Introducere … … … … 2 [631158]

1

Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 2
Capitolul 1. Indicatori macroeconomici de caracterizare a activității turistice …………….. 4
1.1. Indicatorii de evaluare a capacității de cazare ………………………….. …………………………. 6
1.2. Indicatorii agențiilor de turism ………………………….. ………………………….. …………………. 7
1.3. Indicatori specifici turismului internațional ………………………….. ………………………….. .. 8
1.4. I ndicatori de rezultat ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 9
Capitolul 2. Descrierea Zonei Codrului ………………………….. ………………………….. …………… 11
2.1. Așezarea geografică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 11
2.2. Resursele naturale ale Zonei Codrului ………………………….. ………………………….. ……… 13
2.3. Resurse a ntropice ale Zonei Codrului ………………………….. ………………………….. ……… 18
2.4. Alte atracții turistice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 24
2.5. Turismul în Zona Codrului ………………………….. ………………………….. …………………….. 29
Capitolul 3. Studii privind practicarea turismului în Zona Codrului …………………………. 35
3.1. Analiza evoluției capacităților de cazare și a circulației turistice ………………………….. 35
3.2. Sondaj de opinie privind paracticarea tur ismului în Zona Codrului ……………………… 42
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 50
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 52
Anexa ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 54

2
INTRODUCERE
Turismul reprezintă pentru România unul dintre sectoarele prioritare care, prin
resursele pe care le antrenează și prin interconexiunile cu celelalte ramuri ale economiei
naționale, constituie un factor important pentru progresul țării. (I. Ni ță, C. Ni ță, 2008).
Anali știi consideră turismul drept sectorul cu cea mai rapidă dezvoltare, urmând
să ajungă una din principalele for țe ale economiei globalizate. De aceea, viitorul nu
poate fi imaginat fără un turism modern.
Viitorul turismului românesc depinde deci siv de capacitatea de valorificare a
deosebitului poten țial de care dispune, de adaptarea la exigen țele crescânde ale
turiștilor și nu în ultimul rând de ridicarea calită ții activită ții sub toate aspectele.
Evaluarea cantitativă și calitativă a pieței turi stice se realizează cu ajutorul mai
multor indicatori, simpli sau formula ți ca medii sau procente, și sintetici, rezulta ți din
prelucrarea complexă a datelor statistice. În toate cazurile însă, indicatorii trebuie să se
bazeze pe o metodologie de calcul st atistic unitară.
Indicatorii pie ței turistice pot fi clasifica ți în mai multe grupe (I.Ni ță, C. Ni ță,
2008):
− indicatori principali, sunt cei care se referă la oferta și cererea turistică
și au drept scop indicarea tendin ței pie ței în timp și în spațiu;
− indicatorii corela ției dintre diferite laturi ale pie ței turistice, care fac
posibilă calcularea de exemplu, a gradului de utilizare a capacită ților
turistice;
− indicatori ai efectelor directe și indirecte ale turismului asupra
economiei în ansamblu sau asupra anumitor sectoare.
Pentru a face via ța să fie mai echilibrată și mai relaxată, oamenii s -au decis să
petreacă mult mai mult timp cu familiile lor, prieteni și alte cuno ștințe abordând zone
de agrement, unde pot avea o activitate care le pot îmbunătă ții viața de zi cu zi.
Importan ța unei asemenea activită ți are mai multe beneficii asupra stării spirituale ale
omului, deplasându -se în anumite locuri, unde poate să observe câte ceva sau poate să
învețe anumite obiceiuri din zona respectivă.

3
Una dintre aceste locuri minunate, unde turismul joacă un rol important se
enumeră și Zonei Codrului având următoarele caracteristici: originea acestei zone,
cum a evoluat turismul de -a lungul anilor, obiceiurile Codrenesti , tradi țiile cu vechimi
de sute de ani păstrate și transmise din genera ție în genera ție, resursele antropice și
natural, precum și atrac țiile turistice din zonă.
Obiectivul sau tema acestei lucrări este analiza statistică a capacită ții de cazare
și a circula ției turisice în Zona Codrului , având la baza ac esteia anumi ți indicatori și
formule după care s -au realizat ni ște grafice prin care să în țelegem dezvoltarea acestei
zone. Motivul pentru care am ales această temă a fost aceea de a arăta tuturor că Zona
Codrului nu este neaparat o zonă foarte mare, în să cuprinde foarte multe ativită ți și
atrac ții pe care merită să le vizităm, deoarece sunt autentice prin originalitatea lor care
așteaptă să fie văzute de foarte mul ți oameni.
Lucrarea de fa ță este structura tă pe trei capitole.
În primul cap itol al lucrării este prezentat sistemul de indicatori statistici
macroeconomici ai activității turistice.
Capitolul II se ocupă cu descrierea turistică a Zonei Codrului . Astfel după o scurtă
prezen tare geografică a zonei, se t rec în revistă principalele atrac ții turistice: edificiile
religioase și culturale; muzee și case memoriale; zonele de agreement, obiceiuri și tradi ții
Ultimul capitol al lucrării con ține cu o analiză statistică a evolu ției și structurii
capacită ții de cazare existente și a circula ției turistice în zona Codru , pe perioada de timp
2005 -2018, precum și un sondaj de opinie ce își propune să determine intențiile și motivațiile
de cumpărare ale produsu lui turistic din acest ținut .

4

CAPITOLUL 1. INDICAT ORI MACROECONOMICI D E
CARACTERIZARE A ACTI VITĂȚII TURISTICE

Turismul este analizat și urmărit în dinamică printr -un sistem de indicatori speci fici,
bazat pe o metodologie de calcul uniformizată pe plan mondial. Indicatorii turistici furnizează
informa ții necesare ac țiunilor de management turistic macroeconomic, permi țând și evaluarea
efectelor deciziilor macroeconomi ce de sus ținere a fenomenului turistic.
Elaborarea sistemului de indicatori ai activită ții turistice este influen țată de o serie de
factori, dintre care cei mai semnificativi s unt cei ce determină cererea și oferta turistică.
Factorii de influen ță a cereri i sunt ven iturile popula ției și structura acestora, gradul de
urbanizare, structura timpului, evolu ția timpului liber, în corela ție inversă cu timpul de muncă
și dinamica popul ației. Factorii de determinare a ofertei sunt diversitatea și calitatea
servicii lor, costul presta țiilor, nivelul de pregătire al for ței de muncă, evolu ția investi țiilor din
turism.
Sursele de informa ții necesare calculului indicatorilor activită ții turist ice sunt1:
− registrele și rapoartele statistice ale intrărilor turistice la front iere;
− rapoartele permanente ale capacită ților de cazare;
− registrele ofertei turistice pe categorii de agen ții, elaborate de Autoritatea
Națională de Turism;
− rezultatele anchetelor efectuate în rândul turi știlor străini și locali la locul
destina ției turist ice;
− rezultatele anchetelor privind cheltuielile turistice ale fiecărei categorii de
consumatori;
− recensământul popula ției;
− Balan ța de Plă ți Externe.

1 Bădiță M., Cristache S.E., Statistica aplicată în managementul turistic, Ed. ASE, București, 2005

5
Conexi unea dintre sursele primare și secundare de informa ții privind activitatea de
turism -servicii, cere rea și oferta, precum și indicatorii sintetici rezultă din tabelul 1.1.
Tabelul 1.1.
Elemente ale Sistemului Informa țional Statistic al Turismului
Surse primare de
informa ții Indicatori ai cererii și ofertei Criterii de clasificare
Puncte de
frontieră: t erestre,
aeriene, mari time Cerere
• Sosiri: turi ști, excursio niști, vizitatori
frontieră, reziden ți străini, persoane în
tranzit
• Plecări: turi ști, excursio niști,
persoane în tranzit, vizitatori frontieră După na ționalitate, motive de
călătorie, destina ții turistice,
categorii socio -profesionale,
mijloace de transport, intervale
de timp
Mijloace de
cazare: hoteliere,
extrahoteliere,
complementare Cerere interna țională și națională prin:
număr de turi ști și număr înnoptări
Ofertă prin indicatorii: capaci tatea
echipamente lor (camere, locuri) și forța
de muncă (angaja ți și alte categorii) Pentru cerere: după intervale de
timp, destina ții, na ționalită ți,
categorii socio -profesionale
Pentru ofertă: sezonalitate
lunară, localizare zonală, tipuri
de confort Pe ntru for ța de
muncă: după structura
funcțională a for ței de muncă
Surse primare de
informa ții Indicatori ai cererii și ofertei Criterii de clasificare
Institu ții
financiar -bancare Cerere interna țională și națională prin:
încasări și plăți După tipuri de sisteme monetar e
și pe elemente de cheltuieli
Administra ție
turistică Informa ții socio -economice: studii de
comportament, studii de marketing,
demografice și Ancheta Integrată în
Gospodării Inventarierea resurselor
turistice
Echipamente turistice: de caza re, de
alimenta ție, de transport, de agrement și
de comercializare
Acțiuni administrative: marketing, Informa ții macroeconomice:
indici de pre ț, valoarea
produc ției, valoarea cheltuielilor
pentru consum, formarea brută a
capitalului, veniturile, gradul de
ocupare, șomajul, indicatorii
Balan ței de Plă ți

6
finan țe publice, formare profesională
continuă, infrastructură turistică, legi și
normative Informa ții macroeconomice
generale și sectoriale
Sursa: BĂDI ȚĂ M., CRISTACHE S.E., Statistica aplicată în manageme ntul turistic, Ed. ASE, Bucure ști, 2005

Sistemul de indicatori trebuie să furnizeze informa ții referitoare la2:
− cererea turistică, prin măsurarea circula ției turistice interne și interna ționale în
cadrul teritoriului na țional;
− oferta turistică, evaluată prin poten țialul economic al bazei materiale și al
resurselor u mane;
− rezultatele valorice ale activită ții turistice, evaluate prin estimarea cheltuielilor,
a încasărilor, a profitului și a eficien ței economice;
− calitatea serviciilor de turism prestate.

Sursa datelor pentru elaborarea sistemului de indicatori la nivel macroeconomic o
constituie cercetările statistice pentru urmărirea rezultatelor din activitatea de turism,
organizate de Institutul Na țional de Statistică, Autoritatea Na țională de Turism, Mi nisterul de
Interne și rapoartele statistice primare de la agen țiile de turism.
În conformitate cu publica țiile oficiale ale Institutul Na țional de Statistică, indicatorii
se clasifică astfel:
1.1. Indicatorii de evaluare a capacită ții de cazare
Indicator ii de evaluare ai capacită ții de cazare cuprind: structurile de primire turistică
cu func țiuni de cazare turistică, capacitatea de cazare existentă și în func țiune, indicii de
utilizare netă a capacită ții de cazare turistică în func țiune ( www.inss e.ro).
Structura de primire turistică cu func țiuni de cazare turistică reprezintă orice
construc ție sau amenajare care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare
și alte servicii specifice pentru turi ști (vile t uristice, bungalouri, pensi uni turistice, unitate tip
căsuță, pensiuni agroturistice). Capacitatea minimă de cazare instalată pentru o structură de
primire turistică este de cinci locuri – pat, pentru a fi considerată structură cu func țiune de

2 Bădiță M., Cristache S.E., op.cit.

7
cazare turis tică. Conform metodologiei Institutului Na țional de Statistică „în numărul
unită ților de cazare turistică sunt cuprinse unită țile existente la sfâr șitul anului respectiv, până
in 1993, iar începând cu anul 1994, unită țile existente la 31 iulie din anul res pectiv, exclusiv
unită țile a căror activitate a fost întreruptă pentru o perioada mai mare de timp in vederea
realizării unor repara ții capitale sau pentru modificări importante ale capacită ții de cazare
sau/și categoriei de încadrare”.
Capacitatea de caz are existentă (instalată) r eprezintă numărul de locuri de cazare de
folosin ță turistică înscrise în ultimul act de recep ție, omologare, clasificare a unită ții de cazare
turistică, exclusiv paturile suplimentare ce se pot instala în caz de necesitate.
Capac itatea de cazare în func țiune (disponibilă) reprezintă numărul de locuri de
cazare de care pot beneficia turi știi, ținând cont de numărul de zile cât sunt deschise
structurile într -o anumită perioadă, se exprimă în locuri/zile. Capacitatea de cazare efecti v
utilizată este de fapt numărul de turi ști/zile.
Indicatorii capacită ții de cazare , exprima ți în mărime absolută, sunt: număr de
camere, număr de locuri, capacitate de cazare în func țiune (mii/locuri/zile), capacitate
existentă, permanentă și sezonieră, p e structuri de unită ți de cazare, categorii de confort,
formă de proprietate, precum și în dinamică.
Indicele de utilizare a capacită ții în func țiune exprimă raportul între capacitatea de
cazare disponibilă (locuri oferite) și utilizarea efectivă a acestei a de către turi ști într-o
perioadă determinată.
1.2. Indicatorii agen țiilor de turism
Indicatorii agen țiilor de turism evaluează circula ția turistică. Indicatorii statistici ce
caracterizează și comensurează fluxurile turistice sunt: acțiunea turistică, nu mărul total de
turiști, numărul total de zile/turist, numărul mediu zilnic de turi ști, durata medie a sejurului,
densitatea circula ției turistice, preferin ța relativă a turi știlor.
Acțiunea turistică este modalitatea specifică de desfă șurare și condi țiile asigurate de
agentul economic organizator pe parcursul călătoriei.
Numărul total de turi ști este un indicator absolut, care reprezintă numărul persoanelor
cetățeni români și străini ce călătoresc în afara localită ților în care î și au domiciliul stabil pe o
perioadă mai mică d e 12 luni și stau cel pu țin o noapte într -o unitate de cazare turistică, în
zone turistice din țară; motivul principal al călătoriei este altul decât acela de a desfă șura o
activitate remunerată în locurile vizitate. Este un indicator f izic care poate exprima:

