vizualizări și implicit notori etate. A
avea un clip viral este autentificarea noii forme de autoritate218. În special televiziunile preiau în
buletinele lor informative astfel de video -uri, pentru că sunt conștienți că acestea atrag atenția
utilizatorii on -line. Un viral este cel mai difuzat material video dintr -o zi, deci un subiect în
imagini care provoacă la discuții, nu doar într -o țară, ci la nivel mondial. Este meritoriu ca din
rândul specialiștilor media din b iserici să apară pe piața virtuală virale cu mesaj bibli c, moral –
educativ, benefic lumii atât de dezorientate.
De ce oare oamenii sunt așa interesați în a urmări clipuri video? De ce oamenii sunt așa
de interesați să posteze clipuri video cu momente din viața lor ori videoclipurile preferate?
Pentru că este o nevoie străveche a ființei umane de a cunoaște și a afla istorii cu valoare
personală, povești care vorbesc despre viața reală. Această dorință de a împărtăși viața personală
ar trebui să dea de gândit educatorilor, inclusiv creștini, pentru că sunt o une altă cu mult
potențial219.
Această rețea de socializare poate avea un dublu rol în comunicarea mesajului sfânt al
crucii, pe baza textului din Ps 119,26: primul fiind acela de a împărtăși cu alți internauți modul
în care Dumnezeu lucrează, să istorisim f elul de a acționa al Domnului iar al doilea ar fi ca
utilizatorii internetului să învețe căile, orândurile celui Drept spre o viață împlinită.
Pe baza cercetării noastre, pe Youtube sunt 3.580.000 de postări cu subiectul Dumnezeu ,
4.350.000 de postări cu termenul Biserică , 160.000 pentru numele Isus Cristos , 110.000 pentru
Duhul Sfânt și 1.100.000 pentru numele de creștin220.

218 Cf. D. Zsupan – Jerome, Connected Toward Communion, The Church and Social Communication in the
Digital Age, pag. 7.
219 Cf. A. Sparado SJ, Web 2.0, Relationship in the Internet Age, pag.18.
220 Cf. google.com, (descărcat la data de 7 februarie 2019).

172

3.2.2. Facebook și cart ea on -line a chipului divin

Rețeaua de socializare Facebook este una remarcabilă din mai multe puncte de vedere,
primul fiind faptul că a devenit un fenomen, o cultură sau, poate, o subcultură, probabil cea mai
răspândită rețea de gen la ora actuală. Deschis publicului larg în anul 2004, inițial rețeaua își
propunea să ofere posibilitate a internauți lor de a contacta în mediul virtual membrii familiei, alte
rude, prietenii și alte persoane apropiate.
Cei care doresc să utilizeze această rețea se pot conecta din orice loc al lumii, unde există
acces la internet, având un profil personal, câteva dat e personale și o parolă de autentificare.
Pornind de la denumirea sa în limba engleză, face-book, cartea în față, s-ar traduce, s -ar
adapta, cercetarea noastră ne permite a promova legătura dintre cartea electronică din fața
noastră și cartea de căpătâi a creștinismului, Biblia, care nu este altceva decât mesajul Imago
Dei, chipul divin revelat în texte sacre spre fo losul oricui caută adevărul, sensul vieții.
Rolul Facebook în transmiterea mesajului creștin este major, deoarece rețeaua este cotată
ca fiind al doilea site la nivel mondial, având peste 1,44 miliarde de membrii221. Inițial giganticul
Facebook era o rețea cu circuit închis, pentru studenții de la Universitatea Harvard, SUA, însă
ulterior aceasta s -a deschis și pen tru alte universități din America.
Facilitățile rețelei în promovarea valorilor creștine sunt diverse, după cum le vom
enumera succint: postarea de mesaje scrise, postarea de fotografii și albume fotografice, postarea
de clipuri video de diverse dimenisuni ca timp de redare, crearea de evenimente, cumpărarea de
publicitate on -line, posibilitatea de a transm ite mesaje instant prin aplicația Messenger ,
convorbiri telefonice și convorbiri telefonice video.
Precizăm că rețeaua oferă și posiblitatea de a crea o pagină pentru un eveniment public,
cum ar fi, lansarea unei cărți cu tematică creștină. Utilizatorul po ate prezenta în lumea virtuală
denumirea evenimentului, locația unde are loc, cine participă, ce fel de gen de eveniment este
această lansare – cu intrare liberă sau nu și durata întâlnirii. Internauții pot posta afișe cu
evenimentul, informații zilnice și clipuri video.
Înscrierea ca membru într -un grup de internauți de pe Facebook , care au același hobby
sau temă de interes este o altă facilitate deloc de neglijat, deoarece aceasta îți oferă acces direct la

221 Cf.ww w.adevărul.ro, descărcat la data de la 24 septembrie 2011.

173
acele persoane care acordă atenție unui subi ect comun. Diverse sunt tematicile acestor grupe, iar
nu puține sunt cele dedicate mesajului creștin, în postările cărora cei interesați găsesc anunțuri cu
diverse evenimente, predici scrise, predici video, fotografii sugestive, icoane, gif -uri și reclame
video cu tematică creștină.
Gif-ul este un termen în limba engleză, format din inițialele expresiei Graphics
Interchange Format , acesta fiind un clip de câteva secunde format ori din imagini în mișcare, ori
din imagini video sau animate.
Posibilitate a de a transmite live este oferită și de rețeaua în discuție, fiind o aplicație
gratuită și des folosită în ultima vreme de Biserică și reprezentanții acesteia.
O altă facilitate deosebit de importantă oferită de Facebook este posibilitatea de a crea o
pagină oficială a unei instituții, persoane fizice, persoană publică, a unui proiect, a unei
comunități. Numeroase sunt exemplele de nume cunoscute din mediul creștin care au astfel de
conturi.
În cadrul paginilor oficiale, rețeaua îi oferă administratorulu i ocazia să știe câți oameni au
văzut postarea respectivă. De exemplu, dacă un internaut postează un afiș cu lansarea unui
documentar video despre Imago Dei, el poate vedea în câteva minute că acea informație a avut
37 de vizualizări – impact persoane, din care 18 accesări, adică 18 persoane au dat click pe afișul
prezentat să găsească mai multe date despre producția respectivă.
Precizam faptul că rețeaua este remarcabilă. Un alt aspect ce ține de acest compliment
este dat de implementarea cu un imens succ es a pictogramei Ok, reprezentată de degetul mare de
la o mână umană ce dă acest semn că totul este bine. Facebook a introdus cu mare succes diverse
pictograme, precum fața zâmbitoare galbenă, sau cea tristă de aceeași culoare, deschizând calea
ideogramelo r sau emoji .
Termenul emoji definește pictogramele sau ideogramele care se folosesc în spațiul
virtual. Acestea sunt de diferite genuri, precum expresii faciale, obiecte comune, locuri, stări ale
vremii și chiar animale. De cele mai multe ori, în mediul on -line, emoji prezintă grafi c și colorat
emoțiile, cuvântul emoji având rădăcina din limba japoneză, o combinație a termenilor fotografie
și caracter. Despre rolul lor aparte în transmiterea Logosului vom reveni în paginile următoare.
Din păcate kitsch -ul și-a făcut și el loc în reț eaua amintită, alături de alte postări deloc de
recomandat însă cel mai grav este faptul că anumite persoane din mediul creștin uită faptul că
orice este postat în internet nu este văzut doar de o anumtă comunitate, ci și de oameni care nu au

174
prea multe cu noștințe despre universul creștin și astfel pot deveni o piedică în cunoașterea
adevărului sfânt.
Facebook poate fi o provocare, deoarece are un mare potențial în a te ajuta să -ți faci
relații, dar poate fi și o capcană. Relațiile interumane nu sunt un j oc și necesită timp și
interacțiune față în față. O relație din mediul web nu este completă fără o conexie în viața
reală222.
Pe baza cercetării realizate, se arată că în rețeaua socială sunt 5.300.000 de postări cu
subiectul Dumnezeu , 6.070.000 de postări cu termenul Biserică , 434.000 pentru numele Isus
Cristos , 196.000 pentru Duhul Sfânt și 1.230.000 pentru numele de creștin223.
Așadar, rolul Facebook în transmiterea mesajului creștin este complex și încă gratuit, un
har oferit de Creator ca ființa umană căutătoare de El în spațiul virtual să Îl poată găsi la un click
distanță. Speranța comunicatorului on-line creștin este ca acest Facebook să ajungă precum este
scris în Ios 1,8: cartea aceasta a legii să nu se depărteze de utilizatorul din virtual, de gura sa, să
cugete asupra ei și zi noapte, căutând să facă tot ce este scris în ea, pentru că numai atunci va
avea izbândă în toate acțiunile sale și va lucra cu înțelepciune.
Google+ este o platformă on-line asemănătoare cu cea despre care am scris până acum,
fiind replica mărcii Google la fenomenul Facebook.

3.2.3. Instagram și imaginea Domnului

Notabilă este popularitatea rețelei Instagram, apărută pentru publicul larg î n anul 2010,
deoarece reușește să fie unul dintre cele mai accesate servicii de postare și distribuție din Noua
Media. Obiectivul principal al Instagram este prezentarea în spațiul on-line a fotografiilor și
video -urilor, acestea din urmă nu de mari dimeni suni în ceea ce privește durata de redare.
După ce un internaut își face un cont pe Instagram, el poate posta gratuit fotografii, care
pot fi editate în mai multe forme atractive, la acestea să le fie adăugate locațiile unde au fost
realizate – dacă se dorește aceasta. Imaginile cât și clipurile video sunt organizate cu ajutorul
tagului, respectiv #, o etichetă după care cineva poate găsi toate postările cu subiectul dorit.
Ceilalți utilizatori pot comenta în scris sau cu emoji atât fotografiile, cât ș i videourile.

222 Cf. A. Sparado SJ, Web 2.0, Relationship in the Internet Age, pag.55.
223 Cf. google.com, descărcat la data de 7 februarie 2019.

175
Rețeaua este în creștere în ceea ce privește numărul de membrii, mai ales în rândul
adolescenților și tinerilor, care sunt gata să își exprime părerea cu privire la cele văzute. O
fotografie de pe Instagram a primit 18 milioane de ok-uri, like-uri, iar alta peste 50 milioane.
Pe Instagram imaginea Domnului poate fi ușor, modern și eficient prezentată prin
fotografii cu citate celebre, opere ale unor mari gânditori și părinți ai Bisericii, fotografii de la
diverse acțiuni ale Bisericii sau ale unor o rganizații de profil, fotografii cu texte biblice,
fotografii cu schițe grafice ce prezintă teme motivațional -creștine.
Secțiunea clipuri video poate cuprinde și ea un vast perimetru prin prezentarea Imago Dei
în materiale video de la diferite evenimente a le Bisericii, ale reprezenaților acesteia, clipuri
reprezenattive din mesaje biblice, colocvii, seminarii și alte întâlniri, videouri cu fragmente din
filme artistice cu mesaj creștin, din documentare TV și chiar din producții animate.
De subliniat faptu l că o astfel de comunicare poate oferi omului o comunitate, dar nu și o
comuniune, în contextul digital poate părea suficient însă pentru o relație reală cu divitatea este
nevoie și de comunicarea în afara virtualului224.
Mai nou și Instagram oferă posib ilitatea de a transmite live, aplicația fiind gratuită și din
ce în ce mai utilizată și în mediul creștin.
Și această rețea socială poate fi reprezentativă în transmiterea mesajului cristocentric, un
dar mediatic, un ajutor instant pe care un doritor în a -L descoperi pe Dumnezeu poate avea parte
de aceasta în universul on-line atât de complicat și cu atât de multe oferte.
Navigarea în spațiul virtual nu se oprește nicioadată, este unul din acele sisteme de pe
pământ care are program de funcționare 24 de o re din 24, de aceea, speranța comunicatorului
creștin esta ca un număr impresionant de internauți, la timpul hotărât de Dumnezeu, să poate
spună precum textul din Is 26,9: sufletul nostru te dorește, Doamne, din multe motive însă când
vedem cum se împlines c judecățile și promisiunile tale, ceilalți căutători din on-line învață cu
adevărat ce este dreptatea.
Pe Instagram , pe baza cercetării noastre, se arată că în rețeaua socială sunt 387.000 de
postări cu subiectul Dumnezeu , 330.000 de postări cu termenul Biserică , 49.000 pentru numele
Isus Cristos , 21.000 pentru Duhul Sfânt și 180.000 pentru numele de creștin225.

224 Cf. D. Zsupan – Jerome, Connected Toward Communion, The Church and Social Communication in the
Digital Age, pag. 13.
225 Cf. google.com, descărcat la data de 7 februarie 2019.

176

3.2.4 Twitter și trimiterea spre Imago Dei

Deosebit este termenul englez twitter , denumirea rețelei de socializare supusă acum
analizei, deoa rece el exemplifică cât se poate de clar natura Noii Media. Twitter sau ciripit,
traducerea cuvântului, defineșete tipul de informație căutat azi de internauți, respectiv știri fără
prea multe cuvinte, la obiect, argumentate cu o fotografie sau un scurt clip video. Twitter este un
serviciu de știri online american, o rețea de socializa re, accesată și căutată în mod special de
jurnaliști, politicieni, artiști, analiști de toate genurile și persoane dornice să comunice în mediul
www.
Inițial, până în anul 2017, ciripitul era restricționat la 140 de litere pe postare, după care
pentru maj oritatea țărilor numărul a fost dublat. La apațiția sa părea a fi doar un alt serviciu de
transmitere a SMS -urilor, respectiv Short Message Service , dar imediat navigatorii în virtual au
realizat că ciripitul înseamnă mult mai mult.
De remarcat că astăzi politicieni importanți, uneori, nu mai fac conferințe de presă pentru
a anunța o schimbare importantă, ci pur și simplu postează pe Twitter ce trebuie să știe opinia
publică. Jurnaliștii nu mai trebuie să ajungă la tot felul de evenimente pentru a afla no utăți, ci
accesează pagina cu respectivul proiect și găsesc informațiile dorite.
Marii artiști, vedetele internaționale, azi își anunță concertele și lansările de album, carte
sau film, ciripind . Cât despre analiști, aceștia navighează pe paginile rețelei și culeg textele
necesare noilor cronici pe care intenționează să le scrie.
Posibilitatea de a transmite live este oferită și de către Twitter , iar printre alte facilități
oferite de inventatorii ciripiturilor sunt și acestea: repostarea, mesajele direct e, emoji, notificările
și comentariile.
Repostarea este un procedeu simplu, la un click distanță poți reposta ceea ce ai scris pe
pagina ta cu ceva timp în urmă, apoi există și varaina de a trimite mesaje directe unui utilizator,
primești dacă dorești no tificări în telefonul mobil în legătură cu noutățile apărute în aplicație și
poți face comentarii la ceilalți internauți, toate acestea numai dacă ai un cont la Twitter .
Eforturile comunicatorilor creștini din on-line sunt necesare a se conjuga în jurul misiunii
ca internauții, potrivit cu Ier 12,16, să învețe căile Domnului în acest univers, să ajungă la
concluzia că Viu este Domnul, iar în acea stare de spirit vor fi cu adevărat fericiți.

177
Pentru a fi popular în această rețea trebuie să ai urmăritori și să fii urmărit, respectiv tu să
ai alți utilizatori care îți vizitează pagina și la rândul tău să accesezi pagina altora. Cel mai
popular utlizator Twitter este cântăreța Katy Perry, care are 105 milioane de urmăritori, ea
accesează doar 203 conturi on-line și a postat de 8.711 ori. 226
Prin Twitter se poate realiza trimiterea spre Imago Dei și a se schița tema, trimițând
căutătorul la un site specializat pe problematică. Cercetarea de față arată că în rețeaua discutată
sunt 10.100.000 de postări cu subiec tul Dumnezeu , 13.000.000 de postări cu termenul Biserică ,
166.000 pentru numele Isus Cristos , 116.000 pentru Duhul Sfânt și 430.000 pentru numele de
creștin227.

3.2.5 Vimeo și cunoașterea voii Creatorului în mediul virtual

Consistentă este producția clipurilor video prezentată de Vimeo, o platformă video
gratuită, fondată în America în anul 2004. Aceasta oferă celor ce au un cont Vimeo mijloace și
tehnologii media on-line pentru a prezenta, arhiva și monitoriza clipuri video cu diverse tematici,
inlcusiv cea creștină. Calitatea imaginii oferită de Vimeo, primul site de prezenatre video ce îți
oferea posibilitatea de a promova clipuri video în format HD, respectiv high-definition video ,
înaltă calitate de redare, și producțiil e media acceptate pe platformă sunt două atribute ce ridică
marca acestui site, bine cotat și de către artiștii din zona Noua Media , TV și cinematografie.
Pentru acei internauți ce sunt doar vizitatori ai platformei, Vimeo oferă posibilitatea de a
urmări o bună parte a clipurilor, creații artistice, unde primează ideea, ingeniozitatea, inovația,
imaginea și o poveste bine spusă.
Pe site -ul de prezentare video Vimeo mesajul creștin este transmis prin filme artistice de
scurt -metraj, clipuri muzicale, d esene animate, mesaje biblice, interviuri, dialoguri și filme
artistice de mediu metraj.
Împărăția lui Dumnezeu se poate comunica relevant astăzi și în mediul www, de aceea,
după cum găsim scris în Fap 28, 31, este vital ca oameni instruiți în domeniu și nu numai să
învețe pe oameni aici, cu toată îndrăzneala, fără piedici, cele privitoare la scopul pentru care Isus
Cristos s -a întrupat pe pământ.

226 https://www.makeuseof.com/tag/top -popular -accounts -twitter/, descărcat la data de la 7 februarie 2019.
227 Cf. google.com, descărcat la data de la 7 februarie 2019.

178
De amintit și reflectat este că o bună parte din producțiile video de aici sunt realizate
împotriva divinităț ii, au ironii gratuite la adesa lui Dumnezeu, sunt nefondate, dar atrag o
anumită pătură socială prezentă în mediul on -line.
Prin Vimeo se poate descoperi mesajul variat Imago Dei, iar apoi cel interesat mai mult
de adevărul biblic să acceseze un site specializat pe diferite problematici. Cercetarea de față ne
arată că pe această platformă sunt 43.500 de postări cu subiectul Dumnezeu , 77.300 de postări cu
termenul Biserică , 45.500 pentru numele Isus Cristos , 12.700 pentru Duhul Sfânt și 32.100
pentru nu mele de creștin228. Probabil un punct ce ar trebui supus atenției ar fi ca Biserica în
diverse forme, în scurt timp, să găsească și să sprijine acei artiști gata să creeze și să își deschidă
conturi pe Vimeo pentru o promovare mai adecvată și relevantă a ima ginii celui ce este lumina
lumii, Isus Cristos.
Dailymotion este o platformă asemănătoare, una dintre diferențe dintre aceasta și Vimeo
este că prima permite utilizatorilor să încarce pe site și filme de lung metraj, cu o durată de timp
de peste o ora ș i 30 de minute.

3.2.6 Flickr și puterea i maginii din perspectivă biblică

În universul virtual, Flickr are un rol aparte, deoarece acesta este o platformă destinată
postării și utilizării de fotografii digitale, imagini digitale și clipuri video. Este unul dintre cele
mai populare site -uri pentru a posta imagini, în mod special bloggerii și fotografii fiin d atrași de
acesta.
Am dorit să aflăm pe Flickr , ce am găsi la căutarea termenului God, Dumnezeu, care sunt
acele fotografii și imagini care definesc pe Creator, astfel că, în urma cercetării, am descoperit
următoarele: o floare, nori, soarele, o zeitate asiatică, o statuetă reprezentându -L pe Isus Cristos,
un templu asiatic, Biblia, un crucifix, o pictură dintr -o biserică catolică, o caricatură cu Isus
Cristos, mâini care se roagă și o imagine cu mai multe simboluri ale diferitelor religii.
Cercetarea n e-a făcut să căutăm și aici anumiți termeni, de data aceasta în limba engleză,
și am descoperit că sunt 1.469.607 de fotografii cu subiectul Dumnezeu , 3.913.875 de postări cu

228 Cf. google.com, descărcat la data de 7 februarie 2019.

179
imagini de Biserică , 196.264 de fotografii pentru numele Isus Cristos , doar 1.618 pentru Duhul
Sfânt și 171.531 pentru termenul creștinism229.
Dumnezeu se lasă descoperit, numai noi să avem ochi și urechi să -i simțim prezența. Este
de trebuință ca și pe această platformă, internauții să -L cunoască pe Mântuitorul și mesajul său,
potrivi t cu In 7,28: mă cunoașteți și știți de unde sunt, nu de la mine însumi, ci Acela care m -a
trimis este adevărat.
De semnalat și reflectat că multe din postările de pe Flickr sunt realizate împotriva
creștinismului, există caricaturi și alte imagini cu iro nii și teorii deloc fondate despre Dumnezeu,
Sfânta Treime, Biserică și alte mari subiecte ce țin de universul creștin. Și pe această platformă
ar fi de recomandat o prezență mult mai activă a unor persoane talentate în arta fotografică și
grafică digitală pentru a promova calitativ și ingenios mesajul salvării prin Isus Cristos,
mântuitorul. Calitățile necesare unui comunicator creștin în virtual într -o abordare detaliată în
paginile ce vor urma.

3.2.7 Pinterest și imaginea Dumnezeului Creator

Pinterest este un vast catalog cu imagini și idei, fondat în America în anul 2010, un spațiu
virtual des și mult accesat de acei internauți care sunt interesați de cel puțin 36 de teme de larg
interes, dintre care amintim: cadouri, video, artă, celebrități , educație, divertisment, modă, umor,
știință și tehnologie.
Pe platforma Pinterest, cei interesați caută în mod special idei, de aceea se uită prin
cataloagele on-line ale site -ului la imagini și scurtele descrieri. Aici oamenii se împrietenesc
pentru că își găsesc hobby -uri comune și pot împărtăși cu alții din experineța lor.
Nevoia de a cunoaște și a fi cunoscut, precum și aceea de a avea prieteni, sunt nevoi
esențiale. În lumea virtuală este ușor a greși, făcându -ți relații superficiale, dar educația și
relațiile față în față sănătoase ne pot ajuta în a nu eșua în mediul on -line230.
Edificatoare sunt cuvintele Scripturii din Ps 25,14 în care, de cugetăm, nu avem cum
greși nici măcar în mediul virtual: cei ce au acea temere sfântă de Domnul sunt prieteni cu

229 Cf. flickr.com, descărcat la da ta de 8 februarie 2019.
230 Cf. A. Sparado SJ, Web 2.0, Relationship in the Internet Age, pag. 55.

180
Dumnezeu, iar legământul pe care l -am făcut cu El ne dă pricepere, învățătură, știm cum să
acționăm în diferitele situații ale vieții.
Și aici am căutat anumiți termeni de interes pentru noi, în limba engleză, și am desco perit
că sunt 399.000.000 de fotografii cu subiectul Dumnezeu , 298.000.000 de postări cu imagini de
Biserică , 78.600.000 de fotografii pentru numele Isus Cristos , doar 57.900.000 pentru Duhul
Sfânt și 44.800.000 pentru termenul creștinism231.

3.2.8 GodTube, spațiul virtual și Imago Dei

GodTube este o platformă unică în spațiul on -line, deoarece orice produs video de pe
acest site are directă legătură cu numele lui Dumnezeu și Sfânta Treime. Desch is publicului larg
în anul 2007, categoriile cu materialele video atrag internauți de toate vârstele. Pe platforma
GodTube se pot găsi clipuri video organizate astfel: știri, predici, muzică, filme, comedie și
inspiraționale. Site -ul se dorește a fi o repl ică creștină la marele Youtube .
Desigur că o astfel de platformă este necesară în universul www. Sunt mai multe tipologii
sociale care pot beneficia de producțiile GodTube . Internauții cu credință în Dumnezeu au și ei
nevoie de un spațiu dedicat apropierii de divinitate. Încrederea în El trebuie să fie cel puțin
constantă, de aceea a găsi pe internet o astfel de platformă este indicat.
Termenul ebraic bitahon înseamnă încredere și exprimă atât ideea de credință în
Dumnezeu, cât și pe aceea de încredere în împlinirea făgăduințelor sale, la a crede cu tărie, fără
ezitare. Aceste nuanțe le găsim în Ex 14,31 – unde găsim scris, au crezut în Domnul și Hab 2, 4 –
unde întâlnim expresi a, cel drept va trăi prin credința lui232.
Pe GodTube internauții pot descoperi detaliat profunzimi legate de Imago Dei pentru că
rolul predicilor on -line, al clipurilor muzicale, al filmelor artistice sau documentare și al videouri
inspiraționale este t ocmai acesta, de a -i capacita pe cei doritori să găsească în diverse forme
media mesajul salvic al mântuitorului.
Realizatorii și cei ce postează pe GodTube dovedesc că nu se rușinează de Fiul lui
Dumnezeu, primind astfel răsplata sigură din partea Domnul ui, când va reveni în slava Tatălui,
împreună cu sfinții îngeri, potrivit cu Mc 8,38.

231 Cf. flickr.com, descărcat la data de 8 februarie 2019.
232 Cf. Wilhelm Dancă, Și cred și gândesc , Editura ARCB, 2014, p ag.18.

181
Posibil ca internetul folosit cu înțelepciune de sus să fie acea ușă deschisă de care se scrie
în Apoc 3, 8; Dumnezeu știe faptele realizate, de aceea unora le -a pus îna inte o ușă deschisă, pe
care nimeni nu o poate închide, pentru că deși ei au puțină putere, au păzit Cuvântul și nu au
tăgăduit numele celui Sfânt.

3.2.9 What'sApp și comunicare a la secundă a esenței creștine

Visul multora s -a împlinit cu apariția WhatsApp Messenger o platformă – aplicație de
trasmitere instant a mesajelor scrise și audio, a imaginilor, clipurilor video sau gif -uri, a
convorbirilor vocale și a convorbirilor vocale cu video. Este probabil cea mai populară și
accesată aplicație în ace st moment, 1.3 miliarde de persoane utilizând rețeaua233.
Practic, What'sApp înseamnă esențialul în comunicarea on -line, fapt care ne invită la a
reflecta cum poate mesajul creștin ajunge la cei care au nevoie de el. Jocul de cuvinte din limba
engleză ales de invetatorii săi provine de la expresia ce faci, așadar, prin această aplicație
prietenii vor să știe ce afcem în acest moment. Să folosești What'sApp nu este deloc complicat, ai
nevoie de un telefon inteligent cu număr și de aplicație. Apoi să tot comun ici.
Și aici am căutat anumiți termeni de interes pentru noi, în limba engleză, și am descoperit
că sunt 686.000 de mesaje cu subiectul Dumnezeu , 544.000 de postări cu termenul Biserică ,
115.000 pentru numele Isus Cristos , doar 22.800 pentru Duhul Sfânt și 131.000 pentru termenul
creștin234.
Găsim o nouă modalitate modernă de a comunica adevărurile sfinte ale Scripturii,
urmând învățătura apostolică din 2 Tim 4,2, de a comunica Logosul, a stărui asupra lui, oricând
putem, să tragem semnale, să îl explicăm, să oferim sfaturi pertinent, cu multă blândețe și
pricepere.
Prin cercetarea de față propunem câteva sugestii de informații Imago Dei ce pot fi postate
în rețeaua amintită, zilnic: o imagine sau fotografie sugestivă în aceeași temă cu un verset biblic,
un citat al unui Părinte al Bisericii inserat într -o imagine bine aleasă, un gif cu o provocare a
zilei, un gând al zilei, un clip video cu un fragment dintr -o predică, un link spre un site ce

233 Cf. http://www.businessofapps.com/data/wha tsapp -statistics/#1, descărcat la data de 8 februarie 2019.
234 Cf. google.com, ( descărcat la data de 8 februarie 2019 ).

182
tratează un subiect creștin, o înregistrare audio cu un mesaj bi blic, un clip video cu un cântec
creștin, un text scurt cu o întrebare la care receptorul să răspundă.

3.2.10. Tumblr și Imago Dei la timpul prezent în mediul virtual

Tumblr este o platformă pentru 450 de milioane de utilizatori, un spațiu on-line pentru
bloggeri, unde prin șapte modalități oferite de site, aceștia pot comunica cu alți useri. Este un
perimetru de exprimare personală, să te descoperi, chiar, și să împărtășești cu alții lucruri care îți
plac și pot fi considerate de interes și de alții, cu care ulterior să te poți conecta.
Modalitățile oferite de Tumblr pentru a interacționa sunt: scrierea de texte, postarea de
fotografii, trimiterea de conexii, link -uri, spr e alte pagini, comunicarea vocală, ascultarea de
clipuri muzicale, vizionarea de clipuri video și gif -uri. În era digitală, audiența este atât autor cât
și editor. Ea își alege din fluxul de informații numai ce este interesant și relevant pentru ea235.
Acea stă libertate are deosebit de multe avantaje, dar și provocări specifice; despre principalele
obstacole vom scrie în paginile următoare.
Toate oportunitățile de comunicare on-line pot fi puse în aplicare de către cei interesați în
transmiterea mesajului d ivin. Tocmai de aceea îndemnul din Rom 16,25 este o provocare pentru
aceștia, care e bine a se lăsa întăriți de Creator și să vestească voia Domnului pe baza mesajului
paulin și al Mântuitorului, pentru că taina veșniciei nu este ținută ascunsă, ci gata de a fi
desoperită de virtuosul căutător.
Pe Tumblr am căutat anumiți termeni de interes pentru noi și am descoperit că sunt
315.000 de postări cu subiectul Dumnezeu , 232.000 de postări cu termenul Biserică , 109.000
pentru numele Isus Cristos , 18.700 pentru Duhul Sfânt și 70.000 pentru termenul creștin236.
Rețelele de socializare există pentru a promova ceva anume. Inițial acestea s -au vrut a fi
mijloace de comunicare electronice, gata să faciliteze mai rapid un dialog de la distanță. Însă azi
acestea sunt folosite în mod special pentru a promova diferite evenimente, produse, personalități
etc.
Dacă am luat în discuție produsele media de tip fotografie și video realizate de
profesionișți, ei bine, în rețelele de socializare acum se practică me toda ca utilizatorii să își

235 Cf. Daniella Zsupan – Jerome, Connected Toward Communion, The Church and Social Communicat ion in
the Digital Age, pag. 6.
236 Cf. tumblr.com, ( descărcat la data de 8 februarie 2019 ).

183
promoveze imaginea sau un produs sau ceea ce lor li se pare de interes general sau target -at, prin
postarea unor imagini sau videouri personale, realizate chiar cu telefonul lor inteligent.
Specific cercetării noastre ar fi ca un număr impresonant de credincioși sau cel puțin
conducătorii spirituali să dezvolte o astfel de metodă: să promoveze divers și creativ Imaginea
Domnului prin postarea de imagini și videouri personale, care să aibă directă sau indirectă
referire la mesaju l creștin vital societății.
În luarea de poziții și în formularea tezelor sale referitoare la viața socială, Biserica a
afirmat mereu principiile imuabile etico -religioase și a fost păzitoarea valorilor veșnice ale
conștiinței umane237.
Numerele mari contează enorm în lumea rețelelor de socializare. Cu cât sunt mai mulți
utilizatori care să posteze imagini și video -uri, cu atât fluxul de informație crește și direct
numărul de vizualizări. În acest sens benefic este ca lumea creștină să se organizeze s trategic în a
promova valorile Bisericii periodic, echilibrat și educativ, pentru ca numărul celor ce Îl aleg pe
Isus Cristos ca Mântuitor să crească spre Slava Creatorului.

237 Cf. I. Mărtincă, Cultura și educația în doctrina socială a bisericii, pag. 14.

184

3.3. MODALITĂȚI DE A COMUNICA MESAJUL IMAGO DEI
ÎN SPAȚIUL VIRTUAL

Universul on-line se împarte în diverse spații virtuale, mijloace rapide, consistente în
informație și eficiente în comunicarea digitală. Dintre acestea, pe lângă platformele rețelelor de
socializare și aplicațiile digitale, mai fac parte clasicul site electronic și blogul, asupra cărora se
va opri analiza noastră în raport cu mesajul creștin. În acest context vom preciza și câteva din
modurile în care Biserica Catolică din România este prezentă în spațiul virtual.
Spațiul digital este un organism viu, în care de la un trimestru la altul al anului apar noi
platfome, noi aplicații și beneficii oferite de programatorii din domeniu. De aceea, noua menire a
internetului nu este aceea de a ajuta la apariția a noi pagini e lectronice, ci de a posta și distribui
idei; a posta și a distribui sunt cele mai importante concepte ale Noii Media238.
În paginile de față vom lista cîteva din variantele optime de a dialoga în virtual, pornind
cu primele pagini electronice strânse sub formatul unui site.

