Proiectarea și realizarea unei [631356]

UNIVERSITATEA “ROM ÂNO-AMERICANĂ ” BUCUREȘTI
FACULTATEA DE INFORMATICĂ MANAGERIALĂ

Proiectarea și realizarea unei
aplicații informatice de gestiune
pentru S.C. DEPOZIT IT S.R.L.
Coordonator științific:
Lect. Univ. Dr., Tabusca Alexandru
Absolvent: [anonimizat] 2017

1/63

Cuprins
Cuprins
INTRODUCERE…………………………………………………………………………………………………….. 4
Capitolul 1 – STUDIUL, ANALIZA ȘI PREZENTAREA SISTEMULUI EXISTENT ……4
1.1 Prezentarea succintă a unității economico-sociale ………………………………………………. 4
1.2 Activități desfășurate în unitatea economică ………………………………………………………. 5
1.3 Studiul sistemului de conducere ……………………………………………………………………….. 9
1.4 Studiul sistemului condus ………………………………………………………………………………. 12
1.5 Studiul sistemului informațional …………………………………………………………………….. 14
1.5.1 Schema fluxului informational aferent temei ……………………………………………… 15
1.5.2 Aria de cuprindere circuitului informational in cadrul sistemului informational
general al socientatii ……………………………………………………………………………………….. 17
1.5.3. Descrierea documentelor utilizate. Modelul conceptual al datelor ……………….19
MCD)…………………………………………………………………………………………………………… 19
1.5.4. Proceduri de prelucrare a datelor utilizate. Modelul conceptual al prelucrarilor
(MCP). …………………………………………………………………………………………………………. 22
1.5.5. Analiza a sistemului actual și identificarea neajunsurilor existente în
funcționarea sistemului existent ……………………………………………………………………….. 28
1.5.6 Analiza SWOT ………………………………………………………………………………………. 28
1.5.7. Direcții de perfecționare a sistemului actual …………………………………………….. 29
Capitolul 2 – PROIECTAREA DE ANSAMBLU A SISTEMULUI INFORMATIC ………30
2.1 Definirea obiectivelor si oportunitatii sistemului/aplicatiei informatice ………………..30
2.2 Locul aplicației informatice în sistem ……………………………………………………………… 31
2.3 Definirea situațiilor finale ……………………………………………………………………………… 31
2.4 Definirea sistemului de codificare …………………………………………………………………… 32
2.5 Modelarea datelor și modelarea prelucrărilor …………………………………………………… 33
2.6 Diagrama entitate-asociere …………………………………………………………………………….. 38
2.7. Stabilirea colectiilor de date ………………………………………………………………………….. 40
2.8. Alegerea tehnologiei de prelucrare ………………………………………………………………… 42
2.9 Estimarea necesarului de resurse și a calendarului de realizare …………………………… 42
2/63

Capitolul 3 – PROIECTAREA DE DETALIU A APLICATIEI INFORMATICE ………….43
3.1 Definirea aplicatiei informatice ……………………………………………………………………… 43
3.2 Proiectarea logica si fizica a iesirilor ……………………………………………………………… 44
3.3 Proiectarea logica si fizica a intrarilor ……………………………………………………………… 50
3.4 Fisa cu structura codurilor ……………………………………………………………………………… 59
3.5 Proiectarea logica si fizica a bazei de date ……………………………………………………….. 62
3.6 Schema de sistem a aplicatiei …………………………………………………………………………. 62
3.7 Proiectarea interfetei aplicatiei ……………………………………………………………………….. 64
3.8 Schema de flux informational a noului sistem ………………………………………………….. 65
3.9 Propuneri de dotare cu echipamente IT si costuri aferente …………………………………. 66
Capitolul 4 – PREZENTAREA PRODUSULUI SOFTWARE ……………………………………. 67
4.1 Cerintele platformei hardware si software ale produsului program ………………………67
4.2 Descrierea funcțiunilor aplicației ……………………………………………………………………. 68
Capitolul 5 – EFICIENȚA ȘI UTILITATEA APLICAȚIEI INFORMATICE ……………….69
5.1. Condiții privind implementarea aplicației ………………………………………………………. 69
5.2. Exploatarea curentă a aplicației ……………………………………………………………………. 69
5.3. Considerații privind eficiența aplicației informatice …………………………………………. 70
3/63

INTRODUCERE
Folosind cunostintele in domeniului informatic dar si economic, dobandite in cadrul
univesitatii, am ales ca tema pentru lucrarea de licenta realizarea unui program de gestiune
a unui depozit de componente hardware si produse software pentru compania DEPOZIT
IT SRL.
Pentru realizarea lucrarii de licenta a fost necesara o analiza detaliata a sistemului
de gestiune a societatii comerciale
Sediul firmei impreuna cu punctul de lucru se afla in Bucuresti, strada Ion Neculce
nr. 20, sector 1. Inregistrarea firmei a avut loc pe data de 19 noiembrie 2001.Aceasta
beneficiaza de avantajele cresterii potentialului IT in Romania datorita necesitatii de
infrastuctura moderna pentru comert si investitii in acest domeniu. Acest fapt a dus la
cresterea a cererii de personal calificat in domeniul IT iar mult companii recruteaza de pe
bancile facultati studenti cu ajutorul intershipurilor oferite de acestea precum si multe
oferte din cadrul facultati
Lucrarea este alcatuita din 5 capitole, care la randul lor sunt alcatuite din alte
subcapitole mai mici, in care am efectuat o analiza economica a firmei cu ajutorul
indicatorilor economici specifici.

Capitolul 1 – STUDIUL, ANALIZA ȘI PREZENTAREA
SISTEMULUI EXISTENT
1.1 Prezentarea succintă a unității economico-sociale
Societatea comerciala DEPOZIT IT SRL are sediul in Bucuresti , Sector 1,pe strada
Ion Neculce nr. 20. Aceasta s-a inregistrat in anul 2001 avand un singur actionar cu un
4/63

capital social doua sute de mii de lei (200.000 RON).
Initial firma se ocupa cu designul de site uri dar in anul 2002 actionarul a schimbat
strategia firmei modificand scopul si domeniul de activatate si asociindu-se cu alti 2
actionari pentru a aduce un profit mai mare cu ajutorul comertului de produse IT .
In prezent firma are 3 asociati cu un capital social de cinci milioane de lei (5.000.000
RON)
Comform statului principalul obiectiv al firmei este: ,, comertul cu produse
software dar si cu cel am componentelor hardware” respectiv placi video, coolere,
procesoare, laptopuri, imprimante ,licente pentru software.
DEPOZIT IT SRL interactioneaza cu reprezentantiile corporatiilor precum IBM,
ORACLE, DELL, HP, Microsoft, acestea fiind printre cele mai marii companii de pe piata
internatioanla IT , avand rolul de furnizori.
Datorită creșterii volumului investițiilor de pe piața IT, precum și a
solicitărilor venite din partea clienților, firma și-a diversificat gama de
produse prin efectuarea unor comezi și produse de software dar si hardware de la
companiile mari pentru a oferi clientilor cele mai bune preturi dar si produse de buna
calitate. Atitudinea pozitivă a conducerii firmei privind utilizarea continuă a
unei tehnologii moderne și implementarea unor proiecte de investiții în
vederea creșterii productivității muncii dar si reducerea timpului de producție,
au condus la creșterea competitivității firmei pe piața locală .
In anul 2012 firma introduce pe piata din România conceptul de Black Friday,
oferind reduceri situate între 40 și 70% la o gamă largă de produse
In anul 2015 firma DEPOZIT IT SRL a inregistrat cel mai mare profit de la
infiintare, acesta find de 12564 RON
1.2 Activități desfășurate în unitatea economică

