Brînză Cristina Licență Finală 6 [631437]

iulie 2020 UNIVERSITATEA ”DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI
FACULTATEA DE INGINERIE ȘI AGRONOMIE DIN BRĂILA

PROIECT DE DIPLOMĂ

IMPACTUL GENOTIPULUI ȘI A FERTILIZĂRII LA
GRÂUL DE TOAMNĂ ÎN CONDIȚIILE DIN
,,INSULA MARE A BRĂILEI”

Conducător științific,
Conf. Un iv. Dr. Rîșnoveanu Luxița
Autor,
Brînză Cristina

iulie 2020 UNIVERSITATEA ”DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI
FACULTATEA DE INGINERIE ȘI AGRONOMIE DIN BRĂILA

PROIECT DE DIPLOMĂ

IMPACTUL GENOTIPULUI ȘI A FERTILIZĂRII LA
GRÂUL DE TOAMNĂ ÎN CONDIȚIILE DIN
,,INSULA MAR E A BRĂILEI”

Conducător științific,
Conf. Univ. Dr. Rîșnoveanu Luxița
Autor,
Brînză Cristina

TEMA PROIECTULUI

IMPACTUL GENOTIPULUI ȘI A FERTILIZĂRII LA
GRÂUL DE TOAMNĂ ÎN CONDIȚIILE DIN
,,INSULA MARE A BRĂILEI”

Rezumatul lucrării

Proiectul de diplomă în cauză vizează prezentarea unor cercetări efectuate
asupra a 4 soiuri de grâu (Izvor, Glosa, Avenue, Litera) , fertilizate în mod
diferențiat (N0P0, varianta martor, N18P46, N20P20+14%SO 3, Yara N 7P21+25%
SO 3+2%MgO ). Rezultatele au surprins oscilații asupra producției . Locul
amplasării experienței bifactoriale a fost reprezentat de terenurile proprii, din
posesia persoanei ce are atestatul de producător cu seria BR numărul 012736512,
înregistrat pe numele persoanei fizice Brînză Constantin, în unitatea teritorial –
admin istrativă Frecăței, Jud. Brăila.
Unitatea dispune de un patrimoniu ce î nsumează cca. 6 hectare, cu
tendință de creștere , obiectul de activitate al fermei fiind etichetată cu un cod
C.A.E.N. 011 1- Cultivarea în câ mp a cerealelor, a plantelor leguminoase si
oleaginoase .
Experiența a constat în efectuarea de analize și măsurători biometrice
pentru obținerea de rezultate c oncludente și oferirea unor recomandări în acest
sens.
Măsurătorile biometrice reliefează diferențe în ceea ce privește greutatea
masei de răd ăcini, precum și a părții epigeice .
Totodată, determinările efectuate în câmp au suprins analiz a numărul ui de
spice/m2, a numărului de spiculețe/ spic, evoluția taliei plantelor, producția de
boab e, indicatorii MMB și MH și calculul eficienței economice (la finalul
experien ței).
Anal izând rentabilitatea culturii de grâ u de toamnă, în condițiile
pedo climatice din zona Frecăței, Jud. Brăila , cea mai ridicată rată a profitului s -a
realizat atunci când s -a aplicat fertilizantul Yara N 7P21+25% SO 3+2%MgO . Toate
variantele au răspuns pozitiv la aplicarea acestui îngrășământ, oferind sporuri de
producții remarcabile . Valorile medii ale ratei profitului pentru fiecare soi în parte
relevă cea mai mare rată a profitului (dintr e toate variantele) la soiul Litera, soi ce
a condus la o rată de 23,814 %.

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 5
CAPITOLU L 1. IMPORTANȚA ȘI NECESITATEA TEMEI LUATE ÎN STUDIU …… 6
1.1 Importanța economică a grâului ………………………….. ………………………….. ………………….. 6
1.2 Import anța alimentară a grâului ………………………….. ………………………….. …………………… 7
1.3 Cerințele față de factorii de vegetație ………………………….. ………………………….. …………… 9
1.3.1 Cerințele față de căldură ………………………….. ………………………….. ………….. 9
1.3.2 Cerințele față de umiditate ………………………….. ………………………….. …….. 10
1.3.3 Cerințele față de sol ………………………….. ………………………….. ………………. 11
CAPITOLUL 2 . IMPACTUL GENOTIPUL UI ȘI A FERTILIZĂRII, LA GRÂUL DE
TOAMNĂ ÎN CONDIȚIILE PEDOCLIMATICE ALE LOCALITĂȚII FRECĂȚEI,
JUD. BRĂILA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 12
2.1 Descrierea cadrului natural în care s -a realizat cercetarea ………………………….. …………. 12
2.1.1 Caracterizarea reliefului ………………………….. ………………………….. ………… 13
2.1.2 Caracterizarea condițiilor climatice ………………………….. ……………………… 13
2.1.3 Alte aspecte legate de cadrul natural ………………………….. ……………………. 14
2.2 Descrierea cadrului instituțional ………………………….. ………………………….. ………………… 15
2.2.1 Dotarea tehnică ………………………….. ………………………….. …………………….. 15
2.2.2 Materialul biologic utilizat ………………………….. ………………………….. …….. 17
2.2.3 Tehnologia de cultură aplicată ………………………….. ………………………….. .. 20
2.3 Scopul și obiectivele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………….. 23
2.4 Materiale și metode utilizate ………………………….. ………………………….. ……………………… 24

CAPITOLUL 3 . REZULTATE ȘI DISCUȚII ………………………….. ………………………….. ….. 26
3.1 Determinări biometrice și influența factorilor studiați asupra acestora …………………….. 26
3.1.1 Influența factorilor studiați asupra fenofazei de răsărire ……………………… 26
3.1.2 Influența factorilor studiați asupra numărului de frunze, greutății rădăcinii și
a părții epigee ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 29
3.1.3 Influența factorilor studiați a supra numărului de spice/m2 ………………….. 32
3.1.4 Influența factorilor studiați asupra numărului de spiculețe în spic ……….. 34
3.1.5 Influența factorilor studiați asupra numărului de boabe în spic ……………. 36
3.1.6 Influența factorilor studiați asupra înălțimii plantelor (cm) …………………. 38

3.1.7 Influența factorilor studiați asupra producției de boabe (kg/ha) …………… 39
3.1.8 Determinări fizice ………………………….. ………………………….. …………………. 42
CAPITOLUL 4 . CAL CULUL EFICIENȚEI ECONOMICE ………………………….. ………… 46
CAPITOLUL 5.CONCLUZII ȘI PROPUNERI …………………………………………… 49
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 51

5 INTRODUCERE

Ocupând o poziție de frunte în topul culturilor agricole, cultura grâului (cu
forme de toamnă/primăvară) reprezintă o resursă vitală pentru buna funcționare a
oricărei societăți, stând la baza multiplelor util izări în industria agro -alimentară,
precum și a altor industrii, unde se exploatează fie producția principală (cariopsele
de grâu), fie cea secundară (paiele) .
În România (țară cu tradiție în cultivarea grâului), g râul și porumbul
reprezintă culturile cele mai reprezentative pentru sectorul agricol .
Cu o lungă și tumultoasă istorie în spate, în România cultura grâului
prezintă anual fluctuații semnificative în ceea ce privește producția. Acestea se
datorează unui cumul de factori, dintre care factorii tehn ologici, pedoclimatici și
biologici (materialul genetic cultivat) joacă cel mai mare rol în conturarea
producțiilor.
Date fiind cele spuse , proiectul de diplomă intitulat ,, IMPACTUL
GENOTIPULUI ȘI A FERTILIZĂRII LA GRÂUL DE TOAMNĂ ÎN
CONDIȚIILE DIN ,,INSUL A MARE A BRĂILEI” , vizează aportul de informații
privind pretabilitatea soiurilor de grâu la condițiile pedo -climatice din zona
Frecăței (Jud. Brăila).
De asemenea, cercetările redate în lucrarea de față vizează modul în care
variațiile fertilizanților con duc la oscilații în rândul producțiilor .
Un alt aspect vizează factorul tehnologic, direct implicat în realizarea
producțiilor. De eficacitatea acestora (realizarea în perioadele optime) depinde
calitatea și cantitatea producției.

