ANDREI FLORIN VĂSCUȚ – Studiu asupra procesului de creștere la tineretul taurin mascul din rasa Charolaise [631128]

ANDREI FLORIN VĂSCUȚ – Studiu asupra procesului de creștere la tineretul taurin mascul din rasa Charolaise
1

INTRODUCERE

Din punct de vedere biologic, creșterea este o proprietate fundamentală a materiei vii.
Procesul de creștere se caracterizează printr -o serie de modificări cantitative, generate de
multiplicarea masei celulare.[4]
Aprecierea modului de desășurare a creșterii se poate realiza pe baza valorilor, pe care le
reprezintă masa corporală (sau diferitele dimensiuni corporale) la un moment dat, față de valorile
medii caracteristice rasei din care fac parte animalele respective. În acest sens, se p ot face aprecieri
asupra procesului de creștere, încă din perioada intrauterină, dar mai ales, din cea extrauterină.[5]
Creșterea intrauterină aprodușilor de concepție se apreciază prin compararea mase
corporale și a dimensiunilor corporale la naștere a vi țeilor, cu valorile medii ale rasei, iar creșterea
extrauterină (postnatală), se urmărește prin determinarea periodică a masei corporale și efectuarea
măsurătorilor de creștere.[2]
Având în vedere faptul că, între dimensiunile corporale și masa corporală, există o strânsă
corelație, în practică se ia în considerare numai masa corporală, deoarece efectuarea tuturor
măsurătorilor corporale necesită un volum foarte mare de muncă, în special atunci când efectivele
sunt mari.[23]
Intervalul la care se fac determ inările, diferă în raport cu scopul urmărit. Pentru obținerea
unor date reale și care să poată fi eficient utilizate în aprecierea procesului de creștere,
determinările privind masa corporală, vor fi efectuate în condiții identice și după o dietă de minim
12 ore, respectiv, cântăririle se vor face dimineața, înainte de administrarea furajelor.[3]
Analiza și interpretarea desfășurării procesului de creștere, se realizează cu ajutorul unor
indici, la calcularea cărora se utilizează valorile obtinute în urma d eterminărilor periodice.[7]
Principalii indici de creștere utilizați pentru aprecierea procesului de creștere sunt:
energia de creștere, viteza absolută de creștere, intensitate de creștere, coeficientul de creștere.
Scopul prezentei lucrări a fost studier ea performanțelor de creștere la tineretul mascul
din rasa Charolaise, crescut în ferma SC PORKPROD SRL, Loc Ola ri, din județul Arad, de la
naștere și până la vârsta de 2 ani.

ANDREI FLORIN VĂSCUȚ – Studiu asupra procesului de creștere la tineretul taurin mascul din rasa Charolaise
2
CAPITOLUL I
CARACTERISTICILE RASEI CHAROLAISE

1.1. INDICII MORFOPRODUCTIVI, DE REPRODUCȚIE ȘI AMELIORAREA
RASEI CHAROLAISE

Rasa Charolais e (figura 1.1.) este o rasă de bovine de origine Franceză, destinată producției
de carne de calitate superioară. Denumirea în limba franceză a rasei este CHAROLAISE, e -ul fiind
terminația pentru feminin și se pronunță ȘAROLEZ. În majoritatea țărilor denumirea preluată pentru
rasă este CHAROLAIS E. [28]

Fig. 1.1. Rasa Charolais e (foto original)

ANDREI FLORIN VĂSCUȚ – Studiu asupra procesului de creștere la tineretul taurin mascul din rasa Charolaise
3
Ea se caracterizează printr -o serie de trăsături care îi conferă cea m ai largă răspândire în
Franța ( 50% din șeptel) și în Europa (25%), în paleta raselor de carne. . [20]
Cele mai importante trăsături, care o și definesc în raport cu alt e rase de carne sau mixte
sunt:
1. Viteza de creștere excepțională
În Franța pentru cele 253 000 vaci aflate în controlul oficial al producției zootehnice s -au
înregistrat prin cântărire următoarele valori medii (tabelul 1.1.) .
Tabelul 1.1.
Viteza de creștere a rasei Charolaise

În concluzie sporul mediu zilnic pentru un mascul de l a naștere și până la înțărcare este de
aprox 1200 gr pe zi.
În îngrășătoriile de masculi (figura 1.2.) se obțin adesea sporuri de 1,5 -2 kg pe zi.
Din acest punct de vedere, la toate categoriile de animale destinate creșterii sau îngrășării,
rasa Charolais este pe primul loc.
2. Calitatea carcaselor
Produce cele mai grele carcase, cu o carne slabă, căutată de măcelari pentru absența grăsimii
de acoperire specifică altor rase. . [17]
Masculii sunt sacrificați de regulă la vârsta de 15 -18 luni la o greutate a carcasei de
aproximativ 420 kg și înregistrând un spor mediu zilnic de aproximativ 1,5 kg/zi. Randamentul cărnii
în carcasă este de aproximativ 70% iar calitățile gustative ale acesteia o fac foarte apreciată de toate
persoanele care au posibilitatea să o guste. . [10] Specificare Greutatea la 120 zile
femele 170 Kg
masculi 182 Kg
Greutatea la 210 zile
femele 286 Kg
masculi 302 Kg
Greutatea la maturitate
femele 700 – 1000 kg
masculi 1000 – 1650 kg

ANDREI FLORIN VĂSCUȚ – Studiu asupra procesului de creștere la tineretul taurin mascul din rasa Charolaise
4
Greutatatea ("finală") foarte mare, la care pot ajunge animalele mature, reprezintă de
asemenea un alt criteriu esențial care o recomandă, atunci când vine vorba de mărimea veniturilor ce
rezult ă din valorificarea acestora.

Fig. 1.2. Masculi supuși ingrașării

3. Conversia furajelor
Un indice de valorificare ridicat al furajelor (figura 1.3.) , mult superior altor rase.

Fig. 1.3. Aspecte cu animale de pe pășune

ANDREI FLORIN VĂSCUȚ – Studiu asupra procesului de creștere la tineretul taurin mascul din rasa Charolaise
5

În practică acesta se traduce prin cheltuieli mici de furajare a animalelor pentru obținerea
unui kg de carne. Pășunatul rămâne principala modalitate de hrănire a animalelor în ferme.
Concentratele se distribuie doar în cantități mici, animalelor în creștere sau vacilor după fătare,
deoarece animalele din această rasă valorifică bine toate furajel e grosiere, care le permită să
acumuleze masă musculară fără aport de concentrate. . [14]
Studiile de specialitate, deși nu indică în mod expres acest lucru, demonstrează în mod
evident că animalele din rasa Charolaise sunt pe primul loc și când vine vorba de transformarea
furajelor (mai ales grosiere, de slabă calitate nutrițională) în carne. . [6]
4. Capacitatea de ingestie
Prezintă o capacitate de ingestie foarte mare, care îi permite să val orifice foarte bine pășunatul
dar și furaj ele distribuite în îngrășătorii.
5. Temperamentul
O docilitate excepțională, care permite intervenții ale crescătorului și nu -l expune pe acesta
pericolelor, mai ales în cazul îngrijirii și manevrării masculilor adulț i.
6. Aptitudini morfoproductive. Reproducere
În planul calităților de rep roducător rasa se distinge prin :
a). un instinct maternal deosebit, care se traduce prin grija deosebită și protecția pe care
fiecare vacă alăptantă o acordă vițelului ei, ceea ce permite exploatarea lor în condiții semi -sălbatice
și impune intervenții minime din partea îngrijitorului . [27]

