Previzionarea resurselor naturale [631308]

Previzionarea resurselor naturale

Resursele naturale sunt mijloace puse la dispozitia oamenilor de mediul natural,
minereuri , combusti bili fosili ,terenuri agricole etc. , pe care acestia le pot utiliza in
realizarea unor activitati economice .
Resurse le naturale reprezinta totalitatea zacamintelor de minerale si de minereuri , a
terenurilor cultivabile si a apelor si a padurilor de care dispune o tara .

Clasificarea resurselor naturale :

 Dupa repartitia spatiala:
-resurse extraatmosferice si atmosferi ce : energia solara, energia eoliana , azot , oxigen si
dioxid de carbon;
-resurse ale hidrosferei , Oceanul Planetar, apele continentale ;
-resurse ale litosferei ,petrol , gaze natural e , carbuni , substante minerale utile , roci de
constructie , solul , etc.;
-resurse ale biosferei : elemente de vegetatie si fauna ;
 Dupa gradul de cunoastere :
-bine cunoscute , energia solara ,eoliana, resursele de apa , etc. ;
-relativ bine cunoscute , resursele biosferei ,ale solului ,etc. ;
-slab cunoscute , resursele l itosferei , apele subterane ,etc.

Previzionarea resurselor naturale

Structura resurselor naturale
Dupa modul de gestionare :
 Resurse aflate in proprietate private, gestionate descentralizat , la nivelul
agentilor economici
 Resurse aflate in proprietate publica, gestionate de societati de stat sau care pot fi
concesionate , in anumite conditii agentolor economici , altii decat cele de stat.
Categoriile principale de resurse naturale sunt :
1. resursele de substante minerale utile
2.terenurile pentru agr icultura
3.resursele forestiere
4. resursele de apa

Resursele de substante minerale utile

Dupa durabilitatea exploatarii si a particularitatilor de refacere aceste substantele
minerale utile care se afla in structura solului si a subsolului , sunt resur se epuizabile .
Lucrarile geologice care se intreprind pentru a cunoaste potentialul de resurse minerale
utile sunt :

 Prospectarea geologica care este un procedeu de masurare si calculare a
volumului si continutului zacamantului in substante minerale uti le , cat si a conditiilor
tehnice de exploatare a acestuia , pentru a analiza in final eficienta exploatarii
zacamantului.
 Explorarea geologica este interventia directa asupra solului prin galerii si puturi
sau prin lucrari de foraj efectiv ,care are ca sc op precizarea parametrilor calitativi si
cantitativi ai substantelor minerale existente in zacamantul ce urmeaza a fi exploatat .
 Cartarea geologica este procedeul de intocmire a hartilor geologice in urma
inventarierii rezervelor de substante minerale uti le chiar daca acestea se afla in exploatare
sau nu. Aceste lucrari geologice stabilesc descoperirea unor noi rezerve de substante
minerale utile si promovarea unor rezerve geologice din categorii inferioare in categorii
superioare din punct de vedere al gr adului de cunoastere a rezervei si a exploatabilitatii.

Alte criterii de clasificare a rezervelor geologice , in functie de conditiile tehnice si
economice de exploatare impart rezervele in :
 Rezerve exploatabile in perioada imediat urmatoare si se nume sc rezerve
geologice de bilant ;
 Rezerve care nu sunt exploatabile in perioada imediat urmatoare si se numesc 2
reserve geologice in afara bilantului

Pentru a putea prognoza volumul de resurse minerale trebuie sa se urmeze urmatoarele
etape :
 Apreciere a rezervelor geologice care presupune aria zacamantului si calitatea
acestuia , adancimea stratului purtator de minerale utile , caracterul de rezerva de bilant
sau in afara bilantului ;
 Dimensionarea probabilistica a rezervelor geologice care se face pr in analize
statistice in zonele de interes ,estimandu -se astfel probabilitatea existentei unei noi
rezerve geologice sau extinderea cele existente.