3.3.1. Clasicul site on -line și informația Imago Dei

Site on-line sau website -ul este un domeniu elecronic, un spațiu în mediul www, cu
adresă, funcții, informații și adresă de contact. El adună, la aceeași adresă, mai multe camere,
pagini de internet, care conțin mesaje scrise, fotografii, grafică, animație și clipuri video.
Website -ul este accesat printr -o interfață a internetului numită browser, dintre cele mai cunoscute
fiind Google Chrome și Yahoo.
Site-urile on-line pot fi realizate de către persoane fizice și juridice, Biserică și alte
instituții, acestea fiind găsite în mediul virtual cu ajutorul motoarelor de căutare, precum
Google.com, Yahoo.com sau Msn.com, pentru a se afla gama de servicii pe care le oferă.
Website -urile sunt clasificate în funcție de subiectul de activitate și le -am numit clasice
pentru că acestea au apăru t prima oară în perimetrul on -line, ca domenii ample de servicii și

238 Cf. A. Sparado SJ, Web 2.0, Relationship in the Internet Age, pag.14.

185
informație. Tehnologic vorbind sunt deosebit de complexe, deoarece, mai detaliat, acestea pot
conține în paginile lor, orice tipuri de date și informații, preze ntare de produse și servicii ,
anunțuri de ultimă oră, bannere, formulare, fotografii, gif -uri, melodii, clipuri video și meniuri de
prezentare dinamice.
Clasicul site, prin programatori ingenioși, s -a dezvoltat pe parcursul anilor, el devenind
pas cu pas portal web – viitoare platf ormă on -line, catalog web de prezentare servicii, magazin
virtual cu prezentare de produse, bancă digitală, facultate educativă virtuală, bibliotecă digitală,
chiar și enciclopedie on -line.
Încă de la apariția sa, website -ul a cucerit publicul internaut pe ntru că a devenit cel mai
modern și poate eficient mijloc de promovare a activităților de orice fel și o variantă de a rezolva
diferite probleme de tip social, economic, spiritual și chiar emoțional.
În spațiul virtual Biserica Catolică din România se pre zintă pe motorul de căutare Google
prin pagina oficială intitulată bisericacatolica.ro , spațiu în care sunt evidențiate schematic
informații despre Conferința Episcopilor din România, prezentarea Bisericii Catolice, listarea
episcopilor și documente cu pri vire la Nunțiatura apostolică, respectiv, reprezentanța diplomatică
a Sfântului Scaun pe lângă statul român.
Pagina dedicată prezentării Bisericii Catolice cuprinde descrierile generale privitoare la
Biserica Romano -Catolică cu diecezele sale – care pot rivit Anuarului Pontifical din anul 2015,
cuprinde la slujbele sale 969.118 credincioși, 649 de preoți și 925 de preoți diecezani – și
Biserica Greco -Catolică și eparhiile acesteia239.
Arhidieceza Romano -Catolică de București are un domeniu mediatic bine structurat, aflat
la pagina electronică arcb.ro , site în care pe patru paliere, sunt lansate publicului informații cu
privire la activitățile acesteia, primul dintre acestea fiind Arhidi eceza și detalierea a ceea ce
reprezintă comunitatea pentru credincioșii catolici și cei interesați de domeniul spiritual.
Urmează un alt domeniu important al manifestării dragostei lui Isus Cristos și anume
Viața de credință , spațiu în care sunt prezent ate descrieri cu privire la liturghie, anul pastoral,
anunțuri cu privire la vizitele pastorale, biografia fericitului Vladimir Ghika, iar în dreptul
paginii de spiritualitate privitorul va găsi Sanctuar diecezan, Case de exerciții spirituale, Școala
Credi nței și detalii despre Grupurile de rugăciune. Acesta este și glasul Scripturii care ne învață

239 Cf. bisericacatolica.ro, (descărcat la data de 2.11.2018).

186
să arătăm prin educație celor tineri regula drumului în viață și astfel, atunci când vor îmbătrâni
nu se vor abate de la ea, conform cu Prov 22,6.
Domeniul Social -Educativ demonstrează și acesta interesul Bisericii pentru implicarea în
societate, astfel că acțiunile acesteia sunt axate pe ajutorul social, oferit prin Asociația Caritas,
centrele pentru copii, căminele de bătrâni și cele pentru refugiați; zona medicală fiind cadrul
Asociației medicilor Catolici din Capitală240.
Rolul educației este bine conturat în viața credinciosului catolic prin oferirea tuturor
spațiilor de dezvoltare, de la gradinițe, la învățământ preuniversitar, cel superior și cercetare,
urmat de cel de formare permanentă.
Relația Bisericii cu presa se face printr -o poartă mediatică deschisă, prin care sunt listate
virtual librăriile, editurile și revistele prin care Imago Dei este făcut cunoscut publicului larg prin
tipărituri adresate d iverselor categorii de cititori.
Necesară este constatarea faptului că motorul de căutare Google oferă la introducerea
denumirii de Biserica Catolică informații utile, generale, cu privire la Biserică, printre care și
numărul 1,27 miliarde, cât reprezintă azi totalitatea credincioșilor catolici din întreaga lume.
Cele mai accesate și căutate informații se găsesc pe prima pagină deschisă de giganticul
motor de căutare Google, de aceea este necesară evidențierea faptului că la o astfel de accesare,
Catedra la Sfântului Iosif din București se încadrează în descrierea făcută, la adresa on-line
catedralasfântuliosif.ro , site în care, prin șapte domenii, Biserica Domnului se face cunoscută
celor interesați, palierele fiind următoarele: Catedrala – unde ne sunt prezentaț i episcopii și cine
a fost Iosif, urmat de un istoric, informații despre monumentul istoric, muzica în ălțată de -a
lungul anilor în catedrală, viața parohială și pagina dedicată presei.
Unul dintre cele mai importante portaluri dedicate cercetării noastre este credinta –
catolica.ro, eficient prin temele și subiectele prezentate, printre acestea enumerându -se
Catehismul Bisericii Catolice, Micul catehism ecumenic, Catehismul Romano -Catolic,
Abecedarul credinței și Catehismul belgian . Spre o mai bună cunoaștere a credinței, nu lipsesc
manualele dedicate celor mici și gimnaziștilor, cărți care învață pe cei mai mici în ale cunoașterii
despre Sacramente, Poruncile Domnului și alte teme de trebuință, concepute pe înțelesul
cititorilor atât din zona urbană, cât și rurală.

240 Cf. arcb.ro, (descărcat la data de 3.11.2018 ).

187
Este și mesajul biblic care întărește practica, după cum ni se arată în Ex 18,20 , să învățăm
hotârârile și legile Domnului, să le arătăm celor din jur calea pe care trebuie să meargă și ce
anume au de făcut pentru a fi împliniți în viață din toate punctele de vedere.
Episcopia Romano -Catolică din Iași prin Departamentul de Cercetare Biblică a re alizat
portalul bibliacatolică.ro , domeniu cu pagini elecronice de maximă importanță prin ceea ce
găzduiesc și lansează lumii întregi.
Între anii 2013 și 2015, observând importanța mesajului Imago Dei în perimetrul website –
urilor, am inițiat și coordonat a pariția revistei Predicatorul , magazin web care conținea mesaje
scrise, articole creștine, eseuri, schițe de predici, anunțuri și prezentări de carte creștină. Pentru
un public targetat, aceste pagini electronice au fost de un real folos, în special studen ților de la
facultățile de teologie.

3.3.2 Blogul și valorificarea personală a mesajului Imago Dei

Blogul este o unealtă media într -un continuu progres, aflat într -o constantă evoluție,
deoarece în acest spațiu on -line, într -un mod simplu, internautul postează periodic însemnări
diverse, în care poate insera fotografii și clipuri video. Acest instrumen t de comunicare este
atractiv și eficient și în relația cu ceilalți internauți, posibilitatea de a comenta postările de aici
fiind mult mai ușor de realizat, în comparație cu reacția pe un site.
Blog provine de la expresia din limba engleză web log, adică jurnal pe internet , denumire
bine justificată pentru că pe această pagină utilizatorul își poate prezenta articolele mult mai
ușor, care au un caracter mult mai personal decât la un site, despre care am scris. De multe ori
blogurile sunt folosite de administratorii unor site -uri instituționale ca interfață, motivul fiind
conectarea la domeniul respectiv și modalitatea ușoară și rapidă de a scrie pe această pagină.
Apariția blogurilor a produs o adev ărată manie în anii 2000 și aproape fiecare celebritate,
jurnalist, artist și alți lideri influenți și -au creat propriul jurnal pe internet. Nici cerecetătorii și cei
pasionați de domneiul teologiei nu au ocolit această variantă de a comunica în virtual.
Theoblogy este un termen care definește textele de teologie scrise pe bloguri. Cuvântul
theoblogical apare în peste 10.000 de pagini web potrivit cu Google. Revista Christianity Today

188
a scris despre o revoluție teoblogicală și despre blogosfera creștină241. Este remarcabil faptul că
și în acest spațiu on-line Evaghelia Împărăției lui Dumnezeu se proclamă, așa după cum
subliniază și Lc 16,16 , mai mult pentru a intra în ea, nu trebuie timpul pierdut, ci se ia cu năvală.
Wordpress și Blogspot sunt două platforme apărute în anul 2003 care găzduiesc bloguri
din întreaga lume, prima asigurând pagini -blog pentru 60 de milioane de site -uri, fiind cel mai
popular din clasa sa de profil.
Misionarismul în universul on -line, am detaliat până în acest moment, este, ca formă,
total diferit față de ceea ce a însemnat el până acum, iar de încercăm un rezumat teologic mai
specific al misiunii, nu în mod tradițional, el este răspândirea c redinței, expansiunea domniei lui
Dumnezeu, convertirea păgânilor și fondarea de noi biserici242.
Cum poate un comunicator creștin să transmită mesajul Imago Dei pe un blog este o
întrebare la care vom enumera câteva varinate: articole pe tematici specific e, care să aibă titluri
directe, sugestive, la subiect; meditații zilnice pentru suflet; albume fotografice de la
evenimente creștine notabile; citatul zilei – care poate fi un verset biblic sau o cugetare a unui
Părinte al Bisericii, clipuri video cu pr edici, link -uri către site -uri ce tratează anumite subiecte
creștine și clipuri muzicale video.
Timp de 9 ani, între 2005 și 2014, am coordonat blogul Eveniment Creștin243, aflat în acei
ani pe primul loc în clasamentul Google la căutarea expresiei evenimen t creștin, spațiu on-line la
care zilnic am postat anunțuri cu evenimente creștine din țară și străinătate, recomandare de cărți
creștine, de filme cu mesaj creștin, articole cu diverse tematici, recomandări spre alte site -uri de
profil, concursuri, clipu ri muzicale video, în special adresate adolescenților și tinerilor, și
interviuri cu diferite personalități care au un impact creștin în locul în care Dumnezeu i -a așezat.

3.3.3 Selfie și imaginea divină

Pe platformele on-line Facebook , Twitter, Instagram, Youtube și nu numai. exemplul
personal are mare impact; ne referim la acei useri care sunt lideri în vizualizări. Dacă ei
promovează ceva anume, se înțelege că acel ceva este bun, necesar. Oamenii încep să aibă mai

241 Cf. A. Sparado SJ, Web 2.0, Relationship in the Internet Age, pag.32.
242 D. J. Bosch, Transforming Mission , Orbis Books, New York, 1991, p ag. 11.
243 http://evenimentcrestin.b logspot.com, ( descărcat la data de 9.2.2019 ).

189
multă încredere într -un produs probat de alții, decât într -unul abia apărut și doar prezentat.
Așadar, subliniem rolul pe care un lider creștin îl poate avea în răspândirea Imaginii Divine și pe
baza unei vieți de credință valorice, dovedite, binecuvântate.
Selfie -ul, sau fot ografia autoportert, făcută de utilizator, a devenit o cultură. Lumea
iubește selfie -urile pentru că sunt personale, imaginea pe care o postează este aleasă de aceasta,
totul vorbește numai despre persoana respectivă. Selfie -ul reprezintă 100% numai voința și
imaginea autorului.
Autoportretele apar zilnic în rețelele amintite într -o proporție covârșitoare. Cercetarea
personală arată că peste 70% din postările dintr -o zi sunt de fapt selfie -uri. Astfel că prezența
autoportretelor cu lideri creștini, preoți , alți slujitori și a unor oameni influienți pe aceste pagini
elecronice pot avea un impact așteptat și meritoriu.
Sunt useri care subscriu teoriei lui Mine, care afirmă că individul este o creație continuă a
societății, iar aceasta este o creație neîntre ruptă a indivizilor244.
Acești subiecți aflați în situații speciale înseamnă puncte de atracție pentru ceilalți
internauți. De exemplu, un preot aflat într -o călătorie de misiune în Africa, în momentul în care
oferă pe Facebook , Twitter, Instagram și chiar Youtube selfie -uri zilnice cu acțiuni făcute în acea
deplasare, profilul și imaginea sa devin altele, mult mai accesate de către ceilalți din comunitatea
virtuală.

3.3.4. Emoji, emoțiile umane și Sfintele Scripturi

Emoji, pictogramele sau ideogramele folosite în spațiul virtual, ce sunt de diferite genuri,
precum expresiile faciale, obiecte lecomune, locuri, stări ale vremii și chiar animale, au devenit
puncte esențiale într -un proiect adresat excusiv internauților, deoseb it de relevant pentru
universul www. Este vorba de Biblia cu emoji sau Biblia unde majoritatea cuvintelor sunt
înlocuite cu pictograme245.
Traducerea cu ideograme este considerată de cei care au realizat -o ca fiind un mod
puternic și în acelai timp amuzant de a împărtăși Evanghelia, lucarea având 3300 de pagini și
este subintitulată Scriptura pentru mileniali . Dacă am merge în viitor 100 de ani, cred că ar

244 Cf. W. Doise, J -C. Deschamps, G. Mugny, Psihologie socială experimentală , Polirom, Iași, 1999, p ag. 46.
245 Cf.www.bibleemoji.com, descărcat la data de 21.2.2019.

190
exista această Biblie. Am dorit prin aceasta să fac accesibil textul ca și cum l -am posta pe Twitter
și să fie mult mai agreabi pentru generația tânără care nu prea mai este iinteresată de conexiuni
religioa se și mersul la biserică, în comparație cu generațiile părinților lor sau chiar mai
îndepărtate246.
O particularitate interesantă pentru cercetarea noastră ține și de simbolul @, prezent în
lumea internetului. Acesta are origini intersante, neașteptate. Cel mai vechi document are de -a
face cu o traducere în limba bulgarilor a Cronicii lui Constantin Manasses , unde semnul folosit
era folosit ca simbol pentru cuvântul Amin .
Programatorul Ray Tomlinson îl include în codul mesajelor electronice în anul 1971, ca
indicator al adresei, deoarece trebuia folosit un simbol specific, care să nu fie confundat cu alte
semne prezente pe tastatura computerelor.
Biserica prin comunicatorii ei on-line este provicată astăzi la propovăduirea Scripturii în
diverse moduri. Prin eva nghelizarea în modul virtual înțelegem , dintr -o perspectivă, efortul
Bisericii de a aduce înapoi pe aceia care s -au îndepărtat. Totuși, este dificil să se tragă o linie din
moment ce nu știm cine a ap arținut cu adevărat convertirii. Dar c u siguranț ă că întotdeauna este
o diferență între lucra rea care se face unde Logosul nu a fost predicat niciodată și o țară unde
oamenii au fost sub influența lui vreme de secole247. În universul www întâlnim ambele cazuri.
Rețelele de socializare sunt o provocare din multe puncte de vedere iar oamenilor le place
ideea că faptele lor sunt acceptate, apreciate și pot aduce o bună inflență în viața altora. Dacă
aceste pagini virtuale sunt o provocare, aceasta nu însemană că ace st mediu nu este concurențial
și că atât personalitățile piblice cât și instituțiile creștine nu au nevoie de strategii de comunicare
și optimizare în zona online.
În universul www , pe care l -am definit în paginile anterioare, comunicarea automat se
împarte în două categorii distincte, respectiv online și offline iar pentru a putea interacționa rapid
și eficient, utilizatorii este bine a folosi în postări cuvinte -cheie sau tag -uri. În domeniul strict al
cercetării de față, câteva cuvintele -cheie sunt: Dumnezeu, Isus Cristos, Imago Dei, Biserică,
credință și creștinism .

246 Cf. http: theguardian/technology/2016/may/30/emoji -bible -arrived -god-king-james, (descărcat la data de
21.2.2019 ).
247 J. H. B avnick, An Introduction to the Science of Missions, Presbyterian and Reformed Publishing CO.
Phillipsburg, New Jersey, 1960, p ag. 74.

191
Dacă subiectul Imago Dei are câteva coordonate definitorii, la fel se întâmplă în cadrul
platformelor electonice, unde un profil trebuie să aibă mai multe elemente de identitate, după
cum urmează: sigla sau logo, un design în ton cu profilul, culori bine gândite, fotografii și video –
uri extrem de bine alese, caracteristice și atractive.
Pentru o tematică strâns legată de creștinism, în acest mediu online este necesară în
primul rând crea tivitatea, pentru a știi cum să fie îmbinate cerințele pieții cu mesajul biblic.
Așadar, logo -ul, design -ul profilului, fotografiile, videouri și postările în scris ori audio trebuie să
cucerească prin relevanță, atractivitate și mesaj cristic, direct și b ine elaborat.
Deși domeniile sunt total diferite, ne permitem a sublinia un element comun între lumea
virtuală și Imago Dei , respectiv vizibilitatea. Acest punct, cadru, poate fi analizat în două direcții:
felul în care arată profilul unui utilizator în mo mentul în care cineva în accesează – vizibilitatea
paginii și cât de căutată, în trend, este respectivul user, adică întâietatea pe care o are utilizatorul
în comparație cu alții – vizibilitatea prin statistici.
După cum comunicarea este esențială pentru identitatea Bisericii, rolul pe care aceasta îl
are în viața culturală prezentă este deosebit de important, comunicarea digitală atingând toate
sferele de activitate ale Bisericii248.
Fiind noua creație a lui Dumnezeu, creștinul este responsabil pentru a fi în miniatură,
imaginea Creatorului printre semenii căutători de împlinire iar una dintre cele mai necesare texte
biblice supuse atenției este cel din Mt 25, 14-30, respectiv Parabola talanților. Acesta este un
pasaj crucial pentru v iața creștinului iar în analiza subiectului nostru demonstrează importanța pe
care urmașul Domnului trebuie s -o arate față de darurile primite din partea Creatorului și în
universul on -line.
Pe baza parabolei și nu numai înțelegem deslușit că stăpânul Du mnezeu ne oferă toate
lucrurile bune și unele dintre acestea ni le încredințează. Talanții pe care creștinii i -au primit din
partea lui sunt bunurile sale, avuț ia sa. Acum știm peste ce suntem administratori. Și în mediul
virtual am primit din partea lui D umnezeu diferiți talanți spre a face cunoscut lumii imaginea și
dragostea sa, planul mântuirii.

248 Cf. D. Zsupan – Jerome, Connected Toward Communion, The Church and Social Communication in the Digital
Age, pag. XIII.

192
Conform versetului 15 din textul amintit, imediat cel ce a primit cinci talanți a acționat
pozitiv și i -a pus în negoț. Asemenea lui parte a lumii creștine, cu deschidere spre comunicarea
în lumea wwww, este chemată a folosi această unealtă spre glorificarea lui Dumnezeu.
Deosebit de interesant este rezultatul pe care îl are cel ce a primit cinci talanți, el reușind
să câștige dublu, după cele afrimate în v. 16 al textului. Acest rezultat nu este întâmplător și la fel
se poate întâmpla cu cei care doresc să fie la dispoziția Domnului lucrând în mediul virtual cu
mijloacele utile, relevante și biblice în conținut.
Ca și ființe create, copii ai lui Dumnezeu, ind iferent de am primit doi talanți sau mai
mulți, stăpânul a toate ne -a dat, ne -a oferit darurile cu o țintă precisă iar în parabola de față și
slujbașu cu doi talanți a realizat și el dublu.
În perimetrul comunicării on-line este necesar a nu semăna cu sl ujitorul ce a primit un
singur talant, pentru că Domnul ne va cere socoteală de tot ce am primit și modul în care am
administrat avuția sa . Astfel, ar fi cât se poate de bine ca oamenii credncioși Domnului și în
lumea virtuală să primească din partea stăp ânului aprecierile și promisiunile făcute celui ce
primise cei mai mulți talani, și anume, privind la v. 21, pentru că am fost credincioși în puț ine
lucruri, acum te voi așeza peste multe lucruri; de aceea intră în bucuria stăpânului.
Intervenția celui de-al treilea slujitor și modul în care Domnul îi răspunde ne subliniază
clar felul în care unii ar trebui să procedeze cu darurile primite. Banii ar fi trebuit să ajungă la
bancheri și la reîntoarcerea sa, stăpânul să primească cu dobândă ce era al lui. Șocant este finalul
dat și porunca pe care Domnul o are cu privire la ultimul slujitor: acel netrebnic să fie aruncat
afară unde va fi nenorocire. El d eja în întuneric , de aici înțelegem deslușit că pașii spre întuneric
pornesc când nu mai lucrăm pentru Domnul.
Cercetând Scripturile înțelegem deslușit faptul că acestea sunt esența celui mai avizat
manual de misiune , în care pot fi identificate diferite paradigme misionare. De la Gen 3 până la
Apoc 20, g ândul lui Dumnezeu și planul Său de evanghelizare a lumi i este evident iar Vechiul
Testament este plin de imagini a unei omeniri restaurate, trăind în pace și fericire într -o nouă
creație249.

249 L. Newbigin, The Open Secret, Eerdmans Publishing, Ediție revizuită, Michigan, 1995, p ag. 42.

193
3.3.5 Banner -ele on-line și promovarea valorilor creștine
Reîntorși spre nuanțele ce țin de modalitățile de a comunica Imago Dei în spațiul www,
luăm în analiză bannerele on-line, care sunt panourile publicitate care se găsesc în mediul virtual
atât în rețelele despre c are discutăm, cât și pe site -uri, platfome, mmotoare de căutate, bloguri și
altele. Bannerele se comandă pentru a promova un produs, o persoană sau o instituție. Bannerele
care să promoveze tematica noastră pot face reclamă la un eveniment creștin notabil , la o
ceremonie, la o Biserică, la un produs tipografic, film sau emisiune radio ori TV. Bannerele se
comandă pentru a promova produsul pe alte pagini care au mare vizibilitate, adică sunt mii sau
sute de mii de accesări ale respectivei mărci, brand .
Promovarea este cartea de vizită în mărime necesară, adică atât de amplă încât să se știe
concret ce anume facem. Promovarea realizată cu o strategie precisă poate aduce succes iar în
caz contrar să mai închidă din oportunități.
Promovare a on-line trebuie să fie realistă. Când promovăm proiectul nostru , tema Imago
Dei, este definitoriu să se cunoască următoarele aspecte : pe scurt, cine suntem și ce anume
facem , care este modul nostru de a acționa, oferirea de exemple, mărturii cu rezultate din
proiect, desigur ce obiective avem în plan . În acest punct, fotografiile sau – și imagini le video
sunt necesare a fi relevante și a arăta instantanee din acțiuni le realizate, pentru transparență.
Fără publicitate existăm pe piață dar nu se știe cine suntem . Cu cât promovarea este mai
diversă , cu atât are mai multe șanse să ajungă la cât mai mulți oameni. Peridiocitatea elementelor
de promovare este și ea de subliniat – dacă se pierde relația cu publciul, partenerii, donatarii și
alții, atitudinea capătă nuanțe diletante.
Într-un chip special, în timpurile moderne, Biserica în fața curentelor de gândire care se
plasează într -o netă antiteză cu creștinismul, aceasta a trebuit să se apere, căutând să opună
acestor curente pincipiile revelației și ale rațiunii250.
Enumerăm în următorul paragraf câteva modalități eficiente de a promova tema cercetării
noastre în stațiul rețelelor Social Media : articole tematice, redactarea de comunicat e de presă,
filmarea unui interviu video sau – și audio cu un invitat , realizarea u nui promo , a unie reclame de
1 min ut sau 30 secunde și oferirea spre public un reportaj cu o activitate din proiect , acesta din
urmă având o durată de timp, nu mai mare de 4 minute.

250 Cf. I. Mărtincă, Cultura și educația în doctrina socială a bisericii, pag. 14.

194
Platformele on -line pot prezenta și arhiva diverse materiale printate, care prin copiere,
scannare, pot fi postate integral pe o pagină electronică. Vom enumera câteva dintre acestea, spre
a evidenția modul modern și eficinet prin care se poate promova Log osul.
Internetul s -a transformat într -o rețea socială, un spațiu de participare publică și
distrebuție de informație, conetează oameni obișnuiți care vor să împărtășească cu alții idei,
cunoștințe și momente din viața lor251.

3.3.6 Tipăriturile virtuale și transmi terea chipul divin în era digitală

Broșuri le on -line, de d iferite genuri , de preferat în format A 5 , mai simple sau cu mai
multe pagini, color sau alb -negru , sunt destinate să prezinte lucruri c oncrete și fotografii
sugest ive legate de o temă specifică. La fel se întâmplă și cu revistele de profil. Acestea pot fi
mai ușor promovate, nu doar recomandate la evenimente, gale, conferințe, biserici, întâlniri
speciale etc.
Afișe și postere din campanii cultural -educativ -creștine . Publicitatea stradală prin afișe de
campanii ori bannere s-a transferat și în lumea internet ului și are dublă valoare – promovează
proiectul respectiv și transmite clar mesajul campaniei. Un proiect de natură moral -creștină se
poate excelent promova prin bannere web, clip uri audio și video. Campaniile de promovare a
valorilor universale , ce au la bază mesajul biblic, sunt atât de puține în România, deci o
necesitate. Am rămas plăcut surprins să văd că au apărut și la noi campanii de citire a o perelor
literare, inclusiv a Bibliei, ultima vizibilă și prin afișaj stradal dar și în spațiul virtual .
Calendare le religioase anuale on -line cu imagini atractive, sunt și acestea pe gustul unui
public foarte larg . Dacă acele calendare de perete pot ajung e doar la cei interesați și care
cumpără , iată că publicitatea de perete s-a mutat în universul elecronic și, prin simpla apăsare a
butonului Descarcă, oricine, contra cost sau gratuit, poate avea într -un minut, calendarul dorit .
Imaginea vinde, fotografia atractivă aduce utilizatori și îi face curioși de ce alt tip de material
mai există pe respectiva pagină electronică.
Sunt deja biserici și instituții de profil care au dat spre publicare albume și lucrări
tipografice de excepție cu teme precum Dumnezeu , Isus Cristos , Imago Dei , istoria Bisericii , arta

251 Cf. A. Sparado SJ, Web 2.0, Relationship in the Internet Age, pag.9.

195
în biserică, viața sfinților, realizările unor instituții de formare creștină, viața în ilustrații ale unor
personalități din mediul creștin ori lucrări cu interesante imagini de promovare a unor programe
cultural -educativ -creștine. Astfel de a lbume în imagini pot fi și de celebrare , toate fiind ușor de
postat în lumea virtuală și mai apoi accesate din orice colț al mapamondului.
Multiple sunt formele de misiune în perimetrul vast al internetului , însă misiunea creștină
își are izvorul în m isiunea lui Dumnezeu la care credincioșii sunt chemați să ia parte. Misiunea,
dacă este fundamentată biblic, reprezintă participarea noastră în calitate de popor al lui
Dumnezeu, ca răspuns la chemarea Lui, la î mplinirea misiunii lui Dumnezeu, în cadrul lumii
create de El , în vederea răs cumpărării creației Sale252.

3.3.7 Link-urile și îndreptarea internauților spre mesajul Imago Dei
În comunicarea on -line de mare însemnătate sunt și link-urile, trimiterile către alte pagini
elecronice, respectiv site -uri, platforme, bloguri și alte rețele de Social Media . Aceste trimiteri
este benefic a fi alese cu grijă, deoarece utilizatorii nu pier d prea mult vremea pe internet, dacă
nu găsesc din prima ceva ce îi interesează, atractiv. Linkurile sunt necesare a trimite navigatorii
spre articole, mesaje audio sau video cu subiecte specifice, precum: despre Dumnezeu, cine este
Isus Cristos, ce înseam nă Imago Dei , care este rolul Bisericii , importanța credinței creștine, ce
este creștinism ul, istoria creștinism ului, despre educația creștină, care sunt și rolul instituțiilor de
formare creștină, informații despre personalități din mediul creștin, detali i legate de programe
cultural -educativ -creștine și lista poate continua.
Linkurile, bannerele, meajele de orice tip, fotografiile și elementele de grafică din pagina
elecronică realizate după standarde moderne, calitatve, vor aduce trafic de utilizatori, a ccesări și
va fideliza publicul interesat de aceste subiecte.
Lumea virtuală a fost creată pentru o comunicare mai rapidă și promovare. În ceea ce
privește prezentarea cât mai relevantă a Imaginii Domnului astăzi, sunt indispensabile câteva
aspecte, pe care le vom enumera astfel: transparența activităților desfășurate de către Biserică,
instituțiile de profil și personalități din acest mediu.

252 C. J. H. W right, Misiunea lui Dumnezeu: Înțelegerea metanarațiunii Bibliei , Editura. Casa Cărții, Oradea,
2016, p ag. 22.

196
Există o cuvenită întrebare: Cum poate Biserica să -și îndeplinească menirea dincolo de
zidurile sale? Din această perspectivă, se pare că este cel din urmă capitol din lunga istorie a
modului în care Biserica își poate exprima identitatea și misiunea de a comunica253.
Astăzi, misiunea creștină în virtual trebuie văzută ca izvorând din ceea ce este
fundament al, din mișcarea poporului lui Dumn ezeu către lume. Viabilitatea justificărilor noastre
biblice pentru misiune rămâne sau se năruie în funcție de orientarea misiunii moderne , după
acest principiu de căpătâi. Toate activitățile misionare practicate de -a lung ul istoriei trebuie
reevaluate în lumina Sfintelor Scripturi254.
După cum Mântuitorul Isus Cristos și apostolii au avut ucenici și adepți, oameni care să
vină lângă ei pentru a învăța și a duce mai departe mesajul salvării, tot astfel și un utilizator din
lumea virtuală are nevoie de parteneri care să fie numiți pe paginile electronice.
Câteva sugestii sunt binevenite în a evidenția diversitatea legării de partenriate în zona
digitală, astfel că un internaut deschis cu adevărat să afle mai multe legate de apropierea și
dezvoltarea unei relații cu Dumnezeu poate fi îndreptat printr -un simplu link spre: site -ul unei
biserici locale, pagina de Facebook a unei organizații creștine, contul de Youtube al unui
comunicator creștin acreditat, link spre o revistă cre ștină ce are cont pe Instagram, spre profilul
de Pinterest al unei asociații, un link către pagina Vimeo a unui institut teologic, spre platforma
Godtube, către contul Twitter al unui preot ori spre blogul unui scriitor creștin ce are profil pe
platforma Tumblr .
Așadar, diversitatea nu este un cuvânt străin lumii virtuale; important este ca un mesager
creștin din era digitală să știe a implementa relevant Logosul prin Imago Dei în toate mediile on –
line posibile.

253 Cf. D. Zsupan – Jerome, Connected Toward Communion, The Church and Social Co mmunication in the Digital
Age, pag.1-2.
254 M. R. Spindler, The Biblical Grounding and Orientation of Mission , în Missiology: An Ecumenical
Introduction, ed. A. Camps. L.A. Hoedemanker, M.R. Spindler, Gran d Rapids, MI, Eerdmans, 1995, pag . 124 -125.

197

3. 4 BENEFICIILE COMUNICĂRII MESAJULUI IMAGO DEI
ÎN SPAȚIUL VIRTUAL

Universul on -line a creat omului o lume paralelă, o lume a refugiului, a informației, a
imaginii, a căutării de răspunsuri, unele esențiale. Astăzi cuvântul tehnologie este detronat de
expresia era digitală , aproape toul fiind la o atingere de aplicație distanță. Comunicarea digitală
și implicit cultura din mediul virtual influențează radical viețile noastre.
Sunt cel puțin șase domenii majore care ne influențează viața și toate acestea su nt, mai
nou, parte a culturii digitale. Ființa umană este influențată direct de Noua Media , TV, radio, și
presa scrisă. Toți suntem influențați de educația pe care o primim, precară sau bine structurată și
orientată. De subliniat că educația fără credința creștină ne îndepărtează de adevăr și, implicit, de
Dumnezeu.
Piața economică, în complexitatea ei, ne influențează viața iar cultura joacă și ea un rol
accentuat prin influența ei diversă asupra noastră. Credința își aduce și ea aportul în influ ențarea
vieții iar viața de familie a fiecăruia este un alt domeniu principal de care depinde caracterul și
dezvoltarea noastră personală.
Astfel fiind lucrurile, este necesar a evidenția care sunt beneficiile comunicării mesajului
divin în spațiul virtu al, punctându -le schematic sau nu, toate fiind o invitație la reflecție și la
luarea unei decizii în a deveni comunicatori virtuali ai adevăratei vieți și libertăți.
3. 4. 1 Logos și valorificarea momentului
Comunicarea instant a Logosului înseamn ă valorificarea momentului , deoarece t otalitatea
siteurilor, platformelor și a informațiilor de tip hipertext pot fi accesate de oriunde din lume, la
un click distanță prin rețeaua de internet. La câteva secunde, oricine caută acea informație în
spațiul acest a o poate găsi.

198
Valorificarea momentului înseamnă câștigarea de timp, cea mai importantă resursă pe
care ne -o oferă Dumnezeu. Fiecare secundă, ceas și fiecare zi sunt daruri – nestemate oferite de
Dumnezeu pentru împlinirea ființei umane doar în relație cu El.
Valorific area momentului înseamnă un plus de informație oferit la timpul potrivit. Pe
lângă calitatea informației, astăzi mai contează ceva: cine oferă primul această informație, și mai
ales, e de trebuință să fie și valorică, adică bazată pe surse sigure, fondate.
Cunoașterea progresivă a acestor valori nu poate să nu ducă la descoperirea unui
patrimoniu comun al adevărului și al sentimentelor care depășesc diferențele de cultură, de
tradiție, de moravuri, de aceea Biserica dorește și favorizează dialogul asupra a ceea ce ne
unește255 .
3. 4. 2 Mediul virtual și comunicarea valorilor creștine
Mediul virtual ne oferă în acest moment cea mai largă răspândire a mesajului Imago Dei .
Dacă până acum comunicarea cuvântului sfânt depindea de plasarea unui mesager crești n în timp
și spațiu, astăzi problema spațialității este simplificată de puterea tehnologiei. Ne este cuvenită
paralela între creația divină descrisă în Is 40,26 și acceptarea lui Dumnezeu ca în aceste vremuri,
ființa umană să depindă sau să se folosească d e o nouă creație, cea digitală.
Profetul Vechiului Testament ne invită la a admira creația cerului, a stelelor, a toate de pe
întinderea albastră, pe care Domnul le cheamă pe nume, puterea sa fiind nemărginită. La o altă
scară, infinit mai mică există o dependență bună de lumea internetului.
Comunicatorul creștin on -line are o mare bucurie să știe că este parte din cei care
împărtășesc lumii mesajul speranței. Uneori bucuria o primim fără să facem niciun efort și ne
încântă maxi m. De multe ori o așteptăm și vine, alteori nu. Dar starea aceea de euforie plină e și
mai bogată când putem și noi să fim părași. Atunci am realizat și noi o clipă de optimism
remarcabil , în slujba Împăratului .

