Lucrarea de fa ță urmăre ște să analizeze mecanismele prin care abuzul din copilărie este asociat cu [631548]

Obiectivele
Lucrarea de fa ță urmăre ște să analizeze mecanismele prin care abuzul din copilărie este asociat cu
auto -vătămarea non -suicidă, cercetând dacă anumite strategii de reglare a emo țiilor mediază în mod
semnificativ rela ția dintre abuzul copiilor și NSSI într -un e șantion clinic de femei cu BPD. În primul rând,
lucrarea dore ște să examineze în cadrul unui singur studiu rela ția dintre formele specifice de abuz din
copilărie și NSSI, datorită posibilită ții de a oferi o imagine de ansamblu mai exactă c u privire la aceste
asocia ții. A șa cum s -a raportat anterior într -un studiu, factorul de risc pentru auto -vătămare
non-suicidară (NSSI) la adolescen ți este expunerea la experien țe traumatice, în special maltratarea la
copii. Există deja un număr considera bil de literatură cu privire la rela ția dintre NSSI și abuzul din
copilărie. Câteva teorii au descoperit că abuzul asupra copilului prezice NSSI, cu toate acestea,
mecanismele prin care abuzul din copilărie prezice NSSI sunt în mare parte necunoscute. Meca nismele
poten țiale implicate pot varia în func ție de tipul de neglijare sau abuz în cauză și, de asemenea, este
probabil să existe diferen țe între cazuri individuale. Dincolo de a ști că abuzul în copilărie este legat de
NSSI, este important să în țelegem m ai bine factorii care mediază sau explică această rela ție.
Dereglarea emo țională (ED) este probabil un mecanism important în această rela ție și ar putea fi un
posibil factor de mediere. Până în prezent, numeroase teorii și cercetări conexe din perspective clinice și
de dezvoltare au ajuns la un punct comun asupra definirii NSSI ca problemă a disfunc ționalită ții
emo țiilor. Studii anterioare au găsit deja ED ca un factor de mediere în rela ția dintre maltratarea
copilului și comportamentele NSSI, totu și impor tanța sa în spectrul Tulburării de Personalitate
Borderline lipse ște contestabil. În ciuda rolului proeminent al dereglării emo țiilor în cercetările teoretice
ale tulburării de personalitate borderline (BPD), pu ține studii au examinat dereglarea emo țiilor în BPD.
În acest context, au existat pu ține dovezi anterioare cu privire la mediatorii rela ției dintre NSSI și abuzul
din copilarie exclusiv în BPD. O serie de studii au indicat influen ța simptomelor tulburării Borderline
asupra angajării în comportamente NSSI și totodată asocierea dintre BPD și un istoric raportat la abuzuri
asupra copiilor. Examinarea mediatorilor acestor rela ții este un pas important și necesar în în țelegerea
modului în care se poate dezvolta NSSI și pentru a îmbunătă ți calitatea progra melor de prevenire și
interven ție. Urmând modelul de structură cu șase factori din Scala de dificultă ți în reglarea emo țiilor
(DERS; Gratz & Roemer, Journal of Psychopathology and Behavioral Assessment, 23 (4), 253 -263, 2004,
conceptualizăm dereglarea emo țiilor în tulburarea de personalitate la limită (BPD).

Scopul studiului este de a cerceta asocierea dintre istoricul abuzului din copilărie, NSSI și dificultă țile de
reglare a emo țiilor într -un e șantion de femei cu BPD, mai precis mecanismele prin care ab uzul din
copilărie este asociat cu NSSI, mai precis examinând dacă anumite strategii de reglare a emo țiilor și
abilitatea de reglementare actuală mediază semnificativ rela ția dintre abuzul asupra copiilor și NSSI în
rândul pacientelor diagnosticate cu BPD. Interesul se pune pe întrebarea dacă strategiile specifice de
reglementare a emo țiilor cognitive ca de exemplu neacceptarea emo țiilor mediază asocia țiile dintre

istoricul abuzului asupra copiilor și NSSI.