DEPOZIT IT SRL isi desfasoarea activitatea in domeniul comertului, prin vanzarea
marfurilor, respectiv produse IT software si hardware, de regula, direct consumatorilor
pentru uzul personal al acestora. Prin intermediul mijloacelor banesti are loc procesul de
vanzare-cumparare.
5/63

Obiectivele firmei sunt :
Vanzarea de produse hardware si software
Extinderea activitatii
Reducerea costurilor, dar nu prin diminuarea calitatii
Satisfacerea nevoi clientilor prin calitatea, durabilitatea, flexibillitatea si
pretul produselor
Crearea unei imagini favorabilă a firmei și a mărcii în rândul
consumatorilor.
Dezvoltarea unei aplicatii de gestionare a stocurilor
Cresterea productivitatii
Societatea DEPOZIT IT SRL este o companie care comercializează produse finite
preluate de la furnizorii. Printre acești furnizori se număra:
IBM – activitatea corporatiei este dedicată producției și distribuirii
produselor IT hardaware si software.
HP – compania este dedicata pentru producerea si comercializarea de
echipamente hardware , calculatoare personale , laptopuri , imprimante dar
si produse sofware.
AMD – este unul dintre marii producatori de microprocesoare , procesoare
grafice, placi de baza , servere si calculatoare personale.
Microsoft – este cea mai mare companie producatoare de sofware din lume
care se ocupa cu dezvoltare, producere, licentiere si face intretinere la o
gama larga de servici legate de calculatoare.
Dell – distribuția companiei cuprinde calculatoare persoanle, servere
,dispozitive de stocare date, software, switch-uri de retea si televizoare.
Indicatorii specifici activității societății comerciale, S.C. DEPOZIT IT S.R.L.
pentru anii 2012, 2013, 2014, 2015, 2016 și 2017 sunt prezentați în tabelul nr 1.1.
Tabel 1.1 – Indicatori economici
6/63

Indicatori
economici20122013201420152016217
Cifra de
afaceri102352035756876707219507511460
Profit45776,4458464104671256415543
Cheltuieli345234663265834867439643410635
Active
imobilizate504355043550474504745463359123
Active
circulante7086963411367134781588417954
Capitaluri
proprii-1253-40012633356794510854
Angajați346678
In tabelul 1.1, activitatea economica a societatii este prezentata cu ajutorul indicatorilor
economici. Dupa cum se poate observa in grafic, cifra de afaceri a societatii a crescut in
perioada 2012-2014
Fig. 1.1 Grafic – Cifră de afaceri
Structura organizationala a societatii este reprezentata de doua niveluri decizionale:
7/6320112012201320142015
-20000020000400006000080000100000120000
Cifra de afaceri
Profit
Cheltuieli
Active imobilizate
Active circulante
Capitaluri proprii
Angajați

sistemul de conducere si sistemul condus. Aceasta este reprezentata in organigrama de mai
jos:

Organigrama societății
8/63Director General
Director Executiv
Director Economic Director Comerical Director
de MarketingDirector
Resurse Umane
Birou
Contabilitate Birou
Financiar
Birou
AprovizionareBirou
GestiuneBirou
VanzareBirou
Analiza
piataBirou
Reclama
Birou
Resurse
Umane

Figura 1.2 – Organigrama societatii
1.3 Studiul sistemului de conducere
Sistemul de conducere este alcatuit din 5 pozitii de conducere respectiv directoul
general, directoul executiv, directoul economic, directorul de marketing si directorul de
resurse umane. Fiecare post este explicat in detaliu:

Directorul general face parte din managementul de vârf al societății iar acesta este
responsabil pentru activitatea managerilor de mijloc. Este numit in functie de catre
Consiliul de asociație reprezintă funcția cea mai înaltă din cadrul companiei.
Activitatile directorului general in cradrul societatii sunt urmatoarele:
Organizeaza si conduce, prin factorii de decizie toate activitatiile tehnice
Raspunde trimestrial in fata Adunarii Generale a Actionarilor
Evaluarea periodica a activitatii managerilor din subordine
Stabilirea unor noi cai de colaborare
Respundere pentru functionarea societatii
Monitorizarea modului de îndeplinire a obiectivelor
Urmareste respectarea de catre angajati a normativelor interne si a reglementarilor
legale
Folosirea eficienta a resurselor socientatii comerciale
Conciliaza conflictele interne dintre membrii organizatiei
Participa la implementarea sistemului de calitate
Asigurara transpunerea in practica a prognozelor apropiate si de viitor privind
cerintele pietei

Directorul executiv – este subordonatul directorului general.Acesta reprezintă si este
reprezentantul firmei, in limita responsabilitatilor acordate, in relatiile cu sindicatele, cu
autoritatile publice locale si centrale. De asemenea reprezinta firma in relatiile cu
furnizorii, cu managementul altor firme etc. Scopul general al postului este gestionarea
eficienta a resurselor umane, tehnice, materiale, financiare si informationale in concordanta
9/63

cu politica si strategia firmei. .
Activitatile directorului executiv sunt urmatoarele:
Asigura un cadru optim pentru mentinerea unor relatii bune intre management si
angajati.
Raspunde de functionarea in bune conditii a echipamentului, aparaturii si utilajelor
din dotarea firmei.
Raspunde de utilizarea optima a resurselor materiale, financiare, patrimoniale si
umane alocate pentru atingerea obiectivelor firmei.
Raspunde de masurile luate pentru folosirea la maximum a capacitatilor de
productie, utilizarea completa a timpului de lucru si cresterea productivitatii
muncii.
Respecta si asigura cunoasterea si aplicarea regulamentului intern si regulamentul
de organizare si functionare de catre intreg personalul din subordine.
Respecta si aplica politicile generale ale firmei si raspunde de insusirea si
respectarea acestora de intreg personalul din subordine.
Organizează și participă la licitați
Directorul comercial – este subordonat directorului executiv.Acesta reprezintă
firma în relația cu furnizorii, clienții, persoanele/organizațiiledin țară și din străinătate cu
care intră în contact în interes de serviciu.
Activitatile directorului de marketing sunt urmatoarele:
Identifică necesarul de aprovizionare
Negociază cu furnizorii preturile de achiziție, încheie contractele cu aceștia;
Ia măsurile necesare pentru ca toate comenzile să fie executate în limita bugetului;
Recomandă alegerea produselor;
Intocmește și analizează cererile de ofertă;
Supervizează derularea contractelor;
Organizează și participă la licitați
Directorul Economic – este subordonat directorului executiv si are in subordine
biroul de contabilitate impreuna cu biroul financiar.
Activitatile directorului economic sunt urmatoarele :
Organizeaza contabilitatea
Intocmeste bugetul general al societatii
10/63

