Lect. univ. dr. Claudia Borca Mocanu Alexandra -Maria [631107]

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI PSIHOLOGIE
DEPARTAMENTUL DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
PROGRAMUL DE STUDII DE LICENȚĂ:
PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR: ABSOLVENT: [anonimizat]. univ. dr. Claudia Borca Mocanu Alexandra -Maria

TIMIȘOARA
Anul 2019

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI PSIHOLOGIE
DEPARTAMENTUL DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
PROGRAMUL DE STUDII DE LICENȚĂ:
PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ

STRATEGII DE PREVENȚIE ȘI
INTERVENȚIE ÎN BULLYING LA COPI II
CU TULBURARE DE SPECTRU AUTIST
ÎN ROMÂNIA ȘI SUA

COORDONATOR: ABSOLVENT: [anonimizat]. Univ. Dr. Claudia Borca Mocanu Alexandra -Maria

TIMIȘOARA
Anul 2019

Cuprins

Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 4
PARTEA I – FUNDAMENTARE TEORETICĂ ………………………….. …………………. 5
Capitolul 1. CONCEPTUL DE BULLYING ………………………….. ………………… 7
1.1. Ce este Bullyingul ………………………….. ………………………….. ………………… 7
1.2. Tipologia Bullyingului ………………………….. ………………………….. ………….. 9
1.3. Agenții implicați în Bullying ………………………….. ………………………….. … 10
Capitolul 2 . CONCEPTUL DE C ERINȚE EDUCAȚIONALE SPECIALE …….14
2.1. Ce sunt cerințele educaționale speciale ………………………….. ……………….. 14
2.2. Bullyingul asupra elevilor cu cerințe educaționale speciale …………………. 14
Capitolul 3. CONCEPTUL DE TULBURARE DE SPECTRU AUTIST ……………. 16
3.1. Ce este Tulburarea de Spectru Autist ………………………….. ………………….. 16
3.2. Bullyingul asupra elevilor cu Tulburare de Spectru Autist ………………….. 17
Capitolul 4. IPOTEZELE/OBIECTIVELE SPECIFICE URMĂRITE ………… 18
PARTEA I I – METODOLOGIE ………………………….. ………………………….. …………… 20
1. Variabile introduse ………………………….. ………………………….. ……………. 20
2. Eșantion … ………………………….. ………………………….. ………………………. 20
3. Probe/instrumente utilizate ………………………….. ………………………….. …. 21
4. Procedura de cercetare ………………………….. ………………………….. ………. 22
PARTEA III – REZULTATE ………………………….. ………………………….. ………………. 23
1. Verificarea ipotezelor ………………………….. ………………………….. ………… 25
1.1. Verificarea primei ipoteze ………………………….. ………………………….. …. 25

1.2. Verificare ipotezei nr. 2 ………………………….. ………………………….. …….. 27
1.3.Verificarea ipotezei nr. 3 ………………………….. ………………………….. ……. 29
1.4.Verificarea ipotezei nr. 4 ………………………….. ………………………….. ……. 33
1.5.Verificarea ipotezei nr. 5 ………………………….. ………………………….. ……. 35
PARTEA IV – DISCUȚII ………………………….. ………………………….. ………….. 39
Referințe bibliografice ………………………….. ………………………….. ………………. 41
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 43

4
REZUMAT

Această lucrare a fost scrisă pe parcursul activității desfășurate în cadrul
Universit ății de Vest din Timișoara, Facultății de Sociologie și Psihologie , cu obiectivul de
a evidenția strategiile de p revenție și intervenție utilizate pentru a diminua Bullyingul în
școlile din România și în școlile din Statele Unite ale Americii .
În zilele noastre, termenul de Bullying a devenit din ce în ce mai cunoscut în rândul
oamenilor, desemnând violențe de orice tip, de care poate avea parte o persoană. Acest
fenomen s -a răspândit semnificativ în ultimii ani, fiind caracteristic chiar și în perioada
claselor primare. Acest fenomen este studiat continuu de către Statele Unite ale Americii care
se situează pe locul întâi în top ul țărilor care cercetează ace st subiect problematic și
controversat.
În urma unei cercetări realizate de către ONU, România se află pe locul trei în topul
țărilor din Europa în ce privește existența Bullyingului în școli. În urma acestor date se poate
realiza o corelație între violența școlară și abandonuri le școlare, rata scăzută a integrării
copiilor cu CES. Studiile anterioare arată că elevii cu CES tind a fii cei mai afectați de
Bullying, în special elevii cu Tulburare de Spectru Autist, așa cum men ționează Autism
Speaks și se poate observa și în literatura de specialitate.
Din punct de vedere al datelor colectate, lucrarea de față este o cercetare cantitativă,
iar în funcție de natura investigației este un studiu non -experimental, comparativ. Datele au
fost colectate prin aplicarea unui chestionar online, iar pentru a realiza analiza statistică a
datelor colectate s -a utilizat programul SPSS.
Având în vedere rezultatele obținute și concluzile, se poate observa că numai în
cazul a primelor patru ipote ze s-au obținut diferențe semnificative. Indicii statistici obținuți
la ipoteza numărul 5 ne arată că numai în cazul a două variabile din patru luate în considerare
în alegerea strategiilor utilizate pentru diminuarea Bullyingului la copiii cu TSA s -au obț inut
diferențe semnificative. Per general se poate afirma că există diferențe semnificative între
cadrele didactice din România și cele din SUA în ceea ce privește managementul
Bullyingului și în alegerea metodel or pe care le utiliz ează pentru a diminua a Bullyingului .

Mocanu Alexandra -Maria FUNDAMENTARE TEORETICĂ

5
PARTEA I – FUNDAMENTARE TEORETICĂ

Sunteți preocupați de o educație pentru toți? Eu sunt. Consider că una dintre
problemele din educație care a luat amploare concomite nt cu dezvoltarea tehnologiei, a
rețelelor sociale este fenomenul de Bullying. Acest fenomen afectează întreg sistemul
educațional, fiind la rândul său factor generator pentru o sumedenie de probleme care pun la
încercare atât ființa umană, cât și mediul ș colar: rezultate slabe la învățătură, absenteism,
abandon școlar, orientarea către un alt tip de școlarizare, depresie, atacuri de panică, episoade
anxioase, etc. Este important să înțelegem ce este acest fenomen, de ce are loc, unde apare,
care sunt perso anele predispuse a fi victime ale acestei probleme, care sunt formele cele mai
comune de bullying și care sunt strategiile de prevenție și/ sau intervenție folosite în cazul
său. Este important să cunoaștem toate acestea pentru a -i pune capăt, deoarece în ultimii ani
s-a manifestat din ce în ce mai mult în mediul educațional: în sălile de clasă, pe coridoarele
școlii, în curtea școlii.
Diversitatea în școală nu a fost înțeleasă pentru o perioadă lungă de timp, era
comună ideea că toți studenții dintr -o clasă trebuie să aibă aceleași abilități intelectuale,
aceleași nevoi educaționale. Având în vedere că nu se pot găsi într -o clasă două persoane cu
nevoi identice, cu interese identice și cu abilități intelectuale identice , a fost acceptată ideea
diversității.
Fiecare copil este unic dincolo de asemănările pe care le poate avea cu ceilalți în
anumite privințe sau în anumite momente. Unici tatea este conturată de propriile
temperamente, dispoziții, interese, vise, idei, trăiri și talente pe care le posedă fiecare individ.
Această unicitate îl în deamnă pe copil să semene cu el însuși în cele mai multe privințe: un
copil care trebuie tratat in dividual. A fi tratat individual înseamnă ca elevul să nu fie nevoit
să urmeze același drum ca ceilalți din jurul său, să nu fie nevoit să devină altă persoană sau
să joace un rol care nu -l definește din cauza unor standarde, criterii ale școlii. Fiecare c opil
are dreptul să fie respectat așa cum este el, să nu fie judecat, ci încurajat. (Robinson, 2015)

Mocanu Alexandra -Maria FUNDAMENTARE TEORETICĂ

6
Consider că în învățământul actual trei factori încetinesc integrarea elevilor cu
C.E.S. în școlile de masă: lipsa de pregătire a cadrelor didactice în a lucra cu copii cu cerințe
educative speciale, școlile de masă nu sunt amenajate corespunzător, existența Bullying -ului.
În cadrul școlii și a l existenței acestui fenomen de Bullying, elevii cu C.E.S. sunt cei
mai afectați. Studiile anterioare arată că pr ocentul elevilor cu C.E.S. care au rolul de victimă
este mai mare decât procentul colegilor cu dezvoltare tipică. De asemenea, Autism Speaks
indică faptul că doi din trei copii cu Tulburare de Spectru Autist au fost vict ime ale Bullying –
ului.
Școala are o funcție educativă nu doar datorită transmiterii de informații, ci a
transmiterii și creării unor valori necesare pentru o viață calitativă care respectă întru total
drepturile omului, iar prin existența acestui fenomen de Bullying crearea/transmiterea
valorilor este îngreunată/diminuată, acesta reprezentând o non -valoare. Acest fenomen
îngreunează integrarea în învățământul de masa a copilului cu TSA.
Având în vedere creșterea numărului de copii care sunt diagnosticați cu TSA în timp
și nevoile acestora de a avea o educație de calitate, de a putea fi școlarizați împreună cu
congenerii de aceași vârstă la o școala de masă crește importanța axării pe această
problematică și căutării celor mai bune strategii preventive și/ sau de intervenție. Rolul
profesorulu i nu este neapărat de a găsi soluții de prevenție/intervenție reactive, ci proactive
care să ducă treptat la eliminarea acestei probleme din spațiul educațional.
Consider că școlile sunt încă nepregătite să reducă Bullying -ul în momentul de față.
În acest sens, prin lucrarea de față se oferă o astfel de viziune profesorilor, diverse abordări /
strategii de diminuare, pe care aceștia să le aplice în momentul în care depistează acest
fenomen. Cele mai bune strategii de diminuare ale bullying -ului vor fi cole ctate în urma
realizăriii unei comparații dintre două țări.

