ADMINISTRAREA AFACERILOR ÎN MEDIUL ELECTRONIC ȘI PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE Elaborat de : Ion MANOLE Facultatea : Business, administrare și drept… [631103]

M O L D C O O P
UNIVERSITATEA COOPERATIST – COMERCIALĂ
DIN MOLDOVA

Teză de licență
ADMINISTRAREA AFACERILOR ÎN MEDIUL
ELECTRONIC ȘI PERSPECTIVE DE
DEZVOLTARE

Elaborat de : Ion MANOLE
Facultatea : Business, administrare și drept
Specialitatea : Business și administrare
Grupa : 3BA -1531
Conducător științific : Larisa ȘAVGA
prof. univ., dr. hab.

Chișinău – 2018

2
M O L D C O O P
UNIVERSITATEA COOPERATIST – COMERCIALĂ
DIN MOLDOVA

Departament ul Economie,
administrare și turism
Admis la susținere
Șef de departament :
conf.univ., dr. I. Cosnicean
________________________________ ______
„____”_____________ 2018

Teză de licență
ADMINISTRAREA AFACERILOR ÎN MEDIUL
ELECTRONIC ȘI PERSPECTIVE DE
DEZVOLTARE

Elaborat de : Ion MANOLE _____________
Facultatea : Business, administrare și drept
Specialitatea : Business și administrare
Grupa : 3BA -1531
Conducător științific : Larisa ȘAVGA _____________
prof. univ., dr. hab.

Chișinău – 2018

3
Sumar
INTRODUCERE ..……………… ……………………………………………… …………………. 4
CAPITOLUL I. FUNDAMENTELE COMERȚULUI ELECTRONIC ȘI IMPACTUL
ASUPRA DEZVOLTĂRII AFACERILOR ………………………….. ……………………… …………….. ….7
§ 1.1 Importanța și actualitatea dezvoltării afacerilor în mediul electronic și oportunitățile
oferite de tehnologiile contemporane ……………………… ……… ………………….. …….7
§ 1.2 Clasificarea și caracteristica modelelor de afaceri și a tipologiei tranzacțiilor în spațiul
virtual …………………………………………………………………………… ….…..21
CAPITOLUL II. CARACTERISTICA GENERALĂ ȘI ANALIZA ACTIVITĂȚII
ECONOMICO – FINANCIARE A COOPERATIVEI DE CONSUM HÎNCOOP …… .…….32
§ 2.1 Prezentarea generală a cooperativei și a structurii organizatorico – manageriale ……32
§2.2 Analiza activității economice a HÎNCOOP ………………………………………………………. …..37
CAPITOLUL III. OPORTUNITĂȚI DE IMPLEMENTARE A ELEMENTELOR DE
BUSINESS ȘI COMERȚ ELECTRONIC ÎN CADRUL HÎNCOOP …… ……………… …….56
§ 3.1 Oportunitatea dezvoltării afacerilor cooperativei pe dimensiunea comerțului electronic
și instrumente aplicabile în acest scop …………………………………. …………………………. ….56
§ 3.2 Evaluarea posibilităților și propuneri de extindere a afacerilor promovate de
cooperativa de consum HÎNCOOP în mediul virtual …………………………….. …………. …..59
§ 3.3 Elaborarea și prezentarea paginii web a cooperativei cu componenta de comerț
electronic ……………………………………………………………………… ………………………… ……….61
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI …………………………………………………… …… …68
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE ……….…………………………………….. ………… ………..70
ANEXE …………………………………………………………………… ………… ……………72
DECLARAȚIE PE PROPRIA RĂSPUNDERE ………………………………………….. …..73

4
INTRODUCERE
Actualitatea cercetării . Internetul reprezintă cel mai important eveniment tehnologic ce
marchează hotarul dintre mileniile doi și trei. Se poate afirma că Internetul schimbă istoria
omenirii. În prezent, evoluția comerțului electronic la nivel mondial este extrem de dinamică. La
nivel mondial, comerțul electronic nu mai este o simplă activitate sau formă de comerț, care
concentrează eforturile țărilor și companiilor, aflate în competiția de a câștiga noi piețe și de a
răspunde cât mai bine exigențelor acestora. În prezent, comerțu l electronic a devenit o
componentă esențială a politicilor de dezvoltare economică promovate de țările industrializate, în
special. Comerțul electronic este, practic, o noțiune care presupune un amestec complex de
tehnologii, infrastructuri, procese și pr oduse. El reunește toate industriile și aplicațiile acestora,
în cadrul pieței globale numite „Internet”.
Principalele caracteristici ale comerțului electronic sunt:
• asigură o viteză ridicată de derulare a tranzacțiilor;
• permite accesul la noi segmente de piață;
• conferă o flexibilitate crescută politicilor comerciale;
• determină reducerea costurilor de aprovizionare, de distribuție, de promovare;
• implică simplificarea procedurilor de tranzacționare;
• contribuie la creșterea competitivității la nivel de firmă și, implicit, de țară;
• determină creșterea valorii tranzacțiilor prin stimularea cumpărătorilor;
• oferă posibilitatea de a configura produse sau servicii și de a vedea imediat prețurile
reale ale acestora, în comparație cu prețurile mai multor ofertanți.
Aceste caracteristici oferă comerțului electronic, în comparație cu cel clasic, o mai mare
elasticitate și un potențial imens de creștere în viitor. Bineînțeles, în funcție și de evoluția
tehnologiei în domeniu. Există o legătură indisolubilă între evoluția tehnologiei și dezvoltarea
comerțului electronic. Acest lucru poate fi extrem de ușor sesizat, fie și numai dacă se face o
apreciere în cifre absolute asupra valorii sau volumului comerțului electronic cu un deceniu în
urmă, acestea fiind comparate cu cifr ele existente în prezent. Se poate aprecia că secolul XXI va
fi unul caracterizat, printre altele, și de o „explozie” a tranzacțiilor în variantă electronică.
Scopul lucrării constă în cercetarea ,studierea fundamentelor teoretice ale comerțului
electronic , analiza implementării comerțului electronic în sistemul c ooperatist, administrarea
acestu ia cât și punctarea perspectivelor de dezvoltare a domeniului dat.
Scopului prestabilit se va scinda în obiectivele :
• selectarea, studierea, acumularea și sistematizarea literaturii științifice, didactice,
metodice în domeniul comerțului electronic

5
• acumularea și sistematizarea informației faptice
• analiza informației faptice și întocmirea materialului tabelar și grafic, analiza
informațiilor obținute
• analiza fundamentelor comerțului electronic și impactul asupra dezvoltării
afacerilor
• analiza activității economico – financiare a cooperativei de consum
„HÎNCOOP”
• evaluarea oportunităților de implementare a elementelor de business și comerț
electronic în cadrul „ HÎNCOOP”
Pe parcursul cercetărilor realizate am apelat la diverse metode și tehnici de cercetare
așa ca: analiza și sinteza documentelor literaturii științifice, analiza comparativă a informațiilor,
analiza diagnostică a activității întreprinderii cerce tate, metode statistice, observația, inducția și
deducția.
În lucrare s -a utilizat un vast suport informațional precum : literatură de specialitate și
alte manuale, baza normativ legală și juridică , date statistice , rapoarte și materiale operative ale
Cooperativei Raionale de Consum din Hîncești „HÎNCOOP”.
Structura lucrării conține compartimentele: introducere, trei capitole, concluzii și
recomandări , bibliografie și anexe.
Introducerea servește drept punct de reper al demarării cercetării noast re și constituie
chiar un sumar al lucrării ce urmează a fi prezentată mai detaliat în conformitate cu structura
prezentată.
Capitolul I „ Fundamentele comerțului electronic și impactul asupra dezvoltării
afacerilor ” conferă prezentarea importanței dezvolt ării comerțului electronic , cât și actualitatea
acestuia, o portunitățile oferite de tehnologiile contemporane ne oferă posibilitatea de -a dezvolta
tot mai mult această ramură, aplicând diferite modele de afaceri.
În Capitolul II ” Caracteristica generală și analiza activității economico – financiare a
cooperativei raionale de consum HÎNCOOP ” – se prezintă activitatea generală a Cooperativei
de Consum „HÎNCOOP” din punct de vedere organizatorico – managerial , cât și analiza unui
șir de indici economici pentru perioada de activitate 2015 -2017.
În Capitolul III ” Oportunități de implementare a elementelor de business și comerț
electronic în cadrul HÎNCOOP ” – este argumentată drept obiect oportunitatea dezvoltăr ii
afacerii electronice de către Cooperativa de Consum „HÎNCOOP”, simt evaluate posibilitățile de
penetrare pe piața electronică a Republicii Moldova, precum și este elaborată schița paginii web.

6
În concluzii și recomandări sunt aduse concluzii referitor la rolul comerțului electronic
în lumea afacerii, activitatea cooperativei de consum din Hîncești „HÎNCOOP” cât și modalități
de promovare a cooperativei în mediul virtual.
Teza este expusă pe 73 de pagini,include 8 tabele, 16 figuri și anexe . Lista bibliografiei
însumează 31 de surse .

7
CAPITOLUL I: FUNDAMENTELE COMERȚULUI
ELECTRONIC ȘI IMPACTUL ASUPRA DEZVOLTĂRII
AFACERILOR
1.1 Importanța și actualitatea dezvoltării afacerilor în mediul electronic și
oportunitățile oferite de tehnologiile contemporane
Comerțul electronic reprezintă o componentă importantă a economiei digitale
semnificând efectuarea cumpărăturilor online, prin intermediul unei afaceri pe rețelele de
internet. În ea are loc vânzarea de bunuri și servicii atât în mod offline c ât și online. E -comerțul
este condus prin utilizarea calculatoarelor, telefoanelor, fax, cititoare de coduri de bare, carduri
bancare, bancomate (ATM) sau alte aparate electronice.
În sens larg, comerțul electronic este un concept care desemnează procesul de cumpărare
și vânzare sau schimb de produse, servicii, informații, utilizând o rețea de calculatoare, inclusiv
Internet -ul1.
În sens restrâns , comerțul electronic poate fi analizat din patru puncte de vedere, și
anume:
– din punctul de vedere al comunicațiilor – reprezintă furnizarea de informații, produse,
servicii, plăți, utilizând linii telefonice, rețele de calculatoare sau alte mijloace
electronice;
– din punctul de vedere al proceselor de afaceri – reprezintă o aplica ție tehnologică
îndreptată spre automatizarea proceselor de afaceri și a fluxului de lucru;
– din punctul de vedere al serviciilor – este un instrument care se adresează dorințelor
firmelor, consumatorilor și managementului în vederea reducerii costurilor ș i creșterii
calității bunurilor și a vitezei de servire.
– din punctul de vedere al accesibilității în timp real (online) – reprezintă capacitatea de a
cumpăra și de a vinde produse, informații pe Internet sau utilizând alte servicii accesibile
în timp real.
În ceea ce privește comerțul, putem distinge două timpuri, cum ar fi cel tradițional
(clasic) și electronic, având mai multe diferențe distincte, după cum ar fi:

1 http://informatica.ase.ro/site/a140301/cap2.htm

8

Comerț c lasic: Comerț electronic:
– Cercetarea de marketin g – Site Web
– Contract de vânzare – Site Web interactiv
– Livrare – Livrare digitală
– Plată – Plată electronică
Figura 1.1 Comerț clasic vs. comerț electronic
Sursa: Șerbu, R. Comerțul electronic . Sibiu: Editura Continent, 2004, p. 14.
Comerțul a devenit unul din primele domenii care a descoperit și a utilizat potențialul
tehnologiei informației. Evoluția în timp interacțiunii comerțului și a tehnologiei informației în
diferite perioade. În perioada anilor ‘50 -‚’60 apar sisteme de trans mitere a datelor, apar primele
aplicații comerciale bazate pe date, orientate spre implementarea unor sisteme de gestiune. Tot în
perioada dată are loc automatizarea în industria serviciilor financiare a unor funcții de oficiu,
spre exemplu, procesarea cec urilor, completarea cu noi sisteme de prelucrare a cardurilor de
credit și a transferurilor prin telegraf, s.a.
Anii ’70 se caracterizează prin apariția unor automate care efectuau nu numai transferuri
banilor în numerar, dar și ofereau servicii de inform are. Mai mult decât atât are loc crearea
cutiilor poștale electronice și a sistemelor de conferință prin care a devenit posibil
teleshoppingul.
Analizând anii ’80 al sec. XX putem menționa faptul că are loc formarea rețelelor proprii
între filiale și comp anii pentru a facilita schimbul de informații la distanță. Procesul transferului
de informație ce a fost denumit Schimbul electronic de date (Electronic Data Interchange) a
devenit, în perioada ceea, standardizat și universal acceptat.
Anii ’90 se caracte rizează prin acceptarea pe larg a comerțului electronic. Astfel EDI
combinat cu internetul oferă businessului posibilitatea de a deveni o parte a fenomenului
comerțului digital. La fel apare noul tip de afacere – comerțul cu amănuntul prin Internet și
faptul că internetul rămâne a fi cel mai ieftin mediu de transfer al informațiilor. La fel în acea
perioadă,prin extinderea tehnologiilor, are loc transferul serviciilor asupra computerelor
personale ale clienților la domiciliu sau locul de muncă. Prin aceasta instituțiile financiare

9
consideră că aceste mijloace de deservire considerabil micșorează costul deservirii tranzacțiilor
clientului și contribuie la sporirea surselor de venituri. În acea perioadă a fost lansat primul
serviciu de banking bazat pe telefon ul mobi l de către Banca Merita (astăzi Nordea) din Finlanda.
Norvegia a lansat plăți mobile pentru parcare. Australia a oferit bilete la tren via dispozitive
mobile, iar Japonia a favorizat procurarea biletelor la avion prin telefoanele celulare.
Anii 200 0 se caracterizează prin globalizare, integrarea comunicațiilor, dezvoltarea
revoluționară a tehnologiilor inteligente, diminuarea costurilor Internet. În Europa e atins un
progres considerabil în unele direcții, îndeosebi în domeniul operațiilor vamale, i mpozitării,
acumulării informațiilor statistice și achizițiilor publice, precum și în domeniile orientate
nemijlocit spre sectorul privat. Ca de exemplu în Suedia în anul 1999 peste 90 % din achizițiile
publice au fost organizate prin rețele electronice.
Perioada actuală, începând cu anii 2010, se distinge prin diversificarea formelor de
comerț electronic. Extinderea comerțului mobil realizat prin telefonie mobilă și Internet mobil, a
comerțului electronic prin rețele sociale. În prezent suntem la etapa co merțului electronic de a
doua generație, care este numită CE 2.0. Prima generație a CE a implicat, în special comerțul,
servicii electronice și colaborări corporative. CE 2.0 este bazată pe uneltele Web 2.0 (este
serviciul bazat pe Internet care permit per soanelor să colaboreze și să împărtășească informații
online prin noi modalități precum site -uri ale rețelelor sociale, wikis și alte unelte de comunicare)
și lumea virtuală, care sunt rezultatele computerizării sociale ( social computing).
Conform unor c ercetări (Social media analytics agency – Hootsuite) au fost efectuate calcule
referitor la utilizatorii internetului în comparație cu populația globului, care sunt:

Populația
totală
(mlrd loc.) Utilizatori de
internet
(mlrd loc.) Utilizatori activi
ai rețelelor
sociale
(mlrd loc.) Posesori de
telefonie
mobilă
(mlrd loc.) Utilizatori ai rețelelor
sociale de pe telefonul
mobil
(mlrd loc)
7.593 4.021 3.196 5.135 2.958
Figura 1.2 Utilizarea internetului de către populația globului
Sursa: Elaborat de autor în baza analizei efectuate de ”hootsuite” , 2018
Conform datelor din tabel putem observa că internetul, în zilele noastre este acesta de
aproape 2/3 din populația totală a pământului, ceea ce este un indicator pozitiv în ceea ce
privește implementarea unu i business în mediul virtual.

10
Inițial, rețelele sociale au fost utilizate doar pentru activități sociale. Astăzi interesul
corporațiilor față de acestea este în ascensiune datorită oportunităților ce le oferă pentru
dezvoltarea afacerilor. Companiile utilizează tot mai mult rețelele s ociale cu scopul de a lărgi
cercul de contacte de afaceri și promovarea lor online. Companiile se extind global, iar rețelele
sociale ușurează ținerea legăturii cu clienții din întreaga lume. În același timp, rețelele facilitează
și parteneriatele de aface ri, ceea ce face posibilă globalizarea și în cazul înt reprinderilor mici și
mijlocii2.
Conform unor cercetări făcute de niște companii americane, ei au efectuat o analiză a
utilizării și accesării magazinelor de comerț electronic în diferite regiuni geografice, și au
prezentat datele în figuri :

Figura 1.3 Procentajul populației care procură prin intermediul online
Sursa: https://econsultancy.com/blog/7810 -e-commerce -infographics
Figura 1.2 ne aduce date statistice referitoare la rata totală a persoanelor care procură prin
intermediul magazinelor online față de populația continentului, după cum urmează : America de
Nord – 83 % ; America de Sud – 81 % ; Eurasia – 85 % ; Af rica – 53 % ; Australia – 87 %.
La fel, conform unor studii al ” U.S Census Bureau” au efectuat o cercetare în ceea ce
privește comerțul electronic, și au adus niște date referitor la comparația produselor p rocurate
prin intermediul electronic și în magazinele fizice, după cum urmează :

2 Șavga, L., Șavga, Gh., Surugiu, T. Introducere în e – comerț și e – business: suport de curs . Chișinău:
Universitatea Cooperatist – Comercială, UCCM, 2013, p. 88 -93.

11

Figura 1.4 Rata vânzărilor online din total vânzări
Sursa: https://assets.econsultancy.com/images/resized/0001/1383/PER -ONLINE -SALES -R4-blog-full.png
Comerțul electronic (EC) înseamnă in accepție „tradițională” utilizarea în rețele cu
valoare adăugată a unor aplicații de tipul transferului electronic de documente (EDI) a
comunicațiilor fax, codurilor de bare, transferului de fișiere a poștei electronice3.
Aceasta nouă tehnologie se bazează pe două componente:
1) Componenta externă a comerțului electronic, folosește suportul informației pentru a asigura
interacțiunea dintre producător și consumator. Ea este caracterizata de următoarele elemente:
a) Comanda produselor și servic iilor se face electronic;
b) Transferul de bani se face fără a folosi moneda reală ci moneda electronica sau banii
electronici (electronic money sau e -Money);
c) Personalizarea publicității electronice;
d) Informații necesare pentru competiția de piață.
Un mediu de afaceri se bazează pe informații si cunoașterea este cheia succesului. Trebuie să
se știe care sunt potențialii clienți și ce doresc ei, care sunt costurile de producție pentru
produsele realizate, care sunt realizările concurenței etc. Aceste informații se referă atât la
activitatea internă, cât și la cea din exteriorul companiei.

3 Curiac , D., Dragan, F. Sisteme informatice pentru comerț electronic . Timișoara : Editura Orizonturi Universitare,
2005 , p. 10.