255 Cf. I. Mărtincă, Cultura și educația în doctrina socială a bisericii, pag. 11 .

199
3. 4. 3 Dialog ul la secundă, calitate și cantitate în com unicare
Stabilirea unui dialog în câteva secunde cu cel ce emite sau cu cel ce recepționează
înseamnă avansarea calitativă și cantitativă în comunicare. Epoca telegramelor, a scrisorilor a
trecut, nici măcar e -mail-ul nu mai este atât de popular. Niciun curierat rapid fizic nu poate
concura cu distribuția de informație din spațiul on -line. Într -o lume a lucrului făcut instant este
deosebit de important ca dialogul necesar să aibă loc în intervalul de timp dorit.
În contextul cercetării noastre se cunosc cazuri în care pentru că mesajul Imago Dei a
ajuns la timp, persoanele respective au fost salvate de la suicid sau oprite să facă anumite fapte
care mai târziu să le dăuneze în conviețuirea pașnică și rodnică alături de semenii lor.
Indivizii caută să mențină sau să acceadă la o identitate socială pozitivă iar aceasta este
bazată, în mare măsură, pe comparațiile favorabile, care pot fi făcute între gr upul de apartenență
și alte grupuri pertinente. În momentul în care identitatea socială este nesatifăcătoare, indivizii
vor căuta să părăsească grupul cîruia îi aparțin pentru a intra în alt grup mai pozitiv. În
constituirea identității sociale a individul ui, evaluarea propriului grup social este determinată de
raportarea la alte grupuri specifice, prin intermediul comparațiilor sociale, în termeni de atribute
sau caracteristici valorizate256.
3. 4. 4 Despre esența vieții internauților adolescenți
Prin comunicarea mesajului Imago Dei în spațiu www, adolescenților li se oferă ocazia
de a descoperi esența vieții și o direcție sigură în conviețuirea umană.
Adolescenții au o atracție naturală pentru comunicare și afirmare. Comentariile care se
pot lăsa la orice postare din mediul on -line le oferă lor ocazia de a se afrima și a -și exprima
punctul de vedere.
Acest tip de comunicare digitală îi ajută pe adoles cenți și în stabilirea optimă de relații iar
următoarele sunt definitorii: – relația adolescent – părinte, adolescent – adolescent și adolescent –
profesor, educator. În vremea adolescenței, aproape fiecare persoană cu vârsta între 14 și 17 ani
crede a avea p utința de a realiza totul, a cuceri totul. Este pornirea vieții, startul aproape pe
picioarele lor în viață și pregătirea pentru viața de apoi, care poate fi bună sau poate fi rea,

256 Cf. W. Doise, J -C. Deschamps, G. Mugny, Psihologie socială experimentală , pag.42,43.

200
depinde de ce aleg. Desigur, persoanele mature trebuie să încurajeze pornir ile și năzuințele bune
ale celor tineri, să le ofere credite și susținere, pentru că numai Dumnezeu știe ce poate fiecare și
ce drum în plină ascensiune poate avea respectivile persoane.
Dar viața nu înseamnă numai adolescența, ea fiind parte a vieții, o etapă, însă nu în
această perioadă se pot face toate lucrurile, deoarece dezvoltarea noastră armonioasă are loc pe
întreg parcursul vieții, după cum am fost creați de Dumnezeu. Este vitală comunicarea mesajului
Imago Dei în spațiu www adolescenților pen tru că aceștia sunt cei mai expuși vicilor de tot felul
care își au și acestea locul lor bine cunoscut în universul digital.
Prin descoperirea Imago Dei adolescenții pot înțelege că această vârstă trebuie să
însemne pentru fiecare realizarea unor relaț ii bune, descoperirea lucrurilor importante ale vieții,
dezvoltarea unei culturi, investiția în educație, timp pentru călătorii și, nu în cele din urmă, o
apropeire tot mai efervescentă față de Dumnezeu. Și lor le este recomandat mesajul biblic din
Jud 6,12 în care îngerul a zis: Domnul este cu tine, viteazule .
A educa înseamnă a lua de mână o persoană și a o ajuta să perceapă sensul integral al
realității, a o ajuta să se raporteze la realitate, nu la visuri, pentru că orice autentic proces
educațional î ncepe cu un act de realism, învățând deosebirea dintre bine și rău, adevăr și fals,
dreptate și nedreptate.257

3. 4. 5 Introvertitul în spațiul digital
Introvertitul din viața reală poate comunica mai ușor în spațiul digital. Deși comunicarea
la distanță prin internet nu ne oferă posibilitatea de a observa reacțiile celui cu care suntem în
dialog, dacă unul dintre cei care comunică este introvertit, atunc i șansele ca el să poată
intercaționa în largul său sunt mai mari în mediul virtual. De aceea, exprimarea trebuie să fie
clară, sinceră și să evite familiaritățile premature. Pentru introvertitul care tinde să cunoască
sincer mai multe aspecte legate de v iața spirituală, mediul www nu este altceva decât un
perimetrul deosebit de valoros în accesarea informațiilor dorite.

257 Cf. Wilhelm Dancă, Și cred și gândesc , pag.10.

201
Orice mesaj comunicăm în spațiul on -line trebuoe să fim conțtienți că acesta oferă încă o
impresie despre noi în ochii internauților. În comunicarea digitală sunt câțiva pași care trebuie
făcuți pentru a realiza un dialog real și necesar, pași precum: a fi diplomat, politicos, deschis să
știi câteva informații despre interlocutor. Simțul umorului în conversațiile de gen destind
atmosfera și comunică faptul că o astfel de persoană este inteligentă, cultivată și deschisă spre
dialog nu monolog.
Introvertit sau nu, răspunsul dat la timp în lumea digitală este vital pentru continuarea
unui dialog de durată. Trăind în era instant și răspuns ul trebuie să fie pe măsură, rapid, calculat,
interesant, respectuos și cu informațiile așteptate precise. Neapărat mesajul trebuie încheiat cu un
mulțumesc pentru corespondența avută.
Revoluția tehnologică de azi, care se schimbă pozitiv de la o zi la alta face în așa fel încât
interacțiunea socială să se desfășoare din ce în ce mai mult în spațiul digital. Sunt persoane
pentru care comunicarea în virtual este o completare necesară la relațiile de tip față în față, pe
când la altele aceasta înlocuiește comunicarea tradițională.

3. 4. 6. Comunicarea on -line și descoperirea Logosului
Prin comunicarea on -line astăzi oricine Îl poate găsi pe Mântuitorul. Aflarea adevărului
precum și creșterea spirituală au loc cel mai bine în contextul relațiilor. Relațiile interumane sunt
atât de importante pentru că pot conduce pe oameni la Isus Cristos iar pentru a ajunge la El este
nevoie ca ei să cunoască biserica, comunitatea credincioșilor relaționali258. Mântuitorul Isus
Cristos poate fi descoperit prin ajutorul, călăuzirea, Duhului Sfânt în mediul on -line oricine prin
următoarele varinate: un mesaj scris care să explice pașii necesari convertirii, reportaj foto cu
informa ții importante legate de Imago Dei , clip video cu detalii esențiale pe o tematică creștină,
prezentare grafică cu o îmbinare deosebită între simbolism și creștinism; lista fiind mult mai
complexă.
Creștinii cunosc bine expresia Dumnezeu nu ne lasă , pentru că aceasta este una din
promisiunile și împlinirile Sale. Unii in ternauți este foarte posibil să fie sceptici și să întrebe cum
ar fi posibil acest lucru, privind la ce se întâmplă în jurul nostru. Scriptura afirmă în repetate

258 Cf. D. Fields, Lucrarea cu tinerii: scopuri și temelie, Editura Noua Speranță, Timișoara, 2005, pag. 255.

202
rânduri că Dumnezeu nu îi părăsește niciodată pe copiii Săi, mai mult, îi ajută întotdeauna. N u
doar că simte cu noi, dar ne și oferă modalitatea de a rezolva problema, inclusiv în spațiul digital.
Nimeni nu știe mai bine ca El în a rezolva necazurile noastre iar cel credincios a
experimentat cu siguranță următorul fapt: Domnul nu l -a lăsat să gre șească. A fost tentat să fac o
alegere greșită, o mutare defectuoasă însă Domnul nu l -a lăsat să pășească pe un drum cu o
destinație negativă. Cum este posibil acest lucru? El împiedică decizia respectivului de a face
acel lucru, niște uși s -au închis. În acel moment creștinul realizează că atitudinea era total
nepotrivită. Grija Sa a fost dovedită nu după nenorocire, ci înainte. Adevărate sunt cuvintele din
Ps 18,1, unde autorul se întrebă retoric, cine este Dumnezeu în afară de Domnul, cine oare este o
stâncă în afară de Dumnezeul nostru cel adevărat?
Sunt câteva acțiuni ce țin de necesitatea ființei umane de a comunica în lumea digială,
așadar pe unele dintre acestea le vom prezenta succint, subliniind relația acestora cu descoperirea
mesajului Imago De i.
3. 4. 7 Aspirație și acțiune în on -line
Aspirația de a realiza ceva, de a fi creativ se îmbină și în acest mediu cu dorința de a fii
mereu în acțiune. Creativitatea este un complex proces mental și social, particular dar cu aspirații
– în forma finală – spre publicul larg, proces ce însumează ge neraraea de idei și concepte noi ori
asocierea unora cunoscute cu idei noi, în premieră. Creativitatea se dovedește a fi
multidimensională și nu este proprie numai artelor, ci fundamentală și pentru științe și pentru
toate domeniile vieții cotidene.
3. 4. 8 Imago Dei la capitolul Noutăți
Dorința de a cunoaște mereu ceva nou și implicit mesajul Imago Dei. Studiile efectuate
recent ne arată că această tendință de căuta mereu ceva nou este una din trăsăturile umane ce ne
mențin chiar sănătoși și fericiți iar odată cu trecere aanilor favorizează dezvoltarea personalității.
Această tendință desigur poate cond uce la un comportament antisocial, însă dacă se
combină cu dorința de avnetură a cunoașterii, cu perseverența și curiozitatea, plus conștinetizarea
că lumea aceasta nu s erezumă doar la persoana noastră ca indivizi singulari, atunci această latură

203
poate du ce direct la dezvoltarea creativității și la un progres social.259 În acest punct al
comunicării digitale intră mesagerul creștin cu un cuprins informatic divers, relevant și mereu
actual, atractiv, care, realizat sub binecuvântarea Creatorului va avea rezul tatul suveranității
divine.
E de trebuință a medita la care sunt destinațiile mele? În cotro mă îndrept? De ce acolo ș i
mai ales să Îl întreb pe Dumnezeu dacă sunt niște acțiuni și direcții benefice, binecuvantate, care
să îmi aducă un real folos în viața de zi cu zi. Dacă nu dau importanță destinațiilor mele, și sunt
care încotro, așa… să treac ă viața, aceasta va trece sigur. Unii se întreabă de ce trăiesc? Nu e rău
să întrebi, d in contră, dar întreabă la timp, n u când trebuie să corectezi, ci când treb uie să
realizez i, să ridic i, să contruiești. Î ncotro, Doa mne? E atât de bine să știm că m arelui Dumnezeu
Îi pasă de orice detaliu din viața mea. De aceea este excelent, este o mare binecuvântare să
trăiesc viața în Voi a lui Dumnezeu. Încotro, Doamne? Spun e-mi, Tu. Rut a răspuns: „Nu sta de
mine să te las și să mă întorc de la tine! Încotro vei merge tu voi merge și eu, unde vei locui tu,
voi locui și eu; poporul tău va fi poporul meu și Dumnezeul tău va fi Dumnezeul meu… Rut 1:16
3. 4. 9 Acceptarea în lumea virtuală
Dorința de a fii acceptat și lumea virtuală – Fiecare dintre noi avem această dorință de a
fi acceptați în anumite cercuri, grupuri sociale, unde să simțim apreciere, respect, deschidere spre
dialog și chiar stabilirea unor planuri împreună. Acceptarea în aceste grupuri ne ajută să ne găsim
mai bine calea spre noi înși ne, devenim mai conștienți de propriile noastre puteri, suntem mai
capabili să acționăm pozitiv, suntem mai mulțumiți de viața pe care o avem, putem face
schimbări în caracterul nostru și implicit în comportament.
Indivizii încearcă să mențină sau să m ărească stima de sine, ei caută să acceadă la o
poziție pozitivă despre sine. Identitatea socială poate fi pozitivă sau negativă, în funcție de
evaluările care tind să fie împărtășite social, acelor grupuri care contribuie la constituirea
identității socia le a individului260.
În era digitală chiar prin intermediul universului on -line există deschidere pentru ființa
umană de a se apropia cu încredere de Cuvântul întrupat și Biserică. Astăzi există mari

259 Cf. C. R. Cloninger, Feeling Good, The Scienc e of Well -Being, Oxford University Press, New York, 2004.
pag. 7
260 Cf. W. Doise, J -C. Deschamps, G. Mugny, Psihologie socială experimentală , pag. 42.

204
comunități în perimetrul www, cu z eci de mii de membrii , care împătășsc aceleași pasiuni,
idealuri și filozofii de viață. Internautul care dorește să se integreze într -un grup social cu
înclinații spre viața spirituală are ocazia la secundă de a descoperi unul.
Cuvintele Mântuitorului din Mat 24,14, Evangheli a Împărăției va fi vestită în toată
lumea, ca mărturie pentru toate neamurile; atunci va veni sfârșitul, se împlinesc azi cu o putere
de neimaginat, dovadă fiind numărul impresionant de oameni care caută Imago Dei pe internet.
3. 4. 10 Imago Dei în virtual alungă singurătatea
Sunt situații în care unora dintre semeni li se pare că totul în jur se năruie, simt o
sfârșeală, simt că totul este un nonsens. E periculoasă starea, parcă nu mai pot face nimic, totul
este pierdut. Dar este o minciună și acesta este mesajul Imago Dei . Este adevărat că astfel de
gânduri există dar nu ajută la nimic. Viața ne lovește uneori , așa spunem însă, de fapt nu este ea,
sunt oamenii fără de inimă care ne împing în situații paradoxale. Dar cei în depresie trebuie să
știe că există un justițiar drept , Domnul Dumnezeu, care este Drept și dreptatea lui nu are lacune.
Omul nu a fost creat pentru a sta singur nici măcar un minut. El trebuie să comunice cu
cineva, de preferat față în față, pentru că vorba transformă, iar cuvântul bun vindecă prin
transmi terea mesajul cristic în mediul on -line. Individul uită pentru o anumită perioadă de timp
de poverile psihice și prin găsirea Bisericii el poate fi total vindecat, inclusiv din punct de vedere
spiritual.
Uneori în viața noastră apar oameni rău intenționaț i. Sunt la serviciu, școală, acasă sau
chiar între prieteni. Își fac simțită prezența când nu te aștepți și sunt de cele mai multe ori
imprevizibili în toate. Acționează haotic sau după un plan, se mișcă doar pentru a face rău. În
ecuația aceasta, se înțel ege, creștinismul la ei, de îl declară, este un mare paravan.
Motivele pentru care se manifestă violent în dverse forme și straniu sunt multiple: lipsa
acută de realizări personale, invidia, stima de sine inexistentă, lipsa totală de cultura și, sau, o
posibilă boală a sistemul nervos. Soluția este descoperirea mesajului Imago Dei în virtual, este
îndepărtarea de rău, de plaga aprigă a răutății și a lipsei totale de educație. Posedarea are mai
multe forme iar salvarea spirituală este a cere Bunului de Sus acum adapostul cel mai sigur. În
perimetrul on -line se găsesc potrivitele resurse binecuvântate pentru îndepăratea singurățătii.

205
3. 4. 11 Relaxare și accesare în virtual
Survolarea în spațiul digital este o variantă de relaxare, căutarea acelei stări de bine,
dorită de fiecare ființă umană. Starea de bine, uneori, pentru unii nu înseamnă foarte mult. Poate
fi doar a citi un roman bun, este normalitatea uitată, pierdută sau vândută pe prea mult virtual și o
încordată nepăsare. Adevărata pace o primim din experimentarea puterii divine în viața noastră,
pace pentru care Isus Cristos a plătit, după cum scrie Isa 53,5, El fiind strîpuns pentru păcatele
noastre, zdrobit pentru greșelile noastre, de aceea pede apsa care ne oferă pacea a coborât peste El
și astfel prin rănile sale suntem vindecați.
În starea de relaxare toate lucrurile le percepem altfel și putem acționa cu imparțialitate,
mai mult, lucrurile le învățăm mai ușor când suntem relaxați261. Sunt int ernau ți care în
momentul în care scriu, se simt bine, împliniți, este ca o terapie. Scriu despre călătoriile lor,
întâmplări din copilărie, alții pentru a aduce un zâmbet și mister, toate având în vedere și această
stare de împlinire. Gustați și vedeți ce bun este Domn ul Dumnezeu, citim în Ps 34,8. Ferice de
cel care se încrede în Atotputernicul. Da, merită încercat, garantat. A nu uita că pentru a face un
bine, nu trebuie multe – ajunge un pic de voință și restul darul inimii.
Survolarea în spațiul digital este o vari antă de relaxare și prin admirarea lucrărilor
fotografice, a unor opere de artă expuse, a unui film bun cu tematică creștină, a unor interviuri
care au ceva motivator de comunicat, vizionarea unui documentar cu o tematică spirituala de
interes general și l ista poate continua.
3. 4. 12 Modele în mediul digital
Căutarea de modele pozitive în mediu digital este o cale spre descoperirea modelului
suprem de viață și credință.
Fiecare ființă umană se dezvoltă și are nevoie de modele, calitatea acestora influențând
fiecare cuvânt și acțiune ulterioară, care vor avea efect asupra noastră. Aceste exemple de urmat,
modele, ne definesc ulterior caracterul și stilul de viață, ajutându -ne la dezvoltarea emoțională,
cognitivă și comportamentală.

261 Cf. P. Avram , Renăscut din propira cenușă, Editura Mix, 2005, p ag. 38.

206
Comunicatorul creștin din virtual este mereu în vizorul celorlalți iar aceștia sunt măcar
curioși să vadă dacă îndemnul Scripturii este aplicat de cel ce îl comunică. Relația dintre
comunicat or și receptor depinde de modul în care construim sau nu podul de comunicare.
Puterea de a schimba semnificativ viețile oamenilor nu ține de totaliattea sfaturilor oferite – deși
ele joacă un anumit rol, ci de capacitatea de a conecta doi oameni spre a -și împărtăși împreună
experiențele avute262.
În lumea virtuală putem găsi la capitolul modele demne de urmat și eroi contemporani ai
credinței, unii dintre aceștia păstași a trăi mulți ani în închisoare pentru că au avut curajul de a -și
mărturisi desch is credința. Aceștia n -au făcut o faptă rea pentru a ajunge acolo , ci au crezut în
libertatea religioasă, de exprimare și în Dumnezeu. Au crezut în El și au avut de suferit. Este și
exemplul lui Richard Wurmbrand, personalitate religioasă care a suferit 14 ani în închisoare a
comunistă. El și -a dovedit credința, n u a negat -o și a putut mărturisi că anii din închisoare nu i s –
au părut lungi deoarece în celula sa a descoperit că dincolo de credință și iubire, există bucuria
întru Domnul, o adâncă și extraordi nară fericire, fără de seamăn în lumea aceasta263.
În acest punct al cercetării este necesară întrebarea în ce mai cred internauții? Cred în ei
înșiși, în carieră, în faimă, în relații ? Cred doar în ziua de azi , clipa prezentă ? Atât de puțin? A
crede în lucruri, e pierdere de timp, pentru că trec. Credința este motorul vieții iar o relație reală
cu Dumnezeu este vitală. În ambianța ei, posibilitățile sunt maxime, de aceea autorul episolei
scrie la 1 Cor 2,5, ca a noastră credință să nu fie bazată pe ș tiința oamenilor, ci pe puterea
nemărginită a lui Dumnezeu.
Gândirea modernă su sține că adevărul absolut este acolo undeva în afară, gata pentru a fi
găsit de căutătorul insistent al adevărului. Pentru postmodernism, adevărul nu există izolat de
experie nța subiectivă, așadar, nici o variantă de adevăr nu este mai deosebită, mai semnificativă
decât alta. Unele forme de postmodernism sunt inerent pluraliste – unii postmoderniști cred că nu
există adevărul absolut. Gândire postmodernă nu acceptă noțiunea il uministă care susține a
obiectivitatea cunoașterii264.

262 Cf. L. Crabb, Conectarea interpersonală, Editura Imago Dei, Oradea, 2007, p ag. 49.
263 CF. R. Wurmbrand, Cu Dumnezeu în subterană, Editura Stephanus, București, 2007, pag. 5
264 Cf. B. N. Truman, Pentecostal and Postmodern Hermeneutics: Comparison and Contemporary Impact,
Wipf & Stock, 2010, pag. 70.

207
Găsirea modelului sprem de viață și credință în lumea digitală înseamnă descoperirea lui
Isus Cristos, viața sa, învățăturile și dovedirea dragostei sale fără de margini față de ființa umană.
Portretul său nu are asemănare pentru că nu există dragoste mai mare ca a Sa. C apacipatea
spațiilor virtuale de a încărca un nesfârșit volum de info rmații este o încurajare pentru toți că
oricând în universul digital Mântuitorul poate fi descoperit.

3. 4. 13 Libertatea în perimetrul on -line
Navigarea în lumea digitală oferă șanse ca internautul să se simtă liber. Libertatea din
perspectiva creștină este puterea noastră de a spera, de a năzui. Prin navigarea în internet
utilizatorul simte că nu are limite, poate accesa orice și vedea orice, în orice moment dorește.
Libertatea este dreptul nostru de a nu min ți265 iar în spațiul amintit acest sentiment al
libertății oferă individului o euforie aparte în a -și oferi vizionarea numai a lucrurilor care sunt pe
gustul său. Dar este, totuși, o liberta te virtuală, cu limitările ei. Desigur peutem vorbi aici de mai
multe deschideri în perimetrul libertății, mediul virtual ofeirnd user -ului libertate de exprimare,
cercetare, conectare, cominicare și afirmare.
Dacă libertatea este sănătatea sufletului266 atunci se impune ca cel ce survolează în spațiul
digital să aibă foarte bine definit conceptul de libertate, posibilitatea omului de a acționa după
cum dorește, după propria voință, fără constrângeri. Navigarea în lumea digitală oferă șanse ca
internautu l să găsească adevărata libertate, pe Isus Cristos, cel dătător de pace, eliberare de
păcate, unicul Fiul de Dumnezeu care oferă libertatea toatlă, prin aceasta înțelegând și darul
vieții veșnice.
3. 4. 14 Lumea digitală și accesarea prezenței divine
Cercetarea în lumea digitală oferă șanse internautului de a accesarea prezența lui
Dumnezeu . Desigur în lumea off -line, față în față, plinătatea prezenței divine este cea reală,
prezență descoperită în Biseric ă, în comuniunea frățească, în cercetarea Scripturilor, în laudele
aduse Domnului însă ca pas modern, varianta este demonstrată și constitue o punte sigură spre

265 Cf. Albert Camus, Carnete, RAO, București, 2014, pag. 11
266 Cf. Voltaire, Candide, Dover Publications, 1991, pag. 42.

208
descoperirea Imago Dei , spre a intra într -o relație cu creatorul, chiar a înțelege ce înseamnă
închinarea creștină.
Închinarea înseamnă ca sfințenia lui Dumnezeu să -ți stimuleze conștiința; să -ți hrănești
mintea cu adevărul lui Dumnezeu; să -ți cureți imaginația prin frumusețea splendorii lui
Dumnezeu; să -ți deschizi inima la dragostea lui Dumnezeu ; să-ți dedici voința planului lui
Dumnezeu267.
Nu există un alt mesaj mai frumos, mai eliberator, mai benefi c pentru omenire decât,
Vestea B ună că Domnul ne iartă de păcate, n u există o altă cale mai benefică pentru rezolvarea
problemelor, decât o t răire reală a vieții de creștin, Nu există un alt mesaj mai bine documentat,
mai b ine fundamentat, decât acela că Dumnezeu dorește ca omul să fie fericit. Nu există o
menire mai înaltă decât acee a de a fi și un mesager virtual al cerului, al Domnului , a comunica
tuturor internauților că Dumnezeu nu îl uită niciodată pe om, din contra, îl iubeșt e cum nimeni n –
a iubit vreodată.
3. 4. 15 Echilibru l și conectarea la internet
Dorința de a avea un echilibru în toate , dezvoltarea unor abilități, capacitatea de a -ți
împărtăși, prezenta, din aspirații, face din internet mediul optim pentru împlinirea acesteia. Ființa
umană dorește a câștiga și demonstra că are echilibru în orice domeniu al vieții, atitudinea fiind
în directă legătură cu împlinirea ș i fericirea umană. Cultura postmodernismul prezintă filozofia
de viață că adevărul e deținit de fiecare și oricine poate realiza orice, pentru a se considera o
persoană satisfpcută din toate punctele de vedere. Cei drept, unii însă văd în postmodernism o
cultură marcată de drepturile individului, de hiperconsumerism și de mentalitatea de spectacol268
3. 4. 16 Despre lume și viață în universul virtual
Survolarea în lumea virtuală oferă posibili tatea de a interacționa cu percepții diferite
despre lume și viață . Postmodernismu l ca o filosofie de viață pornește de la premisa că nu există
adevăr obiectiv, că valorile morale sunt relative și că realitatea este construită social dintr -o

267 Cf. W. Detzler, New Testament Words in Today's Language, 1993, pag. 14.
268 Cf. A. W. Hunt, Cuvântul pe cale de dispariție: venerarea imaginii vizuale într -o lume a
postmodernismului, Făclia, Oradea, 2007, pag. 205.

209
mulțime de comunități diverse269. Nu interesant cât ciudat este faptul că des pre cele mai
importante teme legate de viață și moarte vorbim atât de puțin. De aici și derapajele personale și
sociale, paravanele din jurul nostru și lipsa unei concrete destinații.
Adevărul e numai unul, filozofiile sunt mii dar ce e bun și rău, în su fletul nostru, simțim
aproape fiecare. Cine nu simte? Cine a cerut voit sau a ieșit pur și simplu din sfera umanului și,
din păcate, aceștia sunt mulți. Soluția? Răspunsurile la temele legate de viață și moarte, aflarea în
grija Creator ului și înconjurarea de cei ce nu au uitat să fie oameni.
Pentru mintea postmodernă cunoașterea este total incertă. Așadar, ea abandonează
fundaționalismul, ideea despre cunoaștere că aceasta poate fi clădită pe temelia formată din
principii incontestabile și adevăruri de ba ză, care în final conduc spre Dumnezeu Însuși, și pe
care gândirea rațională ș i progresul se pot fundamenta270.
3. 4. 17 Navigarea în spațiul digital și perseverența
Navigarea în spațiul digital dezvoltă perseverența. Viața are farmecul și prăpăstiile ei, cu
cele bune și cele mai puțin lăudabile. Firul narațiunii umane poate fi încadrat într -un singur
cuvânt – perseverența. Sau statornicia. La nimeni de pe pământ viața nu însea mnă numai z ile cu
soare iar a ne lamenta la fiecare norișor înseamnă a plânge mai mult, decât a trăi. Frumusețea
vieții nu constă numai în zile senine, ci și în modul de a ajunge la ele. Atunci bucuria este mult
mai mare. Marile speranțe po rnesc din noi ș i dacă țintesc c erul, se împlinesc. Tocmai de aceea
Scriptura, în Amos 5,14, ne îndeamnă să căutăm întotdeauna binele și nu răul, pentru a trăi și
astfel, Dumnezeul oștirilor să fie cu noi.
Pe de altă parte, începând cu anii 80, în postmodernism și -a făcut prezența
deconstructivismul, curent cu accente acute în mediul virtual. În practicarea
deconstructivismului în mod inerent există o hermeneutică a su spiciunii, în sensul acesta, p rin
decon strucție, ne referim la aplicarea perseverentă a unei hermeneutici de suspiciune la orice text
dat, în cazul în care cineva se găsește mereu în fața textului, solicitând întotdeauna întrebarea

269 Cf. G. E. Veith Jr, Postmoder n Times: A Christian Guide to Contemporary Thought and Culture, Crossway
Books, Wheaton, 1994 , pag 13 1.
270 Cf. M. J. Erickson, Truth or Consequences: The Promise & Perils of Postmodernism , Downers Grove, IL:
InterVarsity Press, 2001, pag . 252 -272.

210
sceptică despre text, întrebând ce auto -înșelăciune sau rea -credință ar putea motiva în mod
inconștient un anumit tip de conceptualitate.271
Comunicatorul creștin din lumea digitală este chemat a sluji interesele Împărăției
cerurilor, cu replici juste, documentate și relevante legate de credință, divinitate, speranță, viață
și moarte, împlinirea sufletească și rolul ființei umane în existența terestră.
În concepția unor internauți, goana după like -uri sau comentarii la postări înseamnă
perseverența. Likeurile sau pictogramele sunt obsesia multora , care trăiesc sau nu prea, pentru
așa ceva, fac orice să aibă un numă r record de apreceri iar apoi se mâ ndresc cu ele tot în spațiul
digital sau în lumea realaă . Mai profitabil este a dezvolta cumpătarea și la acest capitol, vizând
mai mult Împărația cerurilor despre care ne învață Isus C ristos și nu gloria virtualului. Atunci am
găsit fericirea.
3. 4. 18 Literatura religioasă, digitală și dezvoltarea vieții creștine practice
Cercetarea materialelor cu caracter creștin din spațiul digital ajută la dezvoltarea vieții
creștine practice . Textul paulin din Rom 12,1 argumentează cum ar trebui fiecare creștin să
trăiască, îndemnul fiind, pentru în durarea lui Dumnezeu, să aducem trupurile noastre ca o jertfă
vie, sfântă și plăcută Domnului, aceasta va fi din partea noastră o slujbă duhovnicească. Expresia
jertfă vie nu trebuie luată cuvânt cu cuvânt. Sinonim pentru ea este închinare sfânt ă, de preț, ceva
foarte valoros în ochii lui Dumnezeu. S-ar putea să existe și replica din partea cuiva, dar eu sunt
creștin însă fapte le, cele văzute și cele ascunse , să dovede ască altceva.
Altcineva poate afirma că este altfel, apele ază la Dumnezeu c ând e în necaz, spun e
Doamne -ajută , iar în momentul în care are probleme mari să strige iar Numele Doamnului , dar
toate acestea nu valorează aproape nimic în ochii Creatorului. Peroana respectivă r ecuno aște
faptul că există Dumnezeu, dar numai se folosește de El. Însuși Mântuitorul a comunicat deslușit
că nu orișicine îi zice Doamne, Doamne! va intra î n Împărăția cerurilor, ci doar acela care face
voia Tatălui, care este în ceruri, citim în Mat 7,21.

271 Cf. T. C. Oden , Two Worlds: Notes on the Death of Modernity in America and Russia, Downers Grove:
IVP, 1992, p ag. 79.

211
3.4.19 Site-urile cu caracter creștin și poarta Bisericii
Accesarea site -urilor cu caracter creștin în spațiul digital reprezintă o poartă spre intrarea
în Biserică. Aceste perimetre digitale care comunică adevărul scripturii sunt turnuri de scăpare
pentru ființa umană ce, în adâncul sufletului, caută bucuria și împlinirea. Perseverența în
lucru rile bune aduce stabilitate, credibilitate, creștere și binecuvântare , de aceea este indicat
pentru mesagerul virtual creștin să transmită miracolul salvării prin Isus Cristos în așa fel încât o
mare parte a internauților să ajungî într -o bună zi a stărui în învățătura apostolilor, în legătura
frățească, în f rângerea pâinii și în rugăciuni, după cum făceau creștinii prezentați în Fap 2,42.
Mulți dintre cei care navighează în mediul digital sunt în depresie. Fiecare dintre noi
trece și va mai avea în viață situații în care rezolvarea întârzie să apară sau nu se vede deloc în
acel moment . Clipele e acestea sunt aproape paralizante, copleșitoare, de nedorit. Dar ce este de
făcut în astfel de situații? Uneori căutăm singuri sol uțiile salvatoare, ne agităm, n e plângem dar
observăm la sfârșitul zilei sau săptămânii că nu au dat niciun rezultat.
În astfel de situații , chiar și în fața ecranului de la computer, este recomandată o
rugăciune , Doamne, nu mai pot! Te r og, ajută -mă! Este o capitulare, ne recunoaștem starea,
pentru că noi ca ființe umane nu pu tem rezolva toate lucrurile niciodată. Pe ce anume se bazează
rugăciunea ? Cereți și vi se va da, spune Isus Cristos în Mt 7,7 căutați și veți găsi, bateți și vi se
va deschide.
Internauții trebuie să afle și prin mediul virtual că f ericirea există, dacă are o bază solidă,
trainică. Mulți caută fericirea acolo unde nu t rebuie și își pierd toată viața însă ea are un singur
nume , Isus Cristos. El este sursa fericirii, sursa vieții, sursa bucuriei. Oricine căută , cercetează ,
găsește de își dorește cu adevărat că Dumnezeu este f ericirea. Aceasta este certitudine.

3.4.20 Spațiul digital și statu tul spiritual
Accesarea site-urilor cu caracter creștin în spațiul digital ne indică statutul nostru
spiritual, care este adevărata noastră rel ație cu Dumnezeu. Fiul Omului comunică poporului în In
4, 34 că Mâncarea sa este să fac ă voia Celui ce L -a trimis și să împline ască lucr area Sa. La fel
ar trebui să se întâmple și în viața noastră. Nu contează cine suntem și ce facem, dacă trăim în

212
păcat, Dumnezeu ne cheamă la cercetare, poate îngădui să trecem printr -o perioadă grea, în care
noi să avem timp să reflectăm. Această stare de meditație creștină se poate realiza azi și în
mediul digital. Când credem că nu mai este nici o scăpare, mai rămâne întotdeauna una,
extraordinară, Mâna lui Dumnezeu . Ap 14,12 precizează că răbdarea sfinților însemană a păzi
poruncile Domnului și credința lui Isus.
Imago Dei descoperă formalismul unor pretinși creștini . Deși poate unora li se va părea
ciudat, sunt oameni care se folosesc de numele creștin sau d e Domnul Domnilor . Ei sunt din
vremuri străvech i și chiar Păstorul cel bun a dat de ei pe când trăia aici pe pământ. Cât despre
zilele noastre sunt acei creștini formal i, care afirmă pozitiv credința în Dumnezeu însă fără roade.
De vom privi la atitidinea lui I sus Cristos în Săptămâna patimilor, pe câ nd se afla în
templu, El le spune negustorilor, în In 2,16, să ridice toate imporvizațiile lor de acolo și nu facă
din casa Tatălui o casă d e negustorie. Din nefericire, Dumnezeu este folosit de unii doar de bună
imagine, ceea ce se dovedește a fi a tât de periculos , să ai o astfel de atitudine, cu o viață dublă
și, până la urmă, de -a dreptul nefericită.
Se spune că există o anume liniște dinaintea furtunii. Unii au trăit -o și n -ar mai vrea să se
întâmple. Nu -i o liniște fără de sfârșit, e una prevestitoare. La nivel spiritual unii oameni trăiesc
în această liniște dinaintea marii furtuni. Cu atâta ușurință se declară creștini, când poate, nici nu
știu bin e de la ce anume vine denumirea. E liniște acum pentru ei, dar nu trebuie s ă uite că vine
furtuna, sigur.
Nicodim, un nume important în rândul iudeilor, a dori t neapărat să se vadă cu Învățătorul
Isus Cristos și la o stare de vorbă, Mântuitorul în spune, în In 3,3 a devărat, adevărat îți spun că,
dacă om ul nu se naște din nou, n u poat e vedea Împărăția lui Dumnezeu. Nicodim simtea liniștea
dinaintea furtunii. În spațiul digital se poate argumenta variat că de vrei a fi un creștin adevărat,
trebuie să te nașți din n ou, potrivit cu In 3,18: o ricine crede în El, nu este judecat; dar cine nu
crede, a și fost judecat, pentru că n -a crezut în Numele singurului Fiu al lui Dumnezeu .
Accesarea site -urilor cu caracter creștin în spațiul digital , platforme, bloguri, rețele de
socializare, toate ne pot indica statutul nostru spiritual real și nu doar atât, ci să ne pună la
dispoziție și soluții complexe pentru a avea o relație binecuvântată cu Dumnezeul Creator.