Mocanu Alexandra -Maria Capitolul 1. Conceptul de Bullying

7
Capitolul 1. CONCEPTUL DE BULLYING
1.1. Ce este Bullyingul
Violența sau bullying -ul au existat dintotdeauna, fiind folosite pentru a trăi . Acest
lucru poate fi explicat, așa cum a specificat Darwin, prin prisma că evoluția naturii nu se
referă doar la expansiunea genetică, ci și la supravi ețuirea celor mai buni, acelora care prin
existența lor duc la o dezvoltare continuă. Astfel că atunci când a apărut omul, acesta a trebuit
să se supună regulilor naturale, iar acest fapt a condus, din păcate, la lupta dintre clasele
sociale. Putem ob serva aceast ă luptă de dominare, de supravi ețuire urmărind parcursul
istoric, un parcurs plin de lupte și cuceriri a diverselor teritorii, resurse. (Montoya , 2006)
Pe de altă parte , așa cum afirmă Dârjan (2018, p. 93) în lucrarea ei cu titlul ”Modele
de abordare la nivelul întregii școli a elevilor în risc ” pentru a face parte dintr -o societate ca
membru ”copilul trebuie să parcurgă un proces intens de socializare. Socializarea
reprezintă un proces interactiv de învățare culturală, care se extinde pe durata întregii vieți.”
În momentul în care întregul grup de persoane dintr -un spațiu bine determinat
dețin e același set de norme, convingeri, atitudini și așteptări, se poate afirma că procesul de
socializare derulat și -a atins scopul. (Dârjan, 2018)
În 2019, Smith afi rmă că în Europa, acest fenomen a căpătat importanță pentru
prima dată în perioada anilor 1980 -1990. Primele țări din Europa care au început să cerceteze
această problematică apărută în mediul școlii au fost Norvegia, Suedia și Finlanda. Pe
parcursul anilo r Bullying -ul a fost considertat ca o reală problem ă care încalcă drepturile
oameni lor.
Smith (2019) menționează în lucrarea lui cu titlul ”Psihologia bullyingului școlar”
că cel mai mare cercetător al acestui fenomen de Bullying este SUA, cu toate că a început să
cerceteze această problematică mult mai târziu față de alte țări. Conceptul de Bullying s-a
răspândit în SUA în perioada anilor 1980 -1990 precum în țările europene, dar a luat amploare
în perioada 1999 -2000 în urma unor incidente care au implica t focuri de armă, devenind în
timp un important subiect de cercetare.
În anul 2016, Organizația Neguvernamentală Salvați Copiii afirmă în urma unui
studiu realizat că ”la nivel european, România se situează pe locul 3 în clasamentul celor 42
de țări în care a fost investigat fenomenul, potrivit unui raport al Organizației Mondialea

Mocanu Alexandra -Maria Capitolul 1. Conceptul de Bullying

8
Sănătății (OMS), cu 17% dintre copiii de 11 ani care au recunoscut că au agresat alți elevi
cel puțin de trei ori în luna anterioară, procentajul celor de 13, respectiv 15 ani, fiind de
23%.”
Cel mai frumos lucru de care are parte un elev pe perioada școlii sunt relațiile pe
care aceștia le stabilesc și le mențin cu congenerii . Aceștia regăsesc în aceste relații suport
emotional, social. Cu toate acestea aceste legături ades ea pot fi afectate de fenomenul de
bullying. (Díaz -Aguado, Martinez și Babarro , 2013 )
Potrivit lui ( Whitson, 2017, p. 9) violența școlară ”a făcut parte întotdeauna din
dinamica de grup a elevilor. Până de curând, toate agresiunile erau săvârșite în persoană
(și pe ascuns). Însă apariția computerului, a e -mailului și a rețelelor de socializare a făcut
ca acest fenomen să capete o dimensiune nouă.”
Este eminamente important ca acest fenomen să fie înțeles pe deplin și într -un mod
adecvat, deoarece doar în măsura înțelegerii se poate identifica violența școlară și se pot
dezvolta și implementa strategii eficiente.
Conform lui Smith (2019, p. 1) bullyingul este ”un termen evocativ. Majoritatea
oamenilor au fost martori sau au experimentat acest fenomen în tr-o formă sau alta.”
Lowenstein, (1977); Olweus, (1978) menționează că bullying -ul înglobează acele
comportamente bazate pe relații de dominare -supunere pe care le regăsim în mediul școlar.
În mediul școlar aceste relații se stabilesc între colegi, iar î n cadrul acestora o persoană ocupă
rolul de agresor și cealaltă sfârșește ocupând rolul victimei asupra căreia în mod repetitiv
sunt îndreptate diverse comportamente dominante precum: excludere socială, umilire,
insulte, lovituri etc.
Berger (2007, p. 94 ) sublinează în lucrarea lui cu titlul ”Update on bullying at
school: Science forgotten?” faptul că ”definiția cercetării exclude cu atenție lupta din joacă,
un singur atac sau tachinarea blândă între prieteni, dar include atacuri indirecte, în special
hărțuire socială sau relațională. Nu toată agresivitatea este considerata hărțuire, dar
hărțuirea este întotdeauna agresiune, definită ca un comportament dureros și ostil.”
Având în vedere definiția dată de Olweus (1978) putem afirma că acest fenomen are
urmă toarele caracteristici:

Mocanu Alexandra -Maria Capitolul 1. Conceptul de Bullying

9
− existența unui dezechilibru de forțe care permite apariția unei relații de dominare –
supunere;
− are loc în mod repetitiv;
− este intenționat.
Dârjan (2018, p. 98) afirmă că ”pe măsură ce copiii se dezvoltă, ei trebuie să
identifice, să conștientizeze și să -și asume responsabilitatea pentru consecințele sociale ale
comportamentelor lor. Această responsabilizare va sta la baza procesului de auto –
monitorizare, auto -reglare emoți onală și auto -control al impulsurilor, ajutând tânărul să -și
adapteze contextual și circumstantial comportamentele, cu discernământ, asertivitate și
empatie. ”
1.2. Tipologia Bullyingului
Conform lui Whitson (2017) bullyingul este de 4 tipuri: fizic, verbal, relațional,
cibernetic. Observând fiecare tip de comportament violent și putem specifica despre fiecare
următoarele :
1. Violența fizică: Aceasta se referă la ac țiunile de împins, lovit, atac cu obiecte și
hărțuire de natură sexuală ;
2. Violența verbală: Aceasta include vorbitul urât, insultarea, stabilirea opțiunii
sexuale a celeilalte persoane, insulta bazată pe apartenența la o anumită rasă sau
credință, punerea de porecle, umilirea și denig rarea;
3. Violen ța relațională: Aceasta include în primul rând excluderea socială, iar nu
in ultimul rând prietenia toxică baz ată pe o relație de de dominare -supunere;
4. Violența cibernetică: Aceasta include orice tip de hărțuire folosind tehnologia,
internetul , cum ar fi rețelele sociale.
Având în vedere aceste patru mari scindări ale fenomenului putem susține că este
complicată etichetarea unei fapte sau situații ca aparținând bullyingului. Garaigordobil și
Martine -Valderrey (2014) susțin că are o importanță majoră definirea cât mai concretă a
fiecărei situații, delimitând fenomenul de bullying de cel de conflict prin înțelegerea celor
două concepte. Autorii relat ează că bullyingul are loc în școală atunci când un elev sau un
grup d e elevi aplică un tip sau altul de violență, de la răspândirea de zvonuri, trimiterea de
mesaje răută cioase, punerea de porecle la agresiune fizică, asupra altui coleg din dorința de

Mocanu Alexandra -Maria Capitolul 1. Conceptul de Bullying

10
a-i face rău, de a -l face să se simtă inferior. Dârjan (2018) definește c onceptul de conflict ca
o situație care nu implică violență, ci comunicare, compromis , negociere, fiind fundament al
vieții sociale .
Crick și Grot peter (1995) remarcă ideea că majoritatea agresorilor de gen masculin
folosesc violența fizică, în timp ce pers oanele de gen feminin utilizează violența relațional –
verbală pe care o regăsim în răspândirea de zvonuri și în diverse discuții cu tentă negativă
despre alte persoane.
1.3. Agenții implicați în Bullying
Agenții implicați în situațiile de bullying sunt agresorii, victimele, observatorii,
părinții și profesorii. Potrivit lui Díaz -Aguado, Martinez și Babarro (2013) din cauza
schimbărilor determinate de pubertate, schimbării grupului social din școală și a stabilirii
unui rol în cadrul acestora, la începutu l adolescenței are loc debutul perioadei de victimizare,
dar și de agresiune. Prescum descrie Smith (2019), fiecare persoană într -un moment dat se
poate afla implicat într -o situație de bullying, ocupând unul dintre rolurile participante la
acest fenomen. Majoritatea persoanelor au avut de -a lungul vieții atât rolul de victim ă, cât și
cel de agresor.
Persoa na care manifestă asupra altor persoane gesturi violente în mod repetat , ocupă
rolul de agresor. Potrivit lui Dârjan (2018) este important să se ia în c alcul ideea că toți copii
sunt în risc, indiferent de situația dificilă de care au parte sau de rolul pe care -l au în situația
respectivă. Riscul face referire la existența unor factori sau a unui ansamblu de factori care
declanșează probleme în aria per sonală sau relațională. Tot în acest sens avem în vedere ideea
următoare: „Copiii bogați și protejați au în totalitate cu ce trăi, dar nimic pentru care să
trăiască.” (Lausanne Movement, citat în Dârjan, 2018) Consider că această afimație
sublinează cât se poate de bine atât ideea că nu trebuie să judecăm persoana după ceea ce
prezintă, înainte de a o cunoaște în profunzime, cât și ideea că în spatele oricărui gest de
dominație sau de violență, stă în spate o persoană în risc care necesită la rândul ei ajut or și
sprijin personalizat.
Persoana asupra căreia are loc agresiunea are rol ul de victim ă. Dacă înainte alegerea
victimei era cauzată de anumite deficite psihologice pe care le manifesta individul în cauză,

Mocanu Alexandra -Maria Capitolul 1. Conceptul de Bullying

11
pe parcursul anilor factorul declanșator s -a sch imbat și constă în diverse caracteristici precum
cerințele educaționale speciale, genul, etnia. (Díaz -Aguado, Martinez și Babarro, 2013)
Bullyingul reprezintă un factor stresant în viața persoanei agresate și precum
relatează Dârjan (2018) stres ul joacă un rol negativ în formarea copilului prin prisma faptului
că acesta se află la o vârstă fragil ă, caracterizată de un proces plin de schimbări și adaptări .
Apariția oricărui factor stresant în această perioadă ar cauza tulburări emoționale puternice,
disfuncții.
Martorii sunt acele persoane care observă o situație de agresiune, iar în majoritatea
timpului sunt congeneri cu victimele/agresorii. Aceștia pot să aibă un rol activ sau inactiv în
situația la care iau parte. Reyzábal și Sanz (2014) consideră că aceste caracteristici sunt date
de relația pe care aceștia o au cu victima sau cu agresorul, iar în funcție de aceasta mențin
situația sau încearcă s ă o stopeze, ori de teama de a deveni victime rămân spectatori.
Familia reprezintă primul mediu de de socializare în cadrul căreia copilul
achizi ționează primele informații despre lume și modele comportamentale, iar sub influența
acestui mediu își conturează personalitatea. (Muñoz, 2009)
Muñoz (2009) afirmă că, în zilele noastre, părinții și profesorii su nt responsabili în
aceași măsură de formarea educativă a elevului și de armonizarea laturii cognitive cu cea
emoțională. Pentru o educație de calitate este fundamental ca cele două părți să colaboreze
și să aibă o comunicare eficientă , să se completeze un a pe cealaltă în momentul dezvoltării
emoționale, intelectuale și sociale a educabilului.
Conform lui Whitson (2017) relația părinte -copil reprezintă un factor esențial atunci
când vorbim despre bullying și diminuarea acestuia. Relația dintre cele două pă rți trebuie
clădită armonios în jurul sentimentului de încredere, acesta fiind necesar pentru ca
adolescenții sau copiii să se deschidă în fața adulților și să le povestească experiențele trăite
de zi cu zi. O altă componentă pe care autorul o prezintă precum o necesitate este modul în
care un părinte își monitorizează copilul și este la curent cu noutățile apărute în mediul online,
în rândul tinerilor.
De asemenea, consider util ca părinții să cunoască anturajul copilului, grupul din
care face parte pentru a preveni orice situație de risc de care poate avea parte copilul său .