Raporteaza rezultatele financiare ale firmei
Elaboreaza si implementeaza sistemul general de evidenta a gestiunii firmei
Conduce si organizeaza activitatea departamentului financiar
Directorul de marketing – este subordonat directorului executiv si are in subordine
biroul de analiza piata si birou de reclama.
Sarcinile directorului de marketing sunt urmatoarele:
Organizeaza sedinte, conferinte,
Organizeaza evenimente, targuri, expozitii ce au ca scop promovarea imaginii si
produselor firmei;
Trebuie sa cunoasca, sa interpreteze si sa puna in aplicare strategia de marketing si
planul de afaceri al companiei,
Este implicat active in schimbarea si dezvoltarea companiei, fara insa sa ia insa
decizii de unul singur
Supravegheaza personalul administrativ, curieri, soferi, personalul de serviciu
Directorul de resurse umane – este subordonat directorului executiv si are in
subordine biroul de resurse umane.
Sarcinile lui sunt următoarele:
Planifica, organizeaza si supervizeaza activitatile de resurse umane
Organizeaza si coordoneaza intreg procesul de recrutare si selectie de personal
pentru posturile vacante, aprobate de conducerea intreprinderii
Asigura interpretarea corecta si aplicarea politicilor de personal ale firmei
Controleaza activitatea de evidenta a carnetelor de munca, inregistrarea tuturor
actelor la ITM, a contractelor individuale de munca, prestari servicii, evidenta
concediilor medicale, pontajul, verifica corecta intocmire a dosarelor de pensionare,
conform legislatiei in vigoare
Coordoneaza realizarea si implementarea unui sistem de evaluare a performantelor
profesionale ale angajatilor
Coordoneaza activitatea de reactualizare a fiselor de post
Coordoneaza activitatea de evidenta militara, aparare civila si BDS, precum si pe
cea de protectie a muncii
11/63

1.4 Studiul sistemului condus
Directoul de resurse umane verifica permanent necesarul fortei de munca si propune
directorului economic angajarea personalului necesar.
Sistem condus este alcatuit din:
Birou Financiar evaluează si decide activitățile firmei din punct de vedere financiar.
Activitatile acestuia sunt următoarele:
Analizează situația financiară a societății si elaborează un proiect pentru a plasa
firma pe o poziție bună in piața
Analizează investițiile pe care acționarii doresc sa le întocmească
Evaluează împrumuturile firmei și elaborează un plan de restituire a acestuia

Birou Contabilitate ține evidenta tuturor mișcărilor contabile de zi cu zi.
Activitatile departamentului contabil sunt următoarele:
Ține evidența trezoreriei, veniturilor si cheltuielilor
Întocmește situații si rapoarte contabile
 Înregistrează zilnic facturile emise
Birou Aprovizionare este responsabil cu aprovizionarea depozitului.
Activitatile departamentului aprovizionare sunt următoarele:
Întocmesc o listă cu necesarul de marfă
Trimit comanda furnizorilor
Recepționează comanda trimisă de către punctele de desfacere
Trimite necesarul punctelor de lucru către directorul de distribuție

Birou gestiune este responsabil cu stocurile de marfa ale firmei.
Activitatea departamentului de gestiune sunt următoarele:
Introducerea datelor în programul de gestiune
Scoaterea datelor din programul de gestiune
Evidența produselor din depozit
Întocmirea inventarului atât in depozitul societății cât si in fiecare punct de desface
Valorificarea inventarelor
Biroul vanzare este subordonat directorului comercial si are urmatoarele sarcini:
12/63

Administrarea si dezvoltarea portofoliului de clienti si de furnizori autohtoni si
straini;
Prezentarea, promovarea si vanzarea produselor in conformitate cu standardele si
politicile comerciale ale companiei;
Urmarirea realizarii planului de vanzari lunar, trimestrial, anual;
Participarea la negocieri, intocmirea contractelor, monitorizarea derularii si
finalizarii acestora.
Birou analiza piata se ocupă cu unitățile de marketing si vânzări.
Activitatile acestui departament sunt urmatoarele:
Urmărește si analizează evoluția pieței împreuna cu directorul de marketing
Urmărește performanța fiecărui punct de lucru
Biroul reclama este subordonat directorul de marketing si are urmatoarele sarcini:
Informarea clientilor si a potentialilor clienti despre activitatea organizatiei, direct
sau prin intermediul mass-mediei (stiri, communicate, interviuri)
Intocmirea planului de publicitate al oganizatiei (medii de difuzare, temporizare,
obiective);
Analiza ofertelor publicitare si identificarea celor mai avantajoase forme de
promovare (atât din perspectiva impactului asupra pietei, cât si din perspectiva
preturilor)
Proiectarea materialelor publicitare (anunturi, pliante, oferte)
Colaborarea cu agentiile de publicitate si mass-media în vederea promovarii
produselor
Birou resurse umane este responsabil de personalul firmei. Activitatile
departamentului resurse umane sunt următoarele:
Recrutează, evaluează si implementează programul de trening al angajaților
Elaborează planul de motivare al angajaților
Concediază personalul care nu mai corespunde cerințelor firmei

13/63

1.5 Studiul sistemului informațional
Sistemul informațional permite cunoașterea situației existente într-o întreprindere,
asituației trecute și anticiparea evoluției viitoare a acesteia, contribuind astfel la elaborarea
și îndeplinirea obiectivelor stabilite. Prin intermediul său se obțin informațiilenecesare
fundamentării deciziilor, implementării acestora precum și cele necesareadaptării continue
a întreprinderii comerciale la schimbările interne și externe.
Sistemul informațional cuprinde totalitatea elementelor (date, informații, circuite
șifluxuri informaționale, proceduri și mijloace de tratare a informațiilor) din cadrul
firmei,având drept scop să asigure suportul informațional necesar îndeplinirii
obiectivelorstabilite
Sistemul informațional reprezintă un ansamblu de metode, tehnici, metodologii și
proceduri de culegere, verificare, transmitere, stocare și prelucrare a datelor necesare
factorilor de conducere în procesul de fundamentare și elaborare a deciziilor. Sistemul
informațional furnizează permanent sistemului de conducere informații asupra modului de
desfășurare a activității în diverse sectoare din interiorul sau exteriorul acesteia. ( Cornelia
Botezatu, Proiectarea Sistemelor Informatice, cap. 1 )
Sistemul informațional al societatii DEPOZIT IT S.R.L. se realizează prin:
Fluxul informațional (schema fluxului figura 1.3)
Circuitul informațional, reprezintă multitudinea compartimentelor organizatorice
prin care circulă documentele primare sau mesajele de la sursă până la destinația
finală.

