INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 3 CAPITOLUL… [631157]

1

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 3
CAPITOLUL 1. INDICAT ORI STATISTICI UTILI ZAȚI ÎN CARACTERIZAR EA
ACTIVITĂȚII DE TURIS M ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 5
1.1. Clasificarea serviciilor și formelor turistice ………………………….. ………………………….. … 5
1.2. Indicatorii de evaluare a capacității și activității de cazare ………………………….. ………… 6
1.3. Analiza sezonalității ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 8
CAPITOLUL 2. REPERE TURISTICE ÎN JUDEȚUL SATU MARE ………………………….. … 12
2.1. Aspecte geografice și de organizare administrativă ………………………….. ………………… 12
2.2. Cele mai importante atracții turistice din județul Satu Mare ………………………….. …….. 15
2.2.1. Castele, cetăți, conace ………………………….. ………………………….. …………………….. 15
2.2.2. Muzee, case memoriale, monumente și statui ………………………….. ………………….. 18
2.2.3. Edificii religioase ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 21
2.2.4. Stațiuni balneturistice și zone de agrement ………………………….. …………………….. 26
2.3. Forme de turism practicate în zona Satu Mare ………………………….. ……………………….. 31
2.3.1. Turismul balnear ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 31
2.3.2. Turismul de afaceri ………………………….. ………………………….. …………………………. 32
2.3.3. Turismul de tranzit ………………………….. ………………………….. ………………………….. 33
2.3.4. Turismul cultural și ecumenic ………………………….. ………………………….. …………… 34
2.3.5. Agroturismul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 35
2.3.6. Ecoturismul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 37
CAPITOLUL 3. CAPACIT ATEA ȘI ACTIVITATEA DE CAZARE TURISTICĂ DIN
JUDEȚUL SATU MARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 39
3.1. Analiza evoluției și structurii capacităților de cazare turistică ………………………….. ….. 39
3.2. Analiza circulației turistice ………………………….. ………………………….. ……………………… 51
3.3. Analiza sezonalității ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 60
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 65
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 67
ANEXA 1 – CETĂȚI, CA STELE ȘI CONACE DIN JUDEȚUL SATU MARE ……………… 68

2
ANEXA 2 – MUZEE, CAS E MEMORIALE, MONUMEN TE ȘI STATUI DIN JUD EȚUL
SATU MARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 69
ANEXA 3 – EDIFICII R ELIGIOASE DIN JUDEȚU L SATU MARE ………………………….. .. 70
ANEXA 4 – STAȚIUNI B ALNEOTURISTICE ȘI ZO NE DE AGREMENT DIN J UDEȚUL
SATU MARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 72

3

INTRODUCERE

Piața turistică este parte integrantă a pie ței serviciilor, în general și a pie ței serviciilor
de consum, în particular. Cererea și oferta turistică sunt două laturi ale pie ței serviciilor de
turism ce definesc specificul și particularită țile acesteia în raport cu alte servicii de consum.
Problematica și complexitatea activită ții turistice din România și de pretutindeni impune
o abordare amănun țită în scopul cunoa șterii princi palelor tendin țe înregistrate în evolu ția
fenomenului turistic.
Zona Satu Mare reprezintă un centru turistic foarte pu țin valorificat, fiind una dintre
cele mai pu țin căutate destina ții turistice din țara noastră. Acest fapt se datorează în primul rând
faptului că resurselor naturale și antropice sunt destul de pu țin cunoscute, dar și accesibilită ții
zonei.
Deși poten țialul turistic, natural și antropic, al zonei este extrem de valoros, în foarte
puține locuri este exploatat la maximum.
De aceea, lucrarea de fa ță prezintă evolu ția turismului din această zonă în perioada
2000 -2018 și un număr de concluzii în ceea ce prive ște dezvoltarea rapidă și durabilă a sa.
Am ales această temă pentru a vedea care este stadiul de dezvoltare al turismului în
județul Satu Mare și care au fost rezultatele măsu rilor luate în perioada 2000 -2018 de către
autorită țile locale pentru a impulsiona dezvoltarea turismului .
În lucrare sunt analizate , cu ajutorul metodelor statistice, atât resursele turistice ale
județului, n aturale și antropice, baza tehnico -materială, cât și circula ția turistică în această
perioadă. Metodele statistice pot fi descrise printr -un ansamblu de procedee de selectare,
colectare și organizare a datelor, urmate de sistematizarea, prezentarea și anal iza acestora, în
scopul ob ținerii cantită ții de informa ție necesară luării deciziilor în timp util. Putem spune că
Statistica este arta și știința culegerii, analizei și inferen ței pe baza unui set de date ce
caracterizează orice rela ție de pia ță în econo mia concuren țială.
Lucrarea de fa ță este structurată pe trei capitole.
În primul capitol al lucrării este prezentat o parte a sistemului de indicatori statistici
utilizați în turism. Turismul este analizat și urmărit în dinamică printr -un sistem de indica tori
specifici, bazat pe o metodologie de calcul uniformizată pe plan mondial. Indicatorii turistici

4
furnizează informații necesare acțiunilor de management turistic, permițând și evaluarea
efectelor deciziilor macroeconomice de susținere a fenomenului tur istic.
Capitolul II se ocupă cu descrierea turistică a jude țului Satu Mare. Astfel după o scurtă
prezentare geografică și administrativă a jude țului, se trec în revistă principalele atrac ții
turistice: edificiile religioase; cetă țile, castelele și conacele; muzeele și casele memoriale;
stațiunile balneoturistice; zonele de agrement, etc. În ultimul paragraf al acestui capitol sunt
amintite principalele forme de turism practicate în Satu Mare.
Ultimul capitol al lucrării este rezerv at studiului de caz, studiu ce î și propune să
folosească metode statistico -matematice pentru a face o analiză a capacită ții și a activită ții de
cazare turistică în județul Satu Mare. În ultima parte a lucrării se studiază sezonalitatea cererii
turistice fo losind metoda mediilor aritmetice.

5
CAPITOLUL 1. INDICAT ORI STATISTICI UTILI ZAȚI ÎN
CARACTERIZAREA ACTIV ITĂȚII DE TURISM
1.1. Clasificarea serviciilor și formelor turistice
Turismul cuprinde în sfera sa de ac țiune o serie de activită ți de natura serviciilor și
anume: furnizarea de informa ții, comercializarea de vacan țe, efectuarea unor presta ții –
transport, cazare, alimenta ție, agrement, tratament, cea ce îi conferă caracterul unei ramuri de
interferen ță, având legături complexe cu ce lelalte ramuri ale economiei, indiferent din ce sector
fac parte.
Serviciile turistice reprezintă componenta dominantă și determinantă a ofertei,
elementul cel mai dinamic și partea flexibilă a complexului de activită ți turistice. După gradul
de complementaritate și specificitate, serviciile turistice se pot clasifica în (Gogu E. , 2009) :
− Servicii specifice, directe ce pot fi de bază (cazare, alimenta ție, agrement, transport,
ghid și înso țire a clien ților) sau adi ționale (documentare și informare, rezervări,
financiare, diverse);
− Servicii nespecifice, conexe activită ții turistice sau complementare (
telecomunica ții, asisten ță medicală, utilită ți, transport public).
După criteriul motiva țiilor de plasărilor , se disting urm ătoarele forme de turism (Gogu E. ,
2009) :
− Turismul de agrement este o formă de turism în care se dore ște să se profite de
frumuse țile naturii, în care turi știi cunosc oameni și locuri noi dorindu -și să
folosească timpul de vacan ță, practicând activită ți preferate.
− Turismul de odihnă și recreere constă în exercitarea în mod voluntar a unor
activită ți diferite de cele practicate în mod obi șnuit.
− Turismul de tratament și cură balneo -medicală este o formă specifică a turismului
de odihnă, fiind practicată î ncă din antichitate și care a cunoscut o dezvoltare
considerabilă în ultimele decenii.
− Turismul sportiv este motivat de dorin ța de a practica diverse activită ți sportive,
fiind o formă a turismului de agremen t. Sporturile nautice de vară ( schi nautic,
canotaj, etc .) ocupă ponderea cea mai mare în turismul sportiv, urmate fiind de
sporturile de iarnă, din sta țiunie montane. La acestea se mai adaugă pescuitul și
vânătoarea sportivă, plimbările și excursiile, precum și manifestări sportive
ocaziona le ( ciclism, călărie, tenis, golf, etc).

6
− Turismul de cumpărături constă în deplasările ocazionale în alte localită ți sau țări
pentru a achizi ționa în condi ții de pre ț și calitate mai avantajoase, unele produse.
− Turismul religios constă în pelerinajele cre dincio șilor la lăca șuri de cult,
considerate sfinte de diferite religii.
− Turismul de afaceri
− Turismul de tranzit .

1.2. Indicatorii de evaluare a capacită ții și activită ții de cazare
În caracterizare statistică s bazei tehnico – materiale a turismului, al ături de indicatorii
generali ai capitalului fix și circulant, se calculează o serie de indicatori specifici determina ți
de tipurile de presta ții ce compun activitatea turistică și anume:
− Indicatorii capacită ții de cazare
− Indicatorii transporturilor turistice
− Indicatorii mijloacelor de agrement
− Indicatorii ce caracterizează unită țile de alimenta ție din spa țiile de cazare
turistică
Indicatorii de evaluare a capacită ții de cazare turistică cuprind (Gogu E. , 2009) :
− Structuril e de primire turistică cu func țiuni de cazare turistică – reprezintă
orice construc ție sau amenajare care furnizează în mod permanent, sau sezonier
serviciul de cazare și alte servicii specifice pentru turi ști (vile turistice,
bungalouri, pensiuni turistice, unitate tip căsu ță, pensiuni agroturistice).
Capacitatea minimă de cazare instalată pentru o structură de primire turistică este
de cinci locuri – pentru a fi considerată structură cu func țiune de cazare turistică.
Unitatea de cazare turistică furnizează clien ților in mod ocazional sau permanent
presta ția de cazare. În unită țile de cazare turistică sunt cuprinse unită țile
existente la sfâr șitul anului respectiv, exclusiv cele care si -au întrerupt activitatea
pentru o perioadă de timp.
− Capacitate a de cazare existentă se referă la numărul de locuri de cazare de
folosin ță turistică înscrise în ultimul act de recep ție, omologare, clasificare a
unită ții de cazare turistică, exclusiv paturile suplimentare ce se pot instala în caz
de necesitate.

7
− Capacit atea de cazare în func țiune sau disponibilă, se referă la numărul de
locuri de cazare care pot fi luate în considerare ținând cont de numărul de zile
cât sunt deschise structurile într -o anumită perioadă. Capacitatea de cazare
efectiv utilizat ă reprezintă numărul de turi ști–zile. Pentru măsurarea
capacită ților de cazare se folosesc mărimi absolute: număr de unită ți, capacitate
existentă, capacitate de cazare în func țiune exprimată in locuri -zile, structurate
pe tipuri de unită ți, forme de proprietate și categorii de confort.
− Coeficientul de utilizare a capacită ții de func țiune se calculează ca raport între
numărul înnoptărilor și capacitatea de cazare turistică în func țiune.

Indicatorii statistici care măsoară și caracterizează fluxurile turistice sunt (Gogu E., 2009) :
− Numărul total de turi ști – reprezintă un indicator absolut care măsoară numărul
persoanelor ce călătoresc înafara localită ților în care î și au domiciliul stabil pe o
perioadă mai mica de 12 luni și care stau cel pu țin o noapte într -o unitate de
cazare turistică, motivul călătoriei fiind altul decât desfă șurarea unei activită ți
remunerate.
− Înnoptarea este de fapt fiecare noapte pentru care un turist este înregistrat într –
o unitate de cazare.
− Numărul total de zile -turist este un indicato r absolut , ob ținut ca produsul dintre
durata activită ții turistice (exprimată în zile) și numărul de turi ști.
− Numărul mediu zilnic de turi ști se calculează ca medie aritmetică a numărului
de turi ști ponderat cu numărul de zile luat în calcul, putând astfe l aprecia
intensitatea circula ției turistice în anumite perioade,
− Durata medie a sejurului oferă informa ții legate de amploarea activită ții
turistice calculându -se ca media aritmetică a numărului de zile, ponderată cu
numărul de turi ști,
− Densitatea circula ției turistice este o mărime relativa de intensitate care se
calculează raportând numărul turi știlor dint -o anumită zonă /sta țiune la popula ția
rezidentă a zonei/ sta țiunii respective sau la suprafa ța zonei/ sta țiunii respective.

8

1.3. Analiza sezonalităț ii
Turismul este un fenomen deosebit de sensibil la varia țiile social -economice,
înregistrând în evolu ția sa nenumărate fluctua ții, ce au fie un caracter continuu, structural, fie
un caracter alternativ datorat unor condi ții naturale sau influen ței unor situa ții conjuncturale.
Variațiile sezoniere ale activită ții turistice sunt acele varia ții care sunt deter minate în
primul rând de condi țiile de realizare a echilibrului ofertă -cerere . Aceste varia ții sezoniere se
caracterizează printr -o concentrare mare a fluxurilor de turi ști în anumite perioade ale anului,
iar în restul anului se înregistrează o reducere semnificativă sau chiar stopare a sosirilor de
turiști (în cazul litoralului) .
Această varia ție sezonieră mai mult sau mai pu țin consta ntă, provoacă în economia
turismului modificări specifice, mult mai importante decât în alte sectoare economice,
sezonalitatea accentuată influen țând cre șterea pre țului de cost și diminuarea rentabilită ții,
provocând în multe cazuri o dezvoltare inegală a diferit elor zone de interes turistic. Î n ceea ce
prive ște caracteristicile varia țiilor sezoniere, acestea se produc în perioada unui an calendaristic
și în contextul unui sezon determinat, cuprinzând una sau mai multe luni.
În ceea ce prive ște cererea în turism se constată că v ariațiile sezoniere pot fi două feluri:
varia ții sezoniere artificiale , care depind fie de concediile plătite în firme, fie de vacan țele
școlare și varia ții sezoniere naturale , care sunt cauzate de schimbările climaterice pe parcursul
diferitelor anotimpuri . (Băltăre țu A., Neac șu N., Neac șu M. , 2008 )
Una din cele mai importante probleme pe care managerii din turism le au de rezolvat
este aceea a reducerii implica țiilor provocate de sezonalitate. Eforturile acestora trebuie să fie
orientate spre oferirea unor condi ții stimulative , spre intensificarea publicită ții, dar mai ales
spre diversificarea of ertei de servicii, astfel încât, pe cât posibil, să se atenueze fenomenul
sezonier. Pentru aceasta este necesară efectuarea unei ana lize minu țioase, în urma căreia să se
poată formula solu ții eficace în legătură cu permanentizarea activită ții turistice în zonă.
Pentru a în țelege mai bine implica țiile sezonalită ții în industria turismului, este necesară
cunoa șterea frecven ței solicitări lor de servicii turistice în decursul unui an calendaristic,
respectiv a oscila țiilor în repartizarea în timp a volumului și intensită ții fluxurilor de vizitatori
în diferite zone de interes turistic.

9
În general sezonalitatea în turism se caracterizează prin următoarele perioade :
– perioada de sezon plin, caracterizată printr -o intensitate maximă a activită ții
turistice, se mai nume ște sezon de vârf;
– perioadele de început și sfâr șit de sezon (denumite și perioade de pre și post
sezon sau peri oade de sezon intermediar), caracterizate de activită ți turistice mai
puțin intense;
– perioada de extrasezon, caracterizată printr -o activitate redusă sau, în anumite
cazuri, prin încetarea activită ții de prestări de servicii turistice.
Succesiunea logică a acestor perioade formează ciclurile specifice activită ții turistice,
cicluri ce au loc pe parcursul unui an calendaristic, necesitând dozarea propor țională a
eforturilor de pregătire, desfă șurare și încheiere a sezonului, transpuse corespunzător în
programele coordonate de activitatea organizatorilor de turism și ale prestatorilor de servicii
turistice .
Pentru a calcula sezonalitatea se pot folosi două metode statistico -matematice (Petcu
N., 2005 ):
– metoda mediilor aritmetice;
– pe baza datelor ajustate prin metoda celor mai mici pătrate.
Metoda mediilor aritmetice
Dacă se analizează datele pe fiecare trimestru sau lună , se poate constata că există
oscila ții foarte mari, care însă, prin mecanismul form ării mediilor, se compensează și dispar
atunci când se referă la măr imea acestor indicatori pe ani.
Pentru a măsura sezonalitatea este necesar să se calculeze un raport între datele care
sunt influen țate de valul sezonier și media anuală care compensează a baterile într -un sens și
altul. Deci, va fi necesar să se determine, mai întâi, tendin ța pe fiecare trimestru sau lună,
calculată ca o medie pe mai mul ți ani consecutivi și aceste medii par țiale trimestriale sau lunare
să se raporteze la media anuală calcu lată pe aceea și perioadă.
Fie:
– i =1,m variabila ce numără anii
– j = 1,n variabila ce numără subperioadele dintr -un an

10
Valorile y ij se distribuie astfel:
Tabel 1.1.
Calculul indicilor de sezonalitate folosind metoda mediilor aritmetice
Anii Subperioade dintr -un an
Media generală 1 …………………j………………n
1
.
i
.
m y11 ……………… y 1j………….. y 1n
……………………………………..
yi1 ……………….y ij…………..y in
……………………………………..
ym1 ……………. y mj…………. y mn y0
Medii trimestriale y1∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙yj∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙yn
Indici de
sezonalitate y1
y0∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙yj
y0∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙yn
y0 I>1 sezon de vârf
I<1 sezon slab
Sursa: Petcu N., 2005
Astfel de analiză se pretează la seriile sta ționare caracterizate prin componenta
sezonieră și eventual componenta aleatoare .

Graficul 1.1. Serie sezonieră staționară

Calculul sezonalită ții pe baza datelor ajustate prin metoda celor mai mici pătrate
Pentru a alege corect func ția de ajustare se reprezintă grafic seria de date. Dacă se
analizează varia ția trimestrială, atunci pe grafic se observă cum sunt dependente între ele
valorile pentru f iecare trimestru sau lună , prezentate succesiv.

