PROGRAM POSTUNIVERSITAR: MANAGEMENT EDUCAȚIONAL [631226]
1
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE
PROGRAM POSTUNIVERSITAR: MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
PORTOFOLIU
întocmit în vederea certificării competențelor profesionale, realizat la
CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ
EDUCAȚIONALĂ BACĂU
Coordonator,
Conf. univ. dr. Hirghiduși Ion Cursant,
Prof. Scorțanu Alexandrina
PETROȘANI
2019
2
CUPRINS
I. Proiectarea structurii organizatorice a unității șco lare 3-5
II Importanța și structura planului strategic de dezvoltare instituțională pentru
o instituție de învățământ 6-9
III Planul operațional al C.J.R.A.E. Bacău pentru anul 2018 10-48
IV Eseu privind factorii care trebuie luați în consid erare în elaborarea
ofertei educaționale pentru a respecta principiul diversității și al egalității de
șanse 49-55
V Mecanisme de apărare în cazul unui feedback negativ 55-58
VI Realizați o strategie de comunicare pentru lansarea unui proiect în
comunitate pornind de la cele 12 dimensiuni ale comunicării strategice
58-61
VII Profesionalizarea carierei didactice 62-78
7.1. Precizări conceptuale 62-64
7.2. Principii în formarea inițială a cadrelor didactice 64-67
7.3. Standarde profesionale actuale general valabile la nivel european și
particularități pentru țara noastră 67-78
VIII Competențele didactice din perspectiva nevoilor de educație 79-85
8.1. Conceptul de nevoi e ducaționale 79-82
8.2. Analiza nevoilor educaționale din perspectiva managementului
educațional 83-85
IX Profesionalismul educațional în contextul globalizării educaționale și
culturale: dimensiunile unei cariere didactice în era digitală 86-89
X Rolul bugetului de venituri și cheltuieli într -o entitate din învățământul
preuniversitar 90-94
XI Educația financiară în rândul elevilor 95-97
XII Identificarea formelor concrete de manifestare ale riscurilor din unitatea
școlară 97-100
XIII Bibliografie / anexe 101-218
3
I. Proiectarea structurii organizatorice a unității școlare
Funcția de organizare reprezintă procesul de identificare și structurare a resurselor
umane, materiale și financiare în așa fel încât să asigure realizarea obiectivelor organizației.
Practic, se grupează procesele de muncă pe posturi, formații de muncă, departamente etc. și se
atribuie personalului după anumite criterii.
Rezultatul procesului de organizare este structura organizatorică, specifică pentru fiecare
unitate econom ico-socială, și cuprinde ansamblul persoanelor și subdiviziunilor organizatorice
astfel constituite încât să permită realizarea obiectivelor previzionate.
Structura organizatorică (SO), cuprinde:
1. Organigrama
2. Regulamentul de ordine și funcționare (R OF)
3. Fișa postului sau descrierile de posturi
Un atu al unitatilor intr -un mediu concurential il constituie flexibilitatea si adaptabilitatea
structurii organizatorice..
Cele trei elemente ale structurii organizatorice aparțin st ructurii formale, oficiale.
Structurile care nu sunt cuprinse în aceste trei elemente aparțin structurii informale, relații,
legături informale și la liderul informal. Structura informală poate favoriza sau obstrucționa
configurația și funcți onalitatea st ructurii oficiale.
Structură organizatorică este compusă din următoarele subdiviziuni organizatorice:
1. postul
2. funcția
3. compartimentul
4. ponderea ierarhică
5. nivelul ierarhic
6. relațiile organizatorice
Postul este format din ansamblul obiectivelor, sarci nilor, competențelor și
responsabilităților care revin în mod normal spre exercitare unei singure persoane, obiectivele
postului definind utilitatea postului, scopul și rațiunea creării lui, precum și criteriul de evaluare
a muncii persoanei căreia îi este atribuit, sarcinile reprezentand procese de muncă simple sau
componente ale unui proces complex, efectuate de o singură persoană și care urmăresc
atingerea obiectivelor postului respectiv.
Competența sau autoritatea formală a postului reprezinta limite le în cadrul cărora
titularii de posturi pot să acționeze pentru realizarea obiectivelor.
Responsabilitatea postului reprezintă obligația ce revine persoanei pentru îndeplinirea
obiectivelor și realizării sarcinilor postului. Responsabilitatea înseamnă și răspundere pentru
utilizarea competenței formale și care se reflectă în recompense sau penalizări.
Raționalitatea unui post și implicit eficacitatea muncii depuse de titularul său sunt
condiționate de corelarea perfectă a sarcinilor, competențelor și res ponsabilităților, adică
realizarea așa -numitului „triunghi de aur” al organizării: cele trei laturi sunt egale, formând un
triunghi echilateral:
Sarcini = Competențe = Responsabilități
S
C
R
Obiectivele
postului
4
Caracteristicile fiecarui post sunt detaliate in fisa po stului specifice fiecarui post.
Funcția este reprezentată de totalitatea posturilor situate pe același nivel organizatoric,
care prezintă aceleași caracteristici și au de regulă aceeași denumire. In unitate sunt un numar
de 7 functii astfel: director, ad ministrator, contabil, educatoare, psiholog, ingrijitor, muncitor de
intretinere.
Funcțiile se împart în funcții de management și funcții de execuție.
Funcțiile de management au o sferă mai largă de responsabilități și implică luarea de
decizii care afect ează munca altor persoane.
Funcțiile de execuție se caracterizează prin obiective individuale limitate, sarcinile nu
afectează munca altor persoane și se finalizează de regulă prin obținerea de bunuri și servicii.
Compartimentu l, cuprinde ansamblul persoan elor care efectuează munci omogene și/sau
complementare, de regulă pe același amplasament și sunt subordonate aceluiași manager.
Compartimentele se împart în : funcționale și operaționale.
Compartimentele operaționale sunt implicate direct în furnizarea d e servicii. Acesta este
compartimentul educational, respectiv Consiliul profesoral, reprezentat de cadrele didactice si
compartimentul administrativ.
Compartimentele funcționale pregătesc deciziile pentru managementul superior sau
mediu al firmei. Activita tea lor se concretizează în diferite studii, rapoarte, situații
informaționale, sugestii, statistici etc. Acesta este financiar -contabil etc.
Ponderea ierarhică rezultă din gruparea de posturi și este un element organizatoric cu rol
important în construir ea piramidei de management. Ponderea ierarhică reprezintă în esență
numărul de persoane conduse nemijlocit de un manager.
Nivelul ierarhic este format din totalitatea subdiviziunilor organizatorice situate la
aceeași distanță ierarhică de Adunarea Generală a Acționarilor sau Consiliul de administratie
dupa caz.
Nivelul ierarhic și ponderea ierarhică se află într -o relație de proporționalitate inversă: cu
cât numărul de persoane conduse nemijlocit de un manager este mai mare (ponderea ierarhică
este mai mare), cu atât numărul de nivele va fi mai mic (structura va fi mai plată) iar dacă
ponderea ierarhică este mică, numărul de nivele este mai mare ( triunghiul ierarhic este mai
ascuțit).
Legăturile dintre subdiviziunile organizatorice sunt asigurate d e relațiile organizatorice.
Relațiile organizatorice se definesc ca raporturi dintre subdiviziunile organizatorice
instituite prin reglementări oficiale.
Relațiile organizatorice se împart în relații de autoritate, relații de cooperare și relații de
contro l.
La rândul lor, relațiile de autoritate se împart în :
relații ierarhice
relații funcționale
relații de stat major
Relațiile ierarhice reprezintă raporturile nemijlocite de subordonare dintre titularii
posturilor de management și cei ai posturilor de exe cuție.
Relațiile funcționale se concretizează în transmiterea de regulamente, indicații, rapoarte
ce interesează activitatea altor compartimente.
Relațiile de „stat major” se stabilesc între persoane sau colective cărora li se încredințează
de către condu cerea unității sarcina soluționării anumitor probleme.
Relațiile de cooperare se stabilesc între posturi situate pe același nivel ierarhic și aparțin
unor compartimente diferite. Sunt punți de legătură între servicii, birouri, secții etc, evitând
folosirea liniei ierarhice.
Relațiile de control se manifestă între organisme specializate de control și celelalte
subdiviziuni organizatorice.
5
Reprezentarea grafică a structurii organizatorice se numește organigramă. Ea se constituie
într-o reprezentare formală ce vizualizează numărul de nivele ierarhice, numărul și tipul
compartimentelor grupate pe nivele și funcțiuni și relațiile ierarhice dintre acestea.
Structurile organizatorice se împart în două categorii:
a. structuri de tip clasic, încadrate în așa -numitul mo del mecanic, datorită
faptului că sunt gândite să funcționeze ca mecanisme ale unei mașini
automate;
b. structuri de tip modern, corespunzătoare unui model organic, concepute să
funcționeze ca organisme biologice, adaptabile.
Din categoria structurilor clasic e se disting trei tipuri de configurații : ierarhică,
funcțională și ierarhic -funcțională.
Organizarea ierarhică este caracteristică firmelor mici, axate pe fabricarea unui singur
produs, serviciu sau o gamă redusă de produse. Caracteristica principală a ac estei organizări
este puternica concentrare a autorității ce reclamă manageri pregătiți, capabili de eforturi
deosebite, multidirecționate și care sunt adepții principiului centralizării.
Organizarea funcțională este forma ideală (teoretică), rar întâlnită în practică în stare
„pură”. Ea presupune structurarea activităților firmei pe funcțiuni, conducând la specializarea
accentuată a personalului de conducere și supraveghere.
Organizarea ierarhic -funcțională este o combinație a primelor două tipuri prezenta te și
este forma cea mai întâlnită de structură, fiind operațională pentru firmele mijlocii, mari și
foarte mari (la noi în țară majoritatea organizațiilor sunt structurate în acest fel).
Elementele structurii organizatorice pot fi grupate în cinci părți d istincte:
– vârful strategic – este alcătuit din managerii de vârf, cu reponsabilități globale
pentru activitatea organizatorică;
– linia de mijloc – formată din persoane cu functii de conducere ce conectează vârful
strategic la nucleul operațional;
– nucleul o perațional – include membrii organizației ce execută activități de bază
legate de producția de bunuri și servicii.
Vârful strategic este dominant, controlul este centralizat și organizația are o structură
simplă și se caracterizeaza prin:
– are o formă plată, dată de dimensiunea nucleului operațional;
– este puțin formalizată și deci, organică;
– concentrează autoritatea decizională la nivelul unei persoane;
– are o zonă largă de control managerial.
Avantaje:
– rapiditatea și flexibilitatea acțiunii;
– costul scăzut al aparatului managerial al deciziei;
– simplitatea înțelegerii sarcinilor fiecărui membru;
– ușurința evaluării activității și performanței;
– comunicarea formală și informală simplă și rapidă.
Dezavantaje:
– aplicabilitate limitată;
– centralizare exce sivă ce poate genera abuz de autoritate;
– planificare și control ineficiente.
6
II. Importanța și structura planului strategic de dezvoltare instituțională pentru o
instituție de învățământ
Proiectul de dezvoltare instituțională a școlii reprezi ntă expresia concretă a echilibrului
dintre reglementări (tendințe centripete) și inițiative (tendințe centrifuge). Proiectul școlii ține
seama de complexitatea, diversitatea și amplitudinea activităților școlare, este rolul analizei și
reflecției critice asupra situației de fapt, explorează și utilizează cât mai judicios resursele
existente, pentru atingerea obiectivelor propuse și satisfacerea nevoilor organizației. El este
centrat pe problemele -cheie ale școlii și are o identitate a sa, care -l face difi cil de copiat sau
transpus ca atare în altă școală. El reprezintă „platforma electorală” a școlii, expresia politicii
de dezvoltare a acesteia, într -un cuvânt, o asumare.
Ca urmare, sursele care fac din proiectul școlii o entitate aparte, irepetabil ă sunt:
– Cultura organizației școlare,
– „Viziunea” colectivului școlii – în special a echipei manageriale – privind misiunea
și, mai ales, dezvoltarea unității școlare pe termen mediu și lung,
– Nevoile și res ursele comunitare,
– Misiunea unității școlare – cunoscută și asumată de către toate grupurile de interes
reprezentate în școală – părinții, elevii, profesorii, autoritățile locale, agenții economici și alți
reprezentanți ai comunității.
Viziunea exprimă în mod sintetic „care este imaginea noastră despre viitor“, ce dorim
să se realizeze prin schimbarea propusă. Pentru a crea viziunea, personalul școlii trebuie să
realizeze o reprezentare vizuală a ceea ce își doresc pentru vii torul școlii. O participare cât mai
largă – de exemplu, grupuri de cadre didactice, părinți, elevi și alți membri ai comunității – duce
la creșterea complexității procesului, dar în același timp, pune bazele unor beneficii pe termen
lung, în ceea ce priveș te angajamentul față de viziune și simțul de proprietate asupra acesteia.
Viziunea poate fi exprimată sub forma unui slogan, titlu generic, o imagine sau o frază în care
se esențializează ideea comună cu privire la cum va fi școala, asumată de către toți m embrii
acesteia.
Misiunea reprezintă o succesiune de enunțuri (afirmații), care exprimă, în maximum
200 de cuvinte, rațiunea de a fi, motivul fundamental pentru care există organizația școlară.
Misiune a exprimă “sufletul” unei școli, iar suf letul nu poate fi copiat sau imitat. Misiunea este
declarația de intenție privind dezvoltarea școlii; ea reprezintă valorile care guvernează
activitatea școlii, convingerile celor care lucrează în școala respectivă și care se subsumează
viziunii stabilite anterior. La elaborarea misiunii, trebuie avute în vedere și alte aspecte
7
importante: – modul de formulare – astfel încât misiunea să fie înțeleasă de elevi, de părinți și
de ceilalți membri ai comunității; – misiunea trebuie să se refere cu precădere la r ezultatele
educației pentru elevi și pentru comunitate; – alte elemente, cum ar fi: asigurarea bazei
materiale sau pregătirea profesorilor sunt numai mijloace pentru atingerea misiunii și nu fac
parte din ea.
Concretizarea misiunii se face printr -un set de obiective măsurabile și verificabile ce
permit evaluarea și controlul performanțelor. Din punct de vedere al timpului, obiectivele se
clasifică în:
• Obiective strategice – fixate pentru orizonturi de timp de cel puțin 5 ani;
• Obiective tactice – pentru orizonturi de cca. 3 ani;
• Obiective specifice – pentru orizonturi sub 1 an.
Obiectivele strategice și tactice sunt importante pentru că: ne ajută să ne
concentr ăm mai bine activitatea desfășurată în școală; oferă posibilitatea ca toți profesorii dintr –
o școală mare să se implice; încurajează o abordare de echipă în vederea soluționării
problemelor; oferă școlii sentimentul că urmează o anumită direcție; duc la ex tinderea misiunii
prin acțiuni relevante; oferă un context pentru analizarea progresului și îmbunătățirilor aduse
școlii.
Formularea obiectivelor strategice și tactice este urmată de stabilirea obiectivelor
specifice. Acestea derivă întotde auna din problemele identificate de echipa de planificare sau
din punctele slabe identificate în urma analizei de nevoi, reprezentând o pozitivare a acestora.
Este eficient să fie formulate în termeni SMART – S–specific; – M–măsurabil; – A–
(de)atins/aborda bil – R–relevant; – T– încadrat in timp.
În esență proiectul de dezvoltare instituțională trebuie să răspundă la întrebările
"clasice": De ce (motivația)?, Ce (scopuri și obiective)?, Cum (strategii, căi de realizare,
planuri și acțiuni)? , Cine (responsabilități)?, Cu ce (resurse umane și financiare, sintetizate în
bugete)?, Când (termene)?.
Proiectul școlii are o determinare multiplă: pe de o parte țintele strategice ale
dezvoltării și, pe de altă parte, situația, condiții le și resursele concrete ale școlii și ale
comunității pe care aceasta o servește.
Traiect al dezvoltării instituționale, PDI are o valoare strategică: el este conceput pe o
perioadă de cel puțin 3 ani și, chiar dacă suferă modificări pe pa rcurs, oferă un orizont și direcții
clare pentru activitatea din școala respectivă, inclusiv priorități în alocarea resurselor.
PDI are un caracter situațional: el este elaborat având în vedere mediul și condițiile
concrete în care funcțione ază școala și tendințele de evoluție ale acestora. De asemenea,
8
important este și modul în care sunt văzute aceste tendințe: ca oportunități sau ca amenințări
pentru dezvoltarea instituțională. Chiar amenințări evidente – cum ar fi lipsa de pregătire a
managerilor sau formarea deficitară a profesorilor – pot deveni oportunități pentru dezvoltare
chiar și prin simpla lor conștientizare: știu că nu știu – deci trebuie să învăț.
Proiectul școlii are două componente strâns articulate: o componen tă strategică,
„perenă” – misiunea, țintele și opțiunile strategice ale unității școlare și o componentă
operațională – programele, activitățile și acțiunile concrete prin care se ating țintele strategice și
se realizează misiunea. Ambele componente trebui e să atingă toate domeniile funcționale:
curriculum -ul, resursele materiale și financiare, resursele umane, relațiile sistemice și
comunitare. Nu trebuie uitat că, indiferent de opțiunea sau opțiunile strategice, beneficiarul
ultim al ofertei educaționale este elevul. Ca urmare, oferta educațională (curriculară și
extracurriculară) este esențială, dar ea trebuie susținută printr -o procurare și o alocare optimă a
resurselor financiare și umane și prin relații consistente cu comunitatea.
PDI-ul se elaborează de la general la particular. Se definește, întâi, misiunea școlii și,
pe baza ei, țintele strategice pentru dezvoltarea instituțională. Apoi se construiesc opțiunile
strategice și, pe baza acestora, se stabilesc programele și acțiunile concre te. Este greșit a se
pune accentul pe aspecte concrete, operaționale, neglijând aspectele strategice, de politică
educațională a unității școlare. De altfel, incapacitatea de a gândi strategic, pe termen lung, este
considerată una dintre slăbiciunile major e ale culturii manageriale în general – nu numai în
domeniul educațional. Proiectul școlii este negociat în toate fazele elaborării și implementării
sale. Un proiect instituțional bun se realizează numai printr -o comunicare eficientă intra – și
extra -organi zațională și prin participare.
Niciun proiect de dezvoltare a școlii și nicio strategie nu se realizează de la sine.
Proiectul reprezintă intențiile noastre legate de viitorul școlii și al comunității. Aceste intenții
vor fi realizate prin p rograme și activități concrete. Suma acestor programe și activități concrete
reprezintă planul anual de dezvoltare. Acest plan se întocmește, la începutul fiecărui an școlar,
pentru anul școlar respectiv. Planul anual de dezvoltare reprezintă mijlocul prin care vor fi
atinse țintele strategice. Este conceput și realizat pe termen scurt – până la un an. El este
organizat pe programe care, la rândul lor, cuprind activități concrete.
Evaluarea unui P.D.I. are următoarele scopuri: îmbunătățirea practicii – prin stabilirea
atingerii sau neatingerii țintelor (strategice și operaționale) propuse, în vederea fundamentării
deciziei referitoare la schimbările care trebuie sau nu introduse în PDI; informarea decidenților
– de la toate nivelurile și fund amentarea, pe această bază, a deciziilor ulterioare de nivel
strategic, pe baza judecării valorii și calității rezultatelor PDI; oferirea de feed -back către toate
9
grupurile țintă și către toți partenerii – în privința „valorii adăugate” prin PDI , analiza
impactului PDI la nivel local, regional și chiar național . În evaluarea PDI este esențială analiza
impactului. Se va măsura sau aprecia impactul asupra: comunității țintă – la nivelul cunoașterii,
al atitudinilor și al comportamentelor individuale și de g rup; politicii și legislației în domeniu;
discursului public referitor la problematica abordată în PDI; creșterii resurselor disponibile
pentru continuarea sau amplificarea intervenției; instituțiilor implicate. Un PDI va afecta nu
numai unitatea școlară î n care se aplică, ci și relațiile acesteia cu Inspectoratul, cu autoritățile
locale, cu alte asociații și organizații din cadrul sistemului școlar sau din afara lui; pieței. –
cooperării cu alte instituții similare, apar (noi) cereri de colaborare.
Am respectat în re dactarea PDI al CJRAE Bacau structura și cerințele unui proiect de
calitate. ( Vezi anexa nr.6 – PDI CJRAE Bacău )
10
III. Planul operațional al C.J.R.A.E. Bacău
Nr……………………..
Aprobat în CA al CJRAE Bacău
din ……………………………
PLAN MANAGERIAL
an școlar 2018 -2019
STATUTUL LEGAL AL INSTITU TIEI
Centrul Județean de Resurse și de Asistență Educațională, prin scop, funcții și finalități,
coordonează și monitorizează acțiunile, activitățile și serviciile integrate din domeniu, ofer ite
de către instituțiile și unitățile din subordine. Beneficiarii activității Centrului Județean de
Resurse și de Asistență Educațională sunt copiii, elevii, tinerii din școlile speciale și de masă,
părinți sau aparținători legali ai acestora, personalul angajat în unitățile de învățământ sau în
alte instituții care acționează în domeniul educației, precum și membrii comunității locale în
cadrul căreia funcționează.
Servicii educaționale oferite/dezvoltate de CJRAE:
a) servicii de asistență psihopedag ogică și orientare școlară și profesională, furnizate prin
centrele județene și prin cabinetele școlare de asistență psihopedagogică;
b) servicii de terapii logopedice, furnizate prin centrele și prin cabinetele logopedice
interșcolare;
c) servicii de evaluare, orientare/reorientare dinspre școala specială spre școala de masă și
invers, prin intermediul comisiei de orientare școlară și profesională, la propunerea serviciului
de evaluare și orientare școlară și profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE, î n baza
prevederilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 ;
d) servicii de mediere școlară, furnizate de mediatorii școlari;
e) servicii de consultanță pentru educație incluzivă, furnizate de centrele școlare pentru
educație incluzivă;
11
f) servicii de formare, prin parteneriate cu instituții abilitate să ofere formare inițială,
conform unor acorduri -cadru, în baza prevederilor art. 239 alin. (2) -(4) din Legea nr. 1/2011 ;
g) servi cii de informare și consiliere pentru cadre didactice, copii, părinți, precum și pentru
alți membri ai comunității;
h) servicii de consiliere și prevenire a delincvenței și predelincvenței juvenile.
Responsabilitățile CJRAE:
a) coordonează, monito rizează și evaluează metodologic și științific serviciile educaționale
realizate de către CJAP/CMBAP, cabinetele de asistență psihopedagogică, centrele și cabinetele
logopedice;
b) colaborează din punct de vedere metodologic cu centrele școlare pentru educație incluzivă
în vederea furnizării serviciilor specializate;
c) constituie echipe multidisciplinare de intervenție timpurie, menite să realizeze evaluarea
tuturor copiilor, monitorizarea, depistarea și asistența precoce corespunzătoare a celor cu
cerințe educaționale speciale sau cu risc în dezvoltarea competențelor personale;
d) propune ISJ/ISMB școlarizarea la domiciliu pentru copiii nedeplasabili, respectiv
înființarea de clase sau de grupe în spitale conform unei metodologii -cadru elaborat e de
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în baza prevederilor art. 52 alin. (3)
din Legea nr. 1/2011 ;
e) oferă servicii de evaluare complexă și diagnosticare a gradului de deficiență pentru copiii ,
elevii și tinerii cu cerințe educaționale speciale din învățământul special, special integrat și din
învățământul de masă, prin intermediul serviciului de evaluare și orientare școlară și
profesională și al centrelor școlare pentru educație incluzivă, pe baza colaborării dintre
comisiile din cadrul CJRAE/CMBRAE și comisiile pentru protecția copilului din cadrul
direcțiilor generale județene/a municipiului București de asistență socială și protecția copilului,
colaborarea între comisii realizându -se confor m unui protocol de colaborare, în baza
prevederilor art. 50 alin. (1) și (2) și art. 51 alin. 1 din Legea nr. 1/2011 ;
f) participă la formarea inițială a cadrelor didactice, prin asigurarea practicii pedagogice în
unităț i de învățământ preuniversitar din județ/municipiu, în baza acordurilor/ parteneriatelor;
g) participă la formarea continuă prin identificarea nevoii de formare și furnizează servicii în
domeniu în baza prevederilor art. 239 și 240 din Legea nr. 1/2011 ;
h) colaborează cu instituțiile acreditate în scopul formării inițiale și continue, cu casa
corpului didactic, instituții de învățământ superior, organizații neguvernamentale etc., în baza
unor acorduri -cadru/parteneria te;
12
i) informează și consiliază cadrele didactice în domeniul educației incluzive;
j) informează beneficiarii în domeniul consilierii privind cariera;
k) realizează materiale și mijloace de învățământ cu valoare de suport metodico -științific
pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar;
l) evaluează specialiștii care oferă servicii educaționale din centrele de asistență
psihopedagogică și din centrele logopedice, precum și mediatorii școlari;
m) realizează o bază de date care centralizează toate serviciile oferite beneficiarilor și
semnează/aprobă documentele elaborate de profesioniștii din subordine, planuri de activitate,
rapoarte de activitate etc.;
n) gestionează registrul de evidență a salariaților din subordine, cu e xcepția personalului din
centrele școlare pentru educație incluzivă;
o) analizează și gestionează propunerile venite din partea unităților din învățământul
preuniversitar privind înființarea de cabinete de asistență psihopedagogică și cabinete
logopedi ce, pentru a oferi servicii educaționale specifice direct beneficiarilor, cu avizul/sprijinul
consiliului județean și al ISJ/ISMB;
p) realizează studii și cercetări pe baza unei analize de nevoi și la solicitarea partenerilor
educaționali;
q) facil itează relaționarea unităților și instituțiilor din învățământul preuniversitar cu
comunitatea, prin parteneriate, proiecte și programe.
Principalele direcții strategice asumate de CJRAE Bacău pentru perioda 2017 –
2021, prin Proiectul de Dezvoltare Instituț ională, vizează:
asigurarea de sprijin școlilor, prin servicii specifice, pentru cuprinderea și
menținerea în sistemul de învățământ obligatoriu a tuturor copiilor, tinerilor,
indiferent de particularitățile lor psihoindividuale și sociale;
asigurarea supo rturilor suplimentare necesare desfășurării educației de calitate în
funcție de potențialul bio -psihosocial al fiecărui copil, tânăr;
informarea și consilierea cadrelor didactice în spiritul optimizării activității
didactico -educative;
colaborarea cu toți factorii educaționali implicați în dezvoltarea personalității
elevilor/tinerilor în scopul integrării optime a acestora în viața școlară, socială și
profesională;
consilierea, informarea și implicarea părinților în activități specifice unei relații
eficie nte: școală – familie -comunitate, ca o condiție a adaptării școlare și integrării
sociale a copiilor, tinerilor;
13
elaborarea de studii privind abandonul școlar, comportament deviant juvenil,
anturajul negativ, activitățile extrașcolare/timpul liber, consumul de alcool,
adaptarea școlară etc.;
dezvoltarea și oferirea de programe de consiliere individuală și de grup adresate
preșcolarilor și elevilor, pentru a sprijini dezvoltarea personală armonioasă,
adaptarea la mediul școlar, rămânerea în sistemul de învăăm ânt și atingerea
potențialului maxim de dezvoltare, pornind de la caracteristicile și nevoile personale
ale fiecăruia.
RESURSE UMANE
– director CJRAE
– 1 contabil (1 post)
– 1 secretar (1 post)
– 2 informaticieni (1 post)
– 1 coordonator CJAP (1 post)
– 5 profes ori consilieri la CJAP (5 posturi)
– 74 profesori consilieri în cabinete școlare/interșcolare
– 11 profesori logopezi în CLI și cabinetele logopedice ( 11posturi)
– 4 cosilieri ș colari cu specializare in psihologie si atestati in psihologie
educationala/psiho logie clinica ( 2 posturi) , 4 consilieri scolari cu specializare in
pedagogie/psihopedagogie/psihopedagogie speciala (2 posturi), 2 profesori logopezi (
1 post) si un post asistent social ( 1 post), la SEOSP
– 43 mediatori școlari
– 1 îngrijitor ( 1 post )
STRUCTURI COORDONATE /COMPARTIMENTE
Centrul Județean de Asistență Psihopedagogică ( CJAP)
Centrul Logopedic Interșcolar ( CLI) și cabinete logopedice interșcolare
cabinete școlare/interșcolare de asistență psihopedagogică ( CSAP)
Serviciul de Evalare și Orientare Școlară și Profesională ( SEOSP)
compartimentul mediere școlară
14
MISIUNE
CJRAE Bacău funcționează ca o structură de sprijin pentru copii, elevi, tineri, părinți,
cadre didactice, alți membri ai comunității în mijlocul căreia și pentru care fi ințăm, oferind
servicii de calitate și suport pentru integrarea școlară, socială și profesională a tuturor
beneficiarilor noștri.
Valorile și principiile care infuzează filosofia și cultura instituțională și care
fundamentează demersurile noastre instituț ionale sunt coagulate în jurul intereselor primordiale
ale beneficiarilor, indiferent de particularitățile individuale și sociale ale acestora și de
diferențele de orice natură și asigură oferirea unei educații inclusive de calitate.
VALORI PROMOVATE
– respectarea drepturilor fiecărui copil în procesul de asigurare a dezvoltării sale la
potențailul maxim posibil;
– instruire diferențiată, funcție de nevoile proprii de dezvoltare și de particularitățile
individuale;
– partenriat real școală -părinți -comunitate;
– respectarea principiilor diversității culturale, etnice, lingvistice.
OBICTIV GENERAL:
Asigurarea calității servicilor educaționale specifie oferite de CJRAE copiilor
preșcolari, elevilor, tinerilor, cadrelor didactice, părinților/aparținătorilor legali ai
elevilor, pentru a permite tuturor accesul la o educație inclusivă de calitate.
OBIECTIVE SPECIFICE ALE PLANULUI MANAGERIAL:
OS1: Optimizarea organizării și funcționării CJRAE, creșterea autonomiei instituționale și
eficientizarea rețelei cab inetelor școlare/interșcoalre de asistență psihopedagogică, a cabinetelor
logopedice și a tuturor compartimentelor de la nivelul instituției;
OS2: Dezvoltarea și diversificarea programleor de prevenție și intervenție și a strategiilor de
acțiune proprii C JRAE, care vizează creșterea calității educației și participarea școlară a tuturor
copiilor, combaterea absenteismului și abandonului școlar, a discriminării de orice fel,
15
reducerea violenței în mediul educațional, inserția școlară și profesională, creșter a ratei de
tranziție de la învățământul gimnazial la cel liceal;
OS3: Acordarea de sprijin și servicii specializate de calitate copiilor, elevilot și tinerilor cu
dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale, familiilor și cadrelor didactice care lu crează cu
aceștia, pentru asigurarea unei educații individualizate, adaptate particularităților și nevoilor
acestei categorii de beneficiari;
OS4: Extinderea și multiplicarea parteneriatelor interinstituționale și implicarea în proiecte
comunitare, la niv el local, județean, național și internațional, în scopul dezvolării instituționale
și creșterii calității serviciilor oferite de CJRAE Bacău tuturor categorii de beneficiari.
16
PLAN OPERATIONAL
ACTIVITĂȚI RESPONSABILITĂȚ
I
/RESPONSABILITĂ
ȚI DELE GATE
BENEFICIARI EVALUARE,
INDICATORI DE
PERFORMANȚĂ
TERME
NE
1 2 3 4 5
OS1: Optimizarea organizării și funcționării CJRAE și creșterea autonomiei instituționale, eficientizarea rețelei cabinetel or
școlare/interșcoalre de asistență psihopedagogică, a cabinetelor logopedice și a tuturor compartimentelor de la nivelul instituției
17
INDICATOR DE PERFORMANȚĂ : capacitatea de proiectare, programare, organizare, conducere, control și evaluare a calității serviciilor oferite de
CJARE, la nivelul tuturor compartimentelor
Corelarea documentelor programatice ale CJRAE
cu cele ale ISJ Bacău, cu strategia de dezvoltare a
învățământului preuniversitar băcăuan, cu strategia
M.E.N . și cu Programul de Guvernare. Director CJRAE toate
categoriile de
beneficiari ai
serviciilor
CJRAE
angajați
CJRAE -grad ridicat de corelare a
viziunii și țintelor propuse și
asumate în documentele
programatice ale CJRAE cu
cele asumate de celelate
instituții, de partenerii sociali
sept-
oct
2018
Corelarea viziunii CJRAE asupra dire cțiilor de
dezvoltare a serviciilor de consiliere, asistență
psihopedagocă și logopedie, mediere școlară, evaluare
și orientare școlară și profesională, cu planurile
manageriale și alte documente de proiectare și
planificare elaborate de șefii de compar timente .
Estimarea concordanței și asigurarea corelării dintre
activitățile proiectate și realizate prin cabinetele de
consiliere, logopedie, SEOSP, rețeaua de mediatori
și nevoile identificate în teren de servicii de consiliere,
terapie logopediecă, me diere școlară, evaluare
psihosomatică, evaluare și orientare școlară și
profesională. Director CJRAE
coordonator CJAP
coordonator CLI
responsabili
compartimente toate
categoriile de
beneficiari ai
serviciilor
CJRAE -nivel ridicat al concordanței
dintre viziunea strategică a
CJRAE și proiecțiile operaționale
propuse la nivelul
compartimentelor;
-gradul de corelare al nevoilor
identificate în școli, cu activitățile
și programele oferite în cabinetele
de asistență psihopedagogică sept-
oct
2018
Elaboare a, avizarea, transmitera către angajați și
asigurarea vizibilității și transparenței, funcție de
categoria căreia îi aparțin, a diferitelor documente de
organizare și reglementare a funcționării activității
CJRAE (Regulament de ordine interioară, Regulamet
de organizare și funcționare, fișele de post, fișele de
evaluare anuală, programe de activitate anuală pe
compartimente, rapoarte de activitate pe cabinete și Director CJRAE
coordonator CJAP
coordonator CLI
responsabili
compartimente angajații CJRAE – nivelul de transparență asupra
documentelor (ROI, ROF,
planuri de activitate, rapoarte de
activitate semestriale și anuale,
procese verbale de control,
portofolii comisii, etc) sept-
oct
2018
18
compartimente, alte documente specifice).
Organizarea, coord onarea, reglementarea și controlul
circulației informației la nivelul tuturor
compartimentelor, a cabinetelor școlare de asistență
psihopedagogică și a cabinetelor logopedice, prin
multiplicarea documentelor, postarea acestora pe site-
ul CJRE, organizarea de dezbateri la nivelul cercului
pedagogic și a comisiilor metodice, la întâlnirile de
lucru cu angajații CJRAE. Director CJRAE
coordonator CJAP
coordonator CLI
responsabili
compartimente angajații CJRAE -gradul de accesibilitate și
transparență în comu nicarea
documentelor interne, către
angajați an școlar
2018 –
2019
Asigurarea funcționalității site-ului CJRAE ,
îmbunătățirea lui, postarea documentelor care
reglementează activitatea în domeniu, în scopul
informării mai bune a angajaților dar și a tuturor
beneficiarilor.
Valorificarea site -ului CJRAE pentru promovarea
ofertei de programe și servicii ale CJRAE, pe toate
compartimentele și a ofertei de servicii și programe
oferite prin cabinetele școlare/interșcolare de asistență
psihopedagogică și logopedic e Director CJRAE
informatician CJRAE angajații CJRAE
beneficiarii
serviciilor CJRAE
-accesarea facilă a site -ului;
utilizarea unui format de
organizare a informațiilor astfel
încât să poată fi ușor accesate;
-actualitatea tuturor informațiilor;
an școlar
2018 –
2019
Organizarea/reorganizarea bazelor de date complexe
ale instituției, pe compartimente, cu privire la
beneficiarii serviciilor, nevoile identificate, activităție
desfășurate, rezultatele obținute, bazele de date privind
copiii în situații de risc. Director CJRAE
coordonator CJAP
coordonator CLI
responsabili
compartimente angajații CJRAE;
beneficiarii
serviciilor CJRAE -accesibilitatea și gradul de
actualitate al bazelor de date create
la nivelul compartimentelor /
CJRAE;
-relevanța datelor cul ese, pentru
activiattea CJRAE an școlar
2018 –
2019
Implementarea SCMI al CJRAE la nivelul tuturor
compartimentelor. Revizuirea procedurilor Director CJRAE
responsabil comisie angajații CJRAE;
beneficiarii eficacitatea și eficiența
funcționării instituționale; an școlar
2018 –
19
operaționale și de lucru ale compartimentelor de lucru,
elaborarea de noi proceduri acolo unde sunt necesare. serviciilor CJRAE utilizarea eficientă a
resurselor. 2019
Analiza solicitărilor unităților de învățământ privind
înființa rea de posturi de consilier și logoped, în
vederea fundamentării cererii de înființare de noi și
înaintării către ISJ Bacău. Extinderea/reorganizarea
rețelei de cabinete de asistență psihopedagogică și
cabinete logopedice, arondarea unităților școlare car e
nu au cabinet de asistență psihopedagogică, la acele
unități care nu mai acoperă limita minimă de
elevi/preșcolari deserviți de un cabinet. Director CJRAE
coordonator CJAP
coordonator CLI
beneficiarii
serviciilor CJRAE -creșerea rețelei de consilieri
școlari și logopezi, prin
înființarea de noi posturi la
nivelul județului;
-funcționalitatea rețelei, capa –
citatea de a deservi un număr
cât mai mare de elevi, cu
respectarea normelor în
vigoare și în condiții de
eficiență sem I –
an școlar
2018 –
2019
Realizarea demersurilor legale necesare pentru
preluarea în organigrama CJRAE a posturilor de
consilier școlar și mediator înființate și finanțate de
UNICEF România în perioada 2015 -2018, prin
proiectul Incluziune socială prin servicii integrate la
nivel com unitar. Director CJRAE
coordonator CJAP
beneficiarii
serviciilor de
consiliere din
școlile
deservite de
posturile din
proiect -gradul de extindere a rețelei
de consilieri școlari și
mediatori, prin preluarea
posturilor finanțate de
UNICEF sem I –
an
școlar
2018 –
2019
Colaborarea cu unitățile de învățământ pentru
asigurarea condițiilor optime desfășurării activității
de consiliere și asistență psihopedagogică în cabinetele
școlare/interșcolare, în conformitate cu legislația în
vigoare și a gestionării cor ecte a resurselor materiale
cu care au fost dotate aceste cabinete Director CJRAE
coordonator CJAP
beneficiarii
serviciilor de
consiliere și
orientare școlară;
consilierii școlari -gradul de asigurare a
condițiilor de funcționare
optimă a activității în cabinete sem I –
an
școlar
2018 –
2019
Identificarea de spații adecvate pentru desfășurarea
activității SEOSP și COSP în noul an școlar. Director CJRAE
beneficiarii
serviciilor
SEOSP -gradul de asigurare a
condițiilor de funcționare
optimă a activității p roprii
SEOSP și COSP sem I –
an școlar
2018 –
2019
20
Modernizarea bazei materiale din cabinetele
școlare/interșcolare de asistență psihopedagogică și
cabinetele logopedice. Asigurarea dotării acestora cu
teste psihologice, chestionare, truse logopedice, cărț i
de specialitate, noi instrumente de lucru corelate cu
analiza de nevoi a personalului din cabinete și implicit
a copiilor, elevilor, profesorilor, părinților deserviți.
Achiziționarea de noi probe psihologice și instrumente
necesare realizării evaluării eficiente a copiilor,
elevilor, tinerilor cu cerințe educaționale speciale de
către specialiștii din SEOSP. Director CJRAE
servicul
contabilitate angajații
CJRAE
beneficiarii
serviciilor
CJRAE -gradul de acoperire a nevoii
de instrumente de lucru,
lucră ri de specialitate, probe,
teste, chestionare din dotarea
cabinetelor de consiliere,
cabinetelor logopedice,
comisiilor SEOSP
Reactualizarea situației încadrării cu personal , la
CJRAE; selecția și recrutarea personalului implicat în
desfășurarea activit ăților de consiliere, terapie
logopedică, evaluare psihologică, mediere școlară la
nivelul școlilor și comunităților multietnice;
asigurarea ocupării tuturor posturilor, prin încadrarea
cu personal calificat Director CJRAE beneficiarii
serviciilor
CJRAE -gradul de acoperire a
posturilor cu personal calificat
și cu experiență profesională,
cu respectarea prevederilor
Metodologiei de mișcare a
personalului confor
m
calenda
-rului
din
metodo
-logie
Coordonarea și supervizarea modului de organizare
și desfășurare a activității în cadrul cercurilor
metodice și a comisiilor metodice (ale consilierilor,
logopezilor, mediatorilor școlari). Reorganizarea
acestora, alegerea coordonatorilor și responsabililor,
coordoanrea acestora în elaborarea și implemetarea
planuril or de activitate pe anul școlar 2018 -2019.
Organizarea comisiilor de lucru din cadrul CJRAE. Director CJRAE
Coordonatori CJAP,
CLI
coordonator
compartiment
mediatori școlari
șefi comisii
metodice și cerc
pedagogic
responsabili comisii
de lucru angajații CJ RAE -eficiența, relevanța și
impactul activităților propuse
și desfășurate în cadrul
cercurilor și comisilor
metodice;
eficiența comisiilor de lucru
constituite Sem I
– an
școlar
2018 –
2019
Reformularea fișelor de post și completarea cu noi respo nsabil CJAP părinții -numărul de părinți an
21
atribuții, pe ntru angajații care au beneficiat de
formare și au susținut activități de educație
parentală în cadrul proiectului UNICEF, pentru
desfășurarea de activități similare la nivelul CJRAE.
Coordonarea și monitorizarea activităților desfășurate
cu părinții
responsabil
activități educație
parentală beneficiari ai
serviciilor
CJRAE implicați în activități;
-gradul de adecvare a
activităților la nevoile
părinților. școlar
2018 –
2019
Perfectarea, dezvoltarea instrum entelor și a
documentelor de lucru specifice activității
consilierilor, logopezilor, mediatorilor, specialiștilor din
SEOSP. Elaboarea de noi documente de lucru și
instrumente necesare în activitatea proprie
compartimentelor. Director CJRAE
Coordonator CJ AP
Coordonator CLI
responsabil
SEOSP
coordonatori
compartimente
angajații CJRAE -adaptabilitatea instrumentelor
de lucru; gradul de acoperire a
nevoilor exprimate de angajații
CJRAE, în valorificarea acestor
instrumente;
-flexibilitatea, coerența și
gradul de adecvare la scop al
documentelor de lucru
specifice, pe tipuri de servicii ; an
școlar
2018 –
2019
Asigurarea dezvoltării resursei umane prin:
– continuarea programului de mentorat și
supervizare colegială pentru debutanți;
– reorganizarea componenței co misiilor și cercului
pedagogic;
– încurajarea și susținerea metodologică a cadrelor
didactice care participă la examenele de obținere a
gradelor didactice;
– acțiuni și intervenții punctuale proiectate și
coordonate de Comisia pentru formare
profesională de la nivelul CJRAE, incluse în Planul
anual de dezvoltare profesională elaborat de
această comisie . Director CJRAE
coordonator CJAP
coordonator CLI
-gradul de adecvare a
măsurilor propuse în Planul
anual de dezvoltare
profesională, la nevoile de
formare p rofesională ale
cadrelor didactice;
– eficacitatea și relevanța
activităților desfășurate cu
debutanții și colegii care s -au
înscris la grade didactice, de
sprijin metodic și metodologic.
an
școlar
2018 –
2019
Organizarea, coordonarea și monitorizarea des fășurării
acțiunilor incluse în Strategia de asigurare a
-numărul de consilieri
beneficiari ai formării oferite
22
sustenabilității proiectului UNICEF , ca element de
sustenabilitate:
– desfășurarea unui program de formare de 36 ore,
adresat tuturor consilierilor școlari din rețeaua CJRAE,
susținut de specialișt ii ISE, pentru dezvoltarea
competențelor țintite în activitățile de formare de care
au beneficiat consilierii din școlile incluse în proiectul
UNICEF, astfel încât să poată contribui la oferirea unei
educații de calitate adresată tuturor copiilor, fără n ici o
discriminare;
– minim 12 din 16 titulari CJRAE implicati in proiectul
UNICEF vor fi persoane -resursă în replicarea
rezultatelor proiectului; 6 titulari CJRAE implicati in
calitate de coordonatori judeteni in proiectul UNICEF,
vor reprezenta persoane -resursp in replicarea /
transferul rezultatelor proiectului
– 20 comunitati implicate in proiectul UNICEF, in
conditiile integrarii posturilor de consilier scolar
infiintate prin proiect (18 posturi de consilieri) in
organigrama CJRAE Bacau, vor constui comunitati –
resursa pentru replicarea/ transferul rezultatelor
proiectului, din perspectiva consilierii scolare
– includerea în activitățile metodice de dezvoltare
profesională din CJRAE a unor teme care să vizeze
QIE și alocarea și planificarea anuală și semestrială a
acestor activități desfășurate în cadrul cercului și
comisiilor metodice a cel puțin 25 % din teme pentru
susținerea de prezentări și activități demonstrative de
către consilierii și mediatorii din școlile incluse în
Director CJRAE
coordonator CJAP
persoane -resursă
din CJRAE, care
au activat în
proiectul UNICEF
ca și coordoantori
educaționali
județeni
resposnabili
comisii metodice
beneficiarii
serviciilor
CJRAE
angajații
CJRAE
de ISE și măsura aplicării celor
învățate, în activitatea
profesională curentă;
– adresabilitatea și impactul
activităților replicate,
organizate de persoanele –
resursă din proiect;
-vizibilitatea asigurată, gradul
de promovare în rândul
colegilor
consilieri/logopezi/mediatori a
exemplelor de bună practică
din școlile incluse în proiect.
-eficiența, relevanța și
impactul activităților
propuse și desfășurate în
cadrul cercurilor și
comisilor metodice;
anul
școlar
2018 –
2019
anul
școlar
2018 –
2019
23
proiect;
– evidențierea exemplelor de bună practică în domeniul
activităților de consiliere, mentorat, terapie logopedică
și promovarea acestora pe site -ul CJRAE și în
întâlnirile metodice, în schimburile de bune practici
dintre școli.
Monitorizarea capacității cabinetelor
școlare/interșcolare de asistență psihopedagogică și a
cabinetelor școlare logopedice de a-și adapta oferta
de servicii și programe de consiliere, asistență
psihopedagogică și de terapie logopedic ă, la cererea
și nevoile existente în școlile deservite . Director CJRAE
coordonator CJAP
coordonator CLI
resposnabili
comisii metodice profesorii
consilieri școlari
profesorii
logopezi -graficul vizitelor de
monitorizare în școli și
cabinete;
-evalua rea planurilor de
activitate propuse, pe cabinete,
din perspectiva adaptării la
nevoile școlii;
-evaluarea gradului de realizare
a analizei de nevoi inițiale, în
școli.
anul
școlar
2018 –
2019
Realizarea și implementarea unui grafic de asistențe la
activit ăți, a directorului însoțit de șefii de comisii
metodice, de profesori consilieri și logopezi metodiști
ai ISJ, de responsabilii pe compartimente, pentru
optimizarea activității consilierilor școlari, logopezilor,
mediatorilor școlari, a specialiștilor di n SEOSP. Director CJRAE
coordonator CJAP
resposnabili
comisii metodice
responsabili
compartimente angajații
CJRAE
-graficul vizitelor de
monitorizare în școli și
cabinete;
anul
școlar
2018 –
2019
Evaluarea anuală a activității desfășurate de angajații
CJRAE și acordarea calificativelor anuale, ținând cont
de exigențele postului, de specificul activităților, de
responsabilitatea asumată și de rezultatele activității. Director CJRAE
coordonator CJAP
coordonator CLI angajați CJRAE -realizarea în termen a evaluării
tuturor angajaților, conform
metodologiei
conform
calendar
u-lui
Coordonarea , îndrumarea, verificarea și supervizarea
activității compartimentului financiar , în vederea
promovării unui management financiar -contabil Director CJRAE compartiment
financiar –
contabil -administrarea fondurilor în
mod economic, eficient și
eficace pentru îndeplinirea anul
școlar
2018 –
24
eficient, în conformitate cu legislația în vigoare și a
serviciului secretariat. obiectivelor generale ale
CJRAE Bacău
2019
25
ACTIVITĂȚI RESPONSABILITĂȚI
/RESPONSABILITĂȚ
I DELEGATE
BENEFI CIARI EVALUARE,
INDICATORI DE
PERFORMANȚĂ
TERMENE
OS2: Dezvoltarea și diversificarea programleor de prevenție și intervenție și a strategiilor de acțiune proprii CJRAE, care
vizează cr eșterea calității educației și participarea școlară a tuturor copiilor, combaterea abandonului, absenteismului
școlar, a discriminării de orice fel, reducerea violenței în mediul educațional
INDICATORI DE PERFORMANȚĂ :
– creșterea cu 5% a numărului de ben eficiari ai serviciilor de consiliere și asistență psihopedagogică, de terapie logopedică și mediere
școlară;
– înregistrarea de către cel puțin 75% dintre unitățile de învățământ din județul Bacău în care sunt oferite servicii specifice de către
consilierii școlari, profesorii logopezi, mediatorii școlari, a scăderii ratei absenteismului și abandonului școlar , în paralel cu
creșterea implicării părinților în viața școlii;
– diversificarea grupului țintă vizat și al tematicilor urmărite prin proiectele de inte rvenție coordonate la nivel de CJAP și desfășurate
în cabinetele școlare/interșcolare de asistență psihopedagogică, precum și prin activitățile derulate de specialiștii din SEO SP.
SERVICII DE CONSILIERE ȘI ASISTENȚĂ PSIHOPEDAGOGICĂ
26
Proiectarea și d erularea, la nivelul cabinetelor
școlare/interșcolare de asistență psihopedagogică, sub
coordonarea și monitorizarea CJAP și a directorului
CJRAE, a programelor de consiliere individuală și de
grup adresate elevilor , care să acopere ca domenii:
– autocunoa ștere, adaptare și integrare socială;
– tulburări emoționale, tulburări comportamentale,
controlul furiei, stres, probleme sociale;
– prevenirea și diminuarea factorilor care
determină tulburări de comportament,
comportamente de risc, disconfort psihic,
abando n școlar;
– reușită școlară, adaptare la cerințele școlii, stil de
învățare, motivația învățării, învățare eficientă,
dependența de calculator;
– pregătire pentru examene și competiții,
– dificultăți legate de absența părinților, plecați în
străinătate sau dec edați etc.
Director CJRAE
Coordonator CJAP
elevii beneficiari
de activități de
consiliere – numărul activităților
derulate, individual și
pe grup, în fiecare
școală;
– gradul de acoperire a
nevoilor de consiliere,
prin tematicile
abordate în
programele d e
consiliere desfășurate;
– soluționarea situațiilor
pentru care s -a
solicitat consiliere, pe
baza informațiilor/
indicațiilor/
materialelor oferite;
anul școlar
2018 -2019
27
Proiectarea și derularea, la nivelul cabinetelor
școlare/interșcolare de asistenț ă psihopedagogică, sub
coordonarea și monitorizarea CJAP și a directorului
CJRAE, a programelor de consiliere individuală și de
grup adresate cadrelor didactice , care să acopere ca
domenii:
– cunoașterea elevilor și crearea unor medii de
învățare care oferă sprijin și previn/reduc fenomenul de
părăsire timpurie a școlii;
– strategii de identificare a copiilor în risc major
de abandon și dezvoltarea unor practici pedagogice
centrate pe nevoile și bunăstarea elevilor, pentru
asigurarea unei educații inclusive d e calitate;
– consilierea și oferirea de asistență
psihopedagogică cadrelor didactice pentru utilizarea
unor abordări didactice flexibile, adaptate nevoilor
copiilor în risc de abandon școlar și pentru crearea
unui climat pozitiv în clasă și școală, acorda rea de
sprijin psihologic copiilor în risc major de abandon;
– optimizarea comunicării profesor -elev,
comunicarea școală -familie;
– consilierea profesorilor pentru desfășurarea de
activități formale și nonformale focalizate pe reducerea
discriminării și stigma tizării în spațiul școlar și
prevenția/reducerea fenomenului de violență în școală;
– facilitarea adaptării școlare, prin strategii
educaționale de suport, personalizate; optimizarea
motivației școlare;
– asistență în realizarea activităților de orientarea
carierei, de către profesorii diriginți;
– tratarea diferențiată a elevilor cu cerințe
educaționale speciale, proiectarea curriculumului
adaptat, întocmirea și aplicarea planurilor de servicii
individualizate, monitorizarea evoluției copiilor cu
CES integrați în învățământul de masă.
Director CJRAE
Coordonator CJAP
cadrele didactice
din școli în care
funcționează
cabinete de
asistență
psihopedago -gică
și din cele cu cae
se încheie
protocol de
colaborare -relevanța temelor
propuse, în raport cu
nevoile exprimate de
cadrele didactice
beneficiare,l a începutul
anului școlar;
-soluționarea situațiilor
pentru care cadrele
didactice solicită sprijinul
consilierului școlar ;
– relevanța și utilitatea
materialelor și
informațiilor de
specialitate pe car e
consilierul le pune la
dispoziția cadrelor
didactice, pentru
rezolvarea unor situații
solicitate la clasă, în
relația cu elevii, sau cu
părinții;
– gradul de implicare a
consilierilor școlari în
asistarea și monitorizarea
modului în care sunt
întocmite și aplicate
planurile individuale de
servicii pentru copiii cu
CES integrați în
învățământul de masă.
an școlar
2018 -2019
28
Proiectarea și derularea, la nivelul cabinetelor
școlare/interșcolare de asistență psihopedagogică, sub
coordonarea și moni torizarea CJAP și a directorului
CJRAE, a programelor de consiliere individuală și de
grup adresate părinților , care să acopere ca domenii:
– particularitățile individuale și de vârstă și nevoia
cunoașterii copilului, abordarea apreciativă în educația
paren tală; comunicarea școală -familie;
– orientarea școlară și profesională în familie;
– rolul familiei în terapia cazurilor problematice;
igiena intelectuală și fizică a copiilor;
– factorii de risc în adaptarea școlară; formele
inadaptării școlare și familial e;
– consiliere parentală pentru părinii cu copii care au
tulburări de învățare. Director CJRAE
Coordonator CJAP
consilieri din CJAP cu
atribuții în consilierea și
educația parentală părinții ,
beneficiari ai
activităților de
consiliere și
educație paren tală -concordanța și
adecvarea temelor
propuse în activitățile cu
părinții, în raport cu
nevoile de consiliere
exprimate de aceștia;
– gradul de soluționare a
situațiilor pentru care
părinții solicită consiliere
și sprijin;
-numărul de activităi de
consli ere individuală și
de grup/de educație
parentală desfășurate de
consilierii școlari din
cabinete și din CJAP.
an școlar
2018 -2019
Elaborarea și mediatizarea unor materiale de specialitate și
studii , realizate sub coordonarea profesorilor din CJAP, pe
următoarele tematici:
– fenomenul de bullying în școli;
– percepția abandonului școlar în rândul elevilor;
– orientarea școlară a elevilor din clasele
terminale;
– importanța timpului petrecut de copii cu familia;
– violența în rândul adolescenților, între partener ii
intimi.
–
Elaboarea altor studii, pe diverse tematici, la solicitarea Director CJRAE
coordonator CJAP
profesori consilieri din
CJAP benefici arii
serviciilor CJRAE
insituțiile
partenere,
interesate de
problematicile
urmărite prin
studiile propuse -relevanța studiilor în
raport cu problematica
întâlnită cel mai frecvent
în școile din județul
Bacău;
-corectitudinea
demersurilor de cercetare
propuse și urmate, pe
fiecare studiu;
– gradul de implicare a
colegilor consilieri din
cabinetele școlare, în an școlar
2018 -2019
29
MEN, ISJ sau a altor parteneri.
Diseminarea acestor materiale -suport de prevenție și
materiale de informare cel puțin în toate unitățile de
învățământ unde există cabinet de asisten ță psihopedagogică.
Publicarea rezultatelor studiilor pe site -ul CJRAE Bacău și
înaintarea lor către ISJ, pentru stabilirea unor planuri comune
de acțiune în școlile din județul Bacău. aplicarea instrumentelor
de colectare a datelor (
chestionare, studii de caz,
focus -grupuri etc);
-adresabilitatea studiilor
și diseminarea cât mai
largă a rezultatelor
acestora, ca bază pentru
intervenții educaționale și
de consiliere, ulterioare.
Elaborarea și implementarea de programe/proiecte
educaționale județene, coordonate de profesorii din
CJAP, pe domenii de interes corelat e nevoilor
identificate în școli:
– SI(N)GUR pe net! ( lecția de siguranță pe net)
– Da, poți! – program de dezvoltare emoțională
în grădiniță
– Repere practice de intervenție pentru copiii cu
CES
– Motivația școlară
– Părinții plecați în străinătate – impact,
strategii de intervenție pentru familie și copii
– Timpul de neprețuit al familiei/petrecut cu
familia
– Abordare apreciativă în educația parentală
– Adaptarea școlară – mereu o provocare Director CJRAE
coordonator CJAP
profesorii consilieri din
CJAP beneficiarii
serviciilor CJRAE
consilierii din
cabinete -nivelul de interes al
consilierilor din cabinete,
pentru implicare în
proiectele propuse, cu
activități desfășurate în
școli;
– sustenabilitatea
activităților propuse prin
proiecte, din perspectiva
materialelor finale
elaborate, ca resurse
pedagogice valorificabile
și în alte unități școlare,
în anii următori;
-finalizarea tuturor
activităților, în graficul
propus pe fiecare proiect;
– transparența și
diseminarea rezultatelor
și a proiectelor, pentru a anul școlar
2018 -2019
30
fi replica te și în alte școli,
de alți consilieri.
Coordonarea și sprijinirea consilierilor școlari din
cabinetele școlare /interșcolare în conceperea și
realizarea unor proiecte de intervenție și consiliere
atractive, adaptate nevoilor bene ficiarilor, desfășurate
în parteneriat cu alte instituții școlare sau alți
parteneri sociali comunitari, proiecte elaborate la
propunerea consilierilor sau la propunerea școlilor,
incluse în oferta de activități extracurriculare a școlii. Director CJRAE
coordonator CJAP beneficiarii
serviciilor CJRAE -numărul și tematica
proiectelor inițiate de
școli, în care sunt
implicați și consilierii
școlari;
– relevanța acestor
proiecte în raport cu
nevoile exprimate de
benficiari și
complementaritatea lor
cu program ele de
consiliere desfășurate
prin cabinetul școlar de
asistență
psihopedagogică. anul școlar
2018 -2019
Implicarea consilierilor în organizarea unor schimburi
interșcolare, prin vizite între școlile care au fost incluse
în proiectul UNICEF și celelalte șc oli, care nu au făcut
parte din proiect dar în care există post de consilier
școlar, pentru a asigura prezentarea unor modele de
activități, schimbul de bune practici în consiliere și
educație, din perspectiva QIE . Director CJRAE
coordonatori pe zona
educație, din proiectul
UNICEF consilierii din
rețea -relevanța activităților de
schimb de bune practici
desfăurate;
-gradul de adecvare, în
școlile care nu au fost
incluse în proiect, a
modelelor de activități și
a strategiilor de
intervenție propuse
(colaborarea cu echipa
comunitară în abodarea
familiilor și copiilor
vulnerabili, care se anul școlar
2018 -2019
31
adresează consilierului
școlar)
Asigurarea orientării școlare și profesionale a
elevilor, prin desfășurarea de activități de informare,
activități de consiliere individuală și de grup, participare
la lectorate cu părinții și activități de consiliere
parentală, susținute de consilierii școlari, adresate
elevilor și părinților, cu privire la :
– trecerea de la învățământul preșcolar la clasele
primare
– trecerea de la un ciclu de școlarizare la altul,
– rețeaua școlară (școli, profile, cerințele
profilelor, avantaje și dezavantaje, modalități de
admitere)
– aspecte specifice legate de clasa pregătitoare și
de evaluarea psihosomatică .
Director CJRAE
Coord onator CJAP
elevii claselor
terminale
copiii care se
înscriu la clasa
pregătitoare
părinții -gradul de diversificare a
ofertei serviciilor de
consiliere și orientare
școlară și profesională, în
vederea unei inserții
școlare și profesionale
mai efici ente, la nivelul
școlilor din județul
Bacău;
-adecvarea activităților de
OȘP la specificul
școlilor, comunităților, la
caracteristicile pieței
muncii;
– atractivitatea și utilitatea
materialelor de informare
puse la dispoziția elevilor
și familiilor, pentr u o
bună orientare spre
liceu/școală profesională
și respectiv spre piața
muncii. anul școlar
2018 -2019
Investigarea opțiunilor școlare și profesionale ale
elevilor din clasele terminale, prin realizarea de sondaje
și aplicarea de chestionare. Elaborarea studiului
Opțiunile școlare pe județul Bacău și înaintarea lui
către ISJ Bacău, pentru fundamentarea cifrei de
școlarizare. Director CJRAE
coordonator CJAP elevii claselor
terminale
părinții -corectitudien științifică a
demersurilor de sondare
a opțiuni lor;
– gradul de acoperire, în
realizarea studiului, a
populației școlare din anul școlar
2018 -2019
32
județul Bacău – clasa a
VIII-a;
– respectarea termenelor
pentru predarea studiului
către ISJ Bacău.
