Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com) Cuprins Abrevieri……..……………………………………………………………………………………3… [631413]
wadwadawggc
gwawgagawwgaawg
Design history
Moldova State University
81 pag.
Document shared on
www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu ([anonimizat])
Cuprins
Abrevieri……..……………………………………………………………………………………3
Cuvinte-cheie………………………………………………………………………………………
4
Lista tabelelor, graficelor……………………………………………………………..
…………..5
Adnotare…………………………………………………………………………………………………………………………6
Introducere……………………………………………………………………………………………………………………..
8
Compartimentul I.Generalită ți privind capitalul propriu.Con ținutul și structura acestuia.
1.1 No țiuni și structura capitalului propriu………………………………………………………..12
1.2 Contabilitatea formării și modificării capitalului social………………………………….17
1.3 Contabilitatea capitalului nevărsat și retras…………………………………………………..26
Compartimentul II. Contabilitatea rezervelor și a profitului nerepartizat (pierderii
neacoperite).
2.1 Contabilitatea profitului net și a profitului nerepartizat………………………………….31
2.2 Contabilitatea rezervelor…………………………………………………………………………….34
2.3 Contabilitatea capitalului neînregistrat…………………………………………………………37
2.4 Modul de întocmire a raportului privind fluxul de capital propriu……………………40
Compartimentul III. Diagnosticul rentabilită ții capitalului propriu.
3.1 Analiza structurii și dinamicii capitalului propriu…………………………………………..45
3.2 Analiza utilizării prin metoda ratelor…………………………………………………………….56
3.3 Analiza factorială a rentabilității capitalului propriu……………………………………….67
Concluzii și
recomandări………………………………………………………………………………………………..77
Bibliografie……………………………………………………………………………………………………………………7
9
Anexe……………………………………………………………………………………………………………………………82
Declarația de onestitate
2
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu ([anonimizat])
Lista abrevierilor, graficelor, tabelelor
Abrevieri:
1. B.N.M – Banca Națională a Moldovei
2. S.N.C – Standardele Naționale de Contabilitate
3. IAS – Standardele Internaționale de Contabilitate
4. DEX – Dicționar explicativ
5. FR – Fond de rulment
6. FRF – Fond de rulment financiar
7.NFR – Nevoia de fond de rulment
8. TN – Trezoreria netă
3
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu ([anonimizat])
Lista cuvintelor-cheie
Capital propriu, capital social, capital nevărsat, capital supliment ar, capital retras,
rezerve, profit nerepartizat (pierdere neacoperită), rezultat financiar total, analiza factorială,
metoda ratelor, rentabilitate, lichiditate, solvabilitate.
4
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Lista graficelor, tabelelor
Grafice:
1. Caracteristica factorilor privind organizarea capitalului social
2. Dinamica componentelor capitalului propriu al Î.S. Editura „UNIVERSUL”
Tabele:
1. „Aprecierea în dinamică a indicatorilor activită ții economice a Î.S. „Editura UNIVERSUL”
2. „ Indicatorii bilan țului contabil al Î.S. Editura „Universul”, anii 2012-2014”
3. Analiza mărimii și evolu ției capitalului propriu la Î.S. „Editura UNIVERSUL”
4. Analiza structurii capitalului propriu la Î.S. „Editura UNIVERSUL”
5. Abaterea absolută a analizei structurii capitalului propriu la Î.S. „Editura UNIVERSUL”
6.Analiza factorială a fondului de rulment net prin metoda balan țieră la Î.S. „Editura UNIVERSUL”
7. Analiza coeficien ților structurii surselor de finan țare
8. Analiza ratelor de structură a pasivelor la Î.S. „Editura UNIVERSUL”
9. Analiza ratelor de lichiditate la Î.S. „Editura UNIVERSUL”
10. Analiza factorială a rentabilită ții capitalului propriu
11. Calculul influien ței factorilor asupra Rcp folosind metoda diferen țelor absolute anul 2013
12. Calculul influien ței factorilor asupra Rcp folosind metoda diferen țelor absolute anul 2014
13. Analiza factorială a capitalului propriu prin metoda balan țieră anul 2013
14. Analiza factorială a capitalului propriu prin metoda balan țieră anul 2014
5
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Annotation
Moldova’s integration into European economic space makes the need for harmonization
of accouting with the European directives and international standards of financial reporting.
Actuality of the theme of this thesis is that, in certain market condition entities that
generate profitable development of the country largely because even profit-justifying aspects are
of utmost importance for technical and social progress.
Writer’s opinion equity is the most imporntant link that support economic activity and from
which profitis generated.
The main goal in developing this thesis is thepractical implementation os knowledge
accumulated in equity accounts, and also to analyze the results of the economic entity i n
financial terms.
Presented by the author is the current theme and always has been since any man who wants
to establish a business must have capital, you need to know how to create entity, the legal
organizational form will wear and what capital should be submitted to begin work and to have a
successful and profitable business.
In this graduation paper , there are established and analised the investments notion , the
assessment modality and the investments finding criterions . These are explained by the fa ct ,
that the insures are income the proper economico-financial activity progress . Also , there are
elaborated aspects of investmens accountancy concerning about the acknowledge and reflection
in the primary documents , evidence book generalizing in drawing up of financial reports of the
entity .
The conclusions , that were maked , destinated for helping in taking decisions about the
continuity and\ or the modifications in entity’s activity . The obtained information could be use d
for working out of new development strategies and for the organization of the successfull
activity of the entity in the future .
There is mentioned the importance of the implementation of International Standarts of
Financial Reference , the orientation and improvement of the accountancy in order to obtain
transparence and to do away with nowadays dificulties .
6
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Adnotare
Integrarea Republicii Moldova în spa țiul economic european necesitată armonizarea
contabilită ții în conformitate cu Directivele Europene și Standartele Interna ționale de Raportare
Financiară.
Actualitatea acestei teze este faptul că, în anumite solduri de pia ță generează dezvoltarea
profitabilă a țării în mare parte, deoarece problemele fiscale sunt de o importan ță crucială pentru
progresul tehnic și social.
Opinia scriitorului este că o importan ță deosebită în activitatea economică este sus ținerea
ei de către profitul generat.
Scopul principal al acestei teze este de a dezvolta cuno ștințele implementate a sistemului
de operare în conturile capitalului social practic acumulate, și, de asemenea, pentru a analiza
rezultatele entită ții economice din punct de vedere financiar.
Tema actuală prezentată de autor reflectă ideia , că orice persoa nă care dorește să- și
stabilească o afacere trebuie să posede un capital social, și care ar trebui să cunoască cum să
creeze o entitate, forma juridică de organizare căreia va dispune de ca pitalul social necesar,
pentru a începe munca și avea o afacere profitabilă și de succes.
În lucrarea dată , sunt stabilite și analizate no țiunile de capitaluri proprii, modalitățile de
evaluare și constatarea criteriilor profitului. Acestea se explică prin faptul că asigurarea
veniturilor rezultă din progresul activită ții economico-financiare corespunzătoare. De asemenea,
sunt elaborate aspecte ale contabilității capitalului social cu privire la cunoaștere și reflectare în
documentele primare, care generalizează dovezile în întocmirea rapoartelor financiare.
Concluziile, care au fost solicitate de clienți , destinate pent ru a ajuta la luarea deciziilor
cu privire la continuitatea și \ sau modificarea activității entită ții. Informa țiile obținute ar putea
fi utilizate pentru elaborarea de noi strategii de dezvoltare și de organizare a activită ții de succes
a entită ții în viitor.
Aici se men ționează importan ța punerii în aplicare Standardelor interna ționale de
referință financiară, orientarea și îmbunătă țirea contabilității , în scopul de a ob ține transparen ța
și de a ocoli dificultățile în zilele noastre.
7
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Introducere
Integrarea Republicii Moldova în spa țiul economic european condi ționează necesitatea
armonizării contabilită ții cu Directivele Europene și Standartele Interna ționale de Raportare
Financiar. Aceasta se referă, în special, la contabilitatea c apitalului propriu, care după
metodologie și mecanismul de realizare este unul dintre cele mai importante se ctoare de
evidență a oricărei întreprinderi ce desfă șoară activitatea de întreprinzător.
Utilizarea Standartelor Interna ționale de Rapoarte Financiare (SIRF) este cea mai
evidentă dovadă a integrării țării noastre în familia europeană și a economiei noastre na ționale
în circuitul economic mondial. Aceasta are drept obiectiv:
Crearea unei baze informa ționale în vederea dezvoltării pie ței de capital;
Aprecierea obiectivă a activită ții entită ților;
Extinderea rela țiilor economice interna ționale;
Optimizarea corela ției între interesele entită ților economice.
Actualitatea temei investigate a prezentei teme constă în faptul că, anume în condi țiile
economiei de pia ță, tocmai entită țile economice care ob țin profit generează în mare parte
dezvoltarea țării, întrucît chiar aspectele care justifică ob ținerea profitului, sunt de cea mai mare
importan ță pentru progresul tehnic și social, După părerea autorului, capitalul propriu este
veriga cea mai importantă pe care se sprijină activitatea economică și în urma căruia se
generează profit.
Scopul de bază în elaborarea tezei este implementarea în practică a cunoștințelor
acumulate în domeniul contabilită ții capitalului propriu, și deasemenea de a analiza rezultatele
activită ții entită ții din punct de vedere economico-financiar.
Sarcinile tezei au determinat structura logică ,care constă din următ oarele: introducere,trei
capitole, încheiere, lista bibliografiei consultate și anexe.
Compartimentul I ” Generalită ți privind capitalul propriu. Con ținutul și structura
acestuia ” cuprinde no țiuni teoretice privind capitalul propriu al întreprinderii, compararea
diferitor modalită ți de definire a acestuia, atît vizînd părerile autorilor autohtoni cît și a
8
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
economi știlor străini. Tot aici se mai men ționează despre caracteristica, con ținutul și structura
capitalului propriu.
Compartimentul II ” Contabilitatea rezervelor și a profitului nerepartizat (pierderii
neacoperite)” în cadrul entită ții Î.S Editura „UNIVERSUL” este destinat pentru studierea
particularită ților determinării și contabilizării profitului și a rezervelor în cadrul întreprinderii.
Compartimentul III ” Diagnosticul rentabilită ții capitalului propriu” in cadrul entită ții
Î.S Editura „UNIVERSUL” presupune efectuare a anumitor verificări pentru a se
vedea dacă toate tranzac țiile cu capitalul social sau alte conturi de capitaluri proprii efe ctuate
sunt corect înregistate.
În final sunt aduse concluzii asupra temei cercetate.
Tema „Contabilitatea capitalului propriu și diagnosticul rentabilită ții acestuia” va fi
analizată în baza datelor de la Î.S Editura „UNIVERSUL”. Acea sta fiind înregistrată la
29.09.1992 la Camera înregistrării de Stat sub nr.004619, cu adresa juridică str.Vl aicu Pîrcălab,
45, municipiul Chi șinău (Anexa 1).
Conform statutului (Anexa 2), genurile principale de activitate ale entită ții sunt:
executarea și prestarea serviciilor editorial-poligrafice, de reclamă, marketing, m ijlocire din
propria ini țiativă sau conform solicitărilor întreprinderilor institu țiilor organiza țiilor și
persoanelor particulare; comercializarea produc ției, mărfurilor și materialelor; promovarea altor
genuri de activitate ce nu contravin legisla ției în vigoare și dacă acestea contribuie la
îndeplinirea scopurilor fixate în prezentul Statut.
Pentru analiza generală a activită ții economico-financiare din cadrul entită ții Î.S Editura
„UNIVERSUL” se prezintă principalii indicatori economico-financiari pe a nii , 2012, 2013,
2014 (Anexele 3, 4, 5).
În baza datelor din tabel se poate observa situa ția reală a Î.S. Editura „UNIVERSUL” pe
parcursul ultimilor trei ani de activitate.
Constatăm că venitul din vînzări pe parcursul perioadei de gestiune curente s-a majorat
comparativ cu anul 2012 cu 5214144 lei. Concomitent s-a mărit comparativ și cu perioada
precedentă cu 9311775 lei, ceia ce se apreciază pozitiv.
În procesul analizei entită ții, o mare aten ție i se acordă studierii indicatorului eficien ței,
adică a profitului net, care permite aprecierea rezultatelor ob ținute în activitatea desfă șurată.
Observăm ca pe parcursul a trei ani consecutivi de activitatea , profitul net nu este stabilit , astfel
9
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
în perioada curentă fa ță de anul 2012 el s-a diminuat cu 1255650 lei și respectiv fa ță de 2013 cu
1005248 lei, fapt ce se apreciază negativ.
Rentabilitatea reflectă eficien ța economică a utilizării resurselor, activelor și a capitalului
întreprinderii, fiind un criteriu esen țial pentru adoptarea deciziilor economico-financiare.
Rentabilitatea vînzărilor reprezintă indicatorul principal de apreciere a performan țelor
activită ții opera ționale a societă ții și exprimă legătura dintre rezultatul financiar și veniturile
din vînzări ob ținute. În practică, mărimea acestuia nu trebuie să fie mai mică de 20 %, iar la
entitatea în cauză în anul curent constituie -3,6% majorîndu-se respecti v față de 2013 cu 0,2 %,
iar față de 2012 mic șorîndu-se cu 4,3 %.
Rentabilitatea activelor caracterizează eficien ța mijloacelor plasate în circuitul economic
al întreprinderii, indiferent de sursele de finan țare. Pentru a asigura o activitate favorabilă,
mărimea indicatorului trebuie să fie mai mare de 10 %. La entitate constatăm că în ultimii trei
ani rentabilitatea activelor nici nu a ajuns pînă la plafonul minim, fapt ce se apreciaz ă negativ.
Rentabilitatea capitalului propriu reflectă capacitatea întreprinderii de a utiliza capitalul
propriu în vederea ob ținerii profitului , prin ea „în țelegem capacitatea întreprinderii de a- și
îmbogă ți proprietarii”. Prin prisma acestui indicator posesorii de capital apre ciază eficien ța
investițiilor lor, adică caracterizează mărimea profitului ob ținut pentru fiecare leu investit în
capitalul propriu.
Rentabilitatea capitalului propriu este importantă nu numai pentru propriet arii
întreprinderii, dar și pentru viitorii investitori.
Rentabilitatea capitalului propriu exprimă legătura care există între rezultatul financiar și
capitalul propriu, adică ea se determină în baza raportului dintre profitul pînă la impozitare și
valoarea medie a capitalului propriu.
Din calculele efectuate în tabelul de mai jos, rentabilitatea capitalului propriu
înregistrează o reducere fa ță de anul 2012 cu 1,3 % și respectiv fa ță de anul 2013 cu 0,8 % ceia
ce se apreciază negativ.
Analizînd din perspectiva Bilanțului Contabil al Î .S. Editura „Universul” la situația din
31.12.2014, capitalul social al întreprinderii constituia – 70008,9 mii lei, ca re conform pct. 12
din Statut sunt formate din bunuri în valoare de 69434,0 mii lei și mijloac e bănești în sumă de
575,0 mii lei. Cu nerespectarea cerințelor legale Fondatorul, Consiliul de administrație precum și
Administratorul n-au asigurat prezența listelor bunurilor depuse în capitalu l social și valoarea
acestora precum și actul de inventariere a bunurilor Întreprinderii, întocmite și aprobate în
conformitate cu cerințele legale și anexate în mod obligatoriu la S tatut. Astfel, nu este clar cînd
10
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
și ce fel de bunuri și mijloace bănești au fost transmise Î.S. E ditura „Universul” în calitate de
depuneri materiale ale Fondatorului în capitalul social.
În calitate de organ executiv este directorul entității numit în func ție prin ordinul nr.30-p din
15.04.2011 al Cancelariei de Stat. Prin studierea documentelor justificat ive s-a constatat că
contrar prevederilor art.6 din Legea nr.146-XIII din 16.06.94 și pct.25 din Statutul înt reprinderii,
Fondatorul (Cancelaria de Stat) n-a transmis bunurile sale Administratorul ui, prin actul de
primire-predare, în care să fie justificat denumirea și valoarea bunurilor transmise.
Tabelul 1
„Aprecierea în dinamică a indicatorilor activității economice a Î.S. „Editura U NIVERSUL”
Indicatori economici 2012 2013 2014 Abaterea absolută
2014/12 2014/13
Venitul din vînzări, lei 22700616 18602985 27914760 5214144 9311775
Costul vînzării, lei 18223727 16264444 23504098 5280371 7239654
Profit brut, lei 4476889 2338541 4410662 (66227) 2072121
Profit pînă la impozitare,
lei(148016) 3962 (1009210) (1157226
)(1005248)
Profit net, lei (246440) 3962 (1009210) (1255650
)(1005248)
Valoarea medie a activelor,
lei88428031 115213735 127166064 38738033 11952329
Valoarea medie a
capitalului propriu,lei70216955,
590552513 110579429 40362473
,520026916
Rentabilitatea vînzărilor, % -0,7 0,2 -3,6 -4,3 -3,4
Rentabilitatea activelor,% – 1,6 0,3 -0,8 -2,4 -0,5
Rentabilitatea capitalului
propriu, % -0,4 0,1 -0,9 -1,3 -0,8
Sursă: Rapoartele financiare pe anii 2012-2014 a Î.S. Editura „UNIVERSUL”
11
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Compartimentul I . Generalită ți privind capitalul propriu. Con ținutul și
structura capitalului propriu
1.1 No țiuni și structura capitalului propriu
Capitalul propriu reprezintă o totalitate de surse proprii de finan țare a activită ții
economico-financiare a întreprinderii și poate fi determinat ca mărimea rămasă în activele
întreprinderii după scăderea datoriilor.
Mihai Ristea în manualul său „ Contabilitatea financiară a întreprinderii ”, define ște
capitalurile proprii ca interes rezidual al proprietarilor întreprinderii, dete rminat ca diferen ța
între totalul activelor și datoriilor aceteia, la un moment dat.
Autorii Chiri ța Caraiani și Lavinia Olimid în manualul „ Bazele contabilită ții” definesc
capitalul propriu ca partea de capital pusă la dispozi ția întreprinderii de către proprietari:
întreprinzători individuali, asocia ți sau ac ționari și aparțin de drept proprietarilor, deci nu este
exigibil (rambursabil).
Ordinul nr.1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile armonizate cu Directiva
a IV-a a Comunită ților Economice Europene și cu Standartele Interna ționale de Contabilitate,
definește capitalul propriu ca un „interes rezidual al ac ționarilor în activele unei întreprinderi
după deducerea tuturor datoriilor sale”.
Capitaul social – reprezintă depunerile fondatorilor sub formă de mijloace băne ști sau altă
formă de compensare conform contractului de constituire în baza căruia se desfășoară activitatea
ordinară a entită ții economice.
Capitalul nevărsat reprezintă capitalul la care sau subscris fondatorii conform
contractului de constituire, dar nu a fost depus în momentul înregistrării acesteia.
Capitalul suplimentar reprezintă acel capital care apar ține întreprinderii și care apare în
momentul înregistrării întreprinderii pe lîngă capitalul social.
Capital retras reprezintă acel capital pe care întreprinderea într-un moment dat îl
răscumpără de la fondatori.
Rezervele reprezintă ni ște acumulări ale întreprinderii constituite în baza profitului net
obținut al perioadei de gestiune curente sau a profitului nerepartizat al perioa dei de gestiune
precedente și se utilizează pentru dezvoltarea/majorarea capitalului propriu sau finațarea unor
activită ți ale întreprinderii.
12
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Capitalul propriu cuprinde următoarele componenete: capital social și suplimentar,
rezerve , profit nerepartizat (pierdere neacoperită), capital neînregistrat și rezultatul financiar
total.
Capital social și suplimentar include în sine: capitalul social, capitalul sumplimentar,
capitalul nevărsat și capitalul retras.
Capitalul social este destinat generalizării informa ției privind situa ția și
majorarea/mic șorarea capitalului social al entită ții. Modul de constituire a acestuia se
reglementează de legisla ția Republicii Moldova și actele de constituire a entită ții.
În componen ța rezervelor intră următoarele grupe : Capital de rezervă, rezerve statutare
și alte rezerve.
Profitul reprezintă principala sursă de dezvoltare a entită ții. În componen ța „profitului
nerepartizat (pierdere neacoperită)”, se includ: corectarea rezultatelor perioadelor precedente,
profitul nerepartizat(pierdere neacoperită) al anilor preceden ți, profitul net (pierdere) al perioadei
de gestiune, profitul utilizat al anului de gestiune.
În structura capitalului neînregistrat se includ: diferen țele din reevaluarea activelor pe
termen lung, subven țiile acordate întreprinderilor de stat.
Rezultatul financiar total este destinat generalizării informa ției privind veniturile și
cheltuielile pentru determinarea rezultatelor financiare, ob ținute din activitatea opera țională, de
investiții și financiară a întreprinderii și din evenimente excep ționale.
În componen ța capitalului propriu se include:
Capitalul social;
Capitalul suplimentar;
Rezervele;
Profitul nerepartizat;
Capital neînregistrat.
1.Capitalul social. Modul de formare a capitalului social și mărimea minimă a acestuia sunt
reglementate de actele legislative ale Republicii Moldova, precum și actele de constituire a
întreprinderii (contractul de constituire și statutul). Mărimea capitalului social se stabile ște în
dependen ță de forma organizatorico-juridică, conform contractului de constituire unde se
reflectă mărimea capitalului social, numele, prenumele fondatorilor și cotele de participare
pentru fiecare.
Formarea capitalului social al întreprinderii se reflectă în contabilitate după înregistrarea de stat a
întreprinderii în baza următoarelor documente justificative:
13
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Contractul de constituire
Statutul întrepinderii
Certificatul de înregistrare a întreprinderii
Dispozi ția de încasare (în cazul depunerii aporturilor băne ști în numerar)
Ordinul de plată (în cazul depunerii aporturilor băne ști în virament)
Proces verbal de primire-predare (în cazul depunerii activelor pe termen lung)
Extrasul din registrul de ținătorilor hîrtiilor de valoare (în cazul depunerii hîrtiilor de
valoare)
Factura de expedi ție sau factura fiscală (în cazul depunerii mărfurilor și materialelor).
În contabilitate capitalul social se reflectă la valoarea lui t otală în momentul înregistrării
întreprinderii la Camera îinregistrării de Stat, indiferent dacă au fost depuse cotele de către
fondatori sau nu.
1.Capitalul nevărsat. Cînd apar situa ții că momentul de înregistrare a întreprinderii nu coincide
cu momentul de depunere a aporturilor la capitalul social sau fondatorii nu depun aporturi în
mărimea integrală prevăzută de actele de constituire, atunci se formea ză capitalul nervărsat care
reprezintă datoriile fondatorilor aferente aporturilor la capitalul social.
