Kopie Ot Licenta [631377]

1

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” DIN CONSTANȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALIZAREA AFACERI INTERNATIONALE
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ZI

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR STIINȚIFIC
Conf.univ.dr. Cosma Sorinel

ABSOLVENT: [anonimizat]
2017

2

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” DIN CONSTANȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

Avizat data
Semnătură coordinator științifie

Efectul si eficacitatea unei
intreprinderi

COORDONATOR STIINȚIFIC
Conf.univ.dr. Cosma Sorinel

ABSOLVENT: [anonimizat]
2017

3
Cuprins

Introducere
CAPITOLUL I
1.Ab ordarea teoretică a problemei
1.1 Efectul și eficiența drept categorii economic e
1.2 Natura și tipurile de rezultate financiare
1.3. Natura și tipuri de rentabilitate
1.4. Natura și tipuri de lichidită ți
1.5. Eficacitatea veniturilor și a cheltuielilor
1.6.Factori care influen țează efectul și eficiența activității întreprinderii
CAPITOLUL II
2. Orientări și tehnologie pentru analiza rezultatelor financiare, rentabilitatea și
eficiența veniturilor și a cheltuielilor
2.1. Nevoia de analiză financiar – contabili ă
2.2. Formulele pentru analiza performan ței financiare, rentabilitatea, lichiditatea,
structura și eficiența veniturilor și a cheltuielilor
2.2.1. Indicatori pentru a naliza rea profitului
2.2.2. Indicatori pentru analiza rentabilității
2.2.3 Indicatori de analiză a lichidită ții
2.2.4. Analiza structurii și eficienței veniturilor și a cheltuielilor
2.2.4.1. Analiza structurii și eficiența costurilor
2.2.4.2. Analiza structurii și eficienței veniturilor
2.3. Furnizarea de informa ții pentru analiză
2.4. Scopul și utilizatorii rezultatelor analitice

4
CAPITOLUL III
3.Studiu l și evalu area efectului și a eficienței activității firmei Print House DB
3.1.Caracteristică pe scurt a întreprinderii studiate
3.2. Analiza profitului, rentabilit ății, lichidit ății, structur ii și eficienței veniturilor și a
cheltuielilor
3.2.1. Analiza profitului
3.2.2.Anali za rentabilității
3.2.3. Analiza lichidită ții
3.2.4. Analiza structurii și eficienței a cheltuielilor
3.2.5. Analiza structurii și a eficienței veniturilor
3.3.Constatarea motivel or și stabilirea problemel or
3.4.Propuneri pentru deciziile de management
CONCLUZII
Bibliografie

5

INTRODUCERE

În ultimii ani, se pune un mare accent pe dezvoltarea companii lor ca unități
importante care merită să fie studiate ca un subiect separat. Aceste studii ocupă un loc tot
mai amplu și important în literatura economică.
Pentru a supravie țui o întreprinder e în condițiile unui mediu dinamic în continuă și
rapidă schimbare , aceasta trebuie să fie în măsură să ofere noi produse și servicii. În acest
scop, companiile trebuie să fie flexibile și eficiente. D e aceea, puse în fața unei
concurențe în continuă creștere , deficitul ui de resurse, perspective lor internaționale și a
pericolelor ,
precum și în fața costuril or din ce în ce mai mari pentru muncă și materii prime,
majoritatea managerilor accepta cu bucurie orice lucru care duce la opera țiuni mai
eficiente și mai eficace.
Actualitatea subiectului:
Subiectul acestei lucrări este compani a „DB Print House“
Obiectul acestei lucrări este efectul și eficacitatea activității întreprinderii .
Scopul lucrării este clarifica rea teoretică a noțiunilor de efect și eficiență a
operațiunilor, precum și a altor categorii aferente, precum și studie rea și evalu area
compani ei „DB Print House“ din orașul Sofia -Bulgaria.
Pentru îndeplinirea acestui scop, este necesar ă realizarea următoarel or sarcini:
1. Precizarea teoretică a natur ii efectului și a eficien ței economice drept categorii
economice , precum și conceptele aferente – performan ța financiară, rentabilitatea și
lichiditatea .
2. Determina rea eficacit ății veniturilor și cheltuielilor, precum și factorii care
influențează eficacitatea .
3. Analiza rea performan ței financiar e, rentabilitatea, lichiditatea și eficiența veniturilor
și cheltuielilor .
4. Studie rea și evalu area companiei „Print House DB” în raport cu setul de indicatori de
referință și formularea de concluzii și recomandări catre companie .

6
CAPITOLUL I

1.Abordarea teoretică a problemei
1.1 Efectul și eficiența drept categorii economice

Eficiența economică în sensul cel mai larg înseamnă productivitate și utilitate și
exprimă rezultatele finale ale activității întreprinderilor. Cuvântul „eficien ță“ este de
origine latină și înseamnă ac țiv, cel ce oferă rezultatele dorite.
Eficiența reflectă relația cauza – efect din punct de vedere cantitativ și calitativ , între
rezultate le și cost urile, sau resurse le pentru obținerea acestora. Prin urmare, se poate
aprecia că rezultatele sunt efectul ini țiativei adoptate , măsurat ă prin indicatori i cantitativi
relevanți. Eficiența reprezintă un indicator calitativ relativ referitor la efectul obți nut cu
o unitate de valoare de costuri .

Eficiență = Rezultat/Efect
Costuri
Eficiența economică reprezintă o caracteristică generală a activită ții într -o perioada
dată, referitoare la starea și dezvoltarea întreprinderii, o sursă de informare despre analiza
economică în legatură cu scopurile managementului, proprietarii, partenerii de afaceri și
alte institu ții, un mijloc de a analiza și evalua activită țile fiecărei firm e – un instrument
care oferă o imagine despre via ța de ansamblu a unei unită ți economice.
Eficiența economică a întreprinderii este o cateorie financiară. De obicei, eficien ța
are două aspecte – profitabilitate (randament) a produselor și rentabilit ate a capitalului. În
acest sens, rentabilitatea produc ției este legată de faptul că într -o econmie de pia ță, o
trăsătură dominantă a companiei este realizarea de produc ție, care este creată sau
achiziționată, sau obținerea de venituri din serviciile care sunt realizate. În cursul
activității sale, compania face o anumită cantitate de cheltuieli, c are duc la reducerea
cantității de banii în case și la pierderea de substan ță a mijloacelor fixe (amortizare).
Scopul este prin vânzarea de produse sau servicii s ă se obțină un echivalent de bani – bani
în numerar.
O însemnătate importantă are determinarea procentului de venituri care arată
amploarea profitului, care este capabilă să ofere 100 de leva cifra de afaceri. În acest caz e
poate utiliza următoa rea formulă:

7
Rata de randament = Profit /Vănzări *100

Rentabilitatea este un concept fundamental, fiindcă exprimă dezvoltarea politicii
vânzărilor. Acesta, însă, este imperfect, în calitatea lui de măsură a eficien ței economice,
deoarece nu include capitalele de toate tipurile, care trebuie să se unească pentru a asigura
funcționarea și dezvoltarea companiei. Randamentul influen țează alegerea, valoarea și
randamentul capitalurilor proprii, dar nu ține cont de aspectul pur financi ar al
administrării.
Rentabilitatea capitalului propriu este un indicator perfect, pe care îl vom dezvolta
mai detaliat în următoarele paragrafe.
În ceea ce prive ște efectul, trebuie remarcat, că același efect poate fi realizat cu
diferite costuri și vice -versa, acelea și costuri pot da efecte diferite. Acest lucru înseamnă
că nu este suficient numai ob ținerea unui efect pozitiv. Acesta trebuie să fie comparat cu
costurile care l -au asigurat. În acest sens, în afară de unitatea de măsură abso lută – efectul
obținut, trebuie determinată și unitatea relativă – eficiența.
Efectul rezultat ca valoare absolută poate fi volumul producției realizate și
comercializate, profitul brut și net din opera țiuni, modificările costurilor și ale prețulu i
de cost, câ știgurile de valutare, economiile de personal și de resurse materiale, și altele.
Efectul economic este acela care caracterizează rezultatele opera țiunilor. Acesta
este un indicator de volum absolut, prezentat în valoare. În func ție de nivelul de
menagement el poate reprezenta economii, venituri, etc. Însă, ace ști indicatori nu răspund
la întrebarea „cât o costă“, pe organiza ție obținerea lor. Din acest motiv pe scară largă se
folosesc diferi ți coeficien ți de eficien ță.Distingem urmă toarele tipuri de eficiență:
În funcție de nivelul la care este determinată:
-eficiența economiei na ționale;
-eficiența sectoarelor economice – industrie, agricultură, construc ții și altele. ;
-eficiența companiei, întreprinderii, subunității, secției, etc .;
În funcție de natura și conținutul costurilor și a rezultatelor
-Economică – reflectă analiză comparativă a performan țelor economice și a costurilor
pentru realizarea acestora;
-Socială – caracterizează rela țiile sociale
-Socio – economică
-De mediu
Conform perioadei pentru care este determinată:

