Disertatie Copy 1 [631192]

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 2
CAPITOLUL I SPAȚIUL RURAL ȘI DEZVOLTAREA PIEȚEI RURALE …………… 4
Capitolul 1.1. Spațiul rural : concept, elemente, funcții, componență ……………………… 4
Capitolul 1.2. Contextul macroeconomic al dezvoltării rurale ………………………….. ….7
Capitolul 1.3. Dezvoltarea pieței rurale în România ………………………….. …………….. 11
CAPITOLUL II PARTICULARITĂȚILE PIEȚEI RURALE DIN ROMÂNIA
COMPARATIV CU PIAȚA RURALĂ EUROPEANĂ ………………………….. …………… 17
Capitolul 2.1. Particularitățile pieței rurale din România ………………………….. ………. 17
Capitolul 2.2 Particularitățile pieței rurale la nivel European ………………………….. …. 21
Capitolul 2.3 Studiu compartiv între piața rurală românească și cea europeană ……… 23
CAPITOLUL III STRATEGII DE DEZVOLTARE A PIEȚEI RURALE ÎN
PRAHOVA ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 31
Capitolul 3.1 Priorități de dezvoltare a pieței rurale în Prahova pentru perioada 2014 –
2020 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 31
Capitolul 3.2 Dezvoltarea comerțului rural în județul Prahova ………………………….. .. 33
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 41

2
INTRODUCERE

Procesul de tranziție de la o economie supercentralizată la o economie de piață,
a generat în agricultura și dezvoltarea rurală a țării noastre, multiple probleme de ordin
economic și social, ceea ce a favorizat inițierea procesului de identificare a unor soluții
și metode de soluționare a acestora, în desfășurarea lui mobilizâ ndu-se un număr mare
de specialiști în domeniu.
În prezent dezvoltarea rurală din România pare să fie într -o situație de criză iar
economia țării nu este deloc favorabilă acestei dezvoltări, ba dimpotrivă, căderea
raportului dintre indicii de creștere a p rețurilor produselor agricole și cei ai produselor
industriale cumpărate de agricultori duce la o scădere a prețurilor care duc la rândul lor
la scăderea productivității în comparație cu alte țări mai dezoltate din Uniunea
Europeană.
Dacă ar fi existat o viziune mai realistă asupra viitorului spațiului rural
românesc, asupra noilor ocupații și calificări necesare în procesul de diversificare a
activităților care duc la dezvoltarea acestuia, cel mai probabil și țară noastră ar fi fost
astăzi printre primel e cele mai dezvoltate țări la nivel european deoarece formele de
relief favorizează agric ultura și dezvoltarea acesteia.
Prin elaborarea acestei lucrări mi -am propus să scot în evidență atât punctele
slabe cât și punctele tari ale României în comparație cu Uniunea Europeană și am
prezentat de asemenea și câteva exemple prin care am încercat să pun în valoare
tradițiile care ne caracterizează peste tot în lume.
În primul capitol am prezentat spațiul rural la nivel general și
particularitățile acestuia. Spațiul rural este noțiune care, prin complexitatea sa a generat
numeroase păreri, care diferă de la un autor la altul, dar în esență se ajunge aproape la
aceleași concluzii.
Spațiul rural a avut o mare contribuție în dezvoltarea economică
concretizată în urma numeroaselor reforme și războaie care au avut loc la nivel mondia l
și care în timp au ajutat la îmbună tățirea situației economice a statelor.
Tot în primul capitol am prezentat și situația regiunilor demografice din
România în ceea ce privește număr ul comunelor și nivelul acestora de dezvoltare,
constatând că Regiunea Sud -Muntenia este pe primul loc, cu 20 %.

3
În cel de -al doilea capitol am analizat particularitățile pieței din România în
comparație cu cele ale pieței rurale din Europa. Am constatat că suntem cu mult sub
nivelul multor țări dezvoltate din Uniunea Europeană.
În România mediul rural reprezintă o importantă resursă a forței de muncă
pentru activitatea de agricultură, silvicultură și pescuit (95% din populația ocupată cu
această activit ate se află în mediul rural).
În plus, mediul rural reprezintă o importantă resursă de forță de muncă și pentru
alte activități cum ar fi industria, construcții, activități de servicii administrative,
industria prelucrătoare, transport și depozitare.
Uniun ea Europeană pune un accent deosebit pe dezvoltarea rurală. În Uniunea
Europeană peste jumătate din populație locuiește în localități rurale, care acoperă peste
90% din teritoriu.
România se clasează sub media Uniunii Europene în ceea ce privește rata
șoma jului (aproximativ 7% rata șomajului în România în anul 2017, față de 11% media
Uniunii Europene).
În anul 2012, cele mai mari rate ale șomajului s -au înregistrat în Grecia și Spania
(peste 20%), în timp ce țări precum Republica Cehă, Olanda, Slovacia au p rintre cele
mai mici rate ale șomajului.
Spre deosebire de România, ratele de șomaj din regiunile predominant rurale în
majoritatea țărilor din Uniunea Europeană tind să fie mai ridicate față de rata șomajului
din regiuni predominant urbane.
În capitolul I II și ultimul din prezenta lucrare, am vorbit în prima parte a acestuia
despre strategii și priorități de dezvoltare a pieței rurale în Prahova pentru perioada
2014 -2020. Printre cele mai importante proiecte de dezvoltare rurală se numără:
protecția mediului și creșterea eficienței energetice, susținerea educației și ocupării
forței de muncă, su sținerea sănătății și asistenței sociale, dezvoltarea rurală și
agricultura. În cea de -a două parte a capitolului am prezentat două supermarketuri din
mediul rural, supermarket Maya din Păulești și supermarket Profi Loco din Ciorani,
Prahova. În urma studi ului am constatat că Profi Loco este mult mai dezvoltat decât
Maya, deoarece face parte din lanțul de magazine Profi care este foarte cunoscut în
România, pe când Maya este un supermarket mai puțin cunoscut și are mai puține
puncte de lucru față de Profi.

4
CAPITOLUL I
SPAȚIUL RURAL ȘI DEZVOLTAREA PIEȚEI RURALE

Capitolul 1.1. Spațiul rural : concept, elemente, funcții, componență
Conceptul de spațiu rural
Spațiul rural este un concept deosebit de complex fapt ce a generat o mare
diversitate de păreri privind definirea, sfera de cuprindere și componentele sale.
Ruralul cuprinde toate activitățile care se desfășoară în afara urbanului și
cuprinde trei componente esențiale: com unitățile administrative constituite din membrii
relativ puțin numeroși și care au relații mutuale; dispensarea pronunțată a populației și a
serviciilor colective; rolul economic deosebit al agriculturii și silviculturii.( Spațiul
Rural, Funcțiile Spațiulu i Rural. Gontariu IN.)
Cu toate că, din punct de vedere economic, agricultura și silvicultura
dețin un loc important, sensul cuvântului “rural” este mai larg decât al celui agricol sau
silvic, aici fiind cuprinse și alte activități cum sun t: industria specifică ruralului;
artizanatul, serviciile productive privind producția agricolă și neproductive care
privesc populația rurală.
Spațiul rural este noțiune care, prin complexitatea sa a generat numeroase
păreri, care diferă de la un autor la altul, dar în esență se ajunge aproape la aceleași
concluzii.
După anumite păreri, se consideră că spațiul rural poate fi definit în funcție de
noțiunile care îl caracterizează, el cuprinzând tot ceea ce nu este urban.
Această definire g enerală creează, adesea, confuzii între noțiunea de rural și
noțiunea de agricol, ceea ce nu corespunde realității.
Spațiul rural nu este un spațiu concret și eterogen. Eterogenitatea poate fi privită
sub două aspecte: primul se referă la teren – topografi e, subsol, sol și microclimat; al
doilea aspect se referă la demografie – densitate, polarizare de la mici așezăminte la
mari aglomerări urbane .(https://www.afaceri -agricole. net/2011/04/contextul -dezvoltării –
rurale -în-românia / )
Pentru a definii mult mai concret spațiul rural putem să luăm în considerare
următorii indicatori: morfologic (număr de locuitori, densitate, tip de mediu), structural

5
și funcțional . (Bold I., Buciuman E., Drăghici N. Spațiul rural – definire, organizare ,
dezvoltare, Timișoara, Editura Mirton 2003)
Elementele spațiului rural
Din această definiție a spațiului rural sunt evidențiate cel puț in următoarele
elemente :
• spațiul rural este caracterizat printr -o densitate slabă a populației
• satele și comunele, formele de stabilire umană sunt caracterizate prin
individualitatea și discontinuitatea spațiului construit;
• activitatea productivă este în special agricolă și silvică, dar este prezent și industria de
procesare și comerțul rural;
• relațiile dintre oameni se bazează pe cunoașterea reciprocă;
• mediul înconjurător din spațiul rural este mai puțin poluat decât în mediul urban.
Funtiile spațiului românesc
Spațiul rural, poate fi apreciat, ca fiind mediul natural în care se
instalează activitățile umane, cu condiția că aceasta să nu fie agresivă și să
promoveze degradarea lui. Revenirea populației spre activități agricole și ne agricole
în spațiul rural poate fi apreciat ca un factor de reechilibru biologic, pentru că se
întoarce într -un mediu lipsit de toate aspectele nocive oferite de spațiul urban.
Activitățile economice multiple, sociale, culturale etc. care se desfășoară în
spațiul rural se pot sintetiza în trei funcții principale și anume: economică, ecologică și
socio -culturală.
Funcția economică a spațiului rural este considerată funcția de bază, primară, al
cărui principal obiectiv este obținerea p roduselor agricole și a altor bunuri mat eriale
realizate de ramurile productive din amonte și din aval de agricu ltură, silvicultură,
industria forestieră și artizanatul.
Funcția ecologică a spațiului rural. Industrializarea generală, excesivă în
unele zone rurale, exploatarea în exces a unor terenuri miniere, intensificarea și
industrializarea zootehniei, comasarea acestora în mari aglomerații de animale pe
spații agricole foarte reduse etc., au determinat apariția și intensificare a unuia dintre cele
mai grave fenomene și anume: poluarea spațiului rural (sol, aer, apă), deteriorarea
peisajului agricol și silvic, reducerea alarmantă a florei și faunei și producerea
unui dezechilibru ecologic în foarte multe ecosiste me ale spațiului rural.