În calitate de documente justificative pentru reflecatrea capitalul ui nevărsat serve ște nota
contabilă întocmităîn baza documentelor primare privind formarea capitalului social.
2.Capitalul suplimentar. El după provinien ța sa, este legat de formarea și modificarea
capitalului social. Totodată capitalului social este compus din c ote ce apar țin unor proprietari
anumiți, iar capitalul suplimentar nu se divizează în cote și aparține în întregime tuturor
proprietarilor întreprinderii. Vom enumera cîteva exemple care duc la formarea capitalului
sumplimentar:
Achitarea cotelor din capitalul social al întreprinderii la valoarea ce diferă de cea
nominală
Revînzarea cotelor dobîndite anterior la un pre ț ce diferă de valoarea nominală
Anularea cotelor dobîndite anterior la un pre ț ce diferă de valoarea nominală
Depunerea aporturilor la capitalul social în valută străină
Achitarea capitalului nevărsat în valută străină.
3.Capitalul retras. În procesul desfă șurării activită ții economice a întreprinderii apar situa țiiîn
care societatea pe ac țiuni dobînde ște (răscumpără, procură) ac țiunile proprii plasate anterior, iar
societatea cu raspundere limitată-păr țile sociale de la asocia ții săi.În asemena cazuri la
14
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
întreprindere se formează capital retras care reprezintă valoarea ac țiuniloor proprii dobîndite de
la acționari, precum și valoarea păr ților sociale, dobîndite de la asocia ții săi.
Formarea și modificarea capitalului retras se reflectă în contabilitate în baza următoarelor
documente justificative:
Extrasul din procesul verbal al organului autorizat al întreprinderii cu deciz ia privind
dobîndirea, anularea și revînzarea ac țiunilor (păr ților sociale)
Avizul Comisiei Na ționale a Valorilor mobiliare
Dispozi ția de casă
Ordinul de plată
Factura de expedi ție sau factura fiscală
Extrasul din registrul ac ționarilor.
În cazul cînd pre țul de procurare al ac țiunilor anulate ulterior diferă de pre țul nominal,
diferen țele se trec în capitalul sumplimentar.
4.Rezervele. În condi țiile economiei de pia ță o mare importan ță are constituirea rezervelor
în componen ța capitalului propriu al întreprinderii, care se tartează ca o măsură de
precauție rezonabilă pentru înlăturarea dereglărilor în desfă șurarea normală a activită ții
financiare și de produc ție.
În ansamblu rezervele întreprinderii din componen ța capitalului propriu se divizează în trei
categorii:
Capital de rezervă
Rezerve statutare
Alte rezerve
Din prima grupă fac parte rezervele, a căror mărime ,surse de formare și scopuri de utilizare
sunt stabilite de legisla ția în vigoare.
Grupa a doua cuprinde rezervele, a căror creare, scop și mărime sunt prevăzute de
statutul întreprinderii. De exemplu, întreprinderea poate să formeze pe sea ma profitului net
rezerve pentru dezvotarea socială și de produc ție a întreprinderii.
Din categoria altor rezerve fac parte rezervele, a căror creare nu es te prevăzută de statut,
dar este efectuată conform deciziei adunării generale a proprietarilor între prinderii sau a altui
organ autorizat de conducere .
5.Profitul. În componen ța capitalului propriu al întreprinderii se include profitul
(pierdeerea ) net al anului de gestiune și profitul nerepartizat al anilor preceden ți.
15
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Profitul (pierderea) net reprezintă rezultatul financiar al perioadei de ges tiune după
impozitare. Cu alte cuvinte, profitul net se determină ca suma algebri că a profitului pînă la
impozitare și a chelltuielilor privind impozitul pe venit.
Suma profitului (pierderii) net al anului de gestiune se determină în contul 351„Rezultat
financiar total” . La finele anului în acest cont a cheltuieilor (economiilor) aferente impozitului
pe venit, suma diferen ței dintre rulajele debitor și creditor va prezenta rezultatul financiar net.
Utilizarea profitului nerepartizat (acoperirea pierderii) al anilor preceden ți și a profitului
net (pierderii) al perioadei de gestiune se efectuează și se reflectă în contabilitate numai în baza
deciziei proprietarilor (ac ționarilor,asocia ților) întreprinderii.În calitate de document justificativ
servește extrasul din proces-verbal al adunării organului de stat.
7.Capitalul neînregistrat. Capitalul neînregistrat reprezintă o parte componentă a
capitalului propriu și, la rîndul său,cuprinde diferen țele din reevaluarea activelor pe termen lung
ale întreprinderii și subven țiile de stat.
Corecțiile rezultatelor anilor precedenți reprezintă profitul (pierderea) apă rută în urma
erorilor contabile comise la înregistrarea elementelor contabile în a nii precedenți, dar depistate și
corectate în perioada de gestiune. Aceste corecții se contabilizea ză în conformiatte cu SNC
“Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare”.
Diferen țele din reevaluarea activelor pe termen lung se reflectă în conta bilitate în baza
actului de reevaluare a activelor pe termen lung.
A doua parte componentă a capitalului neînregistrat o constituie subven țiile de stat care
reprezintă un ajutor de stat acordat întreprinderii sub forma unor transferuri de res ure în scimbul
respectării anumitor condi ții referitoare la activitatea opera țională a acesteia.
Subven țiile pot avea diferite (granturi, dona ții, aloca ții, prime, recompense) și pot
îmbrăca diferite forme de primire (mijloace băne ști, active materiale sau nemateriale, investi ții,
reducerea datoriilor fa ță de bugetul de stat).
Societă țile comerciale, în conformitate cu articolul 106 aliniatul (2) din Codul civil, pot
fi constituite sub formă de:societate cu răspundere limitată și societate pe ac țiuni și sunt cele
mai răspîndite forme ale activită ții de întreprinzător.
Mărimea capitalului social nu poate fi mai mică decît suma st abilită de legisla ția în
vigoare.
În următorul capitol vom analiza mai detaliat elementele care sunt incluse în capitalul
propriu, contabilitatea formării și modificării lor.
16
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
1.2 Contabilitatea formării și modificării capitalului social și suplimentar
Constituirea întreprinderilor presupune, în primul rînd, crearea capitalului social ca
element indispensabil al patrimoniului lor, care le asigură demararea și dezvoltarea propriei
activită ți .În raport cu modul de constituire capiatlul întreprinderilor nou-înfiin țate provine din
aporturile băne ști și nebăne ști alocate de către ac ționari, asocia ți sau participan ți.
Contul 311 „Capital social” este destinat generalizării informa ției privind situa ția și
mișcarea capitalului social al entită ții. Modul de constituire a acestuia se reglementează de
legislația Republicii Moldova și actele de constituire a entită ții. La constituirea, mărirea sau
reducerea capitalului social înregistrările aferente contului men ționat se efectuează după
introducerea modificărilor respective în acte de constituire.
Documentul prin care se stabile ște modul de organizare și funcționare a întreprinderii,
este statutul ( Anexa 2 ), care con ține informa ții privind forma juridică, obiectul de activitate,
denumirea și sediul societă ții, capitalul social, structura acestuia și modalitatea de constituire,
organele de conducere și administrare, reorganizarea și lichidarea unită ții economice.
Baza juridică a organizării contabilită ții capitalului social o reprezintă documenta ția de
constituire a întreprinderii și de atestare a acesteia ca persoană fizică sau juridică pe baz a
certificatului înregistrării de stat în Registrul de Stat al Come rțului. După eliberarea
certificatului înregistrării de stat întreprinderea este considerată le gal constituită, devenind
persoană juridică sau fizică, urmînd și înregistrarea la organul fiscal din teritoriu, care îi
eliberează certificatul de cod fiscal.
Documenta ția de constituire a întreprinderii asigură înregistrarea în contabilitate a
relației jurdice de drept de crean ță, care apare între întreprinderea constituită și asocia ții ,
fondatorii sau ac ționarii privind aporturile la capitalul social.
La depunerea efectivă a aporturior documentele diferă după natura acestora:
în cazul aporturilor în bani –dispozi ția de casă de încasări- pentru depuneri în numerar
sau foaia de vărsămînt(dispozi ția de plată) și extrasul de cont- pentru depuneri directe în
contul de decontare la bancă;
în cazul aporturilor în bunuri- procesul-verbal de primire-predare, în care se pre cizează
caracteristicile bunului adus ca aport și valoarea lui, după ce a fost determinată în
prealabil de o comisie de evaluare sau de un expert independent.
17
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Contabilitatea analitică a capitalului social se organizează c u ajutorul registrului
acționarilor sau asocia ților, în care se ține eviden ța nominală pe fiecare ac ționar sau asociat.
Aceste registre cuprind numărul de ac țiuni sau al cotelor de participare și valoarea
nominală a acestora, vărsămintele efectuate la capitalul social, precum și mențiuni speciale.
Contabilitatea construirii și modificării capitalului social se ține cu ajutorul contului de
pasiv 311 „Capital social”, care se dezvolată pe mai multe conturi de gradul II (subconturi).
Această dezvoltare a conturilor asigură delimitarea contabilă necesa ră la constituirea
capitalului social: fond social, ac țiuni simple și privilegiate înregitrate și neînregistrate, aporturi
și cote de participa ție. De men ționat ca la constituirea capitalului social se folose ște și contul
313 „Capital nevărsat” cu ajutorul căruia se înregistrează mărimea cotei aferente aporturilor î n
capitalul social, neachitate de către fondatori.Pentru eviden ța diferen țelor de curs valutar,
precum și a diferen țelor dintre valoarea nominal și cea de vînzare a ac țiunilor, apărute la
crearea capitalului social se folose ște contul 312 „Capital suplimentar”. Pentru organizarea
contabilită ții capitalului social este necesar să se țină seama de următorii factori specifici:
Figura 1.1 Caracteristica factorilor privind organiz area capitalului social
Sursa:Revista pactico- științifică „Contabilitate și audit”, nr.4 din anul 2012
Contul 311 este un cont de pasiv. În creditul acestuia se reflectă mi jloacele depuse în
capitalul social al entită ții, iar în debit-mijloacele retrase de către proprietar. Soldul ace stui cont
este creditor și arată mărimea capitalului social la finele perioadei de gestiune.
Spre exemplu la data de 25.11.2014 s-au procurat rechiyite de birou în sumă de 703,50
lei conform (Anexei 6)
În calitate de aporturi la capitalul social pot servi mijloacele bănești sau orice bunuri
aflate în circuitul civil, drepturi patrimoniale.
18Factori specifici:
tipul întreprinderii – influențează modul de organizare
a contabilității capitalului datorită particularităților pe
care le prezintă diferitele tipuri de întreprinderi
(întreprinderi de stat și municipale, societăți economice,
instituții publice, întreprinderi colective, societăți pe
acțiuni, întreprinzători individuali, societăți private sau
mixe);
forma de organizare juridică a întreprinderilor,
îndeosebi a societăților economice și pe acțiuni.
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Conform Legilor cu privire la societă țile pe ac țiuni și societă țile cu răspundere
limitată,capitalul social se varsă integral în cel mult 6 luni de la data înregist rării întreprinderii.
Aporturile nebăne ști (mijloace fixe , materiale, mărfuri, titluri de valoare etc.) l a capitalul
social pot fi transmise societă ții cu drept de proprietate sau cu drept de folosin ță.Ele se
înregistrează la valoarea de intrare care include valoarea lor prevăzută î n actele de constiutire și
cheltuielile de transport, montaj, instalare, înregistrare de stat, e tc. Valoarea de pia ță a
aporturilor nebăne ști transmise societă ții cu drept de folosin ță se determină pornind de la arenda
calculată pe perioada stabilită în documentele de constituire ale s ocietății sau în hotarîrea
adunării generale a ac ționarilor.
Modul de formare a valorii de intrare a aporturilor nebăne ști este reglementat de
Standardele Na ționale de Contabilitate (S.N.C.) „Stocuri de mărfuri și materiale”,
„Contabilitatea activelor nemateriale”, „Contabilitatea active lor materiale pe termen lung”,
„Contabilitatea investi țiilor”.
În momentul înregistrării de stat a Î.S. Editura UNIVERSUL, s-a refle ctat depunerea în
capitalul social:
1.Depunerea mijloacelor băne ști ca aport la capitalul social, în contul achitării valorii nominale
a cotelor de participa ție în baza dispozi ției de încasare sau dispozi ției de plată ( Anexa 7)
Debit contul 313 „Capital nevărsat”-800,00 lei
Credit contul 311 „Capital social”
Formarea capitalului social se reflectă în contabilitate după înregi strarea de stat a
întreprinderii.
În cazul cînd în capitalul social a întreprinderii sunt depuse mijloac e nebăne ști, se
înregistrează următoarele formule contabile:
1. Reflectarea aporturilor fondatorilor depuse după înregistrarea de stat a întrepri nderii
(achitarea capitalului nevărsat) poate fi efectuată în modul următor:
Debit contul 111 „Imobilizări necorporale în curs de execu ție”-la suma valorii venale a
imobilizărilor necorporale primite – 55890,00 lei (Anexa 8)
Debit contul 112 „Imobilizări necorporale”- la suma valorii venale a imobilizărilor
Debit contul 121 „Imobilizări corporale”- la suma valorii venale
Debit contul 123 „Mijloace fixe”- la suma valorii venale a mijloacelor fixe primate
Debit contul 131 „Active biologice imobilizate în curs de execu ție”- la suma valorii
investițiilor depuse
Debit contul 132 „Active biologice imobilizate”- la suma valorii investi ției
Debit contul 211 „Materiale”- la suma valorii materialelor depuse
19
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Debit contul 217 „Mărfuri”- la suma valorii venale a mărfurilor primite
Debit contul 231 „Crean țe privind veniturile din utilizarea de către ter ți a activelor
entității”- la suma investi ției depuse
Debit contul 232 „Crean țe preliminate”- la suma investi ției primite de la fondatori
Debit contul 241 „Casa”- la suma mijloacelor băne ști
Credit contul 313 „Capital nevărsat”.
În procesul desfă șurării activită ții întreprinderii poate apărea necesitatea de a modifica
capitalul social constituit la crearea acesteia.Modificarea capi talului social se efectuează prin
majorarea sau mic șorarea lui, în conformitate cu legisla ția în vigoare și statutul întreprinderii.
Decizia privind modificarea capitalului social se aprobă de organul împute rnicit al
întreprinderii:în societatea cu răspundere limitată-de adunarea generală a asocia ților, în
societatea pe ac țiuni-de adunarea generală a ac ționarilor, la întreprinderea de stat-de organele
puterii de stat etc.
Majorarea (mic șorarea) capitalului social al întreprinderii poate fi efectuată prin dive rse
metode. Astfel, capitalul social poate să se mărească în urma:
Majorării valorii nominale a ac țiunilor plasate (valorii păr ților ale asocia ților etc.);
Plasării ac țiunilor de emisiune suplimentară.
În calitate de documente justificative pentru efectuarea acestor înscrieri contabil e servesc:
Extrasul din proces-verbal al adunării organului împuternicit al întreprinderii;
Statutul întreprinderii;
Decizia de înregistrare a modificării capitalului social eliberată întreprinderii de oficiul
teritorial al Camerei Înregistrării de Stat a Departamentului Tehnologii Informa ționale.
Operațiunile aferente modificării capitalului social se reflectă în conta bilitate după
introducerea schimbărilor respective în Registrul de Înregistrare de Stat.
O importan ță primordială pentru reflectarea în conturile contabile o au sursele de
majorare a capitalului social, care pot fi:
1.aporturile depuse de ac ționari (asocia ți);
2.sursele proprii ale întreprinderii (rezervele, capitalului suplimentar, profi tul
nerepartizat).
Dacă capitalul social fost majorat pe seama aporturilor depuse de ac ționari (asocia ți), în
contabilitate se fac acelea și înregistrări contabile, ca și în cazul depunerii aporturilor fondatorilor
în contul achitării capitalului social la crearea întreprinderii.
20
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Majorarea capitalului social pe seama unor elemente distincte al e capitalului propriu se
înregistrează în debitul conturilor surselor respective: 322 „Rezerve statutare”, 323 „Alte
rezerve”, 312 „Capital suplimentar”, 332 „Profit nerepartizat (pierder e neacoperită a anilor
preceden ți)”, 333 „Profit net (pierdere neacoperită) al perioadei de gestiune” și creditul
contului 311 „Capital social”. Astfel la data de 19.12.2014 Î.S Editura Universul a vindut
S.R.L. MAKLER tipar z. Makler nr.101- 12821 exemplare, în sumă de 29412,00 lei ( Anexa 12).
Articolul 114 aliniatul (5) din Codul Civil prevede că în cazul majoră rii capitalului social
aportul în natură se varsă în termenul stabilit de adunarea generală, dar nu mai tîrziu de 60 de
zile de la adoptarea hotărîrii de majorare a capitalului social.
Tabelul 1.1
„ Indicatorii bilanțului contabil al Î.S. Editura „Universul”, anii 2012-2014”
Nr Indicatori 2012 2013 2014 Ritmul creșterii 2014/2013
% Suma mii. Lei
1 2 3 4 5 6 7
1. Active pe termen
lung61065,9 59256,6 87743,4 0,5 +28484,8
2. Active curente 13792,7 15826,7 14029,3 -11,35 -1794,4
3. Total active 74858,6 75083,3 101772,8 +35,5 +26689,5
4. Capital propriu 70814,1 70413,2 70020,8 -0,6 -392,4
5. Total datorii 4044,5 4670,1 31752,1 +579,9 +27082
6. Total pasive 74858,6 75083,3 101772,8 +35,5 +26689,5
Sursa: Rapoartele financiare ale Î.S. Editura „Universul” pe anii 2012-2014
Datele din tabel demonstrează că la Î.S Editura „Universul” la finel e perioadei de
gestiune mărimea capitalului propriu constituia 70020,8 mii lei, care compa rativ cu anii 2013 a
scăzut cu 0,6 % sau cu 392,4 mii lei, iar față de anul 2012 respectiv cu 1,1 % sau 793,3 mii lei.
Datoriile în anul 2014 constituie 31752,1 mii lei, înregistrînd o tendință de creștere cu
27082,0 mii lei sau cu 579,9 % comparativ cu anul 2013.
S-a stabilit că datoriile întreprinderii la situația din 01.01.2015 sunt constituite din datorii
pe termen lung în sumă de 28941,9 mii lei și datorii pe termen scurt î n sumă de 2810,2 mii lei.
Datoriile pe termen lung fiind formate din: datorii amînate privind impozitul pe ve nit în sumă de
2031,6 mii lei; creditul bancar oferit de B.C. „Banca Socială ” S.A. în sumă de 11997,5 mii lei
echivalentul a 750,0 mii euro; alte datorii pe termen lung formate din î nregistrarea în evidența
contabilă a terenurilor – 14912,7 mii lei. În opinia auditului aceste neregul i se datorează lipsei în
politica sa de contabilitate, care este una formală, a metodelor și procedeelor de contabilitate ce
vizează modul reflectării sumei majorării (ajustării) valorii terenurilor intrate î n anii precedenți.
Astfel, se recomandă să fie reflectată suma de 14912,7 mii lei la contul 341 „Fonduri”.
21
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Pentru generalizarea informa ției aferente decontărilor cu fondatorii privind majorarea capitalului
social este destinat contul de pasiv 537 „Finan țări și încasări cu destina ție specială curente”.
În creditul contului 537 „ Finanțări și încasări cu destina ție specială curente ” se reflectă
valoarea aporturilor primite de la fondatori în contul majorării capitalului s ocial pînă la
înregistrarea de stat a modificărilor introduse în actele de constitui re , iar în debit – decontarea
datoriilor fa ță de fondatori după înregistrarea de stat a modificărilor sus men ționate. Soldul
contului 537 este creditor și reprezintă suma datoriilor fa ță de fondatori privind aporturile
acestora în capitalul social al întreprinderii și se i-a în calcul la determinarea sumei totale a
datoriilor fa ță de fondatori care se reflectă în capitolul 5 „Datorii pe termen sc urt ”din Bilan țul
contabil.
Formulele contabile pentru opera țiunile de majorare a capitalului sociale al întreprinderii
sunt:
Debit contul 111 „Imobilizări necorporale în curs de execu ție”
Debit contul 112 „Imobilizări necorporale”
Debit contul 121 „Imobilizări corporale în curs de execu ție”
Debit contul 123 „Mijloace fixe”
Debit contul 125 „Resurse minerale”
Debit contul 131 „Active biologice imobilizate în curs de execu ție”
Debit contul 132 „Active biologice imobilizate”
Debit contul 211 „Materiale”
Debit contul 217 „Mărfuri”
Debit contul 231 „Crean țe privind veniturile din utilizarea de către ter ți a activelor
entității”
Debit contul 232 „Crean țe preliminate ”
Debit contul 241 „Casa”
Debit contul 242 „Conturi curente în monedă na țională”
Debit contul 534 „Datorii fa ță de bugel”
Credit contul537 „Finan țări și încasări cu destina ție specială curente”.
2.Reflectarea majorării capitalului social din contul mijloacelor proprii ale întrepri nderii:
Debit contul 312 „Capital suplimentar”
Debit contul 321 „Capital de rezervă”
Debit contul 322 „Rezerve statutare”
Debit contul 323 „Alte rezerve”
22
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Debit contul 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor preceden ți”
Credit contul 311 „Capital social”.
Contabilizarea majorării capitalului social pe seama mijloace lor băne ști depuse are loc
următoarea formula contabilă:
Debit contul 242 „Conturi curente în monedă na țională”
Credit contul 311 „Capital social”
Micșorarea capitalului social ca și majorarea acestuia poate fi efectuată prin diverse metode,
respectîndu-se legisla ția în vigoare (satisfacerea cerin țelor creditorilor etc). De exemplu,
capitalul social poate fi diminuat prin:
Micșorarea valorii nominale a ac țiunilor plasate (valorii păr ților sociale);
Anularea ac țiunilor de tezaur sau a cotelor de participa ție răscumpărate ale asocia ților
societă ții cu răspundere limitată;
Decontarea datoriilor neachitate ale fondatorilor privind acoperirea pierderilor anilor
preceden ți.
Nu se permite mic șorarea capitalului social sub mărimea lui minimă stabilită de le gislația în
vigoare.
Micșorarea valorii nominale a ac țiunilor societă ții pe ac țiuni, ca și micșorarea valorii
părților sociale ale asocia ților societă ții cu răspundere limitată, se efectuează, de obicei , în
scopul acoperirii pierderilor întreprinderii.În aceste cazuri se întocme ște următoarea formulă
contabilă:
Debit contul 311 „Capital social”
Credit contul 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor preceden ți”.
În cazul în care activele societă ții pe ac țiuni s-au redus sub minimul stabilit de lege, iar
adunarea ac ționarilor nu a hotarît acoperirea pierderilor sau reorganizarea , aceasta se dizolvă.
