INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIA PUBLICĂ ȘI [631572]

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA:
INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIA PUBLICĂ ȘI
AGROTURISM

PROIECT DE DIPLOMĂ

ATITUDINEA ȘI COMPORTAMENTUL
CONSUMATORILOR FAȚĂ DE PRODUSELE
ORGANICE ȘI CONVENȚIONALE

Absolvent: [anonimizat]:
Lector dr. Gabriela CHICIUDEAN

CLUJ -NAPOCA
2018

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

1

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 5
PARTEA A I A – STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ………………………….. ………………………… 7
CAPITOLUL I. PRODUSELE CONVENȚIONALE – PRODUSELE ORGANICE ………………… 7
1.1.PRODUSELE CONVENȚIONALE ………………………….. ………………………….. ……………………. 7
1.2.PRODUSELE ORGANICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 8
1.3.PIAȚA PRODUSELOR ORGANICE ȘI CONVENȚIONALE – ROMÂNIA VS. EUROPA
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 13
CAPITOLUL II. ATITUDINEA ȘI COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI …………….. 16
2.1. ATITUDINEA CONSUMATORULUI – ELEMENTE CONCEPTUALE …………………….. 16
2.2. COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI ………………………….. ………………………….. .. 18
CAPITOLUL III. STUDII ȘI CERCETĂRII LEGATE DE ATITUDINEA
CON SUMATORILOR FAȚĂ DE PRODUSELE ORGANICE VS. PRODUSELE
CONVENȚIONALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 21
PARTEA A II A. MATERIALUL ȘI METODA DE CERCETARE ………………………….. …………… 25
CAPITOLUL IV. MATERIAL DE CERCETARE ………………………….. ………………………….. …………. 25
4.1. MATERIALUL CERCETAT – SCURTĂ PREZENTARE A JUDEȚULUI CLUJ …………. 25
CAPITOLUL V. METODA DE CERCETARE ………………………….. ………………………….. ……………… 26
5.1. METODA DE CERCETARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. 26
5.2. DEFINIREA PROBLEMEI ȘI OBIECTIVELOR CERCETĂRII ………………………….. …….. 28
5.3. ELABORAREA PLANULUI DE CERCETARE ………………………….. ………………………….. . 29
5.4. CULEGEREA DATELOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 34
5.5. ANALIZA DATELOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 34
5.6. PREZENTAREA REZULTATELOR ………………………….. ………………………….. ………………. 35
PARTEA A III A. REZULTATE ȘI DISCUȚII ………………………….. ………………………….. ……………… 35
CAPITOLUL VI. ANALIZA REZULTATELOR PRIVIND PROFILUL SOCIO –
DEMOGRAFIC AL RESPONDENȚILOR ………………………….. ………………………….. ……………………. 35
6.1. VÂRSTA RESPONDENȚILOR ………………………….. ………………………….. ………………………. 35
6.2. SEXUL RESPONDENȚILOR ………………………….. ………………………….. …………………………. 37
6.3. MEDIUL DE PROVENIENȚĂ ………………………….. ………………………….. ……………………….. 37

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

2
6.4. VENITUL LUNAR AL RESPONDENȚILOR ………………………….. ………………………….. …. 38
6.5. ACTUALA OCUPAȚIE A RESPONDENȚILOR ………………………….. ………………………….. 39
6.6. ULTIMELE STUDII ABSOLVITE ALE RESPONDENȚILOR ………………………….. ……… 40
CAPITOLUL VII. ANALIZA REZULTATELOR PRIVIND COMPORTAMENTUL DE
CUMPĂRARE AL CONSUMATORILOR DE PRODUSE ORGANICE ȘI CONVENȚIONALE
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 41
7.1. PRODUSELE ORGANICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 41
7.2. LOCUL DE ACHIZIȚIE A PRODUSELOR CONSUMATE ………………………….. …………. 41
7.3. CRITERIILE DE ACHIZIȚIONARE ………………………….. ………………………….. ……………….. 42
7.4. SUMA DE BANI ALOCATĂ CUMPĂRĂTURILOR SĂPTĂMÂNALE DE PRODUSE
CONVENȚIONALE A CONSUMATORILOR ………………………….. ………………………….. ……….. 43
7.5. CARACTERISTICILE IMPORTANTE ÎN ADOPTAREA DECIZIEI DE CUMPĂRARE 44
CAPITOLUL VIII. PERCEPȚIA CONSUMATORILOR ASUPRA CARACTERISTICILOR
PRODUSELOR ORGANICE ȘI CELE CONVENȚIONALE ………………………….. ……………………. 52
8.1. CONSUMUL DE PRODUSE CONVENȚIONALE MODIFICATE GENETIC …………….. 52
8.2. ACCESUL LA INFORMAȚII PRIVIND PRO DUSELE ORGANICE ………………………….. 53
8.3. DISPONIBILITATEA PRODUSELOR ORGANICE ………………………….. …………………….. 54
8.4. AVANTAJELE CONSUMULUI DE PRODUSE ORGANICE ………………………….. ……….. 55
8.5. CARACTERISTICI CARE INFLUENȚEAZĂ DECIZIA DE CUMPĂRARE A
PRODUSELOR ORGANICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 57
8.6. ETICHETA PRODUSELOR ORGANICE ………………………….. ………………………….. ……….. 61
8.7. MOTIVE CARE DETERMINĂ DECIZIA DE CUMPĂRARE A PRODUSELOR
ORGANICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 61
8.8. MOTIVE PENTRU CONSUMUL PRODUSELOR CONVENȚIONALE ÎN
DETRIMENTUL CELOR ORGANICE DIN PUNCTUL DE VEDERE AL RESPONDENȚ ILOR
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 63
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 68
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 70
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 71

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

3
ATITUDINEA ȘI COMPORTAMENTUL CONSUMATORILOR FAȚĂ DE
PRODUSELE ORGANICE ȘI CONVENȚIONALE
Camelia SĂLĂJAN1, Gabriela CHICIUDEAN2
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară/, Str. Mănăștur, Nr. 3 -5, 400372
Cluj-Napoca, România; cami.salajan@gmail.com ; chiciudeang@gmail.com

REZUMAT
Prin studiile și cercetăriile efectuate în cadrul prezentei lucrări, s -a încer cat a se identifica
atitudinea și comportamentul consumatorilor din România față de produsele organice și
convenționale. În urma realizării unui sondaj , care se bazează pe un eșantion de 129 de
respondenți , s-a observat că în ultimii ani, preocupările consumatorilor cu privire la problemele de
mediu și de sănătate , legate de produsele alimentare, au crescut, și ca rezultat, cererea de consum
de produse organice, a crescut. Având în vedere creșter ea semnificativă a interesului
consumatorilor față de produsele alimentare organice, î n lucrarea de față s -a urmărit identificarea
motivelor și caracteristicilor care influențează atitudinea și comportamentul acestora de cumpărare
de produse organice în de trimentul celor convenționale .
Acest studiu a evidențiat motive și caracteristici precum prețul și disponibilitatea
produselor, grija față de sănătate prin consumul de produse organice, dar și alte motive precum
gustul și calitatea produselor, ca fiind pri ncipalii factori care influențează atitudinea și
comportamentul consumatorului în vederea alegerii dintre produsele organice și cele
convenționale.

CUVINTE CHEIE
Produse organice, produse convenționale, atitudine, comportament, motive

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

4
ATTITUDES AND BEHAVIOUR TOWARDS ORGANIC AND
CONVENTIONAL PRODUCTS
Camelia SĂLĂJAN1, Gabriela CHICIUDEAN2
University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, 3 -5 Manastur St., 40037 , Cluj –
Napoca, Romania; cami.salajan@gmail.com ; chiciudeang@gmail.com

ABSTRACT
Through the studies and researches carried out in this paper, we have tried to identify the
attitudes and behavior of romanian consumers towards organic and conventional products.
Following a survey, based on a sample of 129 respondents, it has been notice d that consumer
concerns over food and environmental issues have increased in recent years, and as a result, the
demand for consumption of organic products has increased. Considering the significant increase
of consumers interest in organic food, this pape r seeks to identify the reasons and characteristics
that influence their attitude and behavior of purchasing organic products to the detriment of
conventional ones.
This study highlighted reasons and features such as price and availability of food, health
care by organic products consumption, but also other reasons susch as taste and product quality,
as the main factors influencing the attitude and behavior of the con sumers in choosing organic
products and conventional ones.

KEYWORDS
Organic products, conventional products, attitude, behavior, motives

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

5
INTRODUCERE

Consumul de alimente în majoritate țărilor dezvoltate a atins un punct de saturație în
termeni de cantitate, iar alegerile alimentare ale consumatorului sunt mai largi decât în trecut. În
acest mediu saturat al pieței, canalele de distribuție, activitățile de marketing, strategiile de
diversificare și calitatea alimentelor sunt din ce în ce mai importante. În plus, consumatorii au
devenit tot mai preocupați de alimentația, sănătatea și calitatea produselor alimentare pe care le
consumă. Importanța crescândă a sănătății și impactul producției de alimente asupra mediului
înconjurător și consumu l de alimente sunt bine documentate în literatura de specialitate. Cercetarea
privind preferințele și cererea consumatorilor de produse organice, atrage tot mai mult interesul
academic. În majoritatea studiilor, mulți consumatori denotă o preferință și un interes ecologic.
Aspecte precum calitatea și siguranța alimentelor atrage interesul consumatorilor și le
afectează comportamentul de cumpărare. Creșterea interesului consumatorilor față de alimentele
organice a fost atribuită la cererea tot mai mare de produse alimentare f ără pesticide și reziduri
chimice. Produsele organice sunt obținute prin procese prietenoase cu mediul, prin tehnici de
cultivare care iau în considerare atât atributele produsului final, cât și producția. Astfel, se așteatpă
o creștere continuă a cererii de produse organice în viitor.
Cercetările anterioare au identificat mai mulți factori care împiedică consumatorii să
cumpere alimente ecologice. În afară de lipsa de disponibilitate a acestor produse, lipsa de
conștientizare și încredere în certificarea lor, dar și prețurile ridicate ale acestora în comparație cu
produsele convenționale au fost considerate punctele de pornire pentru efectuarea lucrării de față.
Totodată, dovezile oferite de alte studii referitoare la faptul că atitudinile consumatorilor f ață de
produsele organice influențează în mod semnificativ alegerea acestora, și că cei mai importanți
factori de decizie includ preocupările legate de sănătate, mediu, preferințele gustului, au ajutat la
realizarea acestei lucrări.
Ceea ce a motivat real izarea cercetării asupra acestui subiect a fost interesul personal, dar
și problemele de actualitate privind atitudinea și comportamentul consumatorilor, care este într -o
permanentă schimbare datorită unor influențe externe și independente consumatorilor. Dorința de
a afla de ce consumatorii preferă produsele organice în detrimentul produselor convenționale, sau
pe cele convenționale în detrimentul celor organice, a făcut ca interesul față de acest studiu să
crească. Tot odată, s -a dorit a se afla, care anu me sunt motivele și criteriile de influență asupra
atitudinii și comportamentului consumatorilor.
Studiul de față explorează atitudinile consumatorilor români față de alimentele organice și
convenționale pentru a demonstra că segmentele multiple și semnif icative pot fi identificate mai

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

6
degrabă pe atitudini și credințe, și că o strategie de marketing mai orientată ar putea crea o potrivire
mai bună cu dorințele și nevoile consumatorilor. Scopul studiului este acela de a identifica și obține
cunoștințe despr e percepțiile consumatorilor, atitudinile, criteriile de cumpărare și
comportamentul față de produsele organice.
Obiectivele generale ale lucrării de față au urmărit în primul rând comportamentul
consumatorilor privind cumpărarea și consumul de produse or ganice și convenționale , obiceiurile
de cumpărare și nu în ultimul rând, carcateristicile populației studiate.
Ipotezele de lucru ale cercetării au fost: influența asupra atitudinii și comportamentului de
profilul socio -demografic; consumul produselor organice în detrimentul alternativelor
convenționale variază în funcție de prețul, disponibilitatea și gustul acest ora; importanța
aspectului și ambalajului, cât și promovarea sunt factori importanți în decizia de cumpărare a
produselor convenționale; prețul ridicat al produselor organice este efect ce influențează negativ
decizia de cumpărare.
Lucrarea de față a fos t structurată și împărțită în trei părți principale:
1. Stadiul actual al cunoașterii – în această primă parte s -au abordat din punct de vedere
teoretic, cu ajutorul literaturii de specialitate, principalele obiective ale lucrării, adică, ce anume
sunt produsele organice, dar și cele convențioanle, ce este atitudinea și comportamentul
consumatorului, care este diferența între piața produselor din Românis și piața produselor din
Europa, dar s -au expus și rezultatele unor alte studii și cercetări, privind același subiect de studiu,
ca cel abordat în lucrarea de față.
2. Materialul și metoda de cercetare – în partea a doua a lucrării, s -a prezentat materialul
cercetat – o scurtă prezentare a județului Cluj, locul efectuării cercetării, și metoda de cercetare –
prin definirea problemei și obiectivelor cercetării, elaborarea planului de cercetare împreună cu,
culegerea și analiza datelor și prezentarea rezultatelor. Totodată, s -au prezentat și instrumentele de
cercetare și metodele de culegere a datelor.
3. Rezultate și discuții – această ultimă parte, a fost la rândul ei structurată în mai multe părți,
respectiv capitole, care au arătat rezultatele analizei privind profilul socio -demografic al
respondenților, rezultatele cercetării privind comportamentul de cumpărare al consumatorilor de
produse organice și convenționale, și nu în ultimul rând, rezultatele precepțiilor consumatorilor
asupra caracteristicilor produselor organice și cele convenționale.

Cercetările asupra prezentei lucrări s -au realizat cu aj utorul unor materiale de specialitate
precum cărți și studii de literatură, toate aflate în cadrul bibliotecii Universitare, dar sși în cadrul

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

7
facultății Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară, documente, articole și publicații
online. Datele analizate asupra atitudinii și comportamentului consumatorului au fost obține cu
ajutorul aplicării unui sondaj în mediul online.

PARTEA A I A – STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII
CAPITOLUL I. PRODUSELE CONVENȚIONALE – PRODUSELE ORGANICE
1.1.PRODUSELE CONVENȚIONALE
Cultivarea convențională este un termen agricol care face referire la o metodă de creștere
a produselor agroalimentare și a altor produse. Este opusă metodelor de cultivare organică care

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

8
încercă să producă făr ă substanțe chimice (îngrășăminte, pesticide, antibiotice, hormoni) sau
organisme modificate genetic. Produsele cultivate în mod obișnuit, între timp, utilizeză adesea ,
îngrășăminte și pesticide care permit un randament mai ridicat, o rezistență mai mare, o longevitate
mai mare și o masă în general mai mare. (Knorr & Vogtmann, 1981)
Produsele convenționale conțin numeroase substanțe chimice și toxice, ce pun sănătatea
consumatorilor în pericol. Conform unor estimări, fiecare produs convențional alimentar d ispune,
în compoziția lui, de cel puțin două substanțe cancerigene, astfel încât copiii sunt zilnic expuși la
6 substanțe cancerigene, bărbații la 20 de substanțe, iar femeile la 38. (Aaker et. al., 1998)
Diferențele , în ceea ce privește conținutul de vitamine și al altor substanțe nutritive , nu sunt
mari între produsele convenționale si cele organice, însă odată cu cele convenționale, ingerăm
multe substanțe chimice, hormoni folosiți pentru creșterea animale lor, pesti cide sau insecticide.
Produsele agriculturii convenționale nu se pot compara cu cele ecologice, chiar daca acestea sunt
considerate mai sigure în ceea ce privește adaosul de substanțe chimice . (Lampkin, 1990)
Sistemele alimentare convenționale vizează maxi mizarea economiilor de scară, s căderea
costurilor generale ale consumatorilor și maximizarea producției. Acestea utilizează, în general,
integrarea verticală, specializarea economică și comerțul mondial.
Sistemele convenționale alimentare se bazeză pe cos tul scăzut al combustibililor fosili, pe
fabricarea îngrășămintelor chimic e (de asemenea, dependenți de p etrolul cu cost redus),
prelucrarea produselor alimentare și ambalarea produselor alimentare. Deși sistemele alimentare
convenționale produ c adesea mai multă hrană decât sistemele alternative, ele fac adesea acest lucru
prin compromiterea ecosistemului și a sănătății consumatorului. Deteriorarea mediului este
cauzată de scurgerile de îngrășăminte, de poluarea surselor și de emisiile de gaze cu efect de seră,
printre alți factori. (Knoor & Vogtmann, 1983 )
Consecințele negative asupra sănătății umane se datorează și conținutului ridicat de zahăr
și grăsimi al alimentelor procesate, precum și efectele cancerigene ale pesticidelor.
Globalizarea pro ducției alimentare asociată sistemului alimentar convențional are ca
rezultat și pierderea sistemelor alimentare tradiționale. Sistemele alimentare convenționale sunt
adesea contradictorii cu ”sistemele alimentare alternative”, care se referă, de obicei, l a achizițiile
de alimente locale sau regionale care vizează sprijinirea fermierilor și comunităților locale.
(http://projects.ifes.es/pdfs/eco/ara3.pdf )
1.2.PRODUSELE ORGANICE
Bio, Eco și Organic înseamnă același lucru, între acestea trei nu există nici o diferență în
afara faptului că în diferite țări din UE se folosesc termeni diferiți. Ca un produs să poată fi etichetat