8
-De proiect – integrată în proiectele de investi ții și inovare, definită ca performan țe și
costuri după datele de proiect
-De planificare – este determinată conform datele de planificare și este integrată în planul
de afaceri al companiei.
-Faptică – obținută în realitate, potrivit datele de raportare reale.
Conform factorilor de produc ție:
-De investi ții și de activită ți de investire
-De inovații și de activități inovătoare
-De îmbunătă țire a utilizării Mijloacelor materiale fixe
-De accelerare a rulajului cifrei de afaceri a activelor circulante
-De utilizarea personalului
-De îmbunătă țire a organizării produc ției, forței de muncă și de management

1.2 Natura și tipurile de rezultate financiare

Rezultatul financiar este „expresia valorică a rezultatului economic final din
realizarea unei tranzac ții sau din activitatea specifică a întreprinderii pentru o anumită
perioadă de raportare.“ Dimensiunea acesteia indică atingerea obiectivelor și a sarcin ilor
ca indicator valoric.
Rezultatul financiar este o valoare rezultantă, care se ob ține după deducerea
costurilor suportate din veniturile primite pentru perioada de raportare. Atunci când
veniturile depă șesc costurile suportate, rezultatul financiar est e de profit. În cazul în care
veniturile nu sunt suficiente pentru a acoperi costul opera țiunilor, există o pierdere. În
acest sens, termenul „rezultat financiar“ poate fi definit ca un oncept complex, ce conține
două elemente opuse – profit și pierdere.
În condițiile economiei de pia ță, importan ța profitului ca indicator economic a
crescut în mod semnificativ. Motivul pentru aceasta este faptul, că profiturile pe de o parte
reprezintă o sursă de fonduri pentru compania în sine, iar pe de altă parte, este o sursă de
venituri la bugetul de stat.
Realizarea de profit reprezintă scopul și factorul al afacerilor companiei. În cazul
în care firma este în câ știg faptul acesta consolidează viabilitatea acesteia. Astfel se
acumulează resurse care îi asigură supravi ețuirea în condi țiile în care o mare parte dintre
concurenți ar fi dat faliment. Prin urmare, într -o economie de pia ță profitul îndepline ște
o funcție specifică. În acest sens, se poate spune că:

9
În primul rând profitul econimic face că firmele s ă își mărească produc ția. În felul
acesta întreprinderile cu ni șă de piață caută să î și mărească cota de pia ță, în acest scop
își demonstrează dorin ța de a intra pe pia ța respectivă. Pe de altă parte, pierderea face că
firmele să părăsească pia ța respecti vă. Ca urmare a restructurării pie ței se realizează și
restructurarea produc ției. Prin urmare, într -o economie de pia ță pierderile sunt tot atât de
asemenea importante cât și profiturile.
În al doilea rând profit economic asigură resursele necesare pentru extindere.
Realizarea rentabilită ții economice a unei industrii necesită factorilor de produc ție
necesari. Profiturile pot fi re ținute în companie ca o sursă de autofinanțare a cre șterii.
În al treilea rând profiturile garantează că produc ția este realiza tă de companiile cele mai
eficiente. Într -un domeniu competitiv organiza ția cu cel mai mare profit este aceea ale
cărei costuri sunt cele mai mici. Aceasta companie are un stimulent pentru cre șterea
producției și, de asemenea, are bani să plătească facto rii de produc ție pentru a sprijini
expansiunea. Cre șterea produc ției de cea mai eficientă companie va reduce eventual
costul produsului respectiv. Ca urmare, companiile ineficiente vor suporta pierderi.
Prin profiturile și pierderile într -o econom ie de piață se realizează un proces de
selecție naturală în rândul firmelor. Ca rezultat al acestui proces supravie țuiesc cele mai
eficiente organiza ții. Acestea reu șisc să dezvolte și să utilizeze astfel de metode și
tehnologii pentru producerea, prin car e resursele limitate sunt utilizate în modul cel mai
eficient.
Indiferent că în conformitate cu legisla ția din țara noastră, companiile nu sunt
obligate să elaboreze o schemă pentru formarea și repartizarea profitului său, există o
succesiune de principu pentru ordinea și succesiunea de formare și de distribuire a
profitului. Pe această bază se formează:
-Profitul brut – rezultatul financiar final al activită ții economice a societă ții stabilit de
raportul de venituri și cheltuieli.
-Profit fiscal – suma acestuia se formează atunci când profitul brut al companiei se
transformă, adică este corectat cu anumite venituri și cheltuieli, reglementate de legile
fiscale
-Profitului net – se reflectă în bilan ț și se formează atunci când din profitul brut se deduc
impozitele pe venitul întreprinderilor, pe care societatea trebuie să le depună în bugetul
central și local.

10
-Profitul de bilanț contabil ( de contabilitate) – este diferen ța dintre venitul impozabil și
impozitul datorat pe profit și deduceri în con formitate cu documentele normative. Acest
profit este distribuit în cadrul companiei.
Rezultatul financiar reflectă utilizarea efectivă a activelor și pasivelor
întreprinderii. Partea pozitivă este un stimulent pentru dezvoltarea fiecărui antreprenor și
scopul fiecărei organiza ții.

1.3. Natura și tipuri de rentabilitate

În baza termenului de rentabilit ate stă cuvântul „ rentă “ asociat tezei elaborate de D.
Ricardo c onform ipotezei sale numai pământul este capabil să genereze venituri. Odată cu
confirmarea poziției că nu doar pământul , ci și alte diverse activită ți generează venituri,
termenul rămâne pentru a caracteriza activitatea care efectuează o unitate de produc ție
pentru a -și asigura venituri.
Rentabilitatea urmează a fi definită ca o măsu rătoare a eficienței întreprinderii.
Aceasta este capacitatea companiei de a genera profit.
Din punct de vedere financiar -contabil termenul este folosit ca o modalitate de a măsura
recompensa deponenților de capital.
Rentabilitatea este un indicat or de productivitate și de profitabilitate a co mpanie i. De
această sunt legate toate proiectele tehnice și financiare pentru dezvoltarea produc ției,
realizarea și servicii le. Rentabilitatea este un ghid pentru comportamentul viitor al
antreprenorilor , o provocare pentru concuren ți și o garant ie pentru prosperit atea
activitășii sau producției alese.
Sarcina principală a oricărei companii este a sigurarea unei rentabilități suficient e
capitalului investit. În acest scop, trebui comparat profitul net obținu t după impozitare cu
valoarea capitalului propriu. D e aici putem deduce coeficientul global de rentabilitate, care
este egal cu profitul net raportat l a capitalurile proprii, eprimat în procente. Managementul
financiar al companiei poate evalua dacă acest coeficient este suficient prin comparația cu
cel din perioadele anterioare.
Rentabilitatea capitalului este un criteriu important de eficien ță economică, care
cuprinde profitabilitatea pe termen lung a produselor și atrage aten ția asupra cifr ei de
afaceri a capital ului. Acesta se exprimă prin raportul dintre profitul și valoarea capitalului.
În ceea ce prive ște datele utilizate la calcularea ei , identifică m trei tipuri de rentabilitate:

11
1.Istoric ă
2.Curent ă
3.Estimat ă
Rentabilitatea istorică se calcul ează pe baza informa țiilor cuprinse în situa țiile
financiare pentru perioadele anterioare, conturile de venituri și cheltuieli și alte materiale
de referin ță. Acesta descrie istoria dezvoltării unei înt reprinderi. Este o bună bază pentru
efectuarea de analize și referințe .
Rentabilitatea curentă ar trebui e să fie calculat ă și analizat ă lunar. Astfel se crează
condiții pentru controlul cheltuielilor curente și veniturile încasate. Creșterea ei trebuie
să provină d e la îmbunătățirea eficien ței munc ii, dar nu prin eludarea un or cerințe
fiscale.
Rentabilitate estimată, calculul și analiza acesteia se face în scopul dezvoltării și
consolidării viitoare a activității respective . Aceasta se bazează pe datele din bilan țul și
situația veniturilor și a cheltuielilor. De obicei, baza de pornire este opini a cu privire la
prețuri, volumul de vânzări, investi țiile, costurile de produc ție, m odurile de finanțare.
Rentabilitatea estimată are o importanță mare și o aplicare largă in domeniul investițiilor.
Rentabilitatea poate fi împărțită în rentabilitate pe termen scurt și pe termen lung.
Compania stabile ște comportamentul său în perioadele viitoare, în conformitate cu
obiectivele mai mult sau mai pu țin clare, pentru îmbunătă țirea rentabilității. În spec ial o
influență deosebită în acest sens are bugetul de investi ții. Nu trebuie trecute cu vederea
și restructurarea activului care generează efecte pe termen lung și nu implică interesul pe
termen scurt al companiei.
O altă clasificare împarte rentabilitatea in reală și nereală. Această distinc ție este
o reflectare a unei anumite stări de a șteptări și calitate a previziunilor. În anumite cazuri,
în cazul în care informa ția este incompletă, este firesc să rezulte o imagine distorsionată,
nereali stă a rentabilită ții.