Coordonarea, organizarea și supervizarea activităților
de evaluare psihosomatică a copiilor în vederea
înscrierii în învățământul primar în anul școalr 2018 –
2019; rearondarea centrelor de evaluare astfel încât să
fie acoperite toate cerereile de evaluare înregistrate la
nivelulu județului, asigurarea resursel or necesare,
asigurarea setului de probe de evaluare în fiecare centru
de evaluare, formarea echipelor funcție de expertiza
deținută de consilieri în acest domeniu, centralizarea
rezultatelor finale și comunicarea către ISJ Bacău. Director CJRAE
coordoant or CJAP preșcolari, elevi – gradul de acoperire a
solicitărilor, prin
programarea tuturor
cererilor de evaluare,
corect formulate, în
intervalul de timp
specificat în metodologie,
cu respectarea pe cât
posibil a criteriului
apropierii de domiciliu;
– eficiența și eficacitatea
echipelor constituite, pe
centre de evaluare;
-documentație aferentă
evaluării psihosomatice,
corect și complet
întocmită, înaintată în
termen către ISJ Bacău.
conform
calendarului
din
metodologia
de înscriere a
copiilor în
învățămân –
tul primar
2018 -2019
SERVICII DE LOGOPEDIE
Coordonarea și asigurarea resurselor necesare pentru
depistarea copiilor cu tulburări de limbaj în toate
unitățile de învățământ preșcolar și școlar din Director CJRAE
coordonator CLI copiii din
grădinițele din
județ -gradul de acoperire a
unităților de învățământ
din județ, în etapa sept-oct
2018
33
municipiul Bacău, Onești, Moinești, Buhuși și Târgu –
Ocna. depistărilor;
Desfășurarea, în cabinetele logopedice interșcolare, a
examinării și evaluării inițiale complexe, urmată de
fixarea diagnosticului diferențial și programarea
copiilor la activități, stabilirea orarelor și cabinetelor
flotante, constituirea grupelor în funcție de
diagnostic, gravitatea tulburării și vârsta copiilor. Director CJRAE
coordonat or CLI copiii cu tulburări
de limbaj -gradul de acoperire cu
personal calificat (
profesorii logopezi din
rețea) și răspuns la cel
puțin 80% din solicitările
și cazurile care se
adresează CLI;
-documentație aferentă
evaluării inițiale; Sem I –
2018 -2019
Desfășurarea activităților terapeutice pe grupe,
pentru corectarea tulburărilor de limbaj ale copiilor
benficiari ai serviciilor de terapie logopedică.
Promovarea unor strategii de intervenție care să
presupună colaborarea dintre profesorul logoped cu alți
parteneri: părinții, cadrele didactice, persoane
specializate, medici, profesori consilieri, psihologi etc. Director CJRAE
coordonator CLI copiii cu tulburări
de limbaj
familiile acestora -numărul de activități de
terapie desfășurate, pe
fiecare caz, pe ntru
recuperare;
-nivelul de implicare al
altor specialiști, alături de
logoped ( familie,
consilier, medici etc) în
terapia desfășurată cu
copiii logopați. anul școlar
2018 -2019
Consilierea părinților cu copii în terapie , realizarea
de materiale, fișe și intrumente de lucru în sprijinul
părinților și copiilor. Director CJRAE
coordonator CLI părinții/
aparținătorii legali
ai copiilor
logopați aflaț în
terapie -atractivitatea și utilitatea
materialelor de informare
și a instrumentelor de
lucru puse la disp oziția
părinților anul școlar
2018 -2019
Sprijin asigurat profesorilor logopezi pentru creșterea
calității serviciilor oferite copiilor cu tulburări de limbaj
și familiile acestora, prin:
– îmbunătățirea dotării cabinetelor Director CJRAE
coordonator CLI profe sorii
logopezi -gradul de adecvare a
tematicilor cursurilor de
formare la nevoile
exprimate de profesorii anul școlar
2018 -2019
34
logopedice cu materiale adecvate, adaptate
in functie de nivelul de dezvoltare a
limbajului fiecarei grupe de logopati;
– facilitarea participării profesorilor logopezi
la cursuri de formare și specilizare , care să
le dezvolte competențele în utilizarea
metodelor specifice activitatii logope dice
dar și a unor metode terapeutice moderne
cum ar fi:ludoterapia, meloterapia, IAC;
abilitarea pentru conceperea si elaborarea
unor programe terapeutice pentru copii cu
autism si tulburari de achizitie a limbajului; logopezi;
– funcționalitatea
cabinetelor logpedice,
nivelul de dotare cu
instrumente, truse
logopedice, fișe de lucru
și materiale specifice
intervenț iilor de terapie a
limbajului;
Activități de informare și consiliere susținute de
profesorii logopezi, adresate educatoarelor,
învățătorilor și părinților , pe probleme de
psihopedagogie și de terapie a limbajului;
participarea și pr ezentarea în comisiile metodice și
cercurile pedagogice a unor materiale cu tematică
specifică, în cadrul lectoratelor cu părinții, în
activități comune de consiliere și educație parentală,
alături de consilierul școlar.
Director CJRAE
coordonator CLI părinții și cadrele
didactice care
lucrează cu copiii
aflați în terapie
logopedică -impactul și relevanța
materialelor informative
prezentate părinților și
cadrelor didactice;
-numărul activităților
susținute și a
beneficairilor acestora,
pe categorii : p ărinți,
cadre didactice care
lucrează la clasă cu copiii
logopați; anul școlar
2018 -2019
Sprijin asigurat CLI Bacău pentru organziarea, și în
acest an școlar, a Simpozionului Național cu tematica
,,Bune practici de colaborare în prevenirea și terapia
tulburărilor de limbaj ” – ediția a VIII -a
Director CJRAE
coordonator CLI cadre didactice
din țară, interesați
de prevenirea și
corectarea
tulburărilor de
limbaj ale
copiilor Numărul cadrelor
didactice din
învățământul de masă,
învățământul special și
special integrat,
C.J.R.A.E., centre
logopedice, C.S.E.I. anul școlar
2018 -2019
35
din țară, participanți la
simpozion;
SERVICII DE MEDIERE ȘCOLARĂ
Elaborarea propriilor direcții de acțiune și seturi de
măsuri ale CJRAE Bacău, incluse în Planul Județean
de Mă suri privind incluziunea minorității rome de la
nivel local și județean, corelate cu finalitățile și
direcțiile de acțiune formulate în Strategia națională de
incluziune a cetățenilor români aparținând minorității
rome pentru perioada 2015 -2020. Director CJRAE
coordonator compartiment
mediere școlară beneficiarii
serviciilor de
mediere școlară -grad ridicat de
corelare a viziunii și
țintelor propuse și
asumate în
documentele
programatice ale
CJRAE cu privire la
intervențiile de
susținere a copiilor
romi, cu cele asumate
de celelate instituții, de
partenerii sociali septembrie –
octombrie
2018
Identificarea și includerea unor
reprezentanți CJRAE și în mod particular a unor
reprezentanți ai mediatorilor școlari în Grupul
Mixt de Lucru de la nivelul I nstituției Prefectului
Bacău, pentru anul școalr 2018 -2019.
Elaborarea, în cadrul grupului de lucru, a
unor propuneri și măsuri care să fie incluse în
strategia județeană privind îmbunătățirea accesului
la educație a copiilor romi. Director CJRAE
coordon ator compartiment
mediere școlară beneficiarii
serviciilor de
mediere școlară -numărul de reprezentanți
ai CJRAE în structurile
de dicizie;
-particiaprea la toate
întâlnirile de lucru
rganizate de Instituția
Prefectului și prezentarea
demersurilo r și
inițiativelor CJRAE în
domeniu anul școlar
2018 -2019
Coordonarea proiectării planului de activități pentru
anul școlar 2018 -2019 pe compartimentul mediere
școlară ( corelat cu Planul Județean de Director CJRAE
coordonator compartiment beneficiarii
serviciilor de
mediere școlară -gradul de acoperire, în
planul de activități, a
întregii p roblematici cu anul școlar
2018 -2019
36
Măsuri privind incluziunea mino rității rome de la nivel
local și județean pentru 2018 -2019), cu includerea unor
activități focalizate pe:
• creșterea nivelului de incluziune educațională a
copiilor și elevilor români aparținând minorității
rome
• asigurarea accesului tuturor copiilor romi la o
educație de calitate
• păstrarea, afirmarea și dezvoltarea identității
culturale a romilor. mediere școlară care se confruntă în mod
special populația școlară
minoritară etnic
Implicarea mediatorilor școlari în activități de
identificare a:
– preșcolarilor/elevilor romi care nu
frecventează grădinița/școala și în oferirea de
consiliere familiilor pentru înscrierea copiilor în
sistemul de învățământ.
– copiilor care nu au frecventat învățământul
preșcolar și sensibilizarea familiilor roma pentru ca
aceștia să urmeze programele de tip "Grădinița de
vară", acolo unde aceste p rograme se vor organiza
la nivelul județului Bacău, sub coordonarea ISJ. Director CJRAE
coordonator compartiment
mediere școlară beneficiarii
serviciilor de
mediere școlară -acuratețea și adecvarea
la realitatea din
comunități, a situațiilor și
cazurilor identificate de
mediatorii școlari, de
nefrecventare a
grădiniței/școlii de către
copiii romi anul școlar
2018 -2019
Valorificarea datelor raportate de mediatorii școlari
semestrial și organizarea unei bazei de date privind:
– școlile cu elevi romi declar ați și nedeclarați ( cel
puțin 10%) din rețeua școalră , cu unitățile de
învățământ deservite de un mediatr școlar;
– participarea copiilor romi la educație, pe școli și
niveluri de învățământ;
– situația rezultatelor școlare și a abandonului
Director CJRAE
coordonator compartiment
mediere școlară
beneficiarii
serviciilor de
mediere școlară -accesibilitatea și gradul
de actuali tate al bazei de
date create;
-gradul de valorificare a
datelor raportate și
centralizate , în elaboarea
intervențiilor propuse de
CJRAE – anul școlar
2018 -2019
37
școalr în rându l elevilor de etnie roma;
– nivelul de educație a romilor aflați în afara
sistemului de învățământ, în comunitățile ăn care
există mediator școlar;
– copiii și elevii de etnie roma din mediul rural
care parcurg mai mult de 5 km de acasă la
școală, din loc alități unde ponderea elevilor
romi din școală este de minimum 15%., pentru
a beneficia de transport gratuit la școală prin
programul național în colaborare cu
administrația locală.
Centralizarea la nivelul CJRAE a datelor, într -o
bază de date unitară, ac tualizată semestrial și anual și
valorificarea ei în Rapoartele semestriale și anuale
către Prefectura Bacău. compartimentul mediaere
școlară .
Desfășurarea, în rețeaua de mediatori școlari, a
activităț ilor de sensibilizare și consiliere a
familiilor și motivare a elevilor roma pentru
participare în programul " Școală după școală" (la
nivel primar și gimnazial din școli unde ponderea
elevilor romi este peste 10%.) și la programul " A
doua șansă". Director CJRAE
coordonator compartiment
mediere școlară beneficiarii
serviciilor de
mediere școlară -numărul de familii
consiliate de mediatori ;
-numărul de participanți
la programele ȘDȘ și
ADS , ca urmare a
intervențiilor mediatorilor
școlari anul școlar
2018 -2019
Implicarea mediatorilor școlari în sprijinirea
elevilor de etnie roma care au rezultate bune la
învățătură, pentru a accesa locurile distincte
destinate candidaților romi la admiterea acestora în
învățământul profesional și superior . Director CJRAE
coordonator compartiment
mediere școlară beneficiarii
serviciilor de
mediere școlară -nivelul de creștere a
participării și
performanțelor școlare
ale elevilor romi, ca
urmare a implicării și
activităților desfășurate
de mediatorii școlari
anul școlar
2018-2019
38
Colaborarea mediatorilor cu profesorii consilieri
școlari în derularea, la nivelul unităților de
învățământ cu populație școlară mixtă etnic, a unor
programe de educație parentală și a unor
activități/proiecte care vizează cooperarea școală –
fami lie – comunitate Director CJRAE
coordonator compartiment
mediere școlară beneficiarii
serviciilor de
mediere școlară – adresabilitatea și
impactul activităților și
programelor derulate de
mediatori în colaboare
cu consilierii școalri,
focalizate pe
dezvo ltarea identității
etno-culturale a romilor
prin educație anul școlar
2018 -2019
Implicarea mediatorilor școlari în derularea, la
nivelul școlilor și comunităților în care activează, a
unor acțiuni concrete/proiecte curriculare și
extracurriculare cu part iciparea cadrelor didactice,
a părinților și a elevilor romi și neromi focalizate pe
prevenirea discriminării și promovarea
diversității și a principiilor de incluziune .,
cunoașterea culturii, a cutumelor și a mentalităților
rome. Director CJRAE
coordonat or compartiment
mediere școlară beneficiarii
serviciilor de
mediere școlară – relevanța activităților
și proiectelor
desfășurate, inițiate de
mediatorii școlari,
focalizate pe
promovarea educației
incluzive și reducerea
cazurilor de
discriminare și
segrega re școlară pe
baze etnice, de statut
social, dizabilități sau
alte criterii care
afectează copiii și
tinerii proveniți din
grupuri dezavantajate,
inclusiv romi anul școlar
2018 -2019
Includerea mediatorilor școlari din sistem în
activități curente de perfe cționare profesională
organizate de MEN împreună cu alte instituții
guvernamentale, neguvernamentale și Director CJRAE
coordonator compartiment
mediere școlară beneficiarii
serviciilor de
mediere școlară – gradul de adec vare a
măsurilor propuse în
Planul anual de
dezvoltare profesională, anul școlar
2018 -2019
39
interguvernamentale.
Asigurarea participării mediatorilor școlari la
activități de formare și dezvoltare profesională prin
introducerea în Planul insti tuțional de dezvoltare
profesională pentru anul 2018 -2019 a unor activități
adresate direct și specific acestei categorii
profesionale. la nevoile de formare
profesională ale
mediatorilor școlari;
-numărul de mediatori
beneficiari ai unor
activități/programe de
formare
Crearea unei comunități de pra ctică lărgită , prin
transferul de know -how și rezultate către întreaga rețea
județeană de mediatori școlari din județ, documentate
din experiența mediatorilor care au activat în
proiectul UNICEF :
– prezentarea în cadrul activităților
metodice/întâlnirilor d e lucru ale
mediatorilor, a unor expemple de activități
desfășurate în școli, prin proiect;
– documentarea și prezentarea startegiilor de
intervenție în echipa comunitară și a
modului de valorificare a platformei
AURORA;
– prezenatrea și preluarea unor instrum ente de
lucru proprii, valorificate în proiectul
UNICEF și preluarea acestora , includerea
lor în portofoliul de lucru al tuturor
mediatorilor școlari din județ.
Director CJRAE
coordonator compartiment
mediere școlară beneficiarii
serviciilor de
mediere școlară – sustenabilitatea
activităților
propuse;
– măsura în care sunt
preluate în
portofoliul de
instrumente și
activități și apoi
aplicate, de toți
mediatorii din rețea,
modelele de bună
practică prezentate,
exersate în proiectul
UNICEF.
anul școlar
2018 -2019
40
ACTIVITĂȚI RESPONSABILITĂȚI
/RESPONSABILITĂȚI
DELEGATE
BENEFI CIARI EVALUARE,
INDICATORI DE
PERFORMANȚĂ
TERMENE
OS3: Acordarea de sprijin și servicii specializate de calitate către copiii, elevii și tinerii cu dizabilități și/sau cerințe educa ționale speciale,
familiilor și cadrelor didactice care lucrează cu aceștia, pentru asigurarea unei educații individualizate, adaptate particul arităților și nevoilor
acestei categorii de beneficiari
Indicatori:
– asigurarea de servicii specializate tuturo r copiilor cu dizabilități și/sau CES care se adresează SEOSP
– creșterea cu cel puin 6% a numărului de copii/elevi/tinri care beneficiază de servicii specializate pe baza certificatului de orintare școlară și
profesională, ca urmare a identificării și semn alării a cât mai mute din cazurile care există în școli, de către consilierii școlari și a orientării
acestora către SEOSP
Implicarea consilierilor școlari în identificarea
copiilor care prezintă suspiciuni privind
prezența uni posibile dizabilități și/ sau CES ,
informarea familiei și semnalarea situației la
DGASPC. Director CJRAE
coordonator CJPAP
coordonator SEOSP copiii/elevii/ti -nerii
care prezintă
suspiciuni privind
prezența unei
posibile dizabilități
și/sau CES -numărul de cazuri
identificate și semnalate; an școlar
2018 -2019
Colaborarea consilierilor școlari cu cadrele
didactice care lucrează cu elevii cu dizabilități
și/sau CES, cu profesorii itineranți și de sprijin, cu
responsabilul de servicii psihoeducaționale, cu
ceilalți mebrii ai echipei mutidisciplinare în:
– completarea documentelor specifice
din dosarul copilului/elevului/tânărului
care se depune la CJRAE – SEOSP
pentru evaluarea copilului și obținerea Director CJRAE
coordonator CJPAP
coordonator SEOSP consilierii școlari
membrii echipelor
multidisciplina -re
din școli -numărul de cazuri
pentru care consilierii se
implică direct în
asigurarea de sprijin
pentru completarea
dosarului necesar
evaluarii în SEOSP;
-numru de cazuri pentru
care consilierul a an școlar
2018 -2019
41
certificatului de orientare școlară și
profesională,
– elaborarea, implementarea și re vizuirea
planului de servicii individualizat (
PSI);
– monitorizarea modului de
implementare în școli a recomandărilor
COSP. colaborat cu cadrele
diadctice care lucrează
cu copiii cu dizabilități
și/sau CE S pentru
completarea Fișei
psihopedagogice;
-numărul de cazuri
pentru care consilierul
intervine, în echipa
multidisciplinară de la
nivelul școlii, pentru
elaborarea și aplicarea
PSI, a planului de
intervenție
personalizat și a
adaptărilor curriculare ;
– numărul de rapoarte de
monitorizare pe care le
completează consilierul
și echipa
multidisciplinară, anual
și semestrial ( funcție de
durata certificatului).
Susținerea de către consilierii școlari a activităților
de consiliere individ uală și de grup acordată
elevilor și respectiv părinților/reprezentanților
legali ai elevilor cu dizabilități și/sau CES
integrați în învățământul de masă. Director CJRAE
coordonator CJPAP
coordonator SEOSP consilierii școlari
-impactul activităților de
consiliere, individuală și
de grup, susținute cu
părinții/aparținătorii
legali și cu elevii cu
dizabilități și/sau CES;
– acoperirea a cel puțin an școlar
2018 -2019
42
65% din solicitările de
sprijin și consiliere care
vin din partea părinților
și a
copiilor/elevilor/tinerilo r
cu dizabilități și /sau
CES;
Asigurarea de sprijin metodologic, coordonarea și
monitorizarea consilierilor școlari în desfășurarea
activităților de consiliere și asistență
psihopedagogică și metodică acordată cadrelor
didactice care lucrează cu elevii cu CES
integrați în învățământul de masă. Director CJRAE
coordonator CJPAP
coordonator SEOSP consilierii școlari
-impactul activităților de
consiliere și asistență
asigurate cadrelor
didactice care lucrează
cu elevii cu dizabilităț i
și/sau CES (prin
raportare la numărul de
curricula adaptate de
aceștia, numărul de PSI,
gradul de satisfacție față
de sprijinul primit din
partea consilierului
privind modalitatea de
abordare a copiilor cu
dizabilități și/sau CES) ;
– acoperirea a cel p uțin
75% din solicitările de
sprijin și consiliere care
vin din partea cadrelor
didactice. an școlar
2018 -2019
Realizarea și distribuirea în școli a unor materiale
informative și a unui Ghid de lucru destinat
cadrelor didactice, care să le ofere informați i-Director CJRAE
coordonator CJPAP cadrele didactice din
școli, care lucrează
cu copii cu -utilitatea, gradul de
adecvare la nevoile
existente și an școlar
2018 -2019
43
cheie despre diferite deficiențe și bariere în
învățare pe care le pot întâmpina elevii, despre
măsurile ce pot fi luate în vederea adaptării
mediului din clasă și din școală pentru copiii cu
dizabilități, despre strategii pe care cadrele
didactice le -ar putea folosi pentru a face față
diversității prezentate de copiii din clasă/școală.
coordonator SEOSP dizabilități și/sau
CES
aplicabilitatea
conținuturilor propuse în
materialele informative
elaborate;
– distribuirea în toate
școlile cu cabinet de
asistență
psihopedagogică, a unui
set minim de materiale
informative și ghiduri de
lucru
Asigurarea condițiilor de funcționare eficientă a
SEOSP și COSP:
– reorganizarea comisiilor din cadrul SEOSP
astfel încât să poată deservi populația școlară
din întregul județ;
– asigurarea resurselor de spațiu și materiale
necesare pentru desfășurarea activită ții
SEOSP și COSP;
– reactualizarea /elaborarea de noi proceduri de
lucru proprii compartimentului SEOSP. Director CJRAE
coordonator SEOSP membrii SEOSP și
COSP – măsura în care spațiile
și dotările puse la
dispoziție asigura
eficiența activității
proprii S EOSP și COSP;
– claritatea și măsura în
care procedurile
operaționale elaborate
clarifică pașii de urmat în
furnizarea serviciilor
prorii SEOSP și COSP,
în contextul CJRAE
Bacău. an școlar
2018 -2019
44
Colaborarea cu ISJ Bacău ( inspectorul pentru
învățământ ul special și special integrat) în
vederea acordării de consultanță și informării
directorilor cu privire la obligațiile ce revin
școlilor în oferirea de servicii adaptate copiilor cu
dizabilități și/sau CES înscriși în învățământul de
masă , conform legi slației în vigoare și cu
privire la modalitățile de colaborare cu CJRAE
Bacău în vederea oferirii serviciilor educaționale
specializate, individualizate,adresate acestei
categorii de copii/elevi/tineri. Director CJRAE directorii unităților
de învățământ – prezenatrea în cadrul cel
puțin a uneia dintre
ședințele de instruire cu
directorii, împreună cu
inspectorul de
specialitate, a
problematicii copiilor cu
CES, a atribuțiilor
CJRAE și ale școlilor, a
Procedurii de sistem
privind managementul de
caz cpe ntru copiii cu CES
orientați școlar și
profesional;
-gradul mai ridicat de
informare a directorilor
cu privire la legislația
care reglementează
învățământul special
integrat, la pașii
procedurali de urmat în
cazul copiilor cu
dizabilități și/sau CES
din î nvățământul de
masă, la atribuțiile pe
care le au consilierii
școlari în acest domeniu. an școlar
2018 -2019
45
ACTIVITĂȚI RESPONSABILITĂȚI
/RESPONSABILITĂȚI
DELEGATE
BENEFI CIARI EVALUARE,
INDICATORI DE
PERFORMANȚĂ
TERMENE
OS4: Extinderea și multiplica rea parteneriatelor interinstituționale și implicarea în proiecte comunitare, la nivel local, județan, național și
internațional, în scopul dezvolării instituționale și creșterii calității serviciilor oferite de CJRAE Bacău tuturor categor ii de beneficiar i.
Indicator: numărul de parteneriate interinstituționale și proiecte în care este implicată instituția
Elaborarea de programe și proiecte în
parteneriat cu unități de învățământ, pentru
derularea unor activități școlare și
extrașcolare în care sunt im plicați consilieri
școlari de la CJAP dar și din cabinete școlare,
logopezi și mediatori, pe teme și domenii care
vizează oferirea unor servicii educaționale de
calitate, într -un mediu incluziv: cunoaștere și
autocunoaștere, orientare școlară și
profesiona lă, adaptarea elevilor la mediul
școlar, adaptarea școlii la nevoile elevilor,
prevenirea și combaterea violenței din mediul
școlar, prevenirea și combaterea abandonului
școlar, optimizarea relațiilor școală – elevi –
părinți, alte teme de interes pentru c adrele
didactice și elevii școlilor partenere. Directorul CJRAE beneficiarii
serviciilor
specifice CJAE -nivelul de interes al
consilierilor din
cabinete, pentru
implicare în proiectele
propuse de CJAP, cu
activități desfășurate în
școli;
– sustenabilitate a
activităților propuse
prin proiecte, din
perspectiva materialelor
finale elaborate, ca
resurse pedagogice
valorificabile și în alte
unități școlare, în anii
următori;
-finalizarea tuturor
activităților, în graficul
propus pe fiecare
proiect;
– transparen ța și
diseminarea rezultatelor
și a proiectelor, pentru a an școlar
2018 -2019
46
fi replicate și în alte
școli, de alți consilieri.
Reluarea/extinderea protocoalelor de
colaborare cu unitățile de învățământ care
nu sunt deservite de un consilier școlar ,
pentru asigurarea serviciilor de asistență
psihopedagogică și de orientare și consiliere în
carieră de către CJRAE, prin profesorii
consilieri școlari din CJAP. Directorul CJRAE elevii, cadrele
didactice, părinții
din școlile fără
cabinet de
asistență -gradu l de acoperire a
unităților de învățământ
care nu au cavinet de
asistență
psihopedagogică, prin
oferirea de servicii
psecifice, pe baza
Protocoalelor de
colaborare CJRAE –
școli an școlar
2018 -2019
Dezvoltarea de parteneriate cu părinții și cu
structuri asociative reprezentative, pentru
extinderea și diversificarea serviciilor de
consiliere parentală și educație parentală pe care
le poate oferi CJRAE Bacău. Directorul CJRAE
profesori CJAP cu atribuții
în educația parentală și
consilierea părinților părinții -măsura în care sunt
accesate rețelele de
sprijin proprii
părinților, pentru
adresarea activităților
de educație parentală
de către CJRAE;
-gradul de adecvare a
cadrului propus prin
acordurile de parteneriat
inițiate de CJRAE și
interesele și nevoile
părinților. an școlar
2018 -2019
Reactualizarea bazei de date cu rețeaua
instituțiilor și ONG de la nivel local și național
care oferă servicii educaționale și alte tipuri de
servicii de sprijin copiilor; corelarea acesteia cu
harta serviciilor sociale ( și medicale) creată și Directorul CJRAE
informatician CJRAE beneficiarii
serviciilor CJRAE
angajații CJRAE -accesibilitatea și gradul
de actualitate al bazelor
de date create an școlar
2018 -2019
47
pusă la dispoziție pe portalul Consiliului
Județean Bacău.
Implementarea activităților proprii, până la
sfârșitul anului școlar 2018 -2019, conform
Acordului de colaborare interinstituțional, din
cadrul proiectului Incluziune socială prin
servicii integrate la nivel comunitar derulat
sub coordoanrea UNICEF Români a. Director CJRAE Bacău
coordonatorii pe educație
din proiect elevii, părinții,
cadrele didactice
din școlile incluse
în proiect desevite
de consilieri și
mediatori -implementarea 100% a
activităților proiectate
pentru perioada sept
2018 -iunie 2019 an șco lar
2018 -2019
Continuarea colaborării cu UNICEF România
și implicarea într -un nou proiect comun , care
are ca țintă s prijinirea copiilor vulnerabili
pentru finalizarea parcursului educațional
obligatoriu și facilitarea tranziției de la școala
gimnazială la liceu. Director CJRAE Bacău
elevii, părinții,
cadrele didactice
din școlile incluse
în proiect existența unui nou
acord de parteneriat
CJRAE Bacău cu
Reprezentanța UNICEF
România, pentru
implicare într -un nou
proiect an școlar
2018 -2019
Implicarea medi atorilor școlari din
școlile/comunitățile din Bacioiu, Valea lui Ion –
Blăgești, Buhuși, Căiuți, Parava implicați în
activitățile de conștientizare și contracarare a
problematicii discriminării la nivelul
părinților, școlilor și comunităților, activități
derulate prin proiectul DEEA – Incluziune,
Demnitate, Educație, Echitate, Aspirație
finanțat pentru perioada 2018 – 2020 prin
Granturile SEE în cadrul PROGRAMULUI Director CJRAE B acău
Coordonator compartiment
mediatori școlari elevii, părinții,
cadrele didactice
din școlile incluse
în proiect -numărul și impactul
activităților
desfășurate de
mediatori în proiect,
de conștientizare și
contracarare a
problematicii
discriminării la
nivelul părinților
(100, 60% romi), an școlar
2018 -2019
48
DE EDUCAȚIE, BURSE, UCENICIE ȘI
ANTREPRENORIATUL TINERILOR ÎN
ROMANIA școlilor și
comunităților
selectate
Continuarea parteneriatului cu Institutul de
Științe ale Educației , în vederea asigurării unui
program de formare, susținut de specialiștii
ISE, adresat tuturor co nsilierilor școlari din
rețea, pe domeniul Consiliere și dezvoltare
personală, învederea dezvoltării competențelor
acestora pentru sprijinirea școlilor în oferirea
unei educații inclusive de calitate. Director CJRAE Bacău
Coorodantor CJAP consilierii ș colari
din rețea -cel puțin 45 de
consilieri școlari,
beneficiari ai
programului de
formare;
– gradul de valorificare
în practica profesională
a competențelor
învățate și dezvoltate. an școlar
2018 -2019
Director CJRAE Bacău,
prof. Alexandrina SCORȚAN U
49
IV. Factorii care trebuie luați în considerare în elaborarea ofertei educaționale
pentru a respecta principiul diversității și al egalității de șanse
„Succesul unei organizații, gradul de competitivitate a acesteia pornesc de la premisa
că oamen ii sunt bunul cel mai de preț al organizației” (A. Gherguț, 2007, 51).
Sensul diversității a evoluat din anii 1970 când termenul era folosit în mod preponderent
cu referire la minoritățile și femeile din cadrul forței de muncă. Mult timp a fost o practică
obișnuită a managerilor să înțeleagă că diversitatea la locul de muncă înseamnă creșterea
reprezentării de gen, națională sau etnică, că are legătură cu recrutarea și menținerea mai multor
oameni din așa -numitele „grupuri ident itate” subreprezentate. În acest context a debutat interesul
pentru angajarea mai multor minoritari și femei cărora să le dea mai multe oportunități să
avanseze în ierarhiile managementului de top.
Curând, experții în diversitate au început să e xprime îndoieli cu privire la această așazisă
acțiune afirmativă. Aceștia au observat că aceasta inițiativă rămânea deseori izolată în cadrul
departamentului de resurse umane și nu putea să treacă la nivelul întregii instituții și a mediului
acesteia. La î nceput au fost dezvoltate metode de recrutare și angajare foarte creative pentru a
schimba mozaicul uman al instituției. Totuși, deseori, numărul persoanelor care plecau era mare
și în realitate, minoritățile și femeile nu progresau ierarhic cum se sperase . Beneficiarii
intenționați au fost deseori stigmatizați de ceilalți angajați pentru lipsă de calificare. „Cultura
dominantă” a bărbaților percepea șansele egale ca o formă ascunsă de discriminare inversă. Ca
rezultat al acestui lucru, programele de șanse egale au început să fie neglijate. În instituțiile
publice , unde numărul femeilor este preponderant, în cele mai multe situații ele nu se regasesc in
structurile de conducere.
Schimbările demografice au impact în viața instituțiilor și în strat egiile manageriale.
Organizațiile trebuie să dezvolte politici care să le ajute să integreze capitalul uman divers și să
beneficieze de acesta, obținând performanță. Au nevoie, astfel, să învețe să gestioneze adecvat
diversitatea angajaților. Managementul diversității începe să aibă un rol din ce în ce mai
important în managementul angajaților întrucât oferă servicii într -un context care le solicită să -și
dezvolte un astfel de management. Din ce în ce mai multe instituții înțeleg că trebuie să abordeze
un m od proactiv de a gestiona schimbarea, prin capitalizarea diferențelor care există între
persoanele care compun capitalul uman prezent pe piața muncii. Managementul diversității este
un mod adecvat de a aborda o piață a muncii foarte flexibilă și foarte div ersă, care susține
organizația atât în ceea ce privește integrarea, menținerea și motivarea angajaților, cât și în ceea
ce privește atragerea de noi angajați, competenți și potriviți nevoilor ei, care pot răspunde și
contribui la îndeplinirea obiectivelor acesteia.
Managementul diversității este o strategie care include toate persoanele, ia în calcul
diferențele dintre acestea și nevoile diferite ale fiecărei persoane și le susține, astfel încât fiecare
persoană să își împlinească cât mai mult din potențial, la un nivel cât mai crescut de performanță.
Managementul diversității promovează și încurajează nevoile și abilitățile individuale ale
angajaților, și le transformă în valoare adaugată pentru organizație, la nivelul capitalului uman.
Arată c um pot fi sporite oportunitățile pe care fiecare angajat le are pentru a crește potențialul
propriu și contribuția sa la performanța organizației. O organizație practică managementul
50
diversității atunci când promovează comportamente și acțiuni individuale care crează un mediu
favorabil diversității, aceasta incluzând diferențe culturale, diferențe de stil de lucru, de gândire,
vârstă, rasă, gen și în care angajații caută și folosesc opinii diferite care să permită existența unor
soluții noi, a unor idei cre ative și a valorii adăugate.
Managementul diversității este în mod clar ceva mai mult decât diversitatea în sine.
Întrebarea principală este în ce manieră poate o instituție publică să abordeze în mod activ și
strategic diversitatea, respectiv ce activități trebuie să fie derulate, pentru a implementa în mod
efectiv o strategie a instituției ce integrează diversitatea ca pe un bun al identității sale? În
cuvintele fabulei despre elefant și girafă: în primul rând, instituția este o casă care tre buie să știe
dacă și de ce are nevoie de un elefant (de ex. strategie). În al doilea rând instituția are nevoie să
examineze casa în termeni de facilități (de ex. puncte forte și puncte slabe – analiza SWOT). Cu
alte cuvinte, pentru a armoniza anumite dife rențe instituția trebuie să le respecte și să le
recunoască. În al treilea rând, integrarea elefantului va fi în mod inevitabil acompaniată de
tensiuni ce trebuie acceptate și rezolvate într -o manieră pozitivă (managementul schimbării). În
al patrulea rând , probabil că întreaga casă trebuie să se schimbe într -un fel; altminteri, elefantul
nu va sta (schimbare culturală). Și în final, dacă instituția reușește, atrage mai multe specii și mai
mulți indivizi din aceeași specie de animale. De îndată ce o institu ție se concentrează pe
recunoașterea diferențelor și similarităților relevante din instituție și mediul acesteia, următoarea
întrebare este în ce fel pot fi gestionate acestea. „Sensibilitatea” față de diferențe este necesară,
dar în sine nu este suficient ă pentru a face să se întâmple lucruri pozitive.
Instituțiile publice sau asociațiile și fundațiile funcționează în contexte care le solicită
să-și dezvolte un management al diversității angajaților. Prognozele pentru următorii ani arată că
forța de muncă va fi din ce în ce mai diversificată din perspectiva genului, etniei, vârstei etc,
datorită:
măsurilor de integrare a persoanelor de etnie roma și a persoanelor cu dizabilități pe piața
forței de muncă;
îmbătrânirii populației și a cre șterii vârstei până la care o persoană va fi activă pe piața muncii;
nevoii de diminuare a nivelului de segregare pe criterii de gen, etnie, vârstă, dizabilitate etc;
importanței promovării egalității de șanse în toate domeniile de activitate și profe siile.
Lucrul cu diversitatea implică înțelegerea unor concepte precum stereotip, prejudecată
sau discriminare. Stereotipurile și prejudecăție constituie una dintre principalele cauze ale
discriminării și reprezintă totodată un obstacol imp ortant în combaterea acesteia și respectiv, în
managementul diversității. La locul de muncă, propriile noastre credințe și opinii stereotipale în
legătură cu anumite categorii de persoane ne pot determina să avem comportamente inadecvate,
să facem erori de judecată și să luam decizii discriminatorii, la care putem ajunge în mod absolut
subiectiv și fără a ține cont de persoană, cu trăsaturile sale individuale, particulare. Situația
devine și mai complexă atunci când persoana respectivă face parte dintr -un grup aflat în mod
tradițional întro situație de dezavantaj, având risc crescut de a fi discriminată. Cercetările
subliniază faptul că așteptările stereotipale negative de la un anumit grup de persoane pot
influența încrederea în sine și performanța membrilo r respectivului grup.
Democratizarea învățământului a fost și este un deziderat permanent al societății
contemporane care vizeaza egalizarea sanselor de reusita scolara in conditiile unei instruiri de
calitate. Implicarea democratizarii in domeniul educatiei presupune disponibilizarea efectiva a
tuturor resurselor pedagogice – informationale, umane, materiale, financiare – existente la
51
nivelul societatii, pentru formarea -dezvoltarea optima a celor care indeplinesc, in diferite etape
ale viet ii, rolul si statutul de “obiect al educatiei”. Egalitatea șanselor de instruire este teoretic
garantată în aproape toate țările lumii, dar realizarea practică a acestui principiu generos continuă
să rămână una din cauzele de importanță majoră ale reformel or. Conceptul de ,,egalitate“
înseamnă astăzi ceva mai mult decât drepturile egale pe care democrații secolului trecut le
revendicau cu entuziasm pentru toți cetățenii; ea înseamnă o egalitate reală a șanselor individuale
de promovare socială, iar educația este instrumentul cel mai important în dezvoltarea la
maximum a acestor șanse. Specia umană se conformează și ea acelui principiu director al
evoluției speciilor – variabilitatea; indiferent de numărul indivizilor, educația lor trebuie să fie
diferențiată și specializată, în funcție de „echipamentul natural -genetic“ al fiecăruia, de
aptitudinile și interesele fiecărei persoane, corelate cu nevoile de cadre competente ale societății.
Nereușita școlară depinde astfel în mare măsură de sărăcia moștenir ii culturale preluată de
elev de la familia sa. Această moștenire este obiectivată în valorile care orientează viața de
familie, condiționate de clasa socială sau de grupul social de apartenență, precum și în practicile
educaționale promovate (relațiile în tre părinți –copii, climatul familial, atitudinea de școală,
modul de organizare a vieții cotidiene etc.). Nereușita școlară depinde, în același timp, de ceea ce
se petrece în mod obiectiv și subiectiv la nivelul instituției școlare. Există, pe de o parte,
inegalitatea generată de o relație profesor – elev concepută în termenii ,,teoriei etichetării“ care,
ignorând premisele instruirii diferențiate, nu operează distincțiile necesare între performanță și
comportament, între obiectivele de conținut și cele de ordin formativ. Pe de altă parte, nereușita
școlară este generată de acele ,,disparități școlare“ instituționalizate prin: – selecția timpurie care
perturbă evoluția normală a structurilor aptitudinale și atitudinale ale personalității elevului; –
clasele /grupele de nivel care creează în mod artificial anumite statusuri pedagogice,
dezechilibrând procesul de formaredezvoltare echilibrat personalității elevului; – creșterea
necondiționată a efectivelor de elevi până la limita imposibilității realizării unui invatamant
diferentiat, individualizat. – promovarea unei didactici a competiției, raportabilă la standarde
abstracte și inflexibile care ignoră resursele proprii unei pedagogii a succesului școlar, bazată pe
valorificarea deplină a potentialului pedagogi c general, particular si individual. Corelația
funcțională dintre democratizarea învățământului și egalizarea șanselor de reușită școlară
angajează adoptarea unor soluții structurale, definite la nivel de politică a educației:
a) prelungirea școlarității o bligatorii cel puțin până la vârsta de 16 ani, pe fondul aceluiași trunchi
comun de pregătire generală, necesar pentru compensarea și reducerea inegalităților de start;
b) proiectarea unei instruiri diferențiate operabilă la nivelul planului de învățământ , a
programelor și a manualelor școlare în condițiile valorificării depline a potențialului de formare –
dezvoltare generală, particulară și individuală a fiecărui elev;
c) reorganizarea efectivelor școlare în sens cantitativ (reducerea numărului de elevi p e clasă) și
calitativ (flexibilizarea structurilor prin valorificarea resurselor temporale și spațiale de instruire
nonformală și informală) în direcția optimizării corelației funcționale profesor -elev;
d) conceperea unei pedagogii a succesului școlar în contextul valorificării depline a raportului
dintre potențialul biopsiho -socio -cultural al elevului și condițiile de formare -dezvoltare oferite de
comunitatea națională, teritorială, locală, dintre resursele educației și cerințele societății;
e) generaliz area asistentei psihopedagogice de specialitate a tuturor „candidatilor la scolarizare”
valorificand resursele educatiei formale si non -formale, cu participarea tuturor factorilor
implicati: profesori consilieri scolari, profesori logopezi, profesori de sp rijin/itineranti,
educatoare, invatatori, profesori, mediatori scolari, parinti, medici etc;
52
f) dobandirea culturii generale/trunchiului comun, in contextul unui invatamant de calitate;
g) orientarea pe profiluri de studii.
Egalitatea șanselor semnifica, în fapt, oferirea de opțiuni multiple pentru capacități și
aptitudini diferite, "o educație pentru toți și pentru fiecare", o educație deschisă pentru toate
persoanele, indiferent de vârstă și condiții socioeconomice, dar și o e ducație pentru fiecare, în
funcție de nevoile sale specifice – evitându -se omogenizarea și încurajânduse diversitatea – care
să creeze premisele egalității șanselor de acces în viața socială. Această opțiune a fost susținută
de politicile de egalizare a șa nselor care au avut ca obiective combaterea excluziunii și selecției
exacerbate, formarea competențelor de bază pentru toți indivizii, educația de tip "a doua șansă"
pentru cei care au părăsit sistemul educativ, integrarea educației formale cu educația non -formală
și educația informală, astfel încât să se extindă situațiile de învățare. Această perspectivă asupra
educației revine în actualitate prin conținutul Memorandum -ului privind învățarea permanentă,
prin obiectivele și mesajele cheie transmise tuturor statelor membre ale UE și celor în curs de
aderare. Documentul nu se mai referă numai la educația și formarea inițială, ci acordă educației
noi dimensiuni și valențe, fiind considerată ca un continuu pe durata întregii vieți.
De la integrare la incluziune, educatia devine drept al fiecarui copil, intarit de dreptul de a
participa la viata sociala si de ideea multiculturalismului (acceptarea si valorizarea diferentelor).
In conditiile actuale, scoala trebuie sa -si extinda scopul si rolul pentru a putea raspunde unei mai
mari diversitati de copii. Invatamântul, in calitatea sa de prestator de servicii, trebuie sa se
adapteze cerintelor copiilor si nu invers. Altfel spus, este necesar sa se faca trecerea de la
integrare la incluziune. De asemenea, n u este acceptabil nici să căutăm să „remodelăm” copiii
care sunt diferiți, presupunând că nu este nimic rău dacă aceștia pierd sau sunt forțați să își
ascundă aspecte importante ale propriei persoane, aspecte care le definesc identitatea.
Recunoscând neces itatea educației incluzive, ne plasăm în sfârșit în punctul în care se acceptă că
principiul de bază al unui sistem educațional public este acela că 11 școala trebuie să fie pentru
toți copiii, că aceștia pot și trebuie să fie educați împreună dacă urmează să trăiască împreună și
că școala trebuie să fie pregătită să se schimbe pentru a răspunde nevoilor copiilor pe care îi
educă. Educația incluzivă înseamnă că toți copiii și tinerii învață împreună în stucturi obișnuite
ale învățământului preșcolar, școlar și superior. Incluziunea inseamna ca toți copiii să participe la
viața și activitățile școlii indiferent de nevoile pe care le au. Incluziunea este văzută ca un proces
continuu de depășire a barierelor de învățare și participare pentru toți copiii și tine rii.
Dincolo de ceea ce cadrul didactic poate face pentru a asigura învățarea fiecărui elev, sunt
situații în care este nevoie de servicii de suport suplimentare, pentru elevii cu dificultăți de
învățare și adaptare școlară. Existența și punerea la dispoziția elevului a acestor servicii
reprezintă indicatori ai calității educației în unitatea școlară. Utilizarea unor astfel de servicii
contribuie la diversitatea tipurilor de informații pe care profesioniștii din educație le utilizează
pentru a pr eveni problemele și a sprijini fiecare elev în procesul de învățare în cadrul școlilor de
masă. Acest demers plasează profesioniștii în centrul procesului, prin faptul că adună date, le
analizează, planifică și realizează intervenții. Astfel, pentru servic ii de sprijin educațional, cadrul
didactic poate apela la profesorul de sprijin/itinerant, dacă școala are un astfel de profesor sau la
serviciile unui centru școlar pentru educație incluzivă. Pentru servicii de orientare și consiliere,
probleme de adaptar e și de comportament, cadrul didactic poate lucra în parteneriat cu
consilierul școlar din unitatea școlară sau cu un consilier din cadrul Centrului Județean de
Asistență Psihopedagogică. Pentru a facilita relația școală – comunitate, a preveni abandonul
școlar al unor elevi, putem apela la serviciile de mediere școlară asigurate de mediatorul școlar
53
sau comunitar de la nivelul localității sau al Centrului Județean de Resurse și de Asistență
Educațională. Cadrele didactice și alți specialiști implicați în p rocesul educațional sunt
persoanele care pot obține și exploata informații din procesul de învățare și activitățile
desfășurate de elevi, dar și informații furnizate de părinți despre copiii lor. Cunoscându -și mai
bine elevii, cadrele didactice au mai mult e șanse de a veni în sprijinul lor în procesul învățării.
Predarea e mai eficientă dacă se înțelege individualitatea fiecărui elev și se asigură serviciile de
sprijin corespunzătoare nevoilor. Datele individuale corecte și reale asigură cadrelor didactice
libertatea de a adapta soluții personalizate cu ajutorul cărora elevii pot obține rezultate școlare
mai bune. În plus, dacă întrebuințează în mod adecvat informațiile individuale relevante, cadrele
didactice își vor consolida expertiza educațională și își vor spori reputația educațională. Servicii
educationale de sprijin: CJRAE/CMBRAE reprezintã o instituție de învãțãmânt special integrat
specializatã în oferirea, coordonarea și monitorizarea de servicii educaționale specifice acordate
copiilor/elevilor, ca drelor didactice, pãrinților și membrilor comunitãții, pentru a asigura tuturor
accesul la o educație de calitate, precum și asistența necesarã în acest sens. În vederea realizării
atribuțiilor specifice în domeniul educației integrate, CJRAE/CMBRAE organi zează următoarele
activități și servicii:
evaluează și orientează școlar și profesional, în colaborare cu specialiștii din unitățile
școlare, toți copiii/elevii cu CES;
b) emite certificatul de orientare școlară și profesională;
c) identifică unitățile d e învățământ de masă de pe raza județului/municipiului București
care asigură cele mai bune condiții de dezvoltare psihoindividuală în funcție de tipul și
gradul deficienței;
d) oferă consultanță de specialitate tuturor unităților de învățământ în vederea îndeplinirii
condițiilor optime pentru asigurarea serviciilor educaționale de sprijin;
e) oferă consultanță de specialitate pentru părinți și elevi
f).organizează echipe multidisciplinare pentru depistarea tuturor copiilor/elevilor cu CES
și pentru apli carea planurilor de servicii individualizate;
g) asigură servicii de orientare a formării continue prin parteneriate cu instituții abilitate;
h) organizează întâlniri de lucru, simpozioane etc. în vederea diseminării exemplelor de
bune practici în domeni ul educației incluzive;
i) identifică, în colaborare cu specialiștii unităților școlare, copii/elevi cu dificultăți de
învățare, dezvoltare sau de adaptare școlară care se găsesc la un moment dat în situație de
eșec școlar ori în risc de abandon școlar și organizează echipe multidisciplinare care să
asigure servicii de educație remedială, consiliere psihopedagogică în funcție de nevoile
pe termen lung sau scurt ale acestora. Programe de sprijin educational prin profesori de
sprijin si itineranti (promovare a parteneriatului la clasa); profesor itinerant și de sprijin —
desfășoară activități de învățare, stimulare, compensare și recuperare cu persoanele cu
CES integrate în unitățile de învățământ de masă, in colaborarecu toti factorii implicati.
Atributii:
a.colaborează cu comisia internă de expertiză complexă din unitatea de învățământ
special în vederea preluării informațiilor privind evaluarea și planul de servicii
individualizat al copilului/elevului cu CES integrat în învățământul de masă;
54
b) colaborează cu toate cadrele didactice din unitatea de învățământ în care este înscris
copilul/elevul în vederea realizării unei integrări școlare eficiente și a punerii în aplicare
în mod unitar a planului de servicii individualizat;
c.elabore ază și pune în aplicare planul de intervenție personalizat realizat pe baza
planului de servicii individualizat, în parteneriat cu membrii echipei multidisciplinare;
d) realizează adaptarea curriculară în parteneriat cu cadrele didactice de la grupă/clasă ;
e) monitorizează aplicarea programelor curriculare adaptate și evaluează, în parteneriat
cu cadrele didactice de la grupă/clasă, rezultatele aplicării acestora;
f) realizează materiale didactice, instrumente de lucru și de evaluare specifice în
colabor are cu cadrele didactice de la grupa/clasa în care sunt elevi cu CES;
g) participă, în timpul orelor de predare -învățare, la activitățile care se desfășoară în
clasă;
h) participă la activitățile educative școlare și extrașcolare din grupă/clasă în calit ate de
observator, consultant, coparticipant;
i) desfășoară activități de stimulare cognitivă individuală sau în grup;
j) realizează evaluări periodice și reproiectează programul de intervenție personalizat în
funcție de rezultatele obținute;
k) consili ază părinții/tutorii copiilor/elevilor care beneficiază de serviciile de sprijin și
colaborează cu aceștia;
l) la cererea părinților/tutorilor și/sau a cadrelor didactice poate recomanda evaluarea și
orientarea școlară de către comisia din cadrul CJRAE/CM BRAE a tuturor acelor
copii/elevi care au dificultăți de învățare și nu beneficiază de servicii educaționale de
sprijin.
Programe de consiliere a elevilor, parintilor si cadrelor didactice pentru sprijinirea
incluziunii scolare a copiilor cu diferi te tipuri dedificultati si deficiente. CJAP/CMBAP
organizeazã acțiuni de cunoaștere și consiliere psihopedagogicã a preșcolarilor/elevilor,
realizate individual și colectiv, acțiuni cu pãrinții și cu cadrele didactice, prin consultații
individuale și colec tive, precum și acțiuni de colaborare cu comunitãțile locale, în scopul
orientãrii școlare și profesionale, orientãrii carierei elevilor, activitãți de consiliere
individualã și de grup a elevilor cu manifestãri deviante, prin informare, documentare,
consi liere, acestea fiind monitorizate și evaluate periodic de CJRAE/CMBRAE. Programe
educationale de sprijin: gradinita de vara, educatia remediala, activitati extracurriculare etc..
Programul "Școala după școală" (Programul SDS), este un program complem entar
programului școlar obligatoriu, care oferă oportunități de învățare formală și nonformală
pentru consolidarea competențelor, învățare remedială și accelerare a învățării prin activități
educative, recreative și de timp liber. Programul SDS se adresea ză atât elevilor din
învățământul primar, cât și elevilor din învățământul secundar.
BIBLIOGRAFIE:
1. Andruszkiewicz M., Prenton K. – Educatia incluziva. Concepte, politici si practici in
activitatea scolara
2. Cristea, S. – Dictionar de termeni pedago gici, E.D.P. Bucuresti, 1998
3. Dumitru, A., coordonator – Calitatea in educatie, modul 6, 2011
55
4.Gherguț A. 2005 – Sinteze de psihopedagogie speciala, Ed. Polirom
5.Gherguț A. 2001 – Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale, Ed. Polirom
6.Ghid CDS, RENINCO & UNICEF, 2005
7.Miroiu, A. – Invatamantul romanesc azi. Studiu de diagnoza, Ed. Polirom Iasi 1998
8.Neagu, G. – Sanse de acces la educatie in societatea romaneasca, Editura Lumen, Iasi 2012
9.Neamțu, C., Gherguț, A. 2000 – Psihopedagogie specia la. Ghid practic pentru învățământul
deschis la distanta, Ed. Polirom
10.Programele PHARE „Acces la educatie pentru grupuri dezavantajate” – Studiu de impact
V. Mecanisme de apărare în cazul unui feedback negativ
Comunicarea trebuie înțeleasă ca un proces deosebit de complex, în aparență simplu, dar
care trebuie tratat ca un factor vital în atingerea obiectivelor organizationale și individuale.
Comunicarea se poate analiza atât din perspectiva mediului extern organizatiei (beneficiari,
partene ri, autorități și instituții publice) cât și din perspectiva mediului intern între resursele
umane ale organizatiei. Comunicarea internă ajuta la: realizarea unei circulații optime a
informației în interiorul organizației; operaționalizarea funcțiilor mana geriale; monitorizarea,
evaluarea și motivarea angajaților; dezvoltarea și păstrarea unor echipe competitive. Din postura
de manager și/sau angajat pentru a ne atinge obiectivele e necesar ca :
managerul :
1. să participe la definirea obiectivelor
2. să t ransmită informațiile către personal
3. să cunoasca și să înțeleagă obiectivele individuale ale angajatilor
4. sa creeze un mediu propice compatibilității dintre obiectivele organization ale și cele personale
angajatul :
1. să cunoască misiunea și obiecti vele organizației;
2. să înțeleagă și să accepte rolul lui în atingerea acestor obiective;
3. să își apropie aceste obiective pentru a putea participa proactiv la indeplinirea lor;
4. să găsească o cale de armonizare a obiectivelor organizației cu cele personale;
Comunicarea și managementul sunt discipline complementare și elementare pentru
succesul unei instituții. A fi manager înseamnă a ști să coordonezi o echipă, să ai abilitățide lider,
să comunici. Managementul are în vedere în primul rând oamenii. Are ca obiectiv principal
implicarea acestora în sarcinile pe care le au de îndeplinit, eficiența cu care acestea sunt efectuate
fiind un parametru foarte important, ținându -se mai ales cont de faptul că managementul implică
munca împreună, î n echipe. Managerul va utiliza întotdeauna procesele comunicării pentru a se
face înțeles, pentru a coordona activitățile organizației sale, pentru a lua decizii și a le
implementa, pentru a încheia contracte de parteneriat și colaborare etc.
Mentalitatea potrivit căreia trebuie să eviți să dai feedback negativ este și greșit
direcționată, și periculoasă: e direcționată greșit fiindcă, atunci când este oferită în modul și la
momentul potrivit, critica reușește de fapt să declanșeze un grad înalt de motivare; și este o
mentalitate periculoasă din cauză că, dacă nu conștientizează care sunt greșelile pe care le face,
nimeni nu are cum să își îmbunătățească modul în care muncește. Faptul că rămâi pozitiv în timp
56
ce împarți feedback “în dreapta și în stânga” își are limitările sale, așa că nu te va duce prea
departe.
E adevărat că feedback -ul negativ îl poate descuraja și demotiva pe cel care -l primește și
că oamenii au nevoie de încurajări pentru a avea încredere în ei înșiși. Și totuși, n oile studii
realizate de Stacey Finkelstein de la Columbia University și de Ayelet Fishbach de la University
of Chicago aruncă mai multă lumină asupra naturii aparent paradoxale a feedback -ului,
clarificând de ce, când și pentru cine este potrivit feedback -ul negativ.
Este important să începem prin a înțelege mai bine funcțiile îndeplinite de feedback -ul
pozitiv și de cel negativ. Feedback -ul pozitiv îți amplifică dedicarea față de munca pe care o
depui, prin faptul că îți îmbunătățește atât exp eriența, cât și încrederea în tine. Feedback -ul
negativ, în schimb, este informativ – îți “spune” unde anume trebuie să îți concentrezi eforturile
și îți oferă informațiile necesare pentru a înțelege cum ai putea să te perfecționezi. Date fiind
aceste două funcții, feedback -ul pozitiv și cel negativ ar trebui să fie mai eficiente (și mai
motivante) în funcție de persoană și de momentul în care sunt acordate. De exemplu, atunci când
nu ești încă sigur pe tine în ceea ce faci, feedback -ul pozitiv te ajută să rămâi optimist și să te
simți mai în largul tău când abordezi problemele pe care vrei să le rezolvi – un lucru de care, de
obicei, au nevoie cei care sunt în stadiul de novice. Dar, dacă ești la nivelul de expert și deja știi,
mai mult sau mai puțin, ceea ce faci, feedback -ul negativ te poate ajuta să faci ceea ce este
necesar ca să ajungi să obții performanțe de vârf.
Așa cum arată Finkelstein și Fishbach, novicii și experții caută într -adevăr – și sunt motivați
de – genuri diferite de informații. Î n unul dintre studiile făcute de ei, studenții americani ce
urmau cursuri de franceză, fie pentru începători, fie pentru avansați, au fost întrebați dacă ar
prefera să aibă un instructor care să evidențieze ce fac bine (concentrându -se pe punctele lor
forte) sau ceea ce fac greșit (concentrându -se pe greșelile lor și pe modul în care le pot corecta).
Începătorii au preferat, cu o majoritate copleșitoare, un instructor care să îi încurajeze și să se
concentreze pe punctele lor forte. Dar studenții ce urmau c ursul pentru avansați au spus că ar
prefera un instructor care să fie mai critic și care să -i ajute să -și dezvolte abilitățile la care erau
mai slabi.
Într-un al doilea studiu, cercetătorii s -au uitat la un comportament cu totul diferit: implicarea
în acțiuni de protecție și conservare a mediului. Experții care au participat la studiul lor erau
membri ai unor organizații ecologiste precum Greenpeace, în timp ce novicii erau non -membri.
Fiecare dintre participanții la studiu a făcut o listă cu acțiuni le pe care le întreprinde în mod
regulat pentru a contribui la protejarea și conservarea mediului, precum reciclarea, evitarea
cumpărării de apă îmbuteliată și scurtarea timpului în care face duș, pentru a reduce consumul
inutil de apă. Un consultant în pr otecția mediului le -a oferit feedback cu privire la eficiența
acestor acțiuni, iar participanții la studiu au avut de ales: “ai prefera să știi mai multe despre
acțiunile tale care sunt eficiente sau despre cele care nu sunt eficiente?”. Experții au fost m ult
mai dispuși decât novicii să aleagă feedback -ul negativ.
Luate împreună, aceste studii arată că oamenii care sunt experimentați într -un anumit
domeniu – oameni care deja au dobândit un anumit volum de cunoștințe și au anumite abilități –
nu tr ăiesc, de fapt, cu teama că vor primi un feedback negativ. Dacă e să li se spună cum anume
se descurcă, ei chiar caută feedback -ul negativ. Ei își dau seama că feedback -ul negativ le oferă
cheia pentru a urca încă o treaptă în dezvoltarea lor profesională, în timp ce feedback -ul pozitiv
nu face decât să le spună ceea ce ei știu deja.
57
Și atunci cum rămâne cu motivarea? Ce gen de feedback te determină să treci la acțiune?
Atunci când participanții la studiul despre comportamentul ecologic au primit , la întâmplare, fie
feedback pozitiv, fie feedback negativ în privința acțiunilor lor, apoi au fost întrebați cât de mult
ar fi dispuși să doneze către Greenpeace din cei 25$ pe care îi vor primi pentru participarea la
studiu, genul de feedback pe care l -au primit a avut un efect dramatic asupra măsurii în care s -au
simțit motivați să dăruiască. Atunci când a fost dat un feedback negativ, experții au dăruit mai
mult, în medie, către Greenpeace (8,53$) decât novicii (1,24$). Dar atunci când a fost dat un
feedback pozitiv, novicii (8,31$) au dăruit în proporție mult mai mare decât experții (2,92$).
Nu sugerez că n -ar trebui să -i spui niciodată nimic unui începător despre greșelile lui, sau
că nu ar trebui să -l lauzi niciodată pe un profesionist ex perimentat pentru munca sa remarcabilă.
Și, bineînțeles, feedback -ul negativ ar trebui să fie dat întotdeauna cu tact și însoțit de sfaturi
bune.
Ceea ce sugerez este că, pentru un începător, faptul că primește cât mai multe laude este un
factor de motivar e mult mai eficient decât pentru un profesionist. Si nu ar trebui să -ți faci prea
multe griji dacă trebuie să -i indici unui expert greșelile pe care le face. Feedback -ul negativ nu -i
va zdrobi încrederea de sine și s -ar putea să -i ofere tocmai informațiile de care are nevoie pentru
a-și duce performanța la un nivel mai ridicat.
În literatura de specialitate abordîndu -se interacțiunea între oameni sunt prezentate 2
moduri de interacțiune a persoanei cu ceilalți: nivelul asertivității și centrarea pe un anumit scop.
Persoanele au un nivel diferit de asertivitate, care poate varia de la extrem de asertiv (agresiv)
până la foarte puțin asertiv (supus, docil). Asertivitatea propriu -zisă, dezirabilă este cea de nivel
mediu, care se manifestă prin implicar e.
Asertivitatea este un mod de comunicare / relaționare cu respectarea drepturilor altor
persoane, fără a se admite încălcarea propriilor drepturi; atitudine pozitivă și încrezătoare față de
sine și față de ceilalți; urmărirea consecventă a obiecti velor. Persoanele cu grad înalt de
asertivitate nu spun niciodată ,,Da” atunci cînd vor să spună ,,Nu”. În funcție de centrarea pe
scop, comportamentul persoanelor poate să se manifeste într -una dintre următoarele direcții: 1)
Centrare pe sarcină – Persoan ele urmăresc îndeplinirea saricinii la timp. Într -o situație de criză,
persoanele se mobilizează astfel încât să se asigure de rezolvarea sarcinii în termenii impuși:
devin mai active, mai implicate, folosesc mai multe resurse. – Centrarea pe realizărea sa rcinii în
termeni calitativi; persoana devine mai atentă, perfecționistă, este centrată pe detalii, realizează
sarcina mai încet, astfel încât să prevadă fiecare detaliu, oricât de mic. 2) Centrarea pe relație –
Persoana este centrată pe desfășurarea unor relații armonioase cu ceilalți; atunci când apare un
conflict, amenințător pentru armonia relației, persoana devine mai supusă, pasivă, pune pe
primplan persoana cealaltă, este atentă la dorințele celuilalt, pentru evitarea escaladării
conflictului. – Persoana se centrează pe atragerea atenției și caută admirația celorlalți; își
activează cît mai multe resurse astfel încât să reușească să iasă în evidență. Efectele centrării pe
scop asupra comportamentelor: – Persoanele cu centrări diferite se pot enerva re ciproc. – Cînd
oamenii au aceleași priorități, ei interacționează bine. – Comportamentul devine mai autoritar
cînd intenția de rezolvarea sarcinii întîmpină piedici, determinînd oamenii să devină impulsivi și
dominanți. – Comportamentul devine mai perfecți onist cînd este zădărnicită intenția de buna
îndeplinire a sarcinilor, conducînd oamenii spre comportamente de descărcare, de tip negativist
și de închidere în sine. – Comportamentul devine mai insistent în a căuta aprobare cînd intenția
de bună înțelegere este zădărnicită, determinînd oamenii să devină supusi, docile, obedienți,
nehotărîți și taciturni. – Comportamentul caută tot mai mult să atragă atenția atunci cînd intenția
58
de a primi aprecierea este zădărnicită, conducînd oamenii spre a deveni exploziv i, demonstrativi,
dominanti, cu tendința de atrage atenția.
