Prin ce schimbări corporale trec fetelebăieț ii Cum se simt datorită [631072]

Pregătiți pentru viață. Educație pentru viață și comunitate – Clasele a V -a – a VIII -a 1 Anexa nr. 3 la ordinul ministrului educa ției naționale nr. 5863 /28.12 .2017
MINISTERUL EDUCA ȚIEI NA ȚIONALE

Programa școlară
pentru disciplina op țională

PREGĂTI ȚI PENTRU VIAȚ Ă.
EDUCAȚ IE PENTRU VIAȚ Ă ȘI COMUNITATE

Clasele a V-a – a VIII-a

Bucure ști, 2017

Pregătiți pentru viață. Educație pentru viață și comunitate – Clasele a V -a – a VIII -a 2 Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplin a opț ională Pregăti ți pentru via ță. Educaț ie pentru viaț ă și
comunitate reprezintă o ofertă pentru curriculumul la decizia școlii, clas ele a V-a – a VIII-a. Disciplina are
un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata fiecărui an școlar. Având un pronunț at caracter integrat,
această disciplină de studiu poate fi abordată ca disciplină opțional ă în aria curriculară Om și societate
sau în aria curriculară Consiliere și orient are. De asemenea, această disciplină poate avea statut de
opțional integrat, în acord cu prevederile OMEN nr. 3590/2016 privind aproba rea planurilor -cadru de
învăț ământ pentru învă țământul gimnazial .
Programa școlară pentru disciplina Pregăti ți pentru via ță. Educa ție pentru via ță și comunitate are
la bază un set de valori cu rol de sprijin al copiilor pentru pregătirea și confruntarea cu provocările vieț ii. În
acest sens, programa este centrată pe consolidarea responsabilită ții și a interac țiunii sociale s ănătoase,
în comunităț i variate – familie , școală, grup de prieteni, comunitate locală, alte contex te familiare.
Această disciplină opț ională promovează o viziune integrată asupra persoanei umane, cu accent
explicit pe următoarele aspecte:
– dinamica bio- comportamentală: identitate, co nștientizare corporală , autoco ntrol corporal ,
aptitudini , obiceiuri- deprinderi sănătoase , abilită ți de organizare ș i autogestionare;
– dinamica psiho- emoț ională: dezvoltare psiho- sexuală și personală, s entimente, emoț ii,
impulsu ri; autocunoaș tere, a utoacceptare și siguranț ă, încredere în sine; obiceiuri
comportamentale;
– dinamica spirituală: dezvoltare morală – corectitudine, integrare, libertate și responsabilitate,
respectul pentru viaț ă; dezvoltare spirituală – relațiile perso anei cu sine, c u lucrurile, cu ceilal ți;
acceptarea propriei vocaț ii;
– dinamica relațională: privind gestionarea relaț iilor în cadrul familiei , al grupul ui de prieteni , în
comunitate/societate , în alte categorii de rela ții.
Astfel, programa propusă: pune accent pe un program de dezvoltare a caracterului, prin
consolidarea responsabilităț ii și interac țiunii sociale sănătoase; ajută elevii să înț eleagă stadiile de
dezvoltare fizică, emoț ională și intelectuală; integrează discutarea noț iunilor de sexualitate treptat,
adecvat vârstei.
Oferta curriculară a discipline i Pregătiți pentru viață. Educație pentru viață și comunitate este
corelată cu:
• profilul de formare al absolvent: [anonimizat] , care este construit pe baza competenț elor cheie europene (cf.
Repere pentru proiectarea și actualizarea curriculumului naț ional . Document de politici educaț ionale). În
acest c ontext, disciplina contribuie la sus ținerea următoarelor competen țe din profilul de formare,
subsumate competenț elor cheie: manifestarea interesului pentru o viaț ă sănătoasă și pentru păstrarea
unui mediu curat; aplicarea unor reguli de menț inere a unei vi eți sănătoase (din domeniul competenț elor
matematice și competenț elor de bază în științe și tehnologii); aprecierea calităț ii personale în vederea
autocunoaș terii; formularea de obiective și planuri simple de învă țare (domeniul competenț ei a învăț a să
înveț i); operarea cu valori și norme de conduită relevante pentru viaț a personală și pentru interac țiunea
cu ceilal ți; rela ționare pozitivă cu ceilal ți în contexte ș colare și extra școlare, prin exercitarea uno r drepturi
și asumarea unor responsabilită ți; manif estarea disponibilităț ii pentru participarea civică în condi țiile
respectării regulilor grupului și valorizării diversităț ii (domeniul competenț elor sociale ș i civice);
manifestarea interesului pentru identificarea unor soluț ii noi în rezolvarea unor sarci ni de învăț are de
rutină și/sau provocatoare; manifestarea ini țiativei în rezolvarea unor probleme ale grupurilor din care
face parte ș i în explorarea unor probleme ale comunităț ii locale; aprecierea calităț ilor personale în
vederea autocunoaș terii, a orie ntării școlare și profesionale (domeniul de competenț e spirit de ini țiativă și
antreprenoriat).
• ofertele curriculare ale celorlalte discipline ș colare din curriculum, care abordea ză aspecte
relaționate tematic
Activită țile de stabilire a competenț elor specifice și de selectare a elementelor de conț inut au avut
la bază consultarea programelor școlare de gimnaziu pentru disciplinele Consiliere și dezvoltare
personală, Educaț ie socială, Religie , Biologie . Pe de o parte, s -a urmărit eliminarea suprapunerilor de
abordări identice între discipline. Pe de altă parte, s -a avut în vedere stabilirea de corela ții, de abordări
complementare a unor teme corelate, astfel încât această disciplin ă opțională să permită analize și
abordări metodologice cu rol de completar e a ofertei disciplinelor școlare din trunchiul comun, precum și
reluări ale temelor în vederea integrării acestora într -un tot unitar, cu relevanț ă practică, pentru viaț a de zi
cu zi a elevilor.