Mocanu Alexandra -Maria Capitolul 1. Conceptul de Bullying

12
Într-o eră în care tehnologia , trendurile actuale se schimbă continuu și tinerii sunt
specialiști cibernetici este fundamental ca părinții să cunoască constant jargonul cibernetic al
tinerilor pentru a evita diverse pericole și un posibil cyberbullying. (Whitson, 2017)
Cadrele didactice au un rol important atunci când vine vorba de evitarea
fenomenului de bullying sau de consilierea acordată în cazul unui astfel de incident. Marza no
(2015) consideră că funcțioarea eficientă a întregului management al clasei este condiționată
de existența unei relații între profesori și elevi. Pentru a crea o relație bună cu educabilii,
fiecare profesor trebuie să fie deschis la formarea unei echipe cu aceș tia, în care atât starea
de bine a tuturor membrilor contează, cât și reușita lor.
Gordon (20 11) este de părere că un profesor eficiente evită să utilizeze în procesul
instructiv -educativ critica, deoarece aceasta are un efect negativ și duce la distanța rea elevilor
prin punerea unei bariere în comunicarea elev -profesor sau de cele mai multe ori amplifică
comportamentul disfuncțional în semn de răzbunare/protest la comportamentul profesorului,
ajungându -se în cele din urmă la un ciclu conflictual.
Pentr u a forma o echipă cu elevii, profesorul trebuie să parcurgă o serie de pași prin
care demonstrează dorința sa de cooperare. Astfel că primul pas constă în cunoașterea
elevilor prin adresarea de întrebări menite să colecteze o sumedenie de date referitoare la:
data și loc ul nașterii, lucrurile preferate, locurile și activitățile favorite , oameni pe care -i
admiră, l ocul de muncă visat, muzica pe care o ascultă, filme pe care le vizionează, cărți pe
care le citesc, expresii favorite, grupul de prieteni sau ch iar riv alitățile existente în cadrul
grupului. Al doilea pas se referă la demonstrearea afecțiunii prin utilizarea de către profesor
a unor afirmații pozitive. Următorul pas prin care cadrul didactic își poate manifesta interesul
este realizare unei legătu ri între conținutul predat și interesele elevilor. O importanță majoră
are și limbajul corpului, mimica facială, elevii având adesea nevoie de un zâmbet, de contact
vizual din partea profesorilor etc. Ultimul pas ajută la transmiterea atitudinii de coopera re și
considerație și constă în utilizarea umorului în comunicarea cu elevii, atunci când situația
permite acest lucru. (Marzano, 201 5)
În fiecare zi profesorii primesc din partea elevilor diverse mesaje legate de starea
lor actuală, de factorii care le pe rturbă starea de bine, adesea mascate de diverse
comportamente unele mai puțin sau mai mult evidente. Este total greșit să se utilizeze în

Mocanu Alexandra -Maria Capitolul 1. Conceptul de Bullying

13
aceste situații ideea că problemele trebuie lăsate acasă, nu aduse în spațiul social/școlar. O
problemă ascunsă, care nu este redefinită la t imp sporește starea de neliniște a persoanei și
poate să iște alte problem e. De exemplu în spațiul școlii, aceste probleme îngreunează
procesul de învățare, iar acest fapt este inevitabil în măsura în care profesorii nu iau în seamă
semnalele elevilor și nu le oferă suport. În ziua de azi atunci când vine vorba de acordarea de
ajutor/suport la o problema identificată, mare parte din profesori tind să creadă că nu este
datoria lor să realizeze acest lucru, ci a unui consilier ori nu se simt suficient de pregătiți să
intervină. (Gordon, 20 11)
Conform lui Băban (2003) consilierea educațională în procesul educativ are o mare
importanță cu deosebire în zilele noastre în care învățământul se vrea a fi unul cât se poate
de modern, axat pe diversitate. Spre deosebire de învățământul de tip tradițional, axat pe
memorare, care ignoră laturile afective, atitudinale și comportamentale, cel modern pune
accent pe combinarea acestor laturi cu latura cognitivă în vederea formării unei persoane
infórmate, dar și câștigate din punct de vedere social, emoțional, psihologic, nu a un ui
recipient plin doar de informațiile cadrelor didactice.
Problema învățământului actual, remarcată tot mai des în ultimii ani face referire la
existența violenței școlare , consumului de substanțe , situaților negative din diverse familii,
în rândul tinerilor. Progresul școlar al fiecărui copil ține într -o măsură semnificativă de
climatul școlii. Este de datoria școlii, fiind printre principalii agenți de socializare, să ofe re
tuturor copiilor un ambient în care violența școlară să nu aibă loc, propice pentru o dezvoltare
personală de succes. De asemenea, este important să amintim faptul că în perioada de
școlarizare a copilului, are loc structurarea personalității umane care cere de la sine o
participare activă a instituții școlare și o regândire a rolului social și educațional pe care
aceasta îl atât în procesul prezentat, cât și în multe altele. În ideea aceasta, cadrele didactice
trebuie să trateze cu responsa bilitate toate aceste probleme, implicându -se activ în
diminuarea oricărui fenomen care convertește spațiul școlii într -unul amenințător pentru
persoanele care îi trec pragul. (Dârjan, 2018)
Conf orm lui Farrington (2005) copiii cu cerințe educaționale speciale sun t adesea
cei mai afectați de fenomenul de bullying

Mocanu Alexandra -Maria Capitolul 2. Conceptul de Cerințe Educaționale Speciale

14
Capitolul 2. CONCEPTUL DE CERINȚE EDUCAȚIONALE SPECIALE
2.1. Ce sunt cerințele educaționale speciale
Potrivit lui Gherguț (2013) sintagma cerințe educaționale speciale vizează acel grup
de persoane care prezintă dificultăți de învățare, dezavantaje socioeconomice, tulburări
emoțional -comportamentale sau deficie nțe de natură senzorială, fiziologică, intelectuală ,
psihomotri ce, referindu -se la nevoia acestor copii de a avea o școlarizare adaptată nevoilor
sale.
În zilele noastre, școlarizarea copiilor cu cerințe educa ționale speciale se realizează
mult mai ușor în comparație cu anii anteriori, având în vedere numărul în creștere al
profesorilor care se centrează pe elev și pe nevoile acestuia. Cu toate acestea pentru a putea
oferi atât acestor elevi, cât și celorla lți o educație eficientă în care se diversitatea este
valorizată, este nevoie de o axare mai mare pe latura emoțională, afectivă și de tranformarea
cadrului didactic din persoană autoritară în persoană eficientă. (Luștrea, 2017 )
Pentru o mai bună inserție a copiilor cu CES în școala de masă, spațiul acesteia
trebuie să fie dotat, să transmită siguranță și să fie dominat de un climat prietenos, primitor.
Astfel, potrivit lui Luștrea (2017) est e necesar atât la nivel de școală, cât și la nivel clasă, de
cooperare între pro fesor -elev, dar și între elevi. Un elev cu CES învață mult mai ușor atunci
când mediul este unul propice și este ajutat de către ceilalți să o facă, astfel se propune la
nivelul procesului de predare -învățare a învățării prin cooperare . Învățarea prin coop erare nu
reprezintă un avantaj doar pentru elevii cu CES, ci și pentru cei care -i ajută să învețe,
facilitându -le învățarea și dezvoltându -le o serie de abilități: munca în echipă comunicarea,
gândirea critică, responsabilitate .
Consider că acest tip de ed ucație în care este valorizată diversitatea, în care elevul
este figura centrală, în care profesorii sunt deschiși și dornici să armonizeze latura cognitivă
cu cea emoțională și în care elevii sunt stimulați continuu să comunice, să coopereze ș i să fie
prietenoși, ar rezolva o serie de probleme care planează peste sistemul de învățământ, printre
care și problema bullyingului.
2.2. Bullyingul asupra elevilor cu cerințe educaționale speciale
Little (2017) evidențiază starea actuală a grupurilor vulnerabile și relatează că,
adesea, elevii care fac parte din acest grup de persoane sunt marginalizați în mod repetat de

Mocanu Alexandra -Maria Capitolul 2. Conceptul de Cerințe Educaționale Speciale

15
către diverse persoane sau grupuri de persoane din cadrul școlii. De asemenea, prezintă că
pentru a combate prezenta excludere socială s -a dezvo ltat conceptul de incluziune socială
care în contextul școlar își propune ca elevii cu cerințe educaționale speciale să fie
participanți activi și incluși atât în procesul instructiv -educativ, cât și în grupul de elevi.
În acest demers și în contextul act ual al bullyingului, elevii cu Tulburare de Spectru
Autist reprezintă un grup de elevi care necesită sprijin și ajutor din partea cadrelor didactice
pentru a fi incluși în grup de către congeneri.
Cappadocia, Weiss și Pepler (2011), în urma unei inevestigații, precizează că s -au
înregistrat de două ori mai multe situații de violență asupra copiilor cu Tulburare de Spectru
Autist, decât asupra celorlalți elevi . Tot în acest sens , Autism Speaks constată în urma
raporturilor că doi din trei copii cu Tulburare de Spectru Autist au fost vic time ale Bullying –
ului.