 Estimarea duratei de exploatare a rezervelor geologice se face dupa formula :
D(i)t=R ((i)t/Ē(i)t
o Deste num arul de ani de exploatare a zacamantului ;
o R este volumul rezervei geologice cunoscute;
o Ē este volumul mediu annual al extractiei de minereu din zacamant ;
o i este categoria de resursa ;
o t este timpul.

 Determinarea eficientei lucrarilor geologice in forma valorica sau fizica :
eiv=C i(t)/ΔR i(t) ;
eif= ΔR i(t)/F i(t)

in care C=volumul cheltuielilor effective ;
ΔR= cresterea volumului rezervelor ;
Fi= volumul lucrarilor geologice

Terenurile pentru agricultura
Suprafata agricola a tarii e ste determinata de suprafata totala a tarii si de suprafata
neagricola , la un moment dat .Suprafata neagricola este formata din terenurile ocupate cu
munti , paduri , apa , localitati , uzine ,cai ferate , drumuri si alte terenuri ce nu pot fi
destinate culturilor agricole . Prin urmare :

SA t=St-SN t
SA= suprafata agricola
S=suprafata totala a tarii
SN=suprafata neagricola

Suprafata agricola se caracterizeaza printr -un caracter dinamic , de crestere atunci cand
sunt efectuate lucrari de imbunatatiri fun ciare (cum ar fi desecarea unor terenuri
inundabile ) sau de descrestere cand sunt scoase din circuitul agricol unele suprafete
destinate constructiilor urbane , sau rurale ,a cailor ferate sau uzine ,etc.
Factorii care influenteaza activitatea agricola s unt impartiti in doua mari categorii :
 Factori favorabili cresterii ofertei de pamanat (F)
 Factori defavorabili cresterii ofertei de pamant (D)
In conformitate cu aceste doua categorii de factori , suprafata agricola previzionata a unei
tari se determina prin formula :
SA t=SA 0+Ft-Dt

SA t este suprafata agricola totala la orizontul previziunii ;
SA 0 este suprafata agricola totala in anul de baza .
Previzionarea productiei medii la hectar se realizeaza prin trei procedee :
1. Media ajustata a recoltelor pe ult imii ani;
2. Arborele de pertinenta (posibilitati );
3. Corelatia productiilor medii cu volumul investitiilor realizate in agricultura.

Resursele forestiere
Fondul forestier al României are o suprafață de 6.529 mii hectare, reprezent ând 27,3%
din teritoriul țării. Volumul total pe picior al pădurilor este estimat la peste 1.340 milioane
m3.
România păstrează importante suprafețe de păduri naturale, virgine și cvasivirgine iar în
prezent, parte din acestea, de valoare unică, sunt incluse în arii protejate oficial
constituite.
In functie de ponderea paduri lor in suprafata totala a tarii , Romania ocupa locul 12 in
Europa.
Importanța socio -economică a pădurilor est e ridicată, dar adesea subestimată. Pădurile
contribuie la dezvoltarea rurală și asigură aproximativ trei milioane de locuri de muncă.
Lemnul este în continuare principala sursă de venituri financiare din păduri. Așadar,
strategia are în vedere și industri ile forestiere din UE, care intră sub incidența politicii
industriale a UE. Lemnul este considerat, de asemenea, o sursă importantă de materii
prime pentru bioindustriile emergente. Măsurile în sectorul forestier din cadrul
regulamentului privind dezvoltar ea rurală constituie baza financiară a strategiei (90 % din
totalul finanțării UE în sectorul forestier). Ne putem aștepta ca nivelul cheltuielilor în
2016-2020 să fie similar cu cel din perioada curentă, deși acest lucru va depinde de
planurile de dezvolt are rurală ale statelor membre. Aceste cheltuieli ar trebui să
contribuie la realizarea obiectivelor prezentei strategii și în special să asigure că pădurile
din UE sunt gestionate conform principiilor de gestionare durabilă a pădurilor, acest lucru
putând fi demonstrat. Strategia Forestieră Națională 201 6-2023 corespunde principiilor
dezvoltării durabile și este menită să asigure reperele sectorului forestier pentru o
perioadă de 10 ani. Un element important al strategiei este corelarea activității sectoru lui
forestier cu politicile din alte domenii cum ar fi agricultura, m ediu, turism, educație,
energie ș.a.