Pregătiți pentru viață. Educație pentru viață și comunitate – Clasele a V -a – a VIII -a 3 • model ul de proiectare curriculară a curriculumului naț ional românesc
Programa disciplinei opțional e Pregăti ți pentru viaț ă. Educaț ie pentru viaț ă și comunitate este
elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competen țe. Structura programei include,
pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente:
– competenț e generale;
– competenț e specifice ș i exemple de activită ți de învăț are;
– conținuturi ;
– sugestii metodologice .
Competen țele sunt ansambluri structurate de cunoș tințe, abilită ți și atitudini dezvoltate prin
învăț are, care permit rezolv area unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în
contexte diverse.
Competen țele generale sunt competenț ele dezvoltate prin studiul unei anumite discipline ș i care
vizează achizi țiile elevului pe întregul parcurs al studierii respectivei discipline. În cazul disciplinei
Pregăti ți pentru viaț ă. Educaț ie pentru viaț ă și comunitate , competenț ele generale pentru învăț ământul
gimnazial sunt centrate pe următoarele aspecte: atitudinea pozitivă faț ă de sine și sănătate; atitudini ș i
compo rtamente de relaț ionare în diferite comunităț i și contexte de viaț ă; explorarea activă și reflexivă a
diferitelo r elemente din via ța cotidiană.
Competen țele specifice se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din
competenț ele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenț ele specifice sunt însoț ite
de exemple de activită ți de învăț are, care constituie modalităț i de organizare a activităț ii didactice în
scopul formării competenț elor elevilor.
Programa școlară propune, cu carac ter de exemplu, diferite tipuri de activităț i de învă țare, care
integrează strategii didactice variate și care valorifică experien ța concretă a elevului. Cu prioritate,
programa școlară propune activităț i de învă țare care încurajea ză plasarea elevului în s ituații diferite de
învăț are, cu rol de analiză a situaț iilor de viaț ă și de reflec ție personală asupra lor. Cadrul didactic are
libertatea de a utiliza exemplele de activităț i de învă țare pe care le propune programa școlară, de a le
completa sau de a le î nlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situaț iei concrete
de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei școlare și proiectării
unor parcursuri de învăț are personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.
Conținuturile învă țării sunt organizate pe domenii și reprezintă achizi ții de bază, mijloace
informaț ionale prin care se urmăreș te formarea competenț elor la elevi. Pentru ciclul gimnazial,
elementele de conț inut au fost dezvo ltate pe două domenii de conț inut: Eu și ceilalț i – familia, prietenii,
comunitatea; Schimbările din viaț a personală, gestionarea unor aspecte specifice pubertă ții și
adolescenț ei.
Sugestiile metodologice includ recomandări referitoare la: proiectarea dida ctică; strategiile
didactice propuse profesorilor care aleg să predea această disciplină de studiu; aspecte de abordare a
conținuturilor și elemente de evaluare.
Concepț ia acestei programe școlare beneficiază de cel puț in trei orientări care caracterizeaz ă
evolu ția actuală a sistemelor educaț ionale: centrarea pe elev; abordarea integrată a curriculumului;
expansiunea competenț elor transversale.
– centrarea pe elev – gândită nu de puț ine ori simplificator, raportată fie numai la interesele,
nevoile și aptitud inile elevului, fie numai la utilizarea unor strategii exploratorii de
autocunoaș tere și autocontrol – propune un ansamblu de aspecte abordate unitar în cadrul
acestei programe școlare;
– abordarea integrată a curriculumului – deși această disciplină se situ ează convenț ional în ari a
curricular ă Om și societate și în aria curriculară Consiliere și orientare, prin conț inutul intrinsec
și temele propuse, acoper ă în fapt o arie crosscurriculară largă; ca atare, disciplina poate fi
abordată ca un opț ional integrat la nivelul învă țământului gimnazial;
– competentele asociate disciplinei sunt , în esen ță, competenț e transversale (life-skills , soft
skills ); acestea acoper ă variate tipuri de competenț e din sfera social ă, a dezvolt ării personale ș i
din aria metodologic -exploratorie.
Programa școlară este astfel concepută, încât să încurajeze creativitatea didactică și adecvarea
demersurilor didactice la sistemul de nevoi și interese ale elevilor, la nivelul lor de vârstă și la
particularită țile acestora, precum și ale comunită ții educaț ionale.

Pregătiți pentru viață. Educație pentru viață și comunitate – Clasele a V -a – a VIII -a 4

Competențe generale

1. Manifestarea unor atitudini pozitive fa ță de sine ș i față de
mediul fizic ș i social
2. Aplicarea adecvată a u nor norme de rela ționare dezirabile î n
contexte de viață variate
3. Explorarea activă a unor elemente din via ța de zi cu zi, din
perspectiva specificului vârstei pubertății și a adolescenței

Pregătiți pentru viață. Educație pentru viață și comunitate – Clasele a V -a – a VIII -a 5
CLASA a V -a
Competențe specifice ș i exemple de activită ți de învă țare
1. Manifestarea unor atitudini pozitive fa ță de sine și față de mediul fizic și social
Clasa a V -a
1.1. Identifica rea unor schimbări corporale și emo ționale care încep la debutul pubertă ții
– Exerci ții de autocaracterizare a propriei imagini fizice pe baza unor fotografii din diferite etape de
viață („Prin ce schimbări ai trecut?” )
– Lecturarea și discutarea în grup a unor texte literare ( poezii, proză) despre tranzi ția de la copilărie la
pubertate și adolescenț ă
– Discuții în grup pe tema: „Prin ce schimbări corporale trec fetele/băieț ii?” „Cum se simt datorită
acestora? ”
– Exerci ții de identificare ș i analiză a intereselor și preferin țelor personale care sunt diferite și/sau
comune cu ale altora, pe baza lucrului în echipe (fată-fată, băiat -fată) (ex. ce jocuri/filme îmi plac, ce
activită ți preferate am, ce obiceiuri zilnice am etc.)

1.2. Analizarea rolului relaț iilor pozitive cu ceilal ți, în diferite contexte (familie, grup de prieteni,
comunitate locală)
– Exerci ții în grup pe tema modalităț ilor de a oferi feedback (ex. reguli pentru un feedback pozitiv;
tehnica sandvi șului pentru un feedback negativ – partea mai puț in plă cută se înveleș te în două
complimente)
– Dialog pe tema unor reguli de relaț ionare cu ceilal ți (ex. Bați la u șă înainte să intri în camera cuiva?
Ceri permisiunea înainte de a lua lucrurile cuiva? Citeș ti coresponden ța și jurnalele altora fără să le
ceri voi e? Te simț i jignit(ă) dacă un prieten sau o rudă nu î ți spune un secret pe care l -a spus
altora?)
– Studiu de caz pe tema unor modele de prietenie, pornind de la realităț i din mediul cunoscut (o
familie, comunitatea locală, țară etc.) sau de la un film, text literar
– Elaborarea unor miniproiecte de grup pe tema responsabilită ților copiilor în diferite grupuri și
comunităț i, realizate în fo rme variate (hăr ți mentale, scurte interviuri, liste de reguli, exemple de
activită ți de manifestare a prieteniei )
– Implic area într -o activitate de voluntariat la nivelul comunităț ii locale (ex. crearea de obiecte
artizanale pentru vânzare și strângere de fonduri în beneficiul copiilor institu ționaliza ți, contribuț ia la
amenajarea unui centru comunitar pentru diferite categor ii de persoane defavorizate)

2. Aplicarea adecvată a unor norme de relaț ionare dezirabile în contexte de viaț ă
variate
Clasa a V -a
2.1. Identificarea unor valori , atitudini și norme care fundamentează relaț iile de prietenie
– Exerci ții de caracterizare a prietenului cel mai bun/prietenilor cei mai buni , prin scurte texte scrise,
asocieri de cuvinte/atribute
– Realizarea unor hăr ți conceptuale cu caracteristici ale prieteniei adevărate, în forme variate (ex.
cercul prieteniei, copacul calităț ilor etc.), pornind de la discuț ii de grup pe această temă (ex. dăruire,
sinceritate, deschidere, înț elegere, sprijin, bunăvoinț ă/amabilitate)
– Jocuri de exprimare a sentimentelor în contexte variate de prietenie pornind de la imagini, fotografii ,
povestiri și folosind for me variate de exprimare (mesaje scurte, mimică , gestică )
– Interviul în perechi: organizarea de perechi între fiecare elev și un coleg de clasă cu care acesta nu
obișnuiește să aibă rela ții amicale , apoi realizarea de conversaț ii pe teme privind interese per sonale
(ex. ce fel de lucruri le place să facă, ce fel de muzică le place, care este filmul lor preferat) , urmate
de exerci ții de reflec ție (ex. ce avem de învăț at de la cei cu care nu ne a semănăm, ce avem în
comun cu cei care nu ne seamănă sau nu au acele ași preferinț e ca ș i noi)
– Vizionarea unor filme cu mesaj relevant pentru prietenie (ex. filmul „The Mighty”)
– Colectarea de proverbe despre prietenie și discutarea în grup a mesajelor acestora sau a unor

Pregătiți pentru viață. Educație pentru viață și comunitate – Clasele a V -a – a VIII -a 6 Clasa a V -a
fragmente literare pe această temă (ex. monologul Portiei din „Negu țătorul din Vene ția”, de W.
Shakespeare)