Graficul 1.2 . a. Model aditiv b. Model multiplicativ

11
Cele două grafice pun în eviden ță existen ța a trei componente:
Yij – componenta de trend care se determină cu ajutorul func țiilor analitice;
Sij – componenta sezonieră;
εij – componenta aleatoare.
Dacă amplitudinea oscila țiilor cre ște sau descre ște în progresie aritmetică se va aplica
modelul aditiv, iar dacă amplitudin ea oscila țiilor cre ște sau descre ște în progresie geometrică
se va aplica modelul multiplicativ.
În tabelul de mai jos sunt prezentate cele două modele comparativ.
Tabel 1.2.
Modelul aditiv și modelul multiplicativ de determinare a sezonalită ții
Pașii algo ritmului Model aditiv Model multiplicativ
1. Valorile empirice 𝑦𝑖𝑗=𝑌𝑖𝑗+𝑆𝑖𝑗+𝜀𝑖𝑗 𝑦𝑖𝑖𝑗=𝑌𝑖𝑗+𝑆𝑖𝑗+𝜀𝑖𝑗
2. Calculul valorilor Y ij funcții analitice funcții analitice
3. Varia țiile sezoniere 𝑆𝑖𝑗=𝑦𝑖𝑗−𝑌𝑖𝑗 𝑆𝑖𝑗=𝑦𝑖𝑗
𝑌𝑖𝑗
4. Coeficien ții sezonieri 𝑆𝑗=∑ 𝑆𝑖𝑗𝑚
𝑖=1
𝑚, 𝑗=1,𝑛 𝑆𝑗=∑ 𝑆𝑖𝑗𝑚
𝑖=1
𝑚, 𝑗=1,𝑛
5. Factor de corec ție ρ ρ=∑ Sjn
j=1
n ρ=∑ Sjn
j=1
n
6. Coeficien ții sezonieri
corecta ți dacă ρ≠0
Sj∗=Sj−ρ dacă ρ≠1
Sj∗=Sj
ρ
7. Seria ajustată yija=Yij+Sj∗ yija=Yij∙Sj∗
8. Componentele aleatoare 𝜀𝑖𝑗=𝑦𝑖𝑗−yija 𝜀𝑖𝑗=𝑦𝑖𝑗
yija
Sursa: Petcu N., 2005

Analiza sezonalită ții presupune aflarea componentelor de trend, a componentelor
sezoniere și aleatoare, pe baza cărora se determină coeficien ții de sezonalitate.

12

CAPITOLUL 2. REPERE TURISTICE ÎN JUDE ȚUL SATU MARE1
2.1. Aspecte geografice și de organizare administrativă
Situat în partea de nord -vest a României, jude țul Satu Mare (4.418 km2) este una din
porțile principale ale României, având grani țe cu Ungaria și Ucraina. Jude țul Satu Mare de ține
un important avantaj în ceea ce prive ște pozi ționarea. Se găse ște în apropierea grani ței și este
situat relativ aproape de patru capitale europene: 578 km de Bucure ști (6 ore și 57 minute cu
autoturismul); 580 km de Vie na (6 ore și 33 minute cu autoturismul); 537 km de Bratislava (6
ore și 11 minute cu autoturismul); 336 km de Budapesta (4 ore și 14 minute cu autotu rismul).
Teritoriul jude țului este străbătut de 75 Km de drumuri europene, 193 Km de drumuri na ționale,
1336 Km de drumuri jude țene. Infrastructura feroviară este reprezentată prin 220 Km de cai
ferate și 54 de gări. Infrastructura aeriana: Aeroport Interna țional, situat la 14 Km de centrul
orașului Satu Mare, pe care operează cursa Satu Mare – Bucure ști, putân d totodată să primească
curse charter (interne și interna ționale) de pasageri și mărfuri.
Cea mai nordică a șezare urbană din jude ț, municipiul Satu Mare a luat na ștere în urma
cu mai mult de 1 mileniu în jurul uneia dintre cetă țile de apărare ale voievodului Menumorut.
Astăzi, Satu Mare reprezintă polul economic, s ocial și cultural al jude țului ce are deschideri
prin căi de comunica ție rutieră cu Ungaria, pe la vama Petea, și feroviară cu Ucraina, pe la vama
Halmeu. Legăturile interne principale su nt constituite de ruta care vine dinspre Oradea trecând
spre Baia Mare și Sighet (prin Țara Oa șului), precum și de cea dinspre Zalău. O altă poartă de
intrare și ieșire nu numai internă dar și interna țională, este cea creata de linia aeriană Bucure ști
– Satu Mare și de liniile aeriene cu func ționare temporară dinspre nordul Europei. Conform
datelor provizorii ale recensământului din 2011, popula ția stabilă a municipiului Satu Mare este
de 94.948 locuitori, cu 20.194 locuitori mai pu țin decât la recensământu l din 2002 adică cu
17,53% mai pu țin decât în 2002.
Municipiul Carei este situat în sud -vestul jude țului Satu Mare, la contactul a trei regiuni
geografice: Câmpia Nirului, Câmpia Crasnei și Câmpia Eriului. Careiul se află pe drumul
european E671 la 35 km de municipiul Satu Mare, respectiv 100 km de municipiul Oradea. Cel

1 La elaborarea acestui capitol s -au folosit următoarele resurse bibliografice: www.turism -satumare –
transcarpathia.ro , www.cjsm.ro , Strategia de dezvoltare turistică transfrontalieră Satu Mare – Transcarpathia,
Camera de comerț, industrie și agricultură Satu Mare, Anuarul Statistic al României

13
mai important obiectiv turistic al Careiului îl reprezintă Castelul Karolyi a cărui poveste începe
în anul 1482, când Karoly Laszlo construia o casă întărită.
Negre ști Oa ș este situat în extremitatea nord -estică a jude țului Satu Mare, fiind centrul
economic și administrativ al zonei geografice și etnografice a " Țării Oa șului". Situat pe cursul
superior al pârâului Tarna Mare, afluent al râului Tur, la o altitudine medie de 265 metri, ora șul
Negre ști Oa ș se învecinează la sud cu comuna Vama, la nord cu Certeze și la nord -vest cu
comuna Bixad.
Orașul Negre ști Oa ș este punct de plecare într -o serie de sate, renumite pentru bogă ția
portului, arhitecturii populare și a obiceiurilor și tradi țiilor: Certeze (5 km), Huta -Certeze (9
km), Rac șa (16 km), Tur (1 km), Bixad (5 km), Trip (6 km), Târ șolț, Cămârzana (20 km), da r
și într -o serie de zone de agrement renumite pe plan local datorită apelor termale și a apelor
minerale (apa minerală Poptileni, Certeze și Bixad). Totodată, în zonă există posibilită ți de
pescuit și vânătoare, dar și trasee marcate pentru drume ții prin munți.
Orașul Tășnad este situat în zona de sud -vest a jude țului Satu Mare. Distan țele până la
principalele ora șe din zona sunt: 60 de km, până la Satu Mare; 25 de km până la Carei; 60 de
km, până la Zalău; 85 de km până la Oradea.
Orașul este cunoscut în special datorită ștrandului cu apă termală care posedă calită ți
deosebite. În anul 2003, ora șul Tă șnad, datorită apelor termominerale, a șezării pitore ști,
reliefului, climatului plăcut, blând, a fost declarat ca sta țiune balneoclimaterică.
Ardud este așezat la 18 Km Sud de Satu Mare pe drumul European E81. Ora șul Ardud
are un relief de deal și de câmpie întinzându -se pe o suprafa ță de peste 14000 ha. Ca obiective
de mare interes pot fi vizitate ruinele castelului din Ardud, monumentul lui Petofi Sandor , lacul
Baba Novac, zona de vii și livezi cu crame (cu degustări de vin și țuică și servirea de preparate
culinare tradi ționale într -o ambian ță sus ținută de lăutari), pădurea de salcâmi și stejari și
pescăria de la Baba -Novac.
Localitatea Livada a primit statutul de ora ș în 21 iulie 2006 . Un important obiectiv
turistic al localită ții este Biserica reformată din Livada (Livada Nouă), ctitorie a nobilei din
Seini, Susana Bathory . Construc ția păstrează multe caracteristici ale stilului gotic târziu, în
care a fost ridicată. De asemenea, în localitate există Castelul Veesey, Monumentul Eroilor și
Parcul dendrologic.
Așezat în zona de contact a Câmpiei Tisei cu Carpa ții Orientali și Podi șul Some șean,
județul are un relief variat, în care se deosebe sc două nivele: câmpia și zona înaltă. Câmpia
predomină, ocupând 63% din suprafa ța jude țului și se găse ște în partea centrală și vestică. Cea
mai întinsă este Câmpia Some șului, câmpie cu aspect monoton, înclinată u șor de la sud -est spre

14
nord-vest. Este s trăbătută de râul Some ș, care în perioade cu multe precipita ții iese din albie și
produce inunda ții. Este o câmpie joasă, cu altitudini între 118 -160 m, străbătută de albii părăsite
ale Some șului, ceea ce favorizează stagnarea apei. Ea e continuată de câ mpia Ecedului, Crasnei,
Ierului, Nirului și Sălacea.
Dealurile ocupă partea de est și sud -est. Cele mai înalte culmi fiind în Culmea Codrului
și Dealurile Tă șnadului (vârfurile Lespezi 575 m, Ticaului 533, Tarni ța 551 m). Această zonă
se prezintă sub for ma de culmi largi, bine împădurite, întrerupte de văi. Coboară lent spre valea
Barcăului, pe când valea Ierului și Câmpia Crasnei, se termină aproape brusc, cu diferen țe de
70-90 m.
Codrul nu este înalt, dar văzut dinspre câmpie pare seme ț, o culme netedă ce domină un
piemont îngust și puternic. Nu este străbătut de drumuri și nici de a șezări umane, dar e acoperit
de masive păduri de fag și stejar, de unde și numele.
Partea nord -estică a jude țului este dominată de Mun ții Oa șului cu înăl țime maximă de
827 m în vârful Frasinul, și Mun ții Gutâiului, cu înăl țime maximă de 1201 m în vârful
Pietroasa. Mun ții Oa șului, împreună cu ramifica țiile vestice ale Mun ților Gutâi închid
Depresiunea Oa șului.
Județul Satu Mare cuprinde ca zone etnografic e distincte: zona de câmpie și orașul Satu
Mare, ținutul Codrului, Țara Oa șului.
Clima este temperat continentală moderată, cu mici diferen țe între câmpie și dealuri.
Verile sunt călduroase, iernile ceva mai blânde decât în restul țării, cu desprimăvărăr i timpurii
și precipita ții relativ reduse. Temperaturile medii pe timp de vară variază între 15 și 20oC iar
cele pe timp de iarnă variază între valorile -10 și 8oC.
Rețeaua hidrografică de ape curgătoare este orientată spre est și nord -vest. Cele mai
impor tante cursuri de apă sunt reprezentate de Tur (66 km), Some șul, în cursul sau inferior, (60
km) și Crasna (57 km) care drenează de la est la vest. Pe teritoriul jude țului sunt 16 lacuri
artificiale, dintre care cele mai importante sunt: Căline ști-Oaș (pe c ursul superior al râului Tur,
păstrăvărie), Andrid, Moftinul Mic, Dara, Porumbe ști, Dorol ț și Adrian. Teritoriul jude țului are
însemnate cantită ți de ape subterane, astfel în zona de piemont a dealurilor Codrului, pânza
freatică se găse ște la adâncimi foarte mari (25 m) iar spre câmpie pânza freatică este la o
adâncime mult mai mică (2 -4 m). Există ape subterane ascensionale, la adâncime de 250 -400
m, și ape de zăcământ, la 800 -2000 m. Acestea ies la suprafa ță prin izvoare sau prin forare : ape
minerale carbogazoase (Bixad, Tur ț), sulfuroase (Vama, Puturoasa, Luna, Ghenci), bicarbonate
(Tarna, Valea Măriei, Noroieni). În partea vestică există ape hipertermale de peste 30oC la
Carei, Domăne ști, Acâ ș, Tășnad, de 50oC la Satu Mare și chiar pes te 70oC la Ady Endre.

15
Fauna și vegeta ția. Județul dispune de un fond cinegetic variat (cerbi, căprioare, ur și,
lupi, vulpi, mistre ți, iepuri, fazani, potârnichi, etc.) și de importante resurse piscicole.
Teritoriul jude țului se încadrează în zona de silv ostepă, la vest de Carei, vegeta ția
specifică nisipurilor continentale alternează cu planta ții pomiviticole, culturi de câmp și păduri
de salcâm, în partea de câmpie predomină stejăretele pur sau în asocia ție cu carpen, ulm, frasin,
arțar, păducel, măr s au păr pădure ț, alun, tei, iar în păr țile cu exces de umezeală (pădurea
Noroieni), predomină plopi șuri și anini șuri.
2.2. Cele mai importante a tracții turistice din jude țul Satu Mare
Județul Satu Mare prezintă un mare poten țial turistic, insuficient valorificat până în
prezent. Din punctul de vedere al atrac țiilor turistice, la nivelul jude țului Satu Mare există 4
zone distincte: zona Țării Oa șului, zona Codru, zona Carei și zona Satu Mare.
În jude ț poate fi practicat turismul balnear, datorită existen ței apelor minerale și termale
în zona Satu Mare, Tă șnad, Carei, Bixad, Tur ț Băi, Băile Puturoasa, Valea Măriei, Beltiug,
Acâș. În zona Mun ților Oa ș se pot practica sporturi de iarnă și drume ții. Turi smul rural poate fi
practicat în zona Codru și în Țara Oa șului, care conservă arhitectura tradi țională (case, biserici,
porți din lemn), me șteșugurile populare, manifestări tradi ționale (Sâmbra Oilor, Festivalul
Folclorului Codrenesc, Sărbătoarea Căp șunilor, Festivalul Na țional al Na ționalită ților etc.).
Turismul cultural include două circuite tematice, și anume: circuitul cetă ților și castelelor antice
și medievale (Satu Mare – Carei – Tășnad – Ardud – Medie șu Aurit – Livada – Turulung) și
circuitul mănăs tirilor sătmărene (Bixad – Prilog – Lunca Potăului – Măriu ș – Scări șoara Nouă).
2.2.1. Castele, cetă ți, conace
În Anexa 1 sunt prezentate imagini reprezentative cu cele mai frumoase castele din
județul Satu Mare, obiective turistice ce vor fi prezentate în continuare.

Castelul Karolyi din Carei
Prima reziden ță cunoscută a familiei Károlyi la Carei datează de la sfâr șitul secolului al
XV-lea. Construc ția a stârnit împotrivirea nobililor din comitatul Szatmar, fiind nevoie de
interven ția regelui Matei Corvin pentru aplanarea conflictului. În 1592, datorită deselor
incursiuni ale turcilor, Karoly Mihaly ia decizia de a întări construc ția existentă. Clădirea veche
a fost înconjurata cu ziduri puternice, întrerupte cu bastioane, având un șanț exterior întărit cu
palisade peste care trecea un singur pod suspendat. De asemenea este prezentă o garnizoană
numeroasă și bine înarmată. Cetatea a jucat un rol important de -a lungul sec. XVII, făcând parte

16
din rândul marilor fortăre țe de apărare a frontierei vestice a Transilvaniei. Importan ța cetă ții
este men ționată mai ales după reconstruc ția ei între anii 1661 -1666.
Importan ța ei continuă și în timpul războaielor duse de principele Rakoczi Francisc al
II-lea împotriva habsburgilor ( 1703 -1711 ) . Cetatea este asediată de armata principelui, dar
după câteva zile Karoly Sandor trece de partea principelui fiind numit conducătorul armatei.
Deoarece la sfâr șitul sec. XVIII cetatea nu mai juca nici un rol militar, Karoly Jozsef a
hotărât demolarea zidu rilor și astuparea șanțurilor. Tot în această perioadă se formează parcul
cu plante rare și se construie ște un manej pentru 24 de cai.
În urma cutremurului din 1834, castelul în bună parte s -a dărâmat, restaurarea fiind
făcută abia între 1894 -1896. Cu ac eastă ocazie castelul este mult modificat, adăugându -i-se încă
un nivel la fa țadă, trei turnuri mici și patru mari. Restaurarea s -a făcut în stil neogotic, condusă
de arhitectul Meining Arthur ajutat de me șteri pricepu ți din Carei.
Prin proiectul cofina nțat de Uniunea Europeană, sub numele Castellum, în interiorul
castelului au fost realizate expozi ții de interioare istorice și de istorie locală. Pe lângă
amenajarea propriu zisă, obiectivul mai larg al acestui proiect a constat în integrarea expozi țiilor
și a monumentului istoric, în circuitul turistic al regiunii. Proiectul a fost finan țat în cadrul
Programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – Romania 2007 – 2013.
Expozi ția de interioare istorice, numită ”Castelul de altădată”, de la primul etaj al
Castelului Karolyi încearcă să redea, cu ajutorul reconstruc țiilor de interioare istorice în zece
săli diferite, atmosfera istorică a unui castel din epoca modernă. La baza conc epției
expozi ționale a stat ideea de a reda cât mai fidel aspectul interior al unei reziden țe aristocratice
funcționale de la sfâr șitul secolului al XIX -lea. În cadrul expozi ției a fost utilizat mobilier
original în diverse stiluri artistice (în special ba roc, biedermeier, neo -renaștere), specifice
ambientului eclectic de la finalul epocii moderne.
Expozi ția de istorie locală, numită ”Careiul de altădată” a primit loc la parterul
Castelului Karolyi și cuprinde patru săli organizate tematic, abordând trecut ul Careiului din
perspectiva vestigiilor arheologice descoperite în zona ora șului, a istoriei localită ții, a
meșteșugurilor tradi ționale, a artei și istoriei ecleziastice careiene. Alegerea temelor de
expunere a avut la bază crearea unui muzeu axat pe spec ificul local, care să joace rolul unui
muzeu oră șenesc. Din acest motiv, expozi ția cuprinde aspectele regionale cele mai importante
și sugerează caracteristicile proprii zonei, integrate într -un cadru mai amplu de dezvoltare și
influen țe istorice.
Cetatea Ardud

17
Cetatea Ardud a fost construită în sec XV de către voievodul român Bartolomeu Dragfi,
rudă a lui Ștefan cel Mare. Planul cetă ții este poligonal, cu bastioane pe col ț. Cetatea a fost una
din cele mai puternice cetă ți senioriale din nordul Transilva niei, dar a fost de mai multe ori
asediată, distrusă și refăcuta. Pe locul acestei cetă ți, în 1630, nobilul Alexandru Karolyi a
construit un castel din care se mai păstrează un turn, refăcut în 1896, în stil neogotic, ruinele
altuia și un labirint de bec iuri care se spune că aveau legătură cu castelul din Carei, la care se
putea ajunge călare.
Castelul este chiar în vecinătatea șoselei E81 și este foarte frumos luminat arhitectural
pe timp de noapte. În capela acestui castel a avut loc în 1847 căsători a poetului Petofi Sandor
cu localnica Iuliana Szendre, fiica morarului.
Ruinele cetă ții de pe Vârful de piatră
Pe "Vârful de piatră" din Bogdand se păstrează ruinele unei cetă ți având lungimea de
40 de metri și lățimea de 25 -30 metri. Localitatea Bogdand se află situată în sudul jude țului
Satu Mare, a șezare limitrofă a jude țului Sălaj. Cu toate că men țiunea documentară este relativ
târzie, respectiv din anul 1383, câteva descoperiri arheologice întâmplătoare efectuate în
hotarul satulu i permit afirma ția că aici au existat comunită ți umane încă din epocile străvechi.
Castelul Tholdy
Castelul este construit după 1640 de Tholdy Jozsef în centru de atunci al satului Pomi,
în aproprierea bisericii. Pentru a mări spa țiul din jurul castelu lui a început mutarea
gospodăriilor de aici la marginea satului și, în locul lor, parcul castelului ajunge la 33 de holde.
Proprietatea lui Tholdy o va mo șteni, la sfâr șitul secolului al XVIII -lea, Ujfalussy Jozsef, prin
soția sa Julianna Tholdy, care o v a lăsa fiului sau Miklos. Averea va trece apoi în proprietatea
nepotului fratelui acestuia, Gyorgy, și anume Ujfalussy Miklos, care va construi aici un frumos
castel cu turn, în secolul al XVIII -lea (1740), o parte a căruia provine încă din castelul con struit
de Tholdy Jozsef. Cum reiese dintr -o monografie a Ungariei, apărută în 1908, în parcul bine
îngrijit de 33 holde din preajma castelului, se află încă la începutul secolului al XX -lea o seră
în care erau plante vestite ca de exemplu cameliile. În spatele parcului se află un copac retezat
în trunchiul căruia ar fi încăput 10 oameni.
Castelul Lonyai Medie șu Aurit
Castelul Lonyai a fost construit în perioada 1620 -1657, fiind o realizare de frunte a
Rena șterii transilvănene. Alcătuit din 4 aripi d e clădiri dispuse continuu în jurul unei cur ți
centrale, prevăzut cu bastioane în formă de pană (prismatice la col țuri), el are o fa țadă
principală expresivă, dominată central de un turn octogonal situat deasupra gangului por ții și

18
de valoroase ancadrame nte de piatră. În prezent se mai păstrează ruinele castelului. Starea
actuală este datorată în mare parte unui incendiu din cursul celui de -al doilea război mondial.
2.2.2. Muzee, case memoriale , monumente și statui
Muzeul Jude țean Satu Mare
Înfiin țat de cercul Kolcsey, muzeul este reorganizat în anii 1950 – 1951, pe baza vechilor
colec ții și a cercetărilor noi. Prezintă colec ții de arheologie (preistorică, dacică, medievală),
istorie (exponate legate de istoria breslelor, unelte, lăzi, sigil ii, documente, carte veche),
etnografie (instala ții țărăne ști, mobilier șvăbesc și maghiar, podoabe, icoane pe sticla și lemn).
Deține bunuri culturale clasate în Tezaurul patrimoniului cultural na țional.

