Licenta Stoica Laurabun (1) (1) [631585]

1
UNIVERSITATEA CREȘTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR“ – BUCUREȘTI
FACULTATEA DE FINANȚE, BĂNCI ȘI CONTABILITATE

LUCRARE DE LICEN ȚĂ

POLITICI ȘI TRATAMENTE CONTABILE
PRIVIND IMPOZITUL PE PROFIT

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:
Conf. Univ. Dr. BLEOTU VASILE

ABSOLVENT: [anonimizat]
2017

2

CUPRINS

Introducere ……………………………………………………………………………………. ………………………….3

Capitolul 1 – Impozitul pe profit – definire și concept
1.1 Principii contabile și reguli fiscale…………………..……………………………………. 5
1.2 Relația dintre contabilitate și fiscalitate ……………..……………. …………………………12
1.3 Aspecte fiscale privind impozitul pe profit în România……………………………………………. ..16
1.3.1. Contribuabili
1.3.2. Sfera de cuprindere a impozitului pe profit
1.3.3. Scutiri de la plata impozitului pe profit
1.3.4. Anul fiscal
1.3.5. Cotele de impozitare

Capitolul II – Determinarea, calculul și metodele de contabilizare a impozitului pe profit
2.1 Metode de contabilizare a impozitului pe profit – prezentare generală…………….. .……. 20
2.2 Contabilizarea impozitului pe profit conform referințelor internaționale ( IAS 12 )…… …..22
2.3 Metodologia de calcul a impozi tului pe profit…………… ………………………………………….. ….30

Capitolul III – Studiu de caz – SC FRIGO STAR SERVICE SRL
3.1. Prezentarea generala a societatii…. ………………………………. …………… …………………… ……..42
3.2. Calculul si inregistrarea in contabilitate a impozitului pe profit ……………… ………… .45

Concluzii si propuneri ..……… ……………………………………………………………… 54
Bibliografie …………………………………………………………………………………. .57

3

INTRODUCERE

Obiec tivul general al prezentei lucră ri îl reprezintă tratarea aspectelor contabile și fiscale
în ceea ce priveste impozitu l pe profit, prin determinarea ș i calc ularea acestuia pe baza legislației
în vigoare din România și având la dispoziție situaț iile fi nanciar -contabile ale societății în cadrul
căreia am realizat studiul de caz.
Am ales aceasta temă deoarece consider că are o deosebită importanță atât pentru agenț ii
economi ci care au ca scop princip al obț inerea p rofitului, cat și pentru stat, î n ceea ce privește
contribuț ia impozitului la formarea veniturilor bugetare.
Am structurat prez enta lucrare pe trei capitole principale.
Astfel, primul capitol vizează aspectele teoretice ale impozitului pe profit,câ t și aria de
aplicabilitate, precum ș i o abordare comparativă în ceea ce privește legatura dintre fiscalitate ș i
contabilitate, fac ând referire directă la modelul continental ș i cel anglo -saxon.
De asemenea, am fă cut ref erire la principiile conta bile ș i reg ulile fiscale aplicabile
societăț ilor comerciale , cât ș i principiile impunerii reglementate de Codul Fiscal.
Am prezentat sfera de cupri ndere a impozitului pe profit cât ș i scutirile de la plata acestuia
în Româ nia.
În cel de -al II-lea capitol, am prezentat principiile contabile și norma contabilă IAS 1 2,
analizâ nd și imaginea fidelă a poziției financiare a entităț ii prin pr isma Directivei a IV -a elaborată
și aprobată de organismele internaț ionale de contabilitate.
Tot î n capitolul II am prezen tat cheltuiel ile deductibile integral prevăzute de Codul Fiscal,
metodele de contabilizare a impozi tului pe profit conform referințelor internaț ionale cat si
metodologia de calcul a impozitului pe profit,
Cel de -al II I-lea capitol conț ine studiul de caz pri vind o societate comercială ce îș i
desfasoară activitatea conform OMFP nr. 1802/2017 .
Tot în acest capitol am evidențiat nivelul veniturilor și cheltuielilor î n anul 2017 , la SC
FRIGO STAR SERVICE SRL ș i con comitent modalitatea de calcul și înregistrare î n contabilitate
a impozitului pe profit.

4
Am identificat cheltuielile nedeductib ile din punct de vedere fiscal ș i am determinat
impozitul pe profit datorat de societate.
Impozitul reprezintă o contribuție bănească obligatorie și nerambursabilă către bugetul de
stat, datorată atât de persoanele fizice cât ș i de cele jurid ice pentru veniturile obținute ș i bunurile
posedate.
Profitul este rezultatul obț inut ca urmare a investirii unui capital, determinat ca diferență
între veniturile totale î ncasa te din activita tea de baza desfășurată de o entitate, precum ș i din alte
activități și cheltuielile totale corespunzătoare activității desfă surate.
Impozitul pe profit se calculeaza pri n aplicarea procentului legal (î n prezent 16% ) asupra
profitului impozabil. În cadrul lucră rii voi prezenta calculul efectiv al profitului impozabil conform
metodologiei î n vigoare.

5
Capitolul I

Impozitul pe profit – definire ș i concept

1.1 Principii contabile si reguli fiscale
Conform reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV -a a Comunității
Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate, principiile contabile
generale sunt:
– principiul continuității activității;
– principiul permanenței metod elor;
– principiul prudenței;
– principiul independenței exercițiului;
– principiul evaluării separate a elementelor de activ și de pasiv;
– principiul intangibilității;
– principiul necompensării;
– principiul prevalenței economicului asupra juridicului;
– principiul pragului de semnificație.
Principiul continuității activității
Acest principiu presupune că întreprinderea își continuă în mod normal funcționarea într –
un viitor previzibil, fără a intra în imposibilitatea continuării activității sau fără redu cerea
semnificativă a acesteia. Dacă administratorii întreprinderii au luat cunoștință de unele elemente
de nesiguranță legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a –și
continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate î n notele explicative. În cazul în care
situațiile financiare nu sunt întocmite pe baza principiului continuității, această informație trebuie
prezentată împreună cu explicații privind modul de întocmire a raportării financiare respective și
motivele ce au stat la baza deciziei conform căreia întreprinderea nu își mai poate continua
activitatea.
Implicațiile fiscale ale principiului continuității activității sunt puse în evidență la
întocmirea documentelor de sinteză prin aplicarea unor metode și reguli prec um/ repartizarea
cheltuielilor pe mai multe exerciții, înregistrarea amortizărilor și provizioanelor, reportul

6
deficitelor. Lipsa continuității în activitatea unei întreprinderi se concretizează în dizolvare urmată
de lichidare. Ea presupune schimbarea met odelor de evaluare folosite, fapt ce are influențe
evidente asupra patrimoniului, rezultatelor și situației financiare. Perspectiva fiscală se modifică
și ea, obligațiile fiscale îmbrăcând forme specifice.
Principiul permanenței metodelor
Acest principiu p resupune continuitatea aplicării acelorași reguli și norme privind
evaluarea, înregistrarea în contabilitate și prezentarea elementelor patrimoniale și a rezultatelor,
asigurând comparabilitatea în timp a informațiilor contabile.
Modificările politicii contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege, de un standard
contabil sau au ca rezultat informații mai relevante sau mai credibile referitoare la operațiunile
întreprinderii.
Este foarte importantă menționarea în notele explicative a oricărei mod ificări ale politicilor
contabile, pentru ca utilizatorii să poată aprecia: dacă noua politică contabilă a fost aleasă în mod
adecvat; efectul modificării asupra rezultatelor raportate ale perioadei și tendința reală a
rezultatelor activității societății.
Modificările politicii contabile și a regulilor de evaluare au influențe evidente și asupra
regulilor fiscale .
Principiul prudenței
Valoarea oricărui element trebuie să fie determinată pe baza principiului prudenței. În mod
special se vor avea în vedere ur mătoarele aspecte:
a) se vor lua în considerare numai profiturile recunoscute până la data încheierii exercițiului
financiar;
b) se va ține seama de toate obligațiile previzibile și de pierderile potențiale care au luat
naștere în cursul exercițiului anterior, chiar dacă asemenea obligații sau pierderi apar între data
închiderii exercițiului și data întocmirii bilanțului;
c) se va ține seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor chiar dacă rezultatul
exercițiului financiar este profit s au pierdere.
Implicațiile fiscale ale principiului prudenței sunt evidente . Cheltuielile care se
înregistrează pentru constatarea deprecierilor sau riscurilor probabile diminuează rezultatul și
implicit impozitul pe profit. În același timp, asimetria carac teristică prudenței contabile face ca, la

7
același rezultat, să nu se adauge veniturile probabile. “Potrivit principiului contabilitatii de
angajament, efectele tranzactiilor si ale altor evenimente sunt recunoscute atunci cand tranzactiile
si evenimentele se produc, si nu pe masura ce numerarul este incasat si platit si sunt inregistrate in
evidentele contabile si raportate in situtatiile financiare ale perioadelor de raportare.”1
În același context, dacă toate cheltuielile generate de aplicarea principiulu i prudenței ar fi
recunoscute și acceptate ca deductibile din punct de vedere fiscal, atunci s -ar putea spune că statul
participă activ, alături de acționari, la acoperirea riscurilor la care este supusă întreprinderea.
Reglementările de natură fiscală sun t uneori restrictive în ceea ce privește implicațiile prudenței,
limitând deductibilitatea cheltuielilor cu provizioanele. În aceste condiții, regula contabilă nu
coincide cu regula fiscală, iar pentru respectarea imaginii fidele contribuabilul ar trebui s ă aplice
principiul prudenței. Rezultatul contabil astfel obținut nu este acceptat de fisc și, pentru
determinarea rezultatului fiscal, sunt necesare corecții specifice extracontabile. Se poate afirma că
abordarea fiscală este mult mai optimistă decât abor darea contabilă a pierderilor și riscurilor
probabile.
Conform reglementărilor contabile românești, în contabilitate se pot înregistra, ca urmare
a aplicării principiului prudenței, următoarele categorii de provizioane:
– provizioane pentru riscuri și chel tuieli (pentru litigii, amenzi și penalități, despăgubiri,
daune și alte datorii incerte, pentru garanții acordate clienților și alte provizioane pentru riscuri și
cheltuieli);
– pentru deprecierea imobilizărilor, stocurilor și a producției în curs de exec uție, creanțelor,
titlurilor de plasament.
Principiul independenței exercițiului
Conform acestui principiu se vor lua în considerare toate veniturile și cheltuielile
corespunzătoare exercițiului financiar pentru care se face raportarea fără a se ține seama de data
încasării sumelor sau a efectuării plăților.
Implicațiile fiscale ale principiului independenței exercițiului se observă la calculul
profitului impozabil. Conform Legii nr. 73/1996, profitul impozabil se calculează și se evidențiază
lunar, cumulat de la începutul anului, chiar dacă plata lui are loc trimestrial. Consecința acestei

1Vasile Bleotu, V. Munteanu, A. Tilea, Contabilitatea si raportarea financiara la institutii publice, Editura
Universitara, Bucuresti, 2012, pg. 55.

8
prevederi legale, în planul tehnicii contabile, este că în fiecare lună trebuie puse față în față
eforturile cu efectele corespunzătoare. Cheltuielile calculate, precum ș i cheltuielile care se
înregistrează mai rar, dar care se referă și la alte perioade, trebuie împărțite astfel încât să fie luate
în calculul rezultatului lunilor în care se produc efectele lor. De asemenea, veniturile trebuie să
aparțină lunii în care se fac eforturile pentru obținerea lor. În ceea ce privește afectarea fiecărei
perioade de gestiune numai cu cheltuielile și veniturile corespunzătoare, se observă că regula
fiscală nu diferă de regula contabilă. Singura diferență care există între regula con tabilă și cea
fiscală se referă la deductibilitatea provizioanelor.

Principiul evaluării separate a elementelor de activ și pasiv 2
În vederea stabilirii valorii totale corespunzătoare unei poziții din bilanț se va determina
separat valoarea aferentă fiecărui element individual de activ și pasiv.
Principiul intangibilității
Bilanțul de deschidere al unui exercițiu trebuie să corespundă cu bilanțul de închidere a
exercițiului precedent.
Principiul necompensării
Conform acestui principiu este interzis a se efectua compensarea între posturile de activ și
pasiv, între creanțe și datorii, între cheltuieli și venituri.

