Lector universitar doctor Sergiu Jecan 2019 UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor Informatică Economică… [631096]

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Informatică Economică

Lucrare de licență

Absolvent: [anonimizat]-Vlad Vamoș

Coordonator științific,
Lector universitar doctor Sergiu Jecan
2019

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Informatică Economică

Lucrare de licență

Dezvoltarea unei interfe țe grafice pentru Ubuntu 16.04

Absolvent: [anonimizat]-Vlad Vamoș

Coordonator științific,
Lector universitar doctor Sergiu Jecan
2019

ii Cuprins
Listă de figuri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. iv
Partea I – Raport de Analiză ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 1
Introd ucere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 2
1. Identificarea și Descrierea Problemei ………………………….. ………………………….. ………………… 2
1.1. Motivație ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 2
1.2 Context ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 3
Fațeta subiect ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 3
Fațeta utilizare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 3
Fațeta IT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 3
Fațeta dezvoltare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 4
2. Cerințe de sistem ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 7
2.1 Surse de c erințe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 7
2.2 Elicitația cerințelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 7
2.2.1 Metoda Chestionarului ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 8
2.2.3 Modelul use -case ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 8
2.3 Documentarea cerințelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. 10
Cerinț ele funcționale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 11
Cerințele calitative ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 11
2.3.1 Procese și Activități ………………………….. ………………………….. ………………………….. …..12
3. Model de Dezvoltare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 14
Partea II – Proiectarea Sistemului Informatic ………………………….. ………………………….. ………. 16
4. Proiectarea Logică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 17
4.1 Arhitectura Sistemului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …18
4.2 Baza Informațională ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 19
5. Proiectarea Tehnică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 19
5.1 Structura fizică a datelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. .19
5.2 Implementare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 21
Instalare Ubuntu mini 16.04 ………………………….. ………………………….. ……………………….. 21
Creare utilizator ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 22
LightDM ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 22
Openbox ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 24
Nautilus ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 25
Editor fișiere (gedit) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 27

iii Obmenu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 27
Tint2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..29
Dock (Cairo -Dock) ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 30
Pavucontrol ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 32
Volti ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..32
Adăugare rezoluție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 32
Lansator aplicații ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 33
Browser web ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 34
Magazin aplicații ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 34
Graphical sudo ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 34
Samba ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 35
Systemback ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 36
5.3 Tehnologii specifi ce ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 38
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …40
Dezvoltări ulterioare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 42
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 43
Glosar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 45
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 54

iv

Listă de figuri
Figura 1 Diagramă Fishbone ………………………….. ………………………….. ……………………. 5
Figura 2 Diagram a Pareto ………………………….. ………………………….. ……………………….. 6
Figura 3 Diagrama Obiectivelor ………………………….. ………………………….. ……………….. 7
Figura 4 Diagrama use – case utilizator/vizitator ………………………….. …………………….. 9
Figura 5 Diagr ama use – case administrator ………………………….. …………………………. 10
Figura 6 Diagrama de activități ………………………….. ………………………….. ………………. 13
Figura 7 Modelul de dezvoltare incremental ………………………….. …………………………. 14
Figura 8 Reprezentarea grafică a fazelor ………………………….. ………………………….. ….. 15
Figura 9 Diagrama DFD ………………………….. ………………………….. ………………………… 17
Figura 10 LightDM ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 23
Figura 11 Selectare Openbox ………………………….. ………………………….. …………………. 24
Figura 12 Nautilus 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 25
Figura 13 Nautilus 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 27
Figura 14 Obmenu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 28
Figura 15 Tint 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 30
Figura 16 Cairo Dock ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 31
Figura 17 Lansar e Software Center cu gksu ………………………….. …………………………. 35
Figura 18 Comparare System Monitor ………………………….. ………………………….. …….. 40

1

Partea I – Raport de Analiză

2 Introducere
1. Identificarea și Descrierea Problemei
Persoanele care urmează să beneficieze de produsul finit al lucrării de licență vor fi acele
persoane fizice sau juridice care dispun de calculatoare slab echipate dar au nevoie de un sistem
de operare modern și cu actualizările la zi , astfel produsul ofe rit va avea o interfa ță destinată
utilizator ului ”ușoară” care nu va consuma multe resurse , ea fiind capabila să ruleze pe un
număr mare de unități.
Interfața este familiară dar în același timp reîmprospătată în viziunea proprie și cu scopul de a
putea funcționa într-un mod cat mai stabil și fără a întâmpina ,prea des , erori care să provoace
o repornire a sistemului .
1.1. Motivație
Ceea ce stă la baza soluției propuse este utilizarea uneltelor care se ocupă cu mici părți din UI
(User Interface / Interfață Utilizator) și aducerea lor împreună pentru a forma un UI cat mai
capabil care , în același timp nu consumă multe resurse. Acest lucru este necesar pentru a putea
rula pe cât mai multe unități și pentru a oferi o experiență cat mai apropiată de c eea ce oferă
sistemele de operare concurente , dar eliminând costurile de licență(în cazul Windows) sau de
achiziție a hardware (în cazul MacOS care nu poate rula pe alte configurații decât cele care vin
direct de la Apple) .

Cu ajutorul acestui proiect e ste posibil ca până și cele mai învechite calculatoare sa poata utiliza
software mai recent și cu patch -urile de securitate la zi. În țările mai slab dezvoltate , oamenii
care au un calculator îl au cel mai probabil achiziționat second -hand dintr -un mediu
enterprise/business în care aceastea deja au fost utilizate timp de minim 5 ani , astfel în
momentul în care ajung la populația săracă acestea sunt cu mult în urmă față de până și cele
mai slab echipate sisteme preconfigurate care există pe piață , la un p reț mai mare .
Deci viitorii posesori de calculatoare nu vor avea o experiență plăcută legată de calculatoare
și internet , deoarece sistemele de operare moderne vor utiliza o mare parte din resursele
disponibile(RAM , CPU , GPU , ROM) doar pentru a rula și pentru a avea pregătite
funcționalități pe care utilizatorul respectiv nu le va folosi.

3 1.2 Context
Fațeta subiect
Interfata grafica creată are ca scop principal utilizarea redusă a resurselor disponibile pentru a
putea rula pe sisteme cât mai învechite.
Prin aceasta se propune a aduce sisteme de operare relativ moderne la masele din țările sărace
care din cauza veniturilor mici nu își pot permite calculatoare care sa poată rula Windows 10
fără să întâmpine dificultăți în rulare.
Fațeta utilizar e
Utilizatorii vizați sunt cei aflați în țările în dezvoltare sau sărace care nu își pot permite un PC
performant astfel ei sunt forțați să folosească sisteme de operare învechite(Ex.: Windows XP,
Windows Vista, Windows 7, Ubuntu 14.04) , dar și cei care d oresc să îl folosească ca și un
sistem de operare on -the-go și fără funcționalitățile de telemetrie obligatorii care vin odată cu
utilizarea Windows 10.

Fațeta IT
Este nevoie de un PC cu speificații relativ slabe , deoarece interfata grafica nu are nevoie de
multe resusrse pentru a funcționa corect astfel avand cerințe de sistem minime, estimative :
Intel Pentium E2180
1 GB RAM
20 GB de memorie pe HDD
Placa video integrata / Nvidia Geforce GT 430
Nu este nevoie de nicio configurare avansată in BIOS/UEFI , va fi necesar si un stick de
memorie / DVD pentru a crea un Bootable Drive.

4 Fațeta dezvoltare
Pentru crearea acestei interfețe rudimentare și care folosește puține resurse s-au folosit o
varietate de unelte deja existente , dezvoltate de cătr e comunitatea Linux . Aceste unelte
software se ocupă de diferte părți ale GUI -ului dar și de managerul de fișiere , vizualizarea
fișierelor .jpg , .mp3 , de tip text word powerpoint și excel . În acelașri timp se regăsesc și utilități
cum ar fi serverul de fișiere samba sau monitorul de resurse al sistemului care afișează
procentajul de activitate al procesorului , memoria RAM utilizată și viteza legăturii la internet
înregistrată de adaptorul de rețea.
Pentru a crea un D.E. (Desktop Environment) , un brow ser de fișiere , până și simpla vizualizare
a unei sau editarea unui document text presupune utuilizarea unui vizualizator/editor care ,din
nou , a fost selectat dintr -o gamă largă de de opțiuni disponibile în așa fel încât să nu ocupe
mult RAM și Daemon -ii acest uia să nu aibă un impact sesizabil asupra performanței siste mului.

5
Figur a 1 Diagramă Fishbone

6

Cauza care a stat la baza creării acestei variante de Linux cu un GUI personalizat a fost faptul că
există incă o multitudine de oameni în lume care nu își pot permite să își cumpere componente noi
și performante pentru PC . Astfel ei nu se pot bucura de c eea ce le poate oferi un O.S. modern fiind
limitați la Windows XP un sistem care nu mai primește actualizări de la Microsoft din 8 Aprilie
2014.
Diagrama Pareto este folosită este folosită pentru evidențierea celor mai relevante cauze și pentru
a stabili o anumită ordine a obiectivelor în funcție de importanța acordată acesto ra

0%20%40%60%80%100%120%
0510152025303540
Utilizarea
componentelor de PC
învechite în țările
săraceLipsa unui O.S. fără
funcționalități
nefolosite de
utilizatorPotențialul de a -l
putea personalizaUtilizarea eficientă a
resurselor pentru a
putea naviga
internetulLipsa unui O.S. care să
nu returneze acțiunile
utilizatorului înapoi
către dezvoltatorFigur a 2 Diagrama Pareto

7
2. Cerințe de sistem
2.1 Surse de cerințe
Sursa de cerințe provine din faptul că încă există țări în care omul de rând nu își poate permite un
calculator care să poată rula un sistem de operare modern (Ex.: Windows 10) , și nu se bucură de
tot ceea ce are de oferit internetul și c alculatorul. În plus este și o provocare personală de a realiza
un D.E. capabil de a realiza task -uri în viața de zi cu zi.
2.2 Elicitați a cerințelor
Părțile implicate în dezvoltarea acestei variante de GUI sunt dezvoltatorul și posibilii
utilizatori ai acestuia care necesită un sistem de operare cu cerințe de sistem minime.

Acesta va pune la dizpoziția utilizatorilor un file explorer , un system tray în partea
superioară a afișajului , un dock în partea inferioară , un music player , viaualizator de poze si
videouri , LibreOffice și alte funcționalități de bază care sunt de așteptat de la un sistem de operare.

Figur a 3 Diagrama Obiectivelor

8 Dezavantajul acestuia este că deja există pe piață alte distribuții de Linux care folosesc
puține resurse și care au abordat metode diferite de design.

