I.1. Obiectul de activitate al societății… ……….. [631286]

CUPRINS
CAPITOLUL I – INTRODUCERE
I.1. Obiectul de activitate al societății…………………………….. ……………………………..……
I.1.1. Componentele principale în determinarea prețului unitar al
produsului finit……………………………………………………………………………………………………………
I.2. Importanța economico-socială a activității ……………………………………………………..
I.2.1. Încadrarea geografic ă……………………………………………………………………
CAPITOLUL II – PERFORMANȚELE ENERGETICE ALE CLĂDIRILOR
II.1. Performanța energetică inițiala a clădirilor……………………………………………………..
II.2. Costuri inițiale de întreținere și funcționare a clădirilor……………………………………
II.3. Componentele prețului unitar al produsului finit inițial…………………. ………………..
CAPITOLUL III – SOLUȚII TEHNICO–ECONOMICE PROPUSE PENTRU
OPTIMIZAREA COSTURILOR DE PRODUCȚIE PRIVIND OBIECTIVUL
III.1. Identificarea surselor de cheltuieli ce pot fi corectate prin introducerea de măsuri
tehnico-economice ce conduc la reducerea costurilor de producție……………………………………….
III.2. Sisteme energetice neconvenționale propuse……………………………………………………….
III.2.1.Sisteme de producere a energiei electrice "panouri
fotovoltaice"…………………………………………………………………………………………………
III.2.2.Sisteme de producere a energiei termice "panouri
solare"………………………………………………………………………………………………………….
III.3. Costuri pentru implementarea sistemelor energetice neconventionale propuse……….
III.3.1.Costuri privind proiectarea tehnică a sistemelor………………………………….
III.3.2.Costuri privind aprovizionarea sistemelor și a materialelor…………………
III.3.3.Costuri privind execuția lucrărilor (manopere specifice)…………………….
III.3.4.Costuri privind instruirea personalului desemnat pentru administrarea
tehnică a sistemelor………………………………………………………………………………………
III.3.5.Costuri privind întreținerea tehnică a sistemelor…………………………………
III.4. Amortizarea cheltuielilor de investiție……… ………….…………………………………
CAPITOLUL IV – CONCLUZII………………………………………………………….……..
2

CAPITOLUL V – ANEXE :
Anexa 1 – Plan amplasament societate asamblare cablaje instalatii electrice auto
Anexa 2 – Deviz estimativ privind cheltuielile necesare realizării investiției
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………….
3

CAPITOLUL I
INTRODUCERE
I.1.OBIECTUL DE ACTIVITATE AL SOCIETĂȚII
Figura I.1. : Cablaj auto
Societatea își desfășoară activitatea în domeniul echipamentelor auto (asamblării cablajelor
instalațiilor electrice auto).
Activitatea de productie a societatii se situeaza in Romania, in judetul Teleorman, orasul
Zimnicea, fiind inceputa in anul 2000, orasul fiind ales initial datorita necesitatii completarii
ofertei de munca pentru aceasta zona.
Societatea are peste 600 de angajati si este dotata cu echipament industrial ( 25 masini de
debitat, 14 masini de sudura, 25 masini de matisare, 8 carusele, 20 standuri electrice de testare a
cablajelor, 18 LAD-uri – linii dinamice de asamblare folosite pntru asamblarea cablajelor ).
Societatea din Zimnicea are, in prezent, peste 600 de angajati, fiecare dintre acestia
beneficiind de trainning-uri de specializare si formare la locul de munca – in cazul acelora care
participa direct la producerea de cablaje, iar in cazul managerilor, sefilor de departamente, team –
leaderilor – acestia au parte de trainning-uri atat in tara, cat si in alte locatii din Europa.
Angajatii societatii sunt, in proportie de 87%, persoane de sex feminin, cu o medie de varsta
de 35 de ani.
Principiile si metodele promovate de catre societate se bazeaza pe aplicarea, in special, a
sistemului de conducere prin calitate totala, acesta fiind structurat in mai multe puncte, si anume:
•Implicarea personalului: aceasta presupune o recunoastere a abilitatilor personalului
angajat in firma, imbunatatirea calitatii muncii prestate de acestia prin programele de
formare, oferirea de mijloace prin care angajatii sa-si indeplineasca atributiile, incurajarea
lor spre a face propuneri de ameliorare si participarea activa in cadrul echipelor;
4