14/63

1.5.1 Schema fluxului informational aferent temei
Figura 1.3 – Fluxul informațional
15/63

1.5.2 Aria de cuprindere circuitului informational in cadrul sistemului
informational general al socientatii
1 = Departamentul de marketing identifica produsele IT cerute pe piata si solicita
departamentului comercial aprovizionarea stocurilor cu marfa respectiva printr-un referat
de necesitate
2 = Pe baza referatului de necesitate, departamentul comercial (biroul de
aprovizionare)solicita marfa la furnizori pe baza unei cereri de comanda
3 = Furnizorul livreaza marfa pe baza cererii de comanda si emite factura.
4 = Departamentul de aprovizioare primeste marfa comandata, o verifica din punct de
vedere calitativ si cantitativ
5 = Departamentul financiar achita factura pentru marfa comandata
6 = Clientul solicita produsul dorit la biroul de vanzare.
7 = Biroul de vanzare verifica existenta produsului in stoc
8 = In cazul in care produsul este pe stoc se emite bon fiscal/factura iar produsul este livrat
clientului.
9 = Biroul vanzare actualizeaza stocul de produse
10 = in cazul in care produsul nu este pe stoc biroul vanzare solicita achizitionarea
produsului catre biroul de aprovizioare
16/63

1.5.3. Descrierea documentelor utilizate. Modelul conceptual al datelor
MCD)
Documentele utilizate p entru activitatea desfășurată în cadrul firmei sunt: referat
de necesitate, cerere de comanda, factura, bon fiscal,fisa magazie, avizul de expediție si
nota de intrare-recepție.
Factura – este un document contabil emis de o companie (furnizorul), catre o alta
companie sau persoana (clientul), document ce contine lista cu produsele vandute sau
serviciile prestate clientului de catre furnizor. O factura mai contine datele de identificare
fiscala a clientului (emitentul), datele furnizorului (persoana fizica sau juridica), cota de
TVA, precum si pretul, cantitatea si valoarea fiecarui produs vandut.
Referat de necesitate – exprimarea scrisa a departamentului de marketing prin care
se justifică achiziționarea unui bun.
Cerere de comanda – este documentul prin care clientul solicita livrarea de produse
Bon fiscal – este documentul care trebuie emis obligatoriu de catre comercianti
atunci cand vand produse sau presteaza servicii, dupa cum se precizeaza in legislatia in
vigoare. Acesta contine informatii specifice in functie de operatorii economici care il emit.

Nir (nota inrare-receptie) – document de gestiune intocmit la primirea produselor in
proprietatea societății, specificand numarul si data documentelor, datele despre furnizor,
numarul comenzii, numarul avizului de expeditie si al facturii , codul creditor , date despre
produs si valoarea acestuia
Fisa magazie – document de gestiune a produselor din stoc, in care se specifica
informatii despre miscarea produselor(intrari, iesiri, volum stoc), precum si tipul si
17/63

numarul documentelor de baza carora s-au efectuat operatiile
Figura 1.4 – Factura
1.5.4. Proceduri de prelucrare a datelor utilizate. Modelul conceptual al
prelucrarilor (MCP).

Procedurile efectuate sunt alcatuite din doua etape. Prima etapă cuprinde
figura 1.6, în care se reprezintă fluxul procedurilor. În a doua etapă se prezintă
urmarea procedurilor in detaliu. Se iau pași de la prima etapă se transformă în
18/63

evenimente si se notează fiecare eveniment în parte.
Etapa 1

Figura1.5 – Modelul conceptual al prelucrărilor
Etapa 2 :

Eveniment 1: Formulare comanda
Eveniment 2: Comanda este trimisa furnizorului
19/63

Eveniment 3: Furnizorul verifica comanda in stoc
Eveniment 4: Furnizorul refuza comanda
Eveniment 5: Furnizorul expediaza comanda si intocmeste factura
Eveniment 6: Se receptioneaza comanda din punct de vedere cantitativ si calitativ
Eveniment 7: Se intocmeste nota de intrare-recepție
Eveniment 8: Se inregistreaza documentele la departamentul financiar
Eveniment 9: Departamentul financiar plateste factura
Eveniment 10 : Departamentul de stocuri actualizeaza stocurile
Eveniment 11 : Clientul analizeaza un produs
Eveniment 12 : Clientul nu solicita niciun produs
Eveniment 13 : Clientul solicita un produs
Eveniment 14 : Biroul vanzare verifica produsul in stoc
Eveniment 15 : Biroul vanzare furnizeaza produsul clientului,
Eveniment 16 : intocmeste factura si emite bon fiscal, actulizeaza stocul
Eveniment 17 : Departamentul financiar inregistreaza factura si bonul fiscal la biroul
contabil
Etapa 3:

Evenimente declanșatoare Acțiuni executate Rezultat
Eveniment 1 A1: Formulare comanda Eveniment 2
Eveniment 2 A2: Comanda este trimisa Eveniment 3
Eveniment 3 A3: Furnizorul verifica Eveniment 4 sau
20/63

stocul
Eveniment 5
Eveniment 5 A4: Furnizorul expediaza
comanda si intocmeste
factura Eveniment 6
Eveniment 6 A5: Se receptioneaza
comandaEveniment 7
Eveniment 7 A6: Se intocmeste nota de
intrare-recepțieEveniment 8
Eveniment 8 A7: Se inregistreaza
documentele la
departamentul financiarEveniment 9
Eveniment 9 A8: Factura se plateste Eveniment 10
Eveniment 10 A9: Se actualizeaza stocurile Eveniment 11
Eveniment 11 A10:Clientul analizeaza un
produsEveniment 12 sau Eveniment
13
Eveniment 13 A11:Clientul solicita
produsulEveniment 14
Eveniment 14 A12: Biroul vanzare verifica
produsul in stocEveniment 15
Eveniment 15 A13: furnizeaza produsul
clientuluiEveniment 16
Eveniment 16 A14: Se inregistreaza factura
si bonul fiscal la biroul
contabilEveniment 17
Tabel 1.2 – Prelucrarea procedurilor
Etapa 4:
21/63

Fig. 1.6 – Modelul prelucrărilor conceptuale
22/63

1.5.5. Analiza a sistemului actual și identificarea neajunsurilor existente în
funcționarea sistemului existent
Rolul procesului de investigare a sistemului actual consta in analiza situatiei
existente, in identificarea activitatilor si evenimentelor relevante pentru scopul urmarit,
care sa faciliteze o analiza critica a modului in care functioneaza sistemul actual, pentru a
afla ce trebuie imbunatatit, unde si cum sa se faca aceste imbunatatiri, in vederea elaborarii
modelelor necesare construirii proiectului logic al noului sistem
Dupa o analiza a sistemului informațional actual au fost identificate anuminte
deficiente:
Inregistrarea comenzilor se face manual, prin inscrisuri ale angajatilor in registrele
societății
Nu exista o evidenta clara a documentelor din activitatea economica
Evidenta este realizata utilizand tabele Excel, insuficient actualizate si incorect
proiectate ca structura
Cautarea unui client sau a unui furnizor se face prin parcurgerea pagina cu pagina a
registrelor de evidenta
Preluarea comenzilor se face manual
Nu exista o retea de tip intranet care sa permita transferul online de informatii si
redactarea automatizata, rapida si eficienta in situatii de raportare, intre directorul
genreal si subordonatii fimeri
1.5.6 Analiza SWOT
Avantaje:
Principalul avantaj al unui magazin fizic este că permite clienților să observe
îndeaproape produsele. Orice client are mai multă încredere în a achiziționa pentru
prima oară ceva palpabil, spre deosebire de un produs virtual.
Totodata produsele se pot testa inainte de a fi cumparate
Magazinele fizice sunt accesibile. Este foarte simplu ca atunci când ai nevoie de un
produs într-un timp foarte scurt, să te deplasezi la primul magazin. Produsele se pot
cumpara imediat.
23/63