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

9
legal , cu eticheta bio, eco, organic, trebuie ca acesta s ă fie cultivat fără utilizarea vreunei substanțe
chimice, fără intervenții și modificări genetice. Alimentul organic , este un produs natu ral, care nu
a fost tratat chimic și a fost obținut din semințe nemodificate genetic, este obținut de la animale
care n u au fost tratate cu hormoni de creștere și nu au fost hrănite cu furaje concentrate. Produsele
organice nu sunt același lucru cu alimentele vândute de țărani în piață, pe care avem tendința să le
considerăm ca fiind sănătoase și naturale, deoarece aceste produse pot fi tratate cu pesticide, iar
animalele de la care provin produsele sunt crescute în fermele convenționale.
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Alimente_organice )
Deși definiția produsel or organice diferă de la țară la țară, agricultura organică are drept
trăsături generale practicile culturale, biologice, mecanice , care încurajează reciclarea resurselor,
promovează echilibrul ecologic și conservă biodiversitatea. Folosirea de pesticide și fertilizatori
chimici nu este acceptată, însă în anumite cazuri rare se pot utiliza pesticide organice. De obicei,
alimentele bio, nu sunt sterilizate prin iradiere, solvenți industriali și nu conțin aditivi sintetici.
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Alimente_organice )
Pentru ca un producător să își poată vinde produsele sub eticheta de produs organic, în
prezent, Comunitatea Europeană și alte țări, le cer aces tora o cert ificare specială bazată pe niște
standarde definite de guvern. În România, standardele definite de guvern, se regăsesc în Ordonanța
de Urgență nr. 34/2000, publicată în Monitorul Oficial cu nr. 16/10.01.2007 și prevede
următoarele:
”Producția e cologică, în în țelesul prezentei ordonanțe de urgență, înseamnă obținerea de
produse agroalimentare fără utilizare a produselor chimice de sinteză, în conformitate cu regulile
de producție ecologică stabilite î n prezenta ordonanță de urgență, care respectă standardele,
ghidurile și caietele de sarcini naționale și sunt atestate de un organism de inspecție și certificare
în acest scop.
Produsele ecologice sunt obținute și etichetate astfel încât s ă informeze cumpărătorul că
produsul și/sau, după caz, ingredientele din produs au fost obținute în conformitate cu metode de
producție ecologică, și anume:
a) Produsele vegetale primare neprocesate, animelele și produsele animaliere neprocesate;
b) Produsele de origine vegetală și animală procesate, destinate consumului uman,
preparate din unul sau mai multe ingrediente de origine vegetală și/sau de origine animală;
c) Furajele, furajele compuse și materiile prima, care nu sunt cuprinse la primul alineat.”
În țara noastră, controlul și certificarea pr oduselor ecologi ce este asigurată în prezent de
organisme de inspecție și certificare private aprobate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării
Rurale, pe baza criteriilor de independență, imparțialitate și competență stabilite în Ordinul cu nr.

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

10
65/2010 p entru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspecție și certificare, de
aprobare a organismelor de inspecție și certificare și de supraveghere a activității organismelor de
control.
Pentru etichetarea produselor organice există patru înca drări:
➢ 100% Organic – înseamnă că toate ingredientele sunt produse organic
➢ Organic – cel puțin 95% sau mai mult din ingrediente sunt de natură organică
➢ Făcut cu ingrediente organice – cel puțin 70% sunt ingrediente organice
➢ Mai puțin de 70% ingrediente organice – minim trei ingrediente sunt organice .
(http://www.madr.ro/agricultura -ecologica.html )
Sigla națională ”ae”, specifică produselor ecologice, alături de sigla comunitară su nt
folosite pentru a completa etichetarea, în scopul identificării de către consumatori a produselor
obținute în conformitate cu metodele de producție ecologică. Aplicarea logo -ului Uniunii
Europene pe produsele alimentare preambalate este obligatorie înce pând cu data de 1 iulie 2010,
însă utilizarea acestuia rămâne opțională pentru produsele importate. Folosirea logo -ului
comunitar UE trebuie să fie însoțită de indicarea locului de produce re al materiilor prime agricole.

Figura 1.1 – Sigla națională “ae”
(http://www.madr.ro/agricultura –
ecologica/sigle -agricultura – ecologica.html )

Figura 1.2 – Sigla ecologică Uniunii
Europene
(http://www.madr.ro/agricultura -ecologica/sigle -agricultura -ecologica.html )

Un aspect definitoriu al clasei de produse organice este trasabilitatea. Aceasta presupune
aplicarea și respectarea de reguli stricte în ceea ce privește înregistrarea și păstrarea de evidențe
clare și care pot fi verificate pe întreg procesul de producție: de la producerea de materie primă, la

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

11
procesare, transport și comerț, până când produsul ajunge la consumator. În acest mod se poate
oferi consumatorului siguranță și transparență la achiziția unui produs organic certificat. Totodată,
în cazul constatării unei iregularități se poate parcurge procesul de procesare și producție,
identificându -se ușor modul în care a fost infestat sau corupt produsu l certificat ca fiind ecologic .
Un inconvenient al alimentelor eco este costul destul de ridicat și dificultate a dovedirii
științifice a faptului că mâncarea organică este mai sigură și plină de nutriente, cu un gust mai bun
decât al alimentelor convenționale. În ciuda acestor inconveniețe, cererea de produse eco este în
continuă creștere. (www.ansva.ro )
„Producția ecologică este un sistem global de gestiune agricolă și de producție alimentară
care combină cele mai bune practici de mediu, conservarea resurselor naturale, aplicarea unor
standarde înalte privind bunăstarea animalelor și o metodă de producție care respectă
preferințele consumatorilor pentru produse obținute cu aju torul unor substanțe și procese
naturale.” (http://www.madr.ro/agricultura -ecologica/ )
Obiective precum, asigurarea unei concurențe loiale și funcționarea adecvată a pieței
interne de produse organice sau, încrederea consumatorilor în produsele etichetate “ecologic”
trebuieatinse cu ajutorul cadrului legal comunitar și national ce reglementează sectorul producției
ecologice.
“Rolul sistemului de control instituit conform legislației comunitare, este acela de a
garanta faptul că produsele ecologice sunt realizate în conformitate cu exigențele impuse conform
cadrului legislativ comunitar aplicabil producție iecologiceși care acoperă activitățile desfășurate
de operatori în toate etapele de producție, procesare și distribuție de produse ecologice. Fiecare
operator trebuie să respecte aceleași principi i și norme aplicabile producției ecologice, în toate
stadiile de producție, începând cu producția primară a unui produs ecologic și terminând cu
depozitarea, procesarea, transportul și valorificarea, către consumatorul
final. ”(http://www.madr.ro/agricultura -ecologica/inspectia -tehnica -in-domeniul -agriculturii –
ecologice.html )
Producția ecologică respectă sistemele și ciclurile naturale. Procesele de produc ție
biologice și mecanice și producția legată de pământ ar trebui utilizate pentru a atinge durabilitatea,
fără a recurge la organisme modificate genetic.
Producția ecologică interzice utilizarea organismelor modificate genetic și a produselor
derivate. Cu toate acestea, regulamentul privind alimentele și furajele modificate genetic prevede
un prag de 0,9% în care nu trebuie indicat conținutul de organism modificat genetic al unui produs,
iar produsele care se încadrează sub acest prag pot fi et ichetate ca fiind organice.

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

12
Produsele ecologice din țări din afaraUniunii Europene pot fi distribuite pe piața Uniunii
numai dacă sunt produse și inspectate în condiții identice sau echivalente cu cele aplicabile
producătorilor organici din UE. (Regulamentul parlamentului European și al consiliului privind
etichetarea produselor ecologice; privind controalele oficiale a Regulamentului (UE) nr. 834/2007)
Calitatea este un subiect important pentru fiecare agricultor și cumpărător , indiferent dacă
se ocupă cu mărfuri produse în conformitate cu standardele de bază sau cu produsele de calitate
superioară la care Europa excelează. Fermierii din UE trebuie să se bazeze pe reputația de înaltă
calitate pentru a -și menține competitivitatea și rentabilitatea.
Legislația UE stabilește cerințe stricte care să garanteze standardele tuturor produselor
europene. În plus, sistemele de calitate ale UE identifică produsele alimentare și produse în
conformitate cu specificațiile stricte. Principalele scheme europene de calitate sunt:
– Denumire de origine protejată (DOP) și Indicație geografică (IGP) protejată pentru:
➢ Produse agricole și produse alimentare ;
➢ Vin și băuturi spirtoase ;
➢ DOP și IGP logo ;
– Specialitatea tradițională garantată (STG) pentru:
➢ Produse agricole și produse alimentare ;
➢ Sigla STG .
(Regulamentul parlamentului European și al consiliului privind etichetarea produselor ecologice;
privind controalele oficiale a Reg ulamentului (UE) nr. 834/2007)

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

13
1.3.PIAȚA PRODUSELOR ORGANICE ȘI CONVENȚIONALE – ROMÂNIA VS.
EUROPA
Industria alimentară ecologică globală este o piață profitabilă, cu o valoare a vânzărilor cu
amănuntul de 76,5 miliarde de euro în 201 6,în timp ce piața europeană bine stabilită a înregistrat
o creștere de 47,7% între 201 2 (20,8 miliarde de euro) și 201 6 (30,7 miliarde euro) . Germania este
cea mai importantă piață de produse ecologice din Europa, cu o cotă de 11,4% din vânzările
ecologice l a nivel mondial, urmată de Franța cu 7,3%.

Figura 1.3 – Dezvoltarea Pieței Alimentelor Organice în UE
(EPRS, Eurostat, Eurobarometru)

Chiar dacă vânzările sunt în plină expansiune, starea producției ecologice are încă de
recuperat: cererea agricolă ecologică ca procent din suprafața terenurilor agricole rar depășește
15% în majoritatea țărilor. În mod similar, producția ecologică de carne reprezintă doar o cotă
minusculă din efectivele de animale, în special în cazul cărnii de porc la numai 0,6%. Cu toate
acestea, producția de culturi organice arabile în Europa este centrată pe cereale, în timp ce culturile
permanente sunt compuse în principal din măsline și struguri.
(https://www.statista.com/statistics/244370/revenue -of-organic -foods -in-selected -european –
countries/ )
Deși Germania are cea mai mare piață a alimentelor ecologice, cele mai ridicate niveluri
de consum pe cap de loc uitor se găsesc în Elveția și în țările nordice. Consumatorii europeni au
niveluri înalte de conștientizare a pretențiilor organice la 61%, iar altii 11% caută în mod activ
astfel de produse. Căile de cumpărare sunt în general comercianții cu amănuntul sau retaileri
organici specializați, în timp ce recursul la diferite produse diferă între țări: Marea Britanie are cea

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

14
mai mare piață de pește ecologic, de exemplu, în timp ce lansările de produse de cofetărie
ecologice sunt concentrate în Germania. (https://www.statista.com/topics/3446/organic -food-
market -in-europe/ )
Figura 1.4 – Consumatorii de produse organice
(EPRS, Eurostat, Eurobarometru)

Agricultura ecologică devine din ce în ce mai importantă și în România , atât în ceea ce
privește oferta, cât și cererea consumatorilor. România are condiții favorabile pentru producția
ecologică în termeni naturali, solul și clima. Cererea pentru anumite produse organice a cres cut
spectaculos, cum ar fi produsele lactate și alimentele pentru copii, în timp ce alte produse precum
orezul și uleiurile, creșterea pentru acestea din urmă fiind limitată. (Rădulescu, 2007 )
Stimulentele fiscale acordate de Guvernul României, precum reducerea taxei pe valoare
adăugată pentru alimente și o creștere a salariului minim, au ajutat consumatorii români să își
permită mai ușor produse cu o calitate ridicată. (Rădulesc u, 2007)
România este un producător organic relativ mic în ceea ce privește procentajul terenurilor
transformate sau care au trecut prin procesul de conversie în terenuri ecologice și în procentajul
vânzărilor totale cu amănuntul. Lipsa instalațiilor de procesare f orțează producătorii ecologici
români să găsească piețe de export, astfel că un volum mare de producție ecologică este exportat.
În plus, creșterea cererii de consum și o gamă limitată de produse organice pe piața din România,
declanșează mai multe importu ri, atât din punct de vedere al calității produselor, cât și al selecției
de produse. (Rădulescu, 2005 )
Comerțul cu amănuntul reprezintă canalul principal și major de comercializare a
produselor ecologice. În conformitate cu datele Euromonitor, acest canal a avut o pondere de 63%

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

15
în distribuția produselor alimentare ecologice ambalate în România în 2017. Vâzările pe internet
au devenit foarte atrăgătoare pentru consumatori, deoarece oferă, pe lângă produse, descrierea
beneficiilor pentru sănătate și o descr iere amănunțită a scopului utilizării, astfel încât vânzările on –
line s -au extins.
Piețele deschise organizate periodic în orașe, rămân printre sursele de achiziție preferate
ale consumatorilor. Aici producătorii agricoli interni își pot vinde produsele di rect. În general,
acestea sunt proaspete, la vrac, cu investiții limitate la ambalare și etichetare. Chiar dacă doar un
mic număr din produsele alimentare vândute pe aceste piețe poartă certificatele ecologice,
consumatorii le percep pe aceste alimente tra diționale și naturale ca fiind ecologice.
(http://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/eu -affairs/20180601STO04815/saptamana -la-
parlament -protectia -datelor -online -transportul -rutier )
În România e xistă circa 11000 de producători, cei mai mulți individuali (persoane fizice),
dar și producători societăți comerciale: fermieri agricoli -cultivatori și crescători de animale.
Aceștia desfășoară act ivități de agricultură ecologică: culturi vegetale de legume, fructe, cereale,
soia, etc.; animale și pășuni; apicultură. În octombrie 2013 la Ministerul Agriculturii erau
înregistrați peste 15000 de producători de produse ecologice, însă se poate observa scăderea
seminficativă a acestora în decursul a patru ani. (http://www.madr.ro/agricultura -ecologica.html )
Suprafața cultivată ecologic la nivel mondial se ridică la 31,4 milioane de hectare, România
ocupând locul 16 în funcție de suprafața cultivată. Suprafața totală a culturilor ecologice în
România a crescut cu aproximativ 1,25% din anul 2010 și până în 2016. Consumul de produse
ecologice în România, reprezintă sub 1% din totalul alimentelo r, și se preconizează că, în următorii
5 ani, va ajunge abia la 2%. Acest fapt se explică prin prețurile mari al acestor produse (menite să
compenseze pierderile de producție față de agricultura convențională).
S-a investigat o gamă largă de factori în studiile care compară sistemele de producție
alimentară organice și convenționale, inclusiv economic, randamentele culturilor, factorii
agronomici (proprietățile chimice și fizice ale solului), practici de manageme nt, calitatea
produselor (valori nutriționale, gust, termen de valabilitate), impactul asupra mediului,
biodiversitatea, resursele nutrienților și contribuțiile sociale, comerciale, și aspectele politice
legate de producția alimentară. (Lampkin , 1990)
În m od clar, pentru a face o comparație valabilă între cele două sisteme de producție ,
trebuie să se ia în considerare perspectiva. (Knorr & Vogtmann, 1983)