Mocanu Alexandra -Maria Capitolul 3. Conceptul de Tulburare de Spectru Autist

16
Capitolul 3. CONCEPTUL DE TULBURARE DE SPECTRU AUTIST
3.1. Ce este Tulburarea de Spectru Autist
Solomon (2012) afirmă că datorită ansamblului vast de comportamente și simptome
pe care le prezintă Tulburarea de Spectru Autist și a faptului că nu sunt cunoscute factorii
care declașează acest lucru, societatea nu poate defini ce este cu adevărat Autismul . Pe de
altă parte, autismul este definit ca fiind „un sindrom patologic, apărut în copilărie,
caracterizat print r-o stare de înstrăinare/retragere, o lipsă de răspuns social și/sau interes
față de cei din jur, dificultăți de comunicare și de limbaj, imposibilitatea de a dezvolta un
atașament normal și existența unor căi bizare de a răspunde la stimulii din mediul
înconjurător” (A. S. Reber, citat în Gherguț, A., 2013) .
Caracteristicile din TSA trebuie să fie manifestate în perioada timpurie de
dezvoltare, să un fie explicate de o altă deficiență/dizabilitate/tulburare, să provoace
dificultăți reale în aria funcțională, ocupațională, social. Sicile -Kira (2014) arată că TSA a re
următoarele caracteristici:
− dificultăți de comunicare social și interacționare;
− lipsa contactului vizual;
− mișcări neobișnuite ale corpului;
− căutarea similarității;
− alinierea obiectelor;
− comportamente motorii repetitive
− consumul excesiv de alimente din anumite categorii;
− evitarea stimulării auditive;
− lipsa unei reacții/ o reacție puternică la atingere;
− accese de furie, hiperactivitate și agresivitate față de sine sau de ceilalți.
Kim și K oegel (2017) afirmă că elevii cu TSA au mare nevoie în a -și dezvolta aptitudinile
sociale. Dezvoltarea acestor aptitudini se poate realiza de către personalul școlii în condițiile în care
acesta este pregătit să realizeze astfel de intervenții.
În urma un ui studiu realizat de către Roekel, Scholte și Didden (2009) s -a constatat că în
ciuda dificultății pe care o prezintă adesea elevii cu Tulburare de Spectru Autist în perceperea socială,

Mocanu Alexandra -Maria Capitolul 3. Conceptul de Tulburare de Spectru Autist

17
aceștia percep în același mod agresiunea ca ceilalți elevi.
3.2. Bullyingul asupra elevilor cu Tulburare de Spectru Autist
Copiii cu Tulburare de Spectru Autist sunt influențați într -o măsură semnificativă
de prezența celor din jur. Familia, cadrele didactice și colegii fiind principalele figuri de
socializare ale elevu lui. Din acest motiv este important ca aceste trei figuri să -i confere
copilului un ambient plăcut pentru a evita ca stima de sine a acestuia să scadă semnificativ și
existența unui stres post -traumatic care i -ar afecta viața din mai multe puncte de vedere . În
momentele când un copil cu TSA prezintă anumite reacții, cei din jur trebuie să fie suportivi
și să-i înveselească pentru a -l ajuta să se detașeze de sentimentele care au dus la acele reacții.
(Feurbacher, Moore și Gill, 2017)
Feurbacher, Moore și Gil l (2017) sunt de părere că pentru diminuarea fenomenului
de Bullying asupra elevilor cu TSA este fundamental ca acești copii să participe la un
program în care să fie familiarizați cu conceptul de Bullying. Familiarizarea copiilor cu acest
fenomen înseamnă explicarea de către cadrul didactic a ce este Bullyingul, a ce pot să facă
în clipa în care sunt victimele unei violențe. Strategiile comportamentale pe care trebuie să
le adopte vor fi explicate utilizând jocuri de rol, filmulețe sau povești sociale.
Un citat al lui Kevin Hall spune următorul lucru : "O viață importantă este aceea
de a sluji celor care au nevoie de darurile voastre, de conducerea voastră, de s copul vostru" .
Având în vedere acest citat și starea sistemului de învățământ, c onsider că este important ca
școala să înceapă să se focuseze din ce în ce mai mult pe dezvoltarea managementului în ceea
ce privește Bullyingul și să pună accent pe educarea c opiilor î n ceea ce privește acceptarea
diversității, pe consilierea elevilor în risc pentru a evolua ca insituție și a educa pentru viitor
și viață.

Mocanu Alexandra -Maria Capitolul 4. Ipotezele/obiectivele specifice urmărite

18
Capitolul 4. IPOTEZELE/OBIECTIVELE SPECIFICE URMĂRITE
Scopul lucrării de față este de a evidenția strategiile de p revenție și intervenție
utilizate în școlile din România și în școlile din Statele Unite ale Americii pentru a
diminua Bullyingul. Aceste două țări au fost alese având în vedere rolul diferit pe care
îl joacă în cadrul existenței acestui fenomen, prima a obținut locul trei în topul celor mai
afectate țări europene de Bullying și a doua fiind țara care este pe locul întâi în rândul
țărilor care cercetează acest fenomen.
Obiectivele specifice sunt următoarele:
1. Identificarea perceperii fenomenului de Bullying în școlile din
România și în școlile din SUA;
2. Identificarea măsurii în care cadrele didactice din România și cadrele
didactice din SUA sunt familiarizate cu Bullyingul asupra copiilor cu
Tulburare de Spectru Autist;
3. Identificarea managementului utilizat pentru diminuarea Bullyingului în
școlile din România și în școlile din S UA;
4. Identificarea modului de raportare la situațiile de Bullying a cadrelor
didactice din România și a cadrele didactice din SUA;
5. Identificarea strategiilor utilizate în diminuarea Bullyingului la copiii
cu TSA în școlile din România și în școlile din SUA.
Pornind de la întrebările de cercetare, mă aștept ca profesorii din SUA să aibă o
percepție mai clară asupra fenomenului de bullying și să utilizeze strategii mai eficiente de
prevenție încât să reducă Bullying -ul din școli. Dacă rezultatele ar ieși în di recția așteptată, am
putea să le propunem cadrelor didactice din România să ia în calcul și să analizeze strategiile
preventive utilizate de către profesorii din SUA care ar putea avea un efect benefic asupra
învățământului românesc .
Ipotezele cercetării sunt următoarele:

1) Există diferențe semnificative între cele două țări, în ceea ce
privește înțelegerea problematicii fenomenului de Bullying.
2) Există diferențe semnificative între cele două țări, în ceea ce

Mocanu Alexandra -Maria Capitolul 4. Ipotezele/obiectivele specifice urmărite

19
privește familiarizarea cadrelor didactice cu co nceptul de
Bullying în relație cu Tulburarea de Spectru Autist.
3) Există diferențe între cele două țări în ceea ce privește managemtul
Bullyingului în școală
4) Există diferențe între cele două țări în ceea ce privește modul de
raportare la situațiile de Bullying.
5) Există diferențe semnificative între cele două țări, în ceea ce privește
strategiile utilizate pentru diminuarea Bullyingul ui la copiii cu TSA.

Mocanu Alexandra -Maria METODOLOGIE

20
PARTEA II – METODOLOGIE

1. Variabilele introduse
Variabile independente: cadrele didactice din România și SUA.
Variabil e dependent e: înțelegerea fenomenului de bullying , familiarizarea
cadrelor didactice cu conceptul de Bullying în relație cu Tulburarea de Spectru Autist ,
managemenul bullyingului la niv eul școlii, modul de raportare la situațiile de violență,
strategiile utilizate pentru diminuarea Bullyingulu i;
2. Eșantionul
Populația vizată pentru studiul de față este reprezentată de cadrele didactice care
profesează în România și SUA . Lotul de subiecți va fi alcătuit din 20 (50%) de cadre
didactice din România, Timișoara și 20 (50%) de cadre didactice din SUA. Am ales acest
eșantion, deoarece cadrele didactice au un rol eminamente important în diminuarea
fenomenului de bullying și pentru că am obținut acordul școlii respective de a aplica
chestionarul . Cu toate acestea, o limită a selecției lotului de subi ecți din România ar putea
fi faptul că nu avem și cadre didactice din alte orașe/județe sau care lucrează într -o școală
cu program Step by Step, ceea ce nu ne va permite să generalizăm rezultatele la nivelul
întregii populații de cadre didactice din învăță mântul din țara respectivă.

Mocanu Alexandra -Maria METODOLOGIE

21

Tabel nr. 1 Descrierea lotului de subiecți – frecvență

La completarea acestui chestionar au participat un total de 40 de subiecți, respectiv
20 de cadre didactice din România și 20 de cadre didactice din SUA. La acest studiu au fost
37 de participanți de gen feminin (92 .5%) și 3 participanți de gen masculin (7 .5%), cu vârste
diferite: 15 cu vârsta cuprinsă între 20 -29 de ani (37.5%), 8 cu vârsta cuprinsă între 30 -39 de
ani (20.0%), 12 cu vârsta cuprinsă între 40 -49 de ani (30.0%), 4 cu vârsta cuprinsă între 50 –
59 (10.0%) și o persoană cu vârsta de 60 de ani (2,5%). Potrivit datelor colectate 17 (42.5%)
din participanți au absolvit un program de licență, 9 (47.5%) un program de masterat și doar
4 (10.0%) au absolvit un program de doctorat.
3. Probe/instrumente utilizate
Pentru colectarea datelor vo i folosi ca in strument un chestionar administrat.
Chestionarul pe care îl voi utiliza va fi o adaptare a următorului chestionar: Auburn
University Questionnaire – Perceptions of Bullying of Students with Autism Spectrum
Disorder: A Survey of School -Based Sp eech-Language Pathologists
Acest instrument permite colectarea strategiilor de prevenție și intervenție pe
care cadrele didactice le pun în practică pentru a diminua fenomenul de Bullying Frecvență %
Țară

Gen

Vârstă

Nivel studii

Rom ânia 20 50.0
SUA
Feminin
Masculin
20-29
30-39
40-49
50-59
+60
Licență
Master
Doctorat 20
37
3
15
8
12
4
1
17
9
4 50.0
92.5
7.5
37.5
20.0
30.0
10.0
2.5
42.5
47.5
10.0

Mocanu Alexandra -Maria METODOLOGIE

22
existent. Cele două dimensiuni surprinse de chestionar fiind strategiile de prevenție și
strategiile de intervenție.
Având în vedere conținutul întrebărilor, chestionarul aplicat colectează opinii
și atitudini, iar în ceea ce privește modul în care sunt f ormulate întrebările este un
chestionar cu întrebări multiple, întrebări închise și întrebări deschise. Instrumentul
utilizat se poate vizualiza la Anexa 1.
Conceptele care se regăsesc în chestionarul de față sunt următoarele:
bullying , cerințe educațional e speciale, Tulburare de Spectru Autist, strategii de
diminuare a bullyingului.
4. Procedura de cercetare
Având în vedere tipul datelor colectate lucrarea de față este o cercetare cantitativă,
iar în funcție de natura invest igației este un studiu non-experimental, comparativ. Constă în
realizarea unei comparații între categorii diferite de participanți cu privire la aceeași variabilă,
respectiv strategiile utilizate în dim inuarea Bullying -ului la copiii cu TSA în două țări diferite
prin aplicarea u nui chestionar cadrelor didactice.
Lucrarea de față presupune aplicarea unui chestionar cadrelor didactice din
școlile din România și din școlile din SUA , cu scopul de a observa modul și strategia abordată
de fiecare în parte pentru a diminua fenomenul de bullying manifestat în școlile de masă
asupra elevilor cu C.E.S., respectiv TSA.