2.2. Analizarea unor modalităț i de depăș ire a situaț iilor critice ce se manifestă î n rela țiile de
prietenie
– Discuții pe tema situaț iilor critice care apar în relaț iile de prie tenie (ex. A ți avut v reodată un prieten
care a spus "Nu voi mai fi prietenul tău" ? Cum aț i reac ționat? Ce aț i sim țit? Cum a ți rezolvat
situa ția?)
– Elaborarea unei compuneri pe tem a prieteniei (ex. „Când am fost mândr u/mândră de
prietenul/prietena mea ?”, „Cum am trecut cu bine peste o încercare dificilă, cu sprijinul prietenilor ?”)
– Studiu de caz pe tema efectelor unor relaț ii problematice/conflictuale cu prietenii sau cu membri ai
familiei (părinț i, frați), cu rol de identificare a unor modalităț i de prevenire și/sau rezolvare
– Participarea la jocuri de rol pe tema manifestării și efectelor geloziei /violen ței/nerespectării
confidenț elor într-o rela ție de prietenie

3. Explorarea activă a unor elemente din viaț a de zi cu zi, din perspectiva
specificului vârstei pubertăț ii și a ad olescen ței
Clasa a V -a
3.1. Descrierea importan ței și a consecin țelor ce decurg din apartenen ța la diferite grup uri
– Discuții pe tema importanț ei varietăț ii rela țiilor de prietenie, care au rol complementar (ex. prietenii
mei sunt asemănători mie?/ sunt di feriți de mine?)
– Exerci ții de schimbare a perspectivei asupra imaginii de sine (conform ideii că ceea ce pe noi ne
nemul țumeș te la felul în care arătăm ar putea să- i placă altcuiva), cu accent pe aspecte care pot
obiectiva acest demers ș i pot preveni unele posibile excese (ex. cură de slăbire în situaț ii în care
aceasta nu este necesară , încercarea de a fi mai înalt(ă) etc.)
– Completarea unor scurte chestionare cu răspunsuri la alegere pe tema diferitelor presiuni pe care
elevii le pot resim ți din partea gru purilor de apartenenț ă (grupul clasei, grupul de prieteni) și
analizarea în comun a categoriilor de răspunsuri
– Participarea la jocuri de rol pe tema diferitelor strategii de reac ție la presiunea grupului, însoț ite de
exerci ții de reflec ție asupra situaț iei și emo țiilor trăite

3.2. Formularea de aprecieri privind rutine ș i obiceiuri sănătoase/nesănătoase de igienă și
alimentaț ie, din via ța personală
– Realizarea de jurnale săptămânale pe tema obiceiurilor person ale de igienă, alimenta ție
sănătoas ă/nesănătoas ă, managementul timpului liber – care pot fi completate împreună c u părin ții
sau validate de aceș tia
– Discu ții pe tema regulilor de igienă și îmbrăcăminte în diferite contexte (acasă, școală, spaț ii publice)
– Elaborarea unor proiecte de grup pe tema rolulu i sportului/unei diete sănătoase/unei igiene corecte
sau a modalităț ilor de petrecere a timpului liber de către copii

Pregătiți pentru viață. Educație pentru viață și comunitate – Clasele a V -a – a VIII -a 7 Conținuturi
Domenii de conț inut Conținuturi
Eu și ceilal ți: familia,
prietenii, comunitatea • Prietenia. Trăsăturile de caracter ale u nui bun prieten . Aprecierea
corectă a prietenilor: calităț i și defecte
• Valori care fundamentează o prietenie sănătoasă . Acceptarea
diferenț ei; dreptate și respect; respectarea promisiunilor făcute
• Influenț a grupului de prieteni. Presiunea grupului ș i reac ții la
aceasta
• Atitudini de risc în rela țiile de prietenie (monopolizarea prietenilor,
gelozia etc.). Rezolvarea conflictelor , împăcarea. Evitarea
comportamentelor antisociale ce se manifestă în grupurile de
apartenen ță – hărțuirea ( bullying )
• Implicarea în activită ți de voluntariat ; importanț ă, aspecte practice
• Universalitatea prieteniei. Niveluri ale manifestării prieteniei
– Familia – modele de prietenie (părin ții, fra ții)
– Responsabilitate civică: vecini și prieteni
– Prieteni la nivelul comunităț ii
– Priete nia la nivel global; dreptatea ș i respectul – fundamente
pentru pace

Schimbările din via ța
personală. Gestionarea unor
aspecte specifice pubertăț ii
și adolescen ței • Imaginea de sine . Schimbări corpora le și psihologice ce anun ță
debutul pubertăț ii. Ritmuri personale ale dezvoltării
• Dezvoltarea psiho -sexuală a fetelor și a băieț ilor; manifestări
specifice în termeni de prietenie ș i în via ța cotidiană
• Relația dintre sport, mi șcare fizică, nutri ție și sănătate – aspect e
specifice la debutul pubertăț ii. Abordăr i sănătoase și nesănătoase
în privinț a dietei, a îngrijirii personale și a modei . Imita ția, presiunea
grupului de prieteni . Evitarea comportamentelor de risc
• Gestionarea eficientă a timpului personal; moduri adecvate de
petrecere a timpului liber

Pregătiți pentru viață. Educație pentru viață și comunitate – Clasele a V -a – a VIII -a 8 CLASA a VI-a
Competențe specifice și exemple de activită ți de învă țare
1. Manifestarea unor atitudini pozitive fa ță de sine și față de mediul fizic și social
Clasa a VI -a
1.1. Analizarea efectelor pe care schimbăril e din perioada pubertă ții și a adolescen ței le au asupra
dezvoltării personale
– Realizarea de liste comparative între libertăț i și responsabilită ți specifice perioadei copilăriei,
perioadei adolescenț ei, perioadei de via ță adultă
– Analizarea unor studii de caz ce eviden țiază modul în care adolescenț ii își asumă roluri care
corespund sau nu vârstei lor
– Elaborarea profilului calită ților personale, cu sprijinul colegilor de clasă (ex. scrierea calită ților
personale pe o foaie, care apoi va circula între colegi și va fi completată de aceș tia)
– Exerci țiu de completare a unui jurnal personal pe termen lung, în care elevii să î și clarifice conflictele
interioare și să îș i noteze sentimentele pe care nu vor să le discute cu altcineva

1.2. Identificarea de valori morale care fundamentează relaț ionarea cu ceilal ți
– Realizarea unor compuneri pe tema diferitelor valori ce se manifestă în relaț ionarea cu ceilal ți:
fidelitate, altruism, sinceritate, respectarea cuvântului dat
– Discuții pe tema nevoii de relaț ionare cu ceilal ți, pornind de la exemple din via ța naturii (ex. Modul de
zbor al păsărilor călătoare) sau de la mesajul unor poveș ti (ex. povestea oamenilor care aveau
linguri prea lungi pentru a se putea hrăni cu ele)
– Exerci ții de formulare de argumente pro și contra pe tema „Vreau să cresc mare”, care să
evidenț ieze roluri ș i responsabilită ți ale copiilor/ adulților