Metodele de elicitație folosite sunt metoda chestionarului si metoda use -case.
2.2. 1 Metoda Chestionarului

S-a întocmit un chestionar care a putut fi completat de către public iar in acesta s -au luat în vedere
următoarele aspecte :
1. Ce dorești de la un sistem de operare ?
2. Câte funcționalități ale sistemului tău curent de operare le folosești?
3. Ai fi dispus să schimbi sistemul de operare curent dacă are dificultăți în rulare cu unul
care folosește mai puține resurse dar nu îți oferă toate funcționalitățile curente ?
4. Cât de des folosești calculatorul ?
5. Când folosești calculatorul pentru ce îl folosești în principal? (Ex: Web=browsing ,
programare , editare documente)

2.2.3 Modelul use -case
În cadrul acestei metode se identifică potențialii utilizatorui ai GUI-ului și operațiile de bază pe
care aceștia și le -ar putea dori de la sistem. Rolul acestei metode este de a se asigura că cerințele
sunt bine înțelese și nu a fost omisă niciuna.
Utilizatorii vor avea posibilitatea de a își vizualiza pozele stocate , videourile , de a asculta
muzică stocată local sau chiar de pe Soundcloud (direct din playerul de muzică din OS) de a edita
documente , să navigheze pe internet prin intermediul browseru lui instalat și chiar să adauge
funcționalități noi în cazul utilizatorilor avansați .

9

Figur a 4 Diagrama use – case utilizator/vizitator

10

Figur a 5 Diagrama use – case administrator

2.3 Documentarea cerințelor
Cerințele de sistem se obțin prin aplicarea metodelor de elicitație prezentate anterior. Acestea se
împart în două categorii: cerințe funcționale și cerințe de sistem. Cerințele funcționale cuprind
cerințele care trebuie sa fie îndeplinite de sistem, ca reacție la cerințele utilizatorilor. Cerințele
calitative descriu felul în care funcționalitățile vor fi realizate de către sistem.

11
Cerință Prioritate Influențează Soluție
Timp de pornire scurt 4 Clienți Pornirea automată a
puține programe la
pornirea OS -ului
Stabilitate A OS -ului 4 Clienți Utilizarea de unelte
creatoare de GUI
compatibile una cu
alta
Schimbare setări 2 Clienți Se va face accesibil
meniul de setări din
dock
Instalare de aplicați i
noi 3 Clienți Instalarea in prealabil
de către dezvoltator a
magazinului de
aplicații Ubuntu
Cerințele funcționale

Cerință Prioritate Influențează Soluție
Pentru utilizatori
Utilizabilitate 4 Clienți Crearea unei
interfețe intuitive și
eventual atașarea
unui manual de
instrucțiuni sau un
tutorial video
Disponibilitate 3 Clienți Sistemul de operare
va fi disponibil
tuturor celor care
doresc sa il utilizeze
, gratuit
Pentru dezvoltatori
Portabilitate 3 Clienți, administrator O.S.-ul poate rula pe
orice laptop/PC mai
nou de 2009
Cerințele calitative

12 2.3.1 Procese și Activități
În momentul de față beneficiarii acestei interfețe grafice pentru Linux dispun de calculatoare
învechite și depășite de tehnologia curentă , chiar și de către cea low -end. Astfel ei ar avea nevoie
de o alternative care poate realiza sarcinile pe care le po ate realiza sistemul de operare folosit în
present de către aceștia dar fără să ruleze încet sau chiar sa întâmpine erori fatale care îl oblige să
reporneasca (Ex. : Blue Screen) și să piardă munca utilizatorilor.
În plus , și utilizatorii avansați pot f olosi acest GUI. deoarece , la bază este tot Linux , deci
este capabil de a îndeplini și funcționalitățile unui NAS sau de a face hosting pentru o pagină web.
Indiferent de tipul de utilizator care va fi întâmpinat , O.S. -ul nu va urmări acțiunile acestui a și nu
va raporta nimic înapoi companiei mama sau dezvoltatorului acestuia , contrar multor sisteme de
operare disponibile pe piață(Windows 10 , MacOS , Ubuntu).

13
Figur a 6 Diagrama de activități

14 3. Model de Dezvoltare
Modelul de dezvoltare ales este modelul AUP(Agile Unified Process), care are la bază ideea
abordării bazate pe risc , este centrat în jurul arhitecturii , este iterativ și incremental și este
structurat de -a lungul a două dimensiuni : temporal ă și dimensiunea componentelor
procesului.
Dimensiunea temrporală dispune de :
Cerințe : se stabilesc cerințele sistemului și ale utilizatorilor.
Analiză : presupune structurarea , modelarea și finisarea cerințelor.
Proiectare : transpunerea cerințelor în arhitectura sistemului.
Implementare : elaborarea software -ului.
Testare : verificarea funcționalității sistemului dezvoltat.

Figur a 7 Modelul de dezvoltare incremental

Dimensiunea componenetelor imp lică următoarele faze de bază :
Conceperea : specificarea unei viziuni asupra proiectului.
Elaborarea : se planifică activitățile și resursele necesare.
Construcția : construirea produsului printr -o serie de iterații incrementale .

15 Tranziția : furnizarea produsului utilizatoruli .
Avantajele modelului de implementare sunt :
• Răspunde repede la schimbări
• Se poate face un proiect fără a știi unele date
• Flexibilitatea în lansarea de îmbunătățiri

Dezavantajele acestui model de implementare sunt :
• Dezvoltarea produsului poate devia de la cursul stabilit dacă , clientul nu este foarte clar în
exprimare legat de produsul final dorit.
• Deoarece presupune un nivel ridicat de colaborare cu stakeholderii , este posibil să necesite
mult timp si comunicare din partea acestora.
Figur a 8 Reprezentarea grafică a
fazelor

16

Partea II – Proiectarea Sistemului Informatic

17 4. Proiectarea Logică

Dată fiind natura proiectului , acesta nu utilizează baze de date pentru funcționarea uzuală , fișierele
pe care are nevoie să le acceseze aflându -se în mediul local de date , pe disc. Atsfel fiecare program
/ aplicație își preia datele din folderul predef init sau de unde este configurată să le preia. În cazul
aplicației de muzică , aceasta este configurată să caute fișierele audio în calea /home/vlad/Music ,
vlad fiind numele utilizatoruilui în cazul de față dar acesta va varia în funcție de numele persoan ei
care va folosi sistemul în viitor.

Figur a 9 Diagrama DFD

18 4.1 Arhitectura Sistemului

Sistemul funcționează pe mai multe nivele , care se suprapun pentru a reaiza proiectul final.
Primul nivel , care este și cel de bază , este cel de linie de comandă(Command Line Interface –
CLI pe scurt) în cadrul căruia toate operațiile pe care dorește utiliztorul să le facă se pot realiza
doar prin introducerea unor comenzi specifice. Așadar es te evident faptul că un utilizator care nu
cunoaște acele comenzi va întâmpina o serie de diicultăți dacă va dori să utilizeze sistemul de
operare , astfel este necesară prezența unei interfețe grafice care să ușureze utilizarea OS -ului.
Acest sistem este versiunea CLI a lui Ubuntu 16.04 care la rândul său este o distribuție de Linux.
Numele de Linux provine de la kernel -ul care este prezent în toate distribuțiile. Acest kernel este
un software care pornește în momentul în care pornim calculatorul și inițializează o intrefață pentru
programele pe care le folosește utilizatorul ca acestea să poată comunica eficient și ușor cu
componentele hardware ale calculatorului. Acest kernel a fost dezvoltat de către Linus Torvalds în
anul 1991 pentru calculatorul său p ersonal fără intenția de a oferi suport pentru mai multe sisteme.
[1] Componente administrative provenite din alte surse gratuite și de tip open source funcționează
împreună cu kernel -ul pentru a face Linux un sistem de operare complet și de sine stătător. Proiectul
GNU a contribuit cu multe implementări standart ale sistemului UNIX care acum fac parte din
Linux. [2]
Proiectele open source menționate anterior au adus noi caracteristici cum ar fi :
GUI – format din managere de ferstre , panouri , iconițe , meniuri. GUI permite
utilizatorului să folosească sistemul de operare cu mouse și tastatură.
Utilități administrative – incluzând mii de comenzi și ferestre grafice care permit acțiuni de
genul : ad ăugarea de utilizatori noi , administrarea discurilor , monitorizarea rețelei , instalarea de
programe , securizarea calculatorului etc.
Aplicații – deși nicio distribuție linux nu le include pe toate , există mii de jocuri , aplicații
de ti p office , bro wsere web , playere media și multe alte tipuri programe disponibile în orice
moment pentru Linux.

19 Unelte de programare , incluzând utilități de programare pentru crearea de aplicații și
librării.
Caracteristici de server care permit utilizatorului să ofe re servicii Linux de pe calculatorul
său altor calculatoare de pe rețea .

Totodată , la acest nivel se regăsesc componentele software care se ocupă de administrarea
resurselor calculatorului ( RAM , CPU , GPU , etc) , aceste componente realizează eliberarea
memoriei RAM de date care nu mai sunt utilizate în momentul respectiv și eventuala comprimare
a ceea ce există deja și chiar și procesul de cache -ing (acesta presupune scrierea pe memoria
nevolatilă a unor informații care sunt accesa te constant dar nu sunt necesare să fie păstrate in ram
, iar în cazul în care calculatorul este pus pe modul Sleep tot mecanismul de caching realizează o
copie pe HDD a datelor prezente in memoria RAM).
Nivelul de interacțiune cu utilizatorul este acela î n care își face simțită prezența GUI -ul și acesta
este compus din mai multe programe care se ocupă de randarea și administrarea diverselor
componente din interfață. Fiecare componentă se ocupă de diferite părți din interfață : D.E. ,
navigator de fișiere , player muzical , rezoluția în care se randează sistemul etc.
4.2 Baza Informațională
Datorită faptului că proiectul este realizat în cadrul unei mașini virtuale nu există nevoia de a utiliza
o bază de date , informațiile utilizatorului fiind stocate local de către sistemul de operare(fișiere ,
directoare).
5. Proiectarea Tehnică
5.1 Structura fizică a datelor
Datele introduse și create de către utilizatori sunt stocate de sistemul de operare în mediul local
după modul de fincționare al sistemului său de fișiere arborescent. Directoarele pot conține a tât
directoare cât și fișiere. Acestea pot fi văzute ca și frunzele unui arbore iar fiecare element poate fi
referențiat printr -o cale.