Cei mai important indicatori ai resurselor forestiere sunt :
 Masuratori dendometrice , care permit analiza evolutiei volumului de masa
lemnoasa pe specii,prin intermediul sondajelor;
 Amenajari silvice , realizate din 10 in 10 ani;
 Inventarul national al fondului forestier ;
 Cantitatea de masa lemnoasa bruta , arbori vii , pe picior , acumulata in procesul
de crestere;
 Volumul annual de taieri;
Schim bările climatice vor avea o incidență majoră asupra redistribuției actuale a
vegetației pe zone și etaje altitudinale care la rândul lor se vor resfrânge asupra
habitatelor și performanțelor economice. Conform prognozelor pentru anii 2070 o
creștere cu 30C a temperaturii medii a aerului în zona montană după gradienții altitudinali
actuali ( -0,50C / 100m alt.) se estimează o creștere cu cca. 600m a etajării actuale a
vegetației primare. Pentru zona montană din țara noastră aceste modificări bioclimatice la
nivelul anului 2070 se prezintă conform tabelului de mai jos:

Din aceste date rezultă că în munții înalți vor dispărea etajele alpin și subalpin (al
jneapănului) fiind înlocuite de etajul pădurilor de molid și fag. În paralel, zona de stepă
va înlocui etajul superior al pădurilor de gorun și silvostepa va înlocui partea inferioară a
etajelor pădurilor de fag. Aceste mutații majore în repartiția pe altitudine a vegetației
lemnoase din zona montană va duce la reducerea naturală cu 40 -70% a suprafețelor de
pădure actuale cu consecințe și mai dramatice asupra echilibrului hidrologic și al
precipitațiilor.
Activitatea previzionala in domeniul resurselor forestiere , care consta in elaborarea de
prognoze sau programe , urmareste realizarea un or echilibre privind :
 Volumul anual al taierilor , care se stabileste prin lege ,in corelatie cu cresterea
volumului total de masa lemnoasa ( pe picior) , cu volumul refacerii padurilor si tinand
seama de necesitatea valorificarii arborilor doborati de va nturi si a celor atacati de
daunatori .

VOLUMELE PENTRU ANUL 2016 ale sortimentelor industriale de masă lemnoasă
din fiecare specie, stabilite în baza datelor din sistemul informațional SUMAL
pentru partizile autorizate la exploatare și exploatate la nivel național, rezultate
prin aplicarea procentului prevăzut la art. 60alin. (5) lit. f) din Legea nr. 46/2008,
republicată, cu modificările ulterioare*

Specie Coaja Lemn
de foc Lemngros
1 Lemngros
2 Lemngros
3 Lemnmijlociu
1 Lemnmijlociu
2 Lemnmijlociu
3 Lemnsubțire Vârfuri Total
general
ALUN 2 295 0 2 0 1 1 2 54 78 434
ANIN ALB 65 1.851 23 242 0 141 168 123 119 134 2.865
ANIN NEGRU 856 6.380 540 2.276 2 925 949 585 590 470 13.574
ARTAR
AMERICAN 36 448 0 69 0 25 31 59 131 151 951
ARTAR
TATARESC 16 599 1 17 0 4 6 19 106 239 1.007
BRAD 38.268 67.851 219.647 81.010 24.192 23.134 8.471 30 4.907 26.410 493.920
CARPEN 8.890 139.529 1.948 19.489 36 13.836 18.129 21.040 25.594 26.443 274.933
CARPINITA 25 634 1 9 0 13 29 49 119 196 1.075
CASTAN
COMESTIBIL 66 726 47 211 1 56 58 36 27 80 1.308
CASTAN
PORCESC 1 70 9 6 0 1 0 1 3 2 93
CATALPA 2 25 0 0 0 0 0 3 14 12 55
CENUSAR 5 33 0 1 0 1 2 4 14 10 70
CER (L) 8.593 28.204 2.520 14.653 24 6.010 4.798 3.715 4.055 7.345 79.918
CER (S) 6.184 17.547 4.323 12.430 3 3.242 2.359 1.852 2.208 3.300 53.448
CIRES
PASARESC 283 2.965 443 1.418 4 320 314 152 145 243 6.289
CORCODUS 4 203 1 2 0 1 2 2 29 82 326
DUD 119 991 67 121 3 45 49 61 118 95 1.669