8
− sosiri/plecări de turi ști pentru turismul interna țional, indicator ce se ob ține pe
baza înregistrărilor la frontieră;
− persoane cazate, indicator utilizat pentru turismul intern și interna țional, dedus
din documentele unită ților de cazare turistică ;
− participan ți la ac țiuni turistice, indicator specific turismului intern, rezultat din
centralizarea datelor agen țiilor de voiaj.
Indicatorul număr de turi ști se detaliază pe zone turistice, motive de călătorie, mijloace
de transport, peri oade de timp.
Înnoptarea reprezintă fiecare noapte pentru care o persoană este înregistrată într -o
unitate turistică.
Numărul total de zile -turist este un indicator absolut ce se ob ține ca produs între
numărul de turi ști și durata activită ții turistice, ex primată în zile, perioada maximă luată în
calcul fiind de un an.
Numărul mediu de turi ști exprimă circula ția turistică medie într -o anumită perioadă și
se calculează ca medie aritmetică a numărului de turi ști ponderat cu numărul de zile luat în
calcul.
Durata medie a seju rului oferă informa ții în legătură cu amploarea activită ții turistice
și se calculează ca media aritmetică a numărului de zile ponderată cu numărul de turi ști.
Evolu ția în dinamică a acestui indicator este importantă deoarece eviden țiază
atitudine a consuma torilor fa ță de activitatea turistică, atitudine determinată de o serie de
factori cum ar fi: veniturile și structura acestora, politica tarifară practicată, structura timpului
și raportul dintre timpul de muncă și timpul liber.
1.3. Indica tori specifici t urismului interna țional
Indicatorii ce caracterizează turismul interna țional sunt vizitatorul interna țional,
sosirile, plecările, densitatea circula ției turistice, preferin ța relativă pentru turism .
Vizitator interna țional este orice persoa nă ce călătore ște către o țară, alta decât aceea
în care î și are re ședința pentru o perioadă care să nu depă șească 12 luni, scopul principal al
vizitei fiind altul decât exercitarea unei activită ți remunerate în țara vizitată.3
Sosirile cuprind numărul viz itator ilor străini înregistra ți la intrarea în țară. Orice
intrare în țară reprezintă o nouă sosire, chiar dacă este realizată de aceea și persoană.

3 Glăvan V., Turismul în România, Ed. Economică, București, 2000

9
Plecările cuprind numărul vizitatorilor români care călătoresc în străinătate și sunt
înregistra ți la ie șirea din țară. Orice plecare a vizitatorilor români în străinătate este
înregistrată ca plecare, chiar dacă este realizată de aceea și persoană.
Următoarele categorii de călători sunt excluse din sosirile și plecările vizitatorilor
interna ționali: persoanele c are in tră sau ies din țară ca imigran ți, diploma ții, reprezentan ții
consulari, membrii for țelor armate, refugia ții sau persoanele nomade.
Densitatea circula ției turistice este o mărime relativă de intensitate, ce pune în
legătură circula ția turistică cu po pulația autohtonă a țării receptoare. Se calculează ca raport
între numărul sosirilor de turi ști într -o zonă/ țară și popula ția rezidentă a zonei/ țării respective
sau supr afața zonei/ țării respective.
Preferin ța relativă pentru turism exprimă raportul dintr e numărul turi știlor din
țara/zona x care se îndreaptă spre destina ția y și popula ția rezidentă a țării/zonei x sau
numărul total de turi ști din țara de origine a turi știlor (x).
Circula ția turistică se poate caracteriza prin indicatori absolu ți, relativi (de intensitate,
și de structură), a mediei, în alcătuirea cărora intervin cele două componente ale turismului:
intern și interna țional și zona sau țara de origine a turi știlor.
1.4. Indicatori de rezultat
Indicatorii de măsurare a activită ții financiare s e referă la venitu rile din cazarea
turiștilor români și străini pe categorii de unită ți de cazare, venituri din unită țile de alimenta ție
publică, servicii de agrement și organizarea spectacolelor, venituri din alte servicii, structurate
pe categorii de uni tăți, încasări și plăți ca urmare a fluxurilor interna ționale de turi ști,
cheltuieli turistice.
Principalii indicatori de evaluare a activită ții financiare a operatorilor de turism sunt4:
− indicele participării turismului la încasările valutare, calculat ca un raport între
veniturile valutare din turism și veniturile valutare totale;
− indicele contribu ției turismului la cheltuielile valutare, determinat ca raport
între cheltuieli -plăți în val ută pentru turism efectuat de reziden ți în străinătate
și cheltuieli le valutare sau între importul de bunuri servicii, capital necesar
ofertei turistice și valoare totală a importului;

4 Grușec S.I., Marketing în economia turismului , Ed. Universității București, 2000

10
− valoarea adăugată brută în turism fa ță de total VAB reprezintă raportul dintre
valoarea adăugată în turism și total VAB la nivelul economie i naționale;
− încasări fiscale, ce arată nivelul încasărilor ob ținute din impozitele directe și
indirecte asupra activită ții turistice. În compara ție cu încasările fiscale ob ținute
din alte ramuri, se determină ponderea încasărilor fiscale ca un raport într e
încasările fiscale turistice și încasările fiscale totale;
− indicele general al tarifelor de cazare.
Analiza acestor indicatori poate fi efectuată pe destina ții turistice: sta țiuni litora le,
balneare, montane și alte localită ți. Sectorul turistic este rel ativ important pentru echilibrarea
deficitului balan ței de plă ți, pentru cre șterea PIB și reducerea șomajului, mai ales a celui
structural și ciclic.

11

CAPITOLUL 2 . DESCRIEREA ZONEI COD RULUI
2.1. A șezarea geografică
Arealul ocupat de Zona Codrului este c uprins în cadrul Regiunii de dezvoltare de Nord
Vest, fiind amplasat în zona de interferen ță a trei jude țe: Maramure ș, Satu Mare și Sălaj, de -o
parte și de alta a Culmii Codrului, ce apare ca o coloană vertebrală, cu rolul de susținere a
acestui ținut.

Fig. 2.1. Ținutul Codrului
Sursa: Ghid de arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural. Ținutul Codrului, Ordinul
Arhitec ților di n România, disponibil la https://www.oar.archi/despre -oar/ghidurile -de-arhitectura -pentru –
incadrarea -in-specificul -local -din-mediul-rural

Zona Codrului este o regiune geografică alcătuită din aproximativ 60 localită ți, situată
la limita dintr e jude țele Satu -Mare, Sălaj și Maramure ș.
Ținutul Codrului cuprinde în jude țul Satu Mare ora șul Ardud și comunele: Pomi,
Cruci șor, Valea Vinului, Homoroade, Viile Satu Mare, Bârsău, Supur, Beltiug, Socond,
Bogdand, Hodod, în jude țul Maramure ș, orașul Ulmeni și comunele Ardusat, Fărca șa,
Gârdani, Sălsig, Arini ș, Asuaju de Sus, Băi ța de sub Codru, Băse ști, Bicaz și Oar ța de Jos , în
timp ce în jude țul Sălaj, ținutul se întinde pe raza ora șului Cehu Silvaniei și a comunei
Benesat.

12
Identitatea acest eia se fundamentează pe criterii geomorfologice, psiho -sociale și mai
ales etnografice (arhitectură, vestimenta ție, folclor).
Regiunea este sit uată în nord -vestul României, desfă șurându -se de o parte și de alta a
culmii Codru (Făget), o forma țiune piemont ană de origine hercinică. Împreună cu Măgura
Șimleu, Culmea formează aliniamentul occidental al „ jugului intracarpatic ”, care divizează
zona nor dică a Dealurilor de Vest (Dealurile Silvaniei) în două păr ți, asigurând o punte de
legătură între Mun ții Oa ș-Gutâi și Mun ții Apuseni.

Fig. 2. 2. Ținutul Codrului – harta fizică

Datorită pozi ționării centrale a acestui masiv piemontan, delimitarea teritorială a
Zonei Codrului întâmpină numeroase probleme în literatura de specialitate. Prin urmare,
speciali știi nu au ajuns încă la un consens asupra suprafe ței. De asemenea, numărul
localită ților componente variază de la un au tor la altul, în func ție de domeniul cercetării sau
relația cu administra ția locală.
În linii mari, se disting două categorii de abordări: cele „ județene”, care limitează
teritoriul regiunii la bariera administrativă (se vorbe ște despre „ Codru de Satu -Mare”, „Codru
de Sălaj ” și „Codru de Maramure ș”); respectiv cele „na ționale”, care o înglobează într -un
ansamblu socio -cultural mai larg (Maramure ș), având ca suport teoretic regionalizarea făcută
de comuni ști între 1952 -1968.

13
În acea perioadă exista raionul Cehu Silvaniei, arondat regiunii Baia -Mare (care în
1960 devine Regiunea Maramure ș), situat între cursul mijlociu al Crasnei (de la confluen ța cu
râul Zalău până la confluen ța cu râul Cehal) și bazinul hidrografic al Sălajului. Vecinii săi
nordici erau rai onul Carei, raionul Satu -Mare și raionul Șomcuta Mare (care făceau parte din
aceea și regiune) iar cei sudici raionul Șimleu (regi unea Cri șana) și raionul Zalău (regiunea
Cluj).
Însă, raionul Cehu Silvaniei nu cuprindea decât extremitatea sudică a culmii
piemontane (Dealurile Bogdandului, Dealurile Chie șdului, Dealurile Sălajului, Dealurile
Asuajului). Partea de nord -vest (Dealurile Homoroadelor, Dealurile Beltiugului, Dealurile
Tășnadului) era divizată între raioanele Carei și Satu -Mare (care se întindeau până la grani ța
cu Ungaria), iar cea de nord -est apar ținea de raionul Șomcuta Mare (împreună cu zona de sud
a Țării Chioarului).
Zona Codrului se desfă șoară în ecartul altitudinal cuprins între 124 –600 m, altitudinea
maximă fiind de 580 m în vârful Lespezi din Culmea Codrului, iar altitudinea minimă fiind de
124 m în Câmpia Ardudului, treptele altitudinale identificate fiind următoa rele: 124 –150 m,
150 –200 m, 200 –250 m, 250 -300 m, 350 -400 m, 450 -500 m, 550 –600 m.
Se observă că cea mai mare extindere o au pantele cuprinse între 5,1 -150 , care ocupă
46% din întreaga suprafa ță și sunt favorabile proceselor de versant: alunecări de ter en,
pluviodenudare, rav enație. O extindere relativ mare o au pantele cuprinse între: 0 -20 (25%) și
2,1-50 (27%). Suprafe țe cu pante între 0 -20 corespund luncilor Some șului, Sălajului și
afluen ților lor principali, precum și câmpurilor de terase, relieful d ominant al acestor teri torii
fiind cel de acumulare fluvial și procesele de tasare.
2.2. Resursele naturale ale Zonei Codrului
Configura ția mediului fizic oferă Țării Codrului un poten țial turistic bogat și variat,
facilitând dezvoltarea unei game largi d e activită ți aferente a cestui sector economic. Astfel,
spațiul piemontan oferă condi ții propice pentru desfă șurarea unor excursii și drume ții
individuale sau de grup; iar culoarele depresionare și sectoarele de vale pot servi la
construirea unei infrastruc turi de cazare și trans port.
De asemenea, existen ța resurselor geotermale reprezintă o premisă pentru turismul
balnear, valorificat prin ștrandurile de la Apa, Acâ ș, Mihăieni și (mai ales) Tă șnad, unde au
fost construite pensiuni, hoteluri, moteluri, resta urante, case de vacan ță și locuri pentru
camping; iar lacul Hodi șa și unele sectoare ale re țelei hidrografice pot constitui un punct de