6
Funcția social -culturală. Prin natura activităților umane, a relațiilor din interiorul
comunităților și celor intercomunitare spațiul rural are un caracter socia l. Așa cum s -a
mai precizat, dimensiunile relativ reduse ale localităț ilor, instituirea unor raporturi
specifice între membrii comunităților, cunoașterea reciprocă și ierarhizarea socială sunt
caracteristici ale relațiilor din mediul rural. Spre deosebire de marile aglomerații urbane,
unde este specific anonimatul omului, î n spațiul rural toți oamenii se cunosc între ei din
aproape toate punctele de vedere. În acest cadru social, comportamentul omului,
identitate a activității rurale, este t otal diferit de comportamentul omului anonim din
colectivitățile urbane. Acesta însea mnă că există diferențe și în ceea ce privește
comportamentul între cele două comunități.( https://vdocuments. site/spațiul -rural –
funcțiile -spațiului -rural.html )
Componența principală a spațiului rural
Satul reprezintă un proces constant de umanizare a teritoriului, proiecția în
spațiu a modului în care populația a reușit să se adapteze modului de utilizare a
resurselor solului și subsolului, în baza unor relații e conomice și social -istorice
determinante. Cu timpul, satul românesc a suferit numeroase transformări, dintr -o
localitate preponderent agricolă, de importanță locală, într -o așezare cu caracter
multifuncțional, integrată în teritoriu.
Definirea noțiunii de așezare rurală, pe plan mondial, este foarte diferită, în
funcție de criteriul folosit, statistic, administrativ, legislativ, funcțional etc.
La nivelul Uniunii Europene, densitatea medie a populației este de 115
locuitori/km2, iar cr iteriul folosit pentru departajarea satelor de orașe este densitatea de
până la 100 locuitori/km2. În Ungaria, o așezare este considerată rurală dacă nu are
statut urban sau are statut urban, dar numărul locuitorilor este sub 10.000.
În țara noastră, statutul unei așezări este reglementată prin lege, indiferent de
mărimea demografică sau densitatea populației.
Primele așezări rurale menționate documentar sunt satele dacoromane, cunoscute
sub denumirea de „pagi” și „vici”, cu o populație ce practică agricul tura, iar uneori și
mineritul.
Spațiul a fost reorganizat prin implementări industriale, echipare tehnico –
edilitară și o extindere a serviciilor, ceea ce a dat mediului rural o structură diferită de
cea tradițională .

7
Capitolul 1.2. Contextul macroeconomic al dezvoltării rurale
În perioada interbelică peste 80 % din populația României locuia în mediul rural
și se ocupă cu exploatarea pământului și creșterea animalelor. Reforma agrară din1921 a
transformat o mare parte dintre țărani, în proprietari pe terenul pe care îl lucrau, astfel că
agricultura românească a ajuns de la marea proprietate la mică fermă agricolă, cu o
tehnică rudimentară și lipsită de inventar. În România s -a resimțit influența produselor
agricole americane, care au invadat piața europeană în perioada interbelică.
După al doilea Război Mondial economia rurală a suferit modificări profunde.
Reforma agrară din 1945 a avut mai mult un rol propagandistic, deoarece a exceptat
combatanții țărani care au luptat pe frontul sovietic, a avut rolul de a desființa vechea
clasă de proprietari și de a atrage de partea noilor stăpâni, susținuți de forța ocupatiei
militare sovietice, cea mai mare parte a populației țării. Colectivizarea este fenomenul
care a avut cele mai gr ave consecințe asupra situației agriculturii, fiind promovată de
regimul comunist între 1949 -1962. Colectivizarea a reprezentat trecerea terenurilor
agricole din proprietatea privată a țăranilor în proprietatea statului, care asigura un
control absolut asu pra producției agricole. Colectivizarea a dus la distrugerea economiei
agrare datorita forței și a presiunilor exercitate de organ ele de represiune ale statului.
O dată cu aderarea României la Uniunea Europeana economia agrară și
producătorii agricoli se confruntă cu aceleași provocări ca în anii de după al doilea
Război Mondial: precaritatea nivelului tehnic, slaba calitate a semințelor și a raselor de
animale, dependența de condițiile de climă, slaba calitate a produselor obținute. Sat ul
românesc a cunos cut 3 etape î n dezvoltarea sa de -a lungul secolului al XX -lea: perioada
interbelică, perioada comunistă și perioada postcomu nistă.
(http://www.aface riardelene.ro/altepagini/referat -economia -rurala -economia -urbana -in-
romania )
Romania se confrunta in prezent cu o criza st ructurală profundă, rezultat
cumulativ al dezechilibrelor moștenite, pe care s -au suprapus in consecventa masurilor
de ref ormă economică din perioada de tranziți e.
După anul 1990, caracterul de consum în economia româ nească s -a accentuat,
care a putut fi evidențiat prin evolutța corelațiilor dintre principalele componente de
utilizare ale produsului intern brut.

8
Relevant ă pentru îngustarea considerabilă a capacităț ii de modern izare a
economiei este corelația relativ anormală dintre d inamica valorii adaugate brute ș i
formarea bruta de capital fix.
Spațiul rural, poate fi apreciat, ca fiind mediul natural în care se instalează
activitățile umane, cu condiția ca acestea să nu fie agresivă și să promoveze degradarea
lui. Revenirea populației spre activități agricole și neagricole în spațiul rural poate
fi apreciat ca un factor de reechilibru biologic, pent ru că se întoarce într -un medi u
lipsit de toate aspectele nocive oferite de spațiul urban.
Activitățile economice multiple, sociale, culturale etc. care se desfășoară în
spațiul rural se pot sintetiza în trei funcții principale si anume: economică , ecologică și
socio -culturală.
Funcția economică a spațiului rural este considerată funcția de bază,
primară, al carui principal obiectiv este obținerea produselor agricole și a altor
bunuri materiale realizate de ramurile productive din amonte și din aval de
agricultură, silvicultura, industr ia forestieră si artizanatul.
Funcția ecologică a spațiului rural. Industrializarea generală, excesivă în unele
zone rurale, exploatarea in exces a unor terenuri miniere, intensificare a și
industrializarea zootehniei, comasarea acestora în mari aglomerații de animale pe
spații agricole foarte reduse etc., au determinat apariția și intensificarea unuia dintre cele
mai grave fenomene și anume: poluarea spațiului rural (sol, aer, apă), deteriorarea
peisajului agricol și silvic, reducerea alarmantă a florei și faunei și producerea
unui dezechilibru ecologic în foarte multe ecosisteme ale spațiului rural.
Funcția social -culturală. Prin natura activităților umane, a relațiilor din interiorul
comunităților și celor intercomunitare , spațiul rural are un caracter social. Așa cum s -a
mai precizat, dimensiunile relativ reduse ale localităților, instituirea unor raporturi
specif ice între membrii comunităților, cunoașterea reciprocă și ierarhizarea socială
sunt caracteristici ale relațiilor din mediul rural. Spre deosebire de marile aglomerații
urbane, unde este specific anonimatul omului, în spațiul rural toți oamenii se cu nosc
între ei din aproape toate punctele de vedere. În acest cadru social, comportamentul
omului, identitate a activității rurale, este total diferit de comportamentul omului
anonim din colectivitățile urbane. Acesta înseamnă că există diferențe și în c eea ce
privește un control absolut asupra producției agricole. Colectivizarea a dus la
distrugerea economiei agrare datorită forței și a presiunilor exercitate de organele de
represiune ale statului.

9

O dată cu aderarea României la Uniunea Europeană econom ia agrară și
producătorii agricoli se confruntă cu aceleași provocări că în anii de după al doilea
Război Mondial: precaritatea nivelului tehnic, slabă calitate a semințelor și a raselor de
animale, dependența de condițiile de climă, slabă calitate a produ selor obținute. Satul
românesc a cu noscut 3 etape în dezvoltarea sa de-a lungul secolului al XX -lea: perioada
interbelică, perioada comunistă și perioada postcomunistă.
(http://www.afaceriardelene.ro/altepagini/referat -economia -rurală-economia -urbană -în-
românia )
România se confruntă în prezent cu o criză st ructurală profundă, rezultat
cumulativ al dezechilibrelor moștenite, pe care s-au suprapus în consecvența
măsurilor de reformă economică din perioada de tranziție.
După anul 1990, c aracterul de consum în economia românească s -a
accentuat, care a putut fi evidențiat prin evoluția corelațiilor dintre principalele
componente de utilizare ale produsului intern brut.
Relevant ă pentru îngustarea considerabilă a capacității de mo dernizare a
economiei este corelația relativ anormală dintre dinamica valorii adăugate brute și
formarea brută de capital fix.
În profil regional, nivelul general de dezvoltare economică, prezintă o
variabilit ate regională relativ ridicată.
Datorită decapitalizarii persistente a agenților economici, fenomenul de
destructurare asimetrică din economia agroalimentară a produs o fractură: pe de o parte,
între producția vegetală și cea animală, în interiorul agriculturii și pe de altă parte, într e
producția agricolă și industria alimentară.
În același timp, analiza structurii sectoriale a valorii adăugate brute relevă faptul
că, practic, în toate regiunile, ponderile sectorului primar sunt inferioare celor din
sectorul secundar. Aceste valori reflectă nivelul scăzut de productivitate a muncii
agricole, datorat unei înzestrări tehnice slabe, a împărțirii suprafețelor agricole și a
managementului inexistent în exploatațiile private.
Disparitățile sectoriale regionale, prezente la populația activă ocupată cât și la
valoarea adăugată brută, a dus la mari decalaje de productivitate sectorială a muncii în
sectorul primar. Astfel în anul 1995 nivelul minim s -a înregistrat în regiunea Nord – Est
(86,7 % din media națională), iar cel ma xim în regiunea Vest (cu 27,7 % peste media
națională).