DUGLAS 1.093 906 1.020 1.947 1.061 1.118 457 2 165 8 7.776
FAG 53.168 775.618 428.257 355.770 303 67.817 56.089 40.633 34.403 121.229 1.933.286
FOIOASE
EUROPENE,
N.AMERICANE 2 281 2 9 0 6 8 8 4 13 332
FRASIN 4.012 16.556 3.439 7.483 5 2.351 2.601 2.089 2.618 2.414 43.569
FRASIN
AMERICAN 38 172 17 71 0 28 26 17 50 36 455

Specie Coaja Lemn
de foc Lemngros 1 Lemngros
2 Lemngros
3 Lemnmijlociu
1 Lemnmijloci u
2 Lemnmijlociu
3 Lemnsubțire Vârfuri Total general
FRASIN DE
CIMP 28 136 29 66 0 18 17 12 11 20 337
FRASIN DE
PENSILVANIA 185 1.011 23 144 0 84 139 162 296 211 2.256
FRASIN PUFOS 1 36 5 3 0 1 2 1 2 5 56
GIRNITA (L) 1.876 12.224 281 2.585 1 1.384 1.541 1.493 1.548 1.768 24.700
GIRNITA (S) 1.921 9.031 1.285 4.681 2 1.366 951 734 739 1.304 22.013
GLADITA 101 294 4 41 0 36 43 73 118 100 808
GORUN (L) 9.929 66.652 5.217 25.442 82 9.100 9.505 6.874 5.069 9.255 147.125
GORUN (S) 9.366 56.386 15.662 31.131 110 6.845 4.844 2.701 2.307 6.677 136.028
GUTUI 0 4 0 0 0 0 0 1 1 1 7
JUGASTRU 691 10.635 244 1.215 1 553 832 701 1.623 1.855 18.349
LARICE 610 740 755 596 310 475 210 0 167 15 3.878
MALIN 43 550 1 22 2 34 64 84 88 121 1.007
MAR PADURET 1 857 1 4 0 1 1 0 3 4 871
MEST EACAN 3.992 20.061 166 3.997 1 3.208 4.002 4.415 2.910 2.565 45.316
MOJDREAN 280 3.031 18 106 5 88 210 289 646 647 5.320
MOLID 119.689 219.356 394.535 343.845 134.796 165.400 79.233 513 40.769 59.088 1.557.224
NUC 144 843 99 138 0 36 38 29 46 76 1.449
NUC NEGRU 65 170 8 25 0 20 26 32 42 27 413
OTETAR 13 49 0 3 0 4 7 12 18 8 113
PALTIN DE
CIMP 168 1.733 464 920 1 266 228 183 231 202 4.395
PALTIN DE
MUNTE 1.357 15.114 3.742 6.229 2 1.343 1.537 965 1.294 1.665 33.249
PAR PADURET 6 338 2 21 0 4 7 6 34 31 448
PIERSIC 0 2 0 1 0 1 1 0 0 0 5
PIN NEGRU 1.420 4.133 473 1.052 834 1.938 903 2 525 65 11.345
PIN SILVESTRU 4.310 9.005 2.965 4.716 2.844 4.849 1.600 5 884 141 31.319
PIN STROB 83 313 78 168 111 189 73 0 24 23 1.063
PLATAN 13 36 42 40 0 6 7 9 5 12 169
PLOP ALB 1.885 8.813 3.834 5.916 1 1.634 1.372 737 475 1.643 26.310
PLOP CENUSIU 32 183 46 98 0 28 21 13 10 24 455
PLOP
EURAMERICAN 7.136 14.689 13.960 29.378 5 5.541 3.543 1.674 399 3.608 79.931
PLOP
EURAMERICAN
I214 2.993 7.326 10.505 11.205 0 1.790 1.094 605 289 2.485 38.291
PLOP
EURAMERICAN 1.447 1.743 3.939 6.381 0 875 382 178 114 977 16.036