•Sistemul de productie al societatii – este un concept care duce la cresterea productivitatii
si calitatii produselor si sistemelor. Acesta se bazeaza pe flexibilitatea resurselor necesare
desfasurarii productiei, pe eliminarea tututror operatiilor nonproductive si urmarirea
incidentelor care afecteaza calitatea produselor oferite de societate;
•Integrare a furnizorilor – implementarea acestui concept are rolul de a face ca organizatia
sa beneficieze de capacitatea furnizorilor de a inova. Impreuna cu furnizorii se realizeaza
dezvoltarea planului privind imbunatatirea productivitatii si cresterea nivelului calitativ al
produselor firmei;
•Inovatie constanta – consta in realizarea unor produse noi si usor de executat de un nivel
calitativ inalt si, in aceeasi perioada, reducerea perioadei de dezvoltare a lor.
•Calitate totala – concept instituit pentru ca firma sa se situeze la nivelul asteptarii
clientilor. In ceea ce priveste calitatea produselor si serviciilor, acest punct este aplicat de
toti membrii companiei impreuna cu furnizorii societatii.
Structura organizatorica se defineste ca fiind ansamblul persoanelor, subdiviziunilor
organizatorice si a relatiilor dintre acestea, constituite astfel incat sa asigure premisele
organizatorice adecvate indeplinirii obiectivelor stabilite.
In cazul societatii, structura organizatorica este de tip ierarhic-functional. Aceasta structura
se caracterizeaza printr-un sistem de delegari de autoritate, conducatorii compartimentelor de
nivel ierarhic pot da dispozitii conducatorilor compartimentelor de la nivel functional.
Organigrama este o reprezentare grafica a structurii de conducere, iar in stabilirea acesteia
trebuie tinut cont de particularitatile intreprinderii, de obiective, de dezvoltarea in perspectiva, de
acceptarea delegarii de autoritate.
In structura firmei, aprovizionarea are ca scop asigurarea conditiilor tehnice si materiale
necesare productiei de cablaje spre a fi realizata la nivelul cerintelor cantitative si calitative.
In acelasi timp, aprovizionarea, ca sistem integrat al firmei, trebuie sa raspunda in cele mai
bune conditii cerintelor de efort financiar, material si uman, de costuri si eficinta, in asa fel incat,
prin eforturi permanente controlate, sa contribuie la obtinerea de profit, in fiecare perioada a
desfasurarii proceselor de productie.
In ansamblul sau armonizeaza conditia si particularitatea locului de munca, cu ansamblul
problematic – tehnico-economic si organizatoric al firmei, pe traseul relatiilor cu furnizorii si
productie. In exercitarea prerogativelor pentru relatiile cu productia si piata de furnizare,
aprovizionarea actioneaza in contextul unui mecanism complex « productie – furnizor –
productie «.
5

Astfel, analizand prin prisma importantei ca activitate, dintre argumentele care sustin pozitia
aprovizionarii, enumeram:
•fara aprovizionare nu poate avea loc consumul productiv, inclusiv productia;
•evident, fara productie nu poate fi vorba de procesul de transformare a resurselor in
produse destinate consumului individual sau tehnologic ( sistem industrial );
•fara aprovizionare, cererea si oferta nu poate avea loc, si in acelasi timp, nu se pot
exprima preturi sau concurenta;
•fara aprovizionare si fara productie nu se poate vorbi despre o vanzare a produselor.
Dintre componentele procesuale ale activitatii plan – aprovizionare enumeram:
•Fundamentare plan – aprovizionare
•Negociere – incheiere contracte
•Evidenta, urmarire – derulare contracte
•Strategii preturi cumparari, plati furnizori
•Analiza finalitate contracte comerciale, eficienta.
Datorita faptului ca aprovizionarea asigura la timp si calitatea resurselor materiale,
echipamentelor tehnice, mijloacele de lucru, precum si toate cele de trebuinta pentru buna
desfasurare a activitatii, societatea, o situeaza in ansamblul activitatilor de o deosebita
importanta.
Comportamentul fata de furnizori este esential in procesul de aprovizionare materiala. La
elaborarea strategiei de aprovizionare materiala in cadrul societatii, s-au stabilit urmatoarele
aspecte extrem de importante:
•stabilirea pe structura a necesitatilor reale de resurse materiale pentru consum ( resurse
materiale folosite in productia de cablaje auto );
•aprovizionarea resurselor materiale si echipamentelor tehnice de la cele mai avantajoase
surse de furnizare, de la cei mai economici si bineinteles, credibili furnizori;
•aprovizionarea resurselor materiale, a echipamentelor tehnice care corespund cel mai bine
caracteristicilor cererii pentru consum;
•formarea unor stocuri minim necesare, care sa asigure o acoperire ritmica, completa si
complexa a cererilor pentru consum cu costuri minime de achizitionare, livrare si
depozitare a resurselor materiale;
•mentinerea ritmului aprovizionarii programate, a dinamicii stocurilor efective in limitele
maxime si minime estimate, a consumurilor in limite normate;
•conservarea rationala a resurselor aprovizionate pe timpul depozitarii – stocarii;
6

•prevenirea lipsei de resurse materiale in stoc, a suprastocarii, a formarii de stocuri cu o
miscare lenta si fara miscare.
Aspectele prezentate mai sus trebuie abordate in contextul general de ”asigurare materiala
completa si complexa la momentul dorit cu un cost minim si un grad maxim de certitudine”.
Obiectivele generale ale strategiei de dezvoltare in cadrul societatii, au scopul de a asigura
supravietuirea sau dezvoltarea, realizarea unor cerinte de natura financiara sau de mediu.
Obiectivele ce se regasesc in domeniul asigurarii materiale se refera la: cantitate, calitate,
pret, service, livrari etc, aceste obiective generale concretizandu-se in obiective specifice
diferitelor functii si domenii de activitate in ceea ce priveste asigurarea materiala. In acest sens
vom avea:
•strategii in ceea ce priveste aprovizionarea propriu-zisa, ce se refera la cantitate, termene
de livrare, calitate, pret etc.
•strategii de reducere a costurilor de aprovizionare (costuri de achizitie, costuri de gestiune
a stocurilor, costuri suplimentare de prelucrare etc.) prin optiuni tehnologice, prin
alegerea surselor, prin optimizarea procedurilor de aprovizionare etc.
•strategii de valorificare a oportunitatilor prin atuurile concurentiale existente, precum si
prin crearea de oportunitati, de evitare a amenintarilor etc.
•strategii de anticipare a evolutiei mediului si de luare a masurilor necesare pentru
adaptarea la noile conditii.
•strategii de comunicare (marketing) prin care sa se asigure o relatie eficienta intre
furnizor si consumator, astfel incat sa fie posibila obtinerea tuturor avantajelor posibile.
Alaturi de echipamente tehnice si forta de munca, societatea are nevoie de materii prime si
materiale, produse finite si semifabricate, combustibili, energie electrica si termica, obtinand
produse pe care le pune la dispozitia clientilor sai, intr-o anumita cantitate, de o anumita calitate,
la un anumit pret si pentru o anumita perioada de timp.
In cadrul procesului de aprovizionare al firmei, se disting doua sectiuni, si anume:
•aprovizionarea de componete
•aprovizionare de non-componete.
Prin „componente”, societatea defineste tot ceea ce reprezinta materie prima utilizata in mod
direct in cadrul procesului de productie.
In categoria de „non-componente” sunt incluse tot ceea ce nu reprezinta materie prima, cum
ar fi, mijloace fixe, obiectele de inventar, consumabile si servicii.
Cladirea destinata productiei cu o suprafata utila Su de 800 mp, cu o inaltime de 6 m, este
7