Principiul prevalenței economicului asupra juridicului3
Informațiile prezentate în situațiile financiare trebuie să reflecte realitatea econo mică a
evenimentelor și tranzacțiilor, nu numai forma lor juridică.

Principiul pragului de semnificație 4(importanței relative)
Orice element care are o valoare semnificativă trebuie prezentat distinct în cadrul situațiilor
financiare. Elementele cu valori nsemnificative care au aceeași natură sau cu funcții similare
trebuie însumate, nefiind necesară prezentarea lor separată.

2 Directiva a IV -a a CEE, art. 31, pct. 1, lit. e)
3 Conform Cadrului general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare (vol. 2, paragraful 35)
4 Conform Cadrului general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare (vol. 2, paragraful 29 și 30)

9
Principiul pragului de semnificație este de origine anglo -saxonă. Alături de principiul
prevalenței economicului asupra juridi cului, importanța relativă reprezintă fundamentul
conceptului de imagine fidelă, în sens britanic.
Referindu -se la publicarea metodelor contabile și în particular, la importanța relativă,
norma IAS1 “prezentarea situațiilor financiare” prevede că “situații le financiare trebuie să releve
toate elementele a căror importanță poate să afecteze evaluările sau deciziile”. Importanța relativă
nu trebuie aplicată numai publicării documentelor de sinteză, ci și oricărei prelucrări contabile.
“Cele mai dese cazuri de afirmare a principiului importanței relative sunt cele legate de
conținutul documentelor de sinteză, de aplicarea și interpretarea altor principii și de evaluare”5.
O aplicare a importanței relative o reprezintă, de exemplu, funcționarea contului 4428
“TVA neexigibilă” care se debitează cu taxa neexigibilă aferentă cumpărărrilor (care este o
creanță) și se creditează cu taxa neexigibilă aferentă vânzărilor (care este o datorie) și cu taxa
inclusă în prețul de vânzare cu amănuntul al mărfurilor din stoc atu nci când evaluarea lor se face
la acest nivel. Această soluție este acceptată datorită semnificației reduse a urmăririi separate a
diferitelor categorii de taxă neexigibilă.
Între ultimele cinci principii contabile menționate și regulile fiscale nu există divergențe
majore.
În afara principiilor definite explicit de reglementările contabile mai poate fi menționat și
principiul costului istoric .
Conforma principiului costului istoric bunurile se evaluează, la intrarea în patrimoniu, la
valoarea de intrare, n umită și valoare contabilă, iar la data ieșirii din patrimoniu, evaluarea
bunurilor se face tot la valoarea de intrare. În conturile de gestionare a mijloacelor, bunurile rămân
înregistrate la valoarea de intrare, cu excepția efectuării de reevaluări. Pent ru a menține costul
istoric (valoarea de intrare) în conturile de gestionare a mijloacelor se recurge la utilizarea
conturilor rectificative de pasiv contra activ (amortizări și provizioane). Aceste conturi au rolul de
a aduce la nivel real reflectările di n conturile de gestionare a mijloacelor atunci când în mod
deliberat mijloacele sunt lăsate să figureze în conturile de gestionare la un nivel superior celui real.
Atunci când la inventariere se constată o depreciere ireversibilă se înregistrează o amortiz are

5 Niculae Feleagă, Ion Ionașcu, Tratat de contabilitate financiară , Ed. Economică, vol. I, București, 1998, pg. 398.

10
suplimentară, iar dacă se constată o depreciere reversibilă se constituie un provizion pentru
depreciere.
Dacă la intrarea în patrimoniu, în conturile de gestionare a mijloacelor înregistrarea se face
la cost prestabilit, atunci costul istoric se forme ază adunând sau scăzând la costul prestabilit
diferența de preț favorabilă sau nefavorabilă consemnată în conturile de regularizare asupra
evaluării mijloacelor. Rolul acestor conturi este de a reflecta diferențele ce apar între prețul de
înregistrare în c onturile de gestionare a mijloacelor și valoarea lor de intrare.
Implicațiile fiscale6 ale principiului costului istoric pot fi puse în evidență cercetând
conținutul valorii de intrare. De regulă, valoarea contabilă se compune din elemente printre care
se regăsesc și cheltuieli, în sens contabil, adică sume care au fost înregistrate sau care puteau fi
înregistrate în conturile din clasa 6. În fiscalitate prezintă interes deductibilitatea cheltuielilor
ponderea și momentul de realizare al acestora. Pentru a realiza o amânare a sarcinii fiscale,
cheltuielile cuprinse în valoarea de intrare pot fi considerate cheltuieli ale perioadei, obținând astfel
o deductibilitate imediată și integrală a cheltuielilor. Includerea lor în cost ar însemna amânarea
acestei dedu ctibilități până la ieșirea din patrimoniu, în cazul stocurilor și până la înregistrarea
amortizării, în cazul imobilizărilor.
Impozitele și taxele reglementate de codul fiscal se bazează pe următoarele principii7:
Neutralitatea măsurilor
Neutralitatea masurilor fiscale asigura conditii egale investitorilor romani si straini. In acest
mod se urmareste ca prin legislatia in vigoare sa se sigure un regim fiscal similar pentru toti
contribuabilii aflati in situatii identice
Certitudinea impune rii,
Un element important este impunerea de norme juridice clare, care sa nu poata fi
interpretate intr -un mod arbitrar, iar termenele, modalitatea si sumele datorate sa fie stabilite exact

6 Costel Istarte, Fiscalitate și contabilitate în cadrul firmei , Ed. Polirom, Iași, 2000, pg.37.
7 Codul Fiscal – Titlul I – Dispozitii generale – Capitolul 2, Art. 3

11
pentru fiecare platitor. Astfel, platitorii vor putea urmarii si intelege sarcinile fiscale ce le revin.
De semenea, ei vor putea sa controleze propriile decizii asupra sarcinilor fiscale.
Implementarea acestui principiu micsoreaza posibilitatile de evaziune fiscala facute sub
aripa legii, deoarece prevederile legislati ve nu pot fi interpretate in favoarea contribuabililor si
nici a statului
Echitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice ,
Impunerea celei mai mari parti a veniturilor realizate de persoanele fizice cu aceeasi cota
de impozitare. In acest mod se ajunge in cazul persoanelor fizice la dezideratul ‘la venituri egale
impozite egale’.
Pentru persoanele fizice, un impact in impozitare este dat si de contri butia la asigurarile sociale
(sanatate, somaj, etc.). Un alt aspect al echitatii fiscale in cazul persoanelor fizice, asigurarea unui
minim neimpozabil, reprezentat prin intermediul deducerii personale, care sa poata fi alocat in
vederea satisfacerii nevoi lor personale
Eficiența impunerii
Respectarea pe termen lung a prevederilor codului fiscal, astfel incat aceste prevederi sa nu
conduca la efecte nefavorabile pentru persoanele fizice si juridice, in raport cu impozitarea in
vigoare la data adoptarii de c atre acestea a unor decizii investitionale majore.
Un alt aspect important este si faptul ca in Codul fiscal se prevede ca orice modificare sau
completare la reglementarile fiscale existente la un moment dat intra in vigoare cu incepere din
prima zi a anul ui urmator celui in care a fost adoptata prin lege.
Astfel, persoanele fizice si juridice pot adopta unele decizii avand cunostinta despre
prevederile fiscale in vigoare pe intreaga perioada a unui an fiscal.
Acestea au fost cele 4 principii care stau la b aza stabilirii impozitelor in Romania. In
articolele urmatoare vom discuta pe larg despre cum se determina si cand se vireaza statului
impozitele datorate. De asemenea, vom aborda si multe alte subiecte interesante

12
1.2 Relatia dintre contabilitate si fiscalita te
Contabilitatea reprezinta principala sursa de informatii pentru organele fiscale, majoritatea
obligatiilor fiscale provenind pe baza datelor din contabilitate.
Între fiscalitate și contabilitate se încearcă stabilirea unei influențe uneia asupra celeila lte.
Fiind un subiect controversat, am desprins 3 posibilitati conform studiilor curente in literatura de
specialitate si lucrarile unor autori8:
 contabilitatea este influențată de fiscalitate;
 contabilitatea este dependentă de fiscalitate;
 contabilitatea influențează fiscalitatea.
În toate cazurile există o părere unanim acceptată, aceasta fiind existența unei
interdependențe între fiscalitate și contabilitate.
Principala problema existent intre relatia dintre contabilitate și fiscalitate constă în faptul
că principiile, regulile, normele și reglementările proprii celor două component, nu sunt
asemănătoare în toate cazurile. Informația contabilă este constituită pe baza principiilor, regulilor
și normelor proprii, in timp ce informația fiscală servește ca bază de impozitare și taxare, conform
principiilor, regulilor și normelor definite de codul fiscal.
Contabilitatea, in plan informațional, reprezintă gestionarea valorilor economice separate
patrimonial. Entitățile patrimoniale au constituit spațiul de reprezentare si acțiune al
contabilității. Unul din interesele informaționale onorate de contabilitate, considerat de unii
autori principal, este cel fiscal. Mereu a existat problema concilierii sale cu fiscalitatea. Cauza
perpetua a unei asemenea situații a fost generata de faptul ca nu in toate cazurile principiile
contabile privind evaluarea si calculul economic sunt convergente cu cele fiscale, care nu se
subordonează prezentării unei imagini fidele a operațiilor ce au loc in întreprindere.
Principiile fiscale urmăresc fie stimularea, fie inhibarea unor activități. Totuși s -a încercat
sa se creeze o apropiere între gestiunea întreprinderii si fiscalitate. Imaginea tradițional a a
fiscalității ca instrument de constrângere sau de percepere a impozitelor a fost înlocuita cu cea de
gestiune fiscala a întreprinderii. Gestiunea fiscala a întreprinderii are rolul de a analiza
distorsiunile sau abaterile ce apar datorita incompatibilității între regula fiscal a si contabila,
convergentele dintre ele, precum si stabilirea, pe baza analizei lor, a strategiei, a riscului fiscal si

8 C. Istrate, Fiscalitate si contabilitate in cadrul firmei , Ed. Polirom, 2000, p g. 23 .

13
eficientei fiscale a întreprinderii. A gestiona eficient resursele economice si financiare ale
întreprinderii înseamnă a lua in calcul si dimensiunea fiscala a afacerilor. Pe baza analize i
financiare, din documentele de sinteza, se pot stabili performantele trecute si estimarea viitorului
probabil, riscului si eficacității fiscale.
Raportul contabilitate – fiscalitate trebuie sa fie discutat si analizat prin poziția
contabilității in cadrul gestiunii fiscale si prin măsura in care contabilitatea este sau nu
deconectată de fiscalitate. Analiza poziției contabilității in cadrul gestiunii fiscale scoate in
evidenta faptul ca reprezintă sistemul informațional necesar pentru funcționarea si stemului fiscal.
Structurile informaționale oferite de contabilitate si funcționalitatea lor sunt orientate spre
onorarea de către intreprindere a interesului fiscal.
Imaginea fidela, introdusa prin Directiva a IV -a a CEE a fost interpretata diferit de
sistemul anglo -saxon fata de cel continental.Sistemul anglo -saxon este acreditat de tari in care s –
a realizat deconectarea contabilității de fiscalitate. Sensul dat de anglo -saxoni imaginii fidele este
acela de primat al realității economice in fata altor r ealități.
Sistemul continental a fost adoptat de tari in care contabilitatea a servit si servește inca
unor interese fiscale.
Informația contabila este construita pe baza principiilor, normelor si reglementarilor
cuprinse in textele legale care constit uie premisa dreptului contabil. Informația fiscala are la baza
regulile si normele impuse de dreptul fiscal. Studiile efectuate cu privire la relațiile dintre
fiscalitate – contabilitate au subliniat mai mult intervenția celei dintâi fata de cea de -a doua.
Sistemul fiscal a avut o influenta asupra principiilor contabile. Mult timp dreptul fiscal a
intervenit in domeniul contabil pentru a stabili reguli de evaluare sau metode de prezentare a
documentelor de sinteza. Aceasta intervenție are doua explicații: p rima este aceea ca in absenta
unei reguli contabile, norma fiscala se impunea in practica economica, iar cea de -a doua a
reprezentat -o preocuparea fiscalității de a fixa regulile de determinare a bazelor de impozitare cu
scopul de a diminua deficitul buget ar prin sistemul de impunere.
Fiscalitatea excesiva si vidul legislativ existent conduc intreprinderile la alegerea acelor
metode contabile care in final nu reflecta o imagine fidela a situației patrimoniale, ci una
adaptata la regulile fiscale si conjun cturale. Data fiind aceasta situație, se ridica problema
delimitării si ierarhizării raporturilor dintre contabilitatea intreprinderii si fiscalitate.
Aceste raporturi pot fi grupate in doua categorii: raporturi integrate si raporturi neutrale.

