RECRUTARE ȘI SELECȚIE A RESURSELOR UMANE ALE APĂRĂRII Coordonator Științific Conf. univ. dr. Victor Barbu Absolvent Vișu Cristian Craiova, 2017 3… [631536]
1
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
ADMINISTRAREA AFACERILOR
LUCRARE DE LICENȚĂ
Coordonator Științific
Conf.univ.dr.Barbu Victor
Absolvent: [anonimizat], 2017
2
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
ADMINISTRAREA AFACERILOR
PERFECȚIONAREA PROCEDURILOR DE
RECRUTARE ȘI SELECȚIE A RESURSELOR
UMANE ALE APĂRĂRII
Coordonator Științific
Conf. univ. dr. Victor Barbu
Absolvent: [anonimizat], 2017
3
CUPRINS
CONȚINUT
Introducere ………………………………………………………………………………… .pag. 4
Capitolul 1 – Organizarea recrută rii și selecției în Instituția Militară …………. pag. 6
1.1. Particularitǎți ale instituției militare …………………………………………. pag. 6
1.2. Rolul centrului militar ȋn procesul de recrutare și selecție în Armata
României……………………………….. ………………………………………………………………… pag .11
Capitolul 2 – Perfecționarea sistemului de rec rutare și selecție a resurselor umane
ale apărării ………………………………………………………………… ……………………………. pag.14
2.1. Metodologia organizării și desfășurării recrutării și selecției candidaților pentru
profesia militară………………………………………………………………………………………. pag.14
2.2. Analiza S.W.O.T. asupra activității Centrului Militar Județean ……………… pag.16
2.3. Criterii de recrutare. …………………………………………………………………………. pag.18
2.4. Strategia de p romovare a profesiei militare în România………………………….. pag.24
Concluzii …………….….……………………………………………………………… pag.31
Bibliografie …………………………………………………………….. ……………………………… pag.34
Anexe ………………………………………………………………………………………………………. pag.35
4
INTRODUCERE
Cariera militară înseamnă mai mult decât un loc de muncă. Tinerii care optează
pentru cariera militară trebuie să fie caracterizați de voință, anagajare efectivă și
afectivă, determinare, competitivitate și dorin ță de lucru ȋn echipă.
În zilele noastre armata of eră ceea ce ȋși dorește orice tânar aflat ȋn momentul
crucial al alegerii drumului ȋn viață: educație gratuită, o bună pregătire profesională, un
loc de muncă stabil, cu posibilități de afirmare și de dezvoltare și nu ȋn ultimul rând un
venit sigur mai mar e decât media altor job -uri.
Profesia militară nu înseamnă doar manevre militare, exerciții și antrenamente.
Sunt o multitudine de specialități militare care necesită numeroase abilități, dincolo de
cele specifice combatanților. Foarte multe dintre ele au echivalent în viața civilă și
asigură transferul de competențe dinspre și înspre alte ocupații.
Corpul profesional al militarilor reprezintă o unitate socială autonomă, un grup
uman cu trăsături specifice. De altfel, o calitate de bază a militarului o re prezintă spiritul
de corp, adică să împărtășești împreună cu ceilalți colegi valorile comune (mândrie,
loialitate, încredere în sine, colegi și grup, onestitate, demnitate, onoare, disciplină,
dăruire de sine, solidaritate etc.), proprii grupului militar d e apartenență, pe care îl
socotești deosebit față de alte colectivități umane.
A intra ȋn rândurile personalului militar ȋnseamnă, pe lângă faptul că te ajută să –
ți definești personalitatea, să te maturizezi, ȋți asigu ră un mediu dinamic, organizat ș i
competitiv, posibilitatea de a cunoaște oameni interesanți și de a lega prietenii durabile.
«Organizația selecționează candidații la un post, nu numai în funcție de
capacitatea lor de a efectua munca, dar și datorită sistemului lor de valori care este
compatibil cu ideologia organizației […] .Recrutarea face parte din acele dispozitive
care permit întărirea identificării cu ideologia organizației.» (Mintzberg, 1986).
Pornind de la cuvintele lui Mintzberg, „recrutarea ” este o etapă firească în
procesul de elaborare a strategiei și planificării resurselor umane.
Totodată, recrutarea este un proces public prin care oferta devine cunoscută
celor interesați și reprezintă o comunicare în dublu sens: organizație -candidat și
candidat -organizație.
Lucrarea est e structurată pe două capitole care urmeză un curs firesc al
cunoașterii, și tratează subiectul atât din perspectiva teoretică cât și aplicativă.
Primul capitol sunt prezentate particularit ăți ale instituției militare precizându -se
rolul centrului mili tar și principiile care stau la baza procesului de recrutare și selecție.
Cel de -al doilea capitol își propune să prezinte rolul și problematica
marketingului recrutării și selecț iei resurselor umane în armată și tratează și analize ază
politicile și stra tegiile de marketing utilizate în procesul recrutării și selecției
personalului în Armata României
În toate domeniile de activitate lupta pentru câștigarea resursei umane se duce în
termenii unei competiții acerbe, în continuă creștere. Deși pentru unele organizații, cum
este și cea militară, cantitatea este importantă, competiția vizează, mai ales, calitatea.
Fie că este vorba despre o instituție de învățământ, fie că este vorba de o companie,
câștigarea bătăliei pentru atragerea de talente — head -huntin g — este esențială pentru
supraviețuirea și dezvoltarea sa.
5
Resursele umane reprezintă una din cele mai importante investiții ale unei
organizații, ale cărei rezultate devin tot mai evidente în timp. Din această perspectivă,
analiza și reproiectarea mark etingului recrutării și selecției candidaților pentru profesia
militară‚ reprezintă o prioritate în succesiunea etapelor de reformă a resurselor umane în
Armata României.
Corectitudinea, transparența și șansele egale de evoluție în cariera militară
const ituie principiile de bază pe care se articulează normele legale, regulamentele și
instrucțiunile interne aferente domeniului managementului resurselor umane, în Armata
României.
Lucrez în Armata Română de 20 ani și apreciez că se impun norme și măsuri
pentru asigurarea încadrării Armatei cu personal competent, responsabil față de
îndeplinirea atribuțiilor stabilite.
Lucrarea de față vine în întâmpinarea îmbunătățirii procesului de recrutare a
candidaților pentru profesia militară care cunoaște, la momentu l actual, înscrierea pe un
nou parcurs, bazat pe o strategie globală, unitară a resurselor umane în Armata
României, astfel:
căutare proactivă și continuă versus „așteptare pasivă a candidaților;
profesia și cariera militară sunt „vândute ca o marfă;
utilizarea unor metodologii și instrumente științifice versus metode
empirice;
accent pe calitate versus accent pe cantitate;
transparență și colaborare cu mediile civile, cu comunitățile locale versus
rigiditate și ignorare a potențialului suportiv al acesto ra;
diversificarea mediilor de recrutare.
În activitatea de documentare, concepție și elaborare a lucrării am fost îndrumat
cu deosebit ă competență profesională de do mnul Conf erențiar Universitar Doctor
Barbu Victor căruia îi aduc mulțumirile mele respec tuoase și sincere.
6
CAPITOLUL 1
ORGANIZAREA RECRUTĂRII ȘI SELECȚIEI ȊN INSTITUȚIA
MILITARǍ
1.1. Particularitǎți ale instituției militare
Serviciul public de apărare a țării este legiferat prin lege organică, conform
căreia, apărarea națională cuprinde ansamblul de măsuri și activități adoptate și
desfășurate de statul român în scopul de a garanta suveranitatea, independența și
unitatea statului, integritatea teritorială a țării și democrația constituțională. Măsurile
adoptate în acest domeniu s unt obligatorii pentru toți cetățenii țării, pentru autoritățile și
instituțiile publice și private și pentru toți agenții economici, indiferent de forma de
proprietate.
Același document normativ stipulează că în „interesul securității colective și
potri vit obligațiilor asumate de România prin tratate internaționale“, componenta
decizională a administrației militare poate solicita aprobarea Parlamentului pentru
participarea cu efective și tehnică militară la constituirea forțelor internaționale
destinate menținerii păcii sau în scopuri umanitare1.
Din cele afirmate anterior se poate concluziona, ușor și explicit, că instituția
militară constituie un subsistem al administrației publice care își exercită atribuțiile și
competențele și prin structuri deconc entrate în teritoriu, dar și faptul că acesta se
deosebește și delimitează de actele și faptele de comandament.
Relațiile complexe dintre administrația publică, ca sistem integrator, și
administrația militară reprezintă o caracteristică importantă a stat ului național
contemporan. Aceasta se exprimă prin faptul că cetățenii formează o comunitate
politică unică, guvernată de un regim unic, care are sub control o arie teritorială clar
definită, iar administrarea este exercitată de o administrație și o ordine publică
centralizate. Această organizare a autorității publice face imposibilă sustragerea
administrației militare acestei autorități și acțiunea acesteia prin izolare față de sistemul
politic, opțiune care era posibilă pentru militari în trecut, în timpu l sistemelor politice
imperiale, patrimoniale sau feudale. În statul modern nu doar autoritățile civile, dar și
cele militare sunt orientate către stilul de viață civil pentru că amândouă sunt
dependente și responsabile față de comunitatea politică, de spr ijinul căreia au nevoie.
Administrația militară, deși este o componentă a societății, de care este legată
funcțional, are caracteristici ce o diferențiază structural de societate.
Membrii instituției militare dispun de un statut aparte în societatea româ nească,
definit prin: valori profesionale, etico -morale, drepturi și interdicții legale etc.; statutul
lor se fixează prin lege de către instituțiile și organismele de decizie politică (Legea nr.
80/1995 -Statutul cadrelor militare; Ghidul carierei militare /2001).
1
Legea nr.45/1994, privind apărarea națională a României
7
Instituția militară circumscrie membrilor săi un sistem social în care aceștia sunt
constituiți în „corpuri profesionale“ puternic individualizate. Aceștia au obligația de a
respecta regulile „jocului politic“ democratic; corpurile militare încad rează instituțiile
de apărare, siguranță națională și ordine publică ale statului, toate puse în subordinea
puterii politice democratice. Accesul militarilor activi la viața politică și la activitățile
comerciale este coerent reglementat, în ideea preîntâm pinării oricărei tentative de
deturnare a administrației militare de la responsabilitățile ei principale. Implicarea
curentă a administrației militare în viața politică sau în „politica de partid“ este absolut
interzisă în democrațiile moderne.
Interdepe ndența dintre administrația publică și instituția militară este rezultatul
unor condiționări specifice date de natura activităților administrației militare în timp de
pace, în situații de criză sau la război și este structurată atât la nivel central, cât ș i la
nivel teritorial pe unități ale administrației publice teritoriale și locale descentralizate.
Cea mai importantă componentă a sistemului de apărare o reprezintă resursele
umane, deoarece odată cu trecerea la armata de tip profesionist această compo nentă este
mult mai greu de regenerat.
Resursele umane fac parte din categoria resurselor puse la dispoziția armatei de
către societatea în care sistemul militar ființează pentru ca acesta din urmă să ȋși poată
ȋndeplinii misiunile constituționale.
În co ncepția multor autori, ca, de exemplu Michael Armstrong, strategiile de
personal definesc intențiile organizației ȋn ceea ce privește direcțiile de dezvoltare a
resurselor umane, precum și necesitățile sau cerințele ce trebuie satisfăcute ȋn acest
domeniu pentru a se facilita atingerea obiectivelor organizaționale.
Natura instituției militare implică anumite cerințe și particularități resurselor
umane ale apărării. Particularitățile instituției militare se concretizează ȋn specializarea
specifică sistemul ui militar realizată prin procesul de pregatire și modul de utilizare
ulterioară.
Armata este o organizație cu o cultură specifică și cu reguli stricte. Împreună cu
instituții și companii civile ȋmparte aceeași piaț ă a forței de munc ă (surse externe de
recrutare), ȋnsă instituția militară ȋși are și propriul sistem de formare inițială,
specializare și utilizare. Potențialii candidați sunt din ce ȋn ce mai bine informați, mai
pragmatici, hotărâți să aleagă, la vârsta la care non -conformismul primează ȋn faț a
valorilor tradiționale, cum ar fi patriotismul.
Pe piața muncii și a serviciilor educaționale fucționează principiul cererii și
ofertei astfel ȋncat profesia militară este abordată după principiile marketingului.