213

3. 5. AVANTAJELE PROMOVĂRII IMAGO DEI ÎN CONTEXTUL LIBERTĂȚII
RELIGIOASE
ÎN MEDIUL VIRTUAL ROMÂNESC

Într-o lume în care astăzi expresii precum dreptul la replică, drepturile omului și dreptul
la viață sunt parte susținută în vocabularul coordonatorilor populari și al jurnaliștilor, oare ce loc
își găsește dreptul univ ersal al omului la libertate religioasă în Noua Media ?
Noua tehnologie a comunicării nu este ceva separat de viața reală, din contră, ea răspunde
unor nevoi străvechi ale ființei umane: implicarea personală, comunicarea, stabilirea de relații
interpersonale272.
Constatăm cu mare regret faptul că în prezent nu numai dreptul la libertate religioasă este
deseori încălcat iar motivele sunt nenumărate. În schimb încă se mai poate face c eva, încă mai
avem resurse complexe pentru a ridica ștacheta implementării acestui drept la locul cuvenit.
Promovarea libertății religioase în spațiul Noii Media este imperativă, de aceea în prima
parte a studiului vom enumera motivele pentru care credem că aceasta este necesară. Mediul on –
line di n România adună în fața micilor ecrane milioane de privitori, interesați în mod deosebit de
informațiile orei și divertisment. De aceea considerăm valorică promovarea dreptul la libertat e
religioasă în cadrul www .
Câteva dintre motivele pentru care este necesară o prezență mai susținută a dreptului în
discuție pe paginile rețelelor de socializare sunt următoarele: Spațiul acordat de către posturile de
televiziune și radio acestui subiect este astăzi infim. De sem nalat că orele oferite pentru difuzarea
unor astfel de programe nu sunt din cele cu mare audiență, comercialul, facilul și divertismentul
având întâietate.
În România, din nefericire, încă sunt cazuri ale încărcării dreptului la libertate religioasă
iar spre exemplificare se pot oferi studii de caz. Populația din mediul urban este absorbită de

272 Cf. A. Sparado SJ, Web 2.0, R elationship in the Internet Age, pag.10 .

214
stilul de viață galopant și acordă prea puțin interes subiectelor gen libertate religioasă, având însă
multe prejudecăți când este consultată cu privire la tematica noastră.
Cuvântul sfânt creștinesc care ar trebui să ne lege este bazat pe dragostea de Dumnezeu și
iubirea apro apelui, după cum citim în Lc 10,27, când Mântuitorul ne învață să iubim pe Domnul
Dumnezeul nostru cu toată inima, cu tot sufletul, cu toată puterea și cu tot cugetul iar pe
aproapele ca pe noi înșine.
De fapt aceste iubiri prezentate în textul biblic sunt baza ideologică pentru dreptul la
libertate religioasă însă anumite instituții răspândesc încă mesaje ce lezează imaginea altor culte
religioase din România, în special în zona rurală.
Presa scrisă și chiar televiziunile au prezentat asemenea cazuri, în mediul TV, Pro TV și
Televiziunea Română fiind acelea care au acordat spațiu destul de generos pentru semnalarea
unor nedreptăți. Sunt cazur i în care diferite persoane cu priză la public aduc în atenția utilizatorii
on-linelor, în stilul propriu, comentabil, subiectul libertate religioasă.
În anumite școli și alte instituții de învățământ anumite cadre didactice încalcă mai multe
ordonanțe și legi prin nerespectarea dreptului universal al omului la libertate religioasă. În
cazurile pe care noi le vom semnala, foarte interesant că în toate, u n rol coordonator negativ le –
au avut și cadrele didactice.
Motivele pentru susținerea promovării în Noua Media a dreptului la libertate religioasă
sunt mai multe, drept pentru care unele dintre ele vor fi prezentate în paginile ce urmează.
Legislația nec esară poate a fi promovată în mediul virtual, pe diverse canale on -line, precum
Youtube, Instagram și Facebook . Tratarea subiectului cu privire la libertatea religioasă intră în
planul de misiune creștină, misiune ce trebuie să fie multidimensională pentr u a fi și credibilă și
credincioasă originii și caracterului său273.
Din păcate încă mai există la noi diverse categorii sociale și de vârstă care nu cunosc
aceste drepturi ori dacă răspunsul este pozitiv, nu le respectă. Care are fi cauzele? În primul râ nd
lipsa de informare. Așadar, se impune ca prin intermediul unei agende susținute, echilibrate și
valorice, factorii de răspundere cu privire dreptului universal în discuție să îl promoveze compex
în spațiul on -line, prin diversele pagini și canale.

273 D. J. Bosch, Transforming Mission , Orbis Books, New York, 1991, pag. 17.

215
Biserica scoate din Evanghelie normele comportamentului chiar și în domniul vieții
sociale, a se vedea doctrina dragostei, a filiațiunii divine, a noii fraternități în Cristos, a libertății
fiilor lui Dumnezeu, a demnității personale și a vocației veșnice a fiecărui om și a solidarității
universale274.
Internetul aduce noi mijloace de a stimula gândirea noastră; noi suntem ceea ce postăm și
distribuim în mediul virtual și, totodată, ajutăm la schimbarea mentalității, practic a culturii
noastre275.
Punctual î n cele ce urmează vom oferi câteva mijloace prin care putem promova Imago
Dei, pornind de la un drept universal al omului.
Program video înregistrat. Categoric avem nevoie de astfel de apariții video în on -line
orientate să promoveze libertatea religioasă. Prin astfel de materiale video putem transmite cât
mai echilibrat demersul nostru tocmai de aceea vom prezenta câteva tipu ri de programe în care
subiectul în dezbatere își poate găsi un loc binemeritat.
Așadar, c âteva exemple de astfel de producții video în spațiul on -line le prezentăm după
cum urmează:
Reportaje video – acestea pot difuza scurte informații despre cum es te implementat sau
care sunt cazurile de încălcări ale dreptului universal adus în discuție. Amintim aici de o
cunoscută emisiune a Televiziunii Naționale, Reflector , care a prezentat în edițiile sale mai multe
istorii nefericite ale nerespectării promovăr ii libertății religioase.
Dezbaterile video cu unul sau mai mulți invitați – în momentul de față, în perimetrul
Noua Media din România, acest tip de dezbatere nu este foarte popular.
Interviurile video cu subiecți sau factori de răspundere pot constit ui ale punți mediatice
de promovare a ceea ce merită fiecare cetățean, în materie de libertatea de exprimare a credinței.
Este recomandat ca orice uitilizator web să poată găsi producții video cu scop, direcție
precisă, echilibrată, calculată și biblică, orientată spre adevăr și înțelegere reciprocă.
Documentarele video sunt și mai ofertante în raportul producător – privitor. Se
înregistrează o creștere tot mai mare a numărului de useri care aleg să urmărească un documentar
în loc de alt program, destul de estompat cultural.

274 Cf. I. Mărtincă, Cultura și educația în doctrina socială a bisericii, pag. 17.
275 Cf. A. Sparado SJ, Web 2.0, Relationship in the Internet Age, pag.11.

216
Documentarele -artistice video. Genul este și mai gustat de când la modă sunt producțiile
numite docu -drama , oferite spre public mai întâi de către canale TV prestigioase precum History
TV sau Discovery Channel .
Anchetele social -religioase video își pot găsi un loc aparte în producțiile enumerate și ar
oferi o imagine cât se poate de clară a modului în care libertatea religioasă este percepută în
spațiul românesc, de diversele clase sociale.
În lumea virtuală românească tot mai la m odă sunt și transmisiile în direct, live -urile. Și
prin intermediul acestor transmisii în direct, atât de gustate de utilizatori , putem aduce un plus de
informație cu privire la ce înseamnă și ce anume se realizează în promovarea dreptului universal
al lib ertății religioase la noi. Mai amintim aici posibilitatea ca anumite i nterviuri video exclusive
să fie integrate în cadrul altor programe on -line.
Transmiterea în direct a unor evenimente dedicate subiectului pot constitui și ele
adevărate repere pozitiv e în demersul nostru pentru o mai bună acceptare a libertății religioase și
implicit a comunicării mesajului Imago Dei .
Distingem mai multe avantaje în promovarea Imago Dei în spațiul virtual, în spiritul
dreptului la libertate religioasă, prin acordarea unor spații mult mai generoase de către Biserică,
organizații creștine, edituri, redacții de ziare și reviste, televiziuni, posturi de radio etc în paginile
electonice ale acestora. Se va înregistra un număr tot mai scăzut de cazuri ale încărcării dreptul ui
la libertate religioasă, aceasta pentru că influența pozitivă este o și a titudine care îl motivează .
Misiune a transmiterii cuvântului sfânt al lui Dumnezeu, face parte, în sensul ei mai larg,
din obiectivul Trinității, pe termen lung , ce urmează a fi realizat prin scopuri pe term en scurt și
acțiuni planificate . Scriptura ne prezintă un Dumnezeu al misiunii, cel care pășește în istorie , pe
parcursul ei, potrivit relatărilor bibl ice și lasă câte un indiciu al misiunii Sale pe la fiecare
răscruce care I se ivește în cale276.
Puterea imaginii va avea astfel câștig de cauză. Influența Noii Media nu se va măsu ra
doar în recorduri de vizualizări , ci și în proiecte sociale și culturale me nite să transforme în bine
caracterul privitorilor.
Autoritățile și alți factori de răspundere vor da dovadă de mai mult discernământ în
momentul în care vor avea de soluționat o problemă raportată la subiectul analizei noastre. Astfel

276 C. J. H. Wright, Misiunea lui Dumnezeu: Înțelegerea metanarațiunii Bibliei , Editura Casa Cărții, Oradea,
2016, pag. 23.

217
se realizează o com unicare mult mai bună a unor valori universale prin mijloace de informare de
care be neificiază milioane de utilizatori on -line. Respectul față de celălalt, de aproape, poate fi
mai vizibil. Respectul față de credința aproapelui va demonstra un caracter rob ust și echilibrat.
Crearea de mentori. România la aproape toate nivelurile are nevoie de mentori reali,
adevărați, cu o veritabilă reputație pozitivă.
Aplanarea conflictelor. Armonia de zi cu zi, atât în viața orașelor cât și la sate nu se va
realiza imp unând un singur punct de vedere, ci printr -o conviețuire bazată pe rezolvarea
conflictelor și înțelegerea faptului că fiecare dintre noi are aceleași drepturi.
Curajul de a semnala nereguli. Prin difuzarea unor multiple materiale în mediul virtual
privi toare la libertatea religioasă mulți vor avea curajul de a face public neregulile care s -ar
înregistra.
Responsabilizare. Este necesar ca fiecare factor implicat în bunul mers la societății să fie
responsabil și în implementarea acestui drept universal în diferitele medii sociale și culturale.
Internetul a fost numit o revoluție și este adevărat. De fapt, este o revoluție din vechime,
cu adânci rădăcini: mediul virtual oferă replica modernă la vechile forme de transmitere a
informației, trezește nostalgi i și dă viață la vise comune277.
Cheile progresului ar fi mult mai bine înțelese de către utilizatorii on -line iar acestea nu
sunt altele decât educația și credința. În Adevăr, susținere și iubire – aici găsim Libertatea.

277 Cf. A. Sparado SJ, Web 2.0, Relationshi p in the Internet Age, pag. 10.

218

3. 6. POSTMODERNISM, LIBERALISM ȘI MESAJUL IMAGO DEI
ÎN VIRTUAL

Lumea internetul nu este doar o rețea globală și socială, ci un spațiu digital ce acululează
zilnic informații ce se încadrează în diferite categorii, prezentate nu doar de oameni obișnuiți, ci
și de promotori ai diferitelor curente filozofice, mesageri ai unor teorii care își propun să schimbe
voit conc epția biblică despre Dumnezeu, lume și viață.
În comunicarea virtuală teorii precum viața nu are sens sunt tot mai întâlnite însă din
moment ce existența umană nu are sens și nu este conectată la istorie sau valorile ei prin vreun
adevăr constringent, nim eni nu poate fi sigur unde realitatea și ficțiunea încep și se opresc.278
Concepția postmodernă despre lume și viață operează cu o înțelegere comunitară a
adevărului, care susține că indiferent de ce se consideră adevăr și chiar felul în care se
imaginează sau întrevede adevărul, depinde de comunitatea de apartenență. Mai mult, viziunea
postmodernă afirmă că această realitate se continuă dincolo de percepțiile oamenilor despre
adevăr, spre esență, aceea că nu există adevăr absolut, mai degrabă adevărul este raportat la
comunitatea participantă.
Gânditorii postmoderni au renunțat la căutarea iluminismului a unui adevăr univer sal,
supracultural și atemporal; ei r ămân însă la ceea ce pare adevăr într -o anumită comunitate
specifică. Pentru a păstra accentul ac esta, societatea postmodernă tinde să fie o societate
comunitară.279
Cu cât mulțimea culturală devine din ce în ce mai impersonală, indivizii fie se pierd în
mulțime fie în grupuri accentuat segmentate. Umanul este piedut, antiumanismul
postmoderniștilor nu poate păstra nici una din așa zisele valori umane. Libertatea,

278 Cf. F. Schaeffer, The Church at the End of the Twentieth Century, Wheaton: Crossway, 1994, p ag. 50.
279 Cf. S. Grenz, A Primer on Postmodernism, Grand Rapids, MI: Eerdmans,1996, p ag. 7-8.

219
individualitatea, valoarea de sine, altruismul, dragostea, acestea sunt măști pentru opresiune.
Individul ca persoană umană este înghițit de cultură, iar cultu rile sunt înghițite de natură.280
Liberalismul scoate la lumină acea parte a teologiei care s -a dezvoltat ca rezultat al
raționalismului și al experimentalismului filozofilor dar și al oamenilor de știință. Liberalismul
socotește de mare valoare atât rațiunea umană, cât și descop eririle științifice, iar tot ceea ce
depășește rațiunea și nu este în acord cu știința trebuie respins fără discuție.
Ca și urmare a acestui demers, liberalismul respinge doctrinele istorice ale credinței
creștine, în baza faptului că acestea au în compo nență prezența minunilor și a supranaturalului ,
cum ar fi întruparea lui Isus Cristos și învierea Sa trupească.
Câteva influențe filozofice au fost importante pentru bătătorirea căii spre gândirea
teologică contempo rană. Între acestea se amintesc Renaște rea, Iluminismul și Idealismul , fiecare
având toate câțiva gânditori și promotori, ideile lor fiind postate și azi în lumea virtuală. .
Renașterea reprezintă trezirea intelectuală din Europa după Evul Mediu, perioadă ce a
fost favorabilă ascensiunii cultu rale de la acea vreme. Curentul acesta a înlocuit concepția
religioasă, colectivă despre viață care era învechită, cu una modernă, seculară și individualistă, în
centrul atenției fiind așezată preamărirea omului, în defavoarea slavei lui Dumnezeu .
Mutând accentul dinspre Dumnezeu spre om, s -a dezvoltat semnificativ încrederea în
rațiunea umană în pofida revelației divine. Din acest moment centrul universului era ocupat de
om și nu așa cum se cuvenea, de Dumnezeu! Totodată a apărut și s -a dezvoltat un scep ticism
evident față de Biblie și față de supranatural, filozofii care au promovat această mișcare, au
argumentat abil în scrierile lor în favoarea capacității rațiunii umane și a științei de a pătrunde
misterele vieții. Scrierile unor filozofi ca Descartes , Spinoza și Leibniz au subminat credința în
Biblie, în minuni și revelație divină, faptul acesta constituind baza pentru liberalismul religios .281
În ce privește Biblia, liberalii nu au considerat -o decât ca o carte obișnuită, nicidecum a fi
inspirată în vreun fel anume, analizând cărțile cuprinse în ea dintr -o perspectivă pur umanistă,
fiind interesați mai degrabă să descopere informațiile despre au tori, datele scrierilor cât și sursele

280 Cf. G. E. Veith Jr, Postmodern Times: A Christian Guide to Contemporary Thought and Culture, Crossway
Books, Wheaton, 1994, pag . 72,79.
281 Cf. P. Enns, Manual Teologic, Editura Casa Cărții, Oradea, 2005, p ag. 551.

220
principale. Liberalii au susținut în ce privește religia poporului Israel o dezvoltare evolutivă în
defavoarea unei revelaț ii divine, și mult inferioară eticii superioare a lui Isus282.
În privința teolog iei, liberalis mul a accentuat prezența lui Dumnezeu în tot și peste tot,
rezultând în panteism. Dumnezeu este la lucru peste tot, ceea ce elimină nevoia de minuni,
liberalii refuzând a mai face distincție în tre natural și supranatural. Prin urmare, liberalismul a
continuat să diminueze, chiar să respingă autoritatea Scripturii, rațiunea omului fiind așezată
deasupra Bibliei și a tot ce ea învață.
Orice învățătură irațională a Bibliei din punctul liberal de vedere, trebuia respins, așa că
nu era nevoie de minuni. Pentru a face teologia cât mai practică, liberalii au recurs la combinația
dintre rațiune și experieța religioasă, lăsând la o parte revelația divină a Scriptur ii și autoritatea
acesteia.
Pe când teologia creștină tradițională susținea existența absoluturilor în materie de adevăr
și morală, pentru liberali așa ceva nu este valabil. Ei susțin că lumea este un sistem deschis, astfel
că nu se pot face afirmații dogmatice, totul fiind așezat sub semnul întrebării, chiar și Biblia ș i
doctrinele fundame ntale erau puse la îndoială.
Cu privire la mântuire, liberalismul a respins caracterul individual al salvării, în schimb,
caracterizat de un optimism extrem, a propovăduit evanghelia socială, încercând să aducă
împărăția lui Dumnezeu î n prezent, fiind posibil acest fapt susțineau liberalii, prin aplicarea
principiilor și a eticii lui Isus societatea putea deveni mai bună.
Mesajul plin de optimism al liberalismului, negarea păcătoșeniei omului și ideea că omul
poate deveni mai bun, rez ultând progresiv într -o societate îmbunătățită a fost redus la tăcere
primind o lovitură de moarte prin izbucnirea Primului război mondial. După război avea să
reapară liberalismul, dar într -o formă diferită.
Rezultatul accentului liberalilor pus pe rațiu ne și știință a dus la abandonarea doctrinelor
creștine istorice. Depravarea totală și păcatul originar au fost respinse, omul fiind considerat în
esență bun, putea fi îndrumat prin educare să facă binele. Isus Cristos a fost văzut ca și un bun

282 Cf. Enns, Manual Teologic, pag. 555.

221
învățător ș i un om ideal, negându -I-se divinitatea, rămânând doar un exemplu bun pentru cei din
jur. Deasemenea supranaturalul Bibliei a fost lepădat nefiind în concordanță cu rațiunea și
descoperirile științei moderne.

3. 7. CONCEPTE CONTEMPORANE ȘI RĂSPUNSUL IMAG O DEI
ÎN MEDIUL DIGITAL ROMÂNESC

Universul on -line are la bază mai multe obiective, deosebit de precise, acestea fiind
promovarea, comunicarea, informarea, vânzarea de produse și idei, teme, concepte. Motoarele de
căutare tip Google oferă milioane de pagini elecronice cu răspunsuri la mari teme precum:
Dumnezeu, Isus Cristos, Biserică, credință , creștinism și educație creștină.
Un utilizator al internetului poate găsi răspunsuri în multe formate elecronice de
comunicare însă astăzi cele m ai populare sunt rețelele de socializare. În cele ce urmează vom
prezenta câteva teme și concepte prezente în mediul virtual și răspunsul pe care îl oferă credința
creștină prin mesajul complex al Imago Dei .
Lumea www este navigată de persoane cu religii diferite sau fără de credințe, tocmai de
aceea răspunsul echilibrat din perspectiva cretină poate fi un mijloc modern de transmitere a
Logosului întrupat, salvator.

3.7.1 O viață și nimic altceva?
Pentru început ne vom referi la c oncepția Singura viață este doar aici pe pământ și
replica Imago Dei. Pe baza învățăturii creștine, știm că, de fapt, trăim pe o Terra impovizată,
deoarece doar câteva lucruri sunt sigure iar acestea ar fi: existența lui Dumnezeu, faptul că noi
trăim pe Pământ pe ntru o anumită perioadă de timp iar moartea poate fi veșnică . O mulțime de
lucruri aici sunt o improvizație mai bine sau nu retușată . Atunci, d acă totul este improvizat, unde

222
este siguranța? Răspunsul Bisericii este acesta: s igura nța există dar nicidecum la om, ci numai în
Dumnezeu. Însă datorită necredinței apar viețile unora atât de improvizate. Ființele umane nu vor
să trăiască din improvizații , ci își doresc adevărul, doresc să știe , să descopere, de aceea știrile și
diferitele prognoze. Foarte mulți utilizatori ai internetului caută răspunsuri la problemele lor
spirituale, deoarece dorim cu ardoare adevărul.
Când suntem noi înșine , fiecare dorim să știm adevărul. De ce? Este simplu, pe ntru că
trăim șocul prezentului care ne -a luat pe nepregătite, d e la marii demnitari până la muncitorii
harnici, prezentul este șocant. Nici măcar copiii acestui secol nu se obișnuiesc cu el deși, în
tendințele de tot felul, chiar și vestimentar, ar da de înțeles că sunt fericiți.
Însă a nu se mira nimeni, pentru foarte mulți adevărul este o marcă exprirată. Adevărul
complică viața multora. Pe cine mai interesează că în unele țări mor câte zeci de mii de oameni
de foame? Pe cine mai interesează că drogurile curmă viețile tinerilor mai c eva ca într -un război
al armelor? Numărul victimilor c ine are curajul să îl spună? Pe cine interesează că filmele de
groază provoacă oamenii la crime, sinucideri și alte acte fără de viață?
Pe cine mai interesează că există Dumnezeu? Unii spun și dacă e xistă, nu e treaba mea.
Eu am ce face, îmi văd de ale mele. Dar dacă adevărul este expirat pentru unii, ce să ne mai
mire? Pe cine mai interesează să afle că a greșit cu ceva? Imediat poți primi un răspuns violent.
Cum ai îndră znit să te iei de mine? Și li sta poate continua. Dar adevărul este unul singur – viața
cu Dumnezeu. Oamenii n -ar trebui să se mintă singuri, deși unora le place. Însă astfel se joacă cu
moartea mereu și lucrul poate fi fatal.
Misiunea comunicatorului on -line pornește chiar de la cuvintele Mântuitorului, de la
provocarea și porunca mergeți , exprimată astfel, c um M -a trimis pe Mine Tat ăl, așa vă trimit și
Eu pe voi, In 20,21 . Paralela dintre trimiterea Fiului de către Tatăl și trimiterea ucenicilor de
către Fiul descriu atât metoda cât și conținutul m isiunii. Misiunea creștină înseamnă a merge
pentru a înfăptui tot ceea ce a poruncit Isus Cristos să fie făcut. Deoarece Fiul lui Dumnezeu ș i-a
declarat scop ul misiunii Sale prin cuvintele, Fiul omului a venit să caute ș i să mântuiască c e era
pierdut, Lc 19, 10, pu tem spune că scopul misiunii creștine este evanghelizarea întregii lumi în
vederea mântuirii , acum și în mediul virtual .

223
Privind la parabola vierilor din Mt 21,33-46, remarcăm două lucruri: pe de o parte faptul
că Isus Cristo s anunță sfârșitul monopolului iudaic asupra viei lui Dumnezeu, pe de altă parte că
există o singură vie a lui Dumnezeu care trebuie s ă aducă rod283.
Astfel că se impune replica unui comunicator on -line în rețelele Social Media . prin care
să se sublinieze, prin detalii multiple, faptul că ființa umană a fost creată pentru a -și administra
timpul în mai multe direcții esențiale, precum timpul interior , cel subiectiv, cel social dar și
timpul sacru, dedicat sufletului, al căutării spirituale, al împlinirii.
Un model complex al comunicării adevărului divin îl găsim la Paul. Duhu l Sfânt I -a
descoperit că El a pregătit inimile celor temători de Dumnezeu dintre Neamurile ce trăiau în
Imperiul Roman și I -a făcut gata pentru seceriș. Paul n-a făcut altceva decât să urmeze călăuzirea
Duhului Sfânt, localizând comunitățile cu sinagogile ce aveau oameni temăt ori de Dumnezeu și
lor le -a propovăduit Evanghelia. Nu este numai o problemă de planificare strategică sau urmare a
călăuzirii, ci și una și cealaltă284.
Trecând într -un alt registru, de când lumea și pământul, omul a spus că există tinerețe
fără bătrânețe și viață fără de moarte. Dar literatura este literatură, spunem, noi căutând adevărul
lucrurilor. Însă ce facem cu moartea? Dacă nu există viață veșnică, Paradis, atunci de ce există
moartea veșnică? De există partea rea a lucrurilor, de ce se exclude cea bună?
Da, drept este că există anumite filozofii care spun că prin moarte se pierde contactul cu
orice fel de realitate. Ușor, ușor, nu e totul atât de simplu. Plecarea din această lume a celor dragi
provoacă mari dureri. Ce facem cu moartea? Regr ete eterne? Cine spune aceasta? Aceasta este
viața noastră – întotdeauna la un pas dincolo. Dincolo, moartea veșnică sau viața veșnică,
înseamnă mai mult decât se așteaptă unii. Alții nu se așteaptă la nimic. Nimic nu există decât în
buzunarele unora și atât, pentru că veș nicia nu este nimic.
Pentru a desfășura o activitate misionară de tip holistic, care s -a dovedit a fi cea mai
eficientă, trebuie să se conștientizeze vremurile în care trăim, cu provocările și așteptările

283 Cf. Wright, Misiunea lui Dumnezeu: Înțelegerea metanarațiunii Bibliei , pag. 540.
284 Cf. P. Wagner, The Book of Acts: A Commentary , Regal Books, 2008, pag. 71.

224
societății,285 în general și a le indivizilor, în particular, precum și factorii prielnici desfășurării
oricărei activități, deci și a misiunii.286
Misiunea eficientă se face întotdeauna prin intermediul Bisericii. Totodată, înțelegând că
sănătatea Bisericii, ca de altfel a oricărei orga nizații, este suportul și condiția unei dezvoltări
naturale și armonioase, se poate, de pe această bază, să se spere că de impactul Bisericii vor fi
preocupați credincioșii.287
Pentru ca o misiune să se încadreze în a fi holistică, trebuie căutate în primul rând, nu
metodele cele mai eficiente, ci nevoile cu care se confruntă indivizii . Modelul de misiune
holistică îl oferă însuși Domnul Isus, care s -a coborât la oameni, a trăit ca un om dar fără păcat, a
proclamat Împărăția lui Dumnezeu, iar mesajul a fost însoțit și de acoperirea nevoilor: vindecare,
educație, iar uneori chiar și asigurarea hranei.
Acest model de misiune a fost preluat de primii creștini, astfel încât Biserica asigură, pe
lângă vestirea mesajului divin și cele necesare traiului acelo ra care nu aveau resursele necesare și
nu puteau să se întrețină, de aceea misiunea de tip holistic a fost cea mai eficientă cale de a
ajunge la inimile oamenilor în toate perioadele erei creștine și în toate locurile în care s -a
misionat.
Activitatea mi sionară de tip holistic s -a dovedit a fi cea mai eficientă, pentru că cei
implicați în misiune trebuie să se conștientizeze vremurile în care trăim, cu provocările și
așteptările societății, în general și ale indivizilor, în particular, precum și factorii prielnici
desfășurării oricărei activități, deci și a misiunii.288
Și dacă trecutul nu e pentru unii decât istorie, și Un Stâlp de foc sau o Mare Roșie, cu o
armată distrusă, nu e altceva decât o descriere, atunci iată se anunță iar, Paradisul se întrezăreș te
pe un deal… La Golgota…
Teologii, socilogii și psihologii cunoasc foarte bine faptul că aproape în fiecare dintre noi
există dorința de schimbare în bine a lucrurilor, aproape indiferent de ceea ce s -a făcut negativ.

285 Cf. B. Hybels, M. Mittleberg, Devenind un cre știn contagios, Editura Multimedia, Arad, 2001 , pag. 57.
286Cf. C. Brătianu, Managementul schimbării în educație, SNSPA, Facultatea de comunicare și relații publice
David Ogilvy, București, 2004 , pag. 70.
287 Cf. C. A. S chwarz, Dezvoltarea naturală a Bisericii, Un ghid al celor opt trăsături esențiale ale unei
Biserici sănătoase, Editura Impact Media, Timișoara, 2003, pag . 10-12.
288Cf. B rătianu, Managementul schimbării în educație, pag. 70.

225
Îndreptarea unor astfel de lucruri pornește prin răspunsul la întrebarea, ce doresc a
schimba în viața mea? Este chiar necesară realizarea unei liste personale în care să se treacă
lucrurile ce le dorim a le schimba, le putem aduce în viața noastră, prin diverse forme și
mijloace. L ista să cuprindă fapte, idei și dorințe. Dorința de a schimba în bine lucrurile pornește
și de la recunoașterea faptului că până la un punct persoana respetivă a greșit, a ales greșit, a a
cționat negativ. Fericirea nu va fi niciodată parte din natura mea dacă nu recunosc pașii negativi
pe care i -am ales în diferite situații. Însă pentru că în noi Dumnezeu a pus și instinclul de
conservare, tuturor vrem, într -un punct al vieții, să ne fie bine, să fim realizați și mulțumiți cu noi
înșine.

3.7.2 Lumea unui tot instant este cheia?
Concepția Tot ce este instant e foarte bun și răspunsul Imago Dei. Astăzi aproape totul
este instant. Nu e bine, nici măcar recomandat dar aceasta se cere. Cine cere? Piața instant. Și nu
ne referi m doar la piața economică, deoarece d in punct de veder e material totul devine instant iar
ce este instant nu e neapărat durabil. Există, mai nou, sentimentele instant, iubirea instant. astfel
fiind situația, să nu ne mai mire tragediile din dragos te sau tragediile din lip sa dragostei.
Din păcate sunt utilizatori on -line care au parte sau caută s piritualitatea instant și o astfel
de atitudine ne -a adus într -o cădere liberă la capitoul credință autentică . Un astfel de concept
poate ușor îndepărta pe om ul interesat de la es ența credinței creștine și anume mântuirea prin
jertfa de la c ruce a Isus Cristos .
Nu e de mirare că religiile orientale câștigă pe ici , pe colo noi și noi adepți, acestea
avansând tehnici de relaxare, meditare, mai direct evadare a din ceea ce este improvizat. Bine, nu
li se spune celor curioși că și aceasta este o improvizație.
Există un păcat generalizat, acum prin șocul prezentului, iar trista constatare – adevărul
este o marcă expirată, se răsfrânge asupra societății și rezulta tele se văd de la om până la
mecanismele de funcționare a naț iunilor. Minciuna a devenit lege universală, de aceea trăim pe o
Terra impovizată. Șansa umanitărții este descoperierea Imago Dei , cunoaștea adevărului ne poate
face liberi cu adevărat , a spus Is us Cristos în In 8,32.

226
Să fie un paradox? Deși așa pare la prima vedere însă fascinant este faptul că a devărul și
libertatea sunt compatibile în concepția creștină; nu este o simplă speculație, o idee filosofic ă,
este viața, este secretul vieții, soluți a divină.
Mai la modă ca orice astăzi este prietenia virtuală. Ea a apă rut in peisajul uman ca un
suflu proaspat, cu conectare la priza. A acaparat milioane de oameni, pe unii transformandu -i in
martieni, doar virtual, caci in realitate nu exista. Prieten ia virtuala a strans relatiile prin click si
poze, cuvinte si emotii. Prietenia la computer parea sa rezolve marea drama a relatiilor pierdute.
Dar tot omul, ma rog, unii, au reusit sa viruseze ceea ce avea un image frumos. Prietenia
virtual a s-a virusat din cauza maniei vizitatorilor. Prietenia virtuală s -a virusat din cauza maniei
comentariilor , unii cu carte altii deloc, altii in engleza, altii in pasareasca – si aia la fara frecventa
– da, a distrus buchetul prieteniei.
Virtuala amicitie s -a virusat si din lipsa unei prietenii adevarate. O parte a populatiei n -a
intremat niciodata o prieteni e adevarata in viata de zi cu zi si atunci a dat -o in delete si pe net.
Tot amicitia conectata la internet s -a virusat din cauza lipsei unei scari de valori, sau unui site de
valori. Iubire, adevar, transparenta, de unde atatea la unii? De aceea, ma bucur, Doamne,
Creatorul a toate pentru flori si cactusi, ochi si maini, plete si ochelari, masini si biciclete,
zambete si Pufulete. S -a intors impotriva noa stra prietenia virtuala.
3.7.3 Divinitatea, un subiect neinteresant?
Concepția Subiectul Dumnezeu nu este intereseant și replica unui comunicator on -line în
rețelele Social Media. Profilul unui internaut este complex, în spațiul virtual existând un segment
de public educat, altul nedezvoltat din acest punct de vedere, o paletă pestriță de comu nicatori,
unii dintre ei foarte refractari, pe nedrept la tema cu privire la existența lui Dumnezeu. Interesant
este că ei sunt gata a comenta despre divinitate, înaintând ideea că nu mai are ce învăța despre
Dumnezeu, deoarece nu există nicio dovadă .
La afirmația că există lucruri bune și rele pe pământ, unii spun că nu îi interesează, pentru
că ei fac numai lucruri bune. Dar nu este a stfel, deoarece pornind discuțai din acest punct totul
poate devini anarhie. Pentru că ce îți place ție, nu îi place al tuia sau dacă doi au aceleași gusturi,
al treilea nu le acceptă. Și atunci conflict ul, ori la o scară mai mică, ori într -o formulă mai largă.