14
pornire pentru existen ța turismului sportiv (pescuit, sporturi nautice), datorită procentajului
ridicat al faunei piscic ole.
O altă resursă im portantă este fondul forestier, care contribuie la eviden țierea
elementului peisagistic, precum și la procurarea de materiale necesare industriei farmaceutice.
Valorificarea poten țialului turistic al reliefului, hidrografiei și bios ferei este facilitată
de condi țiile climatice, care asigură posibilitatea unui flux permanent de turi ști (indiferent de
perioada calendaristică).
Relieful
Din punct de vedere geomorfologic, Țara Codrului cuprinde arealul nordic al
Dealurilor de Vest, avâ nd ca limit e Câmpia Panonică (subdivizată în Câmpia Ardudului,
Câmpia Ierului, Câmpia Crasnei și Câmpia Some șului) în partea vestică; Depresiunea Baia –
Mare în cea estică; Depresiunea Oa ș în cea nordică și Depresiunea Șimleu în cea sudică. E
vorba de locali tățile Tă șnad, Ardusat, Apa și Sărmă șag.
Ansamblul se structurează pe trei trepte: treapta „înaltă”, reprezentată de Măgura
Codru Făget, care se desfă șoară pe parcursul a 22 km și atinge înăl țimea maximă de 575 -580
m (vârful Lespezi); treapta „colinară” c are înconjo ară Măgura din toate păr țile, formând o
structură de tip subcarpatic, cu un șir de dealuri și depresiuni submontane (Dealurile
Homoroadelor, Dealurile Asuajului, Piemontul Ardusatului, Dealurile Bogdandului), urmat de
un șir de culmi și depresiu ni intradel uroase (Dealurile Beltiugului, Dealurile Tă șnadului,
Dealurile Chie șdului, Dealurile Sălajului); respectiv treapta „joasă” (terase și șesuri
aluvionare, tipice Câmpiei de Vest).
Culmea Codrului
Reprezintă un anticlinal faliat asimetric, cu cues te orientat e spre nord -vest, compus din
horsturi cu o structură litologică similară Mun ților Apuseni (geografii din perioada comunistă
o tratează ca pe o subunitate a acestei grupe montane). Se diferen țiază de ceilal ți „mun ți
ascun și” prin prezen ța corpuri lor magmati ce intruzive (gnaise, granite gnaisice, pegmatite,
granite și sienite), care au facilitat apari ția unor zăcăminte de minereuri neferoase (aurul de la
Băița de sub Codru) și a resursei de apă termală (chiar minerală în unele păr ți).
Dealurile Piemontane
Ating înăl țimi de circa 180 -300 m. Au fost create prin acumulările de sedimente
transportate de apele curgătoare care izvorăsc din Culme. Ulterior, sunt supuse modelării
subaeriene. Astfel, se ajunge la un piemont drenat, nonfunc țional, unde dom ină roci
sedimentare necimentate și cu înclinare redusă (nisipuri, pietri șuri, argile și argile
loessoide).Versan ții au un profil concav sau în trepte, cu praguri structurale (în cazul zonelor

15
cu gresii și conglomerate). În arealele cu faciesuri argiloase apar alunecări de teren, curgeri
noroioase, poligoane de decrepitare a argilei, alternan ța cu faciesuri nisipoase creează
forma țiuni de tip bad -land, depozitele nisipoase determină forma țiuni de eroziune liniară
(ogașe, ravene și izolat trovan ți), iar prez ența argilelor loessoide facilitează dezvoltarea de
hrube, tuneluri sufozionale și microdepresiuni de tasare.
Terasele și șesurile aluvionare
Se conturează de -a lungul cursurilor de apă care traversează regiunea (în sectoarele de
luncă). Arterele hidrografic e din această zonă s -au format în urma unor captări, fiindcă
structura în bloc se caracterizează prin grabene și falii (falia crustală a Som eșului; Ardud –
Viile Satu -Mare; Der șida-Corund; ariile de subsiden ță Sălsig și Ardusat), care au impus
discontinuită ți transversale morfologice ce au putut fi periodic depă șite prin eroziune
regresivă.
La contactul cu Câmpia de Vest, luncile prezintă în str uctura lor materiale cărate sub
forma unor pânze de nisipuri și pietri șuri, unde apar tendin țe de înmlă știnire. Tera sele au o
dispunere în formă de evantai (profil concav), cu o mare extensiune . Spre Depresiunea Baia –
Mare, în schimb, rolul arterei hidrogr afice este anihilat de procesele de versan ți Apar frecvent
ruperi de pantă, iar luncile au un profil neregulat.
Varietatea formelor de relief asigură Țării Codrului o valoare peisagistică ridicată,
care a servit drept sursă de inspira ție pentru literatura populară (cântece din repertoriul unor
soliști consacra ți la nivel na țional: fra ții Ștefan și Ioan Petreu ș, Nicolae Mure șan etc) sau cultă
și poate constitui o destina ție ideală pentru drume ții și agrement. În majoritatea cazurilor,
frumuse ții cadrului natural i se adaugă originalitatea datinilor și obiceiurilor practicate de
localnici (după cum subliniază și celebra m elodie folclorică Trecui asară prin Codru),
respectiv numărul mare de vestigii culturale (castele, biserici, mănăstiri, case țărănești, pivni țe
etc), unele dintre ele înscrise pe lista Monumentelor Istorice.
Hidrografia
Apele curgătoare din Țara Codrului n u sunt adânci, au lungimi mici („pârâuri”) și
debit redus (cu varia ții sezoniere). Acestea apar țin bazinelor hidrografice ale Cra snei (în vest
și sud), cu afluen ții Cehal, Maria, Bolda, Cerna, Maja (Corund), Hen ț, Zănicel (Bobota) și
Zalău); Some șului (în nord și est, cu afluen ții Homorod, Valea Vinului, Bicău, Runc, Bârsău,
Gârdani, Borjug, Sălaj (care, la rândul său, colectează vă ile Mineu, Cioara, Căminul, Oar ța,
Băse ști, Tămă șești, Urmeni ș, Nadi ș) și Horoatu Cehului; Ierului (pe distan ță de 25 km).
Riscul de inunda ții este unul scăzut (în amonte) sau moderat (în aval).

16
Apele subterane se prezintă sub formă ascensională sau arteziană și sub formă de
zăcământ. Etajul superior de straturi acvifere este format din ape dulci, carbonatate, la
adâncimi de 250 -400 m. Corespunzător oscila țiilor climatice, stratul acvifer superior prezintă
un nivel hidrostatic situat la 3 -4 m sub nivelul suprafe ței terestre în perioadele secetoase,
respectiv 1 -2 m în perioadele abundente in precipita ții.
Apele de zăcământ apar la c ontactul cu Câmpia de Vest, în etajul inferior (800 -2000
m), sub for ma izvoarelor hipotermale. Cele mai importante depozite sunt consemnate la
Tășnad (ape termale cu bromură, iod și sare, recomandată afec țiunilor reumatismale,
ginecologice, cronice, boli p rofesionale, endocrine și de metabolism); Beltiug (ape
oligominerale , sărate, magnezice, calcice, feruginoase, indicate în afec țiuni reumatismale,
ginecologice, cronice, boli profesionale, endocrine și de metabolism); Acâ ș (ape minerale,
termale, bicarbona te, sodice, hipotone, indicate în afec țiuni reumatismale, ginecologi ce,
cronice, boli profesionale, endocrine și de metabolism); Ady Endre (ape termale, bicarbonate,
sodice, hipotone, indicate în afec țiuni reumatismale, ginecologice, endocrine), Ardud, Val ea
Vinului și Mihăieni.
Vegeta ția
După cum eviden țiază și toponimia, Țara Codrului este dominată de pădurile de
foioase, care continuă să ocupe mai mult de jumătate din teritoriu, de și a suferit de pe urma
unor defri șări masive începând cu 1945.
În sector ul forestier, arborele dominant este fagul ( Fagus sylvatica) în zone le înalte și
stejarul (Quercus robur ), gorunul ( Quercus petraea ), cerul ( Quercus cerris ), carpenul
(Carpinus betulus ), frasinul ( Frasinus excelsior ), jugastrul ( Acer campestre ), arțarul ( Acer
platanoides ), plopul ( Populus ) etc în spa țiul piemontan. În apro pierea comunei Pomi (spre
Culoarul Some șului) se află aria protejată
Pădurea Runc (foto 1), cu o suprafa ță de 68,5
ha, o rezerva ție naturală de categoria a IV -a
(forestieră), unde fagul, g orunul și carpenul
sunt asocia ți cu cire șul sălbatic ( Cerasus
avium), alunul ( Corylus avellana) și păducelul
(Crataegus monogyna).

F
Fig. 2. 3. Pădurea Runc

17

Alături de păduri apar paji știle, unde s e întâlnesc plante erbacee: păiu ș (Festuga
porcii ), obsiga (Bromus tectorium ), ghizdei ( Lotus cornilacus ), troscot (Poligonum
aviculare ), ștevie ( Rumex patientia), firuță (Poa pratensis), sânziană ( Galium vernus), trifoi
(Trifolium) etc. Printre acestea, s e remarcă Lunca cu lalea pestri ță (Fritillaria meleagris )
Valea Sălajului (foto 2), situată la sud -vestic de ora șul Cehu Silvaniei, care a fost declarată
rezerva ție naturală de tip floristic și peisagistic (categoria a IV -a) prin Legea nr.5/ 6 martie
2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na țional) . Pe văi se dezvoltă o
vegeta ție acvatică, formată din pâlcuri de rogoz ( Carex acutiformis ), pipirig ( Eleocharis
palustris ), trestie ( Phragmites australis ) etc.

Fig. 2. 4. Laleaua pestri ță
Fauna
Fauna este bogată în specii de insecte (în special col eoptere, diptere, anisoptere
(libelule), lepidoptere, himenoptere etc). Există, de asemenea, numeroase specii de păsări:
Mierla ( Turdus merula ), cinteza ( Fringilla celebs ), vrabia de casă ( Passer domesticus ), vrabia
de câmp ( Passer montanus), fazanul ( Phas ianus colchius ), prepeli ța (Coturnix coturnix ),
potârnichea ( Perdix perdix ), barza albă ( Ciconia ciconia ), rândunica ( Hirundo rustica ),
șoimul rândunelelor ( Falco subboteo ), uliul por umbar ( Accipiter gentilis ), uliul păsărar
(Accipiter nisus ), vânturelul r oșu (Falco tinnunculus ) etc.
Mamiferele sunt reprezentate de căprioară ( Capreolus capreolus ), mistre ț (Sus scrofa ),
vulpe ( Canis vulpes ), lup ( Canis lupus ), iepurele de câmp ( Lepus europaeus ), dihorul
(Mustela putonius ), popândăul ( Citellus citellus) etc.

18
În apă pot fi observa ți pești, amfibieni (broa ște, salamandre, tritoni), șarpele de casă
(Natrix natrix) și crustacee.

Componenta climatică
Cunoa șterea varia ției, în timp, a parametrilor climatici ajută omul să stabilească
strategii de atenuare a efecte lor negative pe care le au asupra practicilor agricole – ramură de
bază în dezvo ltarea Ținutului Codrului, practicării turismului și a altor activită ți economice
care contribui e la dezvoltarea durabilă a teritoriului. Favorabilitatea și restrictivitatea su nt
amprentele pe care resursele climatice le lasă asupra activită ților antropice, valorile și modul
lor de manifestare fiind cele care dictează cultura plantelor, viticultura, pomicultura, precum
și prezen ța anumitor forma țiuni vegetale. Temperaturile medi i anuale sunt cuprinse între 7,5 –
8,8°C în Culmea Codrului și între 8,8 -9,8°C în restul teritoriului, iar prezen ța maselor de aer
vestice condi ționează cantită ți relativ bogat e de precipita ții: valori de peste 800 mm, se
înregistrează în partea de nord – est, în zona Ardusatului (817 mm) și în Culmea Codrului, iar
valori de peste 700 mm se înregistrează în extremitatea estică, la Sălsig -724 mm.

Situa ția valorificării turistice a poten țialului natural în Țara Codrului este similară
celei constatate la niv el na țional. Astfel, condi țiile favorabile oferite de relief, climă și
hidrografie, respectiv procentajul ridicat al biodiversită ții nu sunt apreciate la valoarea lor
justă. Agen țiile de voiaj și centrele de infirmare turistică pun accentul mai degrabă pe
resursele antropice. Ca atare, aproape trei sferturi dintre po sibilele atrac ții naturale nu
figurează pe lista destina țiilor turistice. Acestea sunt vizit ate doar de către călători izola ți
(majoritatea localnici) sau grupuri restrânse, dezorganizate, care efectuează un turism de
tranzit (îndreptându -se spre locuri mai celebre, ca re ședințele de jude ț, Depresiunile Oa ș și
Maramure ș, Ungaria și Ucraina), o re laxare de week -end sau ni ște vizite la rudele mai în
vârstă (bunici, unchi, mătu și etc) cu scopul de a participa la un eveniment de familie (botez,
nuntă, înmormântare) sau o sărbătoare religioasă, a -și petrece perioada de concediu sau
vacan ță și a ajuta l a muncile agricole.
2.3. Resurse antropice ale Zonei Codrului
Edificii istorice
Țara Codrului este un areal în care abundă monumente arhitecturale ridicate în
perioade istorice (până în 1945), regăsind aici nenumărate obiective turistice din această

19
catego rie, de la situri arheologice până la monumente dedicate victimelor celui de -al doilea
război mondial și rezisten ței anti -comuniste (Nicolae Breban, Augustin Buzura, Corneliu
Coposu, Miclea Ioan). Din nefericire, mai mult de trei sferturi dintre monumente nu pot fi
valorificate, deoarece se află într -o stare avansată de degradare și necesită ac țiuni de
restaurare (s -a ajuns la această situa ție pentru că nici localnicii, nici autorită țile nu au
manifestat preocupări pentru conservarea lor)
Merită să amintim aici cetatea Ardud (fig. 2.5, restaurată în 2009). În secolul al XV –
lea, Bertalan Dragfi (care va deve ni voievod al Transilvaniei) a ridicat o fortărea ță în Ardud .
În 1730, adică t rei secole mai târziu, nobilul Karolyi Alexandru a construit un castel în locul
fortăre ței. În 2009, u nul din turnuri a fost refăcut, ocazie cu care Cetatea Ardud a fost redată
circuitului turistic . Cetatea Ardud este renumită și datorită numeroaselor legende legate de
tuneluril e care legau pe sub pământ Ardudul de Satu Mare , de Carei și de Medie șul Aurit ,
cetatea având t rei căi de acces subterane concepute și construite, astfel încât să servească la
luarea prin surprindere a du șmanilor . Potrivit unor legende, principel e Transilv aniei Francisc
Rakoczi al II -lea a reușit să scape de armata austriacă fugind prin tunelurile secrete. De aceste
tuneluri , construit e la o adâncime de 10 metri, se leagă și legenda fiicei lui Francisc Rakoczi
al II-lea (1676 -1735). Fantoma prințesei Vilma, care se spune că bântuie încăperile pivni ței
adânci și întunecate a cetății, atrage din ce în ce mai mulți turiști în zonă.