Casa Memoriala Dr. Vasile Lucaciu
Prezintă documente și obiecte evocând via ța și activitatea memorandistului
transilvănean preot dr. Vasile Lucaciu (n. 1852, Apa – d. 1922, Satu Mare). Vasile Lucaciu a
fost unul din marii militan ți pentru ob ținerea de dre pturi social -politice pentru românii
transilvăneni. În 1892 s -a numărat printre ini țiatorii și redactorii Memorandului românilor
înaintat împăratului Francisc Iosif I. A fost suspendat din slujba preo țească de către episcopul
Ioan Szabo de la Gherla și con damnat în procesul intentat memorandi știlor (Cluj, mai 1894) la
5 ani închisoare, din care a executat numai o parte la Seghedin (până în 15 sept. 1895). Între
anii 1907 și 1910 a fost deputat în Parlamentul din Budapesta din partea Partidului Na țional
Român. În 1912 a fost ini țiatorul și organizatorul Marii Adunări populare de la Alba Iulia, care
a protestat împotriva întemeierii Episcopiei greco -catolice maghiare de Hajdudorog, prin care
se urmărea maghiarizarea românilor din N -V Transilvaniei. În 1914 trece mun ții împreună cu
Octavian Goga, începând o campanie neobosită – prin presa și numeroase adunări populare –
pentru intrarea României în război, în vederea realizării unită ții statale române ști. În 1918
este ales ministru în Consiliul Dirigent, iar din 1919 devine deputat în primul Parlament al
României întregite.

Muzeul Etnografic Maghiar "Sipos Lászlo"
Este o casă muzeu ce a fost construită în jurul anilor 1880 -1885 de me șteri populari din
Cristur, jude țul Sălaj, respectându -se dispunerea în lungul terenului intravilan.
Are funda ția din piatră de râu și este construită din cărămizi alternate cu vaioage. Din
punct de vedere al tipologiei, casa este compusă din 2 camere situate de o parte și de alta a
tindei, o cameră fiind dispusă la str adă, iar a doua în spre curte.

19
La amenajarea muzeistică a casei s -a încercat o reconstituire a tipului de casă specifică
popula ției maghiare ce locuie ște în această zonă, respectându -se rolul și utilitatea spa țiului
locuibil. Astfel și-au păstrat destina ția ini țială camera dinspre stradă sau camera de oaspe ți
precum și cea dinspre curte care a găzduit activită țile cotidiene ale familiei. Spa țiul destinat
inițial tindei, este utilizat pentru expunerea unor mărturii documentare ce oglindesc aspecte ale
istoriei Bogdandului și localită ților învecinate. Inventarul casei con ține astăzi în jur de 300 de
obiecte, dintre care amintim: piese de mobilier, ceramică utilitară și decorativă, textile, costume
populare, obiecte de uz – casnic și unelte utilizate în industria casnică textilă.
Casa care adăposte ște astăzi Muzeul maghiar, a fost achizi ționată în anul 1982, aflându –
se în proprietatea Muzeului Jude țean Satu Mare.

Muzeul Țării Oa șului
Muzeul, de importan ța zonală, de ține colec ții de etnografie din zona Țării Oa șului:
mobilier, ceramică, port popular, textile, obiecte de uz gospodăresc, unelte. După 1990 s -au pus
bazele unor colec ții noi, cum sunt cele de artă plast ică, documente, fotografii și s-a amenajat o
galerie de artă. Muzeul în aer liber este a șezat în centrul Negre știului, într -un spa țiu mic, dar
pitoresc și sugestiv pentru relieful întregii zone. Principalele monumente sunt: biserica de lemn
din satul Lech ința (prima jumătate a secolului al XVII -lea); casele din Rac șa, Cămârzana,
Moișeni și Negre ști (secolele XVIII – XIX) care, împreună cu construc țiile-anexă, formează
gospodării. De mare interes pentru vizitatori este sectorul "viu", func țional, format de ocamdată
dintr -o moară de apă, o piuă, două vâltori și un atelier de fierărie. Din 1994 renumita ceramică
de Vama se produce numai în muzeul din Negre ști, iar din vara anului 2001, tot în muzeu
funcționează un atelier -școală de ceramică, în care se preg ătesc câteva zeci de elevi (atelierul
a fost amenajat într -o splendidă casă de la începutul secolului al XX -lea, casa Contra din
Vama), cu o dotare complexă: șase ro ți de olar, două cuptoare de ars, malaxor, mobilier,
realizate printr -un proiect cu finan țare prin Programul european Phare. Se află în lucru un han
tradițional, o pălincie și un atelier de gube.

Muzeul Mo ților
Înfiin țat din dorin ța coloni știlor mo ți așezați în această localitate în primăvara anului
1924, Muzeul Mo ților din localitatea Scări șoara a fost reorganizat în anul 1994. Colec ția
etnografică a acestui muzeu, bogată și diversă, cuprinde peste 800 de obiecte aduse de mo ți din
zona lor de origine, Mun ții Apuseni, fiind reprezentativă pentru crea ția materială și spiritu ală
făurită de ace știa de -a lungul timpului. Casa în care se află muzeul etnografic, construită de

20
săteni în deceniul patru al secolului nostru, cuprinde șase încăperi muzeistice organizate astfel:
Sala I – Interior Țărănesc; Sala II – Industria casnică t extilă; Sala III – Ceramică; Sala IV –
Ocupa ții Țărăne ști; Sala V – Ateliere me șteșugăre ști.

Muzeul de Artă Satu Mare
Clădirea care găzduie ște astăzi sec ția de artă a Muzeului Jude țean Satu Mare a fost
construită în a doua jumătate a secolului al XIX -lea, stil neogotic, fiind declarată monument
istoric și arhitectural, și cunoscută sub numele de "Casa Vecsey". În 1969 s -a deschis expozi ția
permanentă, cu un caracter monotematic, dedicată pictorului sătmărean Aurel Popp (1879 –
1960). În 1985 s -a deschis expozi ția de baza ce cuprinde operele arti știlor plastici români din
secolul al XX -lea. În anul următor s -a înfiin țat atelierul -galerie ce găzduie ște dona ția
graficianului Paul Erdos (1916 – 1987), iar în 1996 s -a deschis "Atelierul memorial Erdos", în
sediul din pasajul Dacia nr. 8, prezentând dona ția și atelierul de crea ție al graficianului, spa țiul
expozi țional de aici fiind destinat expozi țiilor temporare.
Expozi țiile de baza ale muzeului cuprind operele unor personalită ți artistice
reprezentative ale artei plastice române ști din secolul nostru: Henri Catargi, Dumitru Ghia ță,
Eusta ție Stoenescu, Iosif Iser, Corneliu Baba, Aurel Ciupe, Muhy Sándor, Petre Abrudan,
Ștefan Popescu, Bene József, Ion Sima, Ion Jalea, Ion Irimescu, Vida Ghe za, Ion Vlasiu, Ovidiu
Maitec. Colec ția mai cuprinde lucrări ale unor reprezentan ți de seamă ai Centrului artistic de la
Baia Mare ca: Ziffer Sándor, Mikola András, Kadar Geza, Eugen Pascu, Mund Hugo etc.
Muzeul mai de ține și o bogată colec ție de artă pl astică contemporană ce cuprinde lucrările
unor arti ști de prestigiu ca: Ion Sali șteanu, Ion Pacea, Constan țin Piliuta, Ion Gheorghiu, Vasile
Kazar, Octav Grigorescu, Marcel Chirnoaga, Bradut Covaliu, Vasile Dobrian, Paulovics
Laszlo, Toros Gabor și alții.

Monumentul Osta șului Roman de la Carei
Monumentul osta șilor români – Carei este un omagiu adus eroilor căzu ți în lupta pentru
eliberarea ora șului de sub domina ția fascistă, opera a unui colectiv de arti ști condus de Vida
Gheza (1964).
La Carei s -au da t ultimele lupte pentru eliberarea teritoriului românesc, iar în ziua de 25
octombrie (1944) a devenit Ziua Armatei Romane.
Monumentul Osta șului Roman de la Satu Mare
Monumentul Osta șului este ridicat în semn de omagiu solda ților Armatei a IV -a care
au purtat lupte grele pe aceste meleaguri în octombrie 1944, pentru eliberarea teritoriului de

21
nord al României. Pe un soclu în forma de trunchi de piramida, placat cu travertin , se află
așezată statuia, lucrată în piatră, a osta șului român, ținând în mâ na stângă stindardul biruin ței,
tricolorul, ridicat în pozi ție verticală, iar în dreapta o ramură de stejar lipita de faldurile
tricolorului, simbolul tăriei armatei române. Statuia a fost ridicată în 1963, are o înăl țime de
3,50 m și este opera sculpto rului Emil Mereanu.

Monumentul eroilor din Tă șnad
Monumentul eroilor se găse ște în centrul ora șului Tă șnad și a fost ridicat în cinstea
eroilor neamului căzu ți în luptă în timpul celui de -al doilea război mondial pentru eliberarea
ultimei brazde de pământ românesc.

Statuia Lupa Capitolina (Lupoaica)
Statuia este o copie a celebrei Lupoaice Napocene, executată de sculptorul Radu
Ciobanu, simbol al latinită ții românilor.

2.2.3. Edificii religioase
Palatul Episcopal
În două din cele opt camere modeste ale vechiului sediu al Episcopiei romano -catolice
de Satu Mare, situat în apropierea bisericii Calvaria, pe strada Szirmay (actuala Mihai
Eminescu) a locuit episcopul Ham Janos. În 1805 a început construirea actualului palat de pe
strada S zechenyi (astăzi 1 Decembrie 1918), având la bază proiectele lui Bitthauser József.
Ridicarea palatului episcopal s -a derulat în mai multe etape, astfel între 1837 și 1840 s -a
construit casa scărilor, capela episcopală și sala festivă. Lucrările au fost încheiate în 1851, an
în care s -a mutat episcopul Ham Janos. Aripa de nord -vest a fost ridicată în 1859, iar corpul
clădirii de legături în 1892.
Palatul, la fel ca și Catedrala, a fost construit în stil clasicist. Fa țada monumentală se
caracterizează prin simplitate și armonie, rămânând până astăzi una dintre cele mai frumoase
clădiri ale ora șului. În epoca sa de glorie a avut o curte de mari dimensiuni care a fost redusă
odată cu trasarea actualului bulevard Brătianu.
Sala festivă și-a dobândit confi gurația actuală în 2004, în cinstea anului jubiliar.
Aceasta a fost, în ultimii ani, locul de desfă șurare a unor evenimente, concerte, expozi ții de în
altă ținută. Picturile expuse aici au fost restaurate cu ocazia anului jubiliar. Ele îi reprezintă pe
mari episcopi de Satu Mare.

22
Una din bijuteriile palatului este capela. Ini țial a fost complet nedecorată. A fost
reconstruită în 1908 în timpul episcopului Boromisza Tibor pe baza planurilor arhitectului
Foerk Ernő (1868 -1934) din Budapesta. Atunci s -a realizat tavanul alcătuit din casete de gips.
Acestea sunt ornamentate cu plăci de lemn și rozete din gips aurite. Sub tavan se pot vedea
basoreliefuri cu figurile Sfintei Elisabeta, Sfântului Ștefan, Sfântului Emeric, Sfintei Margareta,
Fericitului Eusebiu , Sfântului Adalbert și Sfântului Gerard. Capela are un altar renumit care
provine din capela cetă ții din Ardud, în fa ța lui s -a cununat poetul Petőfi Sandor cu Szendrey
Jűlia.

Biserica Reformată din comuna Apa
Biserica, declarată monument istoric, este înconjurată de un zid de apărare înalt de 2 m
și are turnul în stil gotic, datând din sec. XI – XVI. Potrivit inscrip ției în limba latină de pe zid,
biserica a fost construită în anul 1640.

Biserica reformată din Acâ ș
Biserica reformată de la Acâ ș este una din cele mai importante biserici -monument din
nord-vestul Transilvaniei, păstrându -se aproape intacte caracteristicile primei faze de
construc ție. Clădirea bisericii a fost ridicată la sfâr șitul secolului XII, începutul secolului XIII,
în stil r omanic timpuriu. Potrivit considerentelor de istoria artei și, conform primelor men țiuni,
biserica actuală este biserica unei foste aba ții benedictine. Biserica a fost renovată în 1642 iar
în 1732 a fost reconstruită.
Cu aspect auster, săraca în profile, este construită în întregime din cărămidă. Structura
bisericii este de tip bazilical cu trei nave, despăr țite prin stâlpi dreptunghiulari. Pe latura de est
are o singură absida precedată de un cor scurt, dreptunghiular, iar pe latura de vest este
prevăzut ă cu două turnuri, între care se află o tribună.

Biserica Reformata “cu lan țuri"
Biserica reformată "cu lan țuri" reprezintă un monument semnificativ pentru imaginea
arhitecturii ora șului în sec. al XVIII -lea. Construc ția s-a desfă șurat pe parcursul a 9 ani (1793 –
1802) în concep ția arhitecturala de manieră baracă a lui Preinlich Sigismund. Face parte din
tipul planimetric al bisericilor -aulă cu turn acro șat. Este împrejmuită cu stâlpi lega ți între ei cu
lanțuri forjate, de aici și denumirea "biserica cu lanțuri". Păstrează valoroase piese de inventar:
farfurii, discuri și potire, datate între 1657 -1679, iar clopotul cel mare din turn (cel mai vechi
clopot din ora șul Satu Mare) datează din anul 1633.

23

Biserica Romano Catolică Calvaria
A fost construită pe urmele bisericii vechii cetă ți Castrum – Zothmar, în anul 1844 dar
funda ția a cedat din cauza nisipului și zidurile s -au crăpat. A fost reconstruită în întregime între
1908 -1909 de către fra ții Weszelovszky.

Biserica "Sf. Arhangheli Mihail și Gavril"
Monumentala clădire a catedralei greco -catolice a fost construită între anii 1932 -1937,
fiind a șezată pe locul vechii biserici române ști din Satu Mare, construită între anii 1799 -1803.
Stilul edificiului este inspirat de arhitectura românească tradițională, cu o cupolă de pandantive,
cu un pronaos flancat de două turnuri laterale cu logii, cu portalul de intrare monumental, trasat
de o arhivoltă cu profiluri bogat ornamentate cu brâu în torsadă și vrejuri de acant. În interior
se află o navă centrală cu două nave laterale cu logii deasupra și având câte patru deschideri
delimitate de coloane duble. În subsolul catedralei se află o colec ție de căr ți vechi, icoane și
obiecte de artă. Personalită țile care s -au perindat de -a lungul vremii în ac easta biserică au fost
cărturari patrio ți și reprezentan ți de frunte ai mi șcării na ționale a românilor sătmăreni: Petru
Bran, Ioane Marcu, Constantin Lucaciu, dr. Vasile Lucaciu.
Colec ția de artă și carte veche a bisericii a fost realizată în anii '80 și reprezintă bunurile
de valoare cultural -istorică aflate în de ținerea unită ților de cult ortodoxe de pe teritoriul
județului Satu Mare. Colec ția este compusă din lucruri de artă și din căr ți vechi române ști și
este adăpostită în subsolul catedralei, într -un spa țiu special amenajat. Aici se află peste 40 de
icoane pe sticla și lemn, dintr e care amintim cele șapte icoane de la biserica de lemn din Corund,
datând din a două jumătate a sec. al XVIII -lea și patru icoane Împărăte ști de la biserica din Oar,
datând din aceea și perioadă. Valorile bibliofile din această colec ție se ridică la 500 că rți
române ști, remarcabile fiind Cazania lui Varlaam (Ia și, 1693), Chiriacodromul de la Bălgrad
(1699), tipăriturile lui Antim Ivireanul etc.

Catedrala Qrtodoxă "Adormirea Maicii Domnului"
A fost construită între anii 1932 -1937, respectând stilul biseri cilor române ști cu brâul
exterior specific. Pictura a fost executată de fra ții Eugen și Eremia Profeta. Biserica are un cor
renumit – cu o tradi ție de peste 75 de ani și un bogat fond documentar care vorbe ște despre
bisericile române ști din interiorul ce tății Sătmar, despre schismaticii de pe aceste locuri și lupta
romanilor împotriva campaniei de dezna ționalizare a episcopiei de Muncaci . Intrarea se face
printr -un portal monumental -arcade sprijinite pe șase coloane.

