Numele și prenumele absolventului: VĂSĂLIUȚ E. ADRIAN Programul de studiu : STUDIU UNIVERSITAR DE MASTERAT Specializarea: INGINERIA, DREPTUL ȘI… [631126]

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE INGINERIA MATERIALELOR ȘI A MEDIULUI

LUCRARE DE DISERTAȚIE

VĂSĂLIUȚ E. ADRIAN

CLUJ -NAPOCA 2019

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE INGINERIA MATERIALELOR ȘI A MEDIULUI

LUCRARE DE DISERTAȚIE

VĂSĂLIUȚ E. ADRIAN

IULIE 2019

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE INGINERIA MATERIALELOR ȘI A MEDIULUI
DEPARTAMENTUL INGINERIA MEDIULUI ȘI ANTREPRENORIATUL
DEZVOLTĂRII DURABILE

AVIZ
DIRECTOR IMADD

LUCRAREA DE DISERTAȚIE

Numele și prenumele absolvent: [anonimizat]: VĂSĂLIUȚ E. ADRIAN
Programul de studiu : STUDIU UNIVERSITAR DE MASTERAT
Specializarea: INGINERIA, DREPTUL ȘI ECONOMIA DEZVOLTĂRII DURABILE

Enunțul temei: STUDII ȘI CERCETĂRI PRIVIND CALITATEA APEI DIN LACUL
VÂRȘOLȚ JUD. SĂLAJ
Conducător științific: șef.lucr.dr.ing. SIMONA -ELENA AVRAM

Data primirii temei: 15.11.2018
Data predării lucrării: 16.07.2019

AVIZ
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC ABSOLVENT: [anonimizat]

4
CUPRINS
REZUMAT…………………………………………………………………………………… …..6
ABSTRACT……… …………………………………………………………………………… …7
INTRODUCERE…………………………………………………………………………… …….8
Oportunitatea și actualitatea temei de disertație ………………………. ……………………….. ……..8
Obiectivele lucrării de disertație ………………….. ………………………. ……………………………… …9

Capitolul I. CALITATEA APELOR DE SUPRAFAȚĂ……………………………… .……11
1.1.APELE DE SUPRAFAȚĂ …………………………………………… ……… ……….11
1.2.CALITATEA APELOR DE SUPRAFAȚĂ ………………………………..….… …11
1.3.CALITATEA APELOR DE SUPRAFAȚĂ PE PLEN NAȚIONAL……… .….14
1.4.STAREA CALITĂȚII APELOR – CALITATEA PRINCIPALELOR LACURI DIN
ROMÂNIA ÎN RAPORT CU GRADU DE TROFICITATE………… ………………… ..….15
1.5.CALITATEA APELOR DE SUPRAFAȚĂ PE PLAN INTERNAȚIONAL……… 19

Capitolul II. EVALUAREA CALITĂȚII APELOR DE SUPRAFAȚĂ………………. 22
2.1.EVALUAREA CALITĂȚII APEI LA NIVEL GENERAL……………. ………… 22

Capitolul al III lea. BAZA MATERIALĂ ȘI METODOLOGIA DE CERCETARE…… 25
3.1.SCURT ISTORIC……… ……………………….…………… ……………………… .25
3.2.CALITATEA LACURILOR DIN JUDETUL SĂLAJ… …………………………. 27
3.3.CERCETĂRI PRIVIND CALITATEA A PEI DIN LACUL VÂRȘOLȚ
JUD.SĂLAJ……………………………………………………………………………………… 28
3.4.CALITATEA APEI DULCI…………………… …….…… ………………………… 29

Capitolul IV. BAZINUL HIDROGRAFIC SOMEȘ -CRASNA…………………….…. ….31
4.1. ACUMULAREA VÂRȘOLȚ………………………… …….. ……………….…… 31
4.2.APA POTABILĂ……… ………………… …………………………………………..32
4.3.MANAGEMENTUL DURABIL AL RESURSELOR DE APĂ………………..….34
4.4.STRATEGII ȘI ACȚIUNI PRIVIND MANAGEMENTUL DURA BIL AL
RESURSELOR DE APĂ………………… ……… …………………………………………… ..35
4.5. RESURSELE DE APĂ. CANTITĂȚI ȘI FLUXURI …… ………… …..……… …36

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

5
CONCLUZII…………………………………………………………………………….……….40

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………..………. .…… .42

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

6

STUDII ȘI CERCETĂRI PRIVIND CALITATEA APEI DIN LACUL
VÂRȘOLȚ JUD. SĂLAJ
Adrian VĂSĂLIUȚ, Simona -Elena AVRAM
Universitatea Tehnică Cluj -Napoca, Facultatea de Ingineria Materialelor și a Mediului
Bulevardul Muncii 103 -105, 400641 Cluj -Napoca, România
vasaliut.diana@yahoo.com , savram@yahoo.com
REZUMAT
În prezent, cercetăriile privind calitatea apei din lacul Vârșolț, cunoașterea, protecția,
punerea în valoare și utilizarea durabilă a resurselor de apă sunt acțiuni de interes general.
Conservarea, protecția și îmbunătățirea mediului acvatic, în condițiile utilizării durabile a
resurselor de apă, au la bază principiile precauției, prevenirii, evitării daunelor la sursă conform
principiului “poluatorul plătește”. Acti vitatea de gospodărire unitară, rațională și complexă a
apelor este organizată și se desfașoară pe bazine hidrografice ca entități geografice indivizibile
de gospodărire a resurselor de apă. În acest sens, resursele de apă de suprafață și subteran –
freatice sunt considerate ca un tot unitar atât sub aspect cantitativ cât și calitativ.
Resursele de apă, din județul Sălaj, sunt constituite din resurse de apă de suprafață și
resurse de apă subterane. Acestea asigură pe lângă alimentarea cu apă a populației și n ecesitățile
industriale și agricole. Bazinul hidrografic Someș -Crasna ocupă o suprafață de 17740 kmp, din
care 3408 kmp (19,1% din suprafața totală a bazinului hidrografic) se găsesc în județul Sălaj.
Acesta cuprinde circa 88,5% din suprafața județului, ia r diferența de 11,5% revine bazinului
hidrografic Crișuri.
Lucrarea de disertație prezintă studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț,
jud. Sălaj și are drept ca obiective, evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă de suprafață
care realizează prin integrarea elementelor de calitate (biologice, fizico -chimice generale,
poluanți specifici). Starea ecologică finală ia în considerare principiul “one out – all out”,
respectiv cea mai defavorabilă situație.

CUVINTE CHEIE:
calitatea apei, studii și cercetări, manag ement, strategii și acțiuni, res urse de apă, cantități și
fluxuri

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

7
STUDIES AND RESEARCH ON THE WATER QUALITY FROM THE
LAKE VÂRȘOLȚ JUD. SĂLAJ

Adrian VĂSĂLIUȚ, Simona -Elena AVRAM
Technical University of Cluj -Napoca, Faculty of Materials and Environmental Engineering,
103-105 Muncii Avenue, 400641, Cluj -Napoca, Romania
vasaliut.diana@yahoo.com , savram@yahoo.com

ABSTRACT
At present, research on water quality in Lake Vârșolt, knowledge, protection, exploitation
and sustainable use of water resources are actions of general interest. Conservation, protection
and improvement of the aquatic environme nt, in the context of the sustainable use of water
resources, are based on the principles of precaution, prevention, avoidance of pollution at source
according to the "polluter pays" principle. The unitary, rational and complex water management
activity is organized and carried out on hydrographic basins as indivisible geographic entities for
water resource management. In this respect, surface water and groundwater resources are
considered as a unitary one both in quantitative and qualitative terms.
Water resources in Salaj County are made up of surface water resources and
underground water resources. They provide, in addition to population water supply and industrial
and agricultural needs. The Someș -Crasna hydrographical basin occupies an area of 17740 km²,
of which 3408 km² (19.1% of the total catchment area) is located in Sălaj County. It comprises
about 88.5% of the county's surface, and the 11.5% difference lies in the Crisuri basin.
The dissertation thesis presents studies and researches on the wate r quality of the Vârșolț Lake,
Sălaj County and has the objective to evaluate the ecological status of the bodies of surface
water, which by integrating the quality elements (biological, general physicochemical, specific
pollutants) . The final environment al status takes into account the "one out – all out" principle
and the worst case scenario.
KEYWORDS:
water quality, studies and research, management, strategies and actions, water resources,
quantities and flows

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

8
INTRODUCERE

Aceasta temă ” Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț jud Sălaj”
dorește să evidențieze aspectele generale ale calității apei în țara noastră. Calitatea apelor din
România este urmărita conform structurii și principiilor metodologice ale Sistemului de
Monitor ing Integrat al Apelor din România (S.M.I.A.R.) , restructurat în conformitate cu
cerințele Directivelor Europene. Sistemul național de monitorizare a apelor cuprinde două tipuri
de monitoring, conform cerințelor prevăzute in Legea 310/2004 de modificare ș i completare a
Legii Apelor 107/1996 care a preluat prevederile Directivei Cadru 60/2000/CEE în domeniul
apei și celelalte Directive UE. Astfel se realizează un monitoring de supraveghere având rolul de
a evalua starea tuturor corpurilor de apă din cadrul bazinelor hidrografice și un monitoring
operațional (integrat monitoringului de supraveghere) pentru corpurile de apă ce au riscul să nu
îndeplinească obiectivele de protecție a apelor.
Oportunitatea și actualitatea temei de disertație
Oportunitatea și act ualitatea temei studiate este pe deplin justificată, din următoarele
considerente:

 Apa reprezintă o resursă naturală, regenerabilă, vulnerabilă și limitată, element
indispensabil pentru viață și pentru societate, materie primă pentru activități productive,
sursă de energie și cale de transport, factor determinant în menținerea echilibrului
ecologic. Cunoașterea, protecția, punerea în valoare și utilizarea durabilă a resurselor de
apă sunt acțiuni de interes general.
 Conservarea, protecția și îmbunătățirea mediului acvatic, în condițiile utilizării durabile
a resurselor de apă, au la bază pr incipiile precauției, prevenirii, evitării daunelor la
sursă conform principiului “poluatorul plătește”.
 Activitatea de gospodărire unitară, rațională și complexă a apelor este organizată și se
desfașoară pe bazine hidrografice ca entități geografice indi vizibile de gospodărire a
resurselor de apă. În acest sens, resursele de apă de suprafață și subteran -freatice sunt
considerate ca un tot unitar atât sub aspect cantitativ cât și calitativ.