Fig. 2.5. Castelul Karol yi, Ardud (înainte și după renovare)

De asemenea, putem aminti aici și castelele din Hodod, Monumentul Eroilor Căzu ți la
Băse ști, Monumentul eroilor de la Socond, m onument ce a fost ridicat în memoria celor 28 de
ostași români uci și între Socond și Soconz el la 19 octombrie 1944. acestea fiind doar câteva
din edificiile istorice din Zona Codrului.

20

Fig. 2. 6. Monumentul eroilor, Socond

Castelul Wesselényi în stil baroc, din Hodod, se află în centrul satului, lângă drumul
național care străbate localitatea. Fațadele castelului sunt decorate cu elemente specifice
stilului baroc târziu: blazoane și plăci comemorative , volute sculptate în piatră realizate de cei
mai buni meșteri ai timpului. Astfel, pe fa țada estică a castelului, se regăsesc blazoanele
sculptat e ale fami liilor Rhédey și Wesselényi , blazoane ce au fost realizate la comanda lui
Wesselényi Farkas în memoria părin ților săi: Wesselényi Francisc și Rhédey Zsuzsanna, în
timp ce deasupra intrării principale , pe fa țada vestică, se află blazoanele familii lor Wessel ényi
și Bethlen (Wesselényi Farkas și Bethlen Júlia).

Fig. 2. 7. Castelul Wesselényi din Hodod

Castelul Dégenfeld este mai nou decât castelul Wesselény fiind construit de
Wesselényi Farkas pentru fiul său Józse , în momentul în care acesta sa căsăto rit cu Rachel
Kendeffy. De aceea p e peretele castelului poate fi văzut și azi blazonul familiilor Wesselényi
și Kendeffy. Castelul poartă numele de castelul Dégenfeld din momentul în care, în 1882,
Wesselényi Teréz, nepoata lui József, se căsătore ște cu Christoph von Dégenfeld -Schönburg,

21
un nobil de origine germană. Clădirea și frumosul parc care îl înconjoară au fost na ționalizate,
însă, după 60 de ani, conacul a reintrat în proprietatea familiei Dégenfeld, care, după
realizarea unor lucrări de reno vare, l-a dat spre folosin ță Episcopiei Reformate.

Fig. 2. 8. Castelul Dégenfeld din Hodod
Un alt punct de interes îl reprezintă Conacul Cosma din Supuru de Sus, localitate în
care s -a stins din via ță în anul 1918 marele memorandist Andrei Cosma, avocat care s-a
remarcat prin redactarea unor lucrări cu caracter didactic, aducându -și astfel contribu ția la
dezvoltarea învă țământului românesc. De numele lui se leagă conacul ridicat în Supuru de
Sus, declarat monument istoric.

Fig. 2. 9. Conacul Cosma din S upuru de Sus

Tot de Supuru de Sus este legat și numele poetului George Boitor (1934 –1976) acesta
fiind născut aici și care, într -o perioadă în care manifestarea creativită ții era puternic limitată
de ideologia comunistă, s -a remarcat prin poeziile sale în c are a încercat să readucă la via ță
lirismul interbelic. Acesta s -a stins din via ță în anul 1976, fiind înmormântat la Supuru de Jos.

22
Edificii religioase

În Țara Codrului, atrac ția principală o reprezintă bisericile de lemn, unele dintre ele
incluse pe li sta obiectelor de patrimoniu. Acestea sunt construite între secolele XVII -XIX, în
stil maramure șean și se remarcă printr -o abordare neconven țională a scenelor sacrale (în
bisericile care păstrează urme de pictură murală), vizibilă cu precădere în reprezent ările
infernului.

Biserici de lemn din Zona C odru:
➢ HOROAT, atestată în anul 1749, cu hramul Sfin ții Arhangheli.
➢ NADI Ș, atestată în anul 1738, cu hramul Sfin ții Arhangheli.
➢ ULCIUG, biserica Adormirea Maicii Domnului, atestată în anul 1781.
➢ DERȘIDA, atesta tă în anul 1700, cu hramul Sfin ții Arhangheli.
➢ CHIE ȘD, atestată în sec. al XVIII -lea, cu hramul Sfin ții Arhangheli.
➢ BOC ȘIȚA, atestată în sec. al XVIII -lea, cu hramul Sfin ții Arhangheli.
➢ BÂRSA, atestată în sec. al XVIII -lea, cu hramul Sfântul G heorghe.
➢ DOMN IN, atestată în anul 1753, cu hramul Sfin ții Arhangheli.
➢ INĂU, atestată în anul 1832, cu hramul Sfin ții Arhangheli.
➢ BULGARI, atestată în anul 1547, cu hramul Sfin ții Arhangheli.
➢ NOȚIG, atestată în anul 1842, cu hramul Sfin ții Voievozi.
➢ ULMENI, atestată în anul 1700, cu hramul Sfin ții Arhangheli.
➢ ORȚÎȚA, atestată în sec. al XVII -lea, cu hramul Sfin ții Arhangheli.
➢ ARDUZEL, atestată în anul 1650, cu hramul Sfin ții Arhangheli.
➢ BICAZ, atestată în anul 1723, cu hramul Sfin ții Arhangheli.
➢ CORUND, ates tată în anul 1723, cu hram ul Sfin ții Arhangheli.

23

Fig. 2.10. Biserica de lemn Sfin ții Arhangheli Mihail și Gavriil, Corund

O altă destina ție frecventată de turi ști este mănăstirea Țeghea din comuna Craidorol ț,
ridicată în 1995 pe ruinele chiliei unui pustnic din seco lul al XIV -lea, într -un loc pe care
tradiția locală îl consideră „miraculos” (se petrec fenomene care sfidează logica omului
modern). Ansamblul monahal este construit în stil maramure șean (arhitectură de lemn) și
posedă moa ștele celor 40 Mu cenici de la Sev astia, Sfântului Ghelasie de la Râme ț, Cuvio șilor
Vicentie Mălău și Antim Găina. Acolo locuie ște o comunitate de maici (10 la număr) condusă
de stavrofora Emanuela Mateiu, care atrage anual, cu ocazia sărbătorilor mariane, credincio șii
din bazinul hidrogra fic al Crasnei.
Mănăstirea Măriu ș (foto 9), supranumită și „Catedrala Țării Codrului ” (datorită
construc ției impunătoare a bisericii centrale, în stil neobizantin). Mănăstirea a fost ridicată în
1992, la solicitarea credincio șilor din paro hia Măriu ș, care au ținut să -și respecte promisiunea
făcută lui Dumnezeu în timpul celui de -al doilea război mondial (s -au rugat pentru eliberarea
Transilvaniei de sub domina ție hortystă) și a trei monahi de la Rohia. Este cunoscută pentru
izvoarele sale m inerale, cărora localnicii le at ribui proprietă ți taumaturgice. Numărul maxim
de vizitatori se înregistrează cu ocazia Pa știlor (Învierea Domnului); mai precis, în vinerea din
Săptămâna Luminată, când se sărbătore ște hramul acesteia (Izvorul Tămăduirii).

24

Fig. 2.11. Mănăstirea Măriu ș
2.4. Alte atrac ții turistice
În Țara Codrului nu există lacuri naturale. În apropierea comunei Socond a fost
amenajat lacul de baraj Hodi șa (fig. 2.12), cu o suprafa ță de 12 ha; în apropierea comun ei
Homoroade a fost amenajat lacul de agrement O țeloaia; iar în apropierea comunei Apa poate
fi observată Balastiera cu acela și nume, un lac format în urma excavărilor de nisip din vechea
albie a Some șului, cu o suprafa ță de 130 ha, unde se practică turism ul balnear și pescuitul
sportiv ( balastiera a fost populată cu biban, clean, oblete, șalău, știucă). Tot în categoria
lacurilor antropice pot fi incluse și spa țiile pentru pescuit. E vorba de hele șteele de la
Chereu șa, Eteni și Odoreu î n „Codrul de Satu -Mare”; Arini ș în „Codrul de Maramure ș”;
respectiv Benesat, Sălă țig și Moti ș (lângă Cehu -Silvaniei) în „Codrul de Sălaj”.Teritoriile
mlăștinoase ocupă un spa țiu restrâns (în apropierea văilor). Periodic, excesul de precipita ții
facilitează formarea unor băl ți.

Fig. 2.1 2. Lacul de baraj Hodi șa

25
In această categorie se încadrează și valorificarea apelor termale. În prezent, sunt
valorificate turistic Tă șnad, Acâ ș (fig. 2.13) și Mihăieni.

Fig. 2.13. Băile Termale Acâ ș

În afara atrac țiilor turistice ale Zone i Codrului prezentate până acum în această
lucrare, se impune scoaterea în eviden ță a unor obiective de un deosebit interes turistic, cum
ar fi:
Colec ția sătească de la Oar ța de Sus
Casa care adăposte ște o expozi ție muzeală p ermanentă a fost constru ită în anul 1930 și
este o casă tradi țională cu 3 camere (casa mare, tinda și camera de zi) și cu prispă. În anul
2012 a fost achizi ționată de către un localnic, cu scopul de a deveni muzeu al satului Oar ța de
Sus. Expozi ția permane ntă cuprinde lăzi de zes tre, ștergare din cânepă, icoane pe sticlă, un
„creden ț” plin cu obiecte de uz gospodăresc, „perini” frumos gătite, un pătuc -leagăn, blide,
călcătoare vechi din metal, furci cu caier, jucării confec ționate de copii și alte obiecte care
făceau parte din gos podăria țărănească tradi țională. Gospodăria are în componen ță și anexe:
grajd, șură, utilaje, etc., acoperite cu paie de secară. Expozi ția a fost inaugurată la 21 aprilie
2012.
Muzeul etnografic în aer liber din Mări uș
Despre înfiin țarea unui muzeu al Țării Codrului la Măriu ș s-a discutat prima oară la 8
septembrie 1987, la școala din Măriu ș, în cadrul asocia ției „Fii satului”. S -a propus atunci
înfiin țarea unui muzeu în aer liber, cu specific românesc, maghiar și șvăbesc, prevăzut și cu
un luciu de apă î ntins pe o suprafa ță de 3 ha. Proiectul a prins contur după 1989, atunci când
câțiva localnici din Măriu ș au donat aproape 30 de ha pentru dezvoltarea muzeului etnografic.
Pe parcursul proiectului s -a reu șit achizi ționarea de obiecte și case din zona Codru lui.

26
Tumulii de la Oar ța de Sus
Pe cursul superior al unei văi din preajma satului Oar ța de Sus, sunt amplasa ți, în
formă de arc solar, 33 de tumuli, care adăpostesc morminte presupuse a fi apar ținut regilor
daci di n zonă, apropiată de Porolissumul roman. „Piramidele” dacice sunt de mărimi
impr esionante, ținând cont de materialul din care erau construite dar și de miile de ani
așternute peste ele (în prezent, unele dintre ele au la bază aproximativ 30 m).
Clădirea cl ubului copiilor din Cehu Silvaniei
A fos t construită în anul 1896 de o familie de evrei, fiind, astăzi, mărturie a
importan ței și prestigiului de care se bucurau ace știa. Etajul clădirii a fost cumpărat la
începutul secolului XX de Banca Albina din Sibiu. Atunci a fost renovată fa țada pe care au
apărut și stupii de albine vizibili astăzi. La parter erau mai multe magazine de textile și o
croitorie apar ținând familiei de bancheri evrei Konigstein. În anul 1948, clădirea a fost
naționalizată și a devenit sediul Partidului Muncitoresc Român (PMR) până în 1964, iar o
parte din imobil a fost dat ca spa țiu de locuit la câteva familii. Anul 1975 marchează aici
începerea activită ții Casei Pionierilor, ulterior clădirea fiind doar spa țiu de învă țământ pentru
aceasta. În prezent, clădirea adăposte ște Clubul Copiilor, denumire atribuită din 1990. Ea a
fost renovată între anii 2006 -2008. La parterul clădirii este și un Punct de Informare Culturală
organizat muzeal, înfiin țat în 2014, unde pot fi ob ținute informa ții despre alte obiective de
interes cultural -turistic și poate fi vizitată o expozi ție care găzduie ște obiecte specifice Țării
Codrului: piese de mobilier, inventar gospodăresc, unelte me șteșugăre ști.

Fig. 2.14. Casă codrenească
O atr acție turist ică a acestui ținut o reprezintă însă și prezen ța satelor codrene ști care
prin fizionomia lor, obiceiurile care se mai păstrează, prin etnografia și folclorul specific lor,
constituie adevărate surse de recreere a popula ției. Zona Codrului, cu localită ți precum

27
Corund, Homoroadele, Socond, Tă șnad, este renumită pentru tradi țiile și obiceiurile populare,
cum ar fi dansurile sale populare. Jocul popular al codrenilor este celebrat în fiecare an, la
sfârșitul verii, de “Festivalu l folclorului codrenesc” în Pădu rea O țeloaia, din Homorodu de
Sus. Obiceiul “Dan țului la șură”, în care codrenii dansează neîntrerupt în a doua zi de Pasti, se
mai ține în satul Soconzel. În toamnă, în septembrie, în Asuaju de Sus are loc “Târgul
cepelor”, alt festival al folclorului din Țara Codrului.
Costumul popular din zona Codru este un alt punct de atracție, ce se încadrează în
tipologia portului popular din vestul României, dar se diferen țiază prin croială și compozi ție.
Specifice portului popular din zona Codru sunt culoarea lui a lbă dar și tehnica de încre țire
artistică a pânzei.