227
Deși postmodernismul înaintează aprig această idee, n u putem să nu diferențiem lucrurile
bune de cele dăunătoare rele. A accepta totul de dragul tuturor este doar un conect probabil bun
pentru o teorie și nimic mai mult.
Aici este momentul pentru ca un user creș tin on -line să înceapă prezentarea mesajului
Imago Dei , oferind răspunsuri directe, pertinente, pe surse, pe baza Scripturii, relevante omului
modern. Existența lui Dumnezeu este o mare temă care merită a fi prezentă în Noua Media prin
documentare, articole, producții cinematografice, dezbateri, colocvii, tra nsmisii live. Indiscutabil
după ce utilizatorii virtuali înțeleg acest subiect, vor putea face pași concreți în a se apropia de
Tatăl ceresc.
3.7.4 Hedonismul e ceea ce contează?
Concepția Important în viață este să faci ce îți place, cum îți place, numai persoana mea
contează și replica Imago Dei. În universul virtual circulă zilnic milioane de postări cu tot atâtea
idei și teorii. Parte din internauți aleg să fie ei înșiși dumnezeul vieții lor. Concepția nu doar că
sună periculos dar în această situație rezultatele dezastruoase nu se lasă așteptate .
Un user on -line care aleg e să-și însușească bagajul cultural numai din paginile
internet ului, afirmând că aici găsește totul, nu are ce altfe l de rezultate să ofere. Unii din pre
amult răsfăț personal ajung să -și facă rău fără să realizeze.
Eu, eu, eu! Aceasta este tema generală a unui procent de 85 % din postările zilnice ale
utilizatorilor din spațiul virtual, subiectul principal învârtindu -se în jurul expresiilor persoana
mea, poza mea, video -ul meu, live -ul meu. Selfie -ul, poza autoportret, este dovada cea mai clară
că există chiar o religie modernă, unde zeul este propria persoană. Astăzi dacă un grup de cinci
oameni se află la o întâlnire, până a se spune ceva de vreo poză de grup, persoanele respective își
vor face poze autoportret, postându -le mai apoi în rețelele cu precizarea unde se află . În Dt
11,16, mesajul scriptural este să nu se amăgească inima nimănui și să nu se abată de la calea
adevărului, slujind altor dumnezei și, mai mult, să se închine înaintea lor.
Îndemnul biblic din Ps 37,27 are un mesaj precis și anume să ne depărtăm de rău, s ă
facem binele și numai astfel voi dăinui pe vecie. Nu putem trăi doar cum vrea fi ecare pentru că
în acest mod nici măcar legea bunului -simț nu mai este aplicată. Deși ar părea o variantă a
succesului este doar amăgire pentru mulți au pierdut mergând în viață pe ideea că numai

228
persoana mea contează. Noi am fost creați să trăim socializâ nd, în comunitate, dezvoltând relații
interumane de calitate.
3.7.5 Interes sau valori morale?
Concepția Interesul e baza și nu relațiile bazate pe valorile morale și replica unui
comunicator on -line în universul Noii Media . Relațiile din interes în spațiul virtual au câș tigat
teren dar au pierdut suflete iar de aici suferă toți – omul, familia și societatea. Relațiile de
familie și cele de prietenie sunt înlo cuite cu cele care aud beneficii. Mai pe scurt, așa cum pla ce
multora, instant, un ii nu își fac prieteni decât pe aceia care îi ajută î n afaceri, carieră, le deschid
noi că i de afirmare, de profit.
Astăzi contează mai mult ce be neficii materiale aduce cineva și mai puțin implicațiile
sufleteș ti. Cei interesati de astfel de relaț ii, nu pun la inimă prietenia decât atât cat le trebuie să
își atingă scopul. După aceea, altă relație. Mai sus, mai bine și mai mult este deziva lor. Dar car e
le este finalitate a? Când omul se micșorează la capitolul relații , uită de omenie iar când nu mai
esxistă omenie, nu mai avem decât o Terra improvizată care ar trebuie să importe noi suflet e
curate . Dar există soluția pentru fiecare suflet pierdut, aceasta fiind mântuirea p rin Isus Cristos.
Însă cum de s -a ajuns în această postură, ca interesul să primeze și nu relațiile bazate pe
valorile morale ? Aici este necesar a interveni cu răspunsul comunicator ul on -line. Se răspune tot
cu o întrebare: c e mai este valoare azi? Ce se caută, nu ce este bun. Șocant, alarmant însă este
viața de azi, și de ieri și, se pare, de mâine.
Valoarea nu mai este dată de exemplu, nu mai este considerată așa, valoarea din păcate
este ceea ce marea masă își dorește . Și dacă acea masă nu este îndeajuns de educată, ce altceva să
ceară? Și dacă masa comandă, atun ci se vinde . Mai sunt și situații salvatoare, când ceea ce se
caută este de valoare, dar procentajul acelora care chiar își doresc valoare este foarte mic .
Pe zi ce trece, valorile ce po t influența în bine, aduc beneficii valoric e societății se sting.
Motivele sunt câteva, clasice: b anii, goana după publicitate, plăcerea de moment. Dar a se
observa, chiar termenul definește acțiunea, plăcere de moment . Ferice este, așadar, de omul care
caută și găsește înțelepciunea, de omul care capătă priceperea, este scris în Prov 3,13. E bine a
nu uita și a se explica detaliat în mediul virtual românesc, faptul că a vem în Univers o entitate cu
infinită v aloare , El Dumnezeu, care este gat a să ne ofere în dar adevărata valoare a v ieții.

229
Parte din interna uți cunosc sau au auzit despre Biblia însă cred că dacă nu o citesc, nu vor
fi judecați , motivând că nu au știut ce tr ebuie să facă pentru a fi copii ai lui Dumnezeu . Dar în Mt
24,14 scrie deslușit că Evanghelia Împărăției va ajunge în toată lumea, să slujească de mărturie
tuturor neamurilor iar după aceea va veni sfârșitul.

3.7.6 O abordare creștină cu privire la Gândirea pozitivă
Concepțiile unor presupuse sisteme filosofico -spirituale necesită și replica Imago Dei în
spațiul rețelelor de socializare. Orice expert în domeniul on -line recunoaște că în acest spațiu de
comunicare virtual există mult subcultură, informație nefondată, fake news – știri false, iar ceea
ce interesează pe cei mai mulți utilizatori este traficul pe paginile lor electronice. Pentru aceasta,
unii ar face orice, deoarece traficul mare aduce și un venit pe măsură.
Mulți consideră că în perimetrul Social Media cu cât ești mai ciudat, cu atâ t par i mai
interesant și ai accesări pe pagină . Deci, motto -ul lor este fii doar așa cum vrei tu. Însă pe aceasta
miză , partida se pierde sigur. Pentru că acel profil prezentat de fapt nu te reprezintă; ești unul
confecționat, te construiești cum dorești dar nu pe adevă r ci pe imagine, fără de bază, fără
fundament iar la prima vijelie a vieț ii, frunzele se duc primele… pe pă cat. Sunt oameni car e
îmbrățișează teorii doar de dragul contra argumentelor, al sc himbării, al dialogului volubil.
Expresia și deja filozofia de viață, gândirea pozitivă , este negativă. L a uimirea unora
pentru această afirmație avem răspunsul Imago Dei – pentru că gândirea pozitivă nu are
fundament ci este doar o teorie cu foarte multă publicitate.
Teoriile acestei gâ ndiri pozitive sunt împânzite în toate rețelele Social Media din
România însă aceasta induce și nu are argumente. Deși promovarea promite multe, curentul este
dăunător iar în paragraful ce urmează vom detalia motivele: Gândirea pozitivă nu face ca lumea
în care trăim să devină pozitivă. Cum aș putea s -o schim m doar eu? Cu exemplu personal?
Afirmația sună pacifist, trendy, luminos dar este fără fundament .
Prop riul destin poate fi schimbat gâ ndind pozitiv? Din fericire, p e acest pă mânt nu sunt
eu și destinu l meu; teoriile aceste a moderne, combinate cu pu țină muzică de relaxare pot ad uce o
stăre plăcută și nimic mai mult . Gândirea pozitivă poate îndepărta gâ ndurile negre? Deși sună

230
tare interesant propunerea, gâ ndurile de acest fel nu sunt simple pete, am fost creați mult mai
complex decât gândesc sau nu unii.
Gândirea pozitivă ne ajută să vedem doar partea plină a paharului? Și dacă parte a plină a
paharului e atât d e mică încât nici nu o văd? Să ne imaginăm evoluț ii favorabile? Chestiunea
aceasta este și mai atractivă însă de ce să n i le imaginăm, când noi vrem să le a vem? Ce am putea
să ne îmaginăm ? Că vom s căpa de criză doar imaginându -ne?
Să ținem minte un moment bun ș i să îl retrăim ? Și dacă toată viața cuiva a f ost o dramă ,
care moment s ă și-l aleagă? Iar pentru cei car e sunt bucuroși că au doar un moment bun , oare
doar la acesta se remuză fericirea?
Să nu ne victimizăm este o alt ă provocare din paleta gândirii pozitive. Gradarea sfaturilor
absurde creș te. Nu te victimiz a, de exemplu, când afli că într -un accident s -a stins cineva drag
din familie ? Ce sfaturi sunt acestea, ce mari idei revoluționare? Însă tipul acesta de provocări ale
vieții abundă în spațiul on -line și mulți le îmbrățișează.
Să nu încercăm să atingem perfecț iunea? Dar cine mai încearcă? Majori tatea userilor
virtuali doar vor să tră iască, să aibă ce le necesare vieții și să fie fericiți . Cât despre capitolul
perfecțiune, din ce unghi să privim situația? Perfecțiuna chirurgicală a mode lelor de carton?
Perfe cțiunea nu există dar trebuie să tindem spre ea . Și de ce nu am încerca? Oare Dumnezeu nu
ne-a creat cu resursele necesare? Atunci cum de lumea aceasta s -a împărțit în perfecționiștii
super bogați și mărunții oameni care abia supravie țuiesc?
Despre abandonul educației s e vorbește mult , mai ales de cel școlar , însă cu astfel de
teorii cum ar mai putea tânăra generație să avanseze, să se depășească, să năzuiască? Astfel de
teorii gen gândirea povitivă sunt niște valuri frumoase care d au bine la cadru, dar hrănesc numai
creativitatea și imaginația, pe când noi trăim cu realități. Zâmbește este o altă provocare a
curentului în discuție. Este un slogan al vremurilor însă r omânul râde, zâmbește , ca să uite de
plâns. Dar drama rămâne.
Să ne împăcăm cu noi înș ine și cu ceea ce suntem ? Un lucru e clar în gândirea pozitivă –
sfaturile merg din ră u în mai rău. Pentru că există așa filozofii trăim pe o Terra impovizată. O
singură întrebare dezarmează tot sistemul acesta improvizat al gândirii pozitive: ce poate face
aceasta în fața morții?

231
Scriptura învață pe comunicatorii din mediul on -line, în Prov 3,5-7 să se î ncreadă în
Domnul din toată inima lor și nu pe înțelepciunea lor, să îl recunoască pe Domnul în toate căile
lor și atunci El le va netezi cărările. E mai bine să nu se socotească singur i înțelepți, temerea de
Domnul e binecuvantare și abaterea de la rău înseamnă înțelepciune.
Lista unor astfel de concepții cu presupuse sisteme filosofico -spirituale nu este prea
scurt ă de aceea replica mesajului Imago Dei în spațiul rețelelor de socializare este imperativă și
va da rezultate penzru că încă mai există utilizatori dornici să cunoască adevărul vieții .

3.7.7 Cât de independent este omul – un răspuns cristic în virtual
Concepția Trăiește liber și independent și replica unui comunicator on -line în universul
Social Media . Un alt curent promovat pe toate rețelele de socializare este acesta: Trăiește liber și
independent . Încurajați de acesta, au apărut f emeile independente , cupluri independente,
adolescenți care și -au luat lumea -n cap și trăiesc chipurile independenți. Independenți de ce
anume ?
Acest curent deloc trecător , care este dorit cu ardoare de mulți internauți, nu scoate la
iveal ă decât aranjamentele vieții făurite pe câștiguri ilicite , pe experiențe de viață tragice ,
deoarece una este cum sună sloganul pe internet și alta este aplicabilitatea sa în viața de zi cu zi .
Concepția Trăiește liber și in dependent primește imediat replica fondată a unui
comunicator on -line în universul Noii Media , deoarece fiecare om, indiferent de vârstă, rasă și
pregătire depinde de câteva lucruri existențiale: Dumnezeu, oxigen, socializare, familie și
serviciu iar lista poate continua. Dar cum de s -a ajuns la o astfel de teorie? Ce nu se vinde azi ?
Și ce nu este de vânzare, până la urmă se vinde. Și vom descoperi împreună că din ce în ce mai
mult ce e scos la vânzare nu prea mai e de cumpărat.
Produse excelente sunt do ar pentru publicitate, pentru că există o lege nescrisă: cineva
trebuie să câștige iar celălalt să piardă. Și ca să vinzi îți trebuie publicitate. Totul arată excelent
în reclame dar nu trăim în lumea reclamelor, ci într -una mult mai gri și pe care o vede m tot mai
improvizată. Însă ș i publicitatea are nevoie de calitate, pentru că altfel cine mai cumpără? Măcar

232
publicitatea să fie de calitate. Și aici apar modelele d upă care multă lume fuge iar acestea aleargă
după bani și carieră.
Dar a nu se uita faptul că 90% din aceste imagini de vis sunt, de fapt, producții grafice și
video bine realizate. Fata și băiatul din imagini sunt ei frumoși dar la vânzare sunt scoși după ce
au trecut pe la grafician. Putem vorbi de fosta i magine a unor oameni , afirmația având la bază un
fenomen social care atrage. Vedetele de cinema, din muzică, politicienii, oamenii care se
remarcă devin mărci, brand -uri, imagini de vânzare . În timp aceștia n u mai sunt 100 % reali, ei
înșiși, pentru că Noua Media îi transformă cu bună sau nu știință, prin comandă sau nu, în
imagini, în construcții care să dea bine, să aducă bani, să incite , să facă vâlvă, sunt persoane
supradimensionate din punct de vedere al imaginii .
Tinerii în unive rsul on -linese uită fascinați la cei din reclame și doresc a semăna cu acele
vedete. Însă p ublicitatea există doar să vândă și nu este 100% viață, după cum trebuie subiniat că
internetul nu este viața totală . Frumusețea fără pic de suflet e ca un magazin frumos la fațadă dar
deteriorat în interior. În lumea virtuală anormalul devine normal. Limita între cele două începe să
nu mai exite, predominând anormal ul.
Peste tot , și în spațiul www , vedem scris Nou, nou, nou . De unde? Repetiți a este noutatea
zilei. Cum să se vândă ceva dacă nu s e spune că este nou? Dar ce anume este nou? Curentele din
modă se repetă, până și în muzică situația este aceeași și lista poate continua. Dar nici măcar
această idee nu este o noutate , pentru că în Biblie, cu câteva mii de ani înainte s -a scris , în
Ecles iast 1, 9-10: c e a fost, va mai fi, și ce s-a făcut, se va mai face, nimic nu e nou sub soare.
Dacă de vreun lucru s -ar putea spune că este nou, de mult lucrul acela era, chiar di n veacurile
dinain tea noastră.
3.7.8 Susținera familiei tradiționale în Noua Media
Concepția Familia tradițională este învechită și replica unui comunicator creștin on -line
în spațiul virtual. Subiectul familia este unul dintre cele mai comentate la această oră atât în
mediul Noii Media cât și în presa tradițională, TV, radio și presa scrisă. Cei mai afectați de noile
tendințe în materie de viața de familie sunt copiii și adolescenții, care sunt în curs de formare în
ceea ce privesc conceptele și ideile principale de viață.

233
Până acum normalitatea însemna căsătoriile normale , el și ea însă deja această expresie
pare cuidată pentru unii. Însă, el și ea – da, așa am fost creați. Căsătoria dint re un bărbat și o
femeie înseamnă nucleul societății umane iar d acă îi merge bine familiei este împlinire în ambele
părți.
Mai nou normalitatea înseamnă astăzi el și el sau ea și ea. Dacă pe unii parteneri situația
nu îi deranjează, copiii adoptați și crescuți în astf el de familii se vor dezvolta strâmb , fără a avea
un cămin normal. Dacă astfel de căsătorii sunt din ce în ce mai acceptate, nu înseamnă că su nt și
corecte, naturale. Alegerile doar după criteriile personale sau sprijinite de un grup de oameni cu
înclinații aparte sunt distructive pentru societate.
Tot la capitolul fami lie, s ărăcia, rezultat al păcatului, îi împinge pe unii oameni la mutări
de durată, nedorite, bine gândite financiar, dăunătoare din alte direcții . Sunt fam ilii care se văd
doar la șase sau zece luni; pentru că e l este la muncă într -o țară, ea acasă cu cop iii. Sau, și mai
rău, el departe și ea și mai departe, tot în străinătate să strângă bani pentru a înnapoia creditul
făcut la bancă. Ce fel de generație creștem acum ? Cu un tată văzut doar în poză și eventual la
Crăciun? Este fo arte posibil ca așa cum cop ilul și -a văzut familia tot astfel să își făurească și el
un cămin, dacă nu realizează anormalitatea în care a crescut și nu vrea să fie cu adevărat împlinit.
Copilaria i nfluențează enorm viața noastră iar î ntâmplările copilăriei sunt aproape
fundamental e pentru restul vieții noastre. Copilăria este primul capitol al vieții, perioadă la care
ne întoarcem uneori.
Haosul legat de viața de fa milie, nu după planul lui Dumnezeu , ci după simpla voință a
omului sperie pe mulți, de aceea sunt tineri care fac afir mații de genul n u îmi mai trebuie să mă
căsătoresc , mai bine singur. Aceasta înseamnă exemplul negativ. El sa u ea ar dori o familie, dar
sunt speriați de ceea ce văd î n jur. Familia a fost creată de Dumnezeu pentru a crea omului cadrul
împlinirii din punct de vedere emoțional, material și spiritual.

234
3.7.9 Adevărul printre Fake News
Despre fake news și alte informații trucate și replica unui comunicator creștin on -line în
spațiul Social Media . Astăzi viața înseamnă informație la secundă, t otul este informație și se
bazează pe ea . Dar multe din informațiile – mesajele pe care le primim din diferite surse , cel mai
adesea din mediul www sunt trucate, bine structurate și cu țintă sigură. Într-adevăr suntem
sufocați de informație. Ziarele de hârtie sunt deja înlocuite cu presa on -line care și -a priedut în
parte controlul. Deși astăzi se citește numai pe direcții de interes, tonele de informație n e
invadează și rar poți face față avalanșei din virtual.
User ii sunt sufocați de multe informații sl abe care ghidează viața multora, sunt năpădiți
de informații plătite, alese să promoveze doar ceea ce se dorește, n u mai contează de e bun sau
rău ce vrea a cunoaște lumea. Uneori b anul dictează mai mult decât conști ința. În Efes 5,10
suntem îndemnați să cercetăm ce este plăcut înaintea Domnului.
În zona Noii Media apar zilnic multe istorii trucate, pe diverse subiecte, cu date
neverificate, care aduc și mai multă dezinformare . Virușii informa tici apar în fața ochilor cu
eticheta de ultimă oră sau șocant, senzational, atenție, am aflat, vă informăm . Imediat se citește,
pentru că atrage, interesează. La 1 Tes 5,21 ni se spune să cercetăm toate lucrurile și să păstrăm
doar ce este bun.
Însă din fericire navigatorii web au parte și de informații sigure , bine documentate. Cum
le găsesc? Simplu și bine că mai există. Încă mai sunt nume, evenimente, cărți, filme, melodii,
companii și orga nizații care au conduită dreaptă, bazată pe credință și lupta pentru mai b ine. În
In 5,39, învățătorul provoca publicul să cerceteze Scripturile, pentru că ei faptul că în ele găsesc
viața veșnică și tocmai ele mărturisesc despre Domnul .
Teoria promovată deseori în virtual că Biblia este o carte nefondată și învechită este un
fake news și are nevoie de replica unui creștin comunicator în on -line. Pentru că de când au
apărut Scripturile au existat glasuri asemănătoare. Însă Biblia este mai fascinantă decât orice
agenție de p resă și mai pătrunzătoar e decât oricare altă carte cu principii morale pentru că ea,
Biblia , este Cuvântul lui Dumnezeu, Logos ce transformă viața , de aceea Ps 119,160 afirmă că
temelia Cuvântului sfânt este adevărul și legile Domnului sunt drepte și veșnice.

235

3. 8 SECULARIZARE ȘI IMAGO DEI ÎN SPAȚIUL DIGITAL ROMÂ NESC

Fenomenul secularizării nu a pornit în România odat ă cu căderea regimului comunism în
anul 1989, deoarece măsurile legislative din periaoda 1948 -1989 au favorizat micșorarea
importanței credi nței în întreaga societate române ască289. Existența și dezvoltarea mesajului
Imago Dei în virtual este necesar și benefic pentru că oferă documentarea relevantă pentru
internautul curios să descopere rolul credinței în viața socială a individului.
O bună parte a utilizatorilor cu vârsta de la 35 de ani plus cunosc capcanele
comunismului în ceea ce a însemnat desfășuraea vieții creștine practice în anii perioadei roșii a
României, întrebându -se și ei dacă n u cumva, comunismul a însemnat ateism sau religie
secularizată?290 De cealaltă parte, toate aceste rădă cini creștine ale comunismului sunt distruse de
către Marx și Engels c are operează o ruptură radicală, legând în mod strâns comunismul și
ateismul militant .
Fenomenul secularizării sau marginalizare a religiosului în sfera privată291 a fost voit
dezvoltat în România de cadrul legislativ, cu precădere în prima perioadă a comunismului ,
respectiv anii 1948 -1965, perioadă în care atât societatea cât și Biserica au suferit cele mai
profunde transformări. Secularizare a mai poate fi definită ca fiind procesul de schimbare a

289 Cf. M. Silveșan, Secularization Under Communism: Romanian Legislative Measures ( Secularizarea în
timpul comunismului. Măsuri legislative ale regimului comunist din România, în Wilhelm Dancă (editor),
Faith and Secularization: A Romanian Narrative, The Council for Research in Values and Philosophy, USA,
2014, pag. 107.
290 Cf. S. Courtois (coord.), Dicționarul comunismului, traducere M. Ungurean, A. Ardeleanu, G. Ciubuc,
Polirom, Iași, 2008, pag . 525 -526.
291 Cf. J. Casanova, Public Religions in the Modern World , University of Chicago Press, Chicago 1994, pag.
211, apud , Dănuț Mănăstireanu, Religie și secularizare în modernitatea târzie.

236
orientării cu privire la fundamentarea religioasă a gândirii și acți unii, cu una centrată pe lume ca
singura realitate perceptibilă292.
Sunt în mediul digital numeroase reviste, filme, emisiuni TV, documentare, pamflate,
interviuri care au la bază implementarea ateismului și îndepăratrea pe orice cale, subtulă sau nu, a
oamenilor de calea adevăratei vieți, împlinite în Dumnezeu.
Dacă în perioada amintită, Statul a acționat împotriva bisericilor, astăzi sunt anumite
structuri, diverse în formă și fond, care pun accentul tot mai mult pe schimbarea orientării
religioase a indivizilor iar mesajul Imago Dei aici trebuie să își facă simțită prezența.
În anii roșii, spre implinirea idealului comunist, partidul totalitar a acționat în așa mod încât
acestea să fie subordo nată structurilor cu seceră și ciocan. Au fost câteva pârghii prin care Partidul
Comunist a reușit să impună secularizarea, respectiv prin măsurile de control, scoaterea educației
creștine din instituții ce aparțineau diferitelor biserici și opresiune a supra liderilor religioși.
Nu doar c adrul legislativ a fost modificat spre implementarea secularismului, ci și
impunerea modelului sovietic în raporturil e Stat -biserică, având ținta finală promovarea ateismului.
În Constituția din 1952 problema religioasă este prezentată în capitolul VII, articolul
84,astfel: ș coala este despărțită de biserică. Nicio confesiune, congregație sau comunitate religioasă
nu poate deschide sau întreține instituții de învățământ general, ci numai școli speciale pentru
pregătirea personalului cultului. Modul de organizare și funcționare a cultelor religioase se
reglementează prin lege.293
Constituția R.S.R. din anul 1965 la Articolul 17 preciza că c etățenii Republicii Socialiste
România, fără deosebire de naționalitate, rasă, sex sau religie, sunt egali în drepturi în toate
domeniile vieții economice, politice, jur idice, sociale și culturale. Orice manifestare având ca
scop stabilirea unor asemenea îngrădiri, propaganda naționalist – șovină, ațâțarea urii de rasă sau
naționale sunt pedepsite de lege.294
Și Decretul Nr.177 din 4 august 1948 este supus atenției lectorului. Legea pentru regimul
general al cultelor religioase este deosebit de important în structura studiului de față. Dacă este să

292 Cf. D. K. McKim, Westminster Dictionary of Theological Terms, Westminster John Knox, Louisville,
1996, pag. 253
293 Cf. I. Muraru , Constituțiile Române (Culegere) , Universitatea din București, Facultatea de Drept, București,
1980, p ag. 82.
294Cf. http://www.infopolitic.ro/imagini/documente/1133864495_Constitutia%20RSR%201965.pdf , pdf, p. 3,
(descărcat la date de 11 noiembrie 2009).

237
ne referim la articolului 40 di n Legea cultelor care preciza că r elațiile cultelor religioase cu
străinătatea vor fi numai de natură religioasă. Niciun cult religios și niciun reprezentant al
vreunui cult nu va putea întreține legături cu cultele religioase, instituții sau persoane oficiale în
afara teritoriului țării, decât cu aprobarea Ministerului Cultelor și prin intermediul M inisterului
Afacerilor Externe.
Practic prin aplicarea acest ui articol niciun cult religios și niciun reprezentant al vreunui
cult nu se mai putea mișca în relație cu creștinătatea din străinătate, ceea ce însemna întreruperea
comunicării cu frații de dincolo de granițe și, indirect, împiedicarea dezvoltării comuni tății
creștine.
În mediul virtual astăzi sunt multe site -uri și platforme care promovează îndepăratrea
directă a credinței creștine din viața românului. Atunci, în anii în discuție, Ministerul Cultelor se
preocupa prin reprezentanții săi de cunoașterea și limitarea manifestării cultelor și de lichidarea
manifestărilor mistice bolnăvicioase pentru anihilarea influenței nesănătoase a acestora asupra
maselor de credincioși a căror activitate pe terenul construirii socia lismului nu trebuie stânjenită.
Enunțul pare cât se poate de relevant. În realitate manifestărilor mistice bolnăvicioase nu prea
existau deoarece nu puteam vorbi nici măcar de libertatea religioasă a cultelor recunoscute de
către Stat.
La fel se aplică explicația și pentru implementarea hotărâr ii ca împuterniciții să ia măsuri
de interzicere a curentelor religioase nerecunoscute. Se preocupă de cunoașterea manifestărilor și
a atitudinii deservenților cultici, sprijină elementele cinstite din cler și combat prin ierarhia
bisericească și prin elem entele cinstite atitud inile dușmănoase față de regim. Expresia atitudinile
dușmănoase față de regim însemna libertatea oferită împuterniciților de culte să încadreze orice
acțiune sau personaă care nu conveneau, plăceau acestora sau altor autorități comuni ste.
Decretul Nr.212/1960, în urma modificării articolului 256 din Codul Penal295, impunea
sancționarea persoanelor care îndeplineau în cadrul unui cult acte clericale sau administrative
fără recunoașterea Departamentului Cultelor, precum și a celor care, n erespectând îndatoririle ce
le reveneau, permiteau îndeplinirea unor astfel de funcții de către cei care nu aveau această
recunoaștere.296

295 Cf. Codul Penal a fost modificat prin Decretul Lege Nr.212/1960 și a fost publicat în Buletinul Oficial Nr. 8
din 17 iunie 1960.
296 Cf. G. Modoran -Pantelimon, Biserica prin pustiul roșu: rezistență și compromis în adventismul din
România în perioada comunistă (1944 -1965) , vol. I, București: Editura Viață și Sănătate, 2013, p ag. 55.

238
În prima situație au existat slujitori creștini, preoți, prezbiteri și pastori, care nu aveau
recunoașterea Departame ntului Cultelor din motive nefondate (rude în străinătate sau bine
pregătite din punct de vedere teologic) dar erau implicați în slujirea bisericilor, mai ales la sate și
comune. În cea de -a doua situație prezentată au existat preoți, pastori și alți coord onatori creștini
care datorită unui număr mare de biserici pe care le aveau în slujire nu puteau ajunge să oficieze
serviciile religioase și de aceea delegau persoane bine alese să susțină programele creștinești în
locul lor.
În universul virtual, marg inalizare a religiosului este tot mai acută chiar dacă politica
ministerului de resort este alta, de aceea rolul comunicatorului creștin în sfera digitală trebuie să fie
miltant, fondat, orinetat spre dialog și promovarea adevărului, obiectiv și realist.

239

3. 9 CALITĂȚILE NECESARE UNUI COMUNICATOR ON -LINE ÎN
PROMOVAREA MESAJULUI IMAGO DEI

În vederea comunicării relevant mesajul Imago Dei în domeniul Noua Media cei dispuși
din mediul Biseri cii le sunt necesare mai multe abilități, pregătirea corespunzătoare și o echipă
deschisă spre împlinirea acestui proiect, ce poate avea un impact neașteptat.
3.9.1 Viziune în lumina Imago Dei
Descoperă -ți viziunea este o expresie des folosită iar acesta este un vizionar este și mai
întrebuințată, de la lumea bisericească la cea a afacerilor. Vom oferi o definiție a viziunii, pe
care o vom analiza treptat în paginile ce urmează.
Viziunea este capacitatea de a vedea ș i a concepe în perspectivă o lucrare, un proiect.
Fără viziune nu se face nimic. Totul are ca structură o idee și punerea ei în practică. Din start
trebuie să înțelegem că Avraam, Iosua, Iosif, Daniel , Matei, Petru și Apostolul Pau l sunt doar
câteva exempl e biblice de oameni care au avut viziune și nu s -au oprit doar aici. Ei și -au văzut
proiectul v ieții împlinit.
Pentru tra nsmiterea mesajul ui Imago Dei în domeniul Noua Media textul scriptural
pentru implementarea viziunii este cel din Mt 28, 18-20, când Isus S -a apropiat de discipoli și
le-a zis că El are t oată puterea , în cer și pe pământ, de aceea să mergem și să facem ucenici din
toate neamurile, b otezându -i în Numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh. Și ei să păzească
tot ce El ne -a poruncit. Mai mult, El este cu n oi în toate zilele, pâ nă la sfârșitul veacului.
Vizionarul este omul care privește la ce alț ii nici măcar nu bănuie dar ar fi bine să afle. }n
comunicarea mesajul ui divin, Domnul Creatorul dorește ca fiecare dintre noi s ă fim diamante
șlefuite spre o strălucire aparte și a realiza istorie sub c ălăuzirea Domnului Dumnezeu.
Minunile Tatălui Ceresc realizate în viața noastră sunt cele mai b une dovezi ale felului în
care l ucrează El și totodată o încurajare pentru alții. E adevărat și nu e necesar a ne ascund e și a
nu mărturisi că în Isus Cristos, Mesia, Fiul l ui Dumnezeu, prin Atotștiința și Voia Celui ce ne -a
creat, putem îndrăzni și î n acest nou domeniu, cu un mesaj spiritual , fără de care viața noastră nu
poate fi împlinită sau completă. De aceea, acolo unde glasul Domnului ne încurajează și ne

240
cheamă a istorisi despre Imago Dei, este de trebuință să aștern em pe paginile elecronice, cu
grijă, modul în care Dumnezeu se revelează nouă și celor din jur.
Viziunea are un scop și în cazul nostru. Printr-un proiect cum este acesta în analiză, ne
propunem să facem bine comunității în care Dumnezeu ne -a așezat , comunicând adevărurile sale .
Claritatea viziunii ne va ajuta în momentele mai gri, deoarece g reutăți au fost și vor veni cu
singuranță. Viziunea nu trebuie să fie nici ocolitoare de acest subiect da r nici să cădem pradă
ideii că eu și cu alții n -am putea realiza ce ne -am propus. Textul scriptural din Is 21,45 ne
amintește că din toate cuvintele pe care El le spusese lui Israel, nici una nu a rămas neîmplinită.
Visele binecuvântate se împlinesc întotdeauna, de aceea este bine a visa realist și a căuta
să ne răspundem la câteva întrebări ce ne sunt îndrumar în proietul nostru Imago Dei în Noua
Media din România. Câte va astfel de semne de întrebare sunt: Pe cine doresc să ajut cu proiectul
meu? Ținta mea e bine a fi foarte sigură. Unde doresc să implementez proiectul? Când încep și
pentru câtă vreme? Cum demarez și ce voi folosi în realizarea sa? De ce doresc să iniț iez acest
proiect? E ste bine a nu trece mai departe fără a avea răspunsurile personale la semnele de
întrebare de mai sus.
Internetul devine un element crucial al vieții noastre și noi trebuie să -l întrebuințăm în
acord cu valorile noastre morale. Era in ternetului ar trebui să ne îmbogîțească zilnic viața șt
relațiile dintre semeni. Aceasta este o provocare pentru noi toți297.
Dacă încă avem îndoieli cu privire la natura proiectului, atunci st ăruința în rugăciune este
cheia având ca bază și textul din Mt 7,7. Lucrarea aceasta de comunicare on -line pe care dorim
să o începem trebuie să acopere și să amelioreze o mare necesitate. Între mine și acest proiect
media este necesară compatibilitatea din punct de vedere: moral, spiritual, educativ, financiar,
familial și social. Pentru clarificarea viziunii e de trebuință a medita la toate aceste puncte.
Așa cum am analizat și în paginile precedente, f acem apel în realizarea proiectului la
darurile și abilitățile oferite de Domnul Dumnezeu. Pe baza lor putem avea o slujire
binecu vântată. Mulți sunt gata de un proiect doar pentru a face ceva, a ieși din ru tină, a câștiga
bani, eventual. Având doar aceste p orniri, r ezultă că dorința mea este una modestă iar scopul
activităților se înscrie în aceeași categorie.