12
2) Componentă internă a comerțului electronic este formată din suportul tehnologiei care
asigură funcțiile, procesele și operațiunile companiei extreme a comerțului electronic. Ea este
formata din:
a) Rețeaua de internet;
b) Rețeaua intranet ale comunicațiilor care participă la comerțul electronic;
c) Canalele de comunicații care asigura legătura fizică.
Prin intermediul rețelei Internet, o companie își poate comercializa produsele sau
servi ciile. Acest mecanism se mai numește și „magazin virtual” și se desfășoară astfel4:
• Compania care vinde își prezintă prin intermediu paginilor web produsele pe
propriul site. Sunt prezentate imaginile produselor orientate după diferite criterii:
preț, cate gorie, marcă etc.
• Clientul vizitează situl, stabilește ce dorește să cumpere (produsele și calitatea,
respectiv serviciile) și completează un formular electronic cu comanda sa, care
este transmis on -line furnizorului.
• Cei doi parteneri stabilesc modalități le de plata.
• Cumpărătorul alege modul cum să fie ambalate produsele și comunica adresa de
livrare.
Potrivit specialiștilor Centrului pentru Resursele Comerțului Electronic (Electronic
Commerce Resource Center – ECRC) scopul comerțului electronic este de a uni într -o singură
comunitate, creând o rețea vastă, firmele mici, agențiile guvernamentale, marile corporații și
întreprinzătorii individuali, oferindu -le astfel posibilitatea de a comunica și interac ționa prin
intermediul rețelei deschise.
Pentru a construi un sistem de e -Commerce, din punct de vedere arhitectural este nevoie
de colaborarea a cel puțin patru componente (subsisteme electronice/informatice care să
îndeplinească următoarele roluri :
• Clientul. Este denumirea alocată calculatorului conectat direct sau indirect la
Internet, folosit de cumpărător pentru a naviga și pentru a achiziționa produsele de
care este interesat;
• Comerciantul. Este sistemul informatic aflat la sediul comerciantului pri n
intermediul căruia are loc promovarea, actualizarea și întreținerea catalogului
electronic de produse disponibile spre comercializare via Internet;
• Sistemul tranzacțional. Este reprezentat de sistemul informatic (atât hard, cât și
soft) care are rolul de a procesa comenzile, de a iniția plățile sau de a ține evidența

4 Miloșescu, M. Învață singur internet. Editura Teora, 2006, p. 154 – 155.

13
înregistrărilor. Cu alte cuvinte, prin soft se înțelege un program de contabilitate,
un program prin care se realizează operațiunile sau un program informatic pentru
ținerea unei evidențe cla re a stocurilor existente la un moment dat. Prin hardware
facem referire la toate componentele periferice (imprimantă, fax, xerox și altele)
necesare activității desfășurate;
• Payment Gateway (dispecer plați). Este un sistem complex, multitasking
(îndeplinește sarcini multiple). Concret, sistemul este responsabil cu direcționarea
instrucțiunilor de plată în cadrul sistemelor financiar bancare, cu verificarea
cărților de credit sau a card -urilor și, în final, cu autorizarea plății.
Pe baza acesto r patru componente de baza s -au implementat diverse arhitecturi de comerț
electronic. Unele combină mai multe componente într -un singur (sub)sistem, pe când altele
implementează separat fiecare componentă în parte. Pentru definirea arhitecturii, proiectanț ii de
sisteme EC fac o proiectare de ansamblu a sistemului pe baza unei selecții a principalelor cerințe/
funcții ale unui sistem EC. Detalii cum ar fi de exemplu, funcția de agregare care permite
asamblarea articolelor într -o comandă completă sunt lăsate pe seama proiectării în detaliu.
Decizia de a integra această funcție de agregare la nivelul componentei client, comerciant
sau tranzacționale se va lua în funcție de cerințele specifice ale fiecărei implementări în parte.
Important este însă că în cazul unui sistem de EC, că de altfel în cazul oricărui sistem complex,
arhitectura să fie clar definită la toate nivelele de detaliu5.
Pentru a asigura succesul pe termen lung al unui proiect de e -Commerce, arhitectura
acestuia trebuie proiectată cu grijă ținân d cont de toate aspectele de business cu care se va
confrunta sistemul, lăsând totodată portițe care să permită adaptarea sa în timp, pe măsură ce
apar noi provocări iar tehnologiile evoluează.

5 Teleșpan, C. Tratat de comerț . Sibiu : Editura Psihomedia, 2004, p. 347.

14

Figura 1. 5 Componentele principale ale sistemului de comerț electronic
Sursa: Șavga, L., Șavga, Gh., Surugiu, T. Introducere în e – comerț și e – business: suport de curs .
Chișinău: Universitatea Cooperatist – Comercială, UCCM, 2013 , p. 116.

Serviciile și tehnologiile folosite la implementarea sistemelor de comerț electronic sunt:
• servicii principale;
• transfer electronic de documente (EDI) atât prin Internet cât și prin Intranet:
• comunicații fax;
• coduri de bare;
• transferul de fișiere și poșta electronică;
• servicii suport pentru procesele de afaceri;
• cataloage electronice;
• sisteme suport pentru preluare de comenzi, logistică și tranzacții;
• sisteme de raportare statistică și informații pentru management.
Realizarea unui sistem de comerț electronic, indiferent de modelul pe care îl
implementează implică mai multe etape6:
Etapa I : dezvoltarea sit -ului și promovarea produselor. Aceasta etapă este la rândul său
împărțită în trei pași:
• proiectarea sit -ului. Înainte de a trece la crearea efectiva a unui site de comerț
electronic, compania care deține acest sit trebui e să răspundă la următoarele
întrebări : „ Ce tipuri de produse vinde sit -ul? Ce tipuri de informații va găzduii?
Ce persoane din cadrul companiei vor fi responsabile pentru administrarea sit -ului? Care
este tipul de interfață pe care doriți să îl propuneț i clienților? ”;

6http://adi.ro/pub/scoala/Master/SemI/SecDate/Materiale%20CURS%202007/Introducere_in_Comert_electronic.pdf
. p. 6.

15
• dezvoltarea sit -ului. După ce s -au stabilit toate detaliile de la punctul precedent, o
altă etapă la fel de importantă este determinarea cerințelor pentru dezvoltarea sit –
ului. Cerințele se referă atât la hardware -ul și software -ul necesar pentru
implementarea sistemului de comerț electronic, dar și la infrastructura de
comunicații. În urma completării acestei etape, se va determina mai mult de 80%
din costuri care îl implică realizarea unui sit de comerț electronic;
• găzduirea sit -ului. Sit -ul de comerț electronic poate fi găzduit de un sistem care
aparține clientului, dar există de asemenea posibilitatea închirierii de spațiul pe
server -ele furnizorului de servicii Internet.
Etapa a II -a : managementul bazelor de date.
Produsele și servicii le pe care sit -ul de comerț electronic le oferă spre vânzare clienților,
indiferent de modul în care vor fi livrate, vor fi stocate în cadrul sit -ului în baze de date. Tot în
baze de date, dar nu în cadrul acelorași baze de date ca și produsele, vor fi sto cate și comenzile
pe care clienții le adresează către sit.
Este foarte importantă alegerea SGBD – ului (Sistemului de Gestiune al Bazelor de Date),
cel puțin din următoarele motive :
• pe măsură ce afacerea va crește, crește și numărul de produse oferite spre vânzare
și implicit dimensiunea sit -ului;
• pentru baze de date de dimensiuni foarte mari, este importantă problema vitezei
de acces la informațiile stocate în aceste baze de date. Dacă motorul de căutare în
cadrul bazelor de date nu este foarte perform ant, atunci, chiar și pentru cel mai
simplu acces la informațiile de bază, timpul de căutare poate devenii prohibitiv.
Etapa a III -a : plata și procesarea tranzacțiilor.
Pentru a realiza în deplină siguranță un transfer care implică numere de cărți de cred it
prin Internet, este nevoie să se ia măsuri de securitate referitoare la autorizarea plăților. De aceea,
companiile care doresc să accepte efectuarea plăților prin Internet prin cărți de credit trebuie să ia
legătura cu un organism de autorizare. Acesta la rândul lui se află în legătură cu instituția
financiară care a eliberat cartea de credit, și, după un schimb de mesaje criptate cu respectiva
instituție, va aviza sau nu transferul de fonduri. În funcție de asta vânzătorul va livra sau nu
produsele cătr e client.
Etapa a IV -a : managementul produselor și al comenzilor.
În cazul în care sit -ul de comerț electronic al companiei oferă spre vânzare clienților
produse care se livrează prin poștă, compania trebuie să ia în considerare necesitatea de a stabilii
o colaborare cu un serviciu de distribuție prin poștă. În cadrul sistemului de comerț electronic,

16
există persoane care se ocupă cu monitorizarea comenzilor. O comandă se poate regăsii în trei
stări: capturat, reglat, respins.
Etapa a V -a : centru specializ at de servicii.
Compania poate decide să ofere suport tehnic clienților pentru produsele pe care aceștia
le-au cumpărat de pe sit. În acest scop, pe sit poate exista un domeniu separat dedicat întrebărilor
și răspunsurilor, unde clienților care întâmpină p robleme sa li se răspundă de către personalul
tehnic al companiei.
Comerțul electronic poate fi împărțit în două categorii mari: comerțul între persoane și
companii (B2C, business -to-consumers, companii -consumatori), numit și comerțul electronic cu
amănunt ul, și comerțul între companii (B2B, business -to-business).
Comerțul electronic cu amănuntul are loc între consumatorii (persoane fizice) care dispun
de un calculator personal cuplat la Internet și comercianții care își expun produsele pe un site,
prin car e persoanele văd și aleg produsele expuse pe sit, după care inițiază plata produselor
cumpărate cu un card bancar de plată. Acest tip de e -Comerț derulează cel mai mare număr de
tranzacții, dar valoarea totală anuală a acestuia este totuși nesemnificativă în raport cu valoarea
tranzacțiilor din comerțul electronic dintre companii.
Comerțul electronic dintre companii constă în mod majoritar din comerțul dintre
companiile care se aprovizionează (procurement) și cele care sunt furnizori de produse
(suppliers). Furnizorii își expun marfa pe Internet iar companiile care achiziționează aleg și emit
o comandă (order) electronică de achiziționare (plata fiind, de regulă, realizată ulterior
electronic, sau ne -electronic, prin mijloacele bancare existente).
Comerțul e lectronic se poate desfășura în întregime în timp real (on -line), caz în care atât
autorizarea tranzacției de plată, cât și decontarea interbancară, au loc în timp real. Sau se poate
desfășura doar parțial în timp real (autorizarea în secunde, iar decontar ea a 2 -a zi, cum este cazul
în care plata se face prin carduri de plată naționale sau internaționale), în care doar autorizarea de
plată cu card se obține în timp real, iar decontarea interbancară se face ulterior prin sistemul de
carduri, sau prin interme diul serviciilor bancare obișnuite care pot fi, sau nu, electronice, sau în
cazul în care decontarea este amânată până în momentul în care comerciantul prezintă
documentul prin care cumpărătorul certifică faptul că a primit marfa comandată. Livrarea mărfii
de către comerciant poate avea și ea loc în timp real, ca în cazul descărcării (download) imediat
după autorizare, de pe Internet a unor astfel de produse cum ar fi muzică, imagini sau software,
sau poate avea loc la câteva zile după acceptarea comenzii. Este important ca autorizarea
tranzacției să aibă loc în timp real pentru ca cumpărătorul să perceapă efectiv că, în câteva
secunde, a făcut o cumpărătură.

17
O formă foarte răspândită de e – Comerț între consumatori și comercianții cu web site pe
Internet es te aceea în care comerciantul folosește situl său doar ca pe un „catalog” de prezentare
a produselor (descriere, preț, condiții de plată și livrare, etc.), iar cumpărătorul alege, și dă o
comandă de cumpărare, însoțită de identificarea și adresa sa, fără î nsă a și plăti. Comerciantul îi
va confirma primirea comenzii și va livra marfa la domiciliu, moment în care va fi și plătit (de
regulă cu numerar sau prin ramburs, dar și cu cec sau cu card, dacă operatorul care livrează
marfa dispune de un terminal de pl ată POS mobil). În acest caz comanda este electronică și în
timp real, iar livrarea și plata se desfășoară ulterior, de regulă în câteva zile.
O altă formă de comerț electronic are loc în cadrul așa numitelor licitații electronice
(electronic auctions) car e au loc pe Internet, cumpărătorii și vânzătorii fiind persoane sau
companii. Vânzătorii își expun pe un sit specializat produsele pe care doresc să le vândă,
însoțite de un preț minim la care sunt dispuși să îl vândă, iar cumpărătorii conectați la acel si t
oferă prețurile pe care sunt dispuși să le plătească. Vânzătorul va alege cumpărătorul care a
oferit cel mai mult și va intra în contact direct cu acesta pentru a perfecta ulterior vânzarea și
detaliile de realizare a acesteia, pe cale electronică, sau a ltfel.
Comerțul electronic se poate realiza direct între cele două părți – cumpărătorul și
comerciantul, sau se poate realiza prin intermediul unor companii specializate care furnizează
servicii de plată prin Internet (PSP, Payment Service Provider). În ac est caz situl comerciantului
va fi cuplat (de regulă tot prin Internet) la situl furnizorului de servicii de plată, iar acesta va
prelua, în numele comerciantului și băncii acestuia, procesarea electronică a tranzacției de plată
cu card a cumpărătorului (v a obține autorizarea tranzacției și va furniza comerciantului datele
tranzacției astfel ca acceptatorul acestuia să obțină decontarea de la emitent).
Marea majoritate a comerțului electronic care are loc prin Internet sau prin rețelele
private de telecomun icații este un comerț domestic în care cumpărătorul și comerciantul au
aceiași monedă, moneda țării. În cazul în care plata se face prin carduri internaționale, iar
emitentul cardului și acceptatorul comerciantului sunt, ambii, membrii ai aceluiași sistem
internațional de carduri (cum ar fi Visa sau MasterCard ), atunci comerțul se poate desfășura și
transfrontalier, moneda cumpărătorului putând fi diferită de moneda comerciantului. În cazul
acestui comerț transfrontalier dificultatea constă în mecanismele de livrare a mărfii și în
problemele de legislație legate de reglementările bancare și de rezolvare a eventualelor dispute
care pot apare în actul de comerț.
În Republica Moldova începe să ia amploare procesul de cumpărare din mediul virtual.
Acest fapt este demonstrat și de ”Biroul de audit al tirajelor și internetului” care au efectuat o
chestionare al cetățenilor noștri, cu vârsta cuprinsă între 15 și 75 ani , și au aflat următoarele:

18

Figura 1. 6 Frecvența cumărăturilor online, mii persoane
Sursa: elaborat de biroul de audit al tirajelor și internetului ,2017 .
(http://www.allmoldova.com/ru/news/moldova -cat-de-des-cumpara -moldovenii -de-pe-net-si-ce-produse -aleg)
După cum putem observa în figura de mai sus, cetățenii Republicii Moldova utilizează
comerțul electronic destul de des, fiind un indicator bun și un semn ca magazinele să -și dezvolte
afacerea nu numai în mediu fizic dar și în cel virtual.
Comerțul electronic se poate desfășura sub multe forme, cu toate sau numai unele dintre
etapele actului de comerț desfășurându -se electronic (prezentarea și alegerea produ selor,
lansarea comenzii, autorizarea plății, livrarea, decontarea finală). Clasificarea prezentată mai
sus, fără a fi exhaustivă, a urmărit în esență introducerea ideilor principale care stau la baza
acestui tip de comerț.
Făcând o retrospectivă a celor m enționate mai sus, putem să menționăm unele avantaje
și dezavantaje în ceea ce privește comerțul electronic7.
Avantajele companiei
– extinderea zonelor de activitate pentru piețele naționale și internaționale – cu un capital
minim, o companie poate rapid și ușor să -și localizeze clienții, furnizorii potriviți și cei
mai buni parteneri de afaceri din lume;
– creșterea vitezei de comunicare;
– îmbunătățirea eficienței (datele sunt în format electronic, reducând astfel, de exemplu,
erorile de tastare);
– reducerea inventarului și a managementului stocurilor;
– reducerea timpului dintre cheltuirea capitalului și primirea produselor/serviciilor;
– reducerea unor costuri de creare, procesare, distribuție, stocare, regăsire a informațiilor
bazate pe hârtii (prin e -mail se r educ costuri privind mesageria, iar Electronic Data
Interchange determină reducerea stocurilor și costurilor legate de ciclul de cumpărare);

7 http://informatica.ase.ro/site/a140301/cap3.htm 272280123
0 50 100 150 200 250 300În fiecare lunăDe câteva ori pe anO dată pe an

19
– întărirea relațiilor cu furnizorii și clienții (site -ul Web conține informații actualizate, utile
tuturor părților, iar Electronic Data Interchange implică o strânsă legătură a partenerilor
pentru stabilirea standardelor de comunicare);
– o cale rapidă și mo dernă de furnizare a informațiilor despre companie (prin paginile de
Web);
– canale alternative de vânzare (prin Web).
Avantajele cumpărătorului
– efectuarea rapidă de cumpărături sau alte tranzacții la orice oră, în orice zi;
– căutare rapidă de produse și serv icii, cu posibilități de comparare a prețurilor și calităților
potrivite;
– transport rapid a produselor, mai ales al celor digitale;
– permite participarea clienților la licitații virtuale, la reuniuni electronice din comunitățile
virtuale, unde au loc schimb de idei, de experiențe;
– comoditate sporită;
– facilitează competiția, având ca rezultat reduceri substanțiale.
Avantajele comerciantului în urma introducerii comerțului electronic sunt:
– atragerea de noi clienți prin intermediul unui nou canal de distribuție ;
– permite persoanelor angajate să lucreze de acasă, reducându -se astfel traficul și poluarea;
– permite ca unele mărfuri să fie vândute la prețuri mai mici, astfel încât și oamenii cu
venituri mai mici să poată cumpăra mai mult, ridicându -le standardul de vi ață;
– permite oamenilor din lumea a treia și a celor din zonele rurale să aibă acces la produse și
servicii, care altfel nu le -ar fi fost accesibile;
– facilitează furnizarea de servicii publice, cum ar fi sănătatea, educația, distribuirea
serviciilor sociale ale guvernelor la un cost redus și cu o calitate îmbunătățită.
Avantaje generale ale comerțului electronic:
– Internet -ul, mediul prin care comerțul electronic se realizează, este omniprezent, accesibil
și ieftin;
– accesul la resursele oferite de comerțul electronic se poate face printr -o gamă largă de
tehnologii (calculatoare, PDA -uri, telefoane mobile, televiziune digitală, cabine
telefonice);
– este redus timpul dedicat cumpărăturilor;
– pot fi adaptate schemele de plăți bazate pe card, deja existente;
– nu ex istă limitări geografice;
– intermediarii pot fi eliminați din lanțul de aprovizionare;

20
– stocurile pot fi minimizate sau chiar eliminate prin procese de producție „just -in-time”.
Dezvoltarea fără precedent din ultimele două decenii a tehnologiilor informațion ale
determinate de necesitatea stocării și transmiterii rapide a informațiilor cu cele mai mici costuri,
a revoluționat comerțul global, comerțul direct sau cu amănuntul, redefinind principiile clasice
ale marketingului. Astăzi, termenul de comerț electron ic a devenit sinonim cu creșterea
profitului.
Întreprinderile moderne sunt caracterizate printr -o cerere din ce în ce mai mare, prin
existența unei competiții la nivel mondial și prin sporirea permanentă a așteptărilor clienților. Ca
să poată răspunde aces tor cerințe, întreprinderile de pe tot globul sunt în plin proces de
transformare organizațională și de adaptare a modului lor de funcționare. Comerțul electronic
este o cale, la scară globală, prin care se facilitează și sprijină aceste schimbări.
Comerțu l electronic a încetat să mai fie un vis futuristic. El are loc acum, iar succesele
sunt numeroase și evidente. Comerțul electronic are loc peste tot în lume, fiind în esență global
atât ca și concept cât și ca realizare, foarte rapid și urmând îndeaproape dezvoltarea exponențială
a Internet -ului și World Wide Web -ului. Impactul comerțului electronic asupra firmelor și asupra
societății va fi deosebit atât ca întindere cât și ca intensitate. În ceea ce privește impactul asupra
firmelor, comerțul electronic oferă ocazii unice de reorganizare a afacerilor, redefinire a piețelor
sau crearea de noi piețe. Inițiativele de comerț electronic pot genera scăderi ale costurilor,
creșteri ale veniturilor și eficiență operațională pentru companiile care urmăresc să dobâ ndească
un avantaj în mediul economic competitiv din zilele noastre.
Evoluția comerțului electronic este strâns legată de creșterea numă rului utilizatori lor
Internet -ului și accesibilității acestui mediu de comunicare, tendințe surprinse în cadrul a
numero ase studii. După cum spune unul din fondatorii celei mai mari rețele sociale Facebook –
Mark Zu ckerberg : ” If i had to guess, SOCIAL COMMERCE is next to blow up ” ceea ce în
traducere sună : ”Dacă e să ghicesc, COMERȚUL SOCIAL curând o să dea lovitura” , ceea ce
ne demonstrează încă odată faptul că tehnologiile nu stau pe loc ci sunt într -o continuă
dezvoltare și creștere. În figura 1.6 putem observa cum are loc promovarea comerțului electronic
în mediul rețelelor sociale, cu suportarea cheltuielilor min ime.