6 CAPITOLUL 1
IMPORT ANȚA ȘI NECESITATEA TEMEI LUATE ÎN STUDIU

1.1 Importanța economică a grâului
Considerată a fi cultura cu cea mai mare importanț ă, atât la nivel
internațional, cât și național, grâul constituie o resursă care satisface o multitudine
de nevoi agro -alimentar e, furajere sau industriale .
Analizând proporția culturilor la nivel mondial, grâul se remarcă în topul
acestora, fiind în acest sens cultura dispusă pe cele mai multe hectare (220
milioane hectare/an).
Prima poziție a grâului în topul suprafețelor cultiv ate se înregistrează și în
țara noastră (cultivat pe circa 25% ) din suprafață , raportat la ponderea cerealelor
cultivate, grâul ocupă aproximativ 40% din totalul cerealelor cultivate în
România .
Cultura grâului este susținută de o multitudine de avatanje, care rezidă din
vastele posibilități de utilizare a produselor obținute din grâu:
– pâinea obținută din faina de grâu constituie un produs vital pentru un
procentaj semnificativ din populația lumii (cca. 50% din populația lumii );
– calitate a excepțională a grâului dată de compoziția chimică pentru
satisfacerea nevoilor organismului uman, cariopsele de grâu p rezintând un raport
echilibrat între substanele proteice și procentul hidraților de carbon ;
– posibilitatea păstrării cariospelor de grâu pentru period e lungi de timp,
precum și ușurința transport ului acestora pe distanțe foarte lungi, nefiind
perisabile;
– cariopsele de grâu și resturile vegetale sunt întrebuințate în furajarea
directă a animalelor sau contribuie în realizarea diferitelor amestecuri pen tru
furajarea acestora;
– resturile vegetale (rămase după recoltarea culturii de grâu ) pot fi utilizate
ca și materie primă în diferite industrii (obținerea celulozei, obținerea peleților
pentru foc etc.);

7 – cultura grâului prezintă o plasticitate ecologic ă, pretându -se în acest sens
în cadrul multor zon e diferite sub aspect climatic ;
– cultura grâului este o cultură ce este integral mecanizată, cu multiple
avantaje de ordin agrotehnic ( excelentă plantă premergătoare pentru majoritatea
culturilor, având o perioadă de vegetație scurtă, care permite eliberarea și
prelucrarea te renului în foarte bune condiții).

1.2 Importanța alimentară a grâului
Importanța alimentară a grâului este coroborată cu compoziția chimică a
cariopselor, aceasta fiind extrem de comple xă, oferind substanțele proteice ale
organismului uman, cât și a celui animal (figura 1 ).

Figura 1. Secțiune efectuată la nivelul cariopsei de grâu
(după wikipedia.com)

Analizând structura biochimică a cariopselor de grâu , acestea cuprind în
masa lor lor substanțe de natură proteică, substanțe neazotate, apă, substanțe
minerale și celuloză. Dintre aceste substanțe, ponderea cea mai mare o au
substanțele extractive neazotate ( 60% -75%).

8 Din cate goria acestor a (substanțele extractive neazotate , S.E.N.) ,
amidonul ocupă cel mai mare procent (90%). Adițional semnalăm prezența
micilor cantități de dextrină sau fructoză.
Fapt relevant în industria panificației, îl reprezintă conținutul în substanțe
proteice. Din acest punct de vedere, cariopsele de grâu au un c onținut în substanțe
proteice ce înregistrează variații, în funcție de soi (sau hibrid), cu valori de la 8%,
(în cazul soiurilor slabe ), până la 24% (soiurile foarte bune ).
După Mogârzan A glaia și colab., (2004, 2012 ), grâul este capabil să
asigure toate e lementele necesare vieții: proteine, amidon, grăsimi, aminoacizi,
substanțe minerale ș.a. (tabelul 1)
Tabelul 1
Structura biochimică a făinii obținute din cariopsele de grâu
(după Mogârzan A și colab., 2004)
Nr.
crt. Caracteristici Făină albă
1 000 g
1 Calorii 3 780
2 Carbohidrați 787 g
3 Proteine 106 g
4 Grăsimi 10 g
5 Fibre 17 g
6 Vitamina B1 8,3 %
7 Vitamina B3 6,6 %
8 Vitamina B5 4,5 %
9 Vitamina B6 6,7 %
10 Vitamina B9 6,6 %
11 Fier 6,6 %
12 Magneziu 5,7 %
13 Fosfor 10,7 %
14 Potasiu 3,6%
15 Zinc 5,0 %
16 Mangan 35,7 %
17 Seleniu 50,9 %

9 1.3 Cerințele față de factorii de vegetație

1.3.1 Cerințele față de căldură
Sub aspectul cerințelor față de temperatură, pentru a germina cariopsele
de grâu cer înregistrarea unor temperaturi scăzu te (1-3 oC), procesul fiind cunoscut
drept procesul de vernalizare/iarovizare . Uzual, la momentul înființării culturii de
grâu, în sol, sunt înregistrate cca. 15oC. La această valoare a temperaturii este
favorizată desfășurarea procesului de germinarea înt r-un ritm foarte alert, fără
influențe negative asupra culturii de grâu.
Fenofaza de înfrățire a plantelor de grâu are loc în parametrii optimi,
atunci când în sol , temperatura se plasează în intervalul 8 -10 grade Celsius (limita
de 5oC constituie limita t ermică), procesul fiind corespunzător primelor 14 zile ce
se succed semănatului.
Ca un rezultat al deficitului hidric înregistrat în perioada dinaintea intrării
în iarnă , procesul de înfrățire nu s-a mai desfășurat în toamnă, ci în primăvară ,
odată cu reluarea vegetației.
În situația în care înfrățirea are loc toamna, plantele de grâu pot da naștere
la doi/ trei frați, lucru care conduce la sporirea rezistenței plantelor pe durata iernii.
În intervalul de timp cuprins între momentul semănatului și până la
venirea iernii, cultura de grâu prezintă o activitate fiziologică intensă cu rezultate
în direcția rezistente nței la acțiunea negativă a temperaturilor scăzute. Procesul
este prezentat drept „călirea grâului”.
În situația favorabilă când procesul s -a desfășurat în condiții optime (grâul
este bine „c ălit”), cultura poate suporta cu brio efectul unor temperaturi extrem de
scăzute ( -20oC).
Pregătirea plantelor de grâu pentru iernare are loc în două etape:
Prima etapa a procesului de ,,călire ” are loc pe parcursul unui număr de
cca. 20 zile. În aceste zile, este impetuos necesar a se înregistra pe timpul zilei
temperaturi medii de 10-15oC și 0 -6oC, în timpul nopții.

10 În cea de -a doua etapă (17-28 zile ) este semnalată deshidratarea
accentuată a plantelor de g râu, fapt ce duce la concetrarea sucului celular.
Procesul este înlesnit de înregistrarea unor temperaturi situate în jurul valorii de
0oC.
Odată ajunse în primăvară, plantele de grâu necesită valori termice ce
diferă din punct de vedere al fenofazelor .
De exemplu, în fenofaza de alungire a paiului, plantele de grâu cer un prag
termic cu valori dispuse în intervalul termic 14- 18oC. La înspicat, cerințele cresc,
astfel încât în această fenofază temperaturile medii necesare vor fi de 16 – 18oC.
Pentru înflor ire, cultura grâului are nevoie de o temperatură medie de 18 –
20oC, în timp ce p entru formarea, umplerea și coacerea cariopselor, cultura
grâului are nevoie de o temperatură medie de 20oC.

1.3.2 Cerințele față de umiditate
Coroborând cultura de grâu cu re gimul h idric, necesr a fi atins, sesiză m
faptul că pentru înregistrarea unei recolte sporite și evitarea stresului hidric,
cultura de grâu neces ită o cantitate de 600 mm într -un sezon de vegetație.
Cantitatea prezentată poate fi asigurată prin aplicări faz iale (norme de irigare),
însă de cele mai multe ori, ca urmare a lipsei sistemelor de irigație cultura de grâu
dispune de o cantitate redusă la jumătate de apă căzută din precipitații (300 mm).
Din punct de vedere al coeficientul ui de transpirație , grâul de toamnă
înregistrează un coeficient cu valori de 350 și 400.
În ceea ce privește necesarul față de apă al culturii de grâul, pe principalele
fenofaze de vegetație au fost stabilite următoarele valori:
-la germinare este necesară o cantitate de apă de 40-50% din greutatea
cariopselor uscate ;
-la răsărire, grâul are nevoie de cca. 70-80% (minim 40%) din capacitatea
totală pentru apă;

11 Tot mai frecvent, în țara noastră, grâul își parcurge fazele de vegetație pe
parcursul unor perioade de timp secetoase ( foart e secetoase uneori ), fapt ce are
repercusiuni negative asupra uniformității culturii.
Cea mai mare cerere a cantității de apă este semnalată în fenofazele de
înspicat -înflorire -umplerea boabelor. Atunci când apa lipsește sau se află în
cantități insuficien te, alungirea paiului suferă modificări (paie scurte), organele
generative sunt afectate, fiind semnalate flori infertile și un număr scăzut boabe
pe spic.
Totodată, excesul de umid itate nu este un lucru de dorit în cultura grâu lui
deoarece favorizează instalarea bolilor foliare.

1.3.3 Cerințele față de sol
Făcând analogia dintre cultura de grâu și cerințele acesteia față de factorul
edafic, rezultatele cele mai relevante au fost înregistrate atunci când cultura a fost
amplasată pe soluri luto-argiloase, l utoase sau mijlocii.
Solurile din categoriile amintite sunt caracterizate printr -o înaltă
capacitate de stocare a apei, având o permeabilitate sporită .
De asemenea, reacția solului joacă un rol important în reușia culturii. În
acest sens , rezultatele cele mai mari au fost consemnate când grâul a fost semănat
pe soluri a căror reacție a fost slab -acidă, cu un pH ce prezintă valori în intervalul
6 -7,5.
Recomandat este a nu se înființa culturi de grâu pe soluri la nivelul cărora
apa stagnează, condițiile de anaerobioză afectând în mod iremediabil plantele, ca
de altfel, nici pe soluri ușoare, ca urmare a faptului că acestea pierd apa ușor, grâul
fiind sensibil la secetă.

