BENEFICIAR: COMUNA GOICEA – JUD. DOLJ FAZA : PUG. (Plan Urbanistic General) și RLU – Regu lament Local de Urbanism aferent PUG. MMEEMMOORRIIUU… [631228]

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC
GENERAL (PUG.)
COMUNA GOICEA, JUDETUL DOLJ

DENUMIRE
PROIECT :

BENEFICIAR: COMUNA GOICEA – JUD. DOLJ

FAZA : PUG. (Plan Urbanistic General)
și RLU – Regu lament Local de
Urbanism aferent PUG.

MMEEMMOORRIIUU GGEENNEERRAALL
PP..UU..GG..

PROIECTANT
GENERAL :

PROIECTANT DE
URBANISM : S.C. SIA DYNAMIC SOLUTION S.R.L.

S.C. DESIGN GROUP 2000 S.R.L.

2015

1BORDEROU

pag.
PIESE SCRISE
COL ECTIV DE ELABORARE 3

MEMORIU GENERAL 4

1. INTRODUCERE 4
1.1. DATE DE RECUNOAȘTERE A DOCUMENTAȚIEI 4
1.2. OBIECTUL LUCRĂRII 5
1.3. SURSE DOCUMENTARE – BAZA TOPOGRAFICĂ 5

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 6
2.1. EVOLUȚIE 7
2.2. ELEMENTELE CADRULUI NATURAL 10
2.3. RELAȚII ÎN TERITORIU 12
2.4. ACTIVITĂȚI ECONOMICE 12
2.5. POPULAȚIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE 16
2.6. CIRCULAȚIE 21
2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCȚIONALE. BILANȚ
TERITORIAL 22
2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE 29
2.9. ECHIPARE EDILITARĂ 29
2.10. PROBLEME DE MEDI U 30
2.11. NECESITĂȚI ȘI OPȚIUNI ALE POPULAȚIEI 31

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 34
3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE 34
3.2. EVOLUȚIE POSIBILĂ, PRIORITĂȚI 34
3.3. OPTIMIZAREA RELAȚIILOR ÎN TERITORIU 34
3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITĂȚI LOR 35
3.5. EVOLUȚIA POPULAȚIEI 36
3.6. ORGANIZAREA CIRCULAȚIEI 37
3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCȚIONALĂ.
BILANȚ TERITORIAL
37
3.8. MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE 40
3.9. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE 40
3.10. PROTECȚIA M EDIULUI 40
3.11. REGLEMENTĂRI URBANISTICE 41
3.12. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ 42

4. CONCLUZII – MĂSURI ÎN CONTINUARE 43
ANEXA 1. BILANȚ TERITORIAL (PUG 2006 preliminar) 45
ANEXA 2. BILANȚ TERITORIAL (PUG 2015) 46

2
PIESE DESENATE

01. ÎNCADRARAREA ÎN TERITORIU Sc.: 1: 25.000
02. SITUAȚIA EXISTENTĂ – DISFUNCȚIONALITĂȚI Sc.: 1:5.000
03. REGIMUL JURIDIC – OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ Sc.: 1:5.000
04. REGLEMENTĂRI URBANISTICE Sc.: 1:5.000
05. ECHIPARE EDILITARĂ APA -CANAL Sc.: 1:5.000
06. UNITĂȚI TERITORIALE DE REFERINȚĂ (UTR) Sc.: 1:5.000

COORDONATOR PROIECT,

DR. ARH. MOHAMMAD AL -BASHTAWI

3

COLECTIV DE ELABORARE

CORDONATOR
ȘEF DE PROIECT: DR. ARH. MOHAMMAD AL -BASHTAWI

PROIECTANT:

MARIANA M. MIHAILOV

PROIECTANT:

ARH. LILIANA ILIE

PROIECTANT:

DESENAT:
ING. Instalatii BOGDAN GHEORGHE

ING. Instalatii FLORIN BUDESCU

ARH. MARIANA M. MIHAILOV

ING. Instalatii FLORIN BUDESCU

4MEMORIU GENERAL

1. INTRODUCERE
Potrivit prevederilor Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu
modificările și completările ulterioare, art. 46:
“Planul urbanistic general are atât caracter director și strategic, cât și caracter de
reglementare și reprezintă p rincipalul instrument de planificare operațională, constituind
baza legală pentru realizarea programelor și acțiunilor de dezvoltare. Fiecare unitate
administrativ -teritorială trebuie să își actualizeze la maximum 10 ani Planul urbanistic
general în funcți e de evoluția previzibilă a factorilor sociali, geografici, economici,
culturali și a necesităților locale .”
Planul Urbanistic General (P.U.G.) preliminar al comunei Goicea în vigoare a fost
elaborat în anul 2006 de S.C. „Proiect Craiova” S.A., și a fost aprobat de Consiliul
Local Goicea prin HCL nr.12 din 24.02.2006.
Potrivit prevederilor legale, P.U.G. și Regulamentul Local aferent au o valabilitate de
maximum 10 ani, după care este necesară o reevaluare a obiectivelor stabilite prin
documentație și for mularea unor obiective noi, în concordanță cu tendințele de
dezvoltare și aspirațiile comunității.
De la data aprobării documentației anterioare, domeniul urbanismului și amenajării
teritoriului a fost reglementat prin Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și
urbanismul, care între timp a suferit mai multe modificări și completări.
Prezenta documentație se elaborează cu respectarea prevederilor Ghidului privind
metodologia de elaborare și conținutul -cadru al planului urbanistic general ,
aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 13/N/1999, iar regulamentul local de urbanism aferent,
cu respectarea prevederilor Ghidului privind elaborarea și aprobarea
regulamentelor locale de urbanism , aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 21/N/1999.
În același timp se actualizează datele și informațiile care stau la baza formulării
reglementărilor urbanistice și se fac noi estimări și prognoze în ceea ce privește evoluția
demografică și dinamica forței de muncă (populația activă), evoluția activităților
economice și problemele de m ediu.

1.1. DATE DE RECUNOAȘTERE A DOCUMENTAȚIEI

Denumirea lucrării: PLAN URBANISTIC GENERAL (P.U.G.) – actualizare,
COMUNA GOICEA – JUDEȚUL DOLJ
Beneficiar: Comuna Goicea, jud. Dolj
Proiectant general: S.I.A. DYNAMIC SOLUTION S.R.L., Craiova, Dolj
Proiectant urbanism: S.C. DESIGN GROUP 2000 S.R.L., București
Coordonator: dr. arh. MOHAMMAD AL -BASHTAWI, Certificat R.U.R. (D și E)
Data elaborării: 12/2015

51.2. OBIECTUL LUCRĂRII
Obiectul prezentei lucrări este teritoriul delimitat ca teritoriu intravilan al comunei
Goicea, Județul Dolj, pentru care se elaborează Planul Urbanistic General (PUG) și
Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG pentru localitatea componentă a
comunei, pentru actualizarea PUG preliminar elaborat în anul 2006 de S.C. „Proiect
Craiova” S.A. și aprobat în anul 2006 și care va fi referit în continuare ca „PUG 2006
preliminar ”.
Documentația se elaborează cu respectarea cerințelor stabilite prin legislația aferentă
domeniului urbanismului și amenajării teritoriului și domeniile conexe ș i transpune
opțiunile populației și aspirațiile acesteia pentru perioada următoare în care PUG va fi
valabil, de la data aprobării sale în consiliul local.
De asemena, la formularea soluțiilor urbanistice propuse prin prezenta documentație s –
au analizat do cumentele strategice la nivel național, județean și local și s -au reținut
acele prevederi care au impact asupra dezvoltării viitoare a localității.

1.3. SURSE DOCUMENTARE
Actualizarea documentației s -a bazat pe rolul identificat în teritoriu de documenta țiile de
rang superior: Planul de Amenajare a Teritoriului Național, Planul de Dezvoltare
Regională a Regiunii Sud -Vest Oltenia, Planul de Amenajare a Teritoriului Județului Dolj
și Strategia de Dezvoltare Economico -Socială a Județului Dolj pentru perioada 2014 –
2020), pe analiza documentației PUG 2006 preliminar și a efectelor produse de aceasta
în intervalul scurs de la aprobarea sa și până în prezent, precum și pe obiectivele
dezvoltării formulate în cursul consultărilor avute cu reprezentanții autorită ții
administrației publice locale.
Primele elemente analizate au fost prevederile PUG 2006 preliminar, suport pentru
evaluarea situației actuale și față de care s -au raportat aspirațiile prezente ale
comunității, documentate prin discuții și consultări avu te cu autoritatea locală.
Beneficiarul nu a furnizat alte documentații de urbanism elaborate în perioada de la
aprobarea PUG 2006 preliminar și până în 2015.
Au fost de asemenea analizate Secțiunile: I – V ale Planului de amenajare a teritoriului
național (PATN), secțiuni aprobate prin:
Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
național – Secțiunea I – Rețele de transport
Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
național – Secțiunea a II -a – Apa (modificată prin Legea nr. 20/2006)
Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național –
Secțiunea a III -a – Zone protejate
Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
național – Secțiunea a IV-a – Rețeaua de localități
Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
național – Secțiunea a V -a – Zone de risc natural
Alte surse de informații utilizate în cadrul lucrării au fost:
– Lista Monumentelor Istorice din Județ ul Dolj (LMI – Dolj), actualizată în 2010
– Date statistice și informații actualizate furnizate de beneficiar

6- „Dicționarul istoric al localităților din județul Dolj” – Academia Română, Institutul
de Cercetare Socio -Umană „C.S. Nicolăescu Plopșor”, Craiova (2 004), Ed.
ALMA -Craiova
– Alte date și informații provenind de pe pagini web specializate, pagina primăriei,
paginile agențiilor și direcțiilor administrațiilor publice naționale, județene și locale
(buletine statistice, rezultatele recensămintelor: populație i și locuințelor, agricol;
strategii, programe, proiecte etc.)
– Datele culese de proiectant în teren
Baza topografică
Baza topografică a fost asigurată de OCPI Dolj și de Consiliul Județean Dolj prin S.C.
INTELIGIS S.R.L. Rm. Vâlcea, (GIS) pusă la dispoziția proiectantului de beneficiar prin
grija Primăriei Comunei Goicea
– Suport topografic în sistem proiecție Stereo 1970
Baza topografică cuprinde:
– Memoriu tehnic de specialitate
– Planul topo -cadastral încadrare în teritoriu, sc.: 1:25.000
– Planul topografic, sc.: 1:5.000
Pentr u trasarea cât mai corectă a limitelor intravilanului aprobat în 2006 s -a procedat la
identificarea unor repere pe planurile suport ale PUG 2006 preliminar, făcându -se în
permanență analiza comparativă între cele două suporturi – electronic și pe hârtie la
scara 1:25.000, respectiv la 1:5.000.
Baza legală este prezentată în anexă la Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG
și se compune din:
Legislația aferentă domeniului urbanismului și amenajării teritoriului (Ordinul nr.
13N/1999 privind conținutul -cadru al planului urbanistic general, Legea nr. 350/2001
privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările
ulterioare, Regulamentul General de Urbanism aprobat cu HGR nr. 525/1997, cu
modificările și completările ulterioare, Legea nr. 50/1991 privind autorizarea
lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare etc.)
Legislația conexă domeniului (protejarea monumentelor istorice, sănătatea
populației, protecția mediului, regimul juridic al drumuril or, cadastru și publicitate
imobiliară etc.)

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII

Comuna Goicea este situată în partea de sud a județului Dolj, teritoriul său administrativ fiind
traversat de drumurile județene DJ 561 (Podari -Dunăreni) și DJ 561H – fost DC 3 A –
(Goicea -Măceșu de Sus) , precum și de drumul comunal DC 2A (Bârca -Goicea -Bistreț) .
Orașele cele mai apropiate sunt orașul Segarcea, la cca. 25 km N de Goicea și
municipiul Băilești, la cca. 35 km V de Goicea . Municipiul reședință de județ, Craiova,
este situat la 55 km distanță.
Comuna Goicea are o singură localitate componentă: Goicea – localitatea reședință de
comună, care a rezultat prin unirea, în 1968, a localităților Goicea Mare, Goicea Mică și
Popoviceni și a fost stabilită prin Legea nr. 84/2004 privind reorganizarea unor unități

7administrative, prin care localitatea componentă Cârna se separă de Goicea, devenind
comună.
Unitatea administrativ teritorială are o suprafață de 5.884 ha și o populație de 2.615
locuitori (2015), conform datelor trans mise de beneficiar (2.686 înregistrați la
Recensământul populației și locuințelor 2011 ).
Comuna Goicea se învecinează cu următoarele unități administrativ -teritoriale:
la N: comuna Bârca și comuna Urzicuța
la E: comuna Măceșu de Sus și comuna Măceșu de J os
la S: comuna Cârna
la V: comuna Bistreț
În prezent, intravilanul comunei totalizează cca. 327,25 ha .
Între suprafața intravilanului precizată în PUG 2006 preliminar și calculul suprafeței care
rezultă pe suportul cadastral, avizul și formatul electron ic fiind furnizate de OCPI Dolj, și
GIS furnizat de Consiliul Județean Dolj în format electronic, realizat de S.C. INTELIGIS
S.R.L. Rm. Vâlcea, cu figurarea limitei intravilanului preluată din PUG 2006 preliminar,
realizat pe suport de hârtie, există unele diferențe. Astfel:
– conform PUG 2006 preliminar, suprafața totală a intravilanului este de 327,25
ha, conform Memoriu, Bilanț teritorial etc.
– pe baza lucrării de cadastru, din calculul suprafeței intravilanului rezultă în mod
obiectiv o suprafață de cca. 339,95 ha. Se menționează faptul că acest calcul
este o funcție automată a programului în care s -a realizat lucrarea.
Având un suport topo cu un grad mult mai mare de precizie decât documentația
anterioară și beneficiind de posibilități de calcul mult mai e xact al diferitelor suprafețe
delimitate, prezenta documentație va stabili suprafața intravilanului comunei (existent și
propus) și bilanțul suprafețelor aferente funcțiunilor.