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

9 Lacul de acumure Vârsolț, situat în bazinul hidrografic Crasna, în tre localitățile Crasna și Vârșolț
a fost realizată în perioada 1976 -1979. Barajul de o înălțime de 17 m și o lungime de 2160 m
reține în volum de 50,2 milioane de mc de apă.
Acumularea a fost creată pentru atenuarea viiturilor și apărarea împotriva înunda țiilor. A
fost proiectată o acumulare nepermanentă dar funcționează ca acumulare permanentă, este sursa
de apă potabilă pentru orașele Zalău și Șimleu Silvaniei.ă. Suptafața lacului are 652 ha.
Barajul V ârsolț se află in apropierea orașului Zalău mai bine zis intre Zalău și Șimleul
Silvaniei.Este sursa de apă a celor două orașe. Este un loc ideal pentru iubitorii de pescuit, lacul
fiind bogat în mai multe specii de pește din care am să enumăr cateva: caras, crap ,șalău, biban,
plătică,albișoară etc. Lacul s e intinde pe o suprafață mare, lungimea digului având in jur de 3
km.
În condițiile urbanizării și a industrializării impetuoase, civilizația contemporană se
caracterizează printr -un proces îngrijorător de deteriorare a echilibrului ecologic și de poluare a
resurselor de apă. Managementul resurselor de apă este pus în dificultate nu atât din punct de
vedere al cantității acestor resurse cât mai ales a calității lor, aceasta fiind afectată tot mai mult
de diversele forme de poluare. Monitorizarea permite rea lizarea a patru obiective primordiale în
cunoașterea stării de calitațe a apei și anume, supravegherea, prognozarea, avertizarea și
intervenția. Prin monitorizarea calității apei se realizează o evaluare sistematică a
caracteristicilor caltative ale apei, aflate într -o dinamică permanentă și cu implicații
socialeconomice semnificative.
Obiectivele temei de disertație este evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă de
suprafață care realizează prin integrarea elementelor de calitate (biologice, fizico -chimice
generale, poluanți specifici). Starea ecologică finală ia în considerare principiul “one out – all
out”, respectiv cea mai defavorabilă situație.
Activitățile care vor fi descrise in lucrarea de disertație va face o caracterizare generală a
spațiulu i hidrografic Someș -Tisa și cea a Crișurilor.
Obiectivele lucrării de disertație
În cadrul elaborării lucrării de disertație se propun următoarele obiective de cercetare:
 Abordarea conceptuală și metodologică a noțiunilor calității apelor de suprafață din
România. Identificarea de noi oportunități în domeniul îmbunătățirii apelor de suprafață.
 Cercetarea apelor de suprafață – identificarea și evaluarea modelelor de afaceri
sustenabile, din perspectiva impactului economic, ecologic și social.

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

10  Studierea antreprenoriatului și a stereotipurilor acestuia la nivel național, precum și a unor
concepte inovatoare folosite la nivel european.
 Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț județul Sălaj

Monitorizarea și evaluarea calității apei se bazează pe următoarele trăsături fundamentale:
fizice, chimice, biologice și microbiologice. Este un proces de analiză, interpretare și comunicare
a acestor proprietăți în cadrul activităților umane și de conservare a mediului natural. Așadar, nu
este un proces fix, fiind adaptat în funcție de nevoile locale, naționale sau internaționale. Prin
proiectarea unui program de monitorizare a calității apei se urmărește ca informațiile obținute să
fie de folos în luarea deciziilor. Inf ormațiile generate din programul de monitorizare trebuie să
reflecte în ce mod calitatea și cantitatea apei întrunește cerințele utilizatorilor sau ale
standardelor stabilite, în ce măsură calitatea apei este influențată de procesele naturale și în ce
mod apa are capacitatea de a asimila o cantitate mare de deșeuri, fără să ajungă la un nivel
inacceptabil de poluare.
Programul de monitorizare reflectă compatibilitatea și eficiența strategiilor de control și
acțiunilor de management în controlul poluării, a rată existența tendințelor de modificare a
calității apei în funcție de schimbarea activităților antropice din zonă și care sunt efectele pe care
deteriorarea calității apei le are asupra plantelor și animalelor, indică măsurile de control care
trebuie lua te pentru a îmbunătăți sau preveni deteriorarea calității apei etc.
Dispunând de asemenea informații, unele programe de monitorizare vor fi pe termen lung
proiectate astfel încât să ofere un volum cumulativ de informații, în timp ce altele vor avea un
singur obiectiv și se vor întinde de -a lungul unei perioade de timp scurte.

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

11

Capitolul I. CALITATEA APELOR DE SUPRAFAȚĂ

Tematica propusă pentru activitatea de cercetare intitulată , Studiu asupra calității apelor de
suprafață definește o temă care cuprinde două părți importante și anume :
1. Apele de suprafață;
2. Calitatea apelor de suprafață ;

1.1.APELE DE SUPRAFAȚĂ
Apele de suprafață sunt apele care curg pe suprafața solului. Apele de suprafață sunt
produse de scurgerea generată de ploi sau de apariția la suprafață a apelor subterane. Odată
apărută, apa de suprafață urmează drumul care îi oferă minima rezistență și p oate fi curgătoare,
ca în cazul râurilor și pâraielor, sau stătătoare în cazul lacurilor sau bălților.1
Apele de suprafață diferă după foarte multe caracteristici: debitul și variațiile sale(la cele
curgătoare), temperatura, concentrația și natura substanț elor dizolvate sau aflate în suspensie,
conținutul biologic și microbiologic, fiecare masă de apă lichidă cu albia ei șiviețuitoarele din ea
fiind un ecosistem distinct.
Totodată, apele dulci de suprafață au șinumeroase caractere comune: spre deosebire de
cele subterane, ele sunt de regulă maipuțin mineralizate, mai bogate în elemente biologice, mai
influențabile de către alți factori(naturali și antropici), mai ușor poluabile, mai puțin stabile în
caracteristici, dar totodată auși capacități mai crescute d e a-și automenține calitatea.2

1.2.CALITATEA APELOR DE SUPRAFAȚĂ
Calitatea râurilor și pâraielor, variază în funcție de debitele de sezon și se poate schimba
în mod semnificativ din cauza precipitațiilor și a scurgerilor pe care le acestea le primesc.
Lacurile și bălțile au, în general, mai puține sedimente decât râurile, și cu toate acestea sunt
supuse la un impact mai mare din punct de vedere al activității microbiologice.3

1 https://prezi.com/5zvfzuhjmbai/apele -de-suprafata/
2 http://ecotrust.ro/blog -ecotrust/60 -apele -de-suprafata -si-subterane
3 http://adasaproducts.com/ro/ape -de-suprafata/

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

12 Pentru a asigura protecția apelor și pentru a promova utilizarea durabilă car e să asigure
disponibilitatea pe termen lung a resurselor naturale, Adasa a dezvoltat o serie de echipamente
care urmăresc acest obiectiv, și pot fi implementate în mod individual sau integrate în stații sau
rețele de avertizare și control al calității ape i. În funcție de sensibilitatea mediului și de
caracteristicile acestuia, este importantă analiza anumitor parametri fizico -chimici și/sau
substanțe potențial poluante, această analiză conducând la posibilitatea de a decide care produse
sunt cele care sati sfac nevoile și cerințele in fiecare situație.

Calitatea apelor de suprafață poate fi definită ca o temă multidisciplinară, încadrându -se in
mai multe domenii si anume:
1. Mecanismul economic în domeniul apelor
Apa constituie o resursă naturală cu valoare economică în toate formele sale de
utilizare/exploatare. Conservarea, refolosirea și economisirea apei sunt încurajate prin aplicarea
de stimuli economici, inclusiv pentru cei care manifesta o preocupare constantă în protejarea
cantității și calită ții apei, precum și prin aplicarea de penalități celor care risipesc sau poluează
resursele de apă. Utilizatorii resurselor de apă plătesc utilizarea acestora Administrației
Naționale „Apele Române", în calitate de operator unic al resurselor de apă. Mecan ismul
economic specific domeniului gospodăririi cantitative și calitative a resurselor de apă include
sistemul de contribuții, plăți, bonificații, tarife și penalități și se bazează pe principiile
„utilizatorul plătește" și „poluatorul plătește", Administr ația Națională „Apele Române" fiind
singura în drept să aplice acest sistem tuturor utilizatorilor de apă, indiferent de deținătorul cu
orice titlu al amenajării, precum și din sursele subterane, cu excepția celor pentru care există
reglementări specifice în vigoare. În vederea stimulării economice a utilizării durabile a
resurselor de apă, contribuțiile specifice de gospodărire a apelor, care se percep lunar tuturor
utilizatorilor de apă, sunt diferențiate pe categorii de surse și grupe de utilizatori și p e substanțe
poluante din apele uzate evacuate în resursele de apă. Administrația Națională „Apele Române"
încheie abonament de utilizare/exploatare cu utilizatorii de apă, conform solicitării acestora, în
limitele prevederilor din actele de reglementare a folosinței din punct de vedere al gospodăririi
apelor. Pentru serviciile comune de gospodărire a apelor prestate de Administrația Națională
„Apele Române", tarifele se stabilesc prin negociere directă între unitățile din subordinea 68
Administrației Națion ale „Apele Române" și utilizatori. Prestarea serviciilor comune de
gospodărire a apelor se face pe bază de contracte încheiate cu beneficiarii. Divergențele apărute
la încheierea contractelor sau a abonamentelor de utilizare/exploatare, între direcțiile de ape sau