La mic șorarea capitalului social se întocmesc următoarele formule contabile:
1.Reflectarea sumei mic șorării capitalului sociale prin acoperirea capitalului suplimentar:
Debit contul 311 „Capital social”
Credit contul 312 „Capital suplimentar”.
2.Reflectarea sumei mic șorării capitalului social prin decontarea datoriilor fondatorilor privind
acoperirea pierderilor anilor preceden ți:
Debit contul 311 „Capital social”
Credit contul 313 „Capital nevărsat”.
23
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
3.Reflectarea sumei mic șorării capitalului social din contul anulării ac țiunilor de tezaur (cotelor
de participa ție răscumpărate):
Debit contul 311 „Capital social”
Credit contul 314 „Capital neînregistrat”.
Contabilitatea capitalului suplimentar
Capitalul suplimentar, după provinien ța sa, este legat de formarea și modificarea
capitalului social. Totodată capitalul social este compus din cot e (acțiuni, păr ți sociale etc.) ce
aparțin unor proprietari anumi ți , iar capitalul suplimentar nu se divizează în cote și aparține în
întregime tuturor proprietarilor întreprinderii.
Capitalul suplimentar se formează la efectuarea multiplelor opera țiuni economice cum
sunt,de exemplu:
-achitarea cotelor din capitalul social al întreprinderii la valoarea ce diferă de cea nominală;
-revînzarea cotelor dobîndite (răscumpărate) anterior la un pre ț ce diferă de valoarea nominală;
-depunerea aporturilor la capitalul social în valută străină.
Dacă ac țiunile societă ții pe ac țiuni sunt plasate la subscriptori la pre țul care depă șește
valoarea nominală a acestora, suma diferen ței dintre pre țul de vînzare și valoarea nominală se
consideră capital suplimentar.În contabilitate pentru generalizarea informa ției privind capitalul
suplimentar este destinat contul de pasiv 312 „Capital suplimentar” , care este destinat
generalizării informa ției privind sumele repartizate pentru mărirea capitalului pe seama
profitului sau pe seama excedentului valorii ac țiunilor proprii vîndute asupra valorii nominale a
acestora, precum și privind reflectarea diferen țelor de curs valutar rezultate din opera țiile de
circulație a capitalului în valută străină.În creditul acestui cont se refl ectă mărimea capitalului
suplimentar , iar în debit-mic șorarea acestuia.Soldul contului 312 „Capital suplimentar” poate fi
creditor-se înregistrează în Bilan țul contabil și Raportul privind fluxul capitalului propriu cu
cifre obi șnuite (fără paranteze) sau debitor- se reflectă în rapoartele financiare menționate cu
cifre negative (în paranteze).
La contul 312 „Capital suplimentar” pot fi deschise următoarele subconturi: 312.1 „Prime
de aporturi”, 312.2 „Diferen țe din anularea sau înstrăinarea păr ților sociale retrase”.
Eviden ța analitică a capitalului suplimentar se ține în a șa mod ca să asigure crearea
informa ției privind existen ța, crearea și direcțiile de utilizare a mijloacelor.
După înregistrarea de stat a societă ții pe ac țiuni la suma cu care valoarea ac țiunilor
proprii vîndute depă șește valoarea nominală se întocme ște formula contabilă:
Debit contul 242 „Conturi curente în monedă na țională”
24
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Debit contul 243 „Conturi curente în valută străină”
Credit contul 312 „Capital suplimentar”
Dacă în cursul emisiunii suplimentare ac țiunile sunt plasate la un pre ț mai mic decît
valoarea nominală, suma diferen ței se reflectă prin formula contabilă:
Debit contul 312 „Capital suplimentar”
Credit contul 311 „Capital social”.
În contul 312 „Capital suplimentar” se reflectă de asemenea, diferen țele de curs valutar
aferente decontărilor cu fondatorii în valută străină.
În contractul de constituire și statutul întreprinderii pot fi stipulate depuneri în valută
străină din partea proprietarilor nereziden ți pentru formarea capitalului social.În acest caz
aporturile valutare se evaluează în lei moldovene ști la cursul oficial al valutei străine stabilite de
Banca Na țională a Moldovei (B.N.M.) la data încheierii contractului de constituire (aprobării
statutului).
Dacă la momentul depunerii directe de către fondatorii nereziden ți a aporturilor la
capitalul social în compara ție cu data încheierii contractului de constituire s-a format o diferen ță
de curs valutar, aceasta se reflectă în contabilitate în modul următor:
-pentru diferen ța de curs favorabilă aferentă mijloacelor depuse :
Debit contul 243 „Conturi curente în valută străină”
Credit contul 312 „Capital suplimentar”, subcontul 312.2 „Diferen țe din anularea sau
înstrăinarea păr ților sociale retrase”.
În practică pot fi situa ții cînd la data depunerii aporturilor la capitalul social cursul
valutei străine scade comparativ cu leul moldovenesc la data semnări i actelor de constituire. În
acest caz pentru diferen ța de curs valutar nefavorabilă se întocmesc următoarele formule
contabile:
Debit contul 243 „Conturi curente în valută străină”- La suma mijloacelor valutare
recalculate în valută na țională, conform cursului la data depunerii;
Debit contul 312 „Capital suplimentar”-la suma diferen țelor de curs valutar nefavorabile,
apărute la depunerea mijloacelor valutare la crearea capitalului social;
Debit contul 313 „Capital nevărsat”- la suma capitalului neachitat de fondatori,
recalculată în valută na țională la cursul B.N.M., data semnării actelor de constituire;
Credit contul 311 „Capital social” – la mărimea capitalului social, recalculată conform
cursului valutar la data semnării actelor de constituire.
25
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
1.3 Contabilitatea capitalului nevărsat și retras
În practica economică deseori apar situa ții cînd momentul de înregistrare a întreprinderii
nu coincide cu momentul de depunere a aporturilor la capitalul social s auu fondatorii nu depun
aporturi în mărimea integrală prevăzută de actele de constituire.În aces te cazuri apare capitalul
nevărsat.
Capitalul nevărsat reprezintă datoriile fondatorilor aferente aporturilor la ca pitalul
social.Noul sistem contabil prevede pentru reflectarea datoriilor fondatorilor aferente aporturilor
la capitalul social utilizarea contului de activ 313 „Capital nevărsat”.
Contul 313 „Capital nevărsat” este destinat generalizării informa ției privind existen ța și
mișcarea capitalului nevărsat al întreprinderii. Este un cont de activ.În debitul acestui cont se
reflectă datoriile financiare ale fondatorilor (asocia ților) aferente aporturilor în capitalul social ,
precum și valoarea nominală a ac țiunilor subcsrise nevărsate,iar în credit-achitarea datoriei
aferente aporturilor în capitalul social și valoarea nominală a ac țiunilor achitate. Soldul acestui
cont este debitor și reflectă datoriile fondatorilor (asocia ților), precum și valoarea ac țiunilor
subscrise nevărsate la finele perioadei de gestiune și se reflectă în bilan țul contabil su semnul
minus.
La contul 313 „Capital nevărsat” pot fi deschise următoarele subconturi: 313.1 „Capital
nevărsat privind cotele neachitate de fondatori”, 313.2 „Capital nevărsat privi nd acoperirea
pierderilor anilor preceden ți”.
În calitate de document justificativ pentru reflectarea capitalul ui nevărsat serve ște nota
contabilă întocmită în baza documentelor primare privind formarea capitalului social.
Eviden ța analitică a capitalului nevărsat se ține pe fiecare proprietar al întreprinderii, iar
în cadrul acestora-pe fiecare tip de aport nevărsat.
Contabilitatea capitalului nevărsat prevede reflectarea în conturi a urm ătoarelor formule
contabile:
-după înregistrarea de stat a întreprinderii în mărimea cotei neachitat e de fondatori
aferentă aporturilor la capitalul social:
Debit contul 313 „Capital nevărsat”
Credit contul 311 „Capital social” – la valoarea nominală a aporturilor la capitalul social;
-la primirea mijloacelor de la fondatori în contul achitării datoriilor aferente aporturilor la
capitalul social:
Debit contul 242 „Conturi curente în monedă na țională”
Debit contul 123 „Mijloace fixe”
Debit contul 211 „Materiale”
Credit contul 313 „Capital nevărsat”- la valoarea efectivă a aporturilor la capitalul social .
26
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
În practică apar situa ții cînd valoarea estimativă a aportului nebănesc indivizibil
depășește mărimea cotei în capitalul social ce i se cuvine proprietarului. În acest caz organul
împuternicit al întreprinderii adoptă decizia cu privire la solu ționarea problemei de comun acord
cu deținătorul cotei. Deci, diferen ța menționată poate fi înregistrată ca datorie a întreprinderii
față de proprietar (care urmează să fie achitată de întreprindere contra mij loacelor băne ști) sau
patrimonial predate întreprinderii cu titlu gratuit.
În func ție de decizia luată, la suma diferen ței se întocme ște formula contabilă:
Debit contul 211 „Materiale” și alte conturi de eviden ță a activelor (Anexa 13)
Credit contul 537 „Finan țări și încasări cu destina ție specială curente”- în cazul cînd
diferen ța este considerată drept datorie a întreprinderii fa ță de membrii acesteia
Credit contul 622 „Venituri financiare” – în cazul cînd diferen ța se tratează ca
patrimoniul predat întreprinderii cu titlu gratuit.
În calitate de document justificativ pentru reflecatrea acestei formule în conturile
contabile serve ște extrasul din proces-verbal al adunării ( ședinței) organului împuternicit al
întreprinderii și Raportul de Evaluare.
Utilizarea contului 313 „Capital nevărsat” în societă țile pe ac țiuni are un caracter limitat.
Legea privind societă țile pe ac țiuni prevede reflectarea capitalului social numai în mărimea
valorii ac țiunilor plasate. Ac țiunile plasate se consideră ac țiunile achitate integral de primii
subscriptori. Prin urmare, la formarea și majorarea capitalului social al societă ților pe ac țiuni
contul 313 „Capital nevărsat” nu se utilizează. Excep ție o constituie perioada de 30 zile din ziua
înregistrării de stat a societă ții pe ac țiuni pînă la primirea aporturilor nebăne ști, în contul
achitării plasate la constituirea societă ții.
Contabilitatea capitalului retras
În procesul desfă șurării activită ții economice a întreprinderii apar situa ții în care
societatea pe ac țiuni dobînde ște (răscumpără, procură) ac țiunile proprii plasate anterior, iar
societatea cu răspundere limitată-păr țile sociale de la asocia ții săi. În asemenea cazuri la
întreprindere se formează capital retras care reprezintă valoarea ac țiunilor proprii dobîndite de la
acționari, precum și valoarea păr ților soociale, dobîndite de la asocia ții săi. În continuare ne v-
om referi în mod deosebit asupra contabilită ții capitalului retras la societă țiile cu răspundere
limitată.
În conformitate cu articolul 151 din codul Civil, societatea cu răspundere limitată poate
dobîndi (răscumpăra), dacă au fost achitate integral, cotele de participa ție (părțile sociale) doar:
27
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
a) În baza hotărîrii adunării generale a asocia ților, adoptate la cererea asociatului care și-a
propus spre vînzare partea socială sau o parte din ea;
b) De la succesorii asociatului decedat;
c) În cazul executării silite a ceri țelor creditorului asociatului;
d) În cazul excluderii asociatului din societate.
Întreprinderea de Stat poate dobîndi partea socială doar din contul activelor care depă șesc
mărimea capitalului social și a altor fonduri (rezerve) pe care societatea este obligată să le
constituie și din care nu se permite să se facă plă ți asocia ților.
Societatea cu răspundere limitată care a dobîndit o parte socială î n capitalul său social nu
este în drept să ob țină pentru această parte socială o parte din profitul repartizat și nici să
participe la vot în cadrul adunării asocia ților.
Societatea cu răspundere limitată este obligată să mic șoreze capitalul social propor țional
valorii păr ții sociale dobîndite în cazul în care partea socială nu este îns trăinată în termen de 6
luni din momentul dobîndirii.
Societă țile pe ac țiuni pot răscumpăra ac țiunile proprii (ac țiuni de tezaur) numai dacă
acțiunile sunt achitate integral, conform articolului 162 aliniatul (4) din Codul Civil. Articolul
162 aliniatul (3) din acela și Cod mai prevede că valoarea ac țiunilor proprii răscumpărate de la
acționari nu poate depă și 10% din capitalul social subscris.
Acțiunile proprii pot fi dobîndite de societatea pe ac țiuni doar din contul activelor care
depășesc mărimea capitalului social și a altor fonduri pe care societatea este obligată să le
constituie și din care nu se permite să se plătească drepturile ac ționarilor.
În conformitate cu articolul 162 aliniatul (7) din Codul civil, dobîndirea ac țiunilor de tezaur
se efectuează în una din următoarele metode:
Cu scopul de a reduce capitalul social, prin anularea unui număr de ac țiuni proprii de o
valoare corespunzătoare reducerii;
Pentru cedarea către personalul societă ții a unui număr de ac țiuni proprii, în limitele și în
condițiile aprobate de adunarea generală a ac ționarilor;
Prin efectul succesiunii universale sau a fuziunii ori al unei hotărîri j udecătore ști
pronun țate într-o procedură de urmărire silită împotriva unui debitor al societă ții;
Cu titlu gratuit;
În scopul regularizării cursului ac țiunilor proprii pe pia ța bursieră sau pe pia ța organizată
extrabursieră, numai cu avizul Comisiei Na ționale a Valorii Mobiliare.
28
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Acțiunile de tezaur nu oferă societă ții dreptul la vot în cadrul adunării generale a
acționarilor, dreptul la divident și nici dreptul la o parte din patrimoniul în cazul lichidării
societă ții.
Diferen ța dintre valoarea efectivă și cea nominală a cotelor de participa ție (acțiunilor)
proprii răscumpărate se trece la majorarea sau mic șorarea capitalului suplimentar.
Evideța analitică a capitalului retras se ține pe fiecare pachet, tip, clasă de ac țiuni (parte
socială) dobîndită de la ac ționari (asocia ți).
Pentru eviden ța sintetică a ac țiunilor (păr ților sociale) dobîndite de la ac ționari (asocia ți)
este destinat contul de activ 315 „Capital retras”. El este des tinat generalizării informa ției
privind existen ța și mișcarea ac țiunilor proprii răscumpărate de la ac ționari.
În debitul contului 315 „Capita retras” se înregistrează valoarea ac țiunilor proprii
răscumpărate de a ac ționari, iar în credit- valoarea ac țiunilor anulate și revîndute. Soldul acestui
cont este debitor și reprezintă valoarea ac țiunilor proprii răscumpărate de la ac ționari la finele
perioadei de gestiune și se reflectă în bilan țul contabil cu semnul minus, adică în paranteze.
În conformitate cu Normele metodologice de utilizare a c onturilor contabile, ac țiunile
proprii (păr țile sociale) retrase de la societate de la ac ționari (asocia ți ) se contabilizează la
valoarea de dobîndire (procurare) a acestora și se reflectă prin următoarea formulă contabilă:
Debit contul 315 „Capital retras” – la valoarea ac țiunilor (păr ților sociale) retrase la pre țul de
procurare
Credit contul 241 „Casa” – la suma mijloacelor băne ști achitate la dobîndirea ac țiunilor (păr ților
sociale)
Acțiunile (păr țile sociale) dobîndite figurează în capitalul retras pînă acestea vor fi
ulterior anulate sau revîndute.În acest caz se fac înregistrările de re gularizare, prin care se
decontează diferen ța dintre valoarea de procurare și valoarea nominală.
Astfel, în cazul anulării ac țiunilor retrase la valoarea nominală se întocme ște formula
contabilă:
Debit contul 311 „Capital social”
Credit contul 315 „Capital retras”.
La revînzarea ac țiunilor retrase anterior se întocme ște formula contabilă:
Debit contul 241 „Casa”- la valoarea mijloacelor băne ști încasate în caserie
Credit contul 315 „Capital retras” – la valoarea de vînzare a ac țiunilor revîndute.
Diferen țele dintre pre țul de procurare și prețul de vînzare ale ac țiunilor revîndute de
asemenea sunt trecute în capitalul suplimentar prin următoarele formule contabile:
29
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
La suma cu care pre țul de procurare depă șește prețul de vînzare:
Debit contul 312 „Capital suplimentar”
Credit contul 315 „Capital retras”;
La suma cu care pre țul de vînzarea depă șește prețul de procurare:
Debit contul 315 „Capital retras”
Credit contul 312 „Capital suplimentar”.
Întrucît Î.S.Editura Universul nu operează cu capitalul retras, în continuare v-om utiliza
următorul exemplu conventional (1) :
Entitatea „A” la crearea societă ții 2000 de ac țiuni cu valoarea nominală de 100 lei
acțiunea a plasat la pre țul de 115 lei ac țiunea.
În baza datelor din exemplu se întocmesc următoarele formule contabile:
1. la valoarea nominală:
debit contul 242 „Conturi curente în monedă na țională” – 200 000 lei
credit contul 311 „Capital social” – 200 000 lei
2. la diferen ța ditre pre țul de vînzare și valoarea nominală a a țtiunilor [(115 – 100) x 2
000]:
debit contul 242 „Conturi curente în monedă na țională” – 30 000 lei
credit contul 312 „Capital suplimentar” – 30 000 lei
La revînzarea (ori anularea) cotelor de participa ție (acțiunilor) răscumparate (retrase)
anterior la un pre ț ce diferă de cel nominal se întocmesc formulele contabile:
În cazul cînd valoarea nominală la anulare ori valoarea de vînzare – la vînzarea acestora
depașește valoarea efectivă:
debit contul 315 „Capital retras”
credit contul 312 „Conturi curente în valută na țională”
În cazul cînd valoarea efectiva de procurare depa șește valoarea nominală (ori de
vînzare):
debit contul 312 „Conturi curente în valută na țională”
credit contul 315 „Capital retras”.
30
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Compartimentul II . Contabilitatea profitului nerepartizat (pierderii neacoperite)
și a rezervelo r
2.1 Contabilitatea profitului net și a profitului nerepartizat
Profitul (pierderea) net reprezintă rezultatul financiar al perioadei de ges tiune constat de
către entitatea economică după impozitare.Cu alte cuvinte, profitul net se determină ca suma
algebrică a profitului pînă la impozitare și a cheltuielilor (economiilor) privind impozitul pe
venit.
Contul 333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune” este un cont de pa siv și este
destinat generalizării informa ției privind existen ța și utilizarea profitului (pierderii) realizate în
perioada de gestiune. În creditul acestui cont se reflectă profitul net și acoperirea pierderilor
realizate în perioada de gestiune, iar în debit- sumele pierderilor nete și utilizarea profitului
realizat în perioada de gestiune. Soldul acestui cont poate fi creditor- în cazul existen ței
profitului nerepartizat și se înscrie cu semnul plus sau debitor- în cazul existen ței pierderii
neacoperite și se înscrie cu semnul minus.
Eviden ța analitică a profitului net (pierderii) al perioadei de gestiune se ține pe feluri de
profituri (pierderi). Astfel, la data de 11.11.2014 Î.S. Editura UNIVERSUL a procurat de la FPC
BASAGRAF S.R.L. 3 imprimante în sumă de 39438,00 lei, conform (Anexa 14)
Suma profitului (pierderii) net al anului de gestiune se determină la contul 351 „Rezultat
financiar total”. La finele anului acest în cont se trec veniturile și cheltuielile accumulate pe toate
felurile de activită ți. După reflectare în acest cont a cheltuielilor (economiilor) aferent e
impozitului pe venit, suma diferen ței dintre rulajelee debitor și creditor va prezenta rezultatul
financiar net . În acest caz se întocmesc următoarele formule contabile:
– La suma profutlui net:
Debit contul 351 „Rezultat financiar total”
Credit contul 333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”;
– La suma pierderii nete:
Debit contul 333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”
Credit contul 351 „Rezultat financiar total”.
La Î.S. Editura „UNIVERSUL” în urma desfă șurării activită ții economico-financiare în
anul 2014, s-a înregistrat o pierdere netă în sumă de 246440 lei , faptul dat fiind reflectat în
evidența contabilă prin întocmirea următoarei formule contabile:
Debit contul 351 „Rezultat financiar total” – 246440 lei (Anexa 3)
Credit contul 333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”
31
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Contabilitatea profitului nerepartizat (pierderii neaacoperite) al anilor preceden ți
Utilizarea profitului nerepartizat al anilor preceden ți se efectuează și se reflectă în
contabilitate numai în baza deciziei proprietarilor (ac ționarilor, asocia ților) întreprinderii. În
calitate de document justificativ serve ște extrasul din procesul-verbal al adunării ( ședinței)
organului autorizat.
Contul 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor preceden ți” este un cont
de pasiv și este destinat generalizării informa ției privind existen ța și mișcarea profitului
nerepartizat (pierderii neacoperite) al anilor preceden ți. În creditul acestui cont se reflectă
profitul nerepartizat al anilor preceden ți. Acoperirea pierderilor anilor preceden ți, iar în debit-
pierderile neacoperite ale anilor preceden ți și utilizarea profitului nerepartizat al anilor
preceden ți.Soldul acestui cont poate fi creditor- în cazul existen ței profitului nerepartizat al
anilor preceden ți și se reflectă în bilan ț cu semnul plus sau debitor- în cazul existen ței
pierderilor neacoperite și se reflectă în bilan ț cu semnul minus.
Eviden ța analitică a profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) al anilor pre cedenți se ține
pe ani.
Din motivul că fiecare an nou trebuie să înceapă cu soldul zero al contului 333 „Profit net
(pierdere) al perioadei de gestiune”, la reformarea Bilan țului contabil, soldul contului numit se
trece la rezultatele anilor preceden ți și se întocmesc următoarele formule contabile:
– La suma profitului net:
Debit contul 333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”,
Credit contul 332 „Profit nerepartizaat (pierdere neacoperită) al anilor pre cedenți”, La
suma pierderii nete:
Debit contul 332 „Profit nerepartizaat (pierdere neacoperită) al anilor pre cedenți”
Credit contul 333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”
Utilizarea profitului nerepartizat (acoperirea pierderii) al anilor preceden ți se reflectă în
contabilitate prin următoarele formule contabile:
La utilizarea profitului anilor preceden ți pentru crearea rezervelor :
Debit contul 332 „Profit nerepartizaat (pierdere neacoperită) al anilor preceden ți”
Credit contul 321 „Capital de rezervă”
Credit contul 322 „Rezerve statutare”
Credit contul 323 „Alte rezerve”;
La majorarea capitalului social pe seama profitului anilor preceden ți:
32
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Debit contul 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor preceden ți”
Credit contul 311 „Capital social”;
La utilizarea profitului anilor preceden ți pentru calcularea dividendelor ac ționarilor:
Debit contul 332 „Profit nerepartizaat (pierdere neacoperită) al anilor preceden ți”
Credit contul 537 „Finan țări și încasări cu destina ție specială curente”;
La utilizarea profitului anilor preceden ți pentru acoperirea pierderilor accumulate
anterior:
Debit contul 332 „Profit nerepartizaat (pierdere neacoperită) al anilor prec edenți”, Credit
contul 332 „Profit nerepartizaat (pierdere neacoperită) al anilor preceden ți”.