10
De menționat că în anul 1995 nivelul maxim al productivității muncii în sectorul
primar înregistrat, a fost cel mai scăzut comparativ cu anul 1994 (cu 41,1% peste media
națională) și anul 1993 (peste 29,9 % peste media națională).
În raport cu ponderea populației rurale și densitatea demografică, potențialul
agricol al României este destul de mare. În profil regional, se înregistrează niveluri
foarte diferite ale înzestrării funciare cu teren agricol. Astfel, față de media națională de
0,65 hectare/locuitor, maximul de înzestrare funciară pe locuitor se situ ează în
Regiunea Vest (0,94 hectare /locuitor ) și minimul în Regiunea Nord -Est (0,56
hectare/locuitor).
Înzestrarea funciară pe persoană ocupată ag ricol este de circa 4 hectare, cu
diferențe regionale sensibile, iar tendința este de ușoară creștere.
Producția agricolă a manifestat dinamici specifice foarte diverse, atât sectorial
(vegetal și animal), cât și în profil regional, în funcție de diversita tea condițiilor de
protabilitate agro -pedoclimatică, dar și de gradul de utilizare a factorilor de producție.
Producția vegetală a înregistrat un ritm de creștere mai mare, deoarece
presupune eforturi materiale și financiare mai mici, în condițiile inexist enței pieți de
capital și a creditelor avantajoase. Producătorii agricoli impun dezvoltarea sistemului
asociativ și c ooperatist pentru a spori forța de negociere care vine în ajutorul
producătorilor agricoli.
Unul dintre fenomenele negative, prezente în agricultură României în anii de
până acum, este utilizarea din ce în ce mai redusă a serviciilor de mecanizare,
hidroameliorative sau de reproducție și selecție. Relevante, în acest sens, sunt datele
referitoare la ponderea valorii serviciilor pentru agric ultură în producția agricolă, în anii
1995 -1997.
Între cauzele acestei stări de lucruri sunt: lipsa capitalului, accesul diferit al
producătorilor agricoli la mijloace de mecanizare, destructurarile în organizarea
serviciilor, lipsa consultanței de specia litate. S -a constatat că este nevoie de un set
corespunzător de acțiuni de dezvoltare a serviciilor.
Interferența influențelor înzestrării cu resurse și a performanțelor atinse în
utilizarea acestora se regăsește în nivelurile și dinamicile productivitățil or parțiale ale
principalilor factori (pământul, muncă, etc.), decalajele regionale ale acestora fiind o
reflectare a diversității condițiilor în care trebuiesc aplicate politici agricole prin care să
se amelioreze starea economică a spațiului rural.

11
Asim etriile intervenite în dinamicile sectoriale au generat mutații structurale
importante în ceea ce privește ponderea agriculturii în principalii macroindicatori
economici.
Creșterea ponderii agriculturii în populația activă ocupată (cu 9,3 puncte
procentua le) și în valoarea adăugată brută (cu 4,9 puncte procentuale) conferă tranziți ei
economiei românești trăsătura unui început de reagrarizare, cu implicații nefavorabile
asupra trendului productivității sociale a muncii.
(https://referat -referate.blogspot.ro/2015/01/contextul -dezvoltării -rurale -în-
românia.html )
Capitolul 1.3. Dezvoltarea pieței rurale în România

Relieful României se desfășoară pe trei trepte majore: Munții Carpați,
Munții Subcarpați, dealuri, podișuri și câmpii (inclusiv luncile și Delta Dunării).
Caracteristicile principale ale un ităților de relief sunt proporț ionalitatea supraf ețelor
(31% munți, 36% dealuri și podișuri, 33% câmpii și lunci) și așeza rea concentrică sub
forma unui amfiteatru în ceea ce privește formele majore de relief.

Figura 1.1 Ponderea formelor de relief din România.

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

31%
36%33%
munti
dealuri si podisuri
campii si lunci

12
Clima țării noastre este temperat continentală de tranziție, cu influențe
oceanice care vin dinspre vest, mediteraneene dinspre sud -vest și continental -excesive
provenite din partea nord -estică.
Precipitațiile medii anuale sunt variabile și influențate de altitudine: 500 mm
la câmpie, 700 mm la deal și 1200 mm la munte.
Spațiul rural din România este format în prezent din suprafața administrativă a
celor 2861 de comune existent e în teritoriul țării, care reunesc populația rurală a țării,
conform Legii 2/1968 de organizare administrativ -teritorială. Comunele sunt formate
din unu sau mai multe sate, existând în total 12957 de sate în spațiul rural.

Tebel 1.1. Organizarea administrativă a teri toriului, pe categorii de unităț i
administrative
Categorii
de unitati
administra
tive Macroregi
uni, de
dezvoltare
si judete Unit
ati
de
masu
ra Ani
Anu
l
200
8 Anu
l
200
9 Anu
l
201
0 Anu
l
201
1 Anu
l
201
2 Anu
l
201
3 Anu
l
201
4 Anu
l
201
5 Anu
l
201
6 Anu
l
201
7
Comune TOTAL Num
ar 286
0 286
0 286
1 286
1 286
1 286
1 286
1 286
1 286
1 286
1
Sate TOTAL Num
ar 129
56 129
56 129
56 129
57 129
57 129
57 129
57 129
57 129
57 129
57
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Din punct de vedere administrativ teritorial există 42 d e județe, care reprezintă
unităț ile administrative de bază . Prin Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea regiona lă a
României , au fost înființate opt regiuni de dezvoltare la nivelul României. Pentru o mai
bună înțelegere a anal izei diagnostic spațiului rura l, comparațiile se vor face la nivelul
regiunilor. Trebuie menționat că pe teritoriul administrativ al unor orașe și municipii se
afla 341 de localităti cu caracteristici rurale, numite sate, dar ele intră numai din punct
de vedere administrativ, în comp onența spațiului urban.
Spațiul rural este constituit din toa te comunele din România și este definit în
articolul 5 Legii 2/1968: “ este unitatea administrativ teritorială ce cuprinde populația
rurală unită prin interese comune și tradiții. O comună es te formată din unul multe sate
organizate după o serie de condiții economice, sociale, culturale, geografice și

13
demografice. Organizarea comunei asigură dezvoltarea economică ,administrativă
,culturală și socială a localitătilor rurale".
Suprafața spaț iului rural, astfel delimitat, insumează 212,7 mii kmp,
reprezentând peste 89% din suprafața țării. Populația care trăieș te pe acest teritoriu
numără 10,14 milioane locuitori, ceea ce reprezintă 45% din populația țării , rezultând o
densitate relativ sla bă, de sub 48 locuitori/kmp.
Spațiul rural reprezentând suprafața și populația nu are o pondere la fel de mare
în toate cele 8 regiuni de dezvoltare. Cel mai întins spațiu rural este în regiunea Nord –
Est (94,0% din ), populația are cea pondere în regiune a Sud. (55,7% din populație).
Regiunea București este un caz particular component căruia se găseste
municipiul București, capital României. Aceasta are 88,8% din întreaga populație a
regiunii. Populația din jurul Capitalei reprezintă do ar 11,2% din pop ulația regiunii .
Comuna este o unitate administrativă de bază de pe teritoriul căreia se
implementează politica rurală iar autorităț ile comunale sunt partenerii locali ai
autorităț ilor județene și regionale în realizarea acestor politici. Numărul part enerilor
locali variază de la 267 comune în cazul regiunii Vest, la 481 cazul regiunii Sud.
Excepție face regiunea București, care are numai 38 de comune. Populația medie a unei
comune este de 3780 locuitori, dar există o varietate a comunelor din România sub
aspectul d imensiunilor demografice. Comuna este formată din multe sate, aproximativ
4,7 sate pe comună . Peste jumătate din comune 55,4% sunt formate din 1 – 4 sate, iar
6,2% din comune au mult de 10 sate.
În tabelul de jos am realizat un top al reg iunilor în ceea ce privește numărul de
comune, respectiv sate la nivelul anului 2017. După cum putem vedea, Regiunea Sud –
Muntenia deține cele multe comune însă în ceea ce privește numărul satelor, este pe
locul doi -lea, cele mai multe f iind în Regiunea Sud-Vest-Oltenia.
(https://www.scribd.com/ )

14
Tabel 1.2 . Organizarea administrativă a teritoriului, pe categorii de unități
administrative.
Categorii de unităț i
administrative Macroregiuni , regiuni de
dezvoltare si județ e Unități de
măsura Ani
Anul
2017
Comune Regiunea NORD -VEST Numă r 403
– Regiunea CENTRU Numă r 357
– Regiunea SUD -EST Numă r 355
– Regiunea SUD -MUNTENIA Numă r 519
– Regiunea BUCURESTI – ILFOV Numă r 32
– Regiunea SUD -VEST
OLTENIA Numă r 408
– Regiunea VEST Numă r 281
Sate Regiunea NORD -VEST Numă r 1800
– Regiunea CENTRU Numă r 1788
– Regiunea SUD -EST Numă r 1448
– Regiunea SUD -MUNTENIA Numă r 2019
– Regiunea BUCUREȘ TI – ILFOV Numă r 91
– Regiunea SUD -VEST
OLTENIA Numă r 2070
– Regiunea VEST Numă r 1327
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=ADM101A

În figura 1.1. am analizat evoluția numărului de comune din România făcând o
comparație între anii 1990, 2000, 2010 și 2017. Am constatat că în toate regiunile
numărul comunelor a crescut, mai puțin în Regiunea București Ilfov unde probabil
urbanizarea a câștigat în față spațiului rural.