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

16
CAPITOLUL II. ATITUDINEA ȘI COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI
2.1. ATITUDINEA CONSUMATORULUI – ELEMENTE CONCEPTUALE
Atitudinea poate fi definită ca o tendință învățată de a oferi un răspuns consistent, favorabil
sau nefa vorabil, fără un anumit obiect. Totul depinde de atitudinea consumatorului față de un
produs sau serviciu, dacă un produs va fi sau nu cumpărat, iar în mare parte din efortul
marketingului se va concentra asupra atitudinii consumatorilor în raport cu oferta de produse și
asupra posibilității de modificare a acestora. (Novack, 2010 )
Atitudinea, în termeni de marketing, este definită ca o evaluare generală a unui produs sau
serviciu format în timp. ( Novack, 2010 )
Atitudinea s atisface un motiv personal și în același timp, afectează obiceiurile de
cumpărături și cumpărare ale consumatorilor. Dr. Lars Perner (2010) definește atitudinea
consumatorului doar ca un compozit al credințelor, sentimentelor și intențiilor comportamentale
ale unui consumator față de un obiect în contextul marketingului. Un consumator poate avea
credințe sau sentimente negative sau positive față de un produs sau servi ciu. O intenție
comportamentală este definită de convingerea sau sentimentu l consumatorulu i față de produs sau
serviciu. (Perner, 2010)
Poate atitudinea este formată ca rezultat al unei experiențe personale negative sau pozitive.
Poate influențele au convins consumatorul despre un produs sau serviciu. Atitudinile sunt relativ
durabile. ( Novack, 2010 )
Oamenii dezvoltă atitudini aproape de la naștere. Unele atitudini sunt învățate, probabil de
la părinți. Influența unei persoane respectat e poate fi o influență puternică și de lungă durată. De
exemplu, un comerciant cu un nou detergent ar putea avea dificultăți în a convinge un grup de
oameni care au convingerea că numai marca de detergent a mamei este cea mai bună. Din
perspectiva comercia ntului, aceste atitudini învățate sunt negative, deoarece pot afecta
receptivitatea față de produsul lui. În ciuda celor mai bune eforturi ale comercianților, există puține
lucruri care pot fi făcute pentru a descuraja o astfel de credință dacă este putern ic înrădăcinată.
Atunci când comercianții întâlnesc consumatori cu asemenea atitudini, aceștia elimină, de obicei,
acele grupuri, deoaree nu merită timpul și efortul de a -și viza s copurile de marketing. ( Novack,
2010 )
Clienții cu o atitudine pozitivă sunt o franciză automată de consumatori pentru marketeri.
Ei tind să expună loialitate și să apere produsul sau serviciul altora care îl pot critica. Ei iau critica
ca pe o reflecție negativă a individului de la care a învățat atitudinea. Cu cât este mai mare respectul

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

17
pe care îl deține titularul original de opinie, cu atât este mai probabil ca aceștia să -și mențină
atitudinea față de un produs sau serviciu. ( Novack, 2010 )
Atitudinile pot fi influențate de mulți factori în afara atributelor produsului. Mediul social
și cultural, precum și condițiile demografice, psihologice și geografice pot uneori să influențeze
comportamentul consumatorilor.
Atitudinea consumtorilor, dacă este pozitivă, este un avantaj pentru comerciant. Un
comerciant inteligent poate construi un model pentru prospectarea noilor consumatori din
atributele unui client satisfăcut. Companiile de marketing directe, creează rate de răspuns mai mari
prin modelar ea tipărită pe baza clienților existenți – indivizi cu o atitudine pozitivă. (Novack ,
2010)
Există trei componente ale atitudinii consumatorului în marketing, și anume:
• Afectivă – aceasta se referă șa sentimentele și reacțiile emoționale ale consumatorului ;
• Conativă – face referire la modul în care consumatorul se comportă atunci când este expus la
un anumit produs sau serviciu;
• Cognitivă – se referă la gândurile și convingerile pe care le are despre un anumit produs sau
seriviciu. (https://www.scribd.com/document/48596461/Atitudinea -Consumatorului )
“Aceste trei componente, sunt legate într -un mod complex. Intenția de a cumpăra este
influențată de convingeri și de evaluările mărcii, iar probabilitatea cumpărării produsului va fi
influențată de atitudinea față de reclama produsului și față de marcă. Atitudinea conține
componente precum opinia și convingerea, însă nu se confundă cu nici una dintre acestea .”
(Cătoiu și Teodorescu,1997 )
Formarea unei atitudini față de un produs sau serviciu este un proces complex. Capacitatea
de prelucrare a informațiilor și nivelul atenției, influențează procesul de prelucrare a informațiilor
de către consumator. Consumatorii dobândesc convingeri ferme f ață de un produs sau serviciu,
deoarece sistemul cognitiv reține un număr relativ redus de date ce pot fi prelucrate simultan.
Convingerile ferme sunt utilizate cu precădere de către consumator, în cadrul raționamentelor, și
cu toate că respectivele convin geri ferme sunt considerate de către consumator ca fiind cele mai
importante, acestea sunt de obicei informațiile cele mai recente. Formare atitudinii depinde de
intensitatea sentimentelor sau de forța convingerilor ferme ale subiectului față de atributele
obiectului, precum și de evaluare acestor convi ngeri. (Cătoiu și Teodorescu , 1997)
Măsurarea atitudinii este în mod evident un subiect de interes pentru specialiștii în
marketing, deoarece atitudinile joacă un rol important în comportamentul consumatorul ui.

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

18
“Modelul Rosenberg arată că atitudinea subiectului față de un obiect reprezintă
intensitatea și direcția efectului atitudinal indus de obiect. În termeni simpli, atitudinea comportă
o cantitate de sentiment și o direcție a acesteia, având două compone nte principale:
➢ Utilitatea percepută – aceasta este capacitatea subiectivă a obiectului de a dobândi o anumită
valoare, cu alte cuvinte utilitatea obiectului;
➢ Importanța valorii – aceasta este satisfacția resimțită de subiect, indusă de
dobândirea valorii de către obiect. ” ( Cătoiu și Teodorescu, 1997 )
Modelul Fishbein abordează problema dintr -o altă perspectivă, concentrându -se în mod
deosebit asupra consumatorului. Conform lui Fishbein, atitudinile pot fi prevăzute prin analiza
convinge rilor și evaluărilor. Convingerea reprezintă măsura în care atributul este atractiv sau nu.
(https://www.scribd.com/document/48596461/Atitudinea -Consumatorului )

2.2. COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI
“Termenul de comportamentul consumatorului se referă la comportamentul pe care
consumatorii îl manifestă în cercetarea pentru cumpărare, folosire, evaluare și părăsire a
produselor și serviciilor de la care ei se așteaptă să le satisfacă nevoile. Studiul comportamentului
consumatorului este studiul modului în care indivizii iau decizii în legătură cu cheltuirea
resurselor disponibile (timp, bani, efort) pentru bunuri de consum sau servicii. El include studiul
referitor la CE c umpără ei, DE CE cumpără, CÂND cumpără, UNDE cumpără, CÂT DE DES
cumpără, și CÂT DE DES FOLOSESC un anumit produs sau serviciu. ”(Plăiaș , 1997)
Comportamentul consumatorului implică studierea modului în care oamenii – fie
individual, fie în grupuri – dobând esc, utilizează, experimentează, aruncă și iau decizii cu privire
la bunuri, servicii sau chiar practici de viață, cum ar fi o alimentație social responsabilă și
sănătoasă.
Studiul comportamentului consumatorului include:
– modul în care consumatorii gândesc și se simt în legătură cu diferitele alternative (brand -uri,
produse, servicii și comercianți cu amănuntul);
– modul în care consumatorii gândesc și aleg între diferitele alternative;
– comportamentul consumatorilor în timpul cercetă rii și cumpărării;
– modul în care comportamentul consumatorilor este influențat de mediul lor de viață (colegi,
familie, cultură, mass -media, etc.);
– cum pot fi adaptate și îmbunătățite campanile de marketing pentru a influența mai eficient
consumatorul.
Aceste considerente sunt influențate de trei factori:

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

19
• Factori personali – interesele și opiniile unei persoane. Acestea vor fi afectate de datele
demografice cum ar fi vârsta, sexul, cultura, profesia, mediul de proveniență și așa mai departe.
• Factori psihologici – răspunsul fiecăruia la o anumită campanie d e marketing se va baza
pe percepțiile și atitudinile lor. Abilitatea unei persoane de a înțelege informațiile, perceperea
nevoii lor, atitudinea lor, toate vor juca un rol de influență.
• Factori sociali – grupuri de la egal la egal, de la familie și prieten i, la influența
social media. Acest factor include de asemenea, clasa socială, venitul și nivelul de educație.
(https://study.com/academy /lesson/what -is-consumer -behavior -in-marketing -factors -model –
definition.html )
Comportamentul consumatorilor se referă la studiul tendințelor de cumpărare a
consumatorilor . O persoană care merge pentru cumpărături nu ajunge neapărat să cumpere un
produs sau serviciu. Există mai multe etape prin care un consummator trece înainte ca, în cele din
urmă, să cumpere lucrurile disponible pe piață. Diverși factori, fie ei culturali, sociali, personali
sau psihologici, influențează decizia de cumpărare a co nsumatorilor. ( Cătoiu și Teodorescu, 1997 )
Există două modalități diferite care permit comercianților să înțeleagă consumatorii:
✓ Cercetarea primară – aceasta se referă la o metodologie de cercetare în care comercianții
interacționează direct cu, consumato rii și adună cât mai multe informații; informațiile sunt în
general colectate prin sondaje, chestionare, formulare de feedback, interviuri, etc;
✓ Cercetarea secundară – se referă adesea la a se baza pe informațiile colectate de alții la un
moment dat.
Studi ul comportamentului consumatorului n u numai că ajută la înțelegerea trecutului, ci și
la prezicerea viitorului. Factorii descriși în rândurile ce urmează, care țin de tendințele, atitudinea
și prioritățile oamenilor, trebuie s ă aibă importanță cuvenită de a înțelege destul de bine modelul
de cumpărare al consumatorilor.
✓ Campaniile de marketing – Publicitatea joacă un rol important în influențarea deciziilor de
cumpărare ale consumatorilor. Se știe că acestea generează o mare schimbare în cotele de piață ale
industriilor competitive prin influențarea deciziilor de cumpărare ale consumatorilor. Campaniile
de marketing realizate în mod regulat pot influența decizia de cumpărare a consumatorilor într -o
asemenea măsură încât să poată opta pentru o marcă față de a lta sau să se complacă în cumpărături
indulgente sau frivole. Campaniile de marketing, dacă sunt întreprinse la interval regulate, ajută
chiar să reamintească consumatorilor să facă cumpărături pentru produse sau servicii care nu sunt
chiar atât de interes ante; cum ar fi produsele de sănătate.
✓ Condițiile economice – Este cunoscut faptul că deciziile privind cheltuielile de consum
sunt puternic influențate de situația economică existent pe piață. Aceste lucru este valabil în special

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

20
pentru achizițiile de veh icule, case și alte aparate de uz casnic. Un mediu economic pozitiv este
cunoscut a face consumatorii mai încrezători și dispuși să cumpere, indiferent de datoriile lor
financiare personale.
✓ Preferințele personale – La nivel personale, comportamentul consu matorului este
influențat de diferite nuanțe de preferințe, non -preferințe, priorități și valori morale. În anumite
domenii dimanice, cum ar fi moda, alimentația și îngrijirea personal, punctul de vedere și opinia
personală a consumatorului în ceea ce priv ește stilul și distracția, pot devein factorul dominant de
influențare.
✓ Influența grupului – Primul grup influent este format din membrii familiei, rudele imediat
apropiate, prietenii sau colegii de clasă/muncă; grupul secundar influent, constând din veci ni și
cunoștințe, sunt văzuți a avea o influență mai mare asupra deciziilor de cumpărare ale unui
consumator.
✓ Puterea de cumpărare – Aceasta joacă un rol important în influențarea comportamentului
consumatorului. În general, consumatorii își analizează capacitatea de cumpărare înainte de a lua
o decizie de cumpărare a unui produs sau serviciu. Produsul poate fi excelent, dar dacă nu reușește
să satisfacă capacitatea de cumpărare a cumpărătorilor, va avea un impact mare asupra vânzărilor
sale.
(http://www.iresearchservices.com/5 -common -factors-influencing -consumer -behavior/ )
“Ca marketeri și viitori marketeri, este important să cunoaștem de ce și cum indivizii iau
deciziile lor de consum astfel încât putem pregăti decizii mai bune de marketing strategic. Fără
îndoială, marketerii care înțe leg comportamentul consumatorului au un mare avantaj competitive
pe piața produsului sau serviciului lor.” (Plăiaș , 1997)

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

21
CAPITOLUL III. STUDII ȘI CERCETĂRII LEGATE DE ATITUDINEA
CONSUMATORILOR FAȚĂ DE PRODUSELE ORGANICE VS. PRODUSELE
CONVENȚIONALE
Popularitatea produselor alimentare ecologice este în plină expansiune. Supermarket -urile
din toată lumea “postindustrială” concurează între ele pentru a oferi mai multă mâncare care să
garanteze că a fost produsă, depozitată și prelucrată fă ră adăugarea de produse chimice și
fertilizatori sintetici. ( Aaeker et. al., 1998 )
Modul consumului de alimente se schimbă rapid în zilele noastre datorită unor probleme
precum cele legate de mediu sau cu privire la valoarea nutrițională și problemele leg ate de
sănătate. Aspecte precum calitatea și siguranța alimentelor atrag interesul consumatorilor și
afectează comportamentul de cumpărare ( Aaeker et. al., 1998 ). Cercetarea privind preferințele și
cererea consumatorilor de produse organice atrage tot mai m ult interes academic. În majoritatea
studiilor, mulți consumatori denotă că au o preferință și un interes ecologic ( Aaeker et. al., 1998 ).
Deși conceptul de “alimente ecologice” pare a fi cunoscut de mulți consumatori, proporția acestora
în cazul achizițio nării de alimente ecologice în mod regulat, este scăzută (Fotopo ulos & Krystallis,
2002).
Preocuparea pentru sănătate, protecția mediului, rezidurile chimice din produsele
convenționale, valorile nutriționale, precum și gustul îmbunătățit și aroma produsel or ecologice,
sunt printre principalii factori care influențează comportamentul consumatorilor.Totuși,
preocuparea pentru sănătate apare ca fiind cel mai important motiv pentru cumpărarea și
consumarea alimentelor ecologice. Preocuparea pentru mediul încon jurător, deși nu este un aspect
prioritar, pare să afecteze, de asemenea, consumul de produse organice ( Aaeker et. al., 1998 ). La
rândul lui, și profilul socio -demografic influențează atitudinea și comportamentul consumatorilor
față de achiziția de produse ecologice. Atitudinea față de aceste produse este influențată în
principal de sexul, vârsta, venitul și nivelul de educație al consumatorului, dar și de prezența
copii lor într -o gospodărie (Fotopoulos & Krystallis, 2002 ).
În special, cumpărătorii de produse ecologice tind să fie mai tineri decât cei care nu
cumpără. Tinerii sunt mai conștienți de mediul înconjurător, dar sunt mai puțin dispuși să plătească
o sumă mai mare din cauza puterii lor de cumpărare mică, în timp ce persoanle ma i în vârstă sunt
mai conștiente d e sănătate și sunt dispuse să plăte ască un preț mai mare pentru alimentele
ecologice. Femeile par să fie mai interesate și sunt cumpărători mai frecvenți decât bărbații. În
ansamblu, atitudinea mai pozitivă față de produsel e organice a fost detectată la femei, spre
deosebire de bârbați. ( Fotopoulos & Krystallis, 2002 )

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

22
Educația a fost, de asemenea, raportată ca fiind un factor semnificativ în influențarea
atitudinii consumatorului față de produsele organice. Este mai probabil ca persoanele cu studii
superioaresă exprime o atitudine pozitivă față de aceste produse, să solicite mai multe informații
despre metodele de producție și procesare și sunt dispuși să plătească o sumă mai mare pentru
achiziționarea produselor organice . (Fotopoulos & Krystallis, 2002 )
Cererea pentru produsele ecologice pare să fie corelată în mod pozitiv cu venitul.
Gospodăriile cu venituri mai mari au mai multe șanse de a forma o atitudine pozitivă de cumpărare.
Venitul pare să afecteze, în principal, cant itatea de produse ecologice cumpărate și nu dorința
general ă de cumpărare. Gospodăriile cu venituri mai mari nu indică neapărat o probabilitate mai
mare de achiziție. (Fotopoulos & Krystallis, 2002)
Prezența copiilor într -o gospodărie a fost considerată ca fiind un factor principal în
influențarea pozitivă a atitudinii consumatorilor ecologici în materie de alimente, precum și în
comportamentul de cumpărare (Fotopoulos & Krystallis, 2002). Vârsta copi ilor poate fi
considerată un factor cheie, ceea ce înseamnă că, cu cât este mai mare vârsta copiilor din
gospodărie, cu atât este mai mică tendința de cumpărare .
Este recunoscut faptul că există numeroase bariere în calea difuzării produselor organice
pe piață. Cele mai frecvente bariere au fost subliniate în literatura de marketing care include
reticența consumatorului de a plăti în plus, atât în ceea ce privește suma de bani cât și în ceea ce
privește timpul și efortul. (Kotler, 1997 )
O repercusiune major ă în achiziționarea produselor organice este prețul mai mare
comparativ cu preț urile produselor convenționale. Printre factorii care par a afecta dorința
consumatorilor de a cumpăra produse organice, sunt calitatea și neîncrederea în certificarea
produsulu i și a mărcii (Krystallis & Chryssohoidis, 2005). Un alt obstacol în calea extinderii
alimentelor ecologice pe piață, este faptul că, consumatorii sunt mulțumiți cu produsele alimentare
convenționale consum ate, iar adesea este sugerat că produsele ecologic e au o disponibilitate
limitată . Cele două principale obstacole în cale achiziționării alimentelor ecologice par să fie
diferența de preț existent și disponibilitatea limitată (Krystallis & Chryssohoidis, 2005 ).
Consumul de alimente, în majoritatea țărilor dezvoltate, a atins un punct de saturație în
termeni de cantitate, iar alegerile alimentare sunt mai largi decât în trecut. Rezultatul este un
consum mai diversificat. În acest mediu saturat al pieței, canalele de distribuție, activitățile de
marketing, strategiile de diversificare și calitatea alimentelor sunt din ce în ce mai importante. În
plus, consumatorii au devenit mai preocupați de alimentația și sănătatea lor, dar și de calitatea
produselor alimentare pe care le consumă.