Fig. 1.4. Incrucișarea cu o alta rasa de carne

ANDREI FLORIN VĂSCUȚ – Studiu asupra procesului de creștere la tineretul taurin mascul din rasa Charolaise
6
b). o bună producție de lapte, destinată în exclusivitate vițelului, cea mai mare dintre rasele
de carne.
c). un procent superior de fătări gemelare.
Conform înregistră rilor Herd Book -ul din Francez, un procent de 4,7 % dintre vaci fată
gemeni.
d). o mare longevitate a vacilor productive, care sunt exploatate frecvent până la vârsta de
12-15 ani.
7. Ameliorare
În încrucișarea cu alte rase rustice sau de lapte sau chiar cu alte rase de carne (figura 1.4.) ,
taurii Charolais aduc o ameliorare de -a dreptul spectaculoasă a vitezei de creștere și a conformației
carcasei. . [19]
Ca urmare a acestui fapt, este principala rasă din Europa, utilizată pentru metisări pe linie
paternă, pentru creșterea producției de carne.
Atuurile rasei, descrise mai sus, nu sunt evidențiate doar prin studii sau cercetări în condiții
controlate ci pot fi verificate practic de o rice fermier, prin intermediul experienței sale anterioare, în
creșterea raselor autohtone sau a altor rase de carne. . [12]
Dintre aspectele des invocate ca fiind dezavantaje ale cresterii animalelor din aceasta rasa se
numara problemele de reproductie, i n special fatarile grele din cauza produsilor foarte mari la fatare
si urmarile lor.
In Franta, pe un efectiv de 233.797 animale controlate, s -a constatat ca intervalul dintre fatari
este de 370 zile si procentul fatarilor usoare, neasistate, este de 92%. De aici trebuie inteles (si
confirmam din experienta) ca restul de circa 8% au nevoie de ajutor la fatare, in cel mai rau caz,
ajungandu -se la interventia chirurgicala (cezariana) pentru 1 -3% din efectiv, depinzand de valoarea
genetica a exemplarelor. . [25]
Pentru reducerea impactului acestor probleme, cea mai simpla solutie este utilizarea la
reproductie a unor tauri din cadrul rasei, care dau nastere unor vitei mai mici, fie prin intermediul
insamantarilor artificiale (taurii au fost anterior testati) fi e prin intermediul taurilor testati in ferma in
anii anteriori (prin imperecherea in primul an cu vacile batrane), lucru pe care noi l -am facut cu succes
in ferma noastra, astfel incat suntem foarte multumiti de modul in care au decurs fatarile in cei 7 an i
de activitate. . [16]

ANDREI FLORIN VĂSCUȚ – Studiu asupra procesului de creștere la tineretul taurin mascul din rasa Charolaise
7
Vacile cu gabarit mic, cu musculatura foarte dezvoltata precum si utilizarea la reproductie a
taurilor cu osatura foarte mare sau musculatura in exces sunt mai predispusi catre astfel de probleme,
deși observaț ia aspectului corporal nu este un indicator 100% relevant. De asemenea trebuie stiut ca
majoritatea problemelor apar la prima fatare, mai ales daca survine sub varsta de 3 ani. . [29]
Din acest motiv este important pentru fermierii incepatori sa studieze istoricul fermei din
care se achizitioneaza animale si aspectul animalelor (mame) din care provin vitelele pe care doresc
sa le cumpere, iar in cazul taurilor pentru reproductie sa achizitioneze masculi care provin din linii
care nu dau probleme la fatare, sau chiar tauri adulti verificati in anii anteriori. . [30]
Categoric insamantarile artificiale, mai ales in cazul vitelelor, sunt cele mai recomandate
pentru evitarea problemelor.

1.2. ISTORIA RASEI CHAROLAISE

Una dintre cele mai ve chi rase de vite, are originea in regiunea care poartă aceeași denumire,
Charo lles situată în Centrul Franței .
Unii cercetători ii atribuie origini jurasice, adică o vechime de aproximativ (150 milioane
ani), fiind contemporană a celebrilor dinozauri.
Prime le atestări istorice ale rasei provin din anul 878 după Hristos, dar o evoluție
surprinzătoare și de proporții (numeric si calitativ) o capătă abia in secolele 18 -19. . [18]
In 1907 existau deja peste 1 milion animale Charolais in Franța, iar in regiunea care ii poartă
numele, ele reprezenta 80% d in șeptel.
Animalele din această rasă au fost inițial exploatate pentru muncă, lapte și carne și abia
ulterior selecția a fost orientată doar către producția de carne de calitate.
1864 este anul in care Contele Charles de Boile înființează primul Registru Genealogic al
rasei. . [29]
Ca echivalent temporar si spațial pentru Romania ar putea fi Reforma agrară a lui Alexandru
Ioan Cuza.
Ulterior apar si alte astfel de registre care permiteau evidența și analiza performanțelor
acestor animale. Toate entitățile fuzionează într -un singur Registru, administrat de un organism unic,
în 1919.
Evoluția rasei în afara spațiului francez se desfășoară cu precădere în secolul 20.

ANDREI FLORIN VĂSCUȚ – Studiu asupra procesului de creștere la tineretul taurin mascul din rasa Charolaise
8
În SUA n ici una dintre rasele de vite de pe bătrânul continent nu a produs atâta impact ca
animalele din Rasa Charolais.
Acestea au schimbat pur și simplu toate standardele si sistemul de gândire american despre
eficiența producției de carne de calitate.
Primul animal din rasa Charolais a ajuns în SUA via Mexic, în anul 1934 unde fuseseră
important e din inițiativă privată, imediat după primul război mondial (1918).
The big white cattle , așa cum i -au spus americanii a atras imediat curiozitatea și s -a bucurat
de admirația multor crescători, drept urmare evoluția numerică a rasei a căpătat o ascensiun e deosebit
de rapidă.
În 1950 a fost fondată Asociația Cresc ătorilor de vite Charolais care umără în prezent peste
3.720 de membri, cu peste 74.569 femele din rasă pură, înregistrate în Registrul Genealogic SUA.
Cum la început numărul animalelor era foarte mic iar stabilirea un ui lung interval de
interdicție a importului din Europa nu făcea posibilă aducerea altor animale din rasă pură, s -a stabilit
ca după o încrucișare timp de 5 generați i succesive, a oricărei femele, cu tauri sau material seminal
din ras a Charolais, ca produsul să poată fi considerat rasă pură și înscris în Registru Genealogic. .
[28]
Astfel că animalele din SUA sunt construite pe structura altor rase, locale, sau care au fost
importate în număr mai mare.
Ca urmare în State au apărut și animale Charolais de alte culori (negru roșu, și animale care
sunt genetic fără coarne).
În Australia , primele importuri de material seminal s -au realizat din Marea Britanie în 1969,
iar animale vii au fost importate din Noua Zeelandă.
Ulterior au fost adu se animale și din Canda și Franța, astfel că în prezent sunt cam 800 de
membri crescători ai rasei care dețin aproximativ 19.000 animale în rasă pură înscrise în Herd -Bookul
Australian. . [26]
Potențialul rasei pentru acest continent poate fi ilustrat și n umai dacă amintim că, valoarea
taurilor vânduți pentru reproducție în cadrul licitațiilor publice, a fost de 10 milioane dolari în anul
2005 și de 12 milioane dolari în 2006.
Continuând pe acest fir istoric aș aminti că:
– In 1950, 4 tauri și 6 femele au fos t importate în Brazilia, care este în prezent cel mai mare
producător de carne de vită din lume.