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

13 alte unități din subordinea Administrației Naționale „Apele Române" și utilizatori, se negociază
ca etapă finală a concilierii, la nivelul central al Administrației Naționale „Apele Române", în
prezența reprezentanților autorităților competente. A dministrația Națională „Apele Române", în
relațiile cu utilizatorii, acordă bonificații și aplică penalități, după caz. Utilizatorilor de apă care
demonstrează constant o grijă deosebită pentru folosirea rațională și pentru protecția calității
apelor, evac uând odată cu apele uzate epurate substanțe impurificatoare în concentrații mai mici
decât cele înscrise în autorizația de gospodărire a apelor, li se acordă, potrivit legii, bonificații, în
procent de pană la 10% din valoarea anuală a contribuțiilor decon tate. Administrația Națională
„Apele Române" este singura în drept să constate și să propună cazurile în care se acordă
bonificații, acestea aprobându -se prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din
domeniul apelor. Penalitățile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la
prevederile reglementate, atât pentru depășirea cantităților de apă utilizate, cât și a concentrațiilor
de substanțe impurificatoare evacuate în resursele de apă. Penalitățile se modifică periodic prin
hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale din domeniul apelor.
Constatarea abaterilor de la prevederile reglementate atât pentru depășirea cantităților de apă
utilizate, cât și a concentrațiilor de substanțe impurificatoare ev acuate în resursele de apă, se face
de personalul cu drept de control împuternicit în acest scop, prevăzut de lege, și se consemnează
în procesele -verbale încheiate între părți.4

2. Starea ecologică și chimică a cursurilor de apă ale râurilor interioare
Totalul lungimii cursurilor de apă codificate ale țării noastre este de 78.905 km. Activitatea
de supraveghere a calității apelor a fost organizată, în anul 2009, în principal pe cursurile mijlocii
și inferioare, pe o lungime de 26.367 km, unde se manifestă impactul acțiunilor umane asupra
mediului, respectiv asupra calității apelor. S -au realizat, de asemenea, măsurători în secțiuni de
referință ale cursurilor de apă, situate în special în zonele superioare, unde acest impact antropic
este minim. C aracterizarea calității apei, pe bazine hidrografice și la nivel național, reprezintă
evaluarea globală a rezultatelor analitice obținute periodic, în campanii expediționare. Secțiunile
de monitorizare și cursurile de apă sunt încadrate pe categorii de cal itate, în conformitate cu
actele normative în vigoare. Pentru evaluarea din punct de vedere fizico -chimic a calității globale
a apei, în fiecare secțiune de supraveghere, au fost calculate, pentru fiecare indicator în parte,
valorile cu asigurare de 90%, r espectiv 10% în cazul oxigenului dizolvat, sau valorile medii, iar
acestea au fost comparate cu valorile limită ale claselor de calitate, prevăzute de normativul cu

4 apepaduri.gov.ro/wp -content/uploads/2017/12/Anexa -nr.-2-.docx

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

14 cinci clase de calitate, rezultând astfel încadrarea într -una din cele cinci clase de calit ate.
Indicatorii cuprinși în Ordinul M.M.G.A nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind
clasificarea calității apelor de suprafață în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă,
au fost împărțiți în 5 grupe principale: grupa „regim de oxigen”, ce cuprinde: oxigenul dizolvat,
CBO5 , CCO -Mn, CCO -Cr; grupa „nutrienți”, ce cuprinde: amoniu, azotiți, azotați, azot total,
ortofosfați, fosfor total, clorofila a; grupa „ioni generali, salinitate”, ce cuprinde: reziduu filtrabil
uscat, sodiu, ca lciu, magneziu, fier total, mangan total, cloruri, sulfați; grupa „metale”, ce
cuprinde: zinc, cupru, crom total, arsen; metalele precum plumbul, cadmiul, mercurul, nichelul
au fost încadrate la grupa de substanțe prioritare; grupa „micropoluanți organici și anorganici”,
ce cuprinde: fenoli, detergenți, AOX, hidrocarburi petroliere; alte substanțe, precum HAP, PCB,
lindan, DDT, atrazin, triclormetan, tetraclormetan, tricloretan, tetracloretan etc., au fost încadrate
la grupa substanțelor prioritare.5

1.3.CALITATEA APELOR DE SUPRAFAȚĂ PE PLAN NAȚIONAL

STAREA CALITĂȚII APELOR DE SUPRAFAȚĂ. Totalul cursurilor de apă codificate
ale țării noastre este de 78905 km. Activitatea de supraveghere a calității apelor a fost organizată
în anul 2009 în principal pe cur surile mijlocii și inferioare ale cursurilor de apă (pe o lungime de
26.367 km), unde se manifestă impactul acțiunilor umane asupra mediului, respectiv asupra
calității apelor. S -au realizat de asemenea și măsurători în secțiuni de referință ale cursurilor de
apă, situate în special în zonele superioare, unde acest impact este minim.6
Someș
Evoluția calită ii apei in b.h. Someș din punct de vedere biologic a fost urmărita in anul
2009 pe 34 cursuri de apa, in 66 secțiuni de monitorizare, in lungime totala d e 1818 km. Din
lungimea totala de 1818 km de râuri monitorizate in b.h. Someș, 281 km reprezentând 15,46 %
s-au încadrat in clasa I de calitate – starea ecologica foarte buna, 1170 km reprezentând 64,36 %
s-au încadrat in clasa a II -a de calitate – starea ecologica buna, 356 km reprezentând 19,58 % in
clasa a III -a de calitate – starea ecologica moderata, 11 km reprezentând 0,60 % in clasa a V -a de
calitate – starea ecologica proasta. Zonele critice care necesita îmbunătățirea calității apei sub
aspectul st ării ecologice – 367 km din care:

5 www.mmediu.ro/beta/wp -content/…/2012 -05-29_raport_2009.pdf
6 http://www. mmediu.ro/beta/wp -content/uploads/2012/05/2012 -05-29_raport_2009.pdf

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

15 Clasa a III -a de calitate – stare ecologica moderata: 356 km
• Râul Someș secțiunea aval confluenta Someșul Mic – amonte confluenta Vlad: 21 km;
• Râul Dipșa pe întreg cursul: 35 km;
• Râul Someșul Mic secțiunea aval confluenta Fizeș – confluenta: 18 km;
• Râul Nadas aval confluenta Popești – confluenta: 5 km;
• Paul Popești pe întreg cursul: 12 km;
• Râul Fizeș, pe întreg cursul: 46 km;
• Râul Almaș pe întreg cursul: 68 km;
• Râul Ag rij pe întreg cursul: 48 km;
• Râul Sălaj secțiunea aval Cehu Silvaniei confluenta: 21 km;
• Râul Săsar secțiunea E.M. Baia Sprie – confl.: 19 km;
• Râul Ilba pe întreg cursul: 10 km;
• Râul Crasna secțiunea aval confluenta Mergheș – frontiera: 9 km;
• Mortăuța pe întreg cursul: 12 km;
• Râul Zalău secțiunea aval Zalău – confluenta: 32 km. Clasa a V -a de calitate – stare ecologica
proasta: 11 km
• Râul Zăpodie pe întreg cursul: 11 km.7

1.4. STAREA CALITĂȚII APELOR – CALITATEA PRINCIPALELOR LACURI DI N
ROMÂNIA ÎN RAPORT CU GRADU DE TROFICITATE
Din punct de vedere al nutrienților (azotul mineral total si fosforul total): din 95 lacuri
monitorizate efectiv, 4 lacuri (4.21%) au corespuns categoriei ultraoligotrofe, 2 lacuri (2.11 %)
categoriei oligotr ofe, 6 lacuri (6.32 %) categoriei oligotrofe -mezotrofe, 16 lacuri (16.84 %)
categoriei mezotrofe, 14 (14.74 %) categoriei mezo -eutrofe, 20 (21.05 %) categoriei eutrofe, 13
(13.68 %) categoriei eutrof -hipertrof si 20 (21.05%) categoriei hipertrofe.8

Caract erizarea calității subsistemului ape costiere
De-a lungul litoralului românesc, monitorizarea subsistemului ape costiere s -a realizat în
15 secțiuni. Probele de apă au fost prelevate atât din zona de mal, cât și în zona de larg de la
izobatele 5m. 10 m. 20 m. si 12 mile marine. Secțiunile de monitorizare amplasate de la nord la
sud sunt următoarele:

7 http://www.mmediu.ro/beta/wp -content/uploads/2012/05/2012 -05-29_raport_2009.pdf
8 https://docslide.net/documents/41 -introducere -calitatea -apelor -din-romania -este-urmarita -conform -.html

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

16 1. Gura Buhaz;
2. Cap Midia;
3. Fertilchim Năvodari;
4. Constanța Nord Pescărie;
5. Port Constanța – Dana 34;
6. Dana 69;
7. Dana 78;
8. Dana 84 -86;
9. Port Constanța Sud – insula 5 m.;
10. Intrare Port Constanța Sud – 20 m. ;
11. Eforie Nord Belona* ;
12. Eforie Sud – Dig Sud;
13. Costinești; 1
14. Avanport Mangalia;
15. Vama – Veche
Datorită aportului permanent a apelor fluviului Dunărea, cât si regimului vânturilor și
curenților marini, factorii abiotici în zona litoralului românesc suportă importante variații
sezoniere. Prelevările probelor s -au efectuat in lunile martie, mai, iulie si august. În sec țiunea
Intrare Port Constanța Sud prelevarea probelor s -a efectuat de la izobata de 20 m, iar în secțiunea
Vama Veche de la izobata de 12 mile marine.
Principalii indicatori fizico – chimici analizați au fost: – pH-ul a prezentat valori cuprinse
între 7,1 – 8,8 de la neutru la slab -alcalin; – temperatura apei marine, în funcție de perioada de
prelevare, a prezentat valori cuprinse între 7,80 C – 25,0 0 C; – salinitatea apei marine în zona de
țărm a înregistrat în anul 2009 o valoare medie de 14,3 g ‰ comparabila cu valoarea înregistrata
în 2008 (14,08 g ‰ ). În secțiunile celor două Dane 84 – 86 și 34 unde există evacuări de ape
uzate valoarea medie a salinității a fost de 12,34 g ‰, respectiv 9,75 g ‰. În zona de larg la
izobata de 20 m v aloarea medie a salinității a fost de 15,75 ‰, iar la 12 mile marine valoarea
medie a salinității a fost de 17,16 ‰.
Indicatorii regimului oxigenului:
– oxigenul dizolvat în funcție de izobatele de la care s -a efectuat prelevarea a înregistrat
următoarele valori:
– zona de țărm: 7,1 – 9,5 mg /dm3 .