1.4. Natura și tipuri de lichidită ți

Pe termen scurt, fiecare întreprindere trebuie să fie în măsură să plătească datoriile
legale la timp, și anume, să fie lichidă, iar pe termen lung – profitabilă. Func ționarea
normală a activită ții este strâns legată de generarea de fonduri pentru a satis face plățile
curente. Nu numai existența mijloacelor bănești în numerar o pot ajuta să depă șească

12
dificultățile temporare, dar, de asemenea, și acele active care pot fi transformate rapid în
numerar. Adesea, lichiditatea este identificată ca solvabilitate .
Lichiditatea este legată de a șa-numitul management financiar pe termen scurt. În
legătură cu această lichiditatea este o expresie a capacită ții companiei de a -și plăti
datoriile financiare și reducerea lor în timp util. Deoarece garan ția pentru su ccesul
activității companiei este punerea în aplicare în timp util a plă ților cu alte companii și
bănci, lichiditatea depinde în primul rând de activele care au o cifră de afaceri mai mare.
Acestea sunt activele curente – stocurile materiale, hârtii de va loare, valori mobiliare,
obligațiuni și depozite, bani și altele.
Unii autori definesc două stări de lichiditate:
1.Sublichiditate – disponibilul de casă este foarte scăzut, și compania în mod constant are
probleme cu stingerea datoriilor curente;
2.Supralichiditate – disponibil de casă mai mare decât este necesar, care duce la reducerea
rentabilită ții capitalului investit.
Există mai multe tipuri de lichiditate:
1.De casă – este vorba de suficien ța fondurilor financiare
2.De economie de mărfuri – există în economia naturală; exemple sunt afacerile de barter
3.Ipotecară – posibilitate de a ipoteca stocurle existente la institu țiile de credit
4.Viitoare – se au în vedere toate veniturile nete viitoare
5.Anticipativă – posibilitatea că profiturile sau câștigurile viitoare să fie ipotecate pentru
obținerea unui credit bancar
Lichiditatea este unul dintre conceptele -cheie ale finanțelor companiei, prin care
exprimă eficien ța elementelor individuale ale activelor circulante. Este un instrument
import ant de management financiar corporativ, deoarece permite evaluarea productivită ții
utilizării activelor, precum și a solvabilită ții și precizia îăn relațiile cu clien ții,
furnizorii și bancheri.

1.5. Eficacitatea veniturilor și a cheltuielilor

Costurile reprezintă o reducere a beneficiilor economice pe parcursul perioadei de
raportare sub formă de scoaterea lor din firmă sau reducerea activelor, sau de cre ștere a
pasivele societă ții, ceea ce duce la o scădere a capitalurilor proprii. Pe baza infor mațiilor
de cost, managementul poate lua decizii, de a planifica, organiza și controla activitatea, de
a măsura performan ța financiară și de a evalua rezultatele ob ținute. Costurile suportate

13
de întreprindere ca un întreg, reprezintă un indicator de bază a l gradului de utilizare
eficientă a resurselor companiei.
Beneficiile sunt veniturile care sunt generate în cursul normal al activită ții
întreprinderii. Dezvoltarea cu succes a oricarei companii, indiferent de natura și domeniul
de aplicare al act ivității sale este direct dependentă de veniturile sale. Ele caracterizează
randamentul for ței de muncă și a cheltuielilor de capital.
Indicatorii de performan ță sunt caracteristici cantitative ale raportului dintre venituri și
cheltuieli.
Coeficientul de eficiență a costurilor = venituri/cheltuieli
Acesta arată valoarea veniturilor generate cu costuri de una Levă. Impactul pozitiv este
atunci când rata coeficientului cre ște în timp.
Aici sunt raportate ambele tipuri de cheltuieli – curente (nivelul costurilor de produc ție,
efectuate continuu pe tot parcursul anului și caracterizează costurile de produc ție) și
forfetare.
Eficiența veniturilor este analizată cu indicatorul de eficiență a veniturilor.
Eficiența veniturilor = cheltuieli/venit uri
Aceasta indică valoarea costului pe unitate de produc ție. Impactul este pozitiv
atunci când rata este redusă în timp.
Veniturile pot fi de la realizarea produselor, de la servicii sau de la alte activită ți.
Deși există opinii diferite, ca limita superi oară a valorilor favorabile ale coeficientului este
considerată valoarea de 0,95.
Dezavantajul acestei analize generale a indicatorilor de performan ță esteca nu
clarifică veniturile și cheltuielile care sunt luate în considerare.
Ca o măsură a eficien ței în metodologia analizei financiare de multe ori include
elementul „Costuri la 100 de leva venituri“, care este similar cu coeficientul de eficien ță a
veniturilor.
cheltuieli /100lv.venituri = cheltuieli /venituri * 100
Orice modificare la costul de 100 leva venituri afectează în mod direct rentabilitatea
veniturilor, pentru suma acestor doi indicatori este de 100%.

14

1.6.Factori care influen țează efectul și eficiența activității
întreprinderii

Primul grup de factori sunt cei ce țin de îmbunătă țirea și utilizarea mai bună a
activelor fixe corporale. Al doilea grup sunt factorii care influen țează condi țiile și
conversia capitalului de lucru. Al treilea grup sunt factorii ce țin de utilizarea resurselor
de muncă.
La formarea strategiei financiare întreprinderea trebuie să respecte influența
diferiților factori ai mediului economic. Acestea sunt clasificate în interne și externe.
Factorii interni reprezintă o componentă a mediului de afaceri intern. Prin urmare, ei
depind de activitatea întreprinderii. Aceștia sunt legați de oportunită țile de vânzări, de
tehnologia și nivelul tehnic al produc ției, de organizarea produc ției,de forța de muncă
și de management, de calificarea personalului, de utilizarea resurselor și altele. În ceea ce
privește studiu lor analitic, factorii interni sunt clasificați în trei grupe principale –
indicatori de volum, structură și individuali de recuperare.
Factorii de volum sunt implicați cu dimensiunile lor naturale sau monetare și
exprimă volumul de vânzări în valoare sau în natură, sau volumul costurilor excep ționale.
Factorii structurali caracterizează impactul schimbărilor în propor țiile și raporturile care
reprezintă factorii de volum ca un set de cheltuieli, venituri nete în num erar sau vânzări în
natură. Ei „preiau“ presiunea modificărilor intervenite în cadrul structurilor de produs și o
„transpun“, pe masa de profit. Factorii structurali afectează raportul veniturilor în func ție
de tipul de produs și costul pe tipuri. Factorii individuali se manifestă în profit.
Factorii externi sunt componente ale mediului de afaceri extern. Sunt factorii care nu
depind direct de activitatea întreprinderii. Ei au un impact direct asupra rezultatelor
financiare. La acest grup se referă așa numiții factori "PEST":
Economici – furnizori, clien ți, concuren ți
Politici – surse de influen ță politică
Sociali – factori demografici, cultura
Tehnologici – factori asociați cu dezvoltarea științei și a noilor tehnologii la
nivel global și altele.
O altă clasificare împarte factorii în cantitativi, calitativi și structurali. Factorii
cantitativi exprimă efectul modificării in volumul resurselor de afaceri : volumul de

15
producție și valoarea de vânzare a resurselor utilizate și altele. Factorii calitativi
caracterizează starea, gradul de utilizare a poten țialului sau de încărcare a resurselor,
eficiența. Lărgirea cercului acestor factori prin includerea caracteristicilor economice ale
calității producției, gradul de utilizare a poten țialului și eficiența, este deosebit de
important în lumea modernă. Factorii structurali î și exercită ac țiunea în cazurile în care
există modificări în compozi ția structurală a cantită ților de volum. Acestea sunt
schimbări în raporturile ponderii relative sau propor țiile între diferitele componente ale
cantităților în vrac, prezentandu -le ca seturi de costuri, venituri, vânzări, etc.

16

CAPITOLUL II

2. Orientări și tehnologie pentru analiza rezultatelor financiare,
rentabilitatea și eficiența veniturilor și a cheltuielilor
2.1. Nevoia de analiză financiar – contabili ă

Scopul principal al analizei financiare este de a dezvălui starea financiară reală a
companiei, punctele forte și punctele slabe, deficien țele în activită țile financiare și
cauzele lor și pe această bază să descopere oportunită țile pentru îmbunătă țirea
situației financiar e.
Alte obiective ale analizei financiare sunt:
1. Cercetarea mecanismului de formare a profitului (pierderii) companiei.
2. Determinarea gradului de independen ță financiară și stabilitatea stării financiare .
3. Stabilirea gradului de core lare între structura resurselor financiare și nevoil e financiare
ale companiei.