2. Aplicarea adecvată a unor norme de relaț ionare dezirabile în contexte de viaț ă
variate
Clasa a VI -a
2.1. Prezentarea unor modalită ți de manifestare a fidelităț ii și a respectului în rela țiile cu ce ilalți
(familie, prieteni)
– Elaborarea unei scrisori de mul țumire pentru un „erou al vie ții cotidiene” (o persoană importantă din
viața fiecărui elev)
– Discuții în grup pe tema autocontrolului („Cel mai puternic om este cel care se poate stăpâni pe
sine”) și al rolului acestuia în rela ționarea cu ceilal ți
– Realizarea unor jurnale pornind de la exerci țiul personal de a utiliza numai cuvinte pozitive pe
parcursul unei ore/unei zile/unei săptămâni (ex. „Încercaț i să folosiț i numai cuvinte de apreciere, de
încuraj are, evitând să critica ți, să vă plângeț i sau să vorbi ți de rău pe cineva, timp de o oră/o zi/o
săptămână”), urmate de reflec ție („A fost greu? De ce?”)
– Realizarea de liste cu lucruri pe care elevii le pot face pentru a- și degreva părinț ii de anumite sarci ni
și responsabilităț i, urmat e de etapa de reflec ție „Ce privilegii a ți câștigat cu timpul pentru această
atitudine?”
– Completarea unui scurt chestionar cu întrebări referitoare la fidelitatea și loialitatea între prieteni (ex.
păstrarea micilor secrete nepericuloase, acordarea de ajutor, împărtăș irea bucuriei când i se
întâmplă ceva bun prietenului/ prietenei sau a triste ții când se întâmplă ceva rău prietenului /prietenei ,
iertarea greș elilor, respectul pentru păreri diferite, statornicia într -o rela ție de prietenie)

2.2. Aplicarea unor strategii simple de gestionare a conflictelor în contexte cunoscute
– Discuții de grup pe tema util izării for ței fizice în diferite situa ții (ex. în ac țiunile poliției, în apărarea țării
versus violen ța fizică între doi elevi etc.)
– Participarea la o dezbatere pe tema unei fapte rele (ex. î mpăr țirea clasei în echipe de acuzare și de
apărare și organizarea unui proces într -o situaț ie ipotetică în care cineva a făcut o faptă rea,
formularea verdictul ui, discuta rea și analizarea ef ectelor)
– Elaborarea unui scurt text privind o situa ție din mediul școlar sau familial în care obiectivele elevului

Pregătiți pentru viață. Educație pentru viață și comunitate – Clasele a V -a – a VIII -a 9 Clasa a VI -a
au intrat în contradic ție cu ale echipei/clasei/familiei , pe baza unui set de întrebări (ex. „În ce context
s-a produs situaț ia conflictuală? ” „Cum ai rezolvat situa ția?” „Ai renunț at la punctul tău de vedere sau
nu?” „Care a fost rezultatul? ”)

3. Explorarea activă a unor elemente din viaț a de zi cu zi, din perspectiva
specificului vârstei pubertăț ii și a adolescen ței
Clasa a VI -a
3.1. Anal izarea unor caracteristici privind relaț iile personale cu adul ți și cu covârstnici , la vârsta
pubertă ții și a adolescen ței
– Exerci ții de analizare a unor decizii personale care implică relaț ii cu adul ți și cu prietenii de aceeaș i
vârstă , ce ar trebui discut ate mai întâi cu părinț ii sau alt adult de încredere (tutore, profesor, naș etc.)
– Discutarea în grup a mesajelor unor texte literare (ex. fabule, povestiri) referitoare la comportamente
adoptate pentru a fi populari în grupul de apartenen ță (ex. fabula „Ga ița împodobită cu pene de
păun”)
– Completarea unor scurte chestionare care eviden țiază modalită ți de rela ționare cu prietenii ( ex. test
cu întrebări privind manifestarea fidelităț ii într -o rela ție de prietenie)

3.2. Formularea de argumente pentru respin gerea comportamentelor de risc cu efecte asupra
sănătăț ii
– Joc de rol pe tema sus ținerii unor nevoi personale în faț a părin ților (ex. un elev este părintele, iar
celălalt este copilul care vrea să îl convingă că: îi trebuie mai mul ți bani de buzunar/vrea să se
fardeze și să poarte fuste scurte/are nevoie de un telefon nou etc.)
– Elaborarea unor proiect e de grup (ex. realizarea de texte/afi șe/colaje) pe tema reclamelor media
care se adresează tinerilor și adolescenț ilor și a mesajelor acestora (ex. „La ce dori nțe și nevoi
răspund acestea? ” „Ce valori promovează? ” „Cum pot acestea să influenț eze alegerile personale? ”)
– Jocuri de rol pe tema importanț ei respectării intimităț ii personale în comunicarea directă și în cea în
mediul online (ex. sus ținerea unui discur s în faț a întregii clase/din bancă/din spatele unui
paravan/înregistrat audio etc.)
– Participarea la discuț ii cu diver și specialiș ti pe tema unor comportamente specifice ce pot să apară la
vârsta adolescenț ei (ex. curele de slăbire la adolescenț i, machiajul excesiv, excesul de jocuri pe
calculator etc.)
– Organizarea la nivelul clasei/al ș colii a unui grup de sprijin ș i socializare format d in colegi, părinț i sau
adulți din mediul cunoscut, care să ofere contexte de activităț i extra școlare variate pentru tiner ii
expuș i diferitelor comportamente de risc

Pregătiți pentru viață. Educație pentru viață și comunitate – Clasele a V -a – a VIII -a 10 Conținuturi
Domenii de conț inut Conținuturi
Eu și ceilal ți: familia,
prietenii, comunitatea • Libert ăți și responsabilit ăți la vârsta pubertă ții și a adole scenței.
Încredere în sine. Autonomie responsabilă. A utocontrol și
autodisciplină
• Identitate de sine – aspecte specifice la pubertate ș i adolescenț ă.
Crize de identitate; popularitate și stimă de sine; cunoaș tere și
acceptare de sine. Rezistenț a la presiuni exterioare
• Dezvoltare personală și rela ții interper sonale. Conș tiință comunitară
• Valori morale care fundamentează relaț ionarea cu ceilal ți: fidelitate,
altruism, sinceritate, respectarea cuvântului dat
• Relații cu co -vârstnicii. Rela ții de prietenie; fidelitatea – fundament al
oricărei prietenii
• Relații de familie. Familia în societate ș i istorie. Respectul datorat
vârstnicilor. Conflictul între generaț ii. Gestionarea conflictelor în
familie

Schimbările din via ța
personală. Gestionarea unor
aspecte specifice pubertăț ii
și adolescen ței • Efecte ale s chimbăr ilor specifice pubertă ții și adolescen ței la nivel
fizic, psihologic și social. Dreptul la intimitate. Schimbări de
dispozi ție: gestionarea depresiei, a frustrării, a nervozităț ii. Tehnici
de comunicare ș i de rezolvare a conflictelor
• Autocontrol și evitare a unor comportamente de risc la vârsta
pubertăț ii și a adolescenț ei
• Mișcare fizică, igienă, dietă corectă și odihnă – aspecte specifice la
vârsta pubertăț ii și a a dolescenț ei. Sănătatea fizică, mentală ,
spirituală

Pregătiți pentru viață. Educație pentru viață și comunitate – Clasele a V -a – a VIII -a 11 CLASA a VII -a
Competențe specifice și e xemple de activită ți de învă țare
1. Manifestarea unor atitudini pozitive fa ță de sine și față de mediul fizic și social
Clasa a VII -a
1.1. Analizarea efectelor pe care schimbăril e din perioada pubertă ții și a adolescen ței le au asupra
relaționării cu ceilalț i
– Discuții de grup privind modalităț ile în care relaț ionarea cu ceilal ți se schimbă pe parcursul etapelor
de dezvoltare psiho -fizică a unei persoane, pornind de la mesajul basmului „Răț ușca cea urâtă”
– Elaborarea unor liste comparative de caracteristici specifice modelelor de viaț ă ale adolescenț ilor
(ex. modele din media/modele din viaț a reală/modele din diferite domenii de cunoa ștere)
– Participarea la jocuri de rol de tip pantomimă, în scopul conș tientizării relaț iei dintre corp, minte ș i
spirit
– Particip area la întâlniri cu speciali ști pe tema dezvoltării socio- emoț ionale la vârsta pubertăț ii și a
adolescenț ei
– Utilizarea unei „cutii a sentimentelor ș i a întrebărilor”, în care elevii pun săptămânal bile țele cu
întrebări la care vor să primească răspuns, i ar profesorul le răspunde periodic