Pornind de la cele două moduri de interacțiune a persoanei cu ceilalți (nivelul asertivității și
centrarea pe un anumit scop), atestăm în literatura de specialitate mai multe tipolgii a
comportame ntelor dificile/deranjante. Astfel, Roberta Cava, ca rezultat a investigațiilor
științifice, prezintă o tipologie a posibilile comportamente dificile a colegilor, angajaților,
clienților, beneficiarilor precum și motivele acestor comportamente dar și suges tii pentru
anihilarea acestora în procesul monitorizării comunicării manageriale: – vorbește prea mult; –
respinge ideile sau părerile celorlați; – vorbește în paralel cu alți membri ai grupului; – nu
reușește să se exprime pe înțelesul tuturor; – caută în totdeauna să fie aprobat; – se ceartă cu un alt
participant; – e prea tăcut, nu vrea să participe; – vrea să atragă atenția; – nu se implică și nu vrea
să-și asume noi îndatoriri; – este deja supraaglomerat; – dă vina pe ceilalți pentru toate
problemele; – nu este dispus să accepte noi sarcini.
VI. Realizați o strategie de comunicare pentru lansarea unui proiect în comunitate
pornind de la cele 12 dimensiuni ale comunicării strategice
Comunicarea stă la baza tuturor proceselor, interacțiunilor și relațiilor umane. Societatea
există prin comunicare, întrucât în felul acesta se formează și se mențin structurile sociale la
nivel micro/ macroclimat. Comunicarea managerială include aspecte complexe corelate cu
procesul de schimbare, atât în comunicar ea internă, cât și cea externă, națională și internațională
(inclusiv relațiile cu comunitatea, guvernul, mass -media, publicul larg). Organizația
interacționează cu grupurile de interes și este preocupată ca prin comunicarea externă să
clădească o imagine pozitivă a instituției.
Un program de comunicare strategică eficient are la bază o analiză cuprinzatoare pentru a
întelege cum (și de ce) este percepută o organizație sau instituție de către publicul intern și
extern.
Formularea unei strategii înseamnă definirea unui curs de acțiuni de comunicare menite să
conducă la realizarea unui scop (obiectiv de comunicare) bine stabilit. Comunicarea strategică la
nivel de insituție sau la nivel personal trebuie să răspundă, în procesul de planifi care, la
întrebările:
– cine este auditoriul ?
– ce mesaj trebuie transmis ?
– ce mijloace trebuie folosite ?
– cum se face acest lucru ?
– a funcționat comun icarea ?
Ideea de comunicare organizată presupune evitarea unor astfel de situații prin analiza
prealabilă a necesităților și obiectivelor organizației, care se vor reflecta în planul strategic de
ansamblu. Comunicarea este asociată unui mana gement strategic aceasta devenind un capital
intangibil numit “capital al comunicării strategice”, cu trei principii de bază: 1. avantajul
competitiv durabil derivă din realizarea serviciilor conform cerințelor pieței 2. realizarea
procesului calitativ de educație ca rezultat direct al celor implicați în realizarea lui: angajați,
59
manageri, părinți, elevi, etc. Ei oferă organizației un capital individual (experiență, pregătire) și
formează și relațiile cu alte organizații: 3. comunicarea strategică constitui e un motor pentru a
crea, conduce și disemina excelența organizațională în realizarea serviciilor și gestionarea
capitalului uman.
Comunicarea strategică într -o organizație reprezintă modalitatea prin care aceasta
integrează comunicarea în sfera problemelor sale specifice. Comunicarea strategică sporește
capacitatea angajaților de a participa la îndeplinirea obiectivelor organizației. Se creează o relație
în care managementul găsește credibilitate mai mare între angajați. Această deschidere contribuie
la asigurarea satisfacției la locul de muncă, la îmbunătățirea modelului de a recepta comunicarea
și de a îmbunătăți atitudini și capacitate. Comunicarea este necesară în organizație pentru
exprimarea necesităților , unde forma și punctul de ple care al comunicării sunt foarte importante.
Deși există mai multe abordări, directe, indirecte, cea mai adecvată este cea care combină scopul
transmiterii mesajului și analiza audienței: se va aplica o psihologie directă, prezentarea unei idei
principale u rmată de explicații, sau o psihologie indirectă, întâi explicațiile și apoi ideea
principală. Cultura organizațională din Occident aplică mai ales psihologia indirectă. După ce
mesajul este transmis, procesul comunicării nu poate fi încheiat fără obținerea feedbackului.
Dacă acesta nu este satisfăcător, se vor transmite și alte mesaje, dacă este necesar. Această formă
de comunicare se realizează după modelul propus de Argenti P.A., în 1998, un model de
comunicare strategică .
Conform opiniil or exprimate de unii autori în literatura de specialitate, comunicarea
strategică ar trebui să aibă 12 dimensiuni sau caracteristici. De multe ori însă, nu sunt atinse toate
dimensiunile datorită lipsei de interes, lipsei de bani, etc.
1. Or ientarea strategică a organizației – comunicarea este esența vieții organizației. Ea
antrenează angajații din organizație în activitatea strategică. Ei trebuie să aibă capacitatea de a
identifica, trimite, primi și înțelege rapid informațiile strategice, d e a deosebi pe cele credibile și
relevante din masa de informații primite, conform intențiilor strategice ale firmei. Deciziile
referitoare la strategia și politica școlii trebuie să ia în considerare comunicarea, iar mijloacele
utilizate și comunicarea în sine vor fi orientate spre prioritățile strategice.
2. Integritatea și integrarea – Comunicarea dintr -o organizație trebuie să fie credibilă,
să aibă la bază integritatea, care la rândul ei să reprezinte constanța și responsabilitate tota lă
dintre comunicare și conducere. În construcția credibilității se integrează canalele de comunicare
oficiale, semi -oficiale și neoficiale. Impactul comunicării este același cu impactul deciziilor și
acțiunilor organizației.
3. Demnitatea și respectul – Consolidarea unor relații de încredere și responsabilitate
presupune demnitate și respect reciproc între părțile comunicante. Organizația care ține cont de
acest lucru beneficiază de un nivel de angajament foarte ridicat din partea membrilo r săi.
Comunicarea construită pe această bază contribuie la succesul organizației.
4. Fluxul informațiilor strategice – fluxurile rapide, constante de informații strategice
contribuie la bunăstarea organizației. Ea va susține și întreține fl uxurile sistematice de informații
relevante, care circula pe verticală (de sus în jos, de jos în sus) astfel ca să existe toate resursele
pentru realizarea obiectivelor strategice. Aceasta se realizează prin totala angajare a conducerii
organizazției, prin aplicarea tehnologiilor adecvate și sprijinul angajaților. Fluxurile de informații
strategice dintr -o organizație constituie un barometru al capacității concurențiale.
5. Claritatea și forța mesajelor – lipsa clarității mesajelor duce la ha os. Mesajele clare
dispun de coerență , consecvență și au rațiuni de utilizare.
60
6. Perspectiva internă – Comunicarea din interiorul unei organizații necesită orientare și
perspectivă spre mediul extern. Strategia reprezentând maniera în care organizația cooperează cu
mediul ei extern – clienții, competitorii, comunitățile, membrii organizației trebuie să fie
conștienți de faptul că nu numai strategia, ci și motivele pentru care trebuie implementată ,
trebuie înțelese , pentru a asigura succes ul organizației. În ansamblu, informațiile orientate spre
mediul extern trebuie să fie echilibrate, strategice și credibile.
7. Roluri și responsabilități – sistemul de comunicare și performanța lui depinde de
pregătirea, capacitatea de par ticipare a angajaților, care au unul sau mai multe roluri în
comunicare. Fiecare angajat va avea responsabilități clare pentru comunicare pe verticală
(ascendentă/descendentă), pentru cea laterală, în funcție de poziția sa: va primi și transmite
informații , va crea relații care să conducă la o comunicare rapidă , strategică. Se va stabili ce
informații să fie comunicate cui, când, cum și de ce, menționându -se și consecințele nerespectării
acestor lucruri stabilite.
8. Ascultarea – o bună comun icare presupune echilibru și consistență, de aceea
ascultarea, atunci când este implicată, va reprezenta o receptare și o înclinație reală de a
reacționa în urma mesajului. Ascultarea nu constituie doar o tăcere politicoasă, ci capacitatea de
conștientizar e că ascultarea de la alte persoane este o bună investiție a timpului în învățarea din
experiența celorlalți.
9. Practica și instruirea – toți angajații trebuie să beneficieze de instruire și practică:
acestea vor asigura capacitatea de a com unica rapid și competent. Elementele de sprijin în
realizarea acestui obiectiv sunt tehnologiile și resursele din cadrul comunicării obișnuite, afluxul
de informații, canalele de comunicare
10. Structura și procesul – comunicarea nu este un s cop, ci un mijloc, obiectivul ei fiind
cel de creștere a performanței afacerilor în organizație. Succesul comunicării se măsoară în
nivelul la care impulsionează angajații în alinierea sarcinilor la activitățile strategice ale
organizației.
11. Sistemele de evaluare – Tot ceea ce este important în organizație poate fi și măsurat:
munca în echipă, rapiditatea, perseverența, etc. Valoarea comunicării strategice reprezintă în
mod precis valoarea strategiei, a schimbărilor, obiectivelor, în scopul realizării cărora este
utilizată. O măsurare a comunicării se va centra asupra eficienței acesteia legată de strategic,
astfel încât să fie adaptabilă la schimbări de situație, să stabilească responsabilități și să scoată în
evidență progresul înregistrat. Evaluarea comunicării are în vedere comunicarea oficială, semi –
oficială și neoficială.
12. Perfecționarea continuă – Efortul de a obține rezultate tot mai bune este un
angajament atât individual, cât și organizațional pentru a sprijini progre sul, schimbarea,
dezvoltarea, pentru a se evita situație de stagnare ce duce la încetarea creșterii. Se va acorda
importanță programelor de formare continuă, resurselor alocate și realizării acestora.
Tipuri le de comunicare folosite vor fi :
1. comunicare ascendentă (cu superiorii)
2. comunicare descendentă (cu subalternii)
3. comunicare orizontală (emitățorul și receptorul au poziții egale)
Organizația trebuie să -și regleze atât fluxurile informaționale, cât și pe cele
comunicaționale. Abordările clasice ale comunicării se înscriu în general în două categorii: –
teoriile care plasează comunicarea în relație cu tehnologiile folosite drept suport (Shannon,
Weaver) – teorii care tra tează comunicarea din perspectiva psihosociologică, Școala de la Palo
61
Alto. Pentru o gestionare eficientă a comunicării organizaționale, trebuie să avem în vedere
ambele aspecte pentru că: – în planul inovațiilor tehnologice care afectează comunicarea,
organizația se situează la intersecția noutăților apărute în informatică, în telecomunicații – în
planul relațiilor interpersonale, organizația se confruntă cu probleme de comunicare ce apar între
categoriile de personal – în planul politicilor și strategiilo r manageriale, organizația trebuie să își
formuleze atât obiectivele de receptare, cât și pe cele care privesc emisia de mesaje. Având în
vedere aceste aspecte, este necesară și formularea unei strategii de comunicare care să se bazeze
pe adoptarea inovați ilor tehnologice, folosind trei caracteristici de bază, care sunt de obicei
alternative: – se sprijină pe suporturi informative, de la reviste la calculatoare – afișează o
dimensiune strategică, afirmând necesitatea de a comunica eficient, deși nu întotdea una există un
plan de comunicare – considera informația din exterior drept o resursă strategică a organizației
Nu toate organizațiile școlare sunt dotate cu tehnologii de comunicare. La unele școli singurele
forme de comunicare internă sunt ședințele și av izierele care mediază comunicarea formală. Se
face și o confuzie între sistemul de informare și planul de comunicare. Adesea organizația își
construiește sisteme de informare, în credința că își asigură o comunicare internă bună. Aceste
sisteme suferă de a numite probleme, din cauza proiectării lor defectuoase. Probleme tipice: –
volumul informației – cantitatea de informație este prea mare pentru a fi exploatate toate datele,
creând blocaje sau intermitențe în fluxurile de comunicare – calitatea scăzută a i nformației – de
multe ori datele sunt imprecise sau irelevante pentru obiectivele organizației – propagarea
defectuoasă a informației – viteza de difuzare a informațiilor este prea lentă sau prea rapidă,
propagarea pe orizontală a informațiilor nu mai are loc, ci numai pe verticală. (vezi anexa nr. 7)
62
VII. Profesionalizarea carierei didactice
7.1. Precizări conceptuale
Poblematica profes ionalizării carierei didactice vehiculează câteva concepte -cheie
specifice: formarea inițială este definită ca un proces de construcție a unui set de competențe
care-i permit individului să acționeze flexibil și creativ în domeniul pentru care s -a pregătit.
Raportat la pregătirea profesională a cadrelor didactice, în calitate de viitori agenți ai sch imbării,
vectorii de flexibilitate și creativitate sunt esențiali. Formarea continuă nu trebuie să fie doar o
continuare a celei inițiale. Cele două forme pot fi integrate încă din faza pregătirii inițiale în
perspectiva nevoii de permanentizare a educație i. Depășind accepțiunea tradițională a termenului
de perfecționare, formarea continuă tinde să devină un proces de lungă durată, de învățare
permanentă, ale cărui baze sunt construite încă din etapele timpurii ale educației. Perfecționarea
cadrelor didacti ce reprezintă o activitate cu conținut pedagogic și social proiectată, realizată și
dezvoltată în cadrul sistemului de învățământ, cu funcție managerială de reglare -autoreglare
continuă a procesului de învățământ, la toate nivelurile sale de referință. Com petența pedagogică
a cunoscut o varietate de abordări și criterii de apreciere din care au rezultat o mulțime de
definiții. În spiritul acestor eforturi dar și al tematicii cercetării am operat o definire personală a
acestui concept: Competențele pedagogic e reprezintă setul de cunoștințe, deprinderi, abilități și
însușiri care asigură funcționalitatea în parametri optimi a actului didactic și atingerea
finalităților educaționale de moment și de perspectivă, obiectivate în modificări ale structurii
personali tății elevilor.
Actualmente formarea competențelor psihopedagogice este asigurată printr -un set de
discipline de specialitate care însumează 336 de ore de pregătire teoretică și practică, eșalonate în
cei trei ani de studii la nivel de licență. Sub aspect curricular, actualul model acoperă nevoile de
pregătire teoretică psihopedagogică și este compatibil cu sistemele europene. Dar există unele
disfuncții generate de modul de organizare, de ponderea disciplinelor, de statutul programului în
universitate, de atitudinea studenților.
Cele mai importante surse ale deficiențelor în formarea inițială sunt:
63
modalități ineficiente de selecție, în funcție de aptitudini și motivație, a celor care vor să
parcurgă programul;
opțiunea studenților pentru program este una de avarie și nu una motivată precis de interesul
pentru cariera didactică;
disciplinele psihopedagogice au o poziție marginală în planul general de studiu academic;
pregătirea este disipată pe o perioadă destul de lungă de timp și nu favorizează integrarea
teoriei cu practica;
practica pedagogică este insuficientă, nediversificată, efectuată fragmentar, printre orele de
specialitate, astfel încât dobândirea și consolidarea competențelor sunt grav afectate;
certificarea dobândirii competențelor psihopedagogi ce minimale este nerelevantă.
La fel de importantă pentru calitatea educației oferite este stabilirea acelui set minimal de
competențe psihopedagogice necesare pentru derularea unui act didactic funcțional. De -a lungul
timpului, au fost vehiculate în lite ratura de specialitate diferite taxonomii ale competențelor
didactice și, în ciuda diferențelor de decenii dintre ele, nu putem constata discrepanțe majore.
Profesorului i se cer cam aceleași competențe chiar dacă sunt denumite prin concepte mai
cuprinzăto are sau mai restrictive. În accepțiune global -integrativă, denumită la singular,
competența pedagogică este o structură foarte complexă datorită caracteristicilor ei de
pluridimensionalitate și a faptului că antrenează resurse umane foarte diverse, fiecare cu
particularități proprii ce conferă acțiunilor o nuanță de unicitate incontestabilă.
Disciplinele pedagogice vizează:
cunoașterea și înțelegerea rolurilor profesionale ale cadrelor didactice și a standardelor
pentru profesia didactică;
proiectarea și ev aluarea de activități didactice care să respecte coerența dintre obiective
de referință, obiective operaționale, conținuturi ale învățării, strategii didactice, evaluare,
standarde curriculare de performanță;
utilizarea unei varietăți de strategii, metode, tehnici de instruire, învățare și evaluare
(metode de învățare prin cooperare, proiecte, portofolii, tehnici grafice etc. );
promovarea relațiilor centrate pe valori și principii democratice în strategiile didactice și
practicile școlare cotidiene;
64
participarea la propria dezvoltare profesională și la dezvoltarea instituțională, promovarea
inovației;
asumarea și promovarea principiilor educației incluzive și dezvoltării potențialului
fiecărui copil/ tânăr prin educație;
colaborarea cu membrii comunității școlare și cu familiile elevilor
Practica pedagogică vizează:
proiectarea unor situații de învățare, valorificarea cunoștințelor despre strategii didactice,
metode de predare și de evaluare, particularități ale elevilor etc.;
autoevaluarea și evaluarea pe baza unor criterii riguroase a lecției/secvenței de lecție
realizate;
realizarea de material didactic necesar în activitatea de predare și de facilitare a învățării;
comunicare și interrelaționare cu elevii și cu părinții.
Competențele menționate anterior, vizate de curriculum -ul pentru formarea inițială a
profesorilor, relevă corespondența cu acele competențe considerate ca fiind necesare pentru
abordarea predării din perspectiva dezvoltării competențelor cheie la elevi:
– profesorul ca un constructor sau fa cilitator al învățării;
– colaborarea cu părinții;
– participarea la dezvoltarea școlară;
– evaluarea formativă și autoformarea.
7.2. Principii în formarea inițială a cadrelor didactice
Formarea mai eficientă a cadrelor didactice, în contextul integrării eur opene a țării
noastre, trebuie să pornească de la principiile comune europene stabilite în 2005 de către Direcția
de Cultură și Educație a Comisiei Europene. Aceste principii stabilesc doar liniile strategice de
acțiune, urmând ca fiecare țară să dezvolte propriile principii punctuale și direcții de acțiune
pentru a face din pregătirea cadrelor didactice un proces eficient și de calitate.
Principiile comune europene sunt:
– Foarte bună pregătire profesională.
– Plasarea în contextul educației permanente.
– Mobilitatea profesională.
65
– Profesie bazată pe parteneriat.
Nevoia absolut necesară de a crește calitatea pregătirii profesorilor din țara noastră ar
putea să -și găsească împlinirea prin construirea unor programe care să elimine disfuncțiile
actuale. În e laborarea acestor programe trasarea unor principii, care să constituie fundamentul
schimbărilor, nu poate să lipsească. În sensul noii legi a educației, care impune masterat didactic
pentru formare inițială, elaborarea acestor programe ar trebui, în opinia mea, să se bazeze pe
următoarele principii:
Atragerea absolvenților bine pregătiți în specialitate
Studiu integrativ – discipline teoretice – practică pedagogică
Evaluare practic -aplicativă
Deschidere spre formare continuă
Pregătire pentru colaborare cu c omunitatea.
Formarea inițială pentru cariera didactică este segmentul de educație care asigură, cel
puțin la nivelul prevederilor legale, dobândirea competențelor și a certificărilor oficiale necesare
accesului la exercitarea calificată a profesiei didacti ce.
Acest nivel cuprinde:
a) formarea de specialitate, asigurată și certificată prin promovarea programelor de studii
universitare, sau, după caz, a studiilor de specialitate de nivel liceal ori postliceal, oferite de
instituții de învățământ autorizate s au acreditate, potrivit legii;
b) formarea psihopedagogică și didactică, de specialitate, teoretică și practică, asigurată și
certificată prin promovarea programelor de studii psihopedagogice oferite de departamentele
pentru pregătirea personalului didact ic, respectiv de facultățile care au în structura lor
specializarea Pedagogia învățământului primar și preșcolar, din instituțiile de învățământ
superior, sau a programelor de pregătire psihopedagogică, didactică și de specialitate organizate
în instituții de învățământ de nivel liceal sau postliceal, abilitate să organizeze aceste programe,
potrivit legii.
Formarea inițială nu poate furniza profesorilor cunoștințele și competențele necesare
pentru învățarea pe tot parcursul vieții. Formarea și perfecționar ea profesională a fiecărui
profesor trebuie văzute ca o sarcină pe tot parcursul vieții și trebuie să beneficieze de structuri și
de resurse adecvate.
66
Oferta pentru formarea și perfecționarea profesorilor va fi mai eficientă dacă este coordonată ca
un sist em coerent la nivel național și sunt finanțate adecvat. Ideal ar fi să se stabilească un proces
neîntrerupt care să cuprindă formarea inițială a profesorilor, integrarea și perfecționarea
profesională continuă de -a lungul carierei care includ oportunități de învățământ formal,
nonformal și informal. Aceasta ar însemna ca toți profesorii:
să participe la un program de integrare eficace pe parcursul primilor trei ani după
intrarea lor în funcție/în profesie;
să beneficieze de -a lungul carierelor de îndrumare și de orientări structurate din partea
unor profesori experimentați sau a altor membri ai personalului didactic;
să ia parte la discuții periodice cu privire la nevoile lor în materie de formare și
perfecționare, în contextul unui plan de dezvoltare mai larg al instituției unde
lucrează.
Profesorii vor avea de câștigat dacă:
– sunt încurajați și sprijiniți de -a lungul carierei să își extindă și să își aprofundeze competențele
prin mijloace formale, informale și nonformale și li se recunoaște oficial stu diile relevante
formale și nonformale;
– au acces la alte oportunități pentru perfecționarea profesională continuă, cum ar fi schimburi și
stagii (finanțate sau nu prin programul de învățare pe toată durata vieții); precum și au
posibilitatea și timpul să studieze pentru a obține calificări suplimentare, și participă la studii și
cercetări la nivel de învățământ superior.
– se încurajează promovarea instaurării unor parteneriate creative între instituțiile în care lucrează
profesorii, lumea muncii, instituț iile de învățământ și cercetare de nivel superior și alte agenții, în
vederea sprijinirii activităților de formare și a stagiilor practice de înaltă calitate și să dezvolte
rețele de inovații la nivel local și regional;
Profesorii joacă un rol cheie în pre gătirea elevilor pentru integrarea lor în societate și în
lumea muncii. În orice moment al carierei lor, profesorii trebuie să aibă sau să poată dobândi o
gamă completă de cunoștințe, atitudini și competențe pedagogice pentru a putea ajuta tinerii să
își pună în valoare întregul lor potențial. În special, ei trebuie să posede aptitudini necesare să:
– identifice nevoile specifice ale fiecărui cursant, și să le satisfacă prin folosirea unei game largi
de strategii de predare;
67
– ajute tinerii să devină cursan ți pe deplin autonomi pe toată durata vieții;
– ajute tinerii să dobândească aptitudinile enunțate în cadrul de referință european comun pentru
competențe cheie
– lucreze în cadre multiculturale, (inclusiv să înțeleagă valorile diversității și să respecte
diferențele); precum și să lucreze în strânsă colaborare cu colegi, părinți și comunitatea lărgită.
Dată fiind creșterea responsabilităților directorilor de școli și dificultățile întâmpinate
câteodată în ocuparea posturilor de conducere, ar fi de aseme nea avantajos dacă profesorii ar
avea oportunități adecvate să dobândească, să perfecționeze și să folosească aptitudini de
conducători.
Profesorii ajută tinerii să își asume răspunderea pentru elaborarea procedeelor proprii de
învățare pe tot parcursul vi eții. Profesorii trebuie să fie de asemenea capabili să se ocupe de
propriul lor procedeu de învățare. Mai mult decât atât, ca în orice altă profesie, profesorii au
responsabilitatea să dezvolte noi cunoștințe despre educație și formare. În contextul învăț ării
autonome pe toată durata vieții, perfecționarea lor profesională necesită ca profesorii:
– să continue să reflecteze în mod sistematic asupra propriilor practici;
7.3. Standarde profesionale actuale general valabile la nivel european și particularități
pentru țara noastră
Comisia Europeană colaborează îndeaproape cu statele membre pentru a susține
dezvoltarea și modernizarea politicilor educaționale și de formare ale acestora. Aceasta se
realizează prin programul de lucru „Educație și formare profesion ală 2010”, din cadrul strategiei
revizuite de la Lisabona, care facilitează schimbul de informații, de date și de optime practici
printr -un proces de învățare și de evaluare colegială.
Întrucât Consiliul a făcut din formarea profesorilor o problemă esenți ală, în anul 2002
Comisia a instituit un grup de lucru menit să elaboreze modalități de îmbunătățire a formării
profesorilor și formatorilor. Grupul era compus din reprezentanții a treizeci și una de țări
participante la programul de lucru „Educație și for mare profesională 2010”.
Activitățile ulterioare ale Comisiei și experților naționali au făcut să se ajungă la un acord
unanim cu privire la modificările solicitate. Un ansamblu de principii europene comune pentru
68
competențele și calificările profesorilor a fost întocmit în cooperare cu experți desemnați de
statele membre și apoi testat în 2005 la o conferință europeană de experimentare la care au
participat factori de decizie la nivel înalt, specialiști în domeniul învățământului și principalele
părți inte resate. Multe țări au început deja să utilizeze principiile europene comune pentru
îmbogățirea reflecției lor asupra politicii de urmat în ceea ce privește educația și formarea
profesorilor.
Comisia și statele membre au continuat să caute soluții la provo cările identificate, prin
intermediul unui grup privind „profesorii și formatorii”, compus din experți desemnați de
optsprezece state membre care și -au manifestat un deosebit interes pentru elaborarea politicilor
lor privind formarea profesorilor. Acest gr up a organizat o serie de activități de învățare colegială
în domenii de interes comun, inclusiv sistemele de perfecționare profesională continuă, școala ca
o comunitate de studiu pentru profesorii ei, conducerea instituțiilor școlare, pregătirea
profesori lor pentru a preda la clase eterogene și parteneriate între școli și companii. Statele
membre constată că acest tip de activitate oferă oportunități utile de învățare.
Principii comune
Provocările cu care se confruntă profesorii sunt, în principiu, comune pe teritoriul Uniunii
Europene. Este posibil să se ajungă la o analiză comună a problemelor și la o viziune comună a
tipurilor de aptitudini de care au nevoie profesorii.
Principiile europene comune pentru competențele și calificările profesorilor, mențio nate
mai sus, au fost elaborate, pe baza experienței profesorilor și formatorilor, de profesori din
întreaga Europă și validate de factorii interesați. Acestea descriu o viziune asupra meseriei de
profesor în Europa care are următoarele caracteristici:
este o profesie calificată: toți profesorii sunt absolvenți de instituții de învățământ
superior (și aceia care lucrează în domeniul formării profesionale inițiale au o
calificare înaltă în domeniul lor profesional și au competențe pedagogice adecvate).
Fieca re profesor cunoaște foarte bine materia predată, are bune cunoștințe
pedagogice, aptitudinile și competențele cerute pentru orientarea și sprijinirea
cursanților și o înțelegere a dimensiunilor sociale și culturale ale învățământului.
este o profesie de cursanți pe toată durata vieții: profesorii sunt sprijiniți să își
continue perfecționarea profesională pe toată durata carierei. Ei și angajatorii lor
69
recunosc importanța dobândirii de noi cunoștințe și sunt capabili să inoveze și să
aducă informații conc rete adaptate subiectelor predate la orele de curs..
este o profesie mobilă: mobilitatea este o componentă centrală a programelor de
formare inițială și continuă a profesorilor. În scopul perfecționării profesionale,
profesorii sunt încurajați să lucreze sau să studieze în alte țări europene.
este o profesie bazată pe parteneriat: instituțiile de formare a profesorilor își
organizează activitatea în parteneriat cu școli, medii de lucru locale, furnizori de
cursuri de formare bazată pe muncă și alți factor i interesați.
În conformitate cu aceste principii și în lumina analizei anterioare, Comisia consideră că
următorii pași politici pot fi urmați în direcția îmbunătățirii calității formării profesorilor în
Uniunea Europeană. Profesorii servesc d rept modele. Este important pentru rezultatele elevilor
ca profesia să reflecte pe deplin diversitatea societății în care se exercită (în ceea ce privește, de
exemplu, cultura, limba maternă și aptitudinile sau inaptitudinile). Statele membre pot adopta
măsuri pentru a se asigura că întreaga structură a corpului didactic reflectă pe deplin diversitatea
societății și, în special, elimină obstacolele în calea echilibrului culturii și sexelor la toate
nivelurile.
Formarea inițială a personalului did actic în România se realizează, începând cu
anul 1996, în sistem simultan, prin absolvirea Departamentului pentru pregătirea personalului
didactic. Principalele domenii pe care s -a conturat această strategie au fost: standardele
profesionale, reforma curri culară, schimbarea cadrului instituțional, stagiatura ca punte de
legătură între formarea inițială și continuă, trecerea examenului de definitivare în învățământ în
segmentul formării inițiale, certificarea pentru profesia didactică, finanțarea și crearea rețelei de
școli de aplicație. Măsurile propuse în domeniul formării inițiale au fost următoarele:
– proiectarea și implementarea standardelor naționale pentru profesia didactică;
– stabilirea unor standarde curriculare naționale atât pentru DPPD, cât și pentr u
Colegiile Universitare Pedagogice, pe baza cadrului teoretic realizat de experții în
științele educației;
– implementarea sistemului creditelor transferabile în formarea inițială a cadrelor
didactice;
70
– determinarea interdependențelor curriculare dintre Lice ul Pedagogic și Colegiul
Universitar Pedagogic prin aplicarea principiilor continuității și ale transferului;
– revizuirea cadrului legislativ privitor la desfășurarea activităților specifice de formare
inițială din DPPD și Colegii Universitare Pedagogice; a ctualizarea informațiilor
privitoare la instituțiile de profil (DPPD, Colegii Universitare Pedagogice);
implementarea normei didactice de “metodica/didactica disciplinei” în statele de
funcții ale DPPD și ale Colegiilor Universitare Pedagogice; introducer ea în sistemul
de formare inițială a funcției de “mentor” ca persoană resursă pentru derularea
activităților de practică pedagogică; înființarea unei instituții postuniversitare de
formare și profesionalizare a cadrelor didactice;
– prelungirea rutei de for mare inițială a cadrelor didactice până la
susținerea/promovarea examenului de definitivat (1 an de stagiu practic, asistat de
mentor și de metodician);
– corelarea sistemului de certificare cu sistemul de evoluție în cariera didactică
(concursul de titulari zare derulat după examenul de diplomă, definitivat);
– introducerea unui sistem complex de evaluare pentru obținerea diplomei de profesor /
institutor (la finele procesului de formare inițială) prin: portofoliu profesional, „jurnal
pedagogic”, examen scris și lucrare de diplomă (cu conținut psihopedagogic și
metodic);introducerea unor niveluri de calificare în formarea inițială;
– atestat de profesor/institutor: prin absolvirea unei instituții de învățământ superior și
a modulului pedagogic oferit de DPPD/Col egiu Universitar Pedagogic;
– atestat de învățător – educatoare: prin absolvirea Liceului Pedagogic;
– diploma de profesor/diploma de institutor: prin parcurgerea stagiului de definitivat și
absolvirea examenelor specifice;
– acordarea pentru fiecare absolvent, odată cu diploma de profesor/institutor, a
dosarului de perfecționare;
– optimizarea sistemului de finanțare instituționala a DPPD -urilor/Colegiilor
Universitare Pedagogice;
– modificarea metodologiei de finanțare a activităților de practică pedagogică și de
mentorat;
71
– dezvoltarea unei rețele permanente de instituții (școli si grădinițe) de aplicație pentru
practica pedagogică prin convenții bilaterale între instituțiile de învățământ superior și
ISJ-uri;
– diversificarea relațiilor de parteneriat cu instituții of ertante de servicii pentru practica
pedagogică alternativă (centre de consiliere, cluburi și palate ale copiilor, media,
centre logopedice, ONG -uri etc.).
Procesul Bologna a generat un nou context pentru formarea inițială a cadrelor didactice
prin reorgani zarea structurală și curriculară a învățământului superior, în România noile măsuri
fiind aplicate începând cu anul universitar 2005 -2006. În acest context, programele de formare
inițială pentru profesorii din învățământul secundar și terțiar, oferite de d epartamentele pentru
pregătirea personalului didactic din universități (DPPD), au fost reorganizate în două module
(conform OMECT 4343/2005, modificat de OMECT nr. 4316/2008 și OMECTS nr. 3158/2010).
Modulul I (30 credite) este integrat ciclului de licenț ă și permite absolvenților să predea
numai în învățământul secundar obligatoriu.
Modulul II (30 credite) poate fi urmat numai după terminarea studiilor de licență și este
absolut necesar pentru cei care doresc să predea în învățământul postobligatoriu și superior.
În anul 2008, prin efortul comun al specialiștilor în științele educației și al
reprezentanților Ministerului Educației, a fost elaborat Ordinul de ministru nr. 4316/2008 privind
Aprobarea programului de studii în vederea obținerii certificatului de absolvire a
Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic. Acest act normativ cuprinde, pe lângă
planul de învățământ valabil la nivel național, o serie de reglementări în domeniul formării
inițiale a personalului didactic din România, în con cordanță cu prevederile Legii 288/2004
privind organizarea studiilor universitare, modificată prin Legea 346/2005. Planul de învățământ
al Departamentelor pentru Pregătirea Personalului Didactic, aprobat de Ministerul Educației și
Cercetării începând cu an ul universitar 2008 -2009, diferențiază nivelurile de pregătire
profesională ale celor două categorii de cadre didactice: cei care vor preda în învățământul
primar și gimnazial (absolvenți ai studiilor de licență și ai programului de studii psihopedagogice
de nivel I) și cei care vor preda în învățământul liceal și universitar (absolvenți ai studiilor de
masterat și ai programului de studii psihopedagogice aprofundate, de nivel II). Acest Plan de
învățământ organizează programul de studii psihopedagogice ofe rit de DPPD pe două niveluri
72
ale certificării pentru profesia didactică, cu specificarea că parcurgerea și absolvirea de către
studenți a programului de nivel I este o condiție necesară pentru admiterea lor la programul de
nivel II.
Tematica cursurilor de formare inițială pentru profesia didactică, numărul de ore alocat,
numărul de credite și forma de examinare sunt stabilite prin OMECT nr. 4316/2008. Astfel, în
cadrul nivelului I, disciplinele obligatorii sunt: Psihologia educației, Fundamentele pedagogiei ,
Teoria și metodologia curriculumului, Teoria și metodologia instruirii,Teoria și metodologia
evaluării, Managementul clasei de elevi, Didactica specialității, Instruire asistată de calculator,
Practică pedagogică în învățământul preuniversitar. În cazul nivelului II, disciplinele obligatorii
sunt: Psihopedagogia adolescenților, tinerilor și adulților, Proiectarea și managementul
programelor educaționale, Didactica domeniului și dezvoltări în didactica specialității, Practică
pedagogică în învățământul lic eal, postliceal și universitar. Pe lângă disciplinele obligatorii,
există două pachete de discipline opționale din care se alege pentru studiu câte o disciplină (de
ex., Sociologia educației, Educație interculturală, Consiliere și orientare, Comunicare
educațională etc.). În cazul cadrelor didactice din învățământul preșcolar și primar, formarea
inițială este organizată în cadrul facultăților de științe ale educației, prin specializarea Pedagogia
învățământului primar și preșcolar.
Anterior Procesului Bolo gna, formarea inițială a cadrelor didactice din învățământul
preșcolar și primar era organizată în Colegii Universitare cu durata de trei ani.
În ceea ce privește dezvoltarea curriculum -ului pentru formarea inițială a cadrelor
didactice, se pot face următo arele precizări:
– Programele școlare pentru formarea cadrelor didactice din învățământul preșcolar și
primar sunt definite la nivelul fiecărui departament din cadrul facultăților de științe
ale educației. Formarea inițială oferită de aceste departamente cup rinde atât cursuri cu
caracter general, cât și cursuri și activități practice pentru formarea pedagogică.
– Curriculum -ul pentru formarea inițială a profesorilor din învățământul secundar și
terțiar este dezvoltat de către fiecare departament de formare a ca drelor didactice din
cadrul universităților, pe baza prevederilor OMECT nr. 4316/2008. Pentru fiecare
dintre disciplinele de studiu, se completează o fișă a disciplinei care descrie
obiectivele sau competențele care sunt vizate a se forma prin respectiva d isciplină,
73
tematica de curs și pentru aplicații, numărul de ore alocat, forma de examinare,
recomandări bibliografice.
La nivelul specialiștilor în educație, există un larg consens cu privire la necesitatea unui
nou set de competențe pentru personalul dida ctic, în contextul schimbărilor sociale și economice
și al reformelor din învățământul românesc. Aceste noi competențe sunt puse în relație cu
rolurile cadrelor didactice:
elaborarea și dezvoltarea curriculum -ului școlii;
elaborarea și implementarea activi tăților cross -curriculare;
evaluarea și selecția manualelor;
participarea la proiectele locale, naționale sau internaționale;
lucrul într -un mediu de învățare intercultural;
dezvoltarea de parteneriate între școală și comunitate;
auto-management și dezvolt are profesională.
Analiza unor fișe ale disciplinelor din modulul pedagogic relevă diferite competențe ale
viitoarelor cadre didactice, care pot fi puse în relație cu abordarea educației centrate pe
competențe. Disciplina Psihologia educației valorifică da tele teoretice pentru înțelegerea
procesului de învățare și a rolurilor profesorului în ghidarea și facilitarea învățării (cunoașterea
elevilor, înțelegerea specificului dezvoltării psihice si a relației dintre dezvoltare si învățare,
tipuri de învățare, t eoria inteligențelor multiple, stimulare individuală și de grup a creativității
elevilor, abordarea psihologică a relației profesor – elev etc.).
Necesitatea corelării educației bazate pe competențe cu formarea personalului didactic
este reliefată, la niv el internațional, de cercetările comparative asupra calității educației furnizate
în țările aflate în tranziție. S -a evidențiat faptul că instruirea viitorilor profesori este bazată mai
mult pe transfer de informații decât pe formarea și dezvoltarea de com petențe și abilitați.
Soluțiile tradiționale furnizate de educația din învățământul superior s -au dovedit a nu mai fi de
actualitate deoarece caracterul informativ este insuficient pentru cadrele didactice de astăzi.
Studiile și analizele realizate în Româ nia în ultimii ani au scos în evidență necesitatea promovării
unei noi logici didactice în care profesorul poate avea libertatea și responsabilitatea acțiunilor de
organizare a programelor de învățare ale cursanților. Dezvoltarea competențelor de tip a înv ăța să
înveți continuă să rămână o preocupare majoră în optimizarea și modernizarea actului didactic.
74
Absolvenții de studii superioare cărora le vor lipsi astfel de abilități sunt expuși riscului de a nu
putea promova în carieră. (Raportul de țară, 2009) Î n acest sens, Ministerul Educației a propus
lansarea, în anul universitar 2011 – 2012, a unui program inovativ de formare a cadrelor didactice
din învățământul superior, program care oferă o nouă abordare în predarea didacticii disciplinei
și contribuie as tfel la creșterea atractivității învățării în universități și la atragerea studenților spre
cariera didactică. Elaborarea unor servicii educaționale adaptate nevoilor viitorilor profesori
presupune ca pregătirea inițială a acestora să fie bazată nu doar pe transferul de informații ci și
pe transferul de competențe. Un învățământ superior de calitate, este bazat pe cunoaștere și
dezvoltare personală, pe crearea unui curriculum de formare care să permită elaborarea de
programe educaționale centrate pe dezvolt area competențelor didactice și metodologice. Crearea
unei rețele de profesioniști în didactica disciplinei, a unei comunități a specialiștilor în didactică
poate fi o modalitate de a atrage studenții către cariera didactică prin creșterea calității servic iilor
educaționale oferite în învățământul superior și prin realizarea unei mai bune corelări a educației
și formării inițiale cu cerințele angajatorului (școala). Valoarea adăugată în educație este
materializată prin capacitatea de integrare a tinerilor a bsolvenți în societate, pe baza
competențelor dobândite în școală și depinde direct de calitățile profesionale ale cadrelor
didactice, de gradul de angajare al acestora în îndeplinirea responsabilităților ce le revin privind
formarea inițială. În acest sen s, o campanie de sensibilizare a studenților în universități poate
conduce la recrutarea celor mai buni studenți pentru cariera didactica. (POSDRU, 1.3,
63709/2009).
În Legea Educației Naționale Nr. 1/2011 se menționează că formarea inițială pentru
ocupare a funcțiilor didactice cuprinde:
– formarea inițială, teoretică, în specialitate, realizată prin universități în cadrul
o unor programe acreditate potrivit legii;
o masterat didactic cu durata de 2 ani;
o stagiul practic cu durata de un an școlar realizat într -o unitate de învățământ,
o sub coordonarea unui profesor mentor. (Legea Educației Naționale Nr. 1/2011)
Ideea analizei nevoilor de formare și, în legătură cu aceasta, intenția de a acorda burse
studenților de la masteratul didactic (echivalente salariului net al unui profesor debutant) poate
veni în întâmpinarea problemelor legate de motivația pentru cariera didactică. În același timp se
75
preconizează și o investiție inteligentă din punct de vedere al costurilor, în formarea resursei
umane pentru educație: se va finanța numai formarea celor care doresc să devină cadre didactice
și nu să parcurgă cursurile DPPD doar ca să -și asigure o variantă profesională de rezervă. Este,
de asemenea, importantă ponderea disciplinelor de specialitate, respectiv disciplinelor
psihopedagogice și practicii pedagogice în cadrul masteratului didactic, în condițiile în care legea
precizează că Ministerul Educației stabilește reperele curriculare și calificările de formare inițială
teoretică în specialitate a personalului didactic. În l ege se menționează, de asemenea,că
programele de studii ale masteratului didactic, elaborate pe baza standardelor profesionale pentru
funcțiile didactice, se acreditează și aprobă de către Ministerul Educației. Consecința firească a
acestui paragraf constă în stabilirea și adoptarea prin legislația secundară a standardelor pentru
profesia didactică. Este important de menționat că această schimbare, reclamată în toate
documentele de politică educațională vehiculate la nivel european, dar și în studii pedagog ice de
mare anvergură, a fost prevăzută în România încă din anul 2001 în Strategia de dezvoltare a
sistemului de formare inițială și continuă a personalului didactic și a managerilor din
învățământul preuniversitar, 2001 -2004. Se conferă importanță practic ii pedagogice prin
constituirea unei rețele permanente de unități de învățământ, în condițiile stabilite prin ordin al
ministrului educației și în baza unor acorduri -cadru încheiate între unitățile/instituțiile de
învățământ care asigură formarea inițială și inspectoratele școlare. Pe baza acestor acorduri –
cadru, unitățile/instituțiile de învățământ care asigură formarea inițială încheie contracte de
colaborare cu durata de 1 -4 ani școlari cu unitățile de învățământ pentru stabilirea condițiilor de
organiza re și desfășurare a stagiilor practice. Unitățile/instituțiile de învățământ care asigură
formarea inițială pot realiza independent parteneriate cu instituții ofertante de servicii în domeniu
– centre de consiliere, cluburi și palate ale copiilor, centre l ogopedice, organizații
nonguvernamentale. (Legea Educației Naționale Nr. 1/2011) Un domeniu al formării inițiale a
personalului didactic în care legea nu își propune să schimbe prea multe este cel al pregătirii
profesorilor pentru învățământ preșcolar și p rimar, în sensul că se păstrează structura consacrată
după transformarea, în anul 2004, Colegiilor universitare pedagogice în specializarea de licență
Pedagogia învățământului primar și preșcolar.
Acordarea definitivării în învățământ semnifică recunoaște rea competențelor minime
acceptabile dobândite de către o persoană care a optat pentru cariera didactică și care garantează,
76
în acest fel, că dispune de pregătirea necesară pentru exercitarea profesiei didactice și poate intra
pe o rută de profesionalizare ascendentă. Acordarea gradului didactic II semnifică dobândirea de
către cadrul didactic a unui plus de profesionalizare, confirmat de rezultatele obținute la probe
special concepute pentru a pune în evidență valoarea adăugată achiziționată în intervalul parcurs
de la obținerea definitivării. Acordarea gradului didactic I semnifică dobândirea de către cadrul
didactic a unui nivel înalt de maturitate profesională și expertiză, care îl recomandă ca pe un
generator de bune practici în mediul educațional școla r. Definitivarea în învățământ și gradele
didactice II și I pot fi obținute de personalul didactic de predare care îndeplinește condițiile
privind studiile de specialitate, pregătirea psihopedagogică, vechimea la catedră și performanțele
profesionale. Exam enele pentru obținerea definitivării în învățământ și a gradelor didactice se
organizează distinct pentru fiecare funcție didactică de predare.
Standardele de competență profesională ale cadrelor didactice prezintă un sistem de
referință important pentru a utoevaluarea nivelului de performanță al cadrelor didactice din
învățământul general. Standardele reprezintă cerințele de bază pe care trebuie să le demonstreze
cadrul didactic, mereu deschis și motivat spre dezvoltare profesională și atingerea de
performa nțe superioare. Standardele se referă la funcțiile didactice prevăzute în art. 53, p. 3 – 6
ale Codului Educației. Pentru realizarea cerințelor de bază, cadrul didactic are studii pedagogice,
demonstrează cunoștințe în domeniul psihopedagogiei; ale domeniu lui și ale ariei de specializare
pedagogică, cunoaște elevii, particularitățile lor; asigură accesibilitatea conținuturilor și utilizarea
individualizată și diferențiată a strategiilor de predare – învățare – evaluare; demonstrează
competențe de realizare a curriculumului și de respectare a actelor normative în vigoare în
proiectarea unui demers educațional de calitate; asigură incluziunea și egalitatea de șanse în
organizarea procesului educațional; comunică eficient cu familiile elevilor și membrii
comuni tății și asumarea responsabilității pentru îmbunătățirea predării, pentru dezvoltarea sa
profesională continuă.
Fiecare cadru didactic, cunoscând standardele, va fi capabil să își identifice punctele forte
ale profilului profesional, precum și ariile dezv oltării profesionale, care necesită îmbunătățiri
continue.
Standardele constituie un cadru de referință pentru dezvoltarea continuă a competențelor
profesionale în raport cu necesitățile educaționale, tendințele existente și gradul didactic solicitat,
77
de motivare a autoformării și realizării unei activități didactice de calitate. De asemenea,
standardele sunt repere de bază în organizarea eficientă a procesului de evaluare a cadrelor
didactice, de dezvoltare profesională și avansare în carieră.
Standardel e de competență profesională ale cadrelor didactice din învățământul general
au drept scop:
– consolidarea dimensiunii europene în domeniul educației și dezvoltării profesionale
continue a cadrelor didactice;
– orientarea sistemului de dezvoltare profesi onală în conformitate cu cerințele pieții
muncii și ale pedagogiei centrate pe elev;
– motivarea cadrelor didactice pentru învățare pe tot parcursul vieții;
– creșterea responsabilității a fiecărui cadru didactic pentru reușita propriei cariere
profesion ale;
– promovarea transparenței, recunoașterea competențelor și/sau a calificărilor.
Prin implementarea standardelor de competență profesională, se va asigura:
– dezvoltarea unui învățământ orientat spre performanță și bazat pe meritocrație;
– promovarea conceptului educației incluzive și a principiilor școlii prietenoase copilului;
– crearea unui mediu deschis, sigur pentru învățare și comunicare didactică;
– creșterea atractivității învățării;
– dezvoltarea activismului civil;
– dezvoltarea competențelo r digitale, elaborarea și aplicarea conținuturilor educaționale digitale;
– consolidarea coeziunii sociale dintre toți actorii sistemului educațional.
BIBLIOGRAFIE:
Recomandarea Parlamentului și Consiliului 2006/962/CE;
http://ue.eu.int/ueDocs/cms_Data/do cs/pressData/en/ec/84335.pdf
Prezentate în Comunicarea „Punerea în practică a cunoștințelor: O strategie de inovație
cuprinzătoare pentru UE” COM(2006) 502 final
http://ec.europa.eu/research/science –
society/index.cfm?fuseaction=public.topic&id=1100&lang=,
78
Comunicarea Comisiei privind stimularea spiritului antreprenorial prin învățământ și
formare COM(2006) 33 final
COM(2005)596 din noiembrie 2005
Grup de lucru pentru îmbunătățirea formării profesorilor și formatorilor, rapoarte de
activitate 2003, 2004:
http://europa.eu.int/comm/education/policies/2010:objectives_en.html#training
http://ec.europa.eu/education/policies/2010/testingconf_en.html
OMECT 4343/2005, modificat de OMECT nr. 4316/2008
OMECTS nr. 3158/2010
OMECT nr. 4316/2008
POSDRU, 1.3, 63709/2009.
79
VIII. Competențele didactice din perspectiva nevoilor de educație
8.1. Conceptul de nevoi educaționale
Nevoile de educație au un caracter ambivalent, o dinamică bipolară care reflectă
interacțiunile dintre dimensiunile fundamentale ale educației : dintre social și individual, dintre
sistemic și personal, dintre necesar și posibil, dintre real și potențial. Ambivalența nevoilor de
educație este generată de caracterul bilateral al acțiunii educaționale și de natura specială a
relației ce se stabileș te între agentul acțiunii – educatorul și obiectul acțiunii – cel educat.
Tipologia generală a nevoilor de educație este alcătuită din tipuri -pereche de nevoi, în
care cele două tipuri ale fiecărei perechi se definesc unul prin celălalt, fie care tip situându -se la
unul din polii între care pendulează nevoia de educație.
Aceste nevoi se deosebesc în funcție de nivelul la care apar și de modul și direcția în
care acționează ca factori de orientare, declanșare și suținere a sistem elor și proceselor educative
concrete. Astfel, nevoile sociale de educație apar la nivel macrosocial, supraindiviual, la nivelul
sistemului de educație, la nivelul comunității sociale în care instituția sau procesul de educație
funcționează. Nevoia socială de educație însoțește însoțește procesul dezvoltării sociale fiind
materializată în structuri, scopuri, conținuturi și mijloace de educație precum și intr -un cadru
legislativ și administrativ de funcționare a sistemului educativ. La nivelul concret al acț iunii
școlii nevoia socială de educație se manifestă pe două căi:
pe o cale oficială organizată administrativ sub forma cerințelor și obligațiilor ce decurg din
poziția instituției școlare; astfel, pe această cale școala sau profesorul nu intră în relație directă cu
nevoia de educație ci cu o nevoie de educație definită și asumată la nivelul organismelor de
decizie supraordonate și introdusă în sistem sub forma obiectivelor generale și intermediare, a
planurilor de școlarizare, programelor analitice, manual e.
pe o cale neoficială, constituită în cadrul relațiilor directe pe care fiecare instituție
educativă le are cu comunitatea socială în care funcționează sub forma cerințelor și
obligațiilor formulate față de instituția educativă. Astfel, școala/ directoru l/ catedra/
profesorul întră în contact direct cu nevoile sociale de educație așa cum acționează ele în
condiții concrete ca necesități și și așteptări ale comunității sociale sub forma cererii de
80
școlarizare și de formare profesională, în funcție de struc tura rețelei școlare sau de
evoluțiile pe piața calificărilor.
Nevoile individuale de educație se manifestă la nivel individual și microgrupal sub forma
motivelor – trebuințelor, intereselor, aspirațiilor – care orientează activitatea subiecților c oncreți
implicați în procesul educativ. Ele îmbracă forma concretă a factorilor motivaționali, adică
acționează ca mobiluri interne care direcționează și susțin energetic comportamentul elevilor, al
părinților sau al celorlalte persoane implicate în proces ul educativ. Această formă de manifestare
a nevoilor individuale de educație au anumite particularități:
nevoia individuală de educație nu este reflexul direct al unei necesități obiective sau al
unor cerințe sociale;
o anumită nevoie de educație devine m obil al acțiunii doar atunci când este suficient de
intensă pentru a -și subordona celelalte motive;
pe măsură ce nevoia de educație este asimilată ca motivație de învățarem de formare și
autoformare ea se înscrie în sistemul motivațional al subiectului în piramida trebuințelor.
Nevoi sistemice și nevoi personale de educație – aceste nevoi se deosebesc în funcție de
originea lor și de destinatarul acțiunilor de satisfacere. Sunt cerințe nesatisfăcute sau deficite ce
apar la nivelul unui sistem și a căror acoperire condiționează existența, funcționarea, precum și
realizarea obiectivelor sistemului. Astfel, de exemplu, nevoia de personal calificat, stabilită
cantitativ, calitativ și structural este o nevoie sistemică iar satisfacerea ei vizează funcțio narea și
obiectivele sistemului economic. Pentru a delimita mai clar statutul nevoilor sistemice sunt
necesare:
nevoile sistemice nu sunt neapărat nevoi macrosociale și că în general caracterul sistemic
nu se definește pe axa macro -microsocial;
distincția între sistemic și personal nu este echivalentă cu distincția între social și
individual.
Nevoile personale de educație sunt nevoi ale oamenilor concreți, resimțite subiectiv ca trebuințe
individuale și a căror satisfacere vizează persoana și nu sistemul. Nevoile personale de educație
au următoarele caracteristici:
81
se disting prin originea lor; sunt personale în sensul că își au originea în trebuințele și
aspirațiile oamenilor de a învăța, de a se forma, de a dobândi anumite competențe, de a se
integra soci o-profesional prin educație.
se mai disting și prin conținutul și modul lor de acțiune; sunt personale acele nevoi care
prin conținutul și modul lor de exprimare, nu pot fi atribuite sistemului și care acționează
dinspre persoană către sistem și nu dinspre sistem către persoană;
o notă distinctivă este destinația acțiunilor de satisfacere; sunt personale acele nevoi a
căror satisfacere vizează nemijlocit individul și nu sistemul sau instituția școlară;
nevoile personale se disting și acționează ca o compone ntă a sistemului motivațional al
personalității.
Nevoi comune și nevoi speciale – au în vedere aria de cuprindere a nevoilor de educație,
precum și caracterul modalităților de satisfacere a acestora.
Nevoile comune de educație sunt nevoi care au aceeași structură și relativ același conținut
pentru populații școlare extinse generând modalități relativ standardizate de satisfacere pe
ansamblul sistemului educativ. Aceste nevoi pot fi definite pe trei coordonate principale:
nevoile comune de educație sunt cele care alcătuiesc primul nivel -nivelul de bază al
ierarhiei nevoilor de educație
sunt nevoi care se constituie pe categorii de populație școlară;
nevoi care datorită faptului că se manifestă în structuri și intensități relativ omogene pe
populații extinse, pot fi satisfăcute prin structuri și conținuturi educative standardizate, în
instituții cu largă adresabilitate și în forme de organizare pedagogică și administrativă
omogenizatoare.
Nevoile speciale de educație – sunt nevoi car e diferă în structură , conținut și intensitate de
la un individ la altul, de la un grup la altul, solicitând modalități specifice, particularizate de
satisfacere, altele decât cele folosite pentru majoritatea populației școlare și pentru satisfacerea
nevo ilor comune de educație. Aceste nevoi apar ca nevoi de recuperare, de compensare și
diminuare a carențelor educative generate de un mediu social nefavorabil sau de o condiție
socială marginală în care unele categorii se găsesc la un moment dat.
82
Nevoi manifeste și nevoi latente – distincția dintre manifest și latent are în vedere modul
și măsura în care nevoile de educație se exteriorizează în necesități sociale sau individuale de
educație conștientizate și resimțite subiectiv.
Nevoil e manifeste de educație sunt nevoi care datorită intensității cu care se impun ca și
datorită caracterului evident al efectelor generate de nesatisfacerea lor acționează în mod explicit
și specific fiind nemijlocit accesibile observației și analizei factu ale.
Din categoria nevoilor de educație care prin natura lor sunt manifeste fac parte: nevoile
elementare, o mare parte a nevoilor sociale de educație.
Nevoile latente de educație sunt nevoi care datorită unor particularități ce țin de modul lo r
de aparție și acțiune dar și datorită imperfecțiunii instrumentelor noastre de cunoaștere, nu se
exteriorizează sau nu sunt sesizabile nemijlocit în efecte suficient de pregnate și de specifice
pentru a se impune ca factori de declanșare, orientare și su sținere a acțiune educative.
Nevoi actuale și nevoi potențiale
Una din problemele dificile cu care se confruntă proiectantul/ managerul școlar este de a
stabil raportul între ceea ce trebuie și poate să realizeze sistemul sau instituț ia de învățământ în
prezent în funcție de nevoile și resursele de bază care funcționează la un moment dat și nevoile
viitoare de educație care, în prezent, sunt ăn stare potențială sau latentă.
Nevoile actuale de educație sunt nevoi care apar ș i se impun pe termen scurt drept
condiții ale desfășurării procesului de învățământ și ale funcționării instituției școlare, fiind
nevoile în baza cărora se definesc obiectivele educaționale se stabilesc conținuturile și metodele
de predare/ învățare.
Nevoile potențiale de educație sunt acele nevoi care nu se impun pe termen scurt, dar pot
și trebuie să fie anticipate pe baza tendințelor sesizabile pe plan socio -economic și educațional,
precum și acele nevoi care sunt formulate în prezent dar c u o scadență la termenul la care
sistemul/ instituția de învățământ le poate satisface.
Bibliografie:
VOICULESCU, F. (2004), Analiza resurse -nevoi și managementul strategic în învățământ,
Editura ARAMIS, București.
83
8.2. Analiza nevoilor educaționale din perspectiva managementului educațional
Cum să fie directorii școlii de azi și de mâine? Să învețe că o unitate de învățământ
este ca o afacere din care nu ies bani, dar ies cetățeni bine pregătiți, competitivi pe piața muncii?
Să gândească pe termen lung și să poată asigura elevilor școlii un viitor? Pot fi cu adevărat
manageri de vârf? Ce ar trebui să facă pentru a fi în vârful piramidei? Și întrebările pot
continua…
De la directorul școlii de azi sunt așteptări înalte, înt rucât școala solicită acestuia
calități de lider, manifestate prin capacitatea de : promovare a schimbării și de a schimba ceea ce
există în ceea ce este necesar în organizație; a acționa transformațional; a introduce noi reguli și
de a elimina constrâng erile în ceea ce privește comportamentele conservatoare ale angajaților;
de a coordona eforturile membrilor grupurilor / echipelor existente la nivelul instituției; de a fi
persuasiv, de a determina grupul/ echipa să acționeze în direcția realizării obie ctivelor; a se
bucura de încrederea angajaților; de a asigura coerență între scopurile grupurilor și cele ale
instituției de învățământ, astfel încât să crească eficiența acțiunii echipelor/ grupurilor din
organizație.
Managementul actual a cunoscut o serie de modificări și în sistemul de valori umane,
sociale, guvernamentale, de la cel tradițional la cel modern, astfel:
TRADIȚIONAL MODERN
SCHIMBĂRI ÎN VALORILE UMANE
toți sunt la fel
individualism
nevoia de performanță
ignoranță fiecare e ste diferit
participativ
auto-realizare
educație continuă
SCHIMBĂRI ÎN VALORILE SOCIALE
Proprietate
Orientare pe produs
Guvernare limitata Echipa
Orientare spre comunitate
Guverare prin reglementari
SHIMBARI IN FILOZOFIA GUVERNAMENTALA
Specializ are functională
Decizii luate autoritar
Sistem de control negativ
Sarcina si angajatul
Sistem informational pe vericala
Organizatia ca structura Abordare interdisciplinara
Deciziile luate democratic
Sistem de control pozitiv
Munca in echipa( echipa manageriala)
Sistem informational functional
Organizatia ca sistem
(tehnologic,uman,rezultate)
Globalizarea a început în anii ’90 și astfel a început extinderea sferei de acțiune georgrafică a
programelor, alianțe cu alte școli, mobilitatea elevilor și a școlilor, facultăților au reformat
managementul educațional, tehnologia a făcut lumea un loc mai mic pentru schimburi
educaționale. Ca o consecință, competiția din domeniul managementului educațional operează
acum la nivel global, există cerere de man ageri internaționali. Fără gândire academică,
managementul educațional nu se putea alătura învățământului superior. mobilizarea forței de
84
muncă, a capitalului, a tehnologiei și informației – în combinație cu o scădere generală a finanțării
de la guvern pent ru învățământul superior a crescut comeptiția în managementul educațional ,
combinația dintre economii de tranziție și afaceri mai mici, ambele având nevoie de abilități
manageriale au crescut cererea de management educațional, apariția mai multor companii și a
unei competiții intensificate a presupus ca școlile/facultățile de afaceri aveau ca cerințe să -i
înzestreze pe manageri cu abilități și răs punsuri la probleme manageriale. Globalizarea a fost un
factor major în creșterea cererii de management educațio nal, o lume mai mică a însemnat că
mobilitatea elevilor și școlilor, facultăților a devenit un element esențial pentru dezvolarea și
schimbarea managementului educațional, a stimulat cererea pentru manageri internaționali.
Se preconizează că un de clanșator principal al schimbării este conectat cu disponibilitatea
resurselor. Școlile/facultățile vor începe să dispară. Școlile/facultățile de la stat vor suferi primele
pentru că nu vor mai primi bani de la guvern și au devenit atât de obișnuite cu ace stea încât nu
știu cum să opereze fără ele. Competiția crescută va duce la o grăbire a schimbării în
managementul educațional. Presiunea pieței va deveni din ce mai importantă. Școlile/facultățile
vor fi obligate să se schimbe, din cauza privatizării și a globalizării. Tehnologia și inovația au un
potențial real în declanșarea unor schimbări în sistemul de predare, oportunități de cercetare și
organizări ale rețelei în școli/facultăți.
Astăzi, echipele fac cea mai mare parte a muncii din cadrul org anizațiilor. Sunt echipe
„multifuncționale”, care cooperează pe mai multe compartimente ale unei organizații.
Întâlnirile și lucrul în echipă sunt părți importante ale muncii. Echipele cele mai eficiente
permit tuturor membrilor să contribuie la întâ lniri. Ascultarea tuturor ideilor este importantă.
Nevoile educaționale se regăsesc în următoarele perspective:
• Excelența –ilustrată prin presiunea de a fi recunoscută drept un „centru de
excelență” preponderant din perspectiva ce rcetării a transferului de tehnologii;
• Standardele –reflectă dacă sistemele educaționale, instituțiile sau membrii
individuali respectă și implementează standarde prescrise la nivel instituțional, național sau
internațional.