Primul obiectiv acest studiu a fost de a cerceta măsura în care diferite tipuri de abuzuri și neglijen țe din
copilărie, incluzând: abuzul sexual, fizic și emo țional, precum și neglijarea fizică și emo țională, sunt
asociate cu prezen ța și frecven ța NSSI. Studiul curent a examinat corela țiile dintre variab ilele de studiu.
În al doilea rând, studiul ar dori să examineze în continuare dificultă țile de reglare a emo țiilor, în calitate
de mediator între abuzul asupra copiilor și NSSI, fiind interesat în special de investigarea mecanismelor
prin care abuzul de c opii este legat de NSSI în tulburarea de Borderline. Prin urmare, al doilea obiectiv al
cercetării este de a investiga căi specifice de la abuzul asupra copiilor la NSSI, prin aspecte particulare ale
reglării emo țiilor, prin testarea unui poten țial model d e mediere în care neacceptarea emo țională
mediază rela ția dintre abuzul la copil și prezen ța NSSI la femeile cu BPD. Studiul actual se bazează pe
cercetări anterioare și urmăre ște:
a) să determine prezen ța, frecven ța și func ția NSSI și istoricul abuzurilo r din copilăriei la pacien ții cu BPD
b) să investigheze rela ția dintre reglarea emo țiilor și NSSI în BPD, cu control pe istoricul abuzului la copii
(a) să examineze dacă strategii specifice de reglementare a emo țiilor cognitive mediază rela ția dintre
abuzu l la copil și NSSI
(b) să testeze mediatori alternativi, inclusiv lipsa clarită ții emo ționale și lipsa con știentizării emo ționale.
(c) să examineze dacă neacceptarea emo țională este mai puternică la pacien ții cu BPD cu antecedente
de abuzuri la copii decât la pacien ții fără istoric de abuzuri de copii

În studiul curent am ipotetizat faptul că persoanele care au suferit abuzuri în copilărie s -ar implica cel
mai probabil în comportamente NSSI pentru a gestiona manifestările de dereglare emo țională și în al
doilea rând, faptul că dificultă țile raportate în reglarea emo țiilor ar media rela ția dintre abuzul din
copilărie și NSSI. Anticipez faptul că participan ții cu BPD care raportează un istoric cu abuzuri în copilărie
au mai multe șanse să raporteze implicarea în NSSI și dificultă ți în reglarea emo țiilor decât participan ții
fără istoric de abuz. De asemenea, ne a șteptăm ca neacceptarea emo țională să medieze semnificativ
relația dintre diferite forme ale abuzul în copilărie și NSSI.
Se consideră ipoteza că feme ile disgnosticate cu BPD cu un istoric de abuzuri în copilărier ar fi mai
probabil să raporteze dificultă ți în reglarea emo țiilor și neacceptare emo țională și ar fi mai probabil să se
angajeze în NSSI în scopul reglării emo țiilor decât în cazul femeilor fără istoric de abuzuri.
Participan ții la BPD care au raportat un istoric de abuzuri asupra copiilor au avut mai multe șanse să
raporteze dificultă ți în reglarea emo țiilor și implicarea în NSSI. Experien țele de abuz din copilărie prezic
NSSI prin neaccept area emo țiilor și lipsa de strategii de reglementare. Riscul de NSSI poate cre ște ca
urmare a dificultă ților de reglare a emo țiilor în privin ța dimensiunii de neacceptare a emo țiilor.

Pacien ții cu BPD cu istoric de abuzuri din copilărie vor raporta NSSI m ai frecvent și mai sever în
compara ție cu pacien ții cu BPD fără istoric de abuz.
Dificultă țile raportate în ER ar media rela ția dintre abuzul de copii și NSSI.
Neacceptarea emo țională este puternic asociată atât cu abuzul emo țional, cât și cu frecven ța NSS I
Natura acestor rela ții preconizate este explorată.