confectionata din pereti termoizolanti de 10 cm grosime de tip panouri sandwich cu poliuretan de
tip MBS, cu eficienta energetica ridicata, avand acoperisul din acelasi material de constructie.
Cladirea destinata depozitarii materiei prime este de suprafata de 400 mp, cu o inaltime de 6
m si este confectionata din pereti termoizolanti de 8 cm grosime de tip panouri sandwich cu
poliuretan de tip MBS, cu eficienta energetica ridicata, avand acoperisul din acelasi material de
constructie.
Cladirea administrativa are o suprafata utila Su de 350 mp, cu o inaltime de 8 m, avand 3
nivele construite, fiecare nivel masurand o inaltime de 2,66 m si este confectionata din pereti de
caramida de 30 cm grosime, cu eficienta energetica ridicata, avand acoperisul confectionat din
beton cu o suprafata de 116,66 mp, constructie de tip terasa.
Suprafata totala a obiectivului este de 6000 mp, fiind formata din 1316 mp constructie si
4684 reprezentand curtea obiectivului.
Figura I.2. : Fabrica asamblare cablaj auto
Cablajul auto reprezintă un ansamblu de conductoare electrice care realizează legătura dintre
diferitele componente utilizate pentru funcțiile electrice și electronice ale unui automobil.
Rolul unui cablaj electric în cadrul unui automobil este de a realiza transferul energiei
electrice catre instrumentul funcțional specific și calculatorul vehiculului, cat si comanda data de
catre sofer.
Componentele de baza ale cablajului sunt:
8

•fire cu elemente terminali ( simple sau rasucite ): caracteristicile firelor apar in mod –
operator ( reprezinta fisa in care sunt cuprinse operatiile pe care angajatii de la posturile
de lucru le realizeaza ) – referinta, culoarea firului, numarul firului, conectorii, alveola;
•conectori: dispozitive care asigura legatura dintre fire si un instrument, precum si legatura
dintre diferite cablaje.
•Suduri (clipsuri duble): reprezinta procesele prin care mai multe fire sunt conectate la
acelasi potential electric. Cea mai comuna sudura este cea in linie cand firele vin din
ambele parti. Pot exista si suduri laterale.
•tuburi, coliere si mansoane: aceste componente au doua roluri: primul este de element
structural (fxeaza si mentin cablajul intr-o anumita forma si permite fixarea lui pe
automobile, de exemplu: cablajul de motor); al doilea este de protectie al cablajului in
mediul sau.
Procesul de productie al cablajului, debitare, sertizare automata necesita urmarirea derularii
urmatoarelor etape:
a) taierea si dezizolarea firelor;
b) elementele terminali sunt sertizate pe capetele dezizolate ale firelor,
c) identificarea firelor.
Figura I.3. : Cablaj auto
Investigarea larga a principalelor aspecte economice, tehnice, sociologice, juridice si
9

manageriale ale firmei, este reprezentata de analiza diagnostic, aceasta efectuandu-se in scopul
evidentierii punctelor forte si punctelor slabe ale activitatii interne ale organizatiei, precum si a
oportunitatilor si pericolelor mediului ambiant extern care favorizeaza sau ameninta dezvoltarea
acesteia, precum si cauzele care le-au generat.
Aceasta metoda se concretizeaza in recomandari cu caracter de dezvoltare (pentru scoaterea in
evidenta a punctelor forte si a oportunitatilor) sau corectiv (pentru eliminarea sau atenuarea
punctelor slabe si a pericolelor).
I.1.1. Componentele principale in determinarea pretului unitar al produsului finit :
Costuri privind intretinerea si administrarea cladirii.
Aceste costuri sunt reprezentate de catre cheltuielile cu energia electrica necesara:
•Iluminarii halei de productie, depozitelor de materiale, iluminatul exterior ( curtea
obiectivului ), cat si a birourilor administrative;
-putere instalata: Pi=50kW;
– coeficient de utilizare: ku=1;
– perioada de functionare este de 12 ore / zi – 365 zile / an;
– consumul total de energie electrica este de 219.000 kW;
– costul total de energie electrica pe un an de zile 91.542 Ron / an.
•Alimentarii cu energie electrica a masinilor necesare activitatii directe de productie;
Suprafata de productie consta intr-un numar de 40 bancuri de lucru, avand fiecare
cate o masina electrica de insurubat, de 500W fiecare.
-putere instalata: Pi=20kW;
– coeficient de utilizare: ku=0,6;
– perioada de functionare este de 12 ore / zi – 365 zile / an;
– consumul total de energie electrica este de 52560 kW;
– costul total de energie electrica pe un an de zile 21970,08 Ron / an.
•Alimentarea cu energie a sistemelor de incalzire ( pompe electrice );
-putere instalata: Pi=5kW;
10