21

Figura 1.7 Promovarea produselor prin intermediul rețelelor sociale
Sursa: https://econsultancy.com/blog/7810 -e-commerce -infographics
1.2 Clasificarea și caracteristica modelelor de afaceri și a tipologiei
tranzacțiilor în spațiul virtual
Comerțul electronic este răspândit astăzi in diferite forme, una dintre cele mai
semnificative modalități de grupare fiind in funcție de natura tranzacției. Corespunzător acestui
criteriu, se disting următoarele modele de comerț electronic :
Companie -la-client ( B2C: Business -to-Customer) – este forma cea mai răspândita a
comerțului electronic, caracterizata in principat prin tranzacții cu amănuntul, foarte frecvente, de
multe ori anonime, de mica valoare, realizate de cumpărători individuali ( de exemplu, un
cumpărător de la www.amazon.com este consumator in acest model).
Companie -la-Companie (B2B: Business -to-Business) – reprezintă forma cea mai
profitabila din zona comerțului electronic; se afla de fapt la graniță in tre comerț electronic si
afaceri electronice, incluzând tranzacțiile electronice intre organizații, numite si de tip IOS (
Inter -organizational Information Systems). Tranzacțiile sunt mult mai rare decât in zona B2C,
niciodată anonime ( presupun autentific area utilizatorilor), dar cu o valoare individuala mult mai
mare. Exista mai multe tipuri de sisteme inter -organizații: interschimbarea electronica a datelor (
EDI – Electronic Data Interchange) prin rețele cu valoare adăugata ( VAN – Value Added

22
Network), transferul electronic de fonduri ( EFT – Electronic Funds Transfer), extraneturile
conectate securizat la Internet, mesajele integrate care combina EDI, posta electronica si
formularele electronice, bazele de date partajate intre extraneturi, managementul lantului de
aprovizionare ( SCM – Supply Chain Management) sau de vânzare ( CRM – Customer
Relationship Management , SFA – Sales Force Automation)8.
Consumator -la-consumator (C2C: Consumer -to-Consumer) – este un model in care
consumatorii vand direct consumatorilor. De exemplu, persoane care vând proprietăți, case,
mașini, alte bunuri, reclame pe Internet/intranetul companiei pentru serviciile individuale,
vânzări de cunoștințe, expertize, licitații individuale, cel mai utilizat serviciu de ace st tip fiind e-
Bay .
Consumator -la-companie ( C2B: Consumer -to-Business) – în această categorie sunt
incluse persoanele care vând produse sau servicii unor organizații, precum si cele care caută
vânzători, negociază cu e i si, în final, are loc o tranzacție.
Afacerile organizațiilor nonprofit ( Non -business). Se refera la activitățile organizațiilor
nonprofit, instituții academice, religioase, sociale, agenții guvernamentale, care folosesc diverse
forme ale comerțului elec tronic in vederea reducerii cheltuielilor, îmbunătățirii activităților sau a
serviciilor prestate. Implicarea guvernelor in activitățile economice a creat modele particulare, de
tip guvern -la-cetatean ( G2C), guvern -la-guvern (G2G), prin "government" se în țelege
administrația statului respectiv9.
Companie -la-guvern ( B2G: business -to-government)10 – guvernele utilizează canale de
comerț electronic pentru creșterea eficienței operațiunilor și îmbunătățirea serviciilor oferite
cetățenilor -clienți. O arie de interes pentru guverne în domeniul afacerilor este intensificarea
utilizării Internetului și a rețelelor VAN, pentru diseminarea informației , a oportunităților,
cotațiilor primite de la vânzători/furnizori de bunuri și servicii. Implicarea administrațiilor statale
în comerțul electronic are un efect catalitic pe plan local, în mediul de afaceri dintr -o anumită
țară. Guvernele, chiar și în cele mai mari economii de piață, constituie cumpărătorii cei mai mari
de bunuri și servicii de la sectorul privat. Construirea unei mase critice de cumpărători online, în
vederea sprijinirii apariției unei comunități de afaceri prin comerțul electronic, solicită o
implicare activă din partea guvernelor, nu numai din punct de vedere legislativ, ci și ca
participant la comerțul electronic, ca o sursă ideală de training și asistență tehnică pentru noile
firme de e -commerce.

8 Roșca, I., Bucur, C., Timofte -Stanciu, C. s.a. Comerț electronic . Concepte, tehnologii și aplicații. București:
Editura Economică, 2004, p. 65.
9 Bucur, C -M. Comerț electronic . București: Editura A.S.E, 2002, p. 115.
10 https://ro.wikipedia.org/wiki/Comer%C8%9B_electronic

23
Guvern -la-business ( G2B: guvernmnet -to-business) – model de comerț electronic în care
o instituție guvernamentală cumpără sau vinde bunuri, servicii sau informații de la persoanele
juridice.
Guvern -la-consumator (G2C: government -to-consumer) – acoperă relații guvern -cetățeni
la nivel de informare și prestare servicii publice (exemplu: plata taxelor online)
Afaceri intra -organizaționale ( Intra -business). Conțin activitățile interne, care de obicei
au loc intr -un intranet si care implica schimburi de bunuri, servicii, i nformații. Activitățile pot
varia de la vânzarea produselor corporației către angajați, pana la instruirea lor online.
Colaborativ – reprezintă un model in plina ascensiune si se bazează pe colaborarea mai
multor societăți – chiar concurente – in producere a si vânzarea produselor si serviciilor.
Modelele B2C si B2B sunt cele mai răspândite si regulile lor sunt replicate, cu ușoare
modificări, in celelalte modele. Piața electronica poate fi orientata spre consumator ( modelul
B2C) sau spre compan ii-client (modelul B2B). Modelul de piața electronica B2C este
asemănător cu B2B, deoarece companiile pot vinde cu amănuntul unor clienți sau angro unor
companii. Multe companii mari ( de exemplu Amazon , Dell Computers , Barnes&Noble ,Wal-
mart Online ) sunt reprezentate in ambele modele de comerț electronic (vezi Fig.3 )

Figura 1.8 Sistemul de comerț electronic detailist și tranzacțiile cu impact asupra
acestora
Sursa: Șavga, L., Șavga, Gh., Surugiu, T. Introducere în e – comerț și e – business: suport de curs .
Chișinău: Universitatea Cooperatist – Comercială, UCCM, 2013 , p. 178.

24
Într-o caracterizare mai profundă a modelelor de afaceri în comerțul electronic, putem
menționa11:
▪ magazin electronic (e-shop): un magazin electronic se implementează prin intermediul
unui site Web; acesta este gestionat de o companie, pentru marketingul și vânzările
propriilor produse și servicii. Minimal, conține catalogul de produse sau servicii cu
descrieri tehnice și comerciale pentru fiecare poziție din catalog. Aceste descrieri sunt
gestionate în general de un Sistem de Gestiune al Bazelor de Date (SGB D). Sistemul de
Gestiune al Bazelor de Date, se va ocupa cu stocarea și manipularea datelor și cu oferirea
posibilităților de acces la date. Varianta medie conține facilități pentru preluarea
comenzilor (prin e -mail sau forme interactive pe care le vor com pleta clienții), iar
varianta extinsă cuprinde și posibilitatea efectuării on -line a plății (prin cărți de credit sau
alte variante electronice).
▪ aprovizionarea electronică (e – Procurement): pentru procurarea bunurilor și serviciilor,
marile companii și a utorități publice organizează licitații. Prin publicarea pe Web a
specificațiilor ofertei, scade atât timpul cât și costul de transmisie, mărindu -se și numărul
de firme care iau parte la licitație. Astfel, crește concurența și scade prețul.
▪ magazin electro nic universal (e – Mall): ca și în lumea reală, magazinul electronic
universal este o colecție de magazine electronice, reunite sub o umbrelă comună și care,
în general, acceptă metode de plată comune.
▪ piața unui terț (3rd party marketplace): se apelează l a o interfață utilizator pentru
catalogul de produse al companiei, interfață ce aparține unui terț (în general, furnizor de
servicii Internet sau o bancă). Această metodă are avantajul că interfața este unică pentru
mai mulți producători, utilizatorii fiin d familiarizați cu utilizarea ei.
▪ comunități virtuale (virtual communities): valoarea cea mai importantă a unei
comunități virtuale este dată de către membrii săi (clienți sau parteneri), care adaugă
informații proprii peste un mediu de bază furnizat de co mpanie. Fiecare membru poate
oferi spre vânzare produse sau servicii sau poate adresa cereri de cumpărare a unor
produse sau servicii. Calitatea de membru al unei comunități virtuale presupune plata
unei taxe.
▪ furnizor de servicii cu valoare adăugată pentr u canalele de comerț electronic (value
chain service provider): furnizorii de servicii sunt specializați pe funcții specifice, cum ar
fi asigurarea logisticii, plata electronică sau expertiza în managementul producției și a
stocurilor. Plata acestor servic ii se face pe baza unor tarife sau a unei cote procentuale.

11 http://www.aut.upt.ro/staff/diercan/data/PIPPS/curs -06.pdf

25
▪ platforme de colaborare : platformele de colaborare cuprind un set de instrumente și un
mediu informațional pentru colaborarea între companii. Acestea pot adresa funcții
specifice, cum ar fi concep ția sau proiectarea în colaborare. Câștigurile provin din
managementul platformei (taxa de membru sau taxa de utilizare), și din vânzări de
instrumente specializate (pentru design, workflow și gestiunea de documente). Prin
workflow se înțelege fluxul de do cumente, care implică două entități: partea pasivă
(documentele) și partea activă (deplasarea acestor documente).
▪ brokeraj de informații și alte servicii : exemplele cuprind cataloage de clienți clasificați
pe profil, vânzarea de oportunități de afaceri, co nsultanță în domenii specializate. O
categorie specială o constituie serviciile de încredere furnizate de autoritățile de
certificare sau de notariatele electronice.
În majoritatea cazuri lor, comerțul electronic implică plăți on -line, ceea ce a dus la crearea
unor tipuri de bani electronici si a unor sisteme de plata specifice. Modalitatea de plata reprezintă
una dintre cele mai importante probleme ridicate de extinderea comerțului in sfera Internetului.
In anii '90, schimbul electronic de bani a revol uționat mecanismele financiare, asigurând
trecerea de la tranzacțiile clasice la cele electronice. De la efectuarea cumpărăturilor la scara redusa,
precum articole de băcănie, pana la afaceri de anvergura care antrenează echivalentul a milioane de
dolari, sistemele de plăti electronice reprezintă un substituent din ce in ce mai frecvent utilizat al
cash-ului, asumându -si principalele funcții ale banilor: instrument de schimb; furnizor al standardelor
aferente comparării diferitelor plăti; instrument al cont abilității (permițând efectuarea evidentelor
operative, in general, si estimarea datoriilor, in particular); modalitate de estimare a rezervelor de
valoare.
În comerțul electronic există 2 modalități de plăți: Offline și Online
Modalități de plată Offline:
Metodele tradiționale de plata sunt încă întâlnite pe site -urile de comerț electronic, in special in
tarile care nu au un sistem electronic bine dezvoltat.
▪ Numerarul este reprezentat de bancnote si monede, fiind cea mai răspândita metodă de plată
în comerțul cu amănuntul. In cazul tranzacțiilor între persoane juridice exista legi care
limitează suma de bani, ceea ar trebui sa duca la răspândirea utilizării celorlalte metode.
Utilizarea numerarului presupune prezenta fizica simultana a celor doi parteneri la
tranzacție, ceea ce duce la imposibilitatea folosirii in tranzacțiile prin Internet.
▪ Cecul reprezintă un înscris prin care o persoana da ordin unei bănci să plătească o sumă de
bani unui beneficiar. Este una dintr e cele mai nesigure modalități de plată.

26
▪ Ordinul de plată reprezintă un document emis de plătitor, adresat băncii deținătoare a
contului sau, prin care cere acesteia să plătească o suma determinata în favoarea unui
beneficiar.
▪ Biletul la ordin reprezintă un angajament al emitentului de a plăti el însuși beneficiarului o
suma de bani, la o dată determinată. Este o metoda asemănătoare cu cecul, însă expune
vânzătorul la mult mai puține riscuri, deoarece, în cazul unui bilet la ordin fără acoperire,
banca poa te îngheța conturile emitentului pana in momentul plății.
▪ Acreditivul are ca obiectiv înlocuirea creditului acordat unui cumpărător cu creditul si cu
renumele bine stabilit al unei bănci, care se substituie acestui cumpărător în obligația de a
plăti vânzătorului prețul mărfii, condiționându -se plata de aducere a unei dovezi de livrare a
mărfii către cumpărător.
▪ Rambursul reprezintă un sistem de expediere a mărfurilor conform căruia destinatarul
este obligat să achite la primire, expeditorului, contra valoarea mărfii. Principalele
neajunsuri ale sistemului ramburs sunt valoarea limitată a tranzacțiilor, iar pentru comerciant,
lipsa unei garanții că destinatarul va ridica și plăti marfa (care după un interval de timp este
trimisă înapoi expeditorului). Aproape toate magazinele virtuale acceptă livrarea mărfurilor în
sistem ramburs.
Modalități de plată Online:
Metodele de plata online (prin internet) presupun gestionarea fondurilor și efectuarea plăților
prin intermediul unor sisteme informatice. Principalele metode de plata utilizate se pot grupa in
următoarele categorii:
• Plata prin card (debit/credit) – aceasta modalitate presupune existența unui cont deschis la
o bancă la care se atașează un card în vederea accesării banilor prin intermediul ace stuia.
Cardul, fie el de credit sau de debit poate fi folosit în nenumărate moduri. El poate fi
folosit pentru retragere de numerar de la ATM -uri sau poate fi folosit la achitarea
bunurilor intr -un magazin. Deasemenea cardul poate fi folosit și la plata un or produse sau
servicii cumpărate din magazinele virtuale (care accepta aceasta modalitate de plată).
• Internet banking (sau Online banking) facilitează accesul la conturile clientului unei
bănci și realizarea de operațiuni bancare prin intermediul internetului. Prin intermediul
acestui serviciu se pot vira bani din contul cumpărătorului în contul comerciantului fără
ca acesta să fie nevoit să facă altceva decât să se conecteze prin internet la contul
personal deschis la o bancă.
• Sisteme electronice de gestionare a fondurilor – la ora actuala, există nenumărate soluții
pe internet care oferă gestionarea atât a datelor cat si a fondurilor. Avantajul folosirii
acestor sisteme de plăți constă în faptul că, în acest fel cumpărătorul nu este nevoit să -i

27
trimită comerciantului datele lui personale (și în special datele cardului cu care
efectuează cumpărăturile), astfel aceste sisteme sunt mult mai sigure decât plata directă
printr -un card de debit sau credit.
În cazul achitării prin sisteme electronice de pl ată, există mai multe tipuri principale de
dispozitive folosite:
➢ portofelul electronic: este folosit de către cumpărător pentru a stoca banii electronici.
Există următoarele configurații fundamentale:
• calculator de mână (hand -held computer): reprezintă un calculator de dimensiuni
reduse aflat în posesia clientului. Băncile sunt neliniștite de controlul total al
utilizatorului asupra resurselor dispozitivului de plată. Conectarea la punctele de
acces ale SEP se face de obicei printr -o legătură serială infraroșu.
• cartela inteligentă (smartcard): constă dintr -un cip încorporat într -o cartelă de
plastic. Spre deosebire de o cartelă de credit obișnuită, un smartcard dispune de
un microprocesor. Comunicația cu punctul de acces se face pri n contact direct cu
cititorul de cartelă. Utilizatorul nu are acces la resursele hard și soft, fapt care
avantajează băncile. Este imposibilă deschiderea smartcard -ului și efectuarea unui
reverse -engineering (adică o metoda de a afla modul în care a fost c onstruită
cartela prin dezasamblarea sa și parcurgerea în sens invers a pașilor care se
presupune că s -au urmat la creare).
➢ portofel electronic cu observator: structura formată din două calculatoare: calculatorul
clientului, prin care acesta comunică cu pu nctul de acces al SEP, și un calculator al
băncii, încorporat în cel al clientului, care previne dubla cheltuire a banilor electronici.
➢ punctul de vânzare (POS): este folosit de către vânzător pentru a stoca banii electronici
temporar. Din punct de vedere tehnic, are interfețe atât serială, prin infraroșu sau wireless
(local sau prin GSM/GPRS sau CDMA) cât și un cititor de smartcard/card magnetic.
➢ distribuitorul de bani electronici: dispozitivul prin care se încarcă bani electronici în
portofelul electronic al cumpărătorilor. Moduri de implementare:
• distribuitor cont -bani electronici: soluție care permite incrementarea valorii din
portofel, pe baza retragerii unei sume de bani reali din contul deschis de
cumpărător.
• distribuitor carte de credit -bani electron ici: permite incrementarea valorii din
portofel pe baza creditării cumpărătorului de către o casă de credit.
• distribuitor numerar -bani electronici: permite incrementarea valorii portofelului
prin colectarea de la cumpărător a unei sume cash. .