Dezavantaje:
Cozile de la casele de marcat și aglomerația specifică anumitpr perioade din an
Magazinele offline nu sunt funcționale non-stop
Costurile de operare (chirie, utilitati, salarii).
Concluzie:
Online si offline-ul nu sunt separate, ci au mare legatura cand e vorba de "inspiratia"
consumatorilor. Unii se informeaza online si apoi cumpara din magazinul fizic iar altii se
duc sa vada produsul in raft si apoi il iau de la un magazin online. Ambele tendinte sunt
prezente in piata.
Magazinele online si cele fizice nu sunt in competitie, ci in multe cazuri se completeaza
Analiza GFK- Cumpărături online vs. offline – avantaje și dezavantaje

GfK: Cumpărături online vs. offline – avantaje și dezavantaje

De ce preferă magazinul fizic?
1 Pot să testez produsele înainte de achiziție 51%
2 Shopping mai ușor 33%
3 Returnarea produselor fără complicații 29%
4 Rutina 28%
5.1 Obținerea de informații mai bune 22%
5.2 Banii economisiți (prețuri mai bune) 22%
1.5.7. Direcții de perfecționare a sistemului actual
Scopul proiectării aplicatiei este acela de a ține o evidență mai clară și mai ușor de
realizat a stocurilor de marfă din magazin decât pe baza facturilor pe suport de hârtie sau
din programul de contabilitate utilizat de firma repectivă. Aceasta aplicatie permite o
24/63

consultare mai rapidă a datelor de strictă necesitate. Ea poate fi utilizată foarte ușor de
către gestionarul care primește marfa sau o vinde dar, în același timp poate oferi unele
informații rapide clienților despre unele produse pe care firma le comercializează.
In concluzie se poate afirma ca implementarea unui sistem informatic va duce la
următoarele realizari:
Gradul de regasire a datelor despre un client sau furnizor creste considerabil, cu
evidenta tuturor situatiilor si a implicatiilor acestora
Cresterea vitezei de proiectare si realizare a rapoartelor complexe in procesele de
gestiune
Posibilitatea prezentarii immediate a unor situatii clare privind evidenta clientilor, a
furnizorilor si a comenzilor
Cresterea vitezei de lucru in ceea ce priveste prelucrarea informatiilor
La biroul de vanzari se va realiza un program de evidenta a clientilor si de gestiune
a comenzilor
Rapoartele finale catre directorul general, necesare pentru asistarea deciziilor si
organizarea corespunzatoare a procesului de distributie, se vor realiza si gestina
direct pintr-o retea de calculatoare bine pusa la punct.
Cresterea eficientei activitatilor de aprovizionare si gestiune
Capitolul 2 – PROIECTAREA DE ANSAMBLU A
SISTEMULUI INFORMATIC
2.1 Definirea obiectivelor si oportunitatii sistemului/aplicatiei
informatice
Obiectivele sistemului informatic sunt stabilite in urma unei analize in detaliu a
starii si comportamentului sistemului economic impreuna cu factorii de decizie de la toate
nivelurile ierahice.
25/63

Dupa efectuarea analizei in detaliu se pot identifica: aspecte ale societății, respectiv
puncte tari, puncte slabe, precum si semnalarea eventualelor necolerari si contradictii care
ar putea fi eliminate sau diminuate dupa implementarea respectivului sistem informatic.
Principalelul obiectiv al societatii DEPOZIT IT SRL este acela al proiectarii si
realizarii unui sistem informatic de gestiune care sa permita automatizarea si eficientizarea
următoarelor categorii de activitati:
Evidenta facturilor eliberate de firma catre clienti
Evidenta facturilor pentru produsele de aprovizionare de la furnizori
Totalizarea vanzarilor
Calcularea T.V.A.-ului colectat si deductibil
Realizarea graficelor de informare care sa reflecte evolutia vanzarilor pentru luna in
curs
2.2 Locul aplicației informatice în sistem
Beneficiarii acestei aplicatii sunt angajatii de la biroul de aprovizionare dar si cei de
la biroul de gestiune. Scopul programului este de a usura munca angajatilor in gestionarea
marfurilor prin evidenta stricta a vanzarilor, a produselor returnate si a celor ramase în
stoc. Un alt beneficiu al aplicatiei este acela de a monitoriza produsele care sunt vandute
cel mai bine si produsele care nu sunt vandute. In acest fel se pot realiza stocuri care permit
o vanzare eficienta si in cazul produselor care nu sunt cumparate, scoaterea acestora de pe
stoc.
2.3 Definirea situațiilor finale
Situatile finale ale unui sistem informatic reprezinta totalitatea informatiilor
furnizate de acesta beneficiarilor interni si externi. Stabilirea la nivel global a informatiilor
necesare conducerii societatii, de pe diferite trepte ierarhice ale sistemului presupune
definirea iesirilor fiecarui sistem informatic.
Pentru o transpunere in practica in cazul societatii DEPOZIT IT SRL a acestor
26/63

obiective presupune proiectarea si realizarea următoarelor tipuri de situatii de informare:
Rapoarte privind cel mai bine vandut produs (Top 5)
Rapoarte privind furnizorul care livreaza cele mai multe produse (Top 5)
Rapoarte privind clientul care cumpara cele mai multe produse (Top 5)
Rapoarte privind vanzarile (iesiri) dintr-o anumita zi
Rapoarte privind achizitionarea de produse (intrari) pentru alimentarea magazinului
dintr-o anumita zi
Rapoarte punctuale (Nr. factura/Data factura) pentru vanzarile efectuate
 Rapoarte punctuale (Nr. Factura/Data factura) pentru achizitionarile efectuate
Rapoarte cu privire la angajatul care a vandut cele mai multe produse.
Rapoarte de gestiune
2.4 Definirea sistemului de codificare
Pentru a intelege actiunea in jurul soctietatii DEPOZIT IT SRL trebuie urmati
urmatorii pasi. Un angajat al biroului de marketing identifica produsele IT cerute pe piata
si cu ajutorul aplicatiei solicita biroului comercial aprovizionarea stocurilor cu marfa
respectiva printr-un referat de necesitate. Pe baza acestui document, departamentul
comercial (biroul de aprovizionare)solicita marfa la furnizori pe baza unei cereri de
comanda. Furnizorul livreaza marfa pe baza cererii de comanda si emite factura.
Biroul de aprovizioare primeste marfa comandata, o verifica din punct de vedere
calitativ si cantitativ. Biroul financiar achita factura pentru marfa comandata. Clientul
solicita produsul dorit la biroul de vanzare. Un angajat de la biroul de vanzare verifica
existenta produsului in stoc. In cazul in care produsul este pe stoc se emite bon
fiscal/factura iar produsul este livrat clientului.
Biroul vanzare actualizeaza stocul de produse. In cazul in care un produs nu este pe
stoc biroul vanzare solicita achizitionarea produsului catre biroul de aprovizioare
27/63