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

23
Deși atributele as ociate cu alimentele ecologice pot să fie dificil de identificat numai prin
inspecția vizuală, cei mai mulți consumatori cumpără produse ecologice din cauza percepției că
aceste produse au atribute unice (și, în unele c azuri, superioare) comparativ cu cele obișnuite. Pe
de altă parte, un motiv major pentru care unii consumatori nu cumpără alimente ecologice este
legat de o percepție că astfel de alimente nu sunt mai bune decât alternativele lor convenționale.
Prin urmare , există interesul continuu și dezbaterea dacă produsele cultivate organic sunt
superioare sau diferite de cele convenționale. ( Lampkin, 1990 )
Mai multe studii au evaluat dacă există diferențe între alimentele organice și cele
convenționale din perspectiv a producătorului (sau a ofertei) și cea a consumatorului (sau partea de
cerere). Anchetele privind oferta se concentrează, de obicei, pe randament, pe prețul
producătorului și profitabilitate. În contrast, au fost investigate și studiile privind cererea și
preferințele consumatorilor. (Lampkin, 1990)
Atributele non economice pe care consumatorii le iau în considerare atunci când compară
produsele ecologice cu cele convenționale, sunt atribute precum cele nutritive, senzoriale și de
siguranță alimentară. Aces tea îi influențează consumatorului alegerea între alimentele organice
sau cele convenționale. Multe studii au comparat produsele organice și convenționale utilzând
astfel de atribute. Deși cumpărătorii leagă, în general, producția de calitate cu aspectul său,
aspectul tinde să fie mai puțin important pentru consumatorii cu o preferință înaltă pentru
produsele ecologice (Naresh, 2003 ).
Gustul produsului (aroma), prospețimea și durata de conservare sunt alte caracteristici pe
care cumpărătorii le c onsideră ca fiind importante. Există dovezi empirice contrastante despre rolul
pe care gustul, prospețimea și forma de depozitare le joacă în formarea deciziei consumatorului.
De exemplu, unele studii au arătat că, consumatorii nu percep nici o diferență î ntre gustul
produselor organice comparativ cu alternativele convenționale, în timp ce alte studii arată că
produsele ecologice prezintă un gust mai bun. Diferențele și concluziile privind gustul și
prospețimea, par a fi legate de existența obiceiurilor de cumpărare a alimentelor. (Naresh, 2003 )
Cunoștințele și conștientizarea consumatorilor asupra produselor ecologice vor continua să
fie importante pe piață din două privințe. În primul rând, există încă un segment al pieței potențiale
care nu este încă info rmat despre produsele ecologice. De exemplu, într -un studiu din SUA s -a
arătat că lipsa cunoștințelor și a gradului de conștientizare a fost considerat motivul principal
pentru care consumatorii nu cumpără produse ecologice, 59% dintre respondenți au indic at că nu
au luat în considerare niciodată consumul de produse ecologice deoarece nu cunosc nimic despre
ele. O a doua dimensiune a puzzle -ului de cunoaștere și conștientizare este faptul că persoanele
care nu iau în considerare produsele ecologice, dar pot avea o cunoaștere generală despre ele, nu

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

24
au suficiente informații pentru a diferenția în mod clar atributele unice ale produselor organice de
alternativele obișnuite. ( Fotopoulos & Krystallis, 2002 )
În concluzie, cunoștințele și conștientizarea cu privir e la produsele organice pot afecta
atitudinea și percepțiile și, în cele din urmă, deciziile de cumpărare.

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

25

PARTEA A II A. MATERIALUL ȘI METODA DE CERCETARE
CAPITOLUL IV. MATERIAL DE CERCETARE
4.1. MATERIALUL CERCETAT – SCURTĂ PREZENTARE A JUDEȚULUI CLUJ
Cluj-Napoca, până în 1974 și în limbajul cotidian Cluj, este municipiul de reședință al
județului Cluj, Transilvania, România. Din 1790 până în 1848 și din 1861 până în 1867 a fost
capitala oficială a Marelui Principat al Transilvaniei. ( https://ro.wikipedia.org/wiki/Cluj -Napoca )
Din punct de vedere geografic, se află la distanțe aproximativ egale de București (458
kilometri), dar și de alte capitale europene precum Budapesta (460 kilometri) sau Belgrad (464
kilometri). Est e situat pe valea râului Someșul Mic, orașul fiind considerat, neoficial, capitala sau
inima regiunii istorice Transilvania. Hotarele municipalității cuprind o arie de 179,5 kilometri
pătrați. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Cluj -Napoca )
La recensământul din 2011, Cluj -Napoca era, ca populație, al doilea oraș al României, fiind
printre puținele orașe care au înregistrat o creștere de la ultima cifră înregistrată (317,953 de
locuitori) la recensământu l din 2002. Conform acestui recensământ, 324,576 oameni locuiau în
cadrul limitelor orașului. Majoritatea locuitorilor sunt români (75,71%). Principalele majorități
sunt cele de maghiari (15,27%) și romi (1,01%). Pentru 7,14% din populație nu est e cunoscut ă
apartenența etnică. (Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune ”, Institutul
Național de Statistică din România, 2013 )
Zona metropolitană Cluj -Napoca are o populație de 411,379 de oameni, pe când populația
zonei periurbane depășește 420,000 de locuitori.
Potrivit unei estimări din 2007, furnizată de Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor,
orașul găzduiește o populaț ie vizibilă de studenți și alți non -rezidenți în medie de peste 20,000 de
oameni pe an în perioada 2004 -2007 . Orașul este unul dintre cel e mai importante centre academi ce,
culturale, industriale și de afaceri din România. În anul 2015, Cluj -Napoca a fost C apitala
Europeană a Tineretului. ( http://www.cluj2015.eu/ )
Populația activă din punct de vedere economic a orașului a fost în 2016 de 330,923 de
persoane. Cluj-Napoca are una din cele mai dinamice economii din România, principalele atuuri
deținute fiind forța de muncă specializată, infrastructura transportului foarte bine dezvoltată,
potențialul turistic, mediul de afaceri dinamic și rata scăzută a șomajulu i, care se situează sub 3%.
(ANOFM – “Principalii indicatori statistici la nivelul lunii Ianuarie 2017 ”

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

26
CAPITOLUL V. METODA DE CERCETARE
5.1. METODA DE CERCETARE
Scop ul general al cercetăr ii de față fost acela de a studia obiceiurile de cumpărare și consum
de produse organice și convenționale al populației cercetate , prin determinarea diferențelor din
punct de vedere al comportamentului și atitudinii, motivele și opiniile consumatorilor față de
acestea.
S-a utilizat studiul descriptiv, care are rolul de a descrie fenomenul de marketing, de a
caracteriza opiniile respondenților în legătură cu aspectele studiate și, pe această bază a face
predicții cu privire la manife starea fenomenelor de marketing, prin interme diul aplicării unui
chestionar (Anexa 1) , format din 21 de întrebări, în mediul online.
Cercetarea de marketing constituie un proces complex, care poate fi definit ca fiind :
“activitatea formală prin intermediul căreia, cu ajutorul unor concepte, metode ș i tehnici
științifice de investigare se realizează specificarea, măsurarea, culegerea, analiza și interpretarea
informațiilor de marketing, destinate conducerii unității economice pentru cunoașterea mediului
în care funcționează, identificarea oportunități lor, evealuarea alternativelor acțiunilor de
marketing și a efectelor acestora.” (Aaker et. al ., 1998)
Potrivit Societății Europene pentru Opinii și Cercetări de Marketing (ESOMAR) –
“cercetarea de marketing este funcția care leagă consumatorul, clientul și publicul de
responsabilul de marketing prin intermediul informațiilor, informații folosite pentru a identifica
și define oportunitățile și problemele de marketing; pentru a genera, perfecționa și evalua
acțiunile de marketing; pen tru a îmbunătăți întelegerea procesului de cercetare și modalități prin
care se pot eficientiza activitățile de marketing. ” (Naresh , 2007)
Importanța cercetării în procesul de adoptare a deciziilor de marketing se regăsește în
numeroase definiții elaborat e în ultimele decenii. Se consider ă că cercetarea de marketing este un
set de tehnici și princip ii pentru culegerea, înregistrarea, analiza și interpretarea sistematică a
datelor care îi pot ajuta pe decidenții implicați în domeni ul marketingului bunurilor , serviciilor sau
ideilor. (http://www.rasfoiesc.com/business/marketing/CE -ESTE -CERCETAREA -DE-
MARKETIN18.php )
Varietatea definițiilor date de specialiștii în domeniu este mare, însă principalele aspecte
pe care le sublinează aceste definiții sunt următoarele:
✓ Rolul cercetării – o situație decizională care ne impinge spre opțiunea de a proiecta și
realiza o cercetare de marketing pentru identific area necesității de soluționare a unei probleme

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

27
critice , sau pentru valorificarea unei oportunități. Informațiile obținute prin cercetare vor reduce
incertitudinea și riscul asociat adoptării deciziilor.
✓ Caracterul procesual – un ansamblu de activități in tercorelate prin succesiunea precisă a
acestora, etape ale unui proces sistematic; este necesară specificarea, măsurarea, culegerea,
analiza, interpretarea și comunicare informațiilor.
✓ Obiectivitatea cercetării – trebuie să ofere solicitantului informații reale și exacte care să
redea părerea, gândirea și nevoile reale ale participanților la acțiunea cercetării de marketing, fără
a influența însă, părerile personale ale cercetătorului.
(http://www.rasfoiesc.com/business/marketing/CE -ESTE -CERCETAREA -DE-MRKTG8.php )
În esență, cercetarea de marketing, ne ajută să luăm deciziile corecte, fie că sunt acestea
cu, caracter general sau decizii cu carater specific. De aceea , cercetarea de marketing se mai poate
definii ca ca fiind o modalitate de a obține informații pentru a fi valorificate în procesul decizional.
(Drăgan și Demetrescu , 1996)
Cercetările de marketing urmăresc să identifice, atât pentru piața internă, cât și pentru piața
externă, cine sunt cumpărătorii incerți, unde, când și cum sunt vândute produsele, în ce cantități și
cine le desface. Cercetările de marketing descoperă noi se gmente de piață internă sau externă în
care pot fi vândute produsele sau sugerează fabricarea unor produse mai performante, pentru aceste
segmente.
(https://se -b.spiruharet.ro/images/secretariat/2015 -2016/mk -2015se/Cercetari_de_marketing_1.pdf )
La nivelul activității de marketing, nevoia de informații derivă și din tendințele de evoluție
actuale a pieței bunurilor materiale:
a) De la nevoile client ului la dorințele sale – odată cu, creșterea veniturilor consumatorilor,
aceștia devin mai atenți cu produsele achiziționate;
b) De la concurența în sfera prețurilor la concurența în afara prețului – odată cu utilizarea a
tot mai multă brand -uri, diferențiere a produselor, publicitate și promovarea vânzărilor ,
consumatorii au nevoie de mai multe informații privind eficiența acestor instrumente de marketing;
c) De la un marketing local la unul național (și mai departe, la unul global) – directorii de
marketing, oda tă cu, curerirea de noi piețe și arii teritoriale, au nevoie tot mai mult de informații
privind aceste noi cuceriri, aceste noi piețe. (Kotler , 1997)
Protocolul este documentul care descrie metoda studiului propus, justificarea obiectivelor,
de la ipoteză până la constrângerile metodologice și care definește condițiile de realizare și
desfășurare.
În acest capitol s -a propus un plan de protocol, elabor area acestuia respectând principalele
faze ale cercetării de marketing, care potrivit lui Pop, 2004, cuprinde cinci pași esențiali.

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

28

Figura 5.1 .1 – Fazele cercertării de marketing

5.2. DEFINIREA PROBLEMEI ȘI OBIECTIVELOR CERCETĂRII
“Dintre toate elementele unui proiect de cercetare de marketing, nici unul nu este atât de
important pentru satisfacerea nevoilor consumatorului cum este definirea problemei cercetării în
mod adecvat și cu acuratețea necesară. Tot efortul, timpul și banii cheltuiți vor fi in zadar dacă
aceasta nu este înțeleasă corect și nu este bine definită .” (Kotler, 1997)
Când fenomenele cerceta te au legătură și se referă la comportamentul uman, definirea
precisă și exacta a obiectivelor cercetării devin și mai importante.
În România piața produselor organice este în continuă creștere, însă procesul decisional al
consumatorilor care cumpără prod use organice este influențat de mai multe aspecte, precum cele
culturale, sociale, personale și psihologice. Psihologia vânzării este o zonă cheie a
1. DEFINIREA PROBLEMEI ȘI
OBIECTIVELOR CERCETĂRII
2. ELABORAREA PLANULUI DE CERCETARE
Calendarul
cercetării

3. CULEGEREA
4. ANALIZA DATELOR
5. PREZENTAREA REZULTATELOR
Instrumente
de cercetare

Metode de
culegere a
datelor
Planul de
eșantionare

Surse de
informații

Metode de
contact

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

29
comportamentului consumatorului și constă în mai mulți factori, spre exemplu, factorii
psihologici, care includ percepția, învățarea sau cunoașterea, opiniile și atitudinile, precum și
motivația. ( Kotler, 1997 )
Obiectivele principale ale cercetării studiului actual, urmăresc, în primul
rând, comportamentul consumatorilor privind cumpărarea și consumul de pr oduse organice și
convenționale – cunoașterea procentului consumatorilor de produse organice și produse
convențioanale, determinarea motivului pentru care consumă produse organice sau convenționale
și frecvența consumului; în al doilea rând, obiceiurile de cumpărare – locul de cumpărare a
produselor organice, frecvența de cumpărare, ce influențează consumatorul în momentul
cumpărării, măsura influenței calității și prețului în momentul cumpărării; nu în ultimul rând
urmăresc și caracteristic ile populației studiate – sexul respondențiilor, categoria de vârstă, mediul
de proveniență și categoria de venit a acestora.
Acestor obiective le asociem niște ipoteze, care vor fi studiate prin cercetare. O ipoteză
este de fapt, o soluți e pentru un obie ctiv, pe care o formulăm pornind fie de la rezultatele unor
cercetări anterioare, fie dintr -un studiu sau din experiență.
Ipotezele cercetării:
• Atitudinea și comportamentul consumatorilor sunt influențate în principal de profilul
socio -demografic;
• Consumul produselor organice în detrimentul alternativelor convenționale variază în
funcție de prețul, disponibilitatea și gustul acestora;
• Motivul cumpărării produselor organice este calitatea acestora și grija față de sănătate;
• Importanța aspectului și ambalajului, dar și promovarea, este un factor important în decizia
cumpărării produselor convenționale de către consummator;
• Lipsa de informare și cunoaștere a ceea ce înseamnă un produs organic, sunt principalele
motive pentru care consumat orii nu cumpără aceste produse;
• Prețul ridicat al produselor organice este un efect ce influențează negativ decizia de
cumpărare a consumatorului.

5.3. ELABORAREA PLANULUI DE CERCETARE
În vederea elaborării planului d e cercetare , în lucrarea de față s -a folosit d iagram a Gantt ,
unul din tre cele mai des întâlnite instrumente de planificare a proiectelor ; ea a fost inventată de

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

30
Henry L. Gantt, inginer și sociolog american. Aceasta descrie etapele și durata de d esfășuare ale
acestora. (Tabel 5.1 )
Tab. 5.1
Diagrama Gantt
2017 2018
Nr. Crt. Activități Oct Nov Dec Ian Feb Mar Apr Mai Iun
1 Stabilirea temei
2 Selecția, analiza și
organizarea surselor
de informare
3 Documentarea și
cercetarea
bibliografică
4 Elaborarea cadrului
metodologic, testarea
și dezvoltarea
instrumentelor de
cercetare
5 Aplicarea
instrumentelor și
colectarea datelor
6 Prelucrarea, analiza și
interpretarea datelor
7 Redactarea lucrării
8 Revizuirea lucrării
9 Întâlniri cu
coordonatorul

5.3.1. Calendarul cercetării
Cercetarea bibliografică s -a realizat din luna Noiembrie a anului 2017 până în Martie a
anului 2018; e laborarea cadrului metodologic, testarea și dezvoltarea instrumentelor de cercetare
a avut loc în perioada Ianuarie – Aprilie 2018, iar redactare lucrării a început în luna Februarie a
anului 2018.