24

Catedrala Sfântă Maria Tășnad
Biserica din Tă șnad a fost construită în 1893, pe locul celei de lemn demolată atunci ca
neîncăpătoare. În 1988 se pune, ilegal, temelia une i noi biserici încăpătoare, impozantă și
necesară pentru comunitatea ortodoxă, cea mai numeroasă din ora ș. Biserica are planul și forma
de cruce în stil neobizantin. Are lungime de 40 m iar lă țimea de 22m, cu o înăl țime până la
vârful crucii de 47 m. În i nterior are bolta pictată în tehnica fresca stil bizantin. Catedrala de ține
două frumoase clopote cu o valoare istorică deosebită. Clopotul mare are greutate de 200 kg
turnat la Timi șoara în 1896 cu specifica ția că se toarnă pentru credincio șii români din Tășnad.
Clopotul mic are 140 kg turnat de acela și maestru în 1918 tot din bronz și cu specifica ția "este
pe cheltuiala credincio șilor români". Curtea bisericii cuprinde și o clopotni ță care adăposte ște
și două noi clopote. Cel mare are 1400 kg iar cel mic 750 kg și sunt turnate la Baia Mare în
anul 2000 prin jertfa credincio șilor.

Catedrala romano -catolică din Satu Mare
Biserica parohiei din Satu Mare a fost ridicată la rangul de Catedrală de episcopul
Fischer Istvan, acest fapt conducând la mărirea și lărgirea bisericii. Ca să extindă naosul
bisericii mai întâi s -a demolat fa țada vechii biserici și turnul de pe partea de nord. Naosul nou
extins cu 7 m are o lungime de 37,2 m și o lă țime de 12,1 m, iar înăl țimea de 11,8 m. Naosul
bisericii a fost extin s pe ambele păr ți cu borduri ce au o adâncime de 5,2 m și lățimea de 12, 1
m și a fost împăr țit în blocuri de bază cu spa ții mai înguste și mai largi. Aceste blocuri sunt
legate prin arcuri sub formă de semicerc iar peste acestea este a șezată bolta construită din țiglă
(de 10,5 m înăl țime) și cupola (de 14,5 m).
În fa ța bisericii s -a construit o nouă fa țadă, cu o înăl țime de 15,8 m care cuprinde și
corul de azi, iar pe cele două laturi ale fa țadei au fost construite cele două turnuri(40m) , în
împrejurul lor cu balcon din fier, turnurile sunt împodobite cu o cupolă rotundă.
Forma definitivă de azi a catedralei datează din timpul episcopiei lui Hám Janos. El a
construit porticul împodobit înaintea fa țadei, a a șezat pe fa țadă statuia Mântui torului, în dreapta
lui statuia apostolului Sf. Petru și în stânga statuia apostolului Sf. Pavel, iar în ni șele de sub
turnuri statuile regelui Sf. Ștefan și a regelui Sf. Ladislau.
Biserica din lemn "Sfin ții Apostoli Mihail și Gavril" din Corund
Biserica "Sfin ții Arhangheli Mihail și Gavril" din Gorund este considerată cel mai
frumos monument de arhitectură populară realizat din lemn din zona, alături de biserica din
Soconzel. Ea datează din 1723 și inițial se afla în partea de răsărit a satului, la Pârâul Fagului,

25
în mijlocul cimitirului. De acolo a fost mutată pe butuci de lemn în locul unde se află astăzi.
Încă mai pot fi observate cuiele bătute pentru fixarea frânghiilor necesare mutării.
Primul lăca ș de cult din Gorund este men ționat în anul 1 494, într -un act de judecată.
Biserica are forma dreptunghiulară cu absida pentagonală, cu prispa pe laturile de sud și de vest,
intrarea făcându -se pe latura vestică. Tot pe aici, de pe prispa, se poate urca în cafas, la clopote.
Turnul cu coif în formă de prismă se află deasupra pronaosului având galeria mult scoasă în
afară și câte un turnule ț în miniatură la col țuri.
Pictura interioară, splendidă, este executată în trei etape, cu multe elemente locale.
Asemenea elemente pot fi observate atât în îmbrăcămintea Mântuitorului din scena cu Pilda
celor zece fecioare, cât și în ținuta fetelor care poartă părul legat în coada și straie specifice
zonei. Întregul patrimoniu al bisericii este o dovadă a bogatei vie ți culturale, artistice și
religioase ca re există în zonă.

Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" din Bolda – Beltiug
Biserica din Bolda, un sat cu circa 80 de familii din jude țul Satu Mare, datează de la
sfârșitul secolului al XVIII -lea (1786) și a fost adusă aici în secolul al XIX-lea din satul vecin,
Socond, mutarea bisericilor de lemn fiind o practica des întâlnită.

Mănăstirea Portări ța
Situată în satul Prilog din comuna Ora șu Nou, mănăstirea se află la 16 km de Negre ști
Oaș. Este o clădire nouă, impunătoare, cu turnuri, sală de mese pentru călugări și dormitoare.
Așezarea monahală de călugări de la Portări ța datează din anul 1992 și adăposte ște un
ieromonah, un ierodiacon și doi fra ți de mănăstire. Mănăstirea poate oferi gratis spa ții de cazare
vizitatorilor.
Construc ția ansamblului mănăstiresc este aparte, având forma patrulateră, închisă, cu
bisericile incorporate, iar în mijloc altarul de vară. În zona se află și un lac mic, la marginea
unei păduri de stejari.

Mănăstirea Măriu ș
Ctitorită în anul 1993, Mănăstirea Măriu ș este rezultatul eforturilor credincio șilor
locului. Biserica mănăstirii este construită din lemn, pe temelii de piatră, nepictată. În prezent,

26
Mănăstirea adăposte ște 7 călugări și are loc de pelerinaj. Mănăstirea Măriu ș este situată la 4 2
km SE de Satu Mare și 47 km V de Baia Mare.

Mănăstirea din Bixad
Viața monahală la Bixad există încă din vremea Maramure șului voievodal, când în
1614 lăca șul apare men ționat ca schit al mănăstirii Veti ș. În prima jumătate a secolului al XVII –
lea, v iața monahală ortodoxă la Bixad s -a men ținut, fapt dovedit de circula ția intensă a căr ților
de slujbă și învă țătură ortodoxe. La 1648 este atestat în Bixad preotul ortodo x Popa Ilie ș,
acesta semnându -se în mai multe rânduri, pe un exemplar al Cazaniei lui Varlaam (Ia și 1643).
Mănăstirea din Bixad este ctitorită la sfâr șitul sec. XVII (circa 1689) de Arhim Isaia,
fost călugăr grec ortodox în Mănăstirea "Sf. Pavel" din Athos, și a fost terminată în anul 1700.
Imediat după aceea (1701), mănăstir ea a fost pustiită, iar Isaia a fost ucis.
În fiecare an, la sărbătoarea Sfânta Maria Mare, pelerinajele antrenează mul țimi de
oameni din satele nordice ale Transilvaniei care vin să se închine la Icoana Maicii Domnului
cea Făcătoare de Minuni din biseric a Mănăstirii Bixad.

Sinagoga din Carei
Sinagoga a fost construită în anul 1866 și restaurată în 1890. În fa ța sinagogii a fost
ridicat un obelisc de marmura în amintirea victimelor holocaustulu i.

Sinagoga din Satu Mare
Este construită în stil maur la începutul secolului, prezintă o fa țadă tripartita cu avancorp
central, alături de care se află casa de rugăciune cu templul.
Templul și sinagoga, construite la interval de peste 50 de ani, sunt foarte diferite. Și
destina ția lor diferă, într -o anumită măsură: sinagoga este exclusiv o casă de rugăciune, pe când
în Templu pot fi găzduite și alte activită ți culturale.

2.2.4. Sta țiuni balne turistice și zone de agrement
Stațiunea turistică Tă șnad

27
Orașul Tă șnad este amplasat în sud -vestul jude țului Satu Mare la 60 km de municipiile
Satu Mare și Zalău, la 25 km de Carei și 80 km de Oradea.
Pe teritoriul localită ții Tă șnad a fost descoperit un important zăcământ hidrografic
termo -mineral, în anul 1978 fiind forat un pu ț de captare a apei termale, la o adâncime de 1353
m (sonda 4715). În ultimii ani a devenit atrac ția unui număr din ce în ce mai mare de turi ști din
județele învecinate și din străinătate datorită apelor sale termale.
Stațiunea turistică Tă șnad, parte a localită ții cu acela și nume, este situată la 2 km
distan ță de centrul ora șului. Localizarea într -o zonă de câmpie și dealuri joase conduce la
caracteristici bioclimatice cu factori mai pu țin agresivi, în care organismul uman nu trebuie să
facă eforturi de aclimatizare, fără contraindica ții, tipic pentru odihnă. Cura climatică combinată
cu cea hidrotermală se poate efectua în intervalul mai -octombrie, în aer liber, iar în bazele
amenajate pe tot parcursul anului.
Spațiul de agrement din Tă șnad cuprinde în prezent:
− 3 bazine cu apă termală neacoperite (2 mari și unul de copii) și o piscină cu apă rece în
circuit închis cu recircula ția apei, data în folosin ță în 2006 (în extrasezon cu apa
termală)
− garderobă, având cabine amenajate pentru masaje recuperatorii și reflexoterapie;
− spații de cazare;
− unită ți de alimenta ție publică.
Apa termală care are o temperatură la suprafa ță de 72° C este o apă termo -minerală
clorosodică, bromoiodurată, este indicată, potrivit recomandărilor institutului de Medicină
Fizică Balneoclimaterică Bucure ști, în tratarea următoarelor afec țiuni: stări preartrozice,
reumatism degenerativ, abarticular, sechele post traumatice, afec țiuni ale sistemului nervos
periferic, ginecopatii.
După anul 2005, investi țiile și inițiativele de construire a unor loca ții s-au amplificat
apărând nenumărate hoteluri, moteluri și un număr mare de pensiuni și case private. Oferta de
cazare pentru tiner i, turi ști cu posibilită ți materiale mai restrânse, dar cu cerin țe de confort
modeste, s -a lărgit prin amenajarea unor campinguri cu căsu țe, respectiv a campingului cu
corturi cu o capacitate de 320 locuri.

Băile Acâș

28
Băile Acâș este o sta țiune locală sezonieră cu ape slab sulfuroase, clorosodice, hipotone,
indicate în afec țiuni reumatismale și ginecologice. Exist ă instala ții pentru băi calde, ce
funcționau în sezonul de vară . În ultimii ani au demarat ac țiuni de reamenajare a unei noi baz e
de tratament aici.

Izvoarele Minerale Bixad
Comuna Bixad, aflată la 5 km de Negre ști Oa ș, este sta țiune sezonieră situată într -o
regiune de dealuri împădurite, izvoarele minerale de aici au ape bicarbonatate, sodice,
carbogazoase, clorurate, bromurate , calcice, magneziene, feruginoase și sulfuroase.
Mineralizarea totală este de 13 566 mg%.

Băile Puturoasa
Sunt localizate la 9 km de localitatea Vama, la 400 m altitudine, se află într -o căldare
cu diametrul de 4 km, căldarea fostului vulcan din micro -depresiunea Puturoasa. În decursul
vremii, apa, oscila țiile de temperatură și vânturile au redus adâncimea căldării, dar marginile ei
sunt încă bine conturate. Apele nămoloase de aici au un bogat con ținut în sulf, clor, iod. Apa
sulfuroasă este recomandat ă în tratarea bolilor reumatice. Băile sunt renumite pentru peisajul
pitoresc și clima blânda. Există aici și spa ții de cazare pentru persoanele dornice de tratament
din mai până în septembrie.
Apa minerala sulfuroasă emană în atmosfera hidrogen sulfurat. Depunerile de sulf dau
rocilor din zona o colora ție galben -verzuie.

Zona de agrement Căline ști-Oaș
Localitatea Căline ști Oa ș se află situată în nordul lacului cu acela și nume, la o distan ță
de 12 km de ora șul Negre ști Oa ș și de circa 40 de km de Satu Ma re. Barajul de la Căline ști este
cu lac de acumulare format pe valea râului Tur care a devenit un punct de mare atrac ție turistica
datorită pozi ționării sale, într -un decor natural format din pădurile de foioase care acoperă
versan ții ce descind spre malurile lacului. La acestea se adaugă multiple posibilită ți de
agrement: cabană turistică (16 locuri) dotată cu restaurant, bar și terasă, un minihotel și un
număr însemnat de căsu țe. Aici merită de vizitat Casa Țărănească din Căline ști Oa ș, aflată în
nordul lacului.

Baza de agrement Apa

29
Baza de agrement Apa este una din cele mai importante astfel de amenajări din jude țul
Satu Mare. Lacul de care dispune s -a format în urma exploatării zăcământului din zona
balastierei Apa și are o suprafa ță de cir ca 90 ha. Baza de agrement Apa dispune de o plajă
publică, restaurant, unită ți de cazare, amenajări pentru camping, du șuri, grupuri sanitare.
Nisipul este de o calitate foarte bună, la fel și apa iar accesul în zona este facil. Turi știi vin aici
pentru aer o-hidro terapie, plajă, pescuit sau sporturi nautice.

Zona de agrement Mujdeni
Situat la aproximativ 35 km de Satu Mare pe șoseaua ce leagă municipiul Satu Mare de
orașul Negre ști Oa ș, Complexul Mujdeni constituie un punct de atrac ție atât pe timp de vară cât
și iarna. Zona de agrement Mujdeni s -a creat în timp în jurul barajului artificial construit aici.
Aflat într -un cadru natural deosebit, iubitorii de natură au profitat de acest lucru și au început
să achizi ționeze parcele pe care apoi și-au construit cabane de vacan ță, astfel ca în prezent
există mai bine de 50 de astfel de cabane.
Tot aici, pe malul barajului s -a construit un frumos complex turistic ce poarta numele
zonei Mujdeni. A șa că, pe lâng ă hotel, restaurant cu meniu diversificat, bar și o sală de nun ți
de 600 de locuri, vizitatorii se pot destinde în piscina acoperită, sală de fitness și sală de masaj.

Zona de agrement Valea Măriei
Situata la 6 km de Negre ști Oa ș, comuna Vama, Valea Mă riei este o sta țiune de interes
local, a șezată în mijlocul unei păduri. Locul este renumit pentru izvoarele de borcuturi din zonă.
În ultimii ani, sta țiunea s -a modernizat din fonduri private și în noua formă oferă turi știlor
posibilită ți excelente de c azare și masă, piscină acoperită, saună, etc., oferite de Cabana Pintea.

Zona de agrement Iojib
Zona de agrement Iojib s -a format în urma exploatării de la balastiera Iojib, din comuna
Medie șu Aurit. Cuprinde un lac, plajă, terasă, restaurant pentru 60 de persoane, căsu țe pentru
cazare cu 16 locuri.

Ștrandul din Negre ști Oa ș
Construit și amenajat în ultimii ani din fonduri private, oferă relaxare turi știlor având
un bazin acoperit cu apă caldă și saună.

30

Ștrandul din Carei
Ștrandul din Carei pune la dispozi ția turi știlor, pe o vasta suprafa ță de 6 hectare cu zone
umbrite de copaci, piscine cu apă termală sau pentru înot. Bazinele cu apă termală au
temperaturi cuprinse între 32 -38 °C, iar cele cu apă rece între 26 -28°C. Cei mici dispun de
bazine concepute special pentru ei, unde se pot bălăci în siguran ță.
În ștrand se găsesc 4 tobogane pentru toate vârstele, din care toboganul în formă de
pâlnie și cele două tobogane kamikaze se pot folosi doar de către cei care au depă șit vârsta de
12 ani, iar toboganul pentru copii este ideal pentru cei care au vârsta de peste 2 ani.

Ștrandul din Satu Mare (Nord Vest Termal Park)
Baza turistică cunoscută mai nou ca „Nord Vest Termal Park” este situată în ora șul
Satu Mare, la o distan ță de 1,5 km de centrul ora șului. Este amplasată lângă râul Some ș, în
zona de agrement cu acela și nume. După o investi ție de peste 7 mil ioane e uro, la data de 3
august 2012 s -a redeschis ștrand ul, acesta respectând standardele europene. Ștrandul cuprinde
alei înconjurate de copaci, localuri cu terase, un centru de tratament, 6 bazine și un râu curgă tor
de 274 metri . Cele 6 bazine sunt împăr țite astfel :
− 1 bazin cu apă termală cu o adâncime maximă de 1,3 metri ;
− 2 bazin e pentru copii de 30 cm respectiv 60 cm;
− 2 bazine pentru î not: unul cu o adâncime maximă de 1,6 metri și o piscină semi –
olimpică, cu o adâncime de 1,8 metri care va fi dotată cu tobogane și jocuri.
− 1 un bazin de agrement cu o adâncime maximă de 1,4 metri

Aquastar Satu Mare
În anul 2013, la 1 iunie, s -a deschis la Satu Mare, din fonduri europene, primul, și
deocamdată unicul, aquaparc din regiune. Acesta se găse ște la aproximativ 3 km de municipiul
Satu Mare, la 10 km de grani ța cu Ungaria și la 25 km de grani ța cu Ucraina. Aquastar oferă
servicii turistice complete de wellness și SPA, agrement, recreere și divertisment , valorificând
în mod eficient resursele naturale de apă geotermală.
AquaStar este deschis tot timpul anului, c apacitatea parcului fiind de 2.000 de persoane
pe zi în sezonul estival și circa 500 persoane pe zi în extra sezon (în oncinta acoperită a
parcului), suprafa ța totală a terenului pe care este dezvoltat fiind de aproape 12.500 mp.
AquaStar dispune de cinci piscine exterioare, din care o piscină de relaxare și distrac ție,
o piscină termală pentru seniori, o piscină semiolimpică, o piscină pentru copii, iar pentru cei

31
dornici de adrenalină o piscină cu tobogane (Anakonda, Kamikaze și Family), precum și patru
piscine interioare cu destina ții diferite, de la bazine de copii, la bazine de relaxare și hidromasaj,
bazin cu apă termală și de înot.
În segmental de wellness și SPA, complexul pune la dispozi ția clien ților programe
variate de îmbunătă țire și păstrare a s ănătă ții, fiind amenajate în acest sens șapte tipuri de saune
(două finlandeze, două cu aburi – Hammam, două cu infraro șu și una salină, construită cu pere ți
din cuburi de sare de Himalaya). Pentru a alterna efectele saunei sunt puse la dispozi ție fântâna
de ghea ță și baia cu apă rece. La acestea se adaugă o zonă pentru hidroterapie, kinetoterapie și
masaj, o zonă de divertisment sportiv (tenis de masă, aerobic) și spa ții de joacă pentru copii
(interior și exterior).
În noiembrie 2014 , în cadrul parcului, s -a deschis o modernă bază de tratament (Aqua
Medica) ce oferă servicii complete de tratament balneo -fizio-kinetoterapeutice și masaj.
2.3. Forme de turism practicate în zona Satu Mare
2.3.1. Turismul balnear
Turismul balnear are, în jude țul Satu Mare, un poten țial imens de dezvoltare.
Valorificarea adecvată a resurselor de apă termală și apa minerală poate crea premisele unei
posibile asocieri a jude țului Satu Mare cu balneoturismul.
Grupul țintă al balneoturismului din județul Satu Mare este com pus cu precădere din :
– turiști români din jude țele regiunii Nord -Vest ( Satu Mare, Cluj, Bihor, Sălaj,
Maramure ș, Bistri ța);
– turiști străini, în special din țările europene: Germania, Ungaria, Italia,
Olanda, Fran ța etc.;
Cea mai vestită și, până nu de mu lt, cea mai vizitată sta țiune balneoturistică din jude țul
Satu Mare este Tă șnad. Aici infrastructura turistică specifică este cea mai bine dezvoltată,
afluxul de turi ști în special vara, fiind foarte mare. De cele mai multe ori, la sfâr șit de săptămână,
stațiunea devine neîncăpătoare, datorită numărului mare de turi ști care vin inclusiv din jude țele
limitrofe.
În ultimii ani însă, două noi ora șe, Satu Mare și Carei, au început să conteze din ce în
ce mai mult pe pia ța balneoturismului , fapt ce se datorea ză în primul rând investi țiilor
substan țiale în ștrandurile termale din aceste localită ți, investi ții ce s -au făcut în ma re parte din
fonduri europene .