• Relevanța – interpretată ca incitarea instituțiilor de învățământ de a contribui la
dezvoltarea regională economică și socială, de a facilita transferul tehnologiilor și de a le
eficientiza, de a elabora și aplica noi cerințe în finanțarea cerce tării la nivel național;
• Eficiența financiară –ilustrată prin cerința înaintată față de școli de a stabili
mecanisme interne de utilizare corectă și eficientă a resurselor financiare, prin re -direcționarea
acestora în vederea sporirii p roductivității în realizarea misiunilor educaționale;
• Transformarea – adaptabilitatea instituției la cerințele și presiunile externe, dar și
capacitatea instituției de a influența „lumea din exterior”, fapt care ar constitui și un indic ator al
calității.
Specialiștii în resurse umane ai organizației trebuie să cunoască foarte bine cerințele
unui astfel de sistem și să poată implica și instrui managementul de mijloc și angajații în
proiectarea și utilizarea acestuia – eventu al cu consultanță externă. În condițiile unui răspuns
favorabil la aceste întrebări, există premise ale managementului performanței. Managementul
performanței, acolo unde este introdus corect, poate fi un factor semnificativ ce contribuie la
succesul organ izației. Dacă este utilizat incorect, acesta poate conduce la resentimente și
frustrări, punctul de plecare al eșecului multor organizații. Majoritatea managerilor consideră că
precizarea obiectivelor performanței, identificarea problemelor care au condus la scăderea
randamentului reprezintă atribuțiile responsabililor cu resursele umane. Nivelul de calitate al
85
managementului este decisiv pentru atingerea obiectivelor scontate, pentru realizarea
performanței, sau mai nou, a excelenței, în oricare tip de acț iune colectivă, indiferent de
organizația dată. Neglijarea implementării unui management performant, de înaltă calitate,
generează o bună parte din eșecurile organizațiilor. De aceea managementul intuitiv pare tipul
performant de management.
Managemetul Intuitiv – Meryem Le Saget, 1992, p.50
Referințe bibliografice:
1. Ciungu P. Armonizarea învățământului românesc cu cel european – puncte de vedere.
Petroșani: Universitas, 2005.
2. Ciungu P. Managementul a ctivităților didactice. Petroșani: Universitas, 2005.
3. Vătuiu T., Budulan M. Managementul realizării și implementării sistemelor informatice în
învățământul românesc în perspectiva integrării României in UE. Chișinău: The 30th Annual
ARA Congress, 2005.
INTUIȚIE
„simțirea”situațiilo r
lectura dincolo de
aparențe,
perceperea
viitorului
dezvoltarea propriei
„deschideri”
acoperirea unei
viziuni
Creativitate
Piața
Reglarea și
ameliorarea
Acțiune
Formare
Comunicare
Viziune
Rigoare
86
IX. Profesionalismul educațional în contextul globalizării educaționale și culturale:
dimensiunile unei cariere didactice în era digitală
Dezvoltarea tehnologiei urmează și ea propriul parcurs mai mult sau mai puțin dependent
de evoluția socie tății. Spiritul enciclopedic care a dominat viața științifică până spre sec. 17 a
început de atunci un proces gradual de specializare, mai întâi orientat către domenii de studiu,
dar din ce în ce mai mult către domenii aplicative. În paralel, nevoia de efi cientizare și
multiplicarea interdependențelor economice au impus din ce în ce mai mult armonizarea sau
adoptarea standardelor, extinse și către domenii sociale precum învățământul (de ex. „Procesul
Bologna‖) sau protejarea mediului (de ex. reciclarea mate rialelor). Două instituții ale organizării
activității sunt răspunzătoare în principal de amploarea manifestării acestor tendințe: platformele
globale și sarcinile ocupaționale. Platformele globale sunt interfețe, digitale sau nu, prin care
comunități de i nteres – profesional, științific și de cercetare, religios etc. – colaborează în
vederea dezvoltării unor rezultate specifice. A trecut de mult vremea când un cercetător izolat era
capabil să expună lumii descoperirile sale de unul singur, doar prin forța propriilor capabilități.
Complexitatea tehnică și științifică a noilor proiecte, dar și facilitarea remarcabilă a
întâlnirilor dintre specialiștii aceleia și comunități determină inevitabil ca dezvoltarea tehnologiei
să depindă de un lanț al con tribuțiilor, din același domeniu sau interdisciplinar. Organizarea
lumii educaționale și științifice conform acestor repere presupune alte cerințe și alte viziuni decât
cele proprii unei perspective naționale în sens tradițional. În acela și timp, diversif icarea
sarcinilor ocupaționale menține constantă tendința spre specializare sau valorificare a unor
aptitudini particulare în procesul de creație. Tehnologia se dezvoltă acum simultan în sfera
materială și în cea imaterială, prin servicii și informații, pr oces în care diversificarea
ocupațională este o tendință mai vizibilă decât diversificarea sectorială. Implicațiile nu se
regăsesc doar la nivelul producției, în caracteristicile și structura acesteia, dar societatea în
ansamblu devine un participant activ : prin sus ținerea unor nevoi societale, prin conștientizarea
aspectelor etice, prin redefinirea reperelor educaționale. Nu mai asistăm la părăsiri programate
ale perioadei active datorate vârstei. Dimpotrivă, după cum subliniază studiile recente, devenim
familiari cu o viață activă continuă: „în muncile repetitive, productivitatea pare să scadă cu
vârsta, dar în ocupațiile bazate pe cunoștințe vârsta pare să nu aibă efect asupra performanței …
iar dacă acele ocupații necesită și aptitudini sociale (precum în cazul consultanților financiari)
productivitatea crește de fapt cu vârsta.‖ (Nauta 2017) .
Cele mai recente evoluții sunt cele ale comunicării digitale și ia în considerare câteva dintre
numeroasele realizări ale secolului al XlX -lea. Apariția motoarelor cu aburi, a fotografiei, și a
telegrafului electric în prima jumătate a secolului al XIX -lea, a fonografului (care a făcut
posibilă, pentru prima dată, captrea sunetului), a telefonului, a luminii electrice și răspândirea
rețelelor electrice, a imaginilor în mișcare, a pus bazele pentru o mare parte din descoperirile
tehnologice din viața secolului XX. Aceste inovații în comunicare au fost parte integrantă a
Revoluției Industriale și au ajutat la tranziția de la tradițional la gândirea modernă. L uate
împreună, aceste evoluții s -au ridicat la una dintre cele mai mari experiențe umane.
Electronica și telecomunicațiile sunt strâns legate între ele și redenumite cu termenul de
telematică. Mijloacele se dezvoltă foarte repede. Tehnologia inform ațională devine un domeniu
87
major de investiții care creează oportunități pentru deciziile capitale referitoare la obiective.
Volumul informațional în creștere este difuzat prin diverse canale. Societatea informațională
devine o societate unde economia se d ezvoltă datorită proceselor tehnologiei informaționale.
Literatura de specialitate menționează cinci perspective asupra societății informaționale,
referitoare la: a) structura economică, b) consumul de informație, c) infrastructura tehnologică,
d) demersur ile critice, e) demersurile multimdimensionale.
În România se vorbește tot mai mult de e -learning. Termenul definește un sistem de
educație virtuală, de formare la distanță. Activitățile de predare – învățare sunt planificate și
conținutul lecț iilor este transmis prin Internet, prin intermediul unor platforme de învățare special
concepute pentru a permite accesul cursanților la lecții și la chestionarele de evaluare online.
Principalul avantaj al învățării asistate de calculator îl reprezintă ac cesul unui public numeros la
educație, indiferent de vârstă, naționalitate, ora și locul de conectare la sistem. Folosirea noilor
tehnologii de comunicare în învățământ presupune articularea a trei aspecte complementare:
tehnologie, metodologie și pedagogi e. Accesul imediat și nelimitat la informații este un avantaj
evident al noilor tehnologii și în special al Internetului, care permite profesorilor din toate
colțurile lumii să stabilească mai ușor contacte în vederea schimbului de idei și informații cu
caracter pedagogic și cultural, pentru a coopera și derula proiecte educative. Corespondența
electronică, videoconferințele, grupurile de discuții, blogul sunt doar câteva dintre mijloacele de
comunicare oferite de Internet care permit profesorilor să iasă d in cadrul tradițional al sălii de
clasă pentru a se deschide spre lume. Deși virtuală, această fereastră spre lume permite
profesorilor și elevilor să se conecteze la valorile culturii universale. O mai bună înțelegere a
diversităților culturale contribuie la educația în spiritul toleranței, aprecierii și respectului
reciproc, valori importante pentru construirea unui dialog intercultural. Atracția exercitată de
noile tehnologii asupra tinerilor poate fi exploatată pentru a -i motiva să învețe mai mult și ma i
eficient. Comunicarea simultană cu interlocutori reali îi stimulează pe tineri să lege prietenii și să
întrețină o corespondență, activități pozitive ce pot contribui cu adevărat la maturizarea lor dacă
sunt supravegheați îndeaproape de profesor, căci es te bine știut că a scrie mai mult nu presupune
neapărat și o ameliorare a calității limbii folosite. Pentru o utilizare eficientă a noilor tehnologii
în activitatea didactică, este important să se țină cont de limitele echipamentului informatic și
recomand at ca, măcar la început, tinerii să fie ghidați de către profesori în activitățile de
redactare și de căutare a informației pe Internet, pentru ca acestea să contribuie într -adevăr la
dezvoltarea unei gândiri personale și critice, precum și a unor abilităț i de management al
informației și învățării. Echipamentul informatic, pe lângă aspectul ludic atât de apreciat de elevi,
permite crearea, simularea, consultarea și evaluarea cunoștințelor. Profesorii care știu să
folosească eficient noile tehnologii apreci ază reducerea timpului necesar pregătirii lecțiilor și
posibilitatea centrării pe nevoile elevului. Elevul poate învăța în ritmul său și reveni cu ușurință
asupra noțiunilor care nu au fost corect asimilate.
Descentralizarea tehnologiilor de co municare, cum ar fi telefoanele mobile și Internetul,
reprezintă cea mai bună modalitate de a asigura răspândirea democrației în întreaga lume,
potrivit unui studiu publicat în International Journal of Human Rights. Rețelele sociale precum
Facebook și Twit ter au devenit un instrument important pentru democrație și activiștii pentru
drepturile omului în Orientul Mijlociu și Africa de Nord, unde a jucat un rol central în sprijinirea
și organizarea protestelor împotriva guvernelor represive. Televiziunea poate deveni negativă
pentru drepturile omului, deoarece guvernele pot alimenta propaganda pentru populație, dar
internetul și telefoanele mobile au efectul opus, oferind oamenilor acces liber la o rețea de
88
comunicare, deși unele software -uri au permis anumitor guverne să cenzureze conținutul politic
pe internet. Un blog (cuvânt provenit de la expresia engleză web log = jurnal pe Internet) este o
publicație web (un text scris) ce conține articole periodice sau și cu actualizare neîntreruptă, ce
au de obicei un c aracter personal. De regulă actualizarea blogurilor constă în adăugiri de texte
noi, asemenea unui jurnal, toate contribuțiile fiind afișate în ordine cronologică inversă (cele mai
noi apar imediat, sus, la vedere). Acest gen de publicații web sunt în prin cipiu accesibile
publicului larg. Dacă la început blogurile erau actualizate manual, cu timpul au apărut "unelte"
(programe și metode) care să automatizeze acest proces. Utilizarea unui astfel de software bazat
pe browsere Internet este acum un aspect obiș nuit al blogging -ului. Scopul blogurilor variază
foarte mult, de la jurnale personale și până la "armele" publicitare ale campaniilor politice, ale
programelor. De asemenea, ele variază și în funcție de autor – de la unul singur la o comunitate
întreagă. B logurile pot constitui și o sursă importantă de venituri pentru cei care le administrează.
Multe bloguri permit vizitatorilor lor să răspundă prin comentarii, care sunt și ele publice,
creându -se astfel o comunitate de cititori centrată în jurul blogului, alte bloguri nu sunt
interactive. Totalitatea blogurilor și a autorilor de bloguri a fost denumită blogosferă.
Google Search sau Google Web Search este un motor de cautare web detinut de Google Inc și
este motorul de căutare cel mai utilizat pe Web . Scopu l principal al Google Căutare este de a
găsi text în paginile Web, spre deosebire de alte date , cum ar fi cu Google Image Search. Google
Search a fost inițial dezvoltat de Larry Page și Sergey Brin în 1997. Google Search (Căutare)
furnizează cel puțin 22 de caracteristici speciale, dincolo de versiunea originală cuvântul –
capacitatea de căutare. Acestea includ sinonime, prognozele meteo, cotații bursiere, hărți, date
cutremur, ore de spectacol pentru filme, aeroporturi, și scoruri sportive. Datele despre fr ecvența
de utilizare a termenilor de căutare pe Google (disponibile prin intermediul Google AdWords,
Google Trends, și Google Insights pentru căutare) s -au dovedit capabile să coreleze date privind
focarele de gripă, de nivel al șomajului și să furnizeze i nformații mai rapid decât metodele
tradiționale de raportare și anchete guvernamentale. În iunie 2011, Google a introdus "Vocea
Căutare" și "Căutați cu ajutorul Image" caracteristici pentru a permite utilizatorilor să caute
cuvinte de vorbire și prin acord area imagini. YouTube este un site web creat în februarie 2005 și
pe care utilizatorii pot încărca, partaja fișiere video și vizualiza. Utilizatorii neînregistrați pot
viziona clipuri video, și utilizatorii înregistrați pot încărca un număr nelimitat de vi deoclipuri.
Internetul oferă oportunități din belșug, și poate fi utilizat pentru o varietate de lucruri.
Unele din lucrurile pe care le puteți face prin intermediul internetului sunt: • E -mail: E -mail este
forma electronică a clasicei scrisori . E-mailul are structura acesteia: adresa, subiectul și corpul
scrisorii în care poți insera evident text, dar și imagini, filme și fișiere de sunet. Avantajul e –
mailului, dincolo de faptul că poate fi trimis în același timp mai multor persoane, în toată l umea,
este acela că permite atașarea unor documente care ajung la destinatar odată cu mesajul.
Imaginează -ți cum ar fi să trimiți la 100 de persoane folosind poșta clasică acest modul… •
Acces la informație: Internetul este o comoară virtuală de informații . Orice fel de informații cu
privire la orice subiect este disponibil pe Internet. Motoarele de căutare pe internet vă pot ajuta
să găsiți date de pe orice subiect de care aveți nevoie. • Coșul de cumpărături: Împreună cu
obținerea de informații de pe Inte rnet, puteți, de asemenea, folosi magazine on -line. Există mai
multe magazine online și site -uri care pot fi utilizate pentru a căuta produse, ce pot fi cumpărate
folosind cardul de credit. • Chat Online: De ani buni deja este mult mai ieftin și mai ușor s ă scrii
mesaje scurte și să ți se răspundă imediat folosind aplicațiile de chat. Acestea tind să înlocuiască
telefonia oferind facilități constând în folosirea camerelor video pentru a întâlni oameni noi,
89
precum și pentru a păstra legătura cu prietenii vec hi. • Descărcare Software: Acesta una din cele
mai frecvente utilizări ale internetului. Există posibilitatea de a descărca jocuri nenumărate,
muzică, videoclipuri, filme, și alte forme de divertisment de pe Internet, dintre care majoritatea
sunt gratuite.
Accesul nelimitat la informație prezintă dezavantaje și chiar pericole. Există argumente pro și
contra legate de potențialul antisocial, antieducațional și infracțional legat de utilizarea
Internetului, care pot fi rezumate astfel: • Utilizarea Informații lor personale: Furnizarea
informațiilor dvs. personale, cum ar fi numele, adresa, etc pentru accesarea unor aplicații sau a
unor site -uri neverificate favorizează âm fapt acte infracționale informatice cum ar fi furtul de
identitate. Dacă utilizați un card de credit pentru a face cumpărături on -line de pe un site
neverificat, informațiile cardului dumneavoastră de credit pot fi "furate", este ca și cum ai da
cuiva un cec în alb.
În ceea ce privește utilizarea Internetului în domeniul comunicării educaționale, există
diverse firme, specializate în proiectarea, elaborarea și implementarea soluțiilor de soft legate de
Internet pentru educație. Acestea contribuie la îmbunătățirea comunicării, schimbă radical modul
de management al informației, adminis trația și contribuie la creșterea eficienței manegeriale.
Un exemplu îl constituie Platformele de e -learning. Aspirația spre perfecțiune tehnologică și
experiza în managementul educațional are ca rezultat o soluție care permite organizației: – să
administr eze și să comunice cu membrii acesteia, elevii, partenerii educaționali – să accelereze
procesele administrative din organizație realizându -se economii considerabile; – să ia decizii
documentate bazate pe informație strategică; – să atragă parteneri noi – să genereze venituri prin
oportunități de sponsorizare.
Rolul platformelor e -learning – simplificarea procesului de înscriere – permite înscrierea on -line,
îmbunătățește eficiența sarcinilor administrative . – managementul on -line – sistemul reduce
timpul de efectuare al sarcinilor, mărind eficiența și controlul asupra sistemului managerial.
Permite vizualizarea imediată a informației, permițând informație la zi pentru utilizatori. –
generarea de rapoarte – Permite obținerea de informații strategice despre m embrii organizației,
poate fi utilizat pentru obținerea informațiilor stocate în baza de date, atât la nivel individual, cât
și la cel de grup. Rapoartele generate se utilizează pentru activitățile de management și
marketing desfășurate de organizație. – managementul înscrierilor în organizație – sistemul de
management permite înscrierile on -line, precum și plățile pentru toate taxele, pentru cluburi,
membrii și competiții. Sistemul generează facturi în mod automat, economisind timpul de lucru.
– sistemul d e evidență al membrilor organizației – sistemul permite personalului mai mult timp
pentru a -și desfășura activitățile , prin reducerea timpului de menținere a evidențelor membrilor
săi. Menține evidențele activităților legate de membrii, generează informaț ii despre membrii
organizației. – marketingul direct (SMS, EMAIL, Poștă) – sistemul permite o comunicare rapidă
în toată organizația, printr -o serie de mijloace de comunicare. Organizațiile pot selecta grupuri
diverse prin utilizarea email -ului sau SMS -ului, mărind randamentul de comunicare. –
comunicarea îmbunătățită este o altă facilitate oferită de sistem, prin introducerea de forumuri de
discuții, permițând un spațiu obișnuit pentru membrii să dicute, să schimbe păreri legate de
problemele lor. – sistem ul este dinamic și actualizabil, prezintă securitate și un portaluri spre
web. Acest fapt permite actualizarea sa permanentă cu informații și noutăți de la toate siturile
web asociate, îmbunătățind comunicarea și acuratețea datelor.
90
X. Rolul bugetului de ve nituri și cheltuieli într -o entitate din învățământul
preuniversitar
Unitățile de învățământ preuniversitar, în speță colegiile și grupurile școlare
economice, își conduc activitatea financiar -contabilă, directorul unității având și calitatea de
ordonat or terțiar de credite. Misiunile contabile sunt exercitate de contabilul -șef, încadrat cu
contract individual de muncă pe durată nedeterminată; acesta se numește administrator financiar
de patrimoniu. În sistemul național de învățământ, unitățile de învăță mânt autorizate să
funcționeze provizoriu/acreditate dobândesc personalitate juridică, în conformitate cu prevederile
legislației în vigoare. Unitatea de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică are
următoarele elemente definitorii:
a) act de înființare – ordin de ministru/hotărâre a autorităților administrației publice
locale sau județene (după caz)/hotărâre judecătorească/orice alt act emis în acest sens și care
respectă prevederile legislației în vigoare;
b) dispune de patrimoniu, în proprietate publică/privată sau prin
administrare/comodat/ închiriere (sediu, dotări corespunzătoare, adresă);
c) cod de identitate fiscală (CIF);
d) cont în Trezoreria Statului;
e) ștampilă cu stema României și cu denumirile corecte ale ministerului educației și cu
denumirea exactă a unității de învățământ corespunzătoare nivelului maxim de învățământ
școlarizat; Fiecare unitate de învățământ cu personalitate juridică are con ducere, personal și
buget proprii, întocmește situațiile financiare, dispunând, în limitele și condițiile prevăzute de
legislația în vigoare, de autonomie instituțională și decizională.
Se remarcă colaborarea dintre Secretariat și Serviciul Financiar la nivel de unitate de
învățământ, privind calcularea drepturilor salariale sau de altă natură, în strânsă legătură cu
gestionarea de către Secretariat a dosarelor de personal ale angajaților unității de învățământ.
Serviciul financiar reprezint ă structura organizatorică din cadrul unității de învățământ în care
sunt realizate: fundamentarea și execuția bugetului, evidența contabilă, întocmirea și transmiterea
situațiilor financiare, precum și orice alte activități cu privire la finanțarea și con tabilitatea
instituțiilor, prevăzute de legislația în vigoare, de contractele colective de muncă aplicabile, de
regulamentul de organizare și funcționare al unității și de regulamentul intern. Serviciul financiar
cuprinde, după caz, administratorul financi ar, precum și ceilalți angajați asimilați funcției
prevăzute de legislația în vigoare, denumit generic „contabil”. Seviciul financiar este subordonat
directorului unității de învățământ.
Activitatea financiară a unităților de învățământ preu niversitar cu personalitate juridică
se desfășoară pe baza bugetelor proprii care cuprind, la partea de venituri, fondurile provenite din
cele trei forme de finanțare (de bază, complementară și suplimentară) din venituri proprii sau din
alte surse, iar la partea de cheltuieli, sumele alocate pentru fiecare capitol și subcapitol al
clasificației bugetare. Pe baza bugetelor aprobate de către autoritățile competente, directorii și
consiliile de administrație ale unităților de învățământ preuniversitar actualiz ează și definitivează
programele anuale de achiziții publice, stabilind și celelalte măsuri ce se impun pentru asigurarea
încadrării tuturor categoriilor de cheltuieli în limitele fondurilor alocate.
Întreaga activitate financiară a unitățil or de învățământ se organizează și desfășoară pe
baza bugetului propriu. Serviciul financiar răspunde de organizarea activității financiare și de
91
încadrarea în bugetul aprobat. Pe baza bugetului aprobat, directorul și consiliul de administrație
actualizeaz ă programul anual de achiziții publice, stabilind și celelalte măsuri ce se impun pentru
asigurarea încadrării tuturor categoriilor de cheltuieli în limitele fondurilor alocate. Este interzisă
angajarea de cheltuieli, dacă nu este asigurată sursa de finanț are. Resursele extrabugetare ale
unității pot fi folosite exclusiv de aceasta, conform hotărârii consiliului de administrație.
Fiecare instituție de învățământ preuniversitar de stat are obligația să își întocmească bugetul
propriu. Bugetul se întocmește d e către fiecare instituție de învățământ preuniversitar de stat cu
personalitate juridică. Acest buget va fi însoțit de fundamentările corespunzătoare. Conducerile
instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat răspund de exactitatea datelor cuprinse î n notele
de fundamentare care au stat la baza întocmirii proiectului de buget al fiecărei instituții de
învățământ. Consiliile locale, pe baza sumelor repartizate de la bugetul de stat, comunică
bugetele, aprobate conform legii, instituțiilor de învățământ și trezoreriilor la care acestea sunt
arondate. După aprobare, bugetele instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat reprezintă
documentul pe baza căruia se asigură finanțarea cheltuielilor acestora în exercițiul financiar
respectiv. Directorii unit ăților de învățământ au obligația ca, după aprobare, să facă publice
bugetele anuale ale unităților pe care le conduc, evidențiindu -se cuantumul indicatorilor de venit
pe fiecare sursă – buget de stat, buget local și venituri proprii, precum și destinația cheltuielilor.
Pentru fiecare unitate de învățământ trebuie să se organizeze distinct evidența
contabilă proprie și această evidență se poate organiza în cadrul unității de învățământ (situație
de preferat) sau la un Centru de Execuție Bugetară. Conducerea școlii – directorul are obligația
să-și fundamenteze sursele de venituri și cheltuieli pe bază de indicatori fizici care să reflecte în
mod real necesarul de finanțare și să aplice măsuri de utilizare eficientă a fondurilor bănești și a
bazei materiale, în interesul exclusiv al procesului de învățământ.
Principalele surse bugetare naționale care asigură resursele fiscale prin care se
finanțează învățământul preuniversitar sunt impozitul pe venit și taxa pe valoarea ad ăugată.
Impozitul pe venit se deduce din salarii sau, în cazul liber profesioniștilor, se evaluează pe
veniturile viitoare, Trezoreria județeană fiind cea care strânge aceste fonduri. Suma strânsă din
impozitul local pe venit este reținută la Trezoreria ju dețeană și apoi este alocată. Fondurile
provenite din taxa pe valoarea adăugată sunt folosite pentru finanțarea salariilor profesorilor și
burselor. Fondurile pentru salariile profesorilor sunt acordate de Ministerul de Finanțe Consiliilor
Județene. Aceste a împart apoi această sumă între toate autoritățile locale pe baza numărului și
gradului profesorilor din zona respectivă. Aceste fonduri acoperă costurile reale aferente
salariilor profesorilor. Fondurile pentru burse sunt alocate Consiliului Județean de către
Ministerul de Finanțe pe baza numărului de elevi din aria de cuprindere a fiecărei autorități
locale.
Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate
prin bugetele locale ale unităților admini strativ -teritoriale în a căror rază își desfășoară
activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse. Activitățile autofinanțate ale școlii se pot crea și
dezvoltă în corelație cu cererea de diverse servicii din localitate și de dotările școlii. Crearea unei
astfel de activități necesită aprobare din partea Consiliului Local. Unele din aceste activități pot
fi realizate prin ONG -uri și firme private care închiriază infrastructura școlară. Unitățile de
învățământ pot obține venituri proprii din: – cursuri și activități facultative solicitate de elevi; –
cursuri de educație permanentă, inclusiv formare profesională continuă, participarea la programe
cu finanțare externă; participarea la realizarea unor programe comunitare de studii, cercetare,
activități de servicii și producție; închirieri de spații temporar disponibile; taxe percepute
92
conform legii (de școlarizare, pentru eliberarea unor documente școlare); activități cultural –
artistice; venituri din activitatea internatelor și cantinelor școlare; donații; editarea unei reviste;
școli de șoferi; microproducție în ateliere și ferme; sponsorizări; contribuții ale comitetelor de
părinți sau oferite de persoane fizice și juridice; alte venituri ale unității de învățământ. Fondurile
provenite din donații și spo nsorizări sunt utilizate potrivit destinației indicate de donator/sponsor
sau potrivit hotărârii consiliului de administrație în cazul în care donatorul/sponsorul nu a indicat
destinația. Veniturile proprii realizate de unitatea de învățământ nu diminuează finanțarea de
bază și finanțarea complementară. Unitățile de învățământ pot organiza activități finanțate
integral din venituri proprii, aprobate prin hotărâre a consiliului de administrație.
Bugetele reprezintă rezultatul unor proceduri a lcătuite din tranzacții și negocieri;
acestea se produc în interiorul metodologiilor, legislației și regulilor existente, iar cheltuiala
finală ce se efectuează reprezintă finalul acestui lanț de tranzacții. Deoarece aproape toate aceste
cheltuieli se real izează în principal din surse financiare, tot acest parcurs trebuie controlat și
supus raportărilor financiar -contabile, iar toate aceste alocări, raportări și corelări dintre finanțare
și obiective se realizează prin intermediul clasificației bugetare. Ac est sistem de clasificare,
regulile și sistemele financiar -contabile, pot înfățișa mai bine sau mai puțin bine investiția în
educație și dezvoltarea capitalului uman, obiectivele educaționale ale întregului sistem sau ale
diferitelor entități (autorități l ocale, instituții, programe de sine stătătoare) – consecința directă
fiind că politicile sectoriale, dezvoltarea instituțională și rezultatele sunt respectiv mai ușor sau
mai greu de formulat, urmărit și înțeles.
Problema cheie în structur a oricărui buget constă în calitatea echilibrului/reprezentării
dintre salarii, costuri de operare și cheltuieli de capital – de aceea analiza echilibrelor constituie
un domeniu important al economiei. Dacă partea de cheltuieli curente din buget este domin ată de
salarii, atunci cei care beneficiază de salarii ar putea să nu dispună de suficient capital de lucru
pentru a -și îndeplini misiunea/atribuțiile : de exemplu, bugetele educaționale sunt dominate de
salarii, și adesea școlile duc lipsă de resurse non -salariale – clădiri și spații, procurare de
echipament și materiale didactice, facilități de cazare și masă, activități cultural -educative etc.
Bugetul, etapele constituirii sale, tehnicile de analiză, de fundamentare și de evaluare
a acestuia constituie „axa” managementului dintr -o instituție publică, școală sau grădiniță.
Bugetul reprezintă transpunerea în mărimi financiare a scopului și obiectivelor unei organizații.
Prin intermediul bugetului o unitate școlară sau o structură școlară cuprinsă în aria de
responsabilitate a unei autorități locale poate decide cum își poate aloca resursele în vederea
atingerii obiectivelor. Bugetul trebuie să reprezinte un plan pentru direcționarea tuturor
resurselor aflate la dispoziția organizației: tim p, resurse umane, resurse fizice; resursele
financiare reprezintă doar un aspect al bugetului, iar documentul de buget, exprimat în termeni
financiari, face parte din planul anual integrat al unității școlare, care este un plan managerial.
Vedem de aici că există două aspecte ale bugetului: cel legat de documentul de buget și cel legat
de procesul de bugetare.
Bugetele instituțiilor de învățământ se structurează, fundamentează și se execută în
concordanță cu prevederile legilor finanțelor p ublice (Legea finanțelor publice nr. 500/2002 și
Legii finanțelor publice locale nr. 273/2006) și a altor acte normative ce reglementează diferite
aspecte financiare punctuale. Bugetul școlii cuprinde mai multe file, câte una pentru fiecare sursă
de finanț are. În cadrul filei de buget putem avea doar cheltuieli (când finanțarea acestora se
asigură din alocații bugetare) sau venituri și cheltuieli. Veniturile și cheltuielile bugetelor,
cumulate la nivelul unității de învățământ, alcătuiesc bugetul general al acesteia care, după
93
consolidare, prin eliminarea transferurilor de sume dintre bugete, va reflecta dimensiunea
efortului financiar, în anul respectiv și starea de echilibru sau dezechilibru. Pentru că, anual,
unitățile de învățământ preunivestar transmit ordonatorului principal de credite un proiect de
buget, la întocmirea proiectului de buget trebuie avut în vedere: promovarea caracterului
universalității veniturilor și cheltuielilor bugetare: veniturile și cheltuielile se includ în buget în
totalitate, î n sume brute; veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare
anume, cu excepția donațiilor și sponsorizărilor, care au stabilite destinații distincte; asigurarea
transparenței și publicității acțiunilor derulate: publicarea în presa locală, pe pagina de internet a
instituției publice, sau afișarea la sediul autorității administrației publice locale respective a
proiectului de buget local și a contului anual de execuție a acestuia; dezbaterea publică a
proiectului de buget local, cu p rilejul aprobării acestuia; prezentarea contului anual de execuție a
bugetului local în ședință publică; promovarea unității de conținut, a unității monetare și a
încadrării în timp: veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu într -un singur document, p entru a
se asigura utilizarea eficientă și monitorizarea fondurilor publice locale; sunt interzi se reținerea și
utilizarea de venituri în regim extrabugetar, precum și constituirea de fonduri publice locale în
afara bugetelor locale, dacă legea nu prevede altfel; toate operațiunile bugetare se exprimă în
monedă națională; veniturile și cheltuielile bugetare sunt aprobate, în condițiile legii, pe o
perioadă de un an, care corespunde exercițiului bugetar; toate operațiunile de încasări și plăți
efectuate în c ursul unui an bugetar în contul unui buget aparțin exercițiului corespunzător de
execuție a bugetului respectiv; specializarea bugetară și echilibrul bugetar: veniturile și
cheltuielile bugetare se înscriu și se aprobă în buget pe surse de proveniență și, respectiv, pe
categorii de cheltuieli, grupate după natura lor economică și destinația acestora; cheltuielile unui
buget se acoperă integral din veniturile bugetului respectiv, inclusiv excedentul anilor precedenți.
La întocmirea proiectului de buget se respectă un set de reguli:
(1) Cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată și sunt determinate de
autorizările conținute în legi speciale și în legile bugetare anuale;
(2) Nicio cheltu ială nu poate fi înscrisă în bugetul unității de învățământ și nici nu
poate fi angajată și efectuată din acest buget, dacă nu există baza legală pentru respectiva
cheltuială;
(3) Este interzisă efectuarea de plăți direct din venitu rile încasate, cu excepția
cazurilor în care legea prevede altfel;
(4) Nicio cheltuială nu poate fi angajată, ordonanțată și plătită dacă nu este
aprobată, potrivit legii, și dacă nu are prevederi bugetare și surse de finanțare.
(5) După aprobarea bugetelor pot fi aprobate acte normative cu implicații asupra
acestora, dar numai cu precizarea surselor de acoperire, a diminuării veniturilor sau a majorării
cheltuielilor bugetare aferente exercițiului bugetar pen tru care s -au aprobat bugetele respective;
(6) La elaborarea bugetelor, ordonatorii de credite și autoritățile deliberative au
obligația să prevadă distinct credite bugetare destinate stingerii plăților restante la finele anului
anterior celui pentru care se întocmește bugetul;
(7) În situația în care gradul de realizare a veniturilor proprii programate în
bugetele prevăzute în ultimii 2 ani este mai mic de 97% pe fiecare an, ordonatorii de credite
fundamenteaz ă veniturile proprii pentru anul curent cel mult la nivelul realizărilor din anul
precedent;
(8) Ordonatorii de credite au obligația ca în execuția bugetelor să asigure achitarea
plăților restante, precum și a plăților restante rezu ltate în cursul anului curent. Ordonatorii de
94
credite pot face noi angajamente legale, în limita prevederilor bugetare aprobate, numai după
stingerea plăților restante înregistrate la finele anului anterior, respectiv a arieratelor din execuția
anului cure nt, cu excepția celor provenite din neacordarea sumelor cuvenite conform contractelor
de finanțare a proiectelor derulate prin programe naționale;
(9) Prin excepție de la prevederile de mai sus, se pot încheia noi angajamente
legale pentru proiecte/programe finanțate din fonduri externe nerambursabile.
Elevii sunt beneficiarii direcți ai sistemului de învățământ din România și astfel, în
mod normal, toate acțiunile dintr -o școală trebuie să vizeze în principal i nteresul și nevoile
elevilor din acea școală. Acest lucru este susținut de un principiu pe care îl găsim la baza
educației (conform art. 3 din Legea Educației Naționale). Sistemul de învățământ românesc se
lovește de diverse probleme, de la dotarea deficit ară, relația dificilă între profesor și elev, materia
neactualizată la cerințele actuale, manualele vechi, la faptul că opinia elevului nu este
valorificată în actul educațional.
Un punct de temelie pentru remedierea problemelor din sistem este finanțarea
educației. În ciuda acestui fapt, la nivel național, educația nu primește destulă finanțare (elevii,
studenții, profesorii, ONG -urile și experții în educație cerând 6% din PIB pentru educație de
mulți ani) dar și banii primiți prin bugetele școlilor sunt insuficienți și folosiți, uneori, în mod
ineficient. Finanțarea sistemului de învățământ se face atât prin banii veniți de la bugetul de stat
(național), cât și prin bugetele locale, luându -se în calcul elevul (conform art. 104 -111 d in Legea
Educației Naționale), împreună cu alți parametri ai nevoilor de finanțare a școlilor. Faptul că în
calcularea finanțării se pornește de la elev, ne oferă un alt argument pentru care școala ar trebui
să își orienteze acțiunile ținând cont de intere sul elevului. De asemenea, suntem de părere că
proiectele și inițiativele elevilor merită o mai mare atenție și susținere din partea decidenților
școlii (aici putându -ne referi la Legea Tinerilor nr. 350/2006, precum și la art. 105 din Legea
Educației Nați onale). Așadar, este necesară alocarea, de către instituția de învățământ, a unei
proporții din bugetul școlii pentru sprijinirea acțiunilor de tineret, demersurile de acest gen
sporind spiritul antreprenorial în rândul elevilor și promovând cetățenia acti vă. (vezi anexa nr. 8)
95
XI. Educația financiară în rândul elevilor
Cunostintele financiare permit oamenilor sa-si aloce eficient resursele financiare, pe tot
parcursul vietii, intr -o viata plina de incertitudini si imperfectiune. Lipsa educatiei financiare
genereaza inegalitate si frustrare pe plan personal. Iar acest lucru este deja cunoscut in Romania
acestor ani. Fara o intelegere generala a conceptelor financiare, nu putem face alegeri intelepte in
plan financiar: nu suntem des chisi catre economisire si nu stim cum ne poate ajuta acest
comportament pe viitor. Nu stim sa facem investitii, nu intelegem cum si cand putem accesa un
imprumut, nu intelegem termenii financiari prezenti intr -un contract al unei entitati financiare.
Un studiu recent spune ca 78% dintre romani sunt analfabeti financiar .
n Romania, numai 15% dintre adulti economisesc pentru perioada batranetii si numai 35% dintre
adultii care au credite stiu ce reprezinta capitalizarea dobanzii, potrivit sondajulu i S&P.
Un aspect interesant relevat de sondaj: rezultatele sunt mai bune pentru cei cu varsta intre 15 si
34 de ani (30%) decat in cazul celor intre 35 si 54 de ani (23%) si al celor de peste 55 de ani
(19%).
Romania are nevoie ca Educatia Financ iara sa patrunda in scoala ca obiect de studiu
obligatoriu. Aici, unde 78% dintre ai nostri nu inteleg termeni financiari elementari, este nevoie
de un “pact national pe educatia financiara” .
Nu mai e niciun secret ca tarile educate sunt si prim ele tari “alfabetizate” financiar. Aici,
companiile, asociatiile si ONG -urile stiu ca numarul celor care inteleg termenii financiari nu este
suficient si se implica activ in educare, chiar daca nu exista “un pact national pe educatia
financiara”. Ei sunt p rimii care sprijina educatia copilului, viitor angajat al companiei care a
generat si sprijinit financiar pentru campania de constientizare.
In tarile care pun accent pe educatia financiara, exemplele despre cum sa ne
administram banii, sa eficientizam castigurile familiei, incep din copilarie si cuprind inclusiv
rationamente logice usoare, nu numai date generale despre bani si bancomate. Elevul este ajutat
sa inteleaga ca un “dolar” investit la un randament de 6% difera de unul cu un randam ent de doar
2%. Si peste 50 de ani, suma investita in randamentul de 6% va fi diferita de a celui care a
investit 2%. Si astfel, el poate combate inegalitatea de avere, care va duce la frustrare si stres.
Tot la orele de educatie financiara, el invata ca a cesti factori sunt declansatorii unor probleme de
sanatate. Iar un om bolnav, va cheltui bani pentru sanatatea sa. Si doar daca ii va detine!
Nu acelasi lucru se simte si se studiaza in Romania. Pana cum cativa ani, tangenta
copiilor romani cu educatia financiara se rezuma doar la cateva lectii primite in particular. Asa
am procedat noi cu cativa elevi pe care i -am dus sa cunoasca cateva sucursale bancare. Acolo au
interactionat cu un specialist si au pus intrebari despre bani. Si nu oricu m. Direct despre banii pe
care ii pot face ca antreprenori: IT -isti, medici cu cabinetele lor, avocati sau jurnalisti, toti isi
doreau sa cunoasca cum sa “faca bani”.
Elevii de azi spera si viseaza ca maine sa fie timpul lor, al oamenilor lib eri, cu business –
ul lor si banii pe care sa -i investeasca asa cum au invatat. Unde?Tara, Ministerul si Scoala nu s –
au implicat pana acum sa ajute elevul, viitorul angajat, manager, CEO, sa aiba macar minimele
cunostinte financiare. Sunt inca putine compani ile care se implica in educarea si sustinerea unor
programe menite sa schimbe mentalitati pana la urma. Putem numara pe degetele de la o mana
gradinitele si scolile particulare din capitala care au implementat ore de educatie financiara. Nici
“la privat” s i nici la “stat” orele acestea nu sunt un “must”.
96
In Romania, Ligia Golosoiu, specialist de la BNR, a pus la punct manuale si CD -uri
dedicate educatiei financiare. A pus bazele unui proiect de educatie financiara cu sanse mari sa
fie motorul schimbarii, sa ajunga in toate scolile si gradinitele din Romania.
Disciplina Educatie Financiara, un curriculum realizat cu ajutorul Bancii Nationale a
Romaniei, a fost introdus in scoli, deci cu sprijinul Ministerului Educatiei, in septembr ie 2013.
Prima carte de educatie financiara – “Banii pe intelesul copiilor” – tiparita de Ligia Golosoiu, a
aparut in 2007! BNR si MEN au semnat un parteneriat pe 4 ani, in 2013, adica inclusiv pentru
anul scolar 2016 – 2017.
Unul din zece e levi de clasele a III -a si a IV -a au studiat materialele lansate de BNR
impreuna cu Ligia Golosoiu. Cursul a fost cea mai populara materie scolara din anul 2015.
45.000 de elevi din clasele a 3 -a si a 4 -a au studiat orele de Educatie Financiara.
Principlal ul obiectiv al proiectului consta in implementarea treptata a acestuia la nivel national.
Disciplina optionala Educatie financiara este conceputa la nivelul ariilor curriculare “Om si
societate” si “Matematica si stiinte” si are ca obiectiv integrator “for marea unui comportament
rational in relatie cu banii, prin antrenarea copiilor in activitati ce stimuleaza gandirea logico –
creativă”. In anul 2015 – 2016, s -au inscris la studiu peste 53.500 persoane (inclusiv profesori
care se vor pregati pentru a duce informatia corecta la clasa).
In anul 2014 -2015, au fost pilotate n otiuni elementare de educatie financiara si la
gradinita: 2.000 copilasi de gradinita din judetele Arad, Prahova, Constanta, Timis si Hunedoara
au ascultat propunerea gandita de Ligia Golosiu pentru ei “DE LA JOC LA EDUCAȚIE
FINANCIARĂ”.
Elevi lor și studenților li se vor preda noțiunile de bază ale Educației Financiare. Cel
puțin așa arată un acord semnat de Ministerul Educației împreună cu Banca Națională a
României. Același document reamintește că Educația Financiară va fi disciplină obligato rie
pentru elevii de clasa a VIII -a începând cu anul 2020. „Banca Națională împreună cu Ministerul
Finanțelor, Autoritatea de Supraveghere Financiară și Asociația Băncilor vor sprijini Ministerul
Educației în vederea desfășurării mai multor programe pentru promovarea Educației Financiare
în instituțiile de învățământ. Vorbim de diverse activități: de la prezentări și trainiguri realizate
de către specialiștii noștri în cadrul școlilor sau facultăților, până la creșterea numărului de cadre
didactice formate în acest domeniu sau vizite în cadrul instituțiilor bancare/financiare “(a
explicat directorul adjunct BNR la direcția Muzeu și Educație Financiară, Mircea Mureșan ).
Elevii de clasa a VIII -a vor avea Educația Financiară inclusă în trunchiul comun al planul ui-
cadru, adică va fi materie obligatorie, începând din anul 2020. Conținutul programei la această
disciplină prevede metode de economisire, reducerea risipei financiare, întocmirea unui buget
lunar pentru cheltuielile de bază sau la ce trebuie să fie aten ți dacă își vor lua un credit de la
bancă. La ora actuală, la nivelul școlilor, Educația Financiară se predă doar la nivel de optional
în clasele aIII-a și a IV-a, respectiv ciclul liceal. O cercetare facuta de Personal Finance
Education Group din Marea Br itanie arata ca 64 % dintre copii au primul cont bancar inainte de
a ajunge la gimnaziu. Iar 75% dintre adolescentii de 15 ani au card bancar. Se pare ca tinerii care
au in jur de 20 de ani nu stiu sa isi administreze finantele si au datorii mai mari la ba nci (prin
cardurile de credit) decat aveau parintii lor la aceeasi varsta.
Totodata expertii atentioneaza ca deciziile financiare cu care se confrunta tinerii sunt
mult mai grele si mult mai numeroase decat ale generatiilor trecute. De asemenea , serviciile
financiare devin din ce in ce mai complexe si este nevoie ca tinerii sa aiba educatia potrivita.
97
Pentru ca, pe termen lung, sa poata lua decizii corecte si sa isi poata asuma responsabilitatea
pentru ceea ce fac, copiii au nevoie de educatie f inanciara inca de mici.
Invatarea poate incepe inca de la gradinita si poate continua si in liceu. Iar introducerea
educatiei financiare in programa scolara este metoda cea mai eficienta.
Acest tip de educatie ii poate ajuta pe copii sa isi int eleaga comportamentul si emotiile atunci
cand iau decizii financiare. Exista si voci care sustin ca educatia financiara are dezavantajul de a
nu putea fi pusa in practica imediat. Cu alte cuvinte, copiii invata ceva ce vor folosi abia peste
cativa ani.
Cat de eficiente sunt orele de educatie financiara? O cercetare din 2015 facuta in SUA a
demonstrat ca, dupa introducera cursurilor de finante in liceu, procentul tinerilor care aveau
intarzieri de plata de peste 90 de zile la banci a scazut cu pe ste 8,4%.
Contextul actual in care traim ne impune intelegerea celor mai importante concepte
financiare, in asa maniera incat sa luam decizii cat mai avantajoase pentru noi. Spre exemplu,
trebuie sa stim ce este un credit, rata dobanzii si alte informatii relevante pentru a putea realiza
un imprumut avantajos pentru noi. Trebuie sa cunoastem ce instrumente de a economisi ne pun
institutiile financiare la dispozitie si care sunt costurile acestora.
Educatia financiara joaca un rol f oarte important in lumea de astazi. Cu atatea modalitati
de realizare de imprumuturi si o lipsa a informarii cu privire la costurile aferente acestora, este
foarte usor pentru oricine sa pice intr -o „capcana a datoriilor”. Starea de sanatate financiara est e
generata de raportul optim dintre venituri si cheltuieli. In momentul in care cheltuielile lunare
depasesc veniturile, putem afirma ca asistam la o proasta gestionare a veniturilor si, implicit, la
lipsa educatiei financiare.
Un om needucat fi nanciar cheltuie mai mult decat detine. In prima faza, educatia
financiara ne ajuta sa devenim constienti de venituri, sa monitorizam atent cheltuielile si sa
realizam un plan eficient pentru reducerea acestor cheltuieli. Mai mult decat atat, educatia
financiara impune informarea cu referire la diverse instrumente financiare, economii si investitii,
pentru ca pe masura ce trece timpul, sa deveniti cat mai prosperi.
XII. Identificarea formelor concrete de manifestare ale riscurilor din unitatea școlară
Orice organizație se constituie pentru a realiza anumite scopuri în raport cu care se
orientează activitățile desfășurate în cadrul acesteia. În afara unor scopuri, nu există organizație,
deoarece acestea constituie însăși rațiunea ei de a fi.
Atingerea obiectivelor stabilite sau obținerea rezultatelor așteptate este grevata de
incertitudine, care poate deveni o barieră în calea succesului sau o oportunitate. Incertitudinea
există, indiferent de modul în care o percepem. Am fost obișnuiți să lucrăm în termeni
determiniști și să ignorăm incertitudinea, deși la fiecare pas ne lovim de ea. Oricând pot apare
situații sau evenimente, acțiuni sau inacți uni, care au drept consecință neatingerea obiectivelor
sau se pot constitui în oportunități ce trebuie exploatate. Astfel de probleme care pot apare și care
influențează în sens negativ sau pozitiv obținerea rezultatelor dorite sunt denumite riscuri.
De câte ori în activitatea desfășurată nu am făcut afirmația: dacă aș fi știut că se poate
întâmpla asta aș fi procedat altfel. Când am făcut această afirmație, de fapt, ne -am exprimat
98
regretul că nu am identificat riscul pentru a lua măsurile ne cesare, iar acesta s -a materializat într –
o stare de fapt care a produs consecințe (impact) asupra a ceea ce ne -am propus să realizăm
(obiectiv). Din cele de mai sus rezulta că riscurile trebuie identificate și evaluate, din perspectiva
combinației dintre p robabilitatea că ceva (riscul) să se întample și impactul (consecința asupra
obiectivului) pe care materializarea respectivei posibilități îl va avea. Rezultatul evaluarii
combinației probabilitate – impact este denumită expunerea la risc.
Gestionarea riscurilor înseamnă identificarea și evaluarea riscurilor, precum și stabilirea
modului de a reacționa în fața riscurilor, adică de a pune în operă mijloace de control intern care
să le atenueze posibilitatea de apariție sau consecințele pe care le-ar produce în cazul în care s -ar
materializa. Dar resursele disponibile pentru gestionarea riscurilor sunt limitate, iar numarul
riscurilor crește odată cu complexitatea organizației și a activităților desfășurate pentru atingerea
obiectivelor. Prin ur mare, este necesar să se urmarească un răspuns optim la risc, într -o anumită
ordine de prioritati (profilul riscurilor) care rezultă din evaluarea riscurilor. În fiecare organizație
trebuie să se ia măsurile necesare (să se operaționalizeze un sistem de co ntrol intern) gestionării
riscurilor până la un nivel considerat acceptabil. Acest nivel este numit toleranța la risc (sau
apetitul pentru risc).
Gestionarea riscurilor trebuie subordonată obiectivelor care formează un sistem
integrat, coere nt și convergent către obiectivele generale, astfel încât nivelele de activitate să se
susțină reciproc. Această abordare permite organizației să defineasca și să implementeze o
strategie de gestionare a riscurilor care pornește de la vârf și este integrat ă în activitățile și
operațiile de rutină ale organizației. Punerea în practică a strategiei trebuie integrată sistemelor
de activitate ale organizației, pentru a se asigura că gestionarea riscurilor este o parte integrantă a
modului în care este condusă o rganizația. Personalul de conducere, indiferent de nivelul ierarhic
pe care se află, trebuie să -și formeze abilitățile necesare gestionării pe principii de eficiență a
riscurilor. Mai mult decât atât, personalul, în ansamblul său, trebuie să conștientizeze importanța
pe care gestionarea riscurilor o are în atingerea propriilor obiective.
Riscurile trebuie identificate la orice nivel unde se sesizeaza că există consecințe
asupra atingerii obiectivelor și pot fi luate măsuri specifice de soluț ionare a problemelor, ridicate
de respectivele riscuri. Riscurile nu pot fi identificate și definite decât în raport cu obiectivele a
caror realizare este afectata de materializarea lor. Din această cauză existența unui sistem de
obiective clar definite în organizație constituie premisa esentiala pentru identificarea și definirea
riscurilor.
Categorii de riscuri :
1. Externe (care decurg din mediul extern și nu pot fi controlate în totalitate de organizație, dar
pentru care pot fi luate măsuri de atenua re
1.1. Politice
1.2. Economice
1.3. Socio -culturale
1.4. Tehnologice
1.5. Juridice
1.6. De mediu
2. Operaționale (legate de operațiile curente, atât modul curent de desfășurare a activității, cât
și construirea și menținerea capacității și capabil ității)
2.1. Desfășurarea activității
2.1.1. Posibilitatea de a furniza un produs / serviciu
99
2.1.2. Derularea activităților / proiectelor
2.2. Capacitate și capabilitate
2.2.1. Resurse (active, umane, financiare, 30 informaționale)
2.2.2. Relații
2.2.3. Operații (obținerea rezultatelor)
2.2.4. Reputație
2.3. Modul și capacitatea de gestionare a riscurilor
2.3.1. Guvernanta (regularitate și corectitudine)
2.3.2. Explorare (capacitatea de identificare riscuri și oportunități)
2.3.3. Flexibilitate și adaptabilitate
2.3.4. Securitate (active, sociala, informațională)
3. Schimbarea (riscuri ce țin de obiective, care depășesc capacitatea actuală)
3.1. Noi strategii
3.2. Noi politici
3.3. Noi programme
3.4. Noi proiecte
Odată riscurile identificate se trece la a doua etapă, de evaluare a riscurilor. Evaluarea
riscurilor presupune evaluarea probabilității de materializare a riscuri lor și a impactului
(consecințelor) asupra obiectivelor în cazul în care acestea se materializează. Combinația dintre
nivelul estimat al probabilității și nivelul estimat al impactului constituie expunerea la risc, în
baza căreia se realizează profilul ris curilor.
Riscul inerent și riscul rezidual sunt două ipostaze ale aceluiași risc: înainte de
introducerea unui instrument de control intern și, respectiv, după introducerea unui instrument de
control intern. Prin urmare expunerea la riscul iner ent este o măsură a “cantității” de risc la care
se expune organizația dacă nu funcționează sistemul de control intern, iar expunerea la riscul
rezidual este o măsură a cantității de risc rămase după ce au fost implementate instrumentele de
control intern. Riscul inerent și rezidual au un caracter relativ și nu absolut. Dacă controlul intern
implementat la un moment dat în organizație în raport cu un anumit risc are drept consecința o
expunere la risc ce depășește limitele de tolerabilitate, riscul rezidual anterior este considerat risc
inerent în raport cu ajustările și dezvoltările sistemului de control intern existent. Sistemul de
control intern ajustat și dezvoltat pentru a surprinde modificările de circumstanțe se finalizează
printr -un nou risc rezidual .
Acest proces trebuie privit ca un demers de stabilire a unei serii de limite, autorizate în
mod corespunzător de conducere, prin care fiecare nivel al organizației primește îndrumarea
necesară privind limitele până la care își poate asuma un ri sc.
După ce riscurile au fost identificate și evaluate și după ce s -au definit limitele de toleranță
în cadrul cărora organizația este dispusă, la un moment dat, să -și asume riscuri este necesară
stabilirea tipului de răspuns la risc pentru fieca re risc în parte.
Strategia de monitorizare presupune o amânare a luării măsurilor de control până în
momentul în care circumstanțele determina o creștere a probabilității de apariție a riscurilor
supuse acestui tratament. Avantajul aplicării unei astfel de strategii de răspuns la risc constă în
utilizarea resurselor disponibile la un moment dat numai pentru riscurile cu expunere mare,
organizația aflându -se permanent în situația de a -și prioritiza acțiunile de tratare a riscurilor în
funcție de re surse. Dezavantajul strategiei constă în faptul că întârzierea în tratarea riscului poate
diminua șansele de a face în viitor un management eficace al riscurilor. Din această cauză,
100
aplicarea strategiei de monitorizare permanentă a riscurilor trebuie prece dată de o analiză
serioasă a duratei pe care o presupune implementarea măsurilor de tratare a riscurilor. Dacă
această durată este mare, este de preferat ca momentul de debut al tratării riscurilor să nu fie
amânat. Unei astfel de analize trebuie supuse ob ligatoriu riscurile cu probabilitate mică de
apariție, dar cu un impact ridicat dacă obiectivele afectate au caracter strategic.
Măsurile luate, de management în tratarea riscurilor sunt denumite în teoria generală a
controlului intern sub denumi rea de dispozitive sau instrumente de control intern. Dacă riscurile
ajung să se materializeze, deci să se transforme în situații dificile, cauza trebuie căutată
întotdeauna în “defectul” acestor dispozitive/instrumente de control intern. Bineînțeles aceas tă
afirmație vizează riscurile care pot fi controlate de organizație în limite de toleranță rezonabile
impuse de raportul cost -beneficiu.
Identificarea riscurilor noi depinde atât de menținerea unei bune rețele de comunicare între
membrii organiz ației cât și de continua valorificare a surselor de informații din mediul
organizațional, acestea facilitând sesizarea schimbărilor care vor afecta profilul de risc al
organizației.
Este necesar să existe asigurări că experiențele sunt învățate și comunicate celor care pot
beneficia de pe urma lor. Spre exemplu, dacă o structură componentă a organizației confruntată
cu un risc concepe un instrument de control intern cu ajutorul căruia îl gestionează în mod
eficace, aceasta lecție învățată trebuie comunicată și altora care, la un moment dat, se pot
confrunta cu același risc. Pentru a face progrese experiența organizației trebuie capitalizată. (vezi
anexa nr. 9).
101
XIII. BIBLIOGRAFIE
1. Andruszkiewicz M., Prenton K. – Educatia incluz iva. Concepte, politici si practici in
activitatea scolara
2. Carianopol, M., Tîrcă, A., .Alionte, A., Faur, C.: Managementul evenimentelor
educaționale, British Council, 2004
3. Cristea, S. – Dictionar de termeni pedagogici, E.D.P. Bucuresti, 1998
3. Ciu ngu P. Armonizarea învățământului românesc cu cel european – puncte de vedere.
Petroșani: Universitas, 2005.
4. Ciungu P. Managementul activităților didactice. Petroșani: Universitas, 2005
5. Dumitru, A., coordonator – Calitatea in educatie, modul 6, 2011
6. Gavrilovici, O., Iosifescu S., Prodan, A. (2004) – Management educational volumul II, Ia și,
Ed.CDRMO, 2003
7. Gherguț A. 2005 – Sinteze de psihopedagogie speciala, Ed. Polirom
8. Gherguț A. 2001 – Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale, Ed. Polirom
9. Ghid CDS, RENINCO & UNICEF, 2005
10. Jinga, I: Ma nagementul învățământului, Editura ASE București, 2003
11.Miroiu, A. – Invatamantul romanesc azi. Studiu de diagnoza, Ed. Polirom Iasi 1998
12.Neagu, G. – Sanse de acces la educatie in societatea romane asca, Editura Lumen, Iasi 2012
13.Neamțu, C., Gherguț , A. 2000 – Psihopedagogie speciala. Ghid practic pentru învățământul
deschis la distanta, Ed. Polirom
14.Programele PHARE „Acces la educatie pentru grupuri dezavantajate” – Studiu de impact
15. Vătuiu T., Budulan M. Managementul realizării și implementă rii sistemelor informatice în
învățământul românesc în perspectiva integrării României in UE. Chișinău: The 30th Annual
ARA Congress, 2005.
16. Voiculescu , F. (2004), Analiza resurse -nevoi și managementul strategic în învățământ,
Editura ARAMIS, București.
17.Recomandarea Parlamentului și Consiliului 2006/962/CE;
18. http://ue.eu.int/ueDocs/cms_Data/docs/pressData/en/ec/84335.pdf
19.Prezentate în Comunicarea „Punerea în practică a cunoștințelor: O strategie de inovație
cuprinzătoare pentru UE” COM(2006) 502 final
20.http://ec.europa.eu/research/science –
society/index.cfm?fuseaction=public.topic&id=1100&lang=,
21.Comunicarea Comisiei privind stimularea spiritului antreprenorial prin învățământ și formare
COM(2006) 33 final
22.COM(2005)596 din noiembrie 2005
23.Grup de lucru pentru îmbunătățirea formării profesorilor și formatorilor, rap oarte de activitate
2003, 2004:
24.http://europa.eu.int/comm/education/policies /2010:objectives_en.html#training
25. http://ec.europa.eu/education/policies/2010/testingconf_en.html
26.OMECT 4343/2005, modificat de OMECT nr. 4316/2008
27.OMECTS nr. 3158/2010
28.OMECT nr. 4316/2008
29.POSDRU, 1.3, 63709/2009.
102
30. Petty, G.: Profesor ul azi , Editura Atelier Didactic, 2007
31. Vlăsceanu, M.: Organizații și comportament organizațional, Editura Polirom, Iași, 2003
32. Tîrcă, A.: Management educational, Inovație și performanță în dezvoltarea
profesională a cadrelor didactice în mediul urban, București 2011
103
ANEXE:
1.
Aprobat,
în ședința C.A. din
director CJRAE Bacău,
prof.
FISA POSTULUI
asistent social în cadrul
SERVICIULUI DE EVALUARE ȘI ORIENTARE ȘCOLARĂ ȘI PROFESIONALĂ
In temeiul art. 50 alin (1) Legii educației naț ionale nr. 1/2011, cu modificările și
completările ulterioare, având în vedere ORDINUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE nr.
1985/2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea si interventia integrata in vederea
incadrarii copiilor cu dizabilitati in grad de h andicap, a orientarii scolare si profesionale a
copiilor cu cerinte educationale speciale, precum si in vederea abilitarii si reabilitarii copiilor cu
dizabilitati si/sa u cerinte educationale special, se incheie astăzi ……………… prezenta fișa a
postului:
Denumirea instituției publice:
CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ Bacău
Compartimentul: SEOSP
Denumirea postului: asistent social
Specialitate solicitată de post: studii superioare cu licen ță în domeniul asistență socială
Nume le si prenumele angajatului :
Studii: SUPERIOARE, Universitatea …………………………………………
Specialitatea de pe diploma de studii: ……………………….……………….
Decizia de numire: DECIZIA ………………………………..
Numar de ore sarcini de serviciu: 40 ore pe săptămână în cadrul Serviciului de Evaluare și
Orientare Școlară și Profesională (SEOSP).
Relatii profesionale:
a. ierarhice:
CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ BA CĂU
Str. Oituz, Nr. 24, Loc. Bacău, Jud. Bacău, Cod Poștal 600266
Tel/Fax: 0234.557300, Web: www.cjrae -bacau.ro, E -mail: cjrae_bc @yahoo.com
104
se subordonează organizatoric, financiar și metodologioc directorului
CJRAE.
b. de colaborare:
cu instituțiile guvernamentale și nonguvernamental e implicate în realizarea
obiectivelor proprii.
I. ATRIBUTII SPECIFICE POSTULUI
I.1 Investighează condițiile de mediu în care se dezvoltă copiii și tinerii care se pr ezintă spre
evaluare la SEOSP;
I.2 V erifica indeplinirea conditiilor si a documentelor nece sare pentru orientarea scolara si
profesionala;
I.3 V erifica la DSP atunci cand certificatul medical tip A5 este emis de o unitate abilitata in
alt judet/sector, daca se considera necesar;
I.4 V erifica in Registrul unic al psihologilor cu drept de libera p ractica atunci cand Fisa de
evaluare psihologica este semnata de un psiholog atestat in alt judet/sector, daca se considera
necesar;
I.5 Colaborează cu serviciile specializate în asistență socială, din cadrul primăriilor de unde
provin copiii și tinerii care se pre zintă spre expertizare la SEOSP, pentru a culege
informațiile suplimentare necesare și a asigura existența tuturor documentelor necesare
pentru orientarea scolara si profesionala;
I.6 Colaborează cu toți specialiștii implicați în evaluarea complexă a copiilor cu dizabilitati
si/sau CES, realizată pe principiul managementului de caz.