La acoperirea pierderilor anilor precedent pe seama rezervelor sau profitul ui perioadei de
gestiune:
Debit contul 322 „Rezerve statutare”
Debit contul 323 „Alte rezerve”
Debit contul 334 „Profit utilizat al perioadei de gestiune”
Credit contul 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor preceden ți”.
În cadrul Î.S.Editura „UNIVERSUL” la sfîr șitul anului 2014 profitul nerepartizat al anilor
precedn ți a acumulat o sumă de 208579 lei. Acest profit nu se repartizează de oarece
întreprinderea are datorii fa ță de creditori, și nu dispune de mijloace băne ști suficiente pentru a
redistribui profitul dat fondatorilor sau de al folosi în alte scopuri.
Reflectarea soldului profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) al anului precedent la
Î.S.Editura UNIVERSUL are loc prin înregistrarea următoarei formule contabile:
Debit contul 333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune” – 208579 lei
Credit contul 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor pr eceden ți”-
208579 lei.
2.2 Contabilitatea rezervelor
33
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
În condi țiile economiei de pia ță o mare importan ță are constituirea rezervelor în
componen ța capitalului propriu al întreprinderii, care se tratează ca o măsură de precau ție
rezonabilă pentru înlăturarea dereglărilor în desfă șurarea normală a activită ții financiare și de
produc ție.
În conformitate cu legisla ția în vigoare, întreprinderea are dreptul , iar în anumite cazuri
este obligată să creeze rezerve pentru acoperirea pierderile probabile și în alte scopuri stabilite
de legila ție și fondatori.
După modul de constituire și utilizare se disting 3 grupe de rezerve:
1.Capital de rezervă;
2.rezerve statutare;
3.alte rezerve.
Capitalul de rezervă: include rezervele, mărimea, sursele de formare și direcțiile de
utilizare ale cărora sînt stabilite de legisla ția în vigoare. Astfel , în conformitate cu Codul civil,
societă țile cu răspundere limitată (articolul 148 aliniatul (2)) sunt obligate să formeze capital de
rezervă care trebuie să constituie cel putin 15 % din mărimea capit alului social. Acest capital se
formează prin vărsăminte anuale din beneficiul societă ții, în propor ție de cel pu țin 5% din
beneficiul net, pînă la atingerea mărimii stabilite de actul de cons tituire. Capitalul de rezervă
poate fi folosit doar la acoperirea pierderii societă ții cu răspundere limitată sau la majorarea
capitalului social al acesteia.
Contul 321 „Capital de rezervă” este destinat generalizării informa ției privind existen ța
și mișcarea capitalului de rezervă al întreprinderii, constituit în conformitat e cu legisla ția. Este
un cont de pasiv. În creditul acestui cont se reflectă constituirea rez ervelor, iar debit-utilizarea
(restituirea), reducerea lor. Soldul acestui cont este creditor și reprezintă soldul rezervelor la
finele perioadei de gestiune.
A doua grupă include rezervele, mărimea, modul de formare și utilizare ale cărora sunt
prevăzute de statutul întreprinderii (Anexa 2). Acestea cuprind rezervele destinate stimulării
materiale a personalului , dezvoltării sociale și de produc ție a întreprinderii.
Contul 322 „Rezereve statutare” este destinat generalizării informa ției privind existen ța
și mișcarea rezervelor create în conformitate cu actele de constituire ale întreprinderii. Și este un
cont de pasiv. În creditul acestui cont se reflect constituirea rezervel or, iar în debit-utilizarea lor.
Soldul este creditor și reprezintă soldul rezervelor la finele perioadei de gestiune.
Eviden ța analitică a rezervelor întreprinderii se ține pe fiecare tip de rezerve, cu
reflectarea informa ției privind sursele de formare și direcțiile de utilizare a acestora.
34
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Formarea rezervelor este reflectată în contabilitate în debitul cont ului sursei respective și
în creditul contului de eviden ță a rezervelor. Astfel, la suma defalcărilor din profit în rezervele
întreprinderii se întocme ște următoarea formula contabilă:
Debit contul 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor preceden ți”
Debit contul 334 „Profit utilizat al perioadei de gestiune”
Credit contul 321 „Capital de rezervă” sau
Credit contul 322 „Rezerve statutare” sau
Credit contul 323 „Alte rezerve”.
Utilizarea mijloacelor rezervelor create se contabilizează în debitul conturilor de eviden ță a
rezervelor în coresponden ță cu creditul conturilor care reflectă folosirea acestor mijloace:
La utilizarea mijloacelor rezervelor pentru acoperirea pierderilor:
Debit contul 321 „Capital de rezervă”
Debit contul 322 „Rezerve statutare”
Debit contul 323 „Alte rezerve”
Credit contul 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor preceden ți”;
La utilizarea mijloacelor rezervelor pentru majorarea capitalului social:
Debit contul 321 „Capital de rezervă”
Debit contul 322 „Rezerve statutare”
Debit contul 323 „Alte rezerve”
Credit contul 311 „Capital social”;
La utilizarea mijloacelor rezervelor pentru plata dividendelor:
Debit contul 322 „Rezerve statutare”
Debit contul 323 „Alte rezerve”
Credit contul 537 „Finan țări și încasări cu destina ție specială curente”.
Efectuînd practica de produc ție și elaborînd teza dată am observat că Î.S Editura
„UNIVERSUL” dispune numai de Capital de rezervă în valoare de 222338 lei , la constituirea
cărora a fost utilizată următoarea formulă contabilă:
Debit contul 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor preceden ți”
Credit contul 321 „Capital de rezervă”.
Țînînd cont de faptul că sursa ini țială de finan țare a patrimoniului întreprinderii o constituie
capitalul propriu, în continuare vom efectua o analiză mai profundă a acestuia prin:
Analiza pe orizontală a mărimii și evolu ției capitalului propriu în dinamică care va
presupune compararea indicatorilor relativi de modificare a capitalului propriu pe parcursul
anilor 2012-2014, precum este prezentat în figura ce urmează:
35
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Figura 2 Dinamica componentelor capitalului propriu al Î.S. Editura „Universul”
Sursa: Rapoartele privind fluxul capitalului propriu (formularul nr. 3) pe anii 2012-2014
Î.S”.Editura UNIVERSUL”
Analizînd dinamica componentelor capitalului propriu a Î.S”.Editura UNIVERSUL”,
concluzionăm că capitalul social nu a cunoscut schimbări pe parcursul ultimilor 3 a ni de
activitate, la fel și rezervele stabilite de legisla ție. Profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) a
perioadelor precedente s-a diminuat în anul 2013 cu 74075 lei comparativ cu anul 2012, iar în
anul 2014 s-a men ținut la situa ția inițială.
La rîndul său, profitul net (pierderea) perioadei de gestiune pe parcursul ultimil or 3 ani a
înregistrat o scădere semnificativă, constituind în anul 2012-544304 lei. În anul 2013, acesta
micșorîndu-se cu 288362 lei și în anul 2014 diminuîndu-se cu 502383 lei, ceea ce se apreciază
negativ în cadrul entită ții analizate.
2.3 Contabilitatea capitalului neînregistrat
36
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Capitalul neînregistrat reprezintă o parte componentă a capitalului propriu și , la rîndul
său, cuprinde diferen țele din reevaluarea activelor pe termen lung ale întreprinderii și
subven țiile de stat.
Diferen țele din reevaluarea activelor pe termen lung reprezintă ecarturile și sumele
reducerilor din reevaluarea activelor materiale și financiare pe termen lung.
Subven țiile de stat reprezintă asisten ța acordată întreprinderii de Guvern sau alte organe
de stat, respectîndu-se anumite condi ții legate de activitatea de produc ție și financiară a acesteia.
Din grupa 34 „Alte elemente de capital propriu” fac parte următoarele conturi sintetice:
341 „Fonduri”, 342 „Subven ții entită ților cu proprietate publică”. Soldul conturilor din această
grupă la sfîr șitul perioadei de gestiune se reflectă în subcapitolul 3.4 „Alte ele mente de capital
propriu” al bilan țului contabil.
Diferen țele din reevaluarea activelor pe termen lung se reflectă în cont abilitate în baza
actului de reevaluare a activelor pe termen lung.
Contul 341 „Fonduri” este destinat generalizării informa ției privind diferen țele din
reevaluarea activelor pe termen lung. Modul de determinare a diferen țelor din reevaluarea
activelor reglementează de prevederile S.N.C. „Contabilitatea active lor nemateriale
(imobilizărilor neacoperite)”, S.N.C. „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”.
Contul 341 „Fonduri” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se refl ect ecartul de
reevaluare a activelor pe termen lung, iar în debit- suma reducerilor. În cazul ie șirii activelor pe
termen lung sumele ecartului de reevaluare reflectat anterior se trec la veniturile din activitatea
de investi ții, iar reducerile- la cheltuielile aactivită ții de investi ții. Soldul acestui cont poate fii
creditor- în cazul în care suma ecartului de reevaluare depă șește reducerile de reevaluare a
activelor pe termen lung și se reflectă în bilan ț cu semnul plus, sau debitor- în cazul cînd suma
reducerilor depă șește ecartul de reevaluare și se reflectă în bilan ț cu semnul minus.
Eviden ța analitică a diferen țelor din reevaluarea activelor pe termen lung se ține pe tipuri,
categorii, grupe omogene de active, iar în cadrul acestora- pe fiecare obi ect al activelor pe
termen lung reevaluate.
Reflectarea diferen țelor din reevaluarea activelor pe termen lung în componen ța capitalului
propriu al întreprinderii prevede întocmirea următoarelor formule contabile:
– La suma ecartului de reevaluare:
Debit contul 111 „Imobilizări necorporale”
Debit contul 121 „Imobilizări corporale în curs de execu ție”
Debit contul 122 „Terenuri”
37
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Debit contul 123 „Mijloace fixe”
Debit contul 133 „Amortizarea și deprecierea activelor biologice imobilizate”
Credit contul 341 „Fonduri” (Anexa 10)
– La suma reducerilor din reevaluare
Debit contul 341 „Fonduri”
Credit contul 111 „Imobilizări corporale în curs de execu ție”
Credit contul 121 „Active materiale în curs de execu ție”
Credit contul 122 „Terenuri”
Credit contul 123 „Mijloace fixe”
Credit contul 133 „Amortizarea și deprecierea activelor biologice imobilizate” (Anexa 9).
Exemplu conven țional nr. 2:
Din cauza uzurii morale, comisia de inventariere a hotărît să reevalue ze valoarea de
bilanț a calculatorului după 3 ani de utilizare (Valoarea de intrare – 18 750 lei, Durata de
funcționare utilă – 5 ani, data procurării 01.01.2005, Valoarea rămasă – 0, Uzura acumulată = 3 x
18 750 : 5= 11 250 lei). Valoarea reevaluată constituie 3000 lei.
Înregistrarea contabilă vor fi următoarele:
Debit contul 341 „Fonduri” – 4 500 lei
Credit contul 123 „Mijloace fixe” (18 750 – 11 250 – 3 000) – 4 500 lei
Modificările valorii de bilanț se reflectă distinct pe fiecare activ. Nu se permite compensarea
reducerii valorii de bilanț din reevaluarea unui activ pe seama majorării valorii de bilanț a altui
activ.
Dacă, conform politicii de contabilitate a întreprinderii se aplică vari anta de reevaluare a
mijloacelor fixe, reevaluarea uzurii acumulate se reflectă în contabi litate prin următoarele
formule contabile:
La suma majorării uzurii acumulate : (Anexa 11)
Debit contul 341 „Diferen țe din reevaluarea activelor pe termen lung”
Credit contul 124 „Amortizarea mijloacelor fixe”;
La suma diminuării uzurii acumulate
Debit contul 124 „Amortizarea mijloacelor fixe”
Credit contul 341 „Fonduri”.
Diferen țele din reevaluarea activelor pe termen lung figurează în componen ța capitalului
propriu al întreprinderii pînă la ie șirea activelor pe termen lung reevaluate.La ie șirea obiectului
38
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
reevaluat (vînzarea, scoaterea din uz, predarea cu titlu gratuit etc.) diferen țele din revaluarea
acestuia se trec la veniturile sau cheltuielile activită ții de investi ții prin formule contabile:
a) La suma ecartului de reevaluare aferentă activelor pe termen lung ie șite:
Debit contul 341 „Fonduri”
Credit contul 621 „Venituri financiare”;
b) La suma reducerilor din revaluarea aferentă activelor pe termen lung ie șite:
Debit contul 721 „Cheltuieli cu active imobilizate”
Credit contul 341 „Fonduri”.
O altă parte componentă a capitalului neînregistrat o constituie subven țiile de stat care
reprezintă un ajutor de stat acordat întreprinderii sub forma unor transferuri de resurse în
schimbul respectării anumitor condi ții referitoare la activitatea opera țională a acesteia.
Modul de determinare a subven țiilor, clasificarea, evaluare , constatare și contabilizare a
subven țiilor de stat sunt reglementate de prevederile S.N.C. „Contabilizarea subven țiilor și
publicitatea informa ției aferentă asisten ței de stat”.
Subven țiile pot avea diferite denumiri (granturi, dona ții, aloca ții, asisten ță financiară,
asistență tehnică, prime, recompense etc). Și pot îmbrăca diferite forme de prime (mijloace
bănești, active materiale sau nemateriale, investi ții, reducerea datoriilor fa ță de bugetul de stat).
Contul 342 „Subven ții entită ților cu proprietate publică” este un cont de pasiv și este
destinat generalizării informa ției privind sumele subven țiilor primite de întreprinderea de stat. În
creditul acestui cont se reflectă subven țiile primite de către întreprinderea de stat, iar în debit-
utilizarea acestora, restituirea în cazurile prevăzute de legisla ția în vigoare. Soldul acestui cont
este creditor și reprezintă soldul subven țiilor neutilizate la finele perioadei de gestiune.
La contul 342 „Subven ții entită ților cu propietate publică” pot fi deschise următoarele
subconturi: 342.1 „Subven ții aferente activelor imobilizate”, 342.2 „Alte subven ții”.
Modul de contabilizarea a subve țiilor care urmează a fi aplicat într-o situa ție sau alta
depinde de durata perioadei de ob ținere a avantajelor economice acordate întreprinderii în
scimbul îndeplinirii anumitor condi ții.
Eviden ța analitică a subven țiilor de stat se ține pe fiecare subven ție primită , iar în
cadrul acesteia-pe forme de primire.
Aplicarea metodei capitalului pentru contabilizarea subven țiilor presupune întocmirea
următoarelor formule contabile:
– La primirea imobilizărilor corporale sau a imobilizărilor necorporale vor fi materializate
în imobilizări necorporale în curs de execu ție:
39
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Debit contul 111 „Imobilizări necorporale în curs de execu ție”
Debit contul 112 „Imobilizări corporale în curs de execu ție ”
Debit contul 123 „Mijloace fixe”
Debit contul 131 „Active biologice imobilizate în curs de execu ție”
Credit contul 423 „Avansuri primite pe termen lung”;
– după îndeplinirea condi țiilor aferente subven țiilor primite:
Debit contul 423 „Avansuri primite pe termen lung”
Credit contul 342 „Subven ții entită ților cu proprietate publică”;
– Pe măsura exploatării imobilizărilor necorporale în curs de execu ție (materializate) și
suportării cheltuielilor respective (amortizarea) sau ob ținerii venitului:
Debit contul 342 „Subven ții entită ților cu proprietate publică”
Credit contul 622 „Venituri financiare”.
Petrecîndu-mi stagiul practicii de produc ție și analizînd situa ția financiară la Î.S.Editura
UNIVERSUL , am observat ca entitatea economică dată nu dispune de capital neînregistrat .
2.4. Modul de întocmire a raportului privind fluxul capitalului propriu
Raportul privind fluxul capitalului propriu (Anexa 3,4,5) caracterizează sursele de
formare ale acelor active care constituie proprietatea întreprinderii. S pre deosebire de bilanțul
contabil, raportul privind fluxul capitalului propriu conține nu numai informația la o dată
anumită, ci și informații referitoare la fluxul (majorarea și diminuarea) elementelor componente
ale capitalului propriu în cursul anului. El conține informații privind sta rea și mișcarea
(majorarea) elementelor capitalului propriu. Raportul are aceiași struct ură ca și capitolul 3 a
bilanțului contabil și cuprinde 4 compartimente:
1. Capital social și suplimentar;
2. Rezerve;
3. Profit nerepartizat (pierdere neacoperită);
4. Capital neînregistrat.
La întocmirea raportului trebuie luat în considerare că în componența capitalului
propriu intră elemente care majorează mărimea acestuia (capitalul s ocial, capitalul suplimentar,
rezervele, profitul nerepartizat, capitalul neînregistrat) și element e care se scad la determinarea
mărimea capitalului propriu (capital nevărsat, capital retras, pierderea neacoperită, profit utilizat
al anului de gestiune).
Raportul privind fluxul capitalului propriu este construit astfel, încît modifi carea fiecărui
element component al capitalului propriu se reflectă după principiul “formulei de bilan ț”:
40
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Soldul la finele Încasat Consumat Soldul la finele
anului de gestiune + (calculat) – (virat) = perioadei de
recedent gestiune curente
De aici se observă că, spre deosebire de bilan țul contabil, raportul privind fluxul
caitalului propriu con ține nu numai informa ții privind mărimea elementelor componente ale
capitalului propriu la o dată anumită, ci și informa ții referitoare la fluxul (majoarea sau
diminuarea) acestora în cursul unui interval determinat de timp (perioadă de gestiune).
Tehnica întocmirii raportului privind fluxul capitalului propriu constă în complet area
fiecărui rînd în baza soldurilor și rulajelor din conturile clasei a 3-a a planului de conturi de
conturi contabile.În coloana a 4 „La finele perioadei de gestiune precedente” , cu cifre obi șnuite
se reflectă soldurile creditoare ini țiale aferente conturilor indicate, iar cu cifre negative (în
paranteze) -soldurile debitoare ini țiale.
La completarea coloanelor 5 și 6 ale raportului privind fluxul capitalului propriu este
important de re ținut că aproape toate conturile din clasa 3 sunt conturi de pasiv. Fac e xcepție
conturile 313 „ Capital nevărsat ”, 315 „Capital retras” și 334 „ Profitul utilizat al perioadei de
gestiune ”.
În coloana 5 „ Încasat (calculat)” se arată cu cifre obi șnuite rulajele credditoare aferente
conturilor de pasiv din clasa 3 „Capital propriu”, iar cu cifre negative- rulajele debitoare
aferente conturilor de active.În coloana 6 „Consumat (virat)”, se reflectă cu cifre obi șnuite
rulajele debitoare aferente contuirlor de pasiv din clasa 3 „ Capital propriu”, iar cu cifre
negative- rulajele aferente conturilor de active.
Coloana 7 „La finele perioadei de gestiune curente” se completează în baza soldurilor
finale aferente conturilor de contabilizare a capitalului propriu: rulajele creditoare se reflect cu
cifre obi șnuite (fără paranteze) , iar cele debitoare- cu cifre negative (în paranteze).
În capitolul 1 al raportului privind fluxul capitalului propriu este prezentată sub formă
generalizată informa ția referitoare la fluxul capitalurilor: social, suplimentar, nevărsat și retras.
În postul „Capital social” (cod rd.010) se arată mărimea valorii privind aporturile
proprietarilor întreprinderii la patrimoniul lui, contabilizată în contul 311 „Capital social” .
În coloanele 5 și 6 se arată sumele majorării și micșorării capitalului social (efectuate în
modul stabilit de legisla ție) după introducerea modificărilor respective în actele de constituire a
întreprinderii.
În postul „Capital suplimentar” (cod rd. 020) se reflectă fluxul capitalului suplimentar
sub formă de diferen ță dintre pre țul de realizare a ac țiunilor și valoarea nominal a cestora,
41
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
precum și sub formă de diferen țe de curs aferente aporturilor valutare la capitalul social.La
completarea fluxului capitalului propriu trebuie să aibă în vedere că soldul contului 312 „Capital
suplimentar” poate fi debitor sau creditor.În primul caz acesta se arată în rapoarte cu cifre
negative (în paranteze), în al doilea caz-fără paranteze.
În postul „ Capital nevărsat ” (cod rd. 030) se reflectă informa ția privind existen ța și
modificarea datoriilor proprietarilor întreprinderii aferente aporturilor la capit alul social.Atare
datorii se reflectă în raportul privind fluxul capitalului prorpiu în baza dat elor contului 313
“Capital nevărsat” numai cu cifre negative și se scad la completarea rîndurilor de totalizare din
cadrul raportului în cauză.
În postul „ Capital retras ” (cod rd.040) se reflect datele privind existen ța și mișcarea
acțiunilor proprii (cotelor de partcipa ție) răscumpărate de a ac ționari (participan ți).Aceste
acțiuni (cote de partcipa ție)se reflectă în contul 314 “Capital retras” la valoarea de procurare și
se arată în raportul privind fluxul capitalului propriu cu cifre negative (în pa ranteze). În coloana
5 se prezintă datele privind majorarea soldului ac țiunilor (cotelor de participa ție) răscumpărate,
iar în coloana 6 – privind mic șorarea acestora prin anulare sau revînzare.
În postul „Total c. 1” (cod rd. 050) se reflectă suma totală din capitotul 1, calculată î n
modul următor : la mărirea capitalului social (rd. 010) se adună (se sca de) mărimea capitalului
suplimentar, reflectată în rd. 020 cu cifre obi șnuite (negative) , se scade mărimea capitalurilor
nevărsat (rd. 030) și retras (rd. 040).
În capitolul 2 al raportului examinat se prezintă datele privind exist ența și mișcarea
capitalului de rezervă al întreprinderii, care cuprinde „Capital de rezervă” (cod rd.060), „ Rezerve
statutare” (cod rd.070) și „Alte rezerve” (cod rd. 080). În baza datelor din conturile identice al e
clasei a 3-a a Planului de conturi contabile, în coloana 4 se reflect rezervele de care a dispus
întreprinderea la începutl perioadei de gestiune. Defalcările în fondurile de rezervă efectuate de
întreprindere în cursul perioadei de gestiune în modul stability se arată în coloana 5. La
utilizarea mijloacelor capitalului de rezervă, pentru acoperirea pierderi lor sau în alte scopuri,
sumele respective se reflectă în coloana 6. Mărimea capitalului de rezervă la finele perioadei de
gestiune curente se determină după principiul „formulei de bilan ț”, arătate anterior.