14
Raporturi le integrate sunt de conectare sau angajare, fiind determinate de intersecția
dintre interesul contabil si cel fiscal. In cazul acestor raporturi apar divergente intre principiile
contabilității si cele fiscale si, in consecința, ele trebuie conciliate sau armonizate.
In sfera acestor raporturi se inscriu cu precădere trei probleme: impozitarea profitului,
amortizarea imobilizărilor si evaluarea contabila a patrimoniului.
Al doilea grup de raporturi intre contabilitate si fiscalitate este cel care are o determinare
neutrala asupra contului de rezultate. Informația degajata de contabilitate este primordiala pentru
fiscalitate. Utilizarea informației contabile de fiscalitate se observa in calculul si decontarea unui
impozit, taxa sau contribuție. Aceste rap orturi nu generează de regula, probleme privind
armonizarea celor doua interese.
Raporturile neutrale nu afectează direct rentabilitatea firmei; ele apar in cazul impozitului
pe dividende, impozitului pe salarii, contribuții la asigurările sociale, taxa p e valoare adăugata
atunci când aceasta are o prorata de deductibilitate de 100%.

Pe plan curent , relația dintre contabilitate și fiscalitate este exprimată prin două opinii9:
 în Marea Britanie se află o deconexiune între rezultatul contabil și cel fiscal;
 în Franța, Germania și într -o mică măsură Italia, se observă o aliniere a regulilor
contabile la cele fiscale.
Modelul contabil aplicat de Marea Britanie este deconectat de fiscalitate, nefiind necesară
reglementarea printr -un plan contabil. Regulile de e valuare și prezentare a conturilor anuale sunt
subordonate obiectivului fundamental al imaginii fidele, ce asigură un grad mare de obiectivitate
în prezentarea situației întreprinderii, iar rezultatul nu este influențat de fiscalitate.10
În Germania conturi le anuale sunt prezentate într -o manieră prudentă fiind subevaluat
rezultatul contabil. Relațiile dintre contabilitate și fiscalitate sunt aliniate fiecare având regulile
sale proprii. Acest fapt este determinat de principiul unicității bilanțului, princip iu care presupune
relații strânse între contabilitate și fiscalitate. Principiul prudenței are o interpretare mai largă spre
deosebire de Franța. Aceasta se explica prin contextul economic și financiar al Germaniei,
caracterizat prin rolul redus al piețel or financiare în finanțarea capitalului întreprinderilor și
importanța băncilor în sistemul de finanțare. Astfel rezultatul contabil este rar utilizat ca indicator

9 N. Feleagă , Contabilitate aprofundată , Ed. Economică, București, 1996, p g. 374.
10 Vasile BLEOTU, Bazele contabilitatii.Manual de studiu individual, ProUniversitaria, Bucuresti, 2012, pp. 25 – 26.

15
de apreciere al performanțelor reale ale întreprinderii. Remarcant este faptul că există o d iferență
mare între bilanțul contabil și bilanțul fiscal determinat după regulile fiscale, dar în același timp
există o legătură strânsă între cele două bilanțuri: bilanțul fiscal se construiește pe baza bilanțului
contabil, iar pe de altă parte regulile f iscale obligă după corecții extracontabile la transpunerea lor
în bilanțul contabil pentru ca agentul economic să beneficieze de avantajele fiscale.
În Franța întreprinderile sunt obligate să respecte regulile contabile incluse în Planul
Contabil General, cu condiția ca acestea să nu fie contrare regulilor fiscale aplicate pentru
determinarea bazei de calcul a impozitelor. Diferențele între regulile contabile și fiscale trebuie să
facă obiectul unui tablou fiscal extracontabil de retratare a cheltuielilor ș i veniturilor pentru
determinarea profitului impozabil. Raporturile dintre contabilitate și fiscalitate sunt cele de
conectare, atunci când nu cuprind dispoziții contrare legii fiscale se aplică regulile contabile.
Cea mai mare divergentă între reg ula fiscală si cea contabilă în Franța a fost dată de
aplicarea principiului prudenței cu privire la evaluarea datoriilor și creanțelor în devize. În
contabilitate, pe de o parte, pentru operațiile în monedă străină se aplică principiul prudenței,
nefiind înregistrate plusurile de valoare latente, pe de altă parte, pierderile de valoare latente sunt
contabilizate sub formă de provizioane pentru riscuri din schimb, rezultatul fiscal cuprinzând
pierderile și profiturile latente aferente operațiilor în devize, ca și cum ele ar fi fost realizate.
În România, legăturile dintre contabilitate și fiscalitate se caracterizează prin faptul că
fiscul împrumută multe reguli din contabilitate.
Influențele contabilității asupra dreptului fiscal se explică prin faptul că, pentru măsurarea
materiei impozabile, fiscul a fost nevoit să găsească reguli de evaluare, de delimitare în timp, de
amortizare etc. Ar fi fost inutilă crearea de reguli proprii, în condițiile în care contabilitatea
dispunea deja de proceduri consacrate.
Deoarece în România atât normele contabile cât și cele fiscale sunt elaborate de către
Ministerul Finanțelor, interdependența dintre contabilitate și fiscalitate este foarte strânsă, făcând
ca influențele fiscului asupra contabilității să pară și mai eviden te.

16
1.3 Aspecte fiscale privind impozitul pe profit in Romania

1.3.1 Contribuabili
Contribuabili i obligati la plata impozitului pe profit se impart in urmatoarele categorii11:

Persoane juridice romane:
 cu sediul social în România, înființate potrivit legislației europene;

Persoane juridice straine:

 care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România ;
 care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăți imobiliare situate în România sau
din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română;
 cu sediul social în România, înființate potrivit legislației europene;
Persoane fizice:
 nerezidente care desfășoară activitate în România într -o asociere cu sau fără personalitate
juridică;
 rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România
cât și în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în acest caz, impozitul datorat
de persoana fizică se calculează, se reține și se varsă de către pe rsoana juridică română.
1.3.2 Sfera de cuprindere a impozitului pe profit
Impozitul pe profit se aplică după cum urmează:
 în cazul persoanelor juridice române și al persoanelor juridice cu sediul social în România,
înființate potrivit legislației europene, asupra profitului impozabil obținut din orice sursă,
atât din România, cât și din străinătate;

11 Codul Fiscal – Titlul II – Impozitul pe profit – Capitolul 1, Art.13

17
 în cazul persoanelor juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent sau a mai multor sedii în România, asupra profitului impo zabil atribuibil
sediului permanent , respectiv asupra profitului impozibil determinat la nivelul sediului
permanent desemnat sa îndeplineasca obligatiile fiscale ( în vigoare de la 1 iulie 2013) ;
 în cazul persoanelor juridice străine și persoanelor fizice nerezidente care desfășoară
activitate în România într -o asociere cu sau fără personalitate juridică, asupra părții din
profitul impozabil al asocierii care se atribuie fiecărei persoane;
 în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/s au în legătură cu
proprietăți imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de
participare deținute la o persoană juridică română, asupra profitului impozabil aferent
acestor venituri;
 în cazul persoanelor fizice rezidente asociate c u persoane juridice române care realizează
venituri atât în România, cât și în străinătate, din asocieri fără personalitate juridică, asupra
părții din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.
1.3.3 Scutiri de la plata impozitului pe profit
 trezoreria statului;
 institutiile publice , pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii și
disponibilitățile realizate și utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice,
cu modificările ulterioare, și Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu
modificările și completările ulterioare, dacă legea nu prevede altfel ;
 persoanele juridice romane care platesc impozitul pe veniturile microintreprinderilor, în
conformitate cu prevederile dispuse ;
 fundațiile române constituite ca urmare a unui legat;
 cultele religioase, pentru: venituri obținute din producerea și valorificarea obiectelor și
produselor necesare activității de cult, potrivit legii, venituri obținute din chirii, alte venituri
obținute din activități economice, venituri din despăgubiri în formă bănească, obținute ca
urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de
proprietate, cu condiția ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent și/sau î n anii
următori, pentru întreținerea și funcționarea unităților de cult, pentru lucrări de construcție,

18
de reparație și de consolidare a lăcașurilor de cult și a clădirilor ecleziastice, pentru
învățământ, pentru furnizarea, în nume propriu și/sau în parte neriat, de servicii sociale,
acreditate în condițiile legii, pentru acțiuni specifice și alte activități nonprofit ale cultelor
religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al
cultelor ;
 instituțiile de învățământ particular acreditate, precum si cele autorizare, pentru veniturile
utilizate, în anul curent sau în anii urmatori, potrivit Legii învatamantului nr 84/1995,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare ;
 asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari
recunoscute ca asociații de proprietari, potrivit Legii locuinței nr. 114/1996, republicată,
cu modificările și completările ulterioare, pentru veniturile obținute din a ctivități
economice și care sunt sau urmează a fi utilizate pentru îmbunătățirea utilităților și a
eficienței clădirii, pentru întreținerea și repararea proprietății comune ;
 Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
 Fondul de compensare a investitorilor;
 Banca Națională a României;
 Fondul de garantare a pensiilor private;
 Organizațiile nonprofit, organizațiile sindicale și patronale sunt scutite de la plata
impozitului pe profit și pentru veniturile din activități ec onomice realizate până la nivelul
echivalentului în lei a 15.000 euro, într -un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile
totale scutite de la plata impozitului pe profit.
1.3.4 Anul fiscal
Anul fiscal este anul calendaristic.
Când un contribuabil se înființează sau încetează să mai existe în cursul unui an fiscal,
perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.
Prin excepție, contribuabilii care au optat, în co nformitate cu legislația contabilă în vigoare,
pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic pot opta ca anul fiscal să corespundă
exercițiului financiar. Primul an fiscal modificat include și perioada anterioară din anul
calendaristic cuprin să între 1 ianuarie și ziua anterioară primei zi a anului fiscal modificat, acesta

19
reprezentând un singur an fiscal. Contribuabilii comunică organelor fiscale teritoriale modificarea
anului fiscal, cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de începutu l anului fiscal modificat .

1.3.5 Cotele de impozitare

Cota de impozitare generală este de 16%.

 Impozitul pe profit se datoreaza in cota de 16%, cota generala. Daca societatea desfasoara
activitati din domeniul barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor sau
cazinourilor, impozitul mai sus amintit nu poate sa fie mai mic de 5% din total v enituri
realizate.
 Rezultatul fiscal se calculeaza ca diferenta intre veniturile si cheltuielile inregistrate
conform reglementarilor contabile aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile si
deducerile fiscale si la care se adauga cheltuielile ned eductibile.
 Se remarca noua definitie a cheltuielii deductibile conform careia sunt deductibile
cheltuielile efectuate in scopul realizarii activitatii economice.
 Se remarca totodata introducerea in Codul fiscal a unei proceduri similare celei de corectare
a erorilor contabile in sensul ca daca in anul curent se identifica o eroare de calcul a
impozitului pe profit aferenta unui exercitiu inchis iar eroarea este nesemnificativa,
corectarea se face pe seama profitului anului curent. Daca eroarea este semnifi cativa se
impune o corectare pe seama rezultatului fiscal al anului la care se refera eroarea