2.1. EVOLUȚIE
Dezvoltarea așezărilor umane în teritoriul administrativ actual al comunei Goicea și în
zonă este atestată de documente și hărți precum hrisovul domnesc din 4 aprilie 1575 –
1577 al lui Alexandru Mircea voievod (care face ca Goicea să fie localitatea cu cea mai
veche atestare documentară din județ), alte documente din se colele XVII și XVIII, harta
lui Schwantz, (1722), harta lui Specht (1790) harta rusă (1853) și Pappasoglu (1865).
Satul Goicea Mare a fost un sat aservit care a aparținut la un moment al istoriei sale lui
Mihai Viteazu care îl vinde moșnenilor din Bârca ș i Goicea, moșia reunind la acea
vreme teritoriile celor două sate.
Satul a fost înregistrat în județul Dolj (plășile Balta – 1864 -1865, 1887 -1908, Bârca –
1908 -1939, Segarcea – 1939 -1950 și raioanele Segarcea – 1950 -1965 și Băilești –
1965 -1968).
Comuna G oicea a fost formată din satele Goicea Mare – 1864 -1908 și 1926 -până în
prezent, care din 1950 este redenumită Goicea, la care în timp s -au adăugat Satul Nou
– 1908 -1926 și Cârna – 1950 -2002 (care a purtat și numele Dunăreni și care din 2004
s-a separat, d evenind comună).
În ceea ce privește numărul populației, potrivit sursei citate, evoluția este relativ
continuă din 1891 când se înregistra un număr de 2100 locuitori, în 1912, fiind

8înregistrați 2.540 locuitori (din care 1.292 femei) și 453 clădiri – 15 n elocuite, 477
gospodării în 1992, 5.188 locuitori1.
Populația satului a avut întotdeauna ca principală ocupație agricultura. Primele date
privind folosința terenului înregistrate la 1892 arată că Goicea deținea 3.200 de
pogoane, din care 2.972 teren arabil (228 pogoane vie), în sat existând 4 mori de apă
dintre care 3 pe terenuri aparținând statului și 1 pe un teren aparținând locuitorilor. De
asemenea în comună existau 9 comercianți, 4 tinichigii și 5 fierari. Tot atunci moșia mai
deținea 65 de cai, 212 vi te cornute, 84 de oi. La 1889 inventarul comunei se mărește cu
3 cârciumi, iar la 1912 comuna este înregistrată cu 1 bancă populară („Adăpostul
țăranului”, înființată la 1904), 1 moară pe benzină, 4 cârciumi, pentru ca în 1930 să
figureze 16 întreprinderi, care după 11 ani scad la 11.
În ceea ce privește fondul construit – principalele instituții ale localității – școala satului,
o școală mixtă, cu 44 de băieți înscriși în anul școlar 1892 -1893, a fost înființată în
1883, iar biserica „Sf. Paraschva” a fos t ridicată în 1848 (18562) de egumenul D. D.
Doroteiu, fiind reconstruită din cărămidă la 1956. La 1912, ca instituții existau primăria,
postul de jandarmi, postul telefonic, școala și biserica.
La Recensământul din 2002 – comuna are o populație de 4.709 locuitori din care 2.457
femei, iar numărul total de locuințe este de 2.155 (care însumează 92.770 mp suprafață
locuibilă). Comuna Goicea încă apare cu o suprafață totală de 14.322 ha (care include
suprafața viitoarei comune Cârna), din care suprafața agri colă totalizează 10.925 ha
(fiind compusă din: 8.880 ha arabil, 445 ha livezi și pepiniere pomicole, 251 ha vii și
pepiniere viticole, 1.289 ha pășuni, 60 ha fânețe). Efectivul de animale este în acel an
de 387 bovine, 1.152 porcine, 4.512 ovine, 28.245 pă sări.
Numărul mediu de salariați înregistrat tot atunci este de 146 – din care 23 în agricultură,
14 – în industrie, 50 – în învățământ, 7 – în sănătate.
În comună au mai fost înregistrate: un dispensar (3 medici, 1 stomatolog, 3 personal
sanitar mediu), 2 școli (372 elevi, 28 cadre didactice, 18 săli de clasă, 2 laboratoare), 3
biblioteci (din care 1 publică), 2 oficii PTTR.
*
Față de evoluția în timp a localității descrisă anterior, se notează pentru ultimul deceniu
o menținere a intravilanului față de si tuația PUG 2006 preliminar.
Din punct de vedere al numărului de locuitori, la ora actuală comuna se situează în
categoria comunelor de mărime medie (2.615 locuitori înregistrați în 2015, conform
datelor furnizate de beneficiar).
Teritoriul administrativ ar e, potrivit datelor furnizate de beneficiar o suprafață de 5.884
ha (5.887 ha conform PUG 2006 preliminar), din care:
– intravilan: 325 ha (potrivit PUG 2006 preliminar),
– extravilan: 5.559 ha (5.562 ha potrivit PUG 2006 preliminar).
Extravilanul cuprinde te renuri agricole și neagricole.
Neagricol SAT
COMPONENT Situație Agricol
Pd Ape Dr/CF CC Np Total
neagr. TOTAL
GENERAL
Goicea existent 5.368 – – 106 350 60 516 5.884

1 Dicționarul istoric al localităților din Județul Dolj
2 Lista Monumentelor Istorice 2010

9Conform datelor furnizate de beneficiar, de la Direcția Județeană de Statistică D olj,
terenurile agricole totalizează la nivelul anului 2014: 5.368 ha din care: arabil 4.940 ha,
fânețe 20 ha, pășuni 157 ha, vii și pepiniere viticole 251 ha, iar terenuri nearicole 516
ha. Din acestea din urmă, 60 ha sunt terenuri degradate și neproducti ve.
În ceea ce privește infrastructura tehnico -edilitară, s -au dezvoltat sisteme de alimentare
cu apă și de canalizare.
Nu există sisteme de alimentare cu gaze.
Alimentarea cu energie electrică este asigurată de la rețelele de medie tensiune ale
căror tra see traversează comuna.
Potrivit secțiunilor PATN aprobate:
Comuna Goicea nu se află pe traseele coridoarelor de transport (Secțiunea I) ,
aflându -se la distanță de peste 40 km de Coridorul paneuropean de transport
multimodal IV și la cca. 8 km de Coridor ul paneuropean de transport VII. Însă în
analiza potențialului de dezvoltare a comunei trebuie luate în calcul și prevederile
Secțiunii I referitoare la dezvoltarea căilor de comunicație rutieră – în speță
realizarea de autostrăzi și drumuri expres în zonă (Anexa 1 – poz. 1.05, 1.17,
2.06, 2.22, 2.28 și 2.30), dezvoltarea rețelei feroviare (Anexa 3 – poz. 1.03 și
1.04 și 3.12), precum și la amenajarea căilor navigabile – a porturilor existente și
construirea de porturi noi, modernizare de aeroporturi, punct e de trafic RO -RO
noi, puncte de traversare cu bacul etc. Dezvoltarea rețelelor de transport în zonă
atrage dezvoltarea zonei și aceasta este una dintre oportunitățile care trebuie
analizate și de care trebuie ținut cont pe termen lung
Comuna nu este menț ionată în Secțiunea a II -a – Apa, aprobată prin Legea nr.
171/1997, dar potrivit Anexei 3 a legii ( Lucrări prevăzute în PATN Secțiunea a II –
a, Apa. Apa pentru populație) printre aducțiunile importante (cu debite peste 0,1
mc/s), pentru îmbunătățirea alimen tării cu apă potabilă – pe termen lung (2016 –
2025), la nivelul jud. Dolj este prevăzută aducțiunea Dunăre – Băilești –
Segarcea, priză de apă: Fluviul Dunărea cu o lungime totală a aducțiunii de 50
km și un debit preconizat de 0,3 mc/s, iar pentru irigații , pe termen scurt și mediu
este prevăzută reabilitarea sistemului Calafat –Băilești, cu o suprf. de 49.640 ha.
Comuna nu este menționată în listele cuprinzând zonele protejate (Secțiunea a
III-a a PATN, aprobată prin Legea nr. 5/2000).
Potrivit Secțiunii a IV-a a PATN, localitatea reședință de comună se încadrează
în categoria localităților rurale de rang IV , pentru care sunt caracteristice
următoarele elemente și nivel de dotare:
“Rangul IV este atribuit satelor reședință de comună. Dotările minime obligat orii
necesare în vederea servirii tuturor satelor din cadrul comunei respective sunt:
– sediu de primărie;
– grădiniță, școală primară și gimnazială;
– dispensar medical, farmacie sau punct farmaceutic;
– poștă, servicii telefonice;
– sediu de poliție și de jan darmerie;
– cămin cultural cu bibliotecă;
– magazin general, spații pentru servicii;
– teren de sport amenajat;

10- parohie;
– cimitir;
– stație/haltă C.F. sau stație de transport auto;
– dispensar veterinar;
– sediu al serviciului de pompieri;
– puncte locale pentru depozitarea controlată a deșeurilor;
– alimentare cu apă prin cișmele stradale.”
Și tot potrivit aceleiași secțiuni, comuna este menționată în Anexa II pct. 6.1. pe
lista cuprinzând „ Zone lipsite de orașe pe o rază de circa 25 -30 km, care
necesită acțiuni prioritare pentru dezvoltarea de localități cu rol de servire
intercomunală ” și se află pe „ Lista cuprinzând comunele în care s -au produs
scăderi accentuate de populație în perioada 1966 -1998 și care necesită acțiuni
de sprijin și revitalizare ” din Anexa N r. IV la lege, categoria “ Comune cu scăderi
de populație de 30 -50%”.
Comuna nu se află pe listele anexe ale Secțiunii a V -a a PATN – Zone de risc
natural, respectiv pe listele unităților administrativ -teritoriale afectate de inundații
sau alunecări de tere n, iar în ceea ce privește intensitatea seismică echivalentă,
având impact asupra proiectării construcțiilor, comuna este încadrată într -o zonă
cu gradul VIII (exprimat în grade MSK).
Se face precizarea că, deși comuna nu figurează pe listele unităților a dministrativ –
teritoriale afectate de inundații din Secțiunea a V -a a PATN, ea este nominalizată în
Strategia de Dezvoltarea Economico -Socială a Județului Dolj pentru perioada 2014 –
2020 în rândul celor mai expuse localități din județ la risc de inundații – semnificativ în
Lunca Dunării și pe cursul Rîului Desnățui, ca și în lista localiităților din județ cuprinse în
zona de planificare a măsurilor urgente de protecție în caz de eventual accident nuclear
la C.N.E. Kozlodui.
Tot din Strategia județeană se reți ne și menționarea comunei Goicea între comunitățile
în pre -colaps demografic, cu risc de depopulare, ca urmare a procesului avansat de
îmbătrânire demografică, în care raportul între numărul de persoane vârstnice și cel de
persoane tinere este de 2:1, comu na numărându -se printre localitățile cu pondere
ridicată a populației de peste 65 de ani, prin urmare fenomenul mortalității depășind
media județeană. Ca o consecință directă, acest fapt, coroborat cu accesul deficitar la
servicii medicale de calitate, det ermină valori negative ale sporului natural.

2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL
Din punct de vedere al reliefului , comuna Goicea este situată la vest de Jiu, în Cîmpia
Măceșului , subunitate a Câmpiei Olteniei. Relieful județului este predominant un relief
de câmpie, ca în toate județele dunărene.
Relieful caracterisitic teritoriului comunei Goicea este alcătuit din relieful specific de
luncă și terase inferioare ale Dunării (comuna fiind situată la cca. 8 km N de Dunăre),
cuprinzând zona de confluență cu t erasa inferioară a Desnățuiului și având o altitudine
cuprinsă între 20 și 45 m deasupra nivelului mării și o altitudine relativă de 5 -12 m.
Reteaua hidrografică (permanentă) este formată din râul Desnățui, a cărui albie a fost
rectificată în dreptul loca lității în perioada 1963 -1964, după 1972 demarând realizarea
digului care protejează în prezent comuna împotriva riscului de inundații.

11Din punct de vedere al condițiilor climatice , localitatea se situează într -o zonă cu
climat temperat -continental cu unele influențe submediteraneene , cu tendințe de
ariditate și perioade frecvente de secetă .
Temperatura medie anuală se situează între 10 -11,5°C, cu valorile lunare medii cele
mai scăzute în luna ianuarie, sub influența maselor de aer rece care se deplasează
dinspre E continentului, și cu valoarea lunară medie cea mai ridicată în luna iulie, sub
influența maselor de aer tropical sau continental, din E.
Temperatura maxima absolută a fost de peste 41°C și temperatura minimă absolută de
-31°C.
Primul îngheț se î nregistrează de regulă în ultima decadă a lunii octombrie (după 25
octombrie), iar ultimul în prima decadă a lunii aprilie. Anual se poate vorbi de o durată
medie de 100 de zile cu îngheț și de un interval de peste 200 zile fără îngheț.
Precipitațiile înre gistrează o medie de 500 mm/an, fiind mai scăzute decât în restul
teritoriului.
Direcția vânturilor dominante iarna este E NE -SV, iar vara V SV -NE
Din punct de vedere geologic în zonă se întâlnesc depozite vechi levantine – pietrișuri
și argile nisipoase a coperite de depozite noi de acumulare, de vârstă cuaternară.
Grosimea stratului de pietriș aflat la o adâncime cuprinsă între 30 și 50 m este variabilă,
între 5 și 15 m.
Nivelul pânzei freatice din zonă este între 1,5 și 20 m adâncime.
La suprafață se no tează prezența unui sol caracteristic: cernoziom ciocolatiu și nisipos
cu un conținut bogat de humus, propice pentru practicarea agriculturii. Județul are cea
mai extinsă suprafață de soluri nisipoase din România .
Raportat la Secțiunea a V -a – Zone de risc natural (aprobată prin Legea nr. 575/2001
privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a V -a – Zone
de risc natural), localitatea se situează în zona de intensitate seismică VIII exprimată în
grade MSK, cu o perioadă medie d e revenire de cca. 100 de ani, și nu este încadrată în
categoria localităților afectate de inundații (poziția 600) și nici în categoria localităților
afectate de alunecări de teren.
În baza studiilor Ministerului Agriculturii și dezvoltării Rurale, Strateg ia județeană
notează faptul că toate suprafețele din partea de sud a județului sunt afectate de un
deficit de apă și de secetă, precum și de fenomenul de gleizare în Lunca Dunării și a
Desnățuiului, determinat de drenajul redus al solului, comuna fiind pri ntre cele mai
afectate localități din punct de vedere al texturii nisipoase sau luto -nisipoase a
terenurilor (județul Dolj situându -se pe primul loc la nivel național).
În urma analizei intreprinse în scopul fundamentării propunerii de rezolvare urbanisti că
se poate afirma că zona nu pune probleme deosebite din punct de vedere geotehnic.
*
Flora și faună din zonă sunt tipice pentru zonele de câmpie.
Vegetația naturală este cea de stepă și silvostepă, fiind alcatuita din păduri de stejar,
frasin, ulm, arțar , tei și vegetație specifică stepei, dar se mai regăsește pe suprafețe
foarte restrânse, peisajul fiind puternic antropizat, pe cea mai mare parte a teritoriului
comunei, vegetația naturala fiind înlocuită cu culturi agricole.
Perdelele de protecție alcăt uite din salcâm au ca scop să diminueze efectul vântului.

12Fauna prezintă o mare varietate de specii de animale și păsări încadrându -se în fauna
caracteristică zonei joase de câmpie: vulpi, iepuri, mistreți, căpriori, mierle, gaițe,
hârciogul, șobolanul de câmp, etc.
*
Clima, relieful și solul specifice oferă condiții naturale favorabile pentru dezvoltarea
agriculturii, comuna fiind un important centru de producție agricolă (culturi mari) ,
asigurând premisele dezvoltării economice a localității.

2.3. RELA ȚII ÎN TERITORIU
Pentru acest capitol au fost analizate secțiunile PATN aprobate, Planul de Amenajare a
Județului Dolj și Strategia de Dezvoltare Economico -Socială a Județului Dolj pentru
perioada 2014 -2020 , alte documente strategice menționate la capitol ul 2.1. Concluziile
acestor analize sunt prezentate pe capitole, în cadrul documentației.
*
Județul Dolj cuprinde o rețea de localități densă și dispersă în teritoriul județului,
alcătuită în majoritate din sate cu profil dominant agricol.
Comuna Goicea es te situată în sudul județului Dolj, la cca. 8 km de Dunăre, iar
localitatea reședință de comună este amplasată aproximativ în centrul de greutate al
teritoriului administrativ al unității administrativ -teritoriale .
Legăturile sale în teritoriu cu celelalt e localități, inclusiv cu municipiul reședință de județ
(Craiova), sunt asigurate de drumurile județene DJ 561 (care face legătura cu comuna
Bârca) și DJ 55A (care face legătura cu comunele Bistreț și Măceșu de Jos) și de
drumul comunal DC 3 (care face leg ătura cu comuna Măceșu de Jos).
Circulația și transportul în teritoriul comunei sunt organizate în raport cu traseele
drumurilori județene, nemodernizate și drumului comunal, de asemenea nemodernizat.
Trupurile de localitate sunt legate de trupul principa l prin drumuri de exploatare. Pentru
unitățile care rămân în activitate și a căror suprafață se păstrează în intravilan se
propune modernizarea drumului de exploatare care leagă trupul respectiv de localitate.
Relațiile economice și teritoriale principale care s -au dezvoltat în timp sunt în special
cele cu comunele învecinate.
Localizarea în teritoriu situează comuna în raza de influență a orașului Segarcea și a
municipiului Băilești.