20 Calea absolută începe cu caracterul ”/” identificând d irectorul rădăcină care conține toate celelalte
directoare și fișiere , fiecare director fiu trebuie traversat pentru a ajunge la elementul dorit , numele
acestora este separat de către ”/”. Un exemplu de cale este : ”/usr/bin/terminator” unde usr și bin
sunt directoare iar terminator este fișierul dorit a fi accesat.
Calea relativă este cea care nu începe cu caracterul ”/” , în acest caz arborele este traversat începând
din directorul curent . În fiecare director se află doua directoare speciale numite ”.” ”..” care sunt
ascunse utilizatorului și care fac referință la director în sine(”.”) și la directorul părinte(”..”).
Permisiunile fișierelor sunt o altă parte foate importantă a sistemului de fișiere acestea sunt de 3
tipuri : citire , scriere și executar e. Pentru a verifica permisiunile unui fișier sau director este
utilizată comanda ls -l care afișează permisiunile sub forma : rwx rwx rwx primul grup semnifică
faptul că proprietarul fișerului are permisiunea de citire(r) , scriere(w) și executare(x) asup ra
fișierului selectat , al doilea câmp indică același lucru dar pentru proprietarul grupului iar al treilea
câmp indică același lucru pentru toți ceilalți utilizatori. [1]
Acestea se pot vedea și ca o serie de biți astfel :
rwx rwx rwx = 111 111 111
rw- rw- rw- = 110 110 110
rwx – – = 111 000 000
r-x -–x – = 101 001 000 și așa mai departe așa că putem face conversia din sistemul binar(în baza
2) în baza zece :
rwx = 111 în baza 2 = 7 î baza 10
rw- = 110 în baza 2 = 6 în baza 10
r-x = 101 în baza 2 = 5 în baza 10
r– = 100 în baza 2 = 4 în baza 10 și putem reprezenta rwx rw – r—prin 764 , aceste argumente se
vor folosi la schimbarea permisiunilor fișierelor și directoarelor folosind comanda chmod. Sau
pentru a ușura ca lculele putem echivala permisia de citire (r) cu numărul 4 , permisia de execuție(x)
cu numărul 1 și permisia de scriere(w) cu numărul 2 astfel fiecare persmisiune este suma acestor

21 numere în funcție de ce atribute dorim sa îi dăm , o permisiune completă este 7 = 4 + 2 + 1 (read
+ write + execute).
Schimbarea unui fișier sau director se face cu comanda chmod și în funcție de preferințe cu
opțiunea ” -c” înaintea modului în care se dorește a face schimbarea și urmat de numele fișierului
sau directorului. O pțiunea -c returnează confirmarea schimbării permisiunilor.
Un exemplu de comandă ar fi : chmod -c 746 nume_fișier.

5.2 Implementare
Instalare Ubuntu mini 16.04
Pentru a construi o structură este nevoie de o fundație , în cazul acesta rolul fundației este
jucat de către varianta mini a sistemului de operare Ubuntu. Această variantă mini conține doar
fișierele necesare pentru instalarea versiunii de bază , CLI a lui Ubuntu fără alte componente
prezente într -o versiune normală, cu o interfață grafică deja impl ementată. Această variantă de
Ubuntu permite un grad ridicat de personalizare , dat fiin faptul că GUI -ul poate fi început de la 0
și compul în modul dorit folosind diversele instrumente care se vor prezenta în cele ce urmează.
Odată configurată mașina virtuală și încărcată imaginea , este întâlnit un meniu care poate fi
navigat doar cu tastatura , făcându -se deja simțită prezența CLI -ului. S -a selectat opțiunea de
install urmând ca mai apoi să selectăm limba dorită , engleza , după care urmează o secțiune de
recunoaștere a tastaturii. Următorul pas este denumirea mașinii virtuale pe rețea , cerându -se
introducerea unui hostname.
După ce Ubuntu își descarcă celelalte componente necasare instalării un prompter apare pentru
introd ucerea numelui de utilizator care va fi folosit în continuare pe tot parcursul proiectului.

În urma instalării versiunii 16.04 a sistemului de operare Ubuntu , în versiunea CLI , sunt necesare
o multitudine de componente software pentru a dezvolta produsu l final , și anume interfața grafică.
Aceste componente se împart în 2 categorii :
1. Elemente de control a sistemului
2. Programe necesare(Ex: editor text , player muzical)

22 Creare utilizator
Înainte de a începe dezvoltarea proiectului este necesară crearea u nui cont de utilizator în
cadrul sistemului Linux care dispune în momentul de față doar de CLI. Crearea utilizatorului este
asociată cu crearea unui director cu numele utilizatorului (vlad) în cadrul directorului /home din
sistemul de fișiere linux. Creare a acestui utilizator se realizează introducând numele de utilizator
dorit (vlad) în prompter -ul sistemului urmând ca mai apoi să se introducă o parolă pentru acest
cont.
Pentru a crea noi utilizatori în momentul actual este necesară rularea următoarelor comenzi :
”sudo useradd nume_utilizator” după care i se va adăuga o parolă cu comanda ”passwd
nume_utilizator exemplu_parolă ” care este necesară a fi introdusă de două ori , din motive de
securitate și pentru a evita o posibilă eroare umană la momentul scrierii acesteia.

LightDM
Așadar , prima componentă necesară de care avem nevoie este un Display Manager . Acesta
este responsabil de randarea interfeței grafice pentru ecranul de login care întâmpină utilizatorul la
momentul pornirii calcula torului. În cadrul acestuia se regăsește o căsuță text în care utilizatorul
trebuie să își introducă parola pentru a putea accesa restul sistemului de operare.

23 Display Manager -ul ales poartă numele de LightDM și este unul dintre cele mai utilizate
componente de genul său. Acesta a fost creat cu scopul de a oferi funcșionalitatea dorită utilizând
cât mai puține resurse , dat fiind faptul că este o componentă softw are care trebuie să fie activă
permanent țn utilizarea sistemului de operare.
Acesta este utilizat și de către alte distribuții cum ar fi : Edubuntu , Xubuntu , Lubuntu , Kubuntu
și Linux Mint. Instalarea se face din linie de comandă cu următoarea comandă : ”sudo apt -get install
lightdm” , în urma rulării acesteia sistemul începe să descarce automat datele necesare instalării
componentei software și ulterior o instalează. Acest proces se repetă pentru fiecare din următoarele
componente ce se vor instala , u nele având nevoie de comenzi în prealabil pentru a le permit
instalarea(Ex: actualizarea sau adăugarea unui nou repository din care se v -a descărca).
Figur a 10 LightDM

24 Openbox
Urmează instalarea unui Window Manager(Administrator de Fereastră) acesta se ocupă cu
randarea pe ecran a conținutului în urma autentificării utilizatorului , tot acesta oferă în cadrul
fiecărei ferestre care va fi deschisă , cele 3 opțiuni familiare ori cărui utilizator și anume un semn
”X” care are rolul de a închide ferastra curentă , un semn în formă de pătrat care are rolul de a
maximiza fereastra , adică sa îi afișeze conținutul pe toată zona de afișaj disponibilă. Și nu în
ultimul rând un semn ”_” care are rolul de a minimiza fereastra respectivă . Window Manager -ul
ales este openbox , acesta este ca și multe componente software utilizate pe parcursul dezvoltării
proiectului , ales pentru stabilitatea oferită , actualizările din partea dezvoltatorul ui și consumul
moderat de resurse. Se instalează cu comanda ”sudo apt install openbox obconf” iar în urma
instalării acestuia este necesară o delogare sau chiar un restart pentru a -și ptuea inițializa
componentele.
Figur a 11 Selectare Openbox

25 Window manager -ul trebuie selectat din e cranul de login al LightDM , apăsând pe cercul
din dreapta căsuței text și selectând din lista afișată chenarul in care scrie ”OpenBox” , în urma
selectării acestuia se poate proceda mai departe către autentificarea utilizatorului.

Nautilus
În continuare avem doar un desktop la care ii putem pune o imagine de fundal și nimic mai
mult , pentru a putea crea și utiliza fișiere,foldere,documente avem nevoie de un navigator grafic
al sistemului , acest a este nautilus. Acesta afișează o structură pe nivele a sistemului de fișiere și
posibilitatea de a îl naviga, Urmează să instalăm componenta software care se ocupă te mici
modificări în elementele gnome ale sistemului de operare și care este necesară pen tru a-i permite
lui natilus să administreze fișierele de pe desktop. În cadrul acesteia navigăm la pagina Desktop si
selectăm opțiunea ”Icons on desktop” care îi va permite managerului de fișiere să administreze
Desktop -ul.
Pentru ca fișierele si directoa rele prezente pe desktop să fie prezente și după un restart , este nevoie
de rularea continuă a procesului nautilus , astfel în fișierul autostart.sh se va scrie comanda
”nautilus –no-default -window &” această comandă pornește aplicația nautilus dar fără s ă deschidă
Figur a 12 Nautilus 1

26 o fereastră astfel utilizatorul nu va fi nevoit sa închidă o ferastră la fiecare pornire a sistemului.
Semnul ”&” reprezintă sfârșitul comenzii.
Nautilus oferă posibilitatea de a creea documente noi prin apăsarea de click -dreapta și afișarea unu i
meniu în care este prezentă opțiunea de New Document , dar aceasta nu v -a oferii opțiuni de creere
a fișierelor până când nu îi sunt oferite exemple de fișiere pe care le poate creea , acestea se regăsesc
în folderul Templates. Aceasta se realizează prin pașii următori :
1. Se deschide terminalul și se tastează comanda cd pentru a reveni la directorul principal al
utilizatorului.
2. Se ruleaza comanda ls pentru a afișa conținutul acestuia și se navighează în folderul
templates cu comanda cd Templates
3. În cadrul acestui director se creează un fișier cu numele ”New Text File” cu extensia .txt
folosind comanda touch ”New Text File.txt”. Astfel s -a creat primul șablon de fișier.
Următoarele șabloane de fișiere se vor crea în mod asemănător având doar exten sia diferită.
În cazul de față am preferat utilizarea unui client diferit de cel clasic pentru linia de comandă ,
acesta este numit Terminator și oferă un grad de personalizare mai mare. Instalarea lui se face în
același mod ca și a celorlalte componente , cu comanda sudo apt -get install terminator. Deoarece
nautilus oferă opțiunea de a deschide terminal din meniul de click -dreapta am decis implementarea
acestui avantaj al terminalului și în cazul lui terminator. Aceasta s -a realizat rulând comanda
nautilus -actions -config -tool care a deschis un meniu de configurare a acțiunilor. În cadrul acestuia
s-a apăsat pe butonul cu semnul ”+” care crează o nouă acțiune configurabilă. În cadrul tabelului
Action , în căsuța text numită Context label s -a introduse numele care va fi afișar în meniul click –
dreapta în cazul acesta Open Terminator. Navigând la tabela command se introduce în căsuța text
Path locația unde se află lansatorul aplicației terminator aceasta fiind ”/usr/bin/terminator”. În
cadrul căsuței text Parame ters s -a introdus ”~working -directory=%d/%b” , aceasta îi vine ca
parametru de pornire aplicației terminator pentru a porni direct în directorul în care este deschis
meniul click -dreapta.