ANDREI FLORIN VĂSCUȚ – Studiu asupra procesului de creștere la tineretul taurin mascul din rasa Charolaise
9
– In 1955, 5 tauri și 11 femele au ajuns în Argentina, și această țară cu renume deosebit în
domeniu.
– Tot în 1955, 1 taur și 3 femele au ajuns în Africa de Sud.
– În Portugalia, Spania ș i Anglia rasa este aclimatizată tot prin anii 50 -60.
De atunci cu câteva perioade în care exporturile au fost limitate ca urmarea a declanșării
unor epidemii, trendul exporturilor Franței a fost crescător, astfel că în prezent rasa C harolais este
crescută în aproximativ 7o de țări din întreaga lume. . [23]
Nucleul cel mai generos și ca număr dar și calitativ a rămas însă Franța.
În general din cauza infuziei peste rasele locale, în toate registrele gen ealogice (mai puțin
cel Francez ) animalele sunt înscrise sub 2 denumiri în capitolul dedicat originii
Full French – adică animale pur franțuzești, provenite din ascendenți numai din Franța
Pure breed – rasă pură, adică animale care în urma încrucișării cu rasele locale poartă un
procent m ajoritar de sânge Charolais (peste 96%).
Calitățile maternale sunt cele mai importante trăsături de rasă în dezvoltarea unui nucleu
valoros de animale Charolaise (figura 1.5.) , deoarece fără ele nu avem asigurată supraviețuirea și
înmulțirea efectivului.

Fig. 1.5. Nucleu din rasa Charolaise

ANDREI FLORIN VĂSCUȚ – Studiu asupra procesului de creștere la tineretul taurin mascul din rasa Charolaise
10
Celelalte trăsături, precum producția de carne, viteza de creștere superioară, trăsăturile de
rasă etc. pot fi îmbunătățite mai ușor pe parcursul anilor, atât timp cât exemplarele se r eproduc și
supraviețuiesc ușor. Celelalte trăsături ale animalelor care ajută sau determină înmulțirea efectivului,
cu costuri, intervenții și eforturi cât mai mici din partea crescătorului sunt: u șurința la fătare și factorii
tehnologici. [10]
• Pe perioada stabulației, în concentrate t rebuie să se includă minerale sau animalelor să li
se asigure la discreție minerale pentru lins. Pe pășune am constatat că animalele nu mai dau
importanță blocurilor de minerale, cel puțin până la instalarea secetei de la jumătatea lunii iulie, sarea
simpl ă fiind de ajuns, deoarece iarba verde conține suficiente vitamine și minerale. În cazul carenței
de minerale, pot apărea retenții placentare sau lipsa tonusului muscular necesar expulzării vițeilor,
adică dificultăți la fătare. Acestea nu se vor solda nea părat cu moartea vițelului, dar vor avea ca efect
întârzierea intrării vacii în călduri sau chiar infertilitatea permanentă a acesteia. [16]
• De asemenea, trebuie reținut că rația de concentrate nu trebuie să fie mare în ultima parte
a gestației, condiția corporală a vacii la fătare trebuind să fie bună sau cel mult foarte bună. Dacă vaca
este prea grasă, suplimentul de concentrate va duce atât la creșterea excesivă a vițelului încă nefătat,
cât și la îngustarea canalului pelvin; din cauza grăsimii interne , se va inhiba dilatarea vulvei, aspecte
care vor genera distocii. Se poate renunța la concentrate dacă fânul sau silozul administrat este
suficient de nutritiv. Noi folosim doar fân de lucernă și paie, rația de concentrate în apropierea datei
fătării fiin d de aproximativ 1 kg/zi. [21]
Dacă vaca este prea slabă, pe lângă problemele la expulzarea fătului, se produce și o
întârziere în reapariția căldurilor.
• La juninci apar mai multe dificultăți la fătare, în special din cauza nedilatării suficiente a
vulvei. Acestea trebuie ajutate folosind lubrifiant și dilatând vulva manual. [20]
Necunoașterea tehnicii de ajutor la fătare și lipsa de experiență pot duce la exacerbarea
complicațiilor care sunt aferente distociei și care ne pot costa pierderea nejustificat ă a trei viței din 50
într-un sezon de fătări. [123]
• Factorul genetic care afectează ușurința la fătare este greutatea/mărimea vițelului raportată
la lărgimea canalului pelvin al mamei. Mărimea vițelului este influențată de genetica tatălui și a
mamei și , în secundar, de vârsta părinților. Astfel am observat că același taur la vârstă tânără a produs

ANDREI FLORIN VĂSCUȚ – Studiu asupra procesului de creștere la tineretul taurin mascul din rasa Charolaise
11
viței puțin mai mici decât cei produși la vârsta mai înaintată, lucru corelat în același fel și cu vârsta
mamei. Dar, în principal, mărimea vițelului este con diționată de linia genetică din care provine tatăl
și mama. În general, taurii foarte mari, cu oase groase și cu musculatură foarte dezvoltată, care au
viteză de creștere mare, produc viței mai mari care se nasc mai greu. Taurii mai mici, cu mai puțină
musculatură, produc viței mai mici, dar pot apărea surprize neplăcute dacă nu se cunoaște familia/linia
de proveniență a taurului. [18]
Cea mai mare greșeală care se poate face este să se pună în pereche un taur despre care nu
există suficientă informație, ma i ales unul cu o conformație foarte grosolană, cu juninci sau vaci de
mici dimensiuni. Altfel, dacă și taurul și vaca sunt mari, nu ar trebui să apară probleme la fătare. Pe
acest considerent, trebuie avută răbdare ca vițelele să împlinească măcar 20 de lu ni înainte de a le da
la taur, altfel riscând ca ele să nu fie complet dezvoltate la prima fătare și să le fie distrusă viața
reproductivă înainte ca ea să înceapă. [13]
Insă în țara noastră suspectăm că se exagerează mai mult în sensul că se aleg tauri pr ea
fragili, fără musculatură sau mărime suficiente, pe considerentul evitării dificultăților la fătare, din
cauza preconcepției sau a fricii apărute privind rasa Charolaise. Acest lucru va avea consecințe grave
pe termen lung, prin faptul că exemplarele di n fermă vor deveni mai mici și mai firave cu fiecare
nouă generație, îndepărtându -se de la destinația lor reală: producția de carne de calitate. [11]
Mai înțelept ar fi ca vițelele să fie împerecheate cu tauri cu producție cunoscută, sau măcar
din linii cu noscute, care dau viței mici la fătare, iar pentru vacile bine conformate să se folosească
tauri mai masivi, cu musculatură bine dezvoltată. Din perechile făcute cu vacile cele mai bune se va
opri și materialul de prăsilă pentru anii viitori. În acest fel, femelele păstrate vor avea un gabarit mai
mare și problema alegerii mărimii taurului partener va dispărea. [8]
În ferma noastră, trebuie să recunoaștem că s -a produs și un fel de selecție naturală, adică
femelele care nu au trecut testul fătării ușoare au fost eliminate, deoarece nu prea am recurs la
asistență medicală specializată. Am avut anul acesta primul caz când am încercat o cezariană pentru
salvarea vacii, vițelul fiind deja mort de câteva zile în mamă, din păcate soldat cu un eșec. [14]
În concluz ie, la fătare sunt de așteptat orice dificultăți, mai ales la prima fătare. Dar dacă
măsurile de întreținere sunt corecte și împerecherile sunt realizate cu cap, fermierii trebuie să tindă
spre selecția animalelor cu o bună conformație, cu musculatură bine dezvoltată, cu viteză de creștere