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

17 Cele mai scăzute valori au fost înregistrate în secțiunile: Constanța Pescărie Nord – 0,62 9,52 mg
/dm3 ; Dana 34 -5,82 mg / dm3 , Dana 69 – 6 mg /dm3 si Dana 84 – 86 – 5,08 mg/dm3 ; – izobata
de 5 m: 7,0 – 8,9 mg /dm3 , valori mai scăzute au continuat să se evidențieze în secțiunea
Constanța Pescărie Nord 6,4 mg /dm3 ;
– izobata de 10 m: 8,20 mg //dm3 ; – izobata de 20 m: 7,72 – 8,7 mg/ dm3 ;
– izobata de 12 mile marine 7,45 7,96 mg/ dm3 .
– încărcarea organ ică determinată prin CCO -Mn și CBO5 a evidențiat pe întreaga perioadă de
monitorizare atât la țărm, cât și la izobatele de 5 m, 10 m, 20 m, cuprinse intre 3,95 – 7,41 mg O2
/ dm3 CCO -Mn și 1,05 – 1,92 mg O2 / dm3 CBO5. La izobata de 12 mile marine încărcar ea
organică a înregistrat valori cuprinse între: 5,32 – 6,12 mg O2 / dm3 CCO -Mn și 1,15 – 1,7 mg
O2 / dm3 CBO5. Valori mai ridicate s -au înregistrat în secțiunea Constanța Sud Dana 69 la țărm
(4,75 – 76,68 mg O2 / dm3 CCO – Mn și 2,98 – 19,8 mg O2 / dm3 CBO5 );9

10https://www.google.com/search?q=evolutia+calitatii+raurilor+dupa+lungime&rlz=1C1WPZA_enRO762RO766&source=lnms&tbm=isch&sa
=X&ved=0ahUKEwjEsLyworDjAhWs5aYKHShhBH4Q_AUIECgB&biw=1366&bih=625#imgrc=0xD1Z6ppZC_pMM:

9https://www.academia.edu/32096325/Maria_Emanuela_MIHAILOV_DINAMICA_MASELOR_DE_AP%C4%82_%C3%8EN
_NORD -VESTUL_M%C4%82RII_NEGRE
10https://www.google.com/search?q=evolutia+calitatii+raurilor+dupa+lungime&rlz=1C1WPZA_enRO762RO766&source=lnms&tbm=isch&sa
=X& ved=0ahUKEwjEsLyworDjAhWs5aYKHShhBH4Q_AUIECgB&biw=1366&bih=625#imgrc=0xD1Z6ppZC_pMM:

Fig.nr.1.
1

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

18 11
https://www.limnology.ro/water2010/Proceedings/01.pdf
12
https://hidrologie.wordpress.com/2012/10/21/calitatea -apelor -din-romania/

11 https://www.limnology.ro/water2010/Proceedings/01.pdf
12 https://hidrologie.wordpress.com/2012/10/21/calitatea -apelor -din-romania/
Fig.nr 1.2
Fig.nr.1. 3.

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

19 13
https://hidrologie.wordpress.com/2012/10/21/calitatea -apelor -din-romania/

1.5. CALITATEA APELOR DE SUPRAFAȚĂ PE PLAN INTERNAȚIONAL
La nivel european, organizarea monitorizării calitatii apei lacurilor a stabilit densitatea spațio –
temporală pe baza a 3 rețele de monitorizare:
 Rețea de bază : cu densitatea spațio -temporală de 1/3500 km2 și care
cuprinde aproximativ 200 de lacuri de referință și 800 reprezentative;
 Rețea de impact : cu densitatea spațio -temporală în funcșie de numărul de locuitori:
– Un curs de apă la 10.000 km2 pentru o densitate mai mică de 50 locu itori/km2;
– Un curs de apă la 5.000 km2 pentru o densitate cuprinsă între 50 și 100
locuitori/km2;
– Un curs de apă la 2.500 km2 pentru o densitate mai mare de 100 locuitori/km2;
 Rețea cu regim specific de suprave ghere în cazul lacurilor cu suprafața mai mare de
100 km2. La nivel european sunt aproximativ 100 de lacuri care fac parte din această
catogorie.

Frecvența de prelevare a probelor este de 4 -8 ori/an, urmărindu -se mai ales două elemente:
a). gradul de trofie (sensibilitatea lacului la procese de eutrofizare) și

13 https://hidrologie.wordpress.com/201 2/10/21/calitatea -apelor -din-romania/
Fig.nr.3
Fig .nr.1.4

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

20 b). acumularea de metale grele și micropoluanți organici în sedimente. Recoltarea probelor se
face atât în timpul circulațiilor de primavară și toamnă, cât și în timpul sezonului rece al anului.
În lunile de vară, prelevarea probelor este indicat a se face lunar sau/și ori de câte ori se
semnalează modificări sesizabile ale calității apei (înfloriri). În țara noastră monitorizarea
calității lacurilor este prevăzută în anexa Ordinului n r.31/2006.
Sunt introduse în baza de date informațiile referitoare la secțiuni de monitoring, programe de
monitoring, medii de investigare, elemente de calitate de monitoring, frecvența de monitorizare,
astfel:
 numele lacului,
 secțiunea:
 pentru lacurile de acumulare sunt: coada lac, mijloc lac, baraj;
 pentru lacurile cu suprafață mică se poate renunța la o secțiune de prelevare,
 pentru lacurile de acumulare sunt: profil “suprafață” pentru secțiunea “coadă lac”, profil
“suprafață, zona fotică, limită zona fo tică” pentru secțiunea “mijloc lac” și profil ”
suprafață, zona fotică, limită zona foticaă” pentru secțiunea “baraj”;
 pentru lacurile cu adâncime și transparență reduse se prelevează numai din profilul
suprafată.
 corpul de apă /corpurile de apă; pentru l acurile care nu sunt supuse presiunilor antropice
și care sunt de același tip, este suficientă monitorizarea unui lac, având în vedere
necesitatea evaluării stării corpurilor de apă;
 Pentru lacurile de acumulare ce au captări de apă pentru potabilizare se prelevează și din
secțiunea “priză” (în conformitate cu HG 100/2002). Secțiunile “baraj” si “priză” se pot
cumula în cazul în care sunt foarte apropiate, având prioritate secțiunea “priză”.
 Pentru lacurile naturale se stabilește o singură secțiune, respect iv “mijloc lac”, pe profilul
“suprafată”, cu excepția lacurilor cu suprafețe și/sau adâncimi mari, unde se stabilesc și
alte secțiuni/profile în funcție de particularitățile lacului. Pentru lacurile greu accesibile,
secțiunile se stabilesc în funcție de po sibilitățile de prelevare.
Și în cazul monitorizării lacurilor se ține seama de componentele sedimente, materii în
suspensie și biota codul de notare fiind identic cu cel al râurilor.
Frecvența de monitorizare pentru fiecare grupă de elemente de calitate d e monitorizat este
prezentată în legislație. În caz de apariție a fenomenelor de eutrofizare sau a poluărilor
accidentale, frecvența se marește până la dispariția acestor fenomene. În cazul poluanților de
tip SP-MG, SP -MO, AP se realizează cel puțin o dată analiza completă numai într -o secțiune

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

21 care este de regulă secțiunea „‟priză lac‟‟ – dacă are folosință de alimentare cu apă pentru
potabilizare – sau secțiunea „‟mijloc‟‟ – o probă compozită în zona fotică, analiza la care se
identifică substanțele prior itare/prioritar periculoase, substanțele din lista I si II relevante pentru
fiecare lac monitorizat. Substanțele de tip SP-MG, SP -MO, AP se consideră relevante pentru un
lac dacă valoarea concentrației constatate este de 80 % din valoarea standardului de c alitate.
Standardele de calitate sunt prevazute în HG 351/2005 pentru lista I, lista II și lista substanțelor
prioritare/prioritar periculoase, precum și în Normativul privind clasificarea calității apelor de
suprafață în vederea stabilirii stării ecologic e a corpurilor de apă pentru alte substanțe decât cele
din HG 351/2005. După identificarea elementelor de calitate SP -MG și SP -MO relevante pentru
fiecare lac, frecvența de monitorizare a acestora este lunară , în conformitate cu prevederile
Legii Apelor nr . 107/1996 cu modificările și completările ulterioare.14