În postul „ Total c. 2” (cod rd. 090) se reflectă mărimea integral a capitalului de rezervă,
de care dispunde întreprinderea determinate prin însumarea rîndurilor 060, 070 și 080.
În capitolul 3 al raportului privind fluxul capitalului propriu se prezintă informa ția
privind exigen ța și mișcarea profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) al întreprinderii.
42
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
În postul „ Corectarea rezultatelor perioadelor precedente ” ( cod rd. 100) se reflectă
informa ția privind rezultatele corectărilor efectuate în anul de gestiune la operațiunile aferente
perioadelor precedente. În coloana 5 se reflectă suma diferen țelor sub formă de profituri ale
anilor preceden ți, contabilizate în creditul contului 331 „Corectarea rezultatelor peri oadelor
precedente”, iar în coloana 6 se arată deferen țele sub formă de pierderi ale anilor preceden ți,
contabilizate în debitul contului nominalizat.
Soldul din rîndul dat poate fi creditor la constatarea profitului anilor precede nți și se
arată în raport cu semnul „plus” sau debitor-la constatarea pierderilor anilor precedn ți și în
raport se înscrie cu semnul „minus”. Trebuie să se men ționeze că în raportul privind fluxul
capitalului propriu î și găsesc reflectare numai rezultatele finaciare aferente opera țiunilor,
apartene ța cărora anilor preceden ți este confirmată documentar.
În postul „Profitul nerepartizat (pierderea neacoperită)al anilor preceden ți” (cod rd.
110) se reflectă informa ția privind existen ța și mișcarea profitului nerepartizat (pierderii
neacoperite) al anilor preceden ți. În baza datelor din contul 332 “profitului nerepartizat (pierderii
neacoperite) al anilor preceden ți” în coloana 5 se arată acoperirea pierderilor anilor trecu ți, iar în
coloana 6 – utilizarea profitului nerepartizat. Soldurile din rîndul respecti ve al raportului privind
fluxul capitalului propriu pot să fie reflectate cu cifre obi șnuite- în cazul exisen ței profitului
nerepartizat, sau cu cifre ngative- în cazul existen ței pierderilor neacoperite.
În postul „Profitul net (pierdere netă) al perioadei de gestiune” ( cod rd. 120) se reflectă
informa ția privind existen ța și mișcarea profitlui nerepartizat (pierderii) al anului de gestiune,
rămas la dispozi ția întreprinderii după impozitare.
Acest indicator se reflectă în raport după întocmirea înregistrărilor contabile privind
reflectarea în contabilitate a rezultatului financiar annual. Practi c, postul “Profitul net (pierdere
netă) al perioadei de gestiune” din raportul fluxul capitalului propriu se înt ocmește în baza
soldului și rulajelor contului 333 “Profitul net (pierdere netă) al perioadei de gestiune”.
În postul „ Profitul utilizat al perioadei de gestiune” (cod rd. 130) se reflectă informa ția
privind utlizarea profitlului conform deciziei proprietarilor întreprinderii efect uată în cursul
anului și contabilizată în contul 334 „Profit utilizat al perioadei de gestiune ”. În acest caz în
coloana 5 se arată suma profitului utilizat, iar în colana 6- trece rea acestuia la diminuarea
rezultatului perioade de gstiune la finele anului. Datele din acest rînd se reflectă în raportul
privind fluxul capitalului propriu numai cu cifre negative și se scad la completarea rîndurilor de
totalizare din cadrul raportului în cauză.
43
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
În postul „ Total c 3 ” (cod rd. 140) se reflectă mărimea totală a profitului nerepartizat
(pierderilor neacoperite) care se determină prin însumarea rîndurilor: ± 100±110±120-130.
În capitolul IV al raportului privind fluxul capitalului propriu se reflectă da tele referitoare
a existen ța și mișcarea capitalului neînregistrat al întreprinderii.
În postul „Fonduri” (cod rd. 150) se reflectă informa ția privind diferen țele rezultate la
întreprindere din reevaluarea activelor pe termen lung.
Postul în cauză este un post de regularizare: diferen țele din reevaluare se eviden țiază în
contul 341 „Fonduri” pînă la momentul ie șirii activelor, cînd suma ecartului de reevaluare
efectuat anterior se terce la veniturile din activitatea de invest iții, iar a reducerii- la cheltuelile
activită ții de investi ții.
La completarea raportului privind fluxul capitalului propriu în coloana 5 se re flectă
sumele ecartului de reevaluare a activelor pe termen lung și trecerea la cheltuieli a sumelor
reducerii aferente activelor ie șite. În coloana 6 raportului se indică sumele reducerii activelor pe
termen lung și trecerea la venituri a sumelor ecartului de reevaluare aferentă act ivelor ie șite.
Soldurile aferente postului în cauză al raportului pot fi arătate cu cifre obișnuite (în cazul cînd
sumele ecartului de reevaluare depă șesc sumele reducerilor la data raportată) sau cu cifre
negative (în cazul cînd sumele reducerilor depă șesc sumele ecartului de reevaluare).
În postul „ Subven ții ” (cod rd.160) se reflectă informa ția privind existen ța și mișcarea la
întreprinderile de stat a subven țiilor din bugetul de stat.În baza datelor din contul 342 „ Subven ții
entităților cu prorpietate publică ” în coloana 5 a raportului privind fluxul capitalului prorpiu se
arată primirea subven țiilor, iar în coloana 6 – utlizarea sau restituirea acestora. S oldul pe acest
rînd reprezintă suma mijloacelor primate din bugetul de stat, care nu au fost utlizate la finele
perioadei de gestiune.
În postul „ Total c 4 ” (cod rd. 170) se reflectă mărimea totală a capitalului neînregistra t al
întreprinderii, care se determină prin însumarea rîndurilor:±150+160.
În postul „ Total ” (cod rd. 180) al raportului privind fluxul capitalului propriu se
calculează ca suma totalurilor din cele patru capitole componente ra portului în cauză:
rd.050+rd.090±rd.140±rd.170.
Î.S. Editura „UNIVERSUL” întocme ște raportul privind fluxul capitalului propriu
potrivit unui formular unic aprobat de Ministerul Finan țelor al Republicii Moldova (Anexa nr. 3)
la S.N.C. „Prezentarea rapoartelor financiare”
44
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Compartimentul III . Diagnosticul rentabilității capitalului propiu
3.1 Analiza structurii și dinamicii capitalului propriu
Situația netă reprezintă “activul neangajat în datorii”, respectiv capitalul propriu al
întreprinderii, constituind subiect de interes atât pentru acționari cât și pentru credit ori.
Ecuația fundamentală a poziției financiare (patrimoniu net, activ net contabil) este de
forma:
CAPITAL PROPRIU (Activ net, Situație netă) = ACTIV total – DATORII totale (PASIV)(3.1.1)
O întreprindere are o pozițe financiară pozitivă în cazul în care capi talul propriu este mai
mare sau cel puțin egal cu datoriile cu valoare economică. Aceas tă condiție indică faptul că
întreprinderea, ca subiect de drept, are posibilitatea să plătească obl igațiile față de terți, atât pe
parcursul desfășurării activității sale cât și la lichidarea sa.
Pentru acționari, care își asumă un risc prin investirea capitalului lor în speranța unor
beneficii viitoare, o valoare crescătoare a acestui indicator exprimă o stare de normalitate fiind
consecința unei gestiuni sănătoase, a unui management eficace care a avut ca rezultat creșterea
averii lor, în principal prin reinvestirea unei părți din profitul net.
Pentru creditori , care își asumă un risc de insolvabilitate prin creditele acordate , de
mărimea situației nete (a activului realizabil la un moment da t) depinde posibilitatea acestora de
a recupera, în caz de faliment, capitalul împrumutat.
Importanța acestui indicator este subliniată de faptul că IAS 1 prevede la punctul 10
“Setul complet de situații financiare” 1, obligativitatea întocmirii Situației modificării
capitalurilor proprii, ca document ce reflectă valoarea reală a câștigului sau pierderii generate
de activitățile întreprinderii. De altfel în managementul financiar nord american, se apreciază c ă
două sunt scopurile principale ale managementului financiar:
1.maximizarea profitului ;
2. maximizarea averii sau a valorii nete.
existând numeroase obiecții ridicate împotriva maximizării profitului în favoarea maximizării
bogăției ca scop al deciziilor financiare.
În această abordare Situația netă reflectă “rezultatul economic”, “global” pentru că, pe
lângă tranzacțiile cu acționarii, profitul net se ajustează cu dife rite mărimi ale câștigurilor sau
pierderilor ca efecte ale politicilor contabile, diverse corecții re cunoscute conform IAS 8,
reevaluării imobilizărilor.
1 Standardele Internaționale de Raportare Financiară, 2011 , Partea A, Ed. CECCAR, București, 2011, pg. A386,
A404;
45
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Analiza mărimii și evolu ției capitalului propriu la entitatea Editura „Universul” ÎS
reprezintă evolu ția surselor proprii ale institu ției de stat de la o perioadă de gestiune la alta,
ritmul de cre ștere a mărimii surselor de finan țare precum și diferen ța de modificare a valorii.
Astfel, în conformitate cu datele din rapoartele financiare ale între prinderii de stat Editura
„Universul” ÎS pentru perioadele de gestiune ale anilor 2012-2014, autorul a reprezent at în
tabelul următor analiza mărimii și evolu ției capitalului propriu.
Dinamica surselor de finantare la Editura „Universul” ÎS
Tabelul 3.1.1
IndicatoriPerioadele de gestiune Ritmul de cre ștere, %
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 2013/2012 2014/2013
1 2 3 4 5 6
1. Capital Propriu, mii lei 70 021,00 111 084,00 110 075,00 58,64-0,91
2. Total datorii, mii lei 31 752,00 17 571,00 15 602,00 -44,66-11,21
3. Total Pasive, mii lei 101 773,00 128 655,00 125 677,00 26,41-2,31
Sursa: Bilanțul contabil al institu ției de stat Editura „Universul” ÎS pentru anii 2012-2014
În conformitate cu calculele efectuate privind mărimea și evolu ția capitalului propriu la
Editura „Universul” ÎS se observă faptul că pe parcursul celor 3 ani pasivele entită ții se modifică
în două direc ții, adică pe parcursul anului 2013 se majorează datorită faptului că cre ște valoarea
capitalului propriu cu un ritm de cre ștere de 58,64 %, iar datoriile scad cu un ritm de 44,66 %.
Următoarea perioadă de gestiune pasivele entită ții se mic șorează cu 2,31 %, această diminuare a
fost asigurată de scăderea capitalului propriu comparativ cu 2013 cu 0,91 %, dar și micșorarea
datoriilor nu atît de semnificativă fa ță de 2012, fiind doar de 11,21 %.
Astfel, se poate considera faptul că perioada de gestiune 2013 a fost un apoge u al
întreprinderii de stat Editura „Universul” ÎS, pentru că sursele de finan țare proprii s-au majorat
cu aproape 60 %.
Capitalul propriu este un indicator financiar foarte important care posedă o structură bine
definită de orice institu ție de stat, la întreprinderea de stat Editura „Universul” ÎS structura
capitalului propriu este formată din următorii factori influen ți:
Capital social și suplimentar;
Rezerve;
Profit nerepartizat (pierdere neacoperită);
46
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Capital secundar.
În scopul efectuări analizei structurale a capitalului propriu al întrepri nderii de stat
Editura „Universul” ÎS și pentru a reflecta compoziția resurselor entității economice și a exprima
structura și politica sa de finanțare autorul v-a reprezenta calculele în tabelul următor:
Analiza structurii capitalului propriu la Editura „Universul” ÎS
Tabelul 3.1.2
Elemente componenteAnul 2012 Anul 2013 Anul 2014
Suma, mii
leiPonderea,
%Suma, mii
leiPonderea,
%Suma, mii
leiPonderea,
%
1 2 3 4 5 4 5
1.Capital social, mii
lei70 009,00 99,98 70 009,00 63,02 70 009,00 63,60
2. Rezerve, mii lei223,00 0,32 223,00 0,20 223,00 0,20
3. Profit nerepartizat
(pierdere neacoperită),
mii lei-211,00 -0,30 -219,00 -0,20 -1 228,00 -1,12
4. Capital secundar,
mii lei0,00 0,00 41 071,00 36,97 41 071,00 37,31
5. Total Capital
propriu, mii lei70 021,00 100,00 111 084,00 100,00 110 075,00 100,00
Sursa: Bilanțul contabil al institu ției de stat Editura „Universul” ÎS pentru anii 2012-2014
Conform calculelor efectuate în tabelul 3.1.2 se observă faptul că pe parcurs ul perioadei
de gestiune 2012 capitalul propriu este format doar din 3 indicatori influen ți care per total
înregistrează valoarea de 70 021,00 mii lei, pe parcursul perioadei de gestiune 2013 capitalul
propriu se majorează semnificativ, datorită faptului apari ției capitalului secundar care contribuie
la majorarea acestuia cu 41 071,00 mii lei.
Aceeași situație este creată și pe anul de gestiune 2014, adică capitalul propriu este
format din 4 indicatori influen ți cu aceea și valoare compartiv cu anul precedent la din ace ști
factori, deoarece pierderea neacoperită î și modifică valoarea negativă asupra indicatorului
rezultativ.
Deasemenea pe parcursul anului 2013 se deviază fluent pondearea fiecărui factor în
valoarea totală a capitalului propriu, deoarece dacă în 2012 capitalul statutar forma 99,98 % din
capitalul propriu, atunci în anul 2013 acesta formează doar 63,02 %, restul fii nd capitalul
secundar de 36,97 %, iar rezervele de 0,02 %.
Aproximativ aceea și pondere se reflectă în anul 2014 cu excep ția pierderii neacoperite
care are o pondere negativă de 1,12 %, însă fiind recompensată de ponderea cea mai mare a
47
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
capitalului statutar de 63,60 % și respectiv a celui secundar care este de 37,31 %.
Pentru a observa cu cît s-a modificat și care este influen ța devierii structurii capitalului
propriu pentru perioadele de gestiune analizate, autorul a reprezentat în ta belul ce urmează
abaterea valorii de la o perioadă de gestiune la alta în decursul celor 3 ani.
Analiza modificărilor structurtale a capitalului propriu la Editura „Universu l” ÎS
Tabelul 3.1.3
Elemente componenteAbaterea absolută
2013/2012 2014/2013
Suma, mii lei Ponderea,% Suma, mii lei Ponderea,%
1 2 3 4 5
1.Capital social, mii lei 0,00 -36,96 0,00 0,58
2. Rezerve, mii lei 0,00 -0,12 0,00 0,00
3. Profit nerepartizat
(pierdere neacoperită),
mii lei-8,00 0,10 -1 009,00 -0,92
4. Capital secundar, mii
lei41 071,00 36,97 0,00 0,34
5. Total Capital propriu,
mii lei41 063,00 X -1 009,00 X
Sursa: Datele calculate în tabelul 3.1.2
Conform calculelor efectuate se constată faptul că pe parcursul anilor 2013 și 2014
capitalul social nu î și modifică valoarea, doar ponderea în valoarea capitalului propriu negativ cu
36,96 % în anul 2013, și respectiv în sens pozitiv în anul 2014 cu 0,58 %. Rezervele au ac eeași
valoare pe parcursul celor 3 ani, doar că ponderea în valoarea totală a c apitalului propriu s-a
modificat negativ în anul 2013 cu 0,12 %. În anul 2012 capitalul secundar a lipsit, iar în
următorii 2 ani a înregistrat aceea și valoare de 41 071,00 mii lei, iar ponderea nu a suferit decît
majorări, în 2013 cu 36,97 %, iar în 2014 cu 0,34 %. Pierderea neacoperită s -a majorat
semnificativ pe parcursul celor 2 ani cu 8,00 mii lei în anul 2013 și cu 1 009,00 mii lei în anul
2014.
Această situa ție s-a înregistrat datorită faptului că entitatea nu a activat efic ient pe
parcursului anilor 2012 și 2013.
Noțiunea de echilibru semnifică conform DEX2 o stare de armonie între elementele unui
sistem iar în domeniul financiar aceasta înseamnă armonizarea resurselor cu nevoile .
2 http://dexonline.md/definitie/echilibru
48
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Bilantul este principalul instrument de reflectare a echilibrului financi ar, de evidențiere
materială a modului de echilibrare al capitalurilor propii și împrumutat e. Echilibrul financiar al
bilanțului contabil presupune un echilibru între cele două componente ale sist emului: utilizări
(nevoi) și resurse. Pentru a se asigura o stare de echilibru perfect, a r trebui ca activele și pasivele
să fie perfect corelate din punct de vedere al „maturității”, respectiv:
1. Active cu lichiditate peste un an (active imobilizate) = Pasiv e cu exigibilitate peste un an
(capital permanent);
2. Active cu lichiditate sub un an (cu excepția celor de trezo rerie) = Pasive cu exigibilitate
sub un an (cu excepția celor de trezorerie);
3. Active de trezorerie = Pasive de trezorerie.
O astfel de gestiune ar presupune ca toate scadențele plăților și a le încasărilor să fie
perfect corelate, respectiv zilnic să se poată asigura un echilibru perfect între încas ări și plăți.
Bineînțeles că, în practică rareori se va putea asigura această s tare de echilibru. În aceste
condiții, se recomandă să se înregistreze un sold de trezorerie pozitiv (dar nu de mari
dimensiuni), pentru a se putea face față eventualelor crize de lichiditate.
Analiza pe baza bilanțului financiar își propune, înainte de orice, evide nțierea acestei
stări de echilibru. Se poate afirma că această opțiune este specifi că mai mult instituțiilor bancare
și mai puțin managementului financiar al firmei.
Analizând pe orizontală bilanțul financiar, se consideră că “ menținerea echilibrului
financiar se realizează atunci când resursele permanente finanțează uti lizările permanente iar
resursele temporare finanțează utilizările temporare”3.
Pornind de la un anumit echilibru care trebuie să existe între durata unei operații de
finanțat și durata mijloacelor de finanțare corespunzătoare, bilanțul financi ar pune în evidență
două reguli principale ale finanțării, respectiv:
nevoile permanente de alocare a fondurilor bănești vor fi acoperite din capita luri
permanente, îndeosebi din capitaluri proprii,
nevoile temporare vor fi, în mod normal, finanțate din resurse temporare.
Nerespectarea regulilor de finanțare va determina o situație de dezec hilibru financiar,
care se va manifesta fie printr-un stres (presiune, discomfort) pentru managerul financi ar, care va
fi obligat să asigure finanțarea unor active ce trebuie să se afle perma nent la dispoziția firmei din
pasive temporare, fie un cost prea ridicat al procurării de capitaluri, dat fiind faptul că, în
principiu, capitalurile pe termen scurt prezintă, pe același orizont de timp, un cost mai ridicat.
Riscurile la care va fi supus managementul financiar al firmei se referă la:
3 Georgescu, N., Analiza bilanțului contabil , București, 1999, p. 94
49
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
– riscul ratei dobânzii: o creștere a acestora erodează, prin cheltui elile financiare mai
mari, performanțele firmei;
– riscul de refuz la refinanțare: o întreprindere fără stabilitate financia ră este riscantă
pentru bancă, fiind în imposibilitatea de a contracta noi împrumuturi nesare funcționării sale.
Cele două părți ale bilanțului financiar, cuprinzând elemente de activ în strânsă
corespondență cu cele de pasiv, reflectă echilibrul financiar pe termen lung și echilibrul
financiar pe termen scurt.
I. Indicatorii absoluți ai echilibrului financiar sunt:
a) Fondul de rulment (FR);
b) Necesarul de fond de rulment (NFR);
c) Trezoreria (T).
Echilibrul financiar rezultă din confruntarea acestor indicatori cu relația:
FR – NFR = T (3.1.2)
Fondul de rulment reprezintă acea parte a capitalului permanent destinată și utiliz ată
pentru finanțarea activității curente de exploatare. Practic, când surs ele permanente sunt mai
mari decât necesitățile permanente de alocare a fondurilor bănești, înt reprinderea dispune de un
fond de rulment (FR) . Acest excedent de resurse permanente degajat de ciclul de finanțare a l
imobilizărilor poate fi utilizat sau „rulat” pentru reînnoirea active lor circulante. Fondul de
rulment apare astfel ca o marjă de securitate financiară care permit e întreprinderii, să facă față,
fără dificultate, riscurilor diverse pe termen scurt. Această marjă de securitate financiară
garantează solvabilitatea întreprinderii permițând acesteia, în ca z de probleme comerciale sau la
nivelul ciclului financiar al exploatării, conservarea unei anumite autonomi i, respectiv a unei
independențe financiare față de creanțierii săi.
Prezintă interes pentru analiști două formulări ale noțiunii de fond de rulment : fondul de
rulment net sau permanent , pe de o parte, și fondul de rulment propriu pe de altă parte.
Fondul de rulment permanent determinat pe baza bilanțului financiar mai este întâlnit sub
numele de fond de rulment lichiditate sau fond de rulment financiar „FRF” și poate fi stabilit
prin două modalități:
1. FR = Capitaluri Permanente – Nevoi permanente (Active imobilizate nete) (3.1.3)
Active Imobilizate (nete) Capitaluri permanente:
50
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
– necorporale
– corporale
– financiare – capital propriu
– datorii pe termen lung
-alte elemente de pasiv care au caracter
permanent (mai mult de un an): subvenții
pentru investiții, provizioane
În această abordare fondul de rulment financiar este o parte a capitaluri lor permanente
degajată de etajul superior al bilanțului pentru a acoperi nevoile de finanț are din partea de jos a
bilanțului (a activelor circulante), rămasă după finațarea imobilizărilor.
2. FR = Activ Circulant Net – Datorii mai mici de un an
Activ circulant (net)
+ active circulante (nete)
+ cheltuieli în avansDatorii pe termen scurt
+ datorii pe termen scurt inclusiv credite
bancare curente
+ venituri înregistrate în avans
În această exprimare, fondul de rulment financiar constituie un criteriu de lichiditate și
evidențiază surplusul activelor circulante nete în raport cu datoriile temporare, sau partea
activelor circulante nefinanțată de datoriile pe termen scurt.
Prima modalitate de exprimare este specifică practicii și litera turii de specialitate din
Franța, iar a doua, țărilor anglo-saxone. Indiferent însă de modalitatea de calcul, în logica
financiară nu există decât un singur fond de rulment financiar.
În funcție de mărimea celor două mase bilanțiere din partea de sus a bilanțului financiar,
pot fi puse în evidență următoarele trei situații:
– FRF > 0 , Capitaluri permanente > Activ imobilizat net
Un fond de rulment financiar pozitiv indică faptul că, capitalurile perma nente finanțează
o parte din activele circulante, după finanțarea integrală a imobiliză rilor nete. Această situație
pune în evidență fondul de rulment financiar ca expresie a realizării a ec hilibrului financiar pe
termen lung și a contribuției acestuia la înfăptuirea echilibrului financiar pe termen scurt.