20
Capitolul II

Determinarea, calculul si metodele de contabilizare a impozitului pe profit

2.1 Metode de contabilizare a impozitului pe profit – prezentare generala

Neconcordanțele existente, în diferite sisteme contabile, între rezultatul fiscal și cel
contabil au generat diferențe semnificative referitoare la contabilizarea impozitului pe profit. Până –
n prezent sunt cunoscute și utiliza te două metode de contabilizare a impozitului pe profit și anume:
Metoda impozitului exigibil
Aceasta metodă este folosită de către întreprinderile românești, precum și de unitățile
patrimoniale din unele țări occidentale și se caracterizează prin:
– înregistrarea contabilă a impozitului pe profit datorat pentru un exercițiu financiar drept
o cheltuială a perioadei de gestiune respective, conform principiului independenței exercițiilor;
– determinarea extracontabilă a impozitului generează neconcordanț ă dintre aceasta și
totalitatea veniturilor și cheltuielilor înregistrate în contabilitate în perioada de gestiune respectivă;
– justificarea teoretică a metodei rezidă din ideea ca impozitul pe profit reprezintă o
repartizare de profit, nu o cheltuială a exercițiului financiar.
Metoda impozitelor amânate sau a reportului de impozit
Conform acestei metode, cheltuiala cu impozitul pe profit aparține exercițiului financiar în
care veniturile și cheltuielile corespunzătoare au fost contabilizate, motiv pentru care impozitul pe
profit contabilizat pe cheltuieli nu este identic cu cel datorat, stabilit prin normele fiscale.
Aceasta metodă respectă principiul imaginii fidele și a prevalenței economicului asupra
juridicului, motiv pentru care tratarea impozitelor a mânate constituie o problemă rezolvabilă în
țările în care contabilitatea este deconectată de fiscalitate, iar conturile anuale reflectă imaginea
fidelă asupra patrimoniului si rezultatelor. Justificarea teoretică a acestei metode rezidă în faptul
că impoz itul pe profit reprezintă o cheltuială a exercițiului financiar și nu o repartizare de profit.
Diferențele care apar între rezultatul contabil și cel fiscal sunt:
Diferențele permanente ,acele diferențe care nu fac obiectul impozitului amânat, dar sunt
cauzate de existența unor venituri luate în calcul la determinarea rezultatului contabil, dar care sunt

21
excluse din rezultatul fiscal (este cazul veniturilor din diferențe de curs favorabile pentru
disponibilitățile în valută, în anumite perioade de gestiune) sau generate de nedeductibilitatea
definitivă a unor cheltuieli pe care statul nu le consideră necesare pentru derularea obiectului de
activitate al fiecărei entități juridice (este cazul cheltuielilor financiare din diferențe de curs
nevaforabile pentru disponibilități în valută), toate antrenând la rândul lor, creșteri sau diminuări
irevocabile ale rezultatului fiscal față de cel contabil.
Diferențe temporare (de sincronizare) sunt generate de contabilizarea, diferită în timp, a
unor elemente de cheltuie li sau de venituri față de includerea lor în rezultatul fiscal. Concret, aceste
diferențe între valoarea contabilă a activelor și pasivelor și baza lor impozabilă, atribuită în scopuri
fiscale, rezultă din:
– deducerea din rezultatul fiscal al unui exerciț iu financiar a pierderilor fiscale din
perioadele de gestiune anterioare ;
– contabilizarea unor cheltuieli și/sau venituri în cursul exercițiului financiar, dar care au
fost luate în considerare în exercițiul financiar precedent, cu ocazia determinării rez ultatului fiscal
(este cazul cheltuielilor sau veniturilor înregistrate în avans) ;
– reflectarea contabilă a unor elemente de cheltuieli și/sau de venituri în cursul unui
exercițiu financiar, dar care vor fi utilizate în perioadele de gestiune viitoare la determinarea
rezultatului fiscal (este cazul cheltuielilor cu provizioanele nedeductibile fiscal) ;
– cuprinderea în rezultatul fiscal specific unui exercițiu financiar al unor elemente de
cheltuieli sau venituri care au fost contabilizate în perioadele de gestiune anterioare (este cazul
cheltuielilor exercițiului financiar curent pentru care în perioadele de gestiune anterioare s -au
constituit provizioane nedeductibile fiscal) ;
– includerea în rezultatul fiscal specific exercițiului financiar curent al unor elemente de
cheltuieli și/sau de venituri care vor fi contabilizate în perioadele de gestiune viitoare (este cazul
diferenței dintre amortizarea fiscală și cea contabilă, atunci când aceasta nu afectează rezultatul
contabil) .

22
2.2 Contabilizarea impozitului pe profit conform referintelor internationale

IAS 12 prescrie tratamentul contabil pentru impozitul pe profit (curent și amânat).
Impozitul curent aferent perioadei curente și perioadelor anterioare trebuie recunoscut ca dator ie
în limita sumei neplătite. Dacă suma deja plătită pentru perioada curentă și cele precedente
depășește suma datorată pentru perioadele respective, surplusul trebuie recunoscut drept creanță.
Impozitele amânate se calculează pe baza diferențelor temporar e. Acestea se determină
pentru active și datorii ca diferența dintre valoarea contabilă (VC) și suma atribuită în scopuri
fiscale (baza fiscală BF).
Conform reglementărilor fiscale din țara noastră, impozitele amânate apar în următoarele
situații:
– în cazu l imobilizărilor corporale sau necorporale pentru care amortizarea recunoscută în
contabilitate diferă de cea utilizată la calculul profitului impozabil (metode de amortizare
diferite, durate de utilizare diferite, valori amortizabile diferite);
– în cazul înregistrării de ajustări pentru depreciere sau pierderi de valoare nerecunoscute din
punct de vedere fiscal;
– în cazul înregistrării de provizioane nerecunoscute din punct de vedere fiscal;
– în cazul în care societatea se împrumută de la instituții nefinanc iare, pentru dobânda care nu
depășește nivelul ratei dobânzii de referință publicată de BNR, când gradul de îndatorare este
mai mare decât 3;
– în cazul reevaluării activelor;
– în cazul înregistrării de pierderi fiscale.

Obiectivul acestui standard este acel a de a prescrie tratamentul contabil pentru impozitele
pe profit. Principala problemă apărută în procesul de contabilizare al impozitelor pe profit o
constituie felul în care să se contabilizeze consecințele fiscale curente și viitoare ale:
– recuperării (decontării) viitoare a valorii contabile a activelor (datoriilor) ce sunt
recunoscute în bilanțul unei întreprinderi;
– tranzacțiilor și a altor evenimente ale perioadei curente ce sunt recunoscute în situațiile
financiare ale unei întreprinderi.

23
În mod inerent, la recunoașterea unui activ sau a unei datorii, întreprinderea raportoare se
așteaptă să recupereze sau să deconteze valoarea contabilă a activului sau datoriei. Dacă este
probabil ca recuperarea sau decontarea acestei valori contabile să ducă la efectuarea unor plăți
viitoare mai mari (sau mai mici), privind impozitele, decât ar fi valoarea acestora dacă o asemenea
recuperare sau decontare nu ar avea consecințe fiscale, acest standard impune unei întreprinderi să
recunoască o datorie privind i mpozitul amânat (sau o creanță privind impozitul amânat), cu
anumite excepții limitate.3
Acest standard impune unei întreprinderi să contabilizeze consecințele fiscale ale
tranzacțiilor și altor evenimente în același fel în care înscrie în contabilitate tr anzacțiile și celelalte
evenimente în sine. Astfel, pentru tranzacțiile și celelalte evenimente recunoscute în contul de
profit și pierdere orice efecte fiscale aferente se vor recunoaște și ele în contul de profit și pierdere.
Pentru tranzacțiile și alte evenimente recunoscute direct în capitalul propriu, orice efecte fiscale
aferente vor fi, de asemenea, recunoscute direct în capitalul propriu. În mod similar, recunoașterea
creanțelor și a datoriilor privind impozitul amânat într -o combinare de întreprind eri afectează
valoarea fondului comercial și a fondului comercial negativ apărute în acea combinare.
Acest standard mai operează și cu recunoașterea creanțelor privind impozitul amânat
rezultate din pierderile fiscale sau creditele fiscale nefolosite, cu prezentarea impozitelor pe profit
în situațiile financiare și cu prezentarea informațiilor legate de impozitele pe profit.
Această normă contabilă operează cu următoarele definiții:
Profitul contabil este profitul net sau pierderea netă pe o perioadă, înainte de scăderea
cheltuielilor cu impozitul.
Profitul impozabil (pierderea fiscală ) este profitul (pierderea) pe perioada exercițiului,
determinat în concordanță cu reguli stabilite de autoritatea fis cală, pe baza cărora impozitul pe
profit este plătibil (recuperabil).
Cheltuiala cu impozitul (venitul din impozit ) reprezintă valoarea globală Inclusă în
determinarea profitului net sau a pierderii nete pe perioada exercițiului în ceea ce privește
impozi tul curent și pe cel amânat.
Impozitul curent este valoarea impozitului pe profit plătibil (recuperabil) în raport cu
profitul impozabil (pierderea fiscală) pe o perioadă. 3
Datoriile privind impozitul amânat sunt reprezentate de valorile impozitului pe pr ofit,
plătibile în perioadele contabile viitoare, în ceea ce privește diferențele temporare impozabile.

24
Creanțele privind impozitul amânat sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit,
recuperabile în perioadele contabile viitoare, în ceea ce priveș te:
a) Diferențele temporare deductibile;
b) Reportarea pierderilor fiscale nefolosite; și
c) Reportarea creditelor fiscale nefolosite.

Diferențele temporare sunt diferențele dintre valoarea contabilă a unui activ sau datorie
din bilanț și baza fiscală a acestora. Diferențele temporare pot îmbrăca fie forma unor:
a) Diferențe temporare impozabile , care sunt acele diferențe temporare ce vor avea ca
rezultat valori impozabile în determinarea profitului impozabil (sau a pierderii fiscale) al
perioadelor v iitoare, atunci când valoarea contabilă a activului sau a datoriei este recuperată sau
decontată;
b) Diferențe temporare deductibile, care sunt acele diferențe temporare ce vor avea ca
rezultat valori ce sunt deductibile pentru determinarea profitului im pozabil (sau a pierderii fiscale)
al perioadelor viitoare, atunci când valoarea contabilă a activului sau a datoriei este recuperată sau
decontată.
Baza fiscală a unui activ sau a unei datorii este valoarea atribuită acelui activ sau acelei
datorit în sc opuri fiscale.
Cheltuielile cu impozitul (venitul din impozit) cuprind cheltuielile cu impozitul curent
(venitul din impozitul curent) și cheltuielile cu impozitul amânat (venitul din impozitul amânat).
Baza fiscală a unui activ reprezintă valoarea ce va fi dedusă în scopuri fiscale din orice
beneficiu economic impozabil care va fi generat către o întreprindere atunci când aceasta
recuperează valoarea contabilă a activului. Dacă aceste beneficii economice nu vor fi impozabile,
atunci baza fiscală a activu lui este egală cu valoarea sa contabilă.
Baza fiscala a unei datorii reprezinta valoarea contabila a acesteia, mai putin orice suma
care va fi dedusa in scopuri fiscale in ceea ce priveste respectiva datorie, in perioadele contabile
viitoare.
Rezultatul contabil (rezultat brut al exercitiului sau rezultatul inainte de impozitare) se
calculeaza ca diferenta intre veniturile din livrarea bunurilor mobile, a bunurilor imobiliare
pentru care s -a transferat dreptul de proprietate, prestarea de servi cii si executarea de lucrari,
inclusiv din castigurile de orice natura, si cheltuielile angajate pentru realizarea acestor venituri.

25
La realizarea acestei operatii se au in vedere cerintele contabilitatii de angajamente precum
si respectarea principiului independentei exercitiului.
Elementele direct legate de evaluarea performanței financiare, prin intermediul contului de
profit și pierdere, sunt veniturile și cheltuielile.
Conform Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1802/2014 , veniturile si chelt uielile
sunt definite astfel:
Veniturile constituie creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei
contabile, sub formă de intrări sau creșteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se
concretizează în creșteri ale capita lurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuții ale
acționarilor.
Activitatile pe care le desfasoara o intreprindere, ca parte integranta a obiectului sau de
activitate impreuna cu activitatile conexe acestora reprezinta activitati curente.
Veniturile obtinute din activitatile curente se pot intalni sub forma: vanzarilor,
comisioanelor, dobanzilor sau dividendelor.
Castigurile fac referire la cresteri ale beneficiilor economice care pot aparea sau nu ca
rezultat din activitatea curenta, dar nu difera ca natura de veniturile din aceasta activitate.
Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul
perioadei contabile sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor ori creșteri ale datoriilor,
care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea
acestora către acționari.
Cheltuielile entitatii reprezinta valorile platite sau de platit pentru:
– consumuri de stocuri, lucrari executate si servi cii prestate de care beneficiaza entitatea;
– cheltuieli cu personalul;
– executarea unor obligatii legale sau contractuale etc.
Pierderile reprezinta reduceri ale beneficiilor economice si pot rezulta sau nu ca urmare a
desfasurarii activitatii cure nte a entitatii. Acestea nu difera ca natura de alte tipuri de cheltuieli.
In cadrul cheltuielilor exercitiului financiar se cuprind, de asemenea, provizioanele,
amortizarile si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate.
Cadrul General pentru Intocmirea si Prezentarea Situatiilor Financiare apreciaza profitul
ca fiind un instrument de masura intens utilizat pentru performanta unei societati.
Direct legate de masurarea profitului sunt elementele de venituri si cheltuieli.