297 Cf. Sparado SJ, Web 2.0, Relationship in the Internet Age, pag.11.

241
Însă prin comunicarea imaginii Domnului în mediul virtual ne dorim altceva. Definirea
din start a ceea ce dorim să realizăm va aduce lumină interioară și claritate acelora care sunt gata
să vină alături de noi , deoarece implementarea sa necesită categoric munca în echipă .
Pentru că tot am subliniat câteva întrebări drept ghid, iată încă una precum aceasta: Care
sunt serviciile noastre aduse umanității? Simplul fapt că muncesc nu înseamnă că aduc un
serviciu deosebit umanității. Simplul fapt că vreau să fa c binele nu este un serviciu, ci o intenție.
Fiind conectați mereu la zona spirituală este de reliefat faptul că Isus C ristos a făcut cel
mai bun serviciu umanității – Venirea Sa pe Pâmânt și tot ceea ce înseamnă manif estarea
Dragostei Sale. Iar creștinii , urmașii săi trebuie să înțelegem că textul următor , Lc 12,33, este
definitoriu pentru o slujire autentică în Noua Media, unde suntem chemați să vindem și să
facem milostenie, să ne facem rost de pungi, care nu se învechesc, o comoară vie în ceruri, u nde
nu vin hoțul și molia.
Planul lui Dumnezeu sau rodul emisferei stângi a creierului trebuie integrat cu „visul lui
Dumnezeu , rodul emisferei drepte a creierului, pentru a putea percepe cu acuratețe realitatea lui
Dumnezeu. Prin urmare, creștinii sunt învățați să -și utilizeze capacitatea de a gândi abstract,
pentru a visa și, concret, pentru a realiza împreună cu Dumnezeu un univers răscumpărat, plin de
fii și fiice de Dumnezeu.298

3.9.2. Sursa inspirației și a implementării în spectul chi pului divin

Sursa de la care vin ideile, conceptele, gândurile, planurile, bucuriile, îngrijorăr ile și
visurile împlinite este una supremă și unică – Domnul Dumnezeu. Indiferent ce vom gândi pe
parcursul proiectului de comunicare , creștinul să nu uite că la baza tuturora stă El, Dumnezeu. Ce
avem și ce vom primi sunt din bunătatea și î ngăduința Sa. Și peste toate acestea, scopul moral al
proiectului este Glorificarea Domnului.
Să recunoaștem – oamenilor nu le convine deloc să depindă de cineva. Îns ă viața
demonstrează altceva și anume că tot timpul depindem. Noi depindem de Dumnezeu.
Dintotdeauna, multă lume a refuzat să accepte acest fapt – greu de îngăduit și împlini t, ușor de

298 Cf. Iain Mc Gilchrist, The Master and His Emissary: The Divided Brain and the Making of the Western
World, New Haven, CT: Yale University Press, 2009, p ag.131.

242
înțeles și explicat. Vrând – nevrând aparținem Cerului și viața fără de Domnul este una pierdută
iar răzvrătirea aduce moartea veșnică.
De amintit că v iziunea este, în primul rând, capacit atea de a vedea în perspectivă.
Viziunea nu înseamnă a privi lucrurile pentru o mică distanță de timp ci pentru a lăsa o
moștenire binecuv ântată în spațiul virtual românesc. Viziunea este neapărat legat de organizare,
de aceea în comunicare avem nevoie de o strategie de profil, care are – un set de pași de urmat,
răspunsuri, atenționări și direcții.
Pe scurt, organizare, iar ca îndrumar spi ritual sunt i cuvintele apostolului Paul, care scrie
în 2 Cor 13,8, că noi creștinii nu avem nici o putere împotriva adevărului ci sunte pentru el .
Dacă suntem organizați voi știi unde ne aflăm, ce realizează echipa și ce ar fi de făcut în viitor.

3.9.3. Intuiție vs călăuzire divină

Intuiția este o altă calitate pe care un comunicator creștin on -line trebuie s -o aibă î n
bagajul său, chiar la loc de cinste. Capacitatea de a descoperi sensul anumitor lucruri, importanța
unor pași, a realiza că hotărâr ea luată va fi benefică pentru p roiect sunt aspecte ce țin de puterea
intuiției. Fiind capacitați de Dumnezeu cu viziune și intuiție vedem și acționăm mai oportun
decât alții, spre binele lor. Dacă folosim darurile nu în folosul acelora care au nevo ie de acestea
ieșim din sfera b inecuvântării.
Intuiția își poate spune cuvântul în alegeri, în decizii, în planificări și structuri. Ea se
petcetluiește după ce am folosit cercetarea logică și am cerut v oia Domnului. Intuiția se bazează
pe faptele trecutu lui și ceea ce am acumulat până acum educativ. D ar în momentul în care
plănuim un proiect de comunicare Imago Dei în spațiul virtual, nu ne putem baza numai pe
intuiție, ci trebuie să cerem voia Tatălui c eresc și să analizăm punctual beneficiile și piedici le
noii inițiative. Domnul ne -a dat o idee de comunicare, v edem în viitor aplicabilitatea ei și f acem
pași practici de implementare.
Scopul este mai important decât rolul299 iar c cest principiu e ste valabil pentru fiecare
membru al echipei ce este gata să spună adevărurile lui Dumnezeu în universul www . Dacă se
lucrează ca într -o adevărată echipă, atunci ideile bune sunt preulate, indiferent de la cine vin. Nu

299 Cf. J. C. Maxwell, Cele 17 legi indiscutabile ale muncii în echipă , Oradea, Life, 2002, pag. 16.

243
e încântător să aflăm că o propunere bun ă nu a fost aplicată pentru că nu a venit de la un anumit
lider. Prin intuiție ne punem pelerina de ploaie pe umăr când afară sunt 35 grade Celsius. Unii
vor râde dar când apar primii stropi de ploaie vor înțeleg e de ce comunicatorul știa mai dinainte
ce avea să se întâmple.
3.9.4. Curaj și credință înt r-o lume digitală
Lucru lăudabil – am avut curajul de a înc epe lucruri noi. Da, nu e puțin să pornești un
proiect spiritual în lumea virtuală. Iar mai apoi curajul de a continua în situații problematic e.
Există și curajul de a investi în oameni chiar dacă unii dintre ei vor pleca la un moment dat.
Acești a, de au credință, vor știi că p roiectul a jucat un rol important în formarea lor. Și chiar de
uită ei, D omnul cunoaște și răsplătește. În sufletul lor știu cu ce au plecat din acest proiect.
În cercul formării unui p roiect on-line stau împreună visul, strategia și c urajul. Visul e
frumos , strategia poate fi pusă pe hârtie în cele mai mici detalii dar dacă după acestea nu avem
curajul să ne ridicăm și să ieșim pe teren, totul rămâne o părere a unui vis interesant. este necesar
și curajul de a spune lucrurilor pe nume , amai apoi c urajul de a căuta mer eu parteneri și oameni
lângă proiect .
Sunt și fericitele momente în care vin persoane dor nice să lucreze împreună cu noi la
implementarea viziunii de a comunica lumii adevărurile divine. Dar până atunci noi, în măsura
responsabilităților, avem nevoie de oameni dedicați. E bine a sublinia că primul pas îl face
Dumnezeu în realizarea unui astfel de proiect dar curajos e omul care pășește în Numele Său.
Curajul este una din componentele esențiale care trebuie să facă parte d in caracterul unui
slujitor, al unui comunicator300 iar încrederea pe care o avem în Dumnezeu se demonstrează și
prin curajul nostru. Toți oamenii Vechiului și Noului Testament au arătat la un moment dat mare
curaj.
Un mo del de colaborare plină de cu raj îl găsim în relația dintre Moise și Iosua , potrivit cu
Ex 17, 9 -10, când Moise îi spune lui Iosua să a leagă niște bărbați și să lupte cu ei împotriva lui
Amalec. Moise va sta cu mâine pe vârful dealului , cu toiagul Domnului în mână. Iosua l-a
ascultat p e Moise și s-a luptat cu Amalec. Moise, Aaron și H ur s-au suit pe vârful dealului și au
fost lângă Iosua, după cum au promis.

300 Cf. A. Stanley , Next Generation Leader, SUA, Multnomah, 2006, pag 17.

244
Practic dacă nu există curaj nu putem vorbi de lucrare spirituală, de s lujire. În lumea
spirituală lucrăm cu ceea ce nu se vede – nu e pal pitant, e c redință. Pentru ceea ce comandă,
Dumnezeu plătește301, ceea ce ne dă iar garanția că nu suntem fără de ajutorul vital al
Domnul ui. Așadar, ce ne împiedică să dovedim curaj? Suntem descurajați de ceea ce vedem în
jur, în lumea on -line? Isus Cristos nu a avut alt motiv să vină pe Pământ decât i ubirea. Cei din
echipă nu dau semne de încrede re? De ce am fost chemați să slujim ? Ei se ui tă la cum acționează
alți creștini, preoți și alți lideri .
Avem curaj dar parcă tot mai multe u și se închid? Aici problema se încheie cu rugăciune
sinceră și ascultarea vocii c erești , divine . Potriv it este să nu uităm istoriile marilor reușite cu
Dumnezeu din Biblie . Cine e gener os, dovedește curaj. Dacă o bucată aparătoare scoasă din
Platoșa Calități lor se observă, e știrb costumul. De aceea curajul aduce și generozitate.
A fi un creștin curajos nu este o rușine, ci onoare, bucurie, o șansă unică și o misiune .
Grăitoare sunt cuvintele lui Isus Cristos din Lc 9,26, care explică deslușit că oricine se va rușina
de El și cuvintele Sale , atunci și Fiul omului se va rușina de el, când va veni în slava Sa, a Tatălui
și a îngerilor.
3.9.5. Mode lul dragostei divine în comunicarea digitală
În definirea lui Dumnezeu, gândirea creștină și nu numai nu au cum să ocolească și
atributul dragostei, esență a naturii divine. Dragostea este compoziția vieții, a iubi este verbul
vieții, tocmai de aceea în comunicarea Imago Dei în perimetrul vast al internetului, Logos -ul se
transmite în dragoste.
Iubirea este ca un izvor de munte – indiferent de ceea ce va găsi pe drum, el dă ce are mai
bun. Dragostea față de Dumnezeu este reversul firesc al viețuirii, pentru că El este dragoste, după
cum citim în 1 In 4,16. Viața trăită astfel ne călăuzește direct spre Creator iar prin d umnezeire se
răsfrâng prin noi celelalte acțiun i, după cum urmează:
Dragostea față de oameni în universul on -line. Dragostea față de aproapele se învață
având în agendă notate greșelile noastre. Mai apoi, acest simțământ ne face să năzuim, să
plănuim, să realizăm, să iertăm, să mergem mai depa rte. Nu putem lucra fără oameni, pentru că
nu suntem singuri pe pământ, există și ceilalți – chiar dacă nu ne convine cum sunt, e de

301 Cf. R. Bonnke, Evanghelizare prin foc, Editura Casa Cărții, Oradea, pag 252.

245
trebuință să învățăm că dragostea nu este instant. După Dumnezeu, fără dragostea față de oameni
nu vom reuși. Clar lucru că bine e a fi și inversul medaliei în relație cu aproapele.
În numărul pr estigioasei reviste Time, din ianuarie 2007, coperta prezintă Personalitatea
anului. De data aceasta era o imagine care prezenta un ecran de computer în care citirorul se
putea vedea pe el însuși iar textul din josul paginii anunța astfel: Tu. Da, tu. Tu c ontrolezi Era
Informației. Bine ai venit în lumea ta302.
Dragostea creștină are formele ei de prezentare, învățare în mediul virtual, având ca
model suprem în expunerea acesteia pe Isus Cristos, învățătorul. Predicarea presoterică
reprezintă evanghelizarea , iar pre dicarea postsoterică, învățarea , reprezintă consolidarea
credinței. Acestea sunt ultimele cuvinte ale Domnului Isus din Evanghelia lui Matei și au
caracterul unui testament303. Trebuie reținut faptul că misiunea are un caracter fără de granițe ,
deoarece toate popoarele, indiferent de locul în care trăiesc, trebuie să audă Evanghelia, mesajul
fiind același pentru toți oamenii iar responsabilitatea de proclamare a Evangheliei fiind aceeași
pentru toți ucenicii Domnului.
Românul a re o vorbă pe care o rostește când e de rău: Ce om fără de inimă, e cutare. E
clar, că a fost dezamăgit de acea persoană. Expresia aceasta, spune multe: pentru că într -adevăr,
om fără inimă, nu există. Și în chip metaforic vorbind, când omul nu mai are ini mă, nu se mai
poate numi om.
Pentru cei care nu l -au găsit pe Isus Cristos, creștinii în Noua Media trebuie să manifeste
și mai multă grijă. E ca și cum într-un spital și, ca doctori, tratăm colegii în loc să ne ocupăm de
bolnavii în stare de urgență. D ragostea față de ei, în Puterea Duhului Sfânt, îi face pe urmații lui
Cristos să acționeze în orice situații .
De la idee la faptă, în d ragoste. În mod cert textul din 1 Cor 13 este capitolul care ne
răspunde la întrebările privitoare cum să manifestăm verbul vieții. Înainte de acțiuni stau
gândurile. Construite în dragoste vor aduce numai bine și în zona Social Media . Astfel că,
planurile, agenda, întâlnirile privitoar e la p roiect ul Imago Dei stau sub semnul iubirii.

302 Cf. Sparado SJ, Web 2.0, Relationship in the Internet Age, pag.13.
303 Cf. G. Maier, Evan ghelia după Matei – Comentariu b iblic, Editura Lumina Lumii, Korntal, Germania,
2000, p ag. 102.

246
Comunicatorul nu poate sta mut . Atunci nu mai e ceea ce se numește. Vorbele sale sunt
speciale. Dincolo de idei, păreri, strategii, replici stă autorul Dragostei care ăl îndeamnă a -i urma
slova din Biblie. Ca și slujitori ai Domnului în mediul virtual suntem provocați și în vorbe iar
răspunsurile noastre e bine a fi cumpătate. Aceasta nu înseamnă să nu spunem Adevărul.
Urmând cursul firesc de până aici, după gânduri și cuvinte pline de candoare nu poate
urma alt ceva – faptele noastre trebuie tratate cu Dragoste în rețelele de socializare . Și pentru că
ea le încununează pe toate, dacă nu o deținem, atunci se cere o revizuire. Trăim într -o lume atât
de mare ș i unii au inimi atât de mici. Dumnezeu lucrează cu dragos te. Noi?
Lumea aceasta de când e ea se tot împarte în cei care au și cei care au nevoie, respectiv în
bogați și săraci. Iar lumea internetului nu este altfel. De cele mai multe ori bogații au o anumită
atitudine când îi privesc sau iau contact cu cei mai puțin avuți. Superioritatea vizibilă,
îngâmfarea, o satisfacție mai accentuată și un zâmbet larg construiesc tabloul devenit aproape
șablon. Însă e de trebuință a nu uita că tot ce avem , există cu un scop. Nimic nu avem
întâmplător.
Istoria și teolog ia creștinismului primar sunt, înainte de orice, o istorie a mis iunii și o
teologie a misiunii.304 Ea este continuată astăzi prin cele mai atractive și performante aplicații
tehonologice și se dovedesc a fi cele mai populare mijloace de a propovădui mesajul salvării prin
crucea lui Isus Cristos.
E bine a avea însă e și mai bine să știu scopul și direc ția a ceea ce am. Și nu ne refer im
aici doar la grămada de bani, ci și la alte bunuri și daruri pe care le -am primit. Cum le -am primit?
se întreabă unii. Am m uncit pentru ele. Desigu r, dar tot primite sunt. Dacă avem lucruri în
proprietate e bine a nu le lăsa pradă ruginei și moliei. Avem ca să dăm și dăm ca să avem.
Înainte de 89, de atâ ta economie am pierdut piața iar azi, de atâta piață am pierdut economia.
Nu același lucr u trebuie să se întâmple cu noi. Daca înț elegem că totul am primit prin
voia lui Dumnezeu, dăruim cu dragoste aceluia ce nu a ajuns la stadiul nostr u de viețuire, tocmai
pentru a -i fi mai simplu pe calea către Cer. Acest exercițiu al cred inței și dăruirii este apreciat de
Domnul tuturor bogățiilor. Astfel, cei avuți vor înțelege că nimeni nu e bogat, ci doar hăruit,

304 Cf. M. Hengel, Between Jesus and Paul: Studies in the Earliest History of Christianity , London, SCM
Press, 1983, p ag. 53.

247
binecuvântat de Dumnezeu pentru a învăța iubirea față de aproapele. De aceea găsim scris în Ev
13, 16, să nu dăm uitării bin efacerea și dărnicia, pentru că Domnului jertfe ca acestea Îi plac. La
urma urmei, după t ot și toate, rămâne Dragostea.
3.9.6. Comunicărea digitală și comunicarea cu divinitatea
Mai ales în comunicarea Imago Dei în universul on-line avem nevoie de rugăciune, care
este unda comunicării cu Domnul Dumnezeu. Și e foarte bine că există. Ne putem oare imagina
viața fără de ea? În situația în care rugăciunea lipsește din acest p roiect atunci înseamnă că
acțiunile nu au nimic de -a face cu cr eștinismul.
Rugăciunea personală este unda care ne apropie de Tatăl. De aici pleacă totul și în relația
noastră cu Domnul Dumnezeu și cu cei din jur. În rugăciune primim, medităm, așteptăm,
plângem, dorim, mijlocim, cerem, ascultăm. Indiferent d e rolul pe care creștinul îl are în tran-
smiterea Logosului, ruga sa în cadrul bisericii trebuie să existe.
El slujește pe Dumnezeu, acest lucru se reflectă în biserică iar credincioșii e bine a s imți,
nu doar a vedea, că există credincioși în acest domeni u oameni ai rugăciunii. Împărtășirea
Bisericii a modului în care Dumnezeu a lucrat și lucrează în proiectul Imago Dei oferă tuturor
dezvoltarea vieții creștine personale.
Multe îndoieli se leagă, totuși, de noile tehnologii și impactul lor în viața noast ră socială.
Internetul este un imens mijloc de informare și divertisment însă aduce, oferă, și multe idei și
acțiuni contrastante. Dar aceste noi tehnologii sunt și un dar spiritual cu un extraordinar
potențial305.
Postul denotă sinceritatea, acuratețea ș i credința față de Tatăl tuturor lucrurilor. Postul are
o zonă a renunțării, a reorientării în spațiul spiritual. A se ține post nu înseamnă a slăbi . Postul nu
este o cură de slăbire. Sănătatea trupească e una, curățirea spirituală, sufletească e altceva. Când
poporul Israel a fost îndemnat să țină post, citim în Neemia 9, 1 că poporul s -a adunat și îmbrăcat
în saci și presărați cu țărână și astfel a ținut postul.
Dumnezeu nu ne cere să ne îmbrăcăm în saci dar atitudinea de smerenie, de cercetare, de
meditare, de pocăință trebuie să fie evidente. Dacă nu există acestea, degeaba luăm din galantar

305 Cf. Sparado SJ, Web 2.0, Relationship in the Internet Age, pag.10 .

248
produse de post. Produsele de post recomandate mai sunt: rugăciunea, ie rtarea greșiților noștri,
mijlocirea, îmbărbătarea, ajutorarea și aducerea aminte a tot ceea ce a făcu t și va face Domnul,
pentru noi. Dacă suntem sănătoși spiritual, atunci cu siguranță că sănătatea trupească va fi și ea
de invidiat. S -a demonstrat că rug ăciunea adevărată este starea de vorbă cu Domnul în care
rezulta tele pot fi nu cum dorim noi, ci vin după voia Tatălui.
3.9.7. Discernământ în vâltoarea concurenței on -line
Concurența nu este ușoară în lumea www, de aceea internautul mai are nevoie de o
calitate și anume de a rămane drept într -o lume destul de strâmbă. Pentru unii, cel mai de temut
depozit este A rhiva lui Dumnezeu. Cele drepte și cele provocatoare de moarte sunt sunt înscrise
secundă cu secundă încă de la începuturile vea curilor. Creștinul comunicator on -line e bine a se
afla în zona Însemnări cu fapte bune pentru a primi răsplata Veșnică. Creștinii sunt chemați să
acționeze cu dreptate când l e convine ș i în cazurile deficitare .
Cel mai bine rezolvăm problemele când balanța dreptății este înclinată în dreptul nostru
dar avem și ocazii în care chiar dacă se apleacă în detrimentul nostru sau al echipei, e mai bine
astfel. Legile dreptății nu sunt i nvenția oamenilor – ele au fost date de Dum nezeu iae p entru cei
care î ncearcă să uite, amintim de Ex 20, 1 -17.
De multe ori, d reptatea este împărțită rău pe Pământ – nu întotdeauna dar în multe cazuri,
ca să nu spunem mai mult, așa se întâmplă. Una dint re promisiunile d ivine este aceasta –
Dumnezeu face dreptate și azi. Da, sunt oameni, acțiuni, zvonuri, care se aruncă asupra lucrării
chiar și în universul virtual , unii sau unele mânate de duhuri rele. Însă creștinul e chemat a
comunica asemenea unor amb asadori ai cerului și Dumnezeu lucrează, chiar d acă nu vedem
rezultatul pe moment , Domnul acționează.
Trecând la un alt detaliu al subiectului, c olegii de echipă din transmiterea mesajului
Imago Dei trebuie să poată conta unii pe alții.306 Înțelegerea și dreptatea nu sunt noți uni doar de
caietul program al s lujirii, ci și pe aceste cărămizi din temelie trebuie să se bazeze fiecare
lucrător al p roiectului, de la lider la voluntar. Când nu mai sunt acestea, nu mai vorbim de o
slujire, ci de o afac ere.

306 Cf. Maxwell, Cele 17 legi indiscutabile ale muncii în echipă, pag. 129.

249
În administrarea paginilor electronice cu mesaj divin pot interveni probleme, care sunt
diverse și poate nu simplu de rezolvat , din perspectiva noastră însă cea mai bună variantă este
cea divină. Creștinii au avut p arte de situații în viață în care au zis, nu se mai poate face nimic,
dar Domnul a venit cu rezolvarea la care nici nu s -au gândit că ar putea exista și o astfel de cale.
Dreptatea lui Dumnezeu este prețul corect și e bine a acționa și în Noua Media cu acest
preț, pe care nu îl știm noi ci doar Domnul Dumnezeu iar în bunătatea și dreptatea s a, El îi dă
fiecăruia dacă îl cere.
A transmite mesajul adevărurilor biblice în spațiul virtual nu este un p roiect oarecare însă
este un program on -line, un drum care va îmbogăți viața, nu doar pentru o mână de oam eni ce
lucrează la el, ci a multora care vor benefici de acesta . Pentru ca acest proiectul să fie aplicabil
este necesar a intra în lucru mai mulți pași, precum strategia, planificarea, or ganizarea și
conduce rea programului . Întotdeauna victoriile s -au bazat pe un plan – împlinit de ori de
cuceritori, ori de către cei asupriți.
3.9.8. Inițiativa ca un pas mai departe
Inițiativa este o altă calitate de care un utilizator creștin are nevoie în implementarea
proiectului Imago Dei. Inițiat iva de a începe o lucrare este foarte indicată însă ea trebuie și
împărtășită altora iar c a lider trebuie să știm că și inițiativele viitoare ar trebui să stea tot în
dreptul nostru sau să vină din mijlocul echipei. Problemele t rebuie rezolvate și ideile salvatoare
vin, în primul rând, de la cel care a visat , a plănuit .
Este necesar a găsi o idee inspirată și să stabilim o orientare, să punem oamenii potriviți
în posturile corespunzătoare și e bine a ne strădui să putem a finaliza mai bine decât oricine
altcineva proiectul , identificând cele mai bune practici și perfecționându -le în fiecare zi .307
Proiectul în discuție se conduce, se structurea ză, se organiz ează, adaptează și se
evaluează iar c onducerea se efectuează alături de coordonatori și parteneri, plus voluntarii
implicați. Programul trebuie să aibă o structură de dezvoltare, organizare interioară și relația cu
cei ce vin în parteneriat , indiferent cine ar fi. Viziunea pornește de la un vis dar se realizează pe o
structură de lucru, propuneri, idei, sugestii, confirmări, modificări și decizii. Pentru cel ce crede

307 Cf. J. Welch , S. Welch, Câștigătorii , Finmedia Publishing House, 2006, pag. 152.

250
în Dumnezeu, înțelepciunea va veni în inima sa și cunoștința va fi desfătarea sufletului său,
potrivit cu Prov 2,10.
3.9.9. Conducere și organizare în spațiul virtual
Conducerea și organizarea sunt vitale în implementarea unui program de tip Imago Dei .
Imediat după ce întreaga schemă pusă pe hârtie a structurii, se trece la organizarea ei, omul și
locul, omul și misiunea, echipa și modul de implicare. Toate calitățile și atribuțiile p e care le
vom prez enta în cele ce urmează țin de c onducere, deoarece u n proiect înseamnă mișcare,
dinamică, p uterea Duhului Sfânt, coordonare, încercări și reușite.
În luarea deciziilor, în planificare, în punerea în aplicare să nu uităm că Domnul trebuie
întrebat în toate, pentru ca totul să fie binecuvântat. De multe or i, multe lucrări au eșuat pentru că
dircețiile au scăpat de sub voia lui Dumnezeu. Referitor la conducere, pentru a avea impact ,
comunicatorul on-line trebuie să aibă capacitatea de a distinge lucrurile , de a vedea mereu în
perspectivă , de a organiza obiectiv lucrurile, de a găsi locul fiecăruia în echipa de lucru și
capacitatea de a învăța mereu, din toate lucrurile.
Dacă până în acest punct am prezentat subiectul comunicare doar din perspectiva relației
cu mediul virtual, este n ecesar a evidenția în cele ce urmează calitatea de comunicator pe care
trebuie s -o aibă un utilizator web. Dacă nu ne facem înțeleși, nu vom realiza nimic. Dacă nu ne
facem ascultați, nimeni nu va știi ce dorim a realiza. Dacă nu comunicăm, visul nu se va realiza
niciodată, ci a fost personal dar a nu se uita că el are o destinație pentru un număr nesfârșit de
oameni și va ajunge în locații nebănuite .
Capacitatea de a comunica într-un mod complex se învăță pas cu pas. Este recomandat a
se comunica deschis . Intențiile, planurile, postările, tot ce ține de prezentarea on-line este bine a
fi împărtășite ca și cum am avea în față c ei mai importanți oameni de pe p ământ.
Este adevărat că toată lumea comunică însă sunt puțini care interacționează, tocmai de
aceea trebzie observat cum fac diferența la acest capitol cele mai eficente persoane.308
Comunicarea înseamnă mai mult decât cuvintele și cere multă energie. Comunicarea eficientă se
realizează fără sloganuri și chiar dacă sloganul e nou, informația în cantități enorme oferite

308 Cf. J. C. Maxwell, Everyone Communicates, Few Connect, Thomas Nelson, USA, 2010, pag 28.

251
omului îl face să respingă cuvintele de acest fel. Unii pot fi mirați de ce nu sunt ascul tați, urmați,
li se cer sfaturi dar răspunsul e simplu: c e spui și cum prezinți?
Pentru a fi buni comunicatori sunt ne cesare următoarele: lecturi diverse, vocabular elevat,
frazare , elocință , capacitatea de a înțelege mai bine situațiile și astfel oamenii vor urmări cu
interes postările de pe paginile din rețelele de socializare .
Și tăcerea face parte din modul nostru de a comunica. A poi pot urma vorbele noastre ,
pentru că d oar acordând atenție și înțelegând pe cel din fața noastră vom putea să îi oferim un
sfat sau să ne înțelegem eficient în colaborare. Un bun comunicator are dezvoltat simțul
observației . Cei mai buni lideri sunt și atenți obse rvatori ai lumii înconjurătoare iar p e lângă
aceștia mari artiști precum Charlie Chaplin a u scris că una din cele mai mari calități de care a
ținut cont pentru a deveni marele Chaplin a fost observația.
Cuvintele mari , citate le, sunt rapid transmise mai depart e. De aceea versetele biblice îș i
fac apariția în importante opere literare, discursuri celebre, seminarii și conferințe. Citate
întregesc o expunere, dau greutate și împlinesc rostul prezentării, i ndiferent că este în scris, audio
sau video.
Mărturisirea adevărului, indiferent ce forme noi necesită, nu înseamnă o impunere a ceva
cu forța, nici acțiune de constrângere, nici artificii contrare Evangheliei. Trăirea concretă a iubirii
este gratuită309.
3.9.10. Misiune și crez în lumea on -line
Orice proiect are ca fundație o misiune și u n crez. Transmiterea mesajului Imago Dei în
Noua Media nu are ca imbold reputația cuiva, deși n imeni nu spune că ace asta nu poate fi
folositoare, p arte din mijloacele de a atrage vizitatori în perimetrul virtual . Dacă nu construim
acest proeict pe credința creștină se va eșua, nu de alta , dar problemele care vor interveni vor
cere și rezolvare spiritulă.
În Ex 24, 3 găsim istorisit că Moise a spus poporului toate cuvintele Domnului și toate
legile sale iar Israel a răspuns că va face tot ce a zis El. Sub ocrotirea Domnului, Moise a fost un
bun strateg. Om cu lipsuri dar și cu multe calități, ascultând de Dumnez eu a împlinit planul

309 Cf. Dancă, Și cred și gândesc , pag. 40.

252
cerului. Nu întâmplător am luat exemplul său – viața sa, efervescentă, ne poate ajuta să înțel egem
că Transmiterea mesajului Imago Dei în Social Media este o călătorie de durată, de aceea se cere
atenți e pe ce construim și ce convinger i avem.
Pe măsură ce îmbătrânesc, devin tot mai preocupat, de credință. Ea joacă în viața noastră
un rol mai important decât credem și ne permite, să înfăptuim mai mult decât, ne închipuim.
Credința este, mi se pare, elementul precursor al tuturor ideilor noastre. Fără credință, nu s -ar fi
putut emite niciodată ipoteze, teorii , nici în știință, nici în matematici.
Credința este o prelungire a spiritului. Să negi credința, înseamnă să te condamni pe tine
însuți și spiritul care generează toate forțele noastre creatoare. Cred în ceea ce e necunoscut, în
tot ce nu înțelegem în c hip rațional; cred că ceea ce depășește înțelegerea noastră este un fapt
simplu, la alte dimensiuni310.
Credința creștină este dovedită. Vocile c erului vor fi întotdeuna mai puternice decât
vocalizele unora, pentru că istoricitatea lui Is us C ristos, descoperirile arheologice, minunile de
ieri ș i de azi dovedesc p uterea unică a creștinismului autentic.
Credința creștină aduce p acea și de ea a vem nevoie în multe momente în s lujire a în
mediul www . Nu visam și nu porneam la drum dacă mesajul creștin nu ne motiva. Bancherii au
ca țintă un capita l solid și mărirea lui pe piață însă cel credincios are ca năzuințe c erul.

3.9.10. Influența atrage și valorfică oportunitățile
Influența se dovedește a fi o altă calitate de care un user trebuie să dispună sau va ajunge
la aceasta. Postările cu mesajul Imago Dei în universul on -line atrag oameni și parteneri, uneori
chiar alte instituții. Pentru că o astfel de misiune are scop nobil, se găsesc persoane dornice să se
alăture unei așa inițiative.
Este drept, inițiatorii unui astfel de program în lumea virtuală au și ei o influență
puternică dacă aceștia sunt deja nume . De nu , se poate înscrie la această categorie, nu e nimic, cu
timpul lucrurile în perimetrul amintit se schimbă. Cu timpul, în mod direct apare și influența
echipei. Având calitățile ce le vom prezenta, aceasta va asigura, sub umbrela proiectului, la
influ ența pe care și -o impune și o dorește .

310 Cf. C. Chaplin, Povestea vieț ii mele , EMUC, Bucuresti, 1973, p ag. 229.

253
Comunicatorii influenți cunosc cele trei nivele de definire a eului: un nivel supra -ordonat,
un nivel intermediar al definirii de sine ca membru al unui grup și un nivel subordonat, ca ființă
singulară, având o ide ntitate bazată pe comparații interpersonale311.
Influența sau magnetismul se produce oriunde și oricând. Impactul depinde de noi. Prin
puterea Duhului Sfânt având asumate toate calitățile de care trebuie să dispunem vom reuși să
fim un magnet pentru cei de lângă noi iar împreună să fim activ i în rețelele de socializare.

3.9.12. Responsabilitate într -un univers axat numa i pe câștig
Responsabilitatea este o altă calitate pe care un utilizator on -line trebuie s -o aibă în
comunicarea mesajul Imago Dei în lumea virtuală. Popularitatea te ridică dar celebritatea se
susține prin fapte deosebite . Realizăm pe baza experi ențelor că i nflue nța trebuie să își dea mâna
cu responsabilitatea. Influența își pierde st rălucirea când responsabilitatea este umbrită de
acțiunile noastre.
Trebuie să fim responsabili față de colegi iar a tutidinea, acțiunile, ceea ce inteprindem e
necesar să fie realizat responsabil. E cel mai ușor să distrugi ceva din interior. Așa că, de noi
depinde. Nu aceasta ne -am dorit?
Suntem responsabili față de oamenii asupra cărora proiectul nostru are impact , de aceea
tot ceea ce am făcut cu p roiectul în discuție se poate nărui dacă nu rămânem pe poziții,
responsabili, corecți, deciși, hotărâți. Oamenii pot fi mulțimiți de ceea ce face proiectul pentru ei
dar dacă observă lipsă de responsabilitate din partea s taff-ului, nici măcar beneficiile aduse nu
vor mai conta prea mult iar din perspectiva spirituală este foar te posibili ca aceștia să fie p ierduți .
În Puterea Duhului Sfânt, influența ne obligă să fim pregătiți, capabili să răspundem pentru
realizările de până acum și lucrurile mai puțin reușite.
A fi creștin este un proces mult mai radical , ce nu ține doar de mersul la biserică . Urmașii
lui Cristos în orice veac au avut doua misiuni principale: acestea au fost proclamarea și slujirea –
a spune altora desp re Isus și a -i sluji în mod practic, potrivit cu nevoile lor. Este ușor să te ocupi
de una și să neglijezi pe cealaltă. Chiar și astăzi, unele grupuri subliniază doar evanghelismul, iar

311 Cf. Doise, Deschamps, Mugny, Psihologie socială experimentală , pag. 46.

254
altele doar acțiunile sociale. Dar Isus le -a făcut pe amândouă și, dac ă pretindem că suntem
urmașii Lui, trebuie să facem și noi la fel312.
Influența ne face responsabili și față de Biserică, știind bine care ne este menirea în raport
cu ea. Privind la viața lui Iosif din Vechiul Testament suntem încântați de responsabil itea sa și de
răsplata Domnului, după cum citim în Gen 39,5, că Potifar l-a pus mai mare peste casa sa și peste
tot ce avea, Domnul a binecuvântat casa lui din pricina lui Iosif. Tot astfel vine și binecuvântarea
cerească peste cei care sunt gata să investească în comunicarea mesajului divin în universul
virtual.