14 http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/hidrologie/Monitorizarea -calitatii -apelor63.php

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

22 Capitolul II. EVALUAREA CALITĂȚII APELOR DE SUPRAFAȚĂ

2.1. EVALUAREA CALITĂȚII APEI LA NIVEL GENERAL
Conform Directivei Cadru Apă, prin „corp de apă de suprafață” se ințelege un element
discret și semnificativ al apelor de suprafață ca: râu, lac, canal, sector de râu, sector de canal, ape
tranzitorii, o parte din apele costiere. Corpul de apă este unitate a de bază care se utilizează pentru
stabilirea, raportarea și verificarea modului de atingere al obiectivelor ținta ale Directivei Cadru
a Apei. "Starea bună a apelor de suprafață" înseamnă starea atinsă de un corp de apă de suprafață
atunci când, atât sta rea sa ecologică cât și starea chimică sunt cel puțin “bune”. "Starea
ecologică" este o expresie a calității structurii și funcționării ecosistemelor acvatice asociate
apelor de suprafață.Pentru categoriile de ape de suprafață, evaluarea stării ecologice p entru
corpurile de apă de suprafață se realizează pe 5 stări de calitate , respectiv: foarte bună, bună,
moderată, slabă și proastă cu codul de culori corespunzător (albastru, verde, galben, portocaliu și
roșu).15

15 http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/48582_3.Cap.3.Apa%20Dulce.2010.pdf

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

23 Fig.2.1.

16ttp://www.rowater.ro/Lists/Sinteza%20de%20calitate%20a%20apelor/Attachments/9/Sinteza%20calitatii%20apelor%20din%2
0Romania_2011_extras.pdf

16 http://www.rowater.ro/Lists/Sinteza%20de%20calitate%20a%20apelor/AllItems.aspx

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

24
17http://www.rowater.ro/Lists/Sinteza%20de%20calitate%20a%20apelor/AllItems.aspx

17 http://www.rowater.ro/Lists/Sinteza%20de%20calitate%20a%20apelor/AllItems.aspx
Fig.nr.2 .2.

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

25 Capitolul al III lea. BAZA MATERIALĂ ȘI METODOLOGIA DE CERCETARE

3.1. SCURT ISTORIC
La 6 Ianuarie 2005, a luat ființă COMPANIA DE APĂ SOMEȘ S.A, prin reorganizarea
fostei RAJAC CLUJ, având ca acționari autoritățile locale din județele Cluj și Sălaj (Consiliile
Județene) și din șapte localități urbane din cele două județe: Zalău , Șimleul Silvaniei, Jibou și
Cehu Silvaniei, Dej, Gherla și Huedin.
La data de 1 Iulie 2006, cele șapte noi localități urbane din județele Cluj și Sălaj au fost
preluate în sistemul administrat de CASSA: Zalău, Cehu Silvaniei, Șimleu Silvaniei , Jibou, Dej,
Gherla, Huedin, Compania de Apă SOMEȘ devenind primul operator regional din Romania care
deservește două județe.
În August 2007, la circa un an de la preluare, trei din orașele din Sălaj (Șimleul Silvaniei,
Cehu Silvaniei și Jibou) – care înainte aveau program de furnizare a apei (5 -20 ore) – au început
să fie asigurate cu apă 24/7.
În Noiembrie 2007, noul Contract de delegare a gestiunii serviciului a fost semnat între
ADI (Asociația Regională pentru Dezvoltarea Infrastru cturii din Bazinul Hidrografic Someș –
Tisa) în numele autorităților locale acționari ai societății și Compania de Apă SOMEȘ. La data
de 27 Septembrie 2010 a fost aprobat de catre ADI (Asociatia pentru Dezvoltarea Infrastructurii
din Bazinul Hidrografic Some s-Tisa, care actioneaza in numele si pentru autoritatile judetene si
locale actionari ai Companiei de Apa SOMES SA – CASSA in judetele Cluj si Salaj) – noul
Regulament al serviciului de alimentare cu apă și de canalizare, pe baza Ordinului 88/2007 al
ANRSC .18

18 https://www.cjcluj.ro/assets/uploads/PREZENTARE%20cassa%202018%20FINAL.pdf

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

26 Fig.nr.3.1. Zona administrativă deservită de operatorul regional Compania de Apă SOMEȘ19
Conform rezultatelor publicate în 2008 ale Anchetei Structurale AS – 2007 realizate de
către INS în baza cerințelor Regulamentului Comisiei Europene, Euratom 58/97 și a Programului
Cercetărilor Statistice, dintre cele 223 de societăți având ca ac tivitate "Captarea, tratarea și
distribuția apei" – cod CAEN 4100 – Compania de Apă SOMEȘ se situează pe locul 3 (la nivel
național) în funcție de cifra de afaceri realizată (fără TVA) și numărul mediu de salariați.
Ca o recunoastere a performantel or si investitiilor realizate – in principal din fonduri atrase
de la UE pentru modernizarea si extinderea infrastructurii – la 22 Aprilie 2010, Companiei de
Apa SOMES i sa decernat de catre Facultatea de Business a UBB, “Premiul Business pentru
Investitii facute si atragerea de fonduri europene”.
În conformitate cu prevederile Directivei Cadru a Apei (60/2000/CE), transpusă în
legislația națională prin Legea 107/1996 cu modificarile și completarile ulterioare, precum și ale
Directivei 2008/105/C E și Directivei 2009/90/CE, transpuse în legislația națională prin HG
1038/2010, pentru evaluarea stării chimice a substanțelor periculoase și prioritar periculoase, atât
de tip sintetic (organice) cât și nesintetice (metale), pentru apele de suprafață (râ uri, lacuri
naturale și artificiale) – corpuri naturale, cât și cele modificate se procedează după cum urmează:
1. pentru substanțelor nesintetice (metale) evaluarea se realizează având în vedere valorile
concentrației fracțiunii dizolvate în coloana de ap ă;
2. pentru substanțele sintetice (organice) evaluarea se realizează având în vedere valorile
concentrației totală în coloana de apă. 20
Se calculează/stabilește pentru fiecare substanță monitorizată parametrii statistici primari,
respectiv:

19 https://www.casom es.ro/wp -content/uploads/2014/12/RAPORT -2015.pdf
20https://circabc.europa.eu/webdav/CircaBC/env/wfd/Library/framework_directive/implementation_documents_1/2012 –
2014%20WFD%20public%20information%20and%20consultation%20documents/RO/Arges –
See/text%20Draft%20PM%202016 -2021_ABA %20Arges _Vedea.pdf

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

27 – Concentraț ia medie anuală (medie aritmetică);
– Concentrația maximă anuală la acele substanțe pentru care sunt stabilite standarde de calitate
pentru mediu (SCM) și pentru această valoare.
În cazul substanțelor nesintetice (metale), pentru corpurile de a pă în care există în mod
natural aceste substanțe, se are în vedere și concentrația fondului natural.
Un corp de apă este în stare chimică bună dacă obiectivele de calitate sunt atinse pentru
toți indicatorii monitorizați față de standardele de c alitate pentru concentrațiile medii anuale, cât
și față de standardele de calitate pentru concentrațiile maxime admisibile; orice depășire a
standardelor de calitate pentru concentrațiile medii anuale și/sau a standardelor de calitate pentru
concentrațiile maxime admisibile conduce la declararea corpului de apă respectiv ca fiind în stare
chimică proastă.21

3.2. CALITATEA LACURILOR DIN JUDETUL SĂLAJ
Spațiul hidrografic Someș -Tisa În spațiul hidrografic Someș -Tisa au fost identificate și
delimitate pe ba za criteriilor stabilite: geologic, hidrodinamic, starea calitativă și cantitativă a
corpului de apă, un număr de 15 corpuri de ape subterane.
Repartiția spațială a forajelor din cadrul bazinului hidrografic Someș -Tisa a permis investigarea
din punct de v edere al calității apelor subterane a celor 7 hidrostructuri prezente în acest bazin:
Câmpia Someșului, Subbazinul Someșului Mic și afluenții, Subbazinul Someșului Inferior și
afluenții, Subbazinul Crasna și afluenții, Subbazinul Tisa si afluenții, Câmpia de dune Carei.
Monitorizarea resurselor de ape subterane din punct de vedere calitati v în bazinul hidrografic
SOMEȘ -TISA s -a realizat în anul 2013 pentru 14 din cele 15 corpuri de apă printr -un numar de
93 puncte de monitorizare din rețeaua hirogeologică națională (69 de foraje din rețeaua
hidrogeologică de observație, 6 izvoare și 10 fânt âni) și 7 puncte de monitorizare ale terților (1
fântână, 1 dren și 6 captări de apă potabilă).
Analizând forajele monitorizate în anul 2013 se desprind următoarele concluzii privind
starea corpurilor de apă subterană din bazinul hidrografic Someș -Tisa.22

21https://circab c.europa.eu/webdav/CircaBC/env/wfd/Library/framework_directive/implementation_documents_1/2012 –
2014%20WFD%20public%20information%20and%20consultation%20documents/RO/Mures/PMBH_2015_Mures_Cap6_MON
ITORIZAREA%20SI%20CARACTERIZAREA%20STARII%20APELOR_31032015.p df
22http://www.rowater.ro/dasomes/Draft%20Plan%20Management/Planul%20de%20Management%20al%20spatiului%20hidrogr
afic%20Somes -Tisa/Cap%204%20Caracterizarea%20apelor%20subterane_DA%20Somes%20 -%20Tisa.pdf