12 CAPITOLUL 2
IMPACTUL GENOTIPULUI ȘI A FERTILIZĂRII , LA GRÂUL DE
TOAMNĂ ÎN CONDIȚIILE PEDOCLIMATICE ALE LOCALITĂȚII
FRECĂȚEI , JUD. BRĂILA

2.1 Descrierea cadrului natural în care s -a realizat cercetarea
Cercetările redate în cadrul prezentului proiect de diplomă au fost
desfășurate în cadrul terenurilor proprii, deținute de Brînză Constan tin,
producător agricol , titular al atestatul ui de producător cu același nume, pe raza
comunei Frecăței , Jud. Brăila (figura 2) . Comuna este dispusă la nivelul Insulei
Mari a Brăilei, fiind delimitată în partea de nord și de est cu județul Tulcea
(Dunărea Veche). În partea sudică și sud -estică comuna se învecinează cu județul
Constanța, iar în partea estică, cu localitatea Mărașu.
Satele din administrația comunei sunt localizate în estul insulei (în lungul
Dunării Vechi ). Exceptând transportul naval (pe Dunăre), comuna este traversată
de DJ212A, drum care face legătura nord -sudică a insulei (la nord se află punctul
de trecere cu bacul către Brăila ).

Figura 2- Dispunerea geogr afică a comunei Frecăței Insulei Mari a Brăilei
(după http://www.cronicadebraila.ro/ )

13 2.1.1 Caracterizarea reliefului
Relieful întâlnit la nivelul comunei Frecăței , Jud. Brăila este reprezentat de
un relief de tip neted, întrerupt de canale ce deservesc nevoii de eliminare a
surplusu lui de apă (cu precădere în perioadele umede ale anului ).
Conturarea reliefului s -a realizat în concordanță cu unitățile adiacente
(materialele întâlnite în zonă au origini dobrogene ), procesele de subsidență fiind
plasate în fruntea factorilor cu impact major .
Județul Brăila se asosciază cu Câmpia Bărăganului ( câmpie tabulară ,
acoperită cu nisip/loess) . Cele două mari subunități sunt Câmpia Brăilei și
Bărăganul Călmățuiului .
În partea de nord și vest , Câmpia Bărăganului este delimitată de câmpii de
subsi dență, la nivelul cărora au loc înmlăștiniri/ inundații. Ju dețul Brăila prezintă
în partea de est Balta Brăilei (Dunărea cuprinsă între Măcin și Cremenea) divizată
în Balta Mică a Brăilei și Insula Mare a Brăilei , ai cărui relief a fost supus
influenței ant ropice (d iguri, canale de desecare ș.a.), relief antropic care
influențează direct factorii de mediu (climă, sol, apă ș.a.)
Altitudini le cele mai reduse sunt semnalate în zona de fund a lacurilor
Zaton și Dun ărea Veche , în timp ce maximul altitudinal (cca . 45 de metri), îl
regăsim în Popina Blasova, un rest din Munții Dobrogei (scufundați si erodați în
timp).

2.1.2 Caracterizarea condițiilor climatice
Zona pedoclimatică corespunzătoare unității teritorial -administrative
Frecăței ( Jud. Brăila ), este carac terizată prin existența unui climat temperat
continental , cu nuanțe d e aridizare și care prezintă drept medie anuală a
termperaturii, cca.11°C .
Luna cu media cea mai scăzută a temperaturilor este luna ianuarie , cu o
medie a temperaturilor de -2 °C, în tim p ce luna cea mai călduroasă a anului este
reprezentată de luna iulie (cca. 22.5 °C).

14 Sub aspect pluviometric, zona este caracterizată printr -o cantitate totală de
precipitații (400 – 500 mm/an), neuniform distribuite în decursul anului.
Perioada anului cu cele mai multe precipitații este aprilie -septembrie
(ducând la buna dezvoltare a plantelor de cultură ), în timp ce minima cantitate a
precipitațiilor se înregistrează în perioada toamnă – iarnă.
Masele continentale de aer au origine fie siberiană (crivăț ul), care pătrund
pe teritoriul țării noastre în lunile ianuarie – februarie și au intensități de peste 20
m/s, fie estice, suhoveiul (vânt cald și uscat ).
În circa 98 zile/an, temperaturile scad sub valoarea de 0 grade Celsius.
Direcț ia dominantă de circu lație a vâ ntului este partea dinspre partea de
nord (cca. 21,2%) și nord -est (18,1% ). Fapt valabil cunoscut este semnalarea
fenomenelor de aridizare din Câmpia Română și estul acesteia (Jud. Brăila), lucru
ce conduce la încadrarea teritoriului în peisajel e geografice ale României, tipice
pentru climatul temperat -continental.

2.1.3 Alte aspecte legate de cadrul natural
Solurile întâlnite în Lunca Dunării au trăsături specifice solurilor
neevoluate ( hidromorfe ), componente ale clasei protisoluri aluviale și lăcoviști.
Totodată, se întâlnesc și solurile gleice tipice, formate datorită condițiilor
excedentare ale umidității ( apă freatică la suprafață) .
Sub aspectul vegetației , zona prezintă în partea de sudic ă elemente tipice
de ,,stepă pontică și silvostepă p anonică ”. Ca urmarea a proceselor intense de
desțelenire , speciile stepice au fost înlocuite gradual în habitat de către plantele
de cultură, astfel încât, mai re găsim o vegetație spontană pe o suprafață de cca.
461 de hectare .
Neprezentând ecosisteme cu caracter endemic, m ajoritatea plantelor își
dezvoltă ciclul ontologic anterior instalării perioadelor secetoase (sfârșitul verii).
La nivelul terenuri lor agricole părăginite , fragmente de pajiști stepice primare
semnalăm instaurarea asociații lor de Festuc a vallesiaca, Stipa capillata ș.a.

15 2.2 Descrierea cadrului instituțional
Având atestatul de producător cu seria BR numărul 012736512, înregistrat
pe numele persoanei fizice Brînză Constantin, în unitatea teritorial -admin istrativă
Frecăței, Jud. Brăila.
Unitatea dispune de un patrimoniu ce î nsumează cca. 6 hectare, cu
tendință de creștere , obiectul de activitate al fermei fiind etichetată cu un cod
C.A.E.N. 011 1- Cultivarea în câ mp a cerealelor, a plantelor leguminoase si
oleaginoase .
Unitatea are drept an de înființare anul 2018 și deține în folosință circa 6
hectare de teren, structurate astfel : 2 hectare pe care se cultivă grâu, 1 hectar cu
floarea soarelui, restul suprafețelor fiind cultivate cu alte plante
leguminoase/cerealiere (porumb ș.a.).
Unita tea își desfășoară activitatea agricolă, pe raza județulului Brăila, la
nivelul comunei Frecăței .
Ferma dispune de o serie de mașini și utilaje agricole, cu ajutorul cărora se
înființează și se întrețin culturile agricole, recoltarea făcându -se cu ajut orul
prestatorilor de servicii. În patrimoniul tehnic al unității se disting un tractor
(figura 3) , un cultivator, o semănătoare prășitoare și una de păioase, o mașină de
erbicidat , un plug reversibil (figura 4) și un combinator de primăvară (figura 5) .

2.2.1 Dotarea tehnică
Componența patrimoniului tehnic este redată în tabelul 2.
Tabelul 2
Patrimoniul tehnic
Nr. Crt. UTILAJ NUMĂR MODEL
1. Plug reversibil purtat 1 Madara PLNR3
2. Semănătoare prășitoare 1 SPC 6FS, Mecanica Ceahlău
3. Semănătoare păioase 1 SUP 24 , Mecanica Ceahlău
5. Mașină de erbicidat 1 Tucano
7 Tractor 1 John Deere 623R
8 Combinator de
primăvară 1 EVAK

16

Figura 3- Tractor John Deere 623R (original)

Figura 4- Plug reversibil purtat Madara PLNR3 (original)

Figura 5- Combinator d e primăvară EVAK (original)

17 2.2.2 Materialul biologic utilizat
Mate rialul biologic luat în studiu a fost constituit dintr -o paletă de 4 soiuri
de grâu, 3 produse și înregistrate sub egida I.N.C.D.A. Fundulea (Litera, Glosa,
Izvor) și unul comercializat de către o altă societate (L imagrain ), Avenue
1. Soiul Glosa
Soiul obținut de către Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare
Agricolă (INCDA) Fundulea , România este plasat în topul celor mai popular e
soiuri românești de grâu. Soiul Glosa (fig ura 6 ) are port semierect, în momentul
înfrățirii , pentru ca mai apoi, după înflorit, plantele prezintă un port semiaplecat
(limbul și teaca au o cerozitate slabă ).
Plantele din cadrul acestui soi prezintă o talie de 90 -100 cm, cu un spic alb,
aristat, de formă cilin drică și cu o densitate medie . Boabele au o formă alungită,
culoarea roșie și un MMB ce atinge 40-46 grame. Perioada de vegetație se întinde
pe parcursul a 232-245 de zile.
Soiul Glosa este tolerant la factori de stres abiotic și biotic ( rezistență
mijloci e la rugina brună, la făinare și la rugina galbenă ).
Potențialul biologic de producție a soiului este de aproximativ 6
tone/hectar, fiind recomandat a se cultiva în zonele de centru și s ud ale țării
noastre.