ANDREI FLORIN VĂSCUȚ – Studiu asupra procesului de creștere la tineretul taurin mascul din rasa Charolaise
12
mare, fără să se gândească exclusiv la ușurința la fătare, care înțeleasă necorespunzător le va genera
în anii următori amplificarea acestei probleme.
Însă orice animal care dă naștere unor viței exagerat de mari în rapo rt cu media fermei, fără
explicații ce țin de management, trebuie înlăturat de la reproducție (dacă nu se autoelimină).
Progresul, în sensul creșterii gabaritului femelelor din fermă, în cazul în care talia animalelor
este nesatisfăcătoare, este un proces care necesită două -trei generații și care se va realiza progresiv,
cu ajutorul taurilor folosiți la reproducție. [26]
Comportamentul după fătare și grija acordată vițelului – din acest punct de vedere nu sunt
probleme la nivelul rasei, animalele fiind foarte blânde și grijulii cu vițeii. Chiar și vițelele care erau
mai temperamentale s -au calmat de regulă foarte mult în apropierea fătării.
Se poate întâmpla în circa 5% din cazuri, la prima fătare, ca unele femele să fie speriate și
să nu accepte vițelul să sugă, sau să fie nervoase, neacceptând în apropiere nici fermierul. Acest lucru
se remediază însă în 3 -4 zile, după ce animalul trece de șoc. Pe moment este bine dacă animalul poate
fi izolat doar cu vițelul, dar în cea mai mare liniște posibilă, fără a-l speria sau a -i schimba brusc locul,
altfel situația se înrăutățește. Este mai probabil ca vaca să își caute singură vițelul și să îl îngrijească,
dacă este lăsată în pace. [12]
Ca măsură preventivă recomandăm ca vițelele să fie mângâiate/țesălate ocazi onal și să fie
învățate blânde începând cu instalarea gestației sau cât mai curând după această perioadă, ele
acceptând astfel intervenția îngrijitorului și cu ocazia fătării. [7]
La extrema cealaltă, trebuie evitate condițiile în care se pot produce accid ente stupide. Am
avut câteva vaci care au rupt gardul care împrejmuiește pășunea și au parcurs circa 3 km pe un drum
județean, în căutarea vițeilor pe care îi înțărcasem în ziua precedentă și îi dusesem în fermă. De
asemenea, cu altă ocazie, una dintre ele a încercat să sară un gard de circa 1,8 metri, în apărarea
vițelului, deoarece unul dintre câinii din vecini îi prinsese vițelul și încerca să îl tragă după el, de
picior. Din fericire, nu au survenit accidente, dar în alt context, afecțiunea lor, dacă es te incorect
manageriată, poate da naștere unor pierderi. [5]
Dacă există animale care, deși sunt abordate corect, devin prea nervoase, neacceptând
intervenția îngrijitorului, este bine să nu se rețină material de prăsilă din ele, decât dacă animalul este
unul de excepție în celelalte privințe. La tauri nu se poate accepta nici un fel de concesie, cei nervoși
(care apar doar foarte rar) n u se vor folosi la reproducție.

ANDREI FLORIN VĂSCUȚ – Studiu asupra procesului de creștere la tineretul taurin mascul din rasa Charolaise
13
Dacă toate lucrurile au mers bine și femela a fătat, este destul de neplăcut să îți dai seama că
ea nu are lapte suficient să își alăpteze vițelul. Vițeii acestor vaci vor suferi și vor avea o creștere
deficitară, nedezvoltându -se corespunzător pentru a fi folosiți la reproducție. Hrănirea lor cu lapte
este o soluție neeconomică, mai ales dacă vacile sunt pe pășune, fiind mai ușor în astfel de cazuri ca
ei să învețe să “fure” lapte de la alte vaci cu o producție de lapte mai bună.
După prima fătare se poat e observa deja cât de bună de lapte este primipara, în principal
după mărimea ugerului, care trebuie să fie cam cât două treimi dintr -o minge de fotbal, ca mărime și
formă. [16]
De asemenea, este important că mameloanele vacii să fie de lungime și grosime medie (cât
jumătate din degetul inelar) și corect poziționate, deoarece odată cu trecerea timpului, mameloanele
se alungesc și se îngroașă la multe dintre vaci și este posibil ca vițeii să nu mai poată suge în primele
zile de viață.
Nu este bine nici ca v aca să dea lapte prea mult, deoarece în primele 2 -3 luni după fătare
vițelul nu poate suge tot laptele și ugerul se va infecta. În timp este posibil ca toate sferturile să fie
infectate și vaca să nu mai dea lapte deloc, ducând la moartea vițelului recent fătat.
Dacă se mărește rația administrată, cu scopul creșterii cantității de lapte disponibilă vițelului,
iar vaca nu este bună de lapte, ea va depune masă musculară în exces și foarte puțin din furajul
administrat suplimentar va ajunge la vițel sub formă de lapte. [21]
Din acest motiv este foarte important că selecția taurilor de prăsilă ce vor fi folosiți pentru
vacile Charolaise, din care ulterior se vor păstra vițele, să se facă din mame și bunici care au avut o
producție bună de lapte și o conformație a ugerului și a mameloanelor excelentă. Nu se vor opri, de
asemenea, pentru reproducție vițele care provin din mame absolut deficitare în privința producției de
lapte, decât dacă tatăl vițelelor este cunoscut că poate compensa foarte bine acest defect. [4]

ANDREI FLORIN VĂSCUȚ – Studiu asupra procesului de creștere la tineretul taurin mascul din rasa Charolaise
14

CAPITOLUL II

SCOPUL CERCETĂRILOR, MATERIALUL BIOLOGIC ȘI
METODELE DE INVESTIGAȚIE

2.1. SCOPUL CERCETĂRILOR

Obținerea cărnii de taurine la un preț scăzut implică realizarea unor parametri tehnico –
economici eficienți. Acest lucru se poate obține doar printr -o tehnologie adecvată.[5]
Sistemul modern de obținere a cărnii de taurine, este reprezentat de îngrășarea
intensivă, prin care se asigură exploatarea la un nivel foarte ridicat, al particularităților biologice
ale animalelor, în vederea valorif icării cât mai timpuriu, respectiv, în momentul în care insușirile
calitative ale cărnii sunt cele mai apreciate.[10]
Îngrășarea intensivă a taurinelor se caracterizează printr -un nivel de nutriție intens, cu
rații echilibrate și astfel structurate încât s ă răspundă cerințelor fiecărei etape de vârstă parcurse,
să favorizeze obținerea unor indici tehnico -economici de producție cât mai ridicați.[8]
Noile tehnologii de exploatare au la bază un grad ridicat de concentrare a efectivelor,
cu un grad mare de arti ficializare a condițiilor de viață, ceea ce implică cunoșterea modificărilor
comportamentale, ca expresie a măsurii în care tehnologia aplicată corespunde cerințelor biologice
ale taurinelor. [3].
Scopul prezentei lucrări a fost studierea performanțelor d e creștere la tineretul mascul
din rasa Charolaise, crescut în ferma SC PORKPROD SRL, Loc Olari, din județul Arad, de la
naștere și până la vârsta de 2 ani.

2.2. MATERIALUL BIOLOGIC ȘI METODELE DE INVESTIGAȚIE

Studiul s -a efectuat pe tineret taurin mascul din rasa Charolaise, luat în controlul oficial
al performanțelor productive pentru carne.
Animalele au provenit din ferma de creștere a taurinelor Charolaise în rasă pură SC
PORKPROD SRL, Loc Olari, din județul Arad (fig. 2.1 și fig. 2.2).

ANDREI FLORIN VĂSCUȚ – Studiu asupra procesului de creștere la tineretul taurin mascul din rasa Charolaise
15

Figura 2.1. – SC PORKPROD SRL, Loc Olari, din județul Arad

Figura 2.2. – Animale cuprinse în studiu, din ferma SC PORKPROD SRL, Loc Olari, din județul Arad

ANDREI FLORIN VĂSCUȚ – Studiu asupra procesului de creștere la tineretul taurin mascul din rasa Charolaise
16
În total, numărul de animale studiate a fost de 41 capete (fig. 2.3).