– coeficient de utilizare: ku=0,7;
– perioada de functionare este de 24 ore / zi – 182 zile / an;
– consumul total de energie electrica este de 15288 kW;
– costul total de energie electrica pe un an de zile 6390,38 Ron / an.
•Alimentarea cu energie electrica a sistemelor informatice.
– putere instalata: Pi=3kW;
– coeficient de utilizare: ku=1;
– perioada de functionare este de 24 ore / zi – 365 zile / an;
– consumul total de energie electrica este de 26280 kW;
– costul total de energie electrica pe un an de zile 10985,04 Ron / an.
In prezent, sistemul analizat consuma o cantitate de energie electrica de 313127,99
kW/an, costurile privind acest consum anual de energie electrica fiind de 130887,5 Ron / an.
I.2. IMPORTANTA ECONOMICO-SOCIALA A ACTIVITATII
I.2.1. Incadrarea geografica
Activitatea de productie a societatii se situeaza in Romania, in judetul Teleorman, orasul
Zimnicea, fiind inceputa in anul 2000, orasul fiind ales initial datorita necesitatii completarii
ofertei de munca pentru aceasta zona.
Zimnicea este un oras în juețul Teleorman, Muntenia, România. Se află în punctul cel mai
sudic al țării, la 40 de km de reședința județului, Alexandria, la 130 de km de București și 180 de
km de Craiova. Acesta este situat în Lunca Dunării, iar în apropiere se află Balta Suhaia și
Ostrovul Gasca ce au fost desemnate de Guvernul României arii protejate de interes național. Are
o populație de 14.058 de locuitori (2011), fiind astfel al patrulea ca mărime din județ.
11

Figura I.4. : Pozitia geografica a orasului Zimnicea
Clima orașului este, în general, temperat continentală, cu veri călduroase (42°C – iulie
1985) și ierni geroase (-17°C -26 decembrie 2001). Așadar, contrastele de temperatură sunt destul
de mari între vară și iarnă, în zonă interferându-se masele de aer tropical din sud și sud-vest cu
cele de aer uscat din est și sud-est.
Din punct de vedere economic, in perioada comunistă, Zimnicea a fost puternic
industrializată. S-au dezvoltat aici fabrici de țevi sudate, mobilă, prefabricate de beton, industria
textilă și alimentară, exploatarea de balast, dar și sere legumicole și ferme de creștere a bovinelor,
ovinelor și porcinelor. Industria locală a suferit un puternic declin după căderea regimului
comunist. Același lucru s-a întâmplat și cu forța de muncă. Orașul beneficiază de scutiri de taxe
deoarece se găsește într-o zonă declarată defavorizată.
12

CAPITOLUL II
PERFORMANTELE ENERGETICE ALE CLADIRII
II.1. PERFORMANTA ENERGETICA INITIALA A CLADIRILOR
Cladirea destinata productiei este confectionata din pereti termoizolanti de 10 cm grosime
de tip panouri sandwich cu poliuretan de tip MBS, cu eficienta energetica ridicata, avand
acoperisul din acelasi material de constructie.
Coeficientul de transfer termic este de 0,29 W/m2K, coeficientul de conductivitate termica
este de 0,027 W/mK si transferul termic este de 3,44 m2K/W, avand o structura de rezistenta
confectionata din profile laminate de otel de diferite dimensiuni si forme.
Figura II.1. : Clasele de performanta energetice ale unei cladiri
Incadrarea cladirii in functie de elementele enumerate mai sus, din punct de vedere termic
este in clasa C, iar din punct de vedere electric este in clasa E.
Cladirea destinata depozitarii materiei prime este confectionata din pereti termoizolanti de 8
cm grosime de tip panouri sandwich cu poliuretan de tip MBS, cu eficienta energetica ridicata,
avand acoperisul din acelasi material de constructie.
13

Figura II.2. : Fabrica de asamblare cablaje instalatii electrice auto
Coeficientul de transfer termic este de 0,36 W/m2K, coeficientul de conductivitate termica
este de 0,027 W/mK si transferul termic este de 2,77 m2K/W, avand o structura de rezistenta
confectionata din profile laminate de otel de diferite dimensiuni si forme.
Incadrarea cladirii in functie de elementele enumerate mai sus, din punct de vedere termic
este in clasa D, iar din punct de vedere electric este in clasa E.
Cladirea administrativa este confectionata din pereti de caramida de 30 cm grosime, cu
eficienta energetica ridicata, avand acoperisul confectionat din beton cu o suprafata de 116,66
mp, constructie de tip terasa.
Rezistenta termica este de 1,5 m2K/W.
Incadrarea cladirii in functie de elementele enumerate mai sus, din punct de vedere termic
este in clasa E, iar din punct de vedere electric este in clasa E.
II.2. COSTURI INITIALE DE INTRETINERE SI FUNCTIONARE A CLADIRILOR