15
Figura 1.2. Evoluția numărului comunelor în Regiunile de Dezvoltare ale României.

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=ADM101A

În figura 1.2. putem observa ponderea comunelor în fiecare dintre cele 7 Regiuni
prezentate. Pe primul loc este Regiunea Sud -Muntenia cu 20% din totalul țării, pe
ultimul loc fiind Regiunea București – Ilfov cu doar 1%.

Figura 1.3. Ponderea comunelor la nivelul României împărțită pe Regiuni de
Dezvoltare.

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=ADM101A
0100200300400500600
Anul 1990
Anul 2000
Anul 2010
Anul 2017
Comune
Regiunea
NORD -VEST
16%
-Regiunea
CENTRU
14%
-Regiunea
NORD -EST
19%-Regiunea
SUD -EST
14%
-Regiunea SUD –
MUNTENIA
20%-Regiunea
BUCURESTI –
ILFOV
1%-Regiunea SUD –
VEST OLTENIA
16%

16

Satele prezintă o mare diversitate având ca principal factor, numărul de
locuitori. Dimensiunea satelor poate varia, de la cele care au câțiva localnici, până
la sate cu mai mult de 7000 -9000 locuitori. Din păcate predominate sunt satele cu
puțini locuitori, numărul mediu de locuitori ai unui sat fiind de circa 800.
Componența satelor după numărul de locuitori și a comunelor după
numărul de sate și de l ocuitori are un impact major asupra gradului de asigurare a
populației cu echipamente și servicii publice. Comunele cu număr mic sau dispersat
de locuitori, sau cu sate risipite au problemele cele mai mari sub aspectul echipării
edilitare și au a vut, în ultimele decenii, descreșterile cele mai mari de populație.

17
CAPITOLUL II
PARTICULARITĂȚILE PIEȚEI RURALE DIN ROMÂNIA
COMPARATIV CU PIAȚA RURALĂ EUROPEANĂ

Capitolul 2.1. Particularitățile pieței rurale din România

Aproximativ 45% din populația României se află în mediul rural. Regiunile din
România cu cea mai mare pondere a populației în mediul rural sunt:
-Sud (59%)
-Nord -Est (57%)
-Sud-Vest (52%)

Figura 2.1 Pondere a populației în mediul rural 2017.

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Populația activă din România a crescut la aproximativ 9,98 milioane persoane în
anul 2017. Populația activă din mediul rural are o pondere de 52 -53% din totalul
populației active din România.
Între anii 2006 -2017, ponderea populației active din mediul rural în total populație
activă s -a redus, ajungând la 46% din totalul populației active din România.

18

Figura. 2.2 Populația ocupată pe grupe de ocupații în mediul URBAN în România, în
anul 2017.

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=ADM101A

Majoritatea persoanelor ocupate din mediul urban sunt specialiști în diverse
domenii, cum ar fi: specialist în diverse domenii de activitate (20%), muncitori calificați
și asimilați (17%) și lucrători în domeniul serviciilor (17%).

Figura 2.3 Populația ocupată pe grupe de ocupații în mediul RURAL în România, în
anul 2017.

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=ADM101A

19

Peste 40% din populația ocupată din mediul rural se ocupă în special cu
agricultura, silvicultură și pescuitul, iar 13% din populația ocupată din mediul rural este
încadrată în cat egoria muncitorilor necalificați.

Figura 2.4 Populația ocupată pe activități CAEN în mediul URBAN în România, în anul
2017.

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=ADM101A

Procentul cel mai mare al populației ocupate în mediul urban este în industria
prelucrătoare (2 3%), urmat de comerț cu ridicata și cu amănuntul și repararea
autovehiculelor (19%).

20
Figura 2.5 Populația ocupată pe activități CAEN în mediul RURAL în România, în anul
2017.

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=ADM101A

Agricultura, silvicultură și pescuitul este activitatea care concentrează cel mai
mare procent din populația ocupată din mediul rural (60% în anul 2013). Această
activitate este urm ată de industria prelucrătoare (12%), construcții (7%) și comerț (6%).
Mediul rural reprezintă o importantă resursă a forței de muncă în România
pentru activitatea de agricultură, silvicultură și pescuit (95% din populația ocupată cu
această activitate se află în mediul rural).
În plus, mediul rural reprezintă o importantă resursă de forță de muncă și pentru
alte activități:
• Industria extractivă (48% din populația ocupată pe această activitate se află în mediul
rural)
• Construcții (40%)
• Activități de servicii administrative și activități de servicii suport (32%)
• Industria prelucrătoare (30%)
• Transport și depozitare (25%)
Aproximativ 65% din muncitorii necalificați din România sunt din mediul rural.
(Patriche D.: Piața rura lă, Editura Academiei Române. București, 1998 )

21
Fig 2.6 Ponderea celor mai importa nte activitati din mediul rural .

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Capitolul 2.2 . Particularitățile pieței rurale la nivel European

Politica Uniunii Europene pune un accent deosebit pe dezvoltarea rurală. În
Uniunea Europeană mai mult din jumătate din populație locuiește în localităti rurale,
care ac operă peste 90% din teritoriu . Ȋncă din 2001, la Göteborg, Consiliul European a
concluzionat faptul că politica de dezvoltare rurală va accentua mai puțin aspect ele
legate de susținerea pe piaț ă a agriculturii și va fi orientate mai mult asupra asigurării
bunăstării oamenilor, anima lelor și plantelor, a co nservării mediului, a grijii faț ă de
natură și asigurării unei alimentații sănătoase. O lungă perioadă de timp în Uniunea
Europeană politicile rurale s -au suprapus cu politicie agrare și sectorului agricol.
Zona rurală a fost con siderat ca fiind un sector și nu s -a pus accent pe
dimensiunea din punct de vedere a spațiului pentru ceastă zonă. Uniunea Europeană a
adoptat criteriul OECD, care se bazează pe densitatea populației. Astfel, încep să
devină posibile comparațiile la nivel internațional ale condițiilor și dinamicii mediului
rural din Europa. Datele socioeconomice disponibile sunt la nivelul regiunilor NUTS
33. Acestea includ insă și aglomerările urbane, astfel că datele nu pot fi agregate pe
coordonate rural –urban, fapt car e dezavantajează decidenții de politici în domeniul
dezvoltării rurale. Conform OECD, mediul rural cuprinde toate localitătile care au o
0%10%20%30%40%
Constructii
Activitati de
servicii
administrative
si activitati de
servicii suportIndustria
prelucratoareTransport si
depozitare

22
densitate a populației mai mică de 150 de locuitori pe metru pătrat. La nivel regional
(NUTS 3) sunt definite ca fiind:
– regiuni predominant rurale cele în care peste 50% dintre locuitori trăiesc în comune
(cu mai puțin de 150 locuitori pe km2);
– regiuni rurale cele în care pană la 50% dintre locuitori trăiesc în comune (cu mai
puțin de 150 locuitori pe km2);
– regiuni predominant urbane cele în care sub 15% dintre locuitori trăiesc în comune
(cu mai puțin de 150 locuitori pe km2). Aplicând această definiție apro ximativ 57% din
populație trăieș te în regiuni rurale, care acoperă peste 90% din teritoriu.
Principalele instrumente de promovare a dezvoltăr ii rurale în Uniunea
Europeană l a oră actuală la nivelul Uniunii Europene sunt promovate trei instrumente
pentru dezvoltarea durabilă a mediului rural: LEADER, TRDI și SAPARD.
Scopul programului este de a susține și încuraja actorii economici din mediul
rural, în vederea dezvoltării pe termen lung. Factorii locali de decizie sunt invitați să
elaboreze și să implementeze strategii originale de dezvoltare, punând accent pe:
-specificitatea și unicitatea spa țiului natural, dar și a tradiției;
-imbunătătirea mediului economic, în vederea creării a noi locuri de muncă;
-imbunătătirea abilitătil or de autoorganizare a comunităț ilor rurale, în vederea
promovării coeziunii sociale. În acest sens, se creează grup uri locale de acțiune, care vor
elabora planurile locale de dezvoltare și care vor fi responsabile pentru implementarea
acestora.
Programul Special de Preaderar e își propune să acorde asistenț ă în dezvoltarea
rurală și a agriculturii, având un buget a nual de 520 milioane euro pentru perioada
2000 –2006. Principalele obiective ale programului de pre -aderare sunt:
1. suportul agriculturii și al dezvoltării rurale, în perioada de pre -aderare;
2. rezolvarea problemelor pe termen lung, în vederea aju stării sectorului agricol și a
ruralului în întregime;
3. implementarea acquis communautaire în domeniul politicilor agricole.

23
Capitolul 2.3 . Studiu compartiv între piața rurală românească și cea
europeană

Rata șomajului
Din nefericire România se clasează sub media Uniunii Europene în ceea ce
privește rata șomajului care a avut o valoare de aproximativ 7% în anul 2017, față de
11% media din Uniunea Europeană.
În anul 2012, cele mai mari rat e ale șomajului s -au înregistra t în Grecia și
Spania care au iregistrat un procent de peste 20%, în timp ce țări precum Republică
Cehă, Olanda, Slovacia au printre cele mai mici rate ale șomajului.
Spre deosebire de România, ratele de șomaj din regiuni predominant rurale în
majoritat ea țărilor din Uniunea Europeană tind să fie mai ridicate față de rata șomajului
din regiuni predominant urban e.