– FRF < 0 , Capitaluri permanente < Activ imobilizat net
Valoarea negativă a FRF reflectă insuficiența resurselor permanente și alocarea unei părți
din resursele temporare pentru finanțarea unor nevoi permanente, contrar principiul ui de
finanțare: nevoilor permanente li se alocă resurse permanente. Această situație generează un
dezechilibru financiar, care trebuie analizat în funcție de specificul activității desfășurate de
51
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
întreprinderea respectivă. Dezechilibrul poate fi considerat o situație periculoasă, alarmantă în
cazul întreprinderilor cu profil industrial, fiind o situație permisă între prinderilor cu activitate
comercială, pentru care datoriile față de furnizorii de mărfuri pot fi asimi late resurselor
permanente.
– FRF = 0, Capitaluri permanente = Activ imobilizat net
Această situație mai puțin probabilă, implică o armonizare totală a structurii resurselor cu
necesitățile de alocare a acestora.
Analiza va urmări pe lângă dinamica fondului de rulment și dinamica eleme ntelor din
structura acestuia:
creșteri/reduceri ale capitalului propriu;
creșteri/reduceri ale datoriilor pe termen lung;
creșteri/reduceri ale activelor imobilizate.
Pornind de la a doua modalitate de calcul a fondului de rulment financiar, pe baza eleme ntelor
din partea de jos a bilanțului, pot fi evidențiate de asemenea trei situații:
– FRF > 0 , Activ circulant net > Datorii pe termen scurt
Această situație reflectă o perspectivă favorabilă întreprinderii sub aspectul lichidității
sale.
– FRF < 0, Activ circulant net < Datorii pe termen scurt
Situația în care activele circulante transformabile în lichidită ți sunt insuficiente pentru
rambursarea datoriilor pe termen scurt și reflectă, cel puțin la prima vedere, o stare de
dezechilibru, o situație nefavorabilă sub aspectul solvabilității. Da că scadența medie a activelor
circulante este mai apropiată decât a datoriilor pe termen scurt, e chilibrul financiar poate fi
asigurat și în condițiile unui FRF negativ. Acesta este cazul înt reprinderilor cu activitate
comercială.
– FRF = 0, Activ circulant net = Datorii pe termen scurt
În această situație, cel mai puțin probabilă, activele circulante acoperă „ strict” datoriile pe
termen scurt, fără posibilitatea degajării unui excedent de lichiditate.
Se constată că ambele modalități de stabilire a fondului de rulment pun în evidență două
aspecte diferite dar complementare ale aceluiași indicator.
Fondul de rulment financiar poate fi analizat, în continuare, în funcție de structura
capitalurilor permanente, analiză care pune în evidență gradul în care e chilibrul financiar se
asigură prin capitalurile proprii. Indicatorul care relevă acest grad de autonom ie financiară, sau
de libertate în luarea deciziilor de investiții privind dezvoltarea întreprinderii, este fondul de
52
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
rulment propriu , adică excedentul capitalurilor proprii în raport cu imobilizările nete , determinat
conform relației:
FR propriu = CAPITALURI PROPRII – IMOBILIZĂRI NETE (3.1.4)
Un fond de rulment propriu negativ nu trebuie interpretat ca fiind o situați e nefavorabilă,
cel puțin pe termen scurt, ci doar un potențial semnal de alarmă pentru viitor.
Rezultatul negativ al următoarei relații de calcul, denumit fond de rulment împrumutat ,
reflectă măsura îndatorării pe termen lung, pentru finanțarea nevoilor pe termen scurt:
FR împrumutat = FR – FR propriu (3.1.5)
Dacă avem în vedere structura de finanțare a fondului de rulment financiar, cons tatăm că
existența acestuia (FR pozitiv) nu exprimă întotdeauna o situație de echili bru financiar în condiții
de autonomie financiară (FR propriu – poate fi negativ), întrucât fondul de rulment financiar
poate fi constituit integral pe seama împrumuturilor pe termen lung (FR î mprumutat – pozitiv),
iar marja de siguranță pe care acesta o asigură pentru finanțarea nevoil or temporare protejează
întreprinderea de riscul insolvabilității numai până la scadența acestor datorii nu și în
perspectivă.
Practica economică consideră că pentru societățile cu profil industrial , fondul de rulment
ar trebui să reprezinte 1/3 din mărimea cifrei de afaceri.
Nevoia de fond de rulment (NFR) . Pornind de la un anumit echilibru care trebuie să
existe între nevoile temporare și resursele temporare, bilanțul patrimoni al pune în evidență un alt
indicator de echilibru financiar denumit nevoia de fond de rulment (NFR), ca indicator privind
necesarul de finanțare a activului circulant.
Acest indicator arată mărimea activelor curente (mai puțin disponibil itățile) ce trebuie
finanțate din fondul de rulment, permițând urmărirea echilibrului curent prin com pararea
necesarului de finanțare a ciclului de exploatare cu datoriile aferente e xploatării(fără credite de
trezorerie), fiind legat de decalajul între încasări și plăți. Cu a lte cuvinte, necesarul de fond de
rulment exprimă un decalaj între fluxuri și se determină ca diferență înt re utilizări și resurse,
diferență ce corespunde acelei părți necesare pentru ciclul de exploatare care nu a fost finanțată
de resursele generate de acest ciclu și trebuie acoperită de finanțări comp lementare.
NFR = Nevoi temporare – Resurse temporare (3.1.6)
Nevoi temporare Resurse temporare
53
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
+ active circulante
+active de regularizare
– exclusiv activele de trezorerie:
– disponibilitățile bănești (casă, conturi la
bănci, avansuri de trezorerie, cecuri de încasat,
alte valori)
– investiții pe termen scurt(acțiuni,
obligațiuni, efecte de încasat, alte investiții pe
termen scurt)+datorii curente, pe termen scurt
+ pasive de regularizare
– exclusiv pasivele de trezorerie(credite
bancare pe termen scurt)
Dacă nevoia de fond de rulment este pozitivă (NFR > 0) , semnificația este că există un
surplus de nevoi temporare în raport cu resursele temporare posibile de mobili zat. Valoarea
pozitivă a NFR reprezintă o situație normală în activitatea unei întreprinderi dacă provine din
expansiunea activității, consecință a unei politici active de invest iții (ce determină prin creșterea
volumului de activitate valori mari ale stocurilor și creanțelor, dar c u o rotație rapidă). În caz
contrar, nevoia de fond de rulment poate evidenția un decalaj nefavorabil între l ichiditatea
stocurilor și creanțelor, pe de o parte, și exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de altă parte,
respectiv încetinirea încasărilor și urgentarea plăților.
Valoarea sa negativă (NFR < 0) evidențiază surplusul resurselor temporare în raport cu
nevoile corespunzătoare de capitaluri circulante, sau necesități tempora re mai mici decât sursele
temporare posibile de mobilizat.
Asemenea situație poate fi apreciată favorabil, dacă este rezultat ul accelerării rotației
activelor circulante și al angajării, concomitent, de datorii în condi ții avantajoase pentru
întreprindere (cu scadențe mai mari), adică s-au urgentat încasările și s-au relaxat plăț ile.
Acesta este un caz frecvent întâlnit la întreprinderile cu activit ate comercială, datorită
creditelor – furnizor mult mai mari decât creditele – client.
În caz contrar, nevoia de fond de rulment negativă evidențiază o situație nefavorabilă,
datorată unor întreruperi temporare în aprovizionarea și reînnoirea stocurilor sau în activitatea de
producție ori a unor situații de nerespectare a termenelor de stingere a datoriilor pe termen sc urt.
Trezoreria netă (TN) . În cadrul analizei patrimoniale, diferența dintre fondul de rulment
financiar și nevoia de fond de rulment reprezintă trezoreria netă (TN).
1. TN = Fond de rulment – Nevoia de fond de rulment (3.1.7)
2. TN = Active de trezorerie – Pasive de trezorerie (3.1.8)
Active de trezorerie: disponibilități (casă, conturi bancare), valori mobiliare de plasament.
54
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Pasive de trezorerie: credite pe termen scurt (linii de finanțare deschise), soldurile
creditoare al conturilor la bănci.
TN > 0; Trezoreria netă pozitivă este rezultatul întregului echilibru financiar al
întreprinderii, expresie a existenței unui excedent de disponibilități rezult at din evoluția
operațiunilor de încasări și plăți derulate în întreprindere în cursul exerc ițiului financiar, fără ca
maximizarea acesteia să constituie obiectiv al managementului financiar.
Dacă trezoreria netă este pozitivă, atunci excedentul de finanțare, expre sia cea mai
concludentă a desfășurării unei activități eficiente, se va regăsi sub forma disponibilităților
bănești în conturi bancare și în casă. Înregistrarea unei trezorerii nete pozitive în cadrul mai
multor exerciții succesive evidențiază o rentabilitate economică ri dicată și posibilitatea plasării
rentabile a disponibilităților bănești pentru întărirea poziției întreprinderii pe piață.
TN < 0; Trezoreria netă negativă semnifică un dezechilibru financiar, un deficit monetar
acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Această situa ție evidențiază dependența
întreprinderii de resursele financiare externe și astfel se limitează autonomia financiară a
întreprinderii pe termen scurt. Această dependență financiară nu trebuie să fie interpretată
implicit ca o stare de insolvabilitate.
Echivalența între fondul de rulment financiar și nevoia de fond de rulment corespunde
unei situații în care echilibrul trezorerie este perfect asigurat, fără excedent sau fără de ficit.
Aceasta înseamnă că fondul de rulment financiar permite finanțarea integra lă a nevoii de
fond de rulment, și atunci întreprinderea poate evita dependența sa față de resursele de trezoreri e.
Evoluția trezoreriei nete cere prudență în interpretare deoarece nivelul să u înregistrat la
un moment dat (pozitiv sau negativ), nu are relevanță deoarece nivelul să u fluctuează
semnificativ la intervale foarte scurte de timp ceea ce face ca interesul analiștilor să se orienteze
către analiza în dinamică într-o succesiune de perioade de timp.
În continuare autorul v-a analiza fondul de rulment net prin metoda bilanțieră. În baza
formulei de calcul fiind:
Fondul de rulment net = Capitalul propriu + Datorii pe TL – Active pe TL (3.1.9)
Analiza factorială a fondului de rulment net prin metoda balan țieră la Editura
„Universul” ÎS
55
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Tabelul 3.1.4
Indicatori Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Abaterea absolută Influien ța factorilor,+/-
1 2 3 4 5 6 7 8
1.Capitalul
propriu, mii lei70 021,00 111 084,00 110 075,00 +41 063,00 -1 009,00 +41 063,00 -1 009,00
2.Datorii pe
termen lung, mii
lei28 942,00 11 921,00 8 676,00 -17 021,00 -3 245,00 -17 021,00 -3 245,00
3.Active pe
termen lung, mii
lei87 743,00 109 855,00 106 550,00 +22 112,00 -3 305,00 -22 112,00 +3 305,00
4.Fondul de
rulment net, mii
lei (ind.1+ind.2 –
ind.3)11 220,00 13 150,00 12 201,00 +1 930,00 -949,00 * *
Sursa: Bilanțul contabil al institu ției de stat Editura „Universul” ÎS pentru anii 2012-2014
Conform calculelor efectuate în tabelul 3.1.4 autorul constată faptul că fondul de rulment
net în anul 2013 s-a majorat cu 1 930,00 mii lei, această majorare a fost asigurată de majorarea
semnificativă a capitalului propriu cu 41 063,00 mii lei, deasemenea c reșterea activelor pe
termen lung cu 22 112,00 mii lei, dat fiind faptul că activele au o influen ță invers propor țională
asupra factorului rezultativ.
Iar în anul 2014 fondul de rulment înregistrează o mic șorare în mărime de 949,00 mii lei,
datorită diminuării capitalului propriu cu 1 009,00 mii lei, deasemenea c u o influență direct
proporțională sunt și datoriile pe termen lung, acestea a influențat negati v dat fiind faptul că a
suferit o reducere față de anul precedent cu 3 245,00 mii lei. Valoarea ac tivelor a influen țat
invers propor țional pe parcursul anului 2014 cu 3 305,00 mii lei.
3.2 Analiza utilizării prin metoda ratelor a capitalului propriu
Analiza structurii financiare a patrimoniului întreprinderii urmărește reflec tarea
raporturilor dintre elementele patrimoniale și mutațiile care au loc în cadrul resurselor și a
utilizărilor permanente și curente. Metoda utilizată în analiză este metoda „ra tios” – a ratelor.
Ratele de structură financiară se stabilesc ca raport între un post (sa u o grupă de posturi)
de activ sau pasiv și totalul bilanțului, precum și ca raport între diferite componente de activ sau
de pasiv. Deși simplă din punct de vedere tehnic, această metodă furniz ează informații
edificatoare privind situația financiară a firmei, mai ales în ca zul analizelor comparative în timp
și spațiu.
Ratele de structură ale pasivului permit aprecierea structurii financiar e, a politicii
financiare a firmei, prin punerea în evidență a compoziției pasivului, rel evând aspecte privind
stabilitatea și autonomia(independența) financiară a acesteia.
56
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Prin structura financiară a întreprinderii se înțelege raportul existent între finanțările sale
pe termen scurt și finanțările pe termen mijlociu și lung influențâ nd gestiunea financiară a
întreprinderii prin costurile pe care le determină ( costul capitalului) afectându-i rentabilitatea și
determinându-i politicia de investiții.
Structura financiară reflectă deci compoziția capitalurilor întreprinderii.
Alegerea unei anumite structuri financiare reprezintă un aspect important a l politicii
financiare a întreprinderii. Decizia de structură financiară depinde de obiect ivele întreprinderii,
de nivelul rentabilității scontate și de riscurile pe care și le a sumă. În aceiași măsură cu factorii
interni, decizia de structură financiară depinde și de factori externi întrepri nderii, mai ales de
conjunctura economică, adică situația pieței financiare, oscilațiile ratei dobâ nzii, inflația.
a) Rata stabilității financiare (R sf) reflectă legătura dintre capitalul permanent de care
firma dispune în mod stabil (pe o perioadă de cel puțin 1 an) și patrimoniul total.
100 total Pasivpermanent Capitalul sfR
(3.2.1)
Valorile considerate normale sunt între 50% – 66% plasând întreprinderea într- o situație
favorabilă și evidențiază caracterul permanent al finanțării, ceea ce conferă o anumită siguranță
întreprinderii în desfășurarea activităților sale.
b) Rata autonomiei financiare globale (R afg)
Autonomia financiară exprimă aptitudinea întreprinderii de a face față angajam entelor
financiare, măsurându-se cu ajutorul unor rate care exprimă gradul de lichiditate – solvabil itate și
gradul de îndatorare.
) ( 100 total Pasivpropriu Capitalle patrimoniaății solvabilit rata Rafg
(3.2.2)
Ponderea capitalului propriu, respectiv a datoriilor în totalul pasivului di feră de la un caz
la altul, în primul rând, în funcție de politica financiară a firmei res pective, de condițiile concrete
ale fiecărei firme, de eficiența deciziilor financiare și din ac eastă cauză stabilirea unor rate de
referință este greu de stabilit.
În literatura franceză, unii autori recomandă ca satisfăcătoare pentru e chilibrul financiare,
3 1 Rafg4 (0,33 sau 33%).
Prin urmare, existența unui capital propriu egal sau mai mare cu o t reime din pasivul
firmei este o premisă a autonomiei financiare a acesteia. Cu c ât indicatorul ia valori mai mici
4 G. Chareaux, Gestion Financière, Ed. Litec, Paris, 1991
57
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
decât mărimea amintită cu atât întreprinderea se expune riscului de i nsolvabilitate ca urmare a
dependenței prea mari de creditori.
În cadrul ratei autonomiei financiare globale, semnificație deosebită are:
Rata autonomiei financiare la termen permite aprecierea mai precisă prin implicarea
structurii capitalului permanent.
Se poate calcula după relațiile:
1. 100permanent Capitalulpropriu Capitalul AftR
(3.2.3)
Specialiștii apreciază că pentru asigurarea autonomiei financiare capi talul propriu trebuie
să reprezinte cel puțin jumătate din cel permanent. Deci: %501AftR (0,5). Sub această limită
firma se află într-o situație nefavorabilă în ceea ce privește risc ul de insolvabilitate și este
afectată autonomia ei financiară.
2. 100lung și mediu termen pe Datoriipropriu Capital AftR
(3.2.4)
Acest raport exprimă gradul de independență financiară a firmei, independență asi gurată
atunci când capitalul propriu este egal sau mai mare comparativ cu suma obligațiilor la t ermen.
Prin urmare: 1002AftR (1).
În acest caz datoriile mai mari de un an sunt acoperite integral di n capitalurile proprii ca
urmare a unei activități rentabile.
c) Rata de îndatorare globală (R ig) măsoară ponderea datoriilor în patrimoniul firmei și
exprimă gradul de dependență a întreprinderii de resurse financiare provenite de la terți:
1) %50 ;100 total Pasiv totale Datorii ig ig R R (66% după unii autori)
(3.2.5)
Cu cât valoarea acestui indicator este mai îndepărtată de 0,5 (0,66), c u atât crește
autonomia financiară a firmei, riscul de insolvabilitate este mic iar întreprindere a dispune încă de
capacitate de îndatorare.
Des întâlnit în practica financiară este luarea în considerare, în calculul aceluiași
indicator, la numitor, a capitalului propriu, exprimând îndatorarea totală ( pe termen scurt, mediu
și lung ) a întreprinderii în raport cu capitalul propriu (levier financiar) .
2) %200 ;100propriu Capital totale Datorii ig ig R R (3.2.6)
58
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Conform normelor bancare datoriile totale ale întreprinderii nu trebuie să depă șească de
două ori capitalul său propriu. Îndatorarea peste această limită duce la apariția riscului de
insolvabilitate, punînd în evidență o structură financiară inadecvată, care poate duce la î ncetarea
de plăți sau la pierderea controlului de către acționari.
Este perceput ca un indicator de risc financiar ca urmare a faptului că remunerarea
creditorilor este prioritară și fixă în timp ce rezultatul net și lichiditatea î ntreprinderii fluctuează.
O semnificație deosebită în cadrul ratei de îndatorare globală are rata de îndatorare la
termen (Rit) care se calculează prin raportarea obligațiilor (datoriilor) pe termen mediu și lung fie
la capitalul permanent:
1) 100permanent Capitallung și mediu termen pe Datorii itR , ) 5 , 0 %(50îtR
(3.2.7)
fie la capitalul propriu
2) 100propriu Capitalullung și mediu termen pe Datorii itR , %)100( 1 maxîtR
(3.2.8)
Rata de îndatorare, indiferent de forma sa de calcul, caracterizează de pendența
(independența) financiară a firmei și gradul de risc al politicii sale financiare.
În privința unor structuri structuri financiare ideale sau acceptabile exis tă câteva principii
esențiale, pornind de la faptul că sursele de finanțare trebuie adaptate naturii activelor pe care le
finanțează:5
– activele stabile (ciclice sau aciclice) nu trebuie să fie finanțate din datorii pe termen
scurt (de trezorerie); numai activele ocazionale (nestabile) pot fi finanț ate tranzitoriu din
asemenea datorii.
– finanțarea activelor stabile prin îndatorarea pe termen mediu și l ung este admisă cu
condiția ca aceasta să nu reprezinte mai mult de 50% din capitalur ile permanente și să poată fi
rambursată progresiv prin autofinanțare până întreprinderea ajunge la autonomie financ iară
(finanțarea din capitaluri proprii)
Criteriul rentabilității în alegerea structurii capitalului propriu
Atât capitalul propriu cât și capitalul împrumutat comportă costuri. C apitalul propriu
costă dividende, capitalul împrumutat costă dobânzi. Diferența fundamentală dintre costul
capitalului propriu și cel al capitalului împrumutat rezidă în faptul că fondurile proprii nu sunt
remunerate decât în cazul în care întreprinderea obține profit în timp c e capitalul împrumutat
trebuie remunerat, oricare ar fi rezultatele financiare ale întreprinderii.
5 Silvia Petrescu, Op. Cit ., pg. 94-95;
59
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
O întreprindere puternic îndatorată va avea sistematic cheltuieli financi are mari ceea ce-i
afectează profitabilitatea și-i micșorează posibilitățile de autofinanțare.
Prin urmare, întreprinderea respectivă va trebui să recurgă la noi credite pent ru a-și
acoperi nevoile de finanțare care la rândul lor vor contribui la creșterea che ltuielilor financiare.
Dacă întreprinderea e rentabilă, adică dacă rata rentabilității e m ai mare decât rata dobânzii, se
poate și e de dorit, apelarea la credite în opoziție cu alternativa de a aștepta să se formeze treptat
fonduri proprii pentru finanțarea unui proiect.
Efectul de îndatorare se obține comparând rentabilitatea economică a între prinderii cu
costul capitalului împrumutat.
Există 2 situații:
a) dacă rentabilitatea economică > rata dobânzii rezultă un efect de îndatorare pozitiv
(favorabil);
b) dacă rentabilitatea economică < rata dobânzii rezultă un efect de îndatorare negativ
(nefavorabil).
Dacă presupunem ca rentabilitatea economică e de 16% pe an iar rata dobanzii e de 12%
pe an, întreprinderea e interesată să se finanțeze prin credit deoarece realizează un profit de 4%
asupra capitalului împrumutat.
Determinarea structurii financiare a firmei implică studierea influenței a două variabile
principale: gradul de risc și rata de rentabilitate . Utilizarea unei ponderi mari a capitalului
împrumutat crește gradul de risc al firmei, dar previziunea unei rate de re ntabilitate mai mare
duce la creșterea profiturilor viitoare. Și invers renunțarea la împrumuturi fac e ca firma să aibă
un grad de risc minim, însă în acest caz se vor pierde profituri importa nte, datorită limitării
volumului afacerii și astfel nu se vor realiza obiectivele principale ale gestiunii financiare –
maximizarea valorii firmei.