Tranziția de la armata bazată pe servici ul militar oblig atoriu, la cea bazată pe
voluntariat, a impus repoziționarea profesiei militare pe piața muncii. Deși instituția
militară este foarte apreciată de populația României (așa cum arată sondajele de opinie
realizate la nivel național), profesia militară rămâne cotată la un nivel mediu ȋntr -o
ierarhie a preferințelor pe piața muncii.
Voluntariatul este metoda bazată pe op țiunea liberă a cetățeanului de a presta sau
nu serviciul militar.
Recrutarea personalului pentru nevoile armatei constituie u n subiect de
actualitate în teoria și practica managementului resurselor umane ale apărării, dat fiind
noul mediu de securitate, aderarea la NATO, participarea Romȃniei cu trupe în diferite
misiuni ale alianței. Astfel recrutarea devine un proces de căutar e, identificare,
localizare și atragere a candidaților potențiali din care se vor selecta cei mai competitivi
și care corespund cel mai bine cerințelor și intereselor armatei.
8
Calitatea recrutării condiționează performanțele viitoare ale instituției milit are
reprezentând etapa de bază a asigurării personalului , etapă ce necesită tehnici speciale.
Condițiile importante ale procesului de profesionalizare a forțelor terestre sunt:
crearea unui sistem de evoluție în carieră coerent și viabil, precum și d e
promovare în funcție și grad, care să asigure transparen ță și șanse egale ;
proiectarea și implementarea unui management modern al carierei
militare, în concordanță cu experiența și practicile țărilor NATO ;
monitorizarea evoluției carierei individuale a per sonalului din sistemul
militar;
îmbunătățirea sistemului de recrutare, selecție, formare și perfecționare a
pregătirii personalului armatei.
Renunțarea la serviciul militar obligatoriu și profesionalizarea forțelor terestre
nu înseamnă doar trecerea la an gajarea prin contract a militarilor, ci și o nouă concepție
privind recrutarea, selecția, formarea și promovarea cadrelor militare. Profesionalizarea
forțelor terestre prin eliminarea stagiului militar obligatoriu duce la creșterea nivelului
de operațional izare a structurilor de forțe și la reducerea și eficientizarea cheltuielilor
asociate categoriilor de personal. Noul sistem de recrutare și selecție a personalului
militar profesionalizat face parte din amplul proces de reformă în domeniul
managementului resurselor umane, aflat în curs de desfășurare, inspirat din experiența
armatelor țărilor NATO, cu modificările adaptate la specificul, necesitățile și obiectivele
pe termen lung ale Armatei României.
Atractivitatea profesiei militare este strâns legată d e nivelul și calitatea
eforturilor de promovare a ofertei forțelor armate. Schimbările survenite în societate și
pe piața ofertelor profesionale au impus identificarea modalităților viabile de atragere a
tinerilor pentru cariera militară. Statul Major al F orțelor Terestre s -a implicat mai activ
în activitatea de promovare -recrutare, în condițiile existenței unei oferte educaționale
și profesionale, variate și dinamice.
Analiza strategiilor de promovare din anii anteriori relevă câteva concluzii care
au sta t și trebuie să stea în atenția factorilor responsabili din forțele terestre.
Informarea corectă și susținută a opiniei publice despre oferta și
particularitățile profesiei militare, precum și investigațiile sociologice
întreprinse, în rândul populației ți ntă, arată că atractivitatea față de profesia
militară este din ce ȋn ce mai mare, pe măsură ce se cunoa sc mai mult despre
ea.
Contactul direct cu potențialii candidați a avut și va avea, în continuare, o
importanță foarte mare.
Utilizarea campaniei de rel ații publice care vizează obținerea sprijinului
grupurilor de suport trebuie să conjuge eforturile tuturor factorilor de
conducere pe plan local, din instituțiile de învățământ civile și militare,
comandanții unităților militare din județ, responsabilii ma ss-media , în
activitățile de promovare și ȋncurajare a profesiei militare și de recrutare.
Principalele surse de unde tinerii obțin informații despre mediul militar
sunt televiziunea și familia.
Strategiile active de promovare a profesiei militare trebuie focalizate, nu
numai pe asigurarea cantitativă a bazei de selecție, cât mai ales, pe calitatea
resurselor umane recrutate.
9
Reprezentarea carierei militare cu profesionalism, seriozitate, prestanță, pe
tot teritoriul țării și în teatrele de operații trebuie să fie mereu păstrată la
nivelul prestigiului pe care îl au forțele terestre.
Asigurarea resurselor financiare este de mare importanță în standardizarea
materialelor promoționale, asigurarea unui număr suficient și a unor forme și
conținuturi adecvate vâr stei și caracteristicilor grupului -țintă.
Demersurile întreprinse prin campaniile de relații publice vizează informarea
potențialilor candidați și a familiilor acestora cu măsurile pe care structurile centrale din
Ministerul Apărării și Statul Major al F orțelor Terestre le realizează pentru asigurarea
unor condiții de muncă și instruire/educare superioare:
retribuție corespunzătoare;
reevaluarea condiților generale de locuit;
îmbunătățirea sistemului de echipare;
asigurarea condițiilor optime pentru rec uperare, recreere, refacere fizică
și psihică;
asigurarea facilităților socio -culturale;
dezvoltarea sistemului de instruire;
constituirea unui sistem viabil de asistență medicală.
Statul Major al Fortelor Terestre va utiliza o strategie activă de atrag ere a
tinerilor pentru o carieră în forțele terestre, care să scoată în evidență principalele
avantaje pe care le poate oferi, având în vedere faptul că există, în prezent, o competiție
acerbă pe piața forței de muncă, în care sunt implicate diverse struct uri din mediul civil,
structuri din domeniul apărării și siguranței naționale, precum și alte structuri din cadrul
Ministerului Apărării.
Principalele avantaje pe care le pot oferi forțele terestre pentru atragerea
candidaților sunt:
oferta educațională ș i profesională cuprinzătoare și variată prin: structuri
diverse pe tot teritoriul national (instituții de învățământ, colegii liceale,
academie, școli de aplicație, centre de pregătire, unități/mari
unități/comandamente etc.);
diversitate de arme și speci alităti militare;
cursuri de pregătire (specialitate, limbi străine);
perspective de promovare;
siguranța locului de muncă;
condiții de muncă și viață corespunzătoare;
prestigiul și profesionalismul personalului din forțele terestre demonstrat
atât în ța ră, cât și, mai ales, în teatrele de operații;
disciplină, ordine, responsabilitate;
corp de cadre competent, coeziv, motivat.
Trecerea la serviciul pe bază de voluntariat a impus realizarea unui sistem care
să asigure recrutarea și selecția, într -o conce pție unitară, în baza anumitor principii2:
principiul coerenței presupune desfășurarea activităților pe baza unei
concepții globale, unitare.
2 www.mapn.ro
10
principiul asigurării calității resurselor umane prevede furnizarea către
sistemul militar a unor persoane cu cali tăți compatibile cu cerințele
funcțiilor care urmează a fi ocupate.
principiul eficienței presupune furnizarea unei resurse umane de
calitate, cu costuri cât mai mici.
principiul universalității și echității stimulează asigurarea de șanse
egale tuturor tin erilor care doresc s ă urmeze cariera militară.
principiul acțiunii proactive direcționează căutarea candidaților și
contactul direct cu aceștia prin campanii de mediatizare a profesiei
militare, atât l a nivel central , cât și la nivel local.
principiul tran sparenței pune la dispoziția tuturor candidaților
informații despre criteriil e de recrutare și selecție, a modului de
exercitare a viitoarei profesii, a condițiilor de muncă specifice mediului
militar, a condițiilor materiale de viață și a altor aspecte so licitate de
către candidați.
principiul specificității corelează criteriile și standardele de selecție cu
modelele personalului militar în raport cu specialitățile militare și
tipurile de carieră.
principiul atitudinii pozitive obligă personalul din struct urile de
recrutare și selecție la menținerea unei atitudini favorabile față de
instituția și profesia militară, atât în rândul populației civile, cât și al
candidaților.
Principiile organizării și desfășurării activității de recrutare și selecție a resurs ei
umane se pot materializa, corespunzător următoarelor cerințe:
recrutarea și selecția se realizează având la bază criterii de ordin
medical, fizic, psihologic, atitudinal, caracterial;
realizarea corespondenței între calitatea viitorilor militari pro fesioniști
(luptători) și cerințele specialităților militare concrete, pentru care
aceștia sunt recrutați/selecționați;
calitățile primordiale care trebuie s ă fie caracteristice tinerilor la
recrutare și selecție sunt: disciplina, sim țul datoriei, pregăt irea fizică,
spiritul de echipă, istețimea, capacitatea de adaptare la cerințele
mediului militar;
orientarea tinerilor selecționați spre categorii de personal, arme/servicii,
specialități militare și posturi în raport cu studiile acestora, potențial
aptitudinal, aspirații și interese proprii, dar și în funcție de numărul de
posturi vacante, de cerințele și așteptările instituției militare.
Promovarea profesiei militare, recrutarea și selecția pentru forțele terestre se
realizează ghidate după anumite o biective importante:
asigurarea grupurilor -țintã și a principalelor medii de recrutare
(instituții de învățământ preuniversitar și universitar, cluburi sportive,
organizații de tineret, târguri de oferte educaționale sau locuri de
muncă, companii de stat și private etc.), cu informații referitoare la
oferta profesional ă a forțelor terestre.
ȋmbunătățirea și consolidarea imaginii pozitive a instituției militare și a
profesiei militare în rândul populației civile.
informarea potențialilor candidați în l egătură cu posibilele opțiuni, pe
categorii de personal, tipuri de cariere, arme și specialități militare.
11
acoperirea teritoriului național și identificarea mediilor cu potențial
socio -demografic pentru recrutarea personalului militar profesionalizat.
atragerea unui număr cât mai mare de potențiali candidați motivați, cu o
conduită onorabilă și cu aptitudini pentru profesia militară.
menținerea interesului potențialilor candidați pentru profesia militară.
orientarea școlară și profesională a potenți alilor candidați c ătre diferite
categorii de personal, instituții de formare, arme și specialități militare,
în funcție de opțiunea acestora, pregătirea și performanțele
școlare/profesionale și de oferta armatei.
prezentarea corectă și oportună a condiți ilor, criteriilor, baremelor pe
baza cărora se realizează selecția candidaților pentru sistemul militar.
generarea unei atitudini favorabile a populației civile față de instituția
militară și menținerea bunelor relații de colaborare și sprijin reciproc
cu instituțiile administrației locale, cu instituțiile civile de învățământ
și comunitatea locală.
1.2. Rolul centrului militar ȋn procesul de recrutare și selecție în Armata
României
Procesul de recrutare și selecție este o activitate condus ă centraliza t, la nivelul
Ministerului Apărării Naționale și are ca obiectiv să asigure candidați pentru toate
instituțiile de învățământ din sistemul militar, precum pentru categoria solda ți și grada ți
profesioni ști.
Recrutarea și selectia se realizeaz ă prin inter mediul centrelor militare județene și
ale sectoarelor Municipiului Bucuresti.
Centrul Militar Județean este organul militar teritorial la nivelul județului care
funcționează în cadrul Ministerului Apărării, ca unitate (organizație) de sine stătătoare,
cu obiective și atribuții specifice.
Centrul Militar Județean are ca principal obiect de activitate organizarea și
desfașurarea activităților specifice pentru:
promovarea profesiei militare și recrutarea candidaților pentru instituția
militară,
evidența mili tară a cetățenilor cu obligații militare,
generarea și regenerarea structurilor din compunerea instituțiilor cu
atribuții în domeniul apărării și securității naționale,
asigurarea legăturii dintre armată și societatea civilă.
Centrul Militar Județean es te structura de specialitate a Ministerului Apărării
care realizează interfața cu societatea civilă.
Înființarea și desfășurarea activităților Centrului Militar Județean au la bază legi,
regulamente, ordine ale ministrului apărării, dispoziții și norme te hnice emise de
structurile abilitate, necesare îndeplinirii misiunilor și obiectivelor specifice.