2.2. Formulele pentru analiza performan ței financiare, rentabilitatea,
lichiditatea, structura și eficiența veniturilor și a cheltuielilor

Orice sistem economic func ționează în condițiile unui mediu de afaceri complex și
dinamic, care include un set de indicatori economici interdependen ți și factori interni și
externi care îi influențează. În acest sens, o importanța deosebită are sistematiz area
indicatorilor economic i din punct de vedere a studierii analitice, și clasificarea lor ca
elemente ale sistemelor de factor și modele analitice care reflectă caracteristicile
cantitative și calitative ale organiza ției studiate. Prin intermediul acesto r indicatori

17
practic se poate măsura efectul utilizării poten țialului financiar al organiza țiilor de
afaceri.

2.2.1. Indicatori pentru a naliza rea profitului

În analizarea rezultatelor financiare ar trebui să se țină seama de faptul că
dimensiunea, modificarea , distribuția și utilizarea rezultatelor financiare și economice
finale sunt direct dependente de orientările, amploarea și ritmul de dezvoltare a compani ei
în ansamblu. A naliza poate fi efectuat după datele din declara ția de venituri și cheltuieli
ale societății și din raportul intern de vânzări.
Prin analiza profitului se rezolv ă următoarele sarcini de bază :
1. Identificarea, studierea și aprecierea gradului de realitate și fezabilitate a sarcinilor
planificate referitoar profit
2. Cercetare a și evaluare a orientări lor, ritmului și a tendin țelor referitoare la nivel ul de
profit
3. Cercetarea și evaluarea resurselor, factori lor și rezervel or, dezvoltarea, distribu ția,
utilizarea și impactul acestora asupra profiturilor
4. Examinarea și evaluarea rela ției cu buget ul de stat și bugetele regionale, institu țiile
de credit, alte întreprinderi și unități regionale etc.
5. Dezvoltarea unor orientări concrete care vizează cre șterea valorii profiturilor viitoare în
perioada de planificare
În cadrul organiza ției se manifestă două tipuri de interese – ale manageri lor și ale
proprietari lor. Managerii caută să maximizeze profitul brut și reportat, i ar interesul
proprietarilor este de a maximiza profitul net , pentru că din el își primesc dividendele.
Interese le externe pentru profit sunt din partea creditori lor și din partea statului. Creditorii
sunt interesa ți în primul rând de profitul brut și reportat. Statul manifestă interes pentru
ambele categorii de profit – brut si impozabil. Explica ția este că din profitul impozabil al
societății statul va primi anumite venituri. Acesta este motivul pentru care statul prin
actele sale normative reglementează formarea profitului impozabil.

18
Indicatorii absolu ți ai performan ței financiare sunt profitul brut, profitul impozabil,
profitul net și cel reportat .
Analiza profitului brut se bazează pe următoare a dependen ță funcțional ă, în
conformitate cu care sunt construite conturile de venituri și cheltuieli:
Profit (pierdere) = Venitur i– Consumuri și Chelt uieli

Analiza costurilor și a veniturilor oferă o perspectivă asupra comportamentului
factorilor direc ți care ac ționează în diferite le etape de formare a profitu lui co mpaniei.
Informa ția analitic ă permit e studiul detaliat al ace lor elemente ale profitu lui care au cel mai
mare impact asupra rezultatului financiar final .
Profitul taxabil, după cum s-a menționat deja, se ob ține din profitul brut ajustat cu
anumite venituri și cheltuieli reglementate prin lege.
Profitul net se calculează ca o diferență între profitul brut și impozitele plătite în
detrimentul profiturilor și a rezultatului reportat reprezintă câ știgurile nete ajustate cu
valoarea dividendelor sau a altor venituri plătite proprietari lor.

2.2.2. Indicatori pentru analiza rentabil ității

Indicatorii de rentabilitate sunt caracteristici cantitative ale eficien ței. Coeficientele de
rentabilitate indică rata de rentabilitate a capitalului.
Analiza rentabilității societă ții poate fi efectuată pe baza a patru tipuri principale de
indicatori:
1. economică (pe baza activelor)
2. financiară (pe baza capitalului propriu)
3. comercială (pe baza veniturilor)
4. rentabilitate de tipul de cost (pe baza costului)

19
1. Coeficientul de rentabilitate economic ă ( pe baza activelor ) – este definit ca raportul
dintre profitul de bilanț și activele reale ale organiza ției.
Rec =
economic Activexploataredin Rezultatul
2. Coeficientul de rentabilitate financiar ă (pe baza capitalului propriu) (ROE – return on
equity) – indică rentabilitatea capitalului propriu, exprimă interesele proprietarilor care au
investit capitalul lor în întreprindere.
ROE =
proprii Capitalurinet Rezultatul
3. Coeficientul de rentabilitate comercială (pe baza veniturilor) – definit ca raport
procentual între profitul de bilanț și veniturile organiza ției. Coeficientul astfel
determinat indică un profit net lavenituri de 100 leva.
Rrc =
100*afaceri de Cifranet Rezultatul
4. Coeficientul de rentabilitate de tipul de cost (pe baza costului) – caracterizează scăderea
profiturilor pe unitatea de cost total sau resursă pentru producerea și vânzarea de unitate
de producție. Se calculeză ca procent din profiturile companiei la costul activită ții de
ansamblu.
Rc =
100*exploatare de Cheltuielinet Rezultatul
Atât individual, cât și complex, cele patru tipuri de indicatori permit elaborarea
evaluării pentru eficacitatea finală a opera țiunilor. Coeficientele de rentabilitate sunt
valori pozitive în cazul în care rezultatul financiar este un profit, și prezintă o rată a
rentabilită ții capitalului. În cazul în care rezultatul financiar a fost o pierdere, acestea sunt
valori negative, și arată ritmul de decapitalizare a întreprinderii.

2.2.3 Indicatori de analiză a lichidită ții

Indicatorii de lichiditate sunt caracteristicile cantitative ale capacității și
disponibilității, în orice moment, compania să satisfacă plă țile curente cu activele sale

20
curente disponibile. Activele circulante înseamnă toate stocurile materiale, creantele,
investițiile și în mijloacele bănești. Atunci când vreunul dintre coeficientele de lichiditate
scade sub limitele de bază, aceasta înseamnă că în curând intreprinderea poate deveni
insolvabilă, cu toate consecin țele negative. Pe de altă parte, în cazul în care întreprinderea
a depășit limitele de sus , aceasta înseamnă că este într -o stare de exces de lichiditate, care
poate fi rezultatul utilizării nera ționale a banilor, micșorării activități din c auza pierderii
de bani, existența de produc ție învechită și altele.
Analiza lichidită ții se realizează prin două grupe de indicatori: de bază și
suplimentare. Primul grup include următoarele patru criterii:
1. Coeficient de lichiditate general
Klg = Active curente
Datorii curente

Active curente = stocuri + creante + disponibilitati banesti
Datorii curente = datorii pe termen scurt catre furnizori, salariati, banci si datorii fiscale
Acesta arată nivelul de asigurare a pasivelor pe termen scurt cu toate activele circulante.
Valoarea standard recomandată a indicatorului este în intervalul 1 -3 puncte, pentru a
îndeplini obliga țiile fără prea multă tensiune. Valoarea minimă general acceptată a
indicatorului este de cel pu țin unul, ceea ce înseamnă că activele circulante disponibile
trebuie să fie cel pu țin egale cu datoriile curente.
2. Coeficientul lichidită ții absolute
Kla = Dispon ibilități bănești
Obligații pe termen scurt

Pentru întâmpinarea celor mai importante obliga ții este necesar că coficientul să aibă o
valoare de cel pu țin 0,2 puncte. Acest lucru înseamnă că, în orice moment întreprinderea
ar putea rambursa 20% din datoriile curente. Se poate argumenta că coeficientul
caracterizează echilibrul, delicat și individual pentru fiecare companie, între lichiditate și
profitabilitate.

21
3. Coeficientul de lichiditate rapidă
Klr = Crean țe + Disponibilități banești
Datorii exigibile pe termen scurt

Prin acest coeficient se poate constata dacă societatea ar putea îndeplini obliga țiile sale
în cazul în care volumul vânzărilor s -ar reduce drastic. Valoarea recomandată a acestui
indicator este de 0,5 – 1 puncte, ceea ce înseamnă că activele lichide rapide acoperă
jumătatea sau toate datoriile curente.
4. Coeficientul de lichiditate imediată
Kli = Disponibilități banești
Datorii exigibile pe termen scurt

Acesta arată capacitatea entită ții de a -și achita datoriile curente cu fondurile
disponibile, cu excepția valorii activelor circulante și creanțe. Valoarea recomandată a
coeficientului este de aproximativ 0,5 până la 0,7 puncte. Valorile de mai sus 1 punct
indică utilizarea ineficientă a fondurilor.
Măsurarea lichidită ții și analiza factoril or este o condi ție necesară pentru luarea
deciziilor corecte legate de gestionarea ra țională a stocurilor, relatii pe termen scurt active
financiare ale firmei cu alte companii și bănci.