32
Dar mai sunt exemple în jude ț de ștranduri termale func ționale și de baze turistice care
oferă balneoterapii bazate pe ape termale sau minerale (Acâș, Bix ad, Beltiug, Negre ști Oa ș,
Vama , Valea Măriei ).
Dezvoltarea din ultimii ani a balneoturismului în jude țul Satu Mare poate să continue,
în condi țiile în care se vor înfiin ța centre SPA – wellnes, în localită țile mai sus amintite. Pe
lângă balneoterapii, acestea oferă posibilitatea relaxării și recreerii și se adresează, în special,
publicului cu venituri mari. Un aspect de o importan ță majoră pentru investi țiile de acest gen
este că, astfel de centr e, înlătură caracterul sezonier al balneoturismului tradi țional.
Pentru dezvoltarea balneoturismului, axat în special pe centre wellnes și SPA, trebuiesc
urmărite:
– încurajarea investitorilor locali să demareze proiecte de dezvoltare a centrelor de
acest ge n;
– încurajarea unită ților turistice să colaboreze cu agen țiile de turism pentru
promovarea ofertei;
– modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de comunica ție; promovarea adecvată,
atât în țară cât și în străinătate;
– dezvoltarea aeroportului Satu Mare.
Turismul balneo are avantajul că poate atrage două feluri de turi ști: turi știi care vin
pentru tratament și turi știi care vin pentru agrement și pentru atractivitatea apelor termale.
2.3.2. Turismul de afaceri
Grupul țintă al turismului de afaceri din Satu Mare este compus din :
– oameni de afaceri, străini și români, care vin în zona pentru întâlniri de
afaceri;
– personal al companiilor din țară și din străinătate care pot desfă șura în jude ț
activită ți de tip teamb uilding;
– personal al companiilor, membri ai diverselor asocia ții profesionale,
funcționari publici, din țară și din străinătate, care pot participa la evenimente
de genul conferin țelor, congreselor, expozi țiilor, târgurilor etc.
Arealul geografic de desfă șurare al turismului de afaceri este, însă, destul de restrâns.
Practic, singura localitate atractivă pentru vizitele de afaceri este Satu Mare, atât din prisma
dezvoltării mediului economic, cât și datorită infrastructurii. În re ședința de jude ț sunt cele mai
multe unită ți de cazare clasificate cu 3 și 4 stele și care oferă facilită ți spre care se orientează
publicul la care ne referim (restaurant, săli de conferin țe, internet etc). Spre exemplu, în al

33
doilea ora ș ca mărime din jude ț – Carei – oferta de lo curi de cazare este foarte redusă , deși
prezintă un avantaj fa ță de S atu Mare prin apropierea față de Debrecen (Ungaria) și Oradea. Pe
lângă gradul ridicat de modernizare a șoselelor și infrastructura turistică mai dezvoltată, un
avantaj pe care mu nicipiul Sau Mare îl de ține, în detrimentul celorlalte a șezări urbane
sătmărene, este aeroportul. Totu și nu putem vorbi în Satu Mare de turism de business în sensul
pur, deoarece nu există pachete turistice și nici facilită ți create strict pentru genul de activită ți
cuprinse în turismul de afaceri. Gradul de valorificare actual al poten țialului turismului d e
afaceri în jude țul Satu Mare este departe de a fi cel corespunzător.
O parte din unită țile de cazare nu oferă servicii care să se ridice la calitatea cerută de
această clientelă. Spre exemplu, cea mai mare sala de conferin țe din jude ț are o capacitate de
doar 120 de locuri. Cele mai multe evenimente care presupun participarea unui public numeros
se desfă șoară în restaurante, în cadre improprii și echipate inadecvat desfă șurării unor
conferin țe ale mediului de afaceri. În plus, nu există oferte concrete și variate pentru petrecerea
timpului liber al turi știlor de afaceri, care i -ar putea determina să -și prelungească (sau, măca r,
să nu -și scurteze) vizita în județ.
O altă problemă importantă este cea a infrastructurii rutiere . Deși infrastructura rutieră
a jude țului Sa tu Mare a fost modernizată în ultimii ani, mai există drumuri, cum ar fi cel care
leagă re ședința de jude ț de Zona Oa șului, care au nevoie de multe îmbunătă țiri.
2.3.3. Turismul de tranzit
Grupul țintă al turismului de tranzit din Satu Mare este compus din :
− cetățeni români, afla ți în tranzit spre țările europene și spre Ucraina;
− cetățeni români, afla ți în tranzit spre alte jude țe ale țării;
− cetățeni străini afla ți în tranzit spre alte jude țe ale României.
Un procent important din numărul de sosiri în jude țul Satu Mare este reprezentat de
turiștii care doar tranzitează zona, spre destina ții din țară sau străinătate. Caracteristic acestora
este perioada foarte scurtă de ședere, de obicei o noapte. Serviciile pe care ace știa le acces ează
se reduc la cazare, restaurant și, eventual, divertisment.
Turismul de tranzit este profitabil pentru unită țile de cazare turistică deoarece asigură
un grad de ocupare ridicat. Standardele de calitate referitoare la clasificarea unită ților de cazare
nu sunt, în acest caz, foarte ridicate, a șa ca turismul de tranzit se adresează majorită ții
hotelurilor și pensiunilor. Există un proiect de realizare a unui drum rapid de la Baia Mare, prin
Satu Mare, până în Ungaria. Realizarea acestui drum va cre ște considerabil numărul de
tranzitări. De aceea, pe traseul care va fi urmărit de acest drum, se impune demararea unor

34
proiecte de dezvoltare a unor unită ți turistice care să ofere turi știlor de tranzit servicii specifice
(restaurante, benzinării, spălătorii a uto) dar, mai ales, posibilitatea înnoptării în jude ț.
Dezvoltarea turismului de tranzit, în Satu Mare, va urmări două planuri principale:
atragerea de noi turi ști de tranzit și dezvoltarea infrastructurii și serviciilor turistice oferite.
Mulți turi ști români care se îndreaptă spre destina ții din Europa și părăsesc țara prin
grani ța cu Ungaria, fie nu știu de existen ța vamei Petea , fie nu au suficiente i nforma ții despre
aceasta. Prin urmare, trec grani ța prin puncte de frontieră mai cunoscute datorită me diatizării și
a frecventării mai mari. De acea, pentru atragerea tranzitului prin jude țul Satu Mare se vor
demara campanii de informa re și mediatizare a vămilor din județ și prezentare a avantajelor pe
care acesta le prezintă fa ță de celelalte puncte vamale din țară.
Foarte importantă în alegerea unui anumit traseu de trecere a grani ței este starea
infrastructurii de comunica ții. De aceea, pentru dezvoltarea turismului de tranzit, se impune
modernizarea infrastructurii rutiere d e acces spre punctele vamale din jude ț.
Pentru a aduce beneficii agen ților economici locali, turi știi afla ți în tranzit trebuie
determina ți să înnopteze în jude ț. Pentru acesta, este necesara modernizarea serviciilor turistice
oferite acestora. Oportunit ățile de petrecere a timpului de ședere vor urmări activită ți de
divertisment cere sa determine rate de profit mari. Vor fi dezvoltate activită ți de genul
sporturilor de interior, foarte populare, de genul biliardului și bowling -ului și programe de
diverti sment bazate pe valorificarea tradi țiilor și obiceiurilor sătmărene.
2.3.4. Turismul cultural și ecumenic
Grupul țintă al turismului cultural și ecumenic din Satu Mare este compus din :
− elevii din jude țul Satu Mare și din jude țele apropiate;
− studen ții facultă ților de istorie;
− membri ai confesiunilor religioase;
− credincio și din jude țul Satu Mare, dispu și să plece în pelerinaj cu ocazia
diferitelor sărbători religioase;
− străinii, în special din Ungaria, interesa ți de vizitarea ca stelelor medievale cu
influen țe arhitecturale maghiare.
Județul Satu Mare de ține un patrimoniu istoric, cultural și religios care acoperă o
perioadă foarte mare de timp. Astfel, turistul interesat de acest gen de obiective turistice, poate
vizita foste așezări dacice, castele medievale, conace boiere ști, palate, biserici care sunt dovada
evolu ției religioase a locuitorilor din zona, muzee de istorie, artă și etnografie, localită ți care
păstrează încă nealterate tradi țiile autohtone.

35
Pentru dezvoltarea acestei forme de turism, se impune promovarea ofertelor turistice
bazate pe astfel de obiective, prin intermediul agen țiilor de turism locale și pe baza unor
parteneriate cu agen ții din țară și din străinătate. În plus, pentru valorificarea corespunzătoare a
obiectivelor vizate, este necesară restaurarea sau conservarea acestora. La acestea se adaugă
amenajarea în scopuri turistice a căilor de acces și a împrejurimilor.
Circuitele turistice pe care trebuie dezvoltat turismul cultural și religios au posibilită ți
numeroase de configurare. Se pot stabili trasee tematice, care să vizeze un singur tip de
obiective sau acestea pot fi intercalate pentru a realiza un circuit cât mai atractiv. Această
sarcină revine, din nou, agen țiilor de turism, care vor trebui să -și construiască oferta în func ție
de cerin țele turi știlor. Poten țialul turistic al jude țului Satu Mare poate fi valorificat foarte bine
de un circuit al castelelor și conacelor. Vor fi vizat e, în principal, de acest circuit, castelul din
Carei, castelul (cetatea) din Ardud, castelele de la Pomi, Livada, Medie șu Aurit, conacele din
Hodod, Livada etc.
Circuitele religioase au variante diferite de configurare. Astfel, se pot viza doar
biserici le de lemn din jude ț, sau doar bisericile având anumit stil arhitectural. Mănăstirile pot
constitui, de asemenea, un circuit distinct.
Turiștilor pasionali de vestigii istorice li se poate oferi chiar un circuit al siturilor și
descoperirilor, arheologice. Cuptoarele dacice de la Medie șu Aurit sunt un obiectiv deosebit de
important pentru un asemenea circuit. Municipiul Satu Mare poate fi tratat distinct din acest
punct de vedere. Centrul istoric al municipiului poate oferi unui turist multiple posibilită ți de
vizitare: catedrale, biserici, patrimoniul arhitectural, muzee etc.
2.3.5. Agroturismul
Persoanele vizate pentru acest tip de turism sunt:
− locuitori ai localită ților urbane din județul Satu Mare;
− turiști din țară, interesa ți de aspectele tradi ționale ale satelor din țara Oa șului
și Zona Codru;
− străini atra și de elementele satului românesc.
Agroturismul în jude țul Satu Mare este, practic, inexistent dar poten țialul pe care îl
deține este foarte mare. Caracterul tradi țional al satelor este în perico l datorită modului haotic
de dezvoltare imobiliară, pe fondul dezvoltării economice. În plus, tradi țiile și obiceiurile
specifice zonelor etnofolclorice din jude ț sunt în curs de degradare. De aceea, esen țială pentru
viitorul agroturismului din jude ț este conservarea patrimoniului folcloric tradi țional, în scopul
valorificării sale turistice.

36
Țara Oa șului este un cadru propice pentru dezvoltarea agroturismului. Pe lângă
tradițiile vestite, gastronomia deosebită, muzeele etnografice, satele tradi ționale, această zonă
are poten țial economic ce ar putea fi canalizat spre investi ții în turism.
Păstrători ai unor valori etno -culturale autentice, o șenii au reu șit să transmită din
genera ție în genera ție ceea ce are mai de pre ț un popor: limba, portul și datinile strămo șești.
Țara Oa șului a devenit celebră prin portul popular, prin artă, muzică și dansul specific o șenesc,
care se desfă șoară privirilor în special cu ocazia unor evenimente deosebite: nun ți, hore,
șezători, sâmbre , lăutul torturilor și alte sărbători.
Portul o șenesc se distinge prin originalitate, colorit și ornamenta ții. Nelipsite o șanului
sunt clopul împodobit cu mărgele sau pene și strai ța ornamentată într -o policromie deosebită
cu motive geometrice sau vegetal e. Pantalonii largi de vară sau cioarecii strâm ți și gubele negre
sau albe purtate iarna se păstrează din vremea dacilor. Portul femeiesc este caracterizat prin
aceea și prospe țime, vioiciune și originalitate: căma șa viu colorată este lucrată în ornamente
geometrice sau florale, iar șortul înflorat, de obicei pe fond galben sau ro șu. Deosebite sunt
împletitura și cununa de mărgele purtate de mirese.
De 50 de ani este, an de an, obiceiul ca oierii din Țara Oa șului să se adune pe platoul de
la Sâmbra Oilor și să facă măsuri șul înainte ca oile împreună cu bacii să plece până spre toamna
în transhuman ță. Ac țiunea are loc la grani ța dintre jude țele Maramure ș și Satu Mare, în comuna
Huta Certeze, în pasul Huta, la o altitudine de 580 m, și atrage, în fiecare an, în mai, mii de
localnici și curio și veni ți de pretutindeni.
Dezvoltarea economică a Zonei Codru nu este, însă, la fel de mare. În schimb,
relansarea economică se poate realiza pe baza turismului. De aceea, trebuie încurajate și
sprijinite proiectele turistice în această zona, în sensul dezvoltării de baze turistice, pensiuni
etc.
Costumul codrenesc este unic, mai ales prin pălăria înaltă de paie, cu boruri în guste, și
gacii largi și lungi de la costumele bărbăte ști, rezulta t al unor vechi interferen țe romano –
maghiare. Acest tip de costum se poate întâlni, în Transilvania, pe o arie relativ largă, zona
etnografică a Țării Codrului acoperind Sălajul, o parte din Bihor, o parte importantă din Satu
Mare și sud -vestul Maramure șului. Căma șa de la costumul bărbătesc de Codru este și ea
specială, având un croi vechi, drept, cu tăietura la guler și cu mâneci drepte, acest model fiind
relativ modificat – scurtat până la brâu și primind amploare prin încre țire la guler și la umeri.
Gacii – pantaloni albi, din cânepă de obicei, care sunt croi ți uneori și din 30 de metri de material,
sunt încre țiți în talie și susținuți de chimirul lat. Specificul costumelor femeie ști: șurțul de păr,
în culori -închise, peste poalele lungi, năframă înnodat ă peste "corn" (peste col țul din spate),

37
zgărdu ța semicirculară, specifică acestei zone, și nu în ultimul rând batista, albă sau cu o
broderie florală discretă. Batistele de Codru sunt mai mult decât simple accesorii vestimentare
– ele au schimbat și au l egat vie ți unele de altele, pentru ca func ția lor de baza este una
premaritală, de dar de logodnă.
Principalele axe de dezvoltare a agroturismului în Satu Mare sunt valorificarea
tradițiilor și obiceiurilor conservate foarte bine în țara Oa șului și în Zon a Codru, valorificarea
ospitalită ții specifice sătmărenilor, valorificarea poten țialului gastronomic autohton și
valorificarea poten țialului turistic al satelor în care încă se mai păstrează stilurile de via ța
tradiționale.
Un punct forte al turismului din jude țul Satu Mare este existen ța pălincii și a pălinciilor.
Palinca este, cu siguran ță, cel mai cunoscut element specific al jude țului. De aceea,
agroturismul trebuie să urmărească valorificarea poten țialului atractiv al acestei băuturi
tradiționale prin asocierea ei cu gastronomia tradi țională sătmăreană ( șunculi ța și celelalte
preparate din porc, mămăligu ța cu brânză, bobgula șul etc).
Pentru dezvoltarea agroturismului, dar și a celorlalte feluri de turism, aceste produse
alimen tare originale trebuiesc înregistrate ca mărci proprii zonei și țării, altfel se pierde
atractivitatea dată de specificitatea acestora. Ne referim aici în special la palincă și șunculi ță,
dar lista poate continua.
Zona Beltiug este cunoscută pentru vinuril e sale de calitate. Aici, agroturismul se poate
axa pe degustări de vinuri, vizite la crame, vizitarea pivni țelor spectaculoase care se găsesc
săpate în dealurile din împrejurimi.