Tab. 5.2
Calendarul cercetării
ETAPA CERCETĂRII PERIOADA DE DERULARE
Concepere draft chestionar 23 – 25 Aprilie 2018

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

31
Pretestare draft chestionar 26 – 27 Arpilie 2018
Publicare online chestionar 27 Aprilie 2018
Colectare date 27 Aprilie – 28 Mai 2018
Creare bază de date 28 – 29 Mai 2018
Analiz ă date 28 – 31 Mai 2018

5.3.2. Surse de informații
Cercetarea se bazează pe infor mațiile oferite de respondenți privind atitudinea și
comportamentul lor față de consumul și modul de cumpărare a produselor organice și
convenționale. Totodată, ca surse de informații, au fost cărțile de specialitate, studiile, publicațiile
și articolele străine, dar și internetul, prin site-uri prec um cel al Primăriei Cluj -Napoca sau al
Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, site -uri cu date statistice: Institutul Național de
Statistică, Euromonitor Internationalsau Eurostat.
5.3.3. Planul de eșantionare
Pentru c ercetarea atitudinii și comportamentului consumatorului față de produsele organice
și cele convenționale, s -a avut în vedere un eșantion cu o mărime de 129 de subiecți din județul
Cluj. Din punct de vedere al mediului de proveniență, 74,4% dintre respondenți au domicili ul în
mediul urban, iar 25,6% în mediul rural. Respondenții fac parte din intervalul de vârstă 18 și peste
60 de ani, 39,5% fâcând parte din segmentul 18 -25 de ani, 24,8% din segmentul 26 -30 ani, 20,9%
segmentul 31 -40 de ani,11,6% din segmentul 41 -50 de an i, 2,3% și 0,8% din segmentul 51 -60 de
ani și respectiv, segmentul peste 60 de ani. Din punct de vedere al sexului respondențiilor,
eșantionul este format din 76% femei și 24% bărbați.
5.3.4. Metode de culegere a datelor
Metoda de culegere a datelor și informațiilo r a fost realizată pe baza unei anchete, efectuat e
100% prin intermediul mediului online , aplicat ă în județul Cluj . S-a ales această metodă de
cercetare deoarece ea ne oferă posibilitatea de a culege datele și informațiile direct de purtătorul
acestora într -un timp relativ scurt și fără costuri. Ancheta s-a realizat prin elaborarea unui
chestionar de 21 de întrebări, pe un eșantion de 129 de respondenți.
Ancheta sociologică este metoda ce mai utilizată în cercetarea sociologică, fiin d și cea mai
cunoscută. Literatura de specialitate cuprinde numeroase încercări de definire a acestei metode ,
unele dintre acestea spunând:
“Ancheta are drept scop căutarea de informații referitoare la un grup social dat (un stat,
un grup etnic, o regiune, o clasă social). Aceste informații trebuie să poată fi prezentate sub formă
cuantificabilă .” (Javeau, 1970)

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

32
Ancheta sociologică include, ca și categorie, sondajul. Sondajele sunt anchete pur și
simplu, dar trebuie efectuate de profesioniști. Acestea se ocupă, în special, cu descrierea opiniilor.
(http://www.scritub.com/stiinta/drept/Ancheta33583.php )
5.3.5. Instrumente de cercetare și elaborarea chestionarului
Instrumentul utilizat a fost un chestionar (Anexa 1) format din 2 1 de în trebări, grupate pe
3 secțiuni:
1) Profilul socio-demografic al respondenților;
2) Comportamentul de cumpărare al consumatorilor de produ se organice și convenționale;
3) Percepția consumatorilor asupra caracteristicil or produselor organice și cele convenționale.
Chestionarul a fost pretestat pe un eșantion de 5 persoane pentru a verifica gradul de
înțelegere a întrebărilor și termenilor utilizați și pentru a determina dacă există întrebări care induc
răspunsul sau care pot fi inte rpretate diferit de către respondenți.
În cadrul chestionarului au fost utilizate mai multe tipuri de întrebări, precum:
• Întrebări de identificare, care permit realizarea unei caracterizări mai bune a respondenților
(vârsta, sexul, profilul socio -profesio nal, nivelul de studii, veniturile);
• Întrebări factuale de comportament, care permit obținerea de date și informații despre
comportamentul de cumpărare ( frecvența și locul de cumpărare);
• Întrebări de opinie și atitudini, care arată atitudinea consumatorul ui față de produsele
organice și convenționale (criteriile și caracteristicile după care se ghidează – etichetă, ambalaj,
disponibilitate; calitate, informatiile de pe etichetă, promovarea și trend -ul actual; care consideră
că sunt avantajele consumului de produse organice).
Pentru formarea tipului de întrebări prezente în chestionar, s -au folosit următoarele metode
de clasificare :
• Întrebări deschise precodificate – întrebări adresate sub formă deschisă, cu o listă de
variante de unde respondenții pot alege varianta potrivită sau opțiunea “altele” când variantele
existente nu sunt suficiente;
• Întrebări închise de natură dihotomică (două posibilități de răspuns), multidihotomice cu
răspuns unic (o singură posibilitate de răspuns dintr -o listă mai lungă de var iante);
• Întrebări închise de natură multidihotomică cu răspuns multiplu (mai multe variante de
răspuns posibile dintr -o listă).
Pentru succesul sondajului (chestionar aplicat exclusive online), întrebările deschise
postcodificate nu au fost utilizate din c auza timpului și interesului pe care o persoană îl acordă
unui astfel de interviu. (Tabel 5.3)
Tab. 5.3

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

33
Clasificare întrebărilor utilizate în cadrul chestionarului
Nr.
Tipul întrebării Numărul întrebării (Anexa 1 )
A. În funcție de tipul informației
1. Întrebări factuale de comportament 1, 2, 3, 5
2. Întrebări de identificare 16, 17, 18, 19, 20, 21
3.
Întrebări de opinii și atitudini 4, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14,
15
B. În funcție de tipul întrebărilor
1. Deschise -precodificate 3, 9
2. Închise – dihotomice 1, 18, 19
3. Închise – cu răspuns unic 1, 2, 5, 7, 8, 10, 14, 16, 17, 18,
19, 20, 21
4. Închise – cu răspuns multiplu 3, 4, 6, 9, 11, 12, 13, 15

În prima parte a chestionarului s -a urmărit comportamentul de cumpărare a consumatorului
(întrebările 3, 4, 5, 6, și 7 ), de unde preferă acesta să achiziționeze produsele pe care le consumă
(supermarket, hypermarket, magazine specializate, piețe agroalimentare etc.), după ce criterii și
caracteristi ci se ghidează atunci când adoptă decizia de cumpărare (ambalaj, gust, raport preț –
calitate, valabilitate, disponibilitate, etc.), dar și prețul pe care este dispus să -l plătească săptămânal
pentru achiziția de produse.
În a doua parte (întrebările 8 -15), aspecte precum informarea cu privire la produsele
organice a consumatorului sau importanța anumitor caracteristici a produselor și motivele pentru
care ar lua în considerare consumul produselor organice și convenționale, au avut rolul d e a
determina percepția consumatorilor asupra caracteristicilor produselor organice și cele
convenționale.
În ultima parte a chestionarului s -a urmărit profilul respondenților (vârsta, sexul, venitul
lunar, nivelul de educație și mediul de proveniență) pen tru a putea observa și analiza datele socio –
demografice ale acestora.
5.3.6. Metode de contact
Metoda de contact utilizată a fost internetul, unde cu ajutorul formularului GOOGLE forms
s-a realizat și aplicat chestionarul.

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

34
5.4. CULEGEREA DATELOR
Tema prezentei cercetării este Atitudinea și comportamentul consumatorilor asupra
produselor organice și convenționale , având ca scop principal motivele și criteriile care determină
atitudinea și comportamentul consumatorilor în ceea ce privește consumul și dec izia de cumpărare
a produselor organice și convenționale de către consumator. Pentru elaborarea acestei cercetări s –
a utilizat ca metodă de cercetare ancheta sociologică, iar ca instrument de cercetare folosindu -se
chestionarul.
Ancheta sociologică este o metodă complexă de cunoaștere , care poate fi utilizată atât în
cercetările cantitative, cât și în cele calitative, oferind informații despre caracteristicile socio –
demografice, atitudinile, opiniile, intențiile și comportamentele subiecților analizați. (P op, 2004)
Chestionarul este instrumentul de cercetare format dintr -o serie de întrebări și alte solicitări
cu scopul de a adun a informații de la respondenți .
Cercetarea de față este una cantitativă , deoarece datele acestei cercetări ne ajută să scoatem
în evidență anumite comportamente și caracteristici , atitudini și stilul de viață, toate pe baza
răspunsurilor oferite de respondenți în cadrul completării chestionarului . (Bîrsan M., 2011)
5.5. ANALIZA DATELOR
Analiza datelor înseamnă aplicarea un or metode de prelucrare a datelor, testarea ipotezelor.
Pentru aceasta, datele s -au prelucrat cu ajutorul unor metode precum: metode st atistice și analiza
calitativă .
Analiza statistică ne ajută la adunarea și prelucrarea datelor, analiza și prezentarea lor sub
formă de tabele, grafice, diagrame sau interpretare și formularea concluziilor, iar metoda calitativă
ne ajută să găsim semnificația acestor prelucări statistice . Totodată, s -a folosit și metoda frecvenței
absolute, dar și metoda frecveței relative.
Frecvența absolută se determină prin cuantificarea observațiilor pentru fiecare variantă a
variabiliei.
∑(𝑛𝑗)𝑛
𝑗=1
Formula 5.1 – Frecvența absolută
𝒏𝒋 – frecvențele absolute ale variantelor
n – volumul eșantionului

Frecvența relativă se determină prin raportarea fiecărei frecvențe absolute la volumul
eșantionului și se va înmulți cu 100 pentru a se exprima în procente. (Dumitraș, 2018)

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

35
∑𝒇𝒋=1, 𝑛
𝑗=1𝑛𝑗
n=𝒇𝒋
Formula 5.2 – Frecvența relativă
𝒇𝒋 – frecvențele relative ale variantelor
𝒏𝒋 – frecvențele absolute ale variantelor
n – volumul eșantionului

Valoarea medie se determină în funcție de modul în care sunt organizate datele.
𝑥̅=∑𝑥𝑗
𝑛
Formula 5.3 – Valoarea medie
𝒙𝒋 – variabila eșantionului
n – volumul eșantionului

5.6. PREZENTAREA REZULTATELOR
Rezultatele vor fi prezentate sub formă de interpretare pe baza datelor obținute. Rezultatele
prelucrării datelor și analizei acestora se referă la verificarea ipotezelor, iar interpretarea lor va fi
raportată la obiectivele stabilite. Pe baza rezultatelor se vor stabili anumite tendințe și anumiți
factori de influență pentru evoluția f enomenului analizat.

PARTEA A III A. REZULTATE ȘI DISCUȚII
CAPITOLUL VI. ANALIZA REZULTATELOR PRIVIND PROFILUL SOCIO –
DEMOGRAFIC AL RESPONDENȚILOR

6.1. VÂRSTA RESPONDENȚILOR
Analiza profilului socio -demografic al respondenților s -a realizat în urma într ebărilor
adresate acestora, întrebări despre vârsta, sexul, mediul de proveniență, venitul, ocupația actuală
și ultimele studii absolvite. Au răspuns întrebărilor chestionarului (Anexa 1) 129 de persoane de
pe raza județului Cluj.
Respondenții s -au împărț it în 6 categorii de vârstă:
➢ 18-25 de ani – 39,5% (51 de persoane);

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

36
➢ 26-30 de ani – 24,8% ( 32 de persoane);
➢ 31-40 de ani – 20,9% (27 de persoane);
➢ 41-50 de ani – 11,6% (15 persoane);
➢ 51-60 de ani – 2,3% (3 persoane);
➢ Peste 60 de ani – 0,8% (1 persoană).
Pe bază acestor date se poate observa că respondenții cuprinși în intervalul 18 -25 de ani,
cu o pondere de 39,5%, sunt majoritari, fapt care indică, că tinerii au acces la mai multe informații
decât celelalte categorii de vârstă, în ceea ce privește consumul de produse organice și
convenționale. Aceștia sunt urmați de categoriile de vârstă cuprins în intervalul 26 -30 de ani, cu o
pondere de 24,8%, respectiv intervalul 31 -40 de ani, cu 20,9%.
Studiile de specialitate din alte țări au arătat că , în special, cumpărătorii de produse
ecologice tind să fie mai tineri decât cei care nu cumpără, deoarece aceștia sunt mai conștienți de
mediul înconjurător, însă persoanele mai în vârstă sunt mai conștiente de sănătatea lor.

Figura 6.1 .1 – Vârsta respondenților chestionarului

39.50%
24.80%
20.90%
11.60%
2.30%0.80%
0.00%5.00%10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%40.00%45.00%
18-25 ani 26-30 ani 31-40 ani 41-50 ani 51-60 ani peste 60 aniProcentVârsta respondenților

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

37
6.2. SEXUL RESPONDENȚILOR
Respondenții majoritari au fost femeile (98 de femei), cu o pondere de 76% față de
respondenții bărbați (31 de bărbați), cu o pondere de 24%. Acest lucru nu face decât să indice
faptul că pers oanele de gen feminin cunosc mult bine avantajele consumului de produse organice
în detrimentul celor convenționale, și să susțină afirmațiile multiplelor studii (Lea & Worsley,
2005) care au spus că femeile par să fie în general mai interesate și sunt cum părători mai frecvenți
decât bărbații, iar atitudinea lor este în general mai pozitivă față de produsele organice.

Figura 6.2 .1 – Sexul respondenților chestionarului

6.3. MEDIUL DE PROVENIENȚĂ
Mediul de proveniență a consumatorilor influențează foarte mult comportamentul lor
asupra consumului de produse organice. Este dovedit faptul că, persoanele din mediul urban au
acces la informații mai multe decât cei din mediul rural, lucru care influențează atitudinea lor cu
privire la produse le organice și convenționale . Procentajul de răspuns al respondenților de mediul
urban a fost de 74%, iar cel din mediul rural de 26%.

Masculin
24%
Feminin
76%Sexul respondenților
Masculin Feminin

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

38

Figura 6.3 .1 – Mediul de proveniență a respondenților chestionarului

6.4. VENITUL LUNAR AL RESPONDENȚILOR
În figura prezentată mai jos, putem observa media veniturilor lunare ale respondenților.
Majoritatea, cu o pondere de 48%, au un venit lunar de peste 2000 lei, ceea ce ne arată că venitul
mediu pe membru de familie este unul bun, consumatorii permițându -si achiziți onarea de produse
organice, care tind să fie mai scumpe față de cele convenționale.
Studiile ne arată că cererea pentru produsele ecologice este corelată cu venitul. Este mai
probabil ca o gospodărie cu venituri mai mari să își formeze o atitudine pozitiv ă de cumpărare,
față de una cu venituri mici. Veniturile mici afectează, în general, cantitatea de produse ecologice
de cumpărare.

Mediul rural
26%
Mediul urban
74%Mediul de proveniență al
respondenților
Mediul rural Mediul urban

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

39

Figura 6.4 .1 – Venitul lunar al respondenților chestionarului

6.5. A CTUALA OCUPAȚIE A RESPONDENȚILOR
Statutul socio -profesional al respondenților majoritari a fost acela de angajat, cu o pondere
de 60,5%, urmați de elevi și studenți, cu o pondere de 24%. Proncentajul mare al respondenților
salariți este un aspect favorabil, deoarce acesta ne arată o stabi litatea financiară a consumatorilor,
fapt care permite acestuia să achiziționeze mai ușor produse organice.

Figura 6.5 .1 – Ocupația actuală a respondenților chestionarului

Sub 1200 lei
15%
Între 1200 -1500
lei
18%
Între 1500 -2000
lei
19%Peste 2000 lei
48%Venitul lunar al respondenților
Sub 1200 lei Între 1200-1500 lei Între 1500-2000 lei Peste 2000 lei
Elev/Student
24%
Angajat
60.50%Antreprenor
4.70%Casnic
1.60%Șomer
0.80%Pensionar
1.60%Liber
profesionist
7%Ocupația actuală a respondenților
Elev/Student
Angajat
Antreprenor
Casnic
Șomer
Pensionar
Liber profesionist

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

40
6.6. ULTIMELE STUDII ABSOLVITE ALE RESPONDENȚILOR
Nivelul de educație al consumatorilor s -a identificat pe baza unor răspunsuri simple la
întrebarea “Ultimele studii absolvite?”. Sa observant faptul că majoritare respondenților, 91 de
persoane (70,5%), au ca studii absolvite, studiile superioare, fapt din care rezultă că sunt un grup
educat. Respondenții cu studii medii (liceu, școală postliceală) sunt în proporție de 28,7%.
Multe studii au indicat faptul că un factor semnificativ în influențarea atitudinii
consumatorului față de produse organice este edu cația. Persoanele cu studii superioare exprimă o
atitudine mai pozitivă față de aceste produse și solicită mai multe informații despre ceea ce
consumă.
Figura 6.6 .1 – Ultimele studii absolvite ale respondenților chestionarului

Studii primare
1%
Studii medii
29%
Studii
superioare
70%Ultimele studii absolvite ale respondenților
Studii primare Studii medii Studii superioare

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

41
CAPITO LUL VII. ANALIZA REZULTATELOR PRIVIND
COMPORTAMENTUL DE CUMPĂRARE AL CONSUMATORILOR DE
PRODUSE ORGANICE ȘI CONVENȚIONALE
7.1. PRODUSELE ORGANICE
Prima întrebare din chestionar chestionează respondenții dacă sunt sau nu, consumatori de
produse organice. Răs punsurile au arătat că majoritate respondenților sunt consumatori de produse
organice, cu o pondere de 79% (102 de persoane).