2.2.4. Analiza structurii și eficienței veniturilor și a cheltuielil or
2.2.4.1 . Analiza structurii și eficiența costurilor
Costurile sunt subiectul principal al analizei financiare, din cauza importan ței lor
pentru intreprindere. Cantitatea, structura și dinamica lor definesc rezultatele financiare.
Costurile sunt îm părțite în fixe și variabile. Această clasificare este importantă în
activitățile de planificare și de adoptare de decizii manageriale motivate în mod
corespunzător. Costurile variabile, prin defini ție, se modifică în mod propor țional cu
modificarea volumu lui de activitate. Ca exemplu poate fi dat costul materiilor prime și al
materialelor consumate. Costurile fixe rămân neschimbate indiferent de schimbările în
volumul de activitate și indiferent dacă se produce sau nu. Ca exemplu poate fi
menționat costul de închiriere sau cheltuielile de amortizare a ma șinilor.

22
Potrivit omogenitate economică, pentru scopurile de management, contabilitate și
analiză financiară, costurile se împart în trei grupe principale – cheltuieli de exploatare,
cheltuieli financiare și cheltuieli extraordinare.
Sursa de date privind cantitatea, structura și dinamica cheltuielilor este partea de
cheltuieli a raportului de venituri și cheltuieli ale întreprinderii.
Analiza nivelului, schimbării și structurii de cost se reduce la:
1. Determinare valorii absolute a costurilor
2. Determinarea ratei schimbării absolute a cheltuielilor (∆Ch )
∆Ch = Ch 1 –Ch0
În cazul în care: Ch0 și Ch1 – costuri totale în perioada de bază și conform datele din
raport.
3. Determină modificării relative a costului total de cheltuieli față de baza de comparație
acceptată (Jch)
Jch = ∆Ch / Ch0 * 100
În cazul în care: (∆Ch) și Ch0 – modificarea absolută a costurilor și suma totală a
costurilor în perioada de bază.
4. Determinarea ratei medii anuale de modificare a costului total în compara ție cu
perioada de bază (T)
T = * 100 – 100
De o importanță majora pentru orice companie este efectuarea analizei și evaluarea
indicatorului de cost la 100 leva venituri. Acesta permite studierea influen ței factorilor
venituri și cheltuieli.

23
2.2.4.2 . Analiza structurii și eficienței veniturilor
Veniturile sunt ceea ce compania primește pentru o anumită perioadă de timp. Acestea
se împart în venituri din exploatare, venituri financiare și venituri extraordinare.
Cu veniturile sale intreprinderea trebuie să acopere valoarea taxelor acumulate, să
recupereze costurile suportate pentr u activele utilizate, costurile de vânzare, organizare și
management, și să asigure profituri.
Sursa de informa ții privind venitul total este Raportul de venituri și cheltuieli.
Prin utilizarea metodei substitu țiilor în lan ț se constată influen ța gru purilor individuale
de venituri in totalul de venituri. Calculele se efectuează în următoarea ordine:
1. Determinarea veniturilor totale se face după formula:
Vt = V e + Vf + Vex
În cazul în care:
Ve – venituri de exploatare
Vf – venitul financiar
Vex – venituri extraordinare
2. Determinarea schimbării absolute a veniturilor (∆V)
∆V = V1 – V0
3. Urmează determinarea e fectului veniturilor de exploatare asupra veniturilor totale
(∆V/Ve) prin formula:
∆V/Ve = (Ve1+ Vf0+ Vex 0)-V0 = Ch` – V0
4. Apoi urmează determinarea efectelor venitului fina nciar asupra veniturilor totale
(∆V/Vf) :

∆V/Vf = (Ve1+ Vfo+ Vex 0)- Ch` = Ch„- Ch`

5. Urmează determinarea impactului veniturilor extraordinare asupra veniturilor totale
(∆V/Vex) :

24
∆V/Vex = (Ve1 +Vf1+ Vex 1) – Ch„
6. Determinarea modificării relative a veniturilor totale fa ță de valoarea de referin ță
acceptată (Jv)
Jv = * 100
7. După ce am calculat valoarea veniturilor totale si am determinat efectul venitului
individual urmează să găsim indicatorul schimbării (T).
Aceasta se face după formula:
T = V n * 100
V n-1

În cazul în care: veniturile V n din anul curent, iar V n- 1 – venituri din anul precedent.
Ultimul pas este calcularea eficien ței venitului obținut, pe care am discutat -o în primul
capitol.

2.3. Furnizarea de informa ții pentru analiză

În mediul de afaceri actual, procurarea informațiilor contabile necesare pentru
gestionarea financiară creează condi ții pentru cercetare în profunzime, analiză și
monitorizare a activită ții în cadrul companiei. Acest lucru determină locul și rolul
contabilită ții ca sursă de informa ții pentru a d etecta influen ța factorilor și motivele
care au determinat și au condiționat schimbările în indicatorii cantitativi și calitativi
pentru evaluarea situa ției lor financiare.
Procedurile de analiză și evaluare a performan ței financiare trebuie să fi e susținute
cu resursa de informa ții necesare, care este reglementat în mod legal într -o serie de legi
și regulamente. S -au introdus forme tipizate de raportare, contabilitate, politică fiscală,
etc. Sunt reglementate următoarele tipuri de înregistrări:
1. Documentele contabile primare – care sunt purtătoare de informa ții contabile pentru
înregistrarea pentru prima dată a unei unități economice și reprezintă un motiv pentru
înregistrarea acestor informa ții în documentele contabile secundare și în eviden țele
contabile.

25
2. Documentele contabile secundare – care sunt purtătoare de informație rezumată din
documentele contabile primare
3. Registrele – sunt purtătoare de informa ții sintetizate cronologic pe baza documentelor
contabile primare și secundare
4. Situațiile financiare anuale – acestea sunt forme anuale pentru o anumită perioadă de
timp (un an) utilizate în scopuri statistice și de diagnosticare a companiei
Principalele surse de informa ții pentru analiza financiară a societății „PRINT HAUS
DB“ este bilan țul companiei, situa ția veniturilor și a cheltuielilor anexată la situa țiile
financiare anuale. Pe lângă acestea pot fi utilizate și datele din conturile individuale
sintetice, subconturile și conturile analitice, precum și surse externe disti ncte, ce
caracterizează conjunctura de capitaluri pe pie țele financiare.
În general, bilanțul tabular poate fi definit ca o stare a setului de proprietate determinat
într-un moment dat, și anume tot ceea ce compania de ține (active) si tot ce dato rează
(pasive). Acesta constă din următoarele sec țiuni principale:

Bilanț
Active Pasive
A. Capital subscris, dar nevărsat A. Capital propriu
B. Mijloace (active ) fixe B. Provizioane si datorii similare
C. Active curente C. Datorii
D. Cheltuieli pentru perioade viitoare D. Finanțări și venituri pentru perioade
viitoare

Total active
Total pasive

La început este necesar să fie stabilită valoarea bilan țului și dinamica acestuia fa ță
de anul precedent pentru a ob ține o idee de unele schimb ări în amploarea opera țiunilor .
În bilanț sunt ascunse toate secretele managementului profesional al fondurilor și
utilizarea efectivă a bunurilor. Bilanțul este baza de luarea deciziilor financiare și de

26
investiții, și o condiție prealabilă pentru rela țiile pe rfecte ale companiei cu
intermediari financiari și cu statul.
Raportul de profituri și pierderi este al doilea cel mai important document pentru
determinarea statutului financiar al companiei, deoarece dezvaluie ce veniturile au fost
primite și ce cheltuieli au fost efectuate pentru perioada specificată. Forma și principiile
intocmirii sale sunt stabilite în legisla ția contabilă. Este compus din venituri și cheltuieli.
Raportul reflectă starea activelor, pasivelor și a capitalurilor, modul în care a fost format
rezultatul financiar final și care este el de fapt. Con ținutul raportului oferă posibilitatea
de a evalua dacă societatea este profitabilă și de a fi prevăzut riscul legat de veniturile
viitoare și de fluxurile de numerar viitoare. Pentru a lua deciziile corecte de management
trebuie să se monitorizeze în mod constant fluxurile de numerar de la și către companie,
precum și fie prognozate în perspectivă.
Întocmirea anexei la raportul anual este reglementată de Standardul național de
contabilitate 5 (SNC 5). Acesta trebue să con țină informa ții cu privire la modificările în
activele și pasivele individuale. Forma și conținutul anexei la situa țiile financiare
anuale este stabilită de către ministrul Finan țelor și de președintele Institu tului
Național de Statistică. Con ținutul obligatoriu în prezent este aprobat prin Ordinul № 201
din 09.12.1991g. (M.O. al Bulgariei nr.104 și 105 din 1991.).