Figura 2.7 Rata de ocupare a populației țărilor din Europa după m edii de reședință în
anul 2017.

Sursa: https://www.ceeol.com/search/viewpdf?id=253884

Conform clasificărilor Eurostat, 25 din județele din România sunt predominant
rurale, 15 sunt intermediare, iar restul de 2 (municipiul București ș i județul Ilfov) în
mare parte urbane.
România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, au rata de ocupare a populației din
regiuni predominant urbane mai mare decât rata de ocupare din regiunile predominant
rurale. La polul opus se află țări pre cum Austria, Spa nia și Grecia.

24
În România, aproximativ 40% din populația ocupată în regiunile predominan t
rurale se ocupă de agricultură , acest procent fiind cel mai ridicat din Uniunea
Europeană. România este urmată de Bulgaria cu 31%, Polonia cu 27%, Portugalia cu
23% și respectiv Grecia cu 23%. În ceea ce privește serviciile, procentul persoanelor
din regiuni predominant rurale active în această ramură în România este cel mai mic din
Uniunea Europeană cu 33%. În țări precum Suedia, Anglia, Danemarca, Franța sau
Belgia sunt înregistrate procente de peste 70%.
Industria reprezintă 22% din totalul persoanelor ocupate din regiuni predominant
rurale în România, devansând țări precum Grecia, Spania, Anglia, Austria etc.
Republică Cehă, Ungaria, Slovenia, Slovacia și B ulgaria se află în fruntea
clasamentului, cu un procent între 24% și 32%.
Doar 6% din populația ocupată din regiuni predominant rurale lucrează în
domeniul construcțiilor în România, acest procent fiind unul dintre cele mai mici din
Uniunea Europeană.

Afaceri dezvoltate în mediul rural din România
For Art
For Art are ca obiect de activitate confecționarea obiectelor decorative de
ceramică. Firma a fost înființată în 2005, începând cu 15 angajați, urmând ca în 2007 să
înceapă deja colaborări cu mag azine mari precum Bricostore, Praktiker etc. Firma a
știut cum să își atragă clienții și să îi fidelizeze, iar rezultatele nu au întârziat să apăra,
ajungând în anul 2011 la o cifră de afaceri de 250.000 EURO, față de 100.000 EURO în
2008.
Imagine 2.1

Sursa :http://jobgroup.ro/utile/mediul -rural -din-romania -piata -muncii -si-idei-de-afaceri/

25

Acul și Ața
Un alt exemplu de afacere în mediul rural românesc este “Acul și Ața”, afacere
deschisă de câteva tinere care se ocupau cu brodatul și cusutul costumelor populare.
Firma s -a înființat în 2006, având zece angajate care au obținut o finanțare de 200.000
EURO d in partea Uniunii Europene. Atelierul produce 60 de costume lunar, toate având
inspirație locală, acestea fiind promovate și peste hotare.
Imagine 2.2

Sursa :http://jobgroup.ro/utile/mediul -rural -din-romania -piata -muncii -si-idei-de-afaceri/

Atelierul de croitorie din Dolj
Asociația Meșteșugarilor Olteni este un business pornit de 5 femei din comuna doljeană
Breasta, care s -au gândit să investească într -o afacere comună.
Ele au pornit un mic atelier de croitorie și au de gând să depună un proiect
pentru 10.000 Euro, care îi vor investi în echipamentul tehn ic necesar desfășurării
activității.
Atelierul produce de la lenjerii de p at care se vând cu 65 RON bucata , până la
salopete cu 15 RON bucata.
Imagine 2.3

26
Sursa :http://jobgroup.ro/utile/mediul -rural -din-romania -piata -muncii -si-idei-de-afaceri/

Covoare colorate natural în Maramureș
Această afacere a fost înființată în 2010 și are ca obiectiv de activitate
confecționarea și vopsirea covoarelor, inspirate din tradiția românească. Meșteșugul
unic, datează de peste 100 de ani și constă în vopsirea covoarelor în culori naturale
obținute din plante și țesutul în ciur.
Expozițiile acestui atelier sunt foarte apreciate în Franța și în SUA,
organizându -se diferite expoziții în toate colțurile lumii unde este împărtășită și altora
tehnica folosită.
Imagine 2.4

Sursa :http://jobgroup.ro/utile/mediul -rural -din-romania -piata -muncii -si-idei-de-afaceri/

Construcții -Zapa -Prodcom
Firma de construcții Zapa -Prodcom a luat naștere în anul 2006, în Miercurea
Ciuc, având un capital social de 1.000 RON. Acum capitalul firmei atinge pragul de
300.000 RON, fără să aibă vreun credit bancar.
Firma este specializată în lucrări de tinichige rie, reparați i acoperișuri, zugrăveli
etc. În medie, are angajați 20 -25 de muncitori, cu toții rromi. Aceștia lucrează în regim
sezonier, având un salariu de 1.500 -2.000 de RON, pe bază de contract de prestări –
servicii.
Pentru a susține relațiile coleg iale între angajați, s -a înființat în cadrul firmei o
echipă de minifotbal și una de tenis de masă, care participă la o serie de competiții la
nivel local.

27

Imagine 2.5

Sursa :http://jobgroup.ro/utile/mediul -rural -din-romania -piata -muncii -si-idei-de-afaceri/

Turism Praid -PraTur
Agenția de turism a fost înființată în anul 2004 și oferă pachete turistice pentru
grupuri de turiști străini. Firma organizează și programe turistice pentru grupuri mari de
turiști.
Cazarea se face, prin asociere, cu 100 de locuințe aflate în rețea, a căror
proprietari plătesc un comision de 20%.
Anul trecut, firma a înregistrat o cifră de afaceri de 230.000 RON, dar beneficiul a fost
doar de 60.000, deoarece restul profitului a fost reinvestit. Firma are în sezon 53 de
angajați și 21 în extrasezon.
Grupurile de turiști se bucură, de plimbări cu că ruță, foc de tabără, dansuri
tradiționale. Firmă are și alte proiecte, precum construirea unui camping. De asemenea,
unic în Europa, firma organizează nunți în salină .
Imagine 2.6

28
Sursa :http://jobgroup.ro/utile/mediul -rural -din-romania -piata -muncii -si-idei-de-afaceri/

Exemple de afaceri în mediul rural European

LUXEMBURG – Produse din lemn JACOBS & WEIS
Obiectivul principal îl reprezintă confecționarea produselor din lemn făcute pe
comandă, însă firma a ținut pasul cu dezvoltarea tehnologiei și acum se ocupă și cu
producția de fațade și terase fabricate din materiale ecologice.
Imag ine 2.7

Sursa :http://jobgroup.ro/utile/mediul -rural -din-romania -piata -muncii -si-idei-de-afaceri/

POLONIA – Brutărie tradițională
Brutăria POLSKIE PIEKARNIE s -a înființat în anul 2005 și se ocupă cu
producerea și comercializarea produselor de panificație.
Succesul afacerii a fost garantat de viziunea solidă de care acesta dispunea,
aducând îmbunătățiri gamei de produse existente și axându -se în pr incipal pe conceptul
de calitate și rețete sănătoase. Nu în ultimul rând, personalul a beneficiat de o instruire
superioară, la toate acestea adăugându -se promovarea printr -o campanie de marketing.
În prezent, brutăria are o rețea de magazine, 132 de anga jați și este recunoscută
la nivel național drept producător de top. Avantajul afacerii se bazează pe faptul că
produsele sunt realizate manual în mod tradițional, utilajele fiind folosite doar ca sprij in.
Acest lanț de brutării au o ofertă variată și adapt ată la nevoile și dorințele clienților.

29

Imagine 2.8

Sursa :http://jobgroup.ro/utile/mediul -rural -din-romania -piata -muncii -si-idei-de-afaceri/

INSULELE FEROE – Restaurant atelier
Lângă capitală, în regiunea Gjógv există ateliere de creație vestimentară, de
pictură și nu numai, ce se țin în restaurante cu acoperiș de iarbă.
Acestea sunt specifice țării și au o mare importanță în special datorită protecției
termice.
Imagine 2.9

Sursa :http://jobgroup.ro/utile/mediul -rural -din-romania -piata -muncii -si-idei-de-afaceri/

SPANIA – Produse tradiționale românești
Produsele “Made în Romania” reprezintă afacerea unui român stabilit în Spania,
care exportă produse alimentare românești. Succesul afacerii se bazează în special pe

30
cererea de produse tradiționale precum palincă, mămăligă și cârnăciori de casă. A fost
nevoie de 10 ani pentru punerea afacerii pe picioare.

Imagine 2.10

Sursa :http://jobgroup.ro/utile/mediul -rural -din-romania -piata -muncii -si-idei-de-afaceri/

Tabel 2.1 Asemănări și deosebiri între ideile de afaceri din mediul rural European și cel
din România
ASEMĂNĂ RI DEOSEBIRI
– Axarea pe tradiție
– S-au dezvoltat din afaceri mici
– Toate au ca scop satisfacerea nevoilor
consumatorilor
– S-au dezvoltat pe baza cererii din ce în ce
mai mar i – Domenii de activitate diferite
-Se adresează diferitelor categorii de
public în funcție de nevoile acestora
-Afacerile din România au la bază
meșteșuguri mai vechi decât cele
Europene
Sursa: Analiză personală

31
CAPITOLUL III
STRATEGII DE DEZVOLTARE A PIEȚEI RURALE ÎN PRAHOVA

Conturarea direcțiilor principale de dezvoltare a județului Prahova în perioada
2014 -2020 pornește de la stadiul atins la finele exercițiului de programare 2007 –2013 ș i
are drept criterii de referină ă atât documente programatice europene, care se adresează
statelor membre, cât și programe naționale/sectoriale și regionale, în corelație cu care
județul Prahova își propune atingerea propriilor ținte pentru orizontul anului 2020, care
să consolideze poziția de lider în Regiunea Sud – Muntenia și să reconfirme vocația de
județ cu o economie puternică în plan național.