Figura 7.1 .1 – Procentul respondenților consumatori de produse organice a chestionarului

7.2. LOCUL DE ACHIZIȚIE A PRODUSELOR CONSUMATE
După cum se poate observa în graficul de mai jos, p rintre preferințele locului de achiziție
a produselor consumate, răspunsurile respondenților au fost majoritare în ceea ce privește
supermarketul/ hipermarketul cu o pondere de 92,2%, urmat de piețele agroalimentare 61,2%.
Supermarket -urile sunt mai la înd emâna consumatorilor, aceștia preferându -le pentru diversitate
sortimentală oferită și pentru că atunci când merg la cumpărături pot achiziționa mai multe
categorii de produse din același loc.
Ponderea relativ mare, în ceea ce privește piețele agroalimentare, ne ridică anumite semne
de întrebare cu privire la cât de informat este consumatorul despre ceea ce înseamnă un produs
organic. Doar pentru că un produs este vândut într -o piață agroaliment ară, nu înseamnă automat
că acesta este organic. Fără prezența siglei “ae”, acesta nu poate fi catalogat drept ecologic.
DA
79%NU
21%Procentajul respondenților consumatori de produse
organice
DA NU

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

42
În comparație cu România, în Grecia principalul canal de distribuție a alimentelor organice
sunt magazinele specializate cu o pondere estimativă de 60%, în timp ce supermarket -urile abia
ating o cotă de 40%. (Hellenic Ministry of Agriculture, 2008)

Figura 7.2 .1 – Locul de achiziție preferat al respondenților chestionarului

7.3. CRITERIILE DE ACHIZIȚIONARE
“Când adoptați decizia de a achiziționa un produs alimentar, după ce criteriu vă ghidati? ”
aceasta este întrebarea care ne arată ce anume influențează un consumator atunci când cumpără un
produs alimentar.
Calitatea este cea mai important criteriu de achiziție cu o pondere 85,3%, u rmată de preț
care are o pondere de 56,6% și gust cu 55,8%. Studiile au arătat că, majoritatea consumatorilor
sunt dispuși să plătească în plus pentru o calitate superioară. Tot studiile, au arătat că, consumatorii
nu precep nici o diferență atunci când vi ne vorba despre diferența între gustul produselor organice
și gustul produselor convenționale. Diferențele privind calitatea și gustul sunt în general legate de
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%80.00%90.00%100.00%
Supermarket/
Hipermarket
92.20%
Magazin
specializat
24%Piețe
agroalimentare
61.20%
Producător
34.90%
Altele
1.60%ProcentLocul de achiziție preferat de respondenți

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

43
existența deja formată a obiceiurilor de cumpărare a consumatorilor.

Figura 7.3 .1 – Criterii de decizie a achiziționării unui produs alimentar

7.4. SUMA DE BANI ALOCATĂ CUMPĂRĂTURILOR SĂPTĂMÂNALE DE
PRODUSE CONVENȚIONALE A CONSUMATORILOR
Suma de bani pe care o persoană o alocă săptămânal achiziționării de produse, este una
importantă. Atunci când vine vorba de achiziția de produse obișnuite, respondenții au avut ca
răspuns majoritar varianta “Între 100 lei și 150 lei”, cu o pondere de 56%. După cum s -a observat
și puțin mai sus, prețul este un criteriu foarte important. Datele obținute în urma întrebării: “Care
este suma de bani de pe care sunteți dispuși să o alocați săptămânal pentru achiziția de produse
convenționale”, ne arată faptul c ă, consumatorii sunt interesați în a plătii o sumă de bani mai mare
pentru un produs care îi place și dorește să -l achiziționeze. 85.30%55.80%56.60%41.10%9.30%
0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00% 70.00% 80.00% 90.00%CalitateGustPrețValabilitateDisponibilitate
ProcentCriteriile de decizie a achi ziționării unui produs alimentar

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

44

Figura 7.4 .1 – Procentul sumelor de bani alocate săptămânal pentru achizița produselor
convenționale

7.5. CARACTERISTICILE IMPORTANTE ÎN ADOPTAREA DECIZIEI DE
CUMPĂRARE
Când vine vorba despre ce anume urmărește consumatorul în momentul adoptării deciziei
achiziționării unor produse alimentare, anumite caracteristicii sunt mai importante decât altele.
Prin în trebarea “Pe o scară de la 1 la 5 (unde 1 – deloc important și 5 – foarte important), atunci când
adoptați decizia de a cumpăra produse alimentare, cât de importante sunt următoarele caracteristici
pentru dvs.?”, adresată respondenților cu o serie de caracte ristici, s -a observant că principalele
caracteristici foarte importante pentru aceștia sunt prospețimea produsului și raportul preț calitate.
Seria de carcteristici prezente în formularea întrebării sunt:
Ambalajul – s-a observant că acesta este mai puțin important , 52 de respondenți optând
pentru aceasta variantă , față de 3 respondenți care au optat pentru opțiunea foarte important, ceea
ce denotă că aceștia sunt mai interesați de alte caracteristici ale unui produ s, caracteristici precum
calitatea, prospețimea, prețul, etc.; (Fig. 7.5.1)
Sub 50 lei
17%
Între 100 lei și
150 lei
56%Peste 150 lei
27%Procentajul sumelor alocat esăptămânal pentru achiziția de
produse convenționale
Sub 50 lei Între 100 lei și 150 lei Peste 150 lei

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

45

Figura 7.5.1 – Ambalajul – carcacteristici decizionale de cumpărare

Raportul preț -calitate – aici s -a observat faptul că, acesta este o caracteristică foarte
importantă în decizia de cumpărare pentru consumatori. Raportul preț -calitate influențează
comportamentul de cumpărare a consumatorului în sensul că acesta nu va fi dispus să plătească o
sumă de bani mai mare pentru o calitate mai proastă. Un studiu din Grecia (Fotopoulos &
Krystallis, 2002) a observat faptul că , consumatorii, în procent de 40,8% preferă o calitate
superioară în ciuda prețului ridicat al acesteia, deoarece cali tatea este un mijloc de protejare a
sănătății acestora; (Fig. 7.5.2)

Figura 7.5.2 – Raportul preț -calitate – caracteristici decizionale de cumpărare
Ingredientele ecologice (lipsa E -urilor, lipsa organismelor modificate genetic, etc.) – în
baza acestei caracteristici s -a observat faptul că este destul de important pentru 46 de respondenți
2552
28
21
3
0102030405060
Deloc Important Puțin important Important Destul de
ImportantFoarte ImportantNumărul respondenți
Criterii de clasificareAmbalaj
41137 38 39
051015202530354045
Deloc Important Puțin important Important Destul de
ImportantFoarte ImportantNumărul respondenți
Criterii de clasificareRaport preț -calitate

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

46
să consume produse organice, produse fără adaosuri de aditivi alimentari și organisme modificate
genetic, fapt care nu face decât să întărească și să susțină afirmațiile făcute de alte studii unde se
arată faptul că, consumatorii apreciează aceste produse mai mult decât variantele convenționale
pentru beneficiile aduse sănătății lor. (Fig. 7.5.3)

Figura 7.5.3 – Ingredientele ecologice – carcacteristi ci decizionale de cumpărare

Prospețima – această carcateristică, la criteriul de clasificare foarte important, a avut cel
mai mare număr de răspunsuri, fapt care dovedește cât de important este pentru respondent să
consume produse proaspete; (Fig. 7.5.4)

893246
34
05101520253035404550
Deloc Important Puțin important Important Destul de
ImportantFoarte ImportantNumărul respondenților
Criteriile de clasificareIngredientele ecologice (lipsa E -urilor)

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

47

Figura 7.5.4 – Prospețimea – caracteristici decizionale de cumpărare

Conținutul de vitamine și minerale – la fel putem observa și aici, în graficul prezentat mai
jos, faptul că respondenții țin cont, într -o manieră destul de importantă (44 de răspunsuri), de ceea
ce consumă și ceea ce conține produsul consumat. Aceștia își doresc ca produsele consumate să
fie sănătoase și benefice organismului, iar cantitatea de vitamine și minerale dintr -un produs va fi
mereu o caracteristică definitorie în decizia de cumpărare. Studii din Statele Unite ale Americii au
arătat faptul că majoritatea consumatorilor preferă să iși ia aportul de vitamine și minerale
consumând produse cu nivel ridicat al acestora, decât să opteze pentru variante alternative, și
anume produsele farmaceutice; (Fig. 7.5.5)

Figura 7.5.5 – Conținutul de vitamine și minerale – carcacteristici decizionale de
cumpărare
2 4212478
0102030405060708090
Deloc Important Puțin important Important Destul de
ImportantFoarte ImportantNumărul respondenților
Criterii de clasificareProspețimea
8163544
26
01020304050
Deloc Important Puțin important Important Destul de
ImportantFoarte ImportantNumărul respondenților
Criteriile de clasificareConținutul de vitamine și minerale

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

48
Renumele mărcii – atunci când consumatorul decide să achiziționeze un anumit produs
tinde să fie influențat de marca unui pr odus, prin publicitate intensivă a acestuia. În cazul de fața
s-a observat că renumele măr cii pentru respondenți este puțin importantă spre importantă , fapt care
ne arată că în general consumatorii se împart în două categorii: celor care le pasă de renumele
mărcii sau cei care nu sunt interesați de acesta, ci de calitate produsului în sine, car e nu trebuie să
fie asociată cu numele unui brand; (Fig. 7.5.6)

Figura 7.5.6 – Renumele mărcii – carcacteristici decizionale de cumpărare

Varietatea sortimentală – această caracteristică este una relativ importantă, observându -se
că 51 de respondenții au optat pentru calificativul important. De multe ori, o varietate sortimentală
mare induce consumatorul în eroare, acesta ne mai știind ce este bun și ce nu, ce anu me să
achiziționeze și ce nu; de accea pentru a doua masă majoritară a respondenților chestionarului ,
aceasta caractersitică este mai puțin importantă. (Fig. 7.5.7)
1442 41
22
10
051015202530354045
Deloc Important Puțin important Important Destul de
ImportantFoarte ImportantNumărul respondenților
Criteriile de clasificareRenumele mărcii

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

49

Figura 7.5.7 – Varietatea sortimentală – caracteristici decizionale de cumpărare

Valabilitatea ridicată – valabilitatea ridicată a unui produs pentru respondenți, în relație
cu prospețimea produselor indică cât de frecvent se aprovizionează un consumator cu produse
alimentare. Astfel s -a arătat faptul că dorința consumatorilor de a con suma produse proaspete, face
ca importanța valabilității să fie mai p uțin relativă pentru aceștia. (Fig. 7.5.8)

Figura 7.5.8 – Valabilitatea ridicată a produselor – carcateristici decizionale de
cumpărare
74151
23
7
0102030405060
Deloc Important Puțin important Important Destul de
ImportantFoarte ImportantNumărul respondenților
Criteriile de clasificareVarietatea sortimentală
93938
25
18
051015202530354045
Deloc Important Puțin important Important Destul de
ImportantFoarte ImportantNumărul respondenților
Criteriile de clasificareValabilitatea ridicată

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

50
Disponibilitatea – acesta este o carcateristică importantă în decizia de cumpărare pentru
majoritatea respondenților, deoarece aceștia își doresc un acc es ușor la produsele alimentare ; (Fig.
7.5.9)
Figura 7.5.9 – Disponibilitate produselor – carcateristici decizionale de cumpărare

Brand local/ național – respondenții chestionarului au arătat o contradicție în ceea ce
privește preferințele lor pentru produsele alimentare produse local sau național. De la puțin
important până la destul de important, diferențele sunt foarte mici. Acest lucru se datorează și
faptului că, așa cum s -a arătat în decursul lucrării prezente, mai mult din jumătate din producția
internă de alimente este dată spre export; totodată mai există și varianta în care consumatorul nu
cunoaște brand -urile locale deoarec e acestea nu sunt suficient promovate. (Fig. 7.5.10)
Figura 7.5.10 – Brand local/național – carcateristici decizionale de cumpărare
1632 3335
13
0510152025303540
Deloc Important Puțin important Important Destul de
ImportantFoarte ImportantNumărul respondenților
Criteriile de clasificareBrand local/ național
83645
27
13
05101520253035404550
Deloc Important Puțin important Important Destul de
ImportantFoarte ImportantNumărul respondenților
Criteriile de clasificareDisponibilitatea

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

51
7.6. INFORMAȚIILE ÎNSCRISE PE AMBALAJUL PRODUSELOR
Răspunsul la întrebarea “De obicei, când achiziționați un produs, citiți inforamțiile de pe
ambalaj?” a fost de 77,5% de respondenți recunoscând că citesc doar parțial infomațiile înscrise
pe ambalaj. Un studi u din Portugalia, ne arată faptul că majoritatea consumatorilor care citesc
informațiile de pe ambalaj, le citesc pentru a afla cum se depozitează sau cum se gătesc anumite
produse, sau pentru a afl a ingredientele din compoziția acestuia. În cele mai multe dintre cazuri,
consumatori recunosc că le este greu să identifice fiecare aditiv alimentar dăunător înscris pe
eticheta produsului, deoarece aceștia sunt notați sub o anumită formă greu de ținut minte, tocmai
cu scopul de a -l lăsa pe cosumator în neștiință de cauză.

Figura 7.6 .1 – Proncentul respondenților care citesc informațiile de pe ambalaj

În totalitate
16%
Parțial
78%Deloc
6%Procentajul respondențiilor care citesc infomațiile de
pe ambalaj
În totalitate
Parțial
Deloc

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

52
CAPITOLUL VIII . PERCEPȚIA CONSUMATORILOR ASUPRA
CARACTERISTICILOR PRODUSELOR ORGANICE ȘI CELE
CONVENȚIONALE
8.1. CONSUMUL DE PRODUSE CONVENȚIONALE MODIFICATE GENETIC
Întrebați dacă consumă produse convenționale (obișnuite) cu, compoziție genetică
modificată, proncetul majoritar al răspunsurilor respondenților a fost că aceștia nu știu (44,2%).
Acest fapt se datorează de cele mai multe ori, lipsei de interes a consumato rului asupra compoziției
unui produs. În general, consumatorii nu înțeleg ceea ce este descris pe eticheta produselor, fapt
din care rezultă necunoștința față de ceea ce consumă.
Un studiu din 2010 arată că aproape trei sferturi dintre români nu vor să co nsume produse
modificate genetic. Totuși, consumatori rămân surprinși când află cât de multe alimente pe care le
consumă zi de zi pot conține un ingredient modificat genetic.
Agenția pentru protecția consumatorului atrage atenția asupra câtorva produse modificate
genetic prezente pe piața din România. Printre aceaste se menționează: ceaiurile Lipton, biscuiții
Parmalat, ciocolatele Mars, Twix, Milky Way, Snickers, Nesquik sau Nestle, precum și orezul
Uncle Beans sau condimentele Knorr.
Potrivit l egii, cuvintele “Produsul conține organisme modificate genetic” sunt obligatorii
atât pe etichetă, cât și în documentele de însoțire. Informația privind organismele modificate
genetic trebuie să ocupe cel puțin 10% din suprafața etichetei.