R16
PLOP
EURAMERICAN
SCR 89 208 242 418 0 53 33 17 7 77 1.144
PLOP NEGRU 778 4.230 1.915 2.531 0 548 352 170 112 631 11.267
PLOP
PIRAMIDAL 8 162 41 21 0 2 2 1 0 10 247
PLOP
TREMURATOR 3.683 29.308 2.091 12.264 7 4.882 3.775 2.395 1.837 4.903 65.146
PRUN 2 43 0 3 0 1 2 2 7 8 67
RASINOASE
NORDICE 0 0 0 0 0 0 0 0 8 3 10
SALCIE ALBA
(L) 543 3.402 482 1.227 0 401 389 286 230 771 7.730
SALCIE ALBA
(P) 1.230 5.662 925 3.277 3 1.158 965 536 280 699 14.734
SALCIE ALBA
(R) 266 1.839 171 659 0 217 194 145 101 253 3.844
SALCIE ALBA
(SL) 278 2.143 57 611 0 277 314 238 219 306 4.442
SALCIE
CAPREASCA 260 9.629 68 431 0 276 441 592 903 2.039 14.638
SALCIE
PLESN ITOARE 11 198 14 32 0 7 8 5 15 22 313
SALCIE ZALOG 8 97 3 13 0 6 9 8 7 11 160
SALCIM 18.860 51.840 563 8.431 18 8.399 10.357 14.818 16.281 15.485 145.052
SALCIOARA 2 54 0 1 0 1 3 3 6 6 75
SCORUS 12 186 0 11 0 11 23 25 48 73 388
SCORUS
PARARESC 5 59 0 4 0 5 9 14 23 22 141
SORB 17 257 0 95 0 43 44 31 70 78 634
STEJAR
BRUMARIU 381 2.759 7 598 0 174 228 233 290 473 5.143
STEJAR
PEDUNCULAT
(L) 2.475 12.621 2.894 4.850 4 1.234 998 853 960 3.102 29.992
STEJAR
PEDUNCULAT
(S) 4.224 20.738 9.413 7.199 1 1.403 967 869 1.002 2.483 48.300
STEJAR PUFOS 30 391 5 10 0 8 18 29 39 81 610
STEJAR ROSU 143 669 31 209 1 140 185 259 224 128 1.990
TEI 16.370 44.200 6.595 24.632 56 8.887 9.821 9.152 7.594 10.848 138.155
TEI PUCIOS 173 426 95 198 4 99 122 107 102 114 1.440
ULM DE CIMP 551 5.257 35 344 0 290 611 728 884 671 9.371
ULM DE
MUNTE 338 3.438 140 652 0 287 326 241 303 218 5.942
ULM DE
TURKESTAN 1 25 0 2 0 1 1 1 3 2 35
VELNIS 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
VISIN TURCESC 20 291 0 11 0 6 14 25 61 106 534
Total general 342.273 1.727.508 1.146.470 1.046.134 164.834 355.001 237.190 124.766 167.774 327.235 5.639.184

NOTĂ
*Obligație prevăzută la art. 8 alin. (1) dinHotărâreaGuvernuluinr. 924/2015 pentru
aprobarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier
proprietate publică .

 Volumul anual al regenerarii padurilor pe cale naturala sau reimpad uriri ;
 Asigurarea unui echilibru intre volumul taierii si volumul regenerarii ;
 Imbunatatirea structurii pe specii a padurilor (cresterea ponderii arborilor mai
valorosi , cum ar fi rasinoasele , precum si a celor repede crescatoare , care ajung mai
repede la varsta optima de taiere .