27
Editor fișiere (g edit)
Pentru editarea fișierelor text am instalat un editor de sișiere text care poartă numele de
gedit , acesta este mult mai ușor de folosit decât metodele de editare a textului oferite de către
terminal (nano sau vim) și oferă posibilitatea de undo , na vigare la linia dorită cu cursorul și
salvarea simplă a documentului , toate acestea ne -fiind prezente în editoarele din cadrul terminal.
Obmenu
Este nevoie de un meniu contextual , diferit de cel oferit de către nautilus și care permite
un grad mult mai r idicat de personalizare , acesta este obmenu. În cadrul acestuia se pot adăuga
opțiuni personale care variază de la pornirea unei instanțe de terminal până la închiderea sau
restartarea sistemului. În acest meniu am adăugat opțiunea de a edita fișierul ”au tostart.sh” ,
opțiunea de a porni ”System Monitor” , opțiunea de a porni acest meniu de configurare , cea de a
porni configuratorul openbox și opțiunile de ”Shutdown” și ”Restart”.
Fișierul ”autostart.sh” este un fișier de tip shell(de unde extensia .sh) c are conține comenzi ce se
vor executa în momentul în care utilizatorul pornește o sesiune openbox.
Figur a 13 Nautilus 2

28 ”System monitor” este echivalentul Task Manager -ului din windows și permite utilizatorului să
monitorizeze resursele utilizate de către mașină.
Configuratorul openbox are numele de Ob menu , acesta permite personalizarea a mai multor
elemente din cadrul ferestrelor cum ar fi : poziția butoanelor de închidere , maximizare , minimizare
(stânga/dreapta) , mărimea fontului din bara de deasupra ferest rei , tipul fontului , tema
predominantă în cadrul ferestrelor și multe altele.
Opțiunile de închidere a sistemului și de restartare a acestuia au fost adăugate , ca și celelalte , prin
procesul de a selecta butonul ”New Item” iar în căsuțele text care au apărut s -a completat : la
”Label” numele care v -a apărea în meniu , la ”Action” actiunea care se va petrece la apăsarea pe
numele dat (se poate selecta din ”Execute” , ”Reconfigure” , ”Restart” și ”Exit”) în urma selectării
acțiunii de ”Execute” în căsu ța text de mai jos trebuie scrisă comanda care se v -a executa , în cazul
restartului se v -a scrie ”reboot” , pentru închidere ”shutdown now” , pentru editarea fișierului
autostart.sh ”gedit ~/.config/openbox/autostart.sh”.

Figur a 14 Obmenu

29 Tint2
Următoarea componentă a acestei interfețe grafice este una a cărui scop este să fie
neobservată de către utilizatorul comun dar care este foarte utilă pentru cel avansat si pentru
dezvoltator. Aceasta se numește tint2 și este o bară în care sunt prezente aplicațiile care sunt active
, ora și data dar și eventualele aplicații de tip daemon care își prezintă icoana cu scopul de a face
usor accesibil modul lor de configurare sau de a oferii opțiuni la click -dreapta.
Tint2 este foarte import ant deoarece , în urma administrării desktop -ului de către nautilus , acesta
și-a creat un spațiu de lucru care îi aparține lui și nu permite altor componente să se suprapună cu
el (openbox) , acesta este un compromis necesar pentru a -i asigura utilizatoru lui o expreiență
plăcută de utilizare și pentru a nu crea conflicte dintre administratorii de fișiere , nauilus fiind acum
singurul folosit. Astfel în cadrul bării oferite de tint2 se vor putea accesa opțiunile create anterior
în obmenu , dintre care cea c rucială este ”Edit autostart”.
Poziția ocupată de această bară este în partea superioară a desktop -ului cu funcția de autohide
pornită , cu scopul de a nu deranja utilizatorul când utilizează sistemul de operare. În plus funcțiile
sale de a identifica fer estrele pornite sunt replicate de către dock -ul care v -a fi prezent la baza
desktop -ului și în cadrul căruia se vor regăsi scurtăturile pentru aplicațiile instalate.

30 Asemenea cazului nautilus , această componentă este necesară in permanență așa că ea ca f i activată
tot prin rularea unei comenzi în fișierul autostart.sh , comanda aceasta fiind sumplu ”tint2 &”.

Figur a 15 Tint 2

Dock (Cairo -Dock)
Dock -ul ales este Cairo -Dock acesta este prezent la baza desktop -ului iar în cadrul acestuia
se regăsesc aplicațiile care vor fi folosite de către utilizator și a căror iconițe acționează și ca
indicator pentru statusul în care se află (minimizat sau în focus ) și dacă rulează mai multe instanțe
ale acestora. Acest dock poate fi pe rsonalizat în funcție de preferințele utilizatorului , dar în cazul
de față a fost setat să dispară automat în momentul în care este prezentă o fereastră deasupra sa , să
amestece lansatoarele de aplicații cu aplicațiile deschise , astfel oferind uniformit atea aspectului
iar aplicațiile deschise care deja nu se află în dock sunt amplasate automat în dreapta acestuia și
dispar odată ce ele sunt închise. Meniul de setări este împărțit in 8 categorii ”Behaviour” ,
”Appearance” , ”Files” , ”Internet” , ”Deskto p” , ”Accessories” , ”System” , ”Fun”.

31 În categoria ”Appearance” în submeniul ”Docks” am modificat modul în care dock -ul arată , astfel
de la modul defaul care era o simplă înșiruire a aplicațiilor la una 3D cu animații și reflecții , iar
pentru sub -dock -uri am ales modul de afișare parabolic , acesta mod este folosit și atunci când se
afișează mai multe instanțe ale aceluiași program.
În cadrul categoriei ”Accessories” am activat opțiunile de a avea un ceas și un program care să
controleze aplicația de re dare a muzicii(rhythmbox) , de asemenea am asociat acțiunii de click pe
roata de scroll a mouse -ului oprirea sau continuarea redării muzicii iar pentru acțiunile de a roti în
sus sau în jos sunt asociate trecerea la următoarea sau precedenta melodie. Pentr u ceas am ales ca
acesta să fie detașat de dock și să fie prezent în colțul din stânga sus a desktop -ului.
Pentru a asigura prezența acestui element crucial al interfeței grafice , în cadrul fișierului
autostart.sh s -a introdus comanda ”cairo -dock &” , ast fel și dock -ul și ceasul vor fi nelipsite de pe
desktop , fiind gata să întâmpine utilizatorul în orice moment.

Figur a 16 Cairo Dock

32 Pavucontrol
Controlarea volumului audio al sistemului de operare este efectuată de către un manager de
sunet , astfel am ales pavucontrol , acesta permite setarea volumului de playback dar și a celui de
înregistrare , modul în care este trimis sunetul la boxe(stereo , mono ) dacă sunt sincronizate
canalele audio(canalul stâng are același volum ca și cel drept) .
Volti
Pentru a evita rularea unei comenzi de fiecare dată când utilizatorul dorește să schimbe
volumul sistemului am instalat o componentă corespondentă a lui pavucontrol și anume volti ,
aceasta acționează sub forma unei iconițe care reprezintă un difuzor iar la efectuarea unui click
stânga afișează un slider de volum pe care utilizatorul îl poate trage în jos pentru micșorarea
volumului sa u în sus pentru creșterea sa. Această componentă este automat plasată în bara creată
de către tint2 , deci va fi ascunsă cand nu va fi nevoie de ea.
Volti este necesar să fie prezent tot timpul așa că se introduce comanda ”volti &” în fișierul
autostart.sh .
Adăugare rezoluție
Pentru a modifica rezoluția curentă dar și pentru a adăuga altele noi este nevoie de un pachet
de utilități numit ”x11 -xserver -utils” , acesta interacționează cu un X Server.
În cadrul acestui pachet de utilități adițional lui X Serve r este prezent xrandr , cu această
componentă software se vor executa operații cu rezoluția ecranului.
Așadar pentru a adăuga o rezoluție nouă este necesară executarea următoarelor comenzi (în cazul
de față dorim să adăugăm rezluția 1920 x 1080):
• cvt 1920 1080 60 – această comandă are ca parametrii rezoluția pe orizontală (1920 de
pixeli) , rezoluția pe verticală (1080 de pixeli) și rata de reîmprospătare a ecranului (60 de
Hz). Rezultatul returnat de către aceasta este crucial în pașii următori deoarece ac esta oferă
detaliile necesare ca argumente comenzii de creare a rezoluției. Astfel , în cazul curent
rezultatul returnat este : ”1920x1080_60.00” 173.00 1920 2048 2248 2576 1080 1083 1088
1120 -hsync +vsync

33 • xrandr –newmode ”1920x1080_60.00” 173.00 1920 20 48 2248 2576 1080 1083 1088 1120
-hsync +vsync – Această comandă creează modul cu numele 1920x1080_60 care are
specificațiile primite ca rezultat la comanda anterioară.
• xrandr –addmode Virtual1 1920x1080_60.00 – În urma executării acesteia , s -a adăugat la
tabela de rezoluții disponibile , pentru interfața de ecran cu numele Virtual1(nume implicit
dat interfeței de ecran deoarece sistemul de operare este în cadrul unei mașini virtuale)
rezoluția 1920×1080 cu rata de împrospătare de 60 Hz.
• xrandr -s 18 – Execută selectarea rezoluției dorite din lista de rezoluții disponibile (aceasta
se poate vedea în prealabil cu comanda xrandr). Numărătoarea listei începe de la 0 astfel
rezoluția nou adăugată se află pe locul 19 în cadrul acesteia.
Aceste comenzi , cu excep ția primeia , trebuie executate la fiecare pornire a sistemului de operare
așa că ele sunt incluse în fișierul autostart.sh chiar pe primele 3 linii.
Lansator aplicații
Pentru a lansa aplicațiile instalate dar care nu sunt prezente pe dock s -a instalat un lansator
de aplicații care este de asemenea și capabil de a căuta fișiere după numele introdus în bara de
căutare. Lansatorul ales este Ulauncher iar pentru instalarea acestuia este necesară adăugarea unui
nou repertoriu \ depozit în colecția deja deținută de către Linux.
Această operație este realizată cu comanda : add -apt-repository ppa:agornostal/ulauncher .
Urmează comanda de actualizare a programelor deja existente și a librăriilor prezente cu comanda
apt-get update.
După care instalarea propriu -zisă se realizează cu : apt -get install ulauncher. Aceste comenzi se pot
precede de comanda sudo care le va executa cu drepturi de administrator și vac ere parola
utilizatorului doar la prima sa apelare.
În urma instalării acesta este configurat să fie pornit la apăsarea tastei de windows care este
recunoscută în Linux ca fiind ”Super L” iar comanda sa de pornire este introdusă în fișierul
autostart.sh.