Figura 2.3. – Animale din s tudiu, la diferite vârste și greutăți corporale

Datele au fost preluate din evidențele fermei, utilizându -se, în această lucrare, datele
corectate de cântărire a animalelor la naștere, înțărcare, la vârsta de 1 an, precum și la vârstele de
1,5 ani, respectiv la 2 ani . Datele brute obținute din cântăr iri au fost corectate folosind următoarea
formulă:

G = Gnaștere + (Gînțărcare – Gnaștere) x 200 zile/vârsta la înțărcare (zile)

Pe baza acestor date corectate s -au calculat următorii indicatori de creștere:
►energia de creștere la naștere, înțărcare, l a vârsta de 1 an, de 1,5 ani, respectiv la 2
ani;

ANDREI FLORIN VĂSCUȚ – Studiu asupra procesului de creștere la tineretul taurin mascul din rasa Charolaise
17
►sporul mediu zilnic în perioadele naștere -înțărcare, naștere -1 an, naștere -1,5 ani,
naștere -2 ani.
►sporul total în perioadele naștere -înțărcare, naștere -1 an, naștere -1,5 ani, naștere -2
ani.
► coeficien tul de creștere la naștere, înțărcare, la vârsta de 1 an, de 1,5 ani, respectiv
la 2 ani;
Pentru calcularea coeficientul de creștere s -au utilizat valorile medii ale masei
corporale caracteristice rasei Charolaise, 1450 kg la masculi.
Animalele, au fost î ntreținute într -o boxă colectivă, iar adăpostul este semideschis.
Adăposturile au o capacitate de cazare de 150 – 200 locuri și sunt amenajate cu boxe
colective (capacitatea de cazare fiind de 5 -15 capete /boxă), dispuse pe două rânduri, de -a lungul
pereț ilor longitudinali și despărțite de aleea centrală de furajare.
În boxă se asigură o suprafață specifică de 1,7 m2/cap. până când animalele ating o
masă corporală de 350 kg și de 2,2 m2/cap. în continuare, până la livrare. Creșterea suprafeței
specifice de cazare se face prin rărirea animalelor din boxă, respectiv prin extragerea animalelor
bolnave și a celor rămase în creștere, care sunt transferate în boxe libere, special destinate în acest
scop.
Ieslea de furajare este amplasată de -a lungul boxelor, mărg inind de o parte și de alta,
aleea de furajare. Se asigură un front de furajare de cca. 30 cm. Distribuirea furajelor se face cu
remorca tehnologică. În fiecare boxă se găsesc două adăpători cu nivel constant.
Pardoseala boxelor este continuă, cu așternut din paie, iar fantele longitudinale de 5
cm. Evacuarea dejecțiilor se face mecanic, cu plug raclor ( Fig. 2.4.).

ANDREI FLORIN VĂSCUȚ – Studiu asupra procesului de creștere la tineretul taurin mascul din rasa Charolaise
18

Figura 2.4. – Elemente din tehnologia de întreținere

ANDREI FLORIN VĂSCUȚ – Studiu asupra procesului de creștere la tineretul taurin mascul din rasa Charolaise
19

CAPITOLUL III

REZULTATE ȘI DISCUȚII

3.1. EVOLUȚIA GREUTĂȚII CORPORALE DE LA NAȘTERE PÂNĂ LA VÂRSTA
DE 2 ANI A MASCULILOR DIN RASA CHAROLAISE

În tabelul 3.1 și figura 3.1, se prezintă energia de creștere la naștere, înțărcare, la vârsta
de 1 an, de 1,5 ani, respectiv la 2 ani.
Greutatea corporală medie la naștere a fost de 53,41 kg, variind între greutatea minimă
de 45 kg și maximă de 67 kg, iar coeficientul de variabilitate a fost de 11,68%. La înțărcare ( 200
zile), tineretul mascul a avut greutatea medie de 316,63 kg, cu limi ta minimă de 215 kg și cea
maximă de 455 kg, cu coeficientul de variabilitate de 17,16%.
Tabelul 3.1.
Energia de creștere la naștere, înțărcare, la vârsta de 1 an, 1,5 ani și la 2 ani la
masculii din rasa Charolaise

Specificare Vârsta n Media±Sx s cv% Minim Maxim

Masa corporală
(kg) Naștere 41 53,41±0.974 6,240 11,68 45 67
Înțărcare 41 316,63±8.489 54,357 17,16 215 455
1 an 41 511,29±9.108 58,322 11,40 385 631
1,5 ani 41 758,51±11.031 134,664 17,75 513 1056
2 ani 41 979,53±20.389 130,559 13,33 742 1285

La vârsta de 1 an, cei 41 de masculi, au ajuns la o greutate medie de 511,29 kg, cu o
variație a greutății între minima de 385 kg și maxima de 631 kg, iar coeficientul de varibilitate a
fost de 11,40%. Greutatea corporală medie, a ajuns la vârsta de 1,5 ani, la 758,51 kg, fiind de 513
kg cea minimă și1056 kg cea maximă, coeficientul de variabilitate ajungând la 17,75%. La 2 ani,
masculii din rasa Charolaise, au atins greutatea corporală medie de 979,53, oscilând între minima
de 742 kg și max ima de 1285 kg, cu un coeficient de variabilitate de 13,33%.

ANDREI FLORIN VĂSCUȚ – Studiu asupra procesului de creștere la tineretul taurin mascul din rasa Charolaise
20
Figura 3.1 Energia de creștere la naștere, înțărcare, la vârsta de 1 an, 1,5 ani și la 2 ani
la masculii din rasa Charolaise

3.2. SPORUL MEDIU ZILNIC REALIZAT DE MASCULII DIN RASA CHAROLAISE

În tabelul 3.2 și figura 3.2, se prezintă sporul mediu zilnic în perioadele: naștere -înțărcare,
naștere -1 an, naștere -1,5 ani, naștere -2 ani.
Tabelul 3.2
Sporul mediu zilnic în perioadele: naștere -înțărcare, naștere -1 an, naștere -1,5 ani, nașt ere-2 ani
la masculii din rasa Charolaise

Specificare Perioada Media±Sx s cv% Minim Maxim

Smz (g) naștere -înțărcare 1316,09± 42,589 272,707 20,72 815 2040
naștere -1 an 1254,46± 25,152 161,054 12,83 912 1600
naștere -1,5 ani 1286,67± 38,370 245,691 19,09 834 1841
naștere -2 ani 1268,66± 28,043 179,567 14,15 945 1696

Din tabelul și figura 3.2, se observă că, cel mai mare spor l -au depus masculii de rasă
Charolaise, în perioada de la naștere până la înțărcare, când au relizat un smz= 1316,09 g, cu limite
foarte largi, cuprinse între minima de 815 gși maxima de 2040 g, cu coeficientul de variabilitate
de 20,72%. 53.41316.63511.29758.51979.53
020040060080010001200
naștere înțărcare 1 an 1.5 ani 2 aniG corporală

ANDREI FLORIN VĂSCUȚ – Studiu asupra procesului de creștere la tineretul taurin mascul din rasa Charolaise
21
Urmează, sporul mediu zilnic depus în perioada de la naștere la vârsta de 1,5 ani,
smz=1286,67 g, cu limite între 834 g -1841 g și un coefici ent de variabilitate de 19,09%, apoi sporul
mediu zilnic din perioada naștere -2 ani (1268,66 g), care a variat între minima de 945 g și maxima
de 1696 g, cu un coeficient de variabilitate de 14,15%.
Pe ultimul loc, a fost sporul mediu zilnic, realizat de masculii de rasă Charolaise, în
perioada de la naștere la vârsta de 1 an, respectiv 1254,46 g, cu limite între 912 g și 1600 g și un
coeficient de variabilitate de 12,83%.