26
Veniturile sunt recunoscute in contul de profit si pierdere atunci cand se poate evalua in
mod credibil o crestere a beneficiilor economice viitoare legate de cresterea valorii unui active sau
de scaderea valorii unei datorii. Recunoasterea veniturilor se realizeaza simultan cu recunoasterea
cresterii de active sau reducerii datoriilor (de exemplu, cresterea neta a activelor, rezultata din
vanzarea produselor sau serviciilor, ori descresterea datoriilor ca rezultat al anularii unei datorii)
Cheltuielile sun t recunoscute în contul de profit și pierdere atunci când se poate evalua în
mod credibil o diminuare a beneficiilor economice viitoare legate de o diminuare a valorii unui
activ sau de o creștere a valorii unei datorii. Recunoașterea cheltuielilor are loc simultan cu
recunoașterea creșterii valorii datoriilor sau reducerii valorii activelor (de exemplu, drepturile
salariale angajate sau amortizarea echipamentelor).
Exemplu l 1
O societate achiziționează pe 22 decembrie 2012 un utilaj în valoare de 30.000 le i. Activul
are o durată de viață de 4 ani și o valoare reziduală nulă. Societatea utilizează metoda amortizării
liniare pentru determinarea rezultatului contabil și metoda amortizării accelerate pentru
determinarea rezultatului fiscal. Presupunem că soci etatea obține un rezultat contabil de 10.000 lei
pentru fiecare din următorii 4 ani. Se înregistrează în contabilitate pentru anul N impozitele curente
și amânate ca urmare a utilizării de metode diferite de amortizare din punct de vedere contabil și
fisca l.

Situația în contabilitate pe parcursul celor 4 ani este următoarea:

An Valoare
contabilă Amortizar
e contabilă Amortizare
fiscală Valoarea
contabilă Baza de
impozitare
31.12. 2013 15.000 3.750 7.500 11.250 7.500
31.12. 2014 15.000 3.750 2.500 7.500 5.000
31.12. 2015 15.000 3.750 2.500 3.750 2.500
31.12. 2016 15.000 3.750 2.500 – –

27
În anul 2013 se va înregistra amortizarea contabilă de 3.750 lei și nu amortizarea accelerată
din punct de vedere fiscal de 7.500 lei.
Rezultatul fiscal va fi astfel influențat de amortizarea fiscală și nu de amortizarea contabilă.
Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + Amortizarea contabilă – Amortizarea fiscală
Calculul rezultatului fiscal pe parcursul celor 4 ani:

An Rezultatul
contabil Amortizarea
contabilă Amortizarea
fiscală Rezultatul
impozabil Impozitul pe profit
1 2 3 4 5 = 2 + 3 – 4 6 = 5 * 16%
2013 10.000 3.750 7.500 6.250 1.000
2014 10.000 3.750 2.500 11.250 1.800
2015 10.000 3.750 2.500 11.250 1.800
2016 10.000 3.750 2.500 11.250 1.800

31.12. 2013
Înregistrarea impozitului pe profit curent

Cheltuieli cu impozitul
pe profit curent = Datorii privind impozitul
pe profit curent 1.000 lei

Calculul impozitelor amânate:
Valoarea contabilă a activului = 11.250 lei
Baza de impozitare a activului = 7.500 lei

Valoarea contabilă a activului > baza de impozitare a activului => o diferență temporară
impozabilă = 3.750 lei care generează o datorie privind impozitul amânat de 600 lei (16%* 3.750 ).

28
În anul 2013 , societatea va plăti impozit pe profit în sumă de 1.000 lei = 16%* 6.250 lei
(rezultatul impozabil)
Dacă amortizarea nu ar fi fost accelerată în scopuri fiscale atunci societatea ar fi trebuit să
plătească un impozit de 1.600 lei (16%* 10.000 lei).
Societatea plătește în anul 2013 mai puțin impozit pe profit cu 600 lei (1.600 – 1.000 ).
Această sumă se va recupera în anii următori, când societatea va trebui să efectueze plăți mai mari
privind impozitul pe profit cu 600 lei, decât ar fi fost normal din punct de vedere contabil, dacă
tranzacția sau evenimentul respectiv nu ar fi avut consecințe fiscale.

Înregistrarea constituirii datoriilor privind impozitul amânat
Cheltuieli cu impozitul
pe profit amânat = Datorii privind impozitul
pe profit amânat 600 lei
In bilanț:
– datorii privind impozitul amânat = 600 lei
– cheltuielile cu impozitul pe profit = 1.600 lei (1.000 + 600)
Prin urmare, societatea plătește un impozit pe profit de 1.000 lei calculat pe baza regulilor
fiscale, dar cheltuielile cu impozitul pe profit sunt de 1.600 lei și reprezintă, de fapt, rata de
impozitare de 16% aplicată la rezultatul contabil de 10.000 lei (16%* 10.000 ). Rezultatul net =
Rezultatul contabil – Cheltuielile cu impozitul pe profit = 10.000 – 1.600 = 8.400 lei. Rezultatul
net de 8.400 lei este un rezultat determinat pe baza regulilor contabile și nu a fost influențat de
regulile fiscale care au vizat accele rarea amortizării utilajului.

Exemplul 2
O intreprindere a inregistrat in contul de profit si pierdere cheltuieli generate de deprecierea
unei creante, in valoare de 400.000 . In scopuri fiscale, aceasta cheltuiala este deductibila la data
hotararii judeca toresti privind imposibilitatea recuperarii in totalitate a creantei.
Valoarea neta contabila a cheltuielilor = 0
Baza de impozitare a cheltuielilor = 400.00 0 => VC < BI => diferenta temporara deductibila =
400.000 => creanta privind impozitul amanat = 400.000 *16% = 64.000

29

4412 = 791 64.00 0 lei

Exemplul 3
O întreprindere a înregistrat in activ, in urma îndeplinirii criteriilor de recunoaștere,
cheltuieli de dezvoltare in valoare de 150.000 lei. Durata d e amortizare utilizata de întreprindere
este de 3 ani. In scopuri fiscale, aceste cheltuieli sunt deductibile imediat. Rata impozitului pe
profit este de 16%. La sfârșitul primului an, valoarea contabila neta a cheltuielilor de dezvoltare
este de 120.000 lei.

An I:
VNC = 120.000
BI = 0 => VNC > BI => diferente temporare impozabile => suma ce va putea fi
dedusa din beneficii economice viitoare atunci cand se recupereaza valoarea contabila a unui activ
= 0 (pt ca ea se deduce in tota litate in primul an).
 o datori cu impozitul amanat = 120.000 * 16% = 19.200

6912 = 4412 19.200 lei

In următorii ani, diferența temporar impozabilă scade și întreprinderea trebuie să o ajusteze
reluând -o pentru veniturile exercițiului.

30
2.3 Metodologia de calculul a impozitului pe profit

Pentru calcularea impozitului pe profit prima etapă constă în stabilirea profitului impozabil,
care se determină ca diferență între veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate în
scopul realizării de venituri, din care se scad veniturile neimpozabile și se adaugă cheltuielile
nedeductibile.

Profitul impozabil = Venituri totale – Venituri neimpozabile – Cheltuieli totale – Cheltuieli
nedeductibile
La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile prevazute de legislatia in
vigoare se aplica trimestrial sau potrivit prezentelor norme metodologice, dupa caz, astfel incat
la finele anului acestea sa se incadreze in prevederile legii. Pentru contribuabilii care au obl igatia
de a plati impozitul pe profit anual, limitele cheltuielilor deductibile prevazute de legislatia in
vigoare se aplica anual.
Pentru determinarea profitului impozabil contribuabilii sunt obligati sa intocmeasca un
registru de evidenta fiscala, intr -un singur exemplar, compus din cel putin 100 de file, tinut in
forma scrisa sau electronica. Completarea se face in ordine cronologica, iar informatiile
inregistrate trebuie sa corespunda cu operatiunile fiscale si cu datele prezentate in declaratiile de
impunere. Registrul de evidenta fiscala se completeaza in toate situatiile in care informatiile
cuprinse in declaratia fiscala sunt obtinute in urma unor prelucrari ale datelor furnizate din
inregistrarile contabile. Modul de completare a registrului de evid enta fiscala este la latitudinea
fiecarui contribuabil, in functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii ale acestuia.
Acestea se refera la: calculul dobanzilor si al diferentelor de curs valutar deductibile fiscal,
amortizarea fiscala, redu ceri si scutiri de impozit pe profit, evidenta fiscala a vanzarilor cu plata
in rate, valoarea fiscala in cazul efectuarii operatiunilor prevazute la art. 27 din Codul fiscal, alte
asemenea operatiuni.
Conform codului fiscal actualizat in anul 2013 se rema rca ca venituri neimpozabile
urmatoarele:

31
 dividendele primite de la o persoană juridică română de la o alta persoana juridica, română
sau străină;

 diferențele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a
încorporării rezerve lor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care
se dețin titluri de participare;

 veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s -a acordat deducere, veniturile din
reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s -a acordat deducere, precum și
veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;

 veniturile neimpozabile, prevăzute expres de lege;

 veniturile din impozitul pe profit amânat determinat și înregistrat de către contribuabilii
care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare
financiară;

 veniturile reprezentând modificarea valorii juste a investițiilor imobiliare/activelor
biologice, ca urmare a evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către
contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale
de raportare financiară. Aceste sume sunt impozabile concomitent cu deducerea amortizării
fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a acestor investiții imobiliare/active
biologice, după caz.

 în perioada 1 ianuarie 2012 – 31 decembrie 2013 inclusiv, veniturile din tranzacționarea
titlurilor de participare pe piața au torizată și supravegheata de Autoritatea de Supraveghere
Financiara. În aceeași perioadă, cheltuielile reprezentând valoarea de înregistrare a acestor
titluri de participare, precum și cheltuielile înregistrate cu ocazia desfășurării operațiunilor
de tranzacționare reprezintă cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.

32
În vederea determinării profitului impozabil trebuie identificate acele cheltuieli care sunt
deductibile, fiind considerate aferente realizării veniturilor impozabile.

Astfel, cheltuielile înregistrate în contabilitate pot fi:
 cheltuieli de ductibile integral;
 cheltuieli deductibile în anumite condiții și limite;
 cheltuieli nedeductibile.

Cheltuielile deductibile integral , prevăzute de către Codul Fiscal, sunt:

 cheltuielile cu realizarea și comercializarea bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea
lucrărilor (cheltuieli cu materiile prime, cu materialele, cheltuieli de personal, etc.)

 cheltuielile cu achiziționarea ambalajelor;

 cheltuielile efectuate pentru protecția muncii și pentru prevenirea accidentelor de muncă și
a bolilor pr ofesionale;

 cheltuielile reprezentând contribuțiile pentru asigurarea de accidente de muncă și boli
profesionale și cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri
profesionale;

 cheltuielile de reclamă și publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor
sau serviciilor, în baza unui contract scris;

 cheltuielile de transport și de cazare în țară și în străinătate, efectuate pentru salariați și
administratori;

 contribuția la rezerva mutuală de garantare a casei cent rale a cooperativelor de credit;

33
 taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile obligatorii și contribuțiile pentru fondul
destinat negocierii contractului colectiv de muncă;
 cheltuielile pentru formarea și perfecționarea profesională a personalului angajat;

 cheltuielile pentru marketing, studiul pieței, promovarea pe piețele existente sau noi,
participarea la târguri și expoziții, la misiuni de afaceri, editarea de material e informative
proprii;

 cheltuielile de cercetare și de dezvoltare care nu îndeplinesc condițiile de a fi recunoscute
ca imobilizări necorporale din punct de vedere contabil;

 cheltuielile pentru perfecționarea managementului, a sistemelor informatice, in troducerea,
întreținerea și perfecționarea sistemelor de management al calității, obținerea atestării
conform cu standardele de calitate;

 cheltuielile pentru protejarea mediului și conservarea resurselor;

 taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile datorate către camerele de comerț și industrie,
organizațiile sindicale și organizațiile patronale;

pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor neîncasate.