În scopul efectuări analizei structurale și utilizării a pasivului prin metoda coeficien ților
la institu ției de stat Editura „Universul” ÎS autorul v-a reprezenta calculele în tabelul următor:
60
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Analiza coeficien ților structurii surselor de finan țare
Tabelul 3.2.1
Denumirea coeficientului Formula Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
1 2 3 4 5
1.Coeficientul de autonomie Ca=CP/TP 0,68 0,86 0,88
2.Coeficientul de atragere a
surselor împrumutate Csf=TD/TP 0,310,14 0,12
3.Coeficientul corela ției între
sursele împrumutate și
proprii Cîmpf=TD/CP 0,450,16 0,14
4.Rata solvabilită ții generale Rs=TP/TD3,217,32 8,05
5. Rata generală de acoperire
a capitalului propriu Racp=TP/CP1,45 1,16 1,14
Sursa: Bilanțul contabil al institu ției de stat Editura „Universul” ÎS pentru anii 2012-2014
Conform calculelor efectuate se observă o dinamică relativă a coeficie nților de structură
a surselor de finan țare. Coeficientul de autonomie ce caracterizează raportul dintre capita lul
propriu și pasivele totale cre ște de la o perioadă de gestiune la alta cu 0,18 și respectiv cu 0,02,
aceasta datorită majorării capitalului propriu. Coeficientul opus acestui a este cel de atragere a
surselor împrumutate care înregistrează o diminuare de la un an la al tul, dat fiind faptului
creșterii valorii capitalului propriu întro măsură mult mai mare decît cea a datoriilor, sau
scăderea datoriilor totale, acest rezultat este unul benefic pentru a ctivitatea economică a
întreprinderii de stat. Coeficientul corela ției între sursele de finan țare împrumutate și cele
proprii deasemenea înregistrează o diminuare în cre ștere în cei trei ani de raporatare de la 0,45 în
anul 2012 la 0,14 la sfîr șitul anului 2014.
Rata solvabilită ții generale ce exprimă raportul dintre pasivele totale la datorii totale arată
o creștere din 2012 pînă la sfîr șitul perioadei de gestiune 2014 cu 4,84 asigurată de majorarea
aceluia și factor care este sursele proprii de finan țare. O diminuare continuă indică și rata
generală de acoperire a capitalului propriu care semnifică rela ția dintre pasivele totale și
capitalul propriu, această diminuare de 0,29 în 2013 și respectiv 0,02 în 2014 exprimă faptul că
înstituția de stat Editura „Universul” ÎS nu are nevoie de resurse financiare îm prumutate pentru
acoperirea surselor proprii.
Toți indicatorii specifica ți indică o situa ție îmbucurătoare pentru entitatea analizată dat
fiind faptul că rezultatul acestora depinde de valoarea capitalului propriu c are timp de 3 perioade
de gestiune a crescut semnificativ.
Sistemul de factori care acționează asupra structurii patrimoniale a firmei est e alcătuit din:
61
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
1. Factorii legați de natura activității (intensitatea capitalizării, durata de viață a
imobilizărilor, viteza de depreciere a acestora) se reflectă în s tructura activelor, în primul rând în
ponderea imobilizărilor corporale. Acestea au o pondere ridicată în ramuri le industriei grele, în
cele care solicită o infrastructură importantă și echipamente costis itoare (în industria turismului).
Durata procesului de producție, dependentă de asemenea de natura activității , acționează asupra
mărimii, respectiv a ponderii stocurilor în totalul activelor (activi tățile cu ciclu de exploatare
lung înregistrează, de regulă, o pondere ridicată a stocurilor, mai ales a celor de producție
neterminată).
2. Natura relațiilor cu partenerii externi. Practicile acestora în materie de livrări,
condițiile de plată pe care le aplică de obicei influențează asupra ponde rii stocurilor și creditului
furnizori. Astfel, o firmă care beneficiază de un raport favorabil de forțe în raport cu furnizorii
săi ar putea obține o reducere relativă a stocurilor, prin fracționarea li vrărilor și corelarea cu
fluctuația nevoilor. De asemeni, în funcție de relațiile firmei cu partenerii situați în “amonte”,
firma poate beneficia de termene de plată favorabile, discounturi, sau dimpot rivă poate fi
obligată să accepte condițiile impuse de aceștia. Relațiile c u clienții și alți parteneri situați “în
aval” influențează într-o manieră asemănătoare asupra ponderii creanțelor.
3. Mărimea firmei, ca factor de influență, se reflectă atât în structura financiară câ t și în
structura activelor. Astfel, rata de îndatorare crește o dată cu creș terea dimensiunii firmei în
sectorul industrial, construcții de locuințe, agricultură, chiar și turism , această relație fiind puțin
pregnantă în comerțul cu amănuntul, cu ridicata, în alimentația publică.
Din analize statistice rezultă că întreprinderile mici sunt mai prudente, au mai multe
fonduri proprii și mai puține surse externe de finanțare, iar în cadrul surselor externe au mai
multe surse pe termen scurt, comparativ cu marile companii. Mărime a firmei influențează și
asupra structurii activelor, atât imobilizate, cât și activelor circulante, care cresc odată cu
dimensiunea firmei.
4. Opțiunile tactice și strategice ale firmei respective , au o mare influență asupra
structurii financiare a firmei, analiza financiară evidențiind aspecte le privind nevoile de
finanțare, capacitatea de finanțare, situația trezoreriei etc.
5. Factorii conjuncturali (economici, sociali, juridici, legisl ativi) , a căror acțiune este
orientată preponderent asupra activelor circulante. Astfel, o reducere tempora ră a activității,
generată de factori conjuncturali sau sezonieri se va reflecta într-o cre ștere a stocurilor. Evoluția
favorabilă a costurilor de aprovizionare pe piață poate să conducă la un suprast ocaj tranzitoriu,
după cum o diminuare a ratei dobânzilor pe piața creditelor poate conduce la creșterea ponderii
datoriilor în totalul pasivului cu modificări corespunzătoare în activ.
62
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
În analiza ratelor de structură ale pasivului la întreprinderea de stat Editura „Universul”
ÎS avem următoarele informații:
Analiza ratelor de structură a pasivelor la Editura „Universul” ÎS
Tabelul 3.2.2
Denumirea coeficientului Formula Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
1 2 3 4 5
1.Rata stabilit ții financiare Kp/Pt*100 68,79 54,42 55,71
2.Rata autonomiei financiare
globale DTS/Pt*1002,76 4,39 5,51
3.Rata autonomiei financiare la
termenKpr/Kp*100; Kpr/
DTL*100100,02;
241,94158,67;
931,83157,23;
1268,73
4.Rata de îndatorare globală D/Pt*100 31,2 13,66 12,42
5. Rata de îndatorare la termenDTL/KP*100;
DTL/Kpr*10041,34;
41,3317,03;
10,7312,39;
7,88
Sursa: Bilanțul contabil al institu ției de stat Editura „Universul” ÎS pentru anii 2012-2014
unde: KP – capital permanent;
Pt – pasiv total;
Kpr – capital propriu;
DTS – datorii pe termen scurt;
DTL – datorii pe termen lung;
D – datorii totale.
Editura „Universul” ÎS înregistrează o stabilitate financiară ridicată în 2012 de 68,79 %,
dar care s-a degradat sensibil în 2013 fiind de 54,42 % și a crescut nesemnficativ în 2014
înregistrînd 55,71 %, deși se menține încă la cote înalte. Dispune de a utonomie financiară,
capitalul propriu reprezentând în 2012 întreaga valoare a patrimoniului dar ac eastă situație nu
este stabilă deoarece, ca urmare a scăderii datoriilor și prin ace asta a gradului de îndatorare atât
global (+2,75%), cât și la termen rata autonomiei financiare se majorează în 2014, la 157,23 %
depășind cu multe limita admisă (1/3 din pasiv).
Deși aspectele privind structura pasivului său sunt pozitive, această ameliorare în 2014
față de 2012 constituie un semnal de alarmă pozitivă, impunând o revizuire , eventual o
reorientare a politicii financiare pentru perioada următoare.
Interpretarea poate fi subiectivă, cel puțin trei elemente pot sta la baza unei astfel de
situații:
1. finanțarea din credite cu dobândă bonificată a unor proiecte de investiții sau activități;
63
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
2. nivelul de dobândă practicat de instituțiile financiare favorabil unor finanțări din această
sursă;
3. situații interne favorabile sau nefavorabile, care solicită acoperirea din credite sau
împrumuturi.
Lichiditatea semnifică posibilitatea de a transforma elemente de activ în bani, iar
solvabilitatea măsoară capacitatea firmei de a-și onora la termen obligațiile de plată. Pe baza
faptului că activele circulante conțin trei elemente (stocuri, crea nțe și disponibilități bănești
inclusiv investiții financiare pe termen scurt) se pot construi trei rate de lichiditat e patrimonială:
1. Lichiditatea generală (Lg) reprezintă raportul dintre activele circulante și datoriile
financiare pe termen scurt și se calculează după relația:
Active circulanteLgDTS practic Active curente
Pasive curente (3.2.9)
unde:
DTS – disponibilități financiare pe termen scurt;
Dacă 1Lg, atunci există o garanție fără probleme a obligațiilor curente; litera tura de specialitate
apreciază ca normal raportul 2/1, respectiv Lg = 2;
Însă dacă 1Lg, atunci înseamnă că activele circulante nu asigură lichiditățile necesare stingerii
datoriilor pe termen scurt, practic firma se află într-o situație financiară critică;
2.Lichiditatea curentă sau intermediară (Lc) este întâlnită și sub denumirea de rata testului
acid și se calculează după relația:
( )Disponibilități Valori încasabile pe termen scurtLcDTS Pasive curente (3.2.10)
sau Active circulante StocuriLcDTS (3.2.11)
Aceasta se apreciază ca o rată bună chiar dacă ideal se conside ră că valoarea coeficientului să fie
egală cu 1 ceea ce ar echivala cu faptul că fondul de rulment acoperă în întregime stocurile.
Altfel spus la nici o parte a acestora nu concură datoriile pe termen scurt.
3.Lichiditatea la vedere (imediată) (Lv) , numită și capacitate de plată, reflectă capacitatea
firmei de a achita datoriile exigibile imediat, pe baza disponibilită ților bănești (inclusiv a
titlurilor de valoare):
Disponibilități bănești inclusiv investiții pe termen scurtLvDatorii exigibile imediat (3.2.12)
64
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
În condițiile economiei na ționale când titlurile de credit (cambia și biletul la ordin) nu au o
extensie deplină ca în țările cu o economie de piață funcțională a ceastă rată este utilă, iar nivelul
normal al ei este considerat a fi între 0,2 și 0,3.
Astfel ratele privind lichiditatea activită ții întreprinderii analizate în baza rapoartelor
financiare sunt calculate și prezentate în următorul tabel:
Analiza ratelor de lichiditate la Editura „Universul” ÎS
Tabelul 3.2.3
Denumirea
coeficientuluiFormula de
calculCalculul lichidită ții
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
1 2 3 4 5
1. Lichiditatea
generalăActive
curente/
Datorii pe
termen scurt14 029 / 2 810 =
4,9918 800 / 5 649 =
3,3319 128 / 6 927 =
2,76
2. Lichiditatea
intermediară(MB+ Inv.
pe termen
scurt+
Creanțe pe
termen
scurt)/DTS(777+0+8 099) / 2
810 = 3,16 (479+0+8 603) / 5
649 = 1,61(458+0+8 994) / 6
927 = 1,36
3. Lichiditatea
imediatăMijloace
bănești /
Datorii pe
termen scurt777 / 2 810 = 0,28 479 / 5 649 = 0,08 458 / 6 927 = 0,07
4. Solvabilitatea
generalăActive
totale/Datorii
totale101 773 / 31 752 =
3,21128 655 / 17 570 =
7,32125 677 / 15 603 =
8,05
5. Solvabilitatea
patrimonialăCapital
permanent /
Capital total70 009 / 70 021 =
0,9970 009 / 111 084 =
0,6370 009 / 110 075 =
0,64
Sursa: Bilanțul contabil al institu ției de stat Editura „Universul” ÎS pentru anii 2012-2014
Conform calculelor efectuate s-a constat că cea mai înaltă lichidi tate la institu ția de stat
Editura „Universul” ÎS este lichiditatea generală, adică raportul dintre activele curente și sursele
de finanțare curente, însă se observă o diminuare la sfîrșitul anului 2013 a acestei lichidități cu
1,66, iar la sfîr șit de 2014 cu 0,57. Lichiditatea intermediară se degradează vizibil atî t în 2013,
cît și la sfîrșitul perioadei de gestiune 2014 înregistrînd 1,36, dar nu sub nivelul de 1, ceea ce
este caz critic. Iar lichiditatea imediată posedă cel mai j os grad de lichiditate datorită
mijloacelor înalte posedate de entitate și datoriilor pe termen scurt cu o valoare mult mai mică,
65
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
însă și cea din urmă lichiditate s-a diminuat cu 0,21, datorită creșt erii mijloacelor bănești și
lichidarea datoriilor pe termen scurt.
Solvabilitatea generală se majorează de la o perioadă de gestiune la alta înregistrînd în
anul 2012 o valoare de 3,21, iar în anul 2014 fiind de 8,05, ceea ce înseamnă că s-a modificat cu
4,84. Iar solvabilitatea patrimonială s-a modificat în sens invers mic șorîndu-se de la 0,99 la
0,63, apoi a crescut doar cu 0,01, astfel la sfîr șitul anului 2014 este de 0,64. Aceasta deduce
faptul că capitalul permanent nu- și modifică valoarea în raport cu capitalul propriu.
4. Solvabilitatea generală (Sg) se determină astfel:
Active totaleSgDatorii totale (3.2.13)
Acest indicator măsoară securitatea de care se bucură firma față de bancă și de creditori; se
consideră o situație normală atunci când activele totale sunt de două ori mai mari decât datoriile
totale.
5. Solvabilitatea patrimonială numită și autonomia financiară:
Capital propriuSpCapital total (3.2.14)
Nivelul minim al acestei rate se consideră a fi 30%, iar cel normal 50%.
Pentru a obține o informație în dinamică cu privire la lichiditate se impune calcularea
acesteia pe baza mai multor bilanțuri succesive, creîndu-se astfel posibilitatea exprimării unei
tendințe.
Informațiile obținute prin calculul acestor indicatori nu pot explica însă contribuția
diverselor activități desfășurate de către întreprindere la obținerea li chidității ceea ce face
necesară aprofundarea studiului asupra componentelor necesarului de fond de rulment și a
relațiilor întreprinderii cu terții. Se are în vedere faptul că terț ii influențează direct trezoreria,
întreprinderea fiind preocupată să-și optimizeze stocurile, să accelerez e încasarea creanțelor prin
scurtarea termenului de decontare cu clienții și, în același tim p, să amâne plata furnizorilor, prin
prelungirea termenelor de plată acordate de aceștia. Derivă de aici o serie de indicatori cunoscuți
în literatura de specialitate sub numele de rate de rotație sau rate de gestiune care pot fi
considerați ca și parametri de lichiditate.
66
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
3.3 Analiza factorială a rentabilită ții capitalului propriu
Rentabilitatea poate fi definită ca fiind capacitatea unei întreprinderi de a obține profi t
prin utilizarea factorilor de producție și a capitalurilor indiferent de proveniența acestora.
Rentabilitatea depinde atât de activitatea firmei (volumul desfacerii , calitatea ofertei,
nivelul costului unitar, activitatea de marketing, managementul propriu) câ t și de factori exogeni
(nivelul prețurilor pe piață, mărimea și dinamica cererii, preferințele consumatorilor, intensitatea
concurenței). Eficiența economică este o categorie economică mai cupri nzătoare decât
rentabilitatea. Pentru exprimarea rentabilității se utilizează două categorii de indicatori: profitul
și ratele de rentabilitate.
Mărimea absolută a rentabilității este reflectată de profit, iar gradul în care capitalul sau
utilizarea resurselor întreprinderii aduc profit, este reflectat în rata rentabilității (indicator al
mărimii relative a rentabilității).
Rentabilitatea capitalurilor investite de acționari reprezintă profitul obținut raportat la
capitalurile investite de aceștia și este de fapt rata rentabilității financiare. Relația de calcul este:
(3.3.1)
Capitalul propriu includ capitalul social, prime legate de capital, rezerve din re evaluare,
rezerve, rezultatul reportat, rezultatul exercițiului. Rezultatul report at reprezintă profitul
nedistribuit adică câștigurile nedistribuite ale unei companii (venitul net pentru perioadele
anterioare cu excepția dividendelor atât numerar cât și acțiuni care au fost declarate .
Capitalul investit de acționari ar trebui să includă pe lângă capitalul propriu și unele
provizioane reglementate (pentru litigii, garanții acordate clienților, res tructurări), întrucât aceste
fonduri vor micșora, prin trecerea lor pe cheltuieli, rezultatul net. Relația de calcul ar fi:
Capital investit de ac ționari = Capital propriu + Provizioane reglementate (3.3.2)
În situația în care nu se fac aceste corecții, rata rentabilit ății capitalurilor investite de
acționari va fi supraevaluată.
Dacă capitalurile proprii au valori diferite la începutul și sfârșitul anului financiar, este
indicat să se ia în calcul la stabilirea rentabilității capi talurilor invertite, media aritmetică a
capitalurilor proprii.
67
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Rata rentabilității capitalurilor investite de acționari trebuie c omparată cu alți indicatori
pentru a stabili dacă proprietarii pot fi mulțumiți de rezultatele obținut e de întreprindere. Astfel
de indicatori pot fi rata de dobândă la depozitele bancare, care este o ra tă fără risc, față de
investițiile de capital care prezintă riscuri mult mai mari.
Valoarea de piață a rentabilității financiare a firmei se stabilește ca raport între profitul
net (remunerarea acționarilor) și valoarea de piață a capitalurilor proprii (capitalizarea bursieră a
societății comerciale), conform relației:
(3.3.3)
Rata de rentabilitate a capitalurilor investite de creditori (Rrcic) reprezintă raportul
dintre sumele plătite creditorilor și împrumuturile (datoriile financiare) luate de la aceștia.
Datoriile financiare cuprind doar creditele cu scadență mai mare de un an contractate de la bănci
sau de la alte instituții financiare.
Acest raport reprezintă rata de dobândă medie plătită de firmă la credite le contractate.
Cheltuielile cu dobânzile sunt deductibile din punct de vedere fiscal dac ă gradul de îndatorare
este mai mic de valoarea 3. Impozitul plătit de întreprindere se va dim inua cu raportul dintre
cheltuielile deductibile și cota de impozit pe profit (12%).
În aceste condiții, costul capitalurilor împrumutate (Ccî) va fi dat de relația:
(3.3.4)
unde: Ccî – costul capitalurilor împrumutate;
ᵞ – cota de impozit pe profit;
ᵞ x Cheltuieli deductibile cu dobânzile = economia de impozit obținută de firmă.
Analiza factorială a rentabilității este cunoscut în literatura de specialitate ca sistemul de rate Du
Pont. Ea presupune descompunerea ratelor de rentabilitate în factorii de influență ai acestora .
Ratele de rentabilitate sunt cele mai cunoscute și utilizate î n practică. Aceste rate caută să
reflecte cât mai fidel eficiența cu care firma își utilizează activele și gestionează oportunitățile
sale.
68
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
a) Rata profitului (Rp) se determină folosind formula:
(3.3.5)
O reducere a prețului de vânzare, în principiu, va determina o creștere a volumului
vânzărilor, dar va reduce marja de câștig unitar. Cu toate acestea, profitul total poate să crească
sau să scadă, iar o marjă unitară de câștig nu este în mod necesar un lucru rău. Ratele profitului
pot să fie diferite de la o industrie la alta. În cazul vânzărilor c u amănuntul există o rată a
profitului de 4%. În schimb, rata profitului în industria farmaceutică este între 15% și 20%.
b) Rata rentabilității economice (Rec) se poate calcula folosind relația:
(3.3.6)
Pentru o mai bună gestiune a activității întreprinderii, rata rentabili tății economice se
poate descompune în mai multe rapoarte pentru a vedea influența fiecărui fac tor. Astfel, această
rată se poate descompune în două modele de analiză factorială:
(3.3.7)
Primul raport RE/CA reprezintă marja din exploatare realizată de întrepri ndere, fiind
influențată de mărimea cheltuielilor de exploatare. O bună gestiune est e atunci când valoarea
acestui raport este cât mai mare.
Al doilea raport CA/NFR reprezintă rata de rotație a NFR în cifra de afaceri și reflectă de
câte ori poate fi acoperit necesarul de fond de rulment prin cifra de afaceri . O bună gestiune se
reflectă prin o valoarea scăzută a acestui indicator.
Ultimul termen al relației (NFR/AE) este o rată de structură a activului economic și
depinde de caracteristicile activităților realizate de întreprindere. Acest raport înregistrează
efectele gestiunii celui de-al doilea factor.
În terminologia engleză, rata rentabilității economice are 3 variante : ROA (rata
rentabilității economice), ROIC (rata de rentabilitate a capitalulu i investit) sau RONA ( rata de
rentabilitate a activelor nete).
69
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
(3.3.8)
unde: EBIT – rezultatul din exploatare ( Earning Before Interest and Taxes) ;
ᵞ – cota de impozit pe profit;
CPR – capitaluri proprii;
DAT FIN – datorii financiare;
CPR + DAT FIN – Activ economic (AE).
c) Rata rentabilității financiare este o măsură a modului în care acționarii sunt mulțumiți de
investițiile făcute în firmă. ROE se determină conform relației:
RFIN = ROE = CPRPN (3.3.9)
ROE =
CPRDAT) – (1 R – ROIC ROICCPR) – (1 dobanzi) – (EBIT FIN
DOB (3.3.10)
Dacă comparăm rata rentabilității financiare (ROE) cu rata rentabil ității economice
(ROIC), constatăm că ROE este mai mare decât ROIC în situația în care rentabilitatea capitalului
utilizat este mai mare decât costul resurselor atrase (rata dobânzii).
De asemenea, economiile fiscale datorate îndatorării influențează rat a rentabilității
economice, conform relației:
REC (firmă îndatorată) = R EC (firmă neîndatorată) + AEDobanzi x (3.3.11)
Dacă comparăm rentabilitățile economice pentru 2 întreprinderi similare ca mărime a
capitalului investit (același activ economic) și ca performanță di n exploatare (același EBIT), dar
cu grade diferite de îndatorare, se constată că este mai mare rentabi litatea economică a firmei
mai îndatorate, prin efectul economiilor fiscale generate de cheltuielile cu dobânzil e.
Modigliani și Miller au arătat în anul 1958 relația din tre rata rentabilității economice și rata
rentabilității financiare:
RFIN = R EC + (
levier Efectul deFIN
DOB ECCPRDAT) R R(3.3.12)
Rentabilitatea și riscul sunt 2 concepte fundamentale de care depind deciziile financiare
luate de managementul oricărei firme. Ele sunt într-o relație de proporți onalitate. Dacă
70
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
rentabilitatea sperată va fi mai mare și riscul se va majora în aceiași direcție. De regulă, acțiunile
sau fondurile mutuale au o rentabilitate mai ridicată, dar aceste instrumente sunt mai riscante
decât obligațiunile.
Rata rentabilității fără risc arată randamentul obținut din titluri considerate fără risc, cum
ar fi titlurile de stat pe termen scurt. Măsurarea riscului și a rentabilității se poate face în două
modalități: ex post și ex ante.