2.4. ACTIVITĂȚI ECONOMICE
Potrivit Strategiei de Dezvoltare Economico -Socială a județului Dolj pentru perioada
2014 -2010, în cadrul regiunii Sud -Vest județul Dolj are cea mai ridicată contribuție la
PIB, ceea ce îl situează printre primele 10 județe din țară în ceea ce privește
dezvoltarea economică. Contribuția cea mai impor tantă o au agricultura și industrie,
peste media națională, în vreme ce sectorul terțiar are o contribuție mai scăzută, dar
este important pentru contribuția la crearea de valoare adăugată brută.
La nivel județean, agricultura se confruntă cu mai multe asp ecte, între care creșterea
cantității de îngrășăminte chimice, în paralel cu modernizarea fermelor și utilizarea
tehnologiilor moderne, dar și cu scăderea continuă – în ultimii ani – a efectivelor de
animale în zootehnie (cu excepția ovinelor, caprinelor, păsărilor și albinelor), dintre care
90% se află în gospodăriile populației, în lipsa unor ferme mari.

13Suprafața medie a exploatației agricole în județ (cca. 4 ha) reprezintă aproximativ 25%
din suprafața medie a unei exploatații similare din UE.
65% dint re terenuri sunt lucrate de populație, pe parcele mici, fără mijloace mecanizate,
iar asociațiile agricole sunt foarte slab reprezentate.
Cea mai mare parte a producției de cereale merge la export, ceea ce indică lipsa
capacității de procesare; astfel, val oarea adăugată este transferată către alte state.
Livezile din județ sunt îmbătrânite și au o productivitate scăzută.
Repunerea în posesie pe terenurile agricole a creat premisele dezvoltării sectorului
particular, care în prezent este determinant în ceea ce privește producția agricolă, dar
în lipsa inițiativei de asociere, precum și a serviciilor, productivitatea rămâne scăzută.
Cu toate că cerere există, culturile ecologice se practică pe suprafețe mici, iar în ceea
ce privește certificarea produselor tr adiționale, numărul produselor certificate până în
prezent este foarte scăzut.
În ceea ce privește sectorul secundar, după 1990, industria județului a trecut printr -un
proces de restructurare, astfel încât în prezent industria oferă mai puțin de 10% din
locurile de muncă. Contribuția sectorului, însă, se situează în continuare la o treime din
valoarea PIB.
În fine, sectorul terțiar (serviciile) – în special comerțul și transporturile – a fost afectat
de criza economică, iar serviciile din turism, IT, finanț e-bănci sunt mai puțin dezvoltate
decât în alte județe din țară.
*
Potențialul economic al comunei Goicea este dat de localizare, de condițiile naturale
specifice, ca și de profilul economic al comunei – în speță agricol – principalele activități
fiind l egate de cultivarea terenurilor agricole și creșterea animalelor pentru consum
propriu. Terenurile agricole sunt în totalitate cultivate cu grâu, proumb, floarea -soarelui.
Zootehnia și sectorul serviciilor agricole sunt subdezvoltate.
Profilul agricol domi nant este cultura plantelor cerealiere – culturi mari. Dar zona are și
o tradiție viticolă îndelungată, vinurile din zona Segarcea fiind recunoscute și premiate
intern și internațional.
În sectorul particular activitatea se desfășoară preponderent în cadru l societăților
comerciale, dar și al asociațiilor familiale cu profil agricol, fără personalitate juridică.
Din clasificarea terenurilor cuprinse în teritoriului administrativ al comunei pe categorii
de folosință a rezultat o suprafață de 4.940 ha teren ar abil dintr -un total de 5.884 ha
teren agricol (conform Recensământului General agricol din 2010 – date furnizate de
beneficiar). Suprafețele cultivate, dar și producțiile medii la hectar au crescut
semnificativ în ultimul deceniu, dar rămân sub media națio nală și europeană.
Potrivit datelor furnizate de beneficiar, totalul salariaților în domeniul agriculturii,
silviculturii și pescuitului este de 7 la nivelul anului 2014.
Dezafectarea fostelor sectoare zootehnice a condus la scăderea efectivelor de animale ,
mare parte din fondul animalier fiind achiziționat de către locuitorii comunei.
*
Tot potrivit datelor furnizate de beneficiar, la nivelul anului 2014 în comună funcționează
17 întreprinderi cu un total de 17 angajați și cu o cifră de afaceri de 2.909.0 73 lei.
Activitatea economică de tip industrial este legată în principal de activitatea agricolă – 2
mori, dintre care una nu mai este în funcțiune.

14În spațiul școlii dezafectate se intenționează amenajarea unui atelier tâmplărie PVC.
În prezent pe terito riul comunei se desfășoară și alte activități în cadrul unor unități din
domeniul serviciilor (instituții și servicii publice):
– pentru servicii administrative:
Sediu Primărie, Parter, proprietate a comunei, modernizat, situat într -un scuar
plantat.
– pentru învățământ:
2 grădinițe, cu 71 de copii (2014) și personal didactic format din 3 persoane
1 școală gimnazială cu un număr de 173 elevi (2014), dintre care 92 înscriși în
învățământul primar și 81 în învățământul gimnazial și personal didactic format
din 7 persoane
Numărul total al sălilor de clasă și cabinetelor școlare este de 10, iar numărul de
laboratoare școlare este de 3. școala este dotată cu un număr total de 19 PC -uri.
Pentru învățământul liceal tinerii comunei pleacă la liceele din Bârca, Segar cea, Craiova
și mai puțini către Băilești, dat fiind faptul că infrastructura de transport către primele trei
localități este mai bună.
– pentru cultură și culte:
2 cămine culturale, dintre care unul urmează să fie transformat în club al copiilor
2 bibliot eci, din care una publică; număr total de volume: 20.599
Biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1856) în sat Goicea, comuna Goicea,
monument istoric (poziția 491 din Lista Monumentelor Istorice 2010 Dolj, cod
LMI: DJ -II-m-B-08284).
Biserica „Izvorul Tămăduirii”, reconstruită între 1912 -1915 pe amplasamentul
unei biserici din lemn construite pe la 1800, și refăcută din cărămidă în jurul
anului 1862, fiind ulterior demolată, pentru că devenise neîncăpătoare. Pictura
interioară a fost realizată de Corneliu Baba.
Biserica, cea mai mare din comună, este importantă și pentru că, fiind considerată
făcătoare de minuni, este vizitată anual de peste 10.000 de persoane (chiar 20.000), nu
doar din județul Dolj ci și din alte județe și chiar de turiști străini.
– pentru sănăta te:
2 cabinete medicale individuale (medicină de familie), cu un număr total de 2
medici de familie
1 cabinet stomatologic individual – număr stomatologi în 2014: 1 persoană
1 farmacie (unitate privată) – 1 farmacist și 1 persoană personal mediu sanitar
dispensar veterinar
Personalul mediu sanitar totalizează 4 persoane.
– pentru gospodărie comunală:
3 cimitire ortodoxe, 2 amplasate la limita intravilanului și cel de -al treilea, la
ieșirea spre Cârna
Platformă de gunoi (dezafectată, conform normelor de pro tecție a mediului)
stația de sortare și transfer Goicea, realizată în cadrul proiectului “Sistem de
Management Integrat al Deșeurilor în Județul Dolj”, proiect PHARE implementat de

15Consiliul Local Goicea în parteneriat cu: Consiliul Local Giurgița, Consili ul Local
Măceșu de Sus, Consiliul Local Măceșu de Jos, Consiliul Local Catane, Consiliul
Local Bârca, Consiliul Local Cârna, Consiliul Local Gighera și Consiliul Local Bistreț,
constituite în „Asociația primăriilor din sudul Olteniei – APSO” și cu Consiliu l
Județean Dolj. Acest proiect va deservi un număr de 28.335 de locuitori ai județului.
Pentru gospodăria comunală urmează a se amenaja 6 platforme de colectare pe
teritoriul localității, în amplasamentele indicate pe planuri.
– pentru echiparea tehnico -edilitară:
Gospodăria de apă, cu bazinele de tratare și omogenizare, în cadrul sistemului
de alimentare cu apă, amplasată în Parcul „Dumitru Dinișor”
Stație de epurare în cadrul sistemului de canalizare, amplasată pe malul Râului
Desnățui
Nu există sistem de alimentare cu gaze naturale.
– pentru comerț și servicii:
În cadrul comunei funcționeză mai multe puncte comerciale – unități comericale
alimentare și nealimentare private (societăți comerciale și asociații familiale).

– unități cu destinație special ă:
Sediul poliției, proprietate MAI, Parter, stare bună
În cadrul unui proiect în parteneriat cu orașul înfrățit Vevey din Elveția, pe un tren din
incinta căminului cultural se va construi o remiză pentru pompieri.
*
Potrivit Strategiei de dezvoltare econo mico -socială a Județului Dolj pentru perioada
2014 – 2020, potențialul turistic al județului este insuficient valorificat, obiectivele
existente nefiind promovate și exploatate adecvat. Infrastructura de turism județeană se
dezvoltă în acest moment pe seam a investițiilor private. Deși numărul de turiști, inclusiv
străini, crește, turismul este preponderant unul de tranzit, iar capacitatea de cazare
existentă este utilizată la cca. 20%. Au fost concepute trasee turistice tematice
transfrontaliere în cadrul u nor proiecte finanțate din fonduri europene, dar proiectele nu
au fost încă implementate.
Pe teritoriul comunei nu există unități turistice, dar există amenajări pentru agrement: 2
parcuri, unul dintre ele fiind Parcul „Dumitru Dinișor”, care a fost amena jat în anul 1962
și care a reprezentat o importantă atracție turistică în zonă, având o grădină zoologică.
De asemenea, în incinta parcului au fost amenajate un stadion (central) și un teren de
fotbal. În prezent acest parc a fost reabilitat. Cel de -al doi lea parc urmează a fi reabilitat
printr -un proiect european și redat circuitului pentru agrement.
*
Necesitățile comunității locale nu vizează în prezent obiective majore pentru care ar
trebui rezervate suprafețe mari de teren, ori intervenții majore în s istemul circulației
rutiere ce ar presupune organizări de șantier. Proiectele principale sunt legate de
construirea unei remize pentru pompieri, amenajarea clubului copiilor în sediul fostului
cămin cultural și amenajarea platformelor pentru colectarea deș eurilor, transformarea
unui fost sector zootehnic în platformă industrială.
Principalele disfuncționalități sunt legate de fragmentarea terenurilor agricole, ceea ce
conduce la o productivitate scăzută, inexistența unui sistem de achiziție, depozitare și

16valorificare a recoltelor de cereale, nivelul redus al investițiilor, nivelul redus al
veniturilor populației, ceea ce limitează capacitatea de investiție în domeniu, precum și
dezvoltarea IMM -urilor și, nu în ultimul rând, fenomenul de îmbătrânire a popula ției.
Activit ățile economice mai sus descrise – atât cele din sectorul primar (agricole), cât și
secundar (industriale) și terțiar (comerț, servicii, altele) – care se desfășoară pe teritoriul
comunei Goicea, nu sunt poluante.
*
Strategia de dezvoltare eco nomico -socială a Județului Dolj pentru perioada 2014 –
2020 trasează direcția dezvoltării rurale, care presupune o suită de intervenții integrate,
cu impact asupra dezvoltării socio -economice și care să aibă ca obiective strategice:
– Creșterea accesibilităț ii și atractivității județului Dolj pentru investitori și turiști
– Dezvoltarea durabilă a județului Dolj
– Creșterea atractivității județului Dolj pentru locuitori și dezvoltarea unor
comunități inclusive
De asemenea, strategia atrage atenția și asupra fapt ului că potențialul economic al
Dunării este subexploatat.

2.5. POPULAȚIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE
Strategia de dezvoltare economico -socială a Județului Dolj pentru perioada 2014 –
2020 atrage atenția asupra evoluției negative a numărului populați ei și asupra unor
fenomene demografice (îmbătrânire, dependență, migrație), fenomene însoțite de
scăderea populației active și rate descrescătoare ale ocupării populației active în
economia socială.
De asemenea, analiza relevă faptul că în județul Dolj scă derea populației este mai
accentuată față de media regională și națională, populația reducându -se cu circa
100.000 de locuitori în ultimii 25 de ani, atât pe fondul unui spor natural negativ (rata
natalității fiind foarte mică; “ a ajuns la valori minime is torice ”3, iar rata mortalității
situându -se peste media națională), cât și al migrației (interne și externe). Migrația
externă s -a accentuat în ultimul deceniu.
În ceea ce priveșe zona rurală, fenomenul de îmbătrânire demografică la nivelul
județului se s ituează printre cele mai accentuate din țară.
Și tot potrivit Strategiei de dezvoltare economico -socială a Județului Dolj pentru
perioada 2014 – 2020 , județul Dolj se situează în rândul județelor cu cea mai scăzută
natalitate din țară (în special zona de sud-vest a României), natalitatea reducându -se,
în ultimele două decenii cu aproape 25%, adică de la 12,6% (1990), la 8,6% (2013). De
asemenea, rata natalității în județul Dolj este mai scăzută față de media națională, care
este de 9,3%, dar mai mare decâ t media regională (7,9%).
Alte elemente importante subliniate în analiza care fundamentează strategia județeană
sunt rata înaltă (cca. 50%) de ocupare a populației în agricultură (sector care, pe de altă
parte, așa cum s -a arătat, prezintă cea mai scăzută productivitat), rata tot mai scăzută
de activitate și de ocupare a populației, în general, pe fondul crizei economice, dar și
ocuparea informală a populației în agricultura de subzistență.
Strategia județeană relevă faptul că necesarul de locuri de muncă este mai mare decât
cel indicat de statistici, rata șomajului fiind mare în special în mediul rural și printre

3 Strategia de dezvoltare economico -socială a Județului Dolj pentru perioada 2014 – 2020

17persoanele cu nivel redus de instruire, iar numărul navetiștilor reprezintă cca. 11% din
populația ocupată.
Nu în ultimul rând, deși câștigurile salariale înregistrează o ușoară creștere, ele sunt
încă mai mici decât media pe țară în special în agricultură, turism și comerț, iar nivelul
de salarizare diferă, în continuare, între bărbați și femei.
În fine, prognoza indică o scădere în continuare a populației județului cu 15% până în
2030 și 33% până în 20504.
*
Evoluția istorică a așezării indică o creștere continuă a populației începând din 1891, când
se înregistra un număr de 2.100 locuitori și până în 1992, când se înregristrau 5.188
locuitori. Trebuie însă ținut cont de faptul că în 1992, ca și mai târziu, până în 2004, când a
avut loc reorganizarea administrativă, comuna Goicea includea și actuala comună Cârna.
Ulterior, evoluția demografică a comunei Goicea indică o descreștere continuă, astf el că
de la un total de 3.059 locuitori în 2004 să ajungă la 2.615 de locuitori în 2015, ceea ce
înseamnă o scădere cu 14,51% în ultimii 10 ani.
În analiza care a fundamentat PUG 2006 se nota faptul că la nivelul comunei Goicea se
înregistrase o scădere se mnificativă a populației între recensământul din 1977 și cel din
2002 – mai pronunțată în ceea ce privește satul – pe atunci reședință de comună –
Goicea, adică peste 30%.
Pentru perioada cuprinsă între 2004 și 2015, potrivit datelor transmise de benefici ar,
evoluția populației, pe sexe, este următoarea:

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
M 1.474 1.445 1.418 1.384 1.356 1.347 1.320 1.304 1.289 1.283 1.267 1.258
F 1.585 1.549 1.521 1.503 1.461 1.436 1.431 1.424 1.401 1.387 1.368 1.357
TOTAL 3.059 2.994 2.939 2.887 2.817 2.783 2.751 2.728 2.690 2.670 2.635 2.615

Se poate observa că începând din anul 2004, după separarea de actuala comună
Cârna, fostă localitate componentă Dunăreni a comunei Goicea, populația a scăzut
constant până în anul 2015, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică
prin grija beneficiarului.
Se observă că în ultimii 10 ani, numărul de locuitori a scăzut la nivel de comună cu cca.
14,5% în 2015 (față de 2004).
Structura popula ției prezintă o importanță deosebită pentru dezvoltarea economică și
socială a teritoriului.
Astfel, se poate constata un echilibru în ceea ce privește proporția celor două sexe, cu o
ușoară superioritate numerică a sexului feminin (51,9%, cu puțin peste media pe județ, care
este 51,2%), dar și pe sexe se înregistrează aceeași descreștere constantă a populației.
Evoluția populației comunei este, la rândul ei, condiționată de sporul natural, mișcarea
naturală și mișcarea migratorie. Mișcarea migratorie a fo st activizată de industrializare,
urbanizare și de modernizarea agriculturii în județul Dolj și în întreaga țară.