Figura 3.2. – Sporul mediu zilnic în perioadele: naștere -înțărcare, naștere -1 an, naștere -1,5 ani,
naștere -2 ani la masculii din rasa Charolaise

În tabelul 3.3 și figura 3.3, se prezintă sporul mediu zilnic în perioadele: înțărcare -1 an,
înțărcare -1,5 ani, înțărcare -2 ani.
Tabelul 3.3
Sporul mediu zilnic în perioadele: înțărcare -1 an, înțărcare -1,5 ani, înțărcare -2 ani
Specificare Perioada Media±Sx s cv% Minim Maxim

Smz (g) înțărcare -1 an 1179,74± 21,910 140,29 11,89 782 1442
înțărcare -1,5 ani 1269,76± 36,712 235,07 18,51 816 1727
înțărcare -2 ani 1250,75± 23,913 153,11 12,24 994 1577
1316.09
1254.461286.67
1268.66
122012301240125012601270128012901300131013201330
n-î n-1 an n-1,5 ani n-2 anis.m.z.(g)

ANDREI FLORIN VĂSCUȚ – Studiu asupra procesului de creștere la tineretul taurin mascul din rasa Charolaise
22

Figura 3.3 – Sporul mediu zilnic în perioadele: înțărcare -1 an, înțărcare -1,5 ani, înțărcare -2 ani

Din datele expuse, reiese că, între înțărcare și vârstele de 1an,1,5 ani, respectiv 2 ani,
sporurile medii zilnice , au fost de 1179,74g în prima perioadă ( cu limite între 742 g – 1442 g), au
crescut între înțărcare și vârsta de 1,5 ani la valoarea de 1269,76 g ( variind între minima de 816 g
și maxima de 1727 g), apoi , smz a scăzut , în perioada înțărcare -2 ani, la 1250 g, cu limite minime –
maxime cuprinse între 994g -1577g. Identică, este evoluția coeficientului de variabilitate, care a
fost de 11,89%, în intervalul înțărcare -1 an, 18,51%, în intervalul înțărcare -1,5 ani și 12,24%, în
perioada de la îțărcare la vârsta de 2 ani.
În tabelul 3.4 și figura 3.4, se prezintă sporul mediu zilnic în perioadele: 1 an -1,5 ani, 1
an-2 ani, 1,5 ani -2 ani.
Tabelul 3.4
Sporul mediu zilnic în perioadele: 1 an-1,5 ani, 1 an -2 ani, 1,5 ani -2 ani

Specificare Perioada Media±Sx s cv% Minim Maxim

Smz (g) 1 an – 1,5 ani 1350,92±70,108 448,91 33,23 530 2322
1 an -2 ani 1282,86±31,396 201,03 15,67 958 1791
1,5 ani -2 ani 1214,41±32,098 205,53 16,92 731 1549

1179.741269.76
1250.75
112011401160118012001220124012601280
î-1 an î-1,5 ani î-2 anismz (g)

ANDREI FLORIN VĂSCUȚ – Studiu asupra procesului de creștere la tineretul taurin mascul din rasa Charolaise
23

Figura 3.4. -Sporul mediu zilnic în perioadele: 1 an-1,5 ani, 1 an -2 ani, 1,5 ani -2 ani

Se observă, din figura 3.4 și din tabelul 3.4, că odată cu înaintarea în vârstă, sporul mediu
zilnic realizat, începe să scadă ușor, ceea ce este normal pentru energia de creștere a animalelor.
Astfel, între 1 -1,5 ani, sporul mediu zilnic realizat, a fost de 1350g, cu variații între 530g -2322g,
cu cel mai mare coeficient de variabilitate, respectiv 33,23%. Între 1 -2 ani, depunerile medii de
spor zilnic, au ajuns la 1282,86 g, cu limite între 958 g -1791g, coeficientul de variabilitate
reducându -se la aproximativ jumăta te față de perioada anterioară (15,67%), în timp ce, între 1,5 -2
ani, sporul mediu zilnic a scăzut la 1214,41 g , oscilând între 731 g -1549 g, cu cun coeficient de
variabilitate de 16,92%.

3.3. ACUMULAREA TOTALĂ DE MASĂ CORPORALĂ LA MASCULII DIN
RASA CH AROLAISE

În tabelul 3.5 și figura 3.5, se prezintă acumularea totală de masă corporală, în perioadele:
naștere -înțărcare, naștere -1 an, naștere -1,5 ani, naștere -2 ani.
După cum era logic, acumularea totală de masă corporală, în perioadele: naștere -înțărca re,
naștere -1 an, naștere -1,5 ani, naștere -2 ani, au un trend ascendent, deoarece, cu înaintarea în vârstă,
din momentul nașterii, acumularea de masa corporală este tot mai mare. Astfel, se observă, pentru
perioada naștere -înțărcare, o acumulare medie de m asă corporală de 263,22 kg, până la vârstă de 1350.92
1282.86
1214.41
1100115012001250130013501400
1-1,5 ani 1-2 ani 1,5-2anismz (g)

ANDREI FLORIN VĂSCUȚ – Studiu asupra procesului de creștere la tineretul taurin mascul din rasa Charolaise
24
1 an, acumularea totală de masă corporală a fost de 457,88 kg, până la 1,5 ani, a fost de 705,10 kg,
ajungând la vârsta de 2 ani, să fie de 926,12 kg. Coeficientul de variabilitate, avut valori cuprinse
între 12,83% și 20,72%.

Tabelul 3.5
Acumularea totală de masă corporală în perioadele: naștere -înțărcare, naștere -1 an, naștere -1,5 ani, naștere –
2 ani, la masculii din rasa Charolaise

Specificare Perioada Media±Sx s cv% Minim Maxim

Atmc (kg) naștere -înțărcare 263,22±8,517 54,541 20,72 163 408
naștere -1 an 457,88±9,180 58,784 12,83 333 584
naștere -1,5 ani 705,10±21,027 134,630 19,09 457 1009
naștere -2 ani 926,12±20,471 131,084 14,15 690 1238

Figura 3.5. – Acumularea totală de masă corporală în perioadele: naștere -înțărcare,
naștere -1 an, naștere -1,5 ani, naștere -2 ani

Tabelul 3.6 și figura 3.6, prezintă acumularea totală de masă corporală, în perioadele:
înțărcare -1 an, înțărcare -1,5 ani, înțărcare -2 ani.
Acumularea totală de masă corporală, în perioada înțărcare -1 an, a fost de 194 kg, cu o
valoare minimă de 129 kg ți o maximă de 238 kg, înregistrându -se în acest caz și cel mai mic
coeficient de variabilitae, respectiv 11,89%. De la înțărc are și până la vârsta de 1,5 ani, masculii
din rasa Charolaise, au acumulat o masă medie corporală totală de 441,87 kg, cu limite între 284
kg-601 kg, având un coeficient de variabilitate mai ridicat decât în intervalul anterior, fiind de 263.22457.88705.1926.12
01002003004005006007008009001000
n-î n-1 an n-1,5 ani n-2 aniAtmc (kg)

ANDREI FLORIN VĂSCUȚ – Studiu asupra procesului de creștere la tineretul taurin mascul din rasa Charolaise
25
18,51%. În inter valul de timp de la înțărcare la 2 ani, sporul total a fost de 662,90 kg, cu limitele
minimă de 527 kg și maximă de 836 kg, iar coeficientul de variabilitate de 12,24%.

Tabelul 3.6
Acumularea totală de masă corporală în perioadele: înțărcare -1 an, înțărcare -1,5 ani, înțărcare –
2 ani
Specificare Perioada Media±Sx s cv% Minim Maxim

Atmc (kg) înțărcare -1 an 194,65± 3,615 23,149 11,89 129 238
înțărcare -1,5 ani 441,87±12,776 81,806 18,51 284 601
înțărcare -2 ani 662,90±12,673 81,153 12,24 527 836

Figura 3.5 – Acumularea totală de masă corporală în perioadele: înțărcare -1 an,
înțărcare -1,5 ani, înțărcare -2 ani

În tabelul 3.7 și figura 3.7, se prezintă acumularea totală medie de masă corporală, în
perioadele: 1 an -1,5 ani, 1 an -2 ani, 1,5 ani -2 ani. Datorită perioadelor mai scurte de timp, între
1an-1,5 ani și 1,5ani și 2 ani, sporul total mediu a fost mai scăzut , comparativ cu perioada 1an -2
ani, unde este aproape dublu, perioada de timp fiind dublă în acest caz (247,22 kg și 221 kg, fașă
de 468,24 kg).
Cel mai mare coeficient de variabilitate, s -a observat la acumularea medie de masă
corporală, în intervalul 1 an-1,5 ani, în care, sporul total minim a fost de 97 kg, iar cel maxim, a
avut valoarea de 425 kg. 194.65441.87662.9
0100200300400500600700
î-1 an î-1,5 ani î-2 aniAtmc (kg)