14

Pentru buna functionare a cladirii din punct de vedere administrativ, acesta necesita
cheltuieli specifice cu intretinerea echipamentelor si sistemelor existente in aceasta, cat si
cheltuieli cu furnizarea utilitatilor necesare.
•Cheltuieli anuale cu energia electrica = 130.887,5 Ron / an;
•Cheltuieli anuale cu energia termica ( combustibili gazosi ) = 82.563 Ron / an;
•Cheltuieli cu personalul tehnic de intretinere = 60.000 Ron / an;
•Cheltuieli cu materiale necesare intretinerii = 6.000 Ron / an;
•Cheltuieli cu paza obiectivului = 53.000 Ron / an;
Pentru mentinerea in bunastare tehnica si functionare, sistemele vor avea nevoie de
personal tehnic calificat:
•tehnician electro-mecanic avand un salariu de 1.700 Ron / luna, la care se
adauga taxe la bugetul statului de 800 Ron / luna;
•tehnician termo-sisteme avand un salariu de 1.700 Ron / luna, la care se adauga
taxe la bugetul statului de 800 Ron / luna.
La care se adauga materialele necesare serviciului de intretinere in valoare de 6000 Ron /
an.
Total costuri pentru instruirea personalului este de 66.000 Ron / an.
Total cheltuieli intretinere si functionare a obiectivului = 332.450,5 Ron / an.
II.3. COMPONENTELE PRETULUI UNITAR AL PRODUSULUI FINIT

Pretul produsului finit este reprezentat de suma cheltuielilor generate in productie si profit.
Valorile exprimate mai jos reprezinta suma totala cheltuita in Ron intr-un interval de timp de
un an.
Figura II.3. : Asamblare cablaje auto
15

•Cheltuieli cu materie prima = 363.218,26 Ron, reprezentand 30% din pretul
produsului;
•Cheltuieli cu logistica de aprovizionare si depozitare = 233.493,08 Ron,
reprezentand 12% din pretul produsului;
•Cheltuieli cu intretinerea si administrarea obiectivului = 332.450,5 Ron,
reprezentand 18% din pretul produsului;
•Cheltuieli cu resursele umane = 363.218,26 Ron, reprezentand 20% din pretul
produsului;
•Cheltuieli de marketing si publicitate = 83.871,4 Ron, reprezentand 4% din pretul
produsului;
•Cheltuieli de livrare produs finit = 123.358,3 Ron, reprezentand 6% din pretul
produsului;
•Profit = 198.107,92 Ron, reprezentand 10% din pretul produsului.
Valoarea cheltuielilor cu productia, inclusiv profitul este de: 2.234.530 Ron, conform
figurii.
Figura II.4. : Diagrama cheltuielilor cu productia, inclusiv profitul
16

Pentru a ajunge la valoarea productiei, in fabrica trebuie sa se produca 17 cablaje in
perioada de lucru, aceasta fiind de 12 ore. Totalul cablajelor intr-un an de zile este de 6.122
bucati.
17

CAPITOLUL III
SOLUTII TEHNICO-ECONOMICE PROPUSE PENTRU OPTIMIZAREA
COSTURILOR DE PRODUCTIE PRIVIND OBIECTIVUL

Prezentul capitol ia spre analiza partile componente ale procesului de productie in totalitatea
acestuia pentru a identifica sursele de consum care prin introducerea de tehnologii moderne pot
duce la diminuarea costurilor si totodata cresterea profitului. Solutiile adoptate privesc intregul
obiectiv si nu influenteaza ritmul si valoarea totala a productiei.
Figura III.1. : Cablaj auto
III.1. IDENTIFICAREA SURSELOR DE CHELTUIELI CE POT FI CORECTATE
PRIN INTRODUCEREA DE MASURI TEHNICO-ECONOMICE CE CONDUC LA
REDUCEREA COSTURILOR DE PRODUCTIE

In prezentul studiu se urmareste in special introducerea de sisteme de productie de energie
electrica din surse regenerabile.
Tendintele comunitatii europene in privinta imbunatatirii eficientei energetice reprezinta
un obiectiv strategic, datorita contributiei majore pe care o are la realizarea sigurantei alimentarii
cu energie, dezvoltarii durabile si competitivitatii, la economisirea resurselor energetice primare
si la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, Legea nr. 121/2014.
In acest scop, sursele de cheltuieli ce pot fi corectate prin introducerea de masuri tehnico-
economice sunt urmatoarele:
•Energia electrica;
•Energia termica;
•Costurile cu personalul de intretinere a sistemelor.
18

III.2. SISTEME ENERGETICE NECONVENTIONALE PROPUSE SI SOLUTII
ADMINISTRATIVE
III.2.1. Sisteme de producere a energiei electrice "panouri fotovoltaice"
Panourile solare fotovoltaice, numite si panouri solare electrice, transforma/ convertesc
lumina soarelui in energie electrica. Este singura forma de energie regenerabila care se obtine
folosind numai componente statice – nu exista nici o piesa/ mecanism in miscare – ceea ce
reduce la maxim cerintele/ cheltuielile pentru intretinere, creste fiabilitatea sistemului si
lungeste perioada de folosinta pana la 30-40 ani.
Panourile solare fotovoltaice se pot monta/ instala pe acoperis, la sol sau pe stalpi: sisteme/
matrice formate din cateva panouri fotovoltaice care, cu o automatizare simpla, se rotesc,
urmarind astfel pozitia soarelui pe orbita de la rasarit pana la apus. Acest sistem se impune
acolo unde pantele acoperisurilor nu sunt pe directia sud iar pe sol nu avem spatiu disponibil.
Celulele fotovoltaice, care compun panourile fotovoltaice, constau dintr-un material
semiconductor – siliciu, care absoarbe lumina soarelui producand energie electrica prin
fenomenul numit fotovoltaic: fotonii care compun lumina, lovesc electronii de pe straturile
superioare ale atomului de siliciu, acestia sar pe alta orbita la un alt atom, dar si aici electronii
sunt loviti de fotoni si unii dintre ei sar la alt atom. Aceasta "miscare" a electronilor este de
fapt curent electric. Mai multe celule fotovoltaice legate intre ele formeaza panouri solare
fotovoltaice, iar unul sau mai multe panouri fotovoltaice formeaza o centrala electrica.
19