4 Strategia de dezvoltare economico -socială a Județului Dolj pentru perioada 2014 – 2020

18În ceea ce privește fenomenele demografice, sporul natural în perioada 2004 -2014 este
ilustrat astfel:
2004 2005 2006 2007 2008 2010 2011 2012 2013 2014
Născuți vii 34 33 22 22 23 26 23 31 32 21
Decedați 84 98 75 81 73 86 81 73 70 59
SPOR NATURAL -50 -65 -53 -59 -50 -60 -58 -42 -38 -38
După cum se poate observa în ultimii 10 ani sporul natural a înregistrat cele mai mari
valori ale sporului natural (negativ) se înregistrează în ultimii ani, în vreme ce valorile
cele mai mici s -au înregistrat în 2005, 2010, 2007 și 2011.
Înainte de decembrie 1989, depopularea satelor s -a datorat politicii de industrializare,
care a determinat migrar ea forței de muncă din satele județului către centrele urbane
din Dolj sau din alte județe.
Totodată sporul migratoriu a scăzut, datorită declinului economic și disponibilizărilor masive
din marile centre industriale, parte din salariații concediați întor cându -se în mediul rural, de
unde proveneau; valorile negative anterioare au devenit la un moment dat pozitive.
PUG 2006 preliminar atrăgea deja atenția asupra scăderii natalității și creșterii
mortalității, ceea ce producea deja dezechilibre în mișcarea n aturală a populației, cu
sporuri naturale negative între –28 și –115 persoane. Situația se translează și în
următorul deceniu, dar nu mai atinge valori sub –65 persoane.
În ultimii ani, din cauza declinului economic, a schimbărilor socio -economice (scăderi i
nivelului de trai), mediul rural al județului se confruntă cu o scăderea continuă a
populației, determinată deopotrivă de migrație, scăderea natalității si creșterea
mortalități, fenomene care au început încă din anii '80.
Datele referitoare la fenomene le migratorii au permis următoarea analiză:
2004 2005 2006 2007 2008 2010 2011 2012 2013 2014
Stabiliri de domiciliu în
localitate 24 47 68 82 72 79 38 68 60 66
Plecări cu domiciliul din
localitate 34 39 68 71 58 13 15 61 45 47
TOTAL -10 +8 0 -1 +14 +66 +23 +7 +15 +19
Stabiliri de reședință în
localitate 84 18 9 22 17 21 17 10 11 13
Plecări cu reședința din
localitate 75 20 20 19 25 26 23 31 15 17
TOTAL +9 -2 -11 +3 -8 -5 -6 -21 -4 -4
TOTAL GENERAL +1 +6 -11 +2 +6 +61 +17 -14 +11 +15
Se notează valoarea maximă a sporului migratoriu la nivelul anului 2010, an în care s –
au înregistrat cele mai multe stabiliri de domiciliu în comuna Goicea și de asemenea
trendul ascendent în ultimii doi ani analizați.
A doua analiză pe datel e transmise de beneficiar a urmărit stabilirea unor tendințe în
ceea ce privește întemeierea de noi gospodării, dar pentru această analiză singurele
informații oficiale au fost cele referitoare la căsătoriile înregistrate anual, între 2004 și
2014, situați e care se prezintă după cum urmează:
2004 2005 2006 2007 2008 2010 2011 2012 2013 2014
Căsătorii 92 10 5 17 13 - 2 8 7 5
Divorțuri 14 - 1 - – 109 72 1 - 2
Din acest punct de vedere se poate observa că numărul cel mai mare de căsătorii s-a
înregistrat undeva pe la începutul intervalului analizat (2004), înaintea perioadei de

19declin economic, după care fenomenul înregistrează o descreștere mai mult sau mai
puțin continuă până în prezent , dar valori mai mari ale numărului de divorțuri s -au
înregistrat în 2010 și 2011. Cu alte cuvinte, numărul de tinere familii a crescut
substanțial la începutul intervalului în analiză și a scăzut vizibil în 2010 – când nu s -a
înregistrat nicio căsătorie și în anul următor. Totuși, în ultimii ani ambele feno mene au
înregistrat valori nesemnificative.
Populația comunei, reprezentată pe grupe de vârstă, raportată la populația rurală a
județului Dolj, se prezintă astfel:
Se poate observa procentul mare al populației cuprinse în grupa de vâ rstă de peste 65
de ani, care la nivelul județului se situează sub un sfert din totalul populației rurale a
județului, iar în comuna Goicea este de peste 30%, mai mult decât dublul populației
tinere, din grupa de vârstă 0 -19 ani, precum și procentul mult m ai scăzut al populației
apte de muncă față de cel județean.
În plus, procentul cel mai mic, al grupei de vârstă 0 -19 ani, determinat de mai multe
cause, între care scăderea natalității și migrației, ridică problema asigurării necesarului
de forță de muncă pe termen lung.
Din valorile corespunzătoare grupelor de vârstă prezentate în tabel se poate observa că
ponderea populației tinere (sub 20 ani) se află sub media înregistrată în mediul rural la
nivelul județului Dolj (respectiv 17,75%față de 18,85%).
Totuși ponderea populației apte pentru muncă se situează cu sub media pe județ. De
asemenea se mai poate observa că ponderea populației de 65 de ani și peste, este mai
mare decât ponderea la nivelul județului, raportat la populația totală a comunei Goicea,
ceea ce argumentează fenomenul de îmbătrânire a populației, ca rezultat al migrării
forțelor tinere apte de muncă (până în anul 1989) spre centrele urbane și industriale din
județul Dolj sau județele limitrofe.
Conform PUG 2006 aceste dezechilibre în structu ra populației se mențin, cu un deceniu
în urmă procesul de îmbătrânire demografică la nivelul întregii comune înregistrând o
pondere de 38%, față de grupa de vârstă sub 14 ani, care înregistra o scădere la
cca.11%.
Potrivit Strategiei de dezvoltare economi co-socială a Județului Dolj pentru perioada
2014 – 2020 , comuna Goicea figurează în lista „ comunităților aflate în pre -colaps
demografic, cu risc de depopulare, ca urmare a procesului avansat de îmbătrânire
demografică (…), (fiecare cu peste doi vârstnici la fiecare tânăr)”.
Preconizând o menținere a populației active la nivelul actual, respectiv pentru populația
ocupată (în special în sectorul primar – agricultură) o pondere de cca. 45,0%, va rezulta
și în viitor un grad de ocupare a forței de muncă de cc a. 90% din forța de muncă a
comunei, ca urmare a disponibilizărilor din industrie din marile centre urbane și revenirii
în comună a personalului muncitor. POPULAȚIA COMUNEI GOICEA
(2011) POPULAȚIA RURALĂ A
JUDEȚULUI DOLJ
(RPL 2011) GRUPA DE VÂRSTĂ
(ani) NUMĂR
PERSOANE PROCENT NUMĂR
PERSOANE PROCENT
0-19 484 17,75 59.662 18,85
20-64 1.409 51,63 182.466 57,65
65 și peste 835 30,62 74.379 23,50
TOTAL 2.728 100 316.507 100

20Din datele transmise de beneficiar, la nivelul anului 2014, numărul total al salariaților era
de 63 de persoane, din care în agricultură (sector primar) – 7, în industrie (sector
secundar) – 4, iar în servicii și comerț (sector terțiar) – 52. Numărul șomerilor înregistrați
în același an – 150 de persoane, în creștere față de anul anterior (2013 – 128 per soane
în evidență). De altfel fenomenul șomajului a înregistrat o evoluție importantă în ultimul
deceniu, începând din 2008 – 73 persoane, când aproape s -a dublat față de anul
anterior (2007 – 40 persoane), pentru ca un an mai târziu să depășească 100 de
persoane și să nu mai scadă sub această cifră nici în anii care au urmat.
*
La nivelul județului, potrivit analizei care fundamentează Strategia de dezvoltare
economico -socială a Județului Dolj pentru perioada 2014 – 2020, în mediul rural, fondul
construit este învechit și nemodernizat la standardele actuale, mai mult de jumătate
fiind expuse unui risc seismic ridicat. Peste 50% din locuințele din județ, în special cele
din mediul rural, nu ating gradul de echipare și dotare (baie și apă caldă, instalație de
canalizare – aprox. 45%, instalație de alimentare cu apă – aprox. 33%, iar în ceea ce
privește încălzirea, la nivelul județului 60% sunt prevăzute cu sobe pe combustibil solid,
în comuna Goicea fiind practic 100%.
De asemenea, peste jumătate din fondul lo cativ este construit din materiale cu o
rezistență redusă în timp – cum sunt paianta și chirpiciul – ceea ce face ca aceste
lcouințe să fie mai expuse la risc seismic.
În fine, cam o cincime din locuințele din județ au fost abandonate, în special în
locali tățile în curs de depopulare.
*
În comuna Goicea există o singură construcție de locuințe multifamiliale, proiectată cu
12 apartamente, dintre care doar 8 mai oferă în prezent condiții adecvate de locuire. În
rest, fondul locativ este format din locuințe individuale preponderent izolate pe lot.
Nu au mai fost construite alte locuințe din fonduri de stat, iar întoarcerea tinerilor de la
oraș, unde a devenit foarte costisitoare procurarea unei locuințe, dorința acestora de a
avea propria locuință, sunt câtev a elemente cere au condus la orientare populației către
construirea de locuințe individuale.
În ceea ce privește condițiile de locuire, statistic, din totalul locuințelor comunei ( 1.497
în 2004 , 1.518 în 2014 ) și suprafața totală locuibilă ( 62.906 mp în 20 04, 96.010 mp în
2014) , raportată la numărul de locuitori ai comunei ( 3.059 în 2004, 2.635 în 2014 și
2.615 în 2015), respectiv la numărul total de gospodării ( 1.285 în 2004, 1.285 și în
2011), rezultă următorii indicatori:
– suprafața locuibilă medie a unei locuințe este în prezent de 53,24 mp – mai mare
decât media pe județ (48,6 mp), ca și decât pe cea din mediul rural din județul
Dolj (45,5 mp), dar și urban (51,9 mp) – ceea ce înseamnă că locuința medie
pentru comuna Goicea este o locuință mică -medie, cu 2-3 camere. Acest
indicator a înregistrat la nivel de comună o creștere față de anul 2004 (42,02
mp), dar această creștere trebuie interpretată în raport cu modificările de natură
administrativă pe care comuna le -a înregistrat. Cu toate acestea, pe datele
furnizate de beneficiar, atragem atenția asupra faptului suprafața locuibilă pare
să înregistreze o creștere foarte mare în ultimul deceniu (33.104 mp, adică cu
mai mult de 50%), în raport cu creșterea numărului de locuințe în acest interval
de 10 ani (ca re este de doar 21 de locuințe).
– suprafața locuibilă medie pentru o persoană este în prezent de 36,43 mp, de
asemenea mai mare decât în 2004 (20,56 mp) și mai mare decât media pe județ

21(20,8 mp). Notăm din nou aceeași variație a suprafeței locuibile, conf orm datelor
furnizate de beneficiar.
– numărul de persoane într -o locuință este 1,73, dar mai mic decât în anul 2004
(2,04). Acest indicator trebuie coroborat cu scăderea populației comunei
– raportul între numărul total de gospodării și numărul total de locui nțe este 0,85, și
se menține la nivelul anului 2004, indicator ce arată un excedent de locuințe,
excedent provenit în special din abandon.
Din această analiză rezultă că în acest moment nu este previzibilă o dezvoltare majoră
a fondului de locuințe al comu nei pentru următorii ani, care să justifice o extindere a
intravilanului actual prin includerea de terenuri cu funcțiunea de locuințe și funcțiuni
complementare.

2.6. CIRCULAȚIE
Județul Dolj este situat la intersecția coridoarelor pan -europene IV și VII, pentru care
sunt prevăzute în continuare investiții importante în infrastructură până în 2030, dar nu
dispune, până în prezent, de drum sau cale ferată de mare viteză, care să îi asigure o
legătură rapidă cu ceilalți poli urbani din țară și Europa de SE.
La nivelul județului, în 2014 drumurile naționale se aflau într -o stare bună, în proporție
de 89% fiind modernizate, dat fiind faptul că în ultimii ani s -au făcut investiții importante
în modernizarea lor, dar drumurile județene au fost modernizate în propo rție de mai
puțin de o treime, iar cele comunale în proporție de mai puțin de 20% (sub media
națională și regională), așa cum relevă Strategia de dezvoltare economico -socială a
Județului Dolj pentru perioada 2014 -2020 .
Traversarea Dunării către Bulgaria se poate face acum și pe noul pod rutier și feroviar
Calafat -Vidin, precum și cu ferry -boat-ul, la Bechet.
DJ 561 (Podari -Dunăreni), DJ 561H (Goicea -Măceșu de Sus) și DC 2A (Bârca -Goicea –
Bistreț) asigură legăturile între comuna Goicea și restul localităților din județ.
Drumul județean DJ 561, care traversează teritoriul UAT Goicea de la N la S a fost
reabilitat cu finanațare nerambursabilă din POR 2007 -2013, ca și DJ 652 și DJ 606,
drumuri județeane cu o lungime totală de 95,2 km și cu o valoare cumulată a investiției
de peste 37,3 mil. Euro.
DJ 561 și DJ 561H sunt asfaltate (îmbrăcăminte asfaltică ușoară). DJ 561 este coectat
la rețeaua TEN -T și se află în stare bună , fiind unul dintre cele mai tranzitate drumuri
județene (peste 2.000 de vehicule/zi). DC 2A se regăsește în lista drumurilor comunale
în stare rea în Strategia de dezvoltare economico -socială a județului Dolj pentru
perioada 2014 -2020 .
Trama stradală, care asigură și legăturile majore între diferitele zone funcționale ale
comunei, s -a dezvolta t în raport cu DJ 561 care este axul principal al localității și cu DJ
561H, fost DC 3A, care face legătura pe direcție E -V cu Măceșu de Sus.
Drumurile interioare nu sunt modernizate.
Transportul interurban de călători și transportul de mărfuri, prin operatori privați se
desfășoară pe traseul DJ 561 .
Strategia de dezvoltare economico -socială a Județului Dolj pentru perioada 2014 -2020
amintește că în sectorul transporturilor, transportul rutier de mărfuri și logistică este
preponderent, dezvoltarea sa fiind favorizată odată cu apariția de noi investitori,

22modernizarea infrastructurii, care va continua și în perioada 2014 -2020 și deschiderea
circulației pe podul Calafat -Vidin.