I.3 Participă la stabilirea nivelului de adaptare a copilului/elevului/tânărului cu CES la
mediul școlar și social;
I.4 Stabilește și identifică problemele și cerințele speciale de asistență socială la copiii și
tinerii expertizați de SEOSP.
II. RESPONSABILITĂȚI:
2.1.Asigură calitatea și eficiența activită ții proprii în cadrul SEOSP;
2.2.Informează periodic directorul CJRAE Bacău cu privire la activitățile proprii desfășurate;
2.3.Răspunde de realizarea la timp a activităților proprii în cadrul SEOSP;
2.4.Răspunde de calitatea serviciilor efectuate;
2.5.Colaborează cu prof esorul psiholog, profesorul psihopedagog, profesorul de educație
specială și cu alte cadre didactice împlicate în caz;
2.6.Respectă programul de lucru și folosește integral și cu eficiența timpul de munca;
2.7.Transmite la timp solicitarile si rapoartele cerute de către CJRAE/COSP;
2.8. Preia în fiecare zi de vineri , până la sfârșitul programului de lucru, fișele de evaluare ale
copiilor, elevilor, tinerilor și dosarele lucrate în timpul săptămânii în curs conform orarului (
în zilele de marți și joi) de angajații SEOSP;
2.9. Asigură prezentarea cazurilor în ședințele bilunare/ și extraordinare ale COSP;
2.10. Nu face publice datele cu caracter personal obținute, cu excepția situațiilor prevăzute de
Legea nr 677/2001 pentru p rotecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter
personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare,
105
protejând copilul / elevul / tânărul cu CES de orice formă de exploatare și abuz și prevenind
deval orizarea acestor date ;
2.11. Manifestă cel mai înalt grad de integritate morală și profesională;
2.12. Are obligația, de a sesiza și a implica , prin conducerea CJRAE, forurile superioare ale
autorităților locale/județene în cazul în care se constată că familia/tutor ele legal nu actionează
în interesul superior al copilului/elevului/tanarului cu CES, pentru asigurarea egalității de
șanse.
În funcție de nevoile specifice ale instituției, salariatul este obligat să îndeplinească și
alte sarcini repartizate de angajator, precum și să respecte normele, procedurile de sănătate și
securitate a muncii, de PSI și ISU, în condițiile legii. Salariatul are obligația să cunoască și să
respecte toate reglementările legale cu privire la atribuțiile ce îi revin pe postul ocupat.
NR.
CR
T ACTIVITATEA SUPLIMENTARĂ DATA/
PERIOADA
(an școlar) OBSERVAȚII
/REZULTATE
Colaborează și răspunde solicitărilor
profesionale adresate de echipa de lucru a
Comisiei de evaluare și asigurare a calității
(CEAC) din cadrul CJRAE Bacău 2018 -2019
Cola borează și răspunde solicitărilor
profesionale adresate de echipa de lucru a
Comisiei pentru monitorizarea, coordonarea
și îndrumarea metodologică a dezvoltării
sistemului de control intern/managerial
(SCIM) din cadrul CJRAE Bacău 2018 -2019
Colaboreaz ă și răspunde solicitărilor
profesionale adresate de Echipa de
gestionare a riscurilor (EGR) din cadrul
CJRAE Bacău 2018 -2019
Colaborează și răspunde solicitărilor
profesionale adresate de echipa de lucru a
Comisiei de disciplină din cadrul CJRAE
Bacă u 2018 -2019
Răspunderea disciplinară:
Neîndeplinirea sarcinilor de serviciu sau îndeplinirea lor în mod necorespunzător
atrage după sine diminuarea calificativului și/sau sancționarea disciplinară, conform
prevederilor legii. Se vor consemna abaterile d isciplinare în procesele verbale ale Consiliului
Profesoral și ale Consiliului de Administrație.
Director, Lider de sindicat,
Prof. Alexandrina Scorțanu …………………………….
Semnatur a titularului de luare la cunoștință:
Data: ……………………
106
2.
Aprob at,
în ședința C.A. din 20.09.201 8
director CJRAE Bacău,
prof. Scortanu Alexandrina
FISA POSTULUI
PROFESOR ÎN CENTRE ȘI CABINETE DE ASISTENȚĂ PSIHOPEDAGOGICĂ
an școlar 201 8-2019
În temeiul Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificăr ile și completările ulterioare, în temeiul
contractului individual de muncă înregistrat în Registrul general de evidență a salariaților cu numărul 23/01.09.2011 ,
având în vedere Ordinul nr. 5555 din 2011 referitor la aproba rea Regulamentului privind organizarea și funcționarea
Centrelor județene/al municipiului București de Resurse și Asistență Educațională se încheie astăzi 20.09.201 8,
prezenta fișă a postului:
Denumirea instituției publice:
CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ Bacău
Compartimentul: Consiliere școlară
Denumirea postului: profesor în centre și cabinete de asistență psihopedagogică
Specialitate solicitată de post: conform Centralizatorului privind disciplinele de învățământ, domeniile și
specializările, precum probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învățământul
preuniversitar, 201 8-2019
Numele si prenumele angajatului :
Studii:
Specialitatea de pe diploma de studii:
Decizia de numire :
Încadrarea :
Vechime în muncă / în învățământ :
Grad didactic:
Numar de ore sarcini de serviciu: norma didactică aferentă postului de profesor consilier școlar din centre și
cabinete de asistență psihopedagogică este stabilită în baza art. 262 din Legea educației națion ale nr.1/2011 și
completata prin Ordinul nr. 3608/18.06.2014, art.1 alin.1, pentru modificarea și completarea Regulamentului privind
organizarea și funcționarea centrelor județene/ al municipiului București de resurse și asistență educațională, aprobat
prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5555/2011.
Aceasta cuprinde un număr de 40 de ore/săptămână, repartizate astfel:
a) 18 ore/săptămână care constau în: activități de asistență psihopedagogică, desfășurate in dividual și
colectiv cu preșcolarii/elevii, orientare, reorientare școlară și profesională, activități de consiliere a
preșcolarilor, elevilor, părinților, cadrelor didactice, din care 2 -4 ore/săptămână de predare în specialitate
sau ore în cadrul curric ulumului la decizia școlii din ariile curriculare OM ȘI SOCIETATE ori
CONSILIERE ȘI ORIENTARE, în acord cu planul cadru, conform specializării/ specializărilor înscrise pe
diploma/ diplomele de studii, în concordanță cu Centralizatorul privind disciplinele de învățământ,
domeniile și specializările, precum și probele de concurs, valabile pentru încadrarea cu personal didactic
din învățământul preuniversitar;
b) 22 ore / săptămână care constau în: activități de pregătire metodico -științifică și complementa ră,
stabilirea măsurilor și întocmirea programelor de prevenire și intervenție psihoeducațională, activități
metodico -științifice, colaborarea cu comunitățile locale, participare la ședințe și lectorate cu părinții, la
CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ BACĂU
Str. Oituz, Nr. 24, Loc. Bacău, Jud. Bacău, Cod Poștal 600266
Tel/Fax: 0234.557300, Web: www.cjrae -bacau.ro, E -mail: cjrae_bc @yahoo.com
107
comisiile metodice și consiliile prof esorale cu tematică specifică, respectiv activități de diriginte la
solicitarea conducerilor unităților de învățământ în care -și desfășoară activitatea.
Relații profesionale:
a. ierarhice:
se subordonează organizatoric, financiar și metodologic directo rului CJRAE.
se subordonează metodologic coordonatorului CJAP, responsabilului de comisie metodică,
responsabilului de cerc pedagogic;
b. de colaborare:
cu instituțiile guvernamentale și nonguvernamentale implicate în realizarea obiectivelor
educațional e;
cu profesorii consilieri din rețeaua CJRAE;
cu profesorii logopezi din rețeau CJRAE ;
cu profesorul de sprijin si cadrele didactice itinerante;
cu mediatorii scolari;
cu asistentul social din CJRAE, CJAP ;
cu personalul didactic auxiliar si personalul ne didactic al CJRAE .
c. de reprezentare a CJRAE la activitati/concursuri/festivaluri etc. la care participa ca delegat.
I. ATRIBUTII SPECIFICE POSTULUI
1. PROIECTAREA ACTIVITATII – ELEMENTE DE COMPETENTA
1.1. Identifică nevoile de consiliere și realizează analiza de nevoi din unitatea/unitățile de
învățământ, unde are punctul de lucru;
1.2. Elaborarează documentele manageriale în concordanță cu rezultatele analizei de
nevoi și cu specificul activității (baza de date pe categorii de probleme : preșcolari/ele vi cu probleme sociale,
comportamentale, dificultăți de învățare, cu CES, cu părinți plecați în străinătate etc; plan managerial ; planificări semestriale
pentru activitățile de grup; programe de consiliere de grup; orar; registru de activități; planificări semestriale/anuale pentru orele
de predare din norma didactică, alte documente – fișa de consiliere/psihopedagogica, fișa de orientare a carierei ș i alte documente
specifice activității de consiliere etc.)
1.3. Propune și organizează programe de consilier e ce furnizează beneficiarilor
(copiilor/elevilor, cadrelor didactice, părinților ) servicii de informare, consiliere și asistență
psihopedagogică, servicii de consultanță pentru educație incluzivă, servicii de consiliere și
prevenire și combatere a tulbur ărilor de comportament, a delincvenței și predelincvenței juvenile,
a riscului de abandon școlar, a riscului privind consumul de substanțe, servicii de orientare
școlară și profesională, etc.
1.4. Elaborează studii psihosociologice în funcție de nevoile identificate la nivelul
unității/unităților școlare arondate și respectiv: studii psihosociologice privind opțiunile claselor
terminale de continuare a studiilor sau a inserției pe piața muncii.
2. REALIZAREA ACTIVITĂȚILOR DE CONSILIERE
2.1. Asigură inf ormarea și consilierea preșcolarilor/elevilor, părinților și a cadrelor didactice pe
diferite problematici: cunoaștere și autocunoaștere, adaptarea elevilor la mediul școlar, adaptarea școlii la
nevoile elevilor, optimizarea relațiilor școală -familie.
2.2. Asigură prin intermediul metodelor, procedeelor și tehnicilor specifice prevenirea și
diminuarea factorilor care determină tulburări comportamentale, comportamente de risc sau disconfort
psihic;
108
2.3 Realizează investigarea psihopedagogică individuală și colectivă a copiilor și elevilor la
solicitarea părinților/tutorilor legali;
2.4 Asigură servicii de consiliere și asistență psihopedagogică individuală și colectivă pentru
copii/elevi, inclusiv copiii/elevii cu nevoi individualizate/CES;
2.5 Asigură serv icii de consiliere și cursuri de educație parentală pentru părinți prin care:
– sprijină părinții pentru crearea unei relații eficiente școală -familie -comunitate, ca bază a adaptării școlare și a
integrării sociale a copiilor/tinerilor
– oferă asistență psihopedagogică individualizată părinților ai căror copii au fost diagnosticați cu tulburări de
învățare sau CES
– dezvoltă abilitățile parentale acelor părinți care intenționează să plece sau sunt plecați la muncă în străinătate,
părinților / tutorilor î n grija carora rămâne copilul etc.
2.6 Sprijină și asigură asistența și consilierea metodologică a cadrelor didactice;
2.7. Colaborează cu personalul de la agențiile locale de ocupare și formare profesională,
DGASPC (asistent social, asistent social comuni tar etc.), DSP (asistent medical, asistent medical
comunitar, mediator sanitar etc.) și alte instituții care au obiective instituționale similare/ complementare.
3. REALIZAREA ACTIVITATILOR DIDACTICE EXTRACURRICULARE
3.1 Organizează, coordonează sau/și i mplementează activități extracurriculare;
3.2 Implică parteneri educaționali în realizarea de parteneriate.
4. EVALUAREA REZULTATELOR ACTIVITATII DE CONSILIERE
4.1 Elaborează / selectează instrumente de evaluare – teste, chestionare, scale de
observație etc. in concordanta cu problematica abordată;
4.2 Administrează instrumentele de evaluare în cadrul activităților de consiliere
individuală sau de grup
4.3 Consemnează rezultatele activității de consiliere individuală însoțite de
observații/recomandări;
4.4 Elaborează, administrează si interpretează fișele de feed -back / chestionarele de
satisfacție ale beneficiarilor serviciilor de consiliere;
4.5 Comunică rezultatele către beneficiari (copii/ elevi, părinți, cadre didactice) și le
valorizează în activită țile la clasă;
4.6 Completează documentele de raportare a activității (rapoarte semestriale/ anuale, fișa
de evaluare anuală a activității, rapoarte, concluzii si recomandari ale studiilor / investigațiilor
realizate etc.).
5. MANAGEMENTUL GRUPULUI/CLASE I DE ELEVI
5.1 Identifică nevoilor de consiliere ale beneficiarilor și elaborează programe de
consiliere de grup și de intervenție personalizate;
5.2 Organizează, coordonează și monitorizează preșcolarii/elevii în consilierea de
grup/activitățile de preda re;
5.2 Elaborează normele de conduită pentru activitățile de consiliere în grup și se asigură
de respectarea lor de către beneficiari;
5.5 Relaționează și comunică eficient cu beneficiarii (comportament onest, deschis/
ascultare atentă, îndrumare și spri jin acordate beneficiarului pentru „a se ajuta singur”, feed -back
și informare în privința progreselor înregistrate).
109
6. MANAGEMENTUL CLIMATULUI ȘCOLAR
6.1 Gestionează situațiile conflictuale în relațiile profesor -elev, elev -elev, profesor –
profesor, pro fesor -familie, copil -familie;
6.2 Abordează diferențiat elevii, în funcție de nevoile lor specifice;
6.3. Optimizează comunicarea profesor -elev, elev -elev, profesor -profesor, profesor –
familie, copil -familie, utilizând feed -back -ul bidirecțional în comunic are;
6.4. Monitorizează comportamentele copiilor/ elevilor, sesizand autoritățile competente
asupra oricărui caz de abuz și/sau neglijare;
6.5. Monitorizează copii/ elevii cu părinții plecați în străinătate.
7. MANAGEMENTUL CARIEREI SI AL DEZVOLTARII PERS ONALE
7.1 Identifică propriile nevoi de dezvoltare profesională;
7.2 Participă și se implică în activitățile propuse în cadrul activităților metodice;
7.3 Participă la stagii de formare/cursuri de perfecționare/grade didactice, manifestări
științifice;
7.4 Valorifică în activitatea profesională cunoștințele / abilitățile/competențele dobândite
în cadrul stagiilor de formare / perfecționare.
8. CONTRIBUTIA LA DEZVOLTAREA INSTITUȚIONALĂ ȘI LA PROMOVAREA
IMAGINII UNITĂȚII ȘCOLARE
8.1 Se implică în realizare a ofertei educaționale a unității școlare / CJAP / CJRAE;
8.2. Participă la solicitarea CJRAE / CJAP la activitățile derulate în cadrul studiilor,
proiectelor și programelor educaționale;
8.3. Inițiază/ participă și derulează proiecte și parteneriate cu in stituții și organizații care
oferă servicii și desfășoară activități în sfera educațională;
8.4 Dezvoltă baza metodico – științifică a cabinetului de asistență psihopedagogică / CJAP
9. CONDUITA PROFESIONALĂ
8.1 Exercită funcția cu obiectivitate și imparți alitate, avand ca unic temei legile,
regulamentele și normele interne, fără a da curs presiunilor și influențelor de orice natură;
8.2 Adoptă o atitudine demnă și civilizată față de colegi, superiori ori terțe persoane cu
care colaborează în vederea îndepl inirii atribuțiilor de serviciu;
8.3 Își îmbogățește permanent cunoștințele profesionale;
8.4 Manifestă interes pentru participarea la dezvoltatarea culturii profesionale.
Programul zilnic de lucru
Conform orarului aprobat de: directorul/directorii unit ății/unităților de învățământ la nivelul cărora funcționează
cabinetul școlar/interșcolar de asistență psihopedagogică; coordonatorul CJAP; directorul CJRAE.
II. ALTE ATRIBUȚII
În funcție de nevoile specifice ale instituției, salariatul este obligat să în deplinească și alte sarcini
repartizate de angajator, precum și să respecte normele, procedurile de sănătate și securitate a muncii, de PSI și ISU,
în condițiile legii.
Salariatul are obligația să cunoască și să respecte toate reglementările legale cu priv ire la atribuțiile ce îi
revin pe postul ocupat.
NR.
CRT ACTIVITATEA SUPLIMENTARĂ DATA/ PERIOADA
(an școlar) OBSERVAȚII
/REZULTATE
1. Colaborează și răspunde solicitărilor profesionale adresate de echipa
de lucru a Comisiei de evaluare și asigurare a cal ității (CEAC) din 2018 -2019
110
cadrul CJRAE Bacău
2 Colaborează și răspunde solicitărilor profesionale adresate de echipa
de lucru a Comisiei pentru monitorizarea, coordonarea și îndrumarea
metodologică a dezvoltării sistemului de control intern/managerial
(SCIM) din cadrul CJRAE Bacău 2018 -2019
3 Colaborează și răspunde solicitărilor profesionale adresate de Echipa
de gestionare a riscurilor (EGR) din cadrul CJRAE Bacău 2018 -2019
4 Colaborează și răspunde solicitărilor profesionale adresate de echipa
de lucru a Comisiei de disciplină din cadrul CJRAE Bacău 2018 -2019
5 Colaborează și răspunde solicitărilor profesionale adresate de
responsabilul de Cerc pedagogic și Comisie metodică din cadrul
CJAP Bacău / CLI Bacău 2018 -2019
6. Colaborează și răspun de solicitărilor profesionale adresate de celalte
comisii din cadrul CJRAE Bacău (ex: comisia de formare continuă,
comisia de revizuire ROI etc.) 2018 -2019
Răspunderea disciplinară:
Neîndeplinirea sarcinilor de serviciu sau îndeplinirea lor în mod necor espunzător atrage după sine
diminuarea calificativului și/sau sancționarea disciplinară, conform prevederilor legii. Se vor consemna abaterile
disciplinare în procesele verbale ale Consiliului Profesoral și ale Consiliului de Administrație.
Director, Lider de sindicat,
Prof. SCORTANU Alexandrina prof. MIHAILĂ Cecilia
Semnatura titularului de luare la cunoștință:
Data:
111
3.
112
4.
Revizia septembrie 2018,
Aprobat de CA al CJRAE Bacău
REGULAMENT DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE
CJRAE BACĂU
(ediție revizuită)
Aprobat de Consiliul de Administrație în ședința din …………..……………
Titlul I: DISPOZIȚII GENERALE
Capitolul I: Cadrul de reglementare
Art.1 (1) Normele privind o rganizarea și disciplina muncii sunt cele stabilite prin prezentul
Regulament de organizare și funcționare, denumit în continuare regulament , conform Legii
educației naționale nr. 1/2011, O.M.E.C.T.S. nr. 5.555/7.10.2011 Regulamentul privind
organizarea și funcționarea Centrelor Județene/al Municipiului București de Resurse și Asistență
Educațională, cu modificările și completările ulterioare, conform Hotărârilor și Ordonanțelor
emise de către Guvernul României, a Ordinelor elaborate de către Ministerul Edu cație Naționale
precum și a prevederilor Codului Muncii și a altor acte normative în acest domeniu.
(2) Prezentul Regulament intern a fost întocmit în baza următoarelor acte normative:
a) Legea educației naționale nr. 1/2011;
b) Legea 40/2011 privind modificarea ș i completarea Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii – cu
completările și modificările ulterioare;
c) OMECTS Nr. 5555/07.10.2011 – pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și
funcționarea centrelor județene/al municipiului București de resurse și asisten ță
educațională , cu modificările și completările ulterioare;
d) Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public (Monitorul
Oficial nr.663/23.10.2001);
e) Legea nr.202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați (republicată în
Monitorul Oficial nr. 326 din 5 iunie 2013).
CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ BACĂU
Str. Oituz, Nr. 24, Loc. Bacău, Jud. Bacău, Cod Poștal 600266
Tel/Fax: 0234.557300, Web: www.cjrae -bacau.ro, E -mail: cjrae_bc @yahoo.com
113
f) Ordinul Ministrului Educației Cercetării Tineretului și Sportului nr. 5559/ 2011 privind
aprobarea Normelor metodologice privind efectuarea concediului de odihnă al
personalului didactic din invatamant;
g) ORDIN nr. 5.079 din 31 august 2016 privind aprobarea Regulamentului -cadru de
organizare si functionare a unitatilor de învatamant preuniversitar
h) H.G. nr. 1251/ 2005 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității de învățare,
instruire, compensare, recuperare și protecție specială a copiilor/elevilor/tinerilor cu
cerințe educative speciale din cadrul sistemului de învățământ special și special integrat;
Art.2 Prezentul regulament este dezbătut de către toți angajații CJRAE, în cadrul comisiilor
metodic e ale CJRAE Bacau și pe compartimente.
Art.3 Prezentul regulament este elaborat de către un colectiv de lucru numit prin hotărârea
Consiliului de Administrație al CJRAE Bacău, este aprobat prin hotărâre de către Consiliul de
Administrație al CJRAE Bacau, cu participarea reprezentanților organizațiilor sindicale,
recunoscute la nivel de ramură, existente în instituție și cuprinde reglementări specifice și
condiții concrete de desfășurare a activității, în concordanță cu prevederile legale în vigoare.
Art.4 Prezentul Regulament de organizare și funcționare a CJRAE stabilește normele privind
organizarea și disciplina muncii, reguli de aplicare a acestora, precum și reguli de ținută și
comportament pentru tot personalul salariat al CJRAE Bacau și al structurilo r din subordine,
aspecte detaliate și în Codul etic al personalului CJRAE Bacau.
Art.5 Respectarea prezentului regulament este o obligație pentru personalul didactic de
conducere, personalul didactic, personalul didactic auxiliar și nedidactic, precum și p entru
beneficiarii care vin în contact cu CJRAE Bacău. Nerespectarea lui constituie abatere și se
sancționează conform prevederilor legale.
Art.6 Prezentul Regulament intern conține informații de interes public și este pus la dispoziția
oricărei persoane i nteresate din cadrul CJRAE Bacău sau din afara acestuia.
Capitolul II: Principii de organizare
Art.7 (1) Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Bacău se organizează și
funcționează pe baza principiilor stabilite în conform itate cu Legea e ducației naționale nr.
1/2011, cu modificările și completările ulterioare și cu prevederile Ordinului MECTS nr. 5.555/
7.10.2011, cu completările și modificărule ulterioare.
(2) Conducerea Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională își funda mentează
deciziile pe dialog și consultare, asigurând transparența deciziilor și a rezultatelor, printr -o
comunicare periodică, adecvată a acestora, în conform itate cu Legea educației naționale nr.
1/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Art.8 Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Bacău se organizează și
funcționează independent de orice ingerințe politice sau religioase, în incinta unității fiind
interzise crearea și funcționarea oricăror formațiuni politice, organizarea și de sfășurarea
114
activităților de natură politică și prozelitism religios, precum și orice formă de activitate care
încalcă normele de conduită morală și conviețuire socială, care pun în pericol sănătatea și
integritatea fizică și psihică a beneficiarilor primar i ai educației și a personalului din unitate.
Art.9 (1) Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Bacau, numit în continuare
CJRAE, este unitate conexă a învățământului preuniversitar, cu personalitate juridică,
subordonată Ministerului Educaț ie Naționale și coordonată metodologic de către Inspectoratul
Școlar al Județului Bacău, și care funcționează în baza art. 99 alin. (2) și (7) din Legea educației
naționale nr. 1/2011.
(2) CJRAE Bacău reprezintă o instituție de învățământ special integrat specializată în oferirea,
coordonarea și monitorizarea de servicii educaționale specifice, acordate copiilor/elevilor,
cadrelor didactice, părinților și membrilor comunității, pentru a asigura accesul tuturor la o
educație de calitate, precum și asistența necesară în acest sens.
(3) CJRAE Bacău coordonează, monitorizează și evaluează, la nivelul Județului Bacău,
activitatea Centrului Județean de Asistență Psihopedagogică Bacău, denumit în continuare CJAP
și a cabinetelor (școlare și/sau interșcolare) de asistență psihopedagogică, a Centrelor și
cabinetelor logopedice interșcolare, colaborează cu Centrele Școlare pentru Educație
Incluzivă/unități școlare de învățământ special, în vederea asigurării serviciilor educaționale
specializate, coordonează, monit orizează și evaluează servicii specializate de mediere școlară.
(4) CJRAE Bacău prezintă, la cererea Ministerului Educație Naționale sau a ISJ Bacău, rapoarte
privind activitatea proprie.
(5) CJRAE Bacău colaborează cu unități și instituții de învățământ , cu DGASPC, cu AJOFM /
Agențiile de ocupare și formare profesională, cu alte organizații guvernamentale și
neguvernamentale, cu Inspectoratul de Poliție (compartimentul prevenire) și cu alte persoane
fizice sau juridice care au atribuții în domeniul educa ției, în vederea îndeplinirii scopului său –
asigurarea calității serviciilor educaționale prevăzute în Ordinul MECTS nr. 5.555/7.10.2011.
Art.10 (1) Personalul salariat al CJRAE BACĂU are obligația de a respecta regulile de
comportament stabilite în cadru l acestei instituții, conform Codului deontologic, dând dovadă de
responsabilitate și inițiativă în rezolvarea sarcinilor de serviciu ce îi revin.
(2) Persoanele salarizate de către CJRAE BACĂU și care își desfășoară activitatea la
nivelul unităț ilor de învățământ de stat, de pe raza Județului Bacău, sunt obligate să respecte, pe
lângă prevederile prezentului Regulament, și normele de disciplină specifice locului de muncă
unde își desfășoară activitatea pe tot timpul derulării acesteia.
Art.11 Obiectivele principale ale activității CJRAE Bacău sunt:
a) cuprinderea și menținerea în sistemul de învățământ obligatoriu a tuturor copiilor/tinerilor,
indiferent de particularitățile lor psihoindividuale și sociale;
b) asigurarea suporturilor suplimentare neces are desfășurării educației de calitate în funcție
de potențialul biopsihosocial al fiecărui copil/tânăr;
115
c) informarea și consilierea cadrelor didactice în spiritul optimizării activității didactico –
educative;
d) colaborarea cu factorii educaționali implicați în dezvoltarea personalității elevilor/tinerilor
în scopul integrării optime a acestora în viața școlară, socială și profesională;
e) implicarea părinților în activități specifice unei relații eficiente școală -familie -comunitate,
ca bază a adaptării școlare și a integrării sociale a copiilor/tinerilor;
f) organizarea elaborării de studii privind abandonul școlar, comportamentul deviant juvenil,
anturajul negativ, activitățile extrașcolare/timpul liber;
g) organizarea de programe și proiecte antiviolență în mediul educ ațional.
Art.12 Finanțarea CJRAE Bacău, a centrelor și cabinetelor de asistență psihopedagogică, precum
și a centrului și cabinetelor logopedice interșcolare se asigură de la bugetul de stat și bugetul
Consiliului Județean Bacău, din sumele defalcate din u nele venituri ale bugetului de stat prin
bugetele locale ale consiliilor județene și ale sectoarelor municipiului București, în baza
prevederilor art. 99 alin. (5) și art. 110 alin. (3) din Legea educației naționale nr. 1/20 11.
Capitolul III: Responsabilitățile și serviciile furnizate de C JRAE Bacău
Art.13 CJRAE Bacău îndeplinește următoarele funcții:
a) de coordonare, monitorizare și evaluare a serviciilor educaționale specifice din județ;
b) de monitorizare a evoluției benefici arilor serviciilor educaționale;
c) de informare și documentare pentru beneficiarii serviciilor educaționale;
d) de colaborare cu partenerii sociali din comunitate, precum și cu organizații și asociații la
nivel național și internațional.
Art.14 CJRAE Bacău de zvoltă următoarele servicii:
a) servicii de asistență psihopedagogică și orientare școlară și profesională, furnizate prin
centrele județene și prin cabinetele școlare de asistență psihopedagogică;
b) servicii de terapii logopedice, furnizate prin centrele și pr in cabinetele logopedice
interșcolare;
c) c) servicii de evaluare, orientare/reorientare dinspre școala specială spre școala de masă și
invers, prin intermediul comisiei de orientare școlară și profesională, la propunerea
serviciului de evaluare și orientare școlară și profesională din cadrul CJRAE Bacău, în
baza prevederilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 ;
d) servicii de mediere școlară, furnizate de mediatorii școlari;
e) servicii de consultanță pentru educație incluzivă, fu rnizate de centrele școlare pentru
educație incluzivă;
f) f) servicii de formare, prin parteneriate cu instituții abilitate să ofere formare inițială,
conform unor acorduri -cadru, în baza prevederilor art. 239 alin. (2) -(4) din Legea nr.
1/2011 ;
g) g) servicii de informare și consiliere pentru cadre didactice, copii, părinți, precum și
pentru alți membri ai comunității;
h) servicii de consiliere și prevenire a delincvenței și predelincvenței juvenile.
Art.15 Responsabilitățile CJRAE B acău sunt următoarele:
116
a) coordonează, monitorizează și evaluează metodologic și științific serviciile educaționale
realizate de către CJRAE Bacău, cabinetele de asistență psihopedagogică, centrele și
cabinetele logopedice;
b) colaborează din punct de vedere met odologic cu centrele școlare pentru educație incluzivă
în vederea furnizării serviciilor specializate;
c) constituie echipe multidisciplinare de intervenție timpurie, menite să realizeze evaluarea
tuturor copiilor, monitorizarea, depistarea și asistența preco ce corespunzătoare a celor cu
cerințe educaționale speciale sau cu risc în dezvoltarea competențelor personale;
d) propune ISJ Bacău școlarizarea la domiciliu pentru copiii nedeplasabili, respectiv
înființarea de clase sau de grupe în spitale conform unei met odologii -cadru elaborate de
Ministerul Educație Naționale, în baza prevederilor art. 52 alin. (3) din Legea nr. 1/2011 ;
e) oferă servicii de evaluare complexă și diagnosticare a gradului de deficiență pentru copiii,
elevii și t inerii cu cerințe educaționale speciale din învățământul special, special integrat și
din învățământul de masă, prin intermediul serviciului de evaluare și orientare școlară și
profesională și al centrelor școlare pentru educație incluzivă, pe baza colabor ării dintre
comisiile din cadrul CJRAE Bacău și comisiile pentru protecția copilului din cadrul
direcțiilor generale județene/a municipiului București de asistență socială și protecția
copilului, colaborarea între comisii realizându -se conform unui protoco l de colaborare, în
baza prevederilor art. 50 alin. (1) și (2) și art. 51 alin. 1 din Legea nr. 1/2011 ;
f) participă la formarea inițială a cadrelor didactice, prin asigurarea practicii pedagogice în
unități de învățământ preun iversitar din județ/municipiu, în baza acordurilor/
parteneriatelor;
g) participă la formarea continuă prin identificarea nevoii de formare și furnizează servicii în
domeniu în baza prevederilor art. 239 și 240 din Legea nr. 1/ 2011 ;
h) colaborează cu instituțiile acreditate în scopul formării inițiale și continue, cu casa corpului
didactic, instituții de învățământ superior, organizații neguvernamentale etc., în baza unor
acorduri -cadru/parteneriate;
i) informează și consiliază cadrel e didactice în domeniul educației incluzive;
j) informează beneficiarii în domeniul consilierii privind cariera;
k) realizează materiale și mijloace de învățământ cu valoare de suport metodico -științific
pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar;
l) evaluează specialiștii care oferă servicii educaționale din centrele de asistență
psihopedagogică și din centrele logopedice, precum și mediatorii școlari;
m) realizează o bază de date care centralizează toate serviciile oferite beneficiarilor și
semnează/apr obă documentele elaborate de profesioniștii din subordine, planuri de
activitate, rapoarte de activitate etc.;
n) gestionează registrul de evidență a salariaților din subordine, cu excepția personalului din
centrele școlare pentru educație incluzivă;
o) analizea ză și gestionează propunerile venite din partea unităților din învățământul
preuniversitar privind înființarea de cabinete de asistență psihopedagogică și cabinete
logopedice, pentru a oferi servicii educaționale specifice direct beneficiarilor, cu
avizul/ sprijinul consiliului județean și al ISJ Bacău;
117
p) realizează studii și cercetări pe baza unei analize de nevoi și la solicitarea partenerilor
educaționali;
q) facilitează relaționarea unităților și instituțiilor din învățământul preuniversitar cu
comunitatea, p rin parteneriate, proiecte și programe.
Art. 16 De serviciile CJRAE Bacău beneficiază:
a) copii, elevi și tineri;
b) părinții sau aparținătorii legali ai copiilor;
c) personalul angajat în unitățile de învățământ sau în alte instituții care acționează în
domeniul problematicii copiilor;
d) membri ai comunității locale.
Art. 17 CJRAE Bacău poate organiza prestări de servicii pentru activitățile circumscrise de
prezentul regulament, în baza unui contract de prestări de servicii.
Titlul II: STRUCTURA, ORGANIZA REA CJRAE
Cap.1. Strucutra și organizarea CJRAE – compartimente
Art.18 CJRAE Bacău are următoarea structură organizatorică:
a) personal de conducere;
b) personal didactic;
c) personal didactic auxiliar;
d) personal nedidactic.
(2) Conducerea CJRAE Bacău este asigurată de un consiliu de administrație.
Art.19 Structura organizatorică a CJRAE BACĂU este stabilită în concordanță cu prevederile
OM 5555/2011 și cu conceptele moderne de management. Astfel, în organigrama insituției,
prezentată în Anexa 1, sunt redat e elementele structurii organizaționale, sistemul relațional dintre
compartimentele CJRAE BACĂU.
Art.20 Conform organigramei, conducerea CJRAE BACĂU este asigurată de către un Consiliul
de Administrație a cărui conducere este reglementata prin OMECTS 555 5/2011 și prin Ordinul
4.619 din 22 septembrie 2014.
Art. 21 CJRAE BACĂU este organizat în următoarele compartimente funcționale:
(1) Compartimentul conducere operaționala – format din director CJRAE si
coordonatorul CJAP, realizeaza conducerea operaționala a instituției in conformitate cu Legea
Educației Nationale nr. 1/2011, OMECTS nr. 5555/2011, alte acte normative aplicabile in
vigoare.
(2) Compartimentul secretariat, arhivă, informatizare – gestionează documentele pentru
rersursa umană a unității (cadre did actice, personal didactic auxiliar, personal nedidactic);
înregistrează și prelucrează informatic periodic datele în programele de salarizare și revisal;
intocmeste și actualizeaza documentele necesare cadrelor didactice; asigură ordonarea și
arhivarea doc umentelor unității; indeplineste alte atribuții dispuse de șeful ierarhic superior
118
si/sau directorul, care pot rezulta din necesitatea derulării in bune condiții a atribuțiilor aflate in
sfera sa de responsabilitate; respecta ROF, ROI , normele si procedur ile de sanatate si securitate
a muncii, de PSI si ISU pentru toate tipurile de activitati desfasurate in cadrul unitatii de
invatamant; serviciul innformatizare, din cadrul compartimentului, are ca atribuții:
– elaborarea unor baze de date în funcție de nevo ile instituției și de solicitările instituțiilor
coordonatoare;
– informare și furnizarea de suport tehnic personalului instituției cu privire la TIC;
– asigură funcționarea în parametri optimi a echipamentelor informatice ale instituției;
– gestionează și actua lizează permanent informațiile conținute de site -ul instituției
(3) Compartimentul contabilitate , administrativ care își desfășoară activitatea conform
legislației în vigoare și colaborează cu celelalte compartimente ale CJRAE BACĂU în vederea
realizării atr ibuțiilor ce -i revin.
(4) Compartimentul consiliere școlară – serviciile de asistență psihopedagogică/psihologică
sunt oferite de profesorii consilieri școlari în baza prevederilor art. 99 alin. (6) lit. a) din Legea
educației na ționale nr. 1/2011 , prin CJAP și respectiv prin cabinetele de asistență
psihopedagogică ce funcționează în școli .
(5) Compartiment mediere școlară și asistență socială – serviciile de mediere școlară sunt
coordoante, monitorizate și evaluate de CJRAE Bacău și vizează acordarea de sprijin pentru
participarea tuturor copiilor la învățământul obligatoriu, prin încurajarea implicării părinților în
educația copiilor și în viața școlii și prin facilitarea comunicării între familii, comunitate și
școală. Serviciile d e asistență socială oferite în cadrul compartimentului vizează evaluarea
psiho -socială in echipa cu specialiști din cadrul cabinetelor de asistență psihopedagogică si din
cadrul cabinetelor de logopedie; stabilește conținutul activitatii de asistenta soci ala (promovează
si susține drepturile copilului in colaborare cu instituțiile abilitate) si alege strategii de intervenție
specifice prin întocmirea de anchete sociale, studii de caz in situatii de criza (comportamente
deviante, abandon școlar, consum de d roguri, tendinte suicide, agresivitate exagerata);
monitorizează evoluția beneficiarilor. Participa la activități metodico -științifice de specialitate,
stagii de formare/cursuri de perfecționare. Respecta regulamentele interne și procedurile stabilite
la nivelul CJRAE BACĂU;
(6) Compartiment SEOSP – Serviciul de Evaluare si Orientare Școlara si Profesionala
(SEOSP) funcționează in cadrul CJRAE BACĂU in conformitate cu Ordinul nr. 1985/2016 si
are următoarele atribuții:
a) furnizează servicii de evaluare complexă și diagnosticare a gradului de deficiență
pentru copiii, elevii și tinerii cu cerințe educaționale speciale din învățământul special,
special integrat și din învățământul de masă, conform legii;
b) face propuneri de orientare/reorientare dinspre școala speci ală spre școala de
masă și invers, a beneficiarilor, conform legii;
c) colaborează cu celelalte compartimente ale CJRAE BACĂU, în vederea
119
integrării activității specifice în planul de activități;
d) oferă informații despre caracteristicile psihologice ale copii lor/elevilor/tinerilor cu
CES familiei/tutorelui legal constituit si unitatii școlare unde aceștia invata numai dupa
ce a realizat o evaluare adecvata, care sa susțină științific si metodologic afirmațiile si
concluziile lor, indiferent daca esfte vorba de recomandări, rapoarte sau evaluari,
precizând limitele afirmațiilor, concluziilor si recomandărilor lor;
e) sesizează si implica forurile superioare ale autoritarilor locale/judetene in cazul in
care se constata ca familia/tutorele legal nu actioneaza in int eresul superior al
copilului/elevului/tanarului cu CES, pentru asigurarea egalitatii de sanse.
Cap2. Structura și organizarea CJAP Bacău
Art.22 (1) CJAP Bacău este structură în cadrul CJRAE Bacău și oferă servicii de asistență
psihopedagogică/psihologic ă, în baza prevederilor art. 99 alin. (6) lit. a) din Legea educației
naționale nr. 1/2011 , și este finanțat, coordonat, monitorizat și evaluat de către CJRAE Bacău.
(2) CJAP Bacău este instituție subordonată financiar, meto dologic și organizatoric CJRAE
Bacău.
(3) De activitatea CJAP Bacău răspunde coordonatorul CJAP și directorul CJRAE.
(4) Finanțarea CJAP și a cabinetelor de asistență psihopedagogică se asigură de la bugetul de
stat si bugetul consiliului județean Bacău, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului
de stat prin bugetele locale ale consiliilor județene și ale sectoarelor municipiului București, în
baza prevederilor art. 99 alin. (5) și art. 110 alin. (3) din L egea nr. 1/2011 .
Art.23 CJAP organizează acțiuni de cunoaștere și consiliere psihopedagogică a
preșcolarilor/elevilor, realizate individual și colectiv, acțiuni cu părinții și cu cadrele didactice,
prin consultații individuale și colective, precum și acțiu ni de colaborare cu comunitățile locale, în
scopul orientării școlare și profesionale, orientării carierei elevilor, activități de consiliere
individuală și de grup a elevilor cu manifestări deviante, prin informare, documentare, consiliere,
acestea fiind monitorizate și evaluate periodic de CJRAE/CMBRAE.
Art 24 (1) Cabinetele de asistență psihopedagogică funcționează în unități de învățământ
preuniversitar și asigură asistență psihopedagogică unui număr de 800 de elevi sau de 400 de
preșcolari.
(2) Cabinetul interșcolar de asistență psihopedagogică oferă servicii de asistență
psihopedagogică unui număr de cel puțin două unități de învățământ care împreună au un efectiv
de 400 de preșcolari sau 800 de elevi.
(3) Cabinetele de asistență psihopedagogică din unitățile de învățământ asigură în permanență
informarea, cunoașterea și consilierea psihopedagogică a preșcolarilor/elevilor, prin consultații
individuale și colective, acțiuni de îndrumare a părinților și a cadrelor didactice și de colaborare
cu com unitățile locale, în scopul orientării școlare, profesionale și a carierei elevilor.
(4) Activitățile cabinetelor de asistență psihopedagogică sunt coordonate metodologic de către
CJAP Bacău.
Art.25 Consiliul Județean Bacău, prin intermediul CJRAE, asigur ă CJAP și tuturor cabinetelor
de asistență psihopedagogică spații și dotări corespunzătoare în cabinete destinate exclusiv
120
desfășurării activităților de cunoaștere și consiliere psihopedagogică a preșcolarilor/elevilor în
cadrul unităților de învățământ, c u sprijinul inspectoratului școlar județean Bacău.
Art.26 CJAP Bacău prezintă, la cererea directorului CJRAE, rapoarte periodice privind
activitatea proprie.
Art.27 CJAP Bacău colaborează în cadrul CJRAE Bacău cu unități și instituții de învățământ, cu
direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului, cu agențiile județene de ocupare și
formare profesională, cu alte organizații guvernamentale și neguvernamentale, cu inspectoratul
județean de poliție – compartimentul prevenire, precum și cu alte persoane juridice care au
atribuții în domeniul educației.
Art.28 (1) Categoriile de personal care funcționează în cadrul CJAP Bacău sunt:
a) personal de conducere;
b) personal didactic;
c) personal didactic auxiliar.
(2) Personalul de conducere – coordo natorul CJAP Bacău – poate fi profesor cu specializarea
în pedagogie, psihopedagogie, psihologie, sociologie ori psihopedagogie specială sau, în mod
excepțional, profesor absolvent al Facultății de Filosofie -Istorie, promoțiile 1978 -1989, grupe
opționale d e psihologie, pedagogie, sociologie, având cel puțin gradul didactic II și o vechime de
minimum 5 ani în activitatea de asistență psihopedagogică.
(3) Coordonatorul CJAP este degrevat parțial de norma didactică, cu obligație de catedră de 4 –
6 ore, cons tând în activități de consiliere psihopedagogică, conform art. 9 din Ordinul ministrului
educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 4.865/2011 privind aprobarea Normelor
metodologice pentru stabilirea obligației did actice de predare a personalului de conducere din
inspectoratele școlare, unitățile de învățământ, unitățile conexe, precum și a personalului de
îndrumare și control din inspectoratele școlare și a personalului didactic din casele corpului
didactic.
(4) Salarizarea coordonatorului CJAP se face conform legislației în vigoare.
Art.29 În cadrul CJAP Bacău și a cabinetelor de asistență psihopedagogică, funcția didactică
este de consilier școlar, prin care se înțelege: profesor psihopedagog/psihopedagogie s pecială,
profesor psiholog, profesor sociolog, profesor pedagog cu specializări conform centralizatorului
aprobat prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
Art.30 În cadrul CJAP Bacău funcțiile didactice auxiliare sunt: as istent social, informatician și
secretar, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.
Art.31 Structura organizatorică, statul de funcții și numărul de personal didactic și didactic
auxiliar din structura CJAP Bacău sunt aprobate anual de către Inspectoratul Școlar Județean
Bacău la propunerea CJRAE Bacău.
Art.32 Posturile de profesori consilieri școlari din cabinetele de asistență psihopedagogică sunt
prevăzute în statul de funcții al CJRAE Bacău.
Art.33 Încadrarea CJAP, precum și a cabinetelo r școlare și interșcolare de asistență
psihopedagogică cu personal didactic și didactic auxiliar se face pe baza concursului organizat de
către CJRAE Bacău și avizat de către Inspectoratul Școlar Județean Bacău.
121
Cap. 3. Structura și organizarea CLI Bacă u
Art 34 Centrul Logopedic Interșcolar Bacău este structură de învățământ special integrat a
învățământului preuniversitar Bacău , finanțat, coordonat, monitorizat și evaluat de CJRAE
Bacău.
Art 35 Activitatea desfășurată în CLI Bacău constă în terapia tulburărilor de limbaj și de
comunicare, precum și în elaborarea și realizarea unor programe/proiecte specifice,
corespunzătoare principalelor disfuncționalități ale limbajului și comunicării și se adresează
copiilor/elevilor cu cerințe educative speciale, care prezintă tulburări de limbaj și de comunicare,
precum și dificultăți de învățare specifice.
Art. 36 Activitatea desfășurată în CLI are următoarele obiective:
a) depistarea, evaluarea și identificarea tulburărilor de limbaj și de comunicare la copiii
preșcolari înscriși sau nu în grădinițe și la școlarii mici;
b) asigurarea caracterului preventiv al activității de terapie logopedică, prin acordarea unei
atenții prioritare copiilor preșcolari cu tulburări de limbaj înscriși în grădinițe, în scopul
preveniri i instalării dificultăților de învățare a scrisului și cititului la vârsta școlară;
c) orientarea terapiei logopedice spre corectare, recuperare, compensare, adaptare și integrare
școlară și socială;
d) corectarea tulburărilor de limbaj și de comunicare în veder ea diminuării riscului de eșec
școlar;
e) sprijinirea cadrelor didactice în abordarea personalizată a copiilor/elevilor cu tulburări de
limbaj și comunicare.
ART. 5
Art. 37 Activitatea de îndrumare logopedică a cadrelor didactice din învățământul preșc olar și
primar cu privire la activitatea de intervenție logopedică se realizează de către profesorii
logopezi din CLI prin:
a) participarea/organizarea la/unor acțiuni de informare și consiliere logopedică în unitățile
școlare și preșcolare arondate fiecărui profesor logoped;
b) acțiuni metodice de îndrumare/consiliere logopedică a cadrelor didactice din școli și
grădinițe, în vederea sprijinirii procesului de corectare a tulburărilor ușoare de limbaj;
c) dezbateri tematice privind importanța consolidării limbajului în procesul dezvoltării
generale a copilului, condiție esențială a unei integrări școlare și sociale optime.
Art 38 Încadrarea cu personal didactic calificat a CLI se face conform legislației în vigoare.
Art. 39 (1) Intervențiile logopedice se desfășo ară în Centrul Logopedic Bacău și în cabinetele
logopedice organizate în școlile de masă.
(2) Spațiile destinate activităților de logopedie din cadrul unităților de învățământ sunt folosite
pentru acest tip de activități. În mod excepțional, în situați a în care nu există suficiente spații,
consiliul de administrație al unității de învățământ stabilește utilizarea cabinetelor de logopedie și
pentru alte activități școlare.
(3) Identificarea spațiilor unde se desfășoară activitățile logopedice se stab ilește de către
unitățile de învățământ, în colaborare cu profesorul logoped, asigurându -se pe parcursul zilei
accesul părinților și al copiilor în cabinet.
122
(4) În cadrul CLI Bacău funcționează mai multe cabinete logopedice, în funcție de numărul
copiilor și al elevilor din unitățile de învățământ din zona arondată care au nevoie de terapie
logopedică, precum și de numărul profesorilor logopezi normați și încadrați.
(5) Activitatea logopedică se desfășoară în cabinetele logopedice dotate conform n ormelor
metodologice cu cel mult 2 profesori logopezi, care își planifică activitățile în ture diferite.
(6) Unitățile de învățământ au următoarele obligații față de profesorii logopezi din CLI Bacău:
a) asigură spațiul necesar desfășurării în cele mai bune condiții a activității de terapie
logopedică;
b) asigură servicii de igienizare a cabinetelor de terapie logopedică;
c) asigură toate drepturile prevăzute de legislația în vigoare.
Art. 40 (1) Finanțarea CLI se asigură de la bugetul Cons iliului Județean Bacău din sumele
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor, în baza
prevederilor art. 99 alin. (5) și art. 110 alin. (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011 .
(2) Conform prevederilor legale, CLI Bacău poate beneficia de sponsorizări din partea unor
persoane fizice și juridice, a unor organizații guvernamentale și neguvernamentale naționale și
internaționale.
Art. 41 Coordonatorul CLI este numit prin deciz ie a directorul CJRAE BACĂU, cu respectarea
procedurii interne, elaborate de către Consiliul de administrație.
Art. 42 Coordonatorul CLI are următoarele drepturi și obligații:
a) coordonează organizatoric și metodologic întreaga activitate derulată la nivel ul Centrelor
și cabinetelor logopedice interșcolare;
b) conduce Comisia metodică a profesorilor logopezi din Centrele și cabinetele logopedice
interșcolare de pe raza Județului Bacău;
c) colaborează cu directorii unităților școlare de nivel preșcolar și prima r, cu respectarea
criteriilor de etică profesională, în desfășurarea atribuțiilor de serviciu;
d) este membru de drept al Consiliului de administrație al CJRAE BACĂU;
e) este evaluat anual de către Consiliul de administrație al CJRAE BACĂU, pe baza fișei
de post și a fișei de evaluare specifice, propuse de către directorul CJRAE BACĂU și
avizate de către Consiliul de administrație;
f) propune fișa de post și fișa de evaluare a profesorilor logopezi, spre elaborarea și
avizarea anuală a acestora de către direct orul CJRAE BACĂU, cu aprobarea Consiliului de
administrație;
g) prezintă, la cererea directorului CJRAE BACĂU sau a Consiliului de administrație,
rapoarte periodice privind activitatea CLI și a cabinetelor logopedice interșcolare.
Art. 43 Profesorii logope zi din Centrele și cabinetele logopedice interșcolare ale Județului
Bacău îndeplinesc toate atribuțiile prevăzute în OMECTS nr. 5.555/7.10.2011 (Anexa nr. 2,
Cap. II, art. 12 și 13), prevederile legale în vigoare, inclusiv prezentul regulament:
a) depistarea precoce a tulburărilor de limbaj și comunicare;
b) terapia tulburărilor de limbaj și comunicare;
c) elaborarea și realizarea de programe/proiecte specifice, corespunzătoare principalelor
123
disfuncționalități ale limbajului și comunicării;
d) îndrumarea logopedică a cadrelor didactice din învățământul preșcolar și primar;
e) participarea în echipe multidisciplinare de intervenție timpurie, menite să realizeze
evaluarea tuturor copiilor, monitorizarea, depistarea și asistența precoce
corespunzătoare a copiilor cu cerințe educaționale speciale sau cu risc în dezvoltarea
competențelor personale;
f) colaborarea cu celelalte compartimente ale CJRAE BACĂU, în vederea integrării
activității specifice în planul de activități al CJRAE BACĂU.
Titlul III: Managementul CJRAE
Cap. 1 Dispoziții generale
Art. 44. (1) Managementul CJRAE Bacău este asigurat în conformitate cu prevederile legale.
(2) CJRAE Bacău este condus de consiliul de administrație și de director.
Art. 45. Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, conducerea CJ RAE Bacău se consultă, după
caz, cu toate organismele interesate: consiliul profesoral, organizațiile sindicale, conduceriel
unităților de învățământ în car funcționează cabinete de consiliere, logopedice sau mediatoi
școlari, autoritățile administrației publice locale,.
Art.46. Consultanța și asistența juridică pentru CJRAE Bacău se asigură, la cererea directorului,
de către ISJ Bacău, prin consilierul juridic.
Cap. 2 Consiliul de Administrație al CJRAE
Art. 47 Consiliul de administrație al CJRAE/CMB RAE are un număr impar de membri, cuprins
între 9 și 13, din care fac parte:
a) directorul CJRAE;
b) un reprezentant al consiliului județean/local;
c) coordonatorul centrului județean de asistență psihopedagogică;
d) coordonatorul centrului logopedic interșcolar;
e) un reprezentant al mediatorilor școlari;
f) un reprezentant al ISJ, desemnat prin decizie a inspectorului școlar general;
g) cadre didactice.
Art.48 La ședințele consiliului de administrație al CJRAE sunt invitați să participe, cu statut de
observatori, reprezentanț ii organizațiilor sindicale.
Art. 49 Consiliul de administrație al CJRAE funcționează în baza prevederilor art. 96 din Legea
nr. 1/2011 și ale metodologiei -cadru de organizare și de funcționare a consiliului de administrație
al unităților de învățământ preuniversitar, aprobată prin ordin al ministrului educației, cercetării,
tineretului și sportului.
Art.50 Consiliul de administrație se întrunește lunar sau ori de câte ori este necesar, la solicitarea
directorului sau a două treimi dintre membri.
Art. 51 Consiliul de administrație al CJRAE are următoarele atribuții principale:
124
a) adoptă proiectul de buget și avizează execuția bugetară la nivelul CJRAE;
b) aprobă planul de dezvoltare instituțională elaborat de directorul CJRAE;
c) stabilește poziția CJRAE în relațiile cu terți;
d) organizează concursul de ocupare a funcțiilor de director;
e) aprobă planul de încadrare cu personal didactic și didactic auxiliar, precum și schema de
personal nedidactic;
f) aprobă programe de dezvoltare profesional ă a cadrelor didactice, la propunerea
consiliului profesoral;
g) sancționează abaterile disciplinare, etice sau profesionale ale cadrelor didactice,
conform legii;
h) aprobă comisiile de concurs și validează rezultatul concursurilor;
i) aprobă orarul CJRAE, CJAP și CLI;
j) își asumă răspunderea publică pentru performanțele CJRAE, alături de director;
k) îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin ordine și metodologii ale ministrului
educației, cercetării, tineretului și sportului, respectiv ale Ministerului Educație i,
Cercetării, Tineretului și Sportului.
Art. 52 Hotărârile consiliului de administrație se adoptă cu majoritatea voturilor celor prezenți,
mai puțin cele prevăzute la art. 93. Hotărârile consiliului de administrație care vizează personalul
din unitate, cu m ar fi procedurile pentru ocuparea posturilor, a funcțiilor de conducere, acordarea
gradației de merit, restrângerea de activitate, acordarea calificativelor, aplicarea de sancțiuni și
altele asemenea, se iau prin vot secret. Membrii consiliului de admini strație care se află în
conflict de interese nu participă la vot.
Art. 53 Deciziile privind bugetul și patrimoniul CJRAE se iau cu majoritatea din totalul
membrilor consiliului de administrație.
Cap. 3 Directorul CJRAE
Art.54 (1) Funcția de director al CJRAE și cea de coordonator al CJAP se ocupă în baza
prevederilor art. 96 alin. (7) lit. e) din Legea nr. 1/2011 .
(2) Condițiile de ocupare a funcției de director al CJRAE și de coordonator al CJAP, precum
și organizare a concursului sunt reglementate prin metodologia de ocupare a funcțiilor de
conducere din învățământul preuniversitar, aprobată prin ordin al ministrului educației,
cercetării, tineretului și sportului.
(3) Funcția de director al CJRAE se ocupă numai d e absolvenți cu studii superioare de licență
sau studii superioare de masterat, cu specializarea în psihologie, pedagogie, psihopedagogie
specială ori sociologie, având o vechime în specialitate de minimum 5 ani și cel puțin gradul II.
(4) Directorul C JRAE este degrevat parțial de norma didactică, cu obligație de catedră de 4 -6
ore, constând în activități de consiliere psihopedagogică, conform art. 8 din Ordinul ministrului
educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 4.865/2011 privind aprobarea Normelor
metodologice pentru stabilirea obligației didactice de predare a personalului de conducere din
inspectoratele școlare, unitățile de învățământ, unitățile conexe, precum și a personalului de
îndrumare și control din inspectoratele școlare și a personalului didactic din casele corpului
didactic.
125
(5) Salarizarea directorului CJRAE se face conform legislației în vigoare. Art. 18. – (1)
Personalul didactic și didactic auxiliar al CJRAE va fi încadrat de către directo rul CJRAE, cu
respectarea prevederilor legale în vigoare.
Art. 55 Directorul CJRAE BACĂU are următoarele drepturi și obligații conform Legii
Educației Naționale nr. 1/2011, OMECTS 5555/2011 cu modificările și completările ulterioare,
standardelor de contro l intern/managerial prevăzute in Ordinul nr. 600/2018 privind aprobarea
Codului controlului intern managerial al entităților publice;
a) reprezintă instituția în relațiile cu Ministerul Educației Naționale, Inspectoratul Școlar al
Județului Bacău, unitățile d e învățământ universitar sau preuniversitar, colaborează cu
administrația publică locală, Centrele Școlare de Educație Incluzivă/unitățile școlare de
învățământ special și cu alte persoane juridice sau fizice, pentru buna desfășurare a
activității instituț iei, respectiv a cabinetelor școlare/interșcolare de asistență
psihopedagogică, Centrului logopedic și cabinetelor logopedice interșcolare, a SEOSP,
mediatorilor școlari, conform atribuțiilor stabilite prin actele normative în vigoare;
b) promovează și prote jează imaginea instituției în relația cu terți, inclusiv în ceea ce
privește materialele/documentele elaborate în cadrul activității profesionale a
personalului din subordine;
c) aprobă folosirea publică a documentelor sau a unor părți din documente și/sau a
elementelor grafice conținute de acestea cât și reproducerea/copierea documentelor
integral sau parțial;
d) asigură cunoașterea și aplicarea legislației generale și specifice pentru facilitarea
furnizării de servicii educaționale specializate;
e) vizează toate d ocumentele care intră sau ies din instituție, asigurând un management de
calitate acestora;
f) elaborează și avizează anual fișele de post și fișele de evaluare ale personalului salariat
al CJRAE BACĂU, cu aprobarea Consiliului de administrație;
g) elaborează p ropria fișă de post și fișă de evaluare și le înaintează spre aprobare,
respectiv evaluare anuală, Consiliului de administrație al CJRAE BACĂU (cf art 22
din OMECTS 5555/2011)
h) organizează și îndrumă activitatea salariaților CJRAE BACĂU, în vederea îndepl inirii
atribuțiilor stabilite pentru fiecare în parte prin fișa postului, respectând relațiile de
subordonare, coordonare și colaborare prezentate prin organigrama CJRAE BACĂU;
i) asigură întregului personal salariat al CJRAE BACĂU condiții de muncă
corespun zătoare pentru realizarea integrală și la timp a obiectivelor prevăzute în
planurile manageriale, a celorlalte atribuții ce le revin și le pun la dispoziție angajaților
documentația necesară îndeplinirii sarcinilor de serviciu;
j) răspunde de repartizarea și utilizarea judicioasă a personalului CJRAE BACĂU potrivit
cerințelor stabilite pentru fiecare post, de asigurarea evidenței prezenței angajaților,
126
precum și de aplicarea unor criterii obiective de evaluare a rezultatelor activității lor;
k) asigură aplicarea măsurilor necesare pentru respectarea normelor legale privind timpul
de muncă, de repaus și odihnă, retribuirea muncii, acordarea de ajutoare materiale în
cadrul asigurărilor sociale și în ceea ce privește alte drepturi cuvenite personalului
CJRAE BACĂU;
l) dispune măsurile necesare pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă, asigurarea
condițiilor de protecție a muncii, de prevenire și stingere a incendiilor și de respectare a
normelor igienico – sanitare, realizând totodată instruirea periodică a personalulu i
CJRAE BACĂU în acest domeniu;
m) dispune măsurile necesare pentru asigurarea securității angajaților în unitate, inclusiv
prin reglementări interne privind accesul în incinta CJRAE BACĂU;
n) coordonează metodologic și sprijină activitatea angajaților pentru eficientizarea
activității CJRAE BACĂU, CJAP, CLI, SEOSP, rețelei de mediatori școlari și a rețelei
cabinetelor școlare sau interșcolare de asistență psihopedagogică din Județul Bacău,
respectiv a cabinetelor logopedice interșcolare;
o) coordonează acțiunea de derulare a programelor, parteneriatelor educaționale interne sau
internaționale derulate pe plan local, regional, național sau internațional, vizând
problematica consilierii, orientării școlare, profesionale și a carierei elevilor în
parteneriat cu ins tituțiile de învățământ, autoritățile locale, asociații și fundații cu
preocupări în domeniu;
p) monitorizează, prin intermediul profesorilor consilieri care își desfășoară activitatea în
sediul CJRAE BACĂU, situațiile deosebite din unitățile de învățământ p reuniversitar
din Județul Bacău (situații de violență școlară, abandon școlar ridicat, risc privind
consumul de droguri, elevi cu tulburări comportamentale etc.) unități în care, din motive
obiective nu au putut fi normate posturi de cosilier școlar;
q) sprijină inițiativele de perfecționare continuă și asigură activitate de formare continua a
tuturor salariaților CJRAE BACĂU;
r) primește și analizează propunerile făcute de către salariații CJRAE BACĂU în vederea
îmbunătățirii activității în toate compartiment ele instituției și îi informează asupra
oricăror modificări intervenite în activitatea instituției, atât de natură organizațională, cât
și funcțională;
s) exercită controlul permanent asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu de
către întregul p ersonal salariat al CJRAE BACĂU și aplică sancțiunile stabilite,
conform legii, în cazul în care se constată abateri/încălcări ale obligațiilor de serviciu și
ale prevederilor din fișa de post; anulează, atunci când este cazul, măsurile
neregulamentare lu ate de personalul din subordine, dispune sancțiunile corespunzătoare,
în funcție de fiecare caz în parte, conform legii, și le înaintează, după caz, consiliului de
administrație al CJRAE BACĂU și/sau spre informare conducerii I.S.J. BACĂU;
127
t) ia măsurile nec esare pentru îndeplinirea responsabilităților ce revin CJRAE BACĂU.,
în limita atribuțiilor stabilite prin lege;
u) își îndeplinește obligația de predare, conform legii;
v) poate delega o parte din atribuțiile ce îi revin, cu respectarea prevederilor legale in
vederea asigurării continuității activitatii in institutie.