Figura 6 – Soiul Glosa, obținut de către INCDA Fundulea
(după www.stiriagricole.ro)

18 2. Soiul Litera
Soiul Litera a fost omologat în anul 2010 , fiind prezentat drept un soi de
grâu comun de toamnă, cu caracter precoce . Acesta este caracterizat printr -o
rezistență bună la cădere, iernare, secetă și arșiță (www.madr.ro ).
Talia medie a plantelor graduează între 96 și 106 cm, cu cariopse alungite,
medii ca mărime, roșiatice la culoare. Indicatorii fizici MMB (masă a 1.000 de
boabe) și MH (masa hectolitrică ) au valori de 43 -46 g (MMB) și 77-79 kg/hl
(MH).
Caracteristici le fiziologice redau o rezistență sporită la rugina brună
(mijlociu rezistent la actualele rase de rugină), la făinare, mijlociu rezistent la
fuzarioză.
Soiul Litera a oferit în cadrul experiențelor sporuri med ii de producție cu
6-11% mai mari față de variantele martor, cariopsele având caracteristici foarte
bune pentru morărit și panificație.

Figura 7. Soiul Litera (după http://hibrizi.ro/ )
3. Soiul Izvor
Soiul de grâu comun de toamnă IZVOR (figura 8) este un rezultat al
activității intense a INCDA Fundulea, fiind un soi precoce. Acesta este un soi cu
port semiculcat (culcat), cu s picul de culoare albă , de formă piramidală , semila x
și aristat .

19 Cariopsele păstrează forma alungită, dimensiunea medie și culoarea r oșie a
celorlalte soiuri deja prezentate. M asa a 1000 de boabe are valori de 41 -44 g, iar
masa hectolitrică are de 78-79 kg/hl.
Totodată, soiul în cauză este tolerant la factorii de stres abiotic ( rezistent la
secetă ), precum și la agenții patogeni (tolera nță sporită la rugina brună ,
septorioză ), rezistent la încolțirea boabelor în spic.
Capacitatea de producție a soiului Izvor prezintă faptul că acesta a depășit
o serie de soiuri (Dropia, Flamura 85 ș.a.), în condiții de secetă realizând cu 19 –
29 % mai mul t.
Zonele de cultură ale soiului Izvor sunt cele afectate frecvent de secetă
(sudul și estul țării).

Figura 8 . Soiul Izvor (original)

4. Soiul Avenue
Soiul de grâu Avenue (figura 9 ) constituie un soi nearistat, a cărui
recoltare succede cu circa 6 zile pe cea a orzului.

20 Totodată, acesta manifestă o capacitate foarte bună de înfrăț ire, precum și
o toleranță sporită la îngheț și că dere. Sub aspectul toleranței la agenții patogeni,
acesta este extrem de tolerant la rugina brună (Puccinia recondita ) și medi u
tolerant la rugina galbenă (Puccinia striiformis ) și septorioza ( Septoria tritici ).
Producțiile oferite de către acest soi ating medii de 4 -5 tone/hecatar,
cariopsele pretându -se practicilor de morărit și panificație.

Figura 9 . Soiul Avenue (după http s://www.covera.ro/)

2.2.3 Tehnologia de cultură aplicată
Reușita experienței este strâns corelată cu aplicarea lucrărilor de înființare
și de întreținere la momentul optim. În acest sens, obiectivul general a fost crearea
tuturor premiselor pentru satisf acerea nevoilor culturii de grâu (figura 10 ), luată
în experiență.
Încadrată într -un asolament, cultura de grâu a avut drept plantă
premergătoare , porumbul pentru boabe.
Imediat după recoltarea culturi i premeergătoare s-a întreprins lucrarea de
bază a solul ui, realizată cu ajutorul tractorul ui John Deere 623R , în agregat cu
plugul reversibil Madara PLNR3 , (20 – 25 cm adâncime).

21
Figura 10. Cultura de grâu luată în experiență (original)
În ziua care a precedat semănatul s -a întreprins p regătirea patului
germ inativ, executându -se două treceri, cea di ntâi perpendiculară pe arătură, iar a
doua trece re perpendiculară pe cea dintâi ( John Deere 623R + combinatorul EVAK
cu lățimea de lucru de 5 m).
Semănatul s-a realizat cu ajutorul tractorului mai sus amintit, în ag regat cu
semănătoarea SUP – 15, ajungându -se la o densitate, ce număra 550 boabe
germinabile/m2. Răsărirea a avut loc uniform ( figura 11).

Figura 11 . Aspectul culturii după răsărirea uniformă (original)

22 Combaterea buruienilor (figura 12 ) s-a realizat în cadrul experienței prin
aplicarea postemerg entă a produsului comercial Buctril universal (1 l/ ha). Una
din lucrările de bază ale culturii a constituit -o combatere a bolilor și dăunătorilor
(figura 13 ). Aceasta s -a realizat prin aplicarea i nsecticidul ui Biscaya 240 OD (200
ml/ha) + fungicidul Falcon 460 EC (0,6 l /ha).

Figura 12 . Combaterea buruienilor (original)

Figura 13 . Combaterea bolilor și a dăunătorilor

23 2.3 Scopul și obiectivele cercetării
Cultura grâului este plasată în topul culturilor, ca urmare a importanței
acesteia pentru populația globului. Importanța culturii de grâu rezidă din
multitudinea de posibilități de valorificare a producției principale și secundare
obținute.
În acest sens, p roiectul de diplomă are scopul de a reda rezultatele unor
cercetări asupra impactului pe care îl e xercită genotipul, pe deoparte și schema de
fertilizare pe de altă parte, în procesul de realizare a producției de cariopse, la
cultura de grâu, în condițiile pedoclimatice ale comunei Frecăței (Insula Mare a
Brăilei).
Pentru atingerea scopului urmărit în cadrul proiectului de diplomă au fost
stabilite o serie de obiective care au fost grupate în două categorii:
I. Cercetări privitoare la sistemul de lucrări aplicat. În cadr ul acestei
categorii s -au analizat :
– Aprecierea eficienței economice a tehnologiei de cultură utilizată în
cadrul fermei;
– Cercetarea pretabilității celor 4 soiuri de grâu de toamnă – Izvor, Glosa,
Avenue, Litera, la condițiile pedoclimatice existente la nivelul unității proprii,
plasată în comuna Frecăței, Jud. Brăila.
II. Cercetări cu privire la rolul exercitat de agrofondul existent și
modificările producției obținute, odată cu oscilarea cantităților de fertilizanți.
Obiectivele majore ale temei desemnează un plus de informații ce fac
trimitere la rolul pe care îl joacă desimea folosi tă, planul de fertilizare ( fertilizarea
diferențiată ) în determinarea recoltei de cariopse la cultura grâului de toamnă.

24 2.4 Materiale și metode utilizate
Materialele întrebuințate în realizarea experienței constituie scopul
proiectului de diplomă , reprezentate de cele patru soiuri de grâu, Izvor, Litera,
Glosa și Avenue și fertilizanții aplicați.
Ferma își desfășoară obiectul de activitate pe o suprafață de teren ce
cuprinde cca. 6 hectare, dintre care 2 hectare cultivate cu grâu, 1 hectar cu floarea
soarelui, restul suprafețelor fiind cultivate cu alte plante leguminoase/cerealiere
(porumb ș.a.).
Cele patru soiuri de grâu au fost semănate în două repetiții (figura 14 ),
fiecare măsurând 7, 28 m. Repetițiile cuprind în structura lor câte 4 variante (1,82
m fiecare), una constituind varianta martor (nefertilizată), iar 3 fertilizate manual,
prin aplicarea diferiților fertilizanți (N 18P46, Yara N 7P21. +25% SO3+2% Mg,
N20P20+14%SO3).

Figura 14 . Dispunerea experienței în două repetiții

25 În cadrul experienței pentru obținerea unor rezultate concludente s -a recurs
la parcurgerea fazei de teren, fază care a constat în realizarea experienței,
realizarea tuturor lucrărilor necesare din viața culturii de grâu, precum și
efectuarea unor determinări, dintre care prez entăm : dinamica răsăririi plantelor,
stabilirea cu exactitate a fenofazelor de dezvoltare a plantelor de grâu ( în
conformitate cu scara BBCH), aflarea densității plantelor (utilizând rama
metrică), stabilirea distanței dintre internoduri, consemnarea număr ului de frați în
toate stadiile de vegetație, dinamica uscării plantelor , recoltarea plantelor,
aprecierea indicatorilor fizici de apreciere a recoltei (MMB, MH, U%).
Tabelul 3
Efectuarea determinărilor efectuate în cadrul experienței
Nr. crt. Efectuarea determinărilor în câmp Momentul realizării
determinărilor
1. Dinamica răsăririi plantelor -observațiile se fac în primele
trei săptămâni, în acord cu
condițiile climatice, pentru
fiecare parcelă.
2. Stabilirea cu exactitate a fenofazelor de
dezvoltare a plantelor de grâu -notarea fenofazelor se face pe
perioada de vegetație a
culturii, de la răsărire până la
recoltare.
3. Aflarea densității plantelor -cu ajutorul ramei metrice, în
următoarele perioade: la
răsărire, la intrarea în iarnă, la
ieșirea din iarnă, în faza de
burduf/înspicat, înainte de
recoltare
4. Stabilirea distanței dintre internoduri -în primăvară când începe
alungirea paiului
5. Consemnarea numărului de frați -la intrarea în iarnă, ieșirea din
iarnă, la burduf/înspicat și
înainte de recoltare
6. Dinamica uscării plantelor -începe în momentul în care
plantele dau semen de uscare
și se continuă până la uscarea
completă.
7. Efectuarea măsurătorilor biometrice -înainte de recoltat
8. Recoltarea plantelor -la umiditatea
corespun zătoare;
9. Aprecierea indicatorilor fizici de apreciere a
recoltei (MMB, MH, U%). -după recoltare cu ajutorul
instrumentelor din dotare,
ulterior producția se pune în
pungi din hârtie.