Legislația în baza căreia instituția își desfașoară activitatea:
Legea nr. 45/ 1994 privind apărarea națională a României,
Legea nr. 46/ 1996 privi nd pregătirea populației pentru apărare,
Legea nr. 132/ 1997 privind rechizițiile de bunuri și prestările de servicii în
interes public, modificată și completată cu Legea nr. 410/ 2004,
Legea nr. 477/ 2003 privind pregătirea economiei naționale și a terito riului
pentru apărare,
12
Legea 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, cu modificările
și completările ulterioare
Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști, cu
modificările și completările ulterioare
Legea 270/ 2015 privind statutul rezerviștilor voluntari
H.G. nr. 338/ 2002, privind mobilizarea la locurile de muncă a personalului
din subordinea instituțiilor publice, agenților economici și altor instituții,
H.G. nr. 370/ 2004 privind normele metodologice de apli care a Legii 477/
2003,
H.G. nr. 219/ 2005 privind normele metodologice de aplicare a Legii 132/
1997,
Ordine, dispoziții, norme cu aplicabilitate strictă în cadrul ministerului care
au caracter clasificat.
Centrul Militar Județean are atribuții și respons abilități în următoarele domenii:
Promovarea profesiei militare și recrutarea personalului militar activ și în
rezervă;
Evidența, repartiția în planurile de mobilizare și trimiterea la unități a
resurselor umane și materiale;
Evidența, repartiția în planur ile de mobilizare și trimiterea la unități a
resurselor tehnico – materiale prevăzute a se rechiziționa și a persoanelor
pentru prestări de servicii;
Aprobarea și repartiția la beneficiari a personalului mobilizat la locul de
muncă;
Activitatea de personal;
Activități pe linia veteranilor de război;
Asigurarea logistică;
Informare și relații publice.
Structura organizatorică, numărul de posturi sunt aprobate de ministrul apărării.
Fiecare birou/ compartiment din cadrul centrului are atribuții specifice, aces tea sunt
dispuse la același nivel față de structura de conducere, între ele fiind relații de
cooperare, colaborare. La nivelul fiec ărui birou/ compartiment există un post de
conducere/ coordonare a activității biroului/ compartimentului respectiv.
Pentru îndeplinirea obiectivelor și sarcinilor specifice fiecare microstructură își
desfășoar ă activitatea după legi organice, ordinare, regulamente militare, ordine și
dispoziții ale eșaloanelor superioare militare având la bază atribuțiile microstructurii
respe ctive și fișa postului pentru fiecare post din structura de organizare.
Centrul Militar Județean este o instituție publică a Ministerului Apărării
deconcentrată, finanțată de la bugetul de stat (Figura nr. 1).
Particularități :
Privind cheltuielile pentru salarii și asigurarea altor drepturi bănești
personalului militar și civil, sumele aferente sunt primite de la Ministerul
Apărării (M.Ap.);
Cheltuielile necesare plății tuturor serviciilor prestate de agenți
economici/ firme sunt asigurate de Consi liul Județean care are încheiate
contracte în acest sens, iar centrul militar fiind beneficiarul acestor servicii.
Totodată asigurarea nevoilor de transport (parte din autovehicule) și
13
combustibilul necesar executării activităților specifice se execută tot prin
Consiliul Județean.
Astfel, Consiliul Județean are contracte cu terți (agenți economici, firme) în
beneficiul Centrului Militar Județean privind:
furnizarea energiei electrice;
furnizarea apei;
furnizarea gazului metan;
paza instituției cu agenți co munitari;
salubrizarea;
service pentru echipamentele informatice, sistemul de comunicații
(legături telefonice, fax) și copiator.
Figura 1. Surse de finanțare
Bugetul de
stat
M.Ap. N.
Consiliul
Județean
Centrul
Militar
Județean
14
CAPITOLUL 2
PERFECȚIONAREA SISTEMULUI DE RECRUTARE ȘI
SELEC ȚIE A RESURSELOR UMANE ALE APĂRĂRII
2.1. Metodologia organizării și desfășurării recrutării și selecției candidaților
pentru profesia militară
Recrutarea candidaților pentru instituția militară se deosebește de activitatea de
recrutare a personalului pentru un anumit post sau loc de muncă făcut de o firmă sau de
o anumită societate civilă astfel:
se desfașoară ȋntr -un mod permanent, pe tot parcursul anului (avantajul
fiind cel al menținerii unui contact sistematic cu piața muncii și cu cea
educațion ală), și nu sporadic, numai ȋn anumite perioade, atunci când
organizația are posturi libere, vacante;
nu oferă rezultate imediate (ocuparea unui post), activitațile derulându –
se ȋntr -o perioadă mare de timp, pregătind candidatul pentru un concurs
de admi tere ȋntr -o instituție militară de ȋnvățământ, urmând ca acesta,
abia după finalizarea studiilor militare, să ocupe un anumit post ȋn
armată;
scopul ei principal este de a atrage candidați pentru instituții de
ȋnvățământ, care formează personal militar p rofesionalizat, și nu
candidați pentru un anumit post, ceea ce ar presupune existența unor
studii deja finalizate și o anumită experiență de muncă; se urmărește
atragerea de potențialuri și nu de cuno ștințe sau de capacitate deja
formate;
implică exist ența unui numar mare de candidați (de ordinul sutelor,
miilor) față de câțiva candidați (cel mult de ordinul zecilor) ȋn cazul
unei firme.
Este așadar necesară cunoașterea atitudinilor și opiniilor populație tinere
referitoare la măsura ȋn care profesia m ilitară este percepută pentru ca, Armata Română
să aibă o bază valoroasă de selecție a viitorilor militari, cât mai vastă și de o calitate
corespunzatoare.
Profesionalizarea Armatei României, coroborată cu integrarea României ȋn
Uniunea Europeană și l iberalizarea pieței muncii, a influențat ȋn mod vizibil calitatea
procesului de recrutare și de selecție a resurselor umane ȋn cadrul Ministerului Apărării
Naționale.
Diminuarea efectivelor Armatei României trebuie compensate printr -o dotare la
standa rdele armatelor moderne, precum și prin asigurarea unor resurse umane de o
calitate net superioară, capabile să folosească tehnica din dotare și să se adapteze
continuu la noi provocări și la noi tipuri de cerințe.
Conflictele militare actuale demons trează faptul că vremea armatelor de masă a
trecut, fiind necesară o nouă organizare. Această necesitate este prevazută ȋn noul
concept strategic al NATO:
15
– “…pentru majoritatea aliaților nevoia de a menține vechile forțe
supradimensionate destinate apărării teritoriilor na ționale a fost reevaluată ȋn
sensul reducerii acestora, punându -se accent, ȋn schimb, pe proiectarea unor noi
structuri de forțe moderne, mobile, foarte bine echipate și dotate, ce pot fi
susținute din punct de vedere al resurselor, care po t acționa oriunde este nevoie,
ȋn afara granițelor naționale, precum și foarte bine pregătite să răspundă la
ȋntregul spectru de misiuni și sarcini anticipate”3.
Totodată, precizează că este ”mai puțin important aspectul cantitativ al forțelor
participante la operații; ȋn schimb, aspectul pregătirii la nivel profesionist este o cerință
prioritară pentru utilizatea sistemelor de armament și echipamente moderne. Mențierea
unei capacitați militare suficiente și voința clară de a acționa ȋn mod colectiv pentru
apărarea comună rămân obiective centrale, ȋn materie de securitate a Alianței”4.
Experiența țărilor cu armate profesioniste demonstrează că problemele
economice ale societații, economia de piață, schimbările ȋn valorile sociale și declinul
demografic afectează succcesul recrutării ȋn instituția militară. Ca proces, recrutarea
implică luarea ȋn considerație a dou ă tipuri de aspecte legate de input -ul organizațional:
Cantitative;
Calitative.
Aspectele cantitative se referă la num ărul persoane lor recrutate, influențat de
revoluția demografică, aflată ȋntr -o continuă scădere. Scăderea accentuată a natalită ții și
soldul negativ al migrației externe vor induce influente negative pe termen mediu și
lung asupra potențialului uman pentru apărare. În același timp, creșterile semnificative
ale numarului studenților fac ca tinerii ȋncorporabili să fie indisponibili pentru serviciul
militar până la 23 -24 ani, cu posibilități reduse de absorbție a acestora.
Aspectele calitative se referă la valorile și normele internalizate de tineri,
anterior intrării ȋn organizația militară și care trimit spre analiză:
relevanța socială a armatei ȋn continuă scădere;
valorile sociale bulversate la ora actuală;
atitudinile și opiniile publice față de armată.
Procesul de recrutare și selecție este o activitate desfășurată la nivelul
Ministerului Apărării Naționale de c ătre centrele militare județene și din Municipiul
București. Organizarea unui centru militar județean este prezentat ȋn Anexa 1. Are ca
obiectiv să asigur e candidați pentru toate instituțiile de învățământ din sistemul militar.
Astfel, absolvenții clasei a VIII –a pot opta pentru colegiile naționale militare;
absolvenții de liceu militar sau civil pot urma cursurile școlilor de maiștri militari și
subo fițeri sau ale academiilor categoriilor de forțe ale armatei, iar absolvenții unei școli
profesionale sau ale unui liceu militar ori civil se pot ȋnscrie ȋn centrele de instuire care
formează soldați și gradați profesioniști.
Selecția ȋncepe odat ă cu recrutarea candidaților, principala misiune a birourilor
informare -recrutare constituite la nivel judetean.
În cadrul centrelor militare zonale, județene și ale sectoarelor Municipiului
Bucuresti se execută operațiuni de r ecrutare a candidaților pe ntru formarea personalului
militar ori pentru a urma cursurile din unitățile de ȋnvățământ liceal militar .
3 www.rft.forter.ro
4 www.rft.forter.ro
16
Recrutarea și selecția candidaților pentru cariera militară are caracter național
atât prin modalitatea de organizare, pe structuri de execuție specializate ȋn promovarea
profesiei militare și recrutarea candidaților pentru sistemul militar, cât și prin specificul
domeniului pentru care au fost concepute, respectiv apărarea na țională.
Sistemul de recrutare și selecție este organizat și funcțione ază prin cele 47 de
birouri informare -recrutare constituite la nivel județean și trei centre Zonale de Selecție
și Orientare dispuse în cele trei provincii istorice ale României – Muntenia, Moldova,
Transilvania. În Anexa 2 sunt prezentate birourile inform are-recrutare din componenta
centrelor militare judetene.
Misiunea birourilor informare -recrutare este aceea de identificare, informare,
atragere, consiliere și orientare a absolvenților instituțiilor civile de învățământ (bărbați
și femei), spre inst ituțiile militare de formare a ofițerilor, maiștrilor militari și
subofițerilor, cât și a militarilor angajați cu contract spre instituții militare care formează
subofițeri .
Birourile de informare -recrutare sunt structuri de execuție specializate ȋn
promovarea profesiei militare și recrutarea și preselecția candidaților pentru cariera
militară. Birourile informare -recrutare funcționează ȋn cadrul centrelor militare județene
sau de sector și sunt ȋncadrate cu personal militar – ofițeri și subofițeri – care se numesc
„ofițeri recrutori” și „subofițeri recrutori” .
Activitatea de selecție a candidaților pentru profesia militară se desfășoară în
cadrul a trei centre zonale de selecție și orientare , structuri militare expert, subordonate
Direcției Managemen t Resurse Umane. Misiunea centrului zonal de selecție și orientare
constă în selecția candidaților recrutați pentru profesia militară și orientarea profesională
a acestora spre categorii de personal, arme și specialități militare, în raport cu
potențialul psiho -aptitudinal al fiecărui candidat .
În cele trei centre zonale de selecție și orientare din orașele Breaza, Alba -Iulia și
Câmpulung Moldovenesc sunt evaluate toate categoriile de candidați pentru profesia
militară: ofițeri, maiștri militari, subofițe ri și soldați/gradați profesioniști.
Pentru s elecția candidaților ȋn cadrul centrelor zonale de selecție și orientare
aceștia trebuie să promoveze urmatoarele tipuri de probe:
probe psihologice;
probe fizice;
interviu de evaluare finală.
Candidații sunt supuși unor serii de ȋntrebări pentru a se verifica dacă
ȋndeplinesc criteriile de recrutare pentru profesia militară și pentru ce categorii de
personal, anume.