2.3.6. Ecoturismul
Grupul țintă al ecoturismului este reprezentat de:
− tinerii din jude țul Satu Mare și din jude țele apropiate;
− străinii, atra și de zonele nepoluate și de cadrul natural oferite de resursele
naturale ale jude țului.
Turismul ecologic în Satu Mare este caracterizat, în special, de călătorii scurte, la
sfârșitul săptămânii. Stadiul actual de valorificare este insuficient. Sunt dezvoltate unită ți
turistice în zone cu poten țial, dar serviciile specifice acestui tip de turism nu sunt dezvoltate.
Poten țialul de dezvoltare al ecoturismului în jude țul Satu Mare este co nsiderabil. Rezerva țiile
naturale și celelalte resurse naturale (Rezerva ția Naturală Tur, Pădurile de la Noroieni, Mujdeni,
munții din Țara Oa șului etc.) de care dispune jude țul sunt cadrul propice pentru organizarea

38
drume țiilor, a zborurilor cu parapanta, a plimbărilor cu ATV -uri și a traseelor parcurse pe
bicicletă. Apele de suprafa ță, populate cu pe ște, prezintă un poten țial foarte mare pentru
pescuitul sportiv organizat. În plus, există zone în care cre șterea cailor a venit o tradi ție, astfel
încât se poate dezvolta turismul hipic. La Foieni există chiar un festival ecvestru, Zilele Calului,
eveniment recunoscut și sprijinit de Autoritatea Hipică Na țională, care poate fi valorificat foarte
bine în sensul dezvoltării turismului ecvest ru.
Ecoturismul este o formă de turism foarte accesibilă și care vizează dezvoltarea
turismului pe termen lung, de și poate aduce beneficii semnificative într -o durată scurtă.
Ecoturismul este solu ția viabilă pentru dezvoltarea re țelei de pensiuni, motelur i, cabane și chiar
a hotelurilor din Satu Mare. Pentru aceasta, fiecare astfel de unitate turistică va trebui să ofere,
pe lângă cazare, activită ți de agrement ecologic. Organizarea acestora este foarte accesibilă,
deoarece implică costuri minime, bazându -se în special pe resursele naturale.
Județul Satu Mare oferă posibilită ți importante pentru dezvoltarea turismului piscicol.
Lacurile populate cu pe ște pot fi valorificate din acest punct de vedere. De asemenea, se pot
construi pescării în preajma unită ților de cazare.
Activită țile nautice sunt o resursă importantă pentru dezvoltarea turistică a jude țului.
Pentru aceasta, este necesară amenajarea râului Some ș în scopul practicării sporturilor și
competi țiilor nautice. De asemenea, din acest punct de veder e, lacurile din jude ț trebuie
valorificate corespunzător. Se pot organiza plimbări de agrement cu bărci și șalupe, se pot
practica sporturi nautice, cursuri de înot etc. Turismul de agrement trebuie dezvoltat prin
îmbinarea acestor feluri de turism ecologi c și prin valorificarea infrastructurii zonelor de
agrement. Acestea vor reprezenta baza pe care se va dezvolta o parte importantă a activită ților
ecoturistice. De aceea, este necesară modernizarea amenajărilor turistice din aceste zone de
agrement, modern izarea infrastructurii de acces și promovarea corespunzătoare a activită ților
ce pot fi oferite turi știlor.

39

CAPITOLUL 3. CAPACIT ATEA ȘI ACTIVITATEA DE CAZ ARE
TURISTICĂ DIN JUDE ȚUL SATU MARE

Serviciile de bază ale turismului sunt reprezentate de cazare, alimenta ție, tratament și
sport. Acestea au un rol hotărâtor în deplasarea și sejurul turi știlor. Astfel, cazarea asigură
înnoptarea și odihna turi știlor pe o anumită perioadă de timp, în baza unor tarife determinate
care variază în funcție de confort și sezon.
Dezvoltarea și calitatea serviciului de cazare contribuie la atragerea turi știlor și la
valorificarea poten țialului turistic natural și antropic. În cele ce urmează, vo m prezenta o analiză
a capacită ților și a activită ții de cazare turistică existente în județul Satu Mare .
Pentru analiză, vo m folosi următorii indicatori:
− Numărul structurilor de primire turistice cu func ție de cazare turistică
− Capacitatea de cazare turistică existentă ;
− Capacitatea de cazare turistică în funcțiune;
− Numărul sosirilor și a înnoptărilor;
− Indici de utilizare a capacită ții de funcțiune.
3.1. Analiza evolu ției și structurii capacită ților de cazare turistică
Turismul se poate dezvolta într -o zonă numai în condi țiile în care există suficiente
posibilită ți pentru cazarea și odihna vizitatorilor. Indiferent de timpul și gradul de confort,
cazarea reprezintă un element indispensabil în asigurarea condi țiilor pentru un sejur confortabil
atât pentru turi știi care sosesc în sta țiuni, cât și pentru alte categorii de participan ți. În general,
cazarea are în structura sa (D. Firoiu, 2003) :
➢ Componenta comercială: hotel, restaurant;
➢ Sectorul non -comercial: re ședințe secundare, spa ții de cazare oferite de sistemul
educa țional, grupuri religioase.

40

Graficul 3.1. Evolu ția structurilor de primire turistică cu func ție de cazare turistică, în
județul Satu Mare
Analizând evolu ția în timp a structurilor de primire turistică, observăm că aceasta se
înscrie pe un trend general crescător, care porne ște de la 39 unită ți în 2000 (valoare ce reprezintă
minimul perioadei analizate) și ajunge la 68 de unită ți în 201 8. Observăm că maximul perioadei
s-a înregistrat în 2013 când pe suprafa ța jude țului Satu Mare existau 77 structu ri de primire
turistică.
Cele 68 de unită ți care func ționau în 201 8 erau distribuite spa țial în felul următor: 24
(adică 35,3%) se găseau în municipiul Satu Mare, 1 5 (22,1%) în Tă șnad, 6 în Carei (8,8%), 5
în Negre ști-Oaș (7,4%), câte 2 în comunele Vama, Acâș și Botiz și câte una în Certeze, Livada,
Dorol ț, Homoroade , Medie șu Aurit, Moftin, Odoreu, Orașu Nou, Păule ști, Săuca, Urziceni și
Vetiș.
Din punct de vedere al tipului de structură de primire turistică situa ția este prezentată în
graficul 3.2. Baza de cazare din jude țul Satu Mare cuprinde formele clasice ( campinguri,
moteluri și hoteluri), dar și forme moderne (pensiuni agroturistice, vile, hosteluri ). Se observă
că în jude țul Satu Mar e, în 2018, existau 17 hoteluri , reprezentând 25% din totalul unită ților de
cazare , 13 moteluri (19%), 11 pensiuni agroturistice (16%), 10 vile turistice ( 15%), 8 pensiuni
turistice ( 12%), 4 hostel uri, 3 camping uri și 2 ansamblu ri de căsu țe turistice .
De remarcat este faptul că î n 2018 la nivelul jude țului Satu Mare nu existau hanuri,
cabane turistice, popasuri turistice sau tabere de elevi și preșcolari.
Din cele 1 7 hoteluri, un număr de 9 (53%) se găsesc în municipiul Satu Mare, câte 2 în
Carei, Negre ști-Oaș și Tășnad și câte unul în Dorol ț și Păule ști (comune învecinate cu
municipiul Satu Mare) .
În ceea ce prive ște distribu ția pensiunilor din jude ț se observă că cele agroturistice, a șa
cum era de a șteptat se situează în mediu rural, în cele două regiuni etnofolclorice d eosebite ale
39 40 41 42576164 64 6469
64697477 75
62 616368
20304050607080
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

41
județului: Țara Oa șului (3 pensiuni agroturistice) și Țara Codrului (3), în timmp ce pensiunile
turistice le regăsim în trei ora șe (Satu Mare, Negre ști-Oaș și Tășnad).

Graficul 3.2. Situa ția pe tipuri de structuri de primire turistică cu funcție de cazare , în anul
2018 , în județul Satu Mare
În ceea ce pozi ția ocupată de jude țul Satu Mare în cadrul regiunii Nord -Vest din punct
de vedere al structurilor de cazare existente, se observă că acesta se situează, începând cu 2017
pe ultimul loc, fiind depă șit de jude țele Sălaj și Bistri ța-Năsăud, jude țe ce și-au împăr țit acest
loc până în 2016. Regiunea este dominată de jude țele Cluj (motorul economic al regiunii),
județul Bihor (jude ț aflat în plin progres economic și recunoscut pent ru sta țiunile sale balneare
(Băile Felix, Băile 1 Mai dar și cele montane din zona mun ților Apuseni), clasamentul fiind
completat de jude țul Maramure ș, jude ț recunoscut pentru atât pentru frumuse țile sale naturale
cât și pentru bogatul patrimoniu cultural istoric .

Graficul 3.3. Structurile de primire turistică cu func ție de cazare în jude țele din regiunea
Nord -Vest
17
413
10
32811
024681012141618
050100150200250300350
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018Bihor Bistrita-Nasaud Cluj
Maramures Satu Mare Salaj

42
În ceea ce prive ște capacitatea de cazare turistică (tabelul 3.1. și graficul 3.3 ), se observă
că jude țul Satu Mare se găse ște pe penultimul loc în regiunea Nord -Vest, regiune ce este
dominată de jude țul Bihor , clasamentul fiind completat de jude țele Cluj și Maramure ș.

Graficul 3. 4. Capacită ții de cazare în jude țele din regiunea Nord -Vest
Tabelul 3.1.
Evolu ția capacită ții de c azare turistică în județele din regiunea Nord -Vest
Anul Bihor Bistri ța-
Năsăud Cluj Maramure ș Satu Mare Sălaj
2000 10472 2883 5792 3398 2028 974
2001 10442 2570 5905 3077 2028 1175
2002 10422 2767 5325 3117 1902 1028
2003 10475 2752 4606 3293 2175 1019
2004 10591 2915 5095 2697 2234 1044
2005 10455 2660 6669 2873 2304 1058
2006 10552 2705 6866 3363 2406 924
2007 10126 2730 7070 3635 2415 829
2008 9984 2728 6598 3995 2425 754
2009 9746 2689 7352 4207 2629 1263
2010 9152 2626 6960 4368 1616 1381
2011 9718 2752 7760 4629 2091 1509
2012 10284 3101 8925 4730 1961 1686
0200040006000800010000120001400016000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018Bihor Bistrita-Nasaud Cluj
Maramures Satu Mare Salaj

43
2013 10071 3105 8215 4805 2110 1723
2014 10421 2769 7611 4636 1961 1593
2015 11690 2609 8436 5614 2151 1710
2016 12283 2667 8450 6451 2074 1923
2017 12848 3410 10805 7157 1654 1918
2018 14203 3364 11830 7223 2379 1898
Valoarea
medie 10.733 2.832 7.383 4.383 2.134 1.337

Analizând comparativ evolu ția, în jude țul Satu Mare, a capacită ții de cazare turistică cu
cea a numărului structurilor de primire turistică , se observă că în timp ce primul indicator
înregistrează un oarecare trend constant cel de -al doilea cre ște. Această diferen ță este explicată
prin optimizarea numărului de camere pe unitate, optimizare ce are rolul de a cre ște
rentabilitatea acestora.
Raportat la valorile înregistrate pe întreaga regiune de dezvoltare Nord -Vest, se constată
că pondere a capacită ților de cazare din jude țul Satu Mare a cunoscut un trend oscilant, cu un
minim de 4,38% înregistrat în 201 7 și un maxim de 9,43% în 2009 (vezi graficul 3. 5).

Graficul 3. 5. Ponderea c apacită ții de cazare din jude țul Satu Mare în totalul regiunii Nord –
Vest
Conform datelor din tabelul 3.1., la nivelul jude țului Satu Mare, în 201 8, capacitatea de
cazare turistică era de 2.379 locuri, cu 245 mai mult decât media perioadei analizate.
7.94% 8.05%
7.74%8.94%9.09%
8.86%8.97%
9.01%9.16%9.43%
6.19%7.35%
6.39%7.03%
6.76% 6.68%
6.13%
4.38%5.82%
4.00%5.00%6.00%7.00%8.00%9.00%10.00%
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

44
Pentru a face o analiză mai completă a evolu ției capacită ților de cazare turistică din
județul Satu Mare vom trata aceste date ca o serie cronologică, și vom calcula în cele ce urmează
indicator ii specifici ace stor serii (V. Lazăr, 2010) . Pentru început vom reaminti care sunt ace ști
indicatori și modul în care ei se calculează.
Modificarea absolută (creșterea sau descre șterea absolută) exprimă cu câte unită ți de
măsură s -a modificat valoarea individuală dintr -o perioadă fa ță de o perioadă bază de
compara ție (fixă sau mobilă). Prin urmare, se calculează:
1 1/ yyi i−=

1 1/ − −−=i i ii yy
Indicii de cre ștere/scădere cu bază în lan ț (fixă), ob ținuți conform rela ției
𝐼𝑖/𝑖−1=𝑦𝑖
𝑦𝑖−1∙100% , 𝐼𝑖/1=𝑦𝑖
𝑦1∙100%
Ritmul de cre ștere/scădere cu bază în lan ț (fixă), calculat pe baza formulei:
𝑅𝑖/𝑖−1=𝑦𝑖−𝑦𝑖−1
𝑦𝑖−1∙100 =𝐼𝑖/𝑖−1−1, 𝑅𝑖/1=𝑦𝑖−𝑦1
𝑦1∙100
Indicatorii medii calcula ți prin mărimi absolute sau relative (V. Lazăr, 2010) au fost
calcula ți cu ajutorul formulelor de mai jos:
Nivelul mediu al locurilor de cazare existente în județul Satu Mare, în perioada 2000 –
2018:
𝑦̅=∑𝑦𝑖
𝑛≅2134
Sporul mediu reprezintă media ari tmetică a creșterilor absolute de la o perioadă la alta
(cu bază în lan ț), în succesiunea lor de -a lungul interva lului de timp analizat 2000 -2018.
∆̅=∑ ∆𝑖/𝑖−1𝑛
𝑖=2
𝑛−1=𝑦𝑛−𝑦1
𝑛−1=2379 −2028
18≅19.5

Indicele mediu de dinamică (𝐼̅) este destinat să redea propor ția medie a evolu ției pe baza
indicilor cu baza în lanț. În vederea obținerii acestui indice se recomandă media geometrică:
𝐼̅= √∏ 𝐼𝑖/𝑖−1𝑛
𝑖=2𝑛−1
∙100% = √𝑦𝑛
𝑦1𝑛−1∙100% =100 ,89%
Ritmul mediu (𝑅̅) este indicele cel mai folosit în analizele de dinamică:
𝑅̅=𝐼̅−100% =0,89%

Tabelul 3.2.

45
Indicatorii absolu ți, relativi și medii ai capacit ății de cazare existentă în județul Satu Mare , în
perioada 2000 -2018

Anii Indicatori absolu ți
(locuri) Indicatori relativi (%) Indicatori medii
De
nivel Modificări
absolute Indicele
dinamicii Ritmul de cre ștere Calcula ți
prin valori
absolute Calcula ți
prin valori
Relative
(yi)
1/i
1/−ii
1/iI
1/−iiI
1/iR
1/−iiR
y

I
R
2000 2028 0 – 100.0 0 – 0.00 –
2134
19,5
100,89%
0,89% 2001 2028 0 0 100.00 100.0
0 0.00 0.00
2002 1902 -126 -126 93.79 93.79 -6.21 -6.21
2003 2175 147 273 107.25 114.3
5 7.25 14.35
2004 2234 206 59 110.16 102.7
1 10.16 2.71
2005 2304 276 70 113.61 103.1
3 13.61 3.13
2006 2406 378 102 118.64 104.4
3 18.64 4.43
2007 2415 387 9 119.08 100.3
7 19.08 0.37
2008 2425 397 10 119.58 100.4
1 19.58 0.41
2009 2629 601 204 129.64 108.4
1 29.64 8.41
2010 1616 -412 -1013 79.68 61.47 -20.32 -38.53
2011 2091 63 475 103.11 129.3
9 3.11 29.39
2012 1961 -67 -130 96.70 93.78 -3.30 -6.22
2013 2110 82 149 104.04 107.6
0 4.04 7.60
2014 1961 -67 -149 96.70 92.94 -3.30 -7.06
2015 2151 123 190 106.07 109.6
9 6.07 9.69
2016 2074 46 -77 102.27 96.42 2.27 -3.58
2017 1654 -374 -420 81.56 79.75 -18.44 -20.25

46

Graficul 3. 6. Dinamica capacită ții de cazare existente în județul Satu Mare , comparativ cu
media perioadei analizate

În urma analizei făcute, precum și a rezultatelor obținute , se observă următoarele:
− Pe ansamblu, capacitatea de cazare existent ă în județul Satu Mare a crescut de 0, 89
ori, cu un spor mediu pozitiv egal cu aproximativ 20 locuri cazare/an, ajungând de la
2.028 în 2000 la 2379 în 201 8;
− Pe ani, capacitatea de cazare a avut o evolu ție oscilantă: în anul 2 001 față de 200 0 a
stagnat, în 200 2 față de 200 1, capacitatea de cazare a scăzut, acest lucru datorându –
se în primul rând intrării într -un proces de moderniz are a unor structuri de primire .
Ca urmare a investi țiilor din domeniul hotelier , a urmat apoi o perioadă caracterizată
printr -un trend ascendent până în 2009, an ce reprezintă vârful perioadei analizate
(2629) . Criza economică și-a făcut pe deplin sim țită prezen ța în 2010, an care a
marcat un recul puternic din punct de vedere al capaci tății de cazare, înregistrându –
se un minim de doar 1616 capacită ți de cazare , adică cu mai pu țin de 1.013 locuri
față de anul anterior . Ultimi ani se caracterizează prin evolu ții oscilante, ajungând în
2018 să existe 2379 locuri de cazare cu 351 mai mult decât la începutul perioadei
analizate;
− Așa cum se observă și în graficul 3.6, în perioada 2003 – 2008 se înregistrează valori
peste medie, în timp ce primii trei ani și perioada 2010 -2017 sunt caracteriza ți de
20282028
19022175223423042406 241524252629
1616209119612110
19612151
2074
16542379
2134
15001700190021002300250027002900
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
capacitate cazare
nivelul mediu2018 2379 351 725 117.31 143.8
3 17.31 43.83

47
valori sub media perioadei. Îmbucurător este f aptul că în 2018 s -a înregistrat o
creștere semnificativă fa ță de anul anterior (+725 locuri – cea mai mare cre ștere de
la un an la altul) ajungându -se din nou peste valoare medie.

Figura 3. 7. Evolu ția modificărilor absolute cu bază în lan ț
Creșterea spectaculoasă înregistrată în 2018, fa ță de 2017 este explicată pe de o parte
de deschiderea a 5 noi unită ți de cazare din care amintim Hotel Dome Satu Mare **** (34 locuri
cazare), Hotel Poezia Negre ști-Oaș **** (46 locuri cazare) dar și de reamenaj area sau
extinderea unor unită ți deja existente.
Din punct de vedere al tipului de structură se observă că la nivelul jude țului Satu Mare,
în anul 201 8, cele mai multe locuri de cazare se găsesc în hoteluri 4 4,39%, urmat de moteluri,
unde există 4 72 locuri , echivalentul a 19,84%, vile 9,37% și pensiuni agroturistice și turistice
care însumează 1 6,6% (8, 87%, respectiv 7, 73%). De remarcat este faptul că numărul locurilor
în pensiunile agroturistice a crescut sim țitor în ultimii ani, astfel dacă în 20 01 aceste a ofereau
doar 5 locuri de cazare, în 2011 54 locuri de cazare, în 201 8 numărul locurilor a crescut până
la 211.
0-12627359 70 102910204
-1013475
-130149
-149190
-77
-420725
-1200-1000-800-600-400-20002004006008001000

48

Graficul 3. 8. Situa ția locurilor de cazare existente pe tipuri de structuri de primir e turistică,
în județul Satu Mare
Din punct de vedere teritorial, se observă că, în anul 201 8, capacitatea de cazare a
județului Satu Mare este concentrată cu precădere în mediul urban, unde sunt peste 80 % din
locurile de cazare (vezi graficul 3. 9). Așa cum era de a șteptat, cele mai multe locuri de caz are
se găsesc în municipiul Satu Mare ( 1006 locuri, adică 4 2% din totalul jude țului), urmat de
orașul Tă șnad ( 20,85%), orașul Negre ști-Oaș (8,24%) și municipiul Carei (7,4%).
De remarcat este pozi ția municipiului Carei, care se găse ște abia pe locul 4, la mare
distan ță de locurile frunta șe, de și este al doilea ora ș ca mărime din jude ț, și aici se găsesc cel
puțin trei obiective turistice importante: castelul Karoly cu parcul dendrologic care îl
înconjoară, Statuia osta șului necunoscut și nu în ultimul rând ștrandul termal , existând de
asemenea și oportunitatea dezvoltării turismului de afaceri, deoarece în municipiu există firme
importante cum ar fi Contitech și Ardealul .