34 Browser web
Navigarea pe internet este asigurată de către browserul Mozilla Firefox instalat cu comanda
sudo apt-get install firefox. Odată lansată aplicația aceasta este prezentă în dock pe perioada rulării
sale iar pentru a fi dispobilă permanent aceasta este accesată cu click -dreapta pe dock și se
navighează la numele aplicației și la opțiunea ”Make it a laun cher”.
Magazin aplicații
Pentru a -i oferi utilizatorului posibilitatea de a instala noi aplicații și programe , fără a fi
nevoie să învețe să utilizeze linia de comandă s -a instalat magazinul de aplicații implicit al
sistemului de operare Ubuntu : Ubuntu Software Center. Acesta necesită actualizarea tuturor
bibliotecilor și depozitelor deja prezente în sistemul de operare , astfel trebuie rulată comanda
”sudo apt -get update” care verifică dacă există versiuni noi ale acestora și comanda ”sudo apt -get
upgrade” care instalează versiunile noi ale aplicaților care dispun de acestea. Comanda ”sudo apt –
get install software -center” realizează instalarea și configurarea magazinului de aplicații. Odată
instalat acesta poate fi pornit din l inia de comandă și atașat dock -ului pentru accesul ușor în
utilizările viitoare.
Deoarece instalarea și dezinstalarea de noi programe în Ubuntu cere drepturi de
administrator(asociate cu introducerea parolei utilizatorului) , este nevoie ca pornirea acest uia să
fie precedată de un sudo. În schimb comanda sudo nu este compatibilă cu acest program deoarece
sudo este folosit pentru a invoca programe din consolă ca și administrator dar nu poate face asta
pentru Software Center deoarece acesta este fundamental diferit față de celelalte fiind bazat pe un
GUI și nu își întreține procesele în consolă ci în propriul său mediu.
Graphical sudo
Pentru a putea rula acest program cu drepturi depline este nevoie de utilizarea versiunii
grafice a lui sudo și anume gksu , aceasta oferă o interfață grafică în care utilizatorul este solicitat
să își introducă parola pentru a -i permite programului care îi vine ca argument comenzii gksu (Ex:
gksu software -center) să ruleze cu drepturi depline. Pentru a putea porni magazi nul de aplicații cu
drepturi depline și din dock este nevoie de a -i schimba comanda care se execută în momentul
apăsării pe iconița acestuia. Astfel se dă click -dreapta pe acesta și se navighează cu cursorul la
secțiunea ”Ubuntu Software Center” și în subm eniul deschis se dă click stânga pe ”Edit”. În
Fereastra deschisă avem o căsuță text în stânga căreia este scris ”Command to launch on click”

35 ceea ce se introduce în acea căsuță text v -a înlocui comanda generică de pornire a programului deci
se v-a scrie c omanda ”gksu software -center”. Astfel la fiecare pornire a magazinului de aplicații
utilizatorul își v -a introduce parola pentru a -i permite programului să instaleze aplicațiile dorite.
Ubuntu Software Center se ocupă și de actualizarea automată a aplicați ilor deja instalate dar și de
a sistemului de operare (Ubuntu 16.04) asigurând longevitatea acestuia.

Samba
Samba este un serviciu de tip server de fișier care operează în mediul Linux dar poate fi
accesat de mai multe sisteme de operare , nefiind nevoie de o aplicație client pentru a -l accesa .
Acesta funcționează în modul următor : persoana care configurează samba poate crea mai multe
foldere și ele vor fi accesate de către utilizatori folosind adresa IP a mașinii care rulează windows
și numele folderului pe care doresc să îl acceseze. Instalarea acestui serviciu se face rulând
Figur a 17 Lansare Software Center cu gksu

36 comanda ”sudo apt update” pentru a actualiza librăriile deja prezente iar după , comanda ”sudo
apt install samba”.
În cazul de față s -a creat un director pe desktop cu numele ”iso” , acesta se poate crea din nautilus
sau din terminal cu comanda ”mkdir /home/vlad/Desktop/iso”. Urmează configurarea serverului
accesând fișierul .conf de configurare care este localizat în /etc/samba și are numele de smb.conf.
Acesta se deschide cu drepturi depline cu comanda ”sudo gedit smb.conf” , este nevoie de a -l
deschide cu dreptul de sudo deoarece fișierul se află într -o locație sensibilă pentru sistemul de
operare ș i acesta nu va permite efectuarea schimbărilor în acea zonă unui utilizator fără drepturi
depline. Odată deschis fișierul s -au introdus sub ultimele rânduri deja scrise instrucțiunile : ”[iso]
” = numele pe care îl vom introduce la momentul conectării
”path = /home/vlad/Desktop/iso” = calea de acces către directorul creat
”readonly = no” = utilizatorul nu este constrâns de condiția de a fi capabil doar de citire , el poate
modifica conținutul directorului respectiv
”browsable = yes” = managerul de fișiere v a lista acest fișier și în directorul Network
După salvarea modificărilor se restartează serviciul cu comanda ”sudo service smbd restart” după
care se va configura numele de utilizator și parola care vor trebui introduse în momentul
conectării , acestea trebuie să aparțină unui cont existent altfel nu se vor salva datele utilizând
comanda ”sudo smbpasswd -a nume_utilizator” , în urma acesteia se va cere introducerea parolei.
Pentru a verifica statusul serviciului samba se rulează comanda ”sudo service smbd status” și se
va verifica dacă în dreptul cuvâ ntului ”Active:” scrie ”active (running)”.
Pentru a prelua fișierele stocate în directorul iso , în bara de adrese din windows explorer se
introduce IP -ul mașinii cu Linux precedat de ” \\” și urmat de ” \iso” , după care se va cere
introducerea credențialel or de logare definite anterior.

Systemback
Pentru a putea instala aceasta distribuție personalizată de Linux pe alte calculatoare este
nevoie ca tot sistemul să fie transpus într -un format de instalare cum ar fi un format ISO . Pentru

37 realizarea acestei s arcini s -a ales programul systemback , acesta are mai multe funcționalități cum
ar fi crearea unui punct de restaurare a sistemului însă cee ace ne interesează este capabilitatea
acestuia de a crea arhiva întregului sistem de operare și de a o converti în iso.
Înainte de a instala acest program este nevoie de adăugarea unei librării noi , în care se află kitul
său de instalare. Librăria se adaugă cu comanda ” sudo add -apt-repository ppa:nemh/systemback”
, după care se actualizează lista librăriilor cu coma nda ”sudo apt -get update” , urmând să se
instaleze programul cu comanda ” sudo apt -get install systemback”.
Pornirea acestui program se face în același mod cu pornirea programului software -center și din
aceleași motive , deci folosind comanda ”gksu systemb ack”. După introducerea parolei se
selectează din meniu butonul ”Live system create” , în căsuța de nume se introduce numele pe
care îl va avea arhiva și se apasă butonul create new. După o perioad ă de timp care poate varia
între 30 de minute și 2 ore imag inea este creată dar încă nu este în format ISO. Schimbarea în
format ISO se realizează apăsând butonul convert to ISO după ce s -a selectat arhiva creată
anterior. Navigând în directorul /home se vor găsi ambele arhive cu extensiile .iso și .sblive , vom
muta din directorul home în cel iso folosind comanda ”sudo mv Vlad_Linux.iso
/home/vlad/Desktop/iso” , odată mutată arhiva aceasta va fi copiată pe calculatorul gazdă
accesând fișierul iso prin modalitatea enunțată la configurarea Samba.

38
5.3 Tehnologii specifice
VMware Workstation 15 PRO este o soluție de virtualizare a proceselor. Cu ajutorul VMware
Workstation 15 PRO se pot rula pe un sistem desktop, o varietate de sisteme de operare sub formă
de mașini virtuale. Aceasta simulează componente le reale ale unui calculator , CPU , GPU , RAM
, HDD oferind un caz ideal de compatibilitate pentru rularea unui sistem de operare și posibilitatea
de a rula sisteme de operare învechite pe componente moderne (Ex. : Windows XP pe un procesor
Intel din gene rația Kaby Lake). În plus , datorită viirtualizării și kitului software care permite
folosirea Copy -Paste din sistemul gazdă în cel virtualizat cât și funcția drag & drop transferul de
fișiere dintre acestea nu întâmpină dificultăți. În același timp virtu alizarea permite separarea celor
2 sisteme și datorită acesteia dacă sistemul virtualizat întâmpină malware acesta nu va afecta
sistemul gazdă .
Rufus este o unealtă software utilă în crearea stick -urilor bootabile dezvoltată pentru Microsoft
Windows. Este utilizat a crea medii de instalare USB din ISO -uri bootabile (Windows, Linux,
UEFI, etc.) , a lucra pe un computer care nu are un sistem de operare instalat , a rescrie un BIOS
sau orice alt software DOS , a executa utilitare low -level. A apărut în anul 2 011 avînd suport inițial
doar pentru MS -DOS , versiunea 1.0.4 a introdus suport pentru FreeDOS iar versiunea 1.1.0 a adus
suportul pentru ISO. Este de aproximativ două ori mai rapid decât UNetbootin, Universal USB
Installer sau Windows 7 USB Download Tool la crearea unui stick USB cu Windows 7 dintr -un
ISO. Este și mai rapid când vine vorba de crearea USB -urilor cu Linux. [3]
Un alt serviciu pe care l -am utilizat este Windows 10. Acesta este un sistem de operare pentru
computere pe rsonale dezvoltat de Microsoft ca parte a familiei de sisteme de operare Windows
NT. A fost anunțat în septembrie 2014, urmat de o scurta demonstrație la conferința Build. Prima
versiune a sistemului de operare a intrat în procesul de beta testing public î n octombrie 2014,
versiunea finală fiind lansată oficial pe 29 iulie 2015.
Windows 10 a introdus aplicațiile universale, extinzând aplicațiile Metro, acestea fiind proiectate
sa ruleze pe mai multe dispozitive din familia Microsoft, cu un cod aproape ident ic, incluzând
computere personale, tablete, smartphone -uri, sisteme înglobate, Xbox One, Surface Hub și
Windows Holographic. Interfața Windows a fost revizuită pentru a ușura tranziția dintre o interfață