Fig. 2.15. Portul codrenesc
„Costumul femeiesc se compune din căma șă („spăcel”), poale („pindileu”), zadie
(„șorț”), încăl țămintea, apoi șopa (din pănură sură), sumanul (din pănură albă), cojoc. Căma șa
este încre țită la gât, dar cu mâneca prinsă de la umăr, cu poalele asemănătoare fustei și este
fixată la mijloc pe un brâu care cuprinde talia femeii. În fa ță se poartă un șorț care și-a păst rat
denumirea de „zadie”, încre țită pe un cordon cu care se leagă la spate. La spate, poalele rămân
descoperite.
Costumul bărbătesc se încadrează în tipologia portului popular din zonele de vest ale
Transilvaniei, cu căma șă scurtă, largă, purtată, („slobodă”), fără cingătoare, cu pantaloni
(„gatii”) largi. Cioarecii di n pănură, purta ți iarna, au de asemenea, o formă mai largă decât în
alte regiuni ale țării. Iarna, bărba ții poartă cu șmă, iar vara pălărie de paie cu calota foarte
înaltă. ” (Nicolae Gh ișan, Costumul popular din zona Codru, un document de viață , Gazeta de
Nord-Vest).

28
Un alt punct de atracție deosebit de important și în plină dezvoltare îl reprezintă
tradiția cultivării strugurilor , tradiție ce este atestată în zona Beltiug -Rătești de mai bine de
1.000 de ani. Comuna Beltiug din județul Satu Mare este cunoscu tă nu doar pe plan local atât
pentru numărul mare de crame, cât și pentru vinul nobil care se produce pe aceste meleaguri.
Azi sute de oameni au o pivniță unde păstrează băutura, apreciată atât de strămoșii lor, cât și
de turiștii care an de an vizitează c ramele. Mare parte din tradiția vinului nobil a fost adusă
aici de șvabi care au adus din Germania soiuri de viță de vie și sunt și astăzi neîntrecuți în
producerea vinului.
În Beltiug , pe Dealul Hagău , sunt săpate niște pi vnițe unicat în România , pivnițe ce
demonstrează faptul că oamenii locurilor au prețuit dintotdeaun a vinul și că viața lor s -a
împărțit între gospodăria din sat și crama de pe deal. Mai mult de atât, în 1862 , în urma unui
incendiu devastator , toate casele din sat au ars, iar întreaga popu lație a fost mutată, pe
perioada iernii, în “casele” de pe deal , acestea, în număr de peste 370, reprez entând o copie a
satului .

Fig. 2.16. Pivniță din Beltiug
Importanța turistică a cultivării viilor este subliniată și în strategia de dezvoltare a
Județ ului Satu Mare. Mai mult, Consiliul Județean Satu Mare , a accesat fonduri în cadrul
Programul Operațional Regional 2007 -2013, Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durab ilă și
promovarea turismului, Domeniul Major de Intervenție 5.3 – Promovarea potențialului tur istic
și crearea infrastructurii necesare, în scopul creșterii atractivității României ca destinație
turistică, și-a propus să pună județul Satu Mare pe harta tur istică a României prin prisma
promovării produsului turistic viticol sătmărean.

29
Unul din tras eele viticole identificate în cadrul proiectului „Drumul vinului
sătmărean” este traseul Hodod – Viile Satu Mare.
2.5. Turismul în Zona Codrului
Turismul este o ramură care pe lângă faptul că î ți reîncarcă bateriile, că te ajută să te
reintegrezi în natur ă și să te bucuri de frumuse țile și lini ștea naturii, contribuie substan țial la
veniturile celui care oferă servicii turistice, la crearea de noi locuri de muncă, la cunoa șterea
pe plan na țional sau chiar interna țional a unei regiuni, precum și la dezvolta rea economică a
acesteia. În dezvoltarea activită ții turistice un rol important îl joacă resursele naturale, date de
valoarea peisagistică a reliefului, Zona Codrului fiind situată într -o zonă de o mare frumuse țe
dominată de prezen ța reliefului de măguri a Culmii Codrului – rest al mun ților cristalini, de un
climat dominat de influen țele oceanice, de hidrografia cu importanta vale a Some șului, de
vegeta ția de pădure – care îi dă și numele acestui ținut. Dezvoltarea economică a Zonei
Codrului prin intermediu l turismului este sus ținută și de prezen ța obiectivelor antropice, cele
care îi ajută pe oameni să reconstituie istoria și desfă șurarea eveni mentelor. Pe teritoriul
acestui ținut sunt prezente foarte multe monumente ce apar țin de patrimoniul imobil, unele
dintre ele fiind cuprinse în Lista Monumentelor Istorice, dar care din păcate sunt foarte pu țin
cunoscute la nivelul popula ției române ști, ne fiind valorificate la maxim. Valorificarea
acestora ar influen ța dezvoltarea turistică a microregiunii.
Dezvoltare a turistică a acestui ținut este sus ținută de însă și prezen ța satelor codrene ști
care prin fizionomia lor, obiceiurile care se mai păstrează, prin etnografia și folclorul specific
lor, constiutie adevărate surse de recreere a popula ției. Radiografia Ținutu lui Codrului din
punctul de vedere al resurselor turistice prezintă faptul că această zonă beneficiază de o
multitudine de resurse turistice, oferite atât de cadrul natural cât și oferite de factorul antropic,
resurse care prin valorificarea lor ar putea c ontribui la dezvoltarea economică a ținutului
codrenensc. Însă acest ținut, de o mare originalitate etnografică, se confruntă cu o serie de
lipsuri la capitolul valorificare turistică și infrastructură.
Turismul reprezintă o activitate economică din sector ul ter țiar, bazată pe valorificarea
călătoriilor individuale sau colective, desfă șurate în sistem dus -întors, prin intermediul unei
rețele de infrastructură și servicii (transport, alimenta ție, agrement, educa ție, agrement etc).
Începând cu 1900, activitat ea turistică devine un fenomen de masă, fapt ce determină
apari ția preocupărilor legate de ob ținerea unor venituri și a calită ții sistemului de servicii.
Astfel, numărul de practican ți crește în mod spectaculos atât la nivel local, cât și interna țional.

30
Pentru ca o călătorie să fie etichetată drept „turistică” sunt necesare îndeplinirea a trei
criterii: durata (călătoria trebuie să dureze cel mult 24 h (o zi), dar fără a depă și intervalul de
un an); activitatea (călătorul nu trebuie să realizeze ocupa ții care presupun un consum mare de
efort fizic sau ob ținerea unor venituri pecuniare personale); respectiv resortul (activi tățile
călătoriei trebuie să se desfă șoare într -un spa țiu amenajat, care ob ține profit financiar de pe
urma între ținerii călătorului).
Dacă se ține cont de acestea, reiese faptul că în cea mai mare parte a Țării Codrului nu
se poate vorbi deocamdată de o activitate turistică propriu -zisă. Se practică doar excursii,
drume ții și vizite familiale (care au drept obiectiv participarea la munci a gricole, evenimente,
festivaluri sau sărbători). Singurele arealuri care îndeplinesc condi țiile enun țate mai sus sunt
bazinul hidrografic al Crasnei și Culoarul Some șului („Riviera Some șană”). Ambele posedă
un statut marginal. Bazinul hidrografic al Crasne i apar ține din punct de vedere geomorfologic
Câmpiei de Vest, iar Culoarul Some șului este o punte de trecere spre Depr esiunile Oa ș și
Baia-Mare (situate la poalele lan țului vulcanic Oa ș-Gutâi din Carpa ții Orientali).
Obiectul activită ții turistice constitu ie produsul turistic, care reprezintă un ansamblu de
bunuri materiale și servicii capabile să satisfacă nevoile și tre buințele persoanelor sau
grupurilor între momentul plecării și cel al sosirii. Acesta este valorificat prin strategii de
marketing, care u rmăresc fluctua țiile pie ței turistice, reglând mecanismul dintre cerere și
ofertă turistică. În Țara Codrului există u rmătoarele produse: sta țiunile balneare Apa, Acâ ș,
Beltiug, Mihăieni și Tășnad; cetatea medievală Ardud, mănăstirile ortodoxe Bobota (Na șterea
Sfântului Ioan Botezătorul), Făget (Înăl țarea Domnului), Lunca Apei (Acoperământul Maicii
Domnului), Măriu ș (Izvo rul Tămăduirii), Oar ța de Sus (Maria Magdalena) și Țeghea
(Nașterea Maicii Domnului) etc.
Majoritatea apar țin de administra ția jude țeană S atu-Mare, care a dezvoltat în ultimii
ani (începând cu 2009) un șir de proiecte cu scopul de a contribui la cre șterea numărului de
turiști. Deocamdată, nu s -a ajuns la rezultate vizibile. Principalul obstacol îl reprezintă
serviciile de alimenta ție și caza re. Cu excep ția sta țiunii Tă șnad, care dispune de 24 unită ți
(hoteluri, moteluri, pensiuni, restaurante, bungalouri, cabane), localită țile cu obiective
turistice posedă un număr insuficient de spa ții alocate acestei activită ți. Astfel, cea mai mare
parte a ofertei turistice nu poate fi valorificată, iar poten țialii consumatori turistici sunt nevoi ți
să se stabilească la cazările din re ședința de jude ț.
Absen ța cazării este rezultatul interac țiunii dintre trei factori: frica localnicilor de a -și
desch ide pe nsiuni particulare, dezinteresul autorită ților pentru activitatea turistică respectiv
atitudinea izola ționistă a popula ției. Apropierea zonei de re ședința de jude ț și de punctele de

31
frontieră cu Ungaria și Ucraina generează în mentalul colectiv un co mplex de inferioritate,
manifestat prin dorin ța de a evita concuren ța (proprietarii au impresia că o eventuală investi ție
în domeniul serviciilor turistice s -ar solda cu falimentul, fiindcă îi aduce fa ță în fa ță cu
complexele hoteliere de 4 sau 5 stele).

Promo varea turismului
La ini țiativa autorită ților jude țene sătmărene, au fost deschise centre de informare
turistică în Acâ ș, Beltiug, Bogdand, Căua ș, Hodod, Tă șnad și Valea Vinului; iar autorită țile
maramure șene au inaugurat centrul de informare turistică de l a Arini ș. Însă, doar centrul de la
Tășnad func ționează permanent. În restul loca țiilor nu există un orar fix, motiv pentru care
activitatea de comunicare turistică este deficitară (în unele cazuri, se întâmplă ca personalul
responsabil să știe mult mai pu ține informa ții despre obiective decât vizitatorii).
Printre proiectele culturale dedicate activită ții turistice în zonă, se remarcă „Luminile
Codrului”, elaborat în 2014 de către Centrul Jude țean de Cultură și Artă Sălaj, în parteneriat
cu C entrul pentru Promovarea Culturii Tradi ționale și Asocia ția de dezvoltare Pro Maja din
Bogdand, care a fost finan țat de către Administra ția Fondului Cultural Na țional (AFCN) și a
avut drept referin ță ora șul Cehu Silvaniei (clădirea Clubului Copiilor). Acti vitatea respec tivă,
desfă șurată în contextul lansării candidaturii ora șului Baia -Mare în competi ția pentru
obținerea distinc ției de capitală culturală europeană 2021, a cuprins o expozi ție de obiecte
tradiționale codrene ști, sesiuni de instruire în ghidaj, derulare de p rograme educa ționale și
marketing. Cu această ocazie, s -au construit două unită ți de cazare: Hotel Panorama (3 stele),
Cehu Silvaniei și Pensiunea Agroturistică Brădet (3 stele), Corund.

Tipuri de turism
În Țara Codrului se practică următoarele activită ți turistice: turism balnear, turism
cultural de patrimoniu, turism cultural -religios, agroturism, turism sportiv, turism artistic,
turism culinar, turismul „negru” și turism de tranzit ( spre re ședințele de jude ț, Oa ș,
Maramure ș, Chioa r, Bihor, Ungaria și Ucraina).
Turismul balnear valorifică resursele hidrografice care pot fi utilizate în scop
terapeutic sau de agrement (în general apa termală). Acesta asigură cel mai mare număr de
locuri de cazare și cel mai înalt grad de utilizare a lor. Sta țiunea cea ma i vizitată este Tă șnad,
cu circa 250000 turi ști anual (2014). Acolo s -a dezvoltat o infrastructură complexă de servicii,
care cuprinde inclusiv loca ții de 3 stele (Marliv Complex), dotate cu terasă exterioară (unde
există spa ții amena jate pentru grătar, la cost suplimentar), piscine exterioare și interioare (cu

32
jacuzzi, hidromasaj, saună, la cost suplimentar), teren de tenis, spa țiu de joacă pentru copii,
amenajări pentru fumători sau persoane cu nevoi speciale, servicii de călcătorie și spălătorie,
seif, t elevizor și internet.