Mocanu Alexandra -Maria REZULTATE

23
PARTEA II – REZULTATE

Datele au fost colectate prin aplicarea unui chestionar online, utilizând Google
Forms . Filtrarea rezultatelor s -a realizat manual, fiind anulate răspunsurile persoanelor care
nu corespundeau cerințelor pre -stabilite. După încheierea chestionarului, am des cărcat foia
de calcul realizată automat în Excel și am introdus -o în Statistical Package for the Social
Sciences pentru a realiza analiza statistică a datelor colectate. Chestionarul meu fiind unul
bazat pe date nominale, am utilizat în analiza datelor cro stabularea.

Experiență
Total < 1 an 1 – 5 ani 6 – 10 ani 11 – 15 ani > 16 ani
Țara de proveniență a
participantului. România 0 9 5 1 5 20
Statele Unite ale Americii 2 7 6 2 3 20
Total 2 16 11 3 8 40

Cu privire la vechimea pe care o au în învățământ, cadrele didactice au avut de ales
de la mai puțin de un an la mai mult de 16 ani, iar mare parte din participanți au afirmat că
au o experință în domeniu între 1-5 ani.

Figura nr. 1 Experiența de lucru cu elevii cu CES a cadrelor didactice din România Da
80%Nu
20%Ați avut în clasă elevi cu Cerințe Educaționale Speciale ?
20 de răspunsuri
Da
NuTabel nr. 1 Anii de experiență în cadrul școlii – crostabulare

Mocanu Alexandra -Maria REZULTATE

24

Din figura nr.1 se poate observa că 80% din cadrele didactice care predau în
România au afirmat că au avut în clasă elevi cu CES. Acest procest nu este unul surprinzător,
având în vedere procesul problematic prin care s -a realizat incluziunea în școlile românești.

Figura nr. 2 Experiența de lucru cu elevii cu CES a cadrelor didactice din SUA

Observând figura nr.2 se poate constata că dacă la primul lot de subiecți existau
persoane care nu au avut copii cu CES în clasă, la cel de al doilea lo t, toți participanții au
afirmat că au lucrat cu copii cu CES.

Mocanu Alexandra -Maria REZULTATE

25
1. Verificarea ipotezelor

1.1. Verificarea primei ipoteze
Ipoteza 1: Există diferențe semnificative între cele două țări, în ceea ce privește
înțelegerea problematicii fenomenului de Bullying

Verificarea primei ipoteze s -a realizat prin întrebările referitoare la modul în care
apreciază afirmația că bullyingul este o problemă în școala primară și în adolescență, la
măsură în care sunt de părere bullying -ul este o problemă în școala unde lucreaz ă și la modul
în care participanții apreciază afirmația că victimele obișnuiesc să raporteze adulților cazurile
de violență.

Bullyingul este o problemă în
școala primară și în adolescență
Total Adevarat Fals
Țara de proveniență a
participantului Rom ânia 20 0 20
Statele Unite ale Americii 14 6 20
Total 34 6 40
Tabel nr. 3 Modul în care participanții au apreciat ideea că bullyingul este o problemă în
școala primară și în adolescență – crostabulare

Observând tabelul nr. 3 care reprezintă matricea de crostabulare între răspunsurile
profesorilor din România și din Statele Unite ale Americii, cu privire la afirmația că
Bullyingul este fiind o problemă în școala primară și în adolescență, se poate sesiza că toți
participanții din România au apreciat ca fiind adevărată afirmația, în timp ce doar 14 cadre
didactice din SUA au fost de acord cu afirmația.

Mocanu Alexandra -Maria REZULTATE

26
Tabel nr. 4 În ce măsură sunt de părere participanții, că bullying -ul este o problemă în
școala unde lucrează – crostabulare

Observând tabelul nr. 4 care reprezintă matricea de crostabulare între răspunsurile
profesorilor din România și a celor din Statele Unite ale Americii, referitoare la măsura în
care bullyingul este privit ca o problemă în școala în care lucrează, se poate sesiza că în timp
ce 17 cadre didactice din România percep bullyingul ca o problemă în școala în care predau,
doar 13 cadre didactice din SUA consideră violența este o problemă în insituția unde
lucrează .

Victimele obișnuiesc să raport eze
adulților cazurile de violență
Total Adevarat Fals
Țara de proveniență
a participantului România 16 4 20
Statele Unite ale Americii 6 14 20
Total 22 18 40
Tabel nr. 5 Modul în care participanții au apreciat afirmația că victimele obișnuiesc să
raporteze adulților cazurile de violență – crostabulare

Observând tabelul nr. 5 care reprezintă matricea de crostabulare între răspunsurile
profesorilor din România și a celor din Statele Unite ale Americii, referitoare la odul în care
participanții au apreciat afirmația că victimele obișnuiesc să raporteze ad ulților cazurile de
violență, se poate sesiza că în timp ce 14 cadre didactice din România au apreciat ca fiind Măsura în care bullyingul este o problemă în școala unde
lucrează participanții
Total Serios Intr-un fel
problematic Nu prea mare
problema Deloc
problematic
Țara de proveniență a
participantului România 11 6 2 1 20
Statele Unite ale
Americii 4 9 6 1 20
Total 15 15 8 2 40

Mocanu Alexandra -Maria REZULTATE

27
adevărată, un număr de 6 cadre didactice din SUA apreciat afirmația ca avand valoare de
adevăr.

1.2.Verificarea ipotezei nr. 2
Ipoteza 2: Există diferențe semnificative între cele două țări, în ceea ce privește
familiarizarea cadrelor didactice cu conceptul de Bullying în relație cu Tulburare a de
Spectru Autist.

Verificarea ipotezei s -a realizat prin aplicarea de întrebări referitoare la nu mărul de
studenți cu Tulburarea de Spectru Autist cu care a lucrat fiecare profesor, la măsura în care
bullyingul este privit ca o problemă pentru copiii cu TSA și la tipurile de Bullying pe care
participanții le văd ca fiind o problemă pentru copiii cu Tu lburare de Spectru Autist.
Tabel nr. 6 Numărul de elevii cu TSA – crostabulare

Observând tabelul nr. 6 care reprezintă matricea de crostabulare între răspunsurile
referitoare la numărul de elevi cu TSA ale profesorilor din România și din Statele Unite ale
Americii, se poate constata că doar 11 cadre didac tice din România au declarat că au sau au
avut elevi cu Tulburare de Spectru Autist, în timp ce 19 cadre didactice din SUA au afirmat
acest lucru.

Numărul de elevi cu Tulburare de Spectru Autist
Total 0 1 – 5 6 – 10 > 11
Țara de proveniență a
participantului România 9 11 0 0 20
Statele Unite ale
Americii 1 11 4 4 20
Total 10 22 4 4 40

Mocanu Alexandra -Maria REZULTATE

28
Înțelegerea bullyingulului ca o problemă în ceea ce privește
copiii cu Tulburare de Spectru Autist
Total Serios Intr-un fel
problematic Nu prea mare
problema Deloc
problematic
Țara de proveniență a
participantului Rom ânia 13 5 2 0 20
Statele Unite ale
Americii 5 8 4 3 20
Total 18 13 6 3 40
Tabel nr. 7 În ce măsură sunt de părere participanții, că bullyingul este o problemă pentru
copiii cu TSA – crostabulare

Observând tabelul nr. 7 care reprezintă matricea de crostabulare între răspunsurile
profesori lor din România și din Statele Unite ale Americii , referitoare la măsura în care
bullyingul este privit ca o problemă pentru copiii cu TSA, s e poate afirma că 18 cadre
didac tice din România percep bullyingul ca o problemă, în timp ce doar 13 cadre didactice
din SUA percep acest fenomen ca o problemă .

Tipurile de Bullying care reprezintă o problemă pentru copiii cu
Tulburare de Spectru Autist
Total Cyberbullyig Fizic Relational Verbal Niciunul
Țara de proveniență
a participantului Rom ânia 0 9 7 4 0 20
Statele Unite ale
Americii 1 2 5 12 0 20
Total 1 11 12 16 0 40
Tabel nr. 8 Tipurile de Bullying pe care participanții le văd ca fiind o problemă pentru
copiii cu Tulburare de Spectru Autist – crostabulare

Observând tabelul nr. 8 se poate vedea matricea de crostabulare între răspunsurile
profesorilor din România și din Statele Unite ale Americii, referitoare la tipurile de Bullying
pe care participanții le văd ca fiind o problemă pentru copiii cu Tulburare de Spectru Autist.
În ceea ce privește răspunsur ile lotului de subiecți din România se poate remarca faptul că 9
profesori că au considerat că violența fizică este cea mai problematică pentru elevii cu TSA,

Mocanu Alexandra -Maria REZULTATE

29
alți 7 au optat pentru violența relațională , 4 dintre ei au susținut că violența verbală este o
problemă și nimeni nu a optat pentru cyberbullying sau pentru răspunsul niciunul . Pe de altă
parte, observând răspunsurile celor din Statele Unite le Americii, se poate vedea că 12 dintre
ei au ales violența verbală ca va fiind cea mai problematică, 5 au o ptat pentru violența
relațională, 2 pentru violeța fizică , alți 2 profesori au susținut că cyberbullyingul este o
problemă pentru elevii cu TSA și nimeni nu a optat pentru răspunsul niciunul .

1.3.Verificarea ipotezei nr. 3
Ipoteza 3: Există diferențe între cele două țări în ceea ce privește managemtul
Bullyingului în școală

Verificarea ipotezei s -a realizat prin adresarea unor întrebări referitoare la numărul
de discuții la nivel de școală despre managamentul bullyingului, la programele formale de
Anti-Bullying care s -au implementat în școală, la oferta de materiale despre managementul
Bullyingului pe care școala o pune la dispoziție profesorilor, la metodele existente în politica
Anti-Bullying a școlii, la metodele prin care cazurile de violență sunt monito rizate, la
existența unei campanii Anti -Bullying asupra copiilor cu CES .