1.2. Argumentarea nevoii de apartenen ță la un grup, în rela ție cu aspecte de dinamica grupurilor
– Exerci ții de formulare a unor mesaje de feedback pozitiv într -un grup (ex. Cercul prieteniei – în
grupuri de 5- 6 persoa ne, fiecare elev formulează un enunț cu mesaj pozitiv pentru un alt membru al
grupului și prime ște adecvat un mesaj de la alt membru)
– Participarea la jocuri de rol privind diferite situa ții de relaț ionare într -un grup, cu rol de a evidenț ia
avantaje și riscuri posibile ale apartenen ței la acel grup
– Exerci ții de reflec ție pe baza unui set de întrebări, care să evidenț ieze schimbări ce apar în dinamica
unui grup (ex. dinamica unui grup de prieteni, dinamica relaț iilor de prietenie din clasă etc.) , din
perspectiva unor experienț e pozitive/negative
– Analizarea în grup a unui studiu de caz privind efectele unor comportamente la nivelul grupului, care
să evidenț ieze „efectul fluturelui”/caracterul interconectat al lumii înconjurătoare (ex. un fluture care
bate din aripi în zona Amazonului din Brazilia poate crea un taifun in India)

2. Aplicarea adecvată a unor norme de relaț ionare dezirabile în contexte de viaț ă
variate
Clasa a VII -a
2.1. Identificarea unor aspecte de autonomie și responsabilitate ce decurg din apartenen ța
persoanei la diferite grupuri
– Discuții despre responsabilităț ile pe care adolescenț ii trebuie să și le asume, pornind de la poveș ti,
proverbe (ex. proverbul chinezesc „Părin ții ar trebui să le dea copiilor rădăcini și aripi”) sau legende,
mitur i (ex. mitul lui Icar)
– Exerci ții de formulare a unui feedback de recunoaș tere a unei greș eli/rostire a adevărului în situaț ii
problemă ce apar în dinamica unui grup, pornind de la experienț e din viaț a curentă sau de la un
studiu de caz dat
– Analizarea unor modalităț i de prezentare în spaț iul online a propriei persoane, cu evidenț ierea
efectelor pozitive ș i a riscurilor specifice

2.2. Aplicarea unor strategii de autocontrol și rezilien ță în diferite situa ții de rela ționare cu ceilal ți
– Studiu de caz pe tema strategiilor de gestionare a emoț iilor în rela ționarea cu ceilal ți, pornind de la
exemple din viaț a cotidiană a elevilor, în care aceș tia au simț it rușine, jenă, alte emoț ii determinate
de încălcarea intimită ții sau de experienț e negative
– Exersarea unor strategii de management al riscului /de preluare inteligentă a riscurilor (ex. a cere
sfatul unui părinte sau unei alte persoane de încredere cu privire la un risc pe care elevul doreș te să
și-l asume; a lista aspectele de câș tig/pierdere ce pot rezulta din asumarea unui risc; a fi dispus să
înveți din greșelile personale, valorificând experien țe anterioare)

Pregătiți pentru viață. Educație pentru viață și comunitate – Clasele a V -a – a VIII -a 12 Clasa a VII -a
– Discuții pe tema curajului ca ac țiune spirituală, psihologică și fizică, pornind de la o idee dată, un
proverb (ex. „Noi devenim curajoș i prin ac țiuni c urajoase", Aristotel)
– Lucrul pe grupuri mici pentru corelarea unor e moții/sentimente cu gânduri/experienț e de viaț ă proprie
(ex. ce gânduri ne vin în minte când auzim cuvintele: „frică”, „furie”, „agresivitate ”, „bucurie ”, „triste țe”,
„mândrie ”, „entuziasm ”, „plictiseală ”, „supărare ” etc.) sau pentru corelarea unor ac țiuni cu zonele
creierului care le gestionează
– Analizarea în grup a nivelul ui de rezilien ță în diferite situaț ii de via ță cotidiană a elevilor , pe baza
complet ării unor chestionare tematice cu răspunsuri la alegere

3. Explorarea activă a unor elemente din viaț a de zi cu zi, din perspectiva
specificului vârstei pubertăț ii și a adolescen ței
Clasa a VII -a
3.1. Identificarea caracteristicilor unui lider de grup, din perspectiva rolului acestu ia în dezvoltarea
grup ului
– Aplicarea unor exerci ții democratice de alegere la nivelul clasei (ex. alegerea unui lider al clasei,
alegerea unui reprezentant al clasei pentru diferite contexte de viaț ă școlară) , în acord cu
respectarea dreptului la vot
– Elaborarea pe grupe a profilului unui erou/model/exemplu de succes, care să evidenț ieze
caracteristicile unui lider
– Participarea la discuț ii de grup cu un profesionist /lider într -un domeniu care să le explice elevilor care
au fost etapele prin care a trecut pentru a- și atinge obiectiv ele de carieră
– Participarea la activităț i de comunicare cu persoane care să le ofere perspective de viaț ă, inspira ție,
motiva ție, prin poveș ti personale, experienț e de viaț ă interesante, exemplare (ex. Biblioteca vie)

3.2. Asumar ea unor responsabilită ți pentru propria dezvoltare personală și pentru sănătate
– Realizarea de către fiecare elev a unei liste cu unul sau mai multe obiective de viaț ă și discutarea
acestora la clasă, cu accent pe realismul acestor obiective și nevoi le de dezvoltare personală
– Participarea l a discu ții cu diferite persoane cu expertiz ă în domeniul dezvoltării psihice și fizice a
adolescenț ilor (ex. întâlnire cu un medic care să explice rolul menstruaț iei și semnifica ția acesteia de
normalitate în viaț a unei fe mei, întâlnire cu un psiholog care să explice caracteristici ale dezvoltării
socio -emoționale în adolescenț ă etc.)
– Căutarea de informaț ii din surse variate, despre stilul de viaț ă sănătos la vârsta pubertăț ii și a
adolescenț ei

Pregătiți pentru viață. Educație pentru viață și comunitate – Clasele a V -a – a VIII -a 13 Conținuturi
Domenii de conț inut Conținuturi
Eu și ceilal ți: familia,
prietenii, comunitatea • Gen, identitate , personalitate. Dezvoltare psiho -sexuală
• Persoana ca unitate bio- psiho- spirituală . Aspecte specifice la vârsta
adolescenț ei: a utoevaluare; a scultare și interdependenț ă;
autocontrol și gestionar ea emoț iilor; integrare socială

Schimbările din via ța
personală. Gestionarea unor
aspecte specifice pubertă ții
și adolescen ței • Nevoia de apartenen ță la un grup. Dinam ica grupului. Integrare
socială
• Relații în cadrul grupului. Metode de evitare ș i de combatere a
abuzurilor din partea celorlal ți: șicane. Modele sociale, de carieră
• Stil de via ță sănătos
• Asumarea și evaluarea riscurilor. Exersarea unor comportamente
raționale. Modalităț i de gestionare a eș ecurilor și a frustrărilor .
Rezilien ța. Stabilirea unor obiective realiste
• Dinamica grupurilor de apartenen ță. Responsabilitate socială.
Munca în echipă. Relaț ii reziliente
• Modele – rol și importanț ă în viaț a personală
• Responsabilitate și autonomie. Virtu țile unui bun lider și ale unui
bun discipol. Respectul faț ă de sine și față de alte persoane