3.9.13. Limit e în spațiul fără granițe
A avea limită este o expresie pe care o folosim dar nu vrem să ne fie comunicată. Există
limite într -un proiect și e meritoriu a fi conștienți de ele. Sunt limite ce pot fi depășite , deoarece
multe din obstacolele de tot felul pe care le întâlnim într -o misune on -line au ca menire a ne
dezvolta spiritual și intelectual. Sunt limite de moment, timpurii, dar care sunt depășite și aduc
maturitate liderilor și echipei cât și încredere în capacitatea de a face față în continuare
proiec tului.
Sunt limite ce pot fi depășite prin p uterea Duhului Sfânt. Sunt alte moment e pe care nu le
putem depăși decât după ce n umele Domnului Dumnezeu este glorificat. Deși astfel de
experiențe sunt ce le mai acute, ele demonstrează măreția p roiectantului tuturor lucrurilor bune.
Dar sunt și l imite ce nu ne sunt îngăduite a le depăși. Istoria lui Moise este un astfel de
exemplu. Deși a scos poporul evreu din Egipt și i -a condus pri n pustiu, el nu intră în Canaan,
după cum găsim în textul din Deut 34, 1,5, și anume că Moise s -a suit pe muntele Nebo, în fața
Ierihonului, ș i Domnul i -a arătat toată țara. Însă Moise a murit acolo, în țara M oabului, după
porunca Domnului.
Este drept că și liderii pot greși mai ales dacă în problema coordonatorului există ace l tip
de persoană care spune mereu că el are toate răspunsurile313. Indiscutabil proporțiile unui astfel
de proiect de comunicare on -line sunt neașteptate, de aceea el necesită dedicare din partea celor
implicați și aceștia vom avea ocazii multiple să o demonstreze. Când ne protagoniștii se dedică

312 Cf. K. Keay, How to Make the World Less Hungry , Frameworks Leicester England, 1990, p ag. 29-30.
313 Cf. H. Finzel, The Top Ten Mistakes Leaders Make , SUA, 2007 , pag 49 .

255
acestei misiuni, ei recun osc că principala lor concentrare se află în această zonă, cu toate
ramnificațiile posibile.
3.9.14. Dedicare și nu celebritate
Dedicarea are mai multe forme de manifestare iar aceasta se va observa mai ales în
momentele de cumpănă, pentru că un comuica tor matur spiritual știe că vin și astfel de momente.
De fapt, loialitatea față de acest tip de s lujire creștină se dovedește doar în aceste momente. Aici,
fără să se dorească neapărat, se remarcă adevăratele caractere.
Apostolu l Paul în viața sa tumultuoasă a avut multe momente în care a tre buit să -și
dovedească dedicarea, după cum acesta ne prezintă în Fp 16,37: după ce a fost bătut cu nui ele în
fața tuturor, fără să fie judecat , el care era și cetățean roman, a fost aruncat în temniță iar apoi
scos afară pe ascuns. Însă apostolul nu accepta aceatsa, nu merge așa, scrie el.
Situațiile problematice unesc echipa, s-a demonstrat de nenumărate ori. Cu grijă,
delicatețe, întrebări și răspunsuri, provocări , trebuie a se face față unui astfel de impas.
Comunicatorul creștin știe că momentele grele au o rezolvare și aceasta este binecuvântarea lui
Dumnezeu, pentru că pro iectul a pornit sub c ălăuzirea Domnului și astfel toate vor trece și
obiectivele își vor urma cursul necesar.
Mai trebuie amintită aici d edicare a față de parteneri, membrii și voluntari. Deoarece
proiectul are ca scop să ajute B iserica, dovedim și atașam ent față de cei credincio și. Oamenii cu
care lucrăm devin cercul nostru principal de socializ are și slujire. Dacă aceștia vor observa că se
așteptă doar ajutorul lor , fără implicarea noastră, ei vor renunț a cu timpul să mai fie parte a
proiectului.
De multe o ri unii, în prima fază, nu se angrenează în proiecte pentru acea misiune, ci
datori tă liderului implicat . Oamenii, după Dumnezeu, au nevoie de socializarea cu semenii și
activitatea dintr -un proiect acoperă și această nevoie . Liderii care demonstrea ză devotament
pentru excelență culeg mari răsplătiri. Oamenii lor au tendința de a -și dezvota acceași
preocupare314.

314 Cf. John C. Maxwell, Comentarii biblice asupra conducerii , Editura Life Publishers, 2007, p ag. 306.

256
Există o d edicare specială, ce vizează viața spirituală, și anume dedicarea față de cei care
încă nu îl cunosc pe Dumnezeu și îl caută în Noua Media . Direcțiile de slujire, a tât personale, cât
și ale unui astfel de p roiect, trebuie să fie creșterea Bisericii și transmiterea mesajului salvării
prin crucea lui Isus C ristos. Apostolul Paul scrie în 2 Cor 5, 20 că adevăratul creștin este
ambasador al Domnului iar mesajul său este acela ca oamenii să se împace cu Dumnezeu .
Pe această Terra improvizată trebuie mereu să ne adaptăm. Uneori nu ne obișnuim noi
înșine la noile condiții, ce să mai discutăm de existența în Social Media, noi colaborări, oameni
și provocări. Într-o acțiune de durată cum este acest proiect, adaptarea la condițiile dificile este o
calitate necesară. Mai mult decât atât va trebui ca schimbarea la noile condiții să fie rapidă.
Schimbări de tot fel ul intervin într -un program on-line de tip prezentarea Imago Dei dar
acestea nu trebuie să ne doboare , ci trebuie să venim cu sol uții viabile, în timp și spațiu. Fiind
atât de prinși în vâltoarea lucrurilor, cu greu ne aducem aminte uneori că Domnul Dumnez eu ne
invită să avem pace și să n e adapt ăm la noile provocări cu pacea s a, pentru că numai El ne oferă
adevărata pace, nu cum o dă lumea, de aceea inima nu trebuie să ni se tulbure, găsim scris în In
14,27 .

3.9.14. D isciplina, necesitate a progresului

Evident că în aplicarea unui proiect viabil de comu nicare on -line este necesară și
disciplina, această calitate având o imagine greșită în mentalitatea unora, despre ce înseamnă cu
adevărat. Sunt persoane care asociază disciplină cu o corecție, ceartă, o privire mânioasă, ce
sfredelește. Dar nu aceasta e ste disciplina. Este o artă să fii discilplinat, calculat, atent, precaut,
punctua l, manierat și răspunzător.
De la lider ul comunicator până la ultimul colaborator venit și cel mai tânăr volunt ar, cu
toții sunt chemați să dovedească sau să dezvolte o viață disciplinată. Și inima contează în această
structură, pentru că de la ea pornesc toate.
Valorile disciplinei, ale ordinii și respectării unui plan pentru a fi dus până la capăt, cel ce
comun ică le învață de șa însuși Creatorul. Așa cum Dumnezeu este Dumnezeul istoriei, de
asemenea, El este Dumnezeul Promisiunii. Aceasta devine evident odată ce reflectăm la

257
înțelegerea vechi testamentară a revelației. De multe ori interpretăm aceasta ca o de scoperire a
ceva care a fost totdeauna prezent dar păstrat ascuns.
Revelația este, în orice caz, un eveniment în care Dumnezeu se angajează în prezent
pentru a fi implicat cu poporul Său în viitor. El se descoperă pe Sine Însuși ca Dumn ezeul
patriarhilor , în alte cuvinte ca Dumnezeul activ în trecutul istoriei și care, exact din acest motiv,
va fi Dumnezeu al viitorului. Dumnezeul care s -a revelat în istorie este, în al treilea rând, Cel
care l -a ales pe Israel. Scopul alegerii este slujirea, punerea la d ispoziția Lui, nerealizarea acestui
lucru face ca alegerea să își piardă scopul315.
Într-un proiect din spațiul virtual sunt necesare regulile clare dar și acceptări pertinente.
Reguli bine definite la organizare, echipare, slujire, conduită, relații. Mulț i își doresc să fie buni
comunicatori însă puțini ajung și un numrp și mai scăzut ajunge în Galeria Aprecierii. Pentru a
avea pa rte mai ales de binecuvântarea c erească nu e ușor, de aceea trebuie să fim plini de Duhul
Sfânt.
De ani buni, de când informația circulă la secundă și nu prin telegraf ori sc risori , totul
este o prioritate. Nimic mai greșit. Nu este altceva decât una din maladiile secolului. Priorităție
exită dar trebuie sortate. Un proiect care se îndinde pe o durat ă nedeterminată , are zeci de etape,
de aceea p rioritățile se sorte ază în funcție de data îndeplinirii acestora .

3.9.15. Prioritățile în programul de comunicare on -line
Desigur n u toate prioritățile țin de lider ul comunicator, ci acestea se departajează și se
împart coordonatorilor, liderilor, echipei și chiar voluntarilor. De dragul tuturor priorităților este
posibil a se uita urgențele. Multe au fost priorități le din viața pământească a lui Isus Cristos dar
urgențele au avut trecere întotdeuna. Vedem aceasta bine și î n istoria cu învierea lui Lazăr, din In
11, 11,14 în care Mântuitorul le-a zis uceniciulor că Lazăr, prietenul lor doarme dar El se va
duce să -l trezească din somn. Isus Cristos știa bine și le -a spus direct că Lazăr murise.
Un exemplu elocvent pentru comuicatorii on -line de azi este patriarhul Abraham și relația
sa cu divinitatea. Toate cuvintele rostite de Dumnezeu lui Abraham devin scopul unic al misiunii

315 Cf. Bosch, Transforming Mission , pag. 18.

258
Domnului și acest scop este binecuvântarea națiunilor, iar răspunsul lui Abraham, adică
ascultarea și credința, devine paradigmatic pentru lucrarea noastră misionară.
Legământul avraamic este cel mai semnificativ dintre toate legămintele biblice deoarece
el reprezintă momentul inițial al alegerii lui Israel, pentru ca prin el, Dumnezeu să binecuvânteze
națiunile dar în același timp el constituie fundamentul teologiei dar și a practicii misionare ale lui
Paul printre neamuri316.
Când privim la câte calități ar fi indicat să aibă un coordonator on -line într -un proiect
Imago Dei , unii pot considera că nu sunt capabili de un astfel de program . Coordonator ul știe ce
înseamnă astăzi și acum – înțelege că sunt acțiuni care au nevoie de implicarea lui imediată .
Echipa, așa cum este și normal, se se lasă modelată de coordonator .
Apar tot felul de situații în coordonarea unui proiect în universul www. Un coleg are o
idee bună pentru proiect și ar avea timp să o schițeze, să o discute și chiar să o puna în prac tică.
Momentul ar fi… astăzi și acum, când ar mai fi necesar un timp pentru a discuta cu un membru
din proiect ce vrea neapărat să vorbească într -o problemă. Astăzi și acum trebuie timp a se vorbi
cu un partener oficial, tot acum trebuie mers într-un loc ce ne cesită neapărat prezența liderului
coordonator .
E de trebuință a nu uita că f aptele mari sunt cele ce fericesc pe alții, nu te ridică pe tine.
La început de p roiect on-line foarte posibil ca liderul coordonator să meargă aproape oriunde este
nevoie d e aju tor, să răspundă la toate telefoanele, să țină studiile dar în timp ce l ucrarea în spațiul
electronic se dezvoltă responsabilitățile se împart tot astăzi și acum.
În Ev 4,7 găsim scris că El hotărăște din nou o zi, Astăzi. Astăzi, dacă auzim glasul Lui
să nu ne împietrim inimile. Cuvântul astăzi în Biblie are însemnătate veșnică, astăzi în sfânta
carte nu reprezintă timpul p ământul ui, ci șansa primirii în dar a veșniciei.
Viitorul începe chiar acum iar această afirmație este atât de adevărată, atât de reală. În Ev
3,13 citim sfatul biblic de a ne îndemna unii pe alții zilnic, câtă vreme se spune Astăzi, pentru ca
nici unul din noi să nu se împietrească prin păcat. Noi nu ști m cât timp se va mai tot spune
Astăzi , unii cred că mereu, la infinit , dar Domnul zice clar că nu este așa absolut deloc.

316Cf. Wright, Misiunea lui Dumnezeu: Înțelegerea metanarațiunii Bibliei , pag. 220, 354.

259

3.9.16. Competența e calea reușitei în comunicarea digitală
În lumea civilizată, astăzi, fiecare este conectat într -un fel la lumea virtuală însă nu toți
sunt competenți să și concureze în a fi administratori ori utilizatori de succes în implementarea
unui program de tip Imago Dei . Navigatorii din www accesează pag ina noastră din motive bine
întemeiate: slujire a creștină relevantă , competența a tot ce înseamnă echipa noastră și experiența
dovedită de colaboratori, pe care au acumulat -o în timpul programului .
Publicul în virtual nu mai gustă orice. S -a dus perioada anilor 1990 când după Revoluție
tot ce era colorat și țipător era excelent. Astăzi un utilizator al spațiului on -line dedică 3 secunde
unei pagini, după care se hotărăște de mai stă ori trece la alt site.
Competența nu e ste improvizație, ci înse amnă a face bine un lucru pentru care ne -am
pregătit. Pentru garanții, deschideri și colaborări atât liderul coordonator cât și ceilalți
coordonatori sunt chemați a fi oameni competenți ca rezultat al studiilor de specialitate.
Competența în lucrul cu oame nii este o altă funcție ce trebuie să fie mereu activă în program.
Competența în punerea în aplicare a planurilor demonstrează că suntem în locul potrivit.
Adevărata conducere nu necesită recomandare din partea oamenilor pentru a fi eficientă317.
Conducere a fără competență va micșora valoarea poriectului . Este o reală binecuvântare
să avem competența în a desluși ușile deschise din partea Domn ului. Când nu ne așteptăm, E l ne
oferă diver se ocazii să avansăm cu această misiue în virtual. Un om, Biserica , o discuție, o știre,
o predic ă pot aduce un plus neașteptat p roiectului. Nu trebuie să credem că dezvoltarea va veni
doar d e acolo de unde ne imaginăm noi, s ub nicio formă. Creșterea vine ca m inune din partea
Domnului în felurite situații.
Calitățile ne apro pie de ceilalți atât cât doresc aceștia, pe când viciile adună mulțimi. Un
lider comunicator on -line poate fi întrebat, care crede el că este rolul său cel mai important în
slujirea dedicată în Noua Media ? Atunci un răspuns relevant este acesta, că proiectul Imago Dei
a fost primit din partea Domnului, ca fiind prezentarea lui Isus C ristos prin media, artă, împlicare
socială și creșterea Bisericii.

317 Cf. Maxwell, Comentarii biblice asupra conducerii , pag. 681 .

260
Fiecare coordonator trebuie să rezume în câteva cuvinte ce înseamnă această lucrare în
www pentru el . Complexitatea proiectului în care este implicat are ca zon e de dezvoltare nu doar
spațiul paginilor electronice; implementarea sa se realizează și în școli, licee, Biserica , primării,
alte organizații, TV, radio, film, cărți, reviste, internet, producții audio și ajutorare. Există
activitate și se dorește a acționa în continuare în p roiectul Imago Dei pe baza cunoștințelor
acumulate în anumite domenii, remarcate nu numai de echipă , ci în special de utilizatorii din
universul virtual .
Evidențiem faptul că în Vechiul Testament nu există nici o mențiune în sensul acesta : al
unei trimiteri de către Dumnezeu a unor credincioși ai vechiului legământ într -o misiune care să
transcendă frontierele geografice, religioase sau sociale ca să -i câșt ige pe ceilalți la credința în
creator.318
Așa cum preotul avea rol de mijlocitor între Dumnezeu și oameni, îndeplinind în felul
acesta misiunea lui reprezentativă, tot așa, dacă aplicăm același rol Israelului, rezultă că acest
popor este un mijlocitor înt re Dumnezeu și celelalte popoare319
Comunicarea în rețelele de Social Media are sincopele sale, de aceea uneori utilizatorii
trebuie să aibă în bagajul lor o altă calitate, respectiv puterea de a aștepta timpul potrivit pentru a
transmite anumite lucruri. Așteptarea ne aduce înțelepciune și pricepere. De câte ori nu dorim să
se întâmple atunci în acel moment un lucru ș i nu are loc?
Putem vocifera și să fim nemulțimiți însă după un timp chiar să ne bucurăm nespus că nu
s-a împlinit ceea ce ne -am dorit. În călătoria zilnic ă cu Dumnezeu învățăm multe. De vom
observa că în realizarea unui lucru n i se închid mai multe uși, e cazul s ă ne oprim imediat, nu e
bine a persist a în acea chestiune .
Competența se câștigă în timp. Toții marii oameni ai lui Dumnezeu au trecut prin pustiu ,
nimeni nu a ajuns destoinic, competent la lucrarea la care l -a chemat Tatăl fără o pregătire, de
cele mai multe ori dificilă, pericluoasă și în desfășurată pe o perioa dă de ani. Avem aici exemple
multiple, pornind cu Moise, David și încheind cu Apostolul Paul sau Petru.

318 Cf. Bosch, Transforming Mission , pag. 17.
319 Cf. W. Vogels, God’s Universal Covenant: A Biblical Study , University of Ottawa, p ag. 48-49.

261

3.9.17. Rolul c aracterul ui în comunicarea on -line
Așteptarea ne preg ătește pentru o altă etapă, episod al p roiectului. Pentru cine este
implicat în misiune de ani buni cunoaște la ce anume ne referim. Așteptarea ne pr egătește pentru
o altă etapă a lucrării și e ste nevoie de aceasta neapărat, pentru că ne aduce pregătire psihică,
spirituală și materială.
Așteptarea ne apropie de Dumnezeu ș i e necesar a nu uita că nu suntem singuri pe Terra
improvizată, așteptarea ne apropie de Cel de la care am primit chemarea comunicării în mediul
on-line. Când n e gândim mai mult la El, n e rugăm, ne amintim, mărturisim, a ceste momente ne
dau și mai multă putere pentru viitor, după cum găsim scris în Prov 10,28 că așteptarea celor
credincioși nu va fi decât bucurie, pe când speranța celor răi va pieri.
Așteptarea ne ajută să ne cunoaștem mai bine noi și între noi. Când p rivim la Dumnezeu
cu credință ne vedem și pe noi exact așa cum suntem și îndreptăm ce trebuie pus în orânduială.
Mai apoi și doar după aceea avem posibilitatea să ne cunoaștem mai bine ca membrii ai echipei,
în toată mărimea ei.
Caracterul est e haina care ne îmbracă sufletul. Caracterul este imaginea noastră iar toate
calitățile necesare unui comunicator on -line pe care le -am prezentat până aici și de aci la final au
de-a face cu imaginea reală a fiecăruia dintre noi. Caracterul este ansamblul însușirilor
fundamentale psihice -morale ale unei persoane, care se mani festă în modul de comportare, ideile și în
acțiuni. Caracterul îl putem ascunde dar, când nu ne așteptăm, el ne trădează și ne arată exact cine
suntem.
Istoria tinerilo r din Vechiul Testament Șadrac, Meșac și Abed -Nego din Babilon,
aruncați în cuptorul d e foc, dovedește credința și car acretul lor , potrivit cu pasajul din Dan 3,27-
28, de unde aflăm că d regătorii și sfetnicii împăratului s -au strâns și au văzut că focul n -avusese
nici o putere asupra trupului acestor oameni, nici măcar miros de foc nu se prinsese de ei. Atunci
Nebucadnețar a binecuvântat pe Dumnezeul lui Șadrac, Meșac și Abed -Nego, care a trimis p e
îngerul Său și a izbăvit pe slujitorii Săi care s -au încrezut în El .

262
Există cinci nivele ale învățării: cunoaștere a, perspective le, convingerile , însemânări le și
caracter ul.320 Vom fi siguri de reușita proiectului Imago Dei, dacă despre cei implicați în această
lucrare se va spune că sunt oameni de caracter . De fapt aceasta căutăm fiecare dintre noi în toate
relațiile pe care le înteprindem.
Ucenicii care au venit lângă Î nvățătorul și Mântuitorul Isus C ristos din diverse domenii și
cu felur ite preocupări au primit șlefuirea și dezvoltarea caracterului. Mai apoi apostolii au fost
până la sfârșitul vieții pământești coordonator i de caracter. Ș i aceștia s -au lăsat modelați în
caracter de învățătura creștină.
Caracterul se formează din cei mai fragezi ani ai vieții pe baza educației, a culturii, a
mentalităților, experiențelor trăite și a țelurilor propuse. Un grup de oa meni activi, cum ar fi cel
din p roiectul nostru în lumea virtuală , cu caractere deosebite și țeluri comune , oferă programu lui
și celor din jur valoare.
3.9.18. Relațiile interumane, link -uri spre dezvoltare
Relațiile interumane sunt linkuri spre dezvoltare a comunității. Acestea dezvoltă proiectul
Imago Dei și apropie visul nostru de inimile multora. O mare pacoste modernă este
încrâncenarea unora de a lucra singuri, fără relații. Nici Domnul Isus, nici oamenii Vechiului
Testament și nici aposolii nu au lucrat fără a relaționa. Oricum, altfel nu se poate. Ni ci măcar în
virtual.
Relațiile se construiesc. Acestea se formează pas cu pas pentru că avem nevoie de ele.
Chiar dacă un comunicator on -line nu stă bine la capitolul începuturi, e bine a ne aminti că nici
Moise nu a stat altfel când Dumnezeu l -a ales să meargă la faraon. Prin relaționare, sfaturile
prind de minune, numai dacă se vrea a se ține cont de acestea, pentru că planurile se pun la cale
prin sfat, este scris în Prov 20,18.
Relațiile se mențin și se dezvoltă. Sunt persoane sau instituții cu c are am intrat în contact
încă de la începutul proiectul de transmitere a adevărurilor biblice în mediul on -line. Prin
întâlniri, e-mail-uri lunare, felicitări, invitaț ii, cooperări, relațiile se mențin .

320 Cf. R. Warren, Biserica – o pasiune, o viziune, Oradea, Editura Life, pag. 385.

263
Vechile relații pot aduce în schem ă noi colaboratori și parteneri și este benefic pentru
echipă să se întâmple astfel. Relațiile cu slujitorii B isericii sunt de trebuință. Postările și alte
acțiuni din universul virtual pe care le desfășurăm sunt legate de Biserică, aceasta fiind parte a
Imago Dei pe pământ. Nu e necesar a n e îngri jora de creșterea bisericii, ci e mai indicat a ne
concentra asupra împl inirii scopurilor Bisericii .321
Relațiile cu partenerii români au și acestea un beneficiu. Coordonatorii ai altor proeicte
din Noua Media din țară care au același profil cu lucrarea noastră trebuie pot fi parteneri în
diferit e etape ale program ului menționat . Cu cât vom exista mai mulți parteneri influenți cu atât
din acest pu nct de vedere, acțiunile în Social Media vor fi ma i bine implementate și dezvoltat e.
Nici relațiile cu p artenerii străini nu trebuie ocolite, deoarece uneori experiența lor la capitolul în
discuție fiind mult mai vastă.
Relațiile cu oficialitățile statului la diferite nivele aduc și ele un mare plus programului de
comunicare. Oficialitățile de la nivel național, județean și municipal pot fi partenerii noștri cu cea
mai bună influență, dacă știm să cooperăm.
Relațiile cu presa scrisă, radio și TV garantează un impact mult mai mare în promovarea
programului. Un astfel de proiect merită prezentat , promovat prin comunicate de presă, reportaje,
interviuri și dezbateri. Dumnez eu ne -a creat să relaționăm cu El și între noi cu un scop nobil,
Glorificarea Numelui Său, mai ales prin transmiterea Logosu lui în mediul on -line.

3.9.19 Concurența și replica la fenomen
Concurența în universul Noii Media este una la secundă, directă și calculabilă.
Concurența este un fenomen de care nu se poate scăpa nici un mediul virtual. Observăm atât în
Vechiul cât și Noul Testament că oamenii cu infleunță au avut concurență. De exemplu, în 1 Cor
3, 4-6, ni se prezintă disputele de genul eu sunt al lui Paul, altul spune că e din tabăra lui Apolo.
Cine sunt oare Paul și Apolo? Niște s lujitori ai lui Dumnezeu, prin car e ceilalți au crezut în
Dumnezeu. Unul a sădit spiritual, Apolo a udat însă Dumnezeu a făcut să crească .
Esențialul este cum tratăm concurența. Ideal este să nu ținem cont de ea iar dacă ne
intersectăm, să facem a fi c ei mai buni, pe căi duhovnicești , deoarece mărimea unui om, ca și

321 Cf.Warren, Biserica – o pasiune, o viziune , pag. 498.

264
creștin, stă numai în Dumnezeu, în orice vreme322. Dificil este când concurența se ocupă numai
de concurență, nu de ceea ce și -a propus. Această alergare este paralelă cu drumul spre reușită.
Alerta continuă în care se află omul modern și modurile de comunicare avansate, imping
pe mulți dintre semeni la a recurge la diverse forme de intimidare iar cealaltă tabără cu aceeași
rapiditate istovitoare replică instant , poate cu o și mai mare duritate . Azi injuriile și calomiile
apar pe internet, la telefon, în plină stradă , radio și TV . În momentul în care realizăm că nu tot
ceea ce este instant e și sănătos iar Cuvântul lui Dumnezeu chiar Îl trăim în viața noastră,
realizăm, sub atenționarea Duhului Sfânt , că acești căutători de scandal trebuie lăsați în judecata
Domnului .
Apostolul Paul învață Biserica din Roma, ca fiecare din cei credincioși să nu aibă despre
sine o părere mai înaltă decât este normală, ci să aibă păreri cumpătate despre sine, potrivit cu
măsura de credință , dată de Dumnezeu fiecăruia, găsim scris în Rm 12,3.
Concurența nu trebuie să ne copleșească. Este total greșit a se construi un proiect cu un
ochi la concurență însă este benefic a recunoaște când aceasta face lucruri bune. Adevăr este și
acesta – dacă Dumnezeu dorește să se facă o l ucrare , aceasta se reali zează. Indiferent cine ș i cum
s-ar opune, dacă este în planul s ău, ac el proiect este o binecuvântare.
Comunicatorului creștin în virtual îi este de mare ajutor să descopere în scrieri le nou
testamentale documente ale misiuni i. Subiectul lor nu este doar persoana lui Isus sau persoana lui
Dumnezeu, ci Isus în rolul Său de Mântuitor și Domn. Teologia Noului Testament este, în esența
ei, o teologie a misiunii. Înțeleg prin aceasta că documentele au luat ființă ca rezultat al unei
misiuni în două episoade.
Mai întâi, Isus este trimis de Dumnezeu spre a inaugura Împărăția Sa, cu binecuvântările
ce țin de ea, și a -i chema pe oameni la ea; apoi misiunea urmașilor lui Isus de a -I continua
lucrarea proclamându -L ca Domn și Mântuitor ș i chemându -i pe oameni la credință și consacrare
față de El, acțiuni în urma cărora Biserica să crească.
Teologia izvorăște din această mișcare și este formulată de ea, pentru ca, la rândul ei,
teologia să reglementeze misiu nea permanentă a Bisericii. Astfel, Noul Testament ne face parte

322 Cf. Bonnke, Evanghelizarea prin foc , pag. 197.

265
de istorisirea misiunii și accentuează importanța explicării aprofundate a mesajului vestit de
misionari323.
3.9.20 Vitalitatea unui comunicator on -line
Așadar, p uterea unui comunicator on -line vine din inseparabilitatea u mplerii cu Duhul
Sfant, a profindarea Sfintelor Scripuri și stăruinșa reală în rugă sfântă. Câ nd acestea sunt în viaț a
acelui a ce propovăduieș te adevărurile Domnului se nasc din m inunile cerului, atât în tră irea
personală cu divinul cât ș i în dezvolt area spirituală a audienț ei din mediul virtual .
Puterea unui mesager on-line al iubirii și dreptăț ii lui Dumnezeu se poate stinge precum
un foc de tabără de nu este susținut mereu de dragostea dintâ i fata de Creatorul a toate. Puterea
unui comunicator on -line nu vine din ridicarea î n societat e pe valori improvizate, precum
dușmănia, invidia și cuvinte le nefondate. Puterea unui mesager în Noua Media vine cel învitat,
Mântuitor ul, și nu se bazează pe publi citate ieftină, ci pe ardoarea cu îl pro clamă pe Domnul î n
Biserică și în lumea celor fără de Dumnezeu.
Comunicatorul on -line citește mereu, citește în șoaptă Cuvântul ș i întoarce pagina sfântă
să găsească în ea ce vrea a rosti Domnul pentru universul virtual, îi place istoria și mersul
planetei, știința nemuririi din crucea lui Crist, rugându -se pentru fericita cunună din c er, al lui și
a internauților transformați de Domnul .
Comunicatorul on -line șade -n mulț imea utilizatorilor din mediul digital , pentru că din
mulțime a pornit, este om ul care duios ascultă și e grijuliu cu lucruri le ce trebuie schimbate, î n
ascultare de Tatăl ce dorește a -i plăcea. Acest comunicator, înainte de toate, își vorbește sieși și
apoi glasul și -l îndreaptă spre norod ul din virtual și -n rugă e gata să afle al c erului d or. Indiferent
de ce se întâmplă, el trece lin iștit prin furtunile vieții, pentru că au mai fost, vor mai veni iar
Cristos Domnul le -a biruit.
În cele din urmă, comunicatorul on -line î l vede, în cadru solemn și aur masiv, pe prințul
prin care tot ce-i bun făcut -a Domnul Dumnezeu pe veș nicie, deplin. Mesagerul creștin din
virtual știe că adevă rul e ste ceea ce fiecare dintre noi căutăm în toate: în înțelegerea de sine, în
familie, în biserică, pentru că fără de adevăr viața nu există , pentru că Dumne zeu este Adevă rul.

323 Cf. H. Marshall, New Testament Theology: Many Witnesses , One Gospel, Downers Grove, Il, IVP, 2004,
pag. 34, 35.

266

CONCLUZII

În cercetarea Imago Dei, imaginea Sfintei Treimi, de la Scripturi la rețelele de
socializare. Explorare și perspective am analizat impactul i maginii divine asupra ființei umane,
pornind de la textele sacre și ajungând la paginile virtuale d in perimetrul digital românesc,
deoarece a vem credința că manifestarea Imago Dei înseamnă transformarea reală a societății,
aduce schimbarea caracterului uman și metamorfozează comunicarea interumană.
Imago Dei se descoperă încă din paginile Vechiului Testament, de aceea în cartea Geneza
am evidențiat nenumăratele Chipuri ale Dumnezeului cel adevărat , spectre descoperite în diverse
feluri în istoria umanității însă înainte de a se revela, Creatorul a făcut primul pas în scri erea
acesteia, prin actul Creației. Nu există istorie fără de Creație, cum nu ia ființă nimic bun fără de
Dumnezeu.
Am subliniat în analiză relația dintre Sfânta Treime și Imago Dei, numele divinității în
textele biblice și însemnătatea lor în descoperire a chipului cristic, revelația dumnezeiască și
perfecțiunile lui Dumnezeu . Deslușirea atributelor sau perfecțiunilor lui Dumnezeu sunt vitale în
înțelegerea, atât cât poate gândirea umană, a necuprinsului spectru d ivin, revelat omului prin
Iubirea lui Dumn ezeu. Fiecare dumnezeiască perfecțiune este parte dintr -un nestemat p e care -L
numim și adorăm, Dumnezeu.
În a doua parte a cercetării am privit la viața pământească a lui Isus Cristos, ce nu este
altceva decât Imago Dei și am reliefat aspectele ce țin de modalitățile în care Imago Christi ni se
descoperă în Persoana Mântuitorului. Dacă până la întruparea Fiului d ivinitatea se revelase
omului în diferite forme, imagini, modalitățile de reprezentare fiind cunoscute în funcție de
locație, ființa umană cu care avea să interacționeze și, primordial, scopul și planul suveran al lui
Dumnezeu , acum cerul cobora pe pământ, Mesia făcându -se asemenea nouă .

267
Împlinirea profețiilor Vechiului Testament cu privire la diferite momente legate de
existen ța lui Isus Cristos am arătat că sunt o dovadă imbatabilă a divinității lui Mesia, tocmai de
aceea a fost un subiect analizat în lucrare . Imaginea și miracolul divin definesc Întruparea lui
Cristos, miracolul, fenomenul supranatural reprezentând puterea, i maginea și complexitatea
manifestărilor dumnezeiești. Miracolul, esențial la Nașterea Domnului, rezumă unirea celor două
lumi, Cerul și pământul, spre salvarea omului pierdut.
Mesajul cristic este un alt garant al naturii divine și reflectă imaginea și p lanul lui
Dumnezeu cu privire la omenire. Mesajul lui Isus Cristos este unic și aceasta ne este indicat de
mai multe aspecte: legătura între orator și Dumnezeu, subiectele abordate, locurile alese pentru a
fi transmise, modul cum Mântuitorul se adresează p oporului, timpul când Fiul omului alege să
vorbească, diverselor categorii sociale și de vârstă cărora Mesia și expune temele, alături de
minunile care încununează comunicarea învățăturilor.
Felurite au fost minunile, faptele extraordinare, realizate de I sus Cristos, acțiuni care au
avut ca obiective, printre altele, Glorificarea lui Dumnezeu, manifestarea bunătății față de semeni
și demonstrarea faptului că Mesia este Fiul lui Dumnezeu, Imago Dei . Cea mai cunoscută
rugăciune creștină este Tatăl nostru iar într-o analiză amănunțită a textului scriptural descoperim
Imago Dei, modul în care Fiul omului relaționează cu Tatăl și felul în care ființa umană ajunge la
tronul de slavă a lui Dumnezeu prin rugăciune.
Imago Dei se reflectă plenar în învățătura, judecata, răstignirea și Învierea Domnului
pentru întreaga umanitate iar acest eveniment istoric ar trebui să fie sărbătoarea împlinirii, a
bucuriei, speranței, a înțelegerii din Scripturi, a cântului de mulțumire și a gl orificării lui
Dumnezeu. În ceea ce privește icoana, r eprezentarea imagistică a divinității nu este o invenție a
creștinismului așa cum s -ar putea crede, fiind cunoscut de altfel faptul că astfel de reprezentări
existau și înainte, la civilizațiile necreșt ine. În ceea ce privește creștinismul, este de menționat
faptul că reprezentările imagistice ale lui Dumnezeu erau prezente, într -o formă sau alta, încă de
la începuturile acestuia, atât în partea occidentală a Imperiului Roman, cât și în cea răsăriteană.
Cercetarea a adus în atenție, prin analiză și propunând posibile acțiuni, relația dintre
Noua Media și Imago Dei, deoarece astă zi radical se schimbă și variantele de a comunica
mesajul cristic , de aceea am preuentat zece modalități de a transmite relevant și fondat Logosul
în universul virtual.