Tabel nr. 9 Numărul de discuții la nivel de școală despre managamentul bullyingului –
crostabulare

Observând tabelul nr. 9 se poate vedea matricea de crostabulare între răspunsurile
profesorilor din România și din Statele Unite ale Americii , referitoare la numărul de discuții
la nivel de școală despre managamentul bullyingului. În ceea ce privește răspunsurile
cadrelor didactice din România se poate vedea faptul 11 profesori au declar at că în școala lor Discuții la nivel de școală
despre managamentul bullyingului
Total Nici una 1 – 2 dăți pe an 3 – 4 dăți pe an > 7 d ăți pe an
Țara de provenien ță a
participantului Rom ânia 6 11 3 0 20
Statele Unite ale Americii 0 14 5 1 20
Total 6 25 8 1 40

Mocanu Alexandra -Maria REZULTATE

30
au loc 1 -2 discuții pe an , alți 6 au afirmat că în instituția în care lucrează nu există nicio
discuție cu privire la managementul Bullyingului , 3 dintre 4 ei au susținut că anual au loc 3 –
4 dicuții . Pe de altă parte, vizualizând răspunsurile celor din Statele Unite le Americii, se
poate observa că 14 dintre ei au afirmat că anual au loc 1 -2 discuții, 5 că anual se organizează
3-4 discuții și un singur profesor a declarat că în școala în care predă au loc anual peste 7
discuții cu privire la această temă .

Program formal despre prevenția și
intervenția bullyingului
Total Da Nu
Țara de provenien ță a
participantului Rom ânia 8 12 20
Statele Unite ale Americii 13 7 20
Total 21 19 40
Tabel nr. 10 Rezultatele cu Da/Nu pentru intrebarea dacă școala a implementat un
program formal despre prevenția și intervenția bullyingului – crostabulare

Observând tabelul nr. 10 care reprezintă matricea de crostabulare între răspunsurile
profesorilor din România și din Statele Unite ale Americii, la programele formale de Anti –
Bullying care s -au implementat în școală, se poate sesiza că doar 8 cadre didact ice din
România au afirmat că în școala lor s -a implementat un program formal despre prevenția și
intervenția bullyingului, în timp ce doar 13 cadre didactice din SUA au afirmat acest lucru.

Materiale despre managementul
bullyingului
Total Da Nu
Țara de proveniență a
participantului România 14 6 20
Statele Unite ale Americii 16 4 20
Total 30 10 40
Tabel nr. 11 Rezultatele cu Da/Nu pentru întrebarea școala oferă materiale despre
managementul bullyingului – crostabulare
Observând tabelul nr. 1 1 se poate vedea reprez entată matricea de crostabulare între
răspunsurile profesorilor din România și din Statele Unite ale Americii, despre oferta de

Mocanu Alexandra -Maria REZULTATE

31
materiale despre managementul Bullyingului pe care școala o pune la dispoziție profesorilor .
Având în vedere răspunsurile participanților din cele două țări participante la această
cercetare, se poate remarca faptul că doar 14 profesori din România au declarat că școala
pune la dispoziție astfel de materiale, în timp ce 16 profesori din SUA au afirmat aces t lucru.

Țara de provenien ță a
participantului
Total Romania Statele Unite ale
Americii
Metodele existente în
Politica Anti -Bullying a școlii Copiii au acces la un
helpline 0 2 2
Copiii știu cine îi ascultă,
suportul fiind oferit de către
o persoană calificată 6 10 16
Toate incidentele de
agresiune raportate sunt
investigate obiectiv 6 5 11
Sanc țiunile se iau doar c ând
este necesar 0 0 0
Sunt date sfaturi pentru a
face fa ță acestui fenomen 8 3 11
Alta metod ă 0 0 0
Total 20 20 40
Tabel nr. 12 Metodele exitente în politica anti -bullying a școlii – crostabulare

Observând tabelul nr. 12 se poate vedea reprezentată matricea de crostabulare între
răspunsurile profesorilor din România și din Statele Unite ale Americii, referitoare la
metodele existente în politica Anti -Bullying a școlii. Vizualizând răspunsurile oferite de
participanții din România, se poate sesiza că un număr de 8 profesori au declarat că elevii
primesc sfaturi pentru a face față acestui eveniment, 6 profesori au afir mat că elevii știu cine
îi ascultă, suportul fiind oferit de către o persoană calificată, a lți 6 au precizat că toate
incidentele de agresiune raportate de către elevi, sunt investigate obiectiv și niciunul dintre
participanți nu a ales celelalte variante de metode. Pe de altă parte, vizualizând răspunsurile

Mocanu Alexandra -Maria REZULTATE

32
celor din Statele Unite le Americii, se poate observa că 10 dintre profesori au afirmat că elevii
știu cine îi ascultă, suportul fiind oferit de către o persoană calificată, 5 cadre didactice susțin
că toate incidentele de agresiune raportate de către elevi, sunt investigate obiectiv, alți 3
profesori declară că elevii primesc sfaturi pentru a face față acestui eveniment, 2 cadre
didactice au afirmat că eleviii au acces la un helpline și niciunul dintre participanți nu a ales
celelalte variante de metode.

Monitorizarea bullyingului
Total Chestionare date
copiilor care
măsoară starea
de bine Vigilen ța
personalului și
relațiile bune
dintre copii și
personalul
didactic Dacă un părinte
suspecteaz ă că
copilul lor este
victim ă a
Bullying -ului,
sunt ruga ți să
raporteze orice
îngrijorare
Țara de provenien ță a
participantului Rom ânia 0 13 7 20
Statele Unite ale Americii 3 15 2 20
Total 3 28 9 40
Tabel nr. 13 Modul prin care bullyingul este monitorizat în școală – crostabulare

Observând tabelul nr. 13 se poate vedea reprezentată matricea de crostabulare între
răspunsurile profesorilor din România și din Statele Unite ale Americii, despre metodele
prin care cazurile de violență sunt monitorizate. Vizualizând răspunsurile oferite de
participanții din România, se poate sesiza că un număr de 1 3 persoane a u declarat că
Bullyingul este monitorizat în școală prin vigilența personalului și relațiile bune dintre copii
și personalul didactic , alți 7 au afirmat că monitorizarea are loc prin faptul că părinții sunt
rugați dacă suspectează că copilul lor este victimă a Bullyingului, să raporteze orice
îngrijorare și niciunul nu a ales prima variantă. În ceea ce privește răspunsurile celor din
SUA , se poate vedea că 15 persoane au spus că violența este monitorizată în școală prin
vigilența personalului și relațiile bune dintre copii și personalul didactic, alți 3 au afirmat că

Mocanu Alexandra -Maria REZULTATE

33
pentru monitorizare anual copiii primesc chestionare care măsoara starea de bine a elevilor
și 2 persoane au declarat că părinții sunt rugați dacă suspectează că copilul lor este victimă
a Bullyingului, să raporteze orice îngrijorare.

Campanie anti -bullying
asupra copiilor cu CES.
Total Da Nu
Țara de provenien ță a
participantului. Rom ânia 14 6 20
Statele Unite ale Americii 16 4 20
Total 30 10 40
Tabel nr. 1 4 Rezultatele cu Da/Nu pentru intrebarea dacă școala derulează o campanie
anti-bullying asupra copiilor cu CES. – crostabulare

Observând tabelul nr. 14 care reprezintă matricea de crostabulare între răspunsurile
profesorilor din România și din Statele Unite ale Americii, referitoare la derularea unor
campanii Anti-Bullying asupra copiilor cu CES în școala în care lucrează , se poate sesiza că
doar 14 cadre didactice din România au afirmat că în școala lor se desfășoară o campanie
împotriva violenței asupra copiilor cu CES , în timp ce din rezultatele cadrelor didactice din
SUA , observăm că 16 au afirmat acest lucru.

1.4.Verific area ipotezei nr. 4
Ipoteza 4: Există diferențe între cele două țări în ceea ce privește modul de raportare
la situațiile de Bullying

Verificarea ipotezei s -a realizat prin adresarea unor întrebări referitoare la
responsabilitatea pe care simt ca o au de a interveni în astfel de cazuri, la pregătirea pe care
simt că o au de a interveni în posibilele cazuri și la modul în care se simt când fac acest lucru:
confortabil sau inconfortabil .

Mocanu Alexandra -Maria REZULTATE

34
Responsabilitate
Total Da Nu
Tara de provenienta a
participantului. Romania 20 0 20
Statele Unite ale Americii 20 0 20
Total 40 0 40
Tabel nr. 15 Asumarea responsabilității în ceea ce privește intervenirea în momentele de
bullying – crostabulare

Observând tabelul nr. 15 care reprezintă matricea de crostabulare între răspunsurile
profesorilor din România și din Statele Unite ale Americii, referitoare la Asumarea
responsabilității în ceea ce privește intervenirea în momentele de bullying, se poate sesiza că
atât cadrele didactice din România, cât și cele din SUA au declarat în unanimitate că simt că
e responsabilitatea lor să intervină în astfel de s ituații.

Pregătire
Total Da Nu
Tara de provenienta a
participantului. Romania 14 6 20
Statele Unite ale Americii 18 2 20
Total 32 8 40
Tabel nr. 16 Rezultatele cu Da/Nu pentru intrebarea dacă se simt cu adevărat pregătiți să
intervină în cazurile de bullying – crostabulare

Observând tabelul nr. 16 care reprezintă matricea de crostabulare între răspunsurile
profesorilor din România și di n Statele Unite ale Americii, despre pregătirea pe care o au de
a interveni în cazurile de violență, se poate sesiza că doar 14 cadrele didactice din România
au afirmat că se simt cu adevărat pregătiți, în timp ce 18 profesori din SUA au afirmat acest
lucru.

Mocanu Alexandra -Maria REZULTATE

35
Confortabilitate
Total Da Nu
Țara de provenien ță a
participantului. Rom ânia 10 10 20
Statele Unite ale Americii 17 3 20
Total 27 13 40
Tabel nr. 17 Rezultatele cu Da/Nu pentru intrebarea dacă se simt confortabil să intervină
în cazurile de bullying – crostabulare

Observând tabelul nr. 17 care reprezintă matricea de crostabulare între răspunsurile
profesorilor din România și din Statele Unite ale Americii, despre confortul pe care -l resimt
atunci când intervin î n situații de violență, se poate sesiza că doar 10 cadrele didactice din
România au afirmat că se simt confortabil să intervină, în timp ce 17 profesori din SUA au
declarat acest lucru.