2.5 Modelarea datelor și modelarea prelucrărilor
Utilizand informatiile din capitolul anterior se pot realiza entitatile necesare pentru
a crea o baza de date. De asemenea atributele necesare trebuie definite impreuna cu o cheie
primare.
O cheie primara (primary key) este o cheie candidata careia proiectantul îi confera
un rol special de accesare si identificare a tuplurilor (instantelor) relatiei. În plus, se
impune ca atributele cheii primare sa nu admita valori de NULL si sa nu fie modificate
prin operatii de actualizare a datelor.
O cheie secundara (alternativa, unica) (secondary, alternate, unique key) este o
cheie candidata care nu a fost desemnata de proiectant ca si cheie primara. Cheile
secundare admit valori NULL pentru unele din atributele lor daca se respecta conditia de
unicitate a valorilor.
Dupa parcurgerea regulilor de normalizare se poate proiecta baza de date
Clienti (Cod client, Denumire client, Adresa, Judet, Localitate, Email)
Furnizori (Cod furnizor, Denumoire furnizor, Cod fiscal,Nr. Inreg RC, Adresa, Judet,
Localitate, Email)
Angajati (Cod angajat, Nume Prenume, CNP, Data nasterii, Studii, Sex, Adresa, Telefon,
Adresa email, Data angajare, Data plecare)
Facturi-Intrare (Nr factura, Data factura, Cod furnizor, Cod produs, Cantitate, Pret, Unitate
masura, TVA, Cod angajat)
Facturi-Iesire (Nr factura, Data factura, Cod client, Cod produs, Cantitate, Pret, Unitate
masura, TVA, Cod angajat)
Nomenclator produse (Cod produs, Denumire produs, Unitate masura, Adaos comerical)
Stoc (Cod produs, Pret, Nr produse disponibile)
28/63

Figura 2.1 – Baza de date

29/63

2.6 Diagrama entitate-asociere

Fig. 2.2 – Diagrama entitate-asociere
30/63

Figura 2.3 – Modelul conceptual al bazei de date
31/63

2.7. Stabilirea colectiilor de date
Tabela Clienti
Cod client number(10) Cheie primara
Denumire varchar2(100)
Adresa varchar2(100)
Judet varchar2(20)
Localitate varchar2(40)
Email varchar2(40)
Tabela Furnizori
Cod furnizor number(10) Cheie primara
Denumire varchar2(100)
Cod fiscal varchar2(10)
Nr. Inregistrare Registrul
Comertuluivarchar2(20)
Adresa varchar2(100)
Judet varchar2(20)
Localitate varchar2(20)
Email varchar2(40)
Tabela Angajati
Cod angajat number(10) Cheie primara
Nume si prenume varchar2(100)
CNP number(13)
Data nasterii date
Studii varchar2(20)
Sex char(1)
Adresa varchar2(100)
Telefon varchar2(12)
Adresa email varchar2(100)
Data angajare date
Data incetare date
32/63

Tabela stoc
Cod produs number(10) Cheie primara
Pret Number(10,2)
Numar produse
disponibilenumber(4)
Tabela facturi intrari stoc
Numar factura number(10)
Data factura date
Cod furnizor number(10) Cheie secundara
Cod produs number(10) Cheie secundara
Cantitate number(4)
Pret number(10,2)
Unitate masura varchar(5)
TVA number(4,2)
Cod angajat emitere
facturanumber(10) Cheie secundara
Tabela iesiri stoc
Numar factura number(10)
Data factura date
Cod client number(10) Cheie secundara
Cod produs number(10) Cheie secundara
Cantitate number(4)
Pret number(10,2)
Unitate masura varchar(5)
TVA number(4,2)
Cod angajat emitere
facturanumber(10) Cheie secundara
Nomenclator produse
Cod produs number(10) Cheie primara
Denumire produs varchar(100)
Unitate Masura varchar(5)
33/63

Adaos comercial number(4,2)
2.8. Alegerea tehnologiei de prelucrare
Tehnologiile folosite pentru realizarea acestei aplicatii sunt urmatoarele : JAVA,
JAVASCRIPT,ORACLE,HTML,CSS,VM fiecare avand un rol in realizarea acestea.
Pentru a economisi resurse ale calculatorul ma instalat si utilizat aplicatia VM
Virtual Box pentru ca crea o masina virutala.
Pentru implementarea inferfetei/platformei a fost necasar un servlet JAVA, un
sistem de gestiune a bazelor de date ORACLE, iar pentru a face legatura intre plaforma si
bazele de date am uitilizat o aplicatie open-source server GlassFish. Aplicatia permite o
tinere a unei evidenta pentru toate intrarile si iesirile , rapoarte statice , rapoarte
dinamice dar permite de asemnea o gestiune a tuturor produselor si aprovizionare
2.9 Estimarea necesarului de resurse și a calendarului de realizare
Pentru a beneficia de aplicatie, fiecare angajat al societatii va primi un username si
o parola . Nu este permis ca aceste informatii sa fie communicate altor persoane decat cele
autorizate.
Societatea DEPOZIT IT SRL asigura dotarea cu echipamentul neceasar pentru
fiecare departament in parte.
Departamentul de marketing are nevoie de un singur calculator pentru a efectua
analiza pietei si intocmirea cererii de comanda.
Biroul de gestiune asigura fiecarui angajat din departamenul sau cate un calculator
pentru a introduce datele necesare intocmirii rapoartelor finale. De asemenea dotarea cu
calculatoare este necesara si pentru celalalte departamente, repectiv biroul de vanzare si
biroul financiar pentru a efectua activitatile in cradul socientatii.
34/63

Figura 2.4 – Grafic GANTT
Capitolul 3 – PROIECTAREA DE DETALIU A
APLICATIEI INFORMATICE
3.1 Definirea aplicatiei informatice
Rolul acestei aplicatii este de a creste eficienta muncii fiecarui angajat al firmei prin
accesul la o baza de date Oracle.Printre obiectivele aplicatiei se numara si reducerea
erorilor umane.
Accesul la aplicatie se realizeaza prin intermediul unui user si al unei parole prin
partea de front end. Fiecare angajat primeste cate un user si o parola, acesta poate fi
adaugat accesand pagina “adaugare angajat”.Prin introducerea datelor principale ale
angajatului se creeaza un cont de utilizator cu parola pentru accesul la aplicatie.
Meniul principal este alcatuit din butoane: intrari, iesiri, clienti, angajati,
35/63

stoc,nomenclator,rapoarte. Fiecare buton accesat duce la o pagina html cu introducere de
date precum si vizualizarea acestora. De asemenea tot in meniul principal se poate accesa
meniul de rapoarte prin butonul rapoarte.
Aplicatia conține informații despre produse,stoc, angajați,furnizori și are un loc
destinat pentru generarea rapoartelor finale, care aduc conducerii firmei
informațiile necesate. Toate aceste date pot fi afișate, accesând butoanele din
meniul principal.
Aplicatia este utilizata si de vânzători și are ca obiectiv, menținerea permanentă a
evidenței produselor, și a vânzărilor efectuate de fiecare punct de lucru în parte. De
asemenea, aceste informații se regăsesc în meniul principal.
3.2 Proiectarea logica si fizica a iesirilor
Proiectarea logică și fizică a ieșirilor reprezinta generarea tuturor rapoartelor din
sistem, în urma cărora se tine evidența situației fiecărui punct de desfășurare în parte și, de
asemenea, evidențiază direcția companiei.
3.2.1 Meniu rapoarte
Aplicatia are un meniu propriu de rapoarte prin care utilizatorul poate alege o categorie de
rapoarte. Aceste rapoarte se realizeaza in mod interactiv introducand o gama variata de
parametrii de cautare (optiuni de interogare).
Fig. 3.1 – Meniu rapoarte
3.2.2 Rapoarte Intrari
36/63