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

28 Lacul de acumulare “Vârșolț” face parte din bazinul Someșului și corespunde tipologiei
ROLA10a. Acumularea Vârșolț este situată în bazinul hidrografic al râului Crasna, la o altitudine
de 240 m, se întinde pe o suprafață de 456 ha și are o adâncime medie d e 8,7 m în zona de mijloc
a lacului. Lacul de acumulare “Vârșolț”, reprezintă sursa de alimentare cu apă potabilă pentru
municipiul Zalău, orașul Șimleu Silvaniei și localitațile comunelor Bocșa, Crișeni și Hereclean.
Capacitatea totală a lacului este d e 39,39 milioane de mc, din care pentru alimentarea cu apă
potabilă este de 16,07 milioane mc, iar pentru atenuarea undelor de viitură și prevenirea
inundațiilor 23,32 milioane mc. Lacul de acumulare “Vârșolț” a fost monitorizat în 3 secțiuni:
mijloc lac, baraj, priză apă brută Lacul “Vârșolț” fiind considerat un corp de apă puternic
modificat este caracterizat calitativ prin potențial ecologic și stare chimică.
Pentru îmbunătățirea sistemelor de amenajare hidrotehnică și alimentare cu apă din bazinul
hidrografic al Crasnei , s -au analizat : situația existentă a sistemelor de amenajare din bazin,
folosințele de apă din bazin și cerințele actuale, modul de satisfacere a cerințelor, analiza
cantitativă și calitativă a resurselor de apă și modul lor de uti lizare. Îmbunătățirea sistemelor de
amenajare existente sau întocmirea unor scheme de amenajare complexe noi, în lipsa unor
planuri de dezvoltare durabilă, cu anumite deficiențe, se pot realiza strategii care să aibă la bază
anumite principii sau metodolog ii fixe și precise: -elaborarea schemelor de gospodărire a apelor
de perspectivă , identificarea priorităților și stabilirea etapelor; -elaborarea de scheme de
gospodărire a apelor de perspectivă imediată și extinderea lor pană la atingerea etapei de
persp ectivă îndepartată.
Conform Directivei Cadru a Apei, corpurile de apă puternic modificate sunt acele corpuri
de apă de suprafață care datorită „alterarilor fizice” și -au schimbat substanțial caracterul lor
natural. În cazul corpurilor de apă puternic modif icate obiectivul este atingerea unui „potențial
ecologic bun”, ceea ce presupune conservarea amenajării corpului de apă în condițiile în care el
se află în prezent și îmbunătățirea calității și regimului de curgere al apei.23

3.3. CERCETĂRI PRIVIND CALITAT EA APEI DIN LACUL VÂRȘOLȚ JUD.SĂLAJ
Lacul de acumulare Vârșolț, corp de apă puternic modificat antropic, este caracterizat
calitativ prin potențial ecologic și stare chimică. In anul 2012 a inregistrat un potențial ecologic
bun si o starea chimică,buna. Pe ntru anul 2012, apa furnizată din Ac. Vârsolt în vederea
potabilizării, monitorizata la priza de apă brută Vârșolț, s -a încadrat în categoria de calitate A2,

23 http://apepaduri.gov.ro/wp -content/uploads/2014/07/ca tegorii_ape_regim_modificat.pdf

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

29 similar anilor anteriori, și corespunde tehnologiei standard de tratare pe care trebuie să o asigu re
stația de tratare Vîrșolț – decantare, coagulare, clorinare, filtrare.
În anul 2012 corpul de apă Ac. Vârșolț a înregistrat un potențialul ecologic bun, fiind determinat
de valorile obținute pentru elementele fizico -chimice suport înregistrate pe parcu rsul anului.
Evaluarea calității elementelor biologice s -a realizat pe baza analizelor de fitoplancton și
fitobentos. Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea “Vârșolț” s -a încadrat în
potențialul ecologic bun. Parametrii fizico -chimici monitorizați pe parcursul anului 2012 au
evidențiat un potențial ecologic bun. Indicatorii chimici monitorizați din grupa „poluanți
specifici” au evidențiat un potențial ecologic bun. Corpul de apă s -a încadrat în stare chimică
bună. Evaluarea pot ențialului ecologic și a stării chimice a lacului de acumulare “Vârșolț” se
observă în tabelul următor:24

Fig.nr.3.2. Acumularea Vârșolț25

3.4.CALITATEA APEI DULCI
Bazinul hidrografic Someș -Crasna
În anul 2012, în apele de suprafață cuprinse în bazinul hidrografic Someș Crasna aferent
județului Sălaj, s -au identificat 6 zone vulnerabile la poluarea cu nitrați. În urma măsurătorilor
efectuate în aceste zone s -a constatat că indicatorul NO3 – nu a depășit valoarea limită prev ăzută

24 http://www.rowater.ro/dasomes/sgasalaj/Continut%20Site/Acasa/Activitate%20S.G.A%20SALAJ.pdf
25 http://www.anpm.ro/documents/26121/2252105/CAPITOLUL+3+apa.pdf/794f2f24 -d3d4 -4052 -87d1 -381568f40491

Tab. Nr.3.1

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

30 de normativele în vigoare (50 mg NO3 – /l). Valoarea nitraților și fosfaților măsurați în secțiunile
monitorizate se observă în tabelul următor:
26

26 http://www.anpm.ro/documen ts/26121/2252105/CAPITOLUL+3+apa.pdf/794f2f24 -d3d4 -4052 -87d1 -381568f40491
Tab.3.2.
Tab.3.3

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

31 Capitolul IV. BAZINUL HIDROGRAFIC SOMEȘ -CRASNA

În bazinul hidrografic Someș -Crasna din județul Sălaj, încadrarea corpurilor de apă
naturale, în urma determinărior pentru oxigen dizolvat, CBO5, CCO -Cr și amoniu, se prezintă
astfel:
27 http://www.anpm.ro/documents/26121/2252105/CA PITOLUL+3+apa.pdf/794f2f24 -d3d4 -4052 -87d1 -381568f40491

4.1. ACUMULAREA VÂRȚOLȚ
Acumularea Vârșolț corespunde tipologiei ROLA10 și este situată în Bazinul Hidrografic
al râului Crasna, la o altitudine de 240 mMN, are o suprafață de 45,6 km2 și reprezintă sursa de
alimentare cu apă potabilă pentru municipiul Zalău, orașul Și mleu Silvaniei și localitățile rurale
Bocșa, Crișeni și Hereclean.28
Volumul total al acumulării este de 39,9 mil.m3 , din care pentru alimentarea cu apă
potabila este de 16,07 mil. m3 , scop energetic (volum de 16,45 mil. m3 ), iar pentru atenuare a
undelor de viitură și prevenirea inundațiilor 23,32 mil. m 3 . Pentru caracterizarea lacului au fost
prelevate probe de la mijlocul și barajul acumulării precum și de la priza Vărșolț în lunile: martie
– octombrie.29

27 http://www.anpm.ro/documents/26121/2252105/CAPITOLUL+3+apa.pdf/794f2f24 -d3d4 -4052 -87d1 -381568f40491
28 https://www.welcometoromania.ro/DN1h/DN1h_Lacul_Varsolt_r.htm
29 http://www.anp m.ro/documents/26121/2252105/CAPITOLUL+3+apa.pdf/794f2f24 -d3d4 -4052 -87d1 -381568f40491
Tab.4.1.

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

32 Elemente biologice
Monitor izarea biologică a lacului s -a efectuat pe baza elementelor fitoplancton și fitobentos. Din
punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Vărșolț se încadrează în potențialul
moderat, elementul determinant fiind fitoplanctonul.
Elemente fizico -chimi ce
Elementele fizico -chimice monitorizate în vederea evaluării potențialului lacului Vârșolț au
înregistrat următoarele valori medii:
 fosfor total: 0,027 mg/l, valoare caracteristică potențialului maxim;
 -azot total: 1,500 mg/l, valoare caracteristică po tențialului bun;
 oxigen dizolvat: 9,046 mgO2/l, valoare caracteristică potențialului maxim. Din punct de
vedere al indicatorilor fizico -chimici generali lacul Vârșolț se încadrează în potențialul
bun.
Poluanți specifici
Din punct de vedere al poluanțilo r specifici, apa lacului Vârșolț se încadrează în potențialul bun.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat corpul de apă Vârșolț în
potențialul ecologic moderat, elementul determinant fiind fitoplanctonul.

Apele subterane -calitatea apelor freatice la nivel județean
În accepțiunea Directivei Cadru a Apei 2000/60/CE ,,corpul de apă subterană” este un
volum distinct de ape subterane dintr -un acvifer sau mai multe acvifere. ,,Acviferul” este
denumit ca un strat sau mai multe straturi geologice de roci cu o porozitate și o permeabilitate
suficientă, astfel încât sa permită fie o curgere semnificativă a apelor subterane, fie o captare a
unor cantități importante de ape subterane. Delimitarea corpurilor de apă subterane s -a făcut
numai pentru zonele în care există acvifere semnificative ca importanță pentru alimentări cu apă
și anume debite exploatabile mai mari de 10 m3 /zi.30

4.2. APA POTABILĂ
Pentru cunoașterea calității apelor de suprafa ță utilizate pentru potabilizare, în
conformitate cu directivele Uniunii Europene nr. 75/440/EEC și 79/869/EEC transpuse în
legislația națională prin H.G. nr. 100/07.02.2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care
trebuie să le îndeplinească apele de suprafață utilizate pentru potabilizare (NTPA – 013) și a

30 http://apmsj.anpm.ro/documents/26121/2252094/CAPITOLUL+3+Apa.pdf/1f983a01 -7ec2 -4e4a -87c8 -b1b22958d0eb

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

33 Normativului privind metodele de măsurare și frecvența de prelevare și analiză a probelor din
apele de suprafață destinate producerii de apă potabilă (NTPA – 014), în anul 2012 s -au
organizat campa nii de recoltare a probelor de apă la o secțiune de monitorizare – Priza de apă
Vârșolț.31
32