2.2. Analiza S.W.O.T. asupra activită ții Centrului Militar Județean
Anal iza S.W.O.T. (Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats) reprezintă un
pas important ȋn prezentarea situației unei organizații. Evaluarea punctelor forte
(strengths), a sl ăbiciunilor (weaknesses), a oportunităților (opportunities) și a
amenințărilor (t hreats) prin intermediul unei analize SWOT este un proces care
poate oferi o perspectivă nouă ȋn ceea ce privește potențialele probleme și puncte
critice care afectează organizația.
Analiza noastră este determinată de faptul că, ȋnc ă de la intrarea ȋn fun cțiune a
structurilor de recrutare și selecție din armată, mulți comandanți de unități și de
instituții de ȋnvățământ militar, și -au exprimat nemulțumirea față de faptul că nu vor
17
mai avea competențe de recrutare și selecție a candidaților pentru profesia militară.
Realitatea a demonstrat că opțiunea actual ă, respectiv implicarea centrelor militare
ȋn acest demers, este soluția optim ă pentru asigurarea resursei umane a apărării
corespunzatoare cerințelor mediului militar. Cu toate acestea, ȋnc ă mai există
propuneri din partea unor comandanți de a se reveni asupra procedurilor ȋn acest
domeniu.
Tocmai de aceea, pentru a confirma realismul situației actuale, am realizat o
analiz ă S.W.O.T., ale cărei rezultate sunt prezenta te mai jos.
PUNCTE TARI
– o struc tură specializată ȋn recrutare și
selecție asigură desfășurarea zilnică a
activităților ȋn acest domeniu ;
– legatura ȋntre decidenți ȋn domeniul
asigurării candidaților – Statul Major
General – și executanți este directă ;
– sistemul asigură transparența și ș anse
egale de reușită ȋn procesul de selecție ;
– pregătirea profesională a personalului
este adecvată procesului de recrutare a
candidaților pentru profesia militară ;
– recrutarea prin centru este asigurată
pentru toate unitățile armatei,
indiferent de local itatea de dispunere ;
– centrul militar este ȋn contact
permanent cu potențialii candidați prin
prezența angajaților specializați ȋn școli
și la locurile de muncă
PUNCTE SLABE
– deficiențe ȋn asigurarea dotării tehnice
necesare ;
– lipsa de motivare a pers onalului angajat ȋn
domeniul recrutarii și selecției ;
– personal insuficient datorită reducerii
efectivelor militare ;
– absența unei planificări multianuale asupra
necesarului de candidați ;
– fluctuația personalului angajat ȋn Centrul
Militar .
OPORTUNITĂȚI
– nivelul ridicat de încredere a
populației ȋn armată ;
– plasarea Centrului Militar ȋn orașe ;
– accesul persoanelor civile ȋn incinta
Centrului Militar fără dificultăți . AMENINȚĂRI
– gradul relativ mare de instabilitate a cadrului
normativ ;
– demersurile co mandanților de preluare a
unor atribuții ;
– diversificarea ofertelor civile .
Referindu -ne la punctele tari ale Centrului Militar, merită să subliniem că, spre
deosebire de posibilitățile unităților de luptă, aici activitatea de recrutare a candidaților
pentru profesia militară este continuă și, totodată, este desfășurată de specialiști ȋn
domeniu, pregătiți ȋn acest sens. De asemenea, centrul militar asigură candidați pentru
toate instituțiile de ȋnvățământ militar și, ȋn cazul nereușitei acestora, ȋi co nsiliază și -i
ȋndrumă către angajarea ca soldat voluntar.
În legatură cu punctele slabe, se cuvine să subliniem, ȋn primul rând, deficiențe
ȋn asigurarea suportului logistic necesar deplasării ȋn localitățile ȋn care există potențiali
candidați, precum ș i menținerii contactului cu aceștia. Ca urmare, recrutorii din centre
18
se deplasează și comunică cu mijloacele proprii (autoturisme, transport ȋn comun,
telefoane proprii ș.a.)
Plasarea centrului militar ȋn orașe – de regulă ȋn reședințele de județ – constituie
un avantaj ȋn demersul de asigurare a promovării profesiei militare și de recrutare, față
de locurile de dispunere a unităților luptatoare, ce pot fi și ȋn afara localitaților.
În privința amenințarilor, cea mai evidentă este oferta salarială mai mare a
instituțiilor civile față de soldele militarilor, precum și plecarea ȋn străinătate a tinerilor,
pentru un câstig mai mare.
2.3. Criterii de recrutare5
Criteriile de recrutare pentru candida ții la profesia militar ă se ȋmpart ȋn dou ă
categorii: generale și specifice.
Criteriile generale de recrutare6 pe care trebuie să le îndeplinească, cumulativ,
candidatul care optează pentru profesia de militar în activitate ori pentru a urma
cursurile unui colegiu național militar (învățământ liceal) sunt potrivit Ordinului
ministrului apărării naționale nr.M30 din 21.03.2012 și prezentate pe pagina
https://dmru.mapn.ro , următoarele:
să aibă cetățenie română și domiciliul stabil în România de cel puțin 6 luni, la
data începerii anului de învățământ/cursulu i/programului de formare;
să fie declarat „apt medical”;
să nu fi fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității,
contra statului sau contra autorității, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care
împiedică înfăptuirea justiției, d e fals ori a unei infracțiuni săvârșită cu intenție,
care l -ar face incompatibil cu exercitarea profesiei de militar în activitate ori
pentru a urma cursurile unei unități de învățământ liceal militar, cu excepția
situației în care a intervenit reabilitare a;
să nu facă parte din partide, formațiuni sau organizații politice, iar dacă este
membru, să se angajeze în scris că, după admiterea în unitatea/instituția de
învățământ militar sau în programul de formare/instruire, va renunța la această
calitate;
să nu facă parte din organizații interzise de legislația română și să nu fie
membru al unor organizații incompatibile cu regulile, activitățile și atribuțiile
specifice profesiei militare;
să nu aparțină unor culte sau asociații/grupări religioase care contravi n
normelor de păstrare a ordinii publice, care încalcă bunele moravuri sau
afectează exercitarea profesiei militare;
să nu fie asociat unic ori să participe direct la administrarea sau conducerea
unor organizații sau asociații comerciale, iar dacă este înt r-una din aceste
situații, să se angajeze în scris că, după admiterea în unitatea/instituția de
5 https://dmru.mapn.ro
6 Ordinul ministrului apărării naționale nr.M30 din 21.03.2012 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind
recrutarea, selecția, formarea prof esională și evoluția în cariera militară în Armata României, Monitorul Oficial
al României nr.229 din 5 aprilie 2012 cu modificările și completările prevazute ȋn Ord inulnr.17/2017,
Monitorul Oficial al României nr.197 din 21 martie 2017
19
învățământ militar, în programul de formare sau de i nstruire, va renunța la
această calitate;
pentru candidate – să declare în scris că își asumă toate riscurile , în situația în
care pe parcursul susținerii probelor de selecție se află în stare de
graviditate/maternitate.
Totodat ă, ȋn funcție de opțiune, candidații trebuie să îndeplinească anumite
criterii specifice de recrutare7 stabilite prin Ordinului minist rului apărării naționale
nr.M30 din 21.03.2012 și prezentate pe pagina https://dmru.mapn.ro , după cum
urmeaz ă:
* Pentru formarea ofițerilor în instituțiile de învățământ superior militar
(filiera directă)8:
– să aibă vârsta de cel mult 26 de ani – 24 de ani pentru aviație –
naviganți împliniți în anul organizării concursului de admitere;
– să fie absolvenți ai învățământului liceal, cu diplomă de bacalaureat
sau să facă dovada promovării examenului de bacalaureat până la
data concursului d e admitere;
– să nu fi parcurs un program de studii universitare de licență cu
finanțare de la bugetul de stat, iar, în cazul în care a absolvit un
astfel de program de studii, să menționeze în cererea de înscriere
despre aceasta, urmând ca până la dat a înmatriculării să facă
dovada achitării, integral sau parțial, a contravalorii serviciilor de
școlarizare de care a beneficiat anterior cu finanțare de la bugetul
de stat.
* Pentru formarea ofițerilor prin absolvirea Cursului de formare a
ofițerilor ȋn activitate (filiera indirectă)8 :
→Pentru candidații care sunt maiștri militari / subofițeri în activitate8:
– să aibă vârsta de cel mult 35 de ani împliniți la data acordării
gradului;
– să fie absolvenți ai unei instituții de învățământ universitar
acreditate, cu diplomă de licență, cu profil corespunzător armelor
sau serviciilor și specialităților militare pentru care se organizează
cursul de formare, conform reglementărilor în vigoare, ori să își fi
desfășurat activitatea ca maiștri militari/subofițeri cel puțin 3 ani
în arma pentru care candidează și să fi absolvit o instituție de
învățământ universitar, indiferent de profil, sau să facă dovada
promovării examenului de licență, până la data concursului d e
admitere la cursul de formare; pentru specialitatea management
financiar -contabil sunt obligatorii studii universitare de licență în
domeniul financiar -contabil;
7 https://dmru.map n.ro
8 Ordinul ministrului apărării naționale nr.M30 din 21.03.2012 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind
recrutarea, selecția, formarea profesională și evoluția în cariera militară în Armata României, Monitorul Oficial
al României nr.229 din 5 aprilie 2012 cu modificările și completările prevazute ȋn Ord inulnr.17/2017,
Monitorul Oficial al României nr.197 din 21 martie 2017
20
– să aibă cel puțin 3 ani vechime în serviciu ca maiștri
militari/subofițe ri în activitate, calculată de la data primirii
primului grad și până la data începerii cursului de formare ca
ofițer;
– să aibă în aprecierea de serviciu din ultimii 3 ani calificativul de
cel puțin FOARTE BUN;
– candidații recrutați pen tru formarea pe filiera indirectă a
ofițerilor din serviciul medical trebuie să dețină certificat de
membru al Colegiului Medicilor din România cu drept de liberă
practică, conform prevederilor legale în vigoare.
→Pentru candidații care sunt ofiț eri în rezervă9:
să aibă vârsta de cel mult 40 ani împliniți în anul desfășurării
concursului de admitere la cursul de formare;
să fie absolvenți ai unei instituții de învățământ universitar
acreditate, cu diplomă de licență, cu profil corespunzător armelor
sau serviciilor și specialităților militare pentru care se organizează
cursul de formare, conform reglementărilor în vigoare, sau să facă
dovada promovării examenului de licență până la data concursului
de admitere la cursul de formare;
candidații recruta ți pentru formarea pe filiera indirectă a ofițerilor
din serviciul medical trebuie să dețină certificat de membru al
Colegiului Medicilor din România cu drept de liberă practică,
conform prevederilor legale în vigoare.
→Pentru candidații care sunt civili (din cadrul sau din afara M.Ap.N.)9:
să aibă vârsta de cel mult 40 ani împliniți în anul desfășurării
concursului de admitere la cursul de formare;
să fie absolvenți ai unei instituții de învățământ universitar
acreditate, cu diplomă de lic ență, cu profil corespunzător armelor
sau serviciilor și specialităților militare pentru care se organizează
cursul de formare sau să facă dovada promovării examenului de
licență, până la data concursului de admitere la cursul de formare;
candidații recrut ați pentru formarea pe filiera indirectă a ofițerilor
din serviciul medical trebuie să dețină certificat de membru al
Colegiului Medicilor din România cu drept de liberă practică,
conform prevederilor legale în vigoare.
* Pentru formarea maiștr ilor militari în instituțiile de învățământ postliceal
militar9:
– să aibă vârsta de cel mult 28 de ani împliniți în anul organizării
concursului de admitere;
– să fie absolvenți ai învățământului liceal, militar sau civil, cu
diplomă de bacalaureat sau să fac ă dovada promovării examenului
de bacalaureat până la data concursului de admitere.
9 Ordinul ministrului apărării naționale nr.M30 din 21.03.2012 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind
recrutarea, selecția, fo rmarea profesională și evoluția în cariera militară în Armata României, Monitorul Oficial
al României nr.229 din 5 aprilie 2012 cu modificările și completările prevazute ȋn Ord inulnr.17/2017,
Monitorul Oficial al României nr.197 din 21 martie 2017
21
* Pentru formarea subofițerilor în instituțiile de învățământ postliceal
militar (filiera directă)10:
Pentru candidații care sunt soldați/gradați prof esioniști în activitate10:
– să aibă vârsta de cel mult 35 de ani împliniți în anul organizării
concursului de admitere;
– să fie absolvenți ai învățământului liceal cu diplomă de
bacalaureat sau să facă dovada promovării examenului de
bacalaureat până la dat a concursului de admitere;
– să aibă cel puțin 3 ani vechime în serviciu ca soldat/gradat
profesionist, calculată de la data finalizării programului de
instruire și până la data începerii cursului de formare pe filiera
directă a subofițerilor în activitate; –
– să aibă în aprecierea de serviciu din ultimii 3 ani calificativul cel
puțin „Foarte bun”.