Cap. 4 Coordonatorul CJAP
Art. 56 Personalul de conducere al CJAP – coordonatorul CJAP – poate fi profesor cu
specializarea în pedagogie, psihopedagogie, psihologie, sociologie ori psihopedagogie specială
sau, în mod excepțional, profesor absolvent al Facultății de Filosofie -Istorie, promoțiile 1978 –
1989, grupe opționale de psihologie, pedagogie, sociologie, având cel puțin gradul didactic II și o
vechime de minimum 5 ani în activitatea de asisten ță psihopedagogică.
(3) Ocuparea funcției de coordonator al CJAP se face prin decizie data de consiliul de
administrație al CJRAE.
(4) Coordonatorul CJAP este degrevat parțial de norma didactică, cu obligație de catedră de 4 –
6 ore, constând în acti vități de consiliere psihopedagogică, conform art. 9 din Ordinul ministrului
educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 4.865/2011 privind aprobarea Normelor
metodologice pentru stabilirea obligației didactice de pr edare a personalului de conducere din
inspectoratele școlare, unitățile de învățământ, unitățile conexe, precum și a personalului de
îndrumare și control din inspectoratele școlare și a personalului didactic din casele corpului
didactic.
(5) Salarizare a coordonatorului CJAP se face conform legislației în vigoare.
Art. 56 Coordonatorul CJAP are următoarel atribuții:
are următoarele drepturi și obligații:
a) reprezintă instituția în relațiile cu CJRAE BACĂU și cu alte instituții pe baza delegării de
către d irectorul CJRAE BACĂU;
b) este membru de drept al Consiliului de administrație al CJRAE BACĂU;
c) asigură cunoașterea și aplicarea legislației generale și specifice pentru facilitarea furnizării
serviciilor educaționale specializate;
d) vizează toate documentele specifice activității de consiliere, asigurând un management de
calitate acestora;
e) propune modificări la fișele de post și fișele de evaluare ale consilierilor școlari cu
aprobarea directorului CJRAE BACĂU și a Consiliului de administrație;
f) elaborează pro pria fișă de post și fișă de evaluare și le înaintează spre aprobare, respectiv
evaluare anuală, Consiliului de administrație al CJRAE BACĂU;
g) organizează și îndrumă metodologic activitatea personalului CJAP și a profesorilor
consilieri școlari care își d esfășoară activitatea în cabinetele școlare/interșcolare de
asistență psihopedagogică, în vederea îndeplinirii atribuțiilor stabilite pentru fiecare în
parte prin fișa postului și respectând relațiile de subordonare, coordonare și colaborare
prezentate pri n organigrama CJRAE BACĂU;
128
h) asigură întregului personal al CJAP condiții de muncă corespunzătoare pentru realizarea
integrală și la timp a obiectivelor prevăzute în planurile manageriale, a celorlalte atribuții
ce le revin și le pun la dispoziție angajați lor documentația necesară îndeplinirii sarcinilor
de serviciu;
i) se preocupă de repartizarea și utilizarea judicioasă a personalului CJAP potrivit cerințelor
stabilite pentru fiecare post, de asigurarea evidenței prezenței angajaților, precum și de
aplicare a unor criterii obiective de apreciere a rezultatelor activității acestora;
j) dispune măsurile necesare pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă, asigurarea
condițiilor de protecție a muncii, de prevenire și stingere a incendiilor și de respectare a
normelo r igienico – sanitare, realizând totodată instruirea periodică a personalului CJAP în
acest domeniu;
k) sprijină metodologic activitatea profesorilor consilieri școlari metodiști, în elaborarea
propunerilor pentru eficientizarea activității a CJRAE și a rețe lei cabinetelor școlare sau
interșcolare de asistență psihopedagogică din Județul Bacău;
l) participă la derularea programelor, parteneriatelor educaționale interne sau internaționale
desfasurate pe plan local, regional, național sau internațional, vizând pr oblematica
consilierii, orientării școlare, profesionale și a carierei elevilor în parteneriat cu unitățile de
învățământ, autoritățile locale, asociații și fundații cu preocupări în domeniu și cu
supervizarea CJRAE BACĂU;
m) asigură, prin intermediul profes orilor consilieri care își desfășoară activitatea în sediul
CJRAE BACĂU, ca urmare a solicitării din partea directorului CJRAE BACĂU,
intervenții specifice (situații de violență școlară, abandon școlar ridicat, risc privind
consumul de droguri, elevi cu tulburări comportamentale etc.) în unități, în care, din
motive obiective nu au putut fi normate posturi de cosilier școlar;
n) sprijină inițiativele de perfecționare continuă a personalului din cadrul CJRAE;
o) primește și analizează propunerile făcute de către personalul CJRAE în vederea
îmbunătățirii activității în toate compartimentele/serviciile instituției și îi informează
asupra oricăror modificări intervenite în activitatea instituției, atât de natură
organizațională, cât și funcțională;
p) exercită control ul permanent asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu de
către întregul personal al CJRAE și sesizează prompt abaterile de la regulament,
directorului CJRAE BACĂU;
q) ia măsurile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor ce revin CJAP , în limit a atribuțiilor
stabilite prin lege;
r) își îndeplinește obligația de catedra, conform legii;
s) prezintă, la cererea directorului CJRAE BACĂU sau a Consiliului de administrație al
CJRAE BACĂU, rapoarte periodice privind activitatea CJAP și a cabinetelor
școlare /interșcolare de asistență psihopedagogică.
129
Titlul IV: Personalul CJRAE
Cap. 1 Dispoziții generale
Art. 57 . Comptențele, responsabilitățile, drepturile și obligațiile personalului din CJRAE sunt
reglementate de legislația în vigoare.
Art. 58 Personalul didactic și didactic auxiliar al CJRAE beneficiază de toate drepturile
prevăzute de Legea nr. 1/2011 .
Art. 58. (1) Statul de funcții al CJRAE, avizat de către ISJ, va cuprinde:
a) un post didactic de profesor cu funcția de dir ector;
b) posturi didactice de profesori consilieri școlari și profesori logopezi;
c) posturi didactice auxiliare;
d) posturi nedidactice.
(2) Numărul total de posturi/catedre din cadrul CJRAE este cel aprobat de ISJ, la propunerea
CJRAE, cu consultarea servici ilor specializate din cadrul Ministerului Educației Naționale.
(3) Înființarea posturilor didactice din cabinetele de asistență psihopedagogică și din
cabinetele logopedice interșcolare se face în condițiile stabilite de lege.
(4) Personalul didact ic și didactic auxiliar al CJRAE va fi încadrat de către directorul CJRAE,
cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
Art. 59 (1) Ocuparea posturilor didactice rezervate/vacante/nouînființate din cabinetele de
asistență psihopedagogică și din cabinetel e logopedice interșcolare se realizează prin concurs.
(2) Concursul pentru ocuparea posturilor didactice este organizat de către CJRAE prin
intermediul comisiei de concurs, aprobată de consiliul de administrație, care validează rezultatele
concursului.
(3) Ocuparea posturilor didactice auxiliare și administrative se va realiza în baza prevederilor
art. 91 din Legea nr. 1/2011 .
Art.39 CJRAE poate să angajeze colaboratori în regim de cumul sau plată cu ora, fără a
depăși numărul de posturi/catedre aprobat anual.
Art. 60
(1) Programul de lucru zilnic în CJRAE BACĂU este fixat între orele 8.00 -20.00.
(2) În perioadele în care există sarcini de serviciu care necesită un volum mai mare de timp
pentru realizarea lor decât în m od curent, directorul CJRAE BACĂU poate dispune
introducerea unui program de lucru adecvat solicitărilor, la nivelul compartimentelor vizate,
în conformitate cu prevederile legale în vigoare, cu plata corespunzătoare conform Codului
Muncii și a Contractulu i Colectiv de Muncă.
(3) Fiecare salariat al CJRAE BACĂU are obligația de a -și stabili propriul program zilnic
de lucru, între limitele orare precizate anterior, afișându -1 pe ușa propriului compartiment.
(4) Salariații CJRAE BACĂU care își desfășoară activitate a la nivelul cabinetelor
școlare/interșcolare de asistență psihopedagogică, precum și la nivelul Centrelor și cabinetelor
logopedice interșcolare, își stabilesc programul zilnic de lucru, cu acordul
130
directorului/directorilor unității/unităților școlare în care își desfășoară activitatea și al
directorului CJRAE BACĂU.
(5) Personalul didactic din cadrul CJRAE BACĂU își desfășoară activitatea conform
OMECTS 5555/2011.
(6) Personalul didactic auxiliar și nedidactic al CJRAE BACĂU își desfășoară activitatea,
având du rata timpului de muncă de 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână.
(7) Eventualele modificări apărute în programul zilnic de lucru al salariaților CJRAE
BACĂU vor fi aduse, în scris, la cunoștința directorului CJRAE BACĂU, fiind supuse
aprobării Consiliului de Administrație al CJRAE BACĂU.
(8) Evidența prezenței salariaților care își desfășoară activitatea în sediul CJRAE BACĂU și
CJAP BAcău se ține prin condica se ține după cum urmează:
– Pentru peronalulu care își desfășoară aactivitatea la sediul CJRAE respectiv e sediul
CJAP – în condicile de prezență întocmite la nivelul acestora, conform orarului aprobat
la începutul anului școlar;
– pentru profesorii din centre și cabinete – în condicile de prezență întocmite la nivelul
unităților de învățământ în care funcț ioneaz ăcabinetele, aprobat la începutul anului
școlar;;
– pentru profesorii logopezi – în condica de prezență întocmită la nivelul CLI BAcău,
respectiv al cabinetelor, conform orarului aprobat la începutul anului școlar;
– pentru mediatorii școlari – în cond icile de prezență întocmite la nivelul unităților de
învățământ în care funcționează
– pentru personalul din SEOSP – în condicia de prezență întocmită la nivelul SEOSP.
(9) Fișele individuale de pontaj lunar pentru profesorii consilieri școlari și profesorii lo gopezi,
respectiv meiatori școlar, precum și fișele colective de pontaj de la nivelul compartimentelor
CJRAE, CJAP, SEOSP se transmit în original de către fiecare salariat în parte/reprezentant al
compartimentului până cel târziu în data de 3 a lunii urmă toare celei pentru care s -a completat
pontajul. Aceste documente sunt avizate de directorul unității de învățământ la nivelul căreia își
desfășoară angajații activitatea, purtând sigiliul și semnătura acestora și sunt aprobate de către
directorul CJRAE BA CĂU.
(10) Evidența concediilor de odihnă, a concediilor de studii, a concediilor medicale, a
concediilor fără plată acordate în condițiile prevăzute de lege, aprobate de către Consiliul de
administrație al CJRAE BACĂU se ține de către compartimentul secretar iat al CJRAE
BACĂU, conform procedurii interne aprobate.
(11) Absențele nemotivate ale salariaților CJRAE BACĂU, conduc la luarea măsurilor
prevăzute de lege pentru reglementarea unor astfel de situații, conform procedurii interne
aprobate.
(12)
131
Art. 61 In exerc itarea atribuțiilor pe care le dețin, salariații CJRAE BACĂU au următoarele
obligații:
a) să-și îndeplinească îndatoririle de serviciu în mod responsabil, respectând termenele
stabilite și valorificând în mod eficient timpul de lucru;
b) să respecte ordinea și disciplina la locul de muncă, să aplice normele și procedurile
referitoare la desfășurarea activității;
c) să asigure utilizarea judicioasă, gestionarea și conservarea patrimoniului, precum și
evitarea neglijențelor în păstrarea și administrarea mijloacelor f ixe și a documentelor;
d) să utilizeze mijloacele fixe sau documentele aflate în gestiune, doar în incinta acestui
spațiu și numai în scopul realizării sarcinilor de serviciu precizate în fișa de post, planul
managerial sau delegate de către directoml CJRAE B ACĂU, respectiv de către
coordonatorul CJAP / coordonatorul CLI; în mod excepțional, bunurile centrului pot fi
deplasate de către angajații instituției în alte spații, în vederea îndeplinirii sarcinilor de
serviciu, numai cu acordul directorului CJRAE BA CĂU;
e) să respecte normele de protecție a muncii și cele de prevenire a incendiilor sau a oricăror
situații care ar putea pune în primejdie viața, integritatea corporală, sănătatea fizică sau
psihică a angajaților CJRAE BACĂU, a consilierilor școlari din reț eaua cabinetelor de
asistență psihopedagogică, a profesorilor logopezi din rețeaua de Centre și cabinete
logopedice interșcolare, a mediatorilor școlari, a angajaților SEOSP, a elevilor, părinților
sau cadrelor didactice cu care relaționează;
f) să folosească o vestimentație și un limbaj decente în relațiile de serviciu, atât în cadrul
instituției, cât și în relațiile de serviciu din afara acesteia;
g) să-și însușească și să aplice prevederile normelor legale în vigoare, specifice
(Regulamentul de organizare și f uncționare a CJRAE BACĂU, Regulamentul de ordine
interioară, Codul etic, precum și alte legi și metodologii specifice);
h) să informeze prompt directorul CJRAE BACĂU, respectiv coordonatorul CJAP
/coordonatorul CLI., verbal sau în scris, în legătură cu orice evenimente desfășurate de
către personalul salariat al instituției și care contravin prevederilor prezentului
Regulament sau legislației în vigoare;
Art. 62 Angajații CJRAE BACĂU beneficiază de tratament egal, fără nici un fel de
discriminare, indiferent de ce natură ar fi aceasta.
Art. 63 Angajații CJRAE BACĂU beneficiază de toate drepturile stabilite prin lege sau alte
dispoziții generale și specifice.
Art. 64 Personalul salariat din cadrul structurilor CJRAE BACĂU are dreptul de a face
propuneri în ved erea optimizării activității instituției, în funcție de aria de competență a
fiecăruia.
Art. 65 În spațiul CJRAE BACĂU aparatura tehnica de supraveghere/ inregistrare/monitorizare
audio -video este utilizata cu acordul CA al CJRAE BACĂU si numai in condiți i intemeiate
(ex. concursuri de titularizare, examene etc.)
132
Cap.2 Personalul didactic
Art. 66 Personalul didactic al CJAP (prof. psiholog, prof. psihopedagog, prof. sociolog)
îndeplinește toate atribuțiile prevăzute în OMECTS nr. 5.555/7.10.2011, Anexa n r. 1, secțiunea
a 2-a, art. 15, alin (a) – (s) ) are următoarele atribuții:
a) elaboreaza studii psihosociologice privind opțiunile elevilor claselor terminale (a VIII -a și
a XII -a) în vederea fundamentării planului de școlarizare anual de către I.S.J. BACĂU ;
b) proiectează și desfășoară programe de intervenție educațională în domeniul consilierii
educaționale și al informării și consilierii carierei;
c) colaborează cu agențiile locale de ocupare și formare profesională, în vederea adaptării
intervențiilor de OSP în funcție de caracteristicile pieței muncii din Județul Bacău;
d) sprijină activitățile metodice ale profesorilor (diriginților) în domeniul consilierii
educaționale și al informării și consilierii privind cariera;
e) sprijină activitățile consilieri școlar i din rețeaua de cabinete de asistență psihopedagogică
a Județului Bacău în domeniul informării și consilierii privind cariera;
f) asigura serviciile de consiliere individuală sau de grup în domeniul consilierii
educaționale și al orientării școlare și prof esionale pentru elevi și părinți;
g) organizează cursuri pentru părinți, a seminariilor și lectorate cu tematică de OSP, în limita
competențelor legale și în colaborare cu alte organizații și instituții de profil;
h) colaborează cu celelalte compartimente ale CJRAE BACĂU, în vederea integrării
activității specifice în planul de activități al CJRAE BACĂU;
i) identifica factorii de risc și factorii de protecție în ceea ce privește comportamentul
elevilor din unitățile școlare cu sau fară cabinete de asistență psih opedagogică;
j) colaborează cu Direcțiile locale de Protecție a Copilului, cu Serviciul Prevenire al Poliției,
în vederea orientării către specialist a cazurilor problematice;
k) colaborează cu Agenția Națională Antidrog, cu Centrele de Prevenire și Consiliere
Antidrog din Județul Bacău, în vederea prevenirii comportamentelor de risc ale elevilor
din unitățile școlare cu sau fară cabinete de asistență psihopedagogică;
l) elaboreaza studii și cercetări psihosociologice cu tematică de prevenire a delincvenței
juven ile;
m) furnizeaza consiliere educațională individuală sau de grup a elevilor, părinților și cadrelor
didactice în problematica prevenirii primare, secundare sau terțiare a delincvenței juvenile;
n) elaboreaza și desfașoara programe educaționale de intervenție î n vederea reducerii
fenomenelor delincvenței juvenile în cadrul unităților școlare din învățământul
preuniversitar din Județul Bacău;
o) colaborează cu celelalte compartimente ale CJRAE BACĂU, în vederea integrării
activității de consiliere și prevenire a de lincvenței juvenile în planul de activități al CJRAE
BACĂU;
133
p) elaboreaza o bază de date privind formarea, dezvoltarea și perfecționarea resurselor umane
din cadrul CJAP si C LI;
q) valorifica competentele profesioniștilor din cadrul rețelei consilierilor școla ri si a
profesorilor logopezi școlari, cu competențe în elaborarea și susținerea cursurilor de
formare/perfecționare a cadrelor didactice și a consilierilor școlari, în colaborare cu
instituțiile abilitate, conform legii;
r) arhiveaza suporturile de curs, mat erialele didactice, fișele de evaluare și rapoartele de
evaluare a cursurilor, organizate de către CJAP /CLI în colaborare cu instituțiile abilitate;
s) colaborează cu organizațiile guvernamentale și neguvemamentale de profil, în vederea
identificării unor fu rnizori de formare profesională de înaltă calitate și acreditați de către
MEN/MMFPS;
t) analizeaza anual nevoile de formare existente la nivelul angajaților CJAP / CLI și al rețelei
consilierilor școlari și a profesorilor logopezi școlari, în vederea satisfa cerii acestora, în
limitele competențelor prevăzute prin Regulamentul de Organizare și Funcționare a CJAP
/ CLI;
u) facilitează extinderea modelelor de bună practică existente la nivelul CJAP /CLI, prin
organizarea de seminarii, simpozioane, conferințe în do meniul psihologiei educaționale,
consilierii școlare și vocaționale, în colaborare cu I.S.J. BACĂU, Institutul de Științe ale
Educației, CCD și alte instituții abilitate;
v) colaborează cu celelalte compartimente ale CJRAE BACĂU, în vederea integrării
activi tății specifice în planul de activități al CJRAE BACĂU.
Art. 67 (1) Norma didactică aferentă postului de profesor consilier școlar din cadrul CJAP se
stabilește în baza prevederilor art. 262 din Legea nr. 1/2011 .
(2) Norma didactică aferentă postului de profesor consilier școlar din cadrul CJAP cuprinde un
număr de 40 de ore/săptămână, repartizate astfel:
a) 18 ore/săptămână care constau în: activități de asistență psihopedagogică, desfășurate
individual și colect iv cu preșcolarii/elevii, consiliere, orientare, reorientare școlară și
profesională, activități de consiliere a părinților și a cadrelor didactice;
b) 22 de ore/săptămână care constau în: activități de pregătire metodico -științifică și
complementară, stabilirea măsurilor și întocmirea programelor de intervenție și evaluare
psihopedagogică, activități de documentare științifică, colaborarea cu comunitățile locale,
participarea la ședințe cu părinții, la comisiile metodice și consiliile pedagogice cu tem atică
specifică, centralizarea datelor pentru elaborarea materialelor informative pe problematica
orientării școlare și profesionale la nivel județean, întocmirea și realizarea de programe de
informare și consiliere privind cariera, elaborarea unor studii sociopsihopedagogice.
Art. 68 Profesorii consilieri școlari din cabinetele școlare de asistnță psihopedagogică au
următoarele atribuții:
134
a) asigură informarea și consilierea preșcolarilor/elevilor, părinților și cadrelor didactice pe
diferite problematici: c unoaștere și autocunoaștere, adaptarea elevilor la mediul școlar,
adaptarea școlii la nevoile elevilor, optimizarea relațiilor școală -elevi -părinți etc.;
b) asigură, prin intermediul metodelor, procedeelor și tehnicilor specifice, prevenirea și
diminuarea fac torilor care determină tulburări comportamentale, comportamente de risc
sau disconfort psihic;
c) realizează investigarea psihopedagogică a copiilor și elevilor;
d) propun și organizează programe de orientare școlară, profesională și a carierei elevilor în
unită țile de învățământ unde își desfășoară activitatea;
e) propun în cadrul curriculumului la decizia școlii cursuri opționale vizând dezvoltarea
personală a elevilor;
f) asigură servicii de consiliere și cursuri pentru părinți;
g) sprijină și asigură asistență și cons ilierea metodologică a cadrelor didactice;
h) elaborează studii psihosociologice privind opțiunile elevilor claselor terminale vizând
calificările profesionale din învățământul profesional și liceal;
i) recomandă părinților consultarea altor instituții pentru pr oblemele care nu sunt de
competența lor – centre logopedice, comisii de expertiză, cabinete medicale, cabinete
psihologice etc.;
j) colaborează cu cabinetele logopedice;
k) colaborează cu cadrele didactice itinerante și de sprijin;
l) colaborează cu mediatorii școl ari;
m) asigură servicii de consiliere și asistență psihopedagogică pentru copiii cu cerințe
educaționale speciale;
n) colaborează cu diverse instituții și organizații neguvernamentale care oferă servicii și
desfășoară activități în sfera educațională.
Art. 69
(1) Profesorul consilier școlar din cabinetele școlare de asistență psihopedagogică are
următoarele obligații în unitatea de învățământ preuniversitar unde își desfășoară activitatea:
a) stabilirea, aprobarea și afișarea programului de lucru la cabinetul de as istență
psihopedagogică;
b) prezentarea în consiliul profesoral al unității de învățământ a unui raport de activitate
semestrial care să cuprindă informații privind: numărul de copii/elevi, părinți, cadre
didactice care au beneficiat de servicii de consiliere și asistență psihopedagogică, măsurile
ameliorative propuse pentru situațiile de criză, situațiile speciale și măsurile întreprinse
pentru rezolvarea/ameliorarea acestora, alte informații solicitate de unitatea de învățământ;
c) colaborarea cu personalul did actic al unității de învățământ în care funcționează;
d) participarea la consiliile profesorale, ședințele cu părinții și, după caz, la alte acțiuni
organizate de unitatea de învățământ;
e) organizarea de lectorate pentru părinți cu tematică specifică;
f) participa rea, la solicitarea unității de învățământ, la diverse proiecte și programe
educaționale.
(2) Unitatea de învățământ are următoarele obligații față de profesorul consilier școlar din
cabinetele școlare de asistență psihopedagogică:
135
a) asigură spațiul pent ru funcționarea cabinetului, necesar desfășurării în cele mai bune
condiții a activităților de consiliere și asistență psihopedagogică;
b) asigură serviciile de igienizare și dotare a cabinetului de consiliere și asistență
psihopedagogică;
c) asigură toate drept urile prevăzute de legislația în vigoare.
Art. 70. Consilierii școlari care își desfășoară activitatea în cabinetele de asistență
psihopedagogică și în cabinetele interșcolare de asistență psihopedagogică vor utiliza
următoarele documente: planul de activ ități, registrul de evidență a activităților, fișa de
consiliere/psihopedagogică, fișe de orientare a carierei și alte documente specifice activității de
consiliere.
Art. 71 (1) Norma didactică aferentă postului de profesor consilier școlar din cabinetel e de
asistență psihopedagogică se stabilește în baza prevederilor art. 262 din Legea nr. 1/2011 .
(2) Norma didactică aferentă postului de profesor consilier școlar din cabinetele de asistență
psihopedagogică cuprinde un n umăr de 40 de ore/săptămână, repartizate astfel:
a) 18 ore/săptămână care constau în: activități de asistență psihopedagogică, desfășurate
individual și colectiv cu preșcolarii/elevii, orientare, reorientare școlară și profesională,
activități de consiliere a preșcolarilor, elevilor, părinților, cadrelor didactice, din care 4
ore/săptămână de predare în specialitate sau ore în cadrul curriculumului la decizia școlii
din ariile curriculare om și societate ori consiliere și orientare, în acord cu planul -cadru,
conform specializării/specializărilor înscrise pe diploma/diplomele de studii, în
concordanță cu Centralizatorul privind disciplinele de învățământ, domeniile și
specializările, precum și probele de concurs, valabile pentru încadrarea personalului
didactic din învățământul preuniversitar;
b) 22 de ore/săptămână care constau în: activități de pregătire metodico -științifică și
complementară, stabilirea măsurilor și întocmirea programelor de prevenire și intervenție
psihoeducațională, activități metodico -științifi ce, colaborarea cu comunitățile locale,
participarea la ședințe și lectorate cu părinții, la comisiile metodice și consiliile profesorale
cu tematică specifică, respectiv activități de diriginte la solicitarea conducerilor unităților
de învățământ în care își desfășoară activitatea.
(3) Fiecare profesor consilier școlar care desfășoară activități de diriginte beneficiază de o
singură indemnizație de dirigenție, calculată conform prevederilor legale.
Art. 72 Profesorii logopezi din CLI își desfășoară act ivitatea urmărind ca obiective specifice:
a) identificarea, depistarea și înregistrarea copiilor sesizați din zona de intervenție
logopedică, examinarea de către fiecare profesor logoped, la începutul fiecărui an școlar,
a tuturor copiilor preșcolari din grup ele mari din grădinițe, a elevilor din clasa
pregătitoare și a celor din clasa I din toate unitățile care aparțin circumscripției
logopedice;
b) înregistrarea copiilor cu tulburări de limbaj în fișele de depistare avizate de către
directorul unității în care s-a făcut depistarea;
c) convocarea copiilor cu tulburări de limbaj la CLI, pe bază de invitații scrise adresate
părinților;
d) examinarea logopedică complexă și psihopedagogică a copiilor consiliați/sprijiniți, în
colaborare cu familia, cu cadrele didactice și cu consilierul școlar, acolo unde este cazul,
136
în scopul identificării tuturor factorilor care au influențat evoluția limbajului și a
comunicării copilului;
e) formularea diagnosticului și prognosticului pentru fiecare copil/elev evaluat;
f) proiectarea activităț ii de terapie a tulburărilor de limbaj și de comunicare identificate;
g) intervenția terapeutic -recuperatorie în concordanță cu diagnosticul logopedic al
copiilor/elevilor examinați;
h) evaluarea periodică a progreselor realizate de elevi și reproiectarea activi tății de
intervenție.
Art. 73 Evidența copiilor/elevilor cu tulburări de limbaj se realizează prin următoarele
documente:
a) fișe de depistare;
b) registre de evidență a copiilor cu tulburări de limbaj care sunt consiliați/sprijiniți în CLI,
realizate pe an șco lar;
c) registre de evidență a prezenței copiilor la ședințele de corectare programate;
d) fișa logopedică – instrument de consemnare a datelor anamnezice, a demersului terapeutic
și a dinamicii corectării;
e) programe de terapie logopedică pe tip de tulburare.
Art. 74 (1) Coordonarea metodologică a profesorilor logopezi din CLI este asigurată de către
un profesor logoped coordonator, care conduce și comisia metodică a CLI respectiv.
(2) Profesorul logoped coordonator este numit prin decizie a directorului CJR AE, la
propunerea comisiei metodice a profesorilor logopezi, ca urmare a respectării procedurii interne.
(3) Procedura internă este elaborată de către consiliul de administrație al CJRAE.
Art. 75 Relațiile profesorului logoped cu directorii unităț ilor școlare sunt relații de colaborare,
comunicare și sunt circumscrise de normele etico -profesionale.
Art. 76 (1) Numărul posturilor de profesori logopezi se stabilește de către CJRAE/CMBRAE
conform prevederilor legale, cu avizul consiliului județean/in spectoratului școlar
județean/Inspectoratului Școlar al Municipiului București, în funcție de:
a) numărul copiilor din grădinițe;
b) numărul elevilor din clasele I -IV;
c) în unitățile cu predare în limba minorităților naționale, profesorii logopezi vor satisface
condițiile de limbă.
(2) Un profesor logoped acoperă o zonă de intervenție/ circumscripție logopedică de cel puțin
500 de copii/elevi din grădinițe și din clasele I -IV.
(3) Repartizarea zonelor de intervenție din teritoriul alocat CLI se realizează d e către comisia
metodică a CLI, în funcție de numărul copiilor/elevilor și de numărul de profesori logopezi
încadrați. Se va ține cont și de apropierea unităților de învățământ arondate de CLI.
(4) Depistarea copiilor/elevilor cu tulburări de limbaj di n zona de intervenție logopedică
arondată, planificarea activității și programarea copiilor la cabinet se vor realiza în decurs de o
lună de la începutul fiecărui an școlar.
(5) Activitățile de reevaluare/reexaminare se realizează la începutul semestru lui al II -lea, timp
de două săptămâni.
137
Art.77
(1) Pe parcursul unui an școlar un profesor logoped lucrează cu un efectiv de 15 -40 copii/elevi
cu tulburări de limbaj.
(2) Norma didactică aferentă postului de profesor logoped din CLI cuprinde un număr de 40
de ore/săptămână, repartizate astfel:
a) 16 ore/săptămână desfășurate în cadrul CLI, care constau în: depistarea, evaluarea și
identificarea tulburărilor de limbaj și de comunicare; corectarea tulburărilor de limbaj și de
comunicare prin programe de intervenție specifice; consilierea părinților și a cadrelor
didactice în problematica specifică;
b) 24 de ore/săptămână care constau în: activități de pregătire metodico -științifică și
complementară, stabilirea măsurilor și întocmirea programelor de preven ire și intervenție
logopedică, activități metodico -științifice, colaborarea cu comunitățile locale.
(3) Activitatea logopedică se poate desfășura zilnic între orele 8,00 -19,00, în cabinetele
logopedice din sediu, în CLI, în funcție de orarul unităților de învățământ preuniversitar din care
provin copiii.
(4) Durata unei activități de terapie logopedică este de regulă de 45 de minute, realizându -se în
afara orelor de curs.
(5) Forma de organizare este activitatea cu grupe mici de 2 -4 copii sau in dividual, în funcție
de următoarele criterii:
a) tipul tulburării de limbaj;
b) gravitatea tulburării de limbaj;
c) vârsta copilului/elevului;
d) colaborarea cu familia, vizând receptivitatea, implicarea activă în procesul terapeutic,
posibilitatea de răspuns la progr amarea propusă etc.
Art. 78 (1) În CLI pot fi încadrați profesori logopezi cu specializările psihopedagogie
specială, psihologie sau pedagogie, în baza prevederilor art. 247 lit. h) din Legea nr. 1/2011 .
(2) Formare a inițială, încadrarea și formarea continuă a cadrelor didactice din CLI se
reglementează prin legislația școlară în vigoare.
Cap.3. Personalul didactic auxiliar și nedidactic
Art. 79. Personalul didactic auxiliar al CJRAE beneficiază de toate drepturi le prevăzute de
Legea nr. 1/2011 .
Art. 80 (1) Personalul didactic și didactic auxiliar al CJRAE va fi încadrat de către directorul
CJRAE, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(2) Încadrarea CJAP, precum și a cabin etelor școlare și interșcolare de asistență psihopedagogică
cu personal didactic și didactic auxiliar se face pe baza concursului organizat de către CJRAE și
avizat de către inspectoratul școlar județean
(3) În cadrul CJAP Bacău funcțiile didactice auxilia re sunt: asistent social, informatician și
secretar, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare. În cadrul CJRAE funcțiile didactice
auxiliare sunt: aadministrator financiar (contabil sef), secretar, asistent social.
138
Art. 81 . (1) Personalul nedi dactic își desfășoară activitatea în baza prevederilor Legii nr. 53/2003
– Codul Muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare și ale contractelor
colective de muncă aplicabile.
(2) Organizarea și desfășurarea concursului de ocupare a pos turilor nedidactice dintr -o unitate de
învățământ sunt coordonate de director. Consiliul de administrație al unității de învățământ
aprobă comisiile de concurs și validează rezultatele concursului
(3) Angajarea personalului nedidactic în unitățile de învăț ământ cu personalitate juridică se face
de către director, cu aprobarea Consiliului de Administrație, prin închierea contractului
individual de muncă.
Art. 82 Personalul didactic auxiliar și nedidactic își desfășoară activitatea având durata timpului
de m uncă de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână.
Art. 83 (1) Domeniile de competență ale personalului didactic auxiliar și nedidactic vor fi
stipulate în fișele postului, însoțite de fișe de evaluare. Fișele de post și, respectiv, fișele de
evaluare se el aborează și se avizează anual de către directorul CJRAE, cu aprobarea consiliului
de administrație. În funcție de aceste documente se realizează evaluarea anuală a acestor
categorii de personal.
(2) Fișele de post se aprobă anual de către directorul CJ RAE, respectiv de către coordonatorul
CJAP, cu avizul consiliului de administrație, pentru personalul din cabinetele de asistență
psihopedagogică.
Cap.4. Evaluarea personalului
Art. 84 (1) Evaluarea personalului didactic care își desfășoară activitatea î n centre și cabinete de
asistență psihopedagogică și centre și cabinete logopedice interșcolare se realizează conform art.
19 din anexa nr. 1 și art. 20 din anexa nr. 2 din ORDIN nr. 5.555 din 7 octombrie 2011
(*actualizat*) pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea centrelor
județene/al municipiului București de resurse și asistență educațională.
Art. 85 (1) Evaluarea personalului nedidactic se face la sfârșitul anului calendaristic conform
prevederilor legale și ale regulamentul ui intern, în baza fișei postului.
(2) Domeniile de competență ale personalului didactic auxiliar și nedidactic vor fi stipulate în
fișele postului, însoțite de fișe de evaluare. Fișele de post și, respectiv, fișele de evaluare se
elaborează și se avizează anual de către directorul CJRAE, cu aprobarea consiliului de
administrație. În funcție de aceste documente se realizează evaluarea anuală a acestor categorii
de personal.
Art. 86 Evaluarea anuală a directorului CJRAE se face de către consiliul de adminis trație al
CJRAE Bacău, în baza unei fișe de post și a unei fișe de evaluare specifice, elaborate de către
acesta.
Cap.5. Răspunderea disciplinară
Art. 87 Încălcarea obligațiilor de muncă, a normelor legale, a regulamentului de organizare
internă, a c ontractului individual de muncă, a contractului colectiv de muncă, a prevederilor
139
Codului etic, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici și normele de
comportament moral, săvârșite cu vinovăție, constituie abatere disciplinară și se san cționează
conform legislației în vigoare indiferent de funcția pe care o are persoana care a săvârșit -o.
Art. 88 Sancțiunile cu caracter disciplinar sunt prevăzute de Codul Muncii – Legea nr. 53/2003,
republicată în MOF nr. 345/18.05.2011 și Legea educație i naționale nr. 1/2011.
(1) Sancțiunile care pot fi aplicate personalului nedidactic în conformitate cu prevederile art.
248 (1) din Legea nr. 53/2003 republicată in MOF nr. 345/18.05.2011 – Codul Muncii sunt
următoarele:
a) avertismentul scris;
b) suspendarea con tractului individual de muncă pentru o perioadă ce nu poate
depăși 10 zile lucrătoare;
c) retrogradarea din funcție, cu acordarea salariului corespunzător funcției în care s –
a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăși 60 de zile;
d) reducerea sa lariului de bază pe o durată de 1 -3 luni cu 5 -10%;
e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
(2) Personalul didactic, didactic auxiliar precum și cel de conducere, îndrumare și control va
fi sancționat în conformitate cu dispozițiile art. 2 80, 281, 282 din Legea educației naționale nr.
1/2011:
a) observație scrisă;
b) avertisment;
c) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizația de
conducere, de îndrumare și de control, cu până la 15%, pe o perioadă de 1 -6 luni;
d) suspend area, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs
pentru ocuparea unei funcții didactice superioare sau pentru obținerea gradelor
didactice ori a unei funcții de conducere, de îndrumare și de control;
e) destituirea din funcția de conducere, de îndrumare și de control din învățământ;
f) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
Art. 89 (1) Sancțiunile se stabilesc de către Consiliul de administrație al CJRAE BACĂU în
cazul întregului personal salariat;
(2)La stabi lirea sancțiunii disciplinare se va ține seama de cauzele și gravitatea faptei, de
împrejurările în care a fost săvârșită abaterea, de gradul de vinovăție a celui în cauză, de abaterile
avute de acesta în trecut, precum și de urmările abaterii.
Art. 90 Plângerile împotriva aplicării sancțiunilor disciplinare se soluționează de către organele
competente, în fiecare decizie de sancționare menționându -se organul competent de soluționare
și termenul în care poate fi atacată decizia.
140
Cap.6. Igiena și securitat ea
Art.91. Conducerea CJRAE BACĂU are obligația să asigure condiții normale de lucru, de
natură să le ocrotească sănătatea și integritatea fizică, după cum urmează:
(1) Instrucțiunile prevăzute în prezentul regulament, impun fiecărei persoane să vegheze a tât la
securitatea și sănătatea sa, cât și a celorlalți salariați din instituție.
(2) Fumatul în incinta societății în alt loc decât cel stabilit cu aceasta destinație este cu
desăvârșire interzis ca și introducerea sau consumarea băuturilor alcoolice.
(3) În prezența semnelor evidente de comportament anormal al unei persoane datorită căreia
aceasta ar putea să nu mai poată executa sarcinile de serviciu și care poate determina crearea unei
situații periculoase, conducerea va dispune un consult medical al sa lariatului respectiv. Acest
consult medical, va avea drept scop, respectând secretul medical, precizarea unui diagnostic,
pronunțarea unei atitudini, recomandarea unui tratament medical dacă este necesar. În așteptarea
unei soluții definitive, persoanei în cauză îi va fi interzis să -și mai exercite dreptul la muncă.
4) Salariații beneficiază de grupuri sanitare curate și dotate cu materiale de strictă necesitate, în
vederea creării unui confort necesar respectării intimității fiecăruia, precum și pentru
preîntâmpinarea îmbolnăvirilor.
(5) Efectuarea curățeniei în birouri, grupuri sanitare, holuri se va face numai cu aparate
electrocasnice și materiale speciale. Nerespectarea acestor prevederi sunt considerate abateri
disciplinare și vor atrage sancționarea d isciplinară a celor ce se vor face vinovați de încălcarea
acestora.
Art.92 . Comportarea în caz de accidente sau incidente la locul de muncă
(1) în domeniul protecției muncii se va acționa în conformitate cu legislația în vigoare.
(2) Toate accidentele surv enite în timpul serviciului, mai ales cele cu consecințe grave, vor fi
declarate imediat conducerii sau înlocuitorului de drept al acesteia. Aceleași reguli vor fi
respectate și în cazul accidentelor survenite pe traseul domiciliu – loc de muncă și invers.
(3) Accidentul care a produs invaliditate, accidentul mortal precum și accidentul colectiv, vor fi
comunicate de îndată către conducerea instituției sau altei persoane din conducerea acesteia,
Inspectoratului teritorial de muncă, precum și organelor de ur mărire penală competente, potrivit
legii.
Art.93. Utilizarea echipamentelor de protecție și de lucru din dotare.
(1) Fiecare persoană este obligată să -și utilizeze echipamentul tehnic de protecție și de lucru
conform cerințelor, fiind interzisă utilizarea acestuia în scopuri personale.
(2) Sunt considerate echipamente tehnice: echipamente de calcul, birotică, autovehicule, aparate,
în general, toate materialele încredințate salariatului în vederea executării atribuțiilor sale de
serviciu.
(3) Este interz isă intervenția din proprie inițiativă asupra echipamentului tehnic sau de
protecție, dacă întreținerea acestuia este încredințată unui specialist, salariatul fiind obligat să
apeleze la serviciile acestuia.
(4) Executarea sarcinilor de muncă implică î ntreținerea și curățirea echipamentului tehnic și de
lucru, personalul fiind obligat să -și consacre timpul necesar acestei obligații, conform
cerințelor stabilite prin fișa postului sau ordine specifice.
Art.94. Dispoziții în caz de pericol
141
(1) În caz de pericol, (cutremur, incendiu, etc.) evacuarea personalului unității se
efectuează conform Planului de Evacuare stabilit pe baza Normelor de Pază Contra Incendiilor și
Planului de Apărare Civilă.
Art.95. Pagube produse sau suferite de sa lariați
(1) Lucrările, documentația de serviciu, tehnica de calcul din dotarea fiecărui departament, sunt
asigurate prin depunerea acestora în dulapuri, camere prevăzute cu sisteme și dispozitive de
închidere.
(2) În stare de urgență sau necesitate, mai al es în cazul posibilității existenței în dulapuri a unor
produse inflamabile sau periculoase sau cu ocazia unor cazuri de forță majoră, conducerea poate,
după ce a informat salariații respectivi, să dispună deschiderea dulapurilor.
Cap.7. Dispoziții finale
Art. 96 Prezentul regulament intră în vigoare începând cu data aprobării sale de către Consiliul
de administrație al CJRAE BACĂU.
Art. 97 La nivelul rețelei cabinetelor de asistenta psihopedagogica din cadrul județului Bacău se
constituie comisii metod ice formate/alcatuite din profesorii consilieri școlari care isi desfasoara
activitatea in cabinetele de asistenta psihopedagogica. Comisia metodica este organizata la nivel
de județ si este coordonată de câte un responsabil numit prin decizie a directorul ui CJRAE
BACĂU, în urma propunerilor profesorilor consilieri școlari din sectorul respectiv.
Art. 98 Prezentul regulament poate suporta modificări, completări, optimizări, cu respectarea
legislației în vigoare, pe baza consultării personalului salariat și al aprobării Consiliului de
administrație al CJRAE BACĂU.
Director CJRAE Bacău,
prof. Alexandrina Școrțanu
Numele si prenumele Funcția Data Semnătura
142
6.
PROIECT DE
DEZVOLTARE
INSTITUȚIONALĂ
2017 – 2022
143
Curpins:
1. Argument
2. Viziune
3. Misiunea C.J. R.A.E.
4. Diagnoza mediului intern și extern
5. Analiza SWOT
6. Analiza P.E.S.T.E.
7. Priorități naționale
8. Priorități și obiective regionale și locale
9. Opțiuni strategice
10. Rezultate așteptate
11. Programe de dezvoltare
12. Mecanisme și instrumente de monitorizare și eval uare
144
1. ARGUMENT:
Planul de Dezvoltare Instituțională al C.J.R.A.E. Bacău se dorește a fi un document pe
care să se sprijine întreaga activitate ce se desfășoară în această instituție. Este conceput în
acord cu politicile educaționale național e, pe baza principiilor, procedurilor, proceselor
acționale stabilite prin coduri administrative, legislație și reglementări instituționale. În
elaborarea acestui PDI am avut în vedere adecvarea conținuturilor și a organizării serviciilor
specifice la dire cțiile prioritare ale sistemului național de educație și la legislația în domeniu,
precum și dezvoltarea unor practici didactice care să promoveze interactivitatea, aplicabilitatea
informațiilor în diverse contexte, corelate cu experiențele beneficiarilor serviciilor educaționale
pe care le oferim, plasarea elevului în centrul actului instructiv -educativ, optimizarea
relaționării și comunicării la nivel instituțional, dar și interinstituțional, eficientizarea
parteneriatului școală -familie -comunitate, promo varea unui învățământ incluziv, de calitate la
nivelul județului Bacău.
1.a. PREZENTAREA INSTITUȚIEI:
Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) Bacău este o unitate
conexă a ISJ, cu personalitate juridică, subordonată Ministerului Edu cației și Cercetării
Științifice, coordonată de Inspectoratul Școlar Județean Bacău și finanțată de Consiliul
Județean Bacău. CJRAE reprezintă o instituție de î nvățământ special integrat
specializată în oferirea, coordonarea și monitorizarea de servicii educaționale specifice
acordate copiilor/elevilor, cadrelor didactice, părinților și membrilor comunității, pentru a
asigura tuturor accesul la o educație de calitate, precum și asistența necesară în acest sens.
S-a înființat la data de 19.01.2006 , în ba za Deciziei ISJ Bacău nr. 7/2006 , incluzând în structura lui:
o Centrul Județean de Asistență Psihopedagogică (CJAP) ,
o Centrul Logopedic Interșcolar (CLI)
o Serviciul de evaluare și orientare școlară și profesională (SEOSP)
o Mediatorii școlari .
1.b. BENEF ICIARII SERVICIILOR NOASTRE SUNT:
De serviciile CJRAE beneficiază:
preșcolarii și elevii,
părinții acestora,
cadrele didactice,
membrii comunității locale.
145
☺ •Dorim să devenim un centru de elită prin oferirea unor servicii calitative și
eficiente de consiliere, orientare, informare și formare, care promovează
educația incluzivă, egalizarea șanselor la educație, valorizarea diversității,
integrarea socio -profesională optimă a beneficiarilor.
☺ •Vizăm restructurarea școlilor, prin transformarea acestora în medii de
învățare comunitară, securizantă, participativă și democratică pentru elevi,
părinți, profesori, membrii ai comunității,
☺ •Țintim schimbarea atitudinii cadrului didactic și modelarea acestuia în
calitate de formator, manager, inițiator de acțiuni didactice, sursă de
informații, creator și inovator în domeniul practicii educaționale.
☺ •Aspirăm să devenim un partener apreciat în concepere și derularea unor
proiecte, programe și protocoale funcționale interne și internaționale, care să
evidențieze cu succes misiunea noastră. 1.c. O biectivele principale ale activității C.J.R.A.E. sunt :
2. VIZIUNEA CJR AE BACĂU:
146
C.J.R.A.E.
BACĂU Structură de sprijin, care
oferă resurse umane,
informaționale, consiliere
educațională pentru copii,
părinți, cadre didactice,
membrii ai comunității.
Încurajează și facilitează
dezvoltarea personală și
profesională a
beneficiarilor serviciilor
de consiliere
educațională cât și a
propriului personal .
Dezvoltă parteneriate cu
instituțiile preocupate de
educație și oferă schimburi
de bune practici cu instituții
omoloage din țară și
organisme internaționale
prin proiecte educaționale. Asigură consiliere,
mediere pentru
incluziune școlară și
socială 3. MISIUNEA CJRAE BACĂU:
Misiunea instituției este de a asigura un cadru optim pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor
prin oferirea de resurse umane, informaționale și de consiliere psiho -educațională tuturor
factorilor impli cați (unități de învățământ, elevi, părinți, profesori, comunități), concretizată prin:
facilitarea adaptării elevilor la mediul școlar și social, centrarea și adaptarea școlii la nevoile
elevului cu scopul de a crește șansele de reușită a demersurilor ins tructiv -educative, a
demersurilor de integrare socio -profesională adecvată fiecărui elev.
147
Valorile C.J.R.A.E.BACĂU RESPECT TOLERANȚĂ IMPLICARE
4. DIAGNOZA MEDIULUI INTERN ȘI EXTERN
4.1.ANALIZA INTERNĂ – Informații cantitative:
4.1.a. Resurse umane:
Localitate Număr
profesori
consilieri Număr
profesori
consilieri Număr
cabinete de
consiliere
Bacău Licee
Onești Școli gimnaziale
Comănești Grădinițe
Târgu Ocna CJAP
TOTAL
148
Localitate Număr
logopezi Număr
profesori
logopezi Număr
cabinete de
logopedie
Bacău Licee
Onești Școli gimnaziale
Comănești Grădinițe
Târgu Ocna CJAP
TOTAL
Profesori de sprijin:
Mediatori:
Personal didactic auxiliar:
Personal nedidactic:
4.1.b. Resurse materiale
Din to talul celor xx de cabinete de asistență psihopedagogică și logopedie existente la
nivelul județului, xx au fost dotate în 2006 -2007 prin Programul Ministerului Educației,
Cercetării și Tineretului. Unele au fost dotate din fondurile unităților de învățămân t în care
funcționează. Altele au primit dotare corespunzătoare ( mobilier, aparatură, fond de carte,
jocuri,ș..a) prin proiectul POSDRU ”Autocunoaștere, Informare și Dezvoltare”, derulat în
parteneriat cu C.J.R.A.E. Brașov, în 2010 -2012. În fiecare dintre cabinete există mobilier,
calculator, imprimantă și materiale specifice activității, respectiv: teste psihologice, chestionare,
cărți, reviste de specialitate, fișe de lucru, portofolii ale profesorilor și beneficiarilor (preșcolari și
elevi), precum și d ocumentele care atestă activitatea profesorilor consilieri și logopezi.
Sediul S.E.O.S.P. a fost renovat și dotat cu mobilier și aparatură, materiale și teste
achiziționate din fonduri proprii.
La sediul CJRAE dotarea este corespunzătoare, beneficiem de: o bibliotecă cu publicații
din domeniul psihopedagogiei, teste psihologice și platforme de evaluare psihoaptitudinală a
preșcolarilor și elevilor, aparatură (calculatoare, laptopuri, vi deopreoiector, reportofon etc.)
149
Profesori debutan ți –
Profesori cu definitivat –
Profesori grad didactic II –
Profesori grad didactic I –
Profesori cu doctorat –
Profesori debutan ți –
Profesori cu definitivat –
Profesori grad didactic II –
Profesori grad didactic I –
Profesori cu doctorat – 4.2. ANALIZA INTERNĂ – Informații calitative:
4.2.a. Resurse umane:
Profesori
Consilieri
Școlari
Profesori
logopezi
150
Profesori debutan ți –
Profesori cu definitivat –
Profesori grad didactic II –
Profesori grad didactic I –
Profesori cu doctorat –
Profesori
de sprijin
În cadrul Proiectului UNICEF s -au înființat și ocupat prin concurs conform metodologiei
în vigoare, un număr de…. posturi de :
– profesori consilieri școlari :
– mediatori școlari:
Relațiile interumane (director – coordonatori – personal didactic și nedidactic și între cadrele
didactice) sunt deschise, de colab orare, se lucrează foarte bine în echipă. În ceea ce privește
ambianța din unitate, se poate afirma că există înțelegere, nu sunt stări conflictuale între
angajați.
Modul de comunicare este unul asertiv, atât pe verticală, cât și pe orizontală, încurajându -se
exprimarea ideilor, opiniilor personale și manifestarea inițiativelor constructive.
4.2.b. Resurse materiale:
Publicațiile existente în biblioteca CJRAE sunt printre noutățile în domeniu, iar testele
psihologice pe care le deținem sunt standardiz ate pe populație românească, fiind achiziționate
cu licență de utilizare.
În ceea ce privește dotarea IT avem atât calculatoare, imprimante și videoproiectoare, laptopuri
performante, în toate cabinetele școlare de consiliere, printr -o susținere deosebită a Consiliului
Județean Bacău.
151
5. ANALIZA S.W.O.T.
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
– Existența în rețea a unor specialiști din
următoarele domenii: psihologie, pedagogie,
sociologie, psihopedagogie specială, asistență
socială.
– Creșterea anuală a numărului de b eneficiari,
– Creșterea anuală a numărului de unități
școlare arondate cabinetelor interșcolare de
asistență psihopedagogică, acoperind aproape
toate unitățile școlare din județ
– Existența unui mediu dinamic de acțiune în
CJAP și a unei bune colaborări între instituțiile
din subordinea CJRAE,
– Dotarea materială corespunzătoare a
majorității cabinetelor de consiliere și de
logopedie,
– Baza materială existentă la sediul CJRAE
(inclusiv fondul de carte),
– Derularea cu succes a unor acțiuni benefice
pentru dezvolta rea comunității școlare și
locale (programe de prevenție, cercetări,
apariții de broșuri, CD -uri și articole în
materiale de specialitate, programe
vocaționale),
– Interes crescut pentru formarea profesională
continuă a consilierilor școlari,
– Diversificarea serviciilor oferite de
specialiștii din instituție (evaluarea
psihosomatică a copiilor preșcolari, eliberarea
certificatelor de orientare școlară și
profesională, cursuri de educație parentală,
realizarea bazei de date cu copiii cu părinți
plecați în stră inătate, implicare sporită în
reducerea absenteismului),
– Inițierea și desfășurarea unor studii și
cercetări de specialitate,
– Creșterea constantă a numărului de
parteneriate și proiecte în care CJRAE -ul este
implicat,
– Asigurarea în mai mare măsură a sprij inului – Număr prea mare de preșcolari/ elevi pentru
un consilier școlar/ profesor lo goped,
– Fluctuație crescută a personalului didactic în
rețeaua consilierilor școlari,
– Lipsa resurselor financiare împiedică
achiziționarea de teste psihologice și alte
materiale de specialitate în cabinetele din școli,
– Insuficientă intervizare a speci aliștilor pe
cazuri care ridică probleme deosebite.
152
acordat copiilor cu CES, prin funcționarea
bună a SEOSP și COSP,
– Ocuparea posturilor cu personal titular
(calificat),
– Existența asistentului social angajat în
instituție.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
– Valorizarea serviciilor de consiliere și
logopedie de către conducerile unităților de
învățământ și celelalte cadre didactice,
– Intensificarea solicitărilor din partea
beneficiarilor și a instituțiilor/ ONG -urilor
partenere,
– Deschidere spre colaborare permanentă din
partea altor instituții și ONG -uri care sprijină
copiii (din interiorul și exteriorul sferei
educaționale),
– Susținere a instituției din partea ISJ -ului și a
Consiliului Județean (atât în realizarea
activităților cât și în sprijin financiar),
– Acces sporit la informație a consilierilor și
logopezilor care au beneficiat de programul de
dotare al cabinetelor (prin conectarea la
internet),
– Lărgirea ofertei de formare inițială și
continuă a personalului didactic,
– Deschiderea comunității locale spre serviciile
oferite de CJRAE,
– Oferirea permanentă de posibilități de
formare și dezvoltare personală și profesională
a angajaților CJRAE (prin universități,
asociații, proiecte, cursuri, seminarii,
simpozioane, conferințe),
– Promovarea de către mass -media locală a
acțiunilor inițiate și derulate de către CJRAE. – Lipsa pregătirii personalului didactic privind
abordarea copiilor din grupuri dezavantajate
sau afla ți în situații de risc,
– Acceptare deficitară din partea cadrelor
didactice și a elevilor a copiilor din grupuri
dezavantajate (în special copii cu CES, copii
romi),
– Insuficiente cabinete de psihoterapie – la
nivelul județului – care să preia anumite ca zuri,
asigurându -se astfel legătura consilier -terapeut,
necesară obținerii rezultatelor pozitive
expectate,
– Confuzie la nivelul comunității între serviciile
oferite de psiholog și cele oferite de psihiatru și
de aici – reticență în solicitarea serviciilo r de
consiliere,
– Așteptările nerealiste ale părinților sau
cadrelor didactice față de serviciile de
consiliere,
– Existența unui mediu școlar neprietenos în
unele școli,
– Slaba motivare financiară a activității
personalului cu înaltă calificare,
153
6. ANALIZA P.E.S.T.E.
Politicul:
Context național:
În Legea Educației Naționale Nr.1/ 2011 sunt numeroase referiri la rolul și atribuțiile pe care
le are CJRAE, ca instituție de învățământ special integrat.
De asemenea, anumite acte normative, ca legislație secundară a Legii Educației Naționale Nr.1/
2011, reglementează activități și sarcini pe care personalul din cadrul CJRAE le îndeplinește în
instituțiile de învățământ.
Conceptele de integrare și de incluziune școlară – direcții de acțiune pent ru personalul din
CJRAE – sunt idei centrale ale politicilor educaționale promovate în prezent. Astfel, planul de
dezvoltare instituțională a CJRAE Bacău este compatibil cu strategia națională de dezvoltare a
învățământului.
Legislația principală și cea se cundară în domeniul educațional constituie oportunități atât
pentru dezvoltarea complexă a CJRAE, cât și pentru consolidarea poziției acestei instituții la
nivel comunitar.
Context local:
La nivel local, Inspectoratul Școlar Județean Bacău și instituțiile subordonate metodologic
aplică politicile educaționale de la nivel național.
Totodată, împreună cu autoritățile administrației publice locale, se iau măsuri pentru
școlarizarea, în bune condiții, a preșcolarilor și elevilor, respectându -se egalitatea de șanse,
particularitățile de vârstă și individuale ale acestora.
Consiliul Județean Bacău ne asigură sprijinul financiar necesar, Inspectoratul Școlar Județean
răspunde pozitiv la toate inițiativele CJRAE, ambele instituții susținându -ne continuu în
implem entarea unor proiecte și programe educaționale destinate elevilor și preșcolarilor din
județ .
Economicul:
Județul Bacău are ca și particularitate un număr mare de copii cu părinți plecați la muncă în
străinătate, rămași în grija unor persoane vârstnice, a unor frați mai mari sau chiar singuri.
Acești copii întâmpin ă dificultăți socio -emoționale, de adaptare școlară, dificultăți de învățare
ceea ce face necesară intervenția consilierului școlar.
Chiar dacă ne situăm mult sub media pe țară în ceea ce priveșt e abandonul școlar, din familiile
sărace – în special din comunitățile de romi – există elevi care absentează masiv sau chiar
abandonează școala. De un real sprijin în acest sens este Proiectul UNICEF, care se desfășoară
și acum, județul nostru fiind unicu l din țară care beneficiază de intervenția unui pachet de
servicii într -un număr de…. unități școlare, formare pentru consilieri școlari, mediatori, ca dre
didactice, director.
154
Toate aceste categorii vulnerabile de preșcolari și elevi (cei cu părinți plecați în străinătate,
cei în pericol de abandon școlar și cei cu cerințe educative speciale), sunt o parte însemnată din
beneficiarii serviciilor specializate din cadrul CJRAE Bacău .
Resursele financiare insuficiente ale sistemului de învățământ fac imp osibilă achiziționarea
constantă a testelor psihologice și a altor materiale care ar fi utile în procesul de consiliere și
de logopedie. De asemenea, tot subfinanțarea este cauza numărului mare de preșcolari și
elevi arondați cabinetelor școlare de consili ere și logopedie, ceea ce are un impact direct
asupra eficienței activității.
Socialul:
Buna colaborare pe care instituția noastră o are cu alte instituții și cu ONG -uri centrate pe
nevoile copiilor, implementarea unor proiecte educative utile și eficient e, constituie eforturile
noastre susținute de a atenua fenomenele negative care domină peisajul social: rata sărăciei,
migrația familiilor în străinătate, creșterea violenței, excluderea socială, atitudinea civică
pasivă.
Totuși, scăderea generală a popula ției școlare determină un proces continuu de rearondare a
unităților de învățământ la cabinetele interșcolare de consiliere, ceea ce are drept efect o lipsă
de coerență în activitate.
Tehnologicul:
În ciuda deschiderii pe care majoritatea conducerilor un ităților de învățământ o au pentru
sprijinirea specialiștilor (consilieri școlari și logopezi) din CJRAE, nu toate unitățile dispun
de spații adecvate pentru desfășurarea activității acestora.
De asemenea, în multe dintre cabinetele de consiliere nu este conexiune la internet, ceea ce
face imposibilă accesarea unor teste psihoaptitudinale care se fac online.
Prin proiectul UNICEF, tablete,…
Ecologicul:
În scopul reciclării și economisirii resurselor materiale de care dispunem, promovăm o
politică de rați onalizare a acestor resurse.
155
ANALIZA EXTERNĂ:
1. ANALIZA INFORMAȚIILOR DE TIP CANTITATIV:
În anul școlar 201 5 – 2016, în unitățile de învățământ preșcolar de pe raza județului au fost
înscriși 11409 copii, din care 5680 în mediul urban și 5729 în rural.
În școlile gimnaziale și licee au fost înscriși 56265 elevi, din care 34001 în urban și 22264 în
rural.
Totalul acestor beneficiari este deservit de cei 65 de profesori consilieri, ceea ce înseamnă că
un consilier școlar lucrează , în medie, cu 1041 de copii.
14233 copii înscriși în grădinițe și ciclul primar sunt deserviți de cei opt profesori logopezi,
adică un logoped , în medie, la 1779 de copii.
Categorii le vulnerabile de copii cu care lucrează specialiștii noștri sunt:
Copii cu cerințe e ducative speciale (CES):
N
r.
cr
t Nivel de
învățămân
t Fizic
locomo
tor -1.F Somati
c – 2.S Auditiv
– 3.A Vizual
– 4.V Mintal/
Psihic –
5.M Neurop
sihic /
neurolo
gic –
.6Ne Asociat
– 7.As Boli
rare –
10Br Encefal
opatie
infantil
ă
sechela
ră – EIS Autist
Aut Altele
11.Al
1 Grădinițe
mediul
urban 8 – 2 – 9
5 5 – – 2 4
2 Grădinițe
mediul rural 1 1 – – 1 2 1 – – – 1
3 Școli
gimnaziale
mediul
urban 15 6 3 3 66 20 3 – – 5 7
4 Școli
gimnaziale
mediul rural 16 14 2 9 75 32 5 – – 3 20
5 Licee
mediul
urban 16 7 – 1 50 7 – – 1 – 10
6 Licee
mediul rural 2 1 – 2 8 1 – – – – 5
Total
învățământ
de masă 435 58 29 7 15 197 57 14 – 1 10 47
7 CSEI
–
–
10
–
70
4
–
2
–
82
25
Total general
628 58 29 17 15 267 61 14 2 1 92 72
156
Copii cu părinți plecați în străinătate:
Copii cu tulburări de conduită și comportament:
Copii cu diagnostic de ADHD:
LOCALITATE NR. TOTAL
ELEVI/ COPII NR. COPII CU PĂRINȚI
PLECAȚI ÎN STRĂINĂTATE PROCENT
Bacău 21033 1448 6,88%
Onești 4983 221 4,43%
Comănești 2687 698 25,97%
Moinești 1503 50 3,32%
Târgu Ocna 995 63 6,33%
1552 145 9,34%
Rural 22158 2039 9,20%
TOT AL JUDEȚUL
BACĂU 54911 4664 8,49%
Nr.
crt. Nivel de învățământ Nr. copii
1 Grădinițe mediul urban 2
2 Grădinițe mediul rural –
3 Școli generale mediul urban 16
4 Școli generale mediul rural 31
5 Licee mediul urban 15
6 Licee mediul rural –
Total 64
Nr.
crt Nivel de învățământ Nr. copii
1 Grădinițe mediul urban
2 Grădinițe mediul rural
3 Școli generale mediul urban
4 Școli generale mediul rural
5 Licee mediul urban
6 Licee mediul rural
TOTAL
157
Copii cu tulburări de limbaj:
Copii instituționalizați în case de tip familial, centre de plasament sau aflați
în asistență maternală:
Grădinițe
Școli gimnaziale – mediul urban
Școli gimnaziale – mediul rural
Licee
Total
INSTITUȚIILE CU CARE COLABORĂM:
Desfășurăm acțiuni în colaborare cu:
Grădinițele, școlile gimnaziale și liceele din județul Satu Mare
Casa Corpului Didactic
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului
Institutul de Științe ale Educați ei
Serviciul Public de Asistență Socială
Serviciul de Neuropsihiatrie Infantilă
AJOFM
Agenția Națională Antidrog
Inspectoratul Județean de Poliție Cabin
et
logop
edic Total
copii
invest
igați Cop
ii
depi
stați
cu
T.L Cop
ii
cup
rinș
i în
T.T.