26 CAPITOLUL 3
REZULTATE ȘI DISCUȚII

3.1 Determinări biometrice și inf luența factorilor studiați asupra
acestora

3.1.1 Influența factorilor studiați asupra fenofazei de răsărire
În cadrul experienței au fost semnalate diferențe în ceea ce privește
fenofaza se răsărire. Pentru sesizarea evoluției fenofazei de răsărire s -a recurs la
ieșiri în teren, ieșiri în care s -au consemnat plantele întâlnite pe suprafața de 50
cm2.
În acest sens, prima ieșire s -a realizat după ce a avut loc semănatul , cele 2
repetiții și variantele experimentale fiind d elimitate prin țăruși (figura 15 ).

Figura 15 . Delimitarea variantelor experimenta le cu ajutorul țărușilor
Cea de -a doua ieșire în câmp a fost la o distanță de circa o lună față de
prima (26.11.2018). Rezultatele reieșite în urma cercetării în această fază

27 reliefează faptul că materialul biologic a prezentat deosebiri în acest sens (tabelul
4).
Soiul Glosa a realizat cea mai accentuată fenofază de răsărire, prezentând
circa 106 plante/50 cm2, urmat de soiurile Izvor (90 plante /50 cm2) și Litera (86
plante/cm2), în timp ce soiul Avenue a oferit un număr de 72 plante/50 cm2(tabelul
4).
Tabelul 4
Stadiul fenofazei de răsărire în toamnă
Soiul Fenofaza de răsărire (numărul de plante/50 cm2)
26.11.2018
Izvor 90
Glosa 106
Avenue 72
Litera 86

În timpul c elei de -a treia ieșiri pe teren, dinamica răsăririi plantelor a
survenit modificări, prima poziție sub aspectul numărului de plante/ cm2 fiind
ocupată de soiul Avenue (230 plante/ 50 cm2), în timp ce soiul Litera a prezentat
136 plante/50 cm2), tabelul 5.
Tabelul 5
Stadiul fenofazei de răsă rire în iarnă și primăvară
Soiul
Fenofaza de răsărire (numărul de
plante/50 cm2)
A treia ieșire (17.02.2019)
Fenofaza de răsărire (numărul de
plante/50 cm2)
A patra ieșire (24.03.2019)
Izvor 204 216
Glosa 160 200
Avenue 230 236
Litera 136 150

În timpul celei de -a patra ieșiri pe teren (tabelul 5, figura 15) s-a impus
delimitarea parcelelor pe fiecare soi în parte. Lucrarea aplicată fiind săpatul.
Operațiunea nu a fost completată cu alte lucrări de trasare, deoarece prezența

28 animalelor în număr r idicat face ca amplasarea țărușilor să fie ineficientă (acestea
distrug ața cu țărușii).
Evoluția fenofazei de răsărire es te realizată grafic în figura 17 .

Figura 16 – Evoluția fenofazei de răsărire

Figura 17 . Gradul de răsărire al culturii în primăvar ă 90204216
106160200
72230236
86136150
050100150200250
Fenofaza de răsărire (plante/ 50
cm2) în toamnă (26.11.18)Fenofaza de răsărire (plante/50
cm2) în iarnă (17.02.19)Fenofaza de răsărire
(plante/50cm2) în primăvară
(24.13.19)Număr de plante/50 cm2
Fenofaza de răsărireEvoluția fenofazei de răsărire
Soiul Izvor Soiul Glosa Soiul Avenue Soiul Litera

29 Totodată, în primăvară s -au aplicat fertilizanți cu azot (aplicare manuală),
în cantitate de 150 kg/ha (pe suprafața de 2000 de metri, fiind aplicată o doză de
30 kilograme ).

3.1.2 Influența factorilor studiați asupra numărului de frunze,
greutății rădă cinii și a părții epigee
Alte aspecte ale măsurătorilor biometrice în această etapă au constat în
identificarea numărului de frunze al plantelor, precum și diferențele de greutate
dintre masa rădăcinilor și cea a tulpinilor . Astfel soiurile au prezentat în această
etapă, în medie un număr de 2 -3 frunze (tabelul 6).
Tabelul 6
Numărul de frunze al plantelor de grâu în primăvară
Soiul Numărul de frunze
Izvor 2-3 frunze
Glosa 2-3 frunze
Avenue 3-2 frunze
Litera 2-3 frunze

Greutatea masei de rădăcini (figura 18) a pre zentat valori cuprinse între
0,94 grame la soiul Izvor și 1,39 grame la soiul de grâu Avenue (tabelul 7 ).
Tabelul 7
Greutatea rădăcinilor de grâu
Soiul Greutatea rădăcinilor de grâu în grame (g)
Izvor 0.94
Glosa 1.23
Avenue 1.39
Litera 0.99

30 De la sem ănat (în toamnă) și până în primăvară, g râul de toamnă
supraviețuiește și se dezvoltă prin intermediul rădăcinilor embrionare (pătrunzând
în sol până la 100 cm adâncime ).
Funcția acestora este completată și înlocuită de r ădăcinile adventive
(coronare ), care pleacă din nodul de înfrățire , la desprimăvărare fiind slab crescute
(5-10 cm), pentru ca mai apoi (pe parcursul primăverii) să se dezvolte considerabil
(160 cm ). Dezvoltarea acestora este șistată în faza de maturitate în lapte a
cariopselor.
Aplicarea îngrășămintelor trebuie de asemenea, corelată cu cerințele
rădăcinilor. În acest sens, azotul sporește ramificarea masei de rădăcini , cu
repercusiuni negative asupra pătrunderii acesteia în sol (www.lumeasatului.ro ).

Figura 18 . Determinarea greutății răd ăcinilor de grâu pentru
fiecare soi de grâu în parte

31 Acțiunile de cercetare au surprins și cântărirea părții epigeice a plantelor de
grâu (figura 19) . Acest lucru s -a realizat similar celei de cântărire a rădăcinilor.
Astfel, cu ajutorul unui cântar electronic s -a determinat pentru fiecare variantă în
parte (figura 17) .
În urma cântăririi masei vegetale (tabelul 8), soiul Litera a înregistrat cea
mai mare greutate (2,34 grame) .
Tabelul 8
Greutatea părții epigee în grame (g)
Soiul Greutatea părții ep igee în grame (g)
Izvor 1,81
Glosa 1,94
Avenue 1,97
Litera 2,34

Figura 19 . Determinarea greutății părții epigee a
plantelor de grâu

32 Corelând greutatea părții epigee cu cea a rădăcinilor, soiul Avenue
a înregistrat o tendință pozitivă, de creștere a greutății (figura 20).

Figura 20. Greutatea plantelor de grâu în primăvară

3.1.3 Influența factorilor studiați asupra numărului de spice/m2
Analizând numărul de spice/m2 sesizăm faptul că acesta oscilează în funcție
de particularit ăți biologice și morf ologice, specifice soiurilor de grâu de toamnă ,
precum și agrofondul realizat prin aplicarea d e îngrășăminte.
În anul agricol 2018 -2019 , în condițiile existente la nivelul localității
Frecăței , cel mai sporit număr al spice lor pe m2 a fost semnalat la soiul Glosa (462
spice/m2), în varianta la care s -a administrat produsul Yara N 7P21+25% SO 3+2%MgO ,
în timp ce soiul Izvor a dat cel mai mic număr de spice/ m2, în varianta de fertilizare
N18P46 (cca. 371 spice) , tabelul 9 .

33 Tabelul 9
Influența factorilor studiați asupra numărului de spice/m2
Agrofond Soiul
Numărul de spice mediu/m2 Izvor Glosa Avenue Litera
N0P0 371,2 401,6 401,5 441,5 403,95
N18P46 371,1 401,5 411,7 442,2 403,75
N20P20+14% SO 3 408,7 429,1 432,2 439,5 431,44
Yara N 7P21+25%
SO 3+2%MgO 427,8 462,3 438,6 399,2 439,61
Numărul de
spice mediu/m2 402,5 430,9 427,5 427,0

Reprezentând grafic rolul exercitat de dozele de îngrășământ aplicate
(figura 21 ), prezentăm faptul că între dozele aplicate și numărul de spice/m2 este
instaurată o legă tură cu caracter direct ( asociere a fiind bună ), fapt ce duce ca în
urma creșterii dozelor de fertilizanți să se remarce și crește rea numărul ui de
spice/m2.
Privitor la influența exercitată de soiul cultivat asupra numărului de
spice/m2, coefic ientul de re gresie (f igura 22), redă o relație directă, asocierea
acceptabilă, tendința fiind la rândul ei poziti vă.
Cel mai mare număr de spice/m2 a fost înregistrat la soiul Glosa (cca. 430
spice/ m2, celelalte soiuri de grâu de toamnă având valori apropiate, cel ma i redus
număr al spicelor/m2 fiind întâlnit la soiul Izvor ( cca. 402 spice/ m2).