Pregătiți pentru viață. Educație pentru viață și comunitate – Clasele a V -a – a VIII -a 14 CLASA a VIII- a
Competențe specifice și exemple de activită ți de învă țare
1. Manifestarea unor atitudini pozitive fa ță de sine și față de mediul fizic și social
Clasa a VIII -a
1.1. Asumarea unei perspective holistic e asupra persoanei umane ca unitate fizică, psihică și
spirituală
– Exerci ții de reflec ție asupra unor comportamente în diferite situa ții de via ță, care evidenț iază efortul
unei persoane de a corela emoț iile cu ac țiunile (ex. ce simț i când îmbrăț ișezi o persoană pe care o
iubești/pe care nu o iubeș ti; cum procedezi atunci când ț i-ai propus să faci ceva, dar emoț iile tale
sunt opuse etc.)
– Completarea unor chestionare care investighează reac țiile fizice, psihologice ș i emoț ionale în di ferite
situa ții de via ță (ex. care este reac ția personală în plan fizic/psihologic/spiritual atunci când: ai de dat
un examen dificil, eș ti răcit, ai rănit sentimentele celui mai bun prieten etc.)

1.2. Eviden țierea rolului respectului și încrederii, în relațiile cu ceilal ți
– Elaborarea unor liste de identificare, în relaț iile din clasă/ școală, a unor situaț ii de manifestare a
respectului/a lipsei de respect faț ă de celălalt (cu referire la elevi, profesori, alte persoane din spa țiul
școlii)
– Jocuri în perec hi de construire/verificare a încrederii (ex. un elev este legat la ochi, celălalt elev este
responsabil pentru a- l ghida în siguranț ă într -un circuit complet în jurul clasei ; elevii î și pot alege
singuri partenerii , justificând alegerea făcută/ componen ța echipei poate fi realizată aleatoriu;
exerci țiul este urmat de reflec ție asupra stărilor emoț ionale trăite)
– Participarea la „cercul zâmbetelor ” (ex. elevii trebuie să „treacă ” un zâmbet de la unul de celălalt) cu
scopul sublinierii importanț ei atitudinii pozitive la nivelul unui grup
– Participarea la o dezbatere pe tema unei situa ții de manifestare a violen ței într -un grup de elevi, cu
accent pe importanț a încrederii (premisa de nevinovă ție) și pe nevoia de dovezi în evaluarea situa ției
– Elaborarea unei l iste de „legi”/reguli care să sus țină o societate ideală din punct de vedere al
relaționării dintre oameni

2. Aplicarea adecvată a unor norme de relaț ionare dezirabile în contexte de viaț ă
variate
Clasa a VIII -a
2.1. Analizarea caracteristicilor relaț iilor dintre fete ș i băie ți la vârsta adolescen ței
– Exerci ții de exprimare a empatiei în lucrul pe grupuri mici (ex. un elev povesteș te un eveniment
nefericit din via ța sa, alt elev îi repovesteș te povestea către altul, cu toate amănuntele verbale și
nonverb ale etc., apoi se analizează emoț iile resim țite de ultimul ascultător și măsura în care acestea
corespund emo țiilor primului povestitor)
– Discuții pe tema valorilor care fundamentează o relație dintre fete și băie ți, pornind de la texte citite,
filme vizion ate, povestiri personale, scurte interviuri cu propri ii părinț i
– Prezentarea unor stereotipuri ș i prejudecăț i de gen (ex. fetele sunt plângăcioase, băieț ii sunt bătăuș i
etc.) și analizarea lor în grupuri , valorificând experienț ele personale
– Prezentarea unor caracteristici ale creierului la fete/băieț i, generatoare de comportamente ș i
modalităț i diferite, specifice, de reac ție și rela ționare interpersonală
– Realizarea de corela ții între diferite sentimente (ex. atrac ție/dragoste) și comportamente specifice
adolescenț ilor, pentru a evidenț ia semnifica ția acestora
– Analizarea în grup a unor scenarii alternative privind dezvoltar ea unei rela ții între o fată și un băiat,
cu evidenț ierea aspectelor pozitive și a riscurilor

2.2. Identificarea nevoii de limite și standarde în rela țiile interpersonale, cu relevan ță pentru
propria experien ță de via ță
– Exerci ții de aplicare a tehnicii SODA (stop, opț iuni, decizie, ac țiune) în analizarea unor situaț ii date
aparent conflictuale ( ex. vrei să te ui ți la emisiunile TV prefer ate, dar părin ții te roagă să faci ni ște

Pregătiți pentru viață. Educație pentru viață și comunitate – Clasele a V -a – a VIII -a 15 Clasa a VIII -a
treburi în casă; ai fost invitat de un priete n la o plimbare în ora ș, dar părin ții refuză să -ți dea
permisiunea etc.)
– Studiu de caz cu relevanț ă pentru situaț iile de „cameleon social ” (a face lucruri pe care nu le doreș ti
cu adevărat, din cauza presiunii grupului)
– Analiza rea în grup a mesajelor relevante pentru dragoste, promovate de unele poveș ti clasice sau
moderne (ex. „Frumoasa și bestia ”)

3. Explorarea activă a unor elemente din viaț a de zi cu zi, din perspec tiva
specificului vârstei pubertăț ii și a adolescen ței
Clasa a VIII -a
3.1. Formularea de aprecieri privind aspectele specifice familiei în societatea actuală
– Desenarea arborelui propriei familii, cu rol de analizare a relaț iilor dintre membrii acesteia
– Complet area unor rebusuri cu tema valorilor specifice unei familii
– Elaborarea în grup a unor liste cu situaț ii problematice care apar în relaț ia dintre copii și părin ții lor,
pentru a evidenț ia caracterul comun al unora dintre acestea în societatea contemporană
– Jocuri de rol părinte (mamă/tată) – copil ( fiu/fiică) pe teme privind situa ții problematice de rela ționare,
cu scopul exersării abilităț ilor de negociere, de respectare a unui punct de vedere argumentat
– Reali zarea unor interviuri cu familii care așteaptă un copil/care au un copil mai mic/care au un copil
mai mare cu privire la sentimentele părinț ilor fa ță de copil și la formularea unor aș teptări și mesaje
pentru copii i lor
– Exerci ții de îngrijire a unei mici ființ e, a unei plante sau a unui obiect delicat pentru o perioadă de
timp pentru a înț elege semnificaț ia angajamentelor de durată

3.2. Analizarea riscurilor unor obiceiuri și comportamente asupra propriei vie ți și asupra celorlal ți
– Studii de ca z pe tema asumării unor riscuri de către adolescenț i, care să evidenț ieze semnifica ția
riscurilor pozitive (care au un rezultat potenț ial pozitiv) și a riscurilor negative (care au un rezultat
potenț ial negativ)
– Exerci ții individuale de calculare a indicelui de masă corporală, utilizând surse de informar e online ș i
referinț e concepute pentru copii ș i adolescenț i
– Participarea la discuț ii cu diferi ți specialiș ti în modă, dans , muzică etc. Pentru a evidenț ia rolul social
al acestora ș i valorile promovate explicit
– Organizarea unui târg de idei de proiecte c are propun solu ții la diferite probleme punctuale ale
clasei/comunită ții/societăț ii