L Dislalie
polimorf ă Sigmatis
m Rotacism Dislexi
e-
Disgraf
ie Bâlbâia
lă Întârz ie
ri
general
e
T S A C T S A C T
S A C T
S A C T
S A C T
S A C
Nr.1 803 94 63 2
4 – 4 2
0 1
0 – 1 9 2
9 3 5 2
1 – – – – – – – – – – – –
Nr.2 646 117 66 3
7 2 8 2
7 1
8 1 3 1
4 1
1 1 1 9 – – – – – – – – – – – –
Nr.3 944 91 42 2
8 – 4 2
4 5 – – 5 8 – – 8 – – – – 1 – – 1 – – – –
Nr.4 912 207 45 2
2 – 6 1
6 1
2 – 2 1
0 7 – 1 6 – – – – – – – – 4 – 2 2
Nr.5 749 110 45 2
5 – 5 2
0 5 – – 5 1
0 – 3 7 – – – – – – – – 5 – 2 3
Nr.6 589 74 45 2
8 – 2 2
6 2 – – 2 1
0 – – 1
0 – – – – – – – – 5 – 1 4
Total 4643 693 306 1
6
4 2 2
9 1
3
3 5
2 1 6 4
5 7
5 4 1
0 6
1 – – – – 1 – – 1 1
4 – 5 9
158
Universitatea „Vasile Alecsandri”Bacău
Asociația „Crucea Roșie Română” – filiala Bacău
CJRAE -urile din țară
INDICATORI DE EVALUARE A PERFORMANTELOR
Diminuarea numarului de elevi aflati in situatie de esec scolar, pentru
invatamantul obligatoriu
Imbunatirea participarii la educatie si a adaptarii scolare pentru elevii cu
CES
Reducerea numarului de copii aflat i in situatie de abandon scolar
Reducerea actelor de violenta in scoli
Numar crescut al parintilor implicati in viata scolii
Imbunatatirea ratei succesului scolar pentru copiii din grupurile
dezavantajate
Imbunatatirea conditiilor scolare in vederea fa cilitarii accesului la o
educatie de calitate
Cresterea numarului de copii din grupurile dezavantajate la nivelul
invatamantului prescolar.
PRIORITATI NATIONALE
Implementarea metodelor de învățare centrată pe elev;
Dezvoltarea parteneriatelor cu agen ții economici, instituții și ONG -uri;
Dezvoltarea curriculelor, inclusiv ale celor în dezvoltare locală;
Elaborarea și dezvoltarea standardelor de formare profesională;
Formarea continuă (metodica specifică);
Asigurarea calității în educație prin preda re –învățare și chiar cercetare care să contribuie
la dezvoltarea personală și profesională a elevilor;
Asigurarea orientării profesionale și consilierii pentru construirea carierei;
Utilizarea tehnicii de calcul (TIC) în evaluarea psihologica;
Moderniz area bazei materiale;
Asigurarea unui management de înaltă performanță;
Dezvoltarea unor auxiliare, materiale didactice pentru formare diferențiată;
Asigurarea condițiilor pentru integrare europeană.
7. PRIORITATI ȘI OBIECTIVE REGIONALE ȘI LOCALE
1. Dezvoltarea capacității de orientare școlară și profesională ;
2. Dezvoltarea parteneriatului CJRAE –comunitatile locale;
3. Prognoze sectoriale pe termen mediu și lung.
8. REZULTATE ASTEPTATE
159
A). CURRICULUM
1. Oferta de consiliere psihopedagogica și logopedică satisface cerintele elevilor, parintilor si
cadrelor didactice in procent de peste 90%.
2. Gama largă de cursuri opționale/ programe de consiliere psihopedagogică care oferă posibilitatea
ca fiecare elev, părinte sau cadru didactic sa benefi cieze de serviciile de specialitate.
B). RESURSE UMANE
1. Toti profesorii consilieri scolari și logopezi vor aplica metode activ -participative si diferentiate pe
particularitati de varsta si individuale ale fiecarui elev, raportate la solicitarile cadr elor didactice si
ale parintilor.
2. Toate cadrele didactice vor efectua cel putin un stagiu de formare in specialitate si vor utiliza
ulterior cunostintele in procesul de consiliere psihopedagogica.
C). RESURSE MATERIALE SI FINANCIARE
1. Dotarea CSAP -urilor și CLI la standarde ridicate.
2. Fonduri suplimentare obtinute prin sponsorizari, proiecte finante in cadrul programelor nationale
sau internationale.
D). RELATIILE COMUNITARE
1. Cresterea numarului de conventii de parteneriat incheiate cu div erse institutii.
160
9. PROGRAM DE DEZVOLTARE
OBIECTIVUL GENERAL:
Formarea și dezvoltarea unei echipe de specialiști care să promoveze: egalitatea de șanse, accesul la educație, parteneriatul
interinstituțional, eliminarea oricăror form e de discriminare, de excluziune de tip rasial, social, xenofob, religios, lingvistic,
de gen.
Obiectivele principale ale proiectului:
Pornind de la diagnoza Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională, considerăm că principalele dire cții/ ținte strategice
ale organizației sunt:
Ținta 1: Dezvoltarea instituțională
Obiectiv e de dezvoltare:
1.1. Asigurarea calității serviciilor prin articularea unei echipe multidisciplinare de speciali ști;
1.2. Dezvoltarea și moder nizarea rețelei de cabinete de asistență psihopedagogică
Ținta 2: Asigurarea coeren ței și eficienței activităților oferite de CJRAE Bacău
Obiectiv e de dezvoltare:
2.1. Crearea condițiilor de dezvoltare a personalității copiilor/ tinerilor în vederea integ rării acestora în viața școlară, socială și
profesională ;
2.2. Dezvoltarea profesională a personalului didactic.
Ținta 3: Optimizarea relației CJRAE – comunitate
Obiectiv e de dezvoltare:
3.1. Dezvoltarea relatiilor de parteneriat intern si extern
3.2. Promovarea imaginii CJ RAE Bacău în contextul climatului concurențial actual de descentralizare și autonomie instituțională
161
PLANUL DE ACȚIUNE :
ȚINTA STRATEGICĂ NR.1 – DEZVOLTAREA INSTITUȚIONALĂ
1.1.Obiectiv de dezvoltare : Asigurarea calității se rviciilor prin articularea unei echipe multidisciplinare de specialiști
Obiective
specifice Activități Resurse
Termene Indicatori de
realizare
Umane Materiale Financiare*
a. Creșterea cu
10% până în 201 9
a numărului de
specialiști care
obțin grade
didactice
b.Sporirea cu
10% până în 202 2
a numărului de
cazuri rezolvate/
situații ameliorate
(ale beneficiarilor
serviciilor de
consiliere și
logopedie)
1. Diseminarea informațiilor
despre procedura de înscriere la
examenele de obținere a gradelor
didactice
2. Sprijinirea cadrelor didactice in
întocmirea dosarului de înscriere la
examenul de obținere a gradelor
didactice
3. Monitorizarea și evaluarea
activității didactice a angajaților
prin inspec ții la clasă, analiza
documentelor
1. Identificarea situațiilor care
necesită sprijin de specialitate și
asigurarea serviciilor
corespunzătoare
2. Organizarea de întâlniri
metodice, intervizări/ supervizări
pentru analiza unor cazuri
deosebite
3. Diseminarea exemplelor de
bună practică Consilierii
școlari și
profesorii
logopezi
Secretariatul
CJAP și
CJRAE
Directoru l
CJRAE,
Coordonatorul
consilierilor și
al logopezilor
Consilierii
școlari și
profesorii
logopezi
Consilierii
școlari și
profesorii
logopezi
Coordonatorul
consilierilor și Metodologie
specifică
Dosare de
grad
Procese
verbale, fișe
de evaluare
Teste
psihologice,
fișe de
consiliere
Studii de caz,
fișe de
consiliere
Materiale în
specialitate Interne
Interne
Interne
Interne
Interne
Intern e
În vara
fiecărui an
Conform
calendar
lui
Periodic
Periodic
Lunar
Semestrial
Nr. cadre didactice
care au promovat
examenele de
obținere a gradelor
Nr. dosare de grad
depuse
Nr. specialiști
evaluați periodic
Nr. copii cu nevoi
speciale
Nr. persoane
participante
Nr. întâlniri
Nr. persoane
participante
162
c. Creșterea cu
15% până în 202 2
a numărului de
specialiști
participanți la
cursuri de
perfecționare în
specialitate
d. Cre șterea cu
10% a gradului de
implicare a
angaja ților
4. Derularea unor programe de
prevenție/in tervenție privind
comportamente de risc,
5. Derularea unor campanii de
informare în rândul elevilor privind
efectele consumului de droguri
1. Investigarea nevoilor de formare
profesională a personalului din
unitate
2. Organizarea unor cursuri de
formare pliate pe nevoile de
dezvoltare personal și profesională
a specialistilor din CJRAE
3. Popularizarea cursurilor de
formare/ perfecționare existente în
oferta CCD sau a altor furnizori de
formare acreditați
Organizarea unor activită ți de team
buiding, menite să st imuleze
relațiile dintre angaja ți
al logopezilor.
Responsabilii
de comisii
metodice
Consilierii
școlari și
profesor ii
logopezi
Directorul
CJRAE,
Coordonatorul
consilierilor
Coordonatorul
consilierilor și
al logopezilor
Directorul
CJRAE
Coordonatorul
consilierilor și
al logopezilor
Directorul
CJRAE
Consilierii
școlari și
Programe de
prevenție/
intervenție
Materiale de
promovare
(flyere, afișe,
filme, etc)
Chestionare
Cursuri de
formare
Oferta de
formare
postată pe
site-ul
CJRAE și pe
mail-urile
personale
Materiale
specifice
Interne și
externe
Interne și
externe
Interne
Externe
Externe
Interne
Semestrial
Anual
Anual
Periodic
Ocazional
Anual
Nr. întâlniri
Nr. programe
implementate
Nr. activități
organizate
Nr. persoane
chestionate
Nr. cursuri
organizate
Nr. cursuri
promovate
Nr. persoane
participante
163
institu ției în
dezvoltarea culturii
organiza ționale
Participarea angaja ților la anumite
evenimente semnificative în plan
personal (sustinerea gradului I,
aniversări, căsătorie, pensionare) profesorii
logopezi
Consilierii
școlari ș i
profesorii
logopezi
Materiale
specifice
Resurse
proprii
Ocazional
Nr. persoane
participante
Nr, evenimente la
care participă
164
1.2. Obiectiv de dezvoltare : Dezvoltarea și modernizarea rețelei de cabinete de asistență psihopedagogică
Obiective
specifice Activități Resurse
Termene Indicatori de
realizare
Umane Materiale Financiare*
a. Extinde rea
rețelei de cabinete
de asistență
psihopedagogică în
școlile de masă,
pentru a oferi
serviciile
educaționale direct
beneficiarilor
b. Asigurarea bazei
materiale adecvate
functionării
eficiente a
serviciilor -analiza gradului de acoperire
cu cabinete psihopedagogice
pentru unitățile de învățământ
din municipiul București;
-prioritizarea solicitărilor de
înființare a cabinetelor de
asistență psihopedagogică și
înaintarea propunerilor de
înființare catre autori tatile
competente;
-înființarea cabinetelor de
asistență psihopedagogică.
– monitorizarea gradului de
dotare cu materiale și mijloace
de învățământ a cabinetelor de
asistență psihopedagogică; Director
CJRAE
Coord. CJ AP
Consiliul de
administrație
Director
CJRAE – situații
statistice privind
gradul de
acoperire a
unităților de
învățământ cu
personal
specializat
pentru asigurarea
asistenței
psihopedagogice
;
– adrese p rivind
solicitarea
înființării de noi
cabinete către
autoritățile
competente;
– liste de
inventar pentru
cabinetele de
Interne
Anual
Permanent
– asigurarea unui
grad de acoperire cu
cabinete
psihopedagogice
pentru unitățile de
învățământ din
județul Bacău peste
80%
– respectarea
normativului de
dotare minimală
pentru cel puțin 90%
din cabinetele de
165
specializate în
asistență
educațională – prezentarea rezultatelor
monitorizării gradului de dotar e
a cabinetelor de asistență
psihopedagogică/ logopedică;
-formularea propunerilor de
îmbunătățire a bazei materiale a
cabinetelor de asistență
psihopedagogică/ logopedică și
solicitarea alocării de fonduri
către Consiliul Județean Coord. CJAP
Consiliul de
administrație asistență
psihopedagogică
;
– chestionare
aplicate
profesorilor
consilieri privind
nevoile de
îmbunătățire a
bazei materiale;
– liste de
priorități pentru
îmbunătățirea
bazei materiale a
cabinetelor de
asistență
psihopedagogică
/ logopedică;
Interne și
externe
Anual
asistență
psihopedagogică/
logopedică;
– spatii adecvate,
mobilier, PC -uri
racordate la internet;
– teste/ probe
psihologice,
logopedice,
psihopedagogice
166
ȚINTA STRATEGICĂ NR.2 – ASIGURAREA COEREN ȚEI ȘI EFICIENȚEI ACTIVITĂȚILOR OFERITE DE CJRAE
BACĂU
2.1. Obiectiv de dezvoltare : Crearea condițiilor de dezvoltare a personalității copiilor/tinerilor în vederea integrării
acestora în viața școlară, socială și profesională
Obiective
specifice Activități Resurse
Termene Indicatori de
realizare
Umane Materiale Financiare*
a. Intensificarea cu
10% până în 2018
a identificării
cazurilor de copii/
elevi cu grad
ridicat de
vulnerabilitate
(copii romi, copii
cu CES, cu părinți
plecați în
străinătate,
proveniți din
familii
dezorganizate etc.) ,
pentru realizarea
unei baze de date
cât mai aproape de
realitate.
1. Chestionarea educatorilor,
învățătorilor și diriginților în
vederea identificării copiilor cu
grad crescut de vulnerabilitate
2. Examinarea psihologică a
copiilor și elevilor
3. Examinarea logopedică a
copiilor din școli și grăd inițe
4. Asistență psihopedagogică
complexă de diminuare a factorilor
care determină probleme de
învățare, tulburări de relaționare,
tulburări de comportament,
comportament de risc crescut, în
special abandon școlar
5. Activități de intervenție
logopedic ă directă pentru copii cu Consilierii
școlari
Consilierii
școlari
Logopezii
Consilierii
școlari
Logopezii
Chestionare
Teste
psihologice
Materiale
specifice
Materiale
specifice
Plan
intervenție Interne
Interne
Interne
Interne
Interne
Permanent
Perman ent
La
începutul
fiecărui an
școlar
Permanent
Permanent
Nr. de chestionare
aplicate
Nr.de
preșcolari/elevi
evaluați
Nr. de
preșcolari/elevi
evaluați
Nr.elevi consiliați
Nr.preșcolari/elevi
asista ți
167
b. Identificarea
continua și cât mai
reală și integrarea
până în 2022 a
copii lor cu CES
orientați școlar
corespunzător
particularităților
individuale
tulburări de limbaj și comunicare,
precum și de integrare adaptativă
pentru acești copii
6. Reactualizarea permanentă a
bazei de date cu rețeaua instituțiilor
și ONG -urilor care sprijină copiii
7. Reactualizarea permanentă a
bazei de date cu categoriile de
beneficiari în vederea plierii
serviciilor pe nevoile acestora
1. Depistarea copiilor/ tinerilor cu
CES
2. Informarea părinților privind
demersul necesar obținerii
certificatului de orientare școlară
3. Sprijin acordat părinților în
intocmirea documentelor necesare
dosarului de orientare școlară
4. Evaluarea /reevaluarea complexă
a copiilor cu CES, prin Serviciul de
Evaluare și Orientare Școlară și
Profesională
5. Orientarea școlară și
profesională în funcție de
capacitățile acestora în baz a
deciziei Comisiei de Orientare
Școlară și Profesională
Personalul
CJRAE
Persona lul
CJRAE
Consilierii
școlari
Personalul
CJRAE
Personalul
CJRAE
Consilierii
școlari
Membrii
SEOSP
Membrii
COSP
personalizat
Bază de date
Baze de date
Baze de date
Documente
completate
Dosare
întoc mite
Teste
psihologice și
probe
psihopedago
gice
Dosare
analizate
Interne și
externe
Interne
Interne și
externe
Interne și
externe
Interne
Interne
Interne
Anual
Anual
Permanent
La
solicitare
La
solicitare
La
solicitare
La
solicitare
Nr. instituții+ ONG –
uri cuprinse
Nr.preșcolari/ elevi
identificați
Nr.preșcolari/ elevi
identificați
Nr. persoane
informate
Nr. dosare
înregistrate
Nr. preșcolari/ elevi
evaluați
Nr.certificate OSP
eliberate
168
c.Creșterea cu 10%
până în 202 2 a
numărului de
preșcolari și elevi
orientați școlar și
profesi onal, în
funcție de profilul
personal și traseul
educațional
6. Sprijinirea cadrelor didactice în
stabilirea strategiilor educaționale
personalizate
7.Monitorizarea modului de
implementare a recomandărilor
Comisiei de Orientare Școlară și
Profesională
1. Sondar ea opțiunilor elevilor din
clasele terminale
2.Realizarea de materiale
informative (broșuri, CD -uri,
afișe,etc.) cuprinzând oferta
educațională a județului
3.Consiliere individuală și colectivă
a elevilor în domeniul orientării
vocaționale
4. Organiza rea de campanii de
prezentare a ofertei educaționale a
liceelor din județul Bacău.
5. Evaluarea psiho logică a elevilor
în vederea orientă rii școlare ș i
profesionale conform profilului
personal
6. Realizarea de vizite cu elevii la
întreprinderi, firme, in stituții
7. Organizarea unor întâlniri între
elevi /tineri și reprezentanții Consilierii
școlari
Personalul
CJRAE
Consilierii
școlari
Consilierii
școlari
Personalul
CJRAE
Consilierii
școlari
Personalul
CJRAE
Consilierii
școlari
Consilierii
școlari
Consilierii
școlari
Materiale
specifice
–
Chestionare
Broșuri,
CD-uri,
DVD -uri
Chestionare
și teste
creion -hârtie
și în format
electronic
Materiale
informative
Teste
psihologice
–
Materiale
specifice
Interne și
externe
Interne și
externe
Interne
Interne și
externe
Interne și
externe
Inter ne și
externe
Interne
Externe
Interne și
externe
La
solicitare
Periodic
Anual
Periodic
Permanent
Anual
Periodic
Ocazio nal
Periodic
Nr.cadre didactice
consiliate
Nr.preșcolari/ elevi
monitorizați
Nr. elevi chestionați
Nr. materiale
realizate
Nr. elevi consiliați
Nr. participanți
Nr. elevi evaluați
Nr. elevi participanți
Nr. elevi participanți
169
d. Creșterea cu
10% până în 2022
a numărului de
preșcolari și elevi
implicate în
activită ți de
voluntariat
e. Mărirea cu 10% comunităților locale (inclusiv
reprezentanți de firme)
8. Implementarea unor programe
OSP
9. Identificarea preșcolarilor care
fac obiectul evaluării psihosomatice
10. Consilierea părinților și
cadrelor didactice privind procesul
evaluării psihosomatice a copiilor
11.Organizarea și derularea
procesului de evaluare
psihosomatică a copiilor
1. Promovarea voluntariatului în
rândul elevilor
2.Încheierea contractelor de
voluntariat ș i de parteneriat
3. Desfășurarea activităților de
voluntariat
4. Schimburi de bune practici în
activitățile de voluntariat
1.Identificarea elevilor cu strategii
de învățare ineficiente/motivație
scăzută pentru studiu
2. Elaborarea unor programe de
învățar e eficientă destinate elevilor
Consilierii
școlari
Personalul
CJRAE
Directorul
CJRAE,
consilierii
școlari
Directorul
CJRAE,
Personalul
CJRAE
Personalul
CJRAE
Consilierii
școlari
Consilierii
școlari
Personalul
CJRAE
Consilierii
școlari
Consilierii
școlari
Consilierii
Materiale
specifice
Bază de date
Metodologie
specifică
Materiale
specifice
Materiale
informative,
site-ul
CJRAE
Contracte
Materiale
specifice
Materiale
specifice
Bază de date
Programul de
intervenție
Materiale
Interne și
externe
Interne și
externe
Interne și
externe
Interne
Interne și
externe
Interne și
externe
Interne și
externe
Interne și
externe
Externe
Externe
Externe
Anual
Anual
Anual
Anual
Anual
Anual
Lunar
Anual
Anual
Anual
Anual
Nr. programe
implementate
Nr. preșcolari
identifica ți
Nr. persoane
consiliate
Nr. preșcolari
evaluați
Nr. recomandări
eliberate
Nr. voluntari
înregistrați anual
Nr. contracte
încheiate
Nr. activități
desfășurate
Nr. participanți
Nr. activități
desfășurate
Nr. elevi identificați
Nr. programe
elaborat e
Nr. activități
170
a numărului de
elevi incluși în
programe de
învățare eficientă 3.Derularea programelor de
învățare eficientă în rândul elevilor
cu deprinderi de studiu slab
dezvoltate școlari
specifice
desfășurate
2.2.Obiectiv de dezvoltare: Dezvoltarea profesională a personalului didactic
Obiective specifice Activități Resurse
Termene Indicatori de
realizare
Umane Materiale Financiare
a. Asigurarea
formării
profesionale
continue a
specialiștilor și
angajaților din
serviciile proprii
– evidența formării profesionale a
profesorilor consilieri;
– asigura rea informării și asupra
ofertei de formare și asupra
condițiilor de participare la
diferite forme de perfecționare;
– planificarea formării
profesionale;
Specialiștii și
angajaț ii din
serviciile
proprii
Machete cu
evidența
cursurilor de
formare a
fiecărui
angajat;
Fișa
individuală
de formare.
Interne
Periodic
100 % informatii
actualizate
171
b. Procurarea si
mentinerea
actualitatii
informatiilor
furnizate prin
intermediul
bibliotecii si a
resurselor
multimedia
– monitorizarea formării
profesionale
– verificarea periodică a
actualității informațiilor furizat e
prin intermediul
bibliotecii/resurselor multimedia
Informatii
specifice
Resurse
multimedia
Biblioteca
Ghiduri
informative
Materiale
specifice
Permanent
cel putin 75 % dintre
cadrele didactice
participă anual la un
curs de formare
continua.
ȚINTA STRATEGICĂ NR.3 – OPTIMIZAREA RELAȚIEI CJRAE – COMUNITATE
3.1.Obiectiv de dezvoltare: Dezvoltarea relatiilor de parteneriat intern si extern
Obiective specifice Activități Resurse necesare
Termene Indicatori de
realizare
Umane Materiale Financiare
a. Dezvoltar ea
parteneriatelor
educationale cu
comunitatea locala,
institutii,
organizatii,
asociatii, fundatii
in vederea
concertării Semnarea si aplicarea
acordurilor de parteneriat /
colaborare cu alte institutii (ISJ ,
CCD, ISE, CPCA, Salv ati
Copiii, FSC, „Tineri pentru
Tineri” si altele);
Desfasurarea unor activitati in
parteneriat cu IS J, ISE, CCD,
organizatii, fundatii, ONG -uri,
Director
CJRAE
Coord. C JAP
– profesori
consilieri,
logopezi,
profesori de
sprijin,
– materiale
informative ale
inițiatorilor de
proiecte
interinstituționale;
Interne,
externe
Permanent – cel puțin1 acord de
parteneriat/ protocol
de colaborare
încheiat la nivelul
CJRAE cu fiecare
instituție
reprezentativă
interesată în
acorda rea sprijinului
172
actiunilor
educationale. comunitatea locala
mediat ori. educațional pentru
beneficiari;
– cel puțin 1 acord
de parteneriat/
protocol de
colaborare încheiat
la nivelul fiecărei
unități de
învățământ, cu
implicarea
consilierului
psihopedagog,
pentru fiecare
semestru.
3.2.Obiectiv de dezvoltare: Dezvoltarea relatiilor de parteneriat intern si extern
Obiective specifice Activități Resurse necesare
Termene Indicatori de
realizare
Umane Materiale Financiare
Creșterea implicării
CJRAE în
dezvoltarea
comunității locale. – elaborarea ofertei de servicii
educaționale de sprijin pentru
fiecare an școlar, adecvată cererii
și în concordanță cu resursele
disponibile;
– participarea profesorilor
consilieri la târguri de ofertă
educațională;
– identificarea și selecția
potențialilor parteneri
Director
CJRAE
Coord. C JAP
– profesori
consilieri,
logopezi,
profesori de
sprijin,
mediatori cu
– oferta de
servicii
educaționale
de sprijin;
– materiale
promoționale;
Interne,
externe
Permanent – creșterea cu 10% a
numărului de
proiecte C JRAE –
comunitate,
respectiv școală –
comunitate, cu
implicarea
profesorului
consil ier;
– evoluția numărului
173
educați onali;
– conceperea și redactarea de
proiecte educaționale și
încheierea de acorduri de
parteneriat.
experiență în
redactarea
proiectelor
educaționale . – site-ul
CJRAE;
de accesări al site –
ului C JRAE;
– creșterea cu 15% a
numărului de
proiecte
educaționale.
10. EVALUAREA:
Evaluarea internă a activității angajaților Centrului de Resurse și Asistență Educațională am conceput -o astfel:
pentru consilierii școlari :
rapoarte lunare, semestriale și anuale de activitate,
controale periodice ale documentelor (fișele de consiliere, registrele de activități) și supervizarea
activității (realizate de me todiști , coordonatorul CJAP, directorul CJRAE),
intervizare realizată în perechi sau grupe de consilieri,
fișe anuale de evaluare și acordarea calificativelor în cadrul Consiliului de Administrație al CJRAE,
premii obținute cu elevii la diferite concursuri educative,
materiale realizate (fișe de lucru, c hestionare, programe, proiecte, baze de date, afișe, pliante, etc.).
pentru profesorii logopezi :
rapoarte inițiale de activitate după perioada de evaluare (număr copii investigați, număr copii cu
tulburări de limbaj, număr copii cu tulburări de limbaj care sunt cuprinși în terapie),
rapoarte finale de activitate – la sfârșitul semestrului și al anului școlar (număr copii staționari, copii
ameliorați, copii corectați),
controale periodice ale documentelor și supervizarea activității (realizate de coordonatorul CLI și directorul
CJRAE),
174
fișe anuale de evaluare și acordarea calificativelor în cadrul Consiliului de Administrație al CJRAE,
întâlniri metodice lunare cu scop de intervizare.
pentru mediatorii școlari :
rapoarte anuale de activit ate,
controale periodice a activității (realizate de tutorele mediatorilor școlari și directorul CJRAE),
fișe anuale de evaluare și acordarea calificativelor în cadrul Consiliului de Administrație al CJRAE,
numărul de situații, statistici privind persoanel e din grupuri dezavantajate realizate.
pentru personalul de conducere:
rapoarte lunare, semestriale și anuale de activitate,
fișe anuale de evaluare și acordarea calificativelor,
număr activități implementate,
număr parteneriate încheiate.
pentru per sonalul didactic auxiliar:
rapoarte lunare, semestriale și anuale de activitate,
fișe anuale de evaluare și acordarea calificativelor în cadrul Consiliului de Administrație al CJRAE,
pentru personalul nedidactic:
rapoarte lunare, semestriale și anuale de activitate,
fișe anuale de evaluare și acordarea calificativelor în cadrul Consiliului de Administrație al CJRAE.
175
Anexa nr. 7
PROIECT DE CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ
PROPUS DE C.J.A.P. BACĂU
PENTRU ANUL ȘCOLAR 2016 – 2017
176
Problematica: Validarea emoțională în comunicarea profesor – elev
Coordonatori proiect: prof. Alexandrina Scorțanu – director C.J.R.A.E. Bacău
prof. Diana Aprodu – coordonator C.J.A.P. Bacău
prof. Narcisa Gora – Profesor consilier C.J.A.P. Bacău
prof. dr. Amalia Diaconu – Profesor consilier C.J.A.P. Bacău
Echipa de lucru ( profesorul consilier școlar și unitatea de învățământ implicată):
1. Cioarec Ramona – profesor consilier școlar, Școala Gimnazială “Spiru Haret”Bacău,
2. Angheluta Mariana – profesor consilier școlar, Școala Gimnazială Nr.2 Tărgu Ocna,
3. Curcuta Angela – profesor consilier școlar, Școala Gimnazială “George Călinescu”Onești,
4. Vatavu Ramona – profesor consilier școlar, Școala Gimnazială “Octavian Voicu”, Bacău
5. Craiu Ovidiu – profesor consilier școlar, Colegiul Național Pedagogic “Ștefan cel Mare”Bacău,
6. Boaca Diana – profesor consilier școlar, Școala Gimnazială “Ștefan cel Mare”Buhuși,
7. Gr ozescu Nicoleta – profesor consilier școlar, Școala Gimnazială “Ion Creangă”Bacău,
8. Marcu Mihaela – profesor consilier școlar, Școala Gimnazială “Miron Costin” Bacău,
9. Popovici Simona – profesor consilier școlar, Școala Gimnazială “Alexandru Piru” Mărg ineni,
10. Temelie Anca – profesor consilier școlar, Școala Gimnazială “Mihai Drăgan”Bacău
11. Ciobanu Doinița – profesor consilier școlar, Colegiul Național “Vasile Alecsandri”Bacău,
12. Bordei Sanda – profesor consilier școlar, Grădinița cu program săptă mânal “Agricola”Bacău,
13. Bratu Rodica – profesor consilier școlar, Școala Gimnazială “Alexandru Ioan Cuza”Bacău,
14. Irina Bursucanu – profesor consilier, Școala Gimnazială “Mihail Sadoveanu”Bacău,
15. Ivan Celina Toni – profesor consilier, Școala Gimnaz ială “Nicolae Iorga”Bacău,
16. Lepădatu Elena – profesor consilier, Școala Gimnazială “Alexandru Șafran” Bacău,
17. Antohe Lenuța – profesor consilier, Școala Gimnazială “Nicu Enea”Bacău,
18. Ciubotaru Simona – profesor consilier, Școala Gimnazială Doftea na,
19. Daniela Lungu – profesor consilier, Colegiul Național “Dimitrie Cantemir”Onești,
20.
Grup țintă:
– cadre didactice selectate din cele 20 unități de învățământ în care își
desfășoară activitatea cei 20 consilieri școlari implicați ( între 5 și 10 c adre
didactice, din fiecare unitate de învățământ).
Scop:
177
Exersarea tehnicilor de validare emoțională de către cadrele didactice, pentru
îmbunătățirea comunicării cu elevii în actul didactic.
Obiective:
1. Elaborarea unui program de consiliere d e către echipa CJAP ( chestionare aplicabile
cadrelor didactice, o broșură care propune clarificări conceptuale și exemple de bune
practici ce pot fi valorificate la clasă; o mapă a profesorilor consilieri cuprinzând
materiale suport pentru derularea a tr ei module de activități de consiliere cu profesorii
din grupul țintă);
2. Realizarea analizei cantitative și calitative în cadrul studiului legat de rolul validării
emoționale în comunicarea didactică din unitățile școlare implicate în proiect, prin
centraliz area și interpretarea de către profesorii consilieri de la CJAP a rezultatelor
chestionarelor aplicate cadrelor didactice din grupul țintă de către profesorii consilieri
școlari membrii în echipa de lucru a proiectului; Transmiterea studiului realizat
tuturor participanților în proiect, membrii în echipă și membrii ai grupului țintă;
3. Implementarea programului de consiliere psiho -pedagogică în rândul cadrelor
didactice din grupul țintă, pe tema validării emoționale, de către cei zece consilieri
școlari;
Argument
Felul în care se comportă copiii la clasă și maniera în care cadrul didactic răspunde în
fața acestor comportamente setează tipul de relație și modul de comunicare în contextul clasei
. Mai specific, în foarte multe studii, problemele de comportament ale copiilor cum ar fi cele
de externalizare (comportamentul agresiv, hiperactiv) sau de internalizare (de retragere din
fața situațiilor noi sau dificile) pot să pericliteze calitatea relației pe care elevii o stabilesc cu
cadrelele didactice . Comportamentele agresive manifestate ca urmare a deficitului de
gestionare a emoțiilor de disconfort (furie, teamă, plictiseală) cresc probabilitatea ca elevii să
dezvolte relații deficitare cu cadrele didactice.
Dificultățile de comunicare și rela țiile problematice pe care copiii le stabilesc la grădiniță
cu educatoarele se asociază cu probleme academice și comportamentale în clasa a VIII -a
(Hamre & Pianta, 2001). În timp, relațiile problematice datorate deficitului de comunicare
dintre cadrul dida ctic și elevi țin să se stabilizeze și să aibă un efect negativ asupra adaptării
școlare (Henricson and Rydell, 2004). Practica de zi cu zi ne arată că relațiile problematice
cadru didactic – elev se asociază cu un tratament discriminatoriu. Astfel, acești copii
beneficiază de mai puțină atenție pozitivă din partea adultului, sunt mai puțin solicitați să
răspundă la ore, sunt mai puțin lăudați, primesc mai puține feedback -uri pozitive, sunt priviți
într-o măsură mai mică, primesc mai puține mesaje de apreci ere sau gesturi de afecțiune și
considerație. În esență, percepția cadrului didactic asupra unui copil afectează modul în care
comunică și se raportează la nevoile lui.
178
Clasa de elevi este un context de modelare a modului în care elevii se raportează la
propriile emoții și la emoțiile celorlalți. Atât pentru cadrele didactice, cât și pentru elevi,
contextul clasei prin situațiile și interacțiunile zilnice oferă nenumărate oportunități de
exprimare și gestionare a emoțiilor de disconfort. Modul în care aceste emoțiile sunt
comunicate și gestionate își pune amprenta asupra relației dintre cadrul didactic și copil și
asupra calității procesului de comunicare.
Reacțiile emoționale și comportamentele cadrelor didactice reprezintă un context de
învățare a comportamentelor adecvate/inadecvate de către copii. Copiii învață cum să își
exprime și să își gestioneze emoțiile de disconfort (furie, frică, dezamăgire, tristețe,
plictiseală) în cadrul relațiilor pe care le stabilesc cu persoanele semnificative din viața lor.
Cadrul didactic este o persoană semnificativă pentru un copil, iar contextul grupei sau al
clasei oferă cadrul oportun pentru exersarea și învățarea abilităților sociale și emoționale, care
constituie baza manifestării unui comportament adaptat . Reacțiile emoționale și
comportamentale ale cadrelor didactice reprezintă principalul context de învățare a
comportamentelor adecvate, contribuind la modelarea lor. Reacția emoțională și
comportamentală a cadrelor didactice este influențată de experiențe le de învățare. Reacția
cadrelor didactice față de comportamentul unui copil este rezultatul unor experiențe de
învățare
Reacțiile cadrelor didactice pentru aceeași situație sau comportament sunt diferite. Ea este
influențată de semnificația pe care o acordă acesta comportamentului copilului. Același tip de
comportament al copilului determină reacții emoționale și comportamentale diferite, la
persoane diferite, în funcție de modul în care fiecare semnifică ceea ce face copilul. Același
tip de comportame nt determină reacții diferite chiar și la aceeași persoană, în momente
diferite, în funcție de cum percepe contextul în care se manifestă comportamentul.
Comportamentele inadecvate reprezintă un feedback, deoarece transmit informații despre
aspectele pe ca re copilul le mai are de învățat, cât și despre calitatea procesului de învățare.
Adesea, comportamentele neadecvate (ex. crizele de furie, smulsul obiectelor, împinsul,
folosirea cuvintelor neadecvate, întreruperea celorlalți, ieșitul din bancă, vorbitul fără să fie
numit, refuzul de a face ce i se cere) sunt interpretate ca atac la persoană, lipsă de respect,
lipsă de educație, răutate. Aceste interpretări generează cadrului didactic o paletă variată de
emoții de disconfort, care se manifestă printr -o gam ă variată de comportamente și mesaje
verbale.
Situația tipică în viața de zi cu zi este că, deseori, adulții reacționează la comportamentele
copiilor în concordanță cu emoțiile personale și nu în raport cu obiectivele de învățare
supraordonate. De exe mplu, când copilul manifestă un comportament care vine în
contradicție cu scopul adultului (ex. copilul ar trebui să mă asculte), acesta trăiește o serie de
emoții negative și pune în aplicare o serie de metode pentru a stopa comportamentul neplăcut
al cop ilului, care sunt congruente cu starea emoțională (ex. pedepsește copilul). În acest
exemplu, răspunsul adultului este unul la propria lui emoție (o modalitatea de autoreglare
emoțională), care ignoră obiectivele de învățare supraordonate. În realitate, co piii au nevoie
să învețe de la adulți comportamente adecvate de răspuns la anumite situații problematice cu
care se confruntă. Ceea ce face un cadru didactic când trăiește o emoție de disconfort
(gesturile pe care le face, tonul pe care îl folosește), ceea ce spune (modul în care exprimă
emoția respectivă), reprezintă un context de învățare pentru copii. Ei observă și imită ce fac și
spun adulții din viața lor, când trăiesc diverse emoții. O altă sursă de învățare este răspunsul
pe care cadrele didactice îl au în situațiile în care copiii trăiesc și manifestă diverse emoții.
179
Astfel, dacă ei pedepsesc copiii pentru că simt o anumită emoție (ex. furie), copiii vor învăța
că emoțiile sunt periculoase, iar dacă simt acest lucru înseamnă că ceva rău se întâmplă c u ei.
Mesajele de validare emoțională oferă copilului posibilitatea să înțeleagă că toate emoțiile
noastre, pozitive sau negative, sunt firești, ele regăsindu -se în repertoriul comportamental al
fiecărei persoane. Profesorul poate să utilizeze mesaje de validare emoțională în măsura în
care acceptă și înțelege faptul că și copilul are aceleași emoții ca și el, singura diferență
constând în resursele limitate de care dispune copilul pentru o gestionare adecvată a lor.
Eficiența mesajelor de validar e emoțională se testează prin răspunsul pe care îl primește de
la copil. Astfel, dacă copilul se liniștește sau începe să împărtășească cât mai mult din ceea ce
simte înseamnă că mesajul transmis de adult este validant pentru copil. Este important ca
adult ul să rețină faptul că este posibil să nu obțină un rezultat favorabil de la prima încercare.
Perseverența ajută copilul să învețe noi modalități de răspuns. Nevoia de constanță și
perseverență în răspunsurile adulților se justifică prin faptul că adesea c opiii au nevoie de
timp pentru a învăța un nou răspuns.
Cum să construim și că comunicăm mesaje de validare a emoțiilor de disconfort pe care le
manifestă copiii în situațiile cotidiene? Validarea emoțională se face sub forma traducerii în
cuvinte a st ării emoționale citite pe fața sau din acțiunile copilului. Mesajele trebuie să
sublinieze faptul că înțelegeți și acceptați ceea ce simte copilul.
Una din abilitățile importante ale cadrelor didactice care asigură o comunicare eficientă cu
elevii est e aceea de identificare a modalităților de exprimare comportamentală a emoției prin
recunoașterea reacțiilor comportamentale ale emoțiilor, diferențierea dintre emoție și
comportament, învățarea modului de înțelegere a mesajelor emoționale transmise de alt e
persoane. Aceste abilități au o importanță covârșitoare în special la vârstele mici (ex 3 -7 ani)
când copilul nu are exercițiul exprimării verbale a emoțiilor, exprimarea lor fiind
preponderent comportamentală.
Parte neri:
– Inspectoratul Școlar Județean Bacău
– unități de învățământ: Școala Gimnazială Spiru Haret Bacău, Școala Gimnazială Nr. 2
Târgu Ocna, Școala Gimnazială George Călinescu Onești, Școala Gimnazială Octavian
Voicu Bacău , Colegiul Național Pedagogic Ștefan cel Mare Bacău, Școala Gimnazială
Ștefan cel Mare Buhuși, Școala Gimnazială Ion Creangă Bacău , Școala Gimnazială
Miron Costin Bacău , Școala Gimnazială Grigore Tabacaru Hemeiuși, Școala
Gimnazială Mihai Drăgan Bacău, Colegiul Național Vasile A lecsandri Bacău,
Grădinița cu Program Prelungit Agricola Bacău, Școala Gimnazială “ Alexandru Ioan
Cuza” Bacău, Școala Gimnazială “Mihail Sadoveanu ”Bacău, Școala Gimnazială
“Nicolae Iorga ”Bacău, Școala Gimnazială “Alexandru Șafran” Bacău, Școala
Gimnazială “Nicu Enea ” Bacău, Școala Gimnazială Dofteana, Colegiul Național
“Dimitrie Cantemir ”Onești,
Durata : anul școlar 2016 – 2017
Rezultate așteptate:
180
o broșură realizată de profesorii consilieri din CJA, cu informații și
modele de aplicare a validării emoționa le în relația cadru didactic – elev;
un ghid al profesorului consilier școlar, cu exemple de activități de
consiliere organizate în trei module, pentru activități desfășurate cu
cadrele didactice
un studiu privind rolul validării emoționale în eficientiz area comunicării
și relaționării dintre cadrele didactice și elevi (chestionare aplicate,
analiza cantitativă și calitativă realizată);
program de consiliere, replicabil și în alt unități de învățământ.
Activități:
Etape în implementarea
proiectului / act ivități
generale Subactivități Persoane
implicate
1. Realizarea unui program
de consiliere
psihopedagogică în
rândul cadrelor didactice
din grupul țintă, pe tema
validării emoționale, de
către cei zece consilieri
școlari;
Selectarea și realizarea unei bib liografii cu
lucrări științifice de actualitate necesare
studiului.
Conceperea unui program de consiliere
psihopedagogică pentru diriginții și învățătorii
școlilor implicate în proiect, pe tema validării
emoționale acordate elevilor în relaționarea
didacti că.
Elaborarea unei broșuri pentru cadrele
didactice
Elaborarea unei mape a consilierului școlar,
cuprinzând pe lângă toate materialele
proiectului, un ghid de activități pentru
consilieri, cu exemple de exerciții de consiliere
organizate în trei module
2. Identificarea rolului
validării emoționale în
comunicarea didactică,
prin realizarea unui
studiu;
Conceperea unui chestionar pentru cadrele
didactice din grupul țintă, în vederea
estimării modificărilor determinate de
respectarea acestei com ponente a comunicării;
Distribuirea celor trei chestionare, de către
profesorii consilieri, unui număr de 5 – 10
cadre didactice din școală ( chestionarul pentru
cadre didactice, EPP, SC)
Aplicarea celor trei chestionare înainte și
după includerea cadrelo r didactice în programul
de consiliere ( înainte și după parcurgerea celor
3 module de activități);
Centralizarea răspunsurilor din chestionare
181
și prelucrarea acestora, de către profesorii
consilieri din CJAP
3. Implementarea
programului de
consiliere în școlile
incluse în proiect, pentru
îmbunătățirea
comunicării cadrelor
didactice cu elevii, prin
exersarea tehnicilor de
validare emoțională
Realizarea unui protocol de colaborare cu
unitățile școlare din județ, implicate în acest
proiect;
Organizare a unei prime întâlniri a celor 10
profesori consilieri școlari cu cadrele
didactice din școală care doresc să se implice
în activitățile proiectului, pentru:
1. aplicarea inițială a Chestionarului pentru
cadre didactice, a Chestionarului de
maturizare emoțio nală empatică – EPP și
a Chestionarului privind abordarea
didactică a validării emoționale ;
2. stabilirea unei planificări a desfășurării
celor 6 întâlniri de consiliere, cât una la
două săptămâni, pentru parcurgerea
exercițiilor de consiliere din cele trei
module;
3. explicarea modului în care cadrele
didactice își vor autoanaliza practicile
educaționale din perspectiva validării
emoționale și vor completa, pe parcursul
programului de consiliere, cel puțin câte
trei Fișe de autoanaliză , la două
săptămâni;
Deru larea celor 6 activități de către
profesorii consilieri școlari cu cadrele
didactice selectate în grupul țintă, cu
parcurgerea pe rând a activităților din cele 3
module cuprinse în Mapa consilierului și
analiza, în cadrul fiecărei întâlniri, a Fișelor
de a utoanaliză completate de fiecare cadru
didactic.
Organizarea unei întâlniri finale a
consilierilor cu cadrele didactice din grupul
țintă, pentru concluzii, analiza modificărilor
survenite în propria practică de comunicare
și relaționare cu elevii, aplicare a la final a
celor trei chestionare.
4.Îmbunătățirea
programului și a
materialelor didactice și de
consiliere incluse, în
vederea replicării ulterioare Analiza feed -back -urilor obținute de la
beneficiarii micro – cercetării;
Flexibilizare a conținuturilor, operarea
modificărilor impuse de impactul derulării
programului de consiliere psihopedagogică;
182
a programului
Comunicarea către unitățile de învățământ
implicate și cadrele didactice din grupul
țintă, prin intermediul profesorilor școlari
implicați, a rezultatelor studiului și a
portofoliului proiectului, în format
electronic;
Asigurarea asistenței de specialitate de către
echipa CJAP și a rețelei de consilieri școlari
pentru implementarea rezultatelor obținute în
proiect și în alte unități școlare .
Indicatori cantitativi :
atragerea în proiect, în calitate de grup țintă, a cel puțin 75 de cadre didactice
din 12 unități de învățământ;
realizarea unui portofoliu final al proiectului (care va cuprinde broșurile
tipărite, materialele produse în activitățile de consiliere, fișele de autoanaliză a
comportamentului didactic din perspectiva validării emoționale, completate de cadrele
didactice, chestionarele aplicate, alte produse ale activităț ilor);
un studiu privind rolul validării emoționale în eficientizarea comunicării
și relaționării dintre cadrele didactice și elevi
Indicatori calitativi:
îmbunătățirea nivelului cunoștințelor psihopedagogice ale cadrelor didactice,
cu privire la importanța comportamentului empatic și a validării emoționale în relația cu
elevii;
exersarea, în practica educațională curentă, a unor strategii de optimizare a
comunicării, de promovare a comportamentului empatic și a val idării emoționale, în
relația cu elevii.
183
184
Anexa nr . 8
185
186
Nr. Înregistrare ISJ Bacău: …………………………….
PROCEDU RA DE SISTEM PRIVIND
MANAGEMENTUL DE CAZ PENTRU COPIII CU CES ORIENTAȚI ȘCOLAR ȘI PROFESIONAL
1. Lista responsabililor cu elaborarea, verificarea și aprobarea ediției sau, după caz, a reviziei în cadrul ediției procedurii
formalizate.
Nr.
crt. Elemente pri vind
responsabilii/operațiunea Numele și
prenumele Funcția Data Semnătura
1 2 3 4 5
1.1 Elaborat Oana Maria
Droiman Inspector școl ar
pentru
învățământul
special și special
integrat
1.2 Verificat Ida Vlad Inspector școlar
general adjunct
Comi sia de
monitorizare
1.3 Aprobat
Florin Lazăr Inspector școlar
general
187
2. Situația edițiilor și a reviziilor în cadrul procedurii
Nr. crt.
Ediția sau,
după caz,
revizia în
cadrul
ediției
Componenta revizuită Modalitatea reviziei Data la care s e aplică
prevederile ediției
1 2 3 4
2.1 Editia 1 ….
2.2 Revizia 1
2.3 Revizia 2
…. Revizia
…..
……… Editia a
IIa
…….. Revizia 1
2.n ………..
3. Lista cuprinzând persoanele la care se difuzează ediția sau, după caz, revizia din cadrul
ediției procedurii formalizate
Nr.
crt. Scpoul
difuzării Exemplar
nr. Compartiment Funcția Numele și
prenumele Data
primirii Semnătura
1 2 3 4 5 6 7
3.1 Aplicare 1 Inspecție
școlară Inspector
școlar
pentru
învățământ
special
188
3.2 Monitorizare 2 Inspecție
școlară Inspector
școlar
general
adjunct
3.3 Înregistrare
și arhivare 3 Comisia de
monitorizare Președinte
4. Scopul procedurii formalizate
4.1. Scopul specific al prezentei proceduri este de a aplica prevederile ord inului comun al administrației publice nr.
1985/04.10.2016, nr. 1305/17.11.2016 și nr. 5805/23.11.2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea și intervenția
integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilități în grad de handicap, a orientării școlare și profesionale a copiilor cu
cerințe educaționale speciale, precum și în vederea abilitării și reabilitării copiilor cu dizabilități și/ sau cerințe educa ționale
speciale.
4.2. Stabilește modul de realizare a activităților stipulate în ordin ul amintit anterior, compartimentele și persoanele implicate.
4.3. Asigură existența documentației necesare derulării activității.
4.4. Asigură derularea activității procedurate, în conformitate cu normele legale în materie.
4.5. Sprijină au ditul/ alte organisme abilitate în acțiuni de auditare și/sau control, iar pe manager în executarea procesului
decizional.
5. Domeniul de aplicare a procedurii formalizate
5.1. Dispozițiile prezenței proceduri se aplică în cazul copiilor cu dizabilităț i și/sau CES, fără a diferenția dacă aceștia se află în
familie, internate ale unităților de învățământ special, sistemul de protecție specială sau alte situații, precum centrele ed ucative, unități
sanitare etc.
5.2. Dispozițiile prezenței proceduri se aplică tuturor profesionștilor care interacționează cu copii cu dizabilități și/sau CES și
anume:
a) personalul din unitățile de învățământ;
189
b) psihologii cu drept de liberă practică, cu atestat în psihologie clinică, consiliere psihologică, psihoterapie, psiho pedagogie
specială, psihologie educațional, consiiere școlară și vocațională, salariați sau aflați în una dintre formele independente d e
exercitare a profesiei;
c) membrii comisiilor de orientare școlară și profesională;
d) personalul centrelor de resurse și asi stență educțională, cu precadere din serviciile de evaluare și orientare școlară și
profesională;
e) membrii Comisiilor interne de evaluare continuă din cadrul unităților de învățământ special;
6. Documente de referință (reglementări) aplicabile activității procedurate
6.1. Reglementări internaționale
Convenția cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr. 18/1990, republicată, cu modificările ulterioare;
Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizației
Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 și semnată de România la 26 septembrie
2007, ratificată prin Legea nr. 221/2010, cu modificările ulterioare.
6.2. Legislație primară
Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările
ulterioare;
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
6.3. Legislație secundară
Ordinul comun al administrației publice nr. 1985/04.10.2016, nr. 1305/17.11.2016 și nr. 5805/23.11.2016 privind aprobarea
metodologiei pentru evaluarea și in tervenția integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilități în grad de
handicap, a orientării școlare și profesionale a copiilor cu cerințe educaționale speciale, precum și în vederea abilitării
și reabilitării copiilor cu dizabilități și /sau cerin țe educaționale speciale.
OMECTS nr. 5555/07.10.2011 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funționarea cențrelor județene, al
Municipiului București de resurse și asistență educațională;
190
OMECTS nr. 5573/07.10.2011, privind aprobarea Regula mentului de organizare și funcționare a învățământului special și
special integrat;
OMENCS nr. 5086/31.08.2016 pentru aprobarea Metodologiei -cadru privind școlarizarea la domiciliu, respectiv înființarea
de grupe/clase în spitale;
OMECTS nr. 5574/07.10.201 1 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea serviciilor de sprijin educațional pentru
copiii, elevii și tinerii cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă, cu modificările și completările
ulterioare;
6.4. Alte document e, inclusive reglementări interne ale entității publice
Regulamentul -cadru de organizare și funcționare a Inspectoratelor Școlare, aprobat prin OMECTS nr. 5530/05.10.2011;
*Regulametul -cadrul de organizare si funcționare a unităților de învățământ preuniv ersitar,aprobat prin OMENCS
nr.5079/31.08.2016 ;
*Alte proceduri interne ale Inspectoratului Școlar Judetean Bacau.
7.Definiții si abrevieri ale termenilor utilizați in procedura formalizată
7.1.Definiții ale termenilor
Nr.crt. Termenul Definiția și/sau, dacă este cazul, actul care definește
termenul
1. Procedură operațională prezentarea formalizată, în scris, a tuturor pașilor ce trebuie
urmați, a metodelor de lucru stabilite și a regulilor de aplicat
în vederea realizării activitații,cu privire la aspe ctul procesual.
2. Ediție a unei proceduri
operaționale forma inițială sau actualizată, după caz, a unei proceduri
operaționale, aprobată si difuzată.
3. Revizia în cadrul unei
ediții acțiunile de modificare, adăugare, suprimare sau altele
asemenea, după caz, a uneia sau a mai multor componente ale
unei ediții a procedurii operaționale, acțiuni care au fost
aprobate si difuzate.
4. Abilitarea și
reabilitarea reprezintă acele măsuri eficiente si adecvate, personalizate,
inclusiv prin punerea la dispoziție a produselor sau
tehnologiilor asistive/de sprijin, si sprijinul reciproc între
191
persoane cu aceleași probleme, pentru a permite persoanelor
cu dizabilități să obțină și să își mențină maximum de
autonomie, să își dezvolte pe deplin potențialul fizic, mint al,
social, educațional si profesional și să realizeze o deplină
integrare și participare în toate aspectele vieții sau să își
mențină,îmbunătățească și să își crească calitatea vieții. Se
promovează sintagma abilitare -reabilitare, cu distincția că
abilita rea se reflectă la formarea de abilități prin mecanisme
de compensare, în cazul funcțiilor care nu mai pot fi
recuperate,cum este situația copiilor cu dizabilități congenitale
sau dobândite precoce. Reabilitarea, în acest caz, reprezintă
un concept mai lar g decât cel de reabilitare medicală.
5. Barierele sunt factorii din mediul unei persoane care, prin absență sau
prezență,limitează funcționarea și creează dizabilitatea.
6. Cerințele educaționale
speciale (CES) reprezintă necesități educaționale suplime ntare,
complementare obiectivelor generale ale educației, adaptate
particularităților individuale si celor caracteristice unei
anumite deficiențe/afectări sau dizabilităților sau
tulburări/dificultați de învățare, precum și o asistență
complexă(medicală,so cială,educațională etc.). Asistența
complexă fără necesități educaționale suplimentare nu
definește CES.
7. Deficiențe/afectările sunt probleme ale funcțiilor sau structurilor corpului, ca
deviație semnificativă sau pierdere. Acest concept nu se
suprapune peste conceptul de boală sau afecțiune, ci
reprezintă consecința funcțională a acestora. De
asemenea,acest concept nu se suprapune nici peste conceptul
de dizabilitate și nici peste conceptul de CES. Se folosește
sintagma deficiență/adectare pentru a evid enția echivalența
192
acestora. Deficiențele/afectările pot fi temporare sau
permanente, evolutive, regresive sau staționare, intermitente
sau continue. Aprecierea deficiențelor/afectărilor se face prin
aplicarea criteriilor medicale de încadrare în grad de ha ndicap.
8. Dizabilitatea este un concept care cuprinde deficiențele/afectările,limitările
de activitate și restricțiile de participare. Acest termen denotă
aspectele negative ale interacțiunii dintre individul, copilul
sau adultul care are o problemă de s ănătate și factorii
contextuali în care se regăsește, respectiv factorii de mediu și
factorii personali. Aprecierea dizabilității se face prin
aplicarea criteriilor biopsihosociale de încadrare în grad de
handicap.Termenul de dizabilitate este echivalent c u termenul
de handicap, dar nu toți copiii cu dizabilități sunt incadrați în
grad de handicap,acesta din urmă fiind acordat numai la
solicitarea parințiilor/reprezentantului legal.
9. Educația incluzivă se referă la un sistem de educație deschis tuturor c opiilor și
fiecaruia în parte. Educația incluzivă înseamnă, de asemenea,
un proces de identificare, diminuare și eliminare a barierelor
care împiedică învățarea din școală și din afara școlii deci de
adaptare continuă a școlii la copii.
10. Evaluarea func ționării,
dizabilității și CES la
copii este un proces complex, unitar, continuu și multidimensional,
realizat într -un timp rezonabil; scopul este identificarea
condițiilor de sănătate, a dificultăților de învățare și
dezavantajelor sociale, a potențialulu i de dezvoltare și
abilităților, care stau la baza planificării beneficiilor,
serviciilor și programelor de intervenții personalizate de
abilitare/reabilitare. procesul include evaluarea, reevaluarea
impactului măsurilor aplicate asupra copilului.
11. Factorii de mediu compun mediul fizic, social și atitudinal în care oamenii
trăiesc și își duc existența. Printre factorii de mediu se numără
193
lumea naturală și trăsăturile sale, lumea fizică contruită de
oameni, alte persoane aflate în diferite relații și ro luri,
atitudini și valori, sisteme și servicii sociale,precum și
politici,reglementări și legi.
12. Funcționarea este un termen generic pentru funcțiile organismului,
structurile corpului, activități și participare. Acest termen
denotă aspectele pozitive ale interacțiunii dintre individul care
are o problemă de sănătate și factorii contextuali în care se
găsește,respectiv factorii de mediu și factorii personali.
13. Intervenția timpurie reprezintă ansamblul acțiunilor din domeniul sănătății,
educației, protecției copilului, abilitării și reabilitării realizate
imediat dupa depistarea precoce a dizabilității, la copiii cu
vârsta cuprinsă între naștere și 6 ani.
14. Modelul social al
dizabilității consideră dizabilitatea ca fiind în principal o problemă creată
social, care tine în primul rând de integrarea completă a
individului în societate. Conform acestui model,
managementul dizabilitații necesită acține socială și este
responsabilitatea comună a întegii societăți, în interesul
producerii acel schimbar i de mediu necesare participării
persoanelor cu dizabilități în toate domeniile vieții sociale,
ceea ce, la nivel politic, devine o problemă de derepturi ale
omului, respective drepturile copilului.
15. Necesitățile
Educaționale
suplimentare care
defines CES reprezintă nevoi indetificate si observate, în dinamica
dezvoltării copilului, de cadrul didactic care lucrează direct cu
copilul, profesorul itinerant și de sprijin alte cadre
didactiactice, personalul serviciului de evaluare și orientare
școlară și profesională, precum și de medicul de specialitate
care pune diagnosticul potențial generator de
deficiență/afectare și/sau dizabilitate sau diagnosticul de
tulburare/dificultate de învățare. Necesitatile educaționale
194
suplimentare pot fi: adaptare curricu lară realizată de
profesorul itinerant și de sprijin împreună cu cadrele
didactice, strategii didactice diferențiate prin utilizare de fișe
de lucru și fișe de evaluare individualizate, demers didactic
individualizat/personalizat, utilizarea de caractere m ărite,
terapie logopedică etc. Deficiențele/Afectările, respectiv
dizabilitățile care presupun necesități educaționale
suplimentare sunt cele senzoriale, mintale, psihice și asociate,
precum și dizabilitățile fizice – motorii și neuromotorii – care
împiedi că scrisul în mod permanent. Deficiențele/Afectările,
respectiv dizabilităț ile somatice și HIV/SIDA , presupun
necesități educaționale suplimentare, la fel și bolile rare
tullburări psihice.
16. Orientarea școlară și
profesională de către
COSP
vizează, pe de o parte, înscrierea copilului cu dizabilități și
CES sau doar cu CES în învățământul special și special
integrat, iar pe de altă parte, școlarizarea la domiciliu sau în
spital a copiilor fără CES, nedeplasabili, din motive medicale.
Copiii nedeplasabil i din motive meditale pot avea sau nu CES
și, de asemenea, pot avea sau nu dizabilități.
17. Plan de servicii
individualizat reprezintă un instrument de planificare a serviciilor
psihoeducaționale și a intervențiilor necesare asigurării
dreptului la educa ție, precum și în vederea abilitării și
reabilitării copiilor/elevilor/tinerilor orientați școlar și
profesional de COSP.
18. Plan de intervenție
personalizat instrumentul de proiectare și implementare a activităților
educațional -terapeutice, utilizat pen tru eficientizarea
activităților de intervenție și atingerea finalităților prevăzute
în planul de servicii personalizat
19. Plan educațional
individualizat instrumentul de organizare și realizare coordonată și coerentă
a procesului educațional pentru ele vul școlarizat la domiciliu
195
sau în spital, elaborat și revizuit de către cadrele didactice din
unitatea de învatamant rezidențială -care predau la clasa
organizată în spital.
20. Centrul Judetean de
Resurse și Asistență
Educațională unitate specializată a învățământului preuniversitar, cu
personalitate juridică, coordonată metodologic de
inspectoratul școlar, care desfășoară servicii de asistență
psihoeducațională pentru părinți, copii și cadre didactice și
care coordonează, monitorizează ș i evaluează, la nivel
judetean, activitatea și serviciile oferite de către centrele –
logopedice interscolare si cabinetele logopedice, centrele și
cabinetele de asistență psihopedagogică, mediatorii școlari.
21. Școală specială unitate de învățământ preun iversitar, de stat sau particulară, cu
personalitate juridică, autorizată sau acreditată în conformitate
cu prevederile legale, în care se asigură educație și intervenție
psihopedagogicăde de către profesori specializați persoanelor
cu diferite tipuri si g rade de dizabilități/deficiențe.
22. Școala incluzivă unitatea de învățământ preuniversitar, de stat sau particulară,
cu personalitate juridică, autorizată sau acreditată în
conformitate cu prevederile legale, în care se asigură
condițiile educației nedi scriminatorii pentru toți
copiii/elevii/tinerii.
23. Unitate școlară
rezidențială unitatea de învățământ la care este înscris elevul școlarizat la
domiciliu
24. Profesor itinerant și de
sprijin
cadrul didactic cu studii superioare în domeniul
psihoped agogic care desfășoară activități de învățare,
stimulare, compensare și recuperare cu persoanele cu CES
integrate în unitățile de învățământ de masă, în colaborare cu
toți factorii implicați.