34
Figura 21. Rolul exercitat de dozele de îngrășământ asupra numărului de
spice/m2

Figura 22. Regresia liniară a relației d intre soi și numărul de spice/m

3.1.4 Influența f actorilor studiați asupra numărului de spiculețe în
spic
Deși au existat diferențe date de gradul diferit de fertilizare precum și de
materialul biologic utilizat (soiuri diferite de grâu), numărul de spiculețe în spic
s-a menținut la nivelul unei medii de cca. 14 spiculețe/spic (tabelul 10) , cel mai 403.95
403.75431.44 436.34 y = 0,197x + 412,73
R² = 0,6218
395.00400.00405.00410.00415.00420.00425.00430.00435.00440.00
0 1 2 3 4 5Număr
spice
Agrofond
Număr mediu spice/m2 Regresia liniară
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Izvor Glosa Avenue Litera402.50 430.90 427.50 427.00 Număr
spice
SoiNumăr mediu spice/m2
Număr mediu spice/m2

35 mare număr de spiculețe f iind semnalat la varianta fertilizată cu Yara N 7P21+25%
SO 3+2%MgO a soiului Litera 14,91 spiculețe în spic.
La polul opus cel mai mic număr de spicul ețe/spic se întâlnește la soiul
Litera (varianta nefertilizat ă), unde s -au înregistrat 14,22 spiculețe/spic.
Tabelul 10
Influența factorilor studiați asupra numărului de spiculețe în spic
Agrofond Soiul
Numărul de spice în spic
Izvor Glosa Avenue Litera
N0P0 14,70 14,28 14,52 14,22 14.43
N18P46 14,71 14,39 14,51 14,52 14,53
N20P20+14% SO 3 14,80 14,41 14,61 14,39 14,55
Yara N 7P21+25% SO 3+2%MgO 14,71 14,69 14,89 14,91 14,80
Numărul de spice în spic 14,73 14,44 14, 63 14,51

Corelând cantitatea de îngrășăminte aplicată cu numărul de s piculețe în
spic, coeficientul de regresie (figura 23 ) indică o relație directă, cu tendință
pozitivă și asociere de la bună spre foarte bună.

Figura 23. Regresia liniară a relației dintre agrofond și numărul de
spiculețe în spic 14.4314.5314.5514.8
y = 0,0034x + 14,329
R² = 0,693
14.3514.4014.4514.5014.5514.6014.6514.7014.7514.8014.85
0 1 2 3 4 5Număr
spiculețe
în spic
AgrofondNumărul de spiculețe/ spic
Nr.spice Regresia liniară

36 Realizând o medie a numă rului de spiculețe, pentru fiecare soi luat în
studiu, cea mai mare medie a elementului de productivitate ,,spiculețe/spic ” s-a
consemnat la soiul Izvor, care a realizat un număr de 14,73 spiculețe/spic (figura
24).

Figura 24 . Regresia liniară a relației dintre soi și numărul de spiculețe în spic

3.1.5 Influența factorilor studiați asupra numărului de boabe în spic
În urma cercetărilor s -a ajuns la concluzia că soiurile Glosa (varianta de
fertilizare N20P20+14% SO 3) și Avenue (varianta la care s -a adminis trat produsul
Yara N 7P21+25% SO 3+2%MgO ) au avut cel mai mare număr de boabe în spic, un
număr de 29,53 boabe , tabelul 11.
Tabelul 11
Influența factorilor studiați asupra numărului de boabe în spic
Agrofond Soiul Media numărului de
boabe în spic Izvor Glosa Avenue Litera
N0P0 29,29 28,91 29,20 29,15 29,05
N18P46 28,51 29,11 28,51 28,98 28,73
N20P20+14% SO 3 29,32 29,53 29,49 29,33 29,41
Yara N 7P21+25%
SO 3+2%MgO 29,91 28,92 29,53 29,51 29, 47
Media numărului de
boabe în spic 29,27 29,13 29,23 29,28
14.0015.00
IzvorGlosaAvenueLitera14.43 14.53 14.5514.8Număr
spiculețe
în spic
SoiNumăr ul de spiculețe /spicîn funcție de soi
Număr spiculețe în…

37 Coeficientul de regresie (f igura 2 5) indică faptul că între numărul de boabe
în spic și dozele de îngrășăminte utilizate la fertilizat , este instaurată o relație
directă, cu tendință pozitivă și asociere bună ( foarte bună ).

Figura 25. Regresia liniară a re lației dintre agrofond și
numărul de boabe în spic

Sub aspectul influenței pe care o ex ercită soiul asupra numărului de boab e
(figura 26 ) se observă corelația dintre numărul de spiculețe în sp ic și numărul de
boabe în spic. Legătura redată de către coefi cientul de regresie denotă o legătură
pozitivă , gradul de asociere fiind slab , iar tendința , negativă. În acest sens, soiurile
Glosa și Avenue au atins ambele un număr maxim de boabe/spic (29,53), însă
pentru soiul Avenue, performanța a fost posibilă în ur ma administrării produsului
Yara N 7P21+25% SO 3+2%MgO, în timp ce soiul Glosa a oferit acest rezultat în
varianta de fertilizare N20P20+14% SO 3.

Figura 26 .Regresia liniară a relației dintre soi și numărul de boabe în spic

38 3.1.6 Influența factorilor studi ați asupra înălțimii plantelor (cm)
Din punct de vedere al înățimii plantelor, talia acestora este corelată în mare
măsură de către soi (și implicit cu caracateristicile biologice ale acestuia).
În medie, talia cea mai redusă a fost consemnată la soiul Avenue, varianta
fertilizată cu N20P20+14% SO 3 (70,18 cm), în timp ce talia cea mai sporită a fost
consemnată la soiul Izvor (varianta fertilizată cu aceeași doză, N20P20+14% SO 3),
87,83 cm (tabelul 12).
Tabelul 12
Influența factorilor studiați asupra înălțimii plantelor (cm)
Agrofond Soiul Înălțimea
medie a
plantelor Izvor Glosa Avenue Litera
N0P0 80,11 80,39 70,21 74,50 75,87
N18P46 80,31 82,01 72,12 74,80 76,82
N20P20+14% SO 3 87,83 82,30 70,18 74,40 77,98
Yara N 7P21+25%
SO 3+2%MgO 87,50 78,90 73,92 74,21 76,98
Înălțimea medie a
plantelor 83,89 80,91 71,12 74,57

Conform coeficientului de regresie (f igura 27 ), există o asociere moderată
între cantitatea de fertilizanți aplicați și talia plantelor, legătura fiind direc tă, iar
tendința pozitivă .

39 .
Figur a 27. Regresia liniară a relației dintre agrofond și înălțimea plantelor

Fapt amintit anterior, genetica soiurilor are un rol major în creionarea taliei
plantelor, astfel încât coeficientul de regresie semnalează o relație pozitivă în
acest sens, apreci ere bună spre foarte bună (figura 28) .

Figura 28. Regresia liniară a relației dintre soi și înălțimea plantelor

3.1.7 Influența factorilor studiați asupra producției de boabe (kg/ha)
Producția de cariopse a fost cuantificată la umiditatea stas de 14 %. Astfel,
în urma analizelor efectuate, reiese că producția cea mai mică s -a obținut la soiul
Izvor ( varianta nefertilizată ), iar maximul a fost atins de către soiul Glosa.
75.8776.8277.98
76.96y = 0,0105x + 76,223
R² = 0,5088
75.5076.0076.5077.0077.5078.0078.50
0 1 2 3 4 5Înălțimea
medie a
plantelor
AgrofondÎnălțimea medie a plantelor
Înălțimea medie a plantelor Regresia liniară

40
Tabelul 13
Influența factorilor studiați asupra producției de boabe (kg/ha)
Agrofond Soiul Producția
medie boabe
(kg/ha) Izvor Glosa Avenue Litera
N0P0 1951,22 2064,90 2772,66 2759, 30 2364,5 4
N18P46 2882,80 3759,60 2958,25 3319, 70 2882,59
N20P20+14% SO 3 4124, 50 3184,1 0 3172,70 3602,5 0 3509,27
Yara
N7P21+25%
SO 3+2%MgO 4296,81 4728,78 3852,11 4574,90 3916,96
Producția
medie boabe
(kg/ha) 3313,93 3934,10 3438,88 3563,99

Administrarea dozelor de îngrășământ este o acțiune decisivă în conturarea
producțiilor la plantele cerealiere. În acest sens, în absența fertilizanților
producțiile înregi strate prezintă valori scăzute (figura 27) , dintre care menționăm
producția minimă dată de soiul Izvor (1951,22 kg/ha).
Producția medie maximă , iar producția medie maximă de 4728,78 kg/ha s –
a obținut în cadrul vari antelor fertilizate cu Yara N 7P21+25% SO 3+2%MgO .
Influența fertilizanților asupra producției de boabe este una directă,
asocierea fiind una foarte bună , iar tendința este una pozitivă.
În urma calculării coeficientului de regresie, deducem că legătura dintre soi
și producția de boabe este una di rectă, asociere a slabă, te ndința fiind negativă
(figura 29 ).