1056
116472
223
7839184 211
020040060080010001200

49

Graficul 3. 9. Situa ția locurilor de cazare existente , în 2018, în localită țile județului Satu
Mare
În finalul acestui paragraf vom face o scurtă analiză a capacită ții de cazare turistica în
func țiune, indicator ce reprezintă numărul de locuri de cazare puse la dispozi ția turi știlor de
către toate unită țile de cazare turistic ă, ținând u-se cont de numărul de zile cât timp sunt deschise
aceste unită ți în perioada luată în considera re.
Unitatea de măsură este exprimată în locuri -zile, fiind excluse locurile din camerele sau
unită țile închise temporar pentru repara ții, din lipsa de turiști, sau din alte motive.

Graficul 3. 10. Dinamica capacită ții de cazare turistică în func țiune, în județul Satu Mare ,
comparativ cu media perioadei analizate

Analizând evolu ția capacită ții de cazare în funcțiune în perioada 200 1-2018 în jude țul
Satu Mare, observăm că aceasta se situează pe un trend ascendent, crescând de la 303789 locuri –
1006
176
46196496
69361080
12 16 14 1043 421439 40 34
020040060080010001200
303789315537367839410795585535683541719116784099
536007
1500101500201500301500401500501500601500701500801500901500
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
capacitate cazare în funcțiune
nivelul mediu

50
zile, în 2011 la 784099 locuri -zile în 2018, aceasta fiind de altfel valoarea maximă a perioadei
analizate , minimul de 289437 fiind înregistrat în 2002 .
Într-un clasament na țional, jude țul Satu Mare ocupă locul 29 din punct de vedere al
capacită ții de cazare în func țiune, clasament dominat în mod firesc de jude țele Constan ța,
Brașov și municipiul Bucure ști. De remarcat este și faptul că jude țul Satu Mare se găse ște sub
4 din jude țele din regiunea Nord -Vest, Sălajul fiind singurul jude ț din regiune ce se găse ște sub
Satu Mare.
Tabelul 3. 3.
Clasamentul jude țelor în func ție de capacitatea de cazare în func țiune, în anul 2018
Locul Jude țul Capacitatea de cazare turistica in func țiune (locuri -zile)
1 Constanta 10376230
2 Brașov 10046470
3 Municipiul
Bucure ști 7813125
………………………………………………………………………………………………
…… 6 Cluj 3583591
7 Bihor 3546728
………………………………………………………………………………………………
…… 13 Maramure ș 2446276
………………………………………………………………………………………………
…… 28 Bistri ța-Năsăud 885116
29 Satu Mare 784099
………………………………………………………………………………………………
…… 34 Sălaj 634066
………………………………………………………………………………………………
…… 40 Giurgiu 288322
41 Călăra și 278635
42 Teleorman 214211
Din punct de vedere al tipului de structură se observă că la nivelul jude țului Satu Mare,
în anul 2018, situa ția este identică cu cea din cazul capacită ții de cazare existente. Cele mai
multe locuri de cazare se găsesc în hoteluri 48,94%, urmat de moteluri, 19,98%, vile 8,96% și
pensiuni agroturistice și turistice care însumează 13,24% (7,25%, respectiv 5,99%) .

51

Graficul 3. 11. Situa ția locurilor de cazare în func țiune pe tipuri de structuri de primir e
turistică, în județul Satu Mare
3.2. Analiza circula ției turistice
Scopul acestui paragraf este acela de a studia d imensiunea fenomenului turistic în
județul Satu Mare cu ajutorul următorilor indicatori:
➢ Numărul turi știlor;
➢ Numărul înnoptărilor (zile -turist);
➢ Durata medie a sejurului
➢ Indicele de utilizare a capacită ții de func țiune.
Menționăm faptul că aceste date, care fac referire la circula ția turistică, au ca bază doar
sosirile acelor turi ști care sunt caza ți, pentru cel pu țin o noapte, în structurile de cazare existente
în jude ț, pentru celelalte categorii de turi ști, care sunt caza ți în proprietă ți private, care vin în
vizită sau la cumpărături sau cei care vin în locurile de a grement dar nu se cazează, nu există
statistici oficiale.

Tabelul 3. 4.
Dinamica numărului de turi ști sosi ți în județul Satu Mare , în perioada 2000 -2018
383774
45210156627
70248
19652475846995 56835
050000100000150000200000250000300000350000400000450000

Indicatori absolu ți
(persoane) Indicatori relativi (%) Indicatori medii

52

În perioada analizată, numărul turi știlor caza ți în județul Satu Mare a crescut în mod
continuu cu trei excep ții:
– 2006 fa ță de 2005, perioadă când a scăzut de la 64,3 mii turiști caza ți la 63,0 mii
turiști caza ți, urmând ca în anul următor să aibă loc o explozie , numărul de turi ști
crescând la 92,7 mii . Ace astă explozie se datorează atât integrării României în
Uniunea Europeană cât și a unor politici de marketing bine stabilite ;
– a doua perioadă de scădere a fost ceva mai lungă, între 2010 și 2012, ani în care s -a
făcut sim țită prezen ța crizei economice, numărul turi știlor scăzând în 2010 cu peste
2.280 fa ță de anul anterior, în 2011 cu încă 6,1 mii fa ță de 2010 și cu peste 13,5 mii
în 2012 comparativ cu 2013; Anii
De
nivel Modificări
absolute Indicele
dinamicii Ritmul de
creștere Calcula ți
prin
valori
absolute Calcula ți
prin
valori
relative
(
iy)
1/i
1/−ii
1/iI
1/−iiI
1/iR
1/−iiR
y

I
R
2000 42341 0 – 100.00 – 0.00 –
78754
3288
104,98%
4,98% 2001 44946 2605 2605 106.15 106.15 6.15 6.15
2002 48339 5998 3393 114.17 107.55 14.17 7.55
2003 50575 8234 2236 119.45 104.63 19.45 4.63
2004 61353 19012 10778 144.90 121.31 44.90 21.31
2005 64331 21990 2978 151.94 104.85 51.94 4.85
2006 63131 20790 -1200 149.10 98.13 49.10 -1.87
2007 92681 50340 29550 218.89 146.81 118.89 46.81
2008 96912 54571 4231 228.88 104.57 128.88 4.57
2009 98808 56467 1896 233.36 101.96 133.36 1.96
2010 96561 54220 -2247 228.06 97.73 128.06 -2.27
2011 90454 48113 -6107 213.63 93.68 113.63 -6.32
2012 76938 34597 -13516 181.71 85.06 81.71 -14.94
2013 93911 51570 16973 221.80 122.06 121.80 22.06
2014 95435 53094 1524 225.40 101.62 125.40 1.62
2015 94908 52567 -527 224.15 99.45 124.15 -0.55
2016 85435 43094 -9473 201.78 90.02 101.78 -9.98
2017 97750 55409 12315 230.86 114.41 130.86 14.41
2018 101518 59177 3768 239.76 103.85 139.76 3.85

53
– a treia perioadă este 2015 -2016, ani în care s -au înregistrat modificări negative de
527, respectiv 9473 turi ști față de anul anterior.
Se observă că începând cu anul 2013 se înregistrează un reviriment al activită ții
turistice , numărul sosirilor turi știlor î n unită țile de cazare crescând cu aproape 17 mii, acest
trend crescător păstrându -se și în 2014 an în care au venit cu 1.524 mai mul ți turi ști comparativ
cu anul anterior . Aceste cre șteri se datorează în primul rând investi țiilor în infrastructura
turistică. Astfel în această perioadă s -a deschis la Satu Mare singurul aquaparc din zonă –
Aquastar, s -au moderni zat ștrandurile din Satu Mare, Tă șnad și Carei, s-a redeschis castelul
Karoly din Carei, hotelul „Valea Măriei” și-a extins atât capacitatea de cazare și a inaugurat
piscinele în aer liber și aceste exemple pot continua;
În anul 2018 s-a atins un maxim i storic pentru perioada post -revolu ție, înregistrându -se
101.518 turiști în unită țile de cazare .
Pe întreaga perioadă analizată s -a înregistrat un număr mediu de 78754 turiști/an, un
spor mediu pozitiv de 3 288 turiști și o rată de cre ștere medie de 4,98%.

Graficul 3. 12. Dinamica numărului de turi ști în județul Satu Mar e, comparativ cu valoarea
medie

Analizând evolu ția numărului de sosiri în func ție de tipurile de turi ști (români și străini)
observăm că turiștii cazați în jude țul Satu Mare sunt într -o propor ție covâr șitoare turi ști români,
aceștia având o pondere de aproape 89 % pe întreaga perioadă analizată 2006 -2018. Cele mai
mari diferen țe s-au înregistrat în 2012, an în care ponderea turi știlor străini a fost de doar 4,19%
și în 2013 de doar 4,91% (vezi graficul 3.1 3).
42,3414494648339505756135364331
6313192681 9691298808
96561
90454
7693893911 95435
94908
8543597750101518
78754
30,50040,50050,50060,50070,50080,50090,500100,500110,500
număr turiști
valoarea medie

54
O situa ție ceva mai bună s -a înregistrat în perioada 2014 -2018 când în medie, ponderea
turiștilor străini a fost de peste 14%, cu un maxim de 18,67% în 2016.

Graficul 3. 13. Sosirile de turi ști în județul Satu Mare, în funcție de tipul acestora (români și
străini)

Din punct de v edere al indicatorilor regiunii Nord -Vest, se observă că , începând cu anul
2007, ponderea turi știlor înregistra ți în județul Satu Mare a depă șit ponderea capacită ții de
cazare a jude țului Satu Mare .

Graficul 3. 14. Ponderea numărului de turi ști din jude țul Satu Mare în totalul regiunii Nord –
Vest, comparativ cu ponderea capacită ților de cazare
În ceea ce prive ște op țiunile de cazare ale turi știlor sosi ți, în 201 8, în jude țul Satu Mare,
se observă că majoritatea acestora, 49,12 %, preferă hotelul, fiind urma ți de cei care preferă
51928794868524189992 8904385160
7371589296
8432181020
694848310890007
1120313195 116718816 751852943223 4615111141388815951 1464211511
0100002000030000400005000060000700008000090000100000
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
turiști români
turiști străini
7.57%7.54%7.68%7.94%8.79%8.77%8.09%10.42%10.67%13.49% 13.74%
11.31%
9.02%10.44%
9.81%
8.32%
6.49%6.18%5.90%
4.00%6.00%8.00%10.00%12.00%14.00%16.00%
ponderea turiștilor
ponderea structurilor de cazare

55
motelurile (1 8,84%) și pensiunile agroturistice (10,92%), la polul opus situându -se căsu țele
turistice ( 0,53%) și campingurile ( 0,89%).
De remarcat este și faptul că turi știi străini care s -au cazat în jude țul Satu Mare preferă
în propor ție de 7 7,46% să se cazeze în hoteluri, 1 3,56% în moteluri și 7,68% în vilele turistice,
în timp ce doar 4 5,5% din turi știi români s -au cazat la hotel, 19,52 % în moteluri și 12,16% în
pensiuni agroturistice , de unde se desprinde concluzia că turi știi străini preferă cu precădere
unită țile de cazare care le oferă un grad de confort mai ridicat , în timp ce turi știi români,
constrân și fiind și de nivelul scăzut al veniturilor, optează pentru unită țile de cazare mai ieftin .
Tabelul 3. 5.
Categorii de turi ști caza ți în jude țul Satu Mare, în 201 8, în func ție de tipul de structură
turistică
Tipul de structură turistică Total turi ști Turi ști români Turi ști străini
Hoteluri 49,12% 45,50% 77,46%
Hosteluri 3,62% 4,08% 0,00%
Moteluri 18,84% 19,52% 13,56%
Vile turistice 10,67% 11,05% 7,68%
Campinguri 0,89% 1,00% 0,00%
Căsu țe turistice 0,53% 0,60% 0,00%
Pensiuni turistice 5,42% 6,10% 0,10%
Pensiuni agroturistice 10,92% 12,16% 1,20%

Graficul 3. 15. Ponderea numărului de turi ști din jude țul Satu Mare cazați în pensiuni
agroturistice
De notat este faptul că ponderea turi știlor caza ți în pensiunile agroturistice este de
10,92% cu 9,68% mai mult decât în 2001, dar considerăm că în condi țiile unei mai bune
promovări a zonei Oa șului și a Codrului și a unei oferte mai diversificate din partea jucătorilor
de pe această pia ță, numărul turi știlor caza ți în aceste structuri poate să creas că considerabil.
Cu eforturi sus ținute poate chiar să depă șească nivelul anilor 2006 -2007 când ponderea
1.24%1.57%
1.36%3.06%4.61%9.51%11.96%
9.80%
9.63%
5.92%
3.87%5.15%6.85%7.28%8.11%
7.23%11.02% 10.92%
0.00%2.00%4.00%6.00%8.00%10.00%12.00%14.00%
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
ponderea turiștilor cazați în pensiuni agroturistice

56
turiștilor caza ți în pensiunile agroturistice din jude țul Satu Mare a fost situată în jurul valorii de
12% din numărul total de turi ști.
Analizând sosir ile turi știlor în localită țile jude țului, în 201 8, se constată că majoritatea
acestora s -au cazat în municipiul Satu Mare ( 49%), urmat de ora șul Tă șnad 15% și, la mare
distan ță de municipiul Carei cu 7% și localitatea Vetiș (6%), localitate ce a devansat ora șe
precum Negre ști-Oaș (4,35%) și Livada (1, 47%).
Se mai observă că majoritatea turi știlor care s -au cazat în municipiul Satu Mare,
65,13 %, au preferat hotelul ca structură de cazare, urmat la mare distan ță de vilele turistice
(16,36%), fapt e xplicat că aici predomină turismul de afaceri și nu cel de agrement. Aceia și
situa ție se întâlne ște și în Negre ști-Oaș, unde turi știi s-au cazat cu preponderen ță în hoteluri
(62,15 %) și 26,8% în pensiuni turistice, ace știa din urmă fiind probabil turi ști veniți să
descopere frumuse țile Țării Oa șului, dar și în orașul Tă șnad unde 45% dintre turi ști s-au cazat
în hoteluri, 34 % în moteluri, și 12% în pensiuni turistice , în acest ora ș fiind preponderent
turismul balneo și de relaxare.
De remarcat este și faptul că ce le mai căutate pensiuni agroturistice sunt cele din Veti ș
(5830 turiști, 52,58%) această comună fiind foarte aproape de municipiul Satu Mare , Acâș
(9,39%), comună vizitată pentru ștrandurile termale din Acâ ș și Mihăieni, Hom oroade (8,24%),
vizitată pentru frumuse țea Țării Codrului, Medie șu Aurit (7,32%), comună în care se găsesc
nenumărate atrac ții turistice (Cuptoarele dacice de la Medie șu Aurit, pălincia Zetea, castelul
Lonyai, etc.) și nu în ultimul rând din frumoasa Țară a Oașului, Certeze (6,63%).

Graficul 3. 16. Turiștii caza ți, în 2018, în structurile de cazare din localită țile jude țului Satu Mare
Într-un trend asemănător celui întâlnit în cazul numărului de turi ști caza ți în jude țul Satu
Mare, se încadrează și evolu ția numărul ui de înnoptări, număr care a crescut în perioada
analizată cu 56%, ajungând de la 84511 de înnoptări în 200 0 la 132003 înnoptări în 20 18. Totu și
49283
7454
1496441815081
104132637352959914 812 331 11273388440 1456 14905830
0100002000030000400005000060000

57
valoarea înregistrată în 201 8 se găse ște sub maximul perioadei analizate, ati ns în anul 201 0, cu
30.395 înnoptări ( -18,72%).

Graficul 3.17. Dinamica înnoptărilor în județul Satu Mare

Graficul 3. 18. Dinamica înnoptărilor în jude țele din regiunea Nord -Vest

Analizând înnoptările în localită țile jude țului, în 2018, se constată că , așa cum era de
așteptat, majoritatea acestora s -au înregistrat în municipiul Satu Mare (4 8%), urmat de ora șul
Tășnad 1 6% și, la mare distan ță de municipiul Carei cu 8%. Din punct de vedere al tipurilor de
84,51188,698
82,53485,38197,019102,609 105,550151,433158,489160,714162,398
150,721
130,447161,216
157,195156,074
127,639
128,618132,003
51,50071,50091,500111,500131,500151,500171,500
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
02000004000006000008000001000000120000014000001600000
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018Bihor Bistrita-Nasaud Cluj Maramures Satu Mare Salaj

58
structuri de cazare 52,39% din înnoptări s -au înregistrat în hoteluri, 18,7% în moteluri, 9,99%
în vile și 9,37% în pensiunile agroturistice, restul structurilor de ținând ponderi sub 5%.
În cele ce urmează vom determin a durata medie a sejurului în județul Satu Mare,
indicator ce se calculează după formula:
S = număr înnoptări / număr turi ști.
Astfel se ob țin următoarele date:
Tabel nr. 3. 6.
Durata medie a sejurului în județul Satu Mare
ANUL Sosiri Înnoptăr i S (durata medie a sejurului)
0 1 2 3=2/1
2000 42341 84511 2.00
2001 44946 88698 1.97
2002 48339 82534 1.71
2003 50575 85381 1.69
2004 61353 97019 1.58
2005 64331 102609 1.60
2006 63131 105550 1.67
2007 92681 151433 1.63
2008 96912 158489 1.64
2009 98808 160714 1.63
2010 96561 162398 1.68
2011 90454 150721 1.67
2012 76938 130447 1.70
2013 93911 161216 1.72
2014 95435 157195 1.65
2015 94908 156074 1.64
2016 85435 127639 1.49
2017 97750 128618 1.32
2018 101518 132003 1.30

În perioada analizată, durata medie a sejurului în jude țul Satu Mare a avut o evolu ție
oscilantă. În cepând cu anul 2000 a avut un trend descrescător, de la 2,00 până la 1,58 în 2004,
urmând după aceia un trend crescător până la 1,6 7 zile în 2006, pentru ca în anii următori să se
situeze în jurul valorii de 1,65 . Începând cu anul 2013 , durata medie a sejurului este într -o

59
scădere continuă, ajungând în 2018 la doar 1,3 zile. De altfel, d urata medie a se jurului este
mică, aproximativ 1, 65=2 zile. Acest lucru confirmă faptul că în general în jude țul Satu Mare
este practicat turismul de week -end, de afaceri și de tranzit .