2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCȚIONALE. BILANȚ TERITORIAL
Intravilanul existen t, așa cum a fost aprobat în PUG 2006 preliminar, care a fost realizat
pe suport de hârtie, este marcat pe planșa Situația existentă – disfuncționalități cu linie
continuă de culoare roșie.
Prin prezenta documentație se propune revizuirea și actualizarea intravilanului aprobat
prin PUG 2006 preliminar.
*
În conformitate cu prevederile art. 46 (alin. 2, 3 și 4) al Legii nr. 350/2001 privind
amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, Planul
Urbanistic General cuprind e reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii unități
administrativ -teritoriale de bază, cu privire la:
stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan în relație cu teritoriul administrativ al
localității;
stabilirea modului de utilizare a terenur ilor din intravilan;
zonificarea funcțională în corelație cu organizarea rețelei de circulație;
delimitarea zonelor afectate de servituți publice;
modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico -edilitare;
stabilirea zonelor de protecție a monumentelo r;
zonele care au instituite un regim special de protecție prevăzut în legislația în
vigoare;
formele de proprietate și circulația juridică a terenurilor;
precizarea condițiilor de amplasare și conformare a volumelor construite,
amenajate și plantate.
De a semenea, Planul Urbanistic General cuprinde prevederi pe termen mediu și lung cu
privire la:
evoluția în perspectiva a localității;
direcțiile de dezvoltare funcțională în teritoriu;
traseele coridoarelor de circulație și de echipare prevăzute în planurile de
amenajare a teritoriului național, zonal și județean.
lista principalelor proiecte de dezvoltare și restructurare;
stabilirea și delimitarea zonelor cu interdicție temporară și definitivă de
construire;
delimitarea zonelor în care se preconizează opera țiuni urbanistice de regenerare
urbană.
Planul urbanistic general se corelează cu bugetul și programele de investiții publice ale
localității, în vederea implementării prevederilor obiectivelor de utilitate publică.
*

23Analiza care urmează se raportează la obiectivele activității de urbanism, așa cum sunt
ele precizate în art. 13 al Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și
urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, și anume:
“a) îmbunătățirea condițiilor de viața prin eliminarea dis funcționalităților, asigurarea
accesului la infrastructuri, servicii publice și locuințe convenabile pentru toți
locuitorii;
b) crearea condițiilor pentru satisfacerea cerințelor speciale ale copiilor, vârstnicilor
și ale persoanelor cu handicap;
c) utilizarea eficienta a terenurilor, în acord cu funcțiunile urbanistice adecvate;
extinderea controlată a zonelor construite;
d) protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural construit și natural;
e) asigurarea calității cadrului construit, amena jat și plantat din toate localitățile
urbane și rurale;
f) protejarea localităților împotriva dezastrelor naturale.”
*
În 2006, PUG preliminar propunea următoarea structurare a intravilanului localității pe
zone funcționale (menținând structurarea din PUG etapa I), după cum urmează:

EXISTENT PROPUS
(Total) ZONE FUNCȚIONALE
ha % ha %
1 Locuințe și funcțiuni complementare 218,75 66,84 317,91 71,57
2 Unități industriale și de depozitare 0,75 0,23 7,25 1,6
3 Unități agrozootehnice 33,70 10,30 17,25 5,27
4 Instituții și servicii de interes public 3,40 1,04 3,50 1,07
5 Căi de comunicație și transport 30,50 9,32 33,90 10,35
– rutier 30,50 9,32 33,90 10,35
– feroviar – – – –
6 Spații verzi, sport, agrement, protecție 6,20 1,89 15,90 4,86
7 Construc ții tehnico -edilitare 0,20 0,06 0,20 0,34
8 Gospodărie comunală, cimitire 4,70 1,44 9,00 2,75
9 TDS – – – –
10 Alte zone 29,05 3,93 – –
TOTAL INTRAVILAN 327,25 100,00 327,25 100,00

Bilanțul teritorial propus în PUG 2006 preliminar este prezentat în A NEXA 1 la Memoriul
General.
Zona centrală a localității, este de 3,00 ha.
În concordanță cu zonificarea definită prin Ghidul privind conținutul -cadru al planului
urbanistic general aprobat prin Ordinul nr. 13N/1999 , intravilanul localității la nivelul
anului 2015 a fost structurat și analizat pe zone funcționale , astfel:

24ZONIFICARE SUPRF. (ha) (%)
Zona instituții publice și servicii, având
următoarele subzone funcționale: 4,20 1,23
IS 1 – subzona instituții publice 0,14 0,04
IS 2 – subzona instituț ii de învățământ 0,95 0,28
IS 3 – subzona cultură -culte 1,08 0,32
IS 4 – subzona serviciilor de sănătate 0,48 0,14 IS
IS 5 – subzona comerț și prestări servicii
pentru populație 1,55 0,45
IA Zona unități economice (industriale și
agricole) 21,07 6,20
L Zona de locuire 256,20 75,36
Zona de spații verzi și amenajate, turism,
agrement și sport, având următoarele
subzone funcționale: 14,65 4,31
P – subzona spațiilor verzi plantate (parcuri,
scuaruri, grădini publice, plantații de
aliniament, plantați i de protecție) 13,07 3,85 SP
S – subzona agrement (sport -turism, locuri
de joacă pentru copii) 1,58 0,46
C Zona căi de comunicație 34,21 10,06
TE Zona pentru echipare edilitară (stația de
pompare a apei potabile și rezervoare de
înmagazinare a apei potab ile) 0,26 0,08
GC Zona gospodărie comunală (cimitir) 7,25 2,14
DS Zona cu destinație specială (poliție, ISU) 0,16 0,05
Apă 1,95 0,57
TOTAL INTRAVILAN 339,95 100,00

Diferența între suprafața totală conform PUG 2006 preliminar și situația existentă
analizată în prezenta documentație, pe baza intravilanului transpus pe suportul
electronic, rezultă din calitatea superioară a suportului electronic, acesta având un grad
mult mai mare de precizie, lucru care a făcut posibilă și delimitarea spațiilor verzi d e
aliniament în lungul căilor de comunicație, precum și calculul exact al celorlalte
suprafețe de teren.
În ceea ce privește spațiile verzi, prezenta documentație ia în calcul suprafețele în
lungul căilor de acces, amenajate sau nu, ca plantații de aliniam ent.
Bilanțul teritorial este prezentat în ANEXA 2.

Zona centrală și alte funcțiuni de interes public
Zona centrală cuprinde sediile instituțiilor publice reprezentative ale localității: primărie,
școala cu clasele I -VIII și cele două grădinițe , căminul c ultural, Biserica „Cuvioasa
Paraschiva”, poliția. Instituții publice și servicii se găsesc dispersate și în afara zonei
centrale.
Zona centrală cuprinde și alte funcțiuni: locuire, reprezentată de blocul de locuințe cu
spații comerciale la parter, care va fi reabilitat și locuințe individuale pe lot propriu.
Zona instituții publice și servicii

25Principalele instituții publice și servicii de interes general cu capacitățile lor și
suprafețele ocupate au fost prezentate la capitolul 2.4. Zona se constituie din
construcțiile care găzduiesc:
– serviciile administrative la nivelul comunei (primărie)
– instituțiile de învățământ (grădiniță, școală cu clasele I -VIII)
– cultură -culte ( cămine culturale, biserici, casă de rugăciune, biblioteci)
– sănătate (dispensar uman, disp ensar veterinar și unități farmaceutice)
– unități comerciale și de servicii (unități comerciale în construcții de locuințe și în
construcții independente, chiar provizorii – complex comercial P+1E, în zona
centrală, spații pentru servicii – ateliere/brutări e, spații pentru alimentație publică,
centrală telefonică, oficiu poștal)
Zona instituțiilor publice și serviciilor grupează principalele instituții și dotări în zona
centrală a localității, dar cuprinde și unități dispersate în intravilanul comunei, între cele
mai sus enumerate.
Poziționarea în intravilan este determinată de accesibilitate, de o bună relaționare prin
principalele circulații cu celelalte zone funcționale ale comunei.
Suprafața aferentă este de 4,20 ha.
Probleme, disfuncționalități: în preze nt, căminul cultural din zona centrală a fost
reabilitat, în vreme ce al doilea cămin cultural, pe fondul scăderii și îmbătrânirii
populației, precum și unificării localităților anterioare într -o singură localitate
componentă a comunei, a fost tot mai puți n utilizat cu funcțiune culturală și este propus
pentru reabilitare și schimbare destinație: club copii. De asemenea, comuna nu deține
o remiză ISU, așa cum dețin localitățile învecinate, dar primind de la orașul înfrățit
Vevey (Elveția) o autoutilitară p entru intervenții ISU, s -a creat oportunitatea amenajării
unei remize pompieri. De asemenea se propune amenajarea unui spațiu pentru
staționarea vehiculului de transport școlar primit de la Guvernul României. Ambele vor fi
realizate în incinta căminului cu ltural din centrul localității.
Sediul centralei telefonice, în prezent dezafectată, va fi propus pentru schimbare
destinație: servicii.
Prezenta documentație stabilește măsuri și delimitează zona de protecție a
monumentului istoric, în conformitate cu pre vederile legale în vigoare.
Zona de locuire
Zona de locuire (și funcțiuni complementare) a localității ocupă cea mai mare parte a
intravilanului. Funcțiunea este prezentă și în zona centrală a comunei și este menținută
ca atare în scopul păstrării specific ului local.
Poziționarea în intravilan este determinată de evoluția tramei stradale, în relația ei cu
principalele căi de acces în zonă (drumurile județene și drumul comunal), și forma
parcelarului (proprietăților).
Zona de locuire și funcțiuni complementa re cuprinde, pe lângă locuințe și anexele
gospodărești ale acestora și unități comerciale aferente comerțului en detail , cotidian, și
unități de servicii, alte funcțiuni complementare și compatibile dispersate.
Suprafața aferentă este de 256,20 ha.
Problem e, disfuncționlități: Fondul construit în cea mai mare parte nu prezintă o valoare
arhitecturală deosebită, și este realizat din zidărie dar și din materiale inferioare
(paiantă, chirpici).

26Un procent mare din locuințele existente nu ating nivelul minim de confort raportat la
exigențele minimale stabilite prin Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu
modificările și completările ulterioare (cerințele minimale care trebuie îndeplinite,
suprafețele minimale, încăperile sanitare și dotarea lor minimă, dot area minimă a
bucătăriei, dotarea minimă cu instalații electrice).
Într-un procent nesemnificativ, în localitate există locuințe părăsite, aflate în stare rea.
Fondul de locuințe este format din:
– locuințe individuale pe parcelă, în regim predominant parter , în sistem izolat
– un bloc de locuințe cu 12 apartamente și spații comerciale la parter, în prezent
nelocuit
Blocul de locuințe este propus pentru schimbarea funcțiunii: servicii.
Pentru stabilirea necesarului de locuințe s -au luat în calcul tendințele so cio-demografice
analizate în capitolele precedente. Acestea indică faptul că fondul existent este suficient
pentru următorii 10 ani.
Prin PUG se stabilesc reguli în scopul promovării unui anumit specific local. Ca atare
funcțiunea se păstrează în zona cent rală a localității, cu permisitivități în ceea ce
privește schimbarea de destinație parțială sau totală – în special pentru activități de
sector terțiar – cultură, comerț, servicii etc.
În zona de locuire și funcțiuni complementare sunt propuse obiective d e utilitate publică
– realizare accese carosabile și pietonale (modernizare străzi existente), extindere
rețele tehnico -edilitare.
Prezenta documentație stabilește măsuri de protecție, în conformitate cu prevederile
legale în vigoare.
Zona unităților econo mice (industriale și agricole)
Această zonă cuprinde unitățile agrozootehnice cuprinse în fostul C.A.P . cu sectoarele
zootehnice în prezent dezafectate, stațiile AGROMEC.
Zona a fost împărțită și parțial înstrăinată. Din suprafața rămasă în proprietatea
comunei, o parte va fi afectată unei platforme industriale pentru revitalizarea economiei
locale.
În prezent nu sunt solicitări care să determine o propunere de extindere a acestei zone.
Se are în vedere doar repunerea în funcțiune cu mijloace mai moderne, dar o extindere
a zonei prin schimbarea destinației terenurilor, acolo unde permite PUG și regulamentul
local de urbanism aferent prezentei documentații, sau prin mărirea intravilanului, cu
respectarea tuturor condițiilor de amplasare a unui obiectiv econo mic, în funcție de
profil, este posibilă și în viitor, iar o solicitare de acest tip va face obiectul unui studiu de
oportunitate și ulterior a unei documentații de urbanism care va analiza în detaliu și va
da soluția modului de inserare a obiectivului eco nomic. În acest moment însă, această
modificare în cadrul funcțiunii nu este previzibilă.
În cadrul cap. 2.2. au fost prezentate activitățile economice, pe categorii – agricole sau
industriale care dictează profilul economic.
Zona economică este diminuată în continuare față de situația prezentată în PUG 2006
preliminar.
Suprafața totală a acestei zone este de 21,07 ha
Probleme, disfuncționalități: PUG 2006 preliminar evidenția unele dezechilibre
economice între cele trei sectoare – primar, secundar și terți ar – precum și slaba

27dezvoltare a sectorului privat, lipsit de mijloace mecanizate și pe fondul fărâmițării
proprietății, dar stabilea și câteva direcții principale de acțiune, și anume: refacerea
efectivelor de animale și înființarea unor ferme zootehnice private pe terenul fostelor
sectoare zootehnice, prin concesionarea suprafețelor necesare către producătorii
particulari și dezvoltarea activităților industriale prin inițiativă privată, având în vedere
prezența căilor rutiere.
În sectorul zootehnic deza fectat se propune amenajarea unei platforme industriale
pentru atragerea investitorilor interesați.
Prezenta documentație stabilește măsuri de protecție a zonelor de locuire adiacente, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Zona de spații verzi și amenajate, turism, agrement și sport
Această zonă include :
Parcul „Dumitru Dinișor”, care a fost amenajat în anul 1962 și care a reprezentat
o importantă atracție turistică în zonă, având o grădină zoologică. În prezent
acest parc a fost reabilitat
parc care urmează a fi reabilitat printr -un proiect european și redat circuitului
pentru agrement
stadionul central și terenul de fotbal amenajate, în incinta parcului „Dumitru
Dinișor”
Suprafața totală a zonei de spații verzi și amenajate, turism, agrement și sport este de
14,65 ha.
Probleme, disfuncționalități: Pe teritoriul comunei nu există unități turistice sau alte
amenajări pentru agrement pentru populație, cu excepția celor două parcuri, dintre care
unul a fost reabilitat.
Funcțiunea urmează a fi com pletată cu locuri de joacă și o bază sportivă.
În zona de spații verzi și amenajate, turism, agrement și sport sunt amplasate
următoarele obiective de utilitate publică:
– gospodăria de apă cu puțurile de captare, cu rază de protecție de 10 m, incluse
în zo na verde care servește și ca zonă de protecție
Zona căi de comunicație
Această zonă se compune din totalitatea spațiilor aferente circulațiilor publice, precum
și din stațiile de transport public, și stațiile de carburanți existente, situate pe DJ 561.
Căile de comunicație principale sunt drumurile județene și drumul comunal, în funcție de
care s -a dezvoltat întreaga tramă stradală.
Suprafața aferentă este de 34,21 ha.
Principalele disfuncționalități: în afara axelor majore de circulație, drumurile nu au f ost
modernizate, nu au fost integral realizate îmbrăcăminți asfaltice și nu au fost completate
în profil transversal cu circulațiile pietonale aferente (trotuare).