Figura III.2. : Harta soarelui in Romania
➢ Avantaje și dezavantaje panouri fotovoltaice
Fiecare lucru are avantajele și dezavantajele sale, plusuri și minusuri. Așa că, în mod
natural, trebuie să existe o serie de avantaje și dezavantaje ale energiei solare. Iată câteva
dintre ele:
Energia solară ajută la încetinirea / oprirea încălzirii globale . Încălzirea globală amenință
supraviețuirea societății umane, precum și supraviețuirea a nenumărate specii.
Din fericire, zeci de ani (sau chiar secole) de cercetare au condus la sisteme eficiente de
panouri solare care generează energie electrică, fără să producă poluare. Energia solară este, în
mod clar, una dintre cele mai importante soluții la criza încălzirii globale.
Dezavantajele energiei solare nu sunt numeroase. De fapt, există doar un singur
dezavantaj notabil a energiei solare la care ne putem gândi. Acest dezavantaj este că soarele nu
strălucește 24 de ore pe zi. Când soarele apune sau când umbra este puternică, panourile
fotovoltaice opresc producerea energiei electrice.
Dacă avem nevoie de energie electrică în acel moment, va trebui să o luăm de la altă
20

sursă. Cu alte cuvinte, locuința nu poate fi 100% alimentată de panouri fotovoltaice. Astfel,
avem nevoie de baterii pentru a stoca energia electrică produsă de panourile fotovoltaice
pentru a o utiliza mai târziu.
➢ Beneficiile panourilor fotovoltaice
Panourile fotovoltaice sunt avantajoase atât pentru mediul încojurător, cât și pentru buget.
•asigură un grad ridicat de captare a energiei solare
•produc energie la înalte strandarde
•energia solară este gratuită, autonomă, inepuizabilă și ecologică
•nu consumă nici un fel de combustibil
•grad de poluare zero
•prelungesc viața sistemului de încălzire existent al locuinței
•panourile fotovoltaice reduc costurile cu energia consumată cu aproximativ 65%
•reduc costurile facturilor la electricitate
•costuri scăzute în comparație cu cele ale utilizării energiei conveționale
•costuri minime de instalare, menținere și întreținere
•amortizare rapidă a investiției
•ușor de montat
•pot fi amplasate pe acoperișul clădirilor, precum și pe teren
•sunt detașabile ( pot fi mutate în alte locuri )
•siguranță ridicată la instalare, menținere și întreținere
•au o durată de viață lungă (între 25 și 30 de ani, în funcție de model și cât de bine sunt
întreținute)
•contribuie la dezvoltarea de noi tehnologii energetice
Astfel, în ceea ce privește protejarea naturii, panourile fotovoltaice prezintă următoarele
avantaje:
•nu consumă combustibil
•nu poluează aerul (reduce emisiile de dioxid de carbon, metan, monoxid de azot etc.)
•reduc arderea cărbunelui în centralele electrice
•reduc consumul de energie nucleară (previn astfel scurgerea de substanțe radioactive)
•contribuie la combaterea încălzirii globale
21

Aceste beneficii ar trebui să convingă multe persoane în a opta pentru amplasarea unui
sistem de panouri fotovoltaice, totuși costurile inițiale sunt destul de mari.
➢ Durata de viață a panourilor fotovoltaice
Chiar dacă energia solară este inepuizabilă, panourile fotovoltaice sunt eficiente doar
o perioadă limitată de timp.
Panourile fotovoltaice sunt concepute pentru a reacționa la fotonii care le lovesc
suprafața, producând energie electrică sau termică. Din acest motiv, se degradează în timp, iar
procesul de colectare a energiei își reduce eficiența.
Dacă este bine întreținut, un panou de calitate poate avea o durată de viață de
aproximativ 40 de ani. Majoritatea producătorilor oferă o garanție de cel puțin 25 de ani. Atâta
timp cât este bine întreținut, un panou fotovoltaic nu are de ce să se degradeze pe această
perioadă de timp.
Durata de viață a unui panou fotovoltaic va fi cu mult redusă dacă ecranul de protecție
este crăpat sau dacă se rupe sigiliul. De asemenea, dacă este vânt puternic și în jur există
copaci care să lovească cu ramurile pe panou, acest aspect ar putea cauza daune majore.
Pentru o durată de viață cât mai îndelungată, panourile trebuie să rămână intacte. Un
sigiliu rupt sau o fisură în învelișul de protecție reprezintă o reală problemă, deoarece asta ar
permite apei să se prelingă în interior. Odată ce apa a intrat în panou există pericolul de scurt-
circuit, iar durata de viață a panoului se reduce drastic.
Un inamic al panourilor fotovoltaice poate fi chiar natura. Dacă panoul fotovoltaic este
lovit de un fulger sau de grindină, capacul de protecție se poate sparge și astfel, durata de viață
a panoului scade drastic în aceste circumstanțe.
Pentru a avea durata de viață între 25 și 40 de ani, panourile fotovoltaice trebuie curățate în
mod regulat și trebuie protejate de căderea unor obiecte grele pe suprafața lor.