1.5.Verificarea ipotezei nr. 5
Ipoteza 5: Există diferențe semnificative între cele două țări, în ceea ce privește
strategiile utilizate pentru diminuarea Bullying -ul la copiii cu TSA.

Verificarea ipotezei s -a realizat prin adresarea unor întrebări referitoare la metoda
de diminuare a violen ței pe care participanții o ut ilizează cel mai des, la dezvoltarea
strategiilor de prevenție, la strategia de intervenție utilizată și la consilierea
agresorilor/victimelor.

Metoda de diminuare
Prevenția Intervenția Total
Țara de proveniență a
participantului. România 15 5 20
Statele Unite ale Americii 15 5 20
Total 30 10 40
Tabel nr. 18 Metoda pe care participanții o folosesc cel mai des pentru a diminua
Bullyingul – crostabulare

Mocanu Alexandra -Maria REZULTATE

36
Observând tabelul nr. 1 8 care reprezintă matricea de crostabulare între răspunsurile
profesorilor din România și din Statele Unite ale Americii, despre metoda pe care o folosesc
cel mai des pentru a diminua violența , se poate vedea că prevenția a fost indicată ca fiind
metod a utilizată cel mai frecvent de 15 cadre didactice atât din România, cât și din SUA.
Dezvoltarea s trategiilor
de prevenție
Total Da Nu
Țara de provenien ță a
participantului Rom ânia 14 6 20
Statele Unite ale Americii 15 5 20
Total 29 11 40
Tabel nr. 19 Rezultatele cu Da/Nu pentru intrebarea dacă personalul școlii este proactiv
prin faptul că supravegheză continuu elevii și dezvoltă strategii de prevenție a Bullyingului
– crostabulare

Observând tabelul nr. 19 care reprezintă matricea de crostabulare î ntre răspunsurile
profesorilor din România și din Statele Unite ale Americii, despre proactivitatea personalului
școlii și elaborarea de strategii preventive, se poate vedea că doar 14 cadre didactice din
România au afirmat că personalul școlii este proactiv prin faptul că supravegheză continuu
elevii și dezvoltă strategii de prevenție a Bullyingului, în timp ce 15 cadre didactice din SUA
au declarat acest lucru.

Mocanu Alexandra -Maria REZULTATE

37
Țara de provenien ță a
participantului.
Total Rom ânia Statele Unite ale
Americii
Strategia de intervenție
utilizată Toate incidentele de
agresiune vor fi investigate
de câtre învățătorul /
profesorul de la clas ă 8 5 13
Elevii vor fi împăcați – să
devin ă prieteni 3 2 5
Părinții agresorului vor fi
informa ți privind incidentul 3 5 8
Copilul care arat ă
comportament inacceptabil
poate fi rugat s ă își ceară
scuze 2 0 2
Ambii studen ți vor fi
monitoriza ți pentru a asigura
că nu se va mai întâmpla 4 8 12
Total 20 20 40
Tabel nr. 20 Strategia de intervenție pe care participanții o folosesc cel mai des pentru a
diminua Bullyingul – crostabulare

Observând tabelul nr. 20 se poate vedea reprezentată matricea de crostabulare între
răspunsurile profesorilor din România și din Statele Unite ale Americii, referitoare la
strategia de intervenție pe care participanții o folosesc cel mai des pentru a diminua
Bullyingul . Vizualizând răspunsurile oferite de participanții din România, se poate sesiza că
un număr de 9 profesori au afirmat că toate incidentele de agresiune vor fi i nvestigate de
câtre învățătorul/profesorul de la clasă, 4 dintre ei că ambii studenți vor fi monitorizați pentru
a asigura că nu se va mai întâmpla, 3 dintre ei că părinții agresorului vor fi informați privind
incidentul, alți 3 că elevii vor fi împăcați – să devină prieteni și 2 dintre ei că elevul care arată
comportament inacceptabil poate fi rugat să își ceară scuze. Pe de altă parte, un număr de 8
profesori din SUA au declarat că ambii studenți vor fi monitorizați pentru a asigura că n u se

Mocanu Alexandra -Maria REZULTATE

38
va mai întâmpla , 5 profesori că toate incidentele de agresiune vor fi investigate de câtre
învățătorul/profesorul de la clasă, alți 5 profesori că părinții agresorului vor fi informați
privind incidentul, 2 profesori că elevii vor fi împăcați – să dev ină prieteni și niciunul nu a
optat pentru ca elevul care arată comportament inacceptabil să fie rugat să își ceară scuze.

Consilierea agresorilor/victimelor
Total Da Nu
Țara de proveniență a
participantului. România 13 7 20
Statele Unite ale Americii 18 2 20
Total 31 9 40
Tabel nr. 21 Rezultatele cu Da/Nu pentru intrebarea dacă școala oferă consiliere
agresorilor/victimelor – crostabulare

Observând tabelul nr. 21 care reprezintă matricea de crostabulare între răspunsurile
profesorilor din România și din Statele Unite ale Americii, despre consilierea
agresorilor/victimelor în cadrul școlii, se poate vedea că doar 13 cadre didactice din Româ nia
au afirmat că elevii respectivi sunt consiliați, în timp ce 18 cadre didactice din SUA au
declarat acest lucru.

Mocanu Alexandra -Maria DISCUȚIII

39
PARTEA III – DISCUȚII

Redactarea l ucrării de față ”Strategii de preveție și intervenție în Bullying la copiii
cu Tulburare de Spectru Autist” s-a realizat prin studierea bibliografiei de specialitate din
domenii precum: sociologie, psihologie, educație, psihopedagogie special ă etc.
În această cercetare cantitativă, de tip studiu non -experimental -comparativ am tratat
o problemă veche, dar actuală în același timp pentru spațiul educațional din timpurile noastre ,
cea a bullyingului , care afectează de ani de zile societatea, instituția școlară și care împiedică
într-o măsură semnificativă incluziunea copiilor cu Cerințe Educaționale Speciale, în special
a celor cu Tulburări de Spectru Autist , în vederea găsirii unor strategii de dimin uare a acestei
problematici, cât mai eficiente .
În acest demers, am selectat două loturi de subiecți din două țări diferite atât din
punct de vedere al dezvoltării, cât și al sistemului educațional, cărora le -am aplicat un
chestionar adaptat care a urmări t următoarele aspecte: înțelegerea fenomenului de bullying,
familiarizarea cadrelor didactice cu conceptul de Bullying în relație cu Tulburarea de Spectru
Autist, managemenul bullyingului la niveul școlii, modul de raportare la situațiile de violență,
strategiile utilizate pentru diminuarea Bullyingului. Prin această cercetare s -a urmărit dacă
există diferențe semnificative între cele două țări cu privire la diminuarea bullyingului, având
în vedere răspunsurile date de către cele două loturi. În urma rezult atelor obținute
Prin raportare la prima ipoteză, putem spune că apar diferențe statistice între cele
două țări în ceea ce privește perceperea fenomenului de Bullying ca o problemă. Spre
deosebire de cadrele didactice din SUA, marea majoritate a profesorilor din România au
etichetat violența ca fiind o problemă în perioada adolescenței și în școala în care lucrează.
În cea ce privește a doua ipoteză, putem remarca diferențe semnificative între cele
două țări, în ceea ce privește familiarizarea cad relor didactice cu conceptul de Bullying în
relație cu Tulburarea de Spectru Autist. Spre deosebire de cadrele didactice din România,
mare parte din participanții din SUA au declarat că au lucrat cu elevi cu TSA și au oferit un
răspun s apropiat literaturii de specialitate, indic ând că cele mai problematice tipuri de
bullying care sunt o problemă pentru acești copii sunt de natură verbală și relațională .

Mocanu Alexandra -Maria DISCUȚIII

40
Referitor la a treia ipoteză, putem concluziona că există diferențe între cele două țări
în ceea ce prive ște managemtul Bullyingului în școală. Se poate observa că școlile din SUA
au o mai bună organizare a managentului violenței din punct de verdere a numărului mare de
discuții anuale despre managementul acestui fenomen și a derulării unor programe formale
de prevenție și intevenție. De asemenea, SUA oferă o gamă mai variată din punct de vedere
a monitorizării Bullyingului. Pe de altă parte, din punct de vedere a ansamblului de metode
existente în politica de Anti -Bullying a școlii, România are o mai bună elaborare a politicii.
În urma datelor analizate am observat că există diferențe între cele două țări în ceea
ce privește modul de raportare la situațiile de Bullying potrivit ipotezei 4 . Se pot remarca
diferențe în ceea ce privește măsura în care cadrele din cele două loturi se simt confortabil și
pregătiți să intervină.
Referitor la ultima ipoteză, putem concluziona că est e parțial confirmată. Se pot
observa diferențe semnificative doar din punct de vedere a strategiilor de intervenție pe care
participanții le folosesc cel mai des pentru a diminua Bullyingul și a utilizării consilierii .
Concluzionând, pot spune că în urma a nalizării răspunsurilor oferite, s-au constat at
diferențe semnificative în ceea ce privește metodele utilizate de fiecare țară în parte. Per
general aceste diferențe arată că profesorii din România nu sunt în totalitate pregătiți în
momentul de față pentru a reduce bullyingul atât în general, cât și asupra copiilor cu CES,
respectiv TSA. Școala românească are nevoie la momentul actual de elaborarea unui
management al Bullyingului mai eficient, de schimbarea modului de raportare la situațiile de
violență pri n asumarea responsabilității și de o mai mare experiență în lucrul cu elevii cu
CES, respectiv Tulburare de Spectru Autist.
Pentru cercetări viitoare recomand: aplicarea de chestionare părinților care au copii
cu Tulburare de Spectru Autist pentru a observ a în ce măsura au avut parte de cele afirmate
de către cadrele didactice din cele două țări.