Cheltuielile deductibile in anumite conditii si limite

a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra profitului contabil la
care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol. În cadrul cheltuielilor
de protocol se includ și cheltuielile înregistrate cu taxa pe valoarea adăugat ă colectată potrivit
prevederilor titlului VII, pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare mai mare de 100 lei;
b) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor
cu salariile personalului, potrivit Codului muncii. Intră sub incidența acestei limite următoarele:

34
1. ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru
naștere, ajutoarele pentru proteze, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii,
ajutorarea copiilor din școli și centre de plasament;
2. cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a unor unități aflate în administrarea
contribuabililor, precum: creșe, grădinițe, școli, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi,
cămine de nefamiliști și altele asemenea;
3. cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete cadou oferite
salariaților și copiilor minori ai acestora, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale
și al accidentelor de munc ă până la internarea într -o unitate sanitară, tichete de creșă acordate de
angajator în conformitate cu legislația în vigoare, contravaloarea serviciilor turistice și/sau de
tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pentru salariații proprii ș i membrii lor de
familie, precum și contribuția la fondurile de intervenție ale asociațiilor profesionale ale minerilor;
4. alte cheltuieli cu caracter social efectuate în baza contractului colectiv de muncă sau a
unui regulament intern;
c) cheltuielile re prezentând tichetele de masă și vouchere de vacanță acordate de angajatori,
potrivit legii;
d) scăzămintele, perisabilitățile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, potrivit
legii;
e) pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum p roprie necesară pentru
fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu;
f) cheltuielile reprezentând cantitățile de energie electrică consumate la nivelul normei
proprii de consum tehnologic sau, în lipsa acesteia, la nivelul normei aprobate de către Au toritatea
Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, care include și consumul propriu comercial,
pentru contribuabilii din domeniul distribuției energiei electrice;
g) cheltuielile cu provizioane/ajustări pentru depreciere și rezerve, în limita prevăz ută la
art. 26;
h) cheltuielile cu dobânda și diferențele de curs valutar, în limita prevăzută la art. 27;
i) amortizarea, în limita prevăzută la art. 28;
j) cheltuielile pentru funcționarea, întreținerea și repararea locuințelor de serviciu,
deductibile î n limita corespunzătoare suprafețelor construite prevăzute de Legea locuinței nr.

35
114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care se majorează din punct de
vedere fiscal cu 10%;
k) cheltuielile de funcționare, întreținere și reparaț ii aferente unui sediu aflat în locuința
proprietate personală a unei persoane fizice, folosită și în scop personal, deductibile în limita
corespunzătoare suprafețelor puse la dispoziția societății în baza contractelor încheiate între părți,
în acest scop;
l) 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv
în scopul activității economice, cu o masă totală maximă autorizată care să nu depășească 3.500
kg și care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzâ nd și scaunul șoferului, aflate în
proprietatea sau în folosința contribuabilului. Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru
situațiile în care vehiculele respective se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclu siv pentru servicii de urgență, servicii de pază și protecție și
servicii de curierat;
2. vehiculele utilizate de agenții de vânzări și de achiziții;
3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de
taximetrie;
4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către
alte persoane sau pentru instruire de către școlile de șoferi;
5. vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.

Cheltuielile care intră sub incidența ac estor prevederi nu includ cheltuielile privind
amortizarea. În cazul cheltuielilor aferente vehiculelor rutiere motorizate reprezentând diferențe
de curs valutar înregistrate ca urmare a derulării unui contract de leasing, limita de 50% se aplică
asupra di ferenței nefavorabile dintre veniturile din diferențe de curs valutar/veniturile financiare
aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea
sau decontarea acestora și cheltuielile din diferențe de cu rs valutar/cheltuielile financiare aferente

Cheltuielile nedeductibile

a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele
reprezentând diferențe din anii precedenți sau din anul curent, precum și impozitele pe profit sau

36
pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile și cheltuielil e cu impozitele nereținute la sursă în
numele persoanelor fizice și juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România, precum
și cheltuielile cu impozitul pe profit amânat înregistrat de către contribuabilii care aplică
reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară. Sunt
nedeductibile cheltuielile cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezentând diferențe din anii
precedenți sau din anul curent, precum și impozitele plătite în străinătate. Sunt nededuc tibile și
impozitele cu reținere la sursă plătite în numele persoanelor fizice și juridice nerezidente pentru
veniturile realizate din România. Cheltuielile cu impozitul pe profit amânat, înregistrate de
contribuabil, sunt nedeductibile.

b) dobânzile/majo rările de întârziere, amenzile, confiscările și penalitățile, datorate către
autoritățile române/străine, potrivit prevederilor legale. Prin autorități române/străine se înțelege
totalitatea instituțiilor, organismelor și autorităților din România și din s trăinătate care urmăresc și
încasează amenzi, dobânzi/majorări și penalități de întârziere, execută confiscări, potrivit
prevederilor legale.

c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă
din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare,
precum și taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă această este datorată potrivit prevederilor
titlului VI din Codul fiscal. Nu intră sub incidența acestor prevederi stocuri le și mijloacele fixe
amortizabile, distruse ca urmare a unor calamități naturale sau a altor cauze de forță majoră, în
condițiile stabilite prin norme. Cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor sau a activelor
corporale, constatate lipsă din gestiune sau degradate și neimputabile, inclusiv taxa pe valoarea
adăugată aferentă, după caz, pentru care s -au încheiat contracte de asigurare, nu intră sub incidența
prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificări le și
completările ulterioare. în sensul prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal, cheltuielile
privind stocurile și mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamități naturale sau
a altor cauze de forță majoră sunt considerat e cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil,
în măsură în care acestea se găsesc situate în zone declarate, potrivit prevederilor legale speciale
pentru fiecare domeniu, afectate de calamități naturale sau de alte cauze de forță majoră. Totod ată,
sunt considerate deductibile și cheltuielile privind stocurile și mijloacele fixe amortizabile distruse

37
de epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau
economice, conjuncturi externe și în caz de război. Feno menele sociale sau economice,
conjuncturile externe și în caz de război sunt cele prevăzute de Legea privind rezervele de stat nr.
82/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunu rilor acordate salariaților sub
formă unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reținere la sursă;

e) cheltuielile făcute în favoarea acționarilor sau asociaților, altele decât cele generate de
plăți pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la prețul de piață pentru aceste
bunuri sau servicii. Sunt considerate cheltuieli făcute în favoarea participanților următoarele:

cheltuielile cu amortizarea, întreținerea și repararea mijloacelor de transport ut ilizate de
către participanți, în favoarea acestora;
bunurile, mărfurile și serviciile acordate participanților, precum și lucrările executate în
favoarea acestora;
cheltuielile cu chiria și întreținerea spațiilor puse la dispoziție acestora;
alte cheltuieli în favoarea acestora.
f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ,
potrivit legii, prin care să se facă dovadă efectuării operațiunii sau intrării în gestiune, după caz,
potrivit normelor. înregistr ările în evidența contabilă se fac cronologic și sistematic, pe bază
inscrisurilor ce dobândesc calitatea de document justificativ care angajează răspunderea
persoanelor care l -au întocmit, conform reglementărilor contabile în vigoare.

g) cheltuielile înr egistrate de societățile agricole, constituite în baza legii, pentru dreptul de
folosință al terenului agricol adus de membrii asociați, peste cota de distribuție din producția
realizată din folosință acestuia, prevăzută în contractul de societate sau asoc iere;

i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu excepția celor prevăzute la art. 20 lit.
c) din Codul fiscal. Veniturile din dividende primite de la persoane juridice române sau străine nu
au, pentru determinarea profitului impozabil, cheltuie li aferente.

38

j) cheltuielile cu contribuțiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate
prin acte normative;

k) cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator, în numele angajatului, care nu
sunt incluse în veniturile sala riale ale angajatului, conform titlului III din Codul fiscal;

l) alte cheltuieli salariale și/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu
excepția prevederilor titlului III din Codul fiscal;

m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență sau alte prestări de
servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul
activităților desfășurate și pentru care nu sunt încheiate contracte.

Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență sau alte
prestări de servicii trebuie să se îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

serviciile trebuie să fie efectiv prestate, să fie executate în baza unui contract încheiat între
părți sau în baza oricărei form e contractuale prevăzute de lege;
justificarea prestării efective a serviciilor se efectuează prin: situații de lucrări, procese –
verbale de recepție, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piață sau orice alte materiale
corespunzătoare;
contribuabil ul trebuie să dovedească necesitatea efectuării cheltuielilor prin specificul
activităților desfășurate.
Nu intră sub incidența condiției privitoare la încheierea contractelor de prestări de servicii,
prevăzută la art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal , serviciile cu caracter ocazional prestate de
persoane fizice autorizate și de persoane juridice, cum sunt: cele de întreținere și reparare a
activelor, serviciile poștale, serviciile de comunicații și de multiplicare, parcare, transport și altele
asemene a.

39
Pentru servicii de management, consultanță și asistență tehnică prestate de nerezidenții
afiliați contribuabilului, la analiza tranzacțiilor pentru determinarea deductibilității cheltuielilor
trebuie să se aibă în vedere și principiile din comentariul la articolul 9 privind impunerea
întreprinderilor asociate din Convenția -model cu privire la impozitele pe venit și impozitele pe
capital.

Analiza trebuie să aibă în vedere:

părțile implicate;
natura serviciilor prestate;
elementele de recunoaștere a che ltuielilor și veniturilor pe baza documentelor justificative
care să ateste prestarea acestor servicii.
n) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum și
cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu exc epția celor care privesc bunurile
reprezentând garanție bancară pentru creditele utilizate în desfășurarea activității pentru care este
autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit
clauzelor contrac tuale;

o) pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor incerte sau în litigiu,
neîncasate, pentru partea neacoperită de provizion, potrivit art. 22 din Codul fiscal, precum și
pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelo r incerte sau în litigiu, neîncasate, în alte
situații decât cele prevăzute la art. 21 alin. (2) lit. n) din Codul fiscal. în această situație,
contribuabilii care scot din evidență clienții neîncasați sunt obligați să comunice în scris acestora
scoaterea din evidență a creanțelor respective, în vederea recalculării profitului impozabil la
persoana debitoare, după caz;

p) cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind bursele private,
acordate potrivit legii; contribuabilii care efectu ează sponsorizări și/sau acte de mecenat, potrivit
prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările și completările ulterioare, și
ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum

40
și cei care acordă burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente
în limită minimă precizată mai jos:

3 la mie din cifra de afaceri;
pentru situațiile în care reglementările contabile aplicabile nu definesc indicatorul A «cifra
de afaceriA» această limită se determină potrivit normelor;
20% din impozitul pe profit datorat.
Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor de mai sus, se
reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea
înregistrării acestora, în aceleași condiții, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.

În cazul în care reglementările contabile aplicabile nu definesc A«cifra de afaceriA»,
această se determină astfel:

a) pentru contribuabilii care aplică reglementările conforme cu Standardele internaționale
de raportare financiară, cu excepția instituțiilor de credit – persoane juridice române și sucursalelor
din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine, A «cifra de afaceriA» cuprinde
veniturile din vânzarea de bunuri și prestarea de servicii din care se scad sumele reprezentând
reduceri comerciale acordate și se adaugă subvențiile de exploatare aferente cifrei de afaceri;

b) pentru instituțiile de credit – persoane juridice române și sucursalele din România ale
instituțiilor de credit – persoane juridice străine, „cifra de afaceri” cuprinde:

venituri din dobânzi;
venituri din dividende;
venituri din taxe și comisioane;
câștiguri (pierderi) realizate afere nte activelor și datoriilor financiare care nu sunt evaluate
la valoarea justă prin profit sau pierdere – net;
câștiguri sau pierderi privind activele și datoriile financiare deținute în vederea
tranzacționării – net;

41
câștiguri sau pierderi privind activel e și datoriile financiare desemnate că fiind evaluate la
valoarea justă prin profit sau pierdere – net;
câștiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire – net;
diferențe de curs de schimb [câștig (pierdere)] – net;
câștiguri (pierderi) din derecunoaș terea activelor, altele decât cele deținute în vederea
vânzării – net;
alte venituri din exploatare;
c) pentru instituțiile prevăzute la art. 2 lit. a) -d) din Ordinul Băncii Naționale a României
nr. 27/2011 pentru aprobarea Reglementărilor contabile confor me cu directivele europene, cu
modificările și completările ulterioare, „cifra de afaceri” cuprinde:

venituri din dobânzi și venituri asimilate;
venituri privind titlurile;
venituri din acțiuni și din alte titluri cu venit variabil;
venituri din participa ții;
venituri din părți în cadrul societăților comerciale legate;
venituri din comisioane; profit sau pierdere netă din operațiuni financiare;
alte venituri din exploatare.