Determinările de laborator au cuprins analizele fizico -chimice și microbiologice conform anexei
2c la NTPA 014. Calitatea apei de suprafață a fost apreciată pe baza condițiilor pentru
potabilizare, astfel:
 la 95% din numărul de probe prelevate parametrii au valori sub cele cuprinse în coloana I;
 la 90% din numărul de probe prelevate parametrii respectă celelalte cerințe cuprinse în anexa
1b); Cele 5 -10% din probe sunt considerate bune dacă:
– calitatea ape i nu se abate cu mai mult de 50% de la valoarea stabilită (cu excepția: temperatură,
pH, oxigen dizolvat și indicatori biologici);
– nu prezintă pericol pentru sănătatea publică;
– valorile parametrilor analizați la probe consecutive se încadrează în valo rile stabilite pentru
parametrii relevanți/de interes.
Indicatorul depășit nu influențează caracteristicile de calitate corespunzătoare nivelului apei
brute, iar dotarea specifică a stației de tratare permite printr -un proces de coprecipitare
îndepartarea manganului, existând o concordanță deplină între calitatea apei de suprafață
utilizate pentru potabilizare și nivelul de tratare asigurat de stația de tratare. În urma stabilirii
calității apei de suprafață a fost reanalizată corespondența dintre aceasta și tehnologia standard
pe care trebuie să o asigure fiecare stație de tratare. Frecvența de prelevare și analiză pentru
fiecare parametru se stabileste de către autoritățile naționale competente în domeniul gospodăririi

31 http://apmsj.anpm.ro/documents/26121/2252094/CAPITOLUL+3+Apa.pdf/1f983a01 -7ec2 -4e4a -87c8 -b1b22958d0eb
32 http://apmsj.anpm.ro/documents/26121/2252094/CAPITOLUL+3+Apa.pdf/1f983a01 -7ec2 -4e4a -87c8 -b1b22958d0eb
Tab.4.2

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

34 apelor. În anul 2012, apa furnizată în vederea potabilizării prin intermediul prizei de apă brută
Vârșolț, s -a încadrat în categoria de calitate A2.

33 http://apmsj.anpm.ro/documents/26121/2252094/CAPITOLUL+3+Apa.pdf/1f983a01 -7ec2 -4e4a -87c8 -b1b22958d0eb
Pe teritoriul județului Sălaj, sistemele de alimentare centralizate cu apă potabilă,
deservesc populația din zonele urbane și o parte a populației din zonele rurale. Referitor la apa
potabilă distribuită în rețelele de alimentare în cursul anului 2012, SC Compania de Apă Someș
SA Cluj-Napoca – Sucursala Zalău, a furnizat următoarele informații privind populația deservită,
volumul de apă distribuit în rețea, volumul de apă facturat și pierderile de apă înregistrate în
rețea.34

4.3. MANAGEMENTUL DURABIL AL RESURSELOR DE APĂ
Presiuni semnificative asupra resurselor de apă din județul Sălaj

Amploarea și persistența efectelor negative asupra calității emisarilor naturali depind de
un complex de factori, cei mai importanți fiind: debitul și încărcarea în substanțe poluante a
apelor deversate, debitul de diluție al emisarului și încărcarea acestuia, regimul de temperatură și
precipitații din arealul în cauză, capacitatea de autoepurare, etc. La nivelul Uniunii Europene, din
cauza presiunilor crescânde asupra resurselor de apă s -au promovat instrumente legislative
pentru protecția și managementul durabil al acestora. Dintre acestea, cel mai important este
reprezentat de Directiva Cadru 2000/60/EC, care definește apa ca pe un patrimoniu ce trebuie
protejat, tratat și conservat ca ata re.
Această directivă asigură cadrul necesar gospodăririi durabile a apei, ceea ce presupune
gestiunea cantitativă și calitativă a apelor și ecosisteme sănătoase, având ca scop atingerea stării

33 http://apmsj.anpm.ro/documents/26121/2252094 /CAPITOLUL+3+Apa.pdf/1f983a01 -7ec2 -4e4a -87c8 -b1b22958d0eb
34 http://apmsj.anpm.ro/documents/26121/2252094/CAPITOLUL+3+Apa.pdf/1f983a01 -7ec2 -4e4a -87c8 -b1b22958d0eb
Tab.4.3.

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

35 bune a apelor până în anul 2015. Sursele de poluare punctifor me (evacuări de ape uzate epurate
sau neepurate de la aglomerările umane, industrie, agricultură, unitățile care evacuează substanțe
periculoase) și sursele de poluare difuze reprezentate de aglomerările umane/localitatile care nu
au sisteme de colectare a apelor uzate sau sisteme corespunzătoare de colectare și eliminare a
nămolului din stațiile de epurare sau care au depozite de deșeuri neconforme, precum și
activitățile agricole creează presiuni negative asupra resurselor de apă.
În conformitate cu pre vederile HG 188/2002 modificată și completată de HG 352/2005
pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate,
aspectele negative se datorează:
-realizării de sisteme de alimentare cu apă fără realizarea concomitentă a sistemelor de
canalizare;
-inexistenței sistemelor de canalizare în marea majoritate a aglomerărilor umane din mediul
rural;
-degradării și disfuncționalităților colectoarelor de canalizare menajeră și pluvială;
-tehnolog iilor învechite de epurare; -insuficienței rețelei, în zonele cu sisteme existente;
-realizării rețelelor stradale de canalizare fără realizarea concomitentă a racordurilor individuale
ceea ce conduce la întârzierea punerilor în funcțiune a sistemelor noi de canalizare.35

4.4. STRATEGII ȘI ACȚIUNI PRIVIND MANAGEMENTUL DURABIL AL RESURSELOR
DE APĂ
Obiectivul central al Directivei Cadru în domeniul apei este de a realiza o “stare bună”
pentru toate corpurile de apă, atât pentru cele de suprafață cât și pentr u cele subterane, cu
excepția corpurilor puternic modificate și artificiale, pentru care se definește “potențial ecologic
bun”.
România și implicit arealul Someș -Tisa, trebuie să realizeze aceste obiective prin
stabilirea și implementarea programelor de m ăsuri necesare, ținând seama de cerințele existente
la nivelul Comunității Europene. Instrumentul de implementare al Directivei Cadru, este
reprezentat de Planul de Management al bazinului/districtului hidrografic care, pe baza
cunoașterii stării corpurilo r de apă, stabilește obiectivele țintă pe o perioada de 6 ani și propune
măsuri pentru atingerea „stării bune” a apelor în conformitate cu prevederile Directivei Cadru
2000/60/EC.

35 http://apmsj.anpm.ro/documents/26121/2252094/CAPITOLUL+3+Apa.pdf/1f983a01 -7ec2 -4e4a -87c8 -b1b22958d0eb

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

36 În acest context, strategia în domeniul gospodăririi apelor constă în luare a unor măsuri de
reducere progresivă a poluării apei cu substanțe prioritare care reprezintă un important factor de
risc pentru mediul acvatic și oprirea treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe
prioritar periculoase. Referitor la prev enirea și controlul poluării, politica în domeniul apei
trebuie să se bazeze pe o abordare combinată, folosind controlul poluării la sursă prin stabilirea
limitelor la emisii precum și standarde de calitate a mediului.
Planul de Management, ca principal i nstrument de implementare a Directivei Cadru, are
drept scop gospodărirea durabilă a resurselor de apă și protecția ecosistemelor acvatice.
Programele de măsuri cuprind măsuri de bază care sunt obligatorii, deoarece implementează
legislația comunitară priv ind protecția apelor și în plus, măsuri suplimentare, acolo unde
măsurile de bază nu sunt suficiente.
Prioritizarea măsurilor s -a făcut pe baza analizei cost -eficiență și a consultării părților
(publicului) interesate având ca scop reducerea poluării apel or pentru toate categoriile de surse
de poluare: industrie, agricultură, aglomerări umane și alterări hidromorfologice.

4.5. RESURSELE DE APĂ. CANTITĂȚI ȘI FLUXURI
Resursele de apă, din județul Sălaj, sunt constituite din resurse de apă de s uprafață și
resurse de apă subterane. Acestea asigură pe lângă alimentarea cu apă a populației și necesitățile
industriale și agricole. Bazinul hidrografic Someș -Crasna ocupă o suprafață de 17740 kmp, din
care 3408 kmp (19,1% din suprafața totală a bazinul ui hidrografic) se găsesc în județul Sălaj.
Acesta cuprinde circa 88,5% din suprafața județului, iar diferența de 11,5% revine bazinului
hidrografic Crișuri.
Apele de suprafață În urma delimitării corpurilor de apă, în Districtul Bazinal Someș -Tisa
au fost identificate un număr total de 326 de corpuri de apă pe râuri, dintre care: – 290 corpuri pe
râuri în stare naturală – dintre acestea un număr de 147 corpuri de apă sunt reprezentate de
corpuri de apă nepermanente;14 corpuri pe râuri puternic modificate; – 22 corpuri de apă
artificiale (canale și derivații).
Dintre cele 326 de corpuri de apă curgătoare identificate la nivelul Districtului de Bazin
Hidrografic Someș -Tisa, în județul Sălaj, un număr de 10 corpuri de apă de suprafață – râuri
naturale, sunt direct monitorizate prin Sistemul Național de Monitoring Integrat al Apelor cu
ajutorul unui număr de 13 de secțiuni, după cum urmează:36

36 http://apmsj.anpm.ro/documents/26121/2252094/CAPITOLUL+3+Apa.pdf/1f983a01 -7ec2 -4e4a -87c8 -b1b22958d0eb