2.4. Scopul și utilizatorii rezultatelor analitice

Informațiile financiare pentru organizația de afaceri repezintă obiect de studiu pentru
un cerc larg de utilizatori: managerii din organiza ție, acționarii, institu țiile bancare și
de asigurări, poten țialii investitori, organiza țiile guvernamentale, personalul și alții.
Acest interes ar e un singur scop principal – de a stabili care este situa ția financiară și
economică a organiza ției de afaceri și de a lua cele mai eficiente hotărâri pentru
gestionarea capitalului, fluxului de numerar, veniturilor, cheltuielilor și a profitului.

27

CAPITOL UL III
3.Studiu l și evalu area efectului și a eficienței activității firmei Print
House DB

3.1.Caracteristică pe scurt a întreprinderii studiate

Wir drucken Ihre Ideen!
„Noi imprim ăm ideile Dumneavoastră !“

Print House DB este o companie înfiin țată în anul 2011, la Sofia, Bulgaria, ca o
societate privată cu răspundere limitată cu un singur asociat (SRL). Se ocupa cu tipărirea
de cărți cu coperte moi și rigide, precum și broșuri, reviste, cataloage, pliante,
ambalaje, calen dare, carduri și alte produse. Produsele de tipar sunt ediții unice,
deoarece acestea sunt facute în baza unei comenzi concrete din partea clientului și sunt
difuzate numai de acesta. Clien ții sunt persoane juridice și persoane fizice din Germania,
Austria, Elveția și Suedia.
Venitul principal al companiei provine din vânzarea de produse tipărite, aceste venituri
fiind 100% din veniturile totale ale companiei.
Print Hous DB nu de ține o tipografie . Compania ac ționează ca un intermediar între
clienții și producător ii mari, preia comenzil e de la clien ți, face comanda câtre edituri le
din Bulgaria și monitorizarea calit atea produselor organizează transportul mărfurilor până
la clienții finali .

28
3.2. Analiza profitului, rentabilit ății, lichidit ății, structur ii și eficienței
veniturilor și a cheltuielilor
3.2.1. Analiza profitului

Analiza profitului constă în principal din calculul profitului brut, profitul impozabil,
profitul net și a rezultatului reportat.
Veniturile lui Print Hous DB pentru anul 2015 au fost de 388,000 Lev a. Cheltuielile
pentru aceea și perioadă au fost de 361000 Leva . Pentru anul 2016 aceste cifre au fost
după cum urmează – venituri -. 411 mii Lev a și cheltuieli -.364 mii Lev a.
• Profitul brut pentru anul 2015:
P = 388 000 -361 000 = 27 000 Leva
• Profitul brut pentru anul 2016:
P = 411 000 – 364 000 = 47 000 Leva
Din aceasta putem concluziona că dezvoltarea companiei merge într-o direcție
pozitivă, fiindcă profitul brut a crescut cu 20 mii. Lev a.
Profitul impozabil se ob ține prin ajustarea profitul brut cu anumite venituri și
cheltuieli reglementate de Legea privind Impozitarea corporativă a veniturilor (LICV ). La
Print Hous DB profitul impozabil este egal cu profitul brut, pentru că nu are venit și
cheltuieli cu care pot fi ajustate rezultatele financiare în conformitate cu Legea de
impozitare corporativă
Profit ul net se calculează ca diferen ță între profi tul brut și impozitele plătite în
detrimentul profiturilor , iar rezultatului reportat reprezintă câ știgurile nete ajustate cu
valoarea dividendelor plătite sau cu alte venituri ale proprietari lor.
Conform Legea de impozitare corporativă pentru anu l 2015 și anul 2016
impozitul pe profit este de 10% din profitul impozabil. În consecin ță, valoarea taxei
pentru anul 2015 este de 3 mii Leva și pentru anul 2016 este de 5 mii Leva. Profitul net
este de 24 mii Leva pe anul 2015 și 42 mii Leva pe anul 2016 .

29
În 2015 și 2016 la Print Hous DB nu s-au distribuit dividende. Analizând bilan țul
constatăm că în 2015 compania a format un profit opera țional de 24 mii Lev a, care este
transformat în rezultatul reportat pentru 2016. Pentru 2016 profitul net s -a ridicat la 42 mii
Leva, care revin în rezultatul reportat de 40 mii Leva și în 2017 s-a transformat în
rezultatul reportat în valoare de 82 mii Leva
Rezultatele vor fi prezentate pe scurt în Tabelul 1 Profituri .

Tabelul 1. Profituri (Mii Leva)

2015 2016
Profit brut 26 47
Profit impozabil 26 47
Profit net 24 42
Rezultat reportat 40 82

3.2.2.Anali za rentabilității

Pentru analiza rentabilității urmează să calculăm coficienții sus analizați.
Necesitatea acestei analize rei ese din faptul că rentabilitatea asigură prosperitatea
întreprinderii pe termen lung, prin realizarea fără greutăți a capitalului, prin implementarea
tehicilor moderne de finanțare, si asigură independența financiarăa firmei.

30

1. Coeficientul de rentabilitate economică ( pe baza activelor)

Rec = rezultat financiar /suma activului

Pentru anul 2015 coeficientul de rentabilitate pe baza activelor este :

Rec = 24/19 6 = 0.12

Pentru anul 2016 coeficientul de rentabilitate pe baza activelor este :

Rec = 42 / 198 = 0,21

2. Coeficientul de rentabilitate financiara ( pe baz a capitalului propriu )(ROE –
return on equity)

ROE =
proprii Capitalurinet Rezultatul

Pentru anul 2015 coeficientul de rentabilitate a capitalului propriu este :

ROE = 24 / 40 = 0,6
Pentru anul 2016 coeficientul de rentabilitate a capitalului propriu este :

ROE =42 / 82 = 0,51

3. Coeficientul de rentabilitate comercilă (pe baz a veniturilor )

31

Rrc =
100*afaceri de Cifranet Rezultatul

Pentru anul 2015 coeficientul de rentabilitate a veniturilor este :

Rrc = 24 / 388 * 100 = 6,19%
Pentru anul 2016 coeficientul de rentabilitate a veniturilor este :

Rv = 42 / 411 * 100 = 10.22%

4. Coeficientul de rentabilitate de tipul de cost( pe baza costului)
Rc =
100*exploatare de Cheltuielinet Rezultatul
Pentru anul 2015 coeficientul de rentabilitate a cheltuielilor este :
Rc = 24 / 361 * 100 = 6.65%
Pentru anul 2016 coeficientul de rentabilitate a cheltuielilor este :

Rc = 42 / 364 * 100 = 11.54%

În Tabelul 2 Indicatori de rentabilitate voi prezenta rezultatele obținute .

32
Tabelul 2. Indicatori rentabilitate

Indicator 2016 2015
Coeficientul de rentabilitate economică 0,21 0,12
Coeficientul de rentabilitate financiară 0,51 0,6
Coeficientu l de rentabilitate comercială (%) 10.22% 6.19%
Coeficientul de rentabilitate de tipul de cost (%) 11.54% 6.65%

În % – folosirea activelor în valoare de 100 Leva aduce 21 leva profit

Din coeficientul de rentabilitate economică vedem c ă pentru 2016 profit ul adus de 1
levă din act ive a fost 0,21 leva și pentru 2015. – 0,12 leva . Acest lucru înseamnă că
situația financiară a lui Print House DB s-a îmbunata țit, fiindcă profit ul pentru 2016 este
mai mare în compara ție cu ce l din 2015 . Putem concluziona că activele societă ții sunt
utilizat e pe deplin .
Coeficientul de r entabilitate financiară are sarcina de a determina utilizarea
eficientă a capitalului investit de ac ționari. Pentru 2016 valoarea a fost de 0,51, iar pentru
2015 a fost de 0.6. Se observă că în 2016 eficien ța este mai mică. Prin urmare și beneficiul
proprietarului este mai mic.
Coeficientul de r entabilitate comercială arată profit ul net pe 100 leva venituri .
Calculele arată că, pentru 2016 la 100 Leva venit profitul net a fost de 10.22%, iar pentru
2015 de 6.19 %. Se constată o c reștere a profitului.
Coeficientul d e rentabilitate de tipul de cost determin ă profitul pe costul unitar al
unității de produc ție și de comercializare. Pentru 2016, acest profit este de 11,54%, iar
pentru 2015 de 6.65%. Și la acest indicator se observ ă creștere.