39 adaptată pentru mouse și o interfață adaptată pentru touchscreen, bazate pe dispozitivele de intrare
disponibile — în special la PC -urile 2 -în-1; ambele interfețe includ meniul Start ce încorporeaza
elemente ale meniului Start din Windows 7 și Windows 8.
Prima versiune de Windows 10 a mai introdus o caracteristică pentru a administra ferestrele și
desktop -urile virtuale numită Task View, browser -ul Microsoft Edge, suport pentru autentificarea
cu amprentă sau prin recunoașterea faciala, noi caracteristici d e securitate pentru sistemele
enterprise, și DirectX 12 și WDDM 2.0, acestea îmbunatațind capabilitațile de grafica ale
sistemului de operare pentru jocuri. [4]
Un alt serviciu utilizat, este cel de Linux. Acesta este o familie de sisteme de operare de tip Unix
care folosesc Nucleul Linux. Linux poate fi instalat pe o varietate largă de hardware, începând cu
telefoane mobile, tablete, console video, continuând cu calculatoare personale până la
supercomputer e. Linux este cunoscut în principal pentru utilizarea sa ca server. Termenul Linux se
referă și la nucleul Linux, însă în mod uzual este folosit pentru a descrie întregul sistem de operare
pentru calculatoare, compus din nucleul Linux, componenta GNU , biblioteci software și div erse
unelte.
O "distribuție Linux" adaugă acestor componente de bază o mare cantitate de programe, organizate
în „pachete”. Ubuntu este un sistem de operare baza pe Linux pentru computerele personale,
servere și netbook -uri. Rudă apropiată a sistemului de operare Debian GNU/Linux, Ubuntu este
ușor de instalat și folosit, des actualizat și neîngrădit de restricții legale. [1]

40 Concluzii

În urma dezvoltării aplicației prezente se pot observa câteva avantaje dar și dezavantaje față
de distribuția Linux pe care se bazează , anume Ubuntu 16.04 LTS însoțit de interfața sa grafică.
Unul dintre avantaje este consumul cu până la 50% mai mic al memoriei RAM datorită
faptului că distribuția personalizată de Linux nu rulează în fundal programe care nu sunt neapărat
necesare pentru buna desfășurare a activităților utilizato rului . Contribuind la lista de programe
care utilizează resurse pe varianta concurentă sunt acele rutine de fundal (daemon -i) care se ocupă
cu trimiterea datelor legate de activitatea zilnică a utilizatorului pe sistemul de operare către
dezvoltatorii ace lei distribuții. În ciuda faptului că unele procese de fundal sunt concepute cu
intenția de a -i veni în ajutorul utilizatorului , în cazuri extrem în care memoria sistemului este în
cantități scăzute , ele pot afecta performanța sistemului.

Tot datorită discrepanței dintre numărul de programe prezente în versiunea personalizată a
sistemului și cea concurentă se poate observa o diferență considerabilă dintre dimensiunile
sistemelor și chiar dintre timpii de pornire ale acestora , sistemul care posedă doar programele strict
necesare inițializându -se într -un timp mult mai scurt.
Un prim dezavantaj al acestei aplicații îl reprezintă nivelul avansat de cunoștințe în
domeniul sistemelor de operare de care un utilizator ,care dorește un grad mai ridicat de
personalizare al sistemului , trebuie să dispună. Aplicația realizând un compromis între reducerea
resurselor utilizate și ușoara particularizare a acesteia de către utilizatorii novici.
Figur a 18 Comparare System Monitor

41 Un alt neajuns al aplicației îl reprezintă aspectul nefinisat al interfe ței , aceasta poate fi
considerată de unii utilizatori ca fiin prea simplistă și insuficientă pentru nevoile lor. Dar, datorită
naturii open source a proiecului , utilizatorii care doresc o schimbare pe această temă și dețin
cunoștințele necesare realizări i acestei sarcini sunt liberi să realizeze orice modificare doresc.
În urma unor teste pe mai multe calculatoare și laptop -uri am realizat că mediul optim de
funcționare al aplicației , în stadiul curent , îl reprezintă unitățiile cu procesoare Intel și c are nu
conțin componente recente și foarte avansate. Acest lucru oferă o șansă mai mare ca aplicația să
poată comunica eficient cu hardware -ul unității. În plus , pentru utilizarea optimă este necesară o
tastatură și un mouse deoarece unele trackpad -uri po t fi incompatibile cu aplicația , fapt care pote
provoca funcționarea defectuoasă a cursorului sau chiar nefuncționalitatea sa.

42 Dezvoltări ulterioare

În viitor se pot adăuga diverse funcționalități , posibilitățile fiind infinite datorită
comunității Linux care se află într -o continuă expansiune. Dezvoltatorii nu vor întâmpina dificultăți
in dezvoltarea unui program pentru această aplicație deoarece aceasta este la bază tot Ubuntu 16.04
LTS.
Una din posibilele funcționalități adiț ionale care s -ar putea implementa ar fi preluarea
automată de drivere pentru mașina pe care este instalată aplicația , odată ce s -a realizat conexiunea
la internet. Acest proiect are posibilitatea de a crește considerabil numărul de mașini pe care ar
putea rula aplicația fără să întâmpine dificultăți sau erori. Un asemena proiect necesită o echipă de
mai mulți dezvoltatori Linux și ajutor din partea comunității Linux .
O altă funcționalitate ar putea fi dezvoltarea unei liste cu toate aplicațiile instalate ,
asemenea celei din cadrul D.E. -ului prezent în versiunea cu interfață grafică a lui Ubunutu 16.04
care poartă numele de Unity. Prezența unui mediu în care utilizatorul să poată vizualiza programele
și aplicațiile instalate dar să le și acceseze și dezin staleze ușor ar putea avea ca efect creșterea
numărului de utilizatori ai aplicației. Această funcționalitate a fost oarecum îndeplinită cu utilizarea
lansatorului de aplicații care , în urma introducerii numelui unui program returnează iconița
acestuia și el poate fi pornit. Însă în cazul în care utilizatorul nu cunoaște sau a uitat numele
programului de care are nevoie , acest lansator de aplicații își pierde din funcționalitate.
Nu în ultimul rând , orice aspect al aplicației poate fii înlocuit , modifi cat sau îmbunătățit
de către persoanele doritoare , lăsând mereu loc de mai bine și posibilitatea nesfârșită de inovație.
Dar în același timp , oferind securitatea și stabilitatea pentru care Linux s -a făcut cunoscut pe
parcursul anilor , pe lângă flexibil itatea nemaiîntâlnită până la apariția sa.

43 Bibliografie

[1] C. Negus, Linux Bible 2007 Edition, 2007.
[2] gnu.org, „Linux and the GNU System,” pp. https://www.gnu.org/gnu/linux -and-
gnu.en.html.
[3] Rufus, „Site oficial Rufus,” https://rufus.ie/, 2019.
[4] P. M. Brian Knittel, Windows 10 in Depth, 2015.
[5] H.-P. Messmer, The Indispensable PC Hardware Book – Third Edition, 1997.
[6] K. G. Anand Joshi, "UEFI on Dell BizClient Platforms," pp. 4 -8, 2011.
[7] B. F. T. Robert Bruce Thompson, PC hardware in a nutshell, O'Riley Media, 2003.
[8] K. Thomas, B eggining Ubuntu Linux From Novice To Professional, Apress, 2006.
[9] B. B. Brey, The Intel Microprocessors Architecture.
[10] F. J. Corbató, „Take our word for it,” Issue 146, 2002.
[11] M. C. Victor Kaptelinin, Beyond the desktop metaphor designing integrated digital work
environments, 2007.
[12] K. Krewell, „What’s the Difference Between a CPU and a GPU?,”
https://blogs.nvidia.com/blog/2009/12/16/whats -the-difference -between -a-cpu-and-a-gpu/,
2009.
[13] Enciclopedia Britanica, „Graphical user interface,”
https://www.britannica.com/technology/graphical -user-interface.
[14] T. Fisher, „What is an ISO File ?,” https://www.lifewire.com/iso -file-2625923, 26.03.2019.
[15] HWM Magazi ne, „An Introduction to Network Attached Storage,” 2003.
[16] H. B. Andrew S. Tanenbaum, Modern operating systems, Pearson , 2014.
[17] G. Chiș, Sisteme de Operare Curs, Universitatea Babeș -Bolyai.

44 [18] N. Mansfield, The Joy of X: The Architecture of the X Window System, UIT Cambridge
Ltd, 2010.

45 Glosar
1. BIOS/UEFI – BIOS (Basic Input/Output System – Sistem de Baza Intrare Ieșire) este
programul pe care microprocesorul unui calculator îl folosește pentru a porni sistemul și
toate componentele acestuia în momentul apăsării butonului de pornire. Acesta se ocu pă și
de administrarea fluxului de date dintre sistemul de operare și dispozitivele atașate cum ar
fi : hard disk , placa video , mouse -ul , tastatura și alte plăci de expansiune.. BIOS -ul este
integrat în placa de bază și este accesat de către procesor pe un chip cu memorie doar scriere
care se poate șterge. Este scris în Assembly. [5, pp. 30 -34]
UEFI – Unified Extensible Firmware Interface (Interfață Firmware Extensibilă
Unificată) este asemănător BIOS -ului ,este scris în C, dar aduce câteva avantaje față de
acesta :
Poate folosi hard disk -uri cu o capacitate mai mare de 2TB
Folosește un mod de formatare mai eficient GPT(GUID Partition Table) în loc de
MBR(Master Boot Record)
Are o arhitectură independentă de procesor
Oferă posibilitatea de a inițializa sistemul într -un mod securizat prin încărcarea
driver -elor care vin din surse sigure. [6, pp. 4 -8]

2. Blue Screen Of Death(BSOD) – Apare când windowsul întâmpină probleme legate de
hardware , temperatura componentelor , sincronizarea firelor de execuție , resurse . registre
corupte sau viruși.Și -a primit numele de Ecranul Albastru al Morții deoarece mesaje critice
legate de starea calculatorului sunt afișate pe acesta în momentul apariției sale. Mai este
cunoscut și ca ”stop error” deoarece provoaca restartarea calculatorului și implicit oprește
orice proces care rula în prealabila sa apariție. În mod impli cit windows 10 scrie eroarea
în log -ul sistemului , descarcă conținutul memoriei într -un fișier și repornește sistemul și
trimite datele importante legate de eroarea întâmpinată către Microsoft pentru analizarea
acesteia. [4, pp. 582 -584]