Prin intermediul ecranului de rapoarte Intrari se pot genera in mod dinamic situatii
introducandu-se urmatorii parametrii de cautare:
Numar factura/Data factura (cautare punctuala factura)
Data factura (toate facturile dintr-o anumita data)
Denumire produs (facturile in care apare achizitionat un anumit produs)
Denumire furnizor (facturile de la un anumit furnizor)
Facturi in valoare de o anumita suma
Facturile emise de un anumit angajat
Fig. 3.2 – Raporte intrari
37/63

3.2.3 Rapoarte Iesiri
Prin intermediul ecranului de rapoarte Iesiri se pot genera in mod dinamic situatii
introducandu-se urmatorii parametrii de cautare:
Numar factura/Data factura (cautare punctuala factura)
Data factura (toate facturile dintr-o anumita data)
Denumire produs (facturile in care apare vandut un anumit produs)
Denumire furnizor (facturile de la un anumit client)
Facturi in valoare de o anumita suma
Facturile emise de un anumit angajat
Fig. 3.3 – Raporte iesiri
38/63

3.2.4 Rapoarte statistice
Printr intermediul acestui ecran se pot realiza o serie de rapoarte statistice prin care
se poate face in oarecare masura o analiza a activitatii de cumparae/vanzare in cadrul
magazinului.
Se pot realiza urmatoarele situatii statistice:
Situatia achizitionarilor/vanzarilor de produse intr-un anumit interval de timp
observandu-se astfel daca firma are profit de pe urma produselor achizitionate
Top 5 furnizori
Top 5 Clienti
Top 5 produse vandute
Top5 produse achizitionate
Fig. 3.4 – Raporte statistice
Toate rapoartele se genereaza in format PDF.
39/63

Fig. 3.4 – Raport intrai generat
3.3 Proiectarea logica si fizica a intrarilor
Proiectarea intrărilor cuprinde o succesiune de etape până a fi introduse în sistemul
informatic: introducerea datelor prin completarea formularelor( adăugare, modificare,
ștergere), verificarea disponibilității și corectitudinii acestora, corectarea eventualelor erori.
3.3.1 Ecran intrari
Prin intermediul ecranului Intrari se introduc facturile produselor achizitionate care
ultterior vor fi comercializate.
Se introduc urmatoarele categorii de informatii:
Numar factura
Data factura
Cod furnizor (exista un nomenclator de furnizori)
Cod produs (exista un nomenclator de produse)
Cantitate
Pret
Unitate masura
TVA
Cod angajat care aintroduse factura
Validarile care se fac in cadrul ecranului sunt:
se verifica codul furnizorului cu cel existent in nomenclatorul de furnizori
40/63

se verifica codul produsului cu cel existent in nomenclator
se actualizeaza stocul
Fig. 3.4 Adaugare Intrari
In cadrul ecranului Intrari exista si optiunea de vizualizare a acestora observadu-se foarte
usor continutul facturilor
Ecranul special dedicat pentru vizualizarea facturilor are 2 optiuni foarte utile:
1. de modificare a unei pozitii in cadrul facturii in cazul in care am observat o greseala de
introducere.
2. de stergere a unei pozitii in cadrul facturii
41/63

Fig. 3.5 Vizualizare Intrari
3.3.2. Ecran Stoc
Ecranul Stoc se foloseste doar in cazul in care s-a identificat un produs in magazin la care
nu exista o factura de Intrare. Este o solutie in „caz de urgenta” de a introduce un produs in
stoc, deoarece regula este ca adaugarea unui produs in stoc sa se faca doar cu o factura de
Intrare.
Categoriile de produse care se introduc sunt:
cod produs
canitate
pret
Validarea in cadrul ecranului se face doar cand se introduce codul de produs, cod care se
valideaza cu nomenclatorul de produse.
42/63

Fig. 3.7 Adaugare produs in stoc
In cadrul ecranului Stoc exista si optiunea de vizualizare a produselor observandu-se foarte
usor continutul stocului
Ecranul special dedicat pentru vizualizarea stocului are 2 optiuni foarte utile:
1. de modificare a unei pozitii in cadrul stocului in cazul in care am observat necorelare
intre ce exista fizic in stoc si ce exista in sistemul informatic. Aceasta necorelare poate sa
apara in urma unui inventar a produselor existente in stoc. In felul acesta se poate face
foarte usor modificarea inregistrarii respective
2. de stergere a unei pozitii din stoc
Fig. 3.7 Vizualizare produs in stoc
3.3.3. Ecran Furnizori
Pentru o mai buna evidenta a furnizorilor cu care magazinul are relatii de afaceri se impune
realizarea unui nomenclator de furnizori. Pentru fiecare furnizor adaugat in sistemul
informatic aplicatia genereaza un cod automat, cod care este utilizat in realizarea
rapoartelor statistice.
Categoriile de informatii introduse:
Denumire furnizor
Cod fiscal
Adresa
43/63

Judet
Localitate
Email (camp special in care se valideaza daca s-a introdus o forma standard de
adresa de email)
Fig. 3.8 Adaugare furnizor
In cadrul ecranului Furnizori exista si optiunea de vizualizare a acestora.
Ecranul special dedicat pentru vizualizarea furnizorilor are 2 optiuni foarte utile:
1. de modificare a datelor unui furnizor in cazul in care am observat o greseala de
introducere.
2. de stergere a datelor unui furnizor in cazul in care acesta a dat faliment si nu mai exista
inregistrat la Registrul Comertului sau in evidenta Ministerului de Finante .
44/63

Fig. 3.8 Vizualizare furnizori
3.3.4 Ecran Nomenclator produse
Pentru evidenta produselor in stoc se impune existenta unui nomenclator de produse. Acest
nomenclator este utilizat in introducerea facturulor de intrare/iesiri realizandu-se de fiecare
data o validare a produselor cumparate/vandute cu valorile din acest nomenclator.
Totodata codificarea produselor este folositoare pentru evidenta stocului si realizarea de
situatii statistice.
Aplicatia informatica genereaza in mod automat un cod la fiecare produs adaugat in
nomenclator.
Categoriile de informatii care se introduc sunt:
Denumire produs
Unitate masura
Adaos comercial
45/63

Fig. 3.9 Adaugare produse in nomenclator
In cadrul ecranului Nomenclator produse exista si optiunea de vizualizare a acestora.
Ecranul special dedicat pentru vizualizarea nomenclatorului are 2 optiuni foarte utile:
1. de modificare a datelor din nomenclator in care am observat o greseala de introducere.
2. de stergere a datelor unui produs din nomenclator in cazul in care acest produs nu se mai
fabrica/comercializeaza.
Fig. 3.10 Vizualizare produse in nomenclator
3.3.5 Ecran Angajati
Evidenta angajatilor in firma se realizeaza prin ecranul urmator. Prin intermediul acestiui
ecran se da drept de acces la aplicatia informatica completandu-se campurile de nume
46/63

utilizator si parola.
Categoriile de informatii care se introduc sunt:
Nume si Prenume
CNP
Data nasterii
Nume utilizator
Parola
Adresa
Telefon
Email
Data angajarii
Data incetarii contractului de munca
Fig. 3.11 – Introducerea angajatilor
In cadrul ecranului Angajati exista si optiunea de vizualizare a acestora.
47/63