33

3.2.3. Analiza lichidită ții

După cum sa men ționat deja analiza lichidită ții furnizează informa ții dacă
întreprinderea își poate îndeplini obliga țiile, adică dacă este solvent ă. Analiza urmează
calculul acestor coeficienți .
1. Coeficientul de lichiditate generală
Klg = Active curente
Datorii curente

Pentru 2015 coeficientul de lichiditate generală este :
Klg =192 / 156 = 1,23

Pentru 2016 coeficientul de lichiditate generală este :
Klg =194 / 116 = 1,67
1. Coeficientul de lichiditate absolută
Kla = Disponibilități bănești
Obligații pe termen scurt

Pentru 2015 coeficientul de lichiditate absolută este :
Kla = 179 / 156 = 1.15
Pentru 2016 coeficientul de lichiditate absolută este :
Kla =111 / 116 = 0.96

2. Coeficientul de lichiditate rapidă
Klr = Crean țe + Disponibilități banești
Datorii exigibile pe termen scurt

34

Pentru 2015 coeficientul de lichiditate rapidă este :
Klr =13+179 / 156 = 1,23
Pentru 2016 coeficientul de lichiditate rapidă este :
Klr = 83+111 / 116 = 1,67
3. Coeficientul de lichiditate imediată
Kli = Disponibilități banești
Datorii exigibile pe termen scurt

Pentru 2015 coeficientul de lichiditate imediată este :
Kli = 179 / 156 = 1,15
Pentru 2016 coeficientul de lichiditate imediată este :
Kli = 111 / 116 = 0.96

Vom sinteza calculele efectuate in tabelul 3 Indicatori de șichiditate .
Tabel 3 Indicatori de lichiditate
Indicator 2016 2015
Coeficientul de lichiditate generală 1,67 1,23
Coeficientul de lichiditate absolută 0.96 1.15
Coeficientul de lichiditate rapidă 1,67 1,23
Coeficientul de lichiditate imediată 0,96 1,15

Coeficientul de lichiditate generală este recomandat să fie între 1 -3 puncte. Pentru
compania Print Hous DB pentru anul 2016, valoarea indicatorului a fost de 1,67, iar pentru

35
2015 de1.23. Acesta este situat în a șa numit a valoare standart , ceea ce înseamn ă că
obligațiile aferente pot fi îndeplinite în mod corespunzător. Mai mult decât atât
coeficientul indică faptul că activele circulante disponibile sunt mai mari decât datoriile
curente.
Pentru a îndeplini obliga țiile de prim rang este necesar că coeficientul de lichidit ate
absolută să aibă o valoare de cel pu țin 0,2 puncte. Pentru compania Print Hous DB
valoarea coeficientului pentru 2016 este de 0.96 puncte, iar pentru 2015 – 1.15 puncte.
Acest lucru înseamnă că, în 2016 compania a fost în mă sură să acopere 96% din pasivele
curente, iar în 2015 – 115%.
Valoarea coeficientului de lichiditate rapidă pentru 2016 este de 1,67 puncte, iar
pentru 2015 – 1,23 puncte. În ambii ani Print Hous DB au sărit peste limita de 1 punct, ceea
ce înseam nă că societatea este într -o stare de exces de lichiditate. Acest lucru ar putea
însemna că numerarul nu este utilizat ra țional.
Coeficientul de lichidit ate imediat ă arată capacitatea întreprinderii de a își achita
datoriile curente cu fondurile di sponibile, cu excep ția valorii activelor circulante și a
creanțelor. Pentru Print Hous DB valoarea acestui indicator este egal cu coeficientul d e
lichiditate absolută (2016 – 0.96 puncte; 2015 – 1,15 puncte), deoarece compania nu are
investitii. Mărimea indicatorului sare peste limita de 0,7 puncte, ceea ce indic ă o utilizarea
ineficientă a fondurilor.

3.2.4. Analiza structur ii și eficienței a cheltuielilor

Analiza nivelului, schimbărilor si a structurii cheltuielilor se reduce la :
1. Stabilirea sumei absolute a cheltuielilor
Ch = Che + Chf + Chex

Unde : Ch – Cheltuieli
Che – Cheltuieli de exploatare
Chf- Cheltuieli financiare
Chex – Cheltuieli extraordinare

36

Pentru 2015 suma absolută a cheltuielilor este :
Ch = 353 000 + 8 000+ 0 = 361 000 Leva .
Pentru 2016 suma absolută a cheltuielilor este :
Ch = 356 000 + 8 000 + 0 = 364 000 Leva .

2. Stabilirea schimbării absolute a cheltuielilor (∆Ch)
∆Ch = Ch 1 –Ch0
Unde : Ch1 – Cheltuieli pentru perioada de raportare
Ch0 – Cheltuieli pentru perioada de bază
∆Ch = 364 000 – 361 000 = 3 000 Leva .

3. Stabilirea schimbării relative a sumei totale de cheltuieli față de baza de
comparație adoptată (Jch)
Jch = ∆Ch / Ch0 * 100
Jch = 3 000 / 361 000 * 100 = 0.83

4. Stabilirea ritmului mediu anual de schimbare a sumei totale față de perioada de
bază (T)
T = * 100 – 100
T =√ 364 / 361 * 100 – 100 = 73.21

37
Indicatori de analiză a nivelului, schimbării și structura cheltuielilor
la firma Print House DB

Denumirea
cheltuielilor Suma
(mii leva ) Schimbare Structură
Bază
2015 Raport
2016 Absolută Relativă bază Raport Shimbare
absolută fața de
structură
Cheltuieli pentru
activitate 353 356 3 0.85 0,978 0,978 0
Cheltuieli
financiare 8 8 0 0% 0,022 0,022 0
Cheltuieli
extraordinare 0 0 0 0 0 0 0
Total cheltuieli 361 364 3 0.83% 1 1

Concluziile pe care le putem face sunt următoarele :
1. Cheltuielile totale ale firmei Print House DB au crescut cu 3 mii leva sau cu 0.83%
2. Cheltuielile pentru activitate cresc cu 0.85% în perioada raportată comparativ cu
prioada de bază, ceea ce duce la creșterea cheltuielilor totale cu 3 mii Leva .
3. Cheltuieli le financiare nu cresc în perioada raportata comparativ cu perioadade
bază.
Din tabelul de mai sus reise că cheltuielile pemntru activitate ocupă partea principală
în totalul cheltuielilor. Din acest motiv nivelul, schimbarea și structura lor reprezintă o
etapă importantă în activitatea financiară a firmei .

38
Nivelul, structura și schimbarea cheltuielilor pentru activitate a firmei Print House
DB
Denumirea
cheltuielilor Suma
( mii leva ) Schimbarea Structura
Bază Raport Absolută Relativă Bază Raport Schimbare
Cheltuieli
materiale 0 27 27 – 0 0.076 0.076
Cheltuieli
servicii
externe 337 318 -19 0.955 0.893 -0,062
Cheltuieli
salarii 7 9 2 28.57% 0.02 0.025 0,005
Cheltuieli
asigurări 1 2 1 100% 0.003 0.006 0,003
Cheltuieli
amortizare
8 0 -8 0.022

0 -0.022
Total
cheltuieli 353 356 3 0.85% 1 1

Putem spune că suma cheltuielilor totale pentru activite a crescut cu 3 mii leva în anul
de raportare, sau cu 0.85%. Suma cheltuielilor pentru materii prime si materiale, și
cheltuielile pentru angajații a crescut cel mai substanțial în anul 2016.
Analiza cheltuielilor la 100 Leva venituri deasemenea este foarte importantă pentru
firmă. Calculul se face după formula
V 100 lv v. =

39
Pentru 2016 V 100 lv.v/r =364 000 *100 / 411 000 = 88.56
Pentru 2015 V 100 lv. v/b = 361 000 * 100 / 388 000 = 93.04
Referitor la calcule putem spune în anul de raportare la 100 leva venituri revin 88.56
Leva cheltuieli, iar în cel de bază au fost 93.04 Leva . Cheltuielile s -au micșorat cu 4.48,
însă rămân în continuare prea mari.
După ce am studiat structura cheltuielilor rămâne să calculăm eficiența cheltuielilor.
Acesta este un indicator care arată ce vo lum de venituri au fost obținute cu o leva de
cheltuieli. Influența este pozitiva atunci când coeficientul crește în timp.
Coeficientul de eficiență a cheltuielilor = Venituri / Cheltuieli
Pentru anul 2016 .
Coeficientul de eficiență a cheltuielilor /r =411 000 / 364 000 = 1,129
Pentru anul 2015.
Coeficientul de eficiență a cheltuielilor /b = 388 000 / 361 000 = 1,075

3.2.5 . Analiza structurii și a eficienței veniturilor

Analiza nivelului și a structurii veniturilor se face în următoarea succesiune :
1. Stabilirea sumei totale a veniturilor – pentru ambii ani la Print House DB
veniturile sunt numai venituri nete din vănzări
Pentru 2015 suma totală a veniturilor este 388 mii Leva
Pentru 2016 suma totală a veniturilor este 411 mii Leva .