42
Capitolul III
Studiu de caz – Determinarea impozitului pe profit la S.C. FRIGO
STAR SERVICE S.R.L.

3.1 Prezentarea ge nerală a societatii

S.C. Frigo Star Service este o societate cu răspundere limitată, înființată în anul 2004 cu
sediul în București, sector 6, strada Izbânda nr.62 al cărui obiect principal de activitate îl constituie
montarea și întreținerea instalațiilor frigorifice, având codul CAEN 9522.
Capitalul social subscris al firmei este de 400 RON și divizat în 40 părți social
egale, numerotate de la 1 la 40 cu o valoare nominală de 10 RON fiecare. Structura capitalului
social este următoarea:
– Grigore Marin subscrie un număr de 16 părți sociale reprezentând 40% din
capitalul social, în valoare totală de 160 RON
– Grigore Alexandrina subscrie un număr de 24 pă rți sociale reprezentând 60% din
capitalul social, în valoare totală de 240 RON.
MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL
Capitalul social poate fi majorat prin decizia Adunării Generale a Asociaților
Majorarea capitalului social se poate face prin noi aport uri în numerar sau în natură,
prin încorporarea rezervelor, a diferențelor din reevaluarea patrimoniului sau a altor surse
determinate. Părțile sociale nou subscrise în totalitatea lor vor fi libere de orice sarcini.
ADUNAREA GENERALĂ
Adunarea Generală a Asociaților este organul de conducere al societății care decide
asupra activității acesteia și a politicii economice și comerciale.
ADMINISTRAREA SOCIETĂȚII
Societatea este administrată de Grigore Alexandrina, fiind numită pe o perioadă
nelimitată, având puteri depline.
Administratorii au dreptul de a reprezenta societatea în relațiile cu terții, pot lua
decizii cu privirea la activitatea societății, cu excepția actelor juridice prin care societatea

43
înstrăinează, schimbă sau constitu ie în garanție bunuri aflate în patrimoniul societății, la data
încheierii actului juridic, situație în care hotărârea se va lua de către Adunarea Generală.
Puterile acordate administratorului vor fi exercitate numai de acesta.
EXERCITIUL FINANCIAR
Exercițiul financiar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie ale fiecărui
an, cu excepția primului an de activitate, când exercițiul financiar începe la data înregistrării la
Registrul Comerțului. Societatea va deschide conturi în lei și în v alută la băncile autorizate din
România. Evidențele contabile ale societății se vor exprima în lei, iar evidențele operațiunilor de
încasări și plăți în valută se vor face prin exprimarea valutelor în lei la cursul în vigoare la data
efectuării operațiunil or.
BILANȚUL CONTABIL
Bilanțul contabil și contul de profit și pierderi al societății vor fi întocmite prin
administrator. Ele se supun aprobării Adunării Generale. După aprobarea lor de către Adunarea
Generală, bilanțul contabil și contul de prof it și pierderi vor fi depuse de administrator în
termen de 15 zile, la Administrația Financiară. Un exemplar al bilanțului și al contului de profit și
pierderi, vizat de Administrația Financiară, va fi depus la Registrului Comerțului.
S.C. F RIGO STAR SERVICE S.R.L. are ca obiect principal de activitate lucrări de
prestări servicii, montare, reparare și întreținere a instalațiilor frigorifice, casnice și industriale.
Principalii clienți sunt pe raza municipiului București, dar și în alte jud ețe. Aceștia sunt:

Denumire firmă % din cifra de afaceri Servicii prestate
2015 2016
V.S FOOD NETWORK S.A 7 14 Montare instalații frigorifice
SC ARTIC SYSTEM SRL 3.8 6 Montare instalații frigorifice
SC ALKA.CO.SRL 1.5 0.5 Montare instalații frigorifice
SC GREGORYS ROMANIA 15.2 16 Montare instalații frigorifice
SC GENERAL TURBO S.A 7.4 8.2 Reparare instalații frigorifice
FRIGOTHERM GROUP S.A 12 15 Montare instalații frigorifice
SC GEROMED SRL 26 21 Reparare instalații frigorifice
SC AGER SERVICE SRL 15 17 Montare instalații frigorifice

44
SC MECANPROD SRL 13.5 15 Reparare instalații frigorifice
SC ORICAM SERVICE 4.7 8.6 Reparare instalații frigorifice
ELECTROLUX ROMANIA SA 0.6 1.5 Montare instalații frigorifice
SC ARTIC S.A 6.4 11 Reparare instalații frigorifice

Principalii concurenți ai S.C. Frigo Star S.R.L. sunt următorii:

Denumire firmă Cota de piață a concurenților %
2015 2016
SC AEROTHERM SRL – 39
SC FRIGORIFIC SRL 25 22
SC EUROFRIG SRL 3 2
SC SERVICE ILDA SRL 48 70
SC TERMO AMBIANT SRL 5 1
SC REFRIGENT SRL 1 0.3
SC FRIGOTHHNIK SRL 50 5.7
SC WES SYSTEM SRL – 3.7

45
3.2 .Calculull si inregistrarea in contabilitate a impozitului pe profit

În cursul lunii decembrie 2016 s-au derulat următoarele operații economico -financiare:
1. Se înregistrează cheltuieli privind materiale de natura obiectelor de inventar

603 = 303 2130 RON
Cheltuieli privind materiale Materiale de natura obiectelor
de natura obiectelor de inventar de inventar

2. Se înregistrează cheltuieli privind combustibilul

6022 = 401 553 RON
Cheltuieli privind combustibilul Furnizori

3. Se înregistrează cheltuieli cu servicii bancare si asimilate

627 = 5121 50 RON
Cheltuieli cu servicii Conturi la bănci în lei
bancare și asimilate

4. Se înregistrează cheltuieli privind materialele consumabile

6028 = 401 485 RON
Cheltuieli privind materiale Furnizori
consumabile

5. Se înregistrează cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații

626 = 401 205
RON
Cheltuieli poștale și Furnizori

46
taxe și telecomunicații

6. Se înregistrează alte cheltuieli cu serviciile executate de terți
628 = 401 522 RON
Alte cheltuieli cu serviciile Furnizori
executate de terți

7. Se înregistrează cheltuielile suportate de unitate cu salariile personalului
641 = 421 2500 RON
Cheltuieli cu salariile personalului Personal -salarii datorate

8. Se înregistrează contribuția unității l a asigurările sociale
6451 = 4311 465 RON
Contribuția unității Contribuția unității
la asigurări sociale la asigurări sociale

9. Se înregistrează contribuția unității la asigurările sociale de sănătate
6453 = 4313 130 RON
Contribuția angajatorului p entru Contribuția angajatorului pentru
asigurările sociale de sănătate asigurările sociale de sănătate

10. Se înregistrează contribuția unității pentru ajutorul de șomaj
6452 = 4371 13 RON
Contribuția unității Contribuția unității la fondul de șomaj
pentru ajutorul de șomaj

11. Se înregistrează contribuția u nității la asigurări sociale de sănătate pentru concedii și
indemnizații
6453 = 4373 21 RON
Contribuția angajatorului pentru Ajutor de șom aj
asigurările sociale de sănătate

47

12. Se înregistrează cheltuieli cu servicii executate de terți
628 = 401 19 RON
Alte cheltuieli cu servicii Furnizori
executate de terți

13. Se înregistrează cheltuieli cu amortizarea imobili zărilor
6811 = 2813 1500 RON
Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalațiilor, mijloacelor
privind amortizarea de transport, animalelor și plantațiilor

14. Se înregistrează venituri din lucrări executate și servicii prestate
411 = 704 18925 RON
Clienți Venituri din lucrări executate
și servicii prestate

15. Se înregistreaz ă venituri din dobânzi bancare
5121 = 766 12 RON
Conturi la bănci în lei Venituri din dobânzi

La sfârșitul lunii decembrie se calculează impozitu l pe prof it pe trimestru IV 2016 astfel:
Venituri totale = 52 437 RON
Cheltuieli totale = 25 830 RON
Profit brut = venituri – cheltuieli
Profit brut =26 607 RON
Profit impozabil =26 607 *16% = 4 257, înregistrarea contabilă fiind:
691 = 441 4 257 RON
Cheltuieli cu impozitul Impozit pe profit
pe profit

48
La sfârșitul lunii decembrie se înregistrează închiderea conturilor de cheltuieli și venituri.
Închiderea conturilor de cheltuieli la sfârșitul lunii decembrie:

121 = % 13120 RON
Profit și pierdere 603 2130 RON
6022 553 RON
627 50 RON
6028 485 RON
626 205 RON
628 541 RON
641 2500 RON
6451 465 RON
6453 151 RON
6452 13 RON
6811 1 500 RON
691 4 527 RON

Închiderea conturilor de venituri la sfârșitul lunii decembrie

% = 121 18 937 RON
704 18 925 RON
766 12 RON

Societatea a înregistrat impozit pe profit până la trimestrul IV în valoare de 8.478 RON,
înregistrarea contabilă fiind:
691 = 441 8 478 RON
Cheltuieli cu impozitul impozit pe profit
pe profit
Societatea a depus trimestrial declarațiile privind obligațiile de plată la bugetul de stat, inclusiv
impozitul pe profit.
Se înregistrează plata impozitului pe profit la bugetul statului

49
441 = 5121 8 478 RON
Impozit pe profit Conturi la bănci în lei

Impozitul pe profit aferent trimestrului IV în valoare de 4.527 va fi virat la bugetul de stat până
pe data 25.04.2017 .
La sfârș itul exercițiu lui financiar 2016 contul de profit și pierderi se prezintă astfel:

1.Cifra de afaceri netă 184 384 RON
– venituri din prestări servicii (ct.704) 184 384 RON
Venituri din exploatare 184 384 R ON
2.Cheltuieli de exploatare 103 110 RON
3.Rezultat din exploatare 81 274 R ON
4.Venituri financiare 12 RON
5.Cheltuieli financiare 0 RON
6.Rezultat financiar 12 RON
7.Rezultat curent 81 286 RON
8.Venituri extraordinare 0 RON
9.Cheltuieli extraordinare 0 RON
10.Rezultat extraordinar 0 RON
11.Venituri totale 184 396RON
12Cheltuieli totale 103 110 RON
13.Rezultatul exercițiului(profit sau pierdere) 81 286 RON
14.Impozit pe profit 13 005 RON
15.Profit sau pierdere netă 68 281 R ON

Profitul net este înr egistrat în contul 117 „Rezultatul reportat”, înregistrarea contabilă fiind:
129 = 117 68 281 RON
Repartizarea profitului Rezultatul reportat

50
Odată cu întocmirea și depunerea sit uaților financiar e la 31.12.2016 se întocmește și se depune
declarația impozitului pe profit. Adunarea Generală a Asociaților hotărășt e în luna ianuarie 2017
ca profitul net să fie repartizat astfel:
– 50% pe dividende
– diferența pe alte rezerve
Înregistrări contabile afe rente:
117 = % 68 281 RON
457 34 140 RON
Dividende de plată
1068 34 141 RON
Alte rezerve

Analiză economico -financiară
Analiza economico -financiară are rolul de a evidenția eficiența acțiunilor strategiei trecute și
prezente. Evaluarea firmei și determinarea oportunităților și sensul schimbărilor ce trebuie făcute
reprezintă baza de fundamentare a viitoarelor opțiuni și obiective strategice.
În realizarea acestei an alize am utilizat informațiile prevăzute în bilanțul patrimonial și contul de
profit și pierdere pe ultimii trei ani.

Rentabilitatea de exploatare a înr egistrat o creștere în anul 2015 față de 2014 și o creștere în 2016
față de 2015 . Se constată o creștere a profitului în 2015 față de 2014 cu 22 198 RON și în 2016
față de 2015 cu 34 417 RON.
De asemenea ponderea veniturilor din exploatare crește de la 2014 la 2015 cu 185 047 RON
iar în anul 2016 se observă o scădere față de 2015 cu 61 099 RON. Cheltuielile din exploatare
cresc de la 2015 la 2014 cu 158 797 RON ,iar în anul 2016 acestea scad față de 2015 cu 102 255
RON.