Ecranul special dedicat pentru vizualizarea angajatilor are 2 optiuni foarte utile:
1. de modificare a datelor angajatilor in care am observat o greseala de introducere.
2. de stergere a datelor unui angajat.
Fig. 4.4 – Afișarea angajatilor
3.3.6 Ecran Iesiri
Prin intermediul ecranului Iesiri se introduc facturile produselor vandute.
Se introduc urmatoarele categorii de informatii:
Numar factura
Data factura
Cod client (exista un nomenclator de client)
Cod produs (exista un nomenclator de produse)
Cantitate
Pret
Unitate masura
TVA
Cod angajat care aintroduse factura
Validarile care se fac in cadrul ecranului sunt:
se verifica codul clientului cu cel existent in nomenclatorul de clienti
se verifica codul produsului cu cel existent in nomenclator
48/63

se actualizeaza stocul
In cadrul ecranului Iesiri exista si optiunea de vizualizare a acestora observandu-se foarte
usor continutul facturilor
Ecranul special dedicat pentru vizualizarea facturilor are 2 optiuni foarte utile:
1. de modificare a unei pozitii in cadrul facturii in cazul in care am observat o greseala de
introducere.
2. de stergere a unei pozitii in cadrul facturii
3.4 Fisa cu structura codurilor
3.1 Tabela Clienti
CODTip Lungime Semnificatie
Cod client number 10Cod client
Denumirevarchar2 100Nume client
Adresa varchar2 100Adresa
Judetvarchar2 20Judetul
Localitatevarchar2 40Localitatea
Emailvarchar2 40Email
3.2 Tabela Furnizori
COD Tip Lungime Semnificatie
Cod furnizor number 10Cod furnizor
Denumire varchar2 100Denumire furnizor
Cod fiscal varchar2 10Cod fiscal
Nr. Inregistrare
Registrul
Comertuluivarchar2 20Numar de
inregistrare al
Registrul
Comertului
Adresa varchar2 100Adresa
Judet varchar2 20Judet
Localitate varchar2 20Localitate
Email varchar2 40Email
49/63

3.3 Tabela Angajati
COD Tip Lungime Semnificatie
Cod angajat number 10Cod angajat
Nume si prenume Varchar2 100Nume si Prenume
CNP number 13CNP
Data nasterii date dateData nasterii
Studii varchar2 20Studii
Sex char 1Sex
Adresa varchar2 100Adresa
Telefon varchar2 12Telefon
Adresa email varchar2 100Adresa email
Data angajare date dateData angajare
Data incetare date dateData incetare
3.4 Tabela stoc
COD Tip Lungime Semnificatie
Cod produs number 10Cod produs
Pret number 10,2Pret
Numar produse
disponibilenumber 4Numar produse
disponibile
3.5 Tabela facturi intrari stoc
COD Tip Lungime Semnificatie
Numar factura number 10Cod factura
Data factura date dateData factura
Cod furnizor number 10Cod furnizor
Cod produs number 10Cod produs
Cantitate number 4Cantitate
Pret number 10,2Pret
Unitate masura varchar 5Unitate masura
TVA number 4,2TVA
Cod angajat
emitere facturanumber 10Cod angajat
emitere factura
3.6 Tabela iesiri stoc
COD Tip Lungime Semnificatie
50/63

Numar factura number 10Cod factura
Data factura date Data factura
Cod client number 10Cod client
Cod produs number 10Cod produs
Cantitate number 4Cantitate
Pret number 10,2Pret
Unitate masura varchar2 5Unitate masura
TVA number 4,2TVA
Cod angajat
emitere facturanumber 10Cod angajat emitere
factura
3.7 Nomenclator produse
COD Tip Lungime Semnificatie
Cod produs number 10Cheie primara
Denumire produs varchar 100Denumire produs
Unitate Masura varchar 5Unitate Masura
Adaos comercial number 4,2Adaos comercial
51/63

3.5 Proiectarea logica si fizica a bazei de date
Fig. 3.10-Schema relațională a bazei de date

3.6 Schema de sistem a aplicatiei
52/63

Fig. 3.17 Schema de sistem a aplicatiei
53/63Meniu
principalConectareIntrari
Iesiri
ConectareClienti
Angajati
Furnizori
Stoc
Nomenclat
or
ConectareRapoarteIntrari
Clienti
Furnizori
Statistici
Iesiri
Stoc

3.7 Proiectarea interfetei aplicatiei
Aplicatia are un meniu intuitiv care a fost proiectat pentru fiecare categorie de informatii
care se introduc in sistemul informatic.
Meniul are urmatoarele optiuni:
Intrari (introducerea/modificarea/stergerea facturilor prin care se achizitioneaza
produse)
Iesiri (introducerea/modificarea/stergerea facturilor prin care se vand produse)
Clienti (realizarea unui nomenclator de clienti)
Furnizori (realizarea unui nomenclator de furnizori)
Angajati (evidenta angajatilor care utilizeaza aplicatia informatica)
Stoc (evidenta produselor din stoc)
Nomenclator (realizarea unui nomenclator de produse)
Rapoarte (un nou meniu de rapoarte)
Logout (optiune de deconectare din aplicatia informatica)
54/63

3.8 Schema de flux informational a noului sistem
Fig. 3.18-Fluxul informațional folosind noul sistem informatic al companiei
55/63

3.9 Propuneri de dotare cu echipamente IT si costuri aferente
Server:
Server HP ProLiant DL360 Gen9 cu procesor Intel® Xeon® E5-2620v4 8-Core 2.10GHz,
1 x 16GB RDIMM DDR4, 2 x 300GB HDD, DVD-RW 10.000 lei
Oracle 11gR2 350 $
Glassfish Web Server 100 $
Windows 2008 Server 4.000 lei
Client:
PC Desktop/laptop 2.000 lei
Windows 8/10 450 lei
Software antivirus 100 lei/luna
Capitolul 4 – PREZENTAREA PRODUSULUI SOFTWARE
4.1 Cerintele platformei hardware si software ale produsului program
Pentru implementarea si rularea sistemului informatic in conditii optime sunt
necesare resurse hardware si resurse software.Scopul lor este de a asigura o functionare
corecta, a baza de date precum si a intefetei aplicatiei.
Intreaga logica a aplicatiei se desfasoara pe server clientul utlizand doar interfata
grafica pentru introducerea, afisarea, modificarea sau stergerea datelor.
Cerinte Server
1. Hardware:
56/63

Windows 2008 Server/ 2012 Server;
RAM: 8 GB ;
HDD: min 20 GB.
2. Software
Oracle 11g R2
Server WEB Oracle Glassfish
Cerinte Client
Calculator PC / laptop
Windows 7.8/10
Browser (Mozilla, Internet Explorer, Chrome)
Conexiune Internet
4.2 Descrierea funcțiunilor aplicației
Nu este necesarea instalarea aplicatiei informatice la nivel de client deoarece este o
aplicatie Web based
Utilizatorul se conecteaza la aplicatie prin intermediul unei adrese WEB introducand un
nume de utilizator si o. Aceste credentiale se regasesc in tabela de Angajati.
57/63

Fig. 4.1 – Conectarea
Capitolul 5 – EFICIENȚA ȘI UTILITATEA APLICAȚIEI
INFORMATICE
5.1. Condiții privind implementarea aplicației
58/63

5.2. Exploatarea curentă a aplicației
59/63

5.3. Considerații privind eficiența aplicației informatice
Bibliografie
60/63

61/63

Anexa grafic Gantt
62/63

63/63