Riscul semnifică variabilitatea rezultatului sub presiunea mediului. Întreprinderi le mai
riscante trebuie să aibă o rentabilitate cerută de investitori mai mare. Risc este asociat de multe
ori cu rentabilitatea.
Riscul este opusul rentabilității din activitatea economică. Un diagnostic pertinent pentru
orice întreprindere trebuie să aibă în vedere atât analiza rentabilităț ii cât și diagnosticul riscului.
Rentabilitatea nu se poate aprecia decât în funcție de risc, iar analiza riscului trebuie corelată cu
diagnosticul rentabilității. Echilibrul financiar al întreprinderii trebuie să aibă în atenție relația
rentabilitate-risc . Pentru orice întreprindere, rentabilitatea este un indicator de performa nță, iar
riscul reprezintă o contraperformanță posibilă.
Riscul economic sau riscul de exploatare, reprezintă incapacitatea întreprinderii de a se
adapta la timp și cu cel mai redus cost la modificările mediul ui economic. Riscul economic ține
de ciclul de exploatare al întreprinderii, fiind influențat de structura cost urilor de exploatare în
fixe (de structură) și variabile (operaționale), adică ponderea ocupată de cele 2 categorii în total
costuri de exploatare. Riscul economic este mai mare în cazul între prinderilor cu cheltuieli fixe
ridicate (amortizări, salarii administrative, chirii) și mai mi c în cazul unei întreprinderi cu grad
de tehnicitate mai redus, unde ponderea cheltuielilor fixe este mai mică.
Variabilitatea profitului la o variație a nivelului de activitate a firmei este numită
coeficient de elasticitate (efect de levier de exploatare).
Profitul brut din exploatare (Pb), sau rezultatul exploatării (RE), se stabilește conform
relației:
Pb = CA – CV – CHF –Amo (3.3.13)
unde: CA – cifra de afaceri
CV – cheltuieli variabile
CHF – cheltuieli fixe
Amo – amortizări.
71
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Riscul economic este cu atât mai mare cu cât marja asupra cheltuielilor varia bile (1 – Cv)
este mai mare și cu cât variabilitatea cifrei de afaceri este mai mare.
Intervalul de siguranță exprimă capacitatea întreprinderilor de a modifica producția și de
a se adapta la cerințele pieței. Cu cât intervalul de siguranță are o valoare mai mare, cu atât
flexibilitatea întreprinderii la modificările producției și a vânzărilor este mai ridicată și riscul
economic este mic.
În conformitate cu datele din rapoartele financiare autorul a efectuat ana liza factorială a
rentabilită ții capitalului propriu potrivit practicii na ționale la întreprinderea de stat Editura
„Universul” ÎS pentru 3 perioade de gestiune:
Analiza factorială a rentabilită ții capitalului propriu
Date inițiale pentru analiza factorială a rentabilităț ii capitalului propriu:
IndicatoriSemne
conven țional
eAnul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Abaterea absolut
1 2 3 4 5 6=4-3 7=5-4
1.Venituri din vânzări,
mii leiVV 22 701,00 18 603,00 27 915,00 -4 098,00 9 312,00
2.Profitul pînă la
impozitare, mii leiPPI -148,00 4,00 -1 009,00 152,00 -1 013,00
3.Valoarea medie a
capitalului propriu, mii
leiCP 70 217,00 90 553,00 110 580,00 20 336,00 20 027,00
4.Valoarea medie a
activelor, mii leiA 88 428,00 115 214,00 127 166,00 26 786,00 11 952,00
5.Rata pîrgiei
financiare,coef.
(ind.4/ind.3)Pf 1,26 1,27 1,15 0,01 -0,12
6.Rentabilitatea
vânzărilor,%
(ind.2/ind.1*100)Rvv -0,65 0,02 -3,61 0,67 -3,64
7.Numarul de rota ții ale
activelor totale,coef.
(ind.1/ind.4)Na 0,26 0,16 0,22 -0,10 0,06
8.Rentabilitatea
activelor,%
(ind.2/ind.4*100)Ra -0,17 0,00 -0,79 0,17 -0,80
9.Rentabilitatea
capitalului propriu,%
(ind.2/ind.3*100)Rcp -0,21 0,00 -0,91 0,22 -0,92
Tabelul 3.3.1
Sursa de informa ție: Bilanțul contabil și Raportul de profit și pierdere pentru anii 2012-
2014
72
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Rcp= PPI / CP = PPI / VV * VV / A * A / CP
Calculul influien ței factorilor asupra Rcp folosind metoda diferen țelor absolute anul 2013
Tabelul 3.3.2
Denumirea factorilor Calculul mărimii influien ței factorilorMărimea
influien ței
factorilor +/
_
1 2 3
1.Modificarea Rentabilitatea
vânzărilor0,02 – (-0,65) * 0,26 * 1,26 0,224
2.Modificarea Numărul de
rotații a activelor0,02 * (0,16 – 0,26) * 1,26 -0,003
3.Modificarea Rata pîrghiei
financiare0,02 * 0,16 * (1,27-1,26) 0,001
Total 0,22
Sursa de informa ție: Tabelul 3.3.1 Date ini țiale pentru analiza factorială a rentabilită ții
capitalului propriu
În conformitate cu calculele efectuate la întreprinderea de stat Edi tura „Universul” ÎS se
observă o majorare a rentabilității capitalului propriu în anul de gest iune 2013 cu 0.22 %, față de
anul precedent, la această cre ștere a contribuit pozitiv modificarea rentabilității vînzărilor cu
0,224%, deasemenea a acționat în mod pozitiv, dar nesemnificativ modific area ratei pîrghiei
financiare cu 0,001%, o influență negativă a avut-o asupra rentabilității ca pitalului propriu cu
0,003% modificarea numărului de rotații a activelor. Rentabilitatea capta lului propriu s-a
majorat, din aceasta rezultă că entitatea dispune de rezerve interne proprii.
Calculul influien ței factorilor asupra Rcp folosind metoda diferen țelor absolute anul 2014
Tabelul 3.3.2
Denumirea factorilor Calculul mărimii influien ței factorilorMărimea
influien ței
factorilor +/
_
1 2 3
1.Modificarea Rentabilitatea
vânzărilor(-3,61- 0,02) * 0,16 * 1,27 -0,738
2.Modificarea Numărul de
rotații a activelor(-3,61) * (0,22 – 0,16) * 1,27 -0,275
73
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
3.Modificarea Rata pîrghiei
financiare(-3,61) * 0,22 * (1,15 – 1,27) 0,095
Total -0,92
Sursa de informa ție: Tabelul 3.3.1 Date ini țiale pentru analiza factorială a rentabilită ții
capitalului propriu
Conform calculele efectuate în tabelul 3.3.2 la întreprinderea de stat Edi tura „Universul”
ÎS se observă o diminuare a rentabilității capitalului propriu în anul de gestiune 2014 cu 0,92 %,
față de anul precedent, la această mic șorare a contribuit negativ modificarea rentabilității
vînzărilor cu 0,738%, deasemenea a acționat în mod negativ modificarea numărului de rotații a
activelor cu 0,275%, o influență pozitivă, însă nu atît de semnificativă a avut-o asupra
rentabilității capitalului propriu cu 0,095% modificarea ratei pîrghiei financiare.
Rentabilitatea captalului propriu s-a diminuat pe parcursul perioadei de gest iune 2014,
din aceasta rezultă că entitatea nu a dispus de rezerve interne.
Analiza factorială a capitalului propriu prin metoda balan țieră anul 2013
Tabelul 3.3.3
IndicatoriAnul precedent
2012Anul curent
2013Abaterea
absolutăRezultatul
influien ței
factorilor,+/-
1 2 3 4=3-2 5
1.Total pasive, mii lei 101 773,00 128 655,00 +26 882,00 +26 882,00
2.Datorii pe termen
lung, mii lei28 942,00 11 921,00 -17 021,00 +17 021,00
3.Datorii pe termn scurt,
mii lei2 810,00 5 649,00 +2 839,00 -2 839,00
4.Capital propriu, mii lei
(ind.1-ind.2-ind.3)70 021,00 111 085,00 41 064,00 *
Sursa: Bilanțul contabil al institu ției de stat Editura „Universul” ÎS pentru anii 2012-2014
Verificare:
Capital propriu = 111 085,00 mii lei – 70 021,00 mii lei = 41 064,00 mii lei
Rezultatul influen ței factorilor = + 26 882,00 + 17 021,00 – 2 839,00 = 41 064,00 mii lei
Modificarea capitalului propriu = Rezultatul influen ței factorilor = 41 064,00 mii lei
74
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
În urma calculelor din tabelul 3.3.3 se constată că capitalul propriu î n perioada de
gestiune 2013 s-a majorat semnificativ cu 41 064,00 mii lei, această a fost asigurată de influența
pozitivă a datoriilor pe termen lung cu 17 021,00 mii lei, acestea s -au diminuat semnificativ în
perioada de gestiune și deoarece influențează capitalul propriu invers proporțional, acestea au
crescut cu aceea și valoare, majorarea datoriilor pe termen scurt în anul 2013 au dus la
diminuarea capitalului propriu cu 2 839,00 mii lei, deaoarece acestea au o legatură învers
proporțională.
Total pasive existente la entitate s-au majorat cu 26 882,00 mii le i, astfel fiind în legătură
direct propor țională au influen țat pozitiv.
Analiza factorială a capitalului propriu prin metoda balan țieră anul 2014
Tabelul 3.3.4
IndicatoriAnul precedent
2013Anul curent
2014Abaterea
absolutăRezultatul
influien ței
factorilor,+/-
1 2 3 4=3-2 5
1.Total pasive, mii lei 128 655,00 125 677,00 -2 978,00 -2 978,00
2.Datorii pe termen
lung, mii lei11 921,00 8 676,00 -3 245,00 +3 245,00
3.Datorii pe termn scurt,
mii lei5 649,00 6 927,00 +1 278,00 -1 278,00
4.Capital propriu, mii lei
(ind.1-ind.2-ind.3)111 085,00 110 074,00 -1 011,00 *
Sursa: Bilanțul contabil al institu ției de stat Editura „Universul” ÎS pentru anii 2012-2014
Verificare:
Capital propriu = 110 074,00 mii lei – 111 085,00 mii lei = -1 011,00 mii lei
Rezultatul influen ței factorilor = -2 978,00 + 3 245,00 – 1 278,00 = -1 011,00 mii lei
Modificarea capitalului propriu = Rezultatul influen ței factorilor = -1 011,00 mii lei
Conform calculelor efectuate din tabelul 3.3.4 se constată că capitalul propriu în perioada
de gestiune 2013 s-a diminuat semnificativ cu 1 011,00 mii lei, aceas tă a fost asigurată de
influența negativă a datoriilor pe termen scurt cu 1 278,00 mii lei, ac estea s-au majorat în
perioada de gestiune și deoarece influențează capitalul propriu invers proporțional, acestea au
scăzut cu aceea și valoare, mic șorarea datoriilor pe termen lung în anul 2014 a influen țat prozitiv
capitalul propriu cu 3 245,00 mii lei, deaoarece acestea au o legatură învers propor țională.
75
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Total pasive existente la entitate s-au diminuat cu 2 978,00 mii l ei, astfel fiind în legătură
direct propor țională au influen țat negativ asupra capitalului propriu.
Este foarte important ca după fiecare indicator analizat să tragem conc luziile aferente. În
urma calculării indicatorilor de rentabilitate se poate afirma că firm a a fost profitabilă pe
parcursul celor 3 ani de gestiune. Analizând rezultatele indicatorilor ai lichidității se observă
faptul cât de rapid vânzările se transformă în bani la întreprinderea de st at Editura „Universul”
ÎS.
Indicatorii cu privire la structura capitalului sunt importanți în cazul în care întreprinder ea
de stat Editura „Universul” ÎS dorește să se extindă. Sunt importanți pent ru a cunoaște în cât
timp pot restitui un credit bancar sau care ar putea fi valoare maxi mă pe care o pot lua de la
bancă și pe care o pot restitui într-un anumit timp prestabilit. Tre buie acceptat faptul că pentru o
firmă, într-un anumit an, este de o utilitate mică și limitat ă. Indicatorii trebuie comparați cu
performanțele obținute în alți ani, deaceea s-a analizat 3 perioade de gestiune.
76
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Concluzii și recomandări
Pentru o bună desfășurare a activității economice, la nivel micro și macroeconomic, este
nevoie de modificări asupra structurilor economice, sociale și politice. În temeiul economiei de
piață, bazată pe libera inițiativă, agentul economic este liber să cheltuiască, să utilizeze să
producă și să economisească resursele de care dispune, cît și cum cons ideră de cuviință și să-și
urmărească propriile interese, în contextul general al armonizării aces tora cu interesele și nevoile
reale ale societății.
Procesele economice actuale și tendințele de dezvoltare conturate în economie țin de
problemele extinderii , în Republica Moldova , a activității de antrepre noriat și a barierelor
întîlnite de acesta în activitatea lor .
În condițiile economiei de piață entitatea , ca element independent al sistemului economic ,
interacționează cu partenerii de afaceri , beghetele la diferite nive le , deținatorii de capital și alți
subiecți , proces ce condiționează apariția relațiilor financiare . O biectivul principal al
tehnologiei comerciale moderne trebuie să îl prezinte promovoarea cifrei de afa ceri a firmei ,
creșterea profitabilității .
Mecanismul economic ce se crează în țara noastră , orientat spre e conomia de piață ,
dezvoltarea tuturor formelor de proprietate și implementarea metodelor noi de dirijare conduc la
intensificarea influenței contabilității și a analizei economico-fina nciare asupra întregii activități
a entităților .
În cadrul entității Î.S. Editura “UNIVERSUL” evidența contabilă est e ținută în
conformitate cu prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate, și cu politica de
contabilitate adoptată la entitate.În secția de contabilitate luc rează 4 contabili dintre care și
contabilul-șef. La entitate sunt utilizate mijloace tehnice de pre lucrare a informației, cum ar fi :
calculatoare în care este instalată programa 1C Grossbux V7.7, cu ajutorul căruia se ține evidența
contabilă, xerox, fax etc.
Documentele primare ce țin de evidența contabilă se perfectează automat din baza de date
a programului de evidență contabilă 1C, cum ar fi: actele de casare, j urnalele order, rapoartele
financiare etc.
77
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Documentele primare se păstreză în arhivă, de regulă, în forma lor origina lă , grupate pe
natura operațiilor și în ordine cronologică, în cadrul exercițiului financiar, la care acesta se
referă.
Neajunsurile pe care le-a depistat autorul pe parcursul studierii temei „ Contabilitatea și
capitalului propriu și diagnosticul rentabilității acestuia” ar fi:
Îndreprinderea nu crează un fond de asigurare în mărime de 15% din capitalul s ocial,
precum prevede statutul întreprinderii. Acest fapt are loc deoarece întreprinder ea
permanent are lipsă de mijloace bănești, în legătură cu creditele bancare alocate pentru
dezvoltare.
Entitatea analizată nu formează rezerve statutare, fapt care se a preciază ca un dezavantaj
al societății, deoarece ea nu dispune de mijloace bănești pentru st imularea materialului a
personalului, aceștia avînd doar un salariu fix.
Lipsa capitalurilor suplimentar, nevărsat, secundar , lucrul ce la fă cut pe autor să includă
în teza dată mai mult material teoretic.
Revenind la finanțarea întreprinderii, chiar dacă nu sunt mijloace băneș ti suficiente de a
procura activele fixe o solu ție ar fi apelarea la resurse financiare împrumutate, în scopul
asigurării activității economice eficiente, este posibil de efect uat prin utilizarea metodelor
netradiționale de finanțare. Utilizarea leasingului va permite modernizar ea întreprinderii cu
tehnologii modern creînd posibilitatea de păstrare a serviciilor calitative pe piaț ă.
Prin urmare, modificarea mecanismelor de finanțare va presupune apariția unor relații no
ice se vor caracteriza printr-un sistem de integrare și interconexiune între relațiile financiare ,
creditare și economice , care vor asigura o creștere economic durabilă ș i o mai bună finanțare pe
viitor din resursele proprii fără cheltuieli mari.
Autorul analizînd tema „Contabilitatea și capitalului propriu și dia gnosticul rentabilității
acestuia” în cadrul entității Î.S.Editura „UNIVERSUL” și-a aprofundat cunoștințele în ceiea ce
privește tema dată, a avut acces la sistemul informațional 1C “Cont abilitate” fapt care i-a permis
analiza și sistematizarea informației asupra temei analizate.
78
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Bibliografie
1. Legea contabilității Nr. 113-XVI din 27.04. 2007// Monitorul oficial, nr. 90-93 din 29.06.07.
2. Standardele Naționale de Contabilitate / www.minfin.md .
3. Comentarii la SNC / www.minfin.md
4. Standardele Internaționale de Contabilitate / www.minfin.md .
5. Planul de conturi contabile și normele de aplicare a lor // Contabili tate și audit, nr. 2 și nr. 3,
1998.
6. Codul fiscal al Republicii Moldova din 24 aprilie 1997
7. Codul muncii al Republicii Moldova din 28 martie 2003
8. Codul Civil al Republicii Moldova
9. Acte normative cu privire la reforma contabilității,Volumul I-III,Chișinău M oldpresa,1998
(vol.I-II),1999(vol.III)
10.Regulamentul Ministerului de Finanțe al Republici Moldova cu privire la i nventariere, nr.27
din 28.04.2007 II. LITERATURĂ TEORETICĂ
11. Contabilitatea financiară. Manual/colectiv de autori:coordonator-A. Ne derița, Chișinău:
ACAP -2003
12. Needles Gr.,Jr.B.E.,Anderson H.R.,Caldwell J.C. „Principiile de bază al e contabilității”,
Chișinău:ARC -2000
13. Noul sistem contabil al agenților economici din R. Moldova, vol-I-III/Col ectiv de autori:
coordonator- A.Nederița,Chișinău ACAP- 1998 (vol-I)1999 (vol-II)
14. „Aplicații la contabilitatea financiară” Chișinău , ASEM -2004
79
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
15. „Contabilitatea impozitelor” , Chișinău , ASEM-2005 16. „Corespondența conturilor
contabile” A.Nederiță, Chișinău -2007
17. „Ghid practic la contabilitatea fiscală”, editura: ASEM, Chișinău, 2008
18. „Practicum la contabilitatea impozitelor”, editura: ASEM, Chișinău, 2008
19. „Contabilitatea întreprinderii” L. Grigoroi, L. Lazari, Ed. Cartier: Chișinău, 2011
20. Ediție periodică „Contabilitate și Audit” 2013
21.Legea Republicii Moldova privind societățile pe acțiuni nr.1134-XIII din 2.04.1997. În:
Monitorul Oficial al Republcii Moldova. 1997, nr.38-39/332 din 12.06.1997 (cu modificările și
completările uleterioare).
22.Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr.845-XIII din 03.01.1992. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova. 1994, nr.2/33 din 28.02.1994 (cu modificările și compl etările
uleterioare).
23.Lege Nr. 135 din 14.06.2007 privind societățile cu răspundere limitată. Public at: 17.08.2007
în Monitorul Oficial Nr. 127-130, art Nr.: 548. Data intrarii in vigoare: 17.11.2007
24.Bălănuță, V. Diagnosticul financiar al activității firmei, Ch.: Departamentul Editorial-
Poligrafic ASEM, 2001. 55 p.
25.Bran, P. Finanțele întreprinderii, Gestionarea fenomenului microfinanciar, București:
Ed.Economică, 1997, 450 p.
26.Brezeanu, P. Gestiunea financiară a întreprinderii în economia de piață , București: Editura
Fundației România de mîine, 1998, 528 p.
27.Cabarin, L. Analiza și evaluarea societăților comerciale. București: Ed. Expert, 2002, 125 p.
28.Cristea, H.; Ștefănescu N. Gestiunea financiară a întreprinderii. Ti mișoara: Ed. Mirton, 1996,
458 p.
29.Eros Stark Lorant; Pantea I. Analiza situației financiare a firmei: elem ente teoretice. Studiu de
caz. București: Ed. Economică, 2001, 227 p.
30.Ișfănescu, A.; Stănescu, C. Analiza economico-financiară. București: Ed. Economică, 1999,
420 p.
31.I șfănescu, A.; Robu, V.; Anghel, I. Evaluarea întreprinderii. București: Ed. Tribuna
economică, 2001, 244 p.
32.Gheorghe, I. Ana. Finanțele și politicile financiare ale întreprinderil or. București: Ed.
Economică, 2001, 225 p.
80
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
33.Marin, D. Finanțele întreprinderilor. București: Editura Fundației România de mîine, 2006,
238 p.
34.Mărgulescu, D. Analiza economico-financiară. Timișoara: Ed. Mirton, 1997, 403 p.
35.Mihai, T. Finanțe și gestiunea financiară de întreprindere. București: Ed. Economică, 1998,
505 p.
36.Mihai, T.; Alexandru F. Finanțe și gestiune financiară de intreprindere., Ediția a II-a,
București: Ed. Economică, 2003, 598 p.
37.Moroșan, I. Analiza economico-financiară. București: Editura Fundației R omânia de mîine,
2002, 450 p.
38.Moroșan, I. Probleme rezolvate la Analiza economico-financiară. București : Editura
Fundației România de mîine, 2003, 275 p.
39.Niculescu, M. Diagnosticul global strategic. București: Ed. Economică, 1997, 390 p.
40.Court, A ș.a. Haut de Bilan. Trésorerie. Relations banques – entreprises ; Editura Lamy S.A.;
Paris; 1993; p.5
41.Sandu, Gh. Formarea capitalurilor firmelor private. București: Economica, 2000, 304 p.
42.Vasile, I. Gestiunea financiară a întreprinderii, București: Ed. Meteor Press, 2003, 450 p.
43.Vintilă, G. Gestiunea financiara a întreprinderii, Editura Didactică și Pedagogică, Bucuresti,
2000, 425 p.
44.Țiriulnicova, N. Analiza Rapoartelor financiare. Ch.: ASEM, 2004, 383 p.
45.Țurcanu, Viorel, Bajerean Eudochia. Bazele contabilității, Ch.: Tipogra fia Centrală, 2004,
258 p.
46.Bălănuță, V. Diagnosticul și estimarea rentabilității economice și financiare în contextual
restructurării activității de producție. În: Contabilitate și audit, nr.7, 1998, pag. 1-6.
47.Bălănuță, V. Analiza rentabilității financiare a întreprinderii pe baza efectului de Levier. În:
Economica, 2003, pag. 88-92.
81
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
ANEXE
82
Document shared on www.docsity.com
Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com)
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Downloaded by: victoria-hirbu (vikavevo@yahoo.com) Cuprins Abrevieri……..……………………………………………………………………………………3… [631413] (ID: 631413)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.