Capitolul 3.1. Priorități de dezvoltare a pieței rurale în Prahova pentru
perioada 2014 -2020

Contextul European
Documentul programatic al Comisiei Europene pentru această perioadă este
Strategia Europa 2020, care promovează politica unei creșteri inteligente, durabile și
incluzive. Corespunzător acestei politici, Uniunea Europeană a stabilit obiectivele
principale și inițiativele majore pentru stimularea creșterii economice, care trebui e
atinse pană în anul 2020.
În cadrul Strategiei 2020 au fost stabilite 5 obiective majore, care:
• definesc poziția pe care ar trebui să o ocupe Uniunea Europeană în 2020 din
punctul de vedere al unor parametri majori;
• sunt transpuse în obi ectivele naționale, pentru ca fiecare stat să -și poată urmări
evoluția;
• sunt comune și nu presupun repartizarea sarcinilor, urmând a fi realizate prin
acțiuni la nivel național și european;
• sunt interdependente și se susțin reciproc:
-progresele în plan educațional contribuie la îmbunătățirea perspectivelor profesionale și
la reducerea sărăciei;
-mai multă cercetare și inovare și o utilizare mai eficientă a resurselor ne ajută să
devenim mai competitivi.

32
Obiectivele Europene pentru 20 20 sunt:
1. Ocuparea forței de muncă – o rată de ocupare a forței de muncă de 75% în rândul
populației cu vârste cuprinse între 20 și 64 ani ;
2. Cercetare, dezvoltare și inovare – un nivel al investițiilor publice și private în
cercetare și dezvoltare de 3% din PIB -ul Uniunii Europene ;
3. Schimbări climatice și energie – reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de
seră (sau chiar cu 30% , în condiții favorabile) față de nivelurile înregistrate în 1990:
-creșterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%;
-creșterea cu 20 % a eficienței energetice.
4. Educație:
– reducerea abandonului școlar la sub 10%;
– creșterea la peste 40% a ponderii absolvenților de studii superioare în rândul populației
de 30 -34 de ani.
5. Sărăcia și excluziunea socială:
– reducerea cu cel puțin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să
sufere de pe urma sărăciei și a e xcluziunii sociale.

Contextul regional
Parte integrantă a economiei naționale, Regiunea de Dezvoltare Sud -Muntenia,
din care face parte și județul Prahova își propune pentru perioada de programare 2014 –
2020 o viziune strategică și un set de priorităti ca re se înscriu atât în obiectivul
fundamental stabilit prin Strategia Europa 2020 privind promovarea unei creșteri
inteligente, durabile și incluzive, cât și în țintele naționale definite pentru principalele
domenii de activitate. O altă caracteristică a p lanului regional este asigurarea
continuitătii viziunii strategice privind dezvoltarea regională pe termen lung, cu accent
pe componența integratoare care include investiții ce pot fi finanțate din mai multe surse
(buget local, buget național, fonduri euro pene și alte instrumente de finanțare).
Implementarea strategiei regionale se bazează pe câteva principii operaționale:
-parteneriat regional în utilizarea resurselor și orientarea acestora spre
dezvoltarea durabilă a regiunii;
-concentrarea temati că însemnând orientarea investițiilor către zonele cu
necesităti și oportunităti sporite, conducând la reducerea disparitătilor;
-integrare și corelare, care presupun legături eficiente între programe, precum și
corelarea planului cu politica de coeziune a Uniunii Europene;

33
-inovarea în soluționarea problemelor legate de schimbări climatice, securitate
alimentară și energetică, sănătate, fenomene demografice, etc. Particularitătile regiunii
de dezvoltare impun, la rândul lor, obiective specifice care ur măresc revitalizarea
economică și socială a regiunii și un număr de 7 priorităti cheie orientate spre nevoile
specifice ale regiunii, dar conforme cu Strategia Natională de Dezvoltare Regională
2014 -2020:
1. Dezvoltarea durabilă a infrastructurii locale și regionale pe termen lung
2. Dezvoltarea urbană durabilă
3. Creșterea competitivității economiei regionale pe termen lung
4. Protecția mediului și creșterea eficienței energetice
5. Susținerea educației și ocupării forței de muncă
6. Susținerea sănătății și asistenței sociale
7. Dezvoltarea rurală și agricultura
(https://www.cjph.ro/files/Documente/S trategii -programe/Plan -de-dezvoltare -durabila –
2014 -2020 -iunie -2016 -cu-anexe.pdf )

Capitolul 3.2 . Dezvoltarea comerțului rural în județul Prahova
Supermarket MAYA

Dacă majoritatea rețelelor locale au avut ca punct de pornire municipiile
reședințe de județ, retailerul Pram Maya din Prahova a deschis magazin în Ploiești abia
la șase ani după debutul în comerțul rural, iar planurile de expansiune a rețelei au ajuns
deja la nouă unităti și nu se opresc aici.
Timp de doi ani administratorul rețelei Maya Supermarket a încercat să
găsească spațiul potrivit pentru inaugurarea primului său magazin din mediul rural. În
cele din urmă, proiectul s -a concretizat în luna octombr ie a anului 2016, când a decis să
deschidă supermarketul în Comuna Păulești din Județul Prahova.
Amenajarea magazinului a fost destul de anevoioasă, în condițiile în care spațiul
a găzduit anterior o brutărie, care nu mai funcționa de peste cinci ani. In vestițiile în
amenajarea și în dotarea spațiului de vânzare sunt estimate de proprietarul rețelei la
70.000 de euro.

34
Rafturile și vitrinele frigorifice nu sunt insă noi , incă de la deschiderea primelor
sale magazine, Maya a colaborat cu un distribuitor de mobilier second -hand de retail din
Germania care aduce echipamentele din rețele mari precum Aldi sau Drogerie Markt.
În schimb, pentru a păstra costurile sub control, chiar dacă vitrinele frigorifice
sunt second -hand, agregatele exterioare ale acesto ra sunt noi. Totodată, pentru
iluminarea interioară a magazinului s -au folosit becuri LED, mai scumpe, dar cu un
consum redus de energie.
Focus pe băuturi și produse de băcănie
Raportat la suprafața de vânzare relativ mică, de 250 de metri pătrati, num ărul
SKU -urilor listate în magazin este foarte mare, de circa 10.000 de articole. În
amenajarea spațiului, a trebuit să se tină cont de stâlpii de susținere a clădirii, astfel că a
ales să expună produsele nealimentare la intrarea în magazin – o plasare at ipică pentru
un magazin de proximitate.
La ieșire, în dreptul caselor de marcat au fost poziționate băuturile alcoolice,
pentru a preveni furturile. Pe pereții laterali ai magazinului sunt dispuse vitrinele
frigorifice verticale, de peste trei metri lini ari fiecare, cea de băuturi răcoritoare și bere
fiind plasată chiar spre ieșire.
Zona centrală a magazinului este ocupată de gondolele cu alimente uscate
(alimente de bază, conserve, snackuri, dulciuri) și produsele de bazar. În partea din
spate a magaz inului, opusă zonei caselor de marcat și intrării, se află vitrina de mezeluri
cu servire asistată, dar și raionul de panificație și patiserie ambalată. Există și un raion
de legume și fructe aprovizionat de un distribuitor din județul Prahova care are și
producție proprie în sezonul primăvară -vară.
Fidelizarea clienților
Deschiderea magazinului din Păulești a fost promovat printr -o tombolă
inaugurală, premiile oferite cumpărătorilor fiind un frigider, un televizor și o masină de
spălat. Totodată, de l a data inaugurării și pană în prezent au fost acordate clienților
magazinului circa 3.000 de carduri de fidelitate, prin intermediul cărora aceștia
beneficiază de o reducere de 1,5% la toate produsele.
Strategia de marketing a rețelei prevede și distribu ția de flyere de două ori pe
lună în zonele targetate, tirajul lunar fiind de 10.000 de exemplare. Un flyer
promovează, în medie, 50 -60 de produse la prețuri avantajoase, selectate din oferta
rețelei.