Graficul 3.19. Durata medie a sejurului în județul Satu Mare

Situa ția indicilor de utilizare a capacită ții de func țiune este prezentată în tabelul 3. 7.
Menționăm faptul că indicele de utilizare a capacită ții de func țiune l -am calculat prin raportarea
numărului de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistica în func țiune, din perioada
respectivă.
În urma analizei făcu te, precum și a rezultatelor ob ținute, se observă tendin ța de scădere
continuă până în anul 200 6, a indicelui de utilizare a capacită ții de func țiune, după care urmează
o perioadă de cre ștere accentuată până în 2008, urmând ca în ultimii ani, să aibă loc o scădere
a indicelui ajungându -se în 201 8 la valoare de 16,83%, valoare ce se situează sub valoare
înregistrată în 200 1, fapt ceea ce a condus la un ritm mediu de cre ștere negativ. Este de remarcat
faptul că în perioada 2007 – 2011 , indicele de utiliz are a capacită ții de func țiune în j udețul Satu
Mare a depă șit indicele pe regiunea Nord -Vest (vezi Graficul 3.15).
Tabelul 3. 7.
Dinamica indicilor de utilizare a capacită ții de func țiune în jude țul Satu Mare, în perioada
2000 -2018
2.001.97
1.71 1.69
1.58 1.601.67
1.631.64
1.631.68
1.671.70
1.72
1.651.64
1.49
1.321.30
1.001.201.401.601.802.002.20
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Durata medie a sejurului

Indicatori absolu ți
(%) Indicatori relativi Indicatori medii

60

Graficul 3.20. Dinamica indicelui de utilizare a capacită ții de func țiune în jude țul Satu Mare
comparativ cu regiunea Nord -Vest
3.3. Analiza sezonalită ții
În continuare vom determina indicele de sezonalitate, al numărului de turi ști caza ți în
structurile de primire turistică, din jude țul Satu Mare . Deoarece graficul 3. 21 sugerează
15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%40.00%
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Satu Mare
NV Anii De
nivel Modificări
absolute Indicele
dinamicii Ritmul de
creștere Calcula ți
prin valori
absolute Calcula ți
prin valori
relative
(
iy)
1/i
1/−ii
1/iI
1/−iiI
1/iR
1/−iiR
y

I
R
2001 29.20 0.00 – 100.00 – 0.00 –
25,71%
-0,73%
96,81%
-3,19% 2002 28.52 -0.68 -0.68 97.66 97.66 -2.34 -2.34
2003 27.06 -2.14 -1.46 92.68 94.89 -7.32 -5.11
2004 26.38 -2.82 -0.68 90.34 97.47 -9.66 -2.53
2005 24.98 -4.22 -1.40 85.55 94.70 -14.45 -5.30
2006 25.06 -4.14 0.08 85.82 100.31 -14.18 0.31
2007 35.60 6.40 10.5
4 121.93 142.08 21.93 42.08
2008 36.78 7.58 1.18 125.98 103.32 25.98 3.32
2009 33.60 4.40 -3.18 115.08 91.35 15.08 -8.65
2010 34.59 5.39 0.99 118.47 102.95 18.47 2.95
2011 25.74 -3.46 -8.85 88.16 74.42 -11.84 -25.58
2012 19.08 -10.11 -6.66 65.36 74.14 -34.64 -25.86
2013 22.26 -6.94 3.17 76.24 116.64 -23.76 16.64
2014 22.05 -7.14 -0.21 75.53 99.08 -24.47 -0.92
2015 20.64 -8.56 -1.42 70.69 93.58 -29.31 -6.42
2016 17.75 -11.45 -2.89 60.79 86.00 -39.21 -14.00
2017 16.71 -12.49 -1.04 57.22 94.13 -42.78 -5.87
2018 16.83 -12.36 0.13 57.66 100.76 -42.34 0.76

61
existen ța unei serii sta ționare caracterizată prin componenta sezonieră și componente aleatoare ,
vom folosi în cele ce urmează metoda mediilor aritmetice .
Tabel 3. 8
Distribu ția numărului de turi ști caza ți în structurile de primire turistică
din județul Satu Mare, pe luni, în perioada 2010 -2018
Luna/Anu
l 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 TOTA
L Mediil
e
lunare
Ianuarie 5716 7499 5325 5547 4698 7240 6913 6843 6448 56229 6248
Februarie 6457 7064 4524 6406 5943 7378 6813 6454 6814 57853 6428
Martie 6722 5945 4890 6710 6639 7270 6730 6157 7114 58177 6464
Aprilie 7193 6065 5347 7514 7760 7071 6740 6935 7425 62050 6894
Mai 7968 6530 7293 8052 8787 7891 7038 7207 7430 68196 7577
Iunie 8301 8810 7613 9137 8689 8655 7665 8945 8741 76556 8506
Iulie 8831 9488 8087 9627 9596 9296 8088 10562 10830 84405 9378
August 9798 9418 7392 10481 10736 9694 8985 11755 10823 89082 9898
Sept . 9838 9271 8148 9184 9084 8640 6546 10239 9298 80248 8916
Octombri
e 9344 7829 6952 7280 8653 7132 6849 7830 9435 71304 7923
Noiembrie 8227 6110 5502 7235 7808 7352 7123 7469 8566 65392 7266
Decembri
e 8026 6425 5865 6738 7042 7239 5915 7354 8594 63198 7022
TOTAL 96421 90454 76938 93911 95435 94858 85405 97750 10151
8 832690
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Graficul 3.21. Evolu ția lunară a turi știlor caza ți în jude țul Satu Mare, 2010 -2018

Pentru a determina indicele de sezonalitate este necesară parcurgerea a t rei etape:
4,0005,0006,0007,0008,0009,00010,00011,00012,00013,000
Jan-10
Apr-10
Jul-10
Oct-10
Jan-11
Apr-11
Jul-11
Oct-11
Jan-12
Apr-12
Jul-12
Oct-12
Jan-13
Apr-13
Jul-13
Oct-13
Jan-14
Apr-14
Jul-14
Oct-14
Jan-15
Apr-15
Jul-15
Oct-15
Jan-16
Apr-16
Jul-16
Oct-16
Jan-17
Apr-17
Jul-17
Oct-17
Jan-18
Apr-18
Jul-18
Oct-18

62
1. Determinarea mediilor lunare :
𝑚𝑖𝑎𝑛𝑢𝑎𝑟𝑖𝑒 =56229
9=6248 , 𝑚𝑓𝑒𝑏𝑟𝑢𝑎𝑟𝑖𝑒 =57853
9=6428
𝑚𝑚𝑎𝑟𝑡𝑖𝑒 =58177
9=6464 , 𝑚𝑎𝑝𝑟𝑖𝑙𝑖𝑒 =62050
9=6894
𝑚𝑚𝑎𝑖 =68196
9=7577 , 𝑚𝑖𝑢𝑛𝑖𝑒 =76556
9=8506
𝑚𝑖𝑢𝑙𝑖𝑒 =84405
9=9378 , 𝑚𝑎𝑢𝑔𝑢𝑠𝑡 =89082
9=9898
𝑚𝑠𝑒𝑝𝑡𝑒𝑚𝑏𝑟𝑖𝑒 =80248
9=8916 , 𝑚𝑜𝑐𝑡𝑜𝑚𝑏𝑟𝑖𝑒 =71304
9=7923
𝑚𝑛𝑜𝑖𝑒 𝑚𝑏𝑟𝑖𝑒 =65392
9=7266 , 𝑚𝑑𝑒𝑐𝑒𝑚𝑏𝑟𝑖𝑒 =63198
9=7022

2. Determinarea mediei generale :

𝑚𝑔=832690
108=7710 sau calculată ca medie a mediilor lunare 𝑚𝑔=92521
12=7710

Graficul 3.22. Varia ția mediilor lunare fa ță de media generală a numărului de turi ști caza ți
în structurile de primire turistică din județul Satu Mare , în perioada 2010 -2018

3. Determinarea indicelui de sezonalitate :
62486428646468947577850693789898
8916
7923
7266
70227,710
4000500060007000800090001000011000
Mediile lunare
media generala

63
𝐼𝑠 𝑖𝑎𝑛𝑢𝑎𝑟𝑖𝑒 =6248
7710=0,81 𝐼𝑠 𝑓𝑒𝑏𝑟𝑢𝑎𝑟𝑖𝑒 =6428
7710=0,83
𝐼𝑠 𝑚𝑎𝑟𝑡𝑖𝑒 =6464
7710=0,84 𝐼𝑠 𝑎𝑝𝑟𝑖𝑙𝑖𝑒 =6894
7710=0,89
𝐼𝑠 𝑚𝑎𝑖 =7577
7710=0,98 𝐼𝑠 𝑖𝑢𝑛𝑖𝑒 =8506
7710=1,10
𝐼𝑠 𝑖𝑢𝑙𝑖𝑒 =9378
7710=1,22 𝐼𝑠 𝑎𝑢𝑔𝑢𝑠𝑡 =9898
7710=1,28
𝐼𝑠 𝑠𝑒𝑝𝑡𝑒𝑚𝑏𝑟𝑖𝑒 =8916
7710=1,16 𝐼𝑠 𝑜𝑐𝑡𝑜𝑚𝑏𝑟𝑖𝑒 =7923
7710=1,03
𝐼𝑠 𝑛𝑜𝑖𝑒𝑚𝑏𝑟𝑖𝑒 =7266
7710=0,94 𝐼𝑠 𝑑𝑒𝑐𝑒𝑚𝑏𝑟𝑖𝑒 =7022
7710=0,91

Așa cum s -a menționat și în primul capitol , o valoare a indicelui de sezonalitate mai
mare de 1 indică un sezon de vârf, iar o valoare subunitară indică un sezon slab. Din acest punct
de vedere, se observă că lunile iunie, iulie, august și septembrie reprezintă lunile de vârf in ceea
ce prive ște numărul turi știlor cazați în jude țul Satu Mare , la polul opus situându -se lunile
ianuarie și februarie.
Pentru a studia gradul de concentrare a sezonalită ții se folose ște în continuare
coeficientul de concentr are Gini corectat (Neagu O, Teodoru M., 2006) . Acesta se calculează
cu ajutorul formulei:
𝐶𝐺𝑐=√𝑛∑ 𝑝𝑖2−1𝑛
𝑖=1
𝑛−1,
unde: n – reprezintă numărul momentelor seriei
p – ponderea unită ții i, ∑𝑝𝑖=1.

Coeficientul de concentrare Gini corectat, ia valori în intervalul [0; 1], iar semnifica ția
acestuia este următoarea:
– rezultatul mai aproape de zero arată că fenomenul este uniform distribuit;
– rezultatul mai aproape de unu arată că fenomenul este puternic concentrat.

64
𝐶𝐺𝑐=√12[(56229
832690)2
+(57853
832690)2
+⋯+(65392
832690)2
+(63198
832690)2
]−1
12−1
=√12∙0,085 −1
11=√0,023
11=0,046 .

Valoarea coeficientului Gini corectat ne indică o distribu ție uniformă a fenomenului
cercetat, deci putem spune că nu poate fi vorba de o sezonalitate accentuată a numărului de
turiști caza ți în județul Satu Mare .
Această valoare scăzută a sezonalității activită ții turistice din jude țul Satu Mare , este
rezultatu l ofertei turistice din acest jude ț (cu precădere turism de afaceri, de tranzit și cel de
weekend).

65
CONCLUZII
În urma realizării lucrării „ Studiu privind poten țialul și evolu ția turismului în jude țul
Satu Mare ”, se constată că turismul din jude țul Satu Mare este un sector al economiei în curs
de dezvoltare. Această zonă dispune de un număr important de resurse turistice, naturale și
antropice, care din păcate nu sunt valorificate la valoarea lor reală.
Baza tehnico -materială a intrat într -un proces de renovare și modernizare în perioada
2000-2018, fiind cons truite noi structuri de primire turistică și de agrement . Majoritatea
unită țile de agrement au fost reamenajate sau sunt în curs de reamenajare, totodată existând și
proiecte pentru realizarea unora noi.
Prin investi țiile făcute și proiectele derulate, aut oritățile și operatorii din turism încearcă
să atragă turi ști într -un număr mai mare în viitorul apropiat. Numărul înnoptărilor în structurile
de primire din jude țul Satu Mare este relativ redus, fapt ce determină și scăderea duratei
sejurului. Din acest m otiv, se recomandă atât ieftinirea ofertelor turistice existente cât și intrarea
pe pia ța turistică a unora noi (trasee turistice, pachete promo ționale, wellness, agroturism ,
ecoturism, etc.) oferte ce pot prelungi durata sejururilor.
Având în vedere evolu ția indicatorilor circula ției turistice se impun a fi luate o serie de
măsuri:
− îmbunătă țirea calită ții serviciilor turistice, nu numai prin atragerea de capitaluri
pentru renovarea și modernizarea bazei materiale, ci și pentru instruirea
personalului;
− sporirea atractivită ții unită ților turistice prin realizarea unor servicii
complementare de divertisment, recreere, SPA, drume ții, etc.;
− realizarea de hăr ți turistice cu trasee pentru excursii, a unor pliante pentru fiecare
unitate turistică în parte, diapozit ive și casete video pentru publicitate. Toate
acestea trebuie să fie realizate în colaborare cu firme profesioniste, la o calitate
comparativă cu standardele interna ționale;
− participarea corespunzătoare la târgurile interna ționale în sensul promovării
turistice a regiunii pe diferite pie țe.
Un alt aspect important în studiul cererii turistice îl reprezintă problemele legate de
diminuarea implica țiilor provocate de sezonalitate. Eforturile prestatorilor de servicii sunt
orientate spre oferirea unor condi ții stimulative, intensificarea propagandei, diversificarea
ofertei de servicii, astfel încât să se atenueze pe cât posibil fenomenul sezonier. Pentru aceasta

66
este necesară efectuarea unei analize minu țioase, în urma căreia să se poată formula solu ții
eficace în legătură cu permanentizarea activită ții turistice în zonă.
Pentru a în țelege mai bine implica țiile sezonalității în industria turismului, este necesară
cunoa șterea frecven ței solicitărilor de servicii turistice în decursul unui an calendaristic ,
respectiv a oscila țiilor în repartizarea în timp a volumului și intensită ții fluxurilor de vizitatori
în diferite zone de interes turistic.
Din acest punct de vedere, al sezonalității , se observă că lunile iunie, iulie, august și
septembrie reprezintă lu nile de vârf in ceea ce prive ște numărul turi știlor caza ți în jude țul Satu
Mare, la polul opus situându -se lunile ianuarie și februarie
Totu și, valoarea coeficientului Gini corectat ne indică o distribu ție uniformă a
fenomenului cercetat, deci putem spune că nu poate fi vorba de o sezonalitate accentuată legată
de numărul turi știlor sosi ți în județ, operatorii turistici reu șind să -și atragă clien ți într -un număr
destul de mare și în perioadele de extrasezon.
Ca o concluzie generală, am putea spune că turismul din județul Satu Mare s-a dezvoltat
în perioada 2000 -2018, fiind relansate anumite zone și s-au demarat programe pentru o
dezvoltare durabilă a turismului.

67
BIBLIOGRAFIE

1. Bădi ță M., Cristache S.E ., Statistica aplicată în managem entul turistic, Ed. ASE,
Bucure ști, 2005
2. Băltăre țu A., Neac șu N., Neac șu M., Economia turismului. Studii de caz. Statistici.
Legisla ție, Ed. Uranus, Bucure ști, 2008
3. Firoiu D. – „Economia turismului și amenajarea turistică a teritoriului“, Editura
Sylvi, Bu curești, 2003
4. Glăvan V., Turismul în România, Ed. Economică, Bucure ști, 2000;
5. Gogu E. (2009), Statistica în turism și comerț. Teorie și studii de caz, Ed. Oscar Print,
București;
6. Grușec S.I., Marketing în economia turismului , Ed. Universită ții Bucure ști, 2000
7. Lazăr V ., Statistică economică, suport de curs, Satu Mare, 2010;
8. Neac șu N., Turismul și dezvoltarea durabilă , Ed. Expert, Bucure ști, 2000;
9. Neagu O., Teodoru M., Elemente de statistică economică, Ed. Risoprint, Cluj –
Napoca, 2006;
10. Petcu N., Statist ica în turism 2005. Teorie și aplica ții, Ed. Albastră, Cluj Napoca,
2005;

*** Strategia de dezvoltare turistică transfrontalieră Satu Mare – Transcarpathia,
Camera de comer ț, industrie și agricultură Satu Mare;
*** www.statistici.insse.ro
*** ghidulturistic.ro
*** www.turism -satumare -transcarpathia.ro
*** www.aquastarsatumare.ro
*** www. nordvesttermalpark .ro
*** http://castelekarolyi.ro/
*** http://nagykarolyistrand.eu/lang/ro
*** http://www.tasnad -statiune.ro
*** www.hotel -valea -mariei .ro/
*** http://www.viziteaza -satumare.com
*** http://centruturistic -taraoasului.ro/

68

ANEX A 1 – CETĂ ȚI, CASTELE ȘI CONACE DIN JUDE ȚUL SATU MARE

Castelul Karoly din Carei

Castelul Lonyai din Medie șu Aurit Cetatea Ardud Castelul Tholdy din Pomi

69

ANEXA 2 – MUZEE, CASE MEMORIAL E, MONUMENTE ȘI STATUI DIN JUDE ȚUL SATU MARE

Muzeul Jude țean Satu Mare Casa Memoriala Dr. Vasile Lucaciu Muzeul Țării Oa șului

Muzeul de Artă Satu Mare Monumentul Osta șului Roman de la Carei Monumentul Osta șului Roman Satu Mare

70

ANEXA 3 – EDIFICII RELIGIOAS E DIN JUDE ȚUL SATU MARE

Catedrala Romano -Catolică din Satu Mare Catedrala Greco -Catolică din Satu Mare
Catedrala Ortodoxă din Satu Mare

Biserica Calvaria din Satu Mare Biserica „cu lan țuri” din Satu Mare Catedrala Ortodoxă din Negre ști Oa ș

71

Sinagoga din Satu Mare Biserica reformată din Acâ ș Mănăstirea Portări ța

Mănăstirea Bixad Biserica de lemn din Corund Mănăstirea Moi șeni

72

ANEXA 4 – STA ȚIUNI BALNEOTURISTICE ȘI ZONE DE AGREMENT DIN JUDE ȚUL SATU MARE

Băile Acâ ș
Băile Tă șnad Complex Mujdeni

Zona de agrement Apa Complex Valea Măriei Zona de agrement Iojib

73

Aquastar Sartu Mare

Nord Vest Termal Park Ștrand Termal