41
Figura 29.Regresia liniară a relației dintre agrofond și producția de
boabe

Figura 30 . Regresia liniară a relației dintre soi și producția de boabe

3313.932934.13438.88 3563.98y = -81,654x + 3413,3
R² = 0,1043
05001000150020002500300035004000
Izvor Glosa Avenue LiteraProducția
(kg/ha)
SoiRegresia liniară dintre soi și producția de boabe
Producția (kg/ha) Regresia liniară

42 3.1.8 Determinări fizice
3.1.8 .1 Influe nța factorilor studiați asupra masei a o mie de boabe (MMB)
Indicatorul fizic m asa a o mie de boabe (MMB) , redată prin mărimea
boabelor, constituie un element important pentru aprecierea calității producției de
cariopse. Astfel, acesta relevă gradul în ca re soiurile manifestă adaptabilitate la
condițiile locale de cultură.
Conform tabelul ui 14 , doza de fertilizanți a exercitat cel mai mare impact
în conturarea valorilor indicatorului MMB . Astfel, minima medie a valorii MMB
s-a consemnat în cazul soiului I zvor, varianta nefertilizată (39,9 g).
Valorile medii cele mai mari au fost înregistrate în cazul variantelor
fertilizate cu N20P20+14% SO 3 (43,3 g).
Tabelul 14
Influența factorilor studiați asupra MMB
Agrofond MMB (g) Media MMB
(g) Izvor Glosa Avenue Litera
N0P0 39,9 41,5 42,5 41,5 41,3
N18P46 44,5 42,4 41,5 41,5 42,5
N20P20+14% SO 3 42,8 41,5 42,6 46,3 43,3
Yara
N7P21+25%
SO 3+2%MgO 44,7 42,3 42,5 42,5 43,0
Media MMB
(g) 42,975 41,925 42,275 42,950

Coeficientul de regresie dovedește faptul că doze le de îngrășământ au o
legătură directă cu MMB, gradul de asociere având valoare acceptabilă, tendința
fiind pozitivă (figura 31 ).

43
Figura 31 . Regresia liniară a relației dintre agrofond și MMB

Totodată, oscilațiile valorilor indicatorului MMB, într-o oarecare măsură
sunt datorate și factorului biologic, coeficientul de regresie prezentând legătura
directă dintre acestea (MMB -soi), cu o asociere acceptabilă și o tendință, negativă
(figura 32) .

Figura 32. Regresia liniară a relației dintre soi și MMB

42.5
41.343.30
43.00y = 0,0088x + 42,351
R² = 0,3228
41.0041.5042.0042.5043.0043.50
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5MMB (g)
AGROFONDRegresia liniară a relației dintre agrofond și MMB
MMB Regresia liniară MMB

44 3.1.8 .2 Influența factorilor studiați asupra masei hectolitrice (kg/hl)
Masa hectolitrică (MH) este influențată preponderent de către materialul
biologic cultivat (soi) . Având în vedere cele scrise , cele mai reduse valori ale MH
sunt înregistrate în cadrul soiului I zvor (78,65 kg/hl), în timp ce valoarile maxime
ale acestui indicator sunt consemnate în cadrul soiului Glosa, 79, 36 kg/hl, (tabelul
15, figura 33 ). Din punct de vedere al gradului de fertilizare, valoarea minimă
absolută a MH este redată la varianta de fe rtilizare N20P20+14% SO 3 a soiului Izvor
(78,40 kg/hl).
Cele m ai mari valori ale MH (figura 34 ) sunt semnalate în cazul în care s –
au administrat doze de N 18P46 (79,39 kg/hl ).
Tabelul 15
Influența factorilor studiați asupra masei hectolitrice (kg/hl)
Agrofond MH
Media MH
Izvor Glosa Avenue Litera
N0P0 79,19 79,29 79,35 79,32 79,29
N18P46 78,71 79,20 79,15 79,51 79,39
N20P20+14% SO 3 78,40 79,15 79,18 79,70 79,11
Yara
N7P21+25%
SO 3+2%MgO 79,30 79,81 79,63 78,68 79,11
Media MH 78,65 79,36 79,32 79,30

Coeficientul de regresie indică o relație directă î ntre agrofond și MH, cu o
asociere slabă, tendința fiind negativă.

45 Figura 33 Regresia liniară a relației dintre agrofond și MH

Totodată, coeficent ul indică relația directă dintre soi și MH , asociere a
moderată (bună ), iar tendința este una pozitivă, de creștere.

Figura 34. Regresia liniară a relației dintre soi și MH

46 CAPITOLUL 4
CALCULUL EFICIENȚEI ECONOMICE

Realizând calculele pentru fiecare variantă, atât sub aspectul agrofondului
întrebuințat, cât și a soiului cultivat s -a ajuns la o analiză exactă a rentabilității
culturii de grâ u de toamnă, în condițiile pedo climatice din zona Frecăței, Jud.
Brăila. În acest sens, analizele economice au ținut au prevăzut stabilirea totalității
cheltuielilor, a veniturilor obținute ( comercilizarea recoltei de boabe ), profitul
brut și net, ra ta profitului net.
Scopul efectuării acestor analize este stabilirea unui prag al rentabilității,
nivel la care cheltuielile și venituri , cu precădere sub aspectul cantităț ilor de
fertilizanți achiziționate ( nu totdeauna legătura între cantitatea de fertilizanți și
producția obținută este direct proporțională).
Valorificând rezerva de substanțe nutritive din sol, variantele la care nu s –
au aplicat îngrășăminte ( nefertilizate , N0P0) au înregistrat o rată a profitului
cuprinsă între 3,341% (soiul Izvor) și 36,522% (soiul Avenue). Per total, deși nu
au fost aplicate îngrășăminte, variantele nefertilizate au înregistrat o medie de
19,935% ( figura 35 ).Variantele la care s -au aplic at dozele de N18P46 au înregistrat
o medie de 16,212% . Soiul Glosa se remarcă în acest caz, prezentând un procent
al ratei profitului de 40,154% (profit net de 733,205 RON/ha).
Asigurarea unui agrofond N20P20+14% SO 3 a condus la înregistrarea unei rate
medi i a profitului de 15,145%.
Cea mai ridicată rată a profitului s -a realizat atunci când s -a aplicat
fertilizantul Yara N 7P21+25% SO 3+2%MgO . Toate variantele au răspuns pozitiv la
aplicarea acestui îngrășământ, oferind sporuri de producții remarcabile (tabel ul
16). Realizând o medie în cadrul variantelor, rata medie a profitului a fost de
25.5825 %, cu valori ale profitului net cuprinse între 284,354 RON/ha (Avenue)
și 842,793 RON/ha (Glosa).

47 Tabelul 16
Calculul eficienței economice pentru anul agricol 2018 – 2019 la
cultura de grâu de toamnă
Agrofond Soiuri Cheltuieli
totale
RON/ha Producția
medie
kg/ha Preț
mediu
vânzare
RON/kg Venitul
total
RON/ha Profit
brut
RON/ha Profit
net
RON/ha Rata
profitului
net
%
N0P0 Izvor 1385,00 1951,22
0,70 1435,854 50,854 46,277 3,341
Glosa 1385,00 2064,90 1445,43 60,430 54,991 3,970
Avenue 1385,00 2772,66 1940,862 555,862 505,834 36,522
Litera 1385,00 2759,30 1931,51 546,51 497,324 35,908
N18P46 Izvor 1826,00 2882,80 2017,96 191,96 174,684 9,566
Glosa 1826,00 3759,60 2631,72 805,72 733,205 40,154
Avenue 1826,00 2958,25 1918,775 92,775 84,425 4,623
Litera 1826.00 3319,70 2323,79 210,79 191,819 10,505
N20P20+14% SO 3 Izvor 2113,00 4124,50 2887,15 774,15 704,477 33,340
Glosa 2113,00 3184,10 2228,87 115,8 7 105,442 4,990
Avenue 2113,00 3172,70 2220,89 107,89 98,180 4,646
Litera 2113,00 3602,50 2521,75 408,75 371,963 17,604
Yara
N7P21+25%
SO 3+2%MgO Izvor 2384,00 4296,81 3007,767 623,767 567,627 23,810
Glosa 2384,00 4728,78 3310,146 926,146 842,793 35,3520
Avenue 2384,00 3852,11 2696,477 312,477 284,354 11,928
Litera 2384,00 4574,90 3202,43 818,43 744,771 31,240

Realizând grafic valorile medii ale ratei profitului pentru fiecare soi în parte
(figura 36) cea mai mare rată a profitului (dintr e toate variantele) s -a raportat la
soiul Litera, soi ce a condus la o rată de 23,814 %.
Profitul net în cadrul soiurilor cultivate a prezentat valori în RON cuprinse
între 46,277 (Soiul Izvor, varianta nefertilizată) și 842,793 (Soiul Glosa, varianta
la care s-a aplicat fertilizantul Yara N 7P21+25% SO 3+2%MgO).