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

37 37

Evaluarea stării ecologice și stării chimice, pentru corpurile de apă de suprafață naturale
(râuri)
Determinarea stării ecologice a celor 10 corpuri de apă de suprafață – râuri în stare
naturală, aparținând bazinului hidrografic Someș -Crasna, s -a făcut pe baza sistemului de
clasificare și evaluare globală, realizat de către Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare
pentru Protecția Mediului – ICIM București și colaboratorii, Institutul Național de Cercetare –
Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” – Cons tanța. Starea ecologică a corpurilor de apă (râuri)
înregistrată în anul 2012, este reprezentată mai jos:
 7 corpuri de apă sunt în stare ecologică bună
 3 corpuri de apă sunt în stare ecologică moderată Starea chimică a corpurilor de apă curgătoare
(râuri) identificate aferente județului Sălaj -BH Someș -Crasna, se prezintă astfel:
 10 corpuri de apă prezintă stare bună Evaluarea stării ecologice și stării chimice, pentru
corpurile de apă de suprafață naturale (râuri), se observă în tabelul următor:

37http://apmsj.anpm.ro/documents/26121/2252094/CAPITOLUL+3+Apa.pdf/1f983a01 -7ec2 -4e4a -87c8 -b1b22958d0eb
Tab.nr.4. 4.Corpurile de apă cuprinse în bazinul hidrografic Someș -Tisa, în județul

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

38 38

Ponderea tipului de calitate din lungimea totală evaluată (%) După starea ecologică,
corpurile de apă de suprafață din județul Sălaj, au înregistrat următoarele procente:  78% stare
ecologică bună;  21% stare ecologică moderată. După starea chimi că, corpurile de apă de
suprafață din județul Sălaj, au înregistrat un procent de 100% stare chimică bună.
Corpul de apă „Crasna -ac. Vârșolț -graniță Ro -Hu” (RORW2.2_B2) cu lungimea de 104
km, corespunde tipologiei RO 07 și cuprinde 3 secțiuni de m onitorizare: „râul Crasna la Moiad”,
„râul Crasna la Supuru de Jos” și „râul Crasna la Berveni”.
Starea ecologică a corpului de apă înregistrată în anul 2012 a fost moderată, fiind determinată
atât de elementele biologice cât și de cele fizico -chimice supo rt.
Evaluarea calității elementelor biologice s -a efectuat pe baza analizelor de ihtiofaună,
zoobentos, fitoplancton și alge bentice. Evaluarea elementelor fizico -chimice generale în anului
2012 indică o stare foarte bună după indicatorii specific i grupelor ”Condiții termice” și ”Stare de
acidifiere”, o stare bună după grupa de indicatori ”Condiții de salinitate” și o stare moderată

38 http://apmsj.anpm.ro/documents/2612 1/2252094/CAPITOLUL+3+Apa.pdf/1f983a01 -7ec2 -4e4a -87c8 -b1b22958d0eb
Tab.nr.4. 5. Evaluarea stării ecologice și stării chimice, pentru corpurile de apă de suprafață

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

39 după ”Condiții de oxigenare” și ”Nutrienți”, acestea determinând starea corpului de apă ca fiind
moderată.
Poluanții specifici au înregistrat o stare bună din punctul de vedere al indicatorilor
monitorizați. Din punct de vedere al substanțelor prioritare, corpul de apă „Crasna -ac. Vârșolț –
graniță Ro -Hu” a înregistrat o stare chimică bună.

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

40 CONCLUZII
Calitatea apei este influențată de factori antropici și naturali. Apele meteorice aduc gaze
dizolvate din atmosferă, naturale sau provenite din poluarea aerului, particule de praf, pulberi și
particule radioactive, materiale antrenate în cursul ș iroirii pe suprafața solului, cum sunt frunze,
ierburi și alte materiale vegetale în toate fazele posibile de biodegradare, bacterii, argile,
insecticide și erbicide, substanțe organice solubile extrase din vegetația în putrefacție etc.
Utilizările casnice ale apelor aduc aport de material organic nedegradat ex. gunoi
menajer, grăsimi etc. , material organic parțial degradat cum ar fi materiale fecale trecute parțial
sau deloc prin proces de epurare, bacterii inclusiv patogene, virusuri, ouă de viermi, hârt ie,
plastic, detergenți etc.
Utilizarea industrială generează un imput de materiale organice biodegradabile, solide
anorganice, reziduri chimice extrem de diverse, ioni de metale.Folosințele agricole aduc în apele
de suprafață cantități suplimentare de săr uri și ioni, resturi de îngrășămintechimice, insecticide și
ierbicide, particule de sol, detritus organic.
Utilizările consumptive de apă reduc debitele și implicit măresc concentrațiile de solide
dizolvate sau însuspensie
Se constată o tendință de creșter e a gradului de acces la sistemele de canalizare -epurare a
populației atât în mediul rural cât și în mediul urban. În vederea eliminării presiunii asupra stării
de calitate a apelor dată de depășirea indicatorilor de calitate reglementați, SC Compania de A pă
Someș SA Cluj Sucursala Zalău a derulat investiții pentru reabilitarea și extinderea sistemelor de
canalizare în toate orașele și a sistat la finele anului 2012 evacuările de apă brută în valea
Zalăului.
De asemenea are în execuție lucrări pent ru echiparea liniei a II -a la Stația de epurare Zalău
urmând a se realiza stații de epurare noi în orașele Șimleu Silvaniei, Jibou și Cehu Silvaniei.
Pentru reducerea presiunilor antropice și eliminarea poluării difuze se impune realizarea
lucrărilor de infrastructură (canalizare în sistem centralizat și stații de epurare) și în mediul rural.
În mediul rural stadiul realizării sistemelor de canalizare este următorul:
 Sunt executate, urmând a fi puse în funcțiune sisteme de canalizare în localitățile: Agrij,
Gâlgău -Poiana Blenchii, Sărmășag (Moiad) și comuna Sâg;
 Sunt în execuție sisteme de canalizare în aglomerările umane: ADI Valea Sălajului (Sălățig –
Dobrin), Crișeni, Pericei, Vârșolț, Letca, Bănișor, Bocșa, Chieșd, Rus, Crasna (Ratin, Huseni),
ADI Valea Agrijului (Românași);

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

41  Au fost deschise finanțări în anul 2011 pe Fondul de mediu pentru execuția sistemelor de
canalizare în următoarele aglomerări: Ileanda, Carastelec, Pericei (Bădăcin și extindere Pericei),
Sărmășag (Lompirt, Ilișua), Măerișt e, ADI Simion Bărnuțiu (Bocșa Chieșd ), Crasna (Marin și
extindere Crasna).

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

42 BIBLIOGRAFIE
1. Cărți în domeniu
[1] Razvan Oprea ., Mihai Ielenicz România Carpații , Editura Univesitară 2011
[2] Ileana Georgeta Pătru, Liliana Zaharia Geografia fizică a Romaniei Editura Universitară
2006
[3] Andreea -Loreta Cepoiu, Corina Gheorghilas, Oana Maria Milea Geografie economică
mondială Editura Universitară 2005.

2.Site -uri

[4] http://adasaproducts. com/ro/ape -de-suprafata/
[5] http://wwwold.anpm.ro/files2/Capitolul%203%20%20Ap%C4%83_20071121453746.pdf
[6] http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/16101_4%20APA%202009
.pdf
[7] http://www.mmediu.ro/beta/wp -content/up loads/2012/05/2012 -05-29_raport_2009.pdf
[8] http://www.utgjiu.ro/revista/ing/pdf/2011 -1/10_DANIELA_CIRTINA.pdf
[9] http://www.anpm.ro/documents/26121/2252105/CAPITOLUL+3+apa.pdf/79 4f2f24 -d3d4 –
4052 -87d1 -381568f40491
[10] http://www.rowater.ro/Continut%20Site/Produse%20Informationale/Aplicatii%20GIS.as
px
[11] https://www.cluj.info/adrese/administratia -locala -si-centrala/alte -institutii -si-
servicii/apele -romane -administratia -bazinala -de-apa-somes -tisa/16/135/1894/
[12] https://www.welcometoromania.ro/DN1h/DN1h_Lacul_Varsolt_r.htm
[13] https://prezi.com/5zvfzuhjmbai/apele -de-suprafata/
[14] http://ecotrust.ro/blog -ecotrust/60 -apele -de-suprafata -si-subterane
[15] http://adasaproducts.com/ro/ape -de-suprafata/
[16] https://docslide.net/documents/41 -introducere -calitatea -apelor -din-romania -este-
urmarita -conform -.html
[17] https://www.academia.edu/32096325/Maria_Emanuela_MIHAILOV_DINAMICA_MAS
ELOR_DE_AP%C4%82_%C 3%8EN_NORD -VESTUL_M%C4%82RII_NEGRE
[18] https://www.google.com/search?q=evolutia+calitatii+raurilo r+dupa+lungime&rlz=1C1W
PZA_enRO762RO766&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjEsLyworDjAhWs
5aYKHShhBH4Q_AUIECgB&biw=1366&bih=625#imgrc=0xD1Z6ppZC_pMM:

VĂSĂLIU Ț Adrian Studii și cercetări privind calitatea apei din lacul Vârșolț Jud. Sălaj

43 [19] https://www.limnology.ro/water2010/Proceedings/01.pdf
[20] https://hidrologie.wordpress.com/2012/10/21/calitatea -apelor -din-romania/
[21] https://www.casomes.ro/wp -content/uploads/2014/12/RAPORT -2015.pdf
[22] http://www.rowater.ro/Lists/Sinteza%20de%20calitate%20a%20apelor/Attachments/9/Si
nteza%20calitatii%20apelor%20din%20Romania_2011_extras.pdf
[23] https://hidrologie.wordpress.com/2012/10/21/calitatea -apelor -din-romania/
[24] http://apmsj.anpm.ro/documents/26121/2252094/CAPITOLUL+3+Apa.pdf/1f983a01 –
7ec2 -4e4a -87c8 -b1b22958d0eb