III.2.2. Sisteme de producere a energiei termice "panouri solare"
Panourile solare termice convertesc energia solară (căldura) în energie termică,
transferabilă prin intermediul instalației speciale, în sistemul de încălzire al casei. Practic, rolul
acestora este de a prelua căldura soarelui, multiplicând-o și conducând-o în boiler, unde
încălzește apa menajeră, sistemul de încălzire al casei sau chiar apa din piscină.
Acestea pot fi cu tuburi vidate sau plane, iar în interiorul lor se găsește o instalație de
cupru prin care circulă agent termic, ce se încălzește de la soare.
22

III.2.3. Solutii administrative
Pentru a putea reduce costurile cu serviciile de intretinere s-a adoptat externalizarea
acestor servicii catre o societatea comerciala autorizata in domeniu.
III.3. COSTURI PENTRU IMPLEMENTAREA SISTEMELOR ENERGETICE
NECONVENTIONALE PROPUSE
III.3.1. Costuri privind proiectarea tehnică a sistemelor
Pentru realizarea obiectivului propus, ne sunt necesare un pachet de documente tehnico-
economice, care sa justifice necesitatea, cat si eficienta sistemelor adoptate.
Acestea sunt reprezentate de:
•elaborarea studiului de fezabilitate;
•elaborarea documentelor tehnice de executie si integrare a sistemelor;
•elaborarea documentelor economice ( devize estimative );
•elaborarea documentelor privind obinerea de subventii si stimulente financiare si
fiscale in conditiile legii.
Costurile pentru documentele mai sus mentionate sunt de 15.500 Ron, din care sisteme
electrice 10.200 Ron si sisteme termice 5.300 Ron.
III.3.2. Costuri privind aprovizionarea sistemelor și a materialelor
➢Sisteme de producere energie electrica
In urma analizei documentelor economice si a proiectelor tehnice, se intocmeste un grafic
de aprovizionare a elementelor componente ale sistemelor si a materialelor necesare.
Se va achizitiona un kit de celule fotovoltaice de 100 kW pentru retea on-grid. Acest kit
este format din 5 sub-kituri de 20kW.
Valoarea kitului este de 481.601, 93 Ron fara TV A.
Pentru acoperirea necesitatii iluminarii, cat si a functionarii sistemelor de monitorizare
video si efractie, pe timp de noapte, se va suplimenta instalatia cu baterii de acumulatori, pe
unul din sub-kiturile sistemului, costul acestora fiind de 40.000 Ron.
Sistemul format din panouri fotovoltaice este de tip on-grid cu functionare in paralel cu
sursa de energie conventionala, surplusul de energie electrica produs de catre sistemul
fotovoltaic, urmand a fi consumat in perioadele in care sistemul nu produce, sau produce
insuficienta energie electrica.
S-a ales un sistem format din 5 sub-kituri de 20kW, pentru a asigura eficienta in
23

exploatare si intretinere.
➢Sisteme de productie energie termica
Pentru a asigura confortul termic pe toata perioada anului, se adopta un sistem hibrid
format din sistem conventional de producere a energiei termice reprezentat de catre o centrala
termica alimentata cu combustibili gazosi, iar in completare se vor adopta doua sisteme de
producere a energiei termice formate din panouri solare.
Prin implementarea acestor sisteme se urmareste diminuarea consumului de combustibil
gazos ( gaz natural ) cu pana la 30% din valoarea facturii.
Valoarea sistemului de panouri solare este de 68.192,45 Ron fara TVA.
Eficienta sistemului de panouri solare in mentinerea temperaturii apei calde menajere
(ACM) necesara in obiectiv este intre 95% pe timpul verii si 50-70% in restul anului din
necesar.
III.3.3. Costuri privind execuția lucrărilor ( manopere specifice )
Costurile privind manoperele pe categoriile de lucrari deunt evidentiate in lista de extras
manopere din devizul estimativ ( Anexa 2 ), valoarea acestora fiind de 60.000 Ron, dintre care
pentru energia electrica 35.000 Ron, iar pentru energia termica 25.000 Ron.
III.3.4. Costuri privind instruirea personalului desemnat pentru administrarea
tehnică a sistemelor
La predarea sistemelor, constructorul organizeaza cursuri de pregatire si elaboreaza
tematica necesara pregatirii personalului in vederea intretinerii sistemului.
Costurile cu aceste cursuri totalizeaza suma de 3.750 Ron, valoare aplicata o singura data
la predarea lucrarii, dintre care pentru energia electrica 1.875 Ron, iar pentru energia termica
1.875 Ron.
Costurile anuale alocate contractului de service si intretinere este de 25.000 Ron / an,
dintre care pentru energia electrica 15.000 Ron, iar pentru energia termica 10.000 Ron,
costurile cu materialul ramanand aceleasi ( 6000 Ron / an ).
III.4. AMORTIZAREA CHELTUIELILOR DE INVESTITIE
24