* Pentru formarea subofițerilor prin absolvirea Cursului de formare a
subofițerilor în activitate (filiera indirectă)10 :
Pentru candidații care sunt soldați/gradați profesioniști în
activitate11:
– să aibă vârsta de cel mult 45 de ani împliniți la data acordării
gradului;
– să fie absolvenți ai învățământului liceal cu diplomă de
bacalaureat sau să facă dovada promovării examenu lui de
bacalaureat până la data concursului de admitere;
– să aibă studii/competențe profesionale corespunzătoare armelor
sau serviciilor și specialităților militare pentru care se organizează
cursul de formare, conform reglementărilor în vigoare;
– pentru ser viciul medical – să fie absolvenți ai învățământului
liceal/postliceal sau universitar de specialitate, cu certificat/diplomă
de absolvire a instituției de învățământ, și să dețină certificatul de
membru al Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moaș elor și
Asistenților Medicali din România;
– să aibă cel puțin 3 ani vechime în serviciu ca soldați/gradați
profesioniști, calculată de la data finalizării programului de
instruire și până la data începerii cursului de formare pe filiera
indirectă a subofițe rilor în activitate;
– să fie confirmați în arma sau serviciul militar pentru care se
organizează concursul de admitere la cursul de formare pe filiera
indirectă a subofițerilor în activitate;
10 https://dmru.mapn.ro
11 Ordinul ministrului apărării naționale nr.M30 din 21.03.2012 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind
recrutarea, selecția, formarea profesională și evoluția în cariera militară în Armata României, Monitorul Oficial
al României nr.229 di n 5 aprilie 2012 cu modificările și completările prevazute ȋn Ord inulnr.17/2017,
Monitorul Oficial al României nr.197 din 21 martie 2017
22
– excepție de la prevederile punctului anterior fac candidații pent ru
armele "auto" și "geniu", care trebuie să posede permis de
conducere, categoriile B și C, precum și cei pentru serviciul muzici
militare și serviciul medical;
– să aibă în aprecierea de serviciu din ultimul an calificativul de cel
puțin ,,Foarte bun”
Pentru candidații care sunt subofițeri în rezervă12:
– să aibă vârsta de cel mult 40 de ani împliniți în anul desfășurării
concursului de admitere la cursul de formare;
– să fie absolvenți ai învățământului liceal cu diplomă de bacalaureat,
sau să facă dovada promo vării examenului de bacalaureat până la
data concursului de admitere;
– să aibă studii/competențe profesionale corespunzătoare armelor sau
serviciilor și specialităților militare pentru care se organizează
cursul de formare;
– pentru serviciul medical – să fie absolvenți ai învățământului
liceal/postliceal sau universitar de specialitate, cu diplomă sau
certificat de absolvire/de competență profesională pentru
specialitatea de asistent medical generalist;
– să posede permis de conducere auto categoriile B și C – numai
pentru candidații care optează pentru armele “auto”, “geniu” și
“tancuri.
Pentru candidații care sunt civili (din cadrul sau din afara
M.Ap.N.)12:
– să aibă vârsta de cel mult 40 de ani împliniți în anul desfășurării
concursului de admitere la cursul de formare;
– să fie absolvenți ai învățământului liceal cu diplomă de bacalaureat
sau să facă dovada promovării examenului de bacalaureat până la
data concursului de admitere;
– pentru serviciul medical – să fie absolvenți ai învățământului
liceal/postliceal sau universitar de specialitate, cu diplomă sau
certificat de absolvire/de competență profesională pentru
specialitatea de asistent medical generalist;
– să aibă studii/competențe profesionale corespunzătoare armelor sau
serviciilor și specialităților milita re pentru care se organizează
cursul de formare, conform reglementărilor în vigoare;
– să posede permis de conducere auto categoriile B și C – numai
pentru candidații care optează pentru armele “auto”, “geniu” și
“tancuri”.
* Pentru formarea soldaților/grad aților profesioniști prin absolvirea unui
program de instruire12:
12 Ordinul ministrului apărării naționale nr.M30 din 21.03.2012 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind
recrutarea, se lecția, formarea profesională și evoluția în cariera militară în Armata României, Monitorul Oficial
al României nr.229 din 5 aprilie 2012 cu modificările și completările prevazute ȋn Ord inulnr.17/2017,
Monitorul Oficial al României nr.197 din 21 martie 20 17
23
– să aibă vârsta între 18 ani, împliniți până la data începerii programului de
instruire, și cel mult 50 de ani, împliniți până la data încheierii primului
contract de angajare;
– să fie absolv enți cel puțin ai învățământului general obligatoriu sau să facă
dovada absolvirii acestuia, până la data începerii programului de instruire;
– să posede permis de conducere auto categoriile B și C – numai candidații
care optează pentru arma "auto", iar pent ru arma "geniu" doar pentru
specialitățile militare care necesită conducerea tehnicii specifice auto;
– să fie de acord să renunțe la gradul dobândit anterior și deținut ca rezervist,
după angajarea în armată;
– să dețină diplomă de absolvire a școlii sanitare postliceale – numai
candidații care optează pentru profesia de soldat și gradat profesionist în
arma “aviație”, specialitatea “însoțitor de bord -paramedic”
* Pentru candidații care doresc să urmeze colegiul național militar13:
– să aibă vârsta de cel mult 16 ani, împliniți în anul desfășurării concursului
de admitere;
– să fie absolvenți ai învățământului secundar inferior – ciclul gimnazial sau
să facă dovada absolvirii acestuia, până la data concursului de admitere.
* Pentru persona lul civil13:
Ocuparea unei funcții vacante de personal civil se face numai în urma
susținerii unui concurs sau examen, în baza unui contract individual de muncă încheiat
pe perioadă nedeterminată sau determinată, sau a ordinului de numire în fu ncția publică,
în condițiile prevăzute la art. 12 și art. 30 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii,
republic ată, cu modificările și completările ulterioare și, respectiv, ale art. 57 din Legea
nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicat ă, cu modificările și
completările ulterioare. ulterioare.
Publicitatea posturilor vacante de personal civil se face în momentul organizării
efective a concursurilor, cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de desfășurarea primei
probe a concursului, la sediul fiecărei unități militare angajatoare, pe site -ul Ministerului
Apărării Naționale ( www.mapn.ro ), pe p ortalul posturi.gov.ro, în Monitorul Oficial al
României Partea a III -a, precum și prin publicarea anunțului de concurs într -un cotidian
de largă circulație14. Xxxxxxxx
În prezent, organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de personal
civil se face cu încadrarea în numărul maxim de posturi finanțate în anul 2015 și în
cheltuielile de personal aprobate prin buget, în acord cu prevederile art. 31 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 pri vind salarizarea personalului plătit
din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor
publice14.
Condițiile generale de participare14 la concursul pentru ocuparea unui post vacant
sau temporar vacant de personal ci vil contractual:
13 Ordinul ministrului apărării naționale nr.M30 din 21.03.2012 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind
recrutarea, selecția, formarea profesională și evoluția în cariera militară în Armata României, Monitorul Oficial
al României nr.229 din 5 aprilie 20 12 cu modificările și completările prevazute ȋn Ord inulnr.17/2017,
Monitorul Oficial al României nr.197 din 21 martie 2017
14 https://dmru.mapn.ro
24
– are cetățenia română, cetățenia altor state membre ale Uniunii Europene
sau a statelor aparținând Spațiului Economic European și domiciliul în
România;
– cunoaște limba română, scris și vorbit;
– are vârsta minimă reglementată de prevederile l egale;
– are capacitate deplină de exercițiu;
– are o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează,
atestată pe baza adeverinței medicale eliberate de medicul de familie sau
de unitățile sanitare abilitate;
– îndeplinește condițiile de studi i și, după caz, de vechime sau alte condiții
specifice potrivit cerințelor postului scos la concurs;
– nu a fost condamnată definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra
umanității, contra statului ori contra autorității, de serviciu sau în legătură
cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiției, de fals ori a unor fapte
de corupție sau a unei infracțiuni săvârșite cu intenție, care ar face -o
incompatibilă cu exercitarea funcției, cu excepția situației în care a
intervenit reabilitarea.
Condițiile specifice15 pe care trebuie să le îndeplinească persoana care participă
la concurs se stabilesc de către comandanții/șefii unităților organizatoare, pe baza
cerințelor cuprinse în fișa postului îi se referă, în principal, la:
– condițiile de studii stabilite de prevederile statului de organizare;
– absolvirea unor cursuri ori programe de perfecționare și/sau specializare;
– nivelul de acces la informații clasificate, precum și acordul scris al
candidatului privind verificarea în vederea obținerii autorizației de a cces
la informații clasificate sau a certificatului de securitate;
– vechimea în muncă, în meserie și/sau în specialitatea studiilor;
– nivelul de cunoaștere a limbilor străine;
– cunoștințele de operare sau, după caz, de programare pe calculator;
– abilitățile, c alitățile și aptitudinile corespunzătoare specificului postului;
– capacitatea managerială, pentru posturile de conducere.
Unul dintre cele trei centre zonale de selecție și orientare: Alba Iulia, Breaza și
Câmpulung Moldovenesc, ȋndrumă candidații recrutaț i pentru ȋntocmirea corectă a
dosarul de candidat și ȋi pregătește pentru selecția aptitudinală .
După examinări specifice și probe , se stabilește ȋn ce măsură candidat ul este
capabil să ȋndeplinească cerințel e profesiei militare și mediului militar.
Selecția constă în parcurgerea următoarelor probe15:
Probe psihologice:
test de aptitudini care evaluează randamentul intelectual;
chestionar de personalitate pentru evaluarea posibilităților tale de
adaptare la condițiile specifice mediului militar;
test sit uațional (pentru ofițeri, maiștri militari și subofițeri), care
evaluează aptitudinile de lider și capacitatea de a lucra în echipă.
Probe fizice, care constau în:
parcurgerea într -un timp determinat a unui traseu utilitar -aplicativ , care
conține 10 elemen te pe un circuit de 90 m lungime, și care evaluează
15 https://dmru.mapn.ro
25
nivelul de dezvoltare a deprinderilor tale motrice de bază (viteza,
îndemânarea, rezistența, forța);
probă de rezistență pe distanța de 1000 sau 2000 m, în funcție de
categoria de personal pentru care ai optat.
Interviu de evaluare finală.
Fiecare probă în parte are caracter eliminatoriu, candidatul fiind declarat
"Admis" sau "Respins".
În cazul în care c andidații pentru anumite arme/servicii și specialități militare, au
promovat toate ce le trei probe enumerate mai sus , fiind declarați “Admis” , vor susține ,
în plus, o evaluare aptitudinală specială (medicală și/sau psihologică) .
Dacă candidații optează pentru Forțele Aeriene și doresc alăturarea ȋn rândul
personalului aviației , eval uarea aptitudinală specială are loc la Institutul Național de
Medicină Aeronautică și Spațială "General doctor aviator Victor Anastasiu", din
București , aceștia fiind supuși pe parcursul a câteva zile la mai multe probe și
specialități medicale.
În cazul în care candidatul optează pentru Forțele Navale, indiferent de arma și
specialitatea militară, evaluarea aptitudinală specială are loc la Centrul de Medicină
Navală din Constanța.
Dacă un candidat opteaz ă pentru profesiile militare: maistru m ilitar, subofițer
sau soldat/gradat profesionist și se aleg armele tehnice – auto, tancuri, geniu, pentru care
este necesară deținerea sau obținerea permisului de conducere auto, se vor efectua
examinările psihotehnice specifice, chiar în cadrul centrelor zonale de selecție și
orientare, prin grija laboratoarelor psihotehnice ale Ministerului Apărării Naționale.
Dacă un candidat este declarat "Inapt" la evaluarea medicală și/sau aptitudinală
specială acesta nu este respins. El poate opta pentru o altă ca tegorie de personal,
instituție de învățământ militar sau post de soldat/gradat profesionist, pentru care nu este
necesară acest tip de evaluare, în condițiile în care metodologia probelor și rezultatele
obținute la selecție permit acest lucru.