28
Până în anul 2004 în Moldova nu existau reglementări specifice în domeniul comerțului
electronic. Primul pas a fost aprobarea Politicii de edificare a societății informaționale în
Republica Moldova12, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 632 din 08.06.200 4, urmată de
Strategia Națională de edificare a societății informaționale ”Moldova electronică”13, aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr. 255 din 09.03.2005. Potrivit acestor documente strategice,
edificarea societății informaționale constituie unul din obie ctivele strategiei ale Moldovei pentru
următorii ani, precum și una din etapele de tranziție pentru integrarea țării în Uniunea
Europeană.
În Republica Moldova există legi ce reglementează activitatea comerțul electronic pe
teritoriul țării noastre și re spectiv este vorba de:
✓ Legea privind comerțul electronic, nr. 284 -XV din 22.07.2004
✓ Legea cu privire la documentul electronic și semnătura digitală, nr. 264 -XV din
15.07.2004 (abrogată din 04.01.2015)
Legea nr. 264 cu privire la documentul electronic și semnătura digitală a fost abrogată în
anul 2015, însă în anul 2014 a fost introdusă o nouă lege Legea privind semnătura electronică
și documentul electronic, nr. 91 din 29.05.2014.
Adoptarea legilor sp eciale a deschis calea spre dezvoltarea comerțului electronic în
Republica Moldova, care se bazează pe utilizarea rețelelor de calculatoare pentru promovarea
tranzacțiilor comerciale în mediul electronic. Aceste acte normative reglementează în special
tranzacțiile electronice de tipul B to B (legiferarea regimului de documente electronice, inclusiv
a contractelor online) și B to C (legiferarea funcționării magazinelor online).
Scopul Legii privind comerțul electronic, elaborate în baza principiilor legisl ației
comunitare, este crearea cadrului juridic pentru promovarea comerțului electronic, stabilirea
principiilor de reglementare și susținerea de către stat a activității în domeniul comerțului
electronic, precum și stabilirea regimului juridic al contract elor și comunicărilor electronice
privind vânzarea bunurilor, executarea lucrărilor sau prestarea serviciilo r14.
Legea stabilește principiile de bază ale comerțului electronic, printre care:
• activitatea agenților comerțului electronic nu este supusă nici unei autorizări
prealabile și se desfășoară în concordanță cu principiile concurenței libere și
loiale, cu respectarea legislației;

12 Hotărârea Guvernului despre aprobarea Politicii de edificare a societății informaționale în Republica Moldova, nr.
632 din 08.06.2004. Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Ch.,2004, nr. 96 -99/789
13 Hotărârea Guvernului privind aprobarea Strategiei Naționale de edificare a societății informaționale, nr. 255 din
09.03. 2005. Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Ch., 2005, nr.46 -50.
14 Șavga, L., Șavga, Gh., Surugiu, T. Introducere în e – come rț și e – business: suport de curs . Chișinău:
Universitatea Cooperatist – Comercială, UCCM, 2013, p. 262.

29
• persoanele fizice și juridice au drepturi egale în ceea ce privește desfășurarea
activității comerciale în cadrul comerțului electronic, nu este permisă acordarea
anumitor priorități sau limitarea drepturilor și intereselor agenților comerțului
electronic, cu excepția cazurilor prevăzute de lege;
• activitatea persoanelor fizice și juridice care participă la comerțul electronic n u se
limitează la anumite teritorii sau categorii de bunuri, lucrări ori servicii, dacă
contractul nu prevede altfel;
• activitatea agenților comerțului electronic, inclusiv a celor care desfășoară
activitate de intermediere, stabiliți în alte state se efect uează în condițiile
acordurilor internaționale la care Republica Moldova este parte și ale legislației
țării unde se află agentul respectiv al comerțului electronic;
• activitatea de intermediere în comerțul electronic în scopul acordării de servicii
agenților economici stabiliți în Republica Moldova este permisă persoanelor
juridice din Republica Moldova, înregistrate în modul stabilit.
Subiecții ai comerțului electro nic pot fi persoanele fizice și juridice, inclusiv străine,
indiferent de tipul de proprietate și formă de organizare juridică, precum și statul ca subiect de
drept, care participă la comerțul electronic în calitate de:
• agenți ai comerțului electronic;
• cumpărători și beneficiari ai bunurilor, lucrărilor sau serviciilor respective,
inclusiv consumatori;
• intermediari în comerțul electronic.
Legea cu privire la documentul electronic și semnătura digitală stabilea bazele juridice
de utilizare a documentelor e lectronice și de aplicare a semnăturii digitale, determinând
principalele cer ințe față de acestea, stabilind regulile principale de circulație a documentelor
electronice.
Documentele electronice trebuiau să corespundă, conform legii , următoarelor cerin țe
principale:
• trebuiau să fie creat e, prelucrat e, păstrat e și transmis e cu ajutorul mijloacelor
tehnice și de program;
• trebuiau să conțină atribute ce permit eau confirmarea autenticității lui, adică una
sau mai multe semnături digitale ce corespund eau condiții lor și cerințelor stabilite
de lege;
• trebuiau să fie creat e și utilizat e prin metode și într -o formă ce ar permite
identificarea alcătuitorului documentului electronic;

30
• trebuiau să fie accesibil e pentru utilizare repetată.
Documentele electronice ce corespund eau cerințelor legii menționate produce au și
produc aceleași efecte juridice ca și documentele analogice pe suport de hârtie, autentificat cu
semnătu ră olografă (semnătura fizică)15
În context menționăm că protecția drepturilor consumatorilor, precum și mecanismul de
realizare a acestor drepturi, se reglementează de Legea privind protecția consumatorilor, nr.
105-XV din 13.03.2003 . Însă acest act nu conține reglementări specifice activității din domeniul
comerțului electronic și, respectiv, al p rotecției consumatorilor/beneficiarilor de servicii
comerciale electronice.
Toate acestea solicită perfecționarea și dezvoltarea cadrului normativ referitor la
comerțul electronic, inclusiv prin prisma asigurării corelației cu normele dreptului administr ativ
și privat.
Transformarea comerțului electronic într -o adevărată oportunitate pentru Moldova se
bazează pe:
• prezența unui cadru legal adecvat pentru afaceri în Internet care să cuprindă nu
numai legea comerțului electronic și cea a semnăturii electr onice, ci și
reglementări referitoare la banii electronici, fiscalitatea în Internet și modul de
perfectare și de încheiere a contractelor online;
• crearea unei infrastructuri informatice corespunzătoare pentru asigurarea
securității informatice.
• elaborarea unor reglementări specifice în domeniul securității informatice ( pe
plan internațional asistăm chiar la crearea unei ramuri de drept – dreptul
securității informatice).
Realizarea acestor obiective de către Republica Moldova este posibilă, având în
vedere experiența și potențialul la nivel național și practicile internaționale16
Internetul a devenit un canal de comerț cu o putere incontestabilă în a facilita și crește
vânzările unei game din ce în ce mai largi de produse și servicii. Ce este comerțul electronic?
Comerțul electronic este un concept integrativ ce desemnează o gamă largă de servicii suport
pentru procesele de afaceri, incluzând poșta electronica interorganizații, cataloage electronice,
sisteme suport pentru comerțul cu mărfuri ș i servicii; sisteme suport pentru preluare de comenzi,
logistica și tranzacții; sisteme de raportare statistică și informații pentru management. Comerțul
electronic se referă la desfășurarea activităților specifice mediului de afaceri utilizând în special

15 Legea cu privire la documentele electronice și semnătura digitală, nr. 264 -XV din 15.07.2004. Monitorul Oficial al
Republicii Moldova. Ch., 2004, nr . 132 -137/710.
16 Șavga, L., Șavga, Gh., Surugiu, T. Introducere în e – comerț și e – business: suport de curs . Chișinău:
Universitatea Cooperatist – Comercială, UCCM, 2013, p. 277.

31
mijloace electronice (rețele de calculatoare) într -un sistem automatizat integrat pentru schimbul
de informații de afaceri. În comerțul electronic informația circulă direct între agenții implicați în
afacere (vânzător, cumpărător, bancă, transportator, a gent de service), fără a mai utiliza suportul
hârtie (imprimantă sau fax).
Conceptul de valoare virtuală este foarte important pentru EC, întrucât oferă posibilitatea
introducerii de informații digitale în procesele uzuale care apar în derularea activități lor de
afaceri. Unul dintre principalele obiective ale strategiilor EC este de a identifica și de a încuraja
utilizatorii de informații prin Internet, oferindu -le suportul necesar. EC oferă posibilitatea de a
conduce o afacere într -o maniera flexibilă, ca re să poată beneficia de diferite oportunități, pe
măsură ce acestea apar. Trebuie avut însă în vedere că introducerea EC într -o activitate de
afaceri necesită unele schimbări în modul de structurare, derulare și urmărire a activităților.
Utilizarea tehni cilor multimedia facilitează includerea unor detalii sau adaptarea formelor de
prezentare a informației prelucrate. Forma de prezentare a informației capătă o importanță la fel
de mare ca și conținutul. Internetul permite schimbul de informații în ambele s ensuri, fără limite
de timp și spațiu.
Comerțul electronic va antrena productivitatea în toate sectoarele economiei noastre, va
încuraja mai departe atât comerțul de bunuri și servicii, cât și investițiile, va crea noi sectoare de
activitate, noi forme de marketing și vânzare, noi fluxuri de venituri și, ceea ce este mai
important, noi slujbe.

32
CAPITOLUL II. CARACTERISTICA GENERALĂ ȘI ANALIZA
ACTIVITĂȚII ECONOMICO – FINANCIARE A
COOPERATIVEI DE CONSUM „HÎNCOOP”

2.1 Prezentarea generală a cooperativei și a structurii organizatorico –
manageriale
Cooperati va Raională de Consum Hîncești „HÎNCOOP” în continuare numită
„HÎNCOOP” a fost înregistrată la Camera Înregistrărilor de Stat la data de 09.03.1999.
„HÎNCOOP” este o asociație autonomă și i ndependentă de persoane fizice, creată pe
principiul liberului consimțământ, prin cooperarea de părți sociale ale membrilor săi, care
desfășoară activități economice pentru satisfacerea intereselor acestora și necesității lor de
consum. Unele genuri de act ivitate economică ale organizației cooperatiste de consum se
desfășoară în baza de licență eliberată conform legislației în vigoare. Disponibilitățile mobile și
imobile ale organizației cooperatiste de consum sunt valorificate direct sau prin intermediul
întreprinderilor cooperatiste.
Sarcinile principale ale organizației cooperatiste de consum sunt:
1. Satisfacerea intereselor și necesităților membrilor cooperatori;
2. Crearea și dezvoltarea infrastructurii, extinderea cooperației de consum;
3. Protecția consumat orului;
4. Extinderea de influență asupra politicii de consum;
5. Alte sarcini, conform legislației în vigoare și statutului ei.
”Hîncoop„ este constituită în urma reorganizării prin asociere a:
a) Cooperativei sătești de consum din Hîncești în conformitate cu hotărârea
Adunării împuterniciților asociați din 29.06.1998;
b) Asociației Sătești de Consum Lăpușna în conformitate cu hotărârea Adunării
împuterniciților din 18.05.1998;
c) Uniunii Raionale a Cooperativelor de Consum Hîncești în conformitat e cu
hotărârea Conferinței URECOOP Hîncești din 24.11.1998 și este succesorul
drepturilor și obligațiilor acestora. Proprietatea ”Hîncoop„ este privată, fiind
ocrotită de lege și se compune dintr -o parte divizibilă și o parte indivizibilă.
Partea divizibil ă cuprinde părțile sociale vărsate de membrii cooperatori iar
partea indivizibilă cuprinde integral patrimoniu al ”Hîncoop„ și poate fi însușită
de membrii cooperatori sau de organizațiile cooperatiste asociate. Înstrăinarea

33
bunurilor proprietății indivizi bile înscrise după cooperativele de consum și
uniunile teritoriale poate avea loc doar cu consimțământul organizațiilor
cooperatiste ierarhic superioare, în condițiile prezenței legi. Contractele de
înstrăinare a proprietății cooperației de consum încheiat e fără respectarea
prevederilor prezentei legi sunt nule de drept17.
Proprietatea organizației cooperatiste de consum este formată din :
a) Taxe de înscriere, părți sociale, cotizații de asociere și alte contribuții benevole ale
membrilor cooperatori și ale organizațiilor cooperatiste asociate;
b) Venituri proprii, împrumuturi și credite;
c) Granturi, donații și mijloace din alte surse neinterzise de lege.
Obiectivul principal de activitate:
1. Intermedieri pentru vânzarea materiei prime agricole, animalelor vii, materiei
prime textile și a semiproduselor;
2. Intermedieri pentru vânzarea unor sortimente largi de mărfuri;
3. Comerțul cu ridicata al îngrășămintelor minerale;
4. Comerțul cu ridicata al pesticidelor și altor produse agrochimice;
5. Comerțul cu amănuntul în magazi nele nespecializate, cu vânzarea predominantă
de produse alimentare, băuturi și produse din tutun;
6. Comerțul cu amănuntul al băuturilor alcoolice și altor băuturi;
7. Comerțul cu amănuntul al produselor din tutun;
8. Cantine și desfacerea alimentelor gata;
9. Servicii de expediere și transport;
10. Învățământ pentru adulți și alte forme de învățământ, neincluse în alte categorii;
11. Închirierea altor mașini și echipamente18.
Cooperativa Raională de Consum din Hîncești „HÎNCOOP” a fost înregistrată la Camera
Înregistrării de Stat pe lângă Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu codul fiscal nr.
1002605000705 sub nr. 158094020 la data de 09.03.1999 (Anexa 1). În calitate de subiect al
impunerii cu TVA a fost înregistrată la data de 01.04.1999 în baza certificatului 6 500113.
„HÎNCOOP” este o organizație neguvernamentală, apolitică, necomercială și autonomă.
Conform statutului se consideră personalitate juridică d esfășurându -și activitatea pe o durată
nelimitată de la momentul înregistrării de stat în ordinea stabilită pe baza actului de constituire și
a statutului propriu, elaborat în conformitate cu statul – cadru, aprobat de Congresul Cooperației
de Consum și de Consiliul de Administrație MOLDCOOP în conformitate cu Legea cooperației

17 Statutul Cooperativei Raionale de Consum din Hîncești ”HÎNCOOP„
18 Extras din Registrul de Stat al persoanelor juridice nr. 148 din 15.03.2018

34
de Consum din 2000. Forma organiz atorico – juridică a „HÎNCOOP” Cooperativa de Consum.
Scopul cooperativei este acoperirea intereselor și necesarului de Consum al membrilor
cooperatori, îmbunătățirii stării lor economice și sociale din contul surselor financiare acumulate.
Organele de conducere și control ale „HÎNCOOP” sunt:
a) Adunarea generală a Reprezentanților membrilor cooperatori;
b) Consiliul de Administrare;
c) Biroul Executiv;
d) Comisia de Cenzori.
Durata mandatului organelor de conducere și de control elective ale „HÎNCOOP” este de
patru ani. Aceste organe au deliberări valabile după expirarea mandatului cel mult de 30 zile.
Alegerea și revocarea organelor de conducere și control se desfășoară în mod deschis sau secret.
Sediul : MD – 3401, str. Mihalcea Hîncu 158, or. Hînceș ti, mun. Hîncești , Republica
Moldova.
Structura organizatorică a cooperativei reprezintă un ansamblu de relații și funcții care
asigură dirijarea sistemului spre obiectivele propuse. Organizarea și funcționarea cooperativei
este orientată către realizarea obiectivelor sale, fiecare componentă organizatorică trebuie să
contribuie la realizarea unor obiective derivate din finalitățile generale ale cooperativei .
Structura organizatorică a cooperativei de consum „HÎNCOOP” corespunde unei bune
funcționări a age ntului economic.
Conferința membrilor asociați este organul suprem de conducere al uniunii cooperativelor
de consum asociate în uniune. Normele de reprezentare sunt stabilite de consiliu de administrație
al uniunii teritoriale. Conferința poate fi:
a) ordina ră, care se ține o dată la patru ani;
b) extraordinară, care se ține ori de câte ori este nevoie.
Consiliul de administrație al cooperativei raionale conduce activitatea acesteia în
perioada dintre conferințe. Hotărârile consiliului de administrație sunt obl igatorii pentru biroul
executiv .

35

Figura 2.1 Organigrama Cooperativei Raionale de consum Hîncești „HÎNCOOP”
Sursa: elaborat de autor
Consiliul de administrație al uniunii teritoriale activează în baza statutului ei și se
întrunește ori de câte ori este necesar, dar cel puțin o dată la 3 luni. Consiliul de administrație al
uniunii teritoriale este ales de conferință dintre membrii cooperatori. Componența numerică a
consiliul ui de administrație, modul de alegere și termenul pentru care sunt aleși membrii lui se
stabilesc în statutul uniunii teritoriale.
Biroul E xecutiv al uniunii teritoriale activează permanent, conducând activitatea curentă
a acesteia în perioada dintre ședin țele consiliul ui ei de administrație. Biroul E xecutiv al
cooperativei raionale activează în baza statutului ei. Ședința biroului executiv al uniunii
teritoriale este deliberativă dacă la ea participă cel puțin 2/3 din numărul membrilor aleși.
Hotărârea bir oului executiv se adoptă cu votul a cel puțin 2/3 din numărul membrilor p rezenți.
Componența numerică a Biroului E xecutiv al cooperativei raionale și termenul pentru care sunt
aleși membrii biroului se stabiles c în statutul uniunii. Membrii Biroului E xecut iv al cooperativei ADUNAREA GENERALĂ A
COOPEATIVEI RAIONALE DE
CONSUM DIN HÎNCEȘTI
”HÎNCOOP„
COMISIA DE
CENZORICONSILIUL DE
ADMINISTRAȚIE
BIROUL
EXECUTIV
PREȘEDINTEL
E BIROULUI
EXECUTIV
SECȚIA
CONTABILITATESECȚIA
ECONOMICĂ
SECTORUL
HÎNCEȘTISECTORUL
DRĂGUȘENII –
NOISECTORUL
CĂRPINENISECTORUL
BUJOR, ONEȘTISECTORUL
NEMȚENISECTORUL
MINGIRSECTORUL
LĂPUȘNAINGINER –
ȘEFSECȚIA
VÂNZĂRI
UNITĂȚI DE
COMERȚ ALIMENTAȚIA PUBLICĂ
HÎNCEȘTI, LEUȘENI

36
raionale sunt responsabili de19:
a) efectuarea vărsămintelor datorate de cooperativele de consum asociate uniunii teritoriale;
b) registrele cerute de lege și ținerea lor corectă;
c) corectitudinea datelor despre venituri și cheltuieli;
d) integritatea, administrarea judicioasă și eficientă a proprietății uniunii teritoriale.
Cooperativa Raională de Consum din Hîncești „HÎNCOOP” are în componența sa mai
multe unități economice, dintre care:
• Sectorul Hîncești – 6 (inclusiv cantina ”Vama Leu șeni”) ;
• Sectorul Drăgușenii – Noi – 1;
• Sectorul Cărpineni – 4;
• Sectorul Bujor, Onești – 9;
• Sectorul Nemțeni – 1;
• Sectorul Mingir – 4;
• Sectorul Lăpușna – 8.
În total activând 33 magazine ce satisfac cerințele consumatorilor din diferite sectoare ale
municipiului Hîncești în fiecare zi. Ele constituind magazine de produse alimentare,
nealimentare; magazine agricole; magazine de uz casnic; alimentație publică.
Cultura organizațională este alcătuită dintr -o serie de elemente ce pot fi mai mult sau mai
puțin vizibile, în funcție de cât de profund reușim să pătrundem în straturile sale.
Pe parcursul stagiului de practică efectuat în cadrul Cooperativei Raionale de Consum din
Hîncești „HÎNCOOP” am analizat cum se manifestă cultura organizațională și ce beneficii are
aceasta. Cultura organizațională se manifestă prin mai multe modalități:
• simboluri;
• valorile organizaționale;
• normele de comportament;
• ritualuri și ceremonii.
În calitate de componente majore ale culturii organizaționale, simbolurile oferă
semnificații sau înțelesuri comune componenților săi asupra unor elemente organizaționale de
interes de grup, permițându -se și să se armonizeze.
În cadrul C.R.C „HÎNCOOP” un simbol puternic și mai accentuat pe care am ales să -l
expun este ziua înregistrării cooperativei : 09.03.1999 . În fiecare an în această zi este invitat tot
personalul coop erativei la sediul central din or. Hîncești, unde le sunt aduse mulțumiri că fac

19 Legea cu privire la cooperația de consum nr. 1252 din 28.09.2000, Publicat : 14.12.2000 în Monitorul Oficial Nr .
154-156 , art Nr : 1156, Data intrarii in vigoare : 01.01.2006 .