Resursele de apa
Resursele de apa sunt resurse regenerabile dar limitate cantitativ. In circuitul sau natural
aceasta resursa se reinoieste permanent.
Teritoriul României dispune de toate tipurile de resurse de apă. Apa dulce din râuri, lacuri
și acvifere subterane. Cea mai mare resursă de apă dulce provine din fluviul Dunărea și
din râurile interioare. Lacurile naturale, deși numeroase (3.450), au o con tribuție
nesemnificativă la volumul resurselor de apa ale Romaniei .
In tara noastra resursele de apa sunt de 1600 m3 /locuitor, respectiv 10000 m3 /locuitor,
inclusiv Dunarea. Romania , din acest punct de vedere ocupa o pozitie dw mijloc intre
tarile lumii .
La nivel național resursele de apă ale României sunt relativ sărace și neuniform
distribuite în timp și spațiu. Acestea însumează teoretic cca. 134,6 mld. mc, fiind
constituite din apele de suprafață, respectiv râuri, lacuri, fluviul Dunărea și ape subte rane,
din care resursa utilizabilă, potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice, este
de cca. 40 mld mc.

Previzionarea resurselor de apa
Resursele de apă ale României sunt constituite din apele de suprafață – râuri, lacuri,
fluviul Dunărea – și ape subterane. Resursele de apă potențiale și tehnic utilizabile pentru
anul 2014 (Balanta apei – Cerinta pe anul 2014) se prezintă în Tabelul 1 :

Previziunile in acest domeniu cuprind es timari cu privire la :
 Resursele teoretice de apa :
-stocul mediu multianual exprimat in miliarde metri cubi pe an pentru apa provenind din
rauri si fluvii;
-volumul total de apa (miliarde metri cubi ) in cazul apelor subterane .
Principala resursă de apă a României o constituie râurile interioare. O caracteristică de
bază a acestei categorii de resursă o constituie variabilitatea foarte mare în spațiu :
-zona montană, care aduce jumatate din volumul scurs;
-variabilitatea debitului mediu specific (1 l/s si km2 în zonele joase, până la 40 l/s și km2
în zonele înalte).
O altă caracteristică o reprezintă variabilitatea foarte pronunțată în timp, astfel încât
primăvara se produc viituri importante, urmate de secete prelungite. Dunărea, al doilea
fluviu ca măr ime din Europa (cu lungime de 2850 km, din care 1075 km pe teritoriul
României) are un stoc mediu la intrarea în țară de 174 x 109 m3. Resursele de apă
subterană sunt constituite din depozitele de apă existente în straturi acvifere freatice și
straturi de mare adâncime.
 Resursele de apa utilizabile :
-volumul anual de apa posibil a fi utilizat pentru acoperirea cerintelor de consum
Resursele teoretice de apa depind exclusiv de factori naturali , pe cand resursele
utilizabile de apa depind atat de factori naturali , cat si de gradul de amenajare a bazinelor
hidrografice prin care se regularizeaza regimul debitelor raurilor si fluviilor si se
constituie stocuri de apa cu caracter permanent.
 Resursele de apa neutilizabile se refera la cantitatea probabila de apa impurificata
peste limitele admise de normele de calitate ( cantitatea maxima admisa de factori
poluanti /litru apa )
Raportat la populația actuala a țării, rezultă:
 Resursa specifică utilizabilă în regim natural, de cca. 2660 m3/loc. și an, luând î n
considerare și aportul Dunării;
 o resursă specifică, teoretică, de cca. 1770 m3/loc. și an, luând în considerație
numai aportul râurilor interioare, situând din acest punct de vedere țara noastră în
categoria tărilor cu resurse de apa relativ reduse in raport cu resursele altor tari.

Previzionarea necesitatilor de apa
Necesitatile de apa se estimeaza pe principalele categorii de utilizari :
 Consumul populatiei ;
 Consumul industrial ;
 Consumul pentru irigatii
 Consumul pentru piscicultura ;
 Consumul pentru a lte utilizari.
Administrația Națională ”Apele Române” prin Administrațiile Bazinale de Apă, în
conformitate cu atribuțiile ce le revin pentru gospodărirea apelor și protecția acestora
împotriva epuizării și deg radării, au elaborat pentru anul 2014 propunerile privind balanța
apei pe bazine hidrografice, având la bază datele privind asigurarea serviciilor specifice
de gospodărire a apelor, în concordanță cu prevederile O.U.G. 107/2002, cu modificările
și completă rile ulterioare. Lucrarea prezintă concordanța dintre cerința de asigurare a
resursei și resursele de apă, în condițiile reglementărilor existente de gospodărire a apelor
la utilizatori, a valorificării potențialului acesteia, având un rol determinant în e voluția și
menținerea raportului resurs e .