Figura 8.1.1 – Procentul respondenților consumatori de produse convenționale modificate
genetic
37.20%18.60%44.20%
0.00% 5.00% 10.00% 15.00% 20.00% 25.00% 30.00% 35.00% 40.00% 45.00% 50.00%DaNuNu știu
ProcentConsumul respondenților de produse convenționale
modificate genetic

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

53
8.2. ACCESUL LA INFORMAȚII PRIVIND PRODUSELE ORGANICE
Respondenții au fost întrebați dacă consideră că sunt suficient de informați cu privire la
produsele organice, ia r în procent de 51,2% s-a afirmat că sunt informați într -o măsură mică. Lipsa
informației respondenților asupra produselor organice, va influența comportamentul acestora într –
un mod negativ, fapt care va afecta și decizia de cumpărare. Consumatorul nu își poate forma o
percepție asupra acestor produse dacă nu are suficiente informații. (Fig. 8.2.1 )
Tot în ceea ce privește informațiile despre produsele organice, respondenții au fost întrebați
de unde se informează cu privire la acestea. Mediul online este sursa principală de informare a
acestora, cu un procent de 69%, urmată de mag azine , cu un procent de 38,8%. Aceste două surse
nu sunt cele mai sigure când vine vorba de informații, deoarece sursele de pe online nu sunt
întotdeauna verificate, iar magazinele, dacă nu sunt unele de specialitate, nu oferă suficientă
informație. Aceasta duc la crearea unu i comportament eronat al consumatorului cu privire la
produsele organice. (Fig. 8.2.2)
Figura 8.2.1 – Informațiile primite de consumator cu despre produsele organice

23.30%51.20%22.50%3.10%
0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00%În măsură foarte micăÎn mică măsurăÎn mare măsurăÎn foarte mare măsură
Procent Măsura informațiilor primiteInformațiile primite de consumator despre produsele
organice

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

54
Figura 8.2.2 – Sursele de informare ale consumatorilor despre produsele organice

8.3. DISPONIBILITATEA PRODUSELOR ORGANICE
În cazul produselor organice, un obstacol major în calea extinderii acestora pe piață este
disponibilitatea redusă, fapt care nemulțumește majoritatea consumatorilor. S -a arătat faptul că,
atunci când au fost într ebați despre părerea lor în ceea ce privește disponibilitatea produselor
organice, respondenții au afirmat că acestea se găsesc greu (57,4%).
Studiile de specialitate au arătat că o mare parte din producția organică din România este
destinată exportului. A cesta ar fi unul din motivele pentru care disponibilitatea acestora este
redusă. În supermarket -uri, în marea majoritate a cazurilor, există un singur culoar destinat acestor
tipuri de produse, sau în anumite cazuri, sunt inexistente. Pentru ca un consumat or să poată
achiziționa produse organice, acesta trebuie să meargă la un supermarket/hipermarket, sau la un
magazin de specialitate, ambele dintre acestea fiind mai greu accesibile, în ideea în care,
majoritatea magazinelor de specialitate se află în centr ul orașului, iar supermarket -urile la periferia
acestuia.

29.50% 31%27.90%69%
38.80%
0.80% 0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%80.00%
Familie Prieteni Reclame/TV Internet Magazin AlteleProcentSursele de informare ale consumatorilor despre produsele
organice

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

55

Figura 8.3 .1 – Procentul răspunsurilor consumatorilor cu privirea la disponibilitatea
produselor organice

8.4. AVANTAJELE CONSUMULUI DE PRODUSE ORGANICE
În baza chestionarului formulat (Anexa 1), o serie de avantaje pe care unii oameni
consideră că le are consumul de produse organice, respondenții au fost rugați să își exprime acordul
în legătură cu fiecare din afirmațiile prezentate în cele ce urmează.
• Consumul de produse organice contribuie la menținerea sănătății (Fig. 8.4.1)
S-a arătat faptul că respondenții (62 de răspunsuri) sunt d e acord cu această afirmație,
deoarece aceștia sunt conștienți de beneficile aduse sănătății prin consumul de produse lipsite de
E-uri sau alți aditivi, în detrimentul altor produse care dăunează organismului lor.

Se găsesc ușor
33.3%
Se găsesc greu
57.4%Nu se găsesc
0.8%
Nu știu
8.5%Disponibilitatea produselor organice

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

56
Figura 8.4.1 – Gradul de acord cu pri vire la afirmația care susține că menținerea sănătății
prin consumul de produse organice este un avantaj

• Gustul este mai bun la produsele organice față de cele convenționale (Fig. 8.4.2)
S-a arătat faptul că respondenții sunt de acord cu această afirmație, 54 de răspunsuri, iar
alte 42 sunt total de acord, deși majoritatea discuțiilor și studiilor dezbat intensiv această problemă.
Multe persoane consideră produsele organice ca având un gus t superior celor organice, în ce alte
persoane recunosc că nu observă nici o diferență de gust între produsele organice și cele
convenționale.

4254
23
8
2
0102030405060
Acord total Acord Indiferent Dezacord Dezacord totalNumăr respondențiGustul mai bun la produsele organice față de cele
convenționale
4862
16
1 2
010203040506070
Acord total Acord Indiferent Dezacord Dezacord totalNum ărul respondențilorMenținerea sănătății prin consumul de produse organice

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

57

Figura 8.4.2 – Gradul de acord cu privire la afirmația care susține că gustul mai bun la
produsele organice es te un avantaj

• Aportul de substanțe nutritive este superior la produsele organice față de cele convenționale
(Fig. 8.4.3)
Nici nu se pune problema în ceea ce privește răspunsul consumatorilor asupra acestei
afirmații. S -a arătat, cu un raport de 52 de răspunsuri care sunt de acord, și cu altele 50 care sunt
de total de acord, că produsele organice sunt mai bogate în substanțe nutritive față de cele
convenționale. Acest lucru însă nu este întotdeauna adevărat. Un studiu din Spania, ne arată faptul
că un produs crescut în metodă convențională, poate avea un aport de substanțe nutritive la fel de
mare, sau chiar mai mare, decât p rodusele organice.

Figura 8.4.3 – Gradul de acord cu privire la afirmația care susține că aportul de substanțe
nutritive din produsele organice este un avantaj

8.5. CARACTERISTICI CARE INFLUENȚEAZĂ DECIZIA DE CUMPĂRARE A
PRODUSELOR ORGANICE
✓ Calitatea superioară, indicată printre altele și de un preț ridicat, comparativ cu produsele
convenționale (Fig. 8.5.1)
50521773
0 10 20 30 40 50 60Acord totalAcordIndiferentDezacordDezacord total
Număr respondențiAportul de substanțe nutritive superior la produsele
organice față de cele convenționale

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

58
S-a arătat că o repercusiune majoră în achiziționarea produselor organice este prețul mai
mare comparativ cu prețurile produselor convenționale, fapt care afectează dorința consumatorilor
de a plăti în plus pentru calitate, deoarce aceștia, de cele mai multe ori, nu au î ncredere în certificare
produsului și a mărcii.

Figura 8.5.1 – Numărul respondenților care consideră că, calitatea superioară indicată de
un preț ridicat este o caracteristică care influențează decizia de cumpărare

✓ Un grad redus de prelucrare (Fig. 8.5 .2)
După cum s -a arătat prin răspunsurile respondenților, această caracterstică este importantă
spre foarte importantă pentru ei atunci când cumpără produse organice. Aceștia își doresc ca
produsele organice să fie în conformitate cu modul corect de prelucrare a acestora, deoarece de
aceea le consumă pe acestea și nu pe cele convențioanle care sunt prelucrate intensiv cu aditivi
alimentari.

11857
35
18
0102030405060
Deloc Important Puțin Important Important Destul de
ImportantFoarte ImportantNumăr respondențiCalitatea superioară indicată de un preț ridicat
322492431
0 10 20 30 40 50 60Deloc ImportantPuțin ImportantImportantDestul de ImportantFoarte Important
Număr respondențiGradul redus de prelucrare a produselor

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

59
Figura 8.5.3 – Numărul respondenților care consideră că, gradul redus de prelucrare a
produselor este o caracteristică care influențează decizia de cumpărare
✓ Un ambalaj atractiv (Fig. 8.5.4)
Respondenții au arătat că acest aspect este unul puțin imporant atunci când cumpără
produse organice, deoarece aceștia nu sunt interesați de aspectul produsului, ci de calitatea
acestu ia.

Figura 8.5.4 – Numărul re spondenților care consideră că un ambalaj atractiv este o
caracteristică care influențează decizia de cumpărare

✓ Informațiile înscrise pe ambalaj (Fig. 8.5.5)
S-a arătat faptul că această caracteristică este una importantă și foarte importantă, deoarece
consumatorul poate obținele toate informațiile de care are nevoie cu privire la ingredientele din
produs, cum a fost produs, termenul de valabilitate, producător ul, toate acestea de pe informațiile
oferite pe ambalaj.

2651
32
1370102030405060
Deloc Important Puțin Important Important Destul de
ImportantFoarte ImportantNumăr respondențiAmbalajul atractiv
113414232
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45Deloc ImportantPuțin ImportantImportantDestul de ImportantFoarte Important
Număr respondențiInformațiile înscrise pe ambalaj

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

60
Figura 8.5.5 – Numărul respondenților care consideră că, informația înscrisă pe ambalaj
este o caracteristică care influențează decizia de cumpărare

✓ Activități de promovare pentru aceste produse (reduceri de preț, degustări, etc.) (Fig. 8.5.6)
Acestea sunt importante pentru consumatori, deoarece prin degustări acesta poate vedea
dacă îi place sau nu gustul produselor organice, poate cumpăra produse pe care în mod normal nu
ar fi dispus să plătească o sumă de bani mai mare sau este pur și simplu influențat de o promovare
intensivă a unui anumit produs organic.
Figura 8.5.6 – Numărul respondenților care consideră că, activitățile de promovare sunt o
caracteristică care influențează decizia de cumpărare
✓ Absența unor ingrediente modificate genetic, a E -urilor (Fig. 8.5.7)
Din nou, s -a arătat cât de important este pentru consumator ca acesta să consume produse
sănătoase și benefice organismului, fără ingrediente modificate genetic. De aceea majoritatea
consumatorilor se întorc spre produsele organice, lipsa E -urilor din comp oziția acestora.

312393342
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45Deloc ImportantPuțin ImportantImportantDestul de ImportantFoarte Important
Număr respondențiAbsența ingredientelor modificate genetic
83141
31
18
051015202530354045
Deloc Important Puțin Important Important Destul de
ImportantFoarte ImportantNumăr respondențiActivitățiile de promovare

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

61
Figura 8.5.7 – Numărul respondenților care consideră că, absența ingredientelor modificate
genetic este o caracteristică care influențează decizia de cumpărare

8.6. ETICHETA PRODUSELOR ORGANICE
Respondenții au fost întrebați dacă cuno sc eticheta folosită pentru marcarea produselor
organice, iar răspunsul lor a fost în proporție de 63% că da, cunosc eticheta folosită. Acest lucru
nu face decât să arate faptul că, consumatorul este informat cu privire la aceste produse și știe după
ce cr iteriu să verifice dacă un produs este sau nu organic.

Figura 8.6 .1 – Procentul respondenților despre cunoașterea etichetei folosite pentru
produsele organice

8.7. MOTIVE CARE DETERMINĂ DECIZIA DE CUMPĂRARE A PRODUSELOR
ORGANICE
Când vorbim despre motivele care determină un consumator să achiziționeze un anumit
produs, acestea pot fi multe. În cercetarea de față s -au selectat cinci motive de actualitate, regăsite
în majoritatea cercetărilor de specialitate:
➢ Dorința de a avea un stil de viață mai sănătos și echilibrat – s-a arătat faptul că acesta este
motivul cel mai important pentru consumatori, cu un raport de 89,9% pondere de răspuns.
Consumatorii consideră produsele organice ca fiind sănătoase, fapt care ajută la menținerea unui
stil de viață sănătos ;
➢ Conținutul de ingrediente ecologice (lipsa E -urilor) – a doua cea mai mare pondere a
respondenților în privința motivelor determinante în decizia de cumpărare, este lipsa E -urilor din
Da
63%Nu
23%Nu știu
14%Cunoașterea etichetei folosite pentru produsele
organice

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

62
alimentele pe care le consumă (62%), aceștia fiind co nștienți de faptul că produsele organice sunt
mai sănătoase datorită compoziției și modului de creștere a acestora ;
➢ Grupul de prieteni și familia – s-ar arătat faptul că acest motiv nu este unul foarte solid în
ceea ce privește decizia de cumpărare de prod use organice (11,6%), deoarece consumatorul este
conștient asupra beneficilor produselor organice și nu este necesar în a fi convins de prieteni sau
familie pentru a cumpăra asemenea produse ;
➢ Trendul Bio (Media și Online) – influența trendului este puțin r elevantă în determinarea
motivelor de cumpărare a consumatorilor ( 1,6%) . Mediul online nu este întotdeauna unul de
încredere și cu surse verificate, iar atunci consumatorul tine să nu țină cont de acesta ;
➢ Grija față de natură și preocup area pentru probleme le de mediu – preocuparea pentru
mediul înconjurător, deși nu pare a fi motivul prioritar (41,9%), pare să influențeze motivele de
cumpărare de produse organice, deoarece producția lor nu afectează ecosistemul și nu dăunează
naturii.

Figura 8.7.1 – Pronc entul răspunsurilor respondenților despre motivele care determină
decizia de cumpărare de produse organice

89.90%62%11.60%1.60%41.90%
0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00% 70.00% 80.00% 90.00% 100.00%Procent
Dorința de a avea
un stil de viață mai
sănătos și echilibratConținutul de
ingrediente
ecologice (lipsa E –
urilor)Grupul de prieteni
sau familiaTrendul Bio
(Media și Online)Grija față de natură
și preocuparea
pentru problemele
de mediu
Series1 89.90% 62% 11.60% 1.60% 41.90%Procentajul motivelor care determină decizia de cumpărare
de produse organice

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

63

8.8. MOTIVE PENTRU CONSUMUL PRODUSELOR CONVENȚIONALE ÎN
DETRIMENTUL CELOR ORGANICE DIN PUNCTUL DE VEDERE AL
RESPONDENȚILOR
8.8.1. Disponibilitatea produselor convenționale
La fel ca la produsele organice, disponibilitatea produselor convenționale este importantă
pentru consumatori. Răspunsurile acestora au fost în număr de 55 pentru important. Este de
subliniat faptul că, deși este u n motiv important disponibilitatea la aceste produse, ele se găsesc
mult mai ușor față de produsele organice, fiindu -le mai la îndemână consumatorilor de accea, după
cum se observă în graficul de mai jos, criterii precum „puțin important” și „destul de imp ortant”
sunt la egalitate.

Figura 8.8.1.1 – Numărul respondenților privind faptul că disponibilitatea produselor
convenționale ar fi un motiv decizional de consum

8.8.2. Trendul și promovarea intensivă
După cum se arată în graficul următor, acest motiv este unul puțin important pentru a
cumpăra produse convenționale de către consumatori, deoarece aceștia sunt deja obișnuiți cu
anumite brand -uri și mărci existente pe piață, încât promovarea lor nu îi mai influențează sub nici
o formă.
2755
27
16
0102030405060
Puțin Important Important Destul de Important Foarte ImportantNumăr respondențiDisponibilitate produse convenționale

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

64
Figura 8.8.2.1 – Numărul respondenților privind faptul că trendul și promovarea
produselor convenționale ar fi un motiv decizional de consum

8.8.3. Prețul mai scăzut
S-a arătat faptul că, prețul este unul dintre cele mai influente motive care determină
comportamentul de cumpărare a consumatorului. 44 de respondenți au optat pentru criteriul
important, confirmând acest lucru. Majoritatea consumatorilor nu vor dispuși să plătească o suma
mai mare de bani pentru produsele organice, alegând astfel, pe baza acestui criteriu, produsele
convenționale.
Figura 8.8.3.1 – Numărul respondenților privind faptul că prețul mai scăzut al produselor
convenționale ar fi un motiv decizional de consum

5324128
0 10 20 30 40 50 60Puțin ImportantImportantDestul de ImportantFoarte Important
Număr respondențiTrend/ Promovare
3244
27
17
05101520253035404550
Puțin Important Important Destul de Important Foarte ImportantNumăr respondențiPrețul mai scăzut

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

65
8.8.4. Ambalajul și aspectul mai atractiv
La fel ca în cazul produselor organice, s -a arătat faptul că un ambalaj atractiv nu v -a fi
criteriul și motivul de cumpărare a unui produs, deoarece consumatorii sunt interesați de proprietăți
precum gustul sau calitatea unui acestuia. Un număr de 47 de respondenți au optat pentru varianta
în care ambalajul este mai puțin important, iar pentru 23 dintre aceștia fiind important. (Fig.
8.8.4.1 )
În ceea ce privește aspectul, acesta la fel ca ambal ajul, s -a arătat că este puți n important
pentru respondenți. Pentru ca un produs să fie de înaltă calitate, sau să fie pe placul și gustul
consumatorilor, acesta nu trebuie să fie nepărat și “frumos”. (Fi g. 8.8.4.2 )
Deși produsele convenționale tind să aibă un ambalaj și un aspect mult mai atractiv față de
produsele organice, acestea nu sunt criteriile și motivele pentru care consumatorii fac diferența
între aceste două categorii de produse.