37
parte din această echipă, fiind felicitați de către președintele Biroului Executiv al Cooperativei
Raionale de Consum din Hîncești „HÎNCOOP” . Este o zi în care toți lucrătorii se întâlnesc,
având posibilitatea să se cunoască între ei, să comunice, să -și împărtășească experiența.
Într-una dintre lucrările de referință în care s -au făcut conexiuni între cultura managerială,
cultura organizațională și performanțele organizației ( In Search of Excellence – Tomas Peters și
Robert Waterman) au relevat un set de credințe și valori dominante, ce au permis obținerea unor
rezultate remarcabile de către acestea. Ei le -au rezumat astfel:
• credința în a fi cel mai bun;
• credința în importanța detaliilor pentru execuție, pentru a face treaba bine;
• credința în importanța fiecărui individ;
• credința în calitate și serviciu superior;
• credința că majoritatea membrilor organizației trebuie să fie inovatori,
întreprinzători;
• credința în importanța abordării informale pentru a stimula comunicarea;
• credința explicită și comunicarea importanței profitului și a creșterii economice.
Majoritatea din aceste valori sunt cunoscute, respectiv, însușite de către salariații C.R.C
„HÎNCOOP” datorită faptului că în anumite momente din viața cooperativei a avut loc o
prezentare, o explicare a acestor valori.
Valorile Cooperativei de Consum „HÎNCOOP” se reflectă în punctele enumerate de mai
sus. Fiecare angajat se crede cel mai bun în domeniul său, fiind sârguinci oși și atenți la toate
detaliile. Activitatea cu care sunt însărcinați le fac cu chibzuință și calitativ.
Pentru a menține un sistem de valori pe care un grup îl consideră acceptabil din punct de
vedere social, se impune ca aceasta să dezvolte un sistem de norme de conduită care să ghideze
acțiunile membrilor săi. „HÎNCOOP” are un sistem de norme bine stabilite care se respectă în
mare parte. Angajații se prezintă la ora stabilită în contract și țin cont de sarcinile care li se
atribuie (care sunt stipulate în contractul individual de muncă).

2.2 Analiza activității economice a HÎNCOOP
Orice activitate de conducere economico – financiară la toate nivelurile organizatorice
este în esența ei o activitate permanentă de cunoaștere profundă și complexă a stării economice și
financiare. Este o activitate permanentă de fundamentare a unor pachete de decizii operative,
tactice și strategice în vederea stabilirii căilor de acțiune pentru realizarea obiectivelor de
program, precum și o activitate permanentă de aplica re a deciziilor adoptate și de urmărire
sistematică a înfăptuirii acestora.

38
Analiza activității economico – financiare reprezintă activitatea de diagnosticare a stării
de performanță financiară a întreprinderii pe o perioadă concretă. Se poate considera c ă ea
constituie un instrument managerial de o importanță majoră care contribuie la menținerea și
dezvoltarea întreprinderii într -un mediu concurențial tot mai dens, precum și la înțelegerea
trecutului și prezentului, în scopul fundamentării obiectivelor st rategice viitoare.
Analiza activității economice permite de a controla activitatea întreprinderii, de a
gestiona operativ, asigurarea unui regim efectiv de folosire a resurselor, de a releva rezervele
interne de sporire a producției.
Astfel, rezultatele a ctivității caracterizează starea economică a întreprinderii și eficiența
ei. În continuare vom analiza evoluția veniturilor din vânzări pe tipuri de activități operațională.
Veniturile din vânzări reprezintă afluxuri de avantaje economice generate în cursu l anului
de gestiune în urma vânzării produselor, mărfurilor, prestării serviciilor. Aplicarea acestui
criteriu pentru analiza structurală a veniturilor din vânzări permite stabilirea profitului real al
activității operaționale, cu alte cuvinte specializar ea întreprinderii în fabricarea produselor,
comercializarea mărfurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor de construcție.
Activitatea operațională a întreprinderii poate fi îngust specializată cât și multilateral
diversificată. Fiecare dintre aceste variante are anumite avantaje. În particular, specializarea
permite majorarea eficienței activității operaționale datorită procu rării utilajului special, angajării
personalului calificat în domeniu, acumulării experienței corespunzătoare. Totodată, majorarea
gradului de diversificare asigură o structură mai variată a veniturilor cu scopul diminuării
riscurilor și reducerii condiții lor de incertitudine care apar în domeniile de activitate practică.
Vom examina structura veniturilor din vânzări a C.R.C „HÎNCOOP” pe tipuri de
activități operaționale în comparație cu anii precedenți (2015 -2017) în baza datelor din anexa la
raportul de profit și pierderi.
Veniturile totale din cadrul C.R.C „HÎNCOOP” au cunoscut modificări total negative în
perioada analizată. Anul 2016 înregistrează o scădere a veniturilor din vânzări cu 2497834 lei
sau 12,33 % în comparație cu anul 2015. În ceea ce pri vește anul 2017 putem spune că și el a
înregistrat o scădere de 7,24% sau ceea ce constituie 1286350 lei în comparație cu anul 2016.

39
Tabelul 2.1
Evoluția veniturilor totale
Indicatori Anul
2015,
lei Anul
2016,
lei Anul
2017,
lei Modificarea,
(+,-) Ritm de
creștere,
%
2016 –
2015 2017 –
2016 2016/
2015 2017/
2015
Total venituri,
inclusiv: 20243728 17745894 16459544 (2497834) (1286350) (12,33) (7,24)
1. Venituri din
vânzări 18894080 16679251 14455551 (2214829) (2223700) (11,72) (13,33)
2. Alte venituri
din
activitatea
operațională 1007168 966543 1343386 (40625) 376843 (4,03) 38,98
3. Venituri din
alte activități 342480 100100 660607 (242380) 560507 (70,77) 559,94
Sursa: Calculat de autor în baza situațiilor financiare ale întreprinderii C.R.C HÎNCOOP pentru anii 2015 – 2017

Asupra acestor rezultate au acționat toate 3 categorii din veniturile totale. Analizând
veniturile din vânzări în anul 2016 înregistrează o valoare de 16679251 lei, aceasta fiind în
descreștere cu 11,72 % în comparație cu anul 2015. În descreștere fiind și anul 2017 care în
comparație cu anul 2016 înregistrează o scădere cu 13,33% sau 2223700 lei.
Alte venituri di n activitatea operațională dețin a doua poziție din categoria veniturilor
totale, care în 2016 au avut un venit de 966543 lei, cu 4,03% mai puțin comparativ cu anul 2015,
pe când anul 2017 înregistrează o creștere semnificativă de 38,98% , ceea ce constitu ie 1343386
lei față de anul precedent.
Veniturile din alte activități în anul 2016 înscriu un venit de 100100 lei , ceea ce
constituie o scădere comparativ cu anul 2015 cu 242380 lei sau 70,77%. Anul 2017 înscrie o
creștere considerabilă de 560507 lei sau 559,94 puncte procentuale în comparație cu anul 2016.
Evoluția veniturilor totale este demonstrată în figura 2.1.
Analizând figura 2.2 putem observa că veniturile totale a le C.R.C ”HÎNCOOP„ este
multilateral diversificată și cuprinde trei direcții compone nte : venituri din vânzări, alte venituri
din activitatea operațională și venituri din alte activități.

40

Figura 2.2 Evoluți a veniturilor totale
Sursa: Calculat de autor în baza situațiilor financiare ale întreprinderii C.R.C „HÎNCOOP” pentru anii 2015 – 2017
Totodată , ponderea cea mai mare o deține veniturile din vânzări, fiind sursa principală de
venituri din cadrul entității, deținând o pondere de peste 93 % în anul 2015 , 94 % în anul 2016 și
respectiv 84% în anul 2017.
În procesu l analizei vânzărilor, se pune un accent deosebit asupra stocurilor de mărfuri și
materiale, de aici și necesitatea stringentă de analiză a stocurilor.
Stocurile sunt acele cantități de resurse materiale care sunt acumulate în depozite și
magazinele unită ților economice, într -o anumită structură și volum, pe o perioadă determinată de
timp și cu un scop anumit. În continuare vom analiza dinamica stocurilor în cadrul C.R.C
”HÎNCOOP”.
Tabelul 2.2
Dinamica stocurilor de mărfuri și materiale
Indicatori Anul
2015,
lei Anul
2016,
lei Anul
2017,
lei Modificarea,
(+,-) Ritm de
creștere,
%
2016 –
2015 2017 –
2016 2016/
2015 2017/
2015
1. Materiale 69997 56774 2071 (13223) (54703) (18,89) (96,35)
2. Mărfuri 2108326 1414568 1095167 (693758) (319401) (32,90) (22,57)
TOTAL
stocuri de mărfuri
și materiale 2178323 1471342 1097238 (706981) (374104) (32,45) (25,42)
Sursa: Calculat de autor în baza situațiilor financiare ale întreprinderii C.R.C „HÎNCOOP” pentru anii 2015 – 2017

În baza rezultatelor obținute în tabelul 2.2 putem spune că doar două tipuri de indicatori
din compartimentul stocurilor de mărfuri și materiale participă la analiza acestora, având o 18,894,080
16,679,251
14,455,551
1,007,168 966,543
100,100 342,480 100,100660,607
02,000,0004,000,0006,000,0008,000,00010,000,00012,000,00014,000,00016,000,00018,000,00020,000,000
2015 2016 2017
Venituri din vânzări Alte venituri din activitatea operațională Venituri din alte activități

41
continuă modificare. Astfel, în anul 2016 stocurile totale au constituit 1471342 lei, acestea fiind
în scădere față de anul 2015 cu 32,45 %. Anul 2017, la fel, înregistrează o descreștere de 25,42
puncte procentuale, ceea ce constituie 1097238 lei.
Asupra acestor rezultate au acționat cele două categorii de indicatori ce cons tituie
stocurile totale, în care ponderea cea mai mare o are Mărfurile care în anul 2016 înregistrează o
cifră de 1414568 lei, comparativ cu anul 2015 vedem o descreștere cu 32,90 %. La fel și anul
2017 înscrie o scădere de 319401 lei comparativ cu anul 2 016, sau ceea ce constituie 22,57 %.
Ultimul indicator în formarea stocurilor totale este Materialele care în anul 2016 a avut o
sumă de 56774 lei , luând în comparație cu anul 2015 putem observa o scădere de 18,80 %. Anul
2017, la fel, a avut o valoare d e 2071 lei sau ceea ce constituie o descreștere de 96,35 %
comparativ cu anul precedent.
Figura 2.3 Analiza structurii stocurilor de mărfuri și materiale (%)
Sursa: Calculat de autor în baza situațiilor financiare ale întreprinderii C.R.C „HÎNCOOP” pentru anii 2015 – 2017

Analizând datele figurii 2.3 putem observa că în urma analizei a stocurilor de mărfuri și
materiale ponderea cea mai mare o deține indicatorul Mărfurile . Respectiv, anul 2015
înregistrează o valoare de 96,79 % de mărfuri și 3,21% de materiale. Anul 2016, fără mari
modificări, având valori de 96,15 % mărfuri și 3,85 % materiale. Anul 2017 se înregistrează cu
mărfuri 99,82 % și respectiv 0,18 % materiale. Din punct de vedere al modificării structurii,
putem observa că mărfurile în anul 2016 au înregistrat o scădere de 0,65 puncte procentuale
comparativ cu anul 2015 și respectiv, anul 2017 a înscris o majorare de 3,67 puncte procentuale
comparativ cu a nul precedent.
Materialele la fel, înscriu niște schimbări neesențiale, respec tiv, anul 2016 înscrie o
creștere de 0,64 puncte procentuale comparativ cu anul 2015 și o descreștere de 3,67 puncte
procentuale în anul 2017 comparativ cu cel precedent.
0102030405060708090100
2015 2016 20173.21 3.850.1896.79 96.1599.82
Materiale
Mărfuri

42
În vederea desfășurării activității sale economice, întreprinderea are nevoie de fact ori de
producție, mijloace fixe, concretizate în mașini, utilaje, instalații, terenuri, care împreună
formează baza patrimonială, sub aspect material a întreprinderii și factorul muncă.
Pentru a desfășura o activitate economică, orice firmă are nevoie de capital, care
reprezintă unul din principalii factori ai acesteia. Mijloacele fixe ale întreprinderii sunt
mijloacele de muncă care participă la procesul de producție în mod repetat, treptat transformând
valoarea asupra produsului finit pe măsura uzurii, n eschimbându -și sau schimbându -și neesențial
forma sa natural – substanțială.
Analiza dinamicii mijloacelor fixe presupune luarea în considerare a unui grup de
indicatori care reflectă fluxurile înregistrate în cursul perioadei analizate cu privire la valoa rea
mijloacelor fixe. Valoarea mijloacelor fixe poate fi dată de :
• Valoarea de intrare a mijloacelor fixe în patrimoniu;
• Valoarea medie a mijloacelor fixe;
• Valoarea netă a mijloacelor fixe.
Din punct de vedere al structurii mijloacelor fixe, analiza econom ico – financiară
presupune delimitarea și analiza mijloacelor fixe pe diferite categorii, în funcție de mai multe
criterii, cele mai importante fiind :
a) După funcția îndeplinită, mijloacele fixe se grupează:
• Clădiri;
• Construcții speciale;
• Mașini, utilaje, instalații speciale;
• Mijloace de transport.
b) După implicarea lor în realizarea procesului de exploatare, mijloacele fixe sunt:
• Mijloace fixe active;
• Mijloace fixe în conservare.
c) După forma de proprietate, mijloacele fixe utilizate de întreprindere pot fi:
• Mijloace fixe proprii;
• Mijloace fixe deținute în leasing.
În cele ce urmează vom examina evoluția structurii mijloacelor fixe ale C.R.C
”HÎNCOOP„ în următorul tabel analitic .

43
Tabelul 2.3
Dinamica mijloacelor fixe
Indicatori Anul
2015,
lei Anul
2016,
lei Anul
2017,
lei Modificarea,
(+,-) Ritm de
creștere,
%
2016 –
2015 2017 –
2016 2016/
2015 2017/
2015
1. Clădiri 34684010 34988434 34391969 304424 (596465) 0,87 (1,71)
2. Construcții
speciale 6931548 6931548 6931548 0 0 – –
3. Mașini,
utilaje,
instalații de
transmisie 2091377 1298920 1320068 (792457) 21148 (37,90) 1,62
4. Mijloace de
transport 395343 395343 311433 0 (83910) – (21,22)
TOTAL
mijloace fixe 44102278 43614245 42955018 (488033) (659227) (1,10) (1,51)
Sursa: Calculat de autor în baza situațiilor financiare ale întreprinderii C.R.C „HÎNCOOP” pentru anii 2015 – 2017
Astfel, în anul 2016 acestea scad cu 488033 lei sau 1,10 % comparativ cu 2015, iar anul
2017 se înregistrează o valoare totală de 42955018 lei, ceea ce constituie o scădere de 659227 lei
comparativ cu anul 2016 sau 1,51 %.
La analiza mijloacelor fixe, valoarea cea mai mare o dețin clădirile care în anul 2016 au
înregistrat o valoare de 34988434 lei , cu 0,87% mai mult față de anul 2015, const ituind 304424
lei. Anul 2017 înregistrează o valoare de 34391969 lei, cu 596465 lei sau 1,71 % mai puțin
comparativ cu anul precedent.
Construcțiile speciale în perioada analizată nu înregistrează modificări, având aceeași
valoare pe întreaga perioadă, de 6931548 lei.
Mașinile, utilajele, instalații de transmisie la fel, fac parte din totalul mijloacelor fixe
care în anul 2016 au o valoare de 1298920 lei, mai puțin față de anul 2015 cu 37,90 % sau
792457 lei. Anul 2017 înregistrează o creștere ușoară de 1 ,62 % comparativ cu anul 2016, ceea
ce constituie 21148 lei.
Mijloacele de transport în perioada 2015 – 2016 nu înregistrează schimbări, având
valoare de 395343 lei, pe când în anul 2017 ele constituie 311433 lei, cu 21,22% mai puțin
comparativ cu anul pre cedent sau cu o valoare de 83910 lei.

44

Figura 2.4 Dinamica mijloacelor fixe
Sursa: Calculat de autor în baza situațiilor financiare ale întreprinderii C.R.C HÎNCOOP pentru anii 2015 – 2017
Analizând figura 2.4 putem spune că ponderea cea mai mare din cad rul mijloacelor fixe o
dețin clădirile , care au un indicator aproape constant pe perioada analizată. Respectiv, în anul
2016 înregistrează o cotă de 80,22 % cu 1,58% mai mult față de anul 2015, și anul 2017 înscrie
80,07% clădiri din totalul mijloacelor fixe, cu 0,15 % mai puțin față de anul 2 016.
Construcțiile speciale dețin o pondere aproape aceeași pe tot perioada analizată, în jur la
15 % în fiecare an.
Mașinile, utilajul, instalații de transmisie înregistrează o oscilație ușoară a ponderii din
totalul mijloace fixe, care în anul 2016 îns criu o cotă de 2,98 % , cu 1,76 % mai puțin față de
anul 2015 și respectiv, anul 2017 înregistrează o pondere de 3,07 %, cu 0,09 % mai mult față de
anul precedent.
Mijloacele de transport în perioada 2015 – 2016 având aceeași cotă, de 0,91 % din total
mijloace fixe, pe când în anul 2017 înscriu 0,73 % din total, cu 0,18 % mai puțin comparativ cu
anul 2016.
Cel mai important scop al oricărei întreprinderi , este nu numai în volumul de vânzări și a
creșterii valorii produselor sale, dar și în minimizarea chel tuielilor pe care le înregistrează
întreprinderea.
Cheltuielile unei întreprinderi reflectă sub formă valorică consumul integral de factori de
producție sau al resurselor materiale, umane și financiare utilizate pentru fabricarea și
comercializarea produc ției. Nivelul, dinamica și structura acestor cheltuieli reflectă în mod
sintetic activitatea întreprinderilor industriale pe linia folosirii eficiente a resurselor de care
dispun, iar reducerea nivelului lor trebuie să reprezinte un obiectiv principal pent ru agenții
economici în vederea sporirii eficienței întregii activități desfășurate.
05,000,00010,000,00015,000,00020,000,00025,000,00030,000,00035,000,000
2015 2016 201734,684,010 34,988,434 34,391,969
6,931,548 6,931,548 6,931,548
2,091,3771,298,920 1,320,068
395,343 395,343 311,433Clădiri
Construcții speciale
Mașini, utilaje, instalații de
transmisie
Mijloace de transport