Concurs ul de admitere într-o instituție de învățământ militar sau la un curs de
formare profesională constă într -un test de cunoștințe precedat de o probă eliminatorie
la limba engleză. Probele de concurs sunt stabilite pentru fiecare categorie de personal și
unitate sau instituție de învățământ militar.
Candidații care au ales profesia de soldat/gradat profesionist nu susțin concurs
de admitere, însă vor fi repartizați pe posturi în regim computerizat, în ordinea
descrescătoare a punctajului calculat dupa anu mite criterii profesionale și
administrative, pe baza opțiunilor exprimate la recrutare. Candidații care au fost
repartizați trebuie să parcurgă programul de instruire specific, cu durata de cel mult
cinci luni.
2.4. Strategia de Promovare a profesiei mil itare in România
Tranziția de la armată bazată pe serviciul militar obligatoriu, la cea bazată pe
voluntariat, a impus repoziționarea profesiei militare pe piața muncii, mai ales în raport
cu concurența reprezentată de celelalte instituții similare ale statului.
Scăderea constantă, an de an, a numărului de candidați pentru instituțiile militare
de învățământ, până la un nivel de alarmă, a impus, la sfârșitul anilor '90, evaluarea
situației existente, analiza cauzelor și a consecințelor pe term en scurt, mediu și lung, nu
26
doar pentru învățământul militar, care nu este un scop în sine, ci, mai ales, pentru
viitorul resursei umane profesionalizate a apărării.
Cu cât resursa umană este mai importantă pentru o organizație(numeric și
calitativ), cu atât este mai evidentă și mai necesară abordarea activității de recrutare ca o
campanie de marketing. Iar în centrul tuturor eforturilor de marketing se află
promovarea profesiei militare .
Deși instituția militară este foarte apreciată de populația României(așa cum arată
sondajele de opinie realizate la nivel național), profesia militară rămâne cotată la un
nivel mediu într -o ierarhie a preferințelor.
Ținând cont de aspectele prezentate mai sus, se impune cu necesitate,
accelerarea și revitalizare a interesului tinerilor pentru cariera militară. Acest interes
oscilează în funcție de situația economică generală, de percepția existentă la un moment
dat, asupra organizației militare, dar și de strategiile de marketing ale altor instituții,
pentru care procesul recrutare -selecție este mult mai scurt, mai puțin solicitant și mai
puțin costisitor, și care oferă independență și mobilitate profesională mai mare.
Percepția socială reprezintă procesul mintal de cunoaștere, activ implicat în
cunoașterea curen tă, prin care se reflectă persoane, grupuri, fenomene sociale în funcție
de raporturile și interacțiunile subiectului cunoașterii cu acestea16.
Stereotipul, prejudecata, discriminarea, ca și marginalitatea și stigmatul, sunt
fenomene concrete care influen țează opiniile și mentalitățile și la rândul lor sunt
influențate de acestea.
Prejudecățile reprezintă orientări personale sau de grup ce rezultă din
combinarea cu elemente afective, cognitive și conative.
Stereotipul se manifestă prin reacții de acela și tip in cazul anumitor stimuli.
În opinia majorității , imaginea armatei este o constructie în timp bazată pe un
proces complex de stereotipiz are socială. Anumite aserțiuni, ȋ n special cele pozitive, au
circulat cu foarte des atât ȋn cadrele formale(mas s-media) cât și în mod
neinstituționalizat(povestiri, discuții). Reprezentarea armatei ca grup social s -a format ȋn
contrast cu alte grupuri.
Comunicarea și promovarea sunt componente esențiale ale strategiei militare
românești.
Comunicarea permane ntă între resursele umane și posibilii candidați, care de
regulă sunt despărțiți spațial și temporar, este o necesitate, deoarece o informare corectă
și promptă stimulează cererea, o orientează către anumite produse și provoacă
modificări în mentalitățile și atitudinile posibililor candidate.
Comunicarea ―se află în centrul a tot ceea ce întreprind birourile de rec rutare și
centrele de selecție și este prezentă în toate activitățile acesteia, marketingul modern are
la bază ipoteza comunicării bilateral e eficiente – candidații comunică birourilor ce
doresc, iar armata îi informează pe cadidați prin aceste birouri cu tot ceea ce au de
vânzare. În concluzie, sistemul de comunicații de marketing constituie cadrul general în
care se desfășoară promovarea (sub mixul promoțional) cu cele patru instrumente
promoționale: publicitatea, vânzarea personală, promovarea vânzărilor și relațiile
publice, care urmăresc prezentarea organizației, a produselor și serviciilor sale,
16http://www.e scoala.ro/psihologie/perceptia_societatii_civile_asupra_actului_de_selec
tie
27
sensibilizarea potențialilor clienți și bine înțeles creșterea vânzărilor pentru a se obține
un profit mai mare (Fig.2).
Fig.2. Sistemul de comunicare al armatei
Dacă acceptăm definirea generică a comunicării ca ―un proces de stabilire a
unității sau multipli cității ideilor între emițător și receptor, admitem, că în fapt
comunicarea înseamnă un transfer de informație între cele două părți care au un rol
activ. În procesul de comunicare intervin mai multe elemente ce au roluri diferite:
– emițătorul și receptorul – sunt componentele principale ale oricărei
comunicări;
– mesajul și mijlocul de transmitere – sunt instrumente esențiale ale
comunicării;
– codificarea, decodificarea, răspunsul și reacția inversă – sunt funcții
primare ale comunicării;
– bruiajul -este zgo motul din sistem.
Promovarea este mijloc de informare și atragere a potențialilor militari.
Promovarea, ca unul din domeniile cele mai empirice ale acțiunii marketingului,
se exprimă în ―ansamblul de acțiuni și mijloace de informare și atragere a
cump ărătorilor potențiali către punctele de vânzare, în vederea satisfacerii nevoilor și
dorințelor acestora și implicit a creșterii eficienței economice a activității întreprinderii
producătoare.
Astfel, în sens larg promovarea este sinonimă cu “dinamica co mercială” și
desemnează toate cercetările care pot să antreneze creșterea vânzărilor. Termenul anglo –
saxon “promotion” desemnează sensul larg al promovării, care este una din cele 4
componente ale mixului de marketing(product, price, place, promotion). Pro movarea, COMUNICARE
– produs (mixul de marketing)
– preț
– plasare ( destinație)
– promovare
PROMOVARE
(mixul promoțional)
– publicitate
– relații publice
– promovarea vânzărilor
– vânzarea directă
PUBLICITATE
(publicity)
– reclamă
– publicitate gratuită
RECLAMĂ
(advertising )
28
considerată ansamblul de tehnici sau practici a marketingului, ori acțiune de marketing,
ori formă de comunicare, urmărește depășirea unui nivel al vânzărilor prin captarea
atenției și atragerea cumpărătorilor potențiali, de către punctele de vânz are, informarea,
convingerea, formarea și menținerea unei clientele atrasă de produs și întreprinderea
producătoare.
În ultima vreme, mai ales în ultimul deceniu, se constată accentuarea
preocupărilor în domeniul promovării produselor dar mai ales a vâ nzărilor. Aceasta a
condus la amplificarea rolului promovării în cadrul activităților de marketing și ca
urmare la diversificarea obiectivelor promoționale. Rolul promovării rezidă în
conținutul complex al conceptului de promovare, ce relevă faptul că scop ul general este
influențarea comportamentului oamenilor, în așa fel încât, să sporească volumul
vânzărilor bunurilor respectivului producător.
Cele patru componente ale mixului promoțional: publicitatea, vânzarea
personală, promovarea vânzărilor și r elațiile publice, se folosesc de către organizații în
funcție de situația lor specifică, nefiind obligatorie participarea simultană a tuturor(cel
puțin două sunt necesare), ci îmbinarea acelor instrumente care la un moment dat aduc
cele mai mari avantaje c u cheltuieli cât mai reduse.
Promovarea vânzărilor e ste destinată creșterii vitezei sau volumului vânzărilor,
cu reacție mai rapidă și puternică din partea consumatorilor deoarece: captează ușor
atenția consumatorului oferindu -i informații clare și preci se; generează interes și emoții,
oferind elemente convingătoare; și permite accesul pe piață al produselor, pentru care
nu sunt permise celelalte forme de promovare.
Relațiile publice reprezintă un ansamblu de activități utilizate pentru crearea,
menți nerea și influențarea unei activități favorabile pentru armată. Ele reprezintă, după
părerea Institute of Public Relation din Marea Britanie ―un efort deliberat, planificat și
susținut pentru a stabili și menține o înțelegere mutuală între organizație și p ublicul ei‖.
În cadrul mixului de marketing, armata acordă un rol primordial birourilor de
recrutare și selecție, prin care se realizează vânzarea personală, ce se bazează pe
comunicare interpersonală directă și care permite feed -backul direct. Vânzarea
personală oferă motivații specifice, pe care celelalte elemente ale mixului de marketing
nu le pot oferi special. Este complementară publicității, dar importanța ei relativă,
depinde de natura produsului și de comportamentul viitorului militar.
Ca prin cipală formă de promovare, atât sub aspect cantitativ cât și calitativ –
prin impactul realizat –publicitatea continuă să fie confundată cu comunicarea,
promovarea sau reclama.
Noul sistem de promovare -recrutare a fost creat pentru a răspunde cerințelo r de
recrutare a candidaților pentru cariera militară în condițiile trecerii treptate la
profesionalizarea armatei și a existenței unei oferte educaționale și profesionale extrem
de dinamice și de variate.
Datorită faptului că organismul militar nu put ea rămâne impasibil la schimbările
survenite în societate și pe piața ofertelor profesionale, a fost necesară găsirea unor
modalități eficiente de atragere a tinerilor către acest domeniu profesional prin căutare
activă și continuă, transparență și colabor are cu mediul civil și comunitatea locală.
Principiile care stau la baza promovării profesiei militare sunt următoarele:
principiul coerenței, principiul convergenței, principiul flexibilității, principul
proactivității, principiul transparenț ei, principiul continuității, principiul neutralității
politice, principiul acoperirii naționale, principiu eficienței . Apreciem c ă acestea
corespund obiectivului urm ărit.
29
Scopul campaniei de promovare ȋl constituie difuzarea sistematică și coerentă de
informații și mesaje în mediul civil și în cel militar, în vederea influențării percepției
grupurilor de audiență asupra profesiei militare și determinarea opțiunii lor pentru
cariera militară .
Obiectivele campaniei de promovare sunt generate și sunt nuanț ate și
particularizate pentru fiecare campanie de promovare în parte, în funcție de feed -back -ul
primit și de politicile de recrutare adoptate pentru atingerea obiectivelor privind
structura de forțe necesară asigurării capacității combative a armatei.
Etapele campaniei de promovare a profesiei militare sunt:
Analiza situației promoționale.
Analiza procesului de comunicare.
Determinarea nevoilor și limitelor bugetare.
Dezvoltarea integrată a strategiilor de promovare a profesiei militare.
Planificarea desfășurării acțiunilor promoționale
Concepția materialelor promoționale.
Materializarea campaniei promoționale.
Desfășurarea campaniei promoționale.
Evaluarea și optimizarea campaniei promoționale.
Pentru a promova cariera militară Direcția Relații P ublice din cadrul
Ministerului Apărării se folosește de canale de difuzare și produse promoționale.
Campania publicitară este extinsă pe toate planurile astfel:
Presa cotidiană/ periodică; națională/locală conțin articole informative.
Radioul are ca principal avantaj selectivitat ea audienței în mod
diferențiat în funcție de ziua, ora transmiterii și emisiune.
Televiziunea – Spotul publicitar este considerat cel mai eficace tip de
reclamă.
Cinematograful oferă posibilitatea transmiterii de spoturi publicitare
înaintea difuzării fi lmelor artistice, cu posibilitatea atingerii unui număr
semnificativ de persoane.
Publicitatea exterioară este mai puțin precisă focalizarea mesajului pe
grupurile țintă, dar oferă avantajul vizibilității și, implicit, al atingerii
grupurilor de sprijin.
Campania directă are un rol important în promovarea profesiei militare prin:
Filmele promoționale sunt prezentate ca materiale de propagandă a
profesiei militare în cadrul birourilor de informare -recrutare.