25. Școlarizare la
domiciliu instruirea la domiciliu a elevilo r cu diferite
deficiențe/afecțiuni care sunt în incapacitate temporară sau
196
permanentă de a frecventa unitățile rețelei școlare, asigurată
de cadre didactice specializate.
26.
Școlarizare în spital instruirea în spital, asigurată de cadre didactice speci alizate,
pentru copii/ elevi/tineri internați în unități spitalicești pentru
o perioadă mai mare de 4 săptămâni.
27.
Certificat de orientare
școlară
document/act oficial eliberat de către CJRAE conform
prevederilor cuprinse în LEN nr. 1/2011, cu modific ările și
completările ulterioare, care precizează diagnosticul/
deficiența, gradul acestuia/acesteia, orientând copiii/elevii/
tinerii cu CES în învățământul de masă sau special.
7.2. Abrevieri ale termenilor
Nr. Abrevierea Termenul abreviat
1. PO Procedură operațională
2. E Elaborare
3. V Verificare
4. A Aprobare
5. Ap Aplicare
6. Ah Arhivare
7. ISJ Inspectoratul Școlar Județean
8. DGASPC Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului
9. COSP Comisia de Orientare Școlară și Profesionala
10. CPC Comisia pentru protecția copilului
11. CJRAE Centrul Județean De Resurse și Asistență Educațională
12. SEOSP Serviciul de evaluare și orientare școlară
13. SPAS Serviciile publice de asistență socială
14. CIEC Comisia Internă de Evaluare Continuă
15. RCSP Responsabil de caz servicii psihoeducaționale
16. RCP Responsabil caz prevenire
197
17. PSI Plan de servicii individualizat
18. PIP Plan de intervenție personalizat
19. PEI Plan educațional individualizat
8. DESCRIEREA PROCED URII FORMALIZATE
8.1. GENERALITĂȚI
8.1.1. Dispozițiile prezentei proceduri se aplică tuturor profesioniștilor/cadrelor didactice din unitățile de învățământ de stat s au
particular din jude’ul Bacău. care interacționează cu copii cu dizabilități și /sau CES, precum și părinților/reprezentanților legali ai
acestora.
8.1.2. În textul prezentei proceduri, prin sintagma ”copii cu CES” se înțelege copii/elevi/tineri cu CES.
8.2. DOCUMENTE UTILIZATE
8.2.1. Lista și proveniența documentelor util izate
– Certificat de orientare școlară și profesională, eliberat de COSP
– Decizie de numire a responsabilului de caz servicii psihoeducaționale, emisă de directorul unității de învățământ
– PSI, elaborat de responsabilul de caz servic ii psihoeducaționale
– PIP, elaborat de profesorul itinerant și de sprijin
– Raport de monitorizare, elaborat de responsabilul de caz servicii psihoeducaționale
– Contract cu familia, elaborat de directorul unității de învățământ care a de semnat responsabilul de caz servicii psihoeducaționale
– Diagrame de proces
– Documente școlare, adrese etc
8.2.2. Circuitul documentelor
– Circuitul documentelor este descris în capitolul Modul de lucru (8.4.) și în diagramele de proces
8.3. RESURSE NECESARE
8.3.1. Resurse materiale
– tehnică de calcul ( PC, laptop)
– copiator, imprimantă, telefon, fax
198
– rechizite, hârtie imprimantă
8.3.2. Resurse umane
– inspector ul școlar pentru învățământ special ;
– toți profesioniștilor care interacționează cu copii cu dizabilități și/sau CES și anume :
a) personalul din unitățile de învățământ ;
b) psihologii cu drept de liber ă practică, cu atestat în psihologie clinică, consiliere psihologică, psihoterapie, psihopedagogie specială,
psihologie educațională, consiliere școlară și vocațională, salariați sau aflați în una dintre formele independente de exe rcitare a
profesiei ;
c) membrii comisiilor de orientare școlară și profesională ;
d) personalul centrelor de resurse și asistență educațională, cu precădere din serviciile de evaluare și orientare școlară și profesională ;
e) membrii Comisiilor interne de evaluare continuă din cadrul unităților de învățămâ nt special ;
8.3.3. Resurse financ iare și informaționale
– acte normative în vigoare
– baza de date privind copiii cu CES din unitățile de învățământ din județul Bacău
– documentele conținute de dosarul copilului
– paginile web ale unităților de î nvățământ, ISJ, CJRAE
– lucrări de specialitate în domeniul educației speciale
8.4. MODUL DE LUCRU
MANAGEMENTUL DE CAZ ÎN ETAPA DE EVALUARE
Prezentat schematic în diagrama de proces din Anexele 1,1’ și 1”
8.4.1 . Orice profesionist/cadru didactic care i nteracționează cu un copil care prezintă suspiciuni privind prezența unei posibile
dizabilități și/sau a CES are obligația de a informa în scris familia acestuia asupra situației suspectate și de a semnala si tuația acestuia
DGASPC de domiciliu în vederea d eclanșării procedurii de evaluare inițială astfel încât acesta să beneficieze de diagnostic precoce și
intervenție timpurie. Informarea în scris se face cu avizul directorului unității de învățământ la care este înscris copilul, conform
modelului din Anexa 4 și Anexa 4’.
199
8.4.2 . La solicitarea părinților/reprezentanților legali (vezi Anexa 5), în vederea întocmirii dosarului pentru încadrarea în grad de
handicap sau pentru orientarea școlară și profesională, se realizează evaluarea educațională a copilului. Evaluarea educațională se face
de către cadrele didactice care lucrează direct cu copilul, și anume:
– educatorul puericultor, pentru copilul înscris într -o unitate de învățământ antepreșcolar;
– educatoarea sau profesorul pentru învățământ preșcolar, p entru copilul înscris într -o unitate de învățământ preșcolar;
– profesorul de psihopedagogie specială, pentru copilul înscris într -o unitate de învățământ preșcolar special;
– învățătorul/institutorul/profesorul pentru învățământul primar pentru copilul înscris în învățământul primar;
– dirigintele, pentru copilul înscris în învățământul gimnazial și liceal;
– dirigintele, pentru copilul înscris în învățământul prima r, gimnazial și liceal special.
Rezultatele evaluării educaționale se consemnează în Fiș a psihopedagogică, prezentată în Anexa 6.
Cadrele didactice din unitățile de învățământ de masă realizează evaluarea educațională și întocmesc Fișa psihopedagogică în
colaborare cu profesorul itinerant și de sprijin, consilierul școlar și profesorul logo ped iar cadrele didactice din unitățile de învățământ
special realizează evaluarea educațională și întocmesc Fișa psihopedagogică în colaborare cu profesorul psihopedagog, profeso rul
educator și profesorul de psihodiagnoză sau cu profesioniștii din Comisia internă de evaluare continuă.
Fișa psihopedagogică este semnată de cadrul didactic care a întocmit -o, aprobată de directorul unității de învățământ la care
este înscris copilul și înregistrată în registrul unic de intrări -ieșiri. Fișa psihopedagogică se înmânează/este trimisă
părintelui/reprezentantului legal în original, cu semnătura de primire/cu confirmare de primire, în maximum 5 zile lucrătoare de la data
înregistrării solicitării scrise depuse la secretariatul unității de învățământ la care este îns cris copilul.
La solicitarea scrisă a psihologului care realizează evaluarea psihologică, unitatea de învățământ eliberează Fișa
psihopedagogică în același condiții.
O copie a Fișei psihopedagogice se păstrează la dosarul copilului de la unitatea de învă țământ.
8.4.3. Pentru obținerea certificatului de orientare școlară și profesională, părinții/reprezentantul legal depun/depune la sediul CJ RAE,
la secretarul COSP, dosarul completat cu următoarele documente lizibile:
a) cerere -tip pentru evaluarea complexă și orientare școlară și profesională;
b) copie a certificatului de caștere al copilului sau a actului de identitate;
c) Copii ale actelor de indentitate ale pă rinților/reprezentantului legal
d) copie a documentului prin care se face dovada că persoana care semnează cererea este reprezentantul legal al copilului, de
exemplu, hotărâre a instanței sau hotărâre a comi siei pentru protecția copilului
e) ancheta socială, cu valabilitate între 3 luni și 6 luni;
200
f) fișa medicală sintetică, cu valabilitate pentru 1 an;
g) certificat ul medical tip A5, cu valabilitate între 3 luni și 4 ani;
h) fișa de evaluare psihologică, cu valabilitate de până la 3 luni;
i) fișa psihopedagogică daor în cazul în care copilul este înscris într -o unitate de învățământ, cu valabilitate de până la la 6 luni;
j) copie a foii matricole/adeverință care atenstă înscrierea copilului în unitatea de învățământ;
k) copie a ultimului certificat de orientare școlară și profesională la reorientare;
Cererea prevăzută la lit. a) poate fi descărcată de pe site -ul CJRAE al județul ui de domiciliu sau poate fi ridicată de la secretariatul
unitățiide învățământla care este înscris copilul.
Documentele prevăzute la literele e) -h) se depun în orig inal. În situaț ia în care părinții/reprezentanții legali optează și pentru
încadrarea în g rad de handicap, evaluările psihoeducaționale efectuându -se concomitent sau ulte rior acesteia, documentele menți onate
se depun în copie, certificate ''Conform cu originalul'' de către CPC de domiciliu.
La reorientare, dosarul copilului va fi completat și cu recomandarea Comisiei interne de evaluare continuă, care va conține
observații și recomandări, inclusiv privind forma de școlarizare.
8.4.4 . În cazul în care copilul are domiciliu în județul Bacău, atât la prima orientare cât și la reorientare, cererea , semnată de
părinți/reprezentantul legal, împreună cu toate documentele menționate, pot fi depuse la CJRAE de unitatea de învățământ la c are este
înscris copilul sau la care este angajat responsabilul de caz servicii pishoeducaționale, în condițiile obțin erii acordului în scris al
părinților/reprezetantului legal. În această situație, conducerea unitățiide învățământ se asigură că dosarul este completat cu toate
documentele prevăzute.
În situația în care părinții sunt divorțați, cu custodie comună, cerere a este semnată de ambii părinți. Cererea se înregistrează la
secretariatul COSP numai în condițiile în care dosarul e complet, cu toate documentele anexate.
8.4.5 . COSP elibrează certificatul de orientare școlară și profesională în 3 exemplare originale: unul va fi transmis oprintelui, unul va
fi transmis unității de învățământ la care este încris copiluul I unul va rămâne la dosarul de la SEOSP.
8.4.6 . În situaț ia în care copilul este înscris într -o unitate de învățământ de masă, o copie a certificatului î mpreună cu cererea părintelui,
certificate conform cu originalul de către directorul CJRAE, vor fi transmise, în termen de 5 zile lucrătoar e de la emitere, Inspectorului
Școlar al județului Bacău, în atenția inspectorului ș colar pentru învățământ special. Acesta dis tribuie fiecare copil orientat școlar cu
profesor itinerant ș i de sprijin unității de învățământ special car e are arondată unitatea unitatea de învățământ la care e ste înscris
copilul, în funcț ie de sediul acesteia. Arondarea se face în cadrul con siliului consultativ al specialităț ii. Odată cu comunicarea în scris
a hotărârii consiliului consultativ, vor fi transmise ș i copii le certificatului de orientare școlară ș i profesională ș i cererii.
201
8.4.7. Pentru copiii care sunt înscriși în unități de învă țământ din județul Bacău dar a u domiciliul în altă localitate , părinții au obligația
de a transmite certificatul de orientare școla ră și profesională , împreună cu informațiile privind unitatea de învățămâ nt la care este
înscris copilul , către Inspectoratu l Școlar al Județului Bacău , în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea acestuia.
8.4.8. Dosarul copilului orientat școlar și profesional va rămâne la SEOSP , iar o copie a acestuia va fi transmisă unității de învă țământ
care a desemnat responsabilul d e caz servicii psihoeducaționale.
8.4.9. În termen de 5 zile lucrătoare de la primirea certificatului de orientare școlară și profesională, transmis de către COSP sau de
către inspectorul școlar pentru învățământ special , unitatea de învățământ care a des emnat responsabilul de caz va solicita în scris
(Anexa 7) eliberarea unei copii a dosarului copilului.
MANAGEMENTUL DE CAZ ÎN ETAPA DE PLANIFICARE
Prezentat schematic în diagrama de proces din Anexele 2, 2’ și 2”
8.4.10. În termen de 5 zile lucrătoare de la primirea certificatului de orientare școlară și profesională, directorul unității de învățământ
special sau de masă desemnează , prin decizie internă (Anexa 8), responsabilul de caz servicii psihoeducaționale . Acesta poate fi:
a) profesorul itinera nt și de sprijin, pentru elevul cu CES integrat în învățământul de masă;
b) profesorul de psihopedagogie specială cu funcția de diriginte, pentru elevul cu CES din învățământul special;
c) cadrul didactic cu funcția de diriginte, pentru elevul cu CES înscris într -o unitate de învățământ de masă, școlarizat la domiciliu
sau spital;
d) cadrul didactic cu funcția de diriginte/cadrul didactic care desfășoară activitatea de instruire, pentru elevul cu CES îns cris într -o
unitate de învățământ speci al școlarizat la domiciliu sau în spital.
Pentru copiii din învățământul preșcolar special responsabilul de caz servicii psihoeducaționale este profesorul de psihopeda gogie
specială de la grupă iar pentru copiii din învățământul gimnazial si liceal spe cial care urmează curriculum învățământului de masă,
acesta poate fi cadrul didactic care îndeplinește funcția de diriginte, profesorul educator de la clasă, un profesor psihoped agogic sau un
membru al Comisiei interne de evaluare continuă.
Numirea r esponsabilului de caz servicii psihoeducaționale se face de către directorul unității de învățământ unde este acesta
încadrat.
8.4.11. În situații în care responsabilul de caz servicii psihoeducaționale este un cadru didactic titular, numirea acestuia se f ace pe
întreaga perioadă de valabilitate a certificatului de orientare școlară și profesională. În situația în care responsabilul de caz servicii
psihoeducaționale este un cadru didactic suplinitor, numirea acestuia se face până la sfârșitul anului școlar.
202
8.4.12. Decizia este nominală și poate fi emisă pentru un copil sau pentru mai mulți copii, cu condiția ca certificatele de orientare
școlară și profesională ale acestora să expire în același timp.
8.4.13. Decizia se comunică personal cadrului didactic re sponsabil de caz în termen de maximum 2 zile lucrătoare de la emiterea
acesteia. Decizia va fi însoțită de Fișa de atribuții – Anexa 9.
8.4.14. Înainte de expirarea perioadei pentru care a fost numit, un responsabil de caz servicii psihoeducaționale poat e fi înlocuit doar
în situația în care nu își mai desfășoară activitatea cu copilul pentru care a fost desemnat responsabilul de caz servici
psihoeducaționale,
8.4.15. Pentru fiecare copil cu CES orientat școlar și profesional responsabilul de caz servicii psihoeducaționale desemnat elaborează
PSI, conform modelului din Anexa 10.
8.4.16. Pentru elaborarea PSI, responsabilul de caz servicii psihoeducaționale identifică toate serviciile și intervențiile necesare și
profesioniștii care le pot asigura, în confo rmitate cu recomandările din certificatul de orientare școlară și profesională/raportul de
evaluare psihoeducațională întocmit de SEOSP.
După identificare, responsabilul de caz servicii psihoeducaționale solicită de la toți profesioniștii ca re vor forma echipa
multidisciplinară și care vor elabora și implementa PSI, toate informațiile relevante pentru completarea acestuia.
8.4.17. În cazul copiilor înscriși în învățământul preșcolar special, echipa multidisciplinară este formată din:
-profesorul de psihopedagogie specială, responsabil de caz servicii psihoeducaționale
-educatoarea/educatorul
– kinetoterapeutul.
8.4.18. În cazul copiilor înscriși în învățământul primar și gimnazial special, echipa multidiscipl inară este formată din:
-profesorul de psihopedagogie specială/dirigintele/profesorul educator/un profesor psihopedagog, membru al CIEC, după
caz, responsabil de caz servicii psihoeducaționale
-profesorul educator
-profesorul psihopedagog
-profesorul de psihodiagnoză
– kinetoterapeutul
-alte cadre didactice de la clasă, după caz.
8.4.19. În cazul copiilor înscriși în învățământul profesional și liceal special, echipa multidisciplinară este formată din:
-dirigintele/un profesor psihopedagog, membru al CIEC, după caz, responsabil de caz servicii psihoeducaționale
-profesorul psihopedagog /profesorul de psihodiagnoză
-profeso rul preparator, după caz
203
-alte cadre didactice de la clasă, după caz.
8.4.20. În cazul copiilor cu dizabilități și/sau CES integrați în învățământul de masă, echipa multidisciplinară este formată din:
-profesorul itinerant și de sprijin, responsabil de caz servicii psihoeducaționale
-profesorul logoped de la cabinetul interșcolar
-profesorul consilier de la cabinetul de asistență psihoeducațională
-educatoarea/învățătorul/ dirigintele și alte cadre didactice care predau la clasă, după caz.
8.4.21. Odată cu identificarea tuturor profesioniștilor și formarea echipei multidisciplinare, responsabilul de caz servicii
psihoeducaționale transmite, în termen de 3 zile lucrătoare, fi șa de
Atribuții (Anexa 11) fiecărui membru al echipei și pune la dispoziție dosarul copi lului. În același timp, solicită fiecărui membru
transmiterea tuturor informațiilor necesare completării PSI.
8.4.22. Informațiile oferite de către profesioniștii din echipa multidisciplinară pentru întocmirea PSI vor fi transmise în scris, în termen
de 10 zile lucrătoare de la solicitarea responsabilulu i de caz, pe formularul din Anexa 12.
8.4.23. Durata PSI este aceeași cu valabilitatea certificatului de orientare școlară și profesională.
8.4.24. În situația în care un copil este la prima orientare școlară , responsabilul de caz servicii psihoeducațional e elaborează PSI astfel:
a) pentru copiii care nu sunt înscriși în sistemul de învățământ, în termen de 30 de zile de la începerea frecventării cursur ilor(copii
orientați școlar înainte de înscrierea în grădiniță sau în clasa pregătitoare) ;
b) pentru copi i care frecventează cursurile unei unități, în termen de 30 de zile da la numirea responsabilului de caz servicii
psihoeducaționale.
8.4.25. În situația în care se solicită reorientarea școlara și profesională a copilului la trecerea de al un nivel de învă țământ (pentru
copii orientați școlar la finalul învățământului preșcolar, al claselor a IV -a și a VIII -a, precum și la finalul școlii profesionale în
vederea înscrierii la liceu).â
Același lucru este valabil și în situația în care copilul est e declarat repetent sau în situația transferului copilului de la o clasă la
alta sau la o altă unitate de învățământ, PSI fiind întocmit în termen de 30 de zile de la începerea frecventării cursurilor.
8.4.26. La reevaluarea și reorientarea școlară și prof esională a unui copil pentru care s -a eliberat un ceritifact de orientare școlară și
profesională cu valabilitate de maximum un an de zile, copilul continuând cursurile școlare în aceeși clasă(cu același colect iv de cadre
didactice) și în același nivel de învățământ, PSI va fi întocmit cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea certificatului de orientare
școlară și profesională la solicitarea părinților/reprezentantului legal adresată unității de învățământ care a desemnat resp onsabilul de
caz servicii p sihoeducaționale. În acest caz, dosarul va fi completat cu PSI avizat, de către directorul unității de învățământ la care est e
încadrat responsabilul de caz servicii psihoeducaționale.
204
8.4.27. În toate situațiile descrise mai sus, proiectul PSI va fi trans mis COSP spre aprobare, cu adresă de înaintare (Anexa 13), în
termen de 3 zile de la predarea acestuia către conducerea unității de învățământ la care este încadrat.
8.4.28. PSI va fi transmis către COPS, spre aprobare, în 2 exemplare originale (în 3 exemp lare originale în cazul copilului încadrat în
grad de handicap). După aprobare, în 3 zile lucrătoare, COSP transmite câte un exemplar al PSI, cu mențiunea „Aprobat în ședi nța
COSP din data de ……” , atât unității de învățămân care a desemnat responsabil ul de caz servicii psihoeducaționale cât și DGASPC de
domiciliu care a desemnat managerul de caz, în cazul copiilor care sunt încadrați într -un grad de handicap, iar un exemplar al PSI va
rămâne la dosarul copilului de la SEOSP,
8.4.29. La reorientare, co piii cu CES integrați într -o unitate de învățământ de masă care s -au aflat în situație de repetenție sau pentru
care s -a realizat un transfer școlar, COSP transmite inspectoratului Școlar al Județului Bacău, în atenția inspectoratului școlar pentru
învățăm ânt special, fotocopii ale certificatului de orientare școlară și profesionala și ale cereii parintelui/repr ezenetantului legal,
precum și un exemplar original al PSI. În acest caz, PSI, împreuna cu cele 2 fotocopii, vor fi transmise unității de învățămân t special
de circumscripție care are arondată unitatea de învățământ de masă la care este înscris copilul, care va desemna responsabilu l de caz
servicii psihoeducaționale.
8.4.30. În cazul copiilor integrați în învățământul de masă, în termen de 5 zile de la primire, unitatea de învățământ special care a
desemnat responsabilul de caz servicii psihoeducaționale transmite o copie a PSI unității de învățământ la care este înscris copilul.
8.4.31. Toate planurile de servicii invidualizate ale copiilor cu CES in tegrați în unități de învățământ de masă care nu sunt încadrați în
grad de handicap vor conține măsuri de sprijin pent ru promovarea educației incluziv e. Acestea pot fi:
-măsurile de sprijin pentru prevenirea și combaterea barierelor de atitudine
-măsurile de sprijin pentru prevenirea și combaterea barierelor de mediu .
Măsurile de sprijin vor fi formulate de către responsabilul de caz servicii psihoeducaționale.
8.4.32. Măsurile de sprijin pentru prevenirea și combaterea barierelor de atitudine includ cel pu țin:
a) informarea părinților ai căror copii frecventează unitatea de învățământ cu privire la educația incluzivă și incluziunea s ocială a
copiilor cu dizabilități și/sau CES;
b) informarea elevilor din unitatea de învățământ cu privire la educația incluzi vă și incluziunea socială a copiilor cu dizabilități și/sau
CES, într -un limbaj adaptat vârstei și, de preferință, utilizând educația de la egal la egal;
c) informarea conducerii unității de învățământ și a cadrelor didactice cu privire la educația incluzi vă și incluziunea socială a copiilor
cu dizabilități și/sau CES;
d) prezența facilitatorului, numit în literatura de specialitate shadow, alături de un copil în unitatea de învățământ.
Alte măsuri de sprijin pentru prevenirea și combaterea bari erelor de atitudine sunt informările și campaniile de conștientizare
cu privire la acceptarea diversității, incluziunea socială a copiilor cu dizabilități și/sau CES desfășurate la nivelul comun ității.
205
8.4.33. Măsurile de sprijin pentru prevenirea și comba terea barierelor de mediu, prin adaptarea rezonabilă a unității de învățământ în
care învață copilul, includ cel puțin:
a) serviciile de sprijin educațional prevăzute de Ordinul ministrului educației, cercetării tineretului și sportului nr. 5.57 4/2011 pent ru
aprobarea Metodologiei privind organizarea serviciilor de sprijin educațional pentru copiii, elevii și tinerii cu cerințe edu caționale
speciale integrați în învățământul de masă, cu modifcarile ulterioare;
b) acessibilizarea mediului fizic, informaționa l și de comunicare din unitatea de învățământ, adaptată la tipurile de dizabilitate, de
exemplu mutarea claselor și laboratoarelor la parter sau asigurarea deplasării copilului cu fotoliu rulant la etaj prin utili zarea unui lift,
accesibilizarea balustrade i sau folosirea tehnologiilor de acces precum și a tehnologiilor și a dispozitivelor asistive.
În cazul copiilor cu CES încadrați în grad de handicap, măsurile de sprijin pentru promovarea educației incluzive vor fi incl use
de către managerul d e caz în planul de abilitare/reabilitare.
8.4.34. Fiecare unitate de învățământ în care se află copii cu dizabilități și/sau CES include în regulamentul de organizare și
funcționare proceduri privind aprobarea prezenței facilitatorilor în unitatea de învăț ământ, precum și modul de organizare a activității
acestora. Facilitatorul poate fi unul dintre părinți, asistentul personal, pentru copiii cu grad de handicap grav sau o pers oană
numită/recomandată de părinți/reprezentantul legal provenind din cadrul uno r organizații neguvernamentale, universități, alte
instituții, cu care unitatea de învățământ încheie acorduri în acest sens.
Includerea facilitatorului în plan se face fie la solicitarea părinților/reprezentantului legal, fie la recomandarea unui prof esionist,
inclusiv din cadrul echipei multidisciplinare care participă la elaborarea PSI, cu acordul părinților/reprezentantului legal .
Pentru copiii cu grad de handicap grav cu asistent personal, părinții/reprezentantul legal asigură obligatoriu facilitator .
Atribuțiile facilitatorului sunt cel puțin următoarele:
a) supravegherea și îngrijirea copilului în timpul orelor .de curs, în pauze și în cursul activităților extrașcolare;
b) facilitarea relației copilului cu colegii, în timpul orelor de curs și în pauze;
c) facilitarea relației copilului cu cadrul didactic în timpul orelor de curs;
d) sprijin la efectuarea exercițiilor predate, în timpul orelor de curs ;
e) colaborarea cu cadrul did actic de la clasă, cu profesorul itinerant și de sprijin și cu alte cadre didacti ce și profesioniști
din școală;
f) facilitarea relației cu colegii și profesorii în cursul activităplfer extrașcolare ;
g) colaborarea cu părinții/reprezentanții legali.
Prezența facilitatorilor la clasă nu poat e fi condiționată de gradul de handicap.
8.4.35. Facilita torii pot fi introduși și în planul de abilitare/reabilitare elaborat pentru copii încadrați în grad de handicap înscriși în
unități de învățământ special. Introducerea acestei măsuri de sprijin pentru prevenirea și combaterea barierelor de atitudine și pe ntru
facilitarea recuperării se face fie la cererea părinților/reprezentantului legal fie la cererea motivată a unității de învăță mânt special la
206
care sunt înscriși aceștia, adresată managerului de caz, de regulă în etapa de planificajr.eifijau în situații deosebite.
8.4.36. În vederea implementării și furnizării serviciilor din PSI realizat pentru copiii integrați în învățământul de masă, responsabilul
de caz servicii psihoeducaționale elaborează, în colaborare cu profesioniștii idjin echipa rpyltidisciplinară, pl anul de intervenție
personalizat (Anexa 14) și adaptările curriculare ( Anexa 15).
8.4.37. Furnizarea serviciilor și intervențiilor pentru copilul cu dizabilități și/sau CES, familie/reprezentant legal și alte persoa ne
importante pentru copil se realizează în mod integrat și este monitorizată astfel încât copilul să beneficieze în mod real de acestea și
adecvat dezvoltării sale.
8.4.38. Aplicarea PSI va fi monitorizată pe întreaga perioadă de valabilitate a acestuia. Monitorizarea reprezintă urmărirea și
reevaluarea period ică a progreselor înregistrate de copil pe parcursul furnizării beneficiilor, serviciilor și intervențiilor.
8.4.39. Pentru copiii pentru care s -a aprobat un PSI dar care nu sunt încadrați într -un grad de handicap, responsabilul de caz servicii
psihoeducaționale e ste și responsabilul desemnat cu monitorizarea PSI.
8.4.40. Pentru copiii încadrați într -un grad de handicap și pentru care s -a aprobat un PSI, monitorizarea PSI revine tuturor
profesioniștilor implicați în aplicarea PSI și furnizarea serviciilor, raportul de moni torizare întocmit de responsabilul de caz servicii
psihoeducaționale fiind transmis și managerului de caz.
8.4.41. În vederea monitorizării aplicării PSI, în maximum 5 zile lucrătoare de la primirea PSI aprobat, unitatea de învățământ care a
desemnat responsabilul de caz servicii psihoeducaționale încheie un contract cu părinții/reprezentantul legal al copilului, prezentat ca
model în Anexa 16. PSI este anexă a contractului cu familia, transmis părinților/reprezentantului legal al copilului în copie , certificată
„Conform cu originalul" de că tre directorul unității de învățământ.
Contractul cu familia se încheie pentru toți copiii pentru care s -a aprobat un PSI , cu excepția celor care sunt încadrați într -un grad de
handicap și a celor din sistemul de protecție specia lă.
Contractul cu familia este un instrument utilizat d e către unitatea de învățământ în cadrul procesului de monitorizare a planului și se
încheie pe durata acestuia. Contractul cu familia este revizuit odată cu revizuirea PSI. Părinții/reprezentantul leg al și persoanele
responsabile cu furnizarea serviciilor și intervențiilor cuprinse în PSI vor comunica responsabilul ui de caz servicii psihoetucaționale
orice schimbare survenită care necesită revizuirea PSI
8.4.42. Monitorizarea aplicării PSI se realizează prin:
a. menținerea legăturii cu părinții/reprezentantul legal prin orice mijloace de comunicare;
b. menținerea legăturii cu profesioniștii responsabili din PSI, prin orice mijloace de comunicare și
rapoarte de monitorizare;
c. reevaluarea periodică a obiecti velor din PSI;
d. reevaluarea complexă periodică a orientării școlare și profesionale de către COSP;
e. aprecierea gradului de satisfacție a beneficiarilor.
207
8.4.43. Periodic, obiectivele din PSI sunt reevaluate, urmărindu -se eficiența beneficiilor, a serviciilor și a măsurilor de intervenție.
Reevaluarea obiectivelor din PSI are loc semestrial, pentru copiii ale căror certificate de orientare școlară au termen de
valabilitate un an școlar, și anual, pentru copiii ale căror certificate au termen de valabilitate pe nive l de învățământ.
8.4.44. In vederea realizării raportului de monitorizare, toți profesioniștii din echipa multidisciplinară transmit reaponsabilului de caz
servicii psihoeducaționale rapoartele individuale de monitorizare ( Anexa 17) cel mai târziu în ultima zi a s emestrului I sau a anului
școlar, după caz, dar nu mai devreme de încheierea situației școlare.
8.4.45. În situații deosebite, care necesită reevaluarea cazului înainte de termen, responsabilul de caz servicii psihoeducaționale
solicită tuturor profesioniștilor di n echipa multidisciplinară rapoarte individuale de monitorizare. Rapoartele individuale de
monitorizare ale profesioniștilor din echipa multidisciplinară vor fi transmise în scris în termen de 5 zile lucrătoare de la solicitare.
Rapoartele individuale vor fi înregistrate la unitatea de învățământ care a desemnat responsabilul de caz servicii psihoeducaționale și
transmise în maximum 3 zile lucrătoare responsabilului de caz servicii psihoeducaționale. În situația în care toate serviciil e se
furnizează în ace lași loc în care lucrează și responsabilul de caz servicii psihoeducaționale, acesta poate aduna informațiile de la
profesioniști în cadrul unei ședințe de reevaluare a cazului, ocazie cu care se întocmește un proces -verbal ( Anexa 18).
8.4.46. În perioada de reev aluare, responsabilul de caz servicii psihoeducaționale aplică un chestionar părinților/reprezentantul legal al
copilului în vederea determinării gradului de satisfacție. (Anexa 19)
8.4.47. În situații excepționale, ori de câte ori se constată dificultăți în imple mentarea planului, părinții/reprezentantul legal al
copilului sau oricare profesionist din echipa multidisciplinară poate să solicite, în scris (Anexa 20], reevaluarea cazului. Solicitarea
scrisă va fi depusă la unitatea de învățământ care a desemnat respo nsabilul de caz servicii psihoeducaționale. în această situație,
responsabilul de caz servicii psihoeducaționale solicită imediat profesioniștilor din echipa multidisciplinară rapoarte indiv iduale de
monitorizare , care sunt obligați să le transmită în maxi mum 3 zi le lucrătoare de la solicitare.
8.4.48. Reevaluarea cazului va fi făcută și în situație de corigență, repetenție sau înregistrării unui număr mare de absențe, care
determină un risc ridicat de părăsire timpurie a școlii. Î n cazul în care corigența este înr egistrată în primul semestru, PSI poate fi
revizuit în funcție de informațiile cuprinse în raportul de monitorizare. în situația în care se decída nerevizuirea PSl, imediat după
avizarea raportului de monitorizare va fi întocmit un plan de măsuri remediale .
8.4.49. Rezultatele reevaluării, concluziile și recomandările se consemnéaíjit detésponsabilul de caz servicii psihoeducaționale într -un
raport de monitorizare (Anexa 21],! tiare va fi întocmit în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la primirea ultimului rapo rt
individual de monitorizare. Raportul de monitorizare cuprinde informații obținute, după caz, din următoarele surse:
a. de la părinți/reprezentantul legal – în funcție de mijlocul de comunicare folosit, sub formă de: notă telefonică, adresă prin poștă,
mesa j pe e -mail, proces -verbal al unei întâlniri, chestionare pentru determinarea gradului de satisfacție ș.a.;
b. de la profesioniști din echipa multidisciplinară – rapoarte individuale de monitorizare, periodice și ocazionale , sau procesul -verbal
de ședință
208
8.4.50. Raportul deitțjo nitor izare va fi transmis, spre avizare, astfel:
– Comisiei interne de evaluare continuă, pentru copiii ai căror responsabili de caz servicii psihoeduca ționale au fost desemna ți de către
o unitate de învățământ special
– Consiliul profesoral, pentru copiii nedeplasabili școlarizați la domiciliu ai căror responsabili de caz servicii psihoedcuaionale
au fost desemnați de către o unitate de învățământ de masă.
8.4.51. În termen de 3 zile lucrătoare de la avizare, raportul este aprobat de către directorul u nității de învățământ care a desemnat
responsabilul de caz servicii psihoeducaționale
8.4.52. În termen de 5 zile lucrătoare de la aprobare, rapoartele de monitorizare întocmite pentru copiii încadrați în grad de handica p
vor fi transmise către DGASPC de domiciliu care a desemnat managerul de caz.
8.4.53. Pentru o bună comunicare și colaborare între responsabilul de caz servicii psihoeducaționale și managerul de caz, unitățile d e
învățământ vor solicita DGASPC de domiciliu datele de contact ale managerului de caz desemnat pentru fiecare copil încadrat în grad
de handicap și orientat școlar și profesional.
8.4.54. Părinții/reprezentantul legal sunt/este obligați/obligat să anunțe responsabilului de caz servicii psihoeducaționale orice
problemă, criză, schimbare care poate conduce la modificarea PSI și reorientarea școlară și profesională înainte de termen.
8.4.55. În situația în care părinții/reprezentantul legal refuză comunicarea/colaborarea cu responsabilul de caz servicii
psihoeducaționale, la sesizarea acestuia, solicită în sc ris (Anexa 22) DGASPC/SPAS de domiciliu efectuarea unei vizite de
monitorizare la domiciliul copilului.
8.4.56. PSI va fi revizuit în următoarele situații:
a) după reevaluarea periodică sau în situații deosebite, în cazul în care se constată regresul situației copilului sau dificultăț i de
implementare a planului care nu se poate remedia, inclusiv în situație de corigență, repetenție sau a înregistrării unui numă r mare de
absențe, cu risc ridicat de părăsire timpurie a școlii, în termen de zec e zile lucrătoare de la avizarea raportului de monitorizare de către
director;
b) după efectuarea vizitei de monitorizare la domiciliul copilului, când se constată apariția unor dificultăți în implementar ea
PSI din cauza părinților/reprezentant ul legal al copilului, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea raportului vizitei la domiciliu;
c) în maximum 48 de ore de la înregistrarea situațiilor care implică admiterea copilului într -o instituție de orice tip pentru copii
sau pentr u copil și familie care nu au fost prevăzute în planul inițial (de exemplu, spital, centru de tip hospice, serviciu rezidenț ial,
adăpost pentru victimele violenței în familie) sau luarea unei măsuri de protecție specială la familia substitut/ la rude;
d) la transferul copilului de la o unitate de învățământ la alta, în termen de 30 de zile de la numirea responsabilului de c az
servicii psihoeducaționale.
e) la schimbarea componenței echipei multidisciplinare, în termen de 30 de zile de la reorganizarea echipei multidisciplinare.
209
8.4.57. Revizuirea PSI se face urmând aceiași pași ca în cazul elaborării PSI inițial. PSI revizuit va fi transmis cu adresă de înaintare
(Anexa 23) în care se precizează motivele care au condus la revizuirea acestuia, în 2 exemplare originale (în 3 exemplare originale, în
cazul copilului încadrat în grad de handicap), către COSP, spre avizare, în termen de 3 zile de la predarea acestuia de cătr e
responsabilul de caz servicii psihoeducaționale conducerii u nității de învățământ.
8.4.58. PSI revizuit, cu menținerea „ Avizat în ședințta COSP din data de…” urmează același traseu ca în cazul elaborării PSI iniția:
COSP transmite, în 3 zile lucrătoare, câte n exemplar al PSI, unității de învățământ și DGASPC de domiciliu, în cazul copiilor care
sunt încadrați într -un grad de handicap, iar un exemplar al PSI va rămâne la dosarul copilului de la SEOSP.
În termen de 5 zile lucrătoare de la primirea acestuia, contractul cu Familia se revizuiește, cop ia PSI revizuit, devenind
anexă de contract.
8.4.59. Aplicare PSI încetează o dată cu expirarea certificatului de orientare școlară și profesională, constatându -se închiderea cazului.
Cazul va fi închis și în următoarele situații:
a. transferul copilul ui la o altă unitate de învățământ;
b. în cazul în car e se constată realizarea obiectivelor propuse în PSI de expirarea certificatului de orientare școlară și profesională,
copilul fiind recuperat/reabilitat, profesioniștii stabilind că nu mai este nevoie de acordarea de servicii individualizate.
c. refuzul părinților/reprezentantului legal de a colabora cu unitatea de învățământ sau cu profesioniștii din echipa
multidisciplinară pentru implementarea PSI, inclusiv când aceștia refuză serviciile/intervențiile stbi lite prin PSI;
d. la cererea părinților/reprezentantului legal, inclusiv la cererea acestora de retragere a copilului din școală;
e. în situația în care elevul a fost declarat în abandon școlar;
f. decesul copilului.
În situația de la punctul d., documentul c are st ă la baza declarării cazu lui închis este cerere a motivată a părintelui/reprezentantului
legal prin care se solicită încetarea acordării serviciilor/intervențiilor stabilite prin PSI iar pentru b. este procesul ver bal al echipei
multidisciplinare prin care se constată refuzul părintelui/reprezentatului legal de a accepta serviciile/intervențiile stabilite prin PSI.
Procesul verbal se întocmește numai după efectuarea vizitei în domiciliu și transmiterii raportului de vizită la domic iliu, conform
punctului 8.4 .55.
În situațiile desrise la punctele b. – e., responsabilul de caz servicii psihoeducaționale transmite, cu avizul atât a directorului
care a desemnat responsabilul de caz servicii psihoeducaționale cât și a directorului la care este/a fost înscris copil ul, o adresă către
COSP prin care se solicită constatarea încetării cazului (Anexa 24). După verificarea documentelor și audierea
părintelui/reprezentantului legal, după caz, COSP emite o amânare prin care se încetează valabilitatea certificatului de orie ntare
școlară și profesională. Această decizie este adusă imediat la cunoștință părintelui, responsabilul de caz servicii psihoeduc aționale și
unității de învățământ la care este/a fosr înscris copilul.
210
În cazul în care copilul este încadrat în gra d de handicap, responsabilul de caz servicii psihoeducaționale notifică DGASPC de
domiciliu în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea înștiințării de închidere a cazului.
8.4.60. În situația în care copilul este transferat de la o unitate de învățământ special la o alta unitate de învățământ special sau la o
unitate de învățământ de masă, o data cu transmiterea la unitatea de învățământ la care a fost transferat a foii matricole, dar nu mai
târziu de 10 zile lucratoare de la aprobarea/avizarea transferu lui, unitatea de învățământ va transmite și o copie a dosarului acestuia,
certificată „ Conform cu originalul”. În același timp unitatea de învățământ va notifica închiderea cazului COSP precum și DGASPC
de domiciliu, dacă copilul este încadrat într -un gra d de handicap.
8.4.61. În situația în care copilul este transferat de la o unitate de învățământ de masă la o alta unitate de învățământ de masă din
județul Bacău, în cererea de transfer (Anexa 25) p ărintele specifică existența certificatului de orientare școlară și profesională iar
conducerea unității de învățământ la care se transferă copilu l va notifica în acest sens ISJ Bacău , în termen de 5 zile lucrătoare de la
aprobarea transferului în consiliul de administrație. După notificare, inspectorul școlar p entru învățământ special va distribui unității
de învățământ special care are arondată unitatea de î nvățământ de masă la care s -a transferat copilul și va notifica unitata tea de
învățământ special în acest sens. Imediat după primirea notificării, unitatea de învățământ special va solicita unității de învățământ
special care a avut în monitorizare cazul, o copie a dosarului copilului, certificată conform cu originalul. În termen de 5 z ile lucrătoare
de la primirea dosarului, unitatea de învățământ special ca re are arondată unitatea de învățământ de masă la care s -a transferat copilul
numește responsabilul de caz urmând, ca imediat după desemnare, să fie respectați toți pașii procedurali din prezenta procedu ră.
8.4.62 În situația în care se schimbă domici liul copilului în alt județ, părinții/reprezentantul legal sunt obligați să notifice , în
termen de 5 zile lucrătoare, unitatea de învățământ care a desemnta responsabilul de caz servicii psihoeducaționale ( conform
contract), comunicând înainte de mutare, schimbarea domiciliului și noua adresă.
În această situație, în cazul copiilor încadrați în grad de handicap, unitatea de învățământ solicită DGASPC de domiciliu
transmiterea datelor de contact ale noului manager de caz desemnat. Acest lucru va fi s olicitat și la împlinirea vârstei de 18 ani, doar
pentru tinerii aflați în familie (fiind exceptați tinerii din sistemul de protecție specială).
MANAGEMENTUL DE CAZ PENTRU ELEVII NEDEPLASABILI ȘCOLARIZAȚI LA DOMICILIU
8.4.63. Școlarizarea la domicilui a elevilor nedeplasabili este asigurată de către unitățilie de învățământ de masă sau special, autorizate
sau acreditate.
8.4.63.1. În regulamentul de organizare și funcționare al unității de învățământ, fiecare unitate scolară rezidențială va include un
capitol special care va reglementa școlarizarea la domiciliu.
211
8.4.63.2. Categoriile de elevi care beneficiază de școlarizare la domiciliu sunt elevii nedeplasabili, cu boli c ronice, cu sau fără alte
deficient asociate și elevii aflați în stare de convalesc ență de lungă durată, după afecțiuni/ traumatisme care au necesitat sau nu
intervenții chirurgicale, tratamente spitalicesti etc, care suferă de următoarele deficiențe (afectări):
a) afectări (deficiențe) ale sistemului nervos și funcțiilor mentale globale;
b) afectări ale structurilor și funcțiilor senzoriale;
c) afectări ale structurii laringelui și funcțiilor sale;
d) afectări ale structurii și funcțiilor sistemelor cardiovasculare, respirator și imunitar;
e) afectări ale structurii și funcțiilor sistemelor digestive, metabolic și endocrin;
f) afectări ale structurii și funcțiilor aparatului urinar;
g) afectări ale structurii și funcționării aparatului locomotor și corespunzătoare mișcării și ale mușchilor;
h) afectări ale structurii pielii, anexelor și funcțiilor tegumentului;
i) afectări legate de boala canceroasă;
j) afectări multiple ale organismului legate de boli genetice invalidante;
k) afectări ale organismului legate de transplantul de organe.
8.4.63.3. Orientarea școlară către forma de învățământ Școlarizare la domiciliu se fac e la cererea părintelui/ reprezentantului legal
instituit adresată CJRAE de domiciliu. Cererea poate fi descărcată de de pe site -ul CJRAE al județului de domiciliu sau poate fi
ridicată de la secretariatul unității de înăvțământ la care este înscris copilu l. Cererea va fi însoțită de dosarul personal al copilului. În
cazul în care copilul este încadrat în grad de handicap, dosarul conține toate documentele prevăzute la punctul 8.4.3. al pre zenței
proceduri. În cazul în care copilul nu este încadrat în grad de handicap, dosarul poate fi depus și fără ancheta socială și fișa medicală
sintetică, fișa psihologică fiind necesară doar în cazul unor afectări (deficiențe ) ale sistemului nervos și funcțiilor ment ale globale.
Certificatul medical tip A5 trebuie să co nțină, în mod obligatoriu, recomandarea explicită pentru școlari zarea la domiciliu.
8.4.63.4. În vederea copletării dosrului, părintele/ reprezentantul legal solicită Fișa psihopedagogică în condițiile descrise la punc tul
8.4.2. al prezenței proceduri.
8.4.63.5 . În cazul în care copilul are domiciliu în municipiul București sau județul Ilfov, atât la prima orientare cât și la reorienta re,
cererea, semnată de părinți/reprezentantul legal, împreună cu toate documentele menționate, pot fi depuse la CMBRAE de unitatea de
învățământ la care este înscris copilul, în condițiile obținerii acordului în scris al părinților/reprezentantului legal. În această situație
conducerea unității de învățământ se asigură că dosarul este completat cu toate documentele prevăzu te.
8.4.63.6 . Orientarea școlară către forma de învățământ Școlarizare Ia domiciliu se face pe o perioadă de maximum un an școlar, cu
posibilitatea prelungirii acesteia, la cererea păr intelui/reprezentantului legal
212
8.4.63.7 . COSP eliberează certificatul de orientare școlară și profesională în 3 exemplare originale: unul va fi transmis părintelui, unul
va fi tansmis unității de învățământ la care este înscris copilul și unul rămâne la dosarul de SEOSP.
8.4.63.8 . Exemplarul pentru unitatea de învățământ la care este înscris copilul va fi transmis, împreună cu o adresa de înaintare
(Anexa 26], în termen de 3 zile de la data emiterii, prin intermediul profesorului consilier din unitatea de învățământ de ma să,
respectiv, prin persoana desemnată de unitatea de învățământ special.
8.4.63.9 . În termen de 10 zile lucrătoare de la primirea înștiințării, unitatea școlară rezidențială transmite, spre aprobare,
Inspectoratului Școlar al Municipiului București, cu o adresă de înaintare (Anexa 27], planul educațional in dividualizat (PEI),
prezentat ca model în Anexa 28, numărul de norme necesar și propunerile privind cadrul didactic/cadrele didactice care asigur ă
instruirea elevului la domiciliu.
8.4.63.10. PEI și adaptarea curriculară, dacă este cazul, sunt elaborate de către cadrul didactic/cadrele didactice de specialitate care vor
asigura școlarizarea la domiciliu și avizate de directorul unității de învățământ rezidențiale.
8.4.63.11 . Elevii școlarizați la domiciliu studiază toate disciplinele din planurile -cadru stu dii coresunzătoare diplomelor de studii.
8.4.63.12 . La propunerea inspectorului școlar pentru învățământ special, Consiliul de Administrație al ISMB aprobă:
– unitatea școlară rezidețială desemnată de CMBRAE;
– numărul de norme necesare școlarizării la domici liu a elevului;
– cadrele didactice care vor desfășura școlarizarea la domiciliu;
– PEI, avizat de directorul unității de învățământ rezidențiale.
8.4.63.13. În termen de 3 zile lucrătoare de la data ședinței Co nsiliului de Administrație, ISJ transmite unități școlare rezidențiale
aprobarea școlarizării la domiciliu.
8.4.63.14 . Imediat după primirea aprobării, unitatea școlară desemnată pentru școlarizarea la domiciliu înscrie elevul în catalog și în
registrul matricol, după caz, cu mențiunea "Școlarizat Ia dom iciliu, conform certificatului de orientare școlară și profesională nr.
_____/______”.
8.4.63.15 .Pe baza aprobării ISJ și cu acordul Consiliul de administrație al unității de învățământ, directorul va emite decizia pentru
numirea cadrului didactic/cadrelo r didactice ce va/vor asigura școlarizarea la domiciliu pe perioada specificat ă de ISJ , conform
certificatului de orientare profesională.
8.4.63.16. Numărul maxim de ore/săptămână este de 4 ore pentru învățământul primar,6 ore pentru în vățământul
gimnazial și de 8 ore pentru învățământul liceal.Numărul de ore/săptămână aferent fiecărei discipline de învățământ se stabil esc în
Consiliul clasei/Comisiile interne de evaluare continuă după caz,și se aprobă în consiliile de administrație ale unitățiilor de
învățământ.
213
8.4.63.17. În funcție de situația medicală a elevului, dovedită prin documente medicale, la recomanda rea SEOSP din cadrul
C.J.R.A.E. ,se pot norma și 2 ore/săptămână pentru terapii specifice (psiholog, kinetoterapeut, psihopedagog , logoped), cu menționarea
expresă a acestora în Certificatul de orientare școlară și profesională.
8.4.63.18. În funcție de rezultatele evaluării, COSP poate decide alocarea unui profesor itinerant și de sprijin în vederea asigurării
serviciilor de asiste nță psihopedagogică, cu menționarea expresă a acestui serviciu în Certificatul de orientare școlară și profesională.
8.4.63.19. În învățământul vocațional de artă se pot norma câte 2 ore/săptămână pentru discipline de specialitate,cu menționarea
expresă a acestora în Certificatul de orientare școlară și profesională.
8.4.63.20. Toate orele sunt normate și retribuite în regim cu plata cu ora.
8.4.63.21. Indiferent de numărul de ore alocat fiecărei discipline de învățământ din planul -cadru de învățământ, nu poate fi depășit
numărul maxim de ore stabilit pentru fircare nivel de învățământ precizat la 8.4.63.16.
8.4.63.22. Durata orei de curs pentru învățământul primar de masă este de 45 minute, iar pentru învățământul gimnazial și liceal de
masă este de 50 de m inute. Durata orei de curs pentru învățământul primar și gimnazial special este de 45 de minute.
8.4.63.23. Cadrele didactice au obligația de a transmite conținuturile didactice, conținuturile disciplinelor pe care le predau în vederea
formării de competen țe pe baza unei proiectări a activității, la domiciliul elevilor, printr -o modalitate stabilită de comun accord între
cadrul didactic, parinte si elev.
8.4.63.24. În realizarea procesului educativ la domiciliu pot fi implicate și alte persoane (elevi,stude nți etc), pe bază de voluntariat,
pentru activități educative complementare și socializare.
8.4.63.25. Cadrele didactice desemnate pentru școlarizarea la domiciliu vor efectua evaluări predictive, formative și sumative, în
conformitate cu planificările sem estriale incluse în planul educațional individualizat. Pentru toate tipurile de evaluare, la toate
disciplinele și nivelelurile de învățământ, se acordă câte 4 ore semestrial.
8.4.63.26. La disciplinele de învățământ la care se susține lucrare scrisă semes trială, planificarea acesteia se va face cu cel puțin 30 de
zile înainte de susținere.
8.4.63.27. Monitorizarea aplicării planului educațional individualizat pe perioada școlarizării la domiciliu revine în totalitate unităț ii
școlare rezidențiale.
8.4.63.2 8. Condica de prezență va fi completată la unitatea școalară rezidențială unde este încadrat fiecare cadru didactic,conform unei
diagrame de prezență cu semnătura părintelui.
8.4.63.29. Anual, în termen de 10 zile de la aprobarea școla rizării la domiciliu , între ISJ, CJRAE de domiciliu și unitatea de
învățământ rezidențială se vor încheia protocoale de colaborare (Anexa 29) pentru elevii aflați în această situație.
Responsabilitatea elaborării protocolului revine unității de învățământ rezidenția le.
214
În vederea încheierii acestuia, protocolul poate fi transmis de unit atea de învățământ la ISJ și la data depunerii solicitării privind
aprobarea PEI și a cadrelor didactice care vos asigura școlarizarea la domiciliu, cu condiția semnării lui anteri or de către celelalte
părți.
8.4.63.30. În termen de 5 zile lucrătoare de la primirea certificatului de or ientare școlară și profesională, d irectorul unității d e
învățământ special sau de masă desemnează, prin decizie int ernă (Aneza 8), responsabilul de c az servicii psihoeducaționale. Pentru
copiii școlarizați la domiciliu în unități de învățământ de masă, responsabilul de caz servicii psihoeducaționale este cadrul didactic
care îndeplinește funcția de diriginte la clasa la care este înscris elevul. În înv ățământul special, responsabilul de caz servicii
psihoeducaționale este cadrul didactic cu funcția de diriginte/cadrul didactic care desfășoară activitatea de instruire.
8.4.63.31. Pentru fiecare copil orientat școlar și profesional p entru școlarizare la domiciliu responsabilul de caz servicii
psihoeducaționale desemnat, împreună cu echipa multidisciplinară, elaborează PSI, conform modelului din Anexa 10.
8.4.63.32. Echipa multidisciplinară care va implementa și monitoriza PSI este formată din totalitatea cadrelor didactice care asigură
instruirea la domiciliu a copilului.
8.4.63.33. Pentru elaborarea, avizarea/aprobarea, implementarea și monitorizarea PSI vor fi parcurse toate etapele managementului de
caz descrise în prezenta procedură. (punctele 8.4.10 . – 8.4.62)
MANAGEMENTUL DE CAZ PENTRU ELEVII ȘCOLARIZAȚI ÎN SPITAL
8.4.64. Școlarizarea în spital este asigurată de către unitățile de învățământ desemnate în acest sens de către Inspectoratul Școlar al
Județului Bacău .
8.4.64.1. În regulamentul de o rganizare și funcționare al unității de învățământ, fiecare unitate de învățământ desemnată va include un
capitol special care va reglementa școlarizarea în spital.
8.4.64.2. Școlarizarea în spital se organizează pentru toți elevii cu boli cronice, tulbu rări neurologice sau cu boli care necesită
perioare de spitalizare mai mare de 4 săptămâni.
8.4.64.3. Categoriile de elevi care beneficiază de școlarizare în spital sunt cei care au fost diagnosticați cu următoarele afecțiuni :
a) afec țiuni metabo lice;
b) afecțiuni rare, sistemice, genetice, autoimune ;
c) afec țiuni oncologice;
d) afec țiuni nefrologice;
215
e) afec țiuni neurologice;
f) patologie psihiatric ă;
8.4.64.4 . Pro cesul instructiv -educativ desfăș urat în grupele/clasele din spitaleorganizate în regim simultan, se va realiza în funcț ie de
specificul bolii, perioada de spitalizare, de d iagnosticul/prognosticul bolii ș i de clasa în ca re este înscris elevul în anul ș colar respectiv.
8.4.64.5. Orientarea școlară către forma de învățământ ''ș colarizare în spital'' se face la cererea părintelui/reprezentantului legal
instituit adresată CJRAE de domiciliu. Cererea poate fi descărcată de pe site -ul CJRAE al județ ului de domiciliu sau poate fi ridicată
de la se diul unității spitaliceșt i la care a fost internat copilul.
Cererea va fi însoț ită de dosarul personal al copilului. În cazul în care copilul este încadrat î n grad de handicap, dosarul conț ine toate
documentele prevăzute la punctul 8.4.3. al prezentei pro ceduri
În cazul în care copilul nu este încadrat în grad de ha ndicap, dosarul poate fi depus și fără ancheta socială și fișa medicală sintetică,
fișa psihologică fiind necesară doar î n cazul unor afectări (deficiențe) ale sistemului nervos și funcț iilor m entale globale.
Certificatul medical tip A5 poate fi î nlocuit cu scrisoarea medicală și trebuie să conț ină, în mod obligatoriu, recomandarea spitalizării
pe o perioadă mai mare de 4 săptămâni.
8.4.64.6 . În vederea completării dosarului, părintele/repreze ntantul le gal solicită Fișa psihopedagogică de la unitatea de învățământ la
care este înscris copilul, în condiț iile descrise la punctul 8.4.2. al prezentei proceduri.
8.4.64.7. Atât la prima orientare cât ș i la reorien tare, cererea, semnată de părinț i/reprezentantul legal, îm preună cu toate documentele
menționate, pot fi depuse la CJ RAE de unitatea de învățământ care asigură ș colarizarea în spital, prin reprezenta ntul desemnat, în
conditiile obț inerii acordului în scris al părin ților/reprezentantului legal . În această situa ție, conducerea unității de învățământ se
asigură că dosarul este completat cu toate documentele prevăzute.
8.4.64.8. Orientarea școlară către forma de învățământ ''ș colarizare în spital'' se face pe perioada spitalizării.
8.4.64.9. COS P eliber ează certificatul de orientare școlară ș i profesională în 3 exemplare originale: unul va fi trimis părintelui, unul va
fi trimis unității de învățământ care asigură școlarizarea în spital ș i unul rămâne la dosarul de la SEOSP. Exemplarul pentru unit atea de
învățământcare asigură ș colarizarea în spital va fi transmis prin intermediul persoanei desemnată de unitatea de învățământ special.
8.4.64.10 . După primir ea certificatului de orientare școlară ș i profesională, unitatea de învățământ care asigură școlarizarea în spital
înscrie copilul în registrul -catalog.
8.4.64.11. În funcție de rezultatul evaluării, pentru copiii cu deficiențe de învăț are, adaptare, integrare, tulburări de limbaj, COSP
poate decide al ocarea unui profesor itinerant ș i de sprijin și/sau profesor logoped, în vederea as igurării serviciilor de asistență
216
psihopedagogică ș i/sau a terapiei logopedice, cu menț ionsrea expresă a acestui servici u în Certificatul de orientare școlară ș i
profesională.
8.4.64.12 . Elevii școlarizaț i în spital studiază toate disciplinele din planurile -cadru corespunzătoare nivelului lor de studii, în
conformitate cu planurile -cadru și programele ș colare în vigoare care se aplică la clasa la care este înscris copilul în unitatea de
învățământde provenienț ă.
8.4.6 4.13. În termen de 5 zile lucrătoare de la primirea certificatului de orientare școlară și profesională, directorul unității de
învățământ care organizează școlarizarea în spital desemnează, prin decizie internă (Anexa 8), responsabilul de caz servicii
psihoeducaționale. Pentru copiii școlarizați în spital, responsabilul de caz servicii psihoeducaționale este cadrul didactic car e
îndeplinește funcția de diriginte la clasa la care este înscris copilul de la unitatea de învățământ desemnată să asigure șco larizarea în
spital.
8.4.64.14. Pentru fiecare copil orientat școlar și profesional pentru școlarizare în spital, responsabilul de caz servicii psihoeducațio nale
desemnat, împreună cu echipa multidisciplinară, elaborează PSI, conform modelului din Anexa 10.
8.4.64.15. Echipa multidisciplinară care va implementa și monitoriza SPSI este formată din totalitatea cadrelor didactice care asigură
instruirea în spital a copilului.
8.4.64.16. Cadrele didactice vor efectua evaluări predictive, formative și sumative, în c onformitate cu planificările calendaristice
incluse în PEI.
8.4.64.17. La disciplinele de învățământ la care se susț ine lucrarea scrisa semestrială , planificarea acesteia se va face cu cel puțin 30 de
zile înainte de susținere.
8.4.64.18. Notarea elevilor se realizează conform nivelului de școlarizare, pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu, respectiv
modul de pregătire, adaptat situației particulare a elevilor spitalizați; ritmicitatea notării variază în funcție de numărul de ore
săptămânal alocat fi ecărei discipline.
8.4.64.19. Notele/calificativele se înregistrează în registrul -catalog. La externare, elevul primește adeverința cu situația școlară (Anexa
10) și foaia matricolă, după caz. Aceasta poate fi transmisă de unitatea de învățământ care a org anizat școlarizarea în spital unității de
învățământ la cre este înscris copilul.
8.4.64.20. Monitorizarea aplicării PEI pe perioada școlarizării în spital revine în totalitate unității școlare desemnată sa organizeze
școlarizarea în spital.
8.4.64.21. Condica de prezență va fi completată la unitatea spitalicească unde se desfășoară școlarizarea.
8.4.64.22. Anual, între unitatea școlară desemnată să asigure școlarizare în spital și unitatea spitalicească unde se desfășoară procesu l
instructiv -educativ se vo r încheia protocoale de colaborare.
217
8.4.64.23. Pentru elaborarea, avizarea/aprobarea , implementarea și monitorizarea PSI vor fi parcurse toate etapele managementului de
caz descrise în prezenta procedură (punctele 8.4.10. -8.4.62 )
DISPOZIȚII FI NALE
8.4.65. Unitatea de învățământ sau profesioniștii care au acces la dosarul copilului au obligativitatea de a nu face publice informaț iile
din acesta sau cuprinse în certificatul de orientare școlară și profesională , atât în cadrul unității cât și în afara acesteia. Încălcarea
confidențialității se sancționează conform legislației în vigoare.
8.4.6.6. Unitățile de învățământ de masă și special care au desemnat cadre didactice responsabile de caz servicii psihoeducaționale,
nominalizează o persoană din cadrul unității care să țină legătura cu COSP și DGASPC de domiciliu, prin intermediul căreia se vor
depune și se vor elibera dosarele copiilor, vor transmite corespondența etc
8.4.67. Acordarea serviciilor/intervențiilor prevăzute în PSI, altele decât ce le educaționale, se realizează în afara orelor de predare, cu
excepția vcelor prevăzute a se desfășura în parteneriat între membri echipei multidisciplinare.Acordarea serviciilor/interven țiilor
menționate anterior se pot acorda și în timpul orelor de curs, în situații excepționale, pe baza unor a probări special acordate de ISJ sau
MEN.
În acest sens, toți profesioniștii din echipa multidisciplinară îsi vor desfășura activitatea pe baza unui program și a unei
planificări de acordare a serviciilor copiilor cu CES aprobate de conducătorul unității de învățământ la care sunt încadrați.
9 . RESPONSABILITĂȚI ȘI RĂSPUNDERI ÎN DERULAREA ACTIVITĂȚII
Nr.
crt. Compartimentul(postul)/
Acțiunea(operațiunea)
I
II
III
IV
V
VI
0 1 2 3 4 5 6
1. Învățământ special și special
integrat
E
2. Inspector școlar general adjunct V
218
Comisia de monitorizare
3. Inspector Școlar General A
4. Unități de învățământ Ap
5. CJRAE Ap.
6. Comisia de monitorizare Ah.
7.
Informatizare Ah.
Pe site -ul
Web al
ISJ Bacău
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: PROGRAM POSTUNIVERSITAR: MANAGEMENT EDUCAȚIONAL [631226] (ID: 631226)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.