45
Vom efectua analiza evoluției cheltuielilor pe tipuri de activități din cadrul C.R.C
”HÎNCOOP„ în perioada 2015 – 2017 și reflectarea rezultatelor obținute în tabelul urm ător.
Tabelul 2.4
Evoluția cheltuielilor totale ale întreprinderii
Indicatori Anul
2015,
lei Anul
2016,
lei Anul
2017,
lei Modificarea,
(+,-) Ritm de
creștere,
%
2016 –
2015 2017 –
2016 2016/
2015 2017/
2015
1. Cheltuieli
ale
activității
operaționa
le 20107539 17615143 15746876 (2492396) (1868267) (12,39) (10,60)
1.1 Costul
vânzărilor 15358196 13149109 11187584 (2209087) (1961525) (14,38) (14,91)
1.2 Cheltuieli de
distribuție 2808932 2661275 2568064 (147657) (93211) (5,25) (3,50)
1.3 Cheltuieli
administrative 1562816 1436902 1758813 (125914) 321911 (8,05) 22,40
1.4 Alte cheltuieli
operaționale 377595 367857 232415 (9738) (135442) (2,57) (36,81)
2. Cheltuieli
ale
activității
neoperațio
nale 783351 760313 699796 (23038) (60517) (2,94) (7,95)
TOTAL
cheltuieli 20890890 18375456 16446672 (2515434) (1928784) (12,04) (10,49)
Sursa: Calculat de autor în baza situațiilor financiare ale întreprinderii C.R.C „HÎNCOOP” pentru anii 2015 – 2017
Analizând evoluția cheltuielilor întreprinderii din datele tabelului de mai sus,
concluzionăm că C.R.C „HÎNCOOP” suportă cheltuieli atât din activitatea operațională cât și din
activitatea neoperațională. Totodată se observă că cheltuielile totale sau diminuat pe parcursul
celor 3 ani de activitate. În așa mod acestea în anul 2016 au scăzut cu 2515434 lei sau cu 12,04
%, iar în anul 2017 la fel au cunoscut o scădere de 10,49 % sau 1928784 lei față de anul
precedent. Analizând cheltuielile pe categorii, atunci se vede c -au evoluat diferit.
Cheltuielile activității operaționale au avut cam aceeași dinamică ca și cheltuielile totale
ale întreprinderii. Astfel ele au scăzut în anul 2016 comparativ cu anul 2015 cu 12,39% sau
2492396 lei, iar anul 2017 înregis trează o scădere de 1868267 lei sau 10,60 de puncte
procentuale față de anul 2016. Elementele cheltuielilor operaționale însă au avut o dinamică
neuniformă. Din toate acestea, cheltuielile administrative au o dinamică pozitivă în anul 2017
adică o creștere de 321911 lei sau 22,40 % comparativ cu anul 2016, iar celelalte componente

46
înscriind descreșteri pe întreaga perioadă analizată.
Cheltuielile ale altor activități neoperaționale în anul 2016 scad cu 2,94 % sau 23038 lei
comparativ cu 2015, iar în anul 2 017 se înregistrează o diminuare de 7,95 %, ceea ce constituie
60517 lei față de anul precedent.
În concluzie la acest tabel, putem spune că cheltuielile au evoluat în descreștere, la fel ca
și veniturile totale. Acest fapt ne confirmă că mărimea acestora a fost luat în calcul de
administrația C.R.C ”HÎNCOOP„

Figura 2.5 Analiza evoluției cheltuielilor totale ale întreprinderii
Sursa: Calculat de autor în baza situațiilor financiare ale întreprinderii C.R.C „HÎNCOOP” pentru anii 2015 – 2017
Analizând figura de mai sus putem concluziona că ponderea cea mai mare în cheltuielile
totale în perioada analizată fiind cheltuielile ale activității operaționale , care în anul 2016
înregistrează o pondere de 95,86 %, ceea ce constituie o scădere cu 0,39 puncte procentuale
comparativ cu anul precedent, pe când anul 2017 înregistrează o cotă de 95,74 %, cee a ce
semnifică o descreștere de 0,12 % față de anul precedent.
Cheltuielile ale activității neoperaționale au o cotă mică din totalul cheltuieli ale
întreprinderii, care în anul 2016 ele constituie 4,14 %, cu 0,39% mai mult față de anul 2015, la
fel și anul 2017 înscrie o creștere de 0,12 % față de anul 2016.
Ca o concluzie putem spune că întreprinderea are ca scop diminuarea cheltuielilor, pe
care le ve dem în analiza ultimilor 3 ani de activitate, și ca rezultat obținerea profitului maxim.
Dintre toate categoriile de resurse care se folosesc în oricare întreprindere, cea mai
importantă categorie o constituie resursele umane atât din punct de vedere al ca lității cât și a
05,000,00010,000,00015,000,00020,000,00025,000,000
2015 2016 201720,107,539
17,615,143
15,746,876
783,351 760,313 699,796Cheltuieli ale activității
operaționale
Cheltuieli ale activității
neoperaționale

47
eficienței utilizării acestora, care în mare măsură depind rezultatele activității întreprinderii și
competitivitatea ei.
Utilizarea rațională a resurselor umane este rezultatul îmbinării justificate a aspectelor
cantitative și calitative care presupun respectiv utilizarea lor integrală în procesul de producție.
În cele ce urmează vom examina asigurarea întreprinderii cu personal pe categorii din
cadrul C.R.C „HÎNCOOP” în următorul tabel.
Tabelul 2.5
Asigurarea întreprinderii cu personal p e categorii
Indicatori Anul
2015 Anul
2016 Anul
2017 Modificarea
(+,-) Ritmul de
creștere, %
Per. % Per. % Per. % 2016 –
2015 2017 –
2016 2016/
2015 2017/
2016
Numărul salariaților
(total) , inclusiv: 109 100 81 100 84 100 (28) 3 (25,68) 3,70
Personal din
activitatea de
bază, din care:
– personal
administrativ

– muncitori 20

89 18,35

81,65 20

61 24,69

75,31 18

66 21,43

78,57 0

(28) (2)

5 0

(31,46) (10)

8,19
Sursa: Calculat de autor în baza situațiilor financiare ale întreprinderii C.R.C „HÎNCOOP” pentru anii 2015 – 2017

Analizând asigurarea întreprinderii cu personal pe categorii în tabelul 2.5 concluzionăm
din aceste date că numărul personalului C.R.C . „HÎNCOOP” este în medie 91 persoane.
Totodată, putem observa că entitatea are încadrat doar personal in activitatea de bază nu
și din cea secundară.
Persoanele din activitatea de bază pe întreaga perioadă cunosc modificări negative,
diminuându -se numărul pe rsonalului în perioada analizată. Astfel acestea în anul 2016 scade cu
25,68 % ceea ce constituie un număr de 28 angajați. La aceste modificări contribuie concedierea
salariaților în etate, lipsa noilor specialiști. Anul 2017 înscrie o majorare considerabi lă de 3
persoane, ceea ce constituie 3,70 % față de anul precedent.
Referindu -ne la structura salariaților societății, putem spune că procentajul acestora diferă
foarte puțin de la an la an înregistrând în medie 78 % muncitori și 22 % funcționari.

48

Figura 2.6 Analiza asigurării întreprinderii cu personal pe categorii (%)
Sursa: Calculat de autor în baza situațiilor financiare ale întreprinderii C.R.C „HÎNCOOP” pentru anii 2015 – 2017

Analizând figura de mai sus putem spune că majoritatea angajaților din cadrul C.R.C
„HÎNCOOP” este constituit din muncitori . Ponderea muncitorilor în anul 2016 constituie 75,31
% , cu 6,34% mai puțin comparativ cu anul 2015, iar în anul 2017 înscrie o creș tere de 3,26%
comparativ cu anul precedent.
Ponderea funcționarilor are o evoluție ușoară, care în anul 2016 cota din totalul
angajaților constituie 24,69 %, cu 6,34 % mai mult față de 2015 și respectiv, anul 2017 înscrie o
scădere de 3,26 puncte procentu ale comparativ cu anul precedent.
Eficiența utilizării resurselor de muncă se evaluează cel mai des prin determinarea
indicatorilor de productivitate, care caracterizează legătura dintre factorul uman și volumul de
activitate al întreprinderii. Indicatorul generalizator de eficiență privind utilizarea personalului
productiv este productivitatea medie a unui salariat care se calculează ca raportul dintre volumul
producției fabricate și numărul mediu scriptic al salariaților din activitatea de bază . De regulă,
majo rarea acestui indicator în dinam ică se apreciază pozitiv, deoarece constituie un factor
intensiv în activitatea de producție.
Analiza productivității muncii începe cu examinarea generală a modificării productivității
unui salariat și a unu i muncitor în dinamică față de nivelul programat.
Pentru a vedea productivitatea muncii din cadrul întreprinderii C.R. C „HÎNCOOP” vom
elabora, în continuare un tabel analitic , 2.6.
Conform datelor prezente în tabelul 2.6 în anul 2017 productivitatea muncii sa diminuat
față de perioada precedentă cu 16,42 % ceea ce în sumă constituie 33827 lei. Această diminuare
se datorează scăderii veniturilor din vânzări cu 13,33 % și a creșterii numărului angajaților cu 3
persoane.

2015 2016 201781.6575.31 78.5718.3524.69 21.43Muncitori Personal administrativ

49
Tabelul 2.6
Evoluția productivității m uncii
Indicatori Anul
2015,
lei Anul
2016,
lei Anul
2017,
lei Modificarea,
(+,-) Ritm de
creștere,
%
2016 –
2015 2017 –
2016 2016/
2015 2017/
2015
Venituri din
vânzări, lei 18894080 16679251 14455551 (2214829) (2223700) (11,72) (13,33)
Numărul de
salariați,
persoane 109 81 84 (28) 3 (25,68) 3,70
Fondul de
salarizare, lei 2015500 1815692 2012852 (199808) 197160 (9,91) 10,85
Salariul mediu
anual, lei 18490 22415 23962 3925 1547 21,22 6,90
Productivitatea
muncii, lei 173340 205916 172089 32576 (33827) 18,79 (16,42)
Sursa: Calculat de autor în baza situațiilor financiare ale întreprinderii C.R.C „HÎNCOOP ” pentru anii 2015 – 2017

În anul 2016 se identifică o creștere semnificativă a indicatorilor de productivitate în
comparație cu anul 2 015. Productivitatea unui salariat sa majorat cu 32576 lei sau cu 18,79 %.
Majorarea acestor indicatori se datorează diminuării numărului de angajați care a scăzut cu 25,68
%.
Tot din tabelul analizat observăm că salariul mediu anual al unui salariat a spo rit în
ambele perioade : cu 21,22 % în 2016 și cu 6,90 % în anul 2017, în comparație cu anii
precedenți.

Figura 2.7 Analiza productivității muncii
Sursa: Calculat de autor în baza situațiilor financiare ale întreprinderii C.R.C „HÎNCOOP ” pentru anii 2015 – 2017

Analiza profitului reprezintă un interes primordial atât pentru proprietari și investitori
reali cât și potențiali ai întreprinderii. Astfel, proprietarii și investitorii sunt interesați să
maximizeze mărimea profitului creat de o anumită sumă investită. În cele ce urmează, vom
analiza evoluția indicatoril or profitului din cadrul C.R.C „HÎNCOOP” pentru anii 2015 – 2017. 173340205916172089
150000 160000 170000 180000 190000 200000 210000201520162017
Productivitatea muncii

50
Tabelul 2.7
Evoluția indicatorilor profitului
Indicatori Anul
2015,
lei Anul
2016,
lei Anul
2017,
lei Modificarea,
(+,-) Ritm de
creștere,
%
2016 –
2015 2017 –
2016 2016/
2015 2017/
2015
1. Venituri
din vânzări 18894080 16679251 14455551 (2214829) (2223700) (11,72) (13,33)
2. Costul
vânzărilor 15358196 13149109 11187584 (2209087) (1961525) (14,38) (14,91)
3. Profit
(pierdere)
brut 3535884 3530142 3267967 (5742) (262175) (0,16) (7,42)
4. Profit
(pierdere)
din
activitatea
operațională (206291) 30651 52061 236942 21410 – 69,87
5. Profit
(pierdere)
din alte
activități 342480 100100 660607 (242380) 560507 (70,77) 559,94
6. Profit
(pierdere)
până la
impozitare 136189 130751 712668 (5438) 581917 (3,99) 445,05
7. Profit
(pierdere)
net 116827 113237 626428 (3590) 513191 (3,07) 453,20
Sursa: Calculat de autor în baza situațiilor financiare ale întreprinderii C.R.C „HÎNCOOP ” pentru anii 2015 – 2017

Analizând evoluția indicatorilor pr ofitului al cooperativei C.R.C „HÎNCOOP” pe
parcursul anilor analizați înregistrează profit din toate tipurile de activitate pe care le desfășoară.
Pe parcursul perioadei analizate observăm o e voluție instabilă a tuturor indicatorilor profitului.
Astfel, toți indicatorii profitului în anul 2016 s -au diminuat față de anul 2015, cu excepția
profitului din activitatea operațională care a crescut cu 236942 lei. Pierderea din alte activități
înregist rează o scădere de 70,77 % în anul 2016 comparativ cu 2015. Pe când anul 2017 se
identifică o situație mult mai bună comparativ cu anul 2016, respectiv profitul din activitatea
operațională a crescut cu 69,87 % sau 21410 lei, iar profi tul din alte activită ți înregistrează un
ritm de creștere de 559,94 % , ceea ce constituie 560507 lei. Pierderea netă a entității a avut o
evoluție instabilă , scăzând în anul 2016 cu 3,07 % sau cu 3590 lei, pe când profitul net în anul
2017 înregist rează o cifră de 513191 lei sau 453,20 % comparativ cu anul precedent. Deci, în
urma celor analizate și arătat e mai sus putem spune că C.R.C „HÎNCOOP” pe parcursul anilor

51
2015 – 2017 au gestionat rațional activitatea.
Pentru ca o întreprindere să capete un profit bun, ea are nevoie de o analiză amplă a
rentabilității entității sale pentru a vedea profitul din investițiile sale.
Așadar, rentabilitatea este o formă a eficienței economice care evidențiază capacitatea
agenților economici de a acoperi cheltuielile efectuate pentru produ cerea și desfacerea bunurilor
economice cât și de -a obține profit.
Tabelul 2.8
Evoluția rentabilității întreprinderii
Indicatori Formula de
calcul Anul
2015 Anul
2016 Anul
2017
1. Rentabilitatea
comercială, % profit
brut/venituri din
vânzări * 100% 18,71 21,16 22,60
2. Rentabilitate
economică, % profit până la
impozitare/total
active * 100% 0,67 0,64 3,61
3. Rentabilitate
financiară, % profit net/capital
propriu * 100% 0,76 0,73 3,92
Sursa: Calculat de autor în baza situațiilor financiare ale întreprinderii C.R.C „HÎNCOOP ” pentru anii 2015 –2017

Analizând indicatorii rentabilității, putem face următoarele concluzii:
Rentabilitatea comercială pe parcursul ultimilor trei ani a avut un nivel pozitiv,
înregistrând în anul 2015 – 18,71 %, în 2016 – 21,16 %, iar în 2017 – 22,60 %. Acest rezultat ne
arată că întreprinderea în anul 2017 a avut un profit brut de 22,6 bani la fiecare leu venit din
vânzări, în anul 2016 – 21,2 bani, iar în 201 5 – 18,7 bani profi t brut la fiecare leu venit din
vânzări.

Sursa: Calculat de autor în baza situațiilor financiare ale întreprinderii C.R.C HÎNCOOP pentru anii 2015 – 2017
Rentabilitatea economică a evoluat neuniform, respectiv în anul 2015 înscrie 0, 67 %,
2016 – 0,64%. Anul 2017 înregistrează o creștere semnificativă, cu 2,97% mai mult față de anul
2016. Aceste valori ne demonstrează că entitatea utilizează eficient capitalul investit în
activitatea economică. 0102030
2015 2016 2017Rentabilitatea comercială (%)
Rentabilitatea comercială
(%)

52

Sursa: Calculat de autor în baza situațiilor financiare ale întreprinderii C.R.C HÎNCOOP pentru anii 2015 – 2017

Rentabilitatea financiară la fel a evoluat instabil, cu o descreștere de 0,03 % în anul 2016
față de 2015 și cu o majorare de 3,19% în anul 2017 comparativ cu 2016 . Acest fap t ne
demonstrează că la fiecare leu de mijloace proprii întreprinderea analizată a câștigat câte 0,76
bani până la impozitare în 2015, în 2016 obține 0,73 bani, pe când în anul 2017 – 3,92 bani profit
până la impozitare.

Sursa: Calculat de autor în baza situațiilor financiare ale întreprinderii C.R.C HÎNCOOP pentru anii 2015 – 2017
Analiza SWOT reprezintă acronimul pentru cuvintele englezești ”strengthts„ (puncte
tari), ”weaknesses„ (puncte slabe), ”opportunities„ (Oportunități), ”Threats„ (amenințăr i).
Primele două privesc firma și refl ectă situația acesteia, iar urmă toarele două privesc mediul și
impactul acestuia asupra activității firmei.
Punctele forte ale cooperativei sunt caracteristici sau competențe distinctive pe care
acesta le posedă la un nivel superior în comparație cu alte cooperative, îndeosebi concurente,
asigurându -și un anumit avantaj în fața lor. Altfel prezentat, punctele forte, reprezintă activități
pe care cooperativa le realizează mai bine decât cele concurente, sau resurse pe ca re le posedă și
care depășesc pe cele ale altor firme.
Punctele slabe ale cooperativei sunt caracteristici ale acesteia care îi determină un nivel
de performanțe inferior celor concurente. Punctele slabe reprezintă activități pe care cooperativa
nu le re alizează la nivelul propriu celorlalte cooperative concurente sau resurse de care are 01234
2015 2016 2017Rentabilitatea economică (%)
Rentabilitatea economică (%)
0246
2015 2016 2017Rentabilitatea financiară (%)
Rentabilitatea financiară (%)

53
nevoie.
Oportunitățile reprezintă factori de mediu externi pozitivi pentru cooperativă, altfel spus
șanse oferite de mediu, pentru ași stabili o nouă strategie sau ași re considera strategia existentă în
scopul exploatării profitabile a oportuni tăților apărute. Oportunități există pentru fiecare
cooperativă și trebuie identificate pentru a se stabili la timp strategia necesară fructificării lor sau
pot fi create, îndeosebi pe baza unor rezultate spectaculoase ale activităților de cercetare –
dezvoltare, adică a unor inovări de anvergură care pot genera chiar noi industrii sau domenii
adiționale pentru producția și comercializarea de bunuri și servicii.
Riscuri sunt factori d e mediu externi negativi pentru cooperativă, cu alte cuvinte, sunt
niște situații sau evenimente care pot afecta negativ, în măsură semnificativă, capacitatea
cooperativei de ași realiza integral obiectivele propuse, determinând reducerea performanțelor
economico – financiare. Atunci când o amenințare iminentă este sesizată la timp, prin măsuri
adecvate ea poate fi transformată în oportunități.
Aplicarea analizei SWOT este facilitată dacă se utilizează o listă de probleme care trebuie
urmărite în cadrul ana lizei și ale căror răspunsuri sunt relevante pentru evaluarea situației de fapt
a mediului și a cooperativei. Este recomandabil ca problemele urmărite în ceea ce privește
punctele forte, punctele slabe, oportunitățile și amenințările să aibă o anvergură ne cesară pentru a
fi cu adevărat probleme strategice, având legătură cu planurile strategice și să ofere indicii
semnificative pentru evaluarea judiciozității acestora și, la nevoie, pentru reconsiderarea lor. O
parte din principalele probleme de urmărire în cadrul analizei SWOT sunt prezentate în
continuare, ele pot fi folosite drept referință pentru efectuarea unei analize.
Analiza SWOT presupune analiza pe de o parte a mediului extern, iar pe de altă parte a
mediului intern al cooperative. Prin așa tip de analiză putem sesiza la timp schimbările care au
lot atât în interiorul cooperativei cât și în afara ei.
În continuare vom prezenta analiza SWOT pentru Cooperativa R aională de Consum din
Hîncești „HÎNCOOP”
Punctele tari (Strengthts):
• Sortiment vast de pro duse;
• Extinderea cooperativei de consum;
• Reputație bună a cooperativei;
• Personal calificat.
Punctele slabe (Weaknesses):
• Amplasarea magazinelor în zone cu o populație redusă;
• Canale de distribuție nedezvoltate;