Figura 8.8.4.1 – Număru l respondenților privind faptul că ambalajul mai atractiv al
produselor convenționale ar fi un motiv decizional de consum Puțin Important
47
Important
23Destul de
Important
13Foarte Important
6Ambalaj mai atractiv

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

66
Figura 8.8.4.1 – Numărul respondenților privind faptul că amabalajul mai atractiv al produselor convenționale ar fi un motiv decizion al de consum
Figura 8.8.4.2 – Numărul respondenților privind faptul că aspectul mai atrăgător al
produselor convenționale ar fi un motiv decizional de consum

8.8.5. Renumele mărcii
În cazul de față s -a arătat faptul că, la fel ca și în cazul produsele organice, renumele mărcii
produselor convenționale nu este unul important pentru respondenți. Aceștia susțin că este puț in
important acest motiv pentru a -i determina să cumpere produse convențioanle. Alte studii de
specialitate, au arătat totuși , cât de ușor sunt de influențat sunt consumatorii de num ele unui brand
sau a unei mărci.

Figura 8.8.5.1 – Numărul respondenților privind faptul că renumele mărcii a produselor
convenționale ar fi un motiv decizional de consum
285031128
0 10 20 30 40 50 60Deloc ImportantPuțin ImportantImportantDestul de ImportantFoarte Important
Număr respondențiRenumele m ărciiPuțin Important
50
Important
28Destul de
Important
16Foarte Important
7Aspect mai atrăgător

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

67
8.8.6. Varietatea sortimentală
S-a arătat faptul că, pentru un număr de 54 de respondenți, acest motiv este unul important.
Faptul că produsele convenționale sunt mai mai extinse pe piață, iar costul lor de producție este
unul foarte mic, este și normal să întâlnim o varie tatea sortimentală mare. Acest lucru nu face decât
să bucure consumatorii, deoarece aceștia pot alege ceea ce este pe placul lor.
Figura 8.8.6.1 – Numărul respondenților privind faptul că varietatea sortimentală a
produselor convenționale ar fi un motiv d ecizional de consum

102654
26
13
0102030405060
Deloc Important Puțin Important Important Destul de
ImportantFoarte ImportantNumăr respondențiVarietatea sortimentală

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

68
CONCLUZII
Rezultatele obținute pe baza analizei efectuate, ne oferă informații ce pot sta la baza
orientării strategiilor de vânzare și promovare a produselor organice.
Consumatorii români au o atitudine foarte bună față de consumul de produse organice. În
urma stu diului, cele mai importante două criterii care influențează comportamentul și atitudinea
de cumpărare a produselor organice de către consumatori și pe care aceștia le iau în considerare,
sunt prețul și calitatea. Discuțiile privind barierele din calea achi ziționării de alimente organice s –
au axat pe chestiunea prețurilor și a raportului preț -calitate, accesul și disponibilitatea, calitatea și
aspectul produselor, încrederea limitată în producția locală/ națională de produse organice.
Respondenții au indica t prețul ca fiind un obstacol major pentru achiziționaea alimentelor
organice, o descoperire adecvată în conformitate cu alte studii anterioare. Femeile și persoanele
mai în vârstă par a fi mai dispuse să cumpere produse organice, în ciuda prețului lor rid icat. Ace stea
ar putea fi atri buite nivelurilor ridicate de îngrijorare legate de siguranța alimentară și problemele
de sănătate identificate pe aceste grupuri de consumatori. Consumatorii cu venituri mari nu
consideră că produsele organice sunt costisitoa re și ar cumpăra mai degrabă acest gen de produse,
în ciuda prețului lor ridicat. Acest lucru, totuși, este atribuit bogăției lor și nu reflectă o evaluare
obiectivă a prețului produselor.
Constatările lucrării de față confirmă importanța prețului ca o ba rieră. Cu toate acestea, alte
studii de specialitate sugerează că, deoarece supermarket -urile concurează pentru a reduce
prețurile produselor ecologice, în general, importanța prețului ca bariere, va scădea.
Studiile de specialitate anterioare, indică fap tul că, elementul obișnuinței este un obstacol
la fel de important în achiziționarea de produse. Constatările lucrării de față susțin afirmația
aceasta. Pe de altă parte, rezultatele acestui studiu indică faptul că, cumpărătorii produselor
organice au atit udini mai pozitive, care se traduc într -o credință puternică a faptului că aceste
produse sunt mai sănătoase, sunt de o calitate superioară și au un gust mai bun.
Rezultatele demonstrează că cele mai importante criterii care afectează atitudinea și
compor tamentul de cumpărare a consumatorilor, după prețul produselor organice, sunt aspecte le
legate de sănătate și mediu. Sănătatea este un motiv important, dat nu este singurul motiv care
influențează decizia de cumpărare. Preocupările legate de mediu și sănăt ate sunt factori puternici
de motivare în ceea ce privește percepțiile, atitudinile și consumul. Există indicii că importanța
motivelor și a barierelor poate varia pentru diferite categorii de produse, iar cercetările și studiile
viitoare ar trebui să se c oncentreze pe segmentarea produselor.
Nivelul de conștientizare, disponibilitate și aspect par să aibă, de asemenea, un efect asupra
atitudinilor consumatorului și comportamentului de cumpărare a acestuia. Problemele de

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

69
disponibilitate nu par a fi de mare importanță în ceea ce privește produse le convenționale. Acest
lucru ar putea fi atribuit nivelului scăzut al dezvoltării pieței organice din România.
Nivelul de conștientizare și percepția adecvată a informațiilor variază între bărbați și femei,
acestea din urmă părând să necesite mai multe i nformații despre produsele organice, deși nu par a
avea atitudini mai pozitive decât aceștia. Acest lucru ar putea fi atribuit faptului, că în mod
tradițional, într -o gopodărie cu copii, femeile sunt cele care, în general, se ocupă de aprovizionarea
gospod ăriei cu alimente și se ocupă de valoarea nutritivă a alimentelor.
În ceea ce privește performanța organică , a fost identificată calitatea, ca fiind atribut unic
și cel mai important.
O îmbunătățire a calității și o diferență de preț mai mică între produ sele convenționale și
organice par a fi esențiale în scopul creșterii procentului de cumpărători de produse organice.
Dincolo de cele două grupuri, ale cumpărătorilor obișnuiți și ale celor care nu cumpără deloc, în
majoritatea studiilor apar cumpărătorii ocazionali, care din lipsa cunoștințelor, a resurselor
financiare și a convingerii asupra beneficiilor acestor produse, nu devin cumpărători frecvenți.
Dacă industria dorește să atragă noi consumatori, trebuie să acorde atenție mai mare la corpul de
consum atori ocazionali și să comunice în mod clar beneficiile produselor organice pentru o
audiență mai largă.
În termenii variabilelor socio -demografice analizate în prezenta lucrare, educația și
veniturile par să fie corelate cu atitudinile de consum de produ se organice. Educația superioară și
nivelurile mai ridicate ale veniturilor indică o preferință puternică în vederea consumului de
produse organice. Variațiile cu privire la vârsta consumatorilor, au indicat consumatorii tineri (cu
vârsta între 18 -31 de an i) cu interesul cel mai larg față de consumul de produse organice. Ocuparea
forței de muncă nu ne oferă o imagine clară în ceea ce privește diferențele dintre grupuri, deși
unele variații printre angajați și antreprenori au fost identificate în grupul cump ărătorilor, nu sunt
de o valoare practică și oferă rezultate mixte.
În cele din urmă, având în vedere complexitatea procesului de luare a deciziilor de către
consumatori și a f actorilor multipili de influență asupra comport amentului acestuia, recomandări le
pe baza cercetării realizate în lucrarea de față, sunt ca în viitoarele studii să se exploreze și alte
compromisuri și atitudini comportamentale de valoare pe care le fac consumatorii, de exemplu,
potențialul valorilor conflictuale ale alim entelor local e și ecologice.

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

70
BIBLIOGRAFIE
1. Aaker, David A., V. Kumar, George S. Day, 1998, “Marketing research”, 6th Edition, John
Wiley & Sons, Inc., New York.
2. Blythe, J., 1998, “Comportamentul consumatorului, strategii și tactici, atragerea clientelei,
reacția consumatorului ”, Editura Teora, București.
3. Cătoiu, I., Teodorescu, N., 1997, “Comportamentul consumatorului”, Editura Economica,
București.
4. Chelcea, S., 1975, “Chestionarul în investigația sociologică”, Editura Științifica, București.
5. Chelcea, S., 2001, “Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative”,
Editura Economica, București.
6. Drăgan, C., Demetrescu M., 1996, “Practica prospectării pieței. Tehnici de cercetare în
marketing”, Editura Europa Noca, București.
7. Drăgan, I., 1968 , “Locul anchetelor de opinie în investigarea social, în studii de logică și
psihologie social. Teorie și metodă în științele sociale”, Vol. VI, Editura Politica,
București.
8. Dumitraș, D., 2018, “Metode de cercetare în turism ”, Editura AcademicPres, Cluj -Napoca.
9. Fotopoulos, C. And Krystallis, A., 2002, “Purchasing motives and profile of the Greek
organic consumer: a countrywide survey”, Brithis Food Journal, Vol. 104 No.9.
10. Knorr, D. and Vogtmann, H., 1983, “Quality and quality determination of ecologically
grown foods”, Ellis Horwood Ltd.
11. Kotler, P., 1997, “Managementul Marketingului”, Editura Teora, București.
12. Lampkin, N., 1990, “Organic Farming”, Farming Press Books, United Kingdom.
13. Naresh, M., 2003, “Marketing research -An applied Approach”, Editure Prentic e Hall
14. Novack, J., 2010, “Internal influences -lifestyle and attitude”
15. Plăiaș, I., 1997, “Comportamentul consumatorului ”, Editura Intelcredo, Deva.
16. Rădulescu, C., 2007, “Produsele agroalimentare ecologice și securitatea alimentară”.
17. Regulamentul parlamentului European și al consiliului privind etichetarea produselor
ecologice; privind controalele oficiale a Regulamentului (UE) nr. 834/2007.
18. www.projects.ifes.es , ultima accesare în 8 Aprilie 2018
19. www.ro.wikipedia.org , ultima accesare în 8 Aprilie 2018
20. www.madr.ro , ultima accesare în 8 Aprilie 2018
21. www.statista.com , ultima accesare în 19 Aprilie 2018
22. www.europarl.europa.eu , ultima accesare în 19 Aprilie 2018
23. www.scribd.com , ultima accesare în 19 Aprilie 2018

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

71
24. www.study.com , ultima accesare în 19 Aprilie 2018
25. www.iresearchservices.com , ultima accesare în 27 Aprilie 2018
26. www.cluj2015.eu , ultima accesare în 27 Aprilie 2018
27. www.rasfoiesc.com , ultima accesare în 27 Aprilie 2018
28. www.insse.ro , ultimare accesare în 27 Aprilie 2018

ANEXE
ANEXA 1. CHESTIONAR
Bunăziua! Numele meu este Camelia Sălăjan, sunt student în anul IV la Facultatea de
Horticultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj -Napoca, și
realizez un sondaj în vederea elaborării proiectului de diplomă, despre ati tudinea consumatorului
în ceea ce privește consumul de produse organice (Bio) și produse convenționale.

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

72

1. Consumați produse Bio (organice/ecologice)?
 Da
 Nu

2. Obișnuiți să consumați produse convenționale (obișnuite) cu, compoziție genetic
modificată?
 Da
 Nu
 Nu știu

3. De unde achiziționați produsele pe care le consumați? (bifați una sau mai multe variante
de răspuns)
 Supermarket/ Hipermarket
 Magazin specializat
 Piețe agroalimentare
 Producător
 Altete

4. Când adoptați decizia de a achiziționa un produs alimentar, du pă ce criteriu vă ghidați?
(bifați una sau mai multe variante de răspuns)
 Ambalaj/ Etichetă
 Calitate
 Gust
 Preț
 Valabilitate
 Disponibilitate

5. Care este suma de bani pe care sunteți dispuși să o alocați săptămânal pentru achiziția de
produse convenționale (obișnuite)?
 Sub 50 lei
 Între 100 lei și 150 lei
 Peste 150 lei

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

73
6. Pe o scară de la 1 la 5 (unde 1 – deloc important și 5 – foarte important), atunci când adoptați
decizia de a cumpăra produse alimentare, cât de importante sunt următoarele caracter istici
pentru dvs.?
Deloc
Important Puțin
Important Importa
nt Destul de
Important Foarte
Important
a) Ambalajul

b) Raportul preț –
calitate

c) Prospețimea

d) Ingredientele
ecologice (lipsa E –
urilor, lipsa
organismelor
modificate genetic,
etc.)

e) Conținutul de
vitamine și minerale

f) Renumele mărcii

g) Varietatea
sortimentală

h) Valabilitatea
ridicată

i) Disponibilitatea

j) Brand local/
național

7. De obicei, când achiziționați un produs, citiți informațiile de pe ambalaj?
 În totalitate
 Parțial
 Deloc

8. În ce măsură considerați că sunteți informați cu privire la produsele Bio (organice/
ecologice)?
 În măsură foarte mică

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

74
 În mică măsură
 În mare măsură
 În foarte mare măsură

9. De unde vă informați cu privire la produsele Bio (organice/ ecologice)? (bifați una sau mai
multe variante de răspuns)
 Familie
 Prieteni
 Reclame/ TV
 Internet
 Magazin
 Altele

10. Ce părere aveți cu privir e la disponibilitatea acestor produse?
 Se găsesc ușor
 Se găsesc greu
 Nu se găsesc
 Nu știu

11. În tabletul de mai jos regăsiți o serie de avantaje pe care unii oameni consider că le are
consumul de produse organice. Vă rog, exprimați acordul dvs. în legătură cu fiecare dintre
aceste afirmații.
Acord total Acord Indiferent Dezacord Dezacord total
a) Consumul de produse organice
contribuie la menținerea sănătății mele

b) Utilizarea produselor organice
contribuie la protejarea mediului
înconjurător

c) Datorită modelului ecologic de
obținere, produsele organice sunt mai
gustoase față de cele convenționale
(obișnuite)

d) Aportul de substanțe nutritive este
superior în cazul produselor organice
față de cele convenționale (obișnuite)

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

75
12. Pe o scară de la 1 la 5 (unde 1 – deloc important și 5 – foarte important), în cazul în care ați
cumpăra/ cumpărați produse Bio (organice/ecologice), cât de important ar fi/ sunt
următoarele caracteristici pentru dvs.?
Deloc
Important Puțin
Important Importa
nt Destul de
Important Foarte
Important
a) Calitatea superioară,
indicată printre altele și
de un preț ridicat,
comparativ cu produsele
convenționale
(obișnuite)

b) Un grad redus de
prelucrare

c) Un ambalaj atractiv

d) Informațiile înscrise
pe ambalaj (termen de
valabilitate, proporția
ingredientelor, conținutul
energetic, etc.)

e) Activități de
promovare pentru aceste
produse (reduceri de preț,
degustări, reclamă,
concursuri, etc.)

f) Absența unor
ingredient modificate
genetic, a E -urilor

g) Moda și influența
exercitată de cunoscuți și
media

13. Care din următoarele motive v -ar putea determina să luați în considerare achiziționarea de
produse Bio (organice/ ecologice)? (bifați una sau mai multe variante de răspuns)
 Dorința de a avea un stil de viață mai sănătos și echilibrat
 Conținutul de ingredient ecologice (lipsa E -urilor)
 Grupul de prieteni sau familia
 Trendul Bio (Media și Online)
 Grija față de natură și preocuparea pentru problemele de medi u

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

76
14. Cunoașteți eticheta folosită pe ambalaje pentru a marca faptul că produsele provin din
agricultură ecologică?
 Da
 Nu
 Nu știu

15. Pe o scară de la 1 la 5 (unde 1 – deloc important și 5 – foarte important), din ce motive ați
prefer să consumați produse convenț ionale (obișnuite) în detrimentul celor Bio (organice/
ecologice)?
Deloc
Important Puțin
Important Importa
nt Destul de
Important Foarte
Important
a) Disponibilitate

b) Trend/ Promovare

c) Prețul mai scăzut

d) Ambalaj mai
atractiv

e) Aspect mai
atrăgător

f) Renumele mărcii

g) Varietatea
sortimentală

16. Care este vârsta dumneavoastră?
 18-25 de ani
 26-30 de ani
 31-40 de ani
 41-50 de ani
 51-60 de ani
 Peste 60 de ani

17. Care este venitul dvs. lunar?
 Sub 1200 lei
 Între 1200 – 1500 lei

Camelia S ălăjan – Atitudinea și comportamentul consumatorilor față de produsele organice și convenționale

77
 Între 1500 – 2000 lei
 Peste 2000 lei
18. Mediul dvs. de proveniență?
 Mediul rural
 Mediul urban

19. Sexul dumneavoastră?
 Feminim
 Masculin

20. Ocupație actuală?
 Elev/ Student
 Angajat
 Antreprenor
 Casnic
 Șomer
 Pensionar
 Liber profesionist

21. Ultimele studii absolvite?
 Studii primare
 Studii medii
 Studii superioare