28În zona căilor de comunicație sunt propuse următoarele obiective de utilitate publică:
mode rnizarea străzilor din localitate, cu extinderea infrastructurii tehnico -edilitare
(sistemul de alimentare cu apă și canalizarea), extinderea iluminatului public stradal și
propunerea unor tronsoane de legătură (străzi) între circulații existente, pentru
asigurarea acceselor carosabile și pietonale în zona de locuire.
Pentru aceste tronsoane se vor institui reglementări specifice.
Prezenta documentație stabilește măsuri de protecție, în concordanță cu reglementările
în vigoare.
Zona de echipare edilitară
În comună există sistem de alimentare cu apă, care deservește și principalele obiective
de utilitate publică. Acest sistem urmează a fi extins pentru a asigura alimentarea
întregii comune, existând posibilitatea asigurării apei potabile pentru locuitori sau în
zonele economice prin captări ale apei freatice. Locuitorii utilizează în prezent și apa
provenind din puțuri forate, dar apa captată nu are calitatea chimică și bacteriologică
necesară conform STAS 1342.
Gospodăria de apă propusă în PUG 2006 prelimina r (ce urma să fie formată din cele 3
puțuri forate, o stație de clorinare și rezervorul de apă propus) și stația de pompare,
precum și posturile trafo au fost realizate.
De asemenea lucrări de canalizare în sistem unitar s -au executat parțial, în restul
comunei fiind utilizat sistemul local (haznale), iar canalizarea pluvială este parțial
rezolvată prin colectarea în șanțurile descoperite care mărginesc drumurile pe ambele
părți, actualmente propuse pentru modernizare, ca proiecte prioritare.
Comuna este al imentată cu energie electrică din sistemul național, prin racorduri
aeriene până la posturile de transformare, rețeaua de distribuție acoperind întreaga
localitate.
Pentru încălzire se folosesc sisteme individuale (sobe cu combustibil solid), atât pentru
locuințe cât și pentru celelalte funcțiuni. Instituțiile publice sunt dotate cu centrale
termice pe combustibil solid.
Nu există rețea și instalații pentru alimentarea cu gaze a obiectivelor existente. Pentru
prepararea hranei se folosesc butelii iar în lo calitate există puncte de vânzare (schimb
butelii).
În localitate există racorduri la rețeaua telefonică fixă existentă în lungul traseului
drumului județean DJ 561.
Extinderea și modernizarea rețelelor existente de echipare tehnico -edilitară la nivelul
întregii comune (inclusiv iluminat public stradal) este unul din obiectivele de utilitate
publică prevăzute în prezenta documentație, fiind în același timp unul din cele mai
importa nte obiective derivate din obiectivul major al creșterii calității vieții locuitorilor și
important indicator al confortului urban la nivelul întregii comune.
Suprafața totală aferentă este de 0,40 ha.
Zona gospodărie comunală
Zona edilitar -gospodărească a comunei a fost prezentată și analizată în capitolele
anterioare.
În intravilan a mai fost rezervată o suprafață de 0,06 ha cât însumează cele 6 platforme
de precolectare a deșeurilor menajere pentru care administrația publică locală a stabilit
amplasame ntele.

29Acestea sunt marcate în planșa Reglementări.
În comuna Goicea există 3 cimitire, care ocupă 7,11 ha dintre care 2 la limita
intravilanului localității, amplasate adiacent zonei de locuire.
Pentru aceste două cimitire, prezenta documentație stabil ește zone și măsuri de
protecție în concordanță cu reglementările în vigoare
Zona cu destinație specială
Această zonă cuprinde sediul poliției, în construcție în stare bună aparținând M.A.I.
Suprafața totală este de 0,16 ha.
Această zonă se va extinde prin prezenta documentație cu terenul amenajat pentru
remiza de pompieri.
Pentru această zonă, prezenta documentație stabilește măsuri de protecție în
concordanță cu reglementările în vigoare

2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE
Așa cum s -a arătat în capitolele ant erioare, referitor la localitatea Piatra -Olt nu sunt
semnalate riscuri naturale majore în secțiunea corespunzătoare a PATN.

2.9. ECHIPARE EDILITARĂ
Alimentarea cu apă
Echiparea edilitară a fost descrisă la capitolul 2.7., în legătură cu zonificarea fu ncțională
a intravilanului.
În prezent alimentarea cu apă a orașului a fost realizată în cea mai mare parte a
teritoriului intravilan. O parte a populației folosește și apa provenind din puțuri
individuale, dar calitatea apei nu corespunde din punct de ved ere chimic și
bacteriologic. În perioada următoare se va propune extinderea rețelei de alimentare cu
apă la nivelul întregii localități.
Prezenta documentație stabilește măsuri de protecție a sistemului de alimentare cu apă
în concordanță cu reglementările în vigoare.
Canalizarea
Realizarea rețelei de canalizare a comunei a fost începută, dar în cea mai mare parte
gospodăriile cetățenilor dispun de haznale proprii.
Stația de epurare a fost de asemenea realizată dar se află într -un trup izolat față de
intravilanul localității.
Canalizarea pluvială se asigură prin colectarea apelor meteorice la șanțurile deschise,
existente pe ambele părți ale drumurilor comunei, dar în perspectivă se va avea în
vedere ca sistemul de canalizare a apelor menajere să fie dubla t de un sistem de
canalizare separat pentru apele pluviale, care pot fi evacuate în câmp.
În continuare sistemul de canalizare se va extinde, în paralel cu modernizarea străzilor
comunei.
Alimentarea cu energie electrică
Comuna Goicea este racordată la s istemul energetic national prin racorduri aeriene
până la posturile de transformare.

30Comuna este electrificată integral, gospodăriile fiind alimentate de la rețeaua electrică
existentă.
În comună funcționează 6 posturi de transformare.
În ultimii ani au fo st înnoite rețeaua de stâlpi și circuitele electrice .
Întrucât nu există capacități excedentare la furnizarea energiei electrice, toate
obiectivele industriale noi își vor realiza posturi de transformare proprii.
Prezenta documentație stabilește zone (cor idoare) și măsuri de protecție a rețelei de
alimentare cu energie electrică în concordanță cu reglementările în vigoare.
Alimentarea cu energie termică
In prezent gospodăriile populației sunt încălzite cu sobe care funcționează cu
combustibil solid, insti tuțiile fiind încălzite de centrale termice care funcționeaza pe
combustibil solid.
Rețele telefonice, cablu, internet
Primăria are centrală telefonică proprie.
Orașul beneficiaza de servicii de televiziune prin cablu.
Primaria, școala beneficiază de i nternet, televiziune prin cablu.
În zonă există acoperire uniformă pentru rețelele de telefonie mobilă.
*
Concluzii:
– Soluția pentru canalizarea apelor pluviale va mai rămâne într -o etapă
intermediară colectarea în șanțurile adiacente drumurilor, dar în p erspectivă se
va avea în vedere ca sistemul de canalizare a apelor menajere să fie dublat de
un sistem de canalizare separat pentru apele pluviale, care pot fi evacuate în
câmp
– Se are în vedere dezvoltarea rețelelor existente pentru asigurarea standardului
de echipare și dotare a tuturor funcțiunilor existente la nivelul comunei și
creșterea calității vieții locuitorilor
– Se stabilesc măsuri de protecție și, după caz, zone de protecție pentru rețelele și
obiectivele existente, în conformitate cu prevederile legale
– Pentru următoarea etapă nu se prevede realizarea unui sistem de încălzire
centralizat și nici a unui sistem de alimentare cu gaze la nivel de oraș

2.10. PROBLEME DE MEDIU
Potrivit Strategiei de dezvoltare economico -socială a județului Dolj pentru perioada
2014 -2020 : “Intervențiile umane cu impact negativ asupra peisajului sunt distrugerea
(dezvoltare urbanistică, schimbarea funcțiilor terenurilor, defrișări), degradarea
(amenajarea spa țiilor urbane, urbanism intensiv, acumulări de deșeuri) și agres iunile
(activități economice și turistice). Principalele consecin țe sunt fragmentarea habitatelor;
restrângerea sau eliminarea unor tipuri de habitate sau ecosisteme, dispariția sau
reducerea efectivelor unor specii, peisaj, destructurarea și reducerea cap acității
productive a componentelor biodiversității din sectorul agricol. La nivelul județului Dolj
presiunile antropice asupra biodiversității sunt: pescuitul ilegal, braconajul, abandonarea

31deșeurilor și construcții neautorizate de locuințe în perimetrul sau apropierea ariilor
naturale protejate.”
De asemenea strategia județeană atrage atenția asupra impactului acțiunilor de
desecare a luncii inundabile a Dunării, construirii lacurilor de acumulare și defrișărilor
masive, care “au dus la reducerea fertili zării naturale a terenurilor inundabile, salinizare,
deșertificare, eroziune, perturbarea regimului hidrologic, colmatarea lacurilor și
modificări climatice. Despădurirea aproape completă a câmpiei din județul Dolj și luarea
în exploatare agricolă a terenu rilor (inclusiv cele nisipoase), au dus la instabilitatea
ecosistemelor naturale, a terenurilor nisipoase (reactivarea nisipurilor sub acțiunea
vântului).
La nivelul județului se notează existența unor surse de poluare a mediului, în special a
solului și a pelor, precum și a riscurilor naturale de inundații și alunecări de teren.
În ceea ce privește riscul la cutremur, sunt în general supuse acestui risc construcțiile
care au fost realizate fără fundație și armare corespunzătoare și construcțiile situate pe
panta terenurilor. Pentru eliminarea riscului de regulă se instituie în zonele în pantă
interdicție de construire pentru toate terenurile situate pe o panta mai mare de 15 -16
%, iar la solicitarea autorizației de construire se verifică dacă în proiect est e prevăzută
fundație armată, dacă sunt încastrate sub adâncimea de îngheț și dacă structura de
rezistență este corespunzătoare.
Pe teritoriul administrativ al comunei nu au fost delimitate zone de riscuri naturale la
alunecări sau inundații.
Așa cum s -a subliniat în capitolele anterioare, activit ățile economice ce se desfășoară
pe teritoriul administrativ al comunei nu sunt poluante, în zonă desfășurându -se
activități preponderent agricole.
Poluarea produsă prin utilizarea combustibilor solizi pentru încăl zire pe timpul sezonului
rece de către populație este încadrată ca nesemnificativă, potrivit prevederilor legale.
Se recomandă:
supravegherea modului de depozitare a gunoaielor de către cetățeni;
împădurirea zonelor supuse alunecărilor de teren;
reglementa rea modului de manevrare și utilizare a ierbicidelor și pesticidelor
agricole;
aplicarea regulilor și normelor pentru prevenirea și combaterea bolilor în
zootehnie și a dăunătorilor în agricultură;
planificarea finanțării consolidărilor la clădirile de loc uit, clădirile din domeniul
sănătății, educației, culturii și administrației, conform Ordonanței Guvernului
nr.20/1994, cu modificările și completările ulterioare;
monitorizarea de către serviciile specializate a acțiunilor de apărare care revin
altor inst ituții și agenți economici (inventariere, expertizare, intervenție) privind
protecția lucrărilor și instalațiilor care includ surse de mare risc pentru colectivități;
măsuri de educare a populației și de acțiune în cazul producerii unor cutremure;
Prezența monumentului istoric edificat pe teritoriul comunei, Biserica „Cuvioasa
Paraschiva” (1856) în sat Goicea, comuna Goicea, monument istoric (poziția 491 din
Lista Monumentelor Istorice 2010 Dolj, cod LMI: DJ -II-m-B-08284), impune delimitarea
zonei lui de pr otecție în intravilanul localității, cu respectarea prevederilor Legii nr.
422/2001 privind protejarea monumentelor istorice (cu modificările și completările

32ulterioare) și formularea unor măsuri speciale transpuse în reglementăti urbanistice
specifice pen tru monumentul din intravilan.

2.11. NECESITĂȚI ȘI OPȚIUNI ALE POPULAȚIEI
Opțiunile populației au fost definite în discuțiile avute cu adminsitrația publică locală și
au fost confirmate sau reformulate în cadrul dezbaterii publice.
Profilul economic se p ăstrează, sectorul primar fiind predominant . Dezvoltarea în viitor a
infrastructurii tehnico -edilitare, pe fondul modernizării circulațiilor județene și comunale
care vor crește accesibilitatea comunei, vor conduce la sporirea atractivității localității
pentru investiții în sectorul privat.
Fondul locativ necesită îmbunătățiri și modernizare, ca și creșterea gradului de confort
urban care se poate realiza tot pe seama extinderii rețelelor edilitare realizate în
prezent: alimentare cu apă și canalizare mena jeră în sistem centralizat.
Sunt necesare măsuri de protejare și punere în valoare a construcțiilor care prezintă o
anumită valoare arhitecturală sau ambientală. Măsurile de protejare și punere în valoare
a acestor construcții, reprezentative pentru arhit ectura comunei sau chiar a zonei, se
vor regăsi în prescripțiile detaliate ale regulamentului local de urbansim aferent
prezentei documentații.
Aceste măsuri vor fi susținute printr -o exploatare inteligentă a resurselor turistice ale
zonei – dotări turisti ce pentru agroturism, ateliere sau școli de meșteșuguri cu spații de
expunere și vânzare și dotările aferente.
În ceea ce privește gradul de dotare administrativă, de învățământ, cultură -culte,
sănătate și comerț -servicii, acesta acoperă necesarul actual.
Unitățile preșcolare și școlare asigură necesarul, raportat la numărul de elevi din
comună. Este însă necesară o diversificare a ofertei educționale și în acest sens se
propune organizarea unui club al copiilor în fostul cămin cultural situat în afara zone i
centrale, care poate fi gândită într -o primă fază ca o construcție multifuncțională și care,
dacă este cazul, poate să redevină cămin cultural, urmând ca nou -înființatul club al
copiilor să -și găsească o nouă locație.
De asemenea trebuie luată în conside rare și refuncționalizarea altor construcții
aparținând comunei, prin eforturi proprii, prin închiriere/concesionare sau în parteneriat,
pe măsura identificării altor proiecte cu impact asupra creșterii calității vieții locuitorilor,
față de cele deja prop use în prezenta documentație.
Infrastructura tehnico -edilitară urmează a se dezvolta pornind de la sistemul centralizat
realizat – alimentarea cu apă și canalizarea. Alimentarea cu energie electrică este
asigurată la nivelul întregii comune. Alimentarea cu gaze nu este prevăzută.
Este propusă modernizarea străzilor, odată cu extinderea rețelelor edilitare, inclusiv
iluminat public stradal.
O altă problemă este starea în care se află spațiile verzi amenajate – parcurile și lipsa
dotărilor de agrement/turism . Existând locații cu potențial peisagistic și turistic deosebit,
rezervate pentru dezvoltarea agroturistică, cu o spuprafață de peste 4 ha, aceasta va fi
amenajată corespunzător. Totodată suprafața cu destinația spații verzi și agrement –
sport -plantații de protecție se va mări prin amenajarea unor noi locuri de joacă și a unei
baze sportive pe teritoriul localității Goicea. Trebuie subliniat însă faptul că raportat la
numărul de locuitori, ca suprafață este acoperit necesarul la nivel de comună, în
confor mitate cu normele europene.

33În urma analizei au fost stabilite următoarele categorii de disfunctionalități:
Probleme sociale rezultate din :
perturbările în ocuparea forței de muncă existente;
structura necorespunzătoare a locurilor de muncă fața de resurs ele și nevoile
localității;
structura pe grupe de vârstă a populației locale, care relevă un număr ridicat de
locuitori de vârstă medie, deci în următorii ani forța de muncă poate deveni
deficitară;
Disfuncționalități în cadrul activităților economice :
lipsa unei piețe de desfacere a produselor agricole;
dezafectarea sectoarelor zootehnice;
costurile mari ale lucrărilor agricole și productivitatea scăzută, pe fondul
fărâmițării proprietății asupra terenului agricol și al practicării unei agriculturi de
subzistență;
forță de muncă deficitară;
posibilitate redusă de reconversie profesională și antrenare în activități
economice la nivel de comună a personalului disponibilizat din activitățile
industria le;
Probleme legate de starea locuințelor și dotărilor:
existența unor locuințe abandonate la nivelul comunei, fapt datorat, pe de o
parte, îmbătrânirii populației, migrației populației tinere spre zonele urbane, pe
de altă parte
existența locuințelor real izate din materiale inferioare, nerezistente, vulnerabile
la riscul de cutremur
dotarea și echiparea necorespunzătoare a locuințelor – în cea mai mare parte
– în raport cu exigențele minimale privind gradul de confort pe care trebuie să îl
asigure o locuin ță
Gradul de echipare este foarte ridicat față de alte localități rurale. Probleme legate de
echiparea tehnico -edilitară:
rețeaua de străzi parțial modernizată
În urma analizei si a discuțiilor purtate atât la nivel de primărie cât și cu locuitorii
comunei , au fost evidențiate următoarele necesități:
– amenajarea unui club al copiilor;
– identificarea surselor de finanțare pentru definitivarea rețelei de alimentare cu
apă;
– crearea de locuri de muncă prin repunerea în funcțiune a fostelor sectoare
zootehnice și crearea platformei industriale
– amenajare locuri de joacă pentru copii.

343. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ

3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE
În elaborarea capitolului de propuneri pentru noul PUG s -a ținut cont de analiza
actualizată a contextului local de dezvoltare.
În raport cu problematica evidențiată, pentru actualizarea PUG nu este necesară
elaborarea altor studii, întrucât suportul topo a fost asigurat de OCPI – Dolj și Consiliul
Județean Dolj (GIS).
Prezenta documentație propune menținerea unui reg im de construire care a fost definit
și prin documentația anterioară, PUG 2006 preliminar și aici ne referim în special la
regimul de înălțime al construcțiilor, un regim redus de înălțime care merge până la
P+2E (P+2E+M în zona centrală a localității, pen tru definirea unui anumit caracter al
zonei).
Studii geotehnice se vor elabora pentru fiecare investiție în parte .

3.2. EVOLUȚIE POSIBILĂ, PRIORITĂȚI
În contextul prezentat există premisele unei dezvoltări viitoare complexe, nu numai pe
seama sectorului primar, ci și sectorului secundar, în acest caz agro -industrial și mai
ales sectorului terțiar, al serviciilor.
Un atu al localității este poziția favorabilă pe DJ 561 care face legăturile în teritoriu cu
celelalte localități, inclusiv cu municipiul reședi nță de județ (Craiova) .
Aceste premise pot reconfigura în timp zona centrală a localității, ca și intravilanul
existent. Pentru următorii zece ani însă, în condițiile actuale, anterior descrise, nu este
previzibilă o astfel de dezvoltare, motiv pentru care propunerile prezentei documentații
vor merge în direcția completării dotării tehnico -edilitare și creșterii gradului de confort,
ca și condiție esențială a creșterii calității vieții locuitorilor și totodată creșterii
atractivității comunei pentru invest iții majore în sectorul privat.

3.3. OPTIMIZAREA RELAȚIILOR ÎN TERITORIU
Comuna Goicea se situează, ca mărime, în funcție de numărul de locuitori, în categoria
comunelor mici.
Chiar și pe fondul îmbătrânirii populației și fenomenului de migrație – într-o oarecare
măsură compensat de revenirea în localitate a salariaților disponibilizați în ultimii
douăzeci de ani din marile centre industriale ale țării – se poate estima că această
situație se va menține și în următorii zece ani.
Deci, cu o populație car e va continua să scadă, este previzibilă și menținerea profilului
agricol al localității, care în continuare va concentra cea mai mare parte a populației
active a comunei.
Cu toate acestea este posibil ca navetismul să scadă în perioada următoare.
Transpo rtul public intra și intercomunal (interorășenesc) se va menține în legătură cu
DJ 561, care rămâne principala arteră de circulație și legătură cu celelalte localități ale
județului. Nu se propun modificări ale traseului sau stațiilor existente.

353.4. DEZV OLTAREA ACTIVITĂȚILOR
Strategia de Dezvoltare Economico -Socială a Județului Dolj pentru perioada 2007 –
2013 stabilea printre prioritățile dezvoltării economice în mediul rural:
„ateliere de confecționare manuală a covoarelor oltenești
ateliere de confecț ionat obiecte de artizanat specifice zonei
ateliere de pictură pe sticlă și lemn cu caracter tradițional
ateliere de tipografie și fotocopiere
studiouri de înregistrări audio, video, fotografie
agenție de impresariat artistic reclamă și publicitate
agenție de turism (rural) ”
Experiența și exemplele de bună practică inclusiv din România demonstrează că în
mediul rural specificul local poate fi valorificat prin constituirea – cu sprijinul comunității
– a unor micro -centre turistice care să includă un centru d e informare asociat cu un
punct de comercializare a produselor locale artizanale sau alimentare tradiționale și
eventual o „casă de oaspeți”, care poate fi în același timp un mic muzeu al localității
respective. Această micro -unitate poate reorienta în bun ă măsură economia locală,
creând nu doar o sursă de venituri ce poate lua amploare, ci și locuri de muncă și poate
chiar o piață de desfacere independentă, cu condiția unei promovări insistente și de
calitate. Nu în ultimul rând, acest tip de activități ti nd în mod natural să se dezvolte în
timp, antrenând populația vârstnică – un adevărat ghid turistic și promotor al folclorului,
istoriei așezării, meșteșugurilor tradiționale.
Dezvoltarea economică trebuie să ia în calcul în contextul actual programele de
finanțare ale UE. Atât sectorul agricol cât și cel industrial pot beneficia de aceste
programe. În acest scop Strategia județeană 2007 -2013 propune „ stimularea liberei
inițiative prin înființarea unor centre de acordare de asistența tehnică pentru proiecte le
programelor UE, care includ:
înființarea unor centre de traduceri autorizate
ateliere de design interior și exterior
revigorarea vechilor meșteșuguri tradiționale
case de ajutor reciproc
service – auto și vulcanizar e”
Strategia de Dezvoltare Economico -Socială a Județului Dolj pentru perioada 2014 –
2020 subliniază importanța dezvoltării sructurilor asociative ale fermierilor, a practicării
agriculturii pe suprafețe mari, în ferme moderne, a dezvoltării spiritului anteprenorial, a
dezvoltării turismului prin valorificarea potențialului natural și cultural existent.
În ceea ce privește economia comunei Goicea, activitățile industriale ale comunei sunt
în prezent legate de depozitarea produselor agricole și prelucrarea cerealelor (moară).
Dezvoltarea ar put ea include revigorarea meșteșugurilor tradiționale pe care strategia
județeană le promovează.
Activitățile agricole se bazează pe cultura cerealelor, legumelor și zootehnie. Analiza
care fundamentează PUG indică faptul că dezvoltarea asociațiilor agricole ar putea
asigura posibilitatea exploatării terenului agricol pe suprafețe mari, prin utilizarea
intensivă a mijloacelor mecanizate.
Direcțiile identificate vor conduce la impulsionarea economiei locale în scopul:

36- asigurării de locuri de muncă în special î n sectoarele terțiar și secundar pentru
care este prioritară asigurarea echipărilor economice, infrastructurale, sociale și
culturale
– reintegrării personalului muncitor disponibilizat
– diminuării migrației sat -oraș și menținerii unor structuri demografice e chilibrate
prin creșterea ponderii tineretului în cadrul populației comunei cu consecințe
asupra natalității sporului natural
– dezvoltării dotării și echipării edilitare.
Necesitățile comunității locale nu vizează în prezent obiective majore pentru care ar
trebui rezervate suprafețe mari de teren, ori modificări majore în sistemul circulației
rutiere. Modificările propuse sunt evidențiate în planșa Reglementări.

3.5. EVOLUȚIA POPULAȚIEI
În ultimii ani datorită modificărilor socio -economice (scăderea nivelul ui de trai) populația
rurală a scăzut continuu, din cauza scăderii natalității, fenomenului migrațional și
îmbătrânirii populației.
De aceea estimările făcute asupra evoluției populației se bazează pe principiile politicii
demografice de stimulare a creșt erii naturale a populației și de utilizare cât mai
completă a resurselor de muncă la nivelul comunei.
Evoluția demografică este în general dificil de prognozat din cauza:
îmbătrânirii populației, crizei economice, lipsei proiectelor, care fac mai plauzibi lă
o scădere demografică mai accentuată în următorii ani
reorientării economice pe seama unei mai bune valorificări a resurselor naturale
și culturale existente și lansarea activităților de sector terțiar – turism – care ar
putea stabiliza populația și chi ar să determine creșterea numărului de locuitori în
timp
În ambele variante și din perspectiva unor estimări anterioare care au generat doar o
marjă de aproximare a evoluției populației în decurs de un deceniu, este dificil de
estimat evoluția populației a ctive, dar se poate anticipa că în prima variantă și urmând
tendințele descrescătoare actuale, populația activă se va cifra și peste 10 ani tot în jurul
a 50% din totalul populației – mai scăzută numeric decât în prezent – din care populația
ocupată va rep rezenta tot 90% din populația activă, adică 47% din totalul populației, cu
o structură pe sectoare aproximativ constantă, ce ia în considerare o creștere a
sectoarelor secundar + terțiar de până la maximum 25% în total.
În concluzie, dacă evoluția demograf ică este mai greu de anticipat, ea putând fi
influențată într -un sens sau în altul de soluțiile ce se vor formula în ceea ce privește
politica economică a localității, propunerea de revizuire a intravilanului se bazează în
acest moment pe elementele de tem ă stabilite cu beneficiarul.
O bună politică socio -demografică va avea în vedere:
– asigurarea de locuri de muncă în special în sectoarele terțiar și secundar pentru
creșterea calității vieții, cu consecințe asupra migrației sat -oraș și fenomenului
navet ismului
– reintegrarea în cele trei sectoare de activitate a populației active disponibilizate
– creșterea gradului de dotare și echipare a localității

37În aceste condiții s -a estimat pentru anul 2025 creșterea cu precădere a ponderii
sectorului terțiar (servic ii către populație) și a sectorului secundar (în special unități mici
și mijlocii industriale de prelucrare și valorificare a produselor agricole).

3.6. ORGANIZAREA CIRCULAȚIEI
În ceea ce privește organizarea circulației, principalele obiective sunt:
– amenajarea punctelor de intersecție importante, conform planșei Reglementări
– modernizarea circulației interioare, prin rectificări ale traseelor, ale geometriei și
suprafeței carosabile (îmbrăcăminții)
Planșa Reglementări prezintă profilele transversale ale străzilor pe categorii.
Parcaje vor fi rezolvate pentru obiectivele din zona centrală a localității, în zona pieței și
a târgului săptămânal și în zona activităților de sport și turism, considerându -se că
aceste zone vor deveni periodic puncte de aglomerăr i de trafic.
Pentru celelalte funcțiuni parcarea sau gararea vor fi asigurate în incintele respectivelor
unități.

3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCȚIONALĂ. BILANȚ TERITORIAL
În urma analizei întreprinse și a estimărilor făcute pentru perioada de val abilitate a noii
documentații, PUG propune revizuirea limitei intravilanului.
Pe planșa Reglementări sunt evidențiate atât limita stabilită prin PUG 2006 preliminar
cât și cea propusă prin prezenta documentație, conform legendei.
Bilanțul teritorial este p rezentat în ANEXA 2 a Memoriului General și în planșa
Reglementări din PUG.
Interdicții definitive de construire se instituie pe terenurile afectate de culoarul de
protecție al L.E.A. de medie tensiune, stabilite prin PUG conform planșei Reglementări.
Orga nizarea zonelor funcționale are drept scop dezvoltarea echilibrată în teritoriu a
localității.
Potrivit documentației prezente, zona centrală a localității, delimitată pe planșa de
reglementări, este de 3,60 ha și cuprinde ceea ce s -a estimat a fi nucleul de dezvoltare
și pe următorii 10 ani în evoluția localității. Această zonă concentrează principalele
instituții publice și servicii, dar și locuințe individuale/colective, izolate sau cuplate.
În concordanță cu zonificarea definită prin Ghidul privind conținutul -cadru al planului
urbanistic general aprobat prin Ordinul nr. 13N/1999 , intravilanul localității la nivelul
anului 2015 a fost structurat pe zone funcționale , astfel:
ZONIFICARE SUPRF. (ha) (%)
Zona instituții publice și servicii, având
următoa rele subzone funcționale: 4,20 1,23
IS 1 – subzona instituții publice 0,14 0,04
IS 2 – subzona instituții de învățământ 0,95 0,28
IS 3 – subzona cultură -culte 1,08 0,32
IS 4 – subzona serviciilor de sănătate 0,48 0,14 IS
IS 5 – subzona comerț și pr estări servicii
pentru populație 1,55 0,45

38IA Zona unități economice (industriale și
agricole) 21,07 6,20
L Zona de locuire 256,20 75,36
Zona de spații verzi și amenajate, turism,
agrement și sport, având următoarele
subzone funcționale: 14,65 4,31
P – subzona spațiilor verzi plantate (parcuri,
scuaruri, grădini publice, plantații de
aliniament, plantații de protecție) 13,07 3,85 SP
S – subzona agrement (sport -turism, locuri
de joacă pentru copii) 1,58 0,46
C Zona căi de comunicație 34,21 10,06
TE Zona pentru echipare edilitară (stația de
pompare a apei potabile și rezervoare de
înmagazinare a apei potabile) 0,26 0,08
GC Zona gospodărie comunală (cimitir) 7,25 2,14
DS Zona cu destinație specială (poliție, ISU) 0,16 0,05
Apă 1,95 0,57
TOTAL INTR AVILAN 339,95 100,00

Bilanțul teritorial propus este prezentat în ANEXA 2.
IS – Zona instituții publice și servicii
Această zonă este rezervată în continuare principalelor instituții publice și servicii de
interes general:
– servicii administrative
– instituțiile de învățămât
– cultură -culte
– sănătate
– unități comerciale și de servicii
Zona instituțiilor publice și serviciilor se va concentra în continuare în zonele centrale
ale localităților, dar va cuprinde și unități dispersate în intravilanul comunei, p e cât
posibil în zonele centrale ale celorlalte unități teritoriale de referință (UTR -uri) delimitate
în intravilan cu funcțiunea de locuire, pentru o cât mai bună accesibilitate, fie că e vorba
de instituții publice și servicii (ex. – de învățământ), fie că e vorba de unități comerciale.
Se recomandă, deci, ca unitățile dispersate să fie localizate în centrele de greutate ale
UTR-urilor cu funcțiunea dominantă de locuire.
Organizarea zonelor instituțiilor publice și serviciilor are drept scop definirea uno r
ansambluri coerente și reprezentative în zonele centrale ale localităților.
Documentația propune realizarea unui târg săptămânal, precum și a unei piețe
agroalimentare în cadrul sectorului zootehnic, propus pentru dezvoltarea platformei
industriale.
Subzonele funcționale propuse sunt:
IS 1 – Subzona instituții publice, cu clădiri cu regim de înălțime maxim
P+2E+M – nucleul care grupează instituțiile reprezentative ale comunei;
IS 2 – Subzona instituții de învățământ, cu clădiri cu regim de înălțime
maxim P+2E;

39IS 3 – Subzona cultură -culte
IS 4 – Subzonă sănătate
IS 5 – Subzonă comerț -servicii.
Suprafața aferentă propusă este de 4,20 ha.
L – Zona de locuire
Zona de locuire (și funcțiuni complementare) a comunei este prezentă în cea mai mare
parte a teritor iului intravilan, dar și în zona centrală a localității.
Zona de locuire și funcțiuni complementare cuprinde, pe lângă locuințe și anexele
gospodărești ale acestora și unități comerciale aferente comerțului en detail , cotidian, și
mici unități de servicii, alte funcțiuni complementare și compatibile dispersate.
Zona de locuire este organizată în unități teritoriale de referință (UTR -uri) pe
considerente de omogenitate și coerență , care trebuie păstrate .
Suprafața aferentă propusă este de 256,20 ha.
IA – Zon a unităților economice (industriale și agricole)
Această zonă cuprinde unități industriale și agricole .
În cadrul ei au fost delimitate zone propuse pentru schimbarea funcțiunii.
Prezenta documentație propune păstrarea acestei funcțiuni considerând că aces t sector
de activitate trebuie revigorat, ca resursă esențială a dezvoltării viitoare a localității.
Suprafața aferentă propusă a acestei zone este de 21,07 ha.
SP – Zona de spații verzi și amenajate, turism, agrement și sport
Această zonă include parcuri , scuaruri, grădini publice, locuri de joacă pentru copii,
plantații de aliniament, plantații de protecție, terenuri de sport, zone de agrement, unități
turistice.
Subzonele funcționale propuse sunt:
P – Subzona spațiilor verzi plantate (parcuri, scuaruri, grădini publice,
plantații de aliniament, plantații de protecție)
S – Subzona agrement (sport -turism, locuri de joacă pentru copii)
Documentația propune realizarea unei baze sportive.
Suprafața aferentă propusă a zonei de spații verzi și amenajate, turis m, agrement și
sport este de 14,65 ha.
C – Zona căi de comunicație
Această zonă se compune din totalitatea spațiilor aferente circulațiilor publice – căi
ferate și rutiere, stațiile de transport public amenajate, etc.
Unități aparținând acestei funcțiuni se propun și dispersat.
Documentația propune modernizarea căilor de comunicație existente.
Suprafața aferentă propusă este de 34,21 ha.
TE – Zona de echipare edilitară
Această zonă cuprinde construcțiile aferente rețelelor existente și propuse (gospodărie
de apă, stație de epurare).