Mocanu Alexandra -Maria REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

41

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

Băban A (2009) . Consileire educațională . Cluj N apoca : ASCR .
Berger, K.S. (2007). Update on bullying at school: Science forgotten?. Developmental
Review, 27, 90 -126.
Cappadocia, M. C., Weiss, J. A., & Pepler, D. (2011). Bullying Experiences Among
Children and Youth with Autism Spectrum Disorders . Journal of Autism and
Developmental Disorders, 42(2), 266 –277.
Crick, N. & Grotpeter, J. (1995). Relational aggression, gender, and social -psychological
adjustment . Child Development, 66, 710 -722.
Dârjan, I. (2018). Modele de abordare la nivelul întregii școli a elevilor în risc . Timișoara:
Editura Universității de Vest.
Díaz- Aguado, Mă. J., Martínez, R., Babarro, J. M. (2013). El acoso entre adolescentes en
España. Prevalencia, papeles adoptados por todo el grupo y características a las que
atribuyen la victimización . Revista de Educación, 362, 1 -18.
Farrington, D. P. (2005). Factores de riesgo individuales de la violencia escolar. En J.
Sanmartín (Coord.) Violencia y escuela . (p. 37-55), Valencia: Centro Reina Sofía para el
Estudio de la Violencia .
Feurbacher, S., Moore, T. & Gill, H. (2017). Bullying and social vulnerability of students
with Autism Spectrum Disorder. In C. Little (ed.), Supporting social inclusion for students
with Autism Spectrum Disorder. (p. 33 -44). London and New York: Routledge.
Garaigordobil, M. y Martínez -Valderrey, V. (Ed.). (2014). Programa de intervención para
prevenir y reducir el cyberbullying . Madrid: Pirámide
Gherguț, A. (2013). Sinteze de psihopedagogie specială: Ghid pentru concursuri și
examene de obținere a gradelor didactice. Iași: Polirom.
Gordon, T., & Burch, N. (2011). Profesorul eficient: programul Gordon pentru
îmbunătățirea relației cu elevii. București: Editura Trei.
Kim, S., Koegel, B. & Koegel, L. K. (2017). Social inclusi on for students with Autism
Spectrum Disorder. In C. Little (ed.), Supporting social inclusion for students with Autism
Spectrum Disorder . (p. 9 -20). London and New York: Routledge.

Mocanu Alexandra -Maria REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

42
Little, C. (2017). Social inclusion and Autism Spectrum Disorder. In C. Little (ed.),
Supporting social inclusion for students with Autism Spectrum Disorder . (p. 21 -32).
London and New York: Routledge.
Luștrea, A. (2017). Diferențiere în învățare prin coo perare în clasă. Timișoara: Editura
Universității de Vest.
Marzano, R. (2015). Arta și știința predării. București: Editura Trei.
Montoya, V. (2006). Teorías de la Violencia humana. Razón y palabra, 11(53). Consultado
en https://www.redalyc.org/html/1995/199520728015/ en el 20 de mayo de 2019
Muñoz, M. C. (2009). La importancia de la colaboración familia -escuela en la educación.
Revista Digital Innovación e Experiencias Educativas, (16) , 1968 -6047.
Olweus, D. (1997). Bully/victim problems in school: Facts and intervention. European
Journal of Psychology of Education, 12(4), 495 -510.
Reyzábal, Mă. V. y Sanz, A. I. (2014). Resiliencia y acoso escolar. La fuerza de la
educación. Madrid: La M uralla.
Robinson, K., & Aronica, L. (2015). Creative schools: The Grassroots Revolution That's
Transforming Education. London: Penguin UK.
Sicile -Kira, C. (2014). Autism spectrum disorder: The complete guide to understanding
autism . New York: TarcherPerigee.
Smith, P. (2019). The Psychology of School Bullying. London and New York: Routledge .
Solomon, A. (2012). Far From the Tree: Parents, Children, and the Search for Identity.
New York: Scribner.
Speaks, A. Autism facts and figures. Retrieved at https://www.autismspeaks.org/autism –
facts -and-figures in 13 january 2019
Van Roekel, E., Scholte, R. H. J., & Didden, R. (2009) . Bullying Among Adolescents With
Autism Spe ctrum Disorders: Prevalence and Perception . Journal of Autism and
Developmental Disorders, 40(1), 63 –73.
Whitson, S. (2014). 8 Keys to End Bullying: Strategies for Parents & Schools (8 Keys to
Mental Health). United States of America: WW Norton & Company.

Mocanu Alexandra -Maria ANEXE

43
ANEXĂ
Chestionar
(adaptare a chestionarului Auburn University Questionnaire – Perceptions
of Bullying of Students with Autism Spectrum Disorder: A Survey of
School -Based Speech -Language Pathologists )

Prevention and Intervention Strategies in Bullying
for Children with Autis m Spectrum Disorder

INFORMATION LETTER for a Research Study entitled
Prevention and Intervention Strategies in Bullying for Children with Autism Spectrum Disorder
You are invited to participate in a research study to learn about teacher’s perceptions of bullying of children
with autism spectrum disorder (ASD), as well as their management of instances of bullying and how much
school district support is provided in the area of bullying. This study is being conducted by Alexandra -Maria
Mocanu, Bachelor’s student in Special Education at West University of Timisoara, were selected as a
possible participant because you are currently working as a teacher.
What will be involved if you participate? If you decide to participate in this research study, you will be asked
to complete an online survey form. Your total time commitment will be approximately 5 -10 minutes
Are there any risks or discomforts? There is always a risk of breach of confidentiality with surveys, but this
possibility is being addressed by keeping all responses completely an onymous with no identifying information
whatsoever being collected and using all reasonable and customary security measures. The data will be
stored behind a secure firewall, and all security updates are applied in a timely fashion.
Any data obtained in c onnection with this study will remain anonymous. We will protect your privacy and the
data you provide by NOT asking for any identifiable information, just age, gender, country, education degree
and years of professional experience in the schools.
Are ther e any benefits to yourself or others? There is no direct benefit to you for participating in this study,
but it is hoped that the results of this study will help to provide needed information on bullying of students
with autism spectrum disorder and may ai d in the development of strategies to reduce bullying for students
with ASD on other schools.
If you have questions about this study, please contact student Alexandra -Maria Mocanu at
alexandra.mocanu96@e -uvt.ro

Mocanu Alexandra -Maria ANEXE

44
HAVING READ THE INFORMATION ABOVE, PLEASE DECIDE IF YOU WISH TO PARTICIPATE IN
THIS RESEARCH STUDY. IF YOU DECIDE TO PARTICIPATE, INDICATE THAT YOU AGREE TO DO SO
BY CLICKING ON THE NEXT PAGE. IF YOU CHANGE YOUR MIND ABOUT PARTICIPATING, YOU
CAN WITH DRAW AT ANY TIME BY CLOSING YOUR BROWSER WINDOW.
YOU MAY PRINT A COPY OF THIS LETTER TO KEEP.
_______________________________________________
Alexandra -Maria Mocanu, Date
Bachelor’s Student
Prevention and Intervention Strategies
in Bullying for Children w ith Autism
Spectrum Disorder
*Obligatoriu
Background

Age *
………………….

Gender *
Female
Male

Country *
………………

Highest degree received: *
Bachelor's
Master's
Doctorate

Years of professional experience in the schools: *
< 1 year
1-5 years
6-10 years
11-15 years

Mocanu Alexandra -Maria ANEXE

45
16+ years

*Obligatoriu
Familiarity with Current Research on Bullying and Autism
Spectrum Disorder

Have you had in your classroom children with Special Needs
Education? *
Yes
No

Autism Spectrum Disorder is defined by the Diagnostic and
Statistical Manual of Mental Disorders, Fifth Edition (DSM -5) as
persistent deficits in social communication and restricted,
repetitive patterns of behaviors and interests. These symptoms
must be present in early childhood and must affect and limit them
in their dail y lives. Individuals with ASD range from low
functioning, where they may be nonverbal with intellectual
disabilities, to high functioning, where they are verbose and
possess IQs above normal limits. Based on this definition, please
indicate the number of s tudents with a formal diagnosis of autism
spectrum disorder (ASD) that you had in your classroom: *
0
1-5
6-10
11+

Bullying is of greatest concern during elementary school and early
adolescence. *
True
Fals

Mocanu Alexandra -Maria ANEXE

46

Victims are usually likely to report bullying to adults (e.g., parents,
teachers, other school personnel). *
True
Fals

To what degree do you consider bullying to be a problem in your
schools? *
Serious
Somewhat of a problem
Not much of a problem
Not a problem at all
Unsure

To what degree do you consider bullying of children with ASD to
be a problem? *
Serious
Somewhat of a problem
Not much of a problem
Not a problem at all
Unsure

Which of the following types of bullying do you consider to be the
most problematic for children with ASD? *
Cyberbullying
Physical
Relational
Verbal
None

*Obligatoriu
Management of Bullying
What are the methods that exist in the school Anti -Bullying
policy? *

Mocanu Alexandra -Maria ANEXE

47
Children have access to helpline
Children know who listens to them and support is provided by
experienced staff
All reported incidents of aggresion are investigated objectively
Sanctions are only taken when appropiate
Any incidents of bullying will be discussed with the child's parent
Advice is provided on how to deal with this phenomenon

We always keep logs of bullying incidents and aim to keep parents
informed of any action taken by the School. Bullying behaviour is
not tolerated and anychild/children involved are monitored
carefully. The staff are proactive in lookingfor signs of issues
between pupils which might provoke conflict and
developstrategies which might prevent bullying occurring in the
first place. *
Yes
No

Bullying is monitored in school through: *
Pupil questionnaires such as annual wellbeing survey
Staff vigilance and good pupil/staff relation ships
Bullying logs
If a parent suspects or knows that their child is a victim of bullying they
are asked to report any concern

Do you feel that it is your responsibility to intervene inmoments of
bullying? *
Yes
No

Do you feel adequately prepared to intervene in moments of
bullying? *
Yes
No

Mocanu Alexandra -Maria ANEXE

48

Do you feel comfortable intervening in moments of bullying? *
Yes
No

What is the intervention strategy used in the case of an
aggresions incident? *
All known aggression incidents / reported will be investigated by the class'
teacher
Students will be reconciled – to become friends
Parents of the offender will be informed regarding the incident
The child that shows unacceptable behaviours can be asked to apologize
(considering the age and the level of understanding of the child)

Both students will be monitored to ensure that the aggression will not
repeat

Which method do you use more often? *
Prevention
Intervention

My school district offers in -services regarding the management of
bullying and use of antibullying language. *
No annual discussions
1-2 times per year
3-4 times per year
5-6 times per year
7+ times per year

My school district provides access to printed materials about
bullying and/or management of bullying *
Yes
No

Mocanu Alexandra -Maria ANEXE

49

I am aware of where printed materials about bullying can be
obtained if needed. *
Yes
No

My school district offers counseling services for bullies and
victims. *
Yes
No

My school district utilizes an anti -bullying campaign specific to
children with special needs. *
Yes
No

My school district has implemented a formal program addressing
intervention andprevention of bullying (e.g., Olweus Bullying
Prevention Program, Quit It!, Whole SchoolResponse). *
Yes
No

I appreciate your participation!
Thank you!