2.Stabilirea schimbării absolute a veniturilor (∆V)
∆V = V1 – V0
Unde : V1 – Venituri din perioada de raportare

40
V0 – Venituri din perioada de bază
∆V = 411 000 – 388 000 = 23 000 Leva .
2. Stabilirea schimbării relative a sumei totale a veniturilor în comparație baza de
comparație adoptată (Jv)
Jv = * 100
Jv = 23 000 / 388 000 * 100 = 5.93
4.Urmează a fi găsit indicatorul de ritm al schimbării (T). Această se face după
formula :

T = V n * 100 -100
V n-1

T =411 000 / 388 000 * 100 – 100= 5.93
Ultimul pas este calcularea efi cienței venitului obținut.
Eficiența veniturilor = cheltuieli / venituri
Eficiența veniturilor /pr = 364 000 / 411 000 = 0,886
Eficiența veniturilor /pb = 361 000 / 388 000 = 0,93
El arată volumul cheltuielolor pe unitate de produs. Influența este pozitivă atunci
când cofientul descrește cu trecerea timpului.

3.3.Constatarea motivel or și stabilirea problemel or

Alegere a între stabilitatea financiară și creșterea este în favoarea cre șterii. Este
dereglat echilibrul dintre lichiditatea și profitabilitatea.
Mijloacele în numerar întreținute în societate reprezintă un capital, care nu poartă
nici un randament.

41
3.4.Propuneri pentru deciziile de management

Oportunită țile de creștere a eficien ței sunt două. Prim a este prin impactul asupra
managementului economic al companiei. A cesta ar trebui să încerce să maximizeze
veniturile și să minimiz eze costurile. A doua op țiune este prin impactul asupra
managementului financiar.
Analiza situației financiare a societății Print Hous DB conduce la formularea
următoarelor recomandări:
Investi rea fonduri lor libere în instrumente financiare care îndeplinesc următoarele
criterii:
– Să nu aducă risc valutar, adică să fie în Leva sau Euro.
– Să presupună costuri de tranzac ție mici.
Aceste instrumente financiare sunt titluri le de stat, obliga țiunile companii lor mari, cu
rating ridicat de credit.
Ar fi oportun că firma să elaboreze un plan financiar , în care să fie indic ate plățile
care urmează să fie puse în aplicare la anumite date și suma estimat iva de bani de
care compania va dispune la acest e date.
Creșterea cotei de pia ță și găsirea de noi clien ți.
Optimizarea costurilor.

42
Concluzi i

Din a naliza situa ției financiare a firmei Print Haus DB, folosind formule și indicatori
ajungem la anumite concluzi i, care atestă o stare financiară bună.
Profitul companiei a crescut de două ori în 2016, comparativ cu 2015.
Principalii factori (interni și externi) care au influență pozitivă asupra activită ților
companiei sunt :
– proces de produc ție bine organizat;
– bună calitate a produc ției;
– utilizarea eficientă a resurselor investite
Interacțiunea complexă a acestor factori conduce la acumularea a profitului
companiei.
În cadrul companiei există un grup de date care definesc poziția ei financiară.
– creșterea obligațiilor către stat
– reducerea obliga țiilor către furnizori
– lipsa stocurilor de materii prime;
– creșterea profiturilor.

Rentabilitatea companiei a remarcat o cre ștere în 2016 , comparativ cu 2015.

Ea exprimă efectul activițății companiei, rata de rentabilitate a capitalului, capacitatea
sa de a realiza un profit. Coeficientul de rentabilitate pe baza veniturilor din vânzări arată o
tendința de creștere, datorită cre șterii rezultatului financiar și veniturile d in vânzarea
produselor. Venitul net din vânzări în timpul perioadei analizate arată o creștere.
Coeficientul de rentabilitate pe baza capitalului propriu tinde o descreștere , în
ciuda creșterii de capital în ultimii ani.
Capitalizarea activelor a raportat , de asemenea, o tendin ță pozitivă datorită
creșterii profiturilor și a creanțelor de la clien ți.

Un moment important în dezvoltarea companiei Print Hous DB în condițiile severe
de piață existente în țară este creșterea generală a capitalul propriu.

43
În 2 016 capitalul propriu al companiei a crescut de două ori fa ță de anul
precedent.

Compani a întâmpina în mod normal obliga ții sale, dar fondurile nu sunt utilizate în
mod rațional.
Lichiditatea arată gradul de acoperire a datoriilor pe termen scurt cu active
circulante. Indicatorul de lichiditatea totală arată gradul de acoperire a datoriilor pe termen
scurt cu active circulante nete în cursul perioadei de raportare, care se ridică și se
încadrează în valoarea recomandată (între 1,2 și 2). Prin urmare, compania are o lichiditate
totală bună. Valorile ale indicatorului de lichiditate rapidă fluctuează între 1,23 și 1,67, din
nou, există o lichiditate rapidă relativ mare. Acest indica tor este, de asemenea, cea mai
mare în 2016. Cre șterea urmează în principal din cre șterea crean țelor.
Coeficientul de lichiditate imediată coincide pe deplin în ambii ani, cu valoarea
coeficientului de lichiditate absolută, ca urmare, ca compania nu are nici o investi ție pe
termen scurt în timpul perioadei analizate.
Coeficientele de lichiditate au o tendințe buna si sunt in limitele.

Se observă o tendin ță pozitivă în structura și eficiența veniturilor și a cheltuielilor.
Coeficientul de efi ciență a cheltuielilor in perioada analizată este mai mare de 1.
Coeficientul de eficiență a veniturilor este reciproc celui a cheltuielilor. Acesta
arată cheltuielile efectuate pentru 1 lev venit. Pe parcursul perioadei, aceasta cre ște, ceea
ce reprezintă o tendin ță negativă. Acest lucru se datorează în principal cre șterii și reducerii
inegale a veniturilor și cheltuielilor.

Din toate ajungem la concluzia ca analiza financiară ca o sursă de informații
detaliate este un instrument de gestionar e. Incertitudinea și volatilitatea în economia
națională impune conducerea companiei să fie orientată către managementul financiar și
eficiența utilizării acesteia.

Într-o lume în continuă mișcare și schimbare managementul nu își poate permite
să stagneze și să se aștepte că va supravețui.
Tranziția câtre economia de piață pune la ordinea zilei cerința majoră de
restructurare și înnoire a producției și a activității firmelor . Întreprinderile trebuie să își
mărească eficiența și să răspundă prefeințelor și necesităților consumătorilor. Fiecare

44
manager trebuie să cunoască și să analizeze foarte bine informațiile oferite de diferitele
categorii financiare, care caracterizează efi ciența.
Rezultatele analizei financiare pot fi utilizate pentru luarea deciziilor relevante de
către managerul financiar al companiei, pentru a analiza situa ția actuală și pentru a
anticipa evolu țiile viitoare. Prin tehnologia de lucru în analiz a financiară se poate observa
efectul unei opera țiuni în elementele individuale din bilan ț și de acolo în diferitele
corelații financiare

45
Bibliografie

Surse :
1. http://www .dobipress .bg/bg/izdatelstvo /5/-100/2012/128/501/ ,
2. http://ktkbg.blogspot.com/2011/11/blog -post_29.html , 29.11.2011 , Consultanță de
contabilitate, idei, informații
3. http://printhousedb.com/online/
4. „Economia întreprinderii ” , D. Donchev, M.Velev, Editura Siela
5. „Planificarea și analiza activității economice a întreprinderii ”, V. Ivanov , 2002 g.,
6. „Analiza financiară ”, V. Adamov , G. Holst, A. Yahariev, Editura „ABAGAR ”,
Veliko Tarnovo 2002.
7. „Analiza economico -financiară ”, doc. dr. M Timchev , Editura „Trakia -M”, Sofia
1999.
8. „Finanțele firmei. Rentabilitatea firmei ” , doc. V. Adamov, asisten principal V.
Yahariev, Svishtov 1994.
9. „Analiza economico -financiară a firmei ”, A. A znagiev, Editura „EX-PRES ”, 2011
ediția a treia
10. „Economia întreprinderii industriale ”, A. A ynadjieva , A. Nikolova , Gabrovo 2003 ,
Editura universitară „Vasil Aprilov ”
11. „Finanțe ” A. Lyubenova , Ruse 2011.
12. „Manageme ntul financiar ” , doc. N. Adamov , doc. R. Lilova , doc. V. Zahariev,
Veliko Tarnovo 1995, Editura „ABAGAR ”
13. „Finanțele intreprinderii ”, Ch. Nikolov , D. Stoilova, Blagoevgrad 2007
14. „Analiza inginero -valorică ”, Y. Yordanov , Varna TU , 2001, a doua ediție
15. „Economia firmei ”, D. Donchev , Sofia 1995
16. „Analiza financiară ”, D. Donchev , Sofia 2009
17. „Analiza afacerilor comerciale ”, M. M ihailov , V. Tarnovo , Faber 2012
18. „Ghid de metologie în contabilitatea de management ”, D. Yosifova , Sofia 2010,
19. „Cheltuieli, venituri și rezultate ale întreprinderii industriale ”, D. Pavlova , TU
Varna
„Soluții, studii și practici financiare ”

46

47