Tipărituri: mape promoționale, pliante, broș uri.
Agende, calendare, cadouri promoționale și alte mijloace
neconvenționale (pixuri, tricouri, insigne, brelocuri, accesorii militare) sunt
utilizate pentru sensibilizarea atenției grupurilor țintă și în campania de
relații publice.
Editarea de broș uri, distribuirea de produse promoționale neconvenționale,
organizarea de manifestări(colocvii, seminarii, prezentări), interviuri în mass -media,
prezentarea de filme documentare în cadrul cercurilor militare, participarea la activități
de interes public s unt mijloace importante de promovare în campania de relații publice .
Scopul standardizării în domeniul recrutării candidaților pentru cariera militară
constă în armonizarea tehnicilor, metodelor, instrumentelor și documentelor specifice
30
utilizate în a ctivitatea de promovare -recrutare, pentru ca aceasta să se desfășoare unitar
și cu eficiență.
Pentru fundamentarea coerenta și profesionistă a campaniei la nivel local și
realizarea standardizării mijloacelor și tehnicilor de comunicare cu grupurile ț intă și cele
de sprijin este necesară coordonarea unitară, de la nivel central.
În activitatea de recrutare a candidaților pentru cariera militară standardizarea
vizează în special următoarele două direcții principale:
– stabilirea raportului și a unei relații interpersonale armonioase între recrutor
și candidat;
– utilizarea tehnicilor de negociere pentru menținerea unei rate de conversie
optime.
Promovarea profesiei militare se desfășoară prin campanii anuale succesive, cu
elemente de continuitate (l ogo, slogan, mesaje), dar bazate pe concepte creative noi.
Deoarece grupul de audiență este foarte larg și divers, se apelează la un mix
promoțional care să asigure transmiterea mesajului către toți receptorii.
Campania de promovare a profesiei militar e este o campanie integrată , adică
îmbină într -o proporție convenabilă, eficientă, componenta directă cu cea publicitară și
de relații publice, pornind de la aceleași obiective, grupuri de audiență și mesaj. Cele
trei componente se completează și se susțin reciproc.
Campania de promovare se desfășoară pe două planuri – central(la nivel
național) și local (la nivelul fiecărui județ), campania locală fiind o particularizare a
celei centrale, nu una separată, autonomă. Cele două planuri se suplinesc și se sustin
reciproc, prin cele trei componente ale campaniei.
Componentă
DIRECTĂ Componentă
PUBLICITARĂ Componentă de
RELAȚII PUBLICE TOTAL
Nivel
CENTRAL – 90% 10% 100%
– 80% 20%
Nivel
LOCAL 70% 10% 20% 100%
100% 20% 80%
Total
100% 100% 100%
În Fig 3. sunt evidențiate, orientativ, proporțiile în care cele 3 componente ale
campaniei de promovare vor fi combinate pe fiecare nivel (citite pe orizontală), cât și
ponde rea pe care o va avea fiecare componentă, la nivel local și central (citite pe
verticală).
Pentru a transmite un mesaj plauzibil și coerent , acesta este construit în
concordanță cu valorile și cultura organizațională a instituției militare, cu obiecti vele
strategiei generale de promovare a profesiei militare și cu strategia de comunicare a
Ministerului Apărării, dar și cu realitățile profesionale și sociale specifice mediului
militar.
Mesajul central al primei campanii de promovare realizată în con textul
profesionalizării, a fost axat pe calitate, din dubla perspective a ofertei și a cererii. Acest
mesaj poate fi formulat astfel:
31
Iată un asemenea mesaj:” Armata iți oferă un loc de muncă, o carieră, un venit
decent, protecție socială, posibilitat e de afirmare și de promovare pe criterii de
performanță, prestigiu social. În schimb, cere de la tine competență profesională,
capacitate de autoperfecționare, loialitate, corectitudine, disciplină, tărie fizică și
mentală, capacitatea de a -ți asuma riscu ri. “
Obiectivele, principiile și soluția strategică propuse stau la baza planificării
campaniilor anuale de promovare a profesiei militare. Cel mult o data pe an, în cazul în
care acest lucru se impune, sunt organizate sub -campanii de promovare temati ce, care s ă
urmărească un obiectiv foarte precis. De exemplu, aceste sub -campanii mult mai scurte
și mai intense, agresive, ar putea viza soldatul/gradatul voluntar sau Forțele Terestre,
rezerviștii voluntari, imaginea birourilor imformare -recrutare, găsir ea persoanelor cu
anumite abilități sau care să opteze pentru o anumita armă/specialitate etc.
Structurile din Ministerul Apărării, direct implicate în lungul drum de la
proiectarea strategiei de promovare a profesiei militare, până la îndeplinirea
obiec tivelor, sunt următoarele:
Direcția Management Resurse Umane .
Direcția Relații Publice .
Direcția Organizare, Personal și Mobilizare .
Birourile informare -recrutare
Impactul campaniei de promovare a profesiei militare trebuie privit atât prin
prisma atingerii obiectivelor generale stabilite, în raport cu grupurile de audiență, dar și
din punctul de vedere al efectului de imagine obținut la nivel național. În primul caz,
feed-back -ul este mai ușor și mai rapid de obținut, prin mijloace statistice. În c el de -al
doilea caz, sondarea periodică a opiniei publice este cel mai relevant instrument.
Eficiența campaniei se măsoară prin următorii indicatori:
Numărul de persoane care solicită informații la birourile informare -recrutare,
pe parcursul campaniei .
Numărului de persoane care solicită informații la birourile informare –
recrutare după atingerea fiecărui vârf al componentei publicitare a campaniei.
Numărul de persoane care solicit ă informații prin intermediul internetului și
al liniei telefonice de i nformare gratuită.
Numărul de accesări ale website -ului dedicat recrutării.
Numărul total de candidați recrutați pentru profesia militară.
Numărul de solicitări de informații, interviuri, reportaje din partea mass –
media.
Numărul de relatări pozitive sau neutre apărute în mass -media, despre oferta
profesional ă a Ministerului Apărării, procedurile de recrutare și selecționare,
condițiile de munc ă și de via ță ale militarilor.
Numărul de solicitări sosite la birourile informare -recrutare, din partea
diverse lor instituții/organizații, în vederea participării la diverse evenimente
sau realizarea de prezentări privind oferta armatei.
Procentajul celor care cunosc modalitatea de angajare în armat ă, din totalul
grupurilor țintă.
Numărul de contacte utile înregi strate la 100 de produse promoționale
difuzate (tipărituri, obiecte sau spoturi publicitare).
Numărul de produse promoționale distribuite, pe o persoană recrutată.
Costul promovării(cheltuielile) pentru o persoană atrasă.
32
Performanța organiz ației militare este direct proporțională cu performanța
personalului său.
Principalele cerințe ce trebuie îndeplinite pentru ca politicile de personal să -și
atingă obiectivele, să răspundă cât mai bine scopurilor și să poată fi aplicate viabil, sunt
următoarele:
să fie în concordanță cu obiectivele, strategiile și politicile generale ale
organizației militare;
să reflecte și să susțină valorile organizației referitoare la modul în care
trebuie tratați oamenii;
să acopere domeniile de activitate cele mai importante ale funcțiunii de
personal;
să conțină prevederi care să asigure transmiterea și înțelegerea politicilor
stabilite la nivelul organizației;
să fie clar definite, iar persoanele care urmează să le aplice să participe activ
la procesul de elaborare a lor;
să fie redactate și comunicate de preferință în scris, asigurându -se astfel o mai
mare uniformitate în interpretarea conținutului;
să fie corelate și să se sprijine reciproc, asigurându -se funcționarea
interdependentă;
să fie cât mai transparente și să atragă un număr cât mai mare de angajați sau
manageri la conceperea, elaborarea și transpunerea lor în practică.
Procesul de recrutare a candidaților pentru profesia militară cunoaște, la
momentul actual, înscrierea pe un nou parcurs , bazat pe o strategie globală, unitară a
managementului resurselor umane în Armata României.
Condițiile existente astăzi pe piața ofertelor educaționale și profesionale, piață
extrem de dinamică și de variată, cu conținuturi adeseori mult mai atractive și mai
accesibile candidaților, precum și noile cerințe ale dezvoltării unei armate moderne, au
determinat, de la sine, caracteristicile noului sistem de recrutare, în opoziție cu vechiul
sistem, practicat în cadrul armatei.
CONCLUZII ȘI PROPUNERI PRIVI ND ÎMBUNĂTĂȚIREA
SISTEMULUI DE RECRUTARE ȘI SELECȚIE A PERSONALULUI
ÎN ARMATA ROMÂNIEI
În toate domeniile de activitate, lupta pentru câștigarea resursei umane, se duce
în termenii unei competiții acerbe, în continuă creștere. Deși pentru unele organizaț ii,
cum este și cea militară, cantitatea este importantă, competiția vizează, mai ales,
calitatea.
Marketingul este un instrument foarte puternic în mâna unei organizații, pentru
că nu se referă doar la un schimb de produse sau servicii, ci și la rezolvar ea unei
probleme, la satisfacerea unor nevoi sau exigențe. Pe de altă parte, recrutarea
personalului este și o problemă de management strategic, deci esențială pentru succesul
unei organizații. Marketingul militar este un marketing social și are drept scop atragerea
unui număr suficient de candidați din punct de vedere cantitativ și calitativ. Deși
marketingul recrutării militare este un domeniu destul de nou în Armata României, ne –
33
am convins foarte repede că beneficiile sale justifică pe deplin eforturile susținute pe
care aceasta le presupune.
În cadrul campaniei de marketing, comunicarea este cea care realizează
schimbul de informații necesar atingerii obiectivelor(cercetarea de piață și tehnicile
promoționale). Modalitățile de comunicare cu grupul țintă sunt extrem de numeroase și
implică foarte multă creativitate, bani și capacitate de previziune. Avantajele pe care
Armata Română le are în competiția de pe piața forței de muncă, azi sunt:
triplă ofertă – educație, loc de muncă, evoluție în carieră;
oferta armatei înseamnă, în ochii populației civile, oferta Guvernului, ceea ce
inspiră încredere, e o garanție;
încrederea populației în instituția Armatei este de 70 -80%, ceea ce înseamnă
prestigiu și încredere.
Pe de altă parte, există câteva aspecte de favorizante:
restructurarea și, ca o consecință, micșorarea efectivelor și a duratei carierei;
schimbările din planul economic;
diversificarea ofertelor civile;
conflictele recente au adus în prim -plan riscurile profesiei;
o adaptabilitate ceva mai re dusă a organizației militare, față de cele civile, la
schimbare.
Bătălia pentru resursa umană nu poate fi câștigată doar prin simplă reclamă sau
vorbe frumoase. Recrutarea trebuie să fie susținută de un pachet de programe, care să
includă calitatea vieți i, reconversia profesională, îmbunătățirea condițiilor de muncă,
echivalentul civil al profesiilor militare și oportunitatea continuării studiilor civile. De
asemenea, în perioada următoare, urmare a renunțarii la serviciul militar obligatoriu,
Armata Roma niei este nevoita să faca față unor noi provocări și eforturi susținute, atât
umane cât, mai ales, financiare.
Recrutarea militară este o activitate relativ costisitoare, dar costurile sunt mici
comparativ cu beneficiile pe care aceasta le aduce orga nizației militare, pe termen lung.
Lipsa unei strategii de promovare a propriei oferte profesionale, cât și a unor programe
de recrutare adecvate, atrage după sine nu numai pierderea candidaților cu adevărat
competitivi, dar și irosire de resurse financiar e, creșterea costurilor, iar ceea ce este și
mai grav, duce la alterarea imaginii organizației. Ca într -un cerc vicios, deficitul de
imagine va determina ineficiența eforturilor de recrutare. Sistemul de recrutare
implementat în armata României respectă to ate cerințele unui model eficient, potrivit
compatibil din punct de vedere al criteriilor cu celelalte sisteme din blocul nord atlantic
singurele neajunsuri regăsindu -se în pregătirea personalului recrutor și în baza materială
de care acesta dispune.
Sistemul nostru de recrutare cuprinde etapele sistemului francez, criteriile
sistemului olandez, partea de promovare fiind inspirată în anul 2006, anul apariției
”voluntariatului” în România, din managementul resurselor umane al armatei britanice.