Specialistii Institutului National de Hidrologie și Gospodarire a Apelor (INHGA) arata ca
debitele anuale medii anuale ale raurilor vor scadea cu 20 – 30% în intervalul 2 021-2050 și
cu 30 -40% până în 2071 -2100. Schimbarile suferite de debitele raurilor impun o serie de
masuri de adaptare pentru asigurarea resurselor de apă pentru populație, industrie și
agricultură. Astfel, sunt necesare noi criterii și tehnici de proiecta re a barajelor și a
constructiilor, dar și elaborarea unor noi proceduri de exploatare a sistemelor de
gospodarire a apelor care să țină seama de gradul de incertitudine în evoluția regimului
hidrologic .
Necesarul curent de apă include industria (67 %), a gricultură (18 %) și consumul
orășenesc (15 %). Necesarul de apă a scăzut constant din anii 1990, din cauza
schimbărilor structurale din economie, incluzând reducerea activității industriale, oprirea
instalațiilor de irigații neviabile economic, introducer ea contorizării și a tarifării în
aprovizionarea cu apă pentru consumul casnic și reducerea pierderilor din sistem.
Necesarul total, în ceea ce privește volumul de apă pus la dispoziția utilizatorilor, a scăzut
de la aproximativ 20 MMC/an la începutul anil or 1990 la aproximativ 8 MMC/an în
prezent. Ca rezultat, există în prezent în sistem un grad de supra -capacitate la nivel
național. Consumul curent de apă în 2012 era de 6,5 MMC. Suprafața irigată din
România a scăzut de la 2 milioane ha la sfârșitul anil or 1980/începutul anilor 1990, la
aproximativ 0,8 milioane ha (considerate irigabile cu infrastructura funcțională), deoarece
instalațiile neviabile economic au fost închise. De fapt, terenul irigat a rămas sub 300.000

ha în ultimii 5 ani. Necesarul coresp unzător de apă a fost redus de la aproximativ 8 MMC
la 1 MMC pe an. Deși situația generală pare să fie bună datorită supra -capacității, există
zone cu deficit de apă în multe bazine în care seceta de pe timpul verii reprezintă o
preocupare semnificativa .
Cu o populație curentă de 20,2 milioane, disponibilitatea medie a apei în România se
ridică la aproximativ 2.000 metri cubi pe cap de locuitor pe an. În timp ce această valoare
este peste pragul definit în general pentru stresul hidric (1.700 metri cubi pe cap de
locuitor pe an), este mai scăzută decât valoarea medie pentru Europa (aproximativ 4.500
metri cubi pe cap de locuitor pe an) și subliniază nevoia unei bune gestionări pentru
sigurarea conservării și durabilității resursei
Aproximativ 70 % din aprov izionarea cu apă pentru consumul casnic este asigurată din
apele de suprafață, în comparație cu dependența de 95 % față de apele de suprafață a
consumului industrial. Din perspectivă cantitativă, cele mai multe bazine nu au probleme
grave legate de asigura rea volumului suficient de apă pentru satisfacerea cererilor
domestice și industriale.
Potențialul hidroelectric al României este estimat la 36 TWh/an, iar în prezent,
capacitatea instalată totală a sistemului hidroelectric se ridică la 6.400 MW.

http://www.mmediu.ro/articol/volumele -pentru -anul-2016 -ale-sortimentelor -industriale -de-
masa -lemnoasa -din-fiecare -specie -stabilite -in-baza-datelor -din-sistemul -informational –
sumal/1354

http://www.anpm.ro/documents/12220/2209838/RSM.2014.pdf/4dbde2ae -a7a4 -43ef-
8abc -67511d11715f