Fig. 2.17. Tășnad, Marliv Complex
Turismul cultural -religios se desfă șoară în zone cu lăca șe de cult (biserici, mănăstiri)
care posedă artefacte cu semnifica ție confesională (moa ște de sfin ți, icoane făcătoare de
minuni, izvoare tau maturgice, bucă ți din Sfânta Cruce, edi ții rare ale Bibliei și cărților
liturgice etc) sau consemnează în analele lor apari ții ale unor personaje sacrale (Iisus Hristos,
Fecioara Maria, îngeri etc) și fenomene care sfidează logica omului modern (stigmatiză ri,
vindecări ale unor boli incurabile, exorcisme etc).
Agroturismul se practică în pensiunile de la Botiz, Odoreu, Corund, Chilia, Hodi șa,
Oțeloaia. Cererea pentru acest tip de activitate turistică este în cre ștere. O parte dintre
localită țile codrene ști au fost incluse în programul turistic na țional Transilvania Magică,
elaborat de către Ministerul Dezvoltării și Turismului, în parteneriat cu Asocia ția Info Turism.
Însă, oferta este insuficientă, din pricina atitudinii izol aționiste a localnicilor, care p referă mai
degrabă să trăiască în sărăcie decât să prezinte tradi țiile și obiceiurile în fa ța unor grupuri de
persoane despre care nu știu aproape nimic. De asemenea, apare și problema obstacolului
lingvistic. În regiune exi stă foarte pu țini oameni care să aibă capacitatea de a vorbi o altă
limbă decât cea maternă sau de a evita varia țiunile dialectale, fiindcă în perioada când și-au
desfă șurat stagiul educa țional (regimul comunist) nu s -a acordat importan ță limbilor
occident ale.
Turismul sportiv se practic ă de obicei în sta țiunile balneare, unde s -au amenajat
terenuri pentru practicarea sporturilor cu mingea (în general fotbal, volei și baschet), piste

33
pentru cicli ști, bazine de nata ție, spa ții piscicole etc. Dar nu s -a pus n iciodată problema
organizării un or competi ții, nici măcar la nivel jude țean.
Turismul artistic urmăre ște practicarea unor activită ți care au drept finalitate
elaborarea unor produse cu caracter estetic ( tablouri, sculpturi, obiecte decorative, compozi ții
muzicale etc). Țara Codrului exc elează în acest domeniu, mai ales în segmentul muzical, unde
există ansambluri folclorice profesioniste (la Ardud, Băse ști, Bobota, Bogdand, Cehu
Silvaniei, Chie șd, Corund, Hodod, Oar ța de Jos, Ulmeni), care concertează în țară și
străinătate, respectiv so liști vocali (Nicolae Mure șan). Periodic, se organizează diferite
festivaluri care atrag un public numeros (imposibil de cuantificat, fiindcă manifestările se
desfă șoară de obicei în a er liber) sau manifestări de tip Fiii Satului. În sfera artelor plastice , se
organizează taberele de crea ție de la Homoroade, O țeloaia, Poiana Codrului, Băi ța de sub
Codru, Cruci șor etc ( pictură plein -air), iar în materie de literatură au loc Festivalul N ațional
de Literatură și Colocviile de Istorie George Pop de Băse ști de la Băse ști, Festivalul Literar
Ady Endre etc.Tot în acest segment de activitate turistică pot fi incluse și vizitele la casele
memoriale ale unor scriitori care au activat în regiune ( Ady Endre, Petri Mor, Lauren țiu Bran,
Vasile Lucaciu, Petre Dulfu etc). Acestea sunt amenajate sub forma unor muzee etnografice,
cu interioare decorate în stil rustic, fotografii de familie, pagini de manuscris etc.
Turismul culinar are ca punct de atrac ție pensiunea -restaurant Popasul Codrenilor
din O țeloaia, amenajată în sti l rustic (foto 8), cu piese de mobilier specifice regiunii (lădoi,
creden ț etc), unde se oferă preparate tradi ționale române ști, gătite în manieră locală (zămucă,
gulaș, mămăligu ță cu brânză, clisă, ciolan la cuptor, piro ște (sarmale), pălincă de prune etc );
dar și o serie de crame din Ardud, Beltiug, Dobra, Hodod, Răte ști, Valea Vinului, Viile Satu –
Mare incluse în proiectul turistic Drumul Vinului Sătmărean, organizat anual, înainte de
Festivalul Anul Viticol Sătmărean de la Carei.
Turismul „negru” urmăreș te vizitarea sau organizarea unor activități de agrement
(carnavaluri, petreceri, parcuri de distracție etc) în locații unde s -au petrecut evenimente
tragice (bătălii, crime, masacre, deportări etc). În Țara Codrului pot fi identificate numeroase
obiective din această categorie, fiindcă tradiția locală abundă în relatări despre strigoi
(persoane decedate care ies noaptea din mormânt pentru a provoca daune materiale
comunități), vârcolac i (persoane care în nopțile cu lună plină se metamorfozează în lupi și
declanșează, în anumite intervale, eclipse), balauri și vrăjitoare. Cel mai accesibil este chiar
cetatea medievală Ardud, despre care circulă zvonuri că ar fi bântuită de Vilma Rákoczy, o
(presupusă) fiică a ultimului principe transilvan Francisc Rákoczy al II-lea. De asemenea, nu
sunt de neglijat nici biserica reformată din Acâș ( unde pot fi auzite blestemele rostite de către

34
călugării alungați în timpul Reformei), comuna Supur, a căre i istorie începe cu un proces de
vrăjitorie (la 1205, consemnat în regis trul de la Oradea) sau cimitirele evreiești (unde sunt
înmormântate victime ale holocaustului).

Fig. 2.17. Pensiunea Popasul Codrenilor, O țeloaia

35
CAPITOLUL 3 . STUDI I PRIVIND PRACTICAREA TURIS MULUI ÎN
ZONA CODRULUI
3.1. Analiza evolu ției capacită ților de cazare și a circulației turistice
După cum am precizat și în prima parte a prezentei lucrări obiectul activită ții turistice
constituie produsul turis tic, acesta reprezentând un ansamblu de bunuri materiale și servicii
capabile să sat isfacă nevoile și trebuin țele persoanelor sau grupurilor între momentul plecării
și cel al sosirii.
Dezvoltarea turismului în orice regiune terestră, deci și în Zona Codrului, este
indisolubil legată de afirmarea infrastructurii generale a teritoriului, da r și a celei strict
aferentă domeniului turistic. Avem în vedere, în prima categorie căile și mijloacele de acces;
alimentarea cu energie electrică, apă, ga ze; modernizarea sistemului de telecomunica ții iar în
cea de -a doua bazele de cazare și alimenta ție publică, dotările de agrement și cură, dotările
auxiliare etc.
Tridentul baze de cazare – căi de acces – dotări de agrement și cură reprezintă o
condi ție in dispensabilă (sine qua non) pentru orice ini țiativă de amenajare și promovare a
turismului într -o regiune dată. Ca dealtfel și de eficientizare economică și socială a întregului
domeniu.
În Țara Codrului există următoarele produse: sta țiunile balneare Apa, Acâș, Beltiug,
Mihăieni și Tă șnad; cetatea medieval ă Ardud, mănăstirile ortodoxe Bobota (Na șterea
Sfântului Ioan Botezătorul), Făget (Înăl țarea Domnului), Lunca Apei (Acoperământul Maicii
Domnului), Măriu ș (Izvorul Tămăduirii), Oar ța de Sus (Maria Magdale na) și Țeghea
(Nașterea Maicii Domnului) etc.
Infrastructura de cazare aferentă Zonei Codrului a în registrat o cre ștere continuă a
locurilor disponibile în ultimul deceniu. Acest fapt a rezultat atât din apari ția unor noi unită ți,
iar pe de altă parte, di n sporirea numărului de locuri în cadrul celor preexistente.
Din păcate se remarcă o concentrare a a cestora în zona sta țiunii Tă șnad, constatând că
localită țile cu obiective turistice mai sus men ționate posedă un număr insuficient de spa ții
alocate acestei activită ți.

36

Zona Codrului cuprinde 4 ora șe (Tă șnad, Ardud, Cehu Silvaniei, Ulmeni) și 40
comune (24 în jude țul Satu -Mare, 10 în jude țul Maramure ș, 7 în jude țul Sălaj) .
În prezent se remarcă o cre ștere a numărului unită ților de cazare și în alte localită ți din
Zona Codrului ceea ce contribuie în mod evident la dezvoltarea turistică a regiunii.
Conform Ministerului Turismului la data de 05.04.2019, în Zona Codrului se regăseau
următoarele structuri de primire turistice cu func țiuni de cazare clasif icate .
Tabel 3.1
Unită țile de cazare din Zo na Codrului
Tipul Nume Categorie Număr
spatii
cazare Număr
locuri
cazare Localitatea
Pensiune turistică Acâș 3 flori 11 22 Acâș
Popas turistic Acâș 2 flori 20 55 Acâș
Pensiune agroturistică Tibil 3 flori 6 12 Acâș
Pensiune turistică Ștrand Mihăieni 3 flori 15 30 Mihăieni
(Acâș)
Pensiune turistică Ștrand Termal 2 flori 13 23 Mihăieni
(Acâș)
Pensiune agroturistică Brădet 3 flori 4 8 Bogdand
Pensiune turistică Popasul
Codrenilor 4 flori 6 12 Homorodu
de Sus 47910 1013 13
1015
2 23 3 34 45 5
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
0246810121416
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018Fig. 3.1. Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare
Oras Tasnad Acis Homoroade Viile Satu Mare Bogdand Săuca Socond

37
Tipul Nume Categorie Număr
spatii
cazare Număr
locuri
cazare Localitatea
Pensiune agroturistică Willy 2 flori 7 14 Săuca
Pensiune agroturistică Maria 2 flori 4 8 Hodișa
(Socond)
Hotel Alystra 3 stele 21 40 Tășnad
Hotel Marissa 3 stele 36 72 Tășnad
Hotel Regal 2 stele 45 95 Tășnad
Hostel Maramureș 3 stele 16 44 Tășnad
Motel Biamin 3 stele 10 18 Tășnad
Motel Doina 2 2 stele 18 42 Tășnad
Motel Dora 3 stele 16 33 Tășnad
Motel Stil 3 stele 21 42 Tășnad
Camere de închiriat Casa Badian 2 stele 32 64 Tășnad
Camere de închiriat Casa Crișan 1 stea 7 14 Tășnad
Camere de închiriat Casa Cristina 2 stele 7 14 Tășnad
Camere de închiriat Casa Maria 2 stele 20 49 Tășnad
Camere de închiriat Casa Maya 2 stele 3 6 Tășnad
Camere de închiriat Casa Paula 2 stele 3 9 Tășnad
Camere de închiriat Casa Silvas 3 stele 9 18 Tășnad
Camere de închiriat Casa Timon 3 stele 6 12 Tășnad
Came re de închiriat Casa tineretului 2 stele 8 16 Tășnad
Camere de închiriat Casa Tora 2 stele 7 14 Tășnad
Camere de închiriat Casa Vass 2 stele 5 10 Tășnad
Camere de închiriat Casa Victoria 2 stele 16 29 Tășnad
Căsuțe tip camping Delta 2 stele 4 10 Tășnad
Camere de închiriat Delta 2 stele 4 4 Tășnad
Camere de închiriat La vio 2 stele 4 10 Tășnad
Camere de închiriat La vio a 2 stele 4 8 Tășnad
Camere de închiriat Malibu 2 stele 16 32 Tășnad
Pensiune turistică Elena 2 stele 15 24 Tășnad
Pensiune turist ică Escape 3 flori 7 14 Tășnad
Pensiune turistică Casa Ciordaș 2 stele 10 20 Tășnad
Pensiune turistică Termal 3 flori 15 34 Tășnad
Pensiune turistică Casa
Denisa&Rareș 2 stele 15 37 Tășnad
Pensiune turistică Casa Zmeilor 3 stele 8 21 Tășnad
Pensiune t uristică urbană Romantic 1 stea 7 14 Tășnad
Vila Iris 2 stele 8 16 Tășnad
Vila Marliv 3 stele 23 46 Tășnad
Vila Alex 3 stele 7 14 Tășnad

38
Tipul Nume Categorie Număr
spatii
cazare Număr
locuri
cazare Localitatea
Vila Dalli 3 stele 17 34 Tășnad
Camping Lotus 2 stele 10 20 Tășnad
Camping Merisor 1 stea 24 48 Tășnad
Căsuțe ti p camping Ana 2 stele 10 26 Tășnad
Căsuțe tip camping Delta 2 stele 4 10 Tășnad
Pensiune agroturistică Primăverii 3 flori 4 8 Viile Satu
Mare

O privire asupra structurii bazei de cazare pune în eviden ță o pondere încă redusă a
hotelurilor, dar și dinam ica rapidă a dezvoltării pensiunilor, ce pot asigura o intimitate
maximă a sejurului turistic. Pe lângă aceste unită ți de cazare clasificate se observă o tendin ță
de integrare în circuitul ofertei de cazare a unui număr ridicat de locuin țe particulare, doa r in
stațiunea Tă șnad având un număr de 264 astfel de l ocuri de cazare.
Totodată se remarcă prezen ța unor spa ții de cazare în campinguri de corturi în
localitatea Apa și în sta țiunea Tă șnad, acestea asigurând posibilită ți de cazare pentru 400 de
turiști .
150320500500
122132154154
2084727441037
154178214262
0 200 400 600 800 1000 12002005201020152019Fig. 3.2. Evoluția numărului locurilor în structurile de cazare
existente în Zona Codrului
Case particulare Hotel/motel/pensiune Camping casute Camping cort

39

Făcând o compara ție pe parcursul mai multor ani se observă o continuă tendin ța de
creștere a spa țiilor de cazare precum și o diversificare a acestora.
Urmare a analizei efectuate în prezenta lucrare se remarcă în principal că Zona
Codrului reprezintă o destina ție turistică în special pentru turi știi amatori se a șa numitul
turism balnear, majoritatea turi știlor optând pentru sejururi în sta țiunea Tă șnad.