Pornind de la cele de mai sus, voi face câteva propuneri pe care le consider realizabile,
în scopul creșterii calității candidaților și a îmbunătățirii sistemului . Majoritatea
acestora, presupun mai mult(sau doar) eforturi manageriale, decât financiare.
Procesul de selecție(ca și cel de recrutare, dealtfel), are un vârf de sarcină care
durează cam 3 luni pe an. În această perioadă, personalul centrelor zonale de
selecție și orientare este suprasolicitat, iar calitatea actului de selecție are de
suferit.
34
Numărul cel mai mare de candidați se înregistrează la categoria "colegii
liceale militare", ei "sufocând", în anumite perioade, centrele de selecție.
Pentru ridicarea nivelului aptitudinal și de performanță al personalului militar
profesionalizat, se impune diversif icarea standardelor de selecție(fizică,
psihologică), la început pe categorii de arme, iar mai târziu, pe arme și chiar
pe anumite specialități. Actualele standarde sunt generale, deși există
deosebiri însemnate între cerințele diferitelor arme/servicii.
Pentru a reduce numărul celor care încep procesul de recrutare fără a avea
șanse și care fac inutil drumuri pentru examinarea medicală, propun ca în
momentul primei discuții cu candidatul la biroul informare -recrutare, acesta
să fie ȋnștiințat , odată cu cr iteriile de recrutare, și alte condiții eliminatorii,
referitoare la caracteristicile fizice(înălțime, greutate, afecțiuni medicale,
etc.). Aceste precizări pot fi anexate la actualele criterii de recrutare sau pot fi
inserate într -un alt document.
Se imp une, din punctul de vedere al promovării și recrutării, realizarea unui
studiu(pachete de studii) referitor la caracteristicile economice, sociale și
culturale ale fiecărui județ și delimitarea unor regiuni, zone, în funcție de
atractivitatea profesiei mil itare și caracteristicile populației – țintă.
Acest studiu ar putea fi realizat de către departamentele competente
Ministerului Apărării Naționale, cu sprijinul birourilor informare -recrutare
județene.
Campaniile de promovare din ultimii 2 ani s -au axa t aproape în exclusivitate
pe informare . De aceea, ar fi utilă schimbarea strategiei, în sensul mutării
accentului de pe "informare", pe "stârnirea curiozității, interesului", de la
"aducerea la cunoștința celor interesați", la "incitare". În felul acesta vor fi
atrași spre Armată, tinerii cu adevărat interesați, motivați, cu spirit de
aventură(în sensul pozitiv), nu doar cei care nu și -au găsit încă vocația și văd
în armată o soluție, o "portiță".
Dacă dorim candidați motivați și bine pregătiți, atunci ac eștia trebuie căutați
și "crescuți" cu 2 -3 ani înainte de absolvirea studiilor. Pentru aceasta, armata,
ar putea să înființeze un club al tinerilor atrași de militărie și viața de
soldat(eventual, pe lângă Clubul Sportiv STEAUA).
Dotarea birourilor inform are-recrutare cu tehnică de calcul și video, este o
necesitate imperioasă pentru buna desfășurare a activității de promovare și
recrutare.
Ministerul Apărării trebuie să joace un rol decisiv, în pregătirea,
implementarea și ajustarea măsurilor de reintegr are.
Personalul militar trebuie sistematic instruit pentru calificări cerute pe piața
muncii.
Necesitate conceperii unei politici de recrutare adecvată, susținută de o
strategie de promovare a propriei oferte profesionale și, implicit, a propriei
imagini .
35
Bibliografie
1. Contraamiral dr. Barbu, Victor – Managementul Resurselor Umane ale Apărării în
procesul de pregătire a armatei României în vederea aderării la NATO, Editura
Centrului Tehnic -Editorial al Armatei, București – 2007;
2. Contraami ral dr. Barbu, Victor – Managementul Resurselor Umane din Armata
României în procesul de integrare în NATO, (vol.2, Negocierea și ratificarea
Protocolului de aderare), Editura PRINTEURO, Ploiesti, 2005;
3. Agulescu, Valentina – Ghidul recrutorului, ediția I, Direcția Management resurse
Umane, București – 2014;
4. Ordinul ministrului apărării naționale nr.M30 din 21.03.2012 pentru aprobarea
Instrucțiunilor privind recrutarea, selecția, formarea profesională și evoluția în cariera
militară în Armata Românie i, Monitorul Oficial al României nr.229 din 5 aprilie 2012
5. Concepția sistemului de promovare a profesiei militare, recrutare și selecție a
personalului militar profesionalizat, pe timp de pace, Direcția management resurse
umane, București, 2010;
6. Conf.univ.dr. Barbu, Victor – Managementul resurselor umane – suport de curs,
Constanta, 2012;
7. Chira, Mircea – Ghidul vorbitorului în public, 2012, www.traininguri.ro ;
8. Moise, Stelian – Considerații asupra standardizării procesului de recrutare a
candidaților
pentru cariera militară, Buletinul Managementului Resurselor Umane nr.13 (18),
București, 2004;
9. Petre, Dan; Nicola, Mihaela – Introducere în publicitate, Ediția a II -a, Editura
Comunicare.ro, București, 2009;
10. Săvulescu, Silvia – Retorica și teoria argumentării, Editura Comunicare.ro,
București, 2004;
11. http://www.comunicareaeficienta.ro
12. http://www.mapn.ro
13. http://dmru.mapn.ro
14. http://anp.gov.ro
15. http://www.wall -street.ro
16.http://www.rft.forter.ro
17. http://www.presamil. ro
36
Anexe
Anexa 1
Structura organizatorică a Centrului Militar
COMANDANT
Centru Militar
Județ ean
Șef Stat Major
Birou
Informare –
Recrutare Birou Mobilizare
Coordonare Resurse Birou Personal
Soluționare
Cereri Compartiment
Documente
Clasificate
– Șef Birou
– 3 Ofițeri
– 3 Subofițeri Stat
Major
37
Anexe
Anexa 2
ADRESELE ȘI NUMERELE DE TELEFON
ALE BIROURILOR INFORMARE -RECRUTARE
Nr. Biroul informare –
recrutare Adresa Telefon
crt.
1. Biroul informare -recrutare
Str.Căderea Bastiliei nr.13 021.319.10.58 Sector 1 București
2. Biroul informare -recrutare
Str.Thomas Masaryk nr. 22 021.211.38.13 Sector 2 București
3. Biroul informare -recrutare
Bld. Nicolae Grigorescu nr.12 021.324.23.09 Sector 3 București
4. Biroul informare -recrutare
Str.11 Iunie, nr.2 021.336.78.20 Sector 4, București
5. Biroul informare -recrutare
Str. Panduri, nr. 24 021.410.12.61 Sector 5 București
6. Biroul informare -recrutare
Str.Pompiliu Eliade nr.4 bis 021.315.58.81 Sector 6 București
7. Biroul informare -recrutare Bulevardul Iuliu Man iu, nr. 13,
021.411.31.41 Ilfov Sector 6
8. Biroul informare -recrutare Str. I.H. Rădulescu nr. 16, 0245.21.14.63
Dâmbovița Târgoviște
9. Biroul informare -recrutare B-dul Mihai Viteazul nr.4,
0246.21.67.20 Giurgiu Giurgiu
10. Biroul informare -recrutare Șoseaua Vestului, nr.14 -16, 0244.55.28.95
Prahova Ploiești
11. Biroul informare -recrutare Str. Lungă, nr.231, 0268.51.04.68
Brașov Brașov
12. Biroul informare -recrutare Str. Craiovei, nr.246A, 0248.21.52.84
Argeș Pitești
13. Biroul info rmare -recrutare Str.Kos Karoly, nr. 3, 0267.35.10.29
Covasna Sfîntu Gheorghe
14. Biroul informare -recrutare Str. Piața Cetății nr.1,
0266.31.16.20 Harghita Miercurea Ciuc
15. Biroul informare -recrutare Str. Rozelor nr.11,
0265.25.06.42 Mureș Târg u Mureș
16. Biroul informare -recrutare Str. Nicolaus Olahus, nr.1A,
0269.24.47.12 Sibiu Sibiu
17. Biroul informare -recrutare Calea Dorobanților, nr. 8 -10,
0264.43.29.18 Cluj Cluj Napoca
18. Biroul informare -recrutare Str. Mihai Viteazul nr 11,
0258.81.12.91 Alba Alba Iulia
19. Biroul informare -recrutare B-dul Republicii nr 3 -5,
0263.21.24.53 Bistrița -Năsăud Bistrița
20. Biroul informare -recrutare Str. Turnului nr 1,
0262.21.13.61 Maramureș Baia Mare
38
Nr.
Biroul informare -recrutare Adre sa Telefon
crt.
21. Biroul informare -recrutare Str. Petofi Șandor nr. 47,
0261.71.47.39 Satu Mare Satu Mare
22. Biroul informare -recrutare Str. Lt.col.Pretorian, nr.100,
0260.61.20.77 Sălaj Zalău
23. Biroul informare -recrutare Str. Mircea Cel Bătrân nr.106,
0241.61.98.70 Constanța Constanța
24. Biroul informare -recrutare Str. Împăratul Traian nr.8,
0239.62.37.12 Brăila Brăila
25. Biroul informare -recrutare Str. Babadag nr. 140,
0240.53.34.99 Tulcea Tulcea
26. Biroul informare -recrutare Str. Lacului nr. 6,
0243.23.07.10 Ialomița Slobozia
27. Biroul informare -recrutare Str. Prelungirea Mușețelului, nr. 10,
0242.33.19.55 Călărași Bl. J24, Călărași
28. Biroul informare -recrutare Str. General Dragalina
0251.41.47.41 Dolj nr.60A,Craiova
29. Biroul informare -recrutare Str. Drăgănești nr.29,
0249.41.20.31 Olt Slatina
30. Biroul informare -recrutare Str. Parâng nr.1,
0253.21.55.63 Gorj Târgu -Jiu
31. Biroul informare -recrutare Str. Brâncoveanu, nr.45, 0247.31.74.50
Teleorman Alexandria
32. Biroul informare -recrutare Str. Tudor Vladimirescu, nr.29, 0250.73.96.01
Vâlcea Râmnicu -Vâlcea
33. Biroul informare -recrutare B-dul. Carol I, nr.25, 0252.31.77.02
Mehedinți Drobeta -Turnu Severin
34. Biroul informare -recrutar e Str. Arh. G.M. Cantacuzino, nr. 20, 0332.41.48.92
Iași Iași
35. Biroul informare -recrutare Str. Alexandru cel Bun nr. 45D, 0230.52.09.86
Suceava Suceava
36. Biroul informare -recrutare Str. Sucevei nr. 2, 0231.51.80.86
Botoșani Botoșani
37. Biroul informare -recrutare Str. Durăului nr. 9, 0233.21.38.86
Nemț Piatra -Neamț
38. Biroul informare -recrutare Str. Ștefan cel Mare nr. 64,
0235.31.53.09 Vaslui Vaslui
39. Biroul informare -recrutare Piața Libertății, nr.6,
0256.29.37.57 Timiș Timiș oara
40. Biroul informare -recrutare Str. Lucian Blaga, nr.4 -6, 0257.28.24.47
Arad Arad
41. Biroul informare -recrutare Str.Dunărea, nr.2,
0259.45.65.08 Bihor Oradea
42. Biroul informare -recrutare Str.Sportului, nr.4,
0255.21.48.24 Caraș -Severin Reșița
39
Nr.
Biroul informare -recrutare Adresa Telefon
crt.
43. Biroul informare -recrutare
Hunedoara Piața Unirii, nr.6, Deva 0254.21.13.04
44. Biroul informare -recrutare
Vrancea Str. Cezar Bolliac, nr.5 -7, Focșani 0237.21.62.27
45. Biroul in formare -recrutare
Bacău Str. Energiei, nr.1,Bacău 0234.51.29.13
46. Biroul informare -recrutare Str. Unirii, nr.140,
0238.72.06.20 Buzău Buzău
47. Biroul informare -recrutare Str. Cerealelor nr.2, 0236.49.70.31
Galați Galați
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: RECRUTARE ȘI SELECȚIE A RESURSELOR UMANE ALE APĂRĂRII Coordonator Științific Conf. univ. dr. Victor Barbu Absolvent Vișu Cristian Craiova, 2017 3… [631536] (ID: 631536)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.