51
Nr. crt. Indicator 2014 2015 2016
1. Venituri exploatare 60 448 245 495 184 396
2. Costuri exploatare 46 568 205 365 103 110
a. Rezultate exploatare 13 880 40 130 81 286
3. Venituri financiare din care: 8 184 12
Venituri din dobânzi 8 184 12
Alte venituri 0 0 0
4. Costuri financiare 0 0 0
b. Rezultat financiar 8 184 12
c. Rezultat curent al exercițiului 13 888 40 314 81 298
5. Venituri extraordinare 0 0 0
6. Costuri extraordinare 0 0 0
d. Rezultate extraordinare 0 0 0
7. Venituri totale 60 456 245 679 184 408
8. Costuri totale 46 568 205 365 103 110
e. Rezultatul brut 13 888 40 314 81 298
f. Rezultatul net 11 666 33 864 68 281
Indicator 2014 2015 2016
Mii lei % Mii lei % Mii lei %
Venituri totale 60 456 100 245 679 100 184 396 100
Exploatare 60 448 99.98 245 495 99.92 184 384 99,9
Financiare 8 0.013 184 0,075 12 0,007
Extraordinare 0 0 0 0 0 0
Cheltuieli totale 46 568 100 205 365 100 103 110 100
Exploatare 46 568 100 205 365 100 103 110 100
Financiare 0 0 0 0 0 0
Extraordinare 0 0 0 0 0 0
Impozitul pe profit 2 222 0 6 450 0 13 005 0
Rezultatul net al perioadei 11 666 0 33 864 0 68 281 0

52

Analiza pe baza ratelor de rentabilitate
Diagnosticul pe baza notelor de rentabilitate permite efectuarea de comparații în timp și spațiu,
precum și față de anumite standarde/norme elaborate de organisme abilitate în domeniul evaluării.
Fiecare rată are o anumită valoare informațională, îndeplinind o funcție specifică în activitatea
practică de gestiune și plasare a capitalului.
Ratele de rentabilitate completează informațiile obținute pe baza indicatorilo r absoluți ai
rentabilității furnizând informații cu privire la acțiunea principalilor factori care acționează la
nivelul firmei. Ratele de rentabilitate pot fi valabile pentru estimarea sintetică a rezultatului pentru
intervalul de prognoză.
Principalele note sunt prezentate în tabelul care urmează:

Indicatori Algoritm de calcul 2014 2015 2016
Rentabilitatea finan. Prof.net/cap.pr.x100 48,52 71,44 45,80
Rentab. activ. totale Prof.brut/A.tot.x100 13,6 52,61 48,11
Rentab. exploatării Rez.expl./V.expl.x100 22,96 16,34 44,08
Rentab. comercială Profit.net/V x 100 19,29 13,78 37,02
Rentab. capital social Prof.net/cap.soc.x100 2916 8466 17070
Rentab. profilului Profit net/C.A. x 100 19,29 99,31 37,03
Rentab. venit. totale Prof.brut/V.tot.x100 22,97 16,41 44,08
Rata rentabilității Prof.net/A.totalx100 11,39 44,19 40,41

Rata rentabilității comerciale caracterizează eficiența politicii comerciale (a procesului de
aprovizionare, stocare, vânzare) și mai ales politicii de prețuri practice. Pe baza tabelului se
observă o scădere a ratei r entabilității comerciale în 2015 față de 2014 de 0,71ori, dar o creștere a
acesteia în anul 2016 față de 2015 de 2,68 ori.
Cu ajutorul ratei de rentabilitate financiară se apreciază eficie nța investiției capitalului și
oportunităților menținerii acestor investiții. În anul 2015 , rata de rentabilitate fi nanciară a crescut
față de 2014 de 1,47 ori, iar anul 2016 a scăzut de 0,64 ori față de 2015 .

53
Rata rentabilității economice caracterizează eficiența elementelor materiale angajate în activitatea
firmei. Se r emarcă din tabel că în anul 2015 a crescut de 3,87 ori față de 2014 si 2016 a scăzut față
de 2015 de 0,91 de ori.

54
Concluzii și propuneri

Impozitul poate fi privit ca o contribuție firească, obligatorie si nerambursabilă datorată de
catre contribuabili pentru veniturile realizate. Ansamblul de masuri si actiuni întreprinse de stat
printr -o politică fiscală adecvată, în ceea ce priveste rolul impozitelor și taxelor, formeaza sistemul
fiscal.
Sistemul fiscal oferă posibilitatea statului să exercite în anumite limite un așa zis control
asupra economiei, influențând dezvoltarea sau restrângerea activităților unor ramuri economice.
Impozitul pe profitul societăți i este discutat aprins de mulți experți. Există păreri potrivit
cărora acest impozit nu are nicio justificare economică, deoarece toate impozitele pe profitul
societății vor deveni profituri ale indivizilor și obiect al impozitului pe venitul personal. Cu toate
acestea, impozitul există în toate tarile dezvoltate. Impozitul pe profitul societății a fost si este
foarte controversat, întreprinzatorii subliniind impactul său negativ asupra prețurilor, deoarece
determina creșterea costului de producție, iar uni i politicieni și economisti au sugerat chiar
anularea lui. Argumentele economice împotriva impozitului sunt foarte puternice, dar acesta are,
totuși, numeroase ,,calitați’’ subliniate de sustinătorii săi.
Cu alte cuvinte, cel mai important rol al impozitel or se manifestă în sens financiar, el
constituind principalul mijloc de procurare a resurselor financiare publice necesare pentru
acoperirea cheltuielilor publice. Referindu -se la rolul impozitelor, economistul francez Pierre
Lalumiere declara faptul că im pozitele pot fi folosite pentru ,,a încuraja (sub forma exonerării) sau
pentru a descuraja (sub forma suprataxarii) o anumită activitate economică. Fără să înceteze de a
fi un mijloc de acoperire a cheltuielilor publice, impozitul a devenit un mijloc de in tervenție în
domeniul economic si social’’.
Analizând evoluția indicatorilor prezentați și interpretați mai sus putem trage concluzia că
societatea și -a dezvoltat activitatea, și -a exploatat dotarea tehnică și resursele umane la capacitate
maximă astfel că rezultatele financiare propuse au fost atinse în proporție destul de mare.
Societatea a încercat să stabilească o gamă de produse care sunt solicitate pe piață și care
pot fi realizate de către firmă cu dotarea și resursele umane de care dispune în prezen t, în condiții
de eficiență și profitabilitate.

55
Pentru a face față concurenței, pentru a putea fi posibilă continuarea activitații, societatea
trebuie să ia masuri privind modernizarea produselor existente și menținerea în fabricație a celor
cu indici tehn ici și calitativi ridicați, îmbunătățirea ritmicității productiei și creșterea eficienței
acesteia, orientarea rapidă a cercetarii tehnice și tehnologice în vederea proiectării de produse
fiabile, asimilarea și aplicarea tehnologiilor de vârf pentru realiz area de produse cu costuri mici.
În ultimul an, societatea a înregistrat rezultate economico -financiare pozitive, obtinând profit,
datorită faptului că dispune de o dotare completă, de o tehnologie modernă și datoriăa angajaților
cu experiență.
Pentru a se încadra în contextul economic actual și de perspectivă și pentru a face față
concurenței, societatea trebuie să se orienteze pentru folosirea optimă a mașinilor, utilajelor și
instalațiilor din dotare, un control cât mai strict al tuturor activitaților, c resterii calității produselor
precum și scăderea costurilor de producție.
Se impune o diversificare a producției și de asemenea, pentru a contracara o pondere destul
de mare a cheltuielilor generale de administrație și a cheltuielilor indirecte, căutarea d e noi piețe
de desfacere și pe cât posibil obținerea de comenzi ferme de la clienți.
În urma planurilor de viitor pe care le are societatea, aceasta urmează să mai înființeze un
numar de 10 fabrici în județele mari ale țării.
După părerea mea, contabilitat ea a avut, are și va avea un rol deosebit de important în
procesul de conducere a întreprinderilor indiferent de dimensiunea productivă a acestora. Ea
reprezintă singura formă de evidență în măsura să reflecte situația gestionară a întreprinderii,
modul de utilizare a fondurilor puse la dispoziție, precum și rezultatele financiare obținute.
Ce am constatat în mod deosebit este faptul că foarte multe societați nu au acordat atenția
cuvenită contabilității de gestiune. Ca urmare a acestui fapt, în foarte mult e dintre acestea ea nici
nu există cu toate că întocmirea acesteia este obligatorie.
Factorul uman este foarte important în activitatea desfășurată de firmă, de aceea, este
necesar ca angajații să fie mulțumiți de ceea ce fac, motiv pentru care se caută of erte de proiecte
cât mai interesante, bine organizate, lucruri care să prezinte interes și să motiveze programatorii.
Considerăm că direcțiile importante de urmat pentru o dezvoltare bună și în sensul creșterii
profitului sunt:
– investițiile și infrastructu ra, folosirea unei părți substanțiale a profitului pentru
rezervele de fond, folosirea acestora pentru lărgirea activitații, pentru necesarul de

56
aparatură tehnică, performantă care să ajute la dezvoltarea rapidă a proiectelor și la
desfasurarea activității ;
– mărirea capacității de producție prin atragerea de noi produse, angajarea de noi proiecte
și concomitent creșterea competitivității economice a firmei SC DUDY TRADING
SRL în domeniul pre lucrarii produselor din mase plastice .
Printre punctele tari mențion ăm : rapiditatea onorării comenzilor, calitatea serviciilor,
prețuri accesibile și posibilitatea de extindere a activității în alte județe.

57
Bibliografie

1. C. Istrate – Fiscalitate și contabilitate în cadrul firmei, Ed. Polirom, Bucuresti 2000,
pag. 23, 29, 37
2. C.N. Albu, N. Albu, L. Feleaga – Contabilitate control si guvernanta, Editura Economica,
Bucuresti 2012
3. Dr. G. Petre, Dr. A. Lazar, Dr. E. Iancu, Drd. M.M. Avram, Drd. E.M. Duinea, D. Petre –
Politici contabile – Ghiduri legislative, Monitorul Oficial, Bucuresti 2010.
4. L. Feleagă – Contabilitate financiară o abordare europeană și internațională
5. L. Țâțu – Fiscalitate de la lege la practică, ediția a Va, Ed. C.H.Beck, București
2008
6. M. Ristea, C.G. Dumit ru – Contabilitate aprofundata, Editura Universitara, Bucresti 2005
7. M. Ristea, L. Olimid, D.A. Calu – Sisteme contabile comparate, Editura CECCAR,
București, 2006.
8. N. Feleagă – Contabilitate aprofundată, Ed. Economică, București 1996, pag. 374, 405
9. N. Feleagă – Sisteme contabile comparate, vol.I: Contabilitățile anglosaxone, Ed.
Economică, București 1999.
10. N. Feleagă – volumul 1: Contabilitate financiară fundamentală –Contabilitatea ca joc
social, Ed. InfoMega, Bucuresti 2005
11. N. Feleagă, Controv erse contabile – Dificultăți conceptuale și credibilitatea contabilității,
Ed. Economică, București 1996.
12. N. Feleagă, I. Ionașcu – Tratat de contabilitate financiară, vol.II, Ed. Economică,
București 1998, pag. 398
13. R. Neag – Reforma contabilitatii romanest i intre modelele francez si anglo – saxon, Ed.
Bucuresti 2000
14. V. Bleotu – Maria Tilea – Contabilitate generala, editura Universitara, Bucuresti 2011
15. V. Bleotu, Bazele Contabilitatii – Manual de studiu individual, editura ProUniversitaria,
Bucuresti, 2012
16. V. Bleotu, Bazele Contabilitatii, Editura Tehnica, Bucuresti 2010
17. V. Bleotu, Contabilitate – fundamente de baza, editura ProUniversitaria, Bucuresti, 2011

58
18. V. Munteanu, Contabilitate financiara, editura ProUniversitaria, Bucuresti, 2012
19. V. Munteanu, Contabil itatea si raportarea financiara la institutiil publice, editura
Universitara, Bucuresti 2012
20. *** http://ceccar.ro/ro/?page_id=3058
21. *** Codul Fiscal – Titlul I – Dispozitii generale – Capitolul 2, Art. 3
22. *** Codul Fiscal – Titlul II – Impozitul pe profit – Capitolul 1, Art.13
23. *** Directiva a IV -a a CEE, art. 31, pct. 1, lit. e)
24. *** OMFP nr. 1802/2014 privind noile reglementări contabile conforme cu directivele
europene
25. *** www.mfinante.ro