54
• Politica de promovare slabă;
• Management slab dezvoltat.
Oportunități (Opportunities):
• Satisfacerea intereselor și necesităților membrilor cooperatori;
• Abilitatea de a deservi alte grupe de consumatori;
• Amplasarea magazinelor în mai multe puncte din municipiu;
Riscuri (Threats):
• Creșterea prețurilor la mărfuri;
• Pierderea clienților;
• Intensificarea concurenței pe piață;
• Schimbarea preferințelor consumatorilor;
• Înrăutățirea situației economice în Republica Moldova;
• Scăderea capacității de cumpărare a populației;
• Implementarea unor legi sau hotărâri de S tat ce pot influența sistemul cooperatist.
Caracteristica mediului extern al Cooperativei R aionale de Consum din Hîncești
„HÎNCOOP” putem spune că el este constituit din :
• Mediul economic;
• Mediul politic;
• Mediul internațional;
• Mediul socio – economic;
• Mediul tehnologic.
Din mediul extern al întreprinderii care acționează direct asupra instituției, fac parte :
• Concurenții;
• Consumatorii;
• Legislația.
În calitate de concurenți ai C.R.C „HÎNCOOP” putem menționa aproape toate unitățile
de comerț, atât alimentare cât și nealimentare din mun. Hîncești. Ca exemplu : din vânzarea
produselor: magazinul ”Linella” ; ”Madlen” , din produse de uz casnic: ”Piața Villes” , din
domeniul alimentație publică: cantina ”Ejik” ; ”Kastania” . Aceste exemple fiind pentru
regiunea orașului Hîncești, pe când în satele din împrejurimi, care fac parte din ”HÎNCOOP„
există concurenții săi.
Consumatorii ai ”HÎNCOOP„ sunt nemijlocit locuitorii municipiului Hîncești, cât și di n
afara acestuia, vizitatori, oaspeți din alte țări, ceea ce ne demonstrează fluxul zilnic de
cumpără tori în unitățile de comerț al „HÎNCOOP”

55
Orice schimbare în domeniul legislativ al Republicii Moldova, în ceea ce privește
comerțul, vânzarea produselor al imentare, nealimentare, cooperativele, și alte norme și legi
acționează direct asupra modului de luare a deciziilor și organizarea acestora.
În ceea ce pri vește agenții economici, C.R.C „ HÎNCOOP” are nemijlocita legătură și
cooperează cu diferiți agenți, cum ar fi :
• Agrostoc;
• Amir;
• Brodețchi;
• Cvin Com;
• Gupa Grup;
• Lactalis Alba;
• Lux – Proba Grup SRL;
• Ramaiana;
• Vitis Hîncești S.A.

56
Capitolul III. Oportunități de implementare a elementelor de
business și comerț electronic în cadrul ”HÎNCOOP„
3.1 Oportunitatea dezvoltării afacerilor cooperativei pe dimensiunea
comerțului electronic și in strumente aplicabile în acest scop
De-a lungul ultimilor ani, comerțul e lectronic a devenit o activitate comună pentru multe
companii. Unele dintre acestea au acceptat această provocare, fără a lua în considerare
schimbările culturale pe care le implică si tuația în cauză, precum și infrastructura necesară
pentru a continua proiectul inițial.
Pentru a începe dezvoltarea unei afaceri în lumea electronică, există unele puncte care
trebuie să fie acoperite. În primul rând este necesar să se stabilească o strate gie de marketing,
pentru a crea un catalog de produse, pentru a defini costurile și prețurile de vânzare, piața țintă,
prețurile de transport și de manipulare.
În prezent, Cooperativa Raională de Consum din Hîncești „HÎNCOOP” ar putea să
includă dezvoltare a e-business . Această nouă tehnologie, care se bazează pe Internet, este și va
rămâne pentru o lungă perioadă de timp o variantă de dezvoltare a unei afaceri. Pentru a putea
utiliza această tehnologie într -un mod corespunzător, este necesar să se bazeze pe o bună
organizare a informațiilor și proceselor. Aceasta este o provocare, datorită faptului că cele mai
multe companii nu au propriile lor sisteme care să ofere sprijin pentru a rezolva nevoile
specifice. Pentru a realiza o dezvoltare corespunzătoare a a cestui proiect este nevoie de o
companie care are personal califica t20, în acest scop am ales C.R.C „HÎNCOOP”
Sistemul cooperatist este una din formele organizatorico – juridice întâlnite în Republica
Moldova, fiind la un nivel față de concurenții săi, S.R.L , Î.I și altele. Unul din marii concurenți
al cooperativei este rețeaua de magazine Linella. În prezent, ea își are propria pagină web, în care
sunt expuse toate produsele comercializate, promoțiile, cataloagele de produse și prețul acestora,
informație despre companie, fiind un suport de informare pentru toți consumatorii din mediul
virtual. Aceasta este unul din factori, ce a permis promovarea magazinelor în toată țara cât și
cunoașterea lor.
Una din probleme cu care se confru ntă cooperativa este faptul că nu este promovată,
majoritatea cetățenilor, cu vârsta de până la 30 de ani nu cunosc așa fel de organizați e sau cel

20 http://www.aut.upt.ro/staff/diercan/data/PIPPS/curs -06.pdf, p. 8.

57
puțin nici n -au auzit . În zilele noastre internetul a cucerit poziția de vârf al utilizării, fără de care
majoritatea companiilor nu ar avea posibilitatea de a -și continua activitatea.
Avantajele elaborării unui site al C.R.C din Hîncești „HÎNCOOP” :
• dispariția limitelor geografice de vânzare;
• publicitatea online poate atinge publicul țintă mai ușor;
• dezvoltarea de noi produse se poate realiza mai ușor în concordanța cu cerințele
consumatorului;
• adaptarea la schimbări este mai rapidă;
• disponibilitatea informațiilor despre clienți;
• economii la vânzarea produsului;
• îmbunătățirea relațiilor cu clienții;
• reducerea erorilor prin automatizarea proceselor de plată.
Site‐urile web au devenit în ultimii ani principalul instrument de prezentare al unei
afaceri. Faptul că în anul 2018 s -au înregistrat un număr de peste 4 miliarde de utilizatori de
internet în toată lumea , putem spune că majoritatea din ei efectuează comerț electronic sau cel
puțin au procurat odată de pe site – uri web , asigur ând o gamă mai largă de oportunități. Dacă
prețul cerut de un produs ni se pare prea mare, atunci vizităm site ‐ul altui producător și tot așa
până când găsim varianta care ne convine cel mai mult. Din acest motiv, este foarte important ca
prezentarea C.R.C din Hîncești „HÎNCOOP” cât și a produselor oferite de aceasta să fie cât mai
specifică cu putință. Acest lucru înseamnă că la elabor area site-ului de comerț electronic să
prezentăm cât mai atrăgător produsele.
Website ‐ul trebuie văzut drept imaginea, identitatea cooperativei cât și produselor
acesteia. Ca atare, prima percepție a vizitatorului este esențială. Dacă informațiilor prezentate pe
site le sunt asociate și sigla cooperativei , și poze cu produsele ori elementele caracteristice
serviciilor oferite, atunci șansa ca prima perc epție să fie favorabilă este mult mai mare. O vorbă
spune că „imaginea face cât o mie de cuvinte”, iar pe Internet ea este valabilă mai mult decât în
lumea reală21.
Un al t instrument important aplicat în cazul site-ului cooperativei este design ‐ul. Acesta
nu trebuie să fie încărcat, ci, dimpotrivă, cât mai „aerisit” și mai clar. Informația principală/ de
bază trebuie să fie pusă direct în fața clienților, ceea ce va permite ca produsul să nu fie căutat
mult. Utilitatea și simplicitatea site -ului favorizează o adaptare mai bună și ușoară a potențialului
client.

21http://www.ecomunitate.ro/upload/pages/Dezvoltare%20web%20si%20TIC%20in%20afaceri.pdf, p. 69

58
Un alt instrument care poate face diferența îl reprezintă feed-back -ul. Cu cât avem mai
multe fraze din partea unor foști clienți care să descrie oferta magazinului nostru virtual , cu atât
vom convinge mai ușor potențialii clienț i și respectiv o să avem o imagine mai bună pentru ei.
Ce contează în cazul unui magazin virtual este atât gama de produse, cât și ușurința cu
care se poate naviga în el, cât de facil este să se comande un produs. De a semenea, un rol foarte
important îl joacă reducerile de preț și ofertele speciale. Foarte mulți dintre cei care vizitează
magazinele virtuale fac acest lucru fiindcă doresc să achiziționeze un bun la prețuri mai mici
decât cele dintr ‐un magazin (la care se calculează un adaos comercial menit să susțină costurile
operaționale ale acelui magazin). Nu este de neglijat nici faptul că imaginea unui magazin virtual
trebuie să fie în concordanță cu produsele oferite.
Magazinele virtuale prezintă multe avantaje. Ce l mai important dintre acestea este acela
că permit dimensionarea producției în funcție de cerere. Altfel spus, întreprinzătorul nu mai este
nevoit să creeze produsul și apoi să îl depoziteze până când se ivește un cumpărător. Dimpotrivă,
fișele de prezent are ale produselor afișate într ‐un magazin virtual funcționează exact ca
produsele dintr ‐un magazin obișnuit cu diferența că ele nu există decât sub formă de imagini și
text. Iar atunci când se plasează o comandă pentru un produs, întreprinzătorul primește un mesaj
din partea modulului de comenzi și se poate lua start procesul de producție. În felul acesta, el nu
mai blochează resursele – financiare și materiale – într‐un produs realizat pe stoc22. Ca site -ul să
aibă succes în mediul virtual, mai întâi el ar e nevie de promovare. În zilele noastre, cel mai de
succes mod de promovare este e -marketing. Comerțul electronic și marketingul pe Internet au
devenit populare în ceea ce privește extinderea accesului la Internet și fac parte integrantă din
orice campanie de marketing obișnuită. Segmentul de marketing pe Internet și publicitate crește
atât în sectorul de consum, după cum reiese din apariția în fiecare zi a tuturor noilor magazine
online și pe piața B2B.
Princip alele avantaje de internet marketing sunt considerate interactivitate, direcționarea
cea mai precisă, analiz a capacității post -click, ceea ce duce la maximizarea indicatorilor , cum ar
fi conversia site -ului și rentabilitatea investiției de publicitate online. Din cele mai renumite
locuri de promovare prin intermediul internet sunt rețelele de socializa te, care dau posibilitate
promovarea produselor, serviciilor, companiilor, cu cheltuieli minime, la o audiență mare.
Rețelele de socializare ne permit să comunicăm eficient și rapid cu consumatorii, să
recepționăm feedback calitativ și cantitativ. Comentariile la propriile articole de pe site/blog ne
ajută să colectăm păreri, sugestii, mulțumiri.

22 http://www.ecomunitate.ro/upload/pages/Dezvoltare%20web%20si%20TIC%20in%20afaceri.pdf , p. 74.

59
Interacțiunea directă a brandului în mediul online oferă o credibilitate mai mare
potențialilor consumatori față de un produs sau serviciu. Astfel, compani ile ce au o prezență
mare în mediul online generează venituri mai mari decât companiile care își desfășoară
activitatea doar offline. Deci, Marketingul Digital ne ajută să fortificăm valoare unui brand, să
primim feedback de la clienți, să generăm venituri suplimentare. Cooperativa Raională din
Hîncești „HÎNCOOP” are nemijlocit nevoie de acest tip de promovare, întrucât ea este într -un
declin în ceea ce privește promovarea și însăși dezvoltarea ei.

3.2 Evaluarea posibilităților și propuneri de extindere a afacerilor promovate
de cooperativa raională de consum „HÎNCOOP” în mediul virtual
Cooperativa Raională de Consum din Hîncești „HÎNCOO P” are un potențial satisfăcător
pentru a implementa un site de informare și respectiv comerț electronic. În ceea ce privește
evaluarea posibilităților de extindere a afacerilor cooperativei de consum „HÎNCOOP” este
nevoie de un studiu despre cerințele și necesitățile clienților în mediul virtual.
În ceea ce privește numărul de utilizatori de internet fix din Republica Moldova, putem
spune că numărul utilizatorilor din mediul rural care aleg serviciile de acces la Internet fix a
crescut față de anul 2016, cu 5,8 la sută și a depășit cifra de 227,6 mii, iar cel al abonaților din
mediul urban – cu 4,2 la sută și a însumat circa 350 mii. Acestea sunt datele statistice publicate
de Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia I nformației.
În ceea ce privește municipiul Hîncești, putem spune că și el a avut o creștere semnificativă de
700 – 1000 de utilizatori în anul 2017. Conform datelor Biroului Național de Statistică al
Republicii Moldova, în anul 2017 au fost înregistrat în municipiul Hîncești un număr total de
119,7 mii persoane23.
Conform unor studii efectuate de Biroul de audit al tirajelor și internetului din Moldova
am constatat că moldovenii utilizează pe larg comerțul electronic (vezi figura 3.2). Aceste date
ne ara tă faptul că în Republica Moldova sunt căutate mai multe ramuri în ceea ce privește
comenzile on -line. C.R.C „HÎNCOOP” din aceste categorii menționate în figura 3.2 are
nemijlocită legătură cu : produse alimentare, mobilă și decorațiuni, electrocasnice, alt ele,
respectiv este un indicator bun, deoarece ariile de acoperire a serviciilor prestate de „HÎNCOOP”
sunt întrebuințate în mediul virtual.
Dacă dorim să facem publicitate produselor comercializate de ”HÎNCOOP„ trebuie să

23http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/60%20Statistica%20regionala/60%20Statistica%20regionala__02%20POP/?rxid=
2345d98a -890b -4459 -bb1f-9b565f99b3b9 .

60
facem o analiză a accesării pub licității de pe internet. După unele cercetări efectuate de compania
de cercetare ”Gemius” , s -a depistat că cetățenii Republicii Moldova accesează publicitățile din
mai multe domenii relativ des, însă vom prezenta celea ce au nemijlocita corelație cu
”HÎN COOP” : 0,53 % – electrocasnice, produse uz casnic; 1,46 % – produse alimentare, fiind un
factor pozitiv, în cazul promovării produselor cooperativei în mediul virtual sau pe site -ul
acesteia.

Figura 3.1 Categorii de bunuri sau servicii cumpărate online , mii oameni
Sursa: elaborat de biroul de audit al tirajelor și internetului, 2017
Cele mai bune și mai optime posibilități de promovare, care să aibă corelație cu
internetul, sunt nemijlocit rețelele de socializare și respectiv elaborarea site -ului între prinderii.
Ambele la momentul dat prezintă niște avantaje colosale în ceea ce privește trecerea
întreprinderii într -o nouă etapă. Ar fi o greșeală dacă întreprinderile și -ar promova
produsele/serviciile prin metode învechite, cum ar fi ziarele. Conform sta tisticilor, numărul celor
care citesc mica publicitate din presa tipărită scade de la an la an cu procente destul de
însemnate. Cititorii respectivi se mută în mediul virtual, pe Internet. Sau să ai un site, dar pentru
care să nu depui nici un efort de pro movare. Succesul prezenței și promovării constă în cât de sus
într‐o căutare simplă, după cuvintele cheie cele mai relevante domeniului de activitate, reușești
să faci să apară oferta, site ‐ul întreprinderii . Prin urmare, prezența și promovarea on -line au
căpătat un rol mult mai mare în viața unei afaceri. Dacă luăm internauții din Republica Moldova,
în anul 2017, putem spune că ponderea cea mai mare o deține regiunea centrală, inclusiv mun.
Chișinău – 58 % sau 1196496 persoane, ceea ce ne demonstrează că l ansarea unei pagini web cu 0 50 100 150 200 250haine și accesoriismartphones, tablete și gadget -urialtelecalatorii, rezervariutilități (servicii comunale, telefonice, etc.)computere și hardware aferentcărți, filme, muzicăcosmetice și alte produse de infrumusețareprograme pentru PC, aplicații mobilearticle de sportbilete la filme și teatrujucăriielectrocasnice (TV, mașini de spălat, etc.)mașini și accesoriijocuri videomobilă și decorațiuniproduse alimentareasigurări

61
plasarea ulterioară a produselor și comerțul online este foarte favorabil pentru ”HÎNCOOP„ care
își are amplasarea în regiunea respectivă, mai precis în or. Hîncești.
3.3 Elaborarea și prezentarea paginii web a cooperativei cu c omponenta de
comerț electronic
În urma efectuării practicii de producție în cadrul Cooperativei Raionale de Consum din
Hîncești ”HÎNCOOP„ am analizat toți factorii, toate avantajele și dezavantajele întru elaborarea
unui site. Totuși, conform cercetărilor efectuate de marele agenții de analiză al TIC, putem spune
că evoluția și creșterea foarte rapidă a utilizatorilor de internet cât din țară atât și de peste
hotarele ei aduce un mare beneficiu întreprinderilor autohtone. De -aceea am decis să elaborez un
site pentru C.R.C ”HÎNCOOP„ . La stadia inițială este un site informativ, ulterior el va deveni
unul de comerț electronic, unde se vor face comenzi online și respectiv livrarea produselor la
domiciliu.
Ca să elaborăm un site, avem nevoie de urmărit niște pa și foarte importanți. Procesul de
realizare al unui web site este unul complex, de lungă durată care trebuie să respecte anumite
reguli pentru a putea obține în final un produs internet profesionist, complex si actual. Primul pas
care trebuie efectuat î n realizarea unei pagini web este stabilirea obiectivului, î n funcție de care
se va stabili numele site -ului si apoi dotările pe care trebuie să le aibă serverul unde se va face
găzduirea. Astfel, primii pași de urmat la realizarea unei pagini web sunt:
• stabil irea obiectivului ș i conținutul pe care îl va avea noul website ;
• stabilirea funcționalităților, dinamici viitorului site;
• stabilirea numelui domeniu pe care îl va avea noul website si înregistrarea lui ;
• alegerea unui pachet de găzduire în funcție de nevoile pe care le va avea noua
pagina web si achiziționarea lui ;
După ce au fost urmați primii pași și s-a realizat o schiță a proiectului, î n care se definește
structura, conținutul si funcționalitatea paginilor web se trece la realizarea șablonului graf ic, a
logo-ului si a primelor texte de conținut.
În momentul în care a fost definitivată grafica pe care o va îngloba noul website se trece
la realizarea layout -ului prin transpunerea din desen î n pagina ht ml sau php folosind XHTML,
CSS ș i PHP (acestea fii nd limbajele de programare IT) . Imediat următoare a este etapa
transpunerii conținutului și a elementelor de funcționalitate, aici fiind incluse textele, imaginile
sau galeriile foto, butoanele, link -urile, formularele de contact, de căutare în site sau gue st book,
scripturi de afișare conținut și gestionare cât și multe alte elemente specifice site -ului.