Pregătiți pentru viață. Educație pentru viață și comunitate – Clasele a V -a – a VIII -a 16 Conținuturi
Domenii de conț inut Conținuturi
Eu și ceilal ți: familia,
prietenii, comunitatea • Respectul și încrederea în rela țiile interumane. Forme de
manifestare:
– Respectul faț ă de alte persoane și față de proprietatea
acestora
– Respectul față de lucrurile care apar țin comunită ții
– Respectul faț ă de natură
• Părin ții – sursă a iubirii în familie. Gestionarea unor situaț ii dificile
ale familiei : conflicte între membrii ace steia, divor ț, pierderea un ui
membru al familie i. Valori specifice pentru o familie sănătoasă:
generozitatea, sprijinul reciproc ; ajutorul acordat părin ților de către
copii
• Loialitatea în rela țiile interpersonale. Gelozie, abuz în relaț iile
interpersonale. Sincer itatea în relaț iile de prietenie
• Caracteristicile unei societăț i ideale. Leadership ș i iniț iativă.
Evaluarea riscurilor. Stabilirea unor scopuri ș i efortul necesar pentru
îndeplinirea acestora

Schimbările din via ța
personală. Gestionarea unor
aspecte specifice pubertă ții
și adolescen ței • Relații sociale fete-băieți: prietenie, atrac ție. Presiunea de grup .
Emoții și sentimente specifice: a fi îndrăgostit, a iubi. Limite și
standarde în rela țiile interpersonale la vârsta adolescenț ei
• Miracolul vie ții și respectul pentru viaț ă. Aspecte legate de sarcină,
reacții de respingere/suport din partea familiei/grupului de
prieteni/comunitate. Alternative și opțiuni
• Gestionarea timpului liber la vârsta adolescenț ei. Implicarea în
activită ți de voluntariat și în proiecte comunitare

Pregătiți pentru viață. Educație pentru viață și comunitate – Clasele a V -a – a VIII -a 17 Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei ș colare, pentru
proiectarea și derularea activităț ilor de predare- învățare-evaluare, în concordanț ă cu specificul disciplin ei,
dar și cu specificul nevoilor de învă țare ale fiecăr ui elev/fiecărei clase de elevi.
Programa școlară Pregăti ți pentru viaț ă. Educaț ie pentru viaț ă și comunitate constituie un răspuns
la așteptările elevilor, ale profesorilor și ale părinț ilor ca ș coala să fie cât mai aproape de interesele și
nevoile copiilor, iar învăț area să aibă cât mai multă relevanț ă pentru viaț ă. Prin competenț ele vizate și
prin con ținuturile abordate, programa a urmărit să răspundă următoarelor nevoi ale elevilor :
– nevoia de educ ație pentru gestionarea emoț iilor;
– nevoia de relaț ionare eficientă în contexte de viaț ă și de a rezista la presiunea grupului;
– nevoia de a învăț a gestionarea conflictelor;
– nevoia de a combate violen ța și fenomenul de hărțuire ( bullying );
– nevoia de educ ație pentru sănătate;
– nevoia de combatere a comportamentelor de risc specifice perioadei pubertăț ii și adolescenț ei;
– nevoia de pregătire pentru diferitele momente și praguri ale vieț ii.
O notă aparte a disciplinei opț ionale Pregăti ți pentru viaț ă. Educaț ie pentru viaț ă și comunitate este
dată de contribuț ia la dezvoltarea unor abilităț i de via ță, atitudini și valori pe care actualii elevi și viitorii
adulți să le poat ă aplica în via ța de zi cu zi. Abilităț ile de viaț ă au rolul de a ajuta o persoană pentru a
avea o viaț ă de calitate, a menț ine relaț ii optime cu ceilal ți, a îndeplini scopurile propuse într -o anumită
perioadă a vie ții și a face faț ă diferitelor dificultă ți. Se pune accentul pe dezvoltarea caracterului, a
respectului de sine și pentru alte pers oane și consolidarea responsabilităț ii și interac țiunii sociale
sănătoase. Elevii sunt sprijini ți să înveț e rezilien ța și să-și asume alegerile cu deplină maturitate, să
respecte munca proprie ș i a altora, posesiunile proprii ș i cele comune, să înț eleagă v aloarea fair-play-ului
și a efortului personal în atingerea onestă și reală a obiectivelor. Activită țile de predare- învăț are se pot
desfăș ura sub formă de poveș ti sau pe bază de joc, utilizând cadrul simbolic oferit de acestea sau cadre
simbolice create de cadrul didactic.
Disciplina op țională Pregăti ți pentru via ță. Educaț ie pentru via ță și comunitate are un puternic
caracter explorator și practic -aplicativ, care presupune implicarea activă și participarea directă a elevilor
la activită țile de învăț are. E levii exersează abilită ți și atitudini într -un mediu adecvat de învăț are, devin
responsabili pentru modul în care se implică în jocurile și activită țile propuse, care pot fi realizate
individual, în perechi/echipă, independent sau facilitate de către cadru l didactic.
Pentru fiecare an de studiu, programul abordează cu prioritate câte o temă major ă,
corespunzătoare etapelor de vârstă pe care le parcurg elevii.
– Clasa a V -a – Tema majoră „Suntem prieteni! ” pune ac cent pe valori ș i cuno ștințe despre
prieteniil e sănătoase și rela țiile în care sprijinul se manifestă reciproc, sus ținând interesul
crescut al preadolescentului , care are nevoie ș i caută relaț ii pozitive cu cei de aceeaș i vârstă.
– Clasa a VI -a „Schimbări și provocări ” abordea ză element e de conț inut cu relevan ță pentru
schimbările specifice p ubert ății și adolescenț ei, în planul dezvoltării fizice și psihice, al
atitudini lor și emo țiilor aflate în schimbare.
– Clasa a VII -a – Tema majoră „Personalitatea mea” vizează abordarea bio- psiho -spirituală
integral ă a persoanei , cu accent pe aspecte specifice vârstei adolescenț ei, și pregăteș te elevul
pentru o mai bună cunoaș tere de sine în rela ție cu ceilal ți.
– Clasa a VIII -a – Tema majoră „Merită să aș tepți!” propune conținuturi centrate pe nevoi și roluri
ale adolescentului, inclusiv pe aspect e precum : atracția în relaț ia fete- băieți, iubire, angajament
și loialitate , obiective de via ță.
Pe lângă temele majore, există unităț i de conț inut asupra cărora se revine de- a lungul anilor de
studiu, progresiv, din perspectiv a specificului vârstei elevilor și a nevoilor lor de cunoaș tere și rela ționare
socială în diferite contexte de via ță.
Se recomandă ca activităț ile de predare- învățare să fie desfăș urate sub forme și strategii variate,
cu accent pe punerea în rol a elevilor, ca persoa ne se confruntă cu o gamă largă de situaț ii de via ță și
sunt nevoite să ia decizii tot mai complexe în chestiuni precum: presiunea anturajului, falsele prietenii,
relațiile de familie, cinstea ș i responsabilitatea, lucrul bine făcut, cuvântul dat, relaț iile romantice. Este
valorificată, astfel, o tendinț ă actuală în proiectarea învăț ării, respectiv gamificarea , întrucât elevii parcurg
împreună diferite situaț ii, provocări, iar depăș irea sau rezolvarea situaț iilor conduc la progres în învă țare.