46 3. Bootable Drive – este un stick de memorie care conține un fișier de tip ISO numit și imagine
a sistemului de operare , care odată introdus în calculator și accesat începe instalarea
sistemului de operare prezent în memoria sa pe cal culatorul gazdă. [7, pp. 156 -158]

4. CLI – Acronim de la Command Line Interface (Inter față Linie de Comandă ) este o
modalitate de a interacționa cu calculatorul , prin care utilizatorul emite comenzi în forma
liniilor de text iar interpretatorul de comenzi le execută sau returnează eroare în cazul
comenzilor eronate. CLI a fost modalitatea primară de interacțiune cu majoritatea
calculatoarelor între anii 1960 -1980 .Astăzi această interfață este regăsită în cadru l cmd
pentru Windows și în terminal pentru Linux. [8]

5. CPU – Central Processing Unit(Unitate Centrală de Procesare) este procesorul central care
se ocupă cu îndeplinirea instrucțoinilor unui program , realizează operații aritmetice , logice
și de intrare/ieșire specificate de respectivele instrucțiuni.. Forma și designul procesoarelor
s-a schimbat pe parcursul anilor de la socket -ul PGA cu 169 de contacte receptoare pentru
pinii procesorului pentru procesorul intel 80486 , unul dintre cele mai cunoscute procesoare
din anii 90 până la LGA 1151 cu 1151 de pini pentru contactele de pe procesoarele(I3 , I5
, I7) din generațiile Skylake , Kaby Lake și Coffee Lake care oferă o diferență colosală de
putere de procesare față de 80486. [7, pp. 230 -233] [9, pp. 760 -765]

6. Daemon – este un program care rulează ca și proces de fundal și nu este controlat de către
utilizator. Un daemon este de obicei creat de către un proces care își crează un proces clonă
, această acțiune se numește forking, după c are urmează imediata terminare a celui oroginal
astfel procesul init ,primul proces care pornește în momentul inițializării sistemului de
operare , (din 2016 a fost înlocuit de systemd) adoptă acel proces și îl rulează în fundal
pentru cât timp este necesar ă rularea sa. Aceste procese numite deamons mai au și rolul de
a a monitoriza alte procese și de a rula rutine predefinite în funcție de comportamentul
subiectului monitorizat.

Numele de daemon a fot întâlnit pentru prima dată în fizic ă și în termodinami că sub numele
de ”Maxwell’s daemon” (demonul lui Maxwell) , acesta era un agent imaginar care ajuta la

47 sortarea moleculelor și lucra fără încetare fără să fie observat direct . Având aceste
caracteristici , denumirea a fost adoptată și în domeniul informat icii și este întâlnit în
principal pe sistemele de operare Unix -Based cum ar fi : Ubuntu , Xubuntu , Android ,
MacOS. [10, p. 4]

7. D.E. – Desktop Environment (Mediu Desktop) este un set de programe care rulează în
cadrul unui sistem de operare și care împart o interfață grafică comună . D.E. -ul ajută
utilizatorul să acceseze și să modifice ușor fișierele dar în general nu oferă acces la toate
funcționalitățile care pot fi accesate folosind tradiționala CLI . Acestă este format în general
din iconițe , ferestre , bare de instrumente , directoare , widget -uri și multe altele. În plus ,
un D.E. oferă funcția de drag & drop. Cele mai comune D.E. sunt care sunt întâlnite pe
calculatoarele personale sunt interfața integra tă în Windows având numele Luna în
windows XP , Aero în Windows 7 , Metro în windows 8 și 8.1 , Modern în Windows 10 ,
Aqua în MacOS și Unity în Ubuntu. [11] [8]

8. DirectX 12 – Este un set de API -uri lansat pentru prima da tă în anul 1995 și dezvoltat de
către Microsoft care permite software -ului să scrie instrucțiuni direct pe componentele
audio și video astfel îmbunătățind performanțele multimedia. Jocurile care includ DirectX
au capacitatea de a u tiliza acceleratoarele grafice (GPU) într -un mod mult mai eficient.
DirectX include mai multe componente dintre care : Direct3D se ocupă cu randarea în 3D
, DirectSound se ocupă cu procesarea semnalelor sonore , DirectInput se ocupă cu
interpretarea semna lelor de la controller -e de jocuri și alte dispozitive similare iar
DirectPlay se ocupă cu gaming -ul pe internet. În prezent Direct3D este fuzionat cu
OpenGL, acesta fiind un API concurent. [7]

9. DVD – este o abreviere de la Digital Versatile Disc (Disc Digital Versatil) și este un mod
de formatare a discurilor care a fost inventat și dezvoltat în 1995. Acest mediu de stocare
poate stoca orice tip de date și este încă folosit pentru stocarea de software sau a altor fișiere.
Există mai multe formate : DVD -ROM – acesta este un format de dvd care permite o
singură scriere asupra sa și datele odată scrise pe acesta nu se pot șterge

48 DVD -R(W) – este un format de dvd care permite rescrierea sa prin suprascrierea datelor
deja existente .
DVD -urile vin în 4 mărimi și anume :
4.7 GB – acestea pot fi scrise doar pe una din suprafețe și acea suprafață are un
singur strat
8.5 GB – acestea pot fi scrise doar pe una din suprafețe și acea suprafață are două
straturi
9.4 GB – acestea pot fi scrise pe ambele suprafețe și acele suprafețe au doar un
singur strat
17.8 GB – acestea pot fi scrise pe ambele suprafețe și acele suprafețe au fiecare
câte două straturi. [7, pp. 975 -979]

10. GNU/Linux – este de fapt u n duet de software format din kernel -ul care poartă numele
Linux și sistemul de operare GNU. Acronimul GNU este de fapt unul recursiv care
înseamnă de fapt ”GNU’s Not Unix!” (GNU Nu este Unix) , a fost ales deoarece design -ul
acestuia este asemănător cu ce l Unix dar diferă față de el prin faptul că este gratuit și nu
conține cod Unix. Fondatorul proiectului GNU este Richard Stallman , acesta a început în
anul 1984 să lucreze la sistemul de operare iar oadată cu apariția kernelulul Linux scris de
către Linu s Torvalds în anul 1991 acestea au crescut în popularitate ca fiind un pachet
software. De fapt de fiecare dată când se face referință la Linux se face implicit la
GNU/Linux deoarece acestea formează un pachet complet și sunt interdependente. Scopul
proiec tului GNU a fost de a dezvolta un sistem de operare complet gratuit care să aibă multe
caracteristici asemănătoare cu Unix . Acest scop a fost îndeplinit , fapt care este demonstrat
prin multitudinea de distribuții Linux gratuite care sunt disponibile în z iua de azi. [8] [2]

11. GPU – Graphical Processing Unit (Unitate de Procesare Grafică) , se regăsește în cadrul
unei plăci video.

Diferența dintre un CPU și un GPU este la nivelul de design , pentru ce tip de operații sunt
proiectate să realizeze. Pe când un CPU este proiectat să rezolve operații matematice și
logice complexe un GPU este conceput din start pentru realizarea unui set d e operații într –

49 un mod repetitiv dar extrem de rapid pe un set colosal de date , ceea ce un CPU nu poate
face , neavând destule nuclee.

Un procesor are între 2 și 32 de nuclee fizice cu o frecvență care depășește de cele mai
multe ori pragul de 3GHz , un GPU are mii de nuclee (4352 de nuclee cu frecvența de
1635MHz în cazul plăcii video Nvidia RTX 2080 Ti) care operează la o frecvență mult mai
mică dar care îi permit realizarea operațiilor repetitive cu o viteză foarte mare.
Inițial capabilitățile avansa te de procesare ale unui GPU erau folosite primar pentru
randarea 3D a jocurilor însă acum acele capabilități sunt folosite pentru accelerarea
proceselor computaționale din cadrul modelării financiare , cercetării științifice sau chiar
oferirea prognozelor meteo [12]

12. GUI – Graphical User Interface , Interfața Grafică pentru utilizator îi permite acestuia ca
comunice cu un calculator prin utilizarea simbolurilor , elementelor vizuale și a
cursorului. Cele mai cunoscute implemen tări de GUI sunt cele prezente în MacOS și
Microsoft Windows. GUI -ul este o componentă complementară a modului învechit de
funcționare al sistemelor de operare și aduce un sistem relativ intuitiv care face operarea
calculatorului mult mai ușoară dar în ace lași timp și mai plăcută și naturală.
Popularizarea GUI a fost făcută de către Apple , ei lansând calculatorul cu numele
Lisa. Acesta avea un GUI foarte avansat pentru vremea aceea și în anii următori ceilalți
producători au văzut avantajele utilizării un ei interfețe grafice în locul celor bazate pe
linie de comandă(CLI). Astfel a ajuns standard ca orice sistem de operare destinat
consumatorilor să aibă o interfață grafică. [13]

13. HDD – Hard Disk Drive este mediul primar de stocare a informației al calculatoarelor ,
acesta constă dintr -unul sau mai multe discuri placate cu material magnetic , un motor
electric care învârte discurile și capete de scriere (asemenea unui pick -up) acțio nate de
bobine magnetice care scriu și suprascriu informație pe acestea. Spre deosebire de RAM
unde datele sunt stocate doar atât timp cât calculatorul este pornit , după care aceasta se
pierde , datele scrise pe HDD rămân acolo până la momentul ștergerii lor. Capetele de

50 scriere sunt suspendate deasupra fiecărui disc așteptând să facă contact cu ele și să scrie
informație , ele sunt susținute de o pernă de aer cauzată de efectul Bernouli care rezultă din
rotația rapidă a plăcilor , între 5400 și 10000 de r otații pe minut. Din cauza faptului că există
foarte puțin spațiu între capul de scriere și discul magnetic o particulă de praf ar putea avea
efecte devastatoare asupra integrității HDD -ului. Din acest motiv ele sunt sigilate și conține
filtre de aer care au scopul de a egala presiunea dintre mediul înconjurător și HDD fără a -i
permite prafului să pătrundă în mediul extrem de sensibil al discurilor. [7, pp. 1118 -1120]

14. ISO – Un fișier ISO , adesea numit imagine ISO , este un fișier care este reprezentarea
perfectă a unui întreg CD/DVD. Întreg conținutul unui disc poate fi duplicat perfect într -un
singur fișier ISO. O imagine ISO poate fi văzută ca ă cutie care conține toate părțile unui
lucru care trebuie construit (c a o cutie pentru lego). Odată extrase componentele din arhivă
(cutia) acestea devin utile pentru utilizator. Fișierele ISO sunt folosite cel mai des pentru
distribuția de programe de dimensiuni mari pe internet datorită în principal faptului că este
mult m ai ușor și rapid să se trimită un fișier de dimensiuni mai mari decât multe fișiere de
dimensiuni reduse.