62
În practică o pagină web ar trebui să conțină aferenta ei ș i o secțiune de administrare plus
una de statistici . În mare parte acestea sunt primii pași pe c are trebuie de urmat atunci când
realizăm o pagină web24.
Efectuând o cercetare în modul de efectuare a unei pagini web am acumulat toată
informația referitoare la Cooperativa Raională de Consum din Hîncești ”HÎNCOOP„ domeniile
principale de activitate, scopurile și cerințele acestora față de consumatori. Următorul pas a fost
alegerea site -ului gazdă unde va avea loc efectuarea însuși a paginii, aceasta fiind site -ul :
http://www.wixsite.com , care permite efectuarea oricărui site, în dependență de domeniul și
direcția în care este orientată viitoarea pagină. Sunt prezentate atât pagini elaborate gata, unde
trebuie doar de introdus informația care este nevoie, poze, sau a doua variantă, pagina fiind
complet goală, unde pagina își ia naștere de la primii pași, modelând -o după dorințele și
descrețea personalului. Urmând toți pașii menționați în informația de mai sus, am obținut o
variantă a paginii web, după cum urmează:

Aceasta este ” Headed -ul” site -ului, în care este demonstrată emblema MOLDCOOP, din
care face parte nemijlocit ”HÎNCOOP” , denumirea site -ului cât și datele de contact și adresa
juridică a întreprinderii (denumirea, logo -ul cât și datele de contact vor fi vizibile în toate
rubric ile din site).

Următorul aspect al paginii este ” Bara de control ” care este compus din rubrica ”Acasă”
; ”Produse alimentare” ; ”Produse nealimentare” ; ”Produse agricole” ; ”More” . Accesând
în fiecare din rubricile date avem posibilitatea de -a vede a unele din produse pe care
”HÎNCOOP„ le comercializează în magazinele fizice. Acum trecem la caracteristica și descrier ea
fiecărui indicator în parte.
Rubrica ” Acasă ” Presupune în sine o descriere amănunțită despre Cooperativa de
Consum ”HÎNCOOP„ anul fo ndării, obiectivele principale ale ei, cât și organigrama

24 http://www.pamdesign.ro/articole -utile/despre -web/etapele -realizarii -unui-website/

63
întreprinderii, ceea ce ne demonstrează organele interne și externe de conducere, fiind un factor
pozitiv pentru viitorii sau potențialii clienți și agenți economici care au intenția de -a coopera cu
întreprinderea ”HÎNCOOP”. La fel, pe pagina de start este afișat un motto : ” Cooperativele
construiesc o lume mai bună ” fiind ca un slogan de motivare pentru personalul entității cât și
pentru vizitatorii acesteia, ca să aibă dorința și să fie captivați d e ideea de -a coopera împreună.

Rubrica ”Produse alimentare” presupune descrierea amănunțită a celor 2 puncte de
alimentație publică care aparțin nemijlocit ”HÎNCOOP”, este vorba despre c afeneaua ”Poftă
Bună” și ”Vama Leușeni” . Aceste două rubrici
aduc în sine o descriere despre fiecare cantină în
parte, locul amplasării, programul de muncă cât
și demonstrarea câtorva poze din cadrul
localurilor respective. În ceea ce privește
atragerea potențialilor clienți prin așa
modalitate este un factor pozitiv pr in faptul că
sunt demonstrate prin poze unele produse preparate direct de către bucătarii cantinei. Fiecare
rubrică are câte o mică descriere despre sine, după cum este cea de la ”Poftă Bună” ( În cadrul
cafenelei noastre se eliberează seturi speciale pentr u consum (feluri) care asigură prin
complexitatea lor o rație deplină de alimentare zilnică (dejun, prânz, cină) și sunt destinate
fiecărui consumator în parte; La fel, cafeneaua ”Poftă Bună” oferă un loc inedit pentru
efectuarea diferitor ceremonii )
Următoarea rubrică elaborată este ” produse nealimentare”. Această rubrică presupune în
sine 2 subcategorii : ”Mobilă” și ”Produse
de uz casnic” . Acest compartiment are
misiunea de -a demonstra produsele care
sunt comercializate în magazinele fizice.
Subcate goria ”Mobila” aduce o mică

64
descriere despre magazin, amplasarea sa, programul de lucru cât și produsele care sunt
comercializate prin intermediul magazinelor. Sunt afișate poze cu produse : dormitoare, mobilă
pentru dormitor, bucătării. La fel, fiind opți unea de -a efectua mobilă la comandă, ceea ce este un
avantaj în a cuceri consumatorul și a -i satisface dorințele referitor la produse.

Subcategoria ”Produse de uz casnic” presupune o scurtă informare despre magazinul
fizic, programul de lucru,locul amp lasării cât și produsele comercializate în acesta. Produsele
sunt afișate în rubrici, pentru a putea găsi cu ușurință produsul ales de consumator. La moment
sunt afișate doar o parte din produsele care sunt comercializate în magazinele ce aparțin
”HÎNCOOP„ cu timpul, ele se vor îmbogăți cu produse și sortimentul din magazinele virtuale va
fi același ca și în cel fizic.

Mobilă Produse uz casnic

”HÎNCOOP„ se bucură de o popularitate în ceea ce privește produsele agricole, care sunt
întrebuințate de majoritatea gospodarilor din mun. Hîncești. La moment ”HÎNCOOP”
cooperează cu unul dintre cei mai mari distribuitori de produse agricole din țară ”Neo

65
Sem” care se află într -o permanentă evoluție, proces care se realizează prin generarea unui
sentiment de încredere, respect și stabilirea relațiilor parteneriale de afaceri, îmbunătățirea
continuă a produselor, lărgirea gamei de produse precum și asigurare a în permanentă a
produselor cu cerere mare. De-aceea am decis să fac o rubrică specială pentru produsele agricole,
ca agricultorii să poată cu ușurință găsi produsul căutat.

Putem observa o descriere amănunțită despre distribuitorul cu care cooperează
”HÎNCOOP„ în ceea ce privește produsele agricole, fiind de o calitate superioară, utilizate de
mai multe întreprinderi agricole din țară. Sunt afișate produsele comercializate, p rogramul de
lucru , adresa unde poate fi găsit magazinul cât și poza acesteia.
Rubrica ” Produse agricole” întrunește în sine 4
subcategorii: ” Semințe” ; ”Substrat” ;
”Îngrășăminte” ; ”Altele” . Ceea ce privește
rubrica semințele , pe pagina ”HÎNCOOP„ sunt
afișate unele sortimente de semințe, denumirea
acestora cât și o mică descriere. Cu timpul,
varietatea sortimentelor va fi majorată, pentru a
aduce în fața consumatorului lista deplină a
produselor comercializate aici.

66

Seminț e Substrat

Subrubrica ” Substrat” ; ”Îngrășăminte” presupune aducerea unor exemple de produse
care sunt comercializate, și cel mai utilizate de către cumpărătorii magazinelor noastre.

Îngrășămin te Altele
Subrubrica ” Altele ” aduce la cunoștința consumatorului despre toate utilajele,
instrumente, echipament, toate ustensilele pentru grădinărit, având un sortiment larg de produse
la orice gust și preț.
Rubrica ” Mai multe ” întrunește în sine 2
componente principale fără de care nici un site nu va face
față, și este vorba anume de ” Contacte” și ”Feed -back” .
Contactele presupune afișarea numerelor de
telefonie fixă și mobilă, fax al sediului centrat
”HÎNC OOP” , adresa juridică, conducerea acesteia cât și
amplasarea cooperativei în Google Map.

67
”Feed -back” presupune în sine o căsuță în care fiecare client sau persoană va putea lăsa
un mesaj de mulț umiri, reclamații, recomandări cât și alte întrebări care v or fi trimise direct
Președintelui Biroului Executiv al ”HÎNCOOP„ și respectiv, toate problemele vor fi analizate și
soluționate în timpul cel mai apropiat. Orice companie, care își desfășoară activitatea în mediul
virtual, are nevoie de feed -back, deoarec e este un element esențial în evaluarea calității
serviciilor oferite de către companie și ulterior, remedii pentru o dezvoltare cât mai reușită în
urma soluționării problemelor apărute.

68
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Internetul a devenit un canal de comerț cu o putere incontestabilă în a facilita și crește
vânzările unei game din ce în ce mai largi de produse și servicii. Ce este comerțul electronic?
Comerțul electronic este un concept integrativ ce desemnează o gamă l argă de servicii suport
pentru procesele de afaceri, incluzând poșta electronica interorganizații, cataloage electronice,
sisteme suport pentru comerțul cu mărfuri și servicii; sisteme suport pentru preluare de comenzi,
logistica și tranzacții; sisteme de raportare statistică și informații pentru management. Comerțul
electronic se referă la desfășurarea activităților specifice mediului de afaceri utilizând în special
mijloace electronice (rețele de calculatoare) într -un sistem automatizat integrat pentru s chimbul
de informații de afaceri. În comerțul electronic informația circulă direct între agenții implicați în
afacere (vânzător, cumpărător, bancă, transportator, agent de service), fără a mai utiliza suportul
hârtie (imprimantă sau fax).
Conceptul de valoare virtuală este foarte important pentru EC (Comerțul Electronic) ,
întrucât oferă posibilitatea introducerii de informații digitale în procesele uzuale care apar în
derularea activităților de afaceri. Unul dintre principalele obiective ale strategiilo r EC este de a
identifica și de a încuraja utilizatorii de informații prin Internet, oferindu -le suportul necesar. EC
oferă posibilitatea de a conduce o afacere într -o maniera flexibilă, care să poată beneficia de
diferite oportunități, pe măsură ce acest ea apar. Trebuie avut însă în vedere că introducerea EC
într-o activitate de afaceri necesită unele schimbări în modul de structurare, derulare și urmărire
a activităților. Utilizarea tehnicilor multimedia facilitează includerea unor detalii sau adaptarea
formelor de prezentare a informației prelucrate. Forma de prezentare a informației capătă o
importanță la fel de mare ca și conținutul. Internetul permite schimbul de informații în ambele
sensuri, fără limite de timp și spațiu.
Comerțul electronic va ant rena productivitatea în toate sectoarele economiei noastre, va
încuraja mai departe atât comerțul de bunuri și servicii, cât și investițiile, va crea noi sectoare de
activitate, noi forme de marketing și vânzare, noi fluxuri de venituri și, ceea ce este ma i
important, noi slujbe.
În urma analizei economico – financiare ale Cooperativei Raionale de Consum din
Hîncești „HÎNCOOP” putem spune că veniturile totale în anul 2017 au constituit 16.459.544 lei,
mai puțin față de anul 2016 cu 7,24%. Mijloacele fixe sunt la fel, un factor important în
activitatea oricărei întreprinderi, deci în cazul nostru C.R.C „HÎNCOOP” înscrie o valoare de
42.955.018 lei în anul 2017, fiind în descreștere față de anul 2016 cu 659.277 lei datorită uzurii
anuale ale clădirilor, utilaj elor, transport cât și alte echipamente speciale. Un alt indicator, fără de
care nu poate avea loc desfășurarea activității cooperativei sunt salariații. În anul 2017 au fost

69
înregistrați un număr de 84 salariați, dintre care 66 sunt muncitori și 18 fac parte din personalul
administrativ. Profitul net este rezultatul diferenței dintre profitul brut și total cheltuieli. Acest
indicator, având o valoare mai mare de 0 (adică valor i pozitive) demonstrează că entitatea, pe
parcursul anului a activat profitabil. Așa este și în cazul C.R.C „HÎNCOOP”, care în anul 2017 a
înregistrat un profit net în valoare de 626.428 lei, având un ritm de creștere de 453 % față de anul
2016. În ceea ce privește rentabilitatea comercială, putem spune că Cooperativa Raională de
Consum din Hîncești „HÎNCOOP” înscrie o valoare de 22,60 % ceea ce ne indică faptul că
cooperativa este rentabilă din punct de vedere comercial. Analizând aceste date putem să
ajungem la concluzia că C.R.C „HÎNCOOP” activează într -un ritm normal, cu o capacitate de
producție deplină, rezultatul acesta văzându -se în cifrele analizate.
În ceea ce privește web site -ul putem spune că este o modalitate optimă de -a promova
întreprinder ea sau activitatea pe care o desfășori. Mediul virtual acapară tot mai multe domenii
fizice, care face viața tuturor cetățenilor mai ușoară, având posibilitatea de -a alege
produsele/serviciile din sortimentul larg al World Wide Web . Cooperativa Raională de Consum
din Hîncești „HÎNCOOP” are un potențial favorabil pentru implementarea unui site în
administrarea afacerii. Orice activitate, indiferent de domeniul pe care -l desfășoară, are nevoie de
inovații, modalități de perfecționare și optimizare al activită ții acestora, deoarece lumea nu stă pe
loc, iar tehnologiile tot mai tare acoperă sfera businessului, din acest motiv a și fost pus în plan
elaborarea site -ului pentru C.R.C „HÎNCOOP” care va servi drept suport pentru trecerea
întreprinderii într -o nouă et apă, cea tehnologică.
Promovarea cooperativei pe dimensiunea spațiului virtual (e -marketing) va permite ca
utilizatorii de internet fix cât și cea mobilă să poată cunoaște mai profund și mai amplu sistemul
cooperatist al „HÎNCOOP” prin diferite canale, cum ar fi: rețelele sociale, diferite bannere,
promovarea cooperativei prin site -uri mult mai cunoscute pe teritoriul Republicii Moldova. Un
alt tip de promovare ar fi un filmuleț (5 -7 min.) în care să fie demonstrat într eaga componentă a
cooperative, prin plasarea ulterioară atât pe rețelele sociale (Facebook, Odnoklassniki, Twitter,
Instagram ș.a) cât și pe platforma Youtube.
Personalul în etate ar fi un alt factor în ceea ce privește trecerea cooperativei pe o altă
dimensiunea, cea virtuală. În prezent, în cadrul C.R.C „HÎNCOOP” peste 80 % sunt persoane cu
vârsta de peste 50 ani, care nu posedă abilități în ceea ce privește calculatoarele, tehnica nouă și
modernă. Acesta este un impediment pentru dezvoltarea cooperatei prin intermediul internetului,
deoarece C.R.C „HÎNCOOP” are nevoie de personal tânăr, calificat în domeniul electronic, care
ar putea gestiona activitatea în mediul virtual cât și a eficientiza procesul de muncă în cadrul
cooperativei. Orice inovare în cee a ce privește cooperativa va permite modernizarea ei, pentru a
fi în concurență loială față de alte întreprinderi.

70
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

Acte legislative și normative:
1. Hotărârea Guvernului despre aprobarea Politicii de edificare a societății informaționale în
Republica Moldova, nr. 632 din 08.06.2004. Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Chișinău, 2004, nr. 96 -99/789.
2. Legea privind comerțul electronic, nr.284 -XV din 22.07.2004, Publicat : 13.08.2004 în
Monitorul Oficial Nr. 138 -146, art Nr : 741 .
3. Legea cu privire la cooperația de consum nr. 1252 din 28.09.2000, Publicat : 14.12.2000
în Monitorul Oficial Nr. 154 -156 , art Nr : 1156 .
4. Legea cu privire la documentele electronice și semnătura digitală, nr. 264 -XV din
15.07.2004. Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Ch., 2004, nr. 132 -137/710.
5. Legea cu privire la informatizare și la resursele informaționale de stat, nr. 467 -XV din
21.11.2003, Publicat : 01.01.2004 în Monitorul Oficial Nr. 6 -12, art Nr : 44 .
6. Legea cu privire la cooperație , Nr. 864 din 16.01.1992, Publicat : 01.02.1992 în
Monitorul Parlamentului Nr. 1, art Nr : 14.
7. Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderii, Nr. 845 din 03.01.1992, Publicat
: 28.02.1994 în Monitorul Parlamentului Nr. 2, art Nr : 33.
8. Legea cu pri vire la cooperația de consum nr. 1252 din 28.09.2000, Publicat : 14.12.2000
în Monitorul Oficial Nr . 154 -156, art Nr : 1156 .

Manuale
9. BUCUR, C -M. Comerț electronic . București: Editura A.S.E, 2002. 272 p. ISBN 973 -594-
04-8-5.
10. TELEȘPAN , C. Tratat de comerț . Sibiu : Editura Psihomedia , 2004 . 392 p. ISBN 973 –
7997 -21-2.
11. CURIAC, D., DRAGAN , F. Sisteme informatice pentru comerț electronic . Timișoara :
Editura Orizonturi Universitare, 2005. 155 p. ISBN 973 -638-20-52.
12. MILOȘESCU , M. Învață singur internet . Editura Teora , 2006. 157 p.
13. ROSCA, I., GHILIC , B., STOICA , M. Informatica, societatea informațională, e –
serviciile . București: Editura Economica, 2006 . 488 p. ISBN 973 -709-266-1.
14. ROȘCA, I., BUCUR, C., TIMOFTE -STANCIU, C. s.a. Comerț electronic. Concepte,
tehnologii și aplicații. București: Editura Economică, 2004. 272 p. ISBN 973 -590-98-98.

71
15. Șavga, L., Șavga, Gh., Surugiu, T. Introducere în e – comerț și e – business: suport de
curs. Chișinău. Universitatea Cooperatist – Comercială din Moldova , UCCM, 2013. 316
p. ISBN 978 -9975 -114-56-1.
16. ȘERBU , R. Comerțul electronic . Sibiu: Editura Continent, 2004 . 162 p. ISBN 973 -8321 –
06-9.
17. TURBAN, E., KING, D., LAND, J. Introduction to Electronic Commerce. 3rd Edition .
USA: Prentice Hall, 2011. 134 p. ISBN 978 -0136 -109-23-5.
18. ȚIRIULINICOV, N. Analiza rapoartelor financiare (Manual). Chișinău: Tipografia
centrală, 2004. 255p.

Resurse electronice
19. http://www.aut.upt.ro/staff /diercan/data/PIPPS/curs -06.pdf
20. http://www.cursurigratuite.ro/capitol/206/_capitolul_4_Tipurile_de_comert_electronic.ht
ml
21. http://www.danvasilache.info/ePCap6.pdf
22. http://informatica.ase.ro/site/a140301/cap3.htm
23. http://www.mtic.gov.md
24. https://ro.wikipedia.org/wiki/Comer%C8%9B_electronic
25. http://www.teamshare.ro/blog/comertul -electronic -impactul -asupra -afaceri i
26. http://adi.ro/pub/scoala/Master/SemI/SecDate/Materiale%20CURS%202007/Introducere
_in_Comert_electronic.pdf
27. http://www.aut.upt.ro/staff/diercan/data/PIPPS/curs -06.pdf
28. http://www.ecomunitate.ro/upload/pages/Dezvoltare%20web%20si%20TIC%20in%20af
aceri.pdf
29. http://www.pamdesign.ro/articole -utile/despre -web/etapele -realizarii -unui-website/
30. http://studiamsu.eu/wp -content/uploads/48. -p.294 -296.pdf
31. http://www.statistica.md/index.php?l=ro

72

ANEXE

73
DECLARAȚIE PE PROPRIA RĂSPUNDERE

Subsemnatul MANOLE Ion declar pe proprie răspundere că lucrarea cu tema
”Administrarea afacerilor în mediul electronic și perspective de dezvoltare ” este rezultatul
muncii mele, pe baza propriilor cercetări și pe baza informațiilor obținute din surse care au fost
citate și indicate, conform normelor etice, în note și în bibliografie. Declar că lucrarea nu a mai
fost prezentată sub această formă la nici o instituție de învățământ superior.

Data _______________ Semnătura student ului___________________