35
De asemenea, în perioada sărbătorilor de Crăciun și Paște, rețeaua Pram Maya
organizează tombole cu premii constând în produse electrocasnice, la care participă
toate bonurile cu o valoare de minim 50 de lei.
Logistica devine tot mai importantă
O altă prioritate pentru acest an este relocarea depozitulu i central al rețelei. La
sfârșitul anului 2017 a fost inaugurat un depozit de 300 de metri pătrati în Plopeni, dar
spațiul est e insuficient, astfel că sunt în căutarea unui spațiu pentru a se muta în cursul
acestui an. Depozitul logistic este necesar pentru a ne permi te să fim cât mai flexibili cu
spatiile închiria te, astfel încât să putem lăsa mult loc pentru sala de vânzare.
(http://www.magazinulprogresiv.ro/ar ticole/ce –maya -din-extinderea )
Ȋanul 2017 lanțul de magazine Maya au înregistrat o cifră de afaceri de
aproximativ 30 de milioane de lei, în creștere cu 30% faț ă de 2016, avansul fiind pe
majorării consumului ca urmare a reducerii TVA la alimente, dar și a extinderii rețelei.
După u n an de la deschiderea primului său magazin în mediul urban, retailerul
Maya a bifat la finalul lui 2016 o nouă premieră: inaugurarea primului supermarket aflat
în afara județului care l -a consacrat, Prahova, dar și prima unitate cu pro gram non -stop.
Pe viitor insă, miză rămane extinderea în mediul rural, targetul pentru următoarea
perioadă fiind atingerea pragului de 20 de unităti comerciale.
Promoții pentru fiecare categorie de produse
Având în vedere că magazinul Maya din Păulești nu duce lipsă de concurentă,
un aspect căruia proprietarul rețelei i-a acordat atenție este fidelizarea clienților. Astfel,
clienții magazinului Maya din Păulești beneficiază de discounturile acordate pe baza
cardului defidelitate (reducere de 1% pentru cumpărături de pană 50 de lei 1,5% pentr u
achziitii de 50 de lei) și în plus, sunt informați despre promoțiile existente în magazin
prin intermediul catalogului Maya care apare o dată la trei săptămani.
Ȋn magazin se organizează periodic campanii de fidelizare pe bază de talon cu
ștampile, la 10 achiziții clienții putând cumpăra la jumătate de preț produsul aflat în
campanie.
Planuri de viitor
Rezultatele bilanțului primelor trei luni de funcționare arată că decizia de a
deschide un alt magazin în Județul Prahova fost una bună , cu aproximativ 1000 de
clienți pe zi cu o valoare medie a coșului de cumpărături de 16 lei, reprezentanții Maya
Supermarket spun că magazinul a performat chiar peste nivelul asteptă rilor.

36
La nivelul întregii rețele rezultatele arată bine. Compania încheiat anul 2017 cu
afaceri de 50 de milioane de lei, în creștere cu 65% faă ă de anul precedent, cu 14
magazine operaționale.
Planurile de creștere au spate o strategie bine pusă la punct din punct de vedere
al expansiunii, focusul rămânând în continuare pe zona rurală , acolo fiind un potenț ial
real de creștere pentru că și clienții din zonele rurale au nevoi care trebuie satisfăcute .
(http://www.magazinulprogresiv.ro/articole/extinderea -rural-prioritatea -nr-1-pentru –
maya -supermarket )
În graficul de jos putem observa evoluția cifrei de af aceri a magazinului Maya,
la nivel general a fost una ascendentă însă profitul a rămas constant o bună perioadă de
timp, abia după 2014 a început să crească ușor. ( Anexa 1)

Figura 3.1. Evoluția cifrei de afaceri ș profitul Maya anii 2019 -2017.
Sursa: https://www.risco.ro/verifica -firma/pram -maya -cui-26062384

Din graficul de mai jos se poate observa că numărul angajaților a crescut de la an la
an. La deschiderea primul ui magazin avea 9 angajați iar în prezent are aproximativ 230.
(Anexa 1)

37
Figura 3 .2. Numarul de Angajati a supermarketului Maya intre anii 2013 -2016 .

Sursa: https://www.risco.ro/verifica -firma/pram -maya -cui-26062384

Supermarket Profi
Profi este retailerul cu cea mai mare acoper ire geografică în România, anunț ă
lansarea unui concept de magazin pentru zonele rurale, Profi Loco. Lansarea se
realizează prin redeschiderea unui număr de 11 unităti Profi Mini care funcționau ca
magazine -pilot în mai multe zone rurale din vestul, sudul și estul tării.
Cum și -a adapt at sortimentația
Potrivit reprezentanților companiei, noutatea adusă de aceste magazine constă în
adaptarea sortimentaț iei la nevoile locuitorilor zonei în care functionează. Printre cele
aproximativ 2500 de SKU -uri se numără produse ce pot fi regăsite d oar în acest format
de magazin, precum unelte și scule, butoaie, articole de grădină, articole de menaj și
sticlărie. În același timp, gama de produse din categoriile cu un grad mare de auto –
consum (precum lactatele, brânzeturile, legumele și fructele), es te mai restransă.
La raft sunt listate și produse marcă proprie, acestea având prețuri cu pană la
40% mai mici decât cele simil are ale brandurilor naționale.
Politica de preț și ofertele speciale
Magazinele Loco au un program de fidelizare conceput pentru persoane de
peste 10 ani prin care, în fiecare miercuri, oferă detinătorilor de card de fidelitate un
produ s cu o reducere de preț substanț ială.

38
De asemenea, în fiecare zi de marți, în cadrul promoției “Card oferta”,
detinătorii de card Profi, i ndiferent de varstă, pot accesa reduceri în exclusivitate la o
selecție de produse.
Ca de altfel în întreaga rețea, la Loco se regăsesc și 10 produse cu adaos
comercial zero, produse de bază, cum ar fi: făină, ulei, ouă, și altele. Profi le pune în
vânzare la preț de achiziție, oferindu -le ca pe o contribuție socială pentru comunitătile în
care activează. Deschiderea unui magazin Profi generează un număr de 11 -15 locuri de
muncă.
Primele locații Profi Loco
Cele 11 magazine Profi Loco se află la Panticeu (Cluj), Aghiresu Fabrici (Cluj),
Matcă (Galați), Odobești (Vrancea), Bălan (Harghi ta), Tinca (Bihor), Segarcea (Dolj),
Miercurea Nirajului (Mureș), Lovrin (Timiș), Gataia (Ti miș) și Anina (Caraș Severin).
Retailerul vizează extinderea noului format în teritoriu, în cadrul proiectului de
a atinge pragul de 500 de magazine pană la fin alul lui 2016, cu un ritm de minim 100 de
unităti noi pe an.
Cu 324 de magazine în 154 de localităti rurale și urbane din toate județele tării
și în Capit ală, Profi este în acest moment lider în rețea .
(http://www.magazinulprogresiv.ro/articole/profi -ridică -miza -pentru -zona-rurală -cu-un-
concept -dedicat -loco)
În octombrie 2016, Profi deschide un alt magazin Loco în mediul urban, mai
exact în comuna Ciorani , Prahova.
Magazinul din Ciorani are 350 mp în total, cu o sală de vânzări de 250 mp, și se
află în centrul comunei. El se va putea încadra în oricare din cele două formate, dar tot
atât de bine se poate să se transforme și în primul magazin Loco, for mat și conceput cu
o sortimentaț ie oarecum diferită , adaptată localităților de mai mici dimensiuni, urbane și
rurale.
Inițial, Loco a fost gândit pentru zone rurale, dar în funcție de ceea ce î și doresc
clienții din Ciorani de exemplu, un astfel de magazin s -ar putea să ajungă să vândă pe
lângă obișnuita gamă de produse alimentare și unele produse de sezon ce rute specific de
piața locală.
Focus pe băuturi și produse locale
Profi vrea să devină, în primul rând, magazinul în care găsesti produse locale,
conform reprezentanților, 90% dintre produse sun t românești și sunt de la furnizori
locali.

39
Fidelizarea clienților
Pentru deschiderea magazinului din Ciorani, Magazinul Profi a emis 1500 de
carduri de f idelitate. Programul s -a numit „Bănuț i pentru clienți fideli” iar aceștia
primeau un stiker cu un bănuț pentru fiecare 25 de lei cheltuiți cu care puteau
achiziționa diferite produse pentru copii sau de uz casnic la prețuri reduse.
Media clienților pentru Profi Ciorani este de aproximativ 500 clienții pe zi iar
valoarea coșului de cumpărături este d e aproximativ 15 RON.
Planuri de viitor
În ceea ce privește obiectivele pentru anul viitor, acestea ar fi mărirea rețelei
atât ca număr de magazine, cât și ca număr de localităti în care sunt prezente
magazinele, creșterea și optimizarea bazei log istice inclusiv prin deschiderea unui nou
centru de distribuție în zonă Sud -Mutenia și, totodată planificarea unei oferte atractive
cu produse de calitate la prețuri rezonabile. De asemenea, se preconizează pentru anul
2018 o cifră de afaceri de peste 1 miliard de euro.
(https://www.profit.ro/știri/profi -investește -50-de-milioane -de-euro-în-2018 -și-vrea-să-
ajungă-la-900-de-magazine -17498498)
În figură de mai jos putem observa că cifra de afaceri a crescut de la an la an iar
profitul a crescut și el după anul 2015, până atunci el fiind unul constant.(Anexa 2)

Figura 3 .3. Evoluția cifrei de afaceri și a profitului supermarketului Profi între anii
2013 -2016.
Sursa: https://www.risco.ro/verifica -firma/profi -rom-food -cui-11607939

40
Din figura care urmează se observă o creștere destul de mare a numărului de
angajați, de la 441 în 2009 s -a ajuns acum la un număr de aproximatin 10.000 (Anexa 2)
Figura 3.4. Numărul de An gajați a supermarketul ui Profi între anii 2013 -2016.