48

Figura 35 -Rata profitului net în funcție de soi (%)

Figura 36. Rata profitului net în funcție de soi (%)

49 CAPITOLUL 5
CONCLUZII ȘI PROPUNERI

În urma realizării experienței s-a constat că factorii studiați , pe deop arte
cele 4 soiuri de grâu de toamnă ( Izvor, Glosa, Avenue, Litera) , iar pe de altă parte
fertilizarea diferențiată ( N0P0, varianta martor, N18P46, N20P20+14%SO 3, Yara
N7P21+25% SO 3+2%MgO ) au determinat oscilații asupra producției .
În cadrul experienței au fost semnalate diferențe în ceea ce privește
fenofaza se răsărire. Pentru sesizarea evoluției fenofazei de răsărire s -a recurs la
ieșiri în teren, ieșiri în care s -au consemnat plantele întâlnite pe suprafața de 50
cm2. În timpul celei de -a patra ieșire pe teren (în primăvară), soiul Avenue a
prezentat cel mai mare număr de plante/ 50 cm2 (236).
De asemenea, în timpul ieșirilor s -au efectuat măsurători biometrice asupra
greutății masei de rădăcini, precum și a părții epigee. Astfel, greutatea masei de
rădăcini a pre zentat valori cuprinse între 0,94 grame (la soiul Izvor ) și 1,39 grame
(la soiul de grâu Avenue ). În urma cânt ăririi masei vegetale , soiul Litera a
înregistrat cea mai mare greutate (2,34 grame) .
Totodată, determinările efectuate în câmp au suprins analiz a numărul ui de
spice/m2, a numărului de spiculețe/ spic, evoluția taliei plantelor, producția de
boab e, indicatorii MMB și MH și calculul eficienței economice (la finalul
experien ței).
În anul agricol 2018 -2019 , în condițiile existente la nivelul localității
Frecăței , cel mai sporit număr al spice lor pe m2 a fost semnalat la soiul Glosa (462
spice/m2), în varianta la care s -a administrat produsul Yara N 7P21+25% SO 3+2%MgO ,
în timp ce soiul Izvor a dat cel mai mic număr de spice/ m2, în varianta de fertilizare
N18P46 (cca. 371 spice) .
Din punct de vedere al înățimii plantelor, talia acestora este corelată în mare
măsură de către soi (și implicit cu carac teristicile biologice ale acestuia).

50 Coeficientul de regresie indică faptul că între numărul de boabe în spic și
dozele de îngrășăminte utilizate la fertilizat , este instaurată o relație directă, cu
tendință pozitivă și asociere bună ( foarte bună ).
Producția de cariopse a fost cuantificată la umiditatea stas de 14 %. Astfel,
în urma analizelor efectuate, reiese că producția cea mai mică s -a obținut la soiul
Izvor ( varianta nefertilizată ), iar maximul a fost atins de către soiul Glosa.
Influența fertilizanților asupra producției de boabe este una directă, a socierea fiind
una foarte bună , iar tendința este una pozitivă .
Indicatorul fizic m asa a o mie de boabe (MMB) , redată prin mărimea
boabelor, constituie un element important pentru aprecierea calității producției de
cariopse. Astfel, acesta relevă gradul în ca re soiurile manifestă adaptabilitate l a
condițiile locale de cultură. Cantitatea de fertilizanți a exercitat cel mai mare
impact în conturarea valorilor indicatorului MMB . Astfel, minima medie a valorii
MMB s-a consemnat în cazul soiului I zvor, varianta nefertilizată (39,9 g).
Masa hectolitrică (MH) este influențată preponderent de către materialul
biologic cultivat (soi) . Având în vedere cele scrise , cele mai reduse valori ale MH
sunt înregistrate în cadrul soiului I zvor (78,65 kg/hl), în timp ce valoarile maxime
ale acestui indicator sunt consemnate în ca drul soiului Glosa, 79,36 kg/hl . Din
punct de vedere al gradului de fertilizare, valoarea minimă absolută a MH este
redată la varianta de fe rtilizare N20P20+14% SO 3 a soiului Izvor (78,40 kg/hl).
Anal izând rentabilitatea culturii de grâ u de toamnă, în condițiile
pedo climatice din zona Frecăței, Jud. Brăila , cea mai ridicată rată a profitului s -a
realizat atunci când s -a aplicat fertilizantul Yara N 7P21+25% SO 3+2%MgO . Toate
variantele au răspuns pozitiv la aplicarea acestui îngrășământ, oferind sporuri de
producții remarcabile . Valorile medii ale ratei profitului pentru fiecare soi în parte
relevă cea mai mare rată a profitului (dintr e toate variantele) la soiul Litera, soi ce
a condus la o rată de 23,814 %.

51 BIBLIOGRAFIE

1. Ailincăi C. și colab. 1997 – Cercetări privind evoluția principalelor
însușiri chimice și biologice ale solului sub influența asolamentelor și
a fertilizării , Cerc. agron. în Moldova , vol.1;
2. Bâlteanu Gh., Bîrnaure V., Ciobanu F., Fazecaș I., Vasilică C.,
Salontai Al., 1979 ̶ Fitotehnie . Editura Didactică și Pedagogică,
București;
3. Borlan Z., Hera Cr., 1984 – Optimizarea agr ochimică a sistemului sol –
plantă , Edit. Academiei București;
4. Brye K.R. & Colab. – 2006 – Residue manangement practice effects on
soil surface properties in a young wheat -soybean crop system . J.
Sustain. Agric. 29, pp. 121 – 150;
5. Ciobanu Gh. și colab., 1995 – Posibilități de creștere a eficienței
valorificării îngrășămintelor cu azot la grâul de toamnă și grâul de
primăvară , An. I.C.C.P.T. Fundulea vol. LXII;
6. Coppenet M., 1980 – Fumiers et lisiers: leur valeu agronomique –
Cultivar, nr. 131, Franța, pp. 57 -69;
7. Davidescu D., Davidescu Velicica, 1981 – Agrochimia modernă , Edit.
Acad. RSR;
8. Drimba O., -2003 -Istoria culturii și civilizației – vol.III. Editura
Vestala;
9. Dumitrescu N., Popa A., 1979, – Agrotehnica terenurilor agricole în
pantă , Edit. Ceres, București;
10. Feldman M., 1976 – Wheaths. In Evolution of Crop Plants. Simmonds,
N.W. Ed. Longman, London, pp. 120 -128;
11. Ioniță I., și colab., 2000, Aplication of 137Cs for measuring soil
erosion/deposition rates in România , Acta Geologica Hispanica, v. 35,
no 3-4, p 311 -319;
12. Jităreanu G., 1994 – Tehnică experimentală (curs), Edit. Agrosoft Iași;
13. Koteva V.B., 1988 – Effect of mineral fertilizers added to field crops
rotated in a long term stationarz trial on soil fertilitz and yield and
qualityof grain . Balkan Symposium on Field Crops, Novi Sad,
Iugoslavia, pp. 313 -316;
14. Lupton F.G.H., 1987 – Wheat breeding: its scientific basis . The
University of Wisconsin Madison. Chapman and Hall Press;
15. Murray, J., 1970 – The First European Agriculture, a Study of the
Osteological and B otanical Evidence until 2000 BC .Edinburgh
University Press;

52 16. Năstasă V., 2002 – Aspecte economice ale fertilizării și rotației
culturilor pe terenurile în pantă. Lucr.șt. Seria Agronomie;
17. Neamțu T., 1984 – Efectul timpului și al fertilizării asupra grâulu i
cultivat pe terenurile erodate, Prod. Veget. Cereale și plante tehnice
nr.8;
18. Nedelciuc C., 2002 – Grâul în experiențele de lungă durată cu
îngrășăminte pentru zona cernoziomică a Olteniei , Edit. Alma,
Craiova;
19. Negrilă Maria, Negrilă E., 1995 – Acțiunea î ngrășămintelor cu azot
fosfor și potasiu asupra producției de grâu , An. I.C.C.P.T. Fundulea
vol LXII;
20. Oancea S., 2007 – Ghid de prelucrare rapidă a date lor experimentale .
Editura Adi Center, Iași;
21. Onisie T. și colab., 1997 – Influența îngrășămintelor minerale asupra
producției de grâu și porumb cultivate în diferite asolamente , Lucr. șt.
Seria Agronomie, vol. 40;
22. Onisie T., Jităreanu G., 2000 – Agrotehnic a, Edit. “Ion Ionescu de la
Brad” Iași;
23. Renfrew, J.M. 1973 – Paleoethnobotany. The prehistoric food plants
of the Near East and Europe . Methuen and Co., Press. New York;
24. Roman V. Gh., Axinte M., Cernea S., Morar G., Pîrșan P., Robu T.,
Tabără V., 2011 ̶ Fitotehnie, vol. I, Cereale și leguminoase pentru
boabe . Editura Universitara;
25. Șipoș Gh., și colab., 1981 – Densitatea optimă a plantelor agricole.
Ed. Ceres, București;
26. Talmaciu M., 2005 – Entomologie agricolă . Editura "Ion Ionescu de la
Brad", Iași;
27. Ulea E., 2012 – Fitopatologie generală. Curs . Editura "Ion Ionescu de
la Brad", Iași;
28. Zaharia S.M., 2011 ̶ Tehnologia culturilor de câmp . Editura “Ion
Ionescu de la Br adˮ Iași;
29. ***http://faostat.fao.org/site/567/DesktopDefault.aspx?PageID=567#an
cor;
30. *** – http://www.madr.ro/culturi -de-camp/cereale/grau.html .
31. *** https://www.lumeasatului.ro/
32. ***https://www.madr.ro/docs/cercetare