Fișierele ISO trebuie scrise pe CD/DVD -uri , în funcție de mărimea fișierelor se alege
mediul de stocare. Odată scrise aceste discuri devin kituri d e instalare pentru programele
scrise pe ele și sunt folosite ca atare. În cazul în care se dorește folosirea unui stick de
memorie în locul unui disc (datorită vitezei ridicate) , sunt necesare instrumente care să
realizeze scrierea corectă din format ISO pe stick -ul de memorie. Unul dintre aceste
programe a fost utilizat și mențtionat anterior : Rufus. [14]

15. NAS – Network Attached Storage (Spațiu de stocare atașat la rețea) este un dispozitiv
asemănător unui calculator care în general nu are mouse , tastatură , monitor și are nevoie
doar de o conexiune la internet și de curent electric. Acesta conține unul sau mai multe
HDD -uri și are ca unic stocarea de fișiere pentru calculatoarele prezente pe rețea care au
acces la acesta. Poate fi văzut ca un HDD extern care nu necesită utilizarea altui port înafară

51 de cel de Ethernet sau a antenelor Wi -Fi. Cu ajutorul unor diverse programe orice calculator
poate fi transformat într -un NAS dar cu o capacitate relativ redusă față de unul adevărat și
fără multe din măsurile de asigurare a integrității datelor pe care le posedă dispozitivul
dedicat. [15, pp. 90 -92]

16. OS – Operating System , Sistem de Operare. Un Sistem de calcul modern este alcătuit din
mai multe procesoare , memorie principală , discuri , display , interfețte de rețea și alte
interfețte de intrare/ieșire. Toate aceste element e împreună formează un sistem
complex .Dacă fiecare programator ar trebui să înțeleagă cum funcționează aceste lucruri
nu s-ar mai scrie niciodată cod . În plus adrministrarea acestor componente și folosirea lor
într-un mod optim este o sarcină extrem de di ficilă. Din acest motiv calculatoarele sunt
echipate cu un software numit Sistem de Operare a cărui sarcină este de a furniza
programelor utilizatorului un model mai bun și mai simplu al calculatorului și să se ocupe
de administrarea resurselor menționate. [16]

”Sistemele de operare realizează două funcții de bază între care nu există nici o legătură :
extinderea funcționalității mașinii și gestionarea resurselor , ceea ce nu putem spune este
care din aceste funcții este mai importantă. Prin funcția de extindere ascunde detalii
neplăcute precum : întreruperile , timer -ele , gestiunea memoriei și alte elemente de nivel
scăzut. Tot funcția de extindere ascunde programatorului ”adevărul” despre structura hard
și prezintă numai partea frumoasă a fișierelor nu și cu oc teți și reprezintă o vedere de sus
în jos a SO” [17]

17. RAM – Random Access Memory , Memorie Acesată la Întâmplare numită și memoria
principală , această memorie este folosită de calculator pentru a stoca date ale
programelor care rulează în momentul respectiv. Acest tip de memorie este volatil , adică
odată cu închiderea calculatorului conținutul acestei memorii se pierde. Cu toate că are
acest dezavantaj , ea are avantajul de a opera la o viteză extrem de mare , pe când un
HDD operează la viteze de până la 200 MB/s memoria ram operează la viteze de ordinul
GB/s astfel fiind cel mai rapid mediu de stocare disponibil din calculator. Acest tip de

52 memorie vine întru -un format fizic de forma unei plăci (dimm – dual in -line memory
module) cu pini si microcipuri care constituie capacitatea de memorie a plăcii . [7]

18. ROM – Read Only Memory , Memorie doar Citire este un tip de memorie care odată
scrisă , conținutul acesteia nu mai poate fi schimbat ci doar citit . Cele mai proeminente
exemple de memorie ROM sunt CD -urile și DVD -urile care nu sutn de tipul RW(Re –
Writable) , acestea au capacități mari dar odată scrise , idifieren t dacă au fost scrise în
totalitate sau nu , ele pot fi doar citite și orice schimbare asupra datelor stocate pe acestea
este imposibilă. [5, p. 921]

Un alt exemplu de memorie ROM este memoria prezentă pe placa de bază î n care
sunt localizate programele și informațiile de care are nevoie calculatorul pentru a porni. În
plus , tot aici se mai află și programe de tip rutină care sunt folosite la accesarea tastaturii
, mouse -ului , GPU -ului etc. Aceasta este cunoscută ca ROM -BIOS. [5, p. 10]

19. Shell – Înainte ca iconițele și ferestrele să acaperezele ecranele utilizatorilor , aceștia
obișnuiau să scrie comenzi pentru a utiliza majoritatea calculatoarelor. Pe sistemele Unix ,
din care a fost derivat Linux , programul care se ocupa cu interpretarea și adm inistrarea
acestor comenzi se numea shell. Indiferent de distribușia de Linux folosită , acest shell
este mereu la dispoziția utilizatorului. Acest program oferă posibilitatea rulării altor
programe , de a lucra cu sistemul de fișiere , de a compila cod , de a opera sistemul și de
a administra calculatorul. În ciuda faptului că shell nu este atât de intuitiv ca și o interfață
grafică , majoritatea experților Linux consideră shell ca fiind mult mai puternic decât
orice interfață grafică.
Unele dintre motiv ele majore pentru un utilizator de a utiliza shell sunt :
• Va putea să navigheze în orice sistem Linux sau Unix -like deoarece
limbajul folosit este universal și nu necesită învățarea modului de
funcționare al interfețelor de la distribuție la distribuție.
• Caracteristici speciale ale shell permi t interacțiunea dintre comenzile
introduse. Pentru a economisi timp la tastarea comenzilor , utilizatorii

53 avansați folosesc diverse comenzi pentru a -și auto -completa comenzile în
timp ce le scriu , pentru a le repeta , eliminând nevoiea de a scrie o
comandă de multiple ori. Mulți utilizatori avansați de Linux operează
sistemul în mare parte din shell. [1, pp. 33 -34]

20. Un X Server este un program din cadrul ”X Window System” care la rândul său este sistem
cross -platform responsabil cu administrarea interfețelor grafice (Graphical User Interface /
GUI) pe calculatoare individuale sau chiar și pe rețele de calculatoare. Acest sistem este
unul dintre cele mai puternice și utile pachete d e software pentru Linux și alte sisteme de
operare bazate pe Unix, este motorul grafic implicit al acestor sisteme.

X Server rulează pe mașina locală(calculatorul personal) și se ocupă de utilizarea resurselor
grafice cum ar fi placa video , monitorul(sau monitoarele) și dispozitivele de intrare (în
general mouse și tastatură) pe aceste calculatoare.Relația dintre X Se rver și client este cea
tipică astfel aplicația client rulează în mediul local , ajută utilizatorul să ceară date de la
server și afișează datele pe ecranul utilizatorului. Aplicația server este cea care execută de
fapt sarcinile de a administra ecranul și multe altele incluzând executarea operației cerute
de către client. Acest mod de operare are avantajul de a elimina nevoia programelor de a fii
conștiente de detaliile fizice ale componentelor , astfel simplificând dezvoltarea lor și
facilitând o mentenan ță mai ușoară. [8, pp. 485 -486] [18, pp. 3 -16]

21. WDDM – Windows Display Driver Model este arhitectura driver -ului grafic rulat de
Windows începând de la Windows Vista. A înlocuit dri ver-ele precedente ale Windows
2000 și Windows XP anume XDDM/XPDM și are ca scop introducerea de noi
funcționalități grafice de a aduce mai multă stabilitate sistemului. Acest driver oferă
funcționalitățile necesare pentru a randa desktop -ul și aplicațiile folosind managerul de
ferestre. [4]

54 Anex e
Creare utilizator
sudo useradd vlad
sudo passwd vlad 123456

Instalări servicii
Lightdm : sudo apt -get install lightdm
Obconf sudo apt -get install openbox obconf
Nautilus : sudo add -apt-repository ppa:gnome3 -team/gnome3
sudo apt -get update && sudo apt -get install nautilus
Gedit : sudo apt -get install gedit
Obmenu : sudo apt -get update
sudo apt -get install obmenu
System Monitor : sudo apt -get install gnome -system -monitor
Tint2 : sudo apt -get install tint2
Cairo Dock : sudo add -apt-repository ppa:cairo -dock -team/ppa
sudo apt -get update
sudo apt -get install cairo -dock cairo -dock -plug-ins
Pavucontrol : sudo apt install pavucontrol
Volti : sudo apt -get update
sudo apt -get install volti
Suita de utilități x server : sudo apt -get update
sudo apt -get install x11 -xserver -util

Lansatorul de aplicații Ulauncher : sudo add -apt-repository ppa:agornostal/ulauncher

55 sudo apt -get update
sudo apt -get install ulauncher

Mozilla Firefox : sudo apt -get update
sudo apt install firefox
Magazinul de aplicații : sudo apt -get install software -center
Graphical sudo : sudo apt -get update
sudo apt -get install gksu
Server de fișiere Samba : sudo apt update
sudo apt install samba

Utilitatea de creare a imaginii de instalare : sudo add -apt-repository ppa:nemh/systemback
sudo apt -get update
sudo apt -get install systemback

Utilitatea de configurarea a acțiunilor nautilus : sudo apt -get install nautilus -actions
nautilus -actions -config -tool
Creare templates
cd ~/Templates
touch ”New Text File.txt”
touch ”New Impress Document.odp”
touch ”New Spreadsheet Document.ods”
touch ”New Writer Document.odt”

56 Configur ări
Samba
whereis samba
mkdir /home/vlad/Desktop/iso
sudo gedit smb.conf
în smb.conf : [iso]
path = /home/vlad/Desktop/iso
readonly = no
browsable = yes
Rulare systemback : gksu systemback
Transfer fișier iso : sudo mv Vlad_Linux.iso /home/vlad/Desktop/iso
Rularea comenzilor la pornire
sudo gedit ~/.config/openbox/autostart.sh
Se introduc în autostart.sh comenzile :
xrandr –newmode "1920x1080_60.00" 173.00 1920 2048 2248 2576 10 80 1083 1088 1120 –
hsync +vsync &
xrandr –addmode Virtual1 1920x1080_60.00 &
xrandr -s 18 &
nautilus –no-default -window &
tint2 &
cairo -dock &
volti &
ulauncher&
Pornire software -center : gksu software -center