Sursa: https://www.risco.ro/verifica -firma/profi -rom-food-cui-11607939

Tabel 3.1 Asemanari si deosebitri in tre Maya si Profi
ASEMĂNĂRI DEOSEBIRI
-Au aceiași funcție, cea comercială
-Au același public țintă
-Produse comune (aceleași mărci)
-Fidelizare clienți
-Ambele au avut o evoluție ascendentă de -a
lungul anilor -Maya s -a dezvoltat direct în mediu rural
-Profi a dezvoltat un lanț de magazine special
pentru mediul rural
-Maya -200 SKU -lanț, Prof i 2500 SKU -uri
-Maya -18 magazine, Profi -11 Loco
-Profi are mărci proprii
-Media de clienți este mai mare pentru Maya
decât pentru Profi
-Suprafața magazinului Profi est e mai mare
decât cea a magazinului Maya
-Maya pune mai mare importanță pe logistică
decât Profi
-Profi are un număr mai mare de angajați și
de asemene a toți indicatorii financiari sunt
mai mari
Sursa: Analiză personală

41
CONCLUZII

Dacă în orașele mari lanțurile internaționale de retail s -au făcut deja cunoscute,
în mediul rural, din păcate retailul modern este aprope inexistent. Opinia retailerilor
independenți este că zona rurală mai are un drum lung de parcurs pentru a deveni
atractivă pentru a face comerț, exceptând localitățile din jurul orașelor mari.
Nimeni nu poate nega dinamismul pieței românești de retail. Deși, odată cu
declanșarea crizei economice, multe dintre sectoarele economice au stagnat sau au
regresat, investiții le în retail și -au făcut apariția în continuare.
Dacă orașele cu peste 25.000 de locuitori au cel puțin un magazin al unei rețele
internaționale de retail, în orașele mici și localitățile din mediul rural retailul modern
este mult mai slab reprezentat, p uține fiind rețelele care s -au încumetat să deschidă în
aceste localități.
Un alt retailer care și -a anunțat intenția de a construi magazine în zona rurală
este Profi, care este în plin proces de dezvoltare a unui brand distinct pentru acest
segment de c omerț. El vizează în special comunele cu peste 4.000 de locuitori.
Din populația totală a României de 19 milioane de locuitori, aproape 9 milioane,
respectiv 47,2%, trăiesc în mediul rural, conform ultimului recensământ realizat în
2011. Același procent îl aveau românii care locuiau în mediul rural și în 2002, când
populația totală era de 21,6 milioane de locuitori.
Deși orașele au pierdut cei mai mulți locuitori în ultimii zece ani, explicația
menținerii raportului de populație rural -urban este rezulta tul transformării mai multor
comune în orașe. Astfel, dacă în 2002 România avea 265 de orașe, acum are 320.
Politică de „urbanizare” a României nu ține însă de creșterea nivelului de trăi în aceste
localități, ci de păstrarea procentului de locuitori din m ediul urban la peste 50% la
nivelul țării. În fapt, România este mult mai rurală decât arată cifrele, iar retailerii ar
trebui să țină cont în strategia pe termen lung de această realitate.
Cea mai mare problemă din zona rurală a României este sărăcia, f apt ce
alimentează puternic evaziunea fiscală. Una din piedicile pe care o rețea de magazine
internațională sau locală o poate întâmpina la deschiderea unui magazin este lipsa
cunoașterii clienților și a obișnuințelor locale de consum.

42
Atât autoconsum ul cât și gradul mai ridicat al evaziunii fiscale au o influență
directă asupra produselor care se vând cel mai bine.
Nu întâmplător, cele mai atractive puncte pe harta regiunilor rurale ale
României sunt în prezent micile localități din jurul centrelor urbane mari: aici au apărut
și încă se construiesc cartiere de vile pentru cei care se muta din oraș în căutarea unor
zone mai curate, dar încă fac naveta zilnic la oraș. Aceștia sunt, de regulă, cumpărători
cu venituri ridicate, mult peste media localnic ilor.
Un alt exemplu de magazine despre care am și vorbit în această lucrare este
MAYA, magazin al rețelei Pram Maya, situat în localitatea Păulești de lângă Ploiești.
Deși veniturile locuitorilor sunt ridicate, cumpărăturile pe care aceștia le fac de la
magazinul Pram Maya sunt de multe ori de completare, cu produse pe care uită sau nu
mai au timp să le achiziționeze din Ploiești. Pe de altă parte, fiind într -o zona unde se
construiesc multe case, magazinul beneficiza de cererea venită din partea lucrăto rilor
sezonieri.
Toți retailerii văd potențial de dezvoltare în mediul rural, însă nu toți sunt
convinși că acum este momentul potrivit.
Din analiza făcută pe cele două Supermarketuri prezentate mai sus am observat
faptul că Profi Loco este mult mai c unoscut și mai dezvoltat din cauza faptului că face
parte dintr -un lanț cu renume și foarte cunoscut în aproape fiecare oraș din România.
Media de client este mai mare pentru Maya decât pentru Profi, de asemenea
suprafața acestuia este mai mare, în sch imb Maya pune mai mare importantă pe
logistică decât Profi. Profi are un număr mai mare de angajați și de asemenea toți
indicatorii financiari sunt mai mari, acesta fiind un lanț de magazine.
Ca o concluzie generală, în România, principalele activităț i din mediul rural
sunt legate în continuare de agricultură și mai puțin de industrie, partea de procesare
fiind aproape inexistentă. Atât timp cât performanțele agriculturii României se află la
limită cea mai de jos, creșterea economică sustenabilă în agric ultura romanească devine
discutabilă.
O creștere economică sustenabilă se poate obține numai dacă se investește pe
termen mediu și lung în sectoarele agroalimentare productive în tehnologii avansate,
circuite comerciale compet itive pentru produsele agri cole, prin extensia pieței agr icole,
atenuarea turbulențelor și diminuar ea fluctuațiilor de producție și a prețurilor, pri n
extinderea participării produ selor agricole românești pe piețe.

43
BIBLIOGRAFIE

1. Conf.univ.dr.L. RASCA, Conf.univ.dr.S. NEDELEA, T eorie și practică în
microeconomie, http://www.biblioteca -digitala.ase.ro , ianuarie 2018
2. D. Patriche: Piața rurală, Editura Academiei Române. București,
3. Gontariu In, Spatiul Rural, Functiile Spatiului Rural.
4 I. Bold, E. Buciuman, N. Drăghici Spațiul rural – definire, organizare, dezvoltare,
Timișoara,Editura Mirton 2003
5. M. Eftimie, Suport de curs – Managementul tehnicilor de comerț, MSM, anul1,
2017.
6. http://jobgroup.ro/utile/mediul -rural -din-roman ia-piata -muncii -si-idei-de-afaceri/
7. http://statistici.insse.ro/shop/
8. http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=ADM101A
9. http://www.afaceriardelene.ro/altepagini/referat -economia -rurala -economia -urban in –
romania
10. http://www.magazinulprogresiv.ro/articole/ce -invatat -maya -din-extinderea -orasele –
mari
11. http://www.magazinulprogresiv.ro/articole/extinderea -rural -prioritatea -nr-1-pentru –
12. maya -supermarket
13. http://www.magazinulprogresiv.ro/articole/profi -ridica -miza -pentru -zona-rurala -cu-
un-concept -dedicat -loco
14. https://vdocuments.site/spatiul -rural -functiile -spatiului -rural.html
15. https://www.afaceri -agricole.net/2011/04/contextul -dezvoltarii -rurale -in-romania/
16. https://www.ceeol.com/search/viewpdf?id=253884
17. https://www.cjph.ro/files/Documente/Strategii -programe/Plan -de-dezvoltare –
durabila -2014 -2020 -iunie -2016 -cu-anexe.pdf
18. https://www.profit.ro/stiri/profi -investeste -50-de-milioane -de-euro-in-2018 -si-vrea-
sa-ajunga -la-900-de-magazine -17498498
19. https://www.risco.ro/verifica -firma/profi -rom-food-cui-11607939
20. https://www.scribd.com/

44

Anexa 1
Cifra
Afaceri Profit
Net Datorii Active
Imobilizate Active
Circulant
e Capitaluri
Proprii Angajați
(nr. medi
u)
2017 4 730 021 4
61 130 862 9
84 2 008 541 1
29 2 913 736 7
67 705 687 0
27 1 608 896 7
70 11,662
2016 3 549 852 9
49 126 848 7
56 882 652 153 545 532 097 590 260 8
27 227 508 131 9,469
2015 2 547 961 7
43 52 569 27
7 615 450 211 429 580 182 426 486 2
60 218 788 369 7,354
2014 1 844 510 1
42 27 329 23
9 487 883 799 331 514 629 345 832 1
89 184 233 500 5,672
2013 1 456 261 1
16 26 873 03
7 360 461 355 258 917 678 256 638 5
07 156 904 261 4,440
2012 1 155 745 8
55 13 138 97
4 274 743 074 177 294 094 226 547 1
74 130 031 224 3,313
2011 934 039 541 13 222 42
0 212 778 781 117 050 103 214 167 0
53 116 892 250 2,476
2010 616 510 105 3 626 717 138 874 209 93 947 333 121 158 2
46 61 941 274 1,492
2009 489 535 643 22 401 86
3 79 984 118 72 301 414 66 290 10
1 60 361 185 1,117
2008 348 061 394 724 441 95 121 504 71 306 578 59 813 29
7 37 550 471 755
2007 218 624 255 -4 905 573 80 333 016 64 127 106 42 852 93
7 26 581 303 571
2006 156 769 945 1 206 511 40 835 847 33 947 014 36 463 14
1 31 486 876 441
2005 138 406 305 -2 777 591 73 723 356 55 554 927 42 995 65
2 26 838 975 401

45

Anexa 2

Cifra
Afaceri Profit
Net Datorii Active
Imobilizate Active
Circulante Capitaluri
Proprii Angajați
(nr. mediu)
2017 58 849 774 619 968 8 601 526 3 269 332 7 919 864 2 561 016 228
2016 44 497 099 809 733 5 167 639 1 812 436 5 346 062 1 953 680 148
2015 29 987 340 838 174 3 233 747 650 992 4 017 823 1 383 947 89
2014 23 227 403 296 623 2 359 505 535 410 2 439 578 545 773 62
2013 15 209 873 172 790 2 561 194 509 436 2 300 908 249 150 39
2012 6 626 597 36 037 1 222 941 194 097 1 105 204 76 360 32
2011 3 821 506 21 943 593 566 101 196 543 476 51 106 14
2010 2 606 486 25 084 370 868 10 285 389 746 29 163 9
2009 204 422 2 879 193 894 11 173 186 800 4 079 0