In vederea realizarii calculelor se amortizare s-a luat spre analiza durata maxima de viata a
sistemelor, cat si garantia produselor emise de catre fabricanti. Se doreste un calcul de amortizare
pe termen lung.
Sistemele propuse au o durata de functionare ( durata de viata ) de:
•Kiturile fotovoltaice la o incarcare de 90%, au o durata de viata de 10 ani, iar la o
incarcare de 70%, au o durata de viata de 25 ani, conform specificatiilor
producatorului;
•Panourile solare au o durata de viata de 40 ani;
Pentru a atinge aceste perioade sunt necesare activitati de intretinere periodice obigatorii,
activitati care au fost luate in calculul economic din subcapitolul III.3.5.
Cheltuielile initiale cu intretinerea si administrarea obiectivului sunt in cuantum de
332.450,5 Ron / an si reprezinta 18% din totalul costurilor de produs finit. Se doreste reducerea
acestor cheltuieli cu un procent de 30% prin implementarea solutiilor tehnico-economice
propuse.
Adoptarea acestor solutii conduc la urmatoarele reduceri de cheltuieli:
A = Cheltuieli anuale cu energia electrica = 130.887,5 Ron / an;
•Cheltuieli cu implementarea sistemului neconventional de producere a energiei
electrice = 583.676,93 Ron / an;
B = Rentabilitate si productie anuala de electricitate a sistemului fotovoltaic propus:
•Puterea sistemului fotovoltaic este de 100 kWp;
•Pretul sistemului fotovoltaic este de 583.676,93 Ron / an;
•Pierderi sistem fotovoltaic in elementele
componente si performanta 15%
•Radiatia solara, medie anuala pt Romania 1450 kWh/mp
•Pret / kW platit la furnizorul de energie 0,418 Ron
•Productia anuala de electricitate fotovoltaica 123250 kWh / an;
•Venit anual generat de productia de energia
electrica a sistemului 51518,5 Ron /an;
•Investitia sistemului fotovoltaic se va amortiza
intr-o perioada de 11 ani.
Se adopta o perioada de amortizare de 20 ani.
Valoarea amortizata anuala va fi de: 29183,84 Ron / An.
Calculul rentabilitatii :
25

Cp=Cee−Vp+Vam=130887,5−51518,5+29183,46=108552,46Ron/an
CpCheltuieli previzionate
CeeCheltuieli anuale cu energia electrica
VpVenit anual generat de productia de energia electrica a sistemului
VamValoarea amortizata anuala
S-a realizat o reducere a cheltuielilor de 20,59%.
C = Cheltuieli anuale cu energia termica ( combustibili gazosi ) = 82.563 Ron / an;
•Cheltuieli cu implementarea sistemului neconventional de producere a energiei
termice = 105.067,45 Ron / an;
D = Rentabilitate si productie anuala de energie termica a sistemului de panouri solare propus:
•Pretul sistemului de panouri solare este de 105067,45 Ron / an;
•Pierderi sistem de panouri solare in elementele
componente si performanta 5%
•Radiatia solara, medie anuala pt Romania 1450 kWh/mp
•Pret / kW platit la furnizorul de energie 1,47 Ron
•Productia anuala de energie 22323,04 kWh / an;
•Venit anual generat de productia de energia
termica a sistemului 32814,88 Ron /an;
•Investitia sistemului de panouri solare se va amortiza
intr-o perioada de 3 ani.
Se adopta o perioada de amortizare de 10 ani.
Cheltuieli anuale cu energia termica ( combustibili gazosi ) = 82.563 Ron / an;
Valoarea amortizata anuala va fi de: 10506,74 Ron / An.
Calculul rentabilitatii :
Cp=Cet−Vp+Vam=82563−32814,88+10506,74=60254,86Ron/an
CpCheltuieli previzionate
CetCheltuieli anuale cu energia termica
VpVenit anual generat de productia de energia termica a sistemului
VamValoarea amortizata anuala
S-a realizat o reducere a cheltuielilor de 37,02%.

26

F = Cheltuieli cu personalul tehnic de intretinere = 60.000 Ron / an;
Cheltuieli cu materiale necesare intretinerii = 6.000 Ron / an;
Pentru mentinerea in bunastare tehnica si functionare, sistemele vor avea nevoie de personal
tehnic calificat:
•tehnician electro-mecanic avand un salariu de 1.700 Ron, la care se adauga taxe
la bugetul statului de 800 Ron;
•tehnician termo-sisteme avand un salariu de 1.700 Ron, la care se adauga taxe la
bugetul statului de 800 Ron.
La care se adauga materialele necesare serviciului de intretinere in valoare de 6000
Ron/an.
Total costuri pentru instruirea personalului este de 66.000 Ron / an.
G = Valoarea contractului de service anuala este de 25000 Ron / an pentru ambele sisteme.
Valoarea materialelor necesare intretinerii, ramanand la aceeasi valoare de 6000 Ron / an.
Total cheltuieli obtinute in urma externalizarii serviciului de intretinere este de 31000 Ron /
an.
S-a realizat o reducere a cheltuielilor de 47%.
Cheltuieli cu paza obiectivului = 53.000 Ron / an;

Total cheltuieli intretinere si functionare a obiectivului initiale= 332.450,5 Ron / an.
Total cheltuieli intretinere si functionare a obiectivului realizate in urma implementarii
sistemelor tehnice, cat si a masurilor manageriale adoptate= 252807,32 Ron / an.
S-a realizat o reducere totala a cheltuielilor de 31,5%.
27

CAPITOLUL IV
CONCLUZII
In urma solutiilor adoptate s-a realizat o micsorare a cheltuielilor anuale, privind
departamentul de "administrare si intretinere obiectiv", care reprezinta o parte importanta in
structura pretului de productie, aceasta fiind in cuantum de 18% din pretul total.
Diminuarea cheltuielilor datorate investitiilor in sistemele tehnice performante de productie
de energie electrica si termica, conduce la o scadere a acestui cuantum de 18%, la 13,69%.
Figura IV.1. : Diagrama cheltuielilor cu productia, inclusiv
profitul dupa implementarea solutiilor tehnico-economice
In urma reorganizarii diagramei de productie, se constata o crestere a profitului cu 4,31%.
Economia rezultata in urma acestor investitii se poate, de asemenea, repartiza catre
departamentele dedicate cresterii eficientei de productie sau de vanzare, respectiv, departamentul
de marketing si publicitate sau dotare tehnica liniilor de productie, acestea din urma conducand
la o eficientizare a productiei si o marire a cantitatii vandute.
28