ANDREI FLORIN VĂSCUȚ – Studiu asupra procesului de creștere la tineretul taurin mascul din rasa Charolaise
26
Pentru acumularea medie de masă corporală, din celelalte două intervale de timp,
coeficientul de variabilitate, a avut valori relativ apropiate (15,67%, res pectiv 16, 92%).
Sporul mediu total , în perioada 1 an -1,5 ani, a avut o valoare minimă de 350 kg și o
valore maximă de 654 kg, iar în intervalul 1,5 ani -2 ani, valoarea minimă a acumulării totale de
masă corporală, a fost de 133 kg, iar cea maximă, de 282 kg.
Tabelul 3.7
Acumularea totală de masă corporală în perioadele: 1 an-1,5 ani, 1 an -2 ani, 1,5 ani -2 ani

Specificare Perioada Media±Sx s cv% Minim Maxim

Atmc (kg) 1 an – 1,5 ani 247,22±12,829 82,151 33.23 97 425
1 an -2 ani 468,24±11,459 73,377 15.67 350 654
1,5 ani -2 ani 221,02±5,841 37,406 16.92 133 282

Figura 3.7. – Acumularea totală de masă corporală în perioadele: 1 an-1,5 ani, 1 an -2 ani, 1,5 ani -2 ani

3.4. COEFICIENTUL DE CREȘTERE LA MASCULII DIN RASA CHAROLAISE

Coeficientul de creștere( Cc% ) este un indicator care exprimăprocentul de creștere
totală a masei corporale sau a dimensiunilor corporale, la anumite etape de vârstă, față de valoarea
finală a celeiași însușiri (la stadiul de adult) sau a unei perioade de vârstă prestabil ită.[22]
Coeficientul de creștere se calculează pe baza relației: 247.22468.24
221.02
050100150200250300350400450500
1 -1,5 ani 1-2 ani 1,5-2 aniAtmc (kg)

ANDREI FLORIN VĂSCUȚ – Studiu asupra procesului de creștere la tineretul taurin mascul din rasa Charolaise
27
Cc = (Mt/Mf) x 100
în care:
♦ Cc = coeficientul de creștere
♦ Mt = valoarea însușirii la o anumită vârstă
♦ mf = valoarea finală a însușirii

Coeficientul de creștere (Cc%) la vârstele: naștere, înțărcare (200 zile), 1,5 ani, 2 ani este
prezentat în tabelul 3.8 și figura 3.8.
. Tabelul 3.8
Coeficientul de creștere (Cc%) la vârstele: naștere, înțărcare (200 zile), 1,5 ani, 2 ani

Specificare Vârsta Media±Sx s cv% Minim Maxim

Cc% naștere 3,68±0,067 0,430 11,68 3,10 4,62
înțărcare 21,83±0,585 3,748 17,16 14,82 31,38
1,5 ani 52,31±1,45 9,287 17,75 35,37 72,83
2 ani 67,55±1,406 9,004 13,32 51,17 88,62

Figura 3.8. – Coeficientul de creștere (Cc%) la vârstele: naștere, înțărcare (200 zile), 1,5 ani, 2 ani
3.6821.8352.3167.55
01020304050607080
naștere înțărcare 1,5 ani 2 aniCc%

ANDREI FLORIN VĂSCUȚ – Studiu asupra procesului de creștere la tineretul taurin mascul din rasa Charolaise
28
La naștere , masculii din rasa Charolaise, luați în studiu, au avut, în medie, o masă
corporală ce reprezenta 3,68% din masa corporală de adult (1450 kg), valoare care a variat între
3,10% – 4,62%, cu un coeficient de variabilitate de 11,68%.
La înțărcare (200 zile) , masa medie corporală a masculilor, reprezenta 21,83% din masa
atinsă la vârsta de adult, cu limita minimă de 14,82% și cea maximă de 31,38%, și un coeficient
de variabilitate de 17,16%.
La vârsta de 1,5 an i, coeficientul de creștere era de 52,31%, valoarea minimă fiind de
35,37%, iar cea maximă de 72,83%, cu 17,75 % coeficient de variabilitate.
La vârsta de 2 ani, masculii din rasa Charolaise, luați în studiu, au avut, în medie, o
masă corporală ce repreze nta 67,55% din masa corporală de adult (1450 kg), valoare care a variat
între 51,17% – 88,62%, cu un coeficient de variabilitate de 13,32%.

ANDREI FLORIN VĂSCUȚ – Studiu asupra procesului de creștere la tineretul taurin mascul din rasa Charolaise
29

CONCLUZII

►Greutatea corporală medie, a celor 41 de masculi din rasa Charolaise, a fost la naștere
de 53,41 kg, la înțărcare ( 200 zile) de 316,63 kg, la vârsta de 1 an de 511,29 kg, la 1,5 ani, la
758,51 kg, iar, la 2 ani, au atins greutatea corporală medie de 979,53, greutăți, care se încadrează
în specificul rasei.

► Cel mai mare spor mediu zilnic, l -au depus masculii de rasă Charolaise, în perioada
de la naștere până la înțărcare, când au relizat un smz= 1316,09 g, urmat de sporul mediu zilnic
depus în perioada de la naștere la vârsta de 1,5 ani, smz=1286,67 g, apoi sporul mediu zilnic din
perioada naș tere-2 ani (1268,66 g), iar pe ultimul loc, a fost sporul mediu zilnic realizat în perioada
de la naștere la vârsta de 1 an, respectiv 1254,46 g.

►Între înțărcare și vârstele de 1an, 1,5 ani, respectiv 2 ani, sporurile medii zilnice, au
fost de 1179,74g în prima perioadă, au crescut între înțărcare și vârsta de 1,5 ani la valoarea de
1269,76 g, apoi , smz a scăzut , în perioada înțărcare -2 ani, la 1250 g.

►Odată cu înaintarea în vârstă, sporul mediu zilnic realizat, începe să scadă ușor, ceea
ce este normal pentru energia de creștere a animalelor.

►Acumularea totală de masă corporală, în perioadele: naștere -înțărcare, naștere -1 an,
naștere -1,5 ani, naște re-2 ani, au un trend ascendent, deoarece, cu înaintarea în vârstă, din
momentul nașterii, acumularea de masa corporală este tot mai mare.

► Datorită perioadelor mai scurte de timp, între 1an -1,5 ani și 1,5ani și 2 ani, sporul
total mediu a fost mai scăz ut, comparativ cu perioada 1an -2 ani, unde este aproape dublu, perioada
de timp fiind dublă în acest caz (247,22 kg și 221 kg, față de 468,24 kg).

ANDREI FLORIN VĂSCUȚ – Studiu asupra procesului de creștere la tineretul taurin mascul din rasa Charolaise
30
► La naștere , masculii din rasa Charolaise, luați în studiu, au avut, în medie, o masă
corporală ce reprez enta 3,68% din masa corporală de adult (1450 kg), valoare care a variat între
3,10% – 4,62%, cu un coeficient de variabilitate de 11,68%.

► La înțărcare (200 zile) , masa medie corporală a masculilor, reprezenta 21,83% din
masa atinsă la vârsta de adult, cu un coeficient de variabilitate de 17,16%.

► La vârsta de 1,5 ani, coeficientul de creștere era de 52,31%, valoarea minimă fiind
de 35,37%, iar cea maximă de 72,83%, cu 17,75 % coeficient de variabilitate.

► La vârsta de 2 ani, masculii din rasa Charol aise, au ajuns la o masă corporală ce
reprezenta 67,55% din masa corporală de adult (1450 kg), iar coeficientul de variabilitate a fost de
13,32%.