268
Universul on -line se împarte în diverse spații virtuale, mijloace rapide, consistente în
informație și eficiente în comunicarea digitală. Dintre acestea, pe lângă platforme le rețelelor de
socializare și aplicațiile digitale, mai fac parte clasicul site electronic și blogul, asupra cărora se
va opri analiza noastră în raport cu mesajul creștin. În acest context vom preciza și câteva din
modurile în care Biserica Catolică din România este prezentă în spațiul virtual.
Spațiul digital a creat omului o lume paralelă, o lume a refugiului, a informației, a
imaginii, a căutării de răspunsuri, unele esențiale. Astăzi cuvântul tehnologie este detronat de
expresia era digitală , aproap e toul fiind la o atingere de aplicație distanță. Comunicarea digitală
și implicit cultura din mediul virtual influențează radical viețile noastre.
Într-o lume în care astăzi expresii precum dreptul la replică, drepturile omului și dreptul
la viață sunt p arte susținută în vocabularul coordonatorilor populari și al jurnaliștilor, oare ce loc
își găsește dreptul universal al omului la libertate religioasă în Noua Media ?
Lumea internetul nu este doar o rețea globală și socială, ci un spațiu digital ce aculu lează
zilnic informații ce se încadrează în diferite categorii, prezentate nu doar de oameni obișnuiți, ci
și de promotori ai diferitelor curente filozofice, mesageri ai unor teorii care își propun să schimbe
voit concepția biblică despre Dumnezeu, lume și viață.
În vederea comunicării relevant mesajul Imago Dei în domeniul Noua Media cei dispuși
din mediul Bisericii le sunt necesare mai multe abilități, pregătirea corespunzătoare și o echipă
deschisă spre împlinirea acestui proiect, ce poate avea un impac t neașteptat, de aceea ultima
parte a cercetării a evidențiat calitățile necesare comunicatorului în virtual pentru a transmite
mesajul Imago Dei într-un mod relevant, biblic și modern, totodată.
Noua Media nu are de a face cu vechiul domeniu media, care include presa scrisă –
tipărită, televiziunea, radioul, revistele și chiar filmele, de orice gen și format, care nu pot fi
transpuse în aplicațiile noului sistem de comunicare despre care discutăm, în care in teractivitatea
are un rol major.
Aici interactivitatea se realizează între creatorii respectivei platforme și a altor subiecți
din același domeniu, între cititori și administratorii acestor pagini electronice, între cititori din
diverse locuri, nenumărate țări, între investitori, cititori și creatori. Practic Noua Media întărește
atributul oferit de Dumnezeu oamenilor la creație, darul comunicării, capacitatea ființei umane
de a interacționa atât cu Divinitatea cât și cu semenii săi. Deoarece acest domeniu al Noii Media

269
este atât de larg din multe puncte de vedere, a apărut sub aceeași umbrelă o categorie de nișă,
denumită Social Media sau Media Socială care oferă utilizatorilor on-line o paletă complexă de
informații, fondate sau nu, de interes general sau mai puțin, dar, din fericire, în acest perimetru
sunt postate și mesaje cu valori moral -creștine, într -o măsură mai mare sau mai restrânsă.
Trăim în era rețelelor de socializare, deoarece acestea câștigă zilnic teren din ce în ce mai
mult. În acest spațiu virtual, comunicarea este strict informativă ori de promovare, în ambele
cazuri, elementul surpriză fiind un pion deosebit de important.
Rețelele de socializare sunt lidere de piață în materie de interactivitate, de influențare
reciprocă, stare de spir it pe care aproape orice ființă uman ă și-o dorește, unii reali zând-o doar în
spațiul virtual.
Genul de comunicare în discuție ne ajută să trecem mult mai ușor peste bariera timidității,
însă ne obligă, cel puțin teoretic, să fim atenți la ce mesaj transmitem și modul de exprimare,
fiind mai indicat a ne feri de agresivitate și având discernământul de a nu comunica niciodată în
spațiul paginilor electronice un mesaj pe care nu l -am putea transmite față în față celui cu care
suntem în dialog.
Posibilitatea de a comunica rapid nu mai este un obstacol pentru nimeni iar modalitățile
de a comunica sunt atât de diverse, complexe și atrăgătoare încât astăzi până și un copil care abia
știe să spună primele cuvinte, ține în mâni și încearcă să opereze un telefon mobil inteligent sau o
tabletă electronică.
Astăzi modalitățile și rapiditatea de a comunica sunt schimbate radical, comparativ cu
anii 90, iar întorcându -ne și mai mult în timp, să spunem anii 80, ceea ce trăim pare o frântură
dintr -un serial SF.
Termenul emoji definește pictogramele sau ideogramele care se folosesc în spațiul
virtual. Acestea sunt de diferite genuri, precum expresii faciale, obiecte comune, locuri, stări ale
vremii și chiar animale. De cele mai multe ori, în mediul on -line, emoji prezintă grafic și colorat
emoțiile, cuvântul emoji având rădăcina din limba japoneză, o combinație a termenilor fotografie
și caracter. Despre rolul lor aparte în transmiterea Logosului vom reveni în paginile următoare.
Așadar, rolul rețelelor Social Media în transmiterea mesajului creștin este complex și încă
gratuit, un har oferit de Creator ca ființa umană căutătoare de El în spațiul virtual să Îl poată găsi
la un click distanță.

270
Navigarea în spațiul virtual nu se oprește nicioadată, este unul di n acele sisteme de pe
pământ care are program de funcționare 24 de ore din 24, de aceea, speranța comunicatorului
creștin esta ca un număr impresionant de internauți, la timpul hotărât de Dumnezeu, să poate
spună precum textul din Is 26,9: sufletul nostru te dorește, Doamne.
Universul on -line se împarte în diverse spații virtuale, mijloace rapide, consistente în
informație și eficiente în comunicarea digitală. Dintre acestea, pe lângă platformele rețelelor de
socializare și aplicațiile digitale, mai fac par te clasicul site electronic și blogul, asupra cărora se
va opri analiza noastră în raport cu mesajul creștin.
Am adus în discuție și raportul dintre selfie și imaginea divină , aceasta pentru că p e
platformele on -line Facebook , Twitter, Instagram, Youtube și nu numai. exemplul personal are
mare impact; ne referim la acei useri care sunt lideri în vizualizări. Dacă ei promovează ceva
anume, se înțelege că acel ceva este bun, necesar. Oamenii încep să aibă mai multă încredere
într-un produs probat de alții, decât într -unul abia apărut și doar prezentat. Așadar, subliniem
rolul pe care un lider creștin îl poate avea în răspândirea Imaginii Divine și pe baza unei vieți de
credință valorice, dovedite, binecuvântate.
Universul on -line a creat omului o lume paralelă, o lume a refugiului, a informației, a
imaginii, a căutării de răspunsuri, unele esențiale. Astăzi cuvântul tehnologie este detronat de
expresia era digitală , aproape toul fiind la o atingere de aplicație distanță. Comunicarea digitală
și implicit cultura din mediul virtual influențează radical viețile noastre.
Sunt cel puțin șase domenii majore care ne influențează viața și toate acestea sunt, mai
nou, parte a culturii digitale. Ființa umană este influențată direc t de Noua Media , TV, radio, și
presa scrisă. Toți suntem influențați de educația pe care o primim, precară sau bine structurată și
orientată. De subliniat că educația fără credința creștină ne îndepărtează de adevăr și, implicit, de
Dumnezeu.
Comunicarea instant a Logosului înseamn ă valorificarea momentului. Totalitatea
siteurilor, platformelor și a informațiilor de tip hipertext pot fi accesate de oriunde din lume, la
un click distanță prin rețeaua de internet. La câteva secunde, oricine caută acea inform ație în
spațiul acesta o poate găsi.
Mediul virtual ne oferă în acest moment cea mai largă răspândire a mesajului Imago Dei .
Dacă până acum comunicarea cuvântului sfânt depindea de plasarea unui mesager creștin în timp

271
și spațiu, astăzi problema spația lității este simplificată de puterea tehnologiei. Ne este cuvenită
paralela între creația divină descrisă în Is 40,26 și acceptarea lui Dumnezeu ca în aceste vremuri,
ființa umană să depindă sau să se folosească de o nouă creație, cea digitală.
Stabilire a unui dialog în câteva secunde cu cel ce emite sau cu cel ce recepționează
înseamnă avansarea calitativă și cantitativă în comunicare. Epoca telegramelor, a scrisorilor a
trecut, nici măcar e -mail-ul nu mai este atât de popular.
Prin comunicarea mesajulu i Imago Dei în spațiu www, adolescenților li se oferă ocazia
de a descoperi esența vieții și o direcție sigură în conviețuirea umană. Adolescenții au o atracție
naturală pentru comunicare și afirmare. Comentariile care se pot lăsa la orice postare din medi ul
on-line le oferă lor ocazia de a se afrima și a -și exprima punctul de vedere.
Introvertitul din viața reală poate comunica mai ușor în spațiul digital. Deși comunicarea
la distanță prin internet nu ne oferă posibilitatea de a observa reacțiile celui c u care suntem în
dialog, dacă unul dintre cei care comunică este introvertit, atunci șansele ca el să poată
intercaționa în largul său sunt mai mari în mediul virtual.
Prin comunicarea on -line oricine Îl poate găsi pe Mântuitorul. Aflarea adevărului precum
și creșterea spirituală au loc cel mai bine în contextul relațiilor. Aspirația de a realiza ceva, de a fi
creativ se îmbină și în acest mediu cu dorința de a fii mereu în acțiune. Creativitatea este un
complex proces mental și social, particular dar cu aspirații – în forma finală – spre publicul larg,
proces ce însumează ge neraraea de idei și concepte noi ori asocierea unora cunoscute cu idei noi,
în premieră. Creativitatea se dovedește a fi multidimensională și nu este proprie numai artelor, ci
fundamentală și pentru științe și pentru toate domeniile vieții cotidene.
Dorința de a cunoaște mereu ceva nou și implicit mesajul Imago Dei . Studiile efectuate
recent ne arată că această tendință de căuta mereu ceva nou este una din trăsăturile umane ce ne
mențin chiar sănătoși și fericiți iar odată cu trecere aanilor favorizează dezvoltarea personalității.
Din păcate sunt utilizatori on-line care au parte sau caută s piritualitatea instant și o astfel
de atitudine ne -a adus într -o cădere liberă la capitoul credință autentică . Un astfel de concept
poate ușor îndepărta pe om ul inte resat de la esența credinței creștine și anume mântuirea prin
jertfa de la c ruce a Isus Cristos .

272
Mulți consideră că în perimetrul Social Media cu cât ești mai ciudat, cu atâ t pari mai
interesant și ai accesări pe pagină . Deci, motto -ul lor este fii doar așa cum vrei tu. Însă pe aceasta
miză , partida se pierde sigur. Pentru că acel profil prezentat de fapt nu te reprezintă; ești unul
confecționat, te construiești cum dorești dar nu pe adevă r ci pe imagine, fără de bază, fără
fundament iar la prima vijelie a vieț ii, frunzele se duc primele… pe pă cat. Sunt oameni car e
îmbrățișează teorii doar de dragul contra argumentelor, al sc himbării, al dialogului volubil.
Promovarea libertății religioase în spațiul Noii Media este imperati vă, de aceea în prima
parte a studiului vom enumera motivele pentru care credem că aceasta este necesară. Mediul on –
line di n România adună în fața micilor ecrane milioane de privitori, interesați în mod deosebit de
informațiile orei și divertisment. De ace ea considerăm valorică promovarea dreptul la libertat e
religioasă în cadrul www .
Concepția Familia tradițională este învechită circulă și ea în mediul virtual și necesită
replica unui comunicator cr eștin . Subiectul familia este unul dintre cele mai comentate la această
oră atât în mediul Noii Media cât și în presa tradițională, TV, radio și presa scrisă. Cei mai
afectați de noile tendințe în materie de viața de familie sunt copiii și adolescenții, care sunt în
curs de formare în ceea ce privesc conce ptele și ideile principale de viață.
Propria persoană – aceasta este tema generală a unui procent de 85 % din postările zilnice
ale utilizatorilor din spațiul virtual, subiectul principal învârtindu -se în jurul expresiilor persoana
mea, poza mea, video -ul meu, live -ul meu. Selfie -ul, poza autoportret, este dovada cea mai clară
că există chiar o religie modernă, unde zeul este propria persoană. Astăzi dacă un grup de cinci
oameni se află la o întâlnire, până a se spune ceva de vreo poză de grup, persoanele respective își
vor face poze autoportret, postându -le mai apoi în rețelele cu precizarea unde se află . În contrast
însă mesajul scriptural este să nu se amăgească inima nimănui și să nu se abată de la calea
adevărului, slujind altor dumnezei și, mai mult, să se închine înaintea lor.
Speranța noastră este ca prin cercetarea Imago Dei, imaginea Sfintei Treimi, de la
Scripturi la rețelele de socializare. Explorare și perspective cei ce iau seama la cuvântul
Domnului să fie fascinați de impactul pe care imaginea divină îl are asupra ființei umane și să
investească în perimetrul digital românesc, în transmiterea mesajului salvator, cristic, singurul
ccare poate transforma omul și societatea spre binecuvântarea tuturor și spre o reală relație copil
al lui D umnezeu și Tatăl ceresc.

273

BIBLIOGRAFIE

SURSE PRIMARE

Biblia, Editura Sapientia, Iași, 2013.
Aristotel, Etica nicomahică, trad. S. Petecel, Editura IRI , București, 1998.
Atanasie de A lexandria, De Incarnatione, Pantianos Classics, 2016.
Augustin, De Trinitate, Nicene and Post -Nicene Fathers, First Series, Vol. 3. Ed. P. Schaff,
Christian Literature Publishing, 1887.
Atanasie de Alexandria, De Incarnatione, Nicene and Post -Nicene Fathers, Second Series, vol.
4, Christian Literature Publishing, 1892.
Atanasie de Alex andria, Contra Arianos, Nicene and Post -Nicene Fathers, Second Series, vol. 4,
Christian Literature Publishing, 1892.
Atanasie de Alexandria, Tomus ad Antioch , Nicene and Post -Nicene Fathers, First Series, Vol.
4. Ed. P. Schaff, Christian Literature Publishing,1894.
Augustin, Unele chestiuni despre Scrisoarea către Romani, Nicene and Post -Nicene Fathers,
First Series, Vol. 6. Ed. P. Schaff, Christian Literature Publishing,1888.
Catafygiotul C., Despre dreapta judecată, despre unirea dumnezeiască și viața contemplativă,
Filocalia, vol. 8.
Clement Alexandrinul, Protreptic, în Ante-Nicene Fathers , vol. 1, Ed. A. Roberts, J. Donaldson,
C. Coxe, Christian Literature Publishing, 1885.
Clement, Strom. , Ante-Nicene Fathers, vol. 8, Ed. A. Roberts, J. Donaldson, C. Coxe, Christian
Literature Publishing, 1886.
Cyril din Ierusalim, Catechesi, Nicene and Post -Nicene Fathers, First Series, Vol. 3. Ed. P.
Schaff, Christian Li terature Publishing, 1894.
Clement, The Writings of Clements of Alexandria, Nabu Press, 2011.

274
Clement Romanul, Ep.ad Cor, Apostolic Fathers, B. D. Ehrman, Harvard University Press –
William Heinemans, Cambridge -London, 2003.
Grigorie de Nyssa , Scrieri ale Sfântului Grigorie de Nyssa, Editura Institutului Biblic și de
Misiune al BOR 1982, colecția PSB, vo l. 29.
Grigorie de Nyssa, Împotriva lui E unomie, Editura Polirom, Iași, 2010.
Ioan Cri sostom, Omilie la Romani, Nicene and Post -Nicene Fathers, First Series, Vol. 11. Ed. P.
Schaff, Christian Literature Publishing,1889.
Ioan Gură de Aur, Teofilact al Bulgariei, Epifanie al Ciprului, Grigorie de Nyssa, Sfinții Părinți
despre moartea și învierea Domnului, Ed Sophia.
Ignațiu de Antiohia, Epistula ad Eph. , Ante -Nicene Fathers, vol. 1, Christian Literature
Publishing, 1885.
Ignațiu de Antiohia, Ad Polyc ., Ante-Nicene Fathers, vol. 1, Ed.A. Roberts, J. Donaldson, C
Coxe, Chrristian Literature Publishing, 1885.
Iustin, Apologiae, Christian Apologetics Past and Present, William Edgar, K. Scott Oliphint,
Crossway, 2009.
Irineu de Ly on, Adversus haereses, Ante-Nicene Fathers, vol. 1, Ed. A. Roberts, J. Donaldson,
C. Coxe, Christian Literature Publishing, 1885.
Ignațiu din Antiohia, Epistula ad Eph, Ante-Nicene Fathers, vol. 1, Ed. A. Roberts, J. Donaldson,
C. Coxe, Christian Literature Publishing, 1885.
Iustin Martirul , Apologiae, Ante-Nicene Fathers, vol. 1, Ed. A. Roberts, J. Donaldson, C. Coxe,
Christian Literature Publishing, 1885.
Leon cel Mare, Predica II de Rusal ii; Predici la Nașterea și Arătarea Domnului și la perioada
penticostarului, Reîntregirea, 2016.
Maxim Mărturisitorul, Ambigua, trad. din greacă, introd. și note de D. Stăniloae, EIBMOB.
Mysterium Salutis, vol.VI, Queriniana, Brescia, 1971 .
Novațian, De Trinitate, Ante -Nicene Fathers, vol. 5, Ed. A. Roberts, J. Donaldson, C. Coxe,
Christian Literature Publishing, 1886.
Origen, In., Ante-Nicene Fathers, vol. 4, Christian Literature Publishing, 1885.

275
Origen , Comentariu la Scrisoare către Romani, Ante -Nicene Fathers, vol. 4, Christian Literature
Publishing, 1885.
Policarp din Smirna, Martyrium Polycarpi, Ante -Nicene Fathers, vol. 1, Ed. A. Roberts, J.
Donaldson, C. Coxe, Christian Literature Publishing, 1885.
Palama G., Despre împărtășirea dumnezeiască, trad. D. Stăniloae, EIB, București, în Filocalia,
vol. 7 .
Palama G., Despre rugăciune. Despre sfânta lumină. 150 de capete despre cunoștința naturală,
trad. D. Stăniloae, EIB, București, în Filocalia, vol. 7.
Simeon Noul Teolog, Cărți teologice, Deisis, 2017.
Tertu lian, Adversus Praxean, Translations of Christian Literature, vol. II, Latin Texts, 1920.
Teodor de Mopsuestia, Catena greacă despre Paul, J-P. Migne, Patrologia, seria Graeca, Paris,
1875 -1866.
Palama G., Carte despre cunoașterea lui Dumnezeu, Ante -Nicene Fathers, vol. 6, Ed. A.
Roberts, J. Donaldson, C. Coxe, Christian Literature Publishing, 1886.
Vasile cel Mare, Contra Eunom , Nicene and Post -Nicene Fathers , First Series, Vol. 3. Ed. P.
Schaff, Christian Liter ature Publishing, 1895.
Vasile cel Mare, Despre Duhul Sfânt. Epistole, Scrieri III, trad. C. Cornițescu, T. Bod ogae, PSB
12, EIB, 1988.
Vasile de Cesarea, De Spiritus Santo, Nicene and Post -Nicene Fathers, Second Series, vol. 8,
Christian Literature Publishing, 1895.
Vasile cel Ma re, Despre Duhul Sfânt, trad. Bl. Jackson, Elpenor , 2016 .

SURSE SECUNDARE

Adams C., Evangelism in The Middle of XIX Century, Boston 1851.
Balthasar H.U. , Crezul: meditații la simbolul de credință apostolic, trad. Diac. Ioan I. Ică jr.,
Editura Galaxia Gutenberg, Târgu -Lăpuș, 2004.
Bassett P., Calea lui Dumnezeu în evanghelizare, Oradea, Făclia, 1996.

276
Bonnke R., Evanghelizare prin foc, Editura Casa Cărții .
Bosch D.J. , Transforming Mission, Orbis Books, New York, 1991.
Brătianu C. , Managementul schimbării în educație, curs, SNSPA, Facultatea de Comunicare și
Relații P ublice David Ogilvy București, 2004.
Bria I., Tratat de teologie dogmatică și ecumenică, Andreiana, vol. I. , 1999.
Briem C., Acolo Eu sunt în mijlocul lor, Gute Bo tschaft Verlag,, 1992.
Berkhof L., Systematic Theology, Grand Rapids, Erdmans, 1978.
Bulgakov S., Lumina neînserată. Contemplații și reflecții metafizice , Ed. Anastasia , 1999.
Carver W. O., The Furtherance of the Gospel, Sunday Board, Nashville, 1935.
Cook H. R ., An Introduction to Christian Missions, Moody Press, Chicago, 1954.
Coleman R. E., Planul de Evangheliza re al Î nvățătorului, Ed. Logos, Cluj, 1992.
Carver W.O ., Missions in the Plan of the Ages, Bible Studi es in Missions, Creativ e Media
Partners, 2018.
Casanova J., Public Religions in the Modern World, University of Chicago Press, Chicago 1994,
apud, Dănuț Mănăstireanu, Religie și secularizare în modernitatea târzie.
Cerfaux L., Mensaje de lasparabolas, Fax, Madrid, 1972.
Campbell J., Nenumăratele chipuri ale lui Dumnezeu, Minerva, 2008.
Camus A., Carnete, RAO, București, 201 4.
Cabasila N., Viața lui Cristos, IBMBOR, București, 1979.
Craig W. L., Apologetics: An introduction; Chicago Moody Press, 1984,
Courtois S.(coord .), Dicționarul comunismului, traducere de M. Ungurean, A. Ardeleanu, G.
Ciubuc, Iași: Polirom, 2008.
Coda P., Mărtincă I., Dumnezeu și omul, Editura Un iversității din București, 2011.
Crabb L., Conectarea interpersonală, Editura Imago Dei, Oradea, 2007 .
Chaplin C., Povestea vieții mele , EMUC, București, 1973.

277
Dancă W., Și cred și gândesc, Editura ARCB, 2014.
Darby J. N., Cu privire la închinare sau adorare, GBV, 1991.
Damaschin P., Învățături duhovnicești, în Filocalia, vol. 5. , 2005.
Damaschin I., Dogmatica, vol I. Ed. Gândul aprins, 2015.
Dîncă L. , Cristos și Misterul Sfintei Treimi în scrierile Sfântului episcop Atanasie de Alexandria,
Editura Galaxia Gutenberg, Târgu -Lăpuș, 2015.
Detzler W. , New Testament Words in Today's Language, 1993.
Drummond L. A. , Teologia Evangheliei, Broadman Press, 1975.
Drummond L. A., Mesajul crucii – o teologie contemporană a evanghelizării, Ed. Institutului
Biblic Emanuel, Oradea.
Dumea C., Giulgiul din Torino, Ed. Sapientia, Iași, 2018.
Enns P. , Manual Teologic, Editura Ca sa Cărții, Oradea, 2005.
Erickson M. J., Truth or Consequences: The Promise & Perils of Postmodernism , Downers
Grove, IL: InterV arsity Press, 2001.
Finzel H., The Top Ten Mistakes Leaders Make, SUA, 2007.
Forest J., Icoana în rugăciune, trad. M. Ionuț, Editura PRO VITA, 2007.
Gatz G. A., Shapering the Focus of the Church, Chic ago, Moody Press, 1979.
Gonzales M. G., Cristo, el misterio de Dios, vol. I, BAC, Madrid 1976.
Green M., Evangelism in the Early Church, Suffolk, England, Highland Books, 1970
Grenz S, A Primer on Postmodernism, Grand Rap ids, MI: Eerdmans,1996.
Gibbs E., I believe in Church Growth, London, Hod der & Stoughton, 1985.
Hunt A. W., Cuvântul pe cale de dispariție: venerarea imaginii vizuale într -o lume a
postmodernismului, Făclia, Oradea, 2007.
Hengel M. , Between Jesus and Paul: Studies in the Earliest History of Christianity , London,
SCM Press, 1983.
Hybels B., Mittleberg M., Devenind un creștin contagios , Arad: Editura Multimedia, 2001.
Jeremias J. , Teologia del Nouvo Testamento, Paideia, Brescia, 1976.

278
Keay K. , How to Make the World Less Hungry, Framew orks Leicester England, 1990.
Kempis T. A., Imitatio Cristi sau Urmând pe Cristos , București, Stephanus,1994.
Kierkegaard S., Jurnal , Ed. Scripta, 2015.
Lawrenc e J.B., Missions in the Bible, Ed. Home Mission Board, Atlanta, Georgia, 1931.
Maier G. , Evanghelia după Matei – Comentariu Biblic, Editura Lumina Lumii, K orntal,
Germania, 2000.
Mărtincă I, Isus din Nazaret Fiul lui Dumnezeu, Editura Universității din București, 2000.
Mărtincă I., Simboluri, parabole și imagini în Evanghelii, Sapientia, Iași, 2014.
Mărtincă I., Isus din Nazaret Fiul lui Dumnezeu, Editura Universității d in București, 2000.
Mărtincă I., Scheme de teologie fundamentală, Editura G ramar, București, 2001.
Mărtincă I., Scheme de teologie fundamentală, Editura Grama r; București, 2001.
Mărtincă I., Duhul Sfânt. Prelegeri despre a III -a Persoană a Sfintei Treimi , Editura
Universită ții din București, 2006.
Mărtincă I, Învierea lui Isus în scrierile Noului Testament, Editura Universită ții din București,
2012.
Mărtincă I., Dumnezeu Unul și Întreit, Editura Universității din București, 2004.
Mărtincă I. , Cultura și educația în doctrina socială a bisericii, Editura Universit ății din
București, 2004.
Mărtincă I., Minunile lui Isus, Sapientia, Iași, 2013.
Mattioli A., Dio e l'uomo nella Biblia di Israele, Marietti, Casale Monf., 1981.
Maxwell J.C., Comentarii biblice asupra conducerii , Editura Life Publishers, 2007.
Maxwell J.C., Everyone Communicates, Few Connect, Thomas Nelson, USA, 2010 .
Marshall H., New Testament Theology: Many Witnesses, One Gospel, Downers Grove, Il, IVP,
2004.
Murray I., Spurgeon cel uitat, The Banne r of Truth Trust, 1995.
McKim D. K., Westminster Dictionary of Theological Terms, Westminster John Knox,
Louisville, 1996.

279
Muraru I., Constituțiile Române (Culegere), Universitatea din București, Facultatea d e Drept,
București, 1980.
Modoran -Pantelimon G., Biserica prin pustiul roșu: rezisten ță și compromis în adventismul din
România în perioada comunistă (1944 -1965), vol. I, București: Editura Viață și Sănătate, 2013.
McG ilchrist I. , The Master and His Emissary: The Divided Brain and the Making of the Western
World, New Haven, CT: Yale University Press, 2009.
Maxwell J.C., Cele 17 legi indiscutabile ale muncii în echipă, Oradea, Life, 2002.
Newman J. H., Fifteen Sermons Preached before the University of Oxford , Oxford University
Press, New York, 2006, pag. 195.
Newman J. H., The Idea of a University Defined and Illustrated In Nine Discourses Delivered to
the Catholics of Dublin, Longman, London, 1859.
Otto R., Mistica Orientului și Mistica Occidentului, Ed. Septentrion, Iași, 1993.
Oden T.C. , Two Worlds: Notes on the Death of Modernity in America and Russia , Downers
Grove: IVP, 1992.
Owen J., Cu moartea pe moarte călcând, Magna Gratia, 1684.
Petersen J., Evangelism for Our Generation, Navpress. G.B. I985.
De la Potterie I., La vérité dans Saint Jean, vol. I, Pontificio Istituto Biblico, 1999.
Penna R., Lo Spirito di Cristo, Paide ia, Brescia, 1976.
Pagola J. A., Jesu Cristo , Publicationes IDATZ, San Sebastian, 1984.
Penna R., Paolo di Tarso, Un cristianessimo possibile, Ed. Paoline, Cinisello Balsemo, 1992.
Piper J., Patimile lui Isus Cristos, Crossway Books, 2004.
Powell R.E., Image of God, Wycliff Bible Encyclopedia, Chicago, Moody, 1975, 1:832.
Ryrie C. C., Teologie element ară, Editu ra Agape, Făgăraș, 1998.
Reisinger E. C., Today’s Evangelism. Its Messages and Methodes, Phillip sburg, Craig Press.
Rinehart S., Valori răsturnate, Paradoxul conducerii slujitoare, New Life, Timișoara, 2005.
Rad G. V. , Teologia dell Antico Testamento, vol. 2, Paideia, Brescia, 1974.
Ramsey R., Behold the King of Glory: A Narrative of Life, Death, and Resurrection oh Jesus

280
Steinhardt N., Pintea I., Primejdia mărturisirii, Convorbirile de la Rohia, Ed. Mănăstirii Rohia,
Polirom, Iași, 2009.
Sherwood E.W., Beckstorm K., Living Quotations for Christians, New York, Harper & Row
Publishers, 1974.
Sittser G. L., Izvoare de spiritualitate creștină. Spiritualitatea creștină de la primii martiri la
misionarii moderni, Casa Cărții, 2011.
Schultz S. J., Călătorie prin Vechiul Testament, Cartea Creștină, Oradea, 2008.
Strong A. H., Systematic Theology, Judson Press, USA, 1907.
Sparado SJ A., Web 2.0, Relationship in the Internet Age, Paulines Publications Africa, 2014.
Schaeffer F. , The Church at the End of the Twentieth Century, Wheaton: Crossway, 1994 .
Christ, Ed. Crossway, 2015.
Stăniloae D., Iisus Cristos sau Restaurarea omului, Editura Omniscop, Craiova, 1993,
Shepherd M. H. Jr., The Interpreter's Dictionary of the Bible, vol 2, New York, Abingden Vress,
1962.
Scheffczyk L., A. Ziegenaus, Viitorul creației în Dumnezeu. Escatologie, Iași, 2016, Sapientia,
trad. V. Sobou, Ș. Lupu.
Sparcks J. N., The Apostolic Fathers, Thomas Nelson Publishers, 1997.
Smith W.M. , The Supernaturalness of Christ, LLC, 2011.
Stăniloae D, Dogmatica, I, Ed. Anastasia, 1993.
Schwarz C. A., Dezvoltarea naturală a Bisericii, Un ghid al celor opt trăsături esențiale ale unei
Biserici sănătoase, Timișoara: Editu ra Impact Media , 2003.
Silveșan M., Secularization Under Communism: Romanian Legislative Measures în Wilhelm
Dancă (editor), Faith and Secularization: A Romanian Narrative, The Council for Research in
Values and Philosophy, USA, 2014.
Schindler C. E., Instruire și educare pentru eternitate, Editura Cartea Creștină, Oradea.
Schönborn C., Icoana lui Cristos, Editura Humanitas, București, 1998 .
Stanley A., Next Generation Leader, SUA, Multnomah, 2006.

281
Tozer A. W., Cunoașterea Celui Preasfânt, Editura Logos, Cluj, 1996.
Toma D'Aqu ino, Summa Theologiae, Polirom, Iași, 2009.
Truman B.N., Pentecostal and Postmodern hermeneutics: comparison and contemporary
impact”, Wipf & Stock, 2010.
Uspensky L., Teologia icoanei în Biserica Ortodoxă, studiu introductiv și traducere T.
Baconsky, Editura Anastasia, București , 1994.
Voltaire, Candide, Dover Publications, 1991.
Veith Jr. G.E., Postmodern times: A Christian Guide to Contemporary Thought and Culture,
Crossway B ooks, Wheaton, 1994.
Vogels W. , God’s Universal Covenant: A Biblical Study, Ottawa, University of Ottawa.
Wagner P. , The Book of Acts: A Commentary, Regal Books, 2008.
Wright C. J. H. , Misiunea lui Dumnezeu: Înțelegerea metanarațiunii Bibliei, Editura C asa Cărții,
Oradea, 2016.
Welch J., Welch S., Câștigătorii, Finmedia Publishing House, 2006.
Warren R., Biserica – o pasiune, o viziune, Oradea, Editura Life, pag. 385.
Wolff H. W., Antropologie de l'Ancient Testament, Geneva, 1974.
Whitesell F. D., Basic New Testament Evangelism, Grand R apids, Zondervan, 1949.
Wurmbrand R. , Cu Dumnezeu în subterană, Editura S tephanus, București, 2007.
Catehismul Bisericii Catolice, Ed. ARCB, 2003.
PERIODICE
Ioan Gură de Aur, Despre iubire , în Studii Teologice, Nr. 2/2007, trad. din lb. greacă de
Octavian Gordon.
Osservatore Romano, 30 nov. 1972.
Pierre Frossard, Nu vă fie teamă , în Viața creștină, Cluj-Napoca, 1994.

282
RESURSE INTERNET
https://www.minimatters.com/youtube -best-video -length/
https://www.makeuseof.com/tag/top -popular -accounts -twitter/
http://www.businessofapps.com/data/whatsapp -statistics/#1
http:theguardian/technology/2016/may/30/emoji -bible -arrived -god-king-james,