Din analiza datelor statistice rezultă faptul că în cazul turi știlor care accesează în mod
curent s tațiunea Tă șnad, cea mai importantă și mai conclu dentă dintre motiva ții este 0100200300400500600
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018Fig. 3.3. Capacitatea de cazare turistica existenta
Tasnad Acis Homoroade Viile Satu Mare Bogdand Sauca Socond
0500010000150002000025000
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018Innoptari in structuri de primire turistica
Oras Tasnad Acis Homoroade Viile Satu Mare Bogdand Socond Sauca

40
petrecerea timpului liber într -un mod cât mai plăcut. În această situa ție se regăsesc atât
localnicii, cât și vizitatorii care petrec cel pu țin o noapte în unită țile de cazare din stațiune.
In fapt, o formă a petrecerii lib er este sejurul de turism termal când vizitatorul nu
este localnic, sose ște din altă localitate și petrece cel pu țin o noapte în locurile de cazare din
stațiune. Acelea și date statistice indică faptul că pen tru acest segment de vizitatori care
accesează St ațiunea balneară Tă șnad, numărul nop ților de cazare depă șește 100 00 pe an, din
care două treimi sunt cu scop de sejur. Motiva țional, în cadrul petrecerii timpului liber un
segment important este reprezenta t de cei în căutare de diverse forme de petrecere a timpului
liber în condi ții de maximă atractivitate. În acest segment intră cuplurile de tineri și grupurile
de tineri. Scopul principal, de petrecere a timpului liber, este raportat în cea mai mare parte a
cazurilor la existen ța unor posibilită ți divers e de distrac ție.
Un segment important în cadrul fluxului de turi ști este reprezentat de către familiile cu
copii. Acest segment turistic necesită dezvoltarea unor programe și facilită ți adaptate nevoilor
specifice. În aceste sens, sunt necesare bazine de a pă cu adâncimi mici, bazine cu tobogane,
locuri de joaca. În raport cu orientarea spre satisfacerea nevoilor pentru acest segment turistic,
se remarcă faptul că cre șterea atractivită ții pentru aceste segment este influen țată pozitiv de
reducerea pre țurilor la servicii pentru copii.
În func ție de segmentarea fluxurilor turistice, cele mai importante grupuri țintă în
raport cu Zona Codrului sunt:
După aria de provenien ță, grupul țintă cel mai important este re prezentat de
localnici, de locuitori ai jud ețului și de popula ția din localită țile învecinate. Chiar dacă nu
implică și cazare, ponderea localnicilor în fluxul turistic este importantă, în condi țiile în care
frecven ța accesării sta țiunilor și a celorlalte obiective turistice este una ridicată. Cel ălalt grup
de interes din zone mai îndepărtate, dar în principal din jude țele regiunii sunt în principal
turiști atra și de băi și care petrec mai multe zile. Din păcate, ponderea turi știlor străini care
accesează Zona Codrului este foarte mică, nedepă șind câteva zeci de cazuri anual.
Din punct de vedere motiva țional , se disting două categorii majore de vizitatori,
principalul grup țintă reprezentându -l persoanele doritoare de recreere, distrac ție, programe în
aer liber în perioada verii. Mărimea fluxului î n lunile de vară, suprapuse concediilor și
vacan țelor, reflectă fără nici -un echivoc specificul acestui tip de turism. Un alt grup țintă,
inferior numeric celui dintâi, dar aflat într -o cre ștere semnificativă este cel constituit din
persoanele care vizitea ză sta țiunile balneare în scop curativ. Dimensiunile acestui grup vor
crește în anii următori datorită nevoii de profilare a loca ției pe valen țele principalei sale
resurse atractive care rămâne apa termală.

41
După categoria de vârstă și statut familial , grupul țintă este reprezentat de persoanele
de vârstă medie, cu familie (36 -60 de ani), care vizitează Zona Codrului cu scopul de a se
relaxa și a se odihni. În afara de ace știa, se constată o pondere însemnată a tin erilor (18 -35 de
ani) cu sau fără familii, care se încadrează, din punct de vedere al op țiunilor, în categoria
turismului recreativ.
După starea materială , grupurile țintă sunt reprezentate de persoane cu venituri medii,
în mai mică măsură se poate ține c ont de cei cu venituri peste medie deoarece ei preferă
destina țiile cu oferte calitativ superioare și posibilită ți diversificate de petrecere a sejurului. În
ceea ce pr ivește persoanele cu venit sub medie, frecven ța acestora în vizitarea obiectivelor
turistice din Zona Codrului este fluctuantă, în condi țiile unei tendin țe generale de cre ștere
treptată a pre țurilor. Corelarea permanentă ofertă/pre ț trebuie avută în vedere pentru a
competi ționa eficient atât cu zonele turistice învecinate de acela și tip cât și pentru a fideliza
clientela proprie, extrem de sensibilă la raportul în cauză.
În cazul sta țiunii Tă șnad se poate trage o concluzie deosebit de interesantă și utilă î n
ceea ce prive ște strategia de urmat pentru eficientizarea turismului sta țiunii și anum e
sezonalitatea puternică a acestuia, cel mai intens flux de turi ști înregistrându -se în lunile de
vară, iulie și august, în vreme ce în lunile de toamnă, iarnă și prim ăvară ponderea acestora
este nesemnificativă. Fenomenul este cu totul nespecific pentru o sta țiune cu caracter balnear,
unde tratamentul pe bază de ape termale se poate practică întregul an, nefiind condi ționat de
mersul vremii și manifestările meteorologi ce. Acest fapt conduce mai degrabă concluzia spre
o constatare surprinzătoare și anume c ă profilul sta țiunii nu este practic cel balnear, ci
recreativ, majoritatea absolută a turi știlor vizitând -o pentru agrementul prilejuit de prezen ța
ștrandurilor termal e. Pentru a inversa această pondere și a asigura loca ției un flux permanent
de turi ști, inclusiv în lunile deficitare, se impun măsuri ample și diversificate de îmbunătă țire
a infrastructurii și ofertei specifice turismului curativ, de diversificare a proc edurilor de cură
pe bază de ape termale, aerosoli, kinetoterapie. Promotorii turismului tășnădean trebuie să se
convingă definitiv că simpla prezen ță a apelor termale în localitate nu rezolvă de la sine
statutul de sta țiune balneară a localită ții, că este necesară o amplă și iscusită ac țiune de
structurare, etalare și promovare largă a oferte i, de dotare cu tehnologia necesară și, mai ales,
cu personal medical calificat pentru sus ținerea profesionistă a activită ților de tratament și
cură. Cu atât mai mult cu cât, nu la mare distan ță, la sub 100 km, sta țiunile din Ungaria, dar și
Băile Felix și 1 Mai, oferă turi știlor interesa ți de un astfel de tip de turism, extrem de căutat și
de benefic social și economic, numeroase posibilită ți de satisfacere a op țiunilor proprii.

42
O analiză punctuală pune în eviden ță faptul că turismul în Zona Codrului se
bazează în principal pe sta țiunile Tă șnad, Apa, Mihăieni, aria de provenien ță a turi știlor ce
optează pentru un sejur la în această zona fiind Transilvania, Cr ișana și, par țial, Banat. De
remarcat faptul că Jude țul Satu Mare, unde sunt localizate aceste stațiuni, este depă șit sub
aspectul fluxului de vizitatori de jude țele Maramure ș, Sălaj și Cluj ceea ce trimite gândul la
concuren ța pe care obiectivele turistic e mai sus men ționate o au deja pe pia ța turistică
regională cu sta țiunile cu acela și profil, b alnear, situate în partea nord -estică a Ungariei, în
special Hajduszbozslo și Nyíregyháza. Acest fapt trebuie să intre în aten ția promotorilor
turismului din jude țul men ționat, în sensul sprijinirii eforturilor autorită ților locale pentru a
ridica nivelul calitativ al ofertei și serviciilor proprii, pentru a putea competi ționa, de la egal la
egal, cu bazele turistice din țara vecină.
3.2. Sondaj de opinie privind paracticarea turismul ui în Zona Codru lui
În procesul obținerii datelor am utilizat ancheta directă ca și mij loc de intervievare,
anchetă în care s -au notat părerile intervievatului asupra posibilității practicării turismului în
Zona Codrului .
Cercetarea are urm ătoarele repere metodologice:
– volumul eșantionului: 70 persoane;
– am aplicat acest chestionar in perio ada: 2.0 5.2019 – 02.06.2019;
– obiectiv: aflarea gradului de cunoaștere a zonei Codru și posibilități de practicare a
turismului în această zonă .
1. Cunoasteti zona Codrului?
Tabel 3.2
Structura eșantionului în funcție de cuno așterea zonei Codru
Răspuns Frecvențe
absolute Frecvențe
relative
Da 38 54.28%
Nu 32 45.71 %
Total 70 100%

Concluzie: 54,28 % din persoanele intervievate știu de zona Codrului iar restul nu o
cunosc dar sunt persoane care susțin că au auzit de aceasta zona.

43
2. Ați fost în Ținutul Codrului?
Tabel 3.3
Răspuns Frecvențe
absolute Frecvențe
relative
Da 20 52,63 %
Nu 18 47,36 %
Total 38 100,00%

Concluzie: dintre persoanele care știu de existența zonei Codrului , aproximativ
52,36% au vizitat aceasta zona.

Graficul 3.1. Structura eșantionului după cunoștințele respondenților despre Zona Codru lui și
vizitarea acestei zone

4. Ce va place la Ținutul Codrului ? (Puteți bifa mai multe răspunsuri)
La această întrebare , au răspuns doar cei 20 de respondenți care au declarat că au fost
în Zona Codrului.
Tabel 3. 4
Structura eșantionului î n funcție de aprecierile referitoare la Ținutul Codrului
Aprecieri Frecvențe absolute Frecvențe relative
Liniștea și mediul curat 18 90%
Mâncarea și produsele culinare naturale 10 50%
Contactul cu viața la țară 10 50%
Posibilitatea implicării în activită țile
gospodărești 5 25%
Frumusețea naturală a zonelor vizitate 18 90%
Altceva. Ce anume? 1 5%
3220
1838
Persoane care nu cunosc Zona Codrului Persoane care au vizitat Zona Codrului
Persoane care nu au vizitat Zona Codrului.

44

Concluzie: aprecierea subiecților intervievați se leagă în principal de frumusețea
naturală a zonelor ( 90%) și de calitatea produselor culinare naturale ( 50%), pe locul trei fiind
menționată liniștea și mediul curat ( 90%). În afară de motivele menționate m ai sus,
respondenții au mai adăugat și obiceiurile și tradițiile.

Graficul 3. 2. Structura eșantionului în func ție de principalele puncte de atracție a Zonei
Codru
4. Preferați turismul rural în favoarea turismului urban?
La această întrebare au răspuns toți cei 70 respondenți încluși în prezentul studiu
.
Tabel 3. 5
Structura eșantionului în funcție de tipul de turism preferat
Preferințe Frecvențe
absolute Frecvențe
relative
1 Îl prefer întotdeauna 20 28.57%
0 Nu am preferințe 48 68.57%
-1 Nu îl prefer niciodată 2 2.86%
Total 70 100%

Graficul 3. 3. Structura eșantionului după tipul de produs turistic preferat
90.00%50.00%50.00%25.00%90.00%5.00%
0.00% 20.00% 40.00% 60.00% 80.00% 100.00%Liniștea și mediul curatMâncarea și produsele culinare naturaleContactul cu viața la țarăPosibilitatea implicării în activitățile gospodăreștiFrumusețea naturală a zonelor vizitateAltceva
28.57%68.57%2.86%
0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00% 70.00% 80.00%
Nu îl prefer niciodată Nu am preferințe Îl prefer întotdeauna

45
5. Doriți să vizita ți/să reveni ți în Țara Codrului ?
Tabel 3.6
Structura eșan tionului în funcție de dorința de a vizita Ținutul Codrului
Intenții Frecvențe
absolute Frecvențe
relative Punctaj
Foarte mult (2) 25 35.71 % 50
Mult (1) 16 22.86 % 16
Indiferent (0) 26 37.14 % 0
Puțin ( -1) 2 2.86% -2
Foarte puțin ( -2) 1 1,43% -2
Total 70 100,00% 62
Scorul mediu la această întrebare este egal cu:
𝑆̅=50+16−2−2
70=62
70=0,88.
În concluzie putem spune că intențiile de petrecere a timpului liber se situează la
nivelul variantei „mult”, scorul de 0.88 fiind foarte apropiat de pu nctajul acestei variante.

Graficul 3.4. Structura eșantionului în funcție de dorința de a revenii în Ținutul Codrului

6. Ce nivel de confort doriți ?
Tabel 3.7
Structura eșantionului în funcție de nivelul de confort
Foarte mult
36%
Mult
23%indiferent
37%Puțin
3%Foarte puțin
1%
Nivel Frecvențe
absolute Frecvențe
relative Punctaj
1 Ridicat 40 57,14 % 40
0 Mediu 25 35,71 % 0
-1 Redus 5 7,14% -5
Total 70 100,00% 35

46
Scorul mediu este egal cu:
𝑆̅=40−5
70=35
70=0,50
scor ce indică faptul că nivelul de confort dorit se situează aproape de opțiunea „ridicat”,
57.14 % din subiecți alegând acest nivel.