40Extinderea și modernizarea rețelelor existente de echipare tehnico -edilitară la nivelul
întregii comune este unul din obiectivele de utilitate publică prevăzute în prezenta
documentație, fiind în același timp unul din cele ma i importante obiective derivate din
obiectivul major al creșterii calității vieții locuitorilor și important indicator al confortului
urban la nivelul întregii comune.
Suprafața aferentă propusă este de 0,26 ha.
GC – Zona gospodărie comunală
Zona edilitar -gospodărească cuprinde cimitirele existente și extinderile propuse, precum
și subzona platformelor gospodărești (precolectare deșeuri menajere).
Subzonele funcționale sunt:
GC 1 – Subzona platformelor gospodărești (precolectare deșeuri menajere)
GC 2 – Subzona cimitire
Suprafața aferentă propusă este de 7,25 ha.
DS – Zona cu destinație specială
Această zonă va cuprinde sediul poliției și terenul amenajat pentru remiza pompieri.
Suprafața aferentă propusă este de 0,16 ha.
*
În cadrul regulamentului local d e urbanism (RLU) aferent PUG vor fi detaliate condi țiile
speciale de reglementare a construirii în zona centrală a localității și în zonele de
protecție identificate conform planșei de Reglementări.

3.8. MĂSURI DE PROTEJARE ÎN ZONELE DE RISCURI
Nu este ca zul, nefiind inventariate astfel de zone pe teritoriul comunei Goicea.
Măsurile stabilite prin PUG 2006 preliminar au fost realizate.

3.9. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE
Principalele proiecte au fost deja prezentate:
Reabilitarea și modernizarea străzilo r comunale
Extindere rețea alimentare cu apă
Extindere rețea canalizare
Managementul deșeurilor – amenajarea celor 6 platforme de precolectare

3.10. PROTECȚIA MEDIULUI
Activitățile economice care se desfășoară în comună nu constituie surse de poluare a
mediului inconjurator.
Așa cum s -a arătat, activitățile productive ce se desfășoară pe teritoriul comunei (agro –
industriale) nu sunt de natură a genera poluare. Măsurile ce se propun prin prezenta
documentație vizează:

41Delimitarea unor zone de protecție sa nitară și stabilirea restricțiilor specifice
raportat la funcțiunea zonei care a generat restricțiile (cimitire, gospodăria de
apă)
Delimitarea zonelor de protecție pentru monumentele istorice de pe teritorul
administrativ al comunei.

3.11. REGLEMENTĂRI U RBANISTICE
Prezenta documentație ilustrează principiile generale de dezvoltare a comunei Goicea
pentru următorii 10 ani, evidențiind obiectivele acestei dezvoltări și stabilind permisiunile
și restricțiile ce se vor urmări în activitatea de autorizare a c onstrucțiilor și în
implementarea proiectelor prioritare identificate împreună cu autoritatea locală.
Obiectivul general este acela al unei dezvoltări echilibrate și armonioase, care să
conducă la creșterea nivelului de trai al locuitorilor comunei.
S-a urmărit menținerea elementelor care țin de un anumit specific local, în evoluția
localității.
S-a propus, în raport cu diferitele tipuri de parcelar existente în cadrul funcțiunii
predominante, aceea de locuire, o parcelă minimă construibilă – de 200 mp – și s-a
stabilit un tip de ocupare al parcelei.
S-au propus măsuri pentru dezvoltarea și organizarea zonei centrale, reprezentative, a
localităților.
S-a analizat oportunitatea conversiei zonelor agro -industriale în locuire. Ținând cont de
tendințele socio -economice actuale s -a optat pentru menținerea funcțiunii agro –
industriale pe amplasamentele respective, în prezent dezafectate, pe considerentul că
resursa economică a dezvoltării viitoare a localității trebuie menținută și revigorată.
Indiferent de faptul că acest scenariu de evoluție se va confirma sau nu, reglementarea
este aceeași, în sensul că orice dezvoltare se va face pe baza unei documentații de
urbanism, cu aprobarea consiliului local care este, potrivit legii, responsabil cu
activitatea de amenaj are a teritoriului și de urbanism la nivelul comunei.
Parametrii dezvoltării urbanistice au fost stabiliți prin:
Revizuirea intravilanului pentru perioada următoare
Organizarea circulației, modernizarea străzilor
Identificarea zonelor și a măsurilor urban istice ce se impun pentru dezvoltarea
activităților și funcțiunilor dominante, pe unități teritoriale de referință, zone și
subzone funcționale definite pe criterii de omogenitate
Delimitarea zonelor de protecție în intravilanul localității
Identificarea p ermisiunilor și restricțiilor la nivelul fiecărei zone funcționale:
– Interdicție definitivă de construire se instituie pentru culoarul de protecție (de
8,00 m) al LEA 20 KV.
– Regimul maxim de înălțime permis: până la P+2E+M (numai în zona centrală
delimitată pe planșa Reglementări), adaptat fiecărei funcțiuni
– Modalitatea de amplasare a construcțiilor noi pe parcele în raport cu axul
străzilor de acces, cu limitele laterale și posterioare ale parcelei și cu
celelalte construcții, pe aceeași parcelă

42- Indici maxi mi de control ai utilizării terenurilor (POT, CUT) în funcție de
funcțiunea dominantă a fiecărei zone, de destinația clădirilor, de regimul de
înălțime existent și propus, pentru ocuparea judicioasă a terenurilor
– Asigurarea acceselor, spațiilor de parcare, spațiilor verzi și plantate, alte
condiționări, pentru fiecare funcțiune în parte
Soluția de organizare urbanistică a localității componente este prezentată în planșa
Reglementări a documentației.

3.12. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ
Principalele obiecti ve de interes public sunt grupate în zona centrală a localității. Ele
necesită reparații curente sau capitale (consolidare sau modernizare, după caz).
Obiectivele de utilitate publică au fost revizuite împreună cu administrația publică locală
și au fost id entificate unele oportunități în completarea listei acestor obiective.
Această identificare se regăsește în planșa „Obiective de utilitate publică”.
Lista obiectivelor de utilitate publică pentru următorii 10 ani cuprinde:
– Amenajare platformă industrială
– Amenajare remiză pompieri
– Reabilitarea și modernizarea unităților de învățământ
– Reabilitarea și punerea în valoare a clădirilor de cult, dintre care una este
declarată monument istoric
– Amenajarea târg săptămânal și piață agroalimentară
– Bază sportivă
– Dotă ri turistice și de agrement
– Clubul copiilor propus în incinta unui fost cămin cultural
– Extindere rețea apă -canal și rețea iluminat public
– Modernizare străzi
– Platforme precolectare deșeuri menajere
– Modernizare stații transport în comun

434. CONCLUZII – MĂSURI ÎN CONTINUARE

PUG a avut ca obiectiv asigurarea condițiilor pentru creșterea calității vieții locuitorilor,
desfășurarea în condiții optime a activităților celor mai importante sectoare de pe raza
comunei, respectiv agricultura si zootehnia, pro tejarea și valorificarea superioară a
potențialului natural, economic și cultural.
Turismul (agroturismul) este doar unul dintre domeniile prin care sectorul terțiar se
poate dezvolta mai mult pe teritoriul comunei, alături de serviciile pentru agricultură .
Datorită resurselor de teren arabil există posibilitatea de a dezvolta puncte de colectare
și prelucrare legume, fructe, linii de morărit și panificație, iar prin revigorarea zootehniei
la scară mare – magazii de colectare si prelucrare a produselor ani maliere – carne,
lapte, lână, tăbăcărie.
În ceea ce privește promovarea turistică a comunei, Goicea este situată în zona
Dunării, la numai 8 km distanță de aceasta, deține o biserică monument istoric, un parc
care, în perioada sa de glorie reprezenta o atr acție turistică nu doar pentru locuitorii din
localitățile imediat învecinate ci și pentru populația din zone mai îndepărtate ale
județului, precum și un obiectiv important pe harta turismului ecumenic – o biserică
pictată de un important pictor român, cun oscută ca biserică făcătoare de minuni, cu un
aflux de 10.000 până la 20.000 de vizitatori anual, atât din țară cât și din străinătate.
În prezent, pe lângă dezvoltarea agriculturii, se desfășoară un vast program de
dezvoltare a industriei sătești, care va avea un rol hotărâtor în ridicarea economică a
acestui teritoriu. Creșterea producției globale agricole, an de an, se datorește sporirii
bazei tehnico -materiale a agriculturii, ridicării producției medii la hectar și pe cap de
animal, îmbunătățirii stru cturii culturilor și practicarea asolamentelor, generalizarea
tehnologiilor moderne de cultură.
Beneficiind de o localizare și o configurație a reliefului, a legăturilor cu centrele urbane
și de condiții climatice favorabile, pe fondul oportunităților ofer ite de programele UE de
dezvoltare și explorând direcțiile indicate de Strategia de Dezvoltare Economico -Socială
a Județului Dolj pentru perioada 2014 – 2020 , pentru Comuna Goicea se identifică, în
analiza care fundamentează actualizarea Planului Urbanisti c General, premisele unei
dezvoltări strategice, durabile.
Această analiză a abordat scenariile de dezvoltare de la scară macro către scara
localității, bazându -se pe strategiile de dezvoltare definitivate în acest moment la nivel
național, regional și jud ețean ca și pe exemplele de bună practică existente și care
funcționează deja în țară și în lume.
În contextul actual dezvoltarea economică trebuie susținută de o strategie de dezvoltare
durabilă pe termen mediu și lung, cu o viziune clară de dezvoltare, c u programe și
proiecte care să valorifice patrimoniul local, specificul local, produsul local.
Propunerile pe care le formulează prezenta documentație vin în întâmpinarea acestei
nevoi de identificare și promovare a valorilor locale, prin instituirea unui set de reguli
care să protejeze cadrul construit autentic, să refuncționalizeze imobile ce pot primi
funcțiuni legate de promovarea turistică a comunității locale.
De aceea transmiterea folclorului local, a meșteșugurilor recunoscute, înființarea de
ateliere de pictură pe sticlă și lemn, de sculptură – tabere de creație, după cum
sugerează chiar strategia județeană de dezvoltare economico -socială – organizarea
unor evenimente culturale sau economice care să devină tradiționale, sunt doar

44
modalități de spr ijinire a economiei locale și pentru o parte dintre ele au fost identificate
locații posibile în contextul transformărilor la care asistăm.
Considerând că premisele naturale favorabile pot fi completate cu o serie de măsuri
care să relanseze economia local ă – dintre care unele fac obiectul prezentei
documentații – reiterăm ideea că este greu de anticipat evoluția demografică la nivelul
comunei în decursul următorului deceniu, dacă aceasta se va antrena într -o proporție
mai mare în activitățile care vor cond uce la dezvoltarea economică a comunității, dar
apreciem că proiectele deja lansate pentru completarea echipării tehnico -edilitare
reprezintă un pas important în direcția dezvoltării comunei și a creșterii calității vieții
locuitorilor săi.
*
În vederea a probării acestei documentații este necesară obținerea avizelor legale
prevăzute de Legea nr.350/2001 a amenajării teritoriului și urbanismului, cu modificările
și completările ulterioare.

COORDONATOR,

DR. ARH. MOHAMMAD AL -BASHTAWI

45
ANEXA 1

BILA NȚ TERITORIAL
(PUG 2006 preliminar)

EXISTENT PROPUS ZONE FUNCȚIONALE
ha % ha %
1 Locuințe și funcțiuni complementare 218,75 66,84 317,91 71,57
2 Unități industriale și de depozitare 0,75 0,23 7,25 1,6
3 Unități agrozootehnice 33,70 10,30 17,25 5,27
4 Instituții și servicii de interes public 3,40 1,04 3,50 1,07
5 Căi de comunicație și transport 30,50 9,32 33,90 10,35
– rutier 30,50 9,32 33,90 10,35
– feroviar – – – –
6 Spații verzi, sport, agrement, protecție 6,20 1,89 15,90 4,86
7 Construc ții tehnico -edilitare 0,20 0,06 0,20 0,34
8 Gospodărie comunală, cimitire 4,70 1,44 9,00 2,75
9 TDS – – – –
10 Alte zone 29,05 3,93 – –
TOTAL INTRAVILAN 327,25 100,00 327,25 100,00

COORDONATOR PROIECT,

DR. ARH. MOHAMMAD AL -BASHTAWI

46
ANEXA 2
BILANȚ TERITORIAL ( 2015 )
EXISTENT PROPUS
ZONIFICARE SUPRF.
(ha) SUPRF.
(%) SUPRF.
(ha) SUPRF.
(%)
Zona instituții publice și servicii,
având următoarele subzone
funcționale: 3,50 1,07 4,20 1,23
IS 1 – subzona instituții publice 0,14 0,04
IS 2 – subzona instituții de
învățământ 0,95 0,28
IS 3 – subzona cultură -culte 1,08 0,32
IS 4 – subzona serviciilor de
sănătate 0,48 0,14 IS
IS 5 – subzona comerț și prestări
servicii pentru populație 1,55 0,45
IA Zona unități economice (industriale
și agricole) 18,25 5,58 21,07 6,20
L Zona de locuire 246,35 75,27 256,20 75,36
Zona de spații verzi și amenajate,
turism, agrement și sport, având
următoarele subzone funcționale: 15,90 4,86 14,65 4,31
P – subzona spațiilor verzi plantate
(parcuri, sc uaruri, grădini publice,
plantații de aliniament, plantații de
protecție) 13,07 3,85 SP
S – subzona agrement (sport –
turism, locuri de joacă pentru copii) 1,58 0,46
C Zona căi de comunicație 33,90 10,35 34,21 10,06
TE Zona pentru echipare edilitară
(stația de pompare a apei potabile
și rezervoare de înmagazinare a
apei potabile) 0,35 0,12 0,26 0,08
Zona gospodărie comunală
(cimitir) 9,00 2,75 7,25 2,14
GC 1 – subzona platforme
gospodărești (precolectare deșeuri
menajere) 0,14 0,04 GC
GC 2 – subzo na cimitirului 7,11 2,10
DS Zona cu destinație specială (poliție,
ISU) 0,16 0,05
Ape 1,95 0,57
TOTAL INTRAVILAN 327,25 100,00 339,95 100,00

COORDONATOR,

DR. ARH. MOHAMMAD AL -BASHTAWI