ANDREI FLORIN VĂSCUȚ – Studiu asupra procesului de creștere la tineretul taurin mascul din rasa Charolaise
31

BIBLIOGRAFIE

1. ACATINCĂI S., (2000) – Producțiile bovinelor, Ed. Mirton, Timișoara.
2. ACATINCĂI S., (2003) – Etologie, Ed. EUROBIT, Timișoara.
3. ACATINCĂI S., STANCIU G., CZISZTER L.T. – The influence of the antiparasitic
treatment on some production indices in bulls fattening. Lucrări științifice USAMVB
Timișoara, Medicină Veterinară, vol. XXXIII, 200 0, p. 161
4. ACATINCAI S., STANCIU G., CZISZTER L.T. Comparative study regarding the
fattening indices and muscle growing dynamics in Romanian Spotted and Romanian
Black and White breeds. Lucrări științifice Zootehnie și Biotehnologii, vol. XXXVI
(2003), Timișoara, p. 160
5. ACATINCĂI S., STANCIU G., CZISZTER L.T., ERINA Silvia. Study regarding the
efficiency of the basis diet supplementation with concentrates in fattening of the
Romanian Spotted young bulls. Lucr. Șt. Zootehnie și Biotehnologii, vol. XXXVIII
(2005), p. 230
6. ACATINCĂI S., CZISZTER L.T., STANCIU G., ERINA Silvia. The efficiency of the
basic ration supplementation with concentrates in fattening of the Romanian Black and
White young bulls. Luc. Șt. Zootehnie și Biotehnologii, vol. XXXVIII (2005), p. 224
7. ACATINCĂI S., CZISZTER L.T., STANCIU G., TRIPON I., GAVOJDIAN D. – Study
regarding some beef production indices in Romanian Spotted young bulls. Lucrări
științifice Zootehnie și Biotehnologii, vol. 39 (2), (2006), p. 139
8. ACATINCĂI S., CZISZTER L.T., STANCIU G., ERINA Silvia – Study regarding some
beef production indices in Romanian Black and White young bulls. Lucrări științifice
Zootehnie și Biotehnologii, vol. 39 (2), (2006), p. 143

ANDREI FLORIN VĂSCUȚ – Studiu asupra procesului de creștere la tineretul taurin mascul din rasa Charolaise
32
9. ACATINCĂI S., ERINA ELENA SILVIA (2019) – Tehnologii zootehnice – Producțiile
bovinelor, Ed. EUROBIT, Timișoara.
10. France Bovins Croissance/Institut de l’Elevage, 2009 (Campagne 2008)
11. GEORGESCU, GH., STANCIU, G., UJICĂ, V., GEORGESCU, D., RÂMNEANȚU, N.,
(1990) – Tehnologia creșterii bovinelor, Ed.DIDACTICĂ ȘI PEDAGOGICĂ,
București. și Biotehnologii, vol. XXXVIII.
12. GEORGESCU, GH.(coordonator), (1995) – Tratat de creșterea bovinelor, Ed. CERES,
București.
13. LE NEINDRE, P., GRIGNARD, L., TRILLAT, G., BOISSY, A., MENISSIER, F., SAPA,
F., BOIVIN, X. (2002) – Docile Limousine cows are not poor. mothers. Proc. the 7th
World Congress of Genetics. Applied to Livestock Production, Montpellier, France, vol.
14, pp. 1 -4
14. Le NEINDRE, P., MURPHY, T., BOISSY, A., PURVIS, I.W., LINDSAY, D., ORGEUR,
P., BOUIX, J., BIBE , B. (1998) – Genetics of maternal ability in cattle and sheep.
Proceedings of the 6th World Congress on Genetics Applied to Livestock Production,
Armidale, Australia, vol. 27, pp. 23 – 30.
15. Meusse Rihne Issel Cattle Society of the United Kingdom – NMR A nnual Production Report
1998/99 – http:// www.mri.org.uk
16. Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 bis/17.VII, 2003, Anexa 1*, p. 1 – 18
17. MONOGHAN, P., DAVID WOOD -GUSH, (1990) – Managing of Animals.
18. STANCIU, G., (1999) – Tehnologia creșterii bovinelor, Ed. BRUMAR, Timișoara.
19. STANCIU, G., (2004) – Creșterea animalelor, Ed.AGROPRINT, Timișoara.
20. UJICĂ V., (1993) – Tehnologia creșterii taurinelor, Ed. CERES, București.
21. VELEA C., (1999) – Producția, reproducția și ameliorarea taurinelor, Vol. 1, Ed. Tehnică
Agricolă, București
22. *** http://foxstudio.files.wordpress.com/2009.jpg
23. *** http://gentemann.eu/files/gentemann.eu/Calf%20Housing/calf_housing_04.jpg
24. *** http://iae.co.uk/agric ulture/wp -content/uploads/sites/2/2015/02/2
25. ***- www.pigeon.psy.tufts.edu/psych26/church.htlm
26. ***- www.personalityresearch.org/cogsocial.htlm
27. *** – www.geocities.com/ohcop/j3d -a-b.htlm

ANDREI FLORIN VĂSCUȚ – Studiu asupra procesului de creștere la tineretul taurin mascul din rasa Charolaise
33
28. ***- www.agric.gov.ab.ca/engineer/bg807
29. ***-www.agric.gov.ab.ca./engineer/bg807.html .
30***. www.alde.tamu.edu/jrm/nov.97/gans2.htm .
31 ***.www.awionline.org/pubs/eq/cows.htm .

ANDREI FLORIN VĂSCUȚ – Studiu asupra procesului de creștere la tineretul taurin mascul din rasa Charolaise
34

Curriculum vitae
Europass

Informații personale
Nume / Prenume Văscuț Andrei -Florin
Adresă(e) Calea Caransebeșului nr.11, sc. E, ap. 3, Reșita, Jud. Caraș Severin
Telefon(oane) 0726104268
E-mail(uri)
Naționalitate( -tăți) Romana
Data nașterii 12.11.1988
Sex M
Locul de muncă vizat / Domeniul
ocupațional

Experiența profesională
Perioada 2015 pana in prezent
Funcția sau postul ocupat Incasator cotizații
Activități și responsabilități
principale
Numele și adresa angajatorului Privat PFA Văscuț Andrei Florin
Tipul activității sau sectorul de
activitate

Educație și formare
Perioada 2003 -2007
Calificarea / diploma obținută Diploma Bacalaureat
Disciplinele principale studiate /
competențe profesionale dobândite
Numele și tipul instituției de
învățământ / furnizorului de formare Colegiul Economic al Banatului Montan

ANDREI FLORIN VĂSCUȚ – Studiu asupra procesului de creștere la tineretul taurin mascul din rasa Charolaise
35
Nivelul în clasificarea națională sau
internațională
Perioada
Calificarea / diploma obținută
Disciplinele principale studiate /
competențe profesionale dobândite
Numele și tipul instituției de
învățământ / furnizorului de formare
Limba(i) străină(e) cunoscută(e)
Autoevaluare Înțelegere Vorbire Scriere
Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la
conversație Discurs oral Exprimare scrisă
Engleza B1r A2 A1 A1 A1
Franceza
(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referință Pentru Limbi Străine
Competențe și abilități sociale Sociabil, capabil de a lucra in echipa,
Competențe și aptitudini
organizatori ce Responsabil, ordonat, punctual;
Competențe și aptitudini tehnice cu spirit de observatie, atenta la detalii ;
Competențe și aptitudini de utilizare
a calculatorului Microsoft Office (Word, Excel, PowerPoint), Internet Explorer ;
Competențe și aptitudini artistice Pasionat de creșterea animalelor și dornic de a invata lucruri noi
Alte competențe și aptitudini
Permis(e) de conducere Categ. B
Informații suplimentare
Anexe

13.07.2020
Ing. Văscuț Andrei Florin