Graficul 3.5. Structura eșantionului în funcție de nivelul de confort

7. Vă rugăm să evaluați fiecare caracteristică a turismului rural , având în vedere
importanța pe care o acordați fiecăruia:
Tabel 3.9
Structura eșantionului în funcție de importanța atributelor
Atribute +2 +1 0 -1 -2 Total
punctaj
a) Diversitatea formelor geografice 16 15 14 9 2 34
b) Cunoașterea obiceiurilor și tradițiilor zonei 12 32 3 6 3 44
c) Consumul de bucate țărănești 16 18 16 4 2 42
d) Practicarea pe scuitului 6 29 18 2 1 37
e) Vânătoarea 7 14 17 10 8 2
f) Echitația 15 28 5 5 3 47
g) Implicarea în activitățile gospodărești 5 7 21 11 12 -18
h) Participarea la culesul recoltelor 3 7 11 26 9 -31

S(a)=34/70=0,49 S(b)= 44/70=0,63 S(c)= 42/70=0,60 S(d)= 37/70=0,53
S(e)= 2/70=0,03 S(f)= 47/70=0,67 S(g)= -18/70= -0,26 S(h)= -32/70= -0,44
Ridicat , 57.14%
Mediu , 35.71%Redus , 7.14%

47

Graficul 3.7. Punctajul mediu al atributelor

Concluzie: diversitatea formelor geografice reprezintă un factor de atracție, el având
un sc or egal cu 0,49. Obiceiurile și tradițiile zonei a acumulat un scor 0,63, deci pentru
această caracteristică subiecții au manifestat o atenție mai ridicată, în acee ași situație aflându –
se și interesul pentru consumul de bucate țărănești, care a înregistra t un scor de 0,60.
Pescuitul și vânătoarea se pare că sunt două din metodele de recreere dorite iar echitația se
situează pe prima poziție cu un punctaj egal cu 0,67. Implicarea în activitățile gospodărești și
culesul recoltei nu reprezintă un element atra ctiv, față de acestea manifestându -se indiferență:
-0.26 și – 0.44.
8. Care este venitul dumneavoastră lunar ?
Tabel 3.15
Structura eșantionului în funcție de venitul respondenților
Intervale de venituri Centru de
interval (x i) Frecvențe
absolute (f i) Frecvențe
relative xi fi
Sub 1400 lei 1200 20 28,57% 24000
Între 1400 si 1800 lei 1600 24 34,28 % 38400
Între 1 800 si 2000 lei 1800 16 22,86 % 28800
Peste 2000 lei 2200 10 14.29 % 22000
Total 70 100,00% 113200

Concluzie: peste 34,28% % dintre venituri se situează în ge neral între 1400 și 1800 lei,
valoarea medie a veniturilor respondenților fiind egală cu:
𝑥̅=∑𝑥𝑖𝑓𝑖
∑𝑓𝑖=113200
70=1617 𝑙𝑒𝑖
0.490.630.600.53
0.030.67
-0.26
-0.44-0.60-0.40-0.200.000.200.400.600.80
a) b) c) d) e) f) g) h)
Punctaj

48

Graficul 3.12 Structura eșantionului în funcție de venitul respondenților
9. Sexul
Tabel 3.16
Structur a eșantionului in funcție de gen
Sexul Frecvențe absolute Frecvențe relative
M 33 47,14%
F 37 52,85%
Total 70 100,00%

Graficul 3.13
10. Vârsta
Tabel 3.17
Structura eșantionului în funcție de vârsta respondenților
Vârsta Centru de
interval (x i) Frecv ențe
absolute (f i) Frecvențe
relative xi fi
Până la 30 de ani 20 27 38,57 % 540
30-50 de ani 40 20 28,57 % 800
Peste 50 de ani 60 23 32.85 % 1380
Total 70 100,00% 2720

28.57%34.28%
22.86%24.29%
0.00%5.00%10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%40.00%
Sub 1400 Intre 1400 si 1800 Între 1800 si 2000 Peste 2000
masculin ,
47.14%
feminin , 52.85%

49
Concluzie: se observă că 38,57 % din persoanele intervievate au până la 30 de ani; d e
asemenea segmentul de vârstă 30 -50 de ani este reprezentat de 28,27 % din subiecți, vârsta
medie fiind egală cu:
𝑥̅=∑𝑥𝑖𝑓𝑖
∑𝑓𝑖=2720
70≅39 𝑎𝑛𝑖.

50

CONCLUZII
O concluzie care se desprinde este necesitatea dezvoltării turistice a Zonei Codrului,
transformarea ei dintr -un spa țiu marginal, destinat excursiilor de o zi sau escapadelor de
week -end, într -o zonă turistică permanentă, axată pe turismul balnear, căruia i se pot adăuga
ulterior obiective de turism cultural de patrimoniu, religios, rural etc.
Opțiunea pentru dezvoltarea acestui segment se datorează faptului că, în prezent,
stațiunile balneare aduc cel mai mare de turi ști în regiune. Prin urmare, sunt prioritare trei
acțiuni: revitalizarea s tațiunii Băile Beltiug (prin desch iderea unui ștranduri), crearea unor
locații noi ( ștranduri la Ady Endre, Ardud, Cehu Silvaniei, Hodi șa, Oțeloaia, Supur, Ulmeni,
Valea Vinului) și mai ales construirea unor aqua -parcuri (Acâ ș, Beltiug, Mihăieni),
restaur ante și spa ții de cazare, prin val orificarea terenului din „satele -fantomă” și cre șterea
numărului de pensiuni, cabane, bungalouri, hoteluri (hotel de 4 patru stele la Ardud, Băi ța de
sub Codru, Cehu Silvaniei și Tășnad, hoteluri de 3 stele la Acâ ș, Ady En dre, Beltiug, Hodi șa,
Mihăieni, O țeloaia, Supur și Ulmeni).
Urmează apoi extinderea re țelei rutiere, prin construirea unor șosele între Tă șnad și
Băița de sub Codru (pe ruta Tă șnad-Gana ș-Acâș-Bolda -Soconzel -Odești-Băița de sub Codru);
respectiv Apa și Acâ ș (pe ruta Apa -Lunca Apei -Lipău – Sâi-Homoroade – Solduba – Hodi șa-
Socond -Șandra -Bolda – Acâș) și modernizarea celei existente.
După consolidarea re țelei de cazare și transport, apare nevoia imperioasă de a restaura,
în limitele posibilită ții, monumentele istorice existente și afișarea de pan ouri informative
referitoare la trecutul lor.
În materie de agrement, s -ar putea construi o serie de trasee de drume ții care să
valorifice sectorul forestier; respectiv a unor miniparcuri la marginea sta țiunilor, în apropierea
cărora să existe restaurante, pensiuni și puncte de alimentare auto.
Până acum, Țara Codrului a fost studiată din punct de vedere geologic, etnografic,
istoric, demografic etc. Despre turism nu s -a amintit decât sporadic, fiindcă s -a considerat că
zona nu poate constitui o loca ție tur istică permanentă. Argumenta ția lor se fundamenta pe
apropierea ei de două centre urbane majore: Satu -Mare și Baia -Mare, care posedă capacitatea
de a monopoliza fluxul turistic. De aceea, proiectele de d ezvoltare emise de autorită țile locale

51
sau jude țene n u au tratat -o ca pe un ansamblu unitar, ci ca pe un fragment dintr -un spa țiu
geografic mai extins, Maramure șul.
După cum s -a văzut pe parcursul lucrării, aceste abordări au par țială dreptate, fiindcă
în regiune nu există o re țea de cazare și servicii capa bilă să treacă peste bariera excursiilor și a
turiștilor de week -end. Dar absen ța infrastructurii nu este consecin ța vreunor impedimente
naturale, ci a unei administra ții deficitare, observabil e încă din perioada interbelică. Se pare că
Marea Unire de la 1 918 nu a fost de bun augur pentru economia regională, fiindcă beneficiarii
săi nu au demarat nicio investi ție majoră în sectorul turistic. Dimpotrivă: sta țiunile balneare
inaugurate de administ rația habsburgică s -au prăbu șit. Din Băile Beltiug nu a mai răm as
aproape nimic, iar Băile Acâ ș se rezumă doar la câteva bazine cu ape termală, un restaurant
aproape falimentar, un grup sanitar mizer și un șir de cabane pustii. În locul lor au apărut
Mihăi eni și Tășnad, care, de și aduc în zonă un contingent important de vizitatori, nu reu șesc
să readucă prestigiul de altădată. Nici în sectorul turismului cultural de patrimoniu lucrurile
nu stau roz, fiindcă majoritatea atrac țiilor sunt pe cale de dispari ție. Turismul religios, în
schimb, se men ține la un nivel constant . Însă, de pe urma sa nu se pot ob ține profituri
considerabile, deoarece publicul -țintă nu prea emite preten ții asupra calită ții serviciilor.

52
BIBLIOGRAFIE

1. Arghiu ș, Corina, Culmea și Piemontul Codrului: studiu geomorfologic, teză de
doctorat (prof. coord. Virgil Surdeanu), Facultatea de Geografie, Universitatea Babe ș-
Bolyai, Cluj -Napoca,2010
2. Bechean,Victor, Obiceiuri ale vie ții de familie în Zona de sub Cod ru Maramure ș, Ed.
Silvania, Zalău, 2006
3. Boia, Lucian, Istorie și mit în con știința românească, Ed. Humanitas, Bucure ști, 2010,
4. Bonnefous, Edouard, Omul sau natura? , Ed. Politică, Bucure ști, 1976
5. Chita, Simona Monica, Ținutul Codrului. Analiză regională, teză de doctorat (coord.
prof. conf. dr. Pompei Cocean),Cluj -Napoca, 2017
6. Cocean,Pompei, „ Țările”: Regiuni geografice și spa ții mentale , Presa Universitară
Clujeană, Cluj-Napoca, 2011
7. Drăgan, J.C. , Demetrescu , M.C. , Tehnica prospectării pieței , Editura Europa Nova,
București, 1996
8. Irimu ș, Ioan Aurel, Relieful. Poten țial și valorificare turistică, Ed. RISOPRINT, Cluj –
Napoca, 2013
9. Lazăr, Vasile, Statistică economică , suport de curs, Universitatea de Vest „Vasile
Goldiș” Arad, 2010
10. Neagu O limpia , Teodoru M ircea , Elemente de stat istică economică , Ed. Risoprint,
Cluj-Napoca, 2006;
11. Neguț, Silviu, Geografia turismului, Meteor Press, Bucure ști, 2003
12. Pop, Grigore, Dealurile de Vest și Câmpia de Vest, Editura Universită ții Oradea, 2005
13. Stoica, Dionisie, Lazăr, Ioan P, Schița monografică a Sălajului , Ed. Caiete Silvane,
Zalău, 2016
14. Ștef, Dorin, Dicționar etimologic al localită ților din jude țul Maramure ș, Ed.
Ethnologica, Baia -Mare, 2016
Periodice
• Adevărul
• Cotidianul
• Caiete Silvane
• Gazeta de Maramure ș

53
• Gazeta de Nord -Vest
• Graiul Sălajului
• Jurnalul Na țional
• Magazin Sălăjean
• Presasm
• Sălăjeanul
• Ziarul Financiar
• Ziar MM

54

ANEXA
Chestionar

În scopul e laborării unui studiu vă rugăm să aveți amabilitatea de a răspunde la
următoarele întrebări. Răspunsurile dumneavoastră vor fi anonime și vor fi utilizate doar
pentru realizarea unei lucrări cu caracter didactic.

1. Cunoașteți Zona Codrului ?
 Da(treceți la 2)
 Nu(treceți la 4)
2. Ați fost în Ținutul Codrului ?
 Da (treceți la 3)
 Nu (treceți la 4)
3. Ce vă place în Ținutul Codru lui? (Puteți bifa pe mai multe răspunsuri)
 Liniștea și mediul curat
 Mâncarea și produsele culinare naturale
 Contactul cu viața la țară
 Posibilitat ea implicării în activitățile gospodărești
 Frumusețea naturală a zonelor vizitate
 Altceva. Ce anume?________________________________
4. Preferați turismul rural în favoarea turismului urban?
––––– ––––– –––––
Deloc Întotdeauna
(-1) (0) (1)
5. Doriți să vizitați/să reveniți în Ținutul Codrului ?
–––- –––- –––- –––- –– –-
F. mult Mult Indiferent Puțin F. puțin
(2) (1) (0) ( -1) ( -2)
6. Ce fel de confort doriți?
 Ridicat
 Mediu
 Redus

55

7. Vă rugăm să evaluați fiecare caracteristică a turismului rural, având în vedere importanța pe
care o acordați fiecăruia .
Caracteristica Deloc
important Foarte
important
(-2) (-1) (0) (1) (2)
a) Diversitatea formelor geografice
b) Cunoașterea obiceiurilor și tradițiilor zonei
c) Consumul de bucate țărănești
d) Practicarea pescuitului
e) Vânătoarea
f) Echitația
g) Implicarea în activitățile gospodărești
h) Participarea la culesul recoltelor

8. Venitul dumne avoastră: _________________
9. Sex:
 M
 F
10. Vârsta dumneavoastră:
 până la 30 de ani
 30-50
 peste 50 Vă mulțumim!