Pregătiți pentru viață. Educație pentru viață și comunitate – Clasele a V -a – a VIII -a 18 Strategii didactice
Strategiile didactice recomandate sunt cele activ -participative, care stimulează explorarea și
activitatea independentă a elevilor. Acestea vor fi aplicate într -un climat educaț ional adecvat, care să
încurajeze comunicarea eficientă, manifestarea spiritului de cooperare, interac țiunea socială pozitivă,
exersarea unor comportamente morale, dezvoltarea creativităț ii.
Abordarea procesului de învă țare în perspectiva prezentei programe se bazează pe o viziune a
omului ca fiin ță integrală și porneș te de la premisa că în orice proces de învăț are, întreaga persoană
umană devine în mod activ implicată: descoperă valori (folosindu- și inteligenț a), și le însu șește
(exersându- și sentimentele ș i voin ța), apoi le aplică în practică (prin integritatea acțiunilor sale).
Astfel, demersurile de învăț are în acest program sunt construite pe trei etape:
– cunoaș terea – aceasta reprezintă momentul percepț iei și înțelegerii realităț ii așa cum se
prezintă ea, dincolo de consideraț iile subiective, prin relaț ionar ea la diferite contexte din
realitatea familiară a elevilor;
– integrarea – aceasta reprezintă etapa asumării de către elev a ceea ce a fost înț eles: a
cunoaș terii care se dovedeș te obiectivă și valoroasă și respingerea aspectelor lipsite de
valoare;
– aplicar ea – etapa pune accent pe demonstrarea atitudinilor care reflectă internalizarea
aspectelor cunoscute ș i acceptate ș i adoptarea de comportamente în conformitate cu noile
concepte și valori.
Programa, prin competen țele formulate și tematica propusă, permit e abordarea învăț ării în
perspectivă constructivistă , valorificând experien țele concrete ale copiilor ș i propunând situaț ii
specifice, experienț iale de învă țare, asigurând astfel o învăț are: personală, autentică, durabilă, bazată pe
trăiri, sentimente și interpretări proprii ale experienț elor trăite – propuse structurat sau semi -structurat și
completate cu resursele de conț inut oferite de resursele de învăț are pentru elevi ( caietul elevului , alte
resurse relevante). Această abordare permite cadrului didacti c utilizarea creativă a spaț iului școlar
(aranjarea sălii de clasă în moduri diferite, facilitând comunicarea în grup uri mici, de exemplu), dar ș i
utilizarea spaț iilor din afara clasei (în curtea școlii sau în cadrul comunităț ii), precum și valorificarea unor
parteneriate cu actori relevanț i la nivel local pentru a- i implica în activită ți variate de învă țare.
Strategiile didactice vor pune accent pe construc ția progresivă a cunoaș terii, flexibilitatea
abordărilor și asigurarea unui parcurs diferenț iat, coerenț ă și abordări inter – și trans – disciplinare în
procesul educaț ional.
Structura unei activităț i de învă țare experienț ială poate urma un flux de învăț are după următoarele
repere:
– exerci țiu de energizare – asigură tranzi ția la activitatea nouă, creș te ni velul de implicare al
clasei ;
– introducere și conectare cu tematica – prezentarea scop ului, a obiective lor de învă țare;
– discuție pregătitoare, facilitată, pe marginea temei – se stabilesc conexiuni cu lec țiile anterioare;
se poate introduce noul conț inut, susținut de manual sau alte resurse utilizate în situaț ia de
învăț are;
– experienț a de învă țare propriu- zisă (situa ție, sarcină, exerci țiu, joc, poveste) – generează
conținut pentru analiza ulterioară (stări, sentimente, ac țiuni, interpretări) ;
– analiza ex perienț ei – permite conș tientizarea faptelor, stărilor emoț ionale, interpretărilor
manifestate în etapa de experienț ă concretă; a naliza se realizează prin întrebări deschise,
adresate tuturor copiilor, cu răspuns oferit voluntar, încurajare pentru ascultar e activă,
acceptarea punctelor de vedere personale , reconstituirea experienț ei pe baza răspunsurilor
copiilor ; pentru fiecare experienț ă de învăț are este esenț ială discuț ia însoțită de reflec ție, cu rol
în formularea de concluzii proprii și generalizare ;
– identificarea unor soluț ii și răspunsuri la nivel personal – se subliniază a ngajamentele proprii și
concluziile, atât la nivel tematic, cât ș i la nivel personal , cu referire la lec țiile învă țate;
– fixarea elementelor -cheie ale situaț iei de învăț are – permit e conectarea cu contextul tematic
pentru lecția viitoare, sarcină de lucru/exersare;
– evaluarea – face referire atât la evaluarea de proces (cum a fost situaț ia de învăț are?), precum
și la evaluarea de conț inut (ce/despre ce am învăț at?).
În abordarea competen țelor și con ținuturilor propuse de această programă școlară, c adrele
didactice pot utiliza diferite tipuri de strategii didactice, cum ar fi:
• strategii inductive bazate pe utilizarea exemplelor – din poezii, poveș ti, fabule, cântece sau din
viața reală – pentru identificarea ș i recunoaș terea unor elemente de identitate personală, a unor
norme de comportament, emoț ii și sentimente;

Pregătiți pentru viață. Educație pentru viață și comunitate – Clasele a V -a – a VIII -a 19 • strategii analogice, care folosesc modele – din texte date sau din viaț a reală – pentru
caracterizarea persoanei sau a grup urilor din care fac parte elevii (familie, ș coală, grup de
prieteni), pentru exersarea unor reguli în cadrul grupului, manifestarea unor atitudini pozitive și
comportamente sănătoase;
• strategii euristice bazate pe problematizare: realizarea unor povestiri , jocuri de rol privind
aplicarea unor reguli simple de conduită în familie, în grupul de prieteni, în grupul clasei ;
explorarea relaț iilor interpersonale în grupuri mici; realizarea unor colaje cu imagini, fotografii
care prezintă, spre exemplu: elemente specifice ale drepturilor ș i îndatoririlor copilului,
beneficiile fair play -ului, femei/bărbaț i celebri/cupluri celebre de- a lungul istoriei; realizarea unor
proiecte ale clasei de elevi sau pentru comunitate;
• strategii experienț iale, care presupun implicarea directă și activă a elevului într -o experienț ă
concretă de învăț are, relevantă pentru viaț a sa și pentru contextul specific în care trăieș te, de
exemplu: observarea propriului corp, conș tientizarea rolului mediului înconjurător în viaț a
oamenilor; experimentarea activă a ceea ce a învăț at în situa ții noi: analiza unor cazuri,
realizarea unor proiecte; reflec ția personală asupra experienț elor trăite în rolul de elev,
realizarea unor jurnal e pe tem e variate. Situa țiile de învă țare experienț ială sunt urmat e de
procese structurate de reflec ție prin întrebări deschise, exploratorii, asigurând conș tientizarea
propriilor mecanisme comportamentale la nivel factual ( „Ce fac ?”), emoț ional ( „Ce simt?”) și
cognitiv ( „Ce gândesc ?”) și permi țând formul area de concluzi i personale, însoț ite de
angajamente de întărire sau de schimbare a comportamentelor .

Resurse educaț ionale
Pot fi utilizate suporturi vizuale ș i auditive diverse, adaptate particularităț ilor de vârstă și intereselor
elevilor, spre exemplu: secven țe de fil me, înregistrări audio.
Spațiul de desfăș urare a lec țiilor va fi organizat într -o manieră care să faciliteze comunicarea
eficientă, activităț ile în grupuri mici ș i implicarea tuturor elevilor. În func ție de temă, va fi încurajată
organizarea activităț ilor în spaț ii ce permit alte modalităț i de exersare a competenț elor, spre exemplu:
curtea/grădina școlii, parc, bibliotecă, muzeu etc.
Implicarea părin ților
La începutul anului școlar, vor avea loc discuț ii cu elevii și părinț ii despre specificul activită ților de
predare- învăț are la disciplina Pregăti ți pentru viaț ă. Educa ție pentru viaț ă și comunitate și despre
modalităț ile de evaluare. Părinț ii pot fi invita ți să participe la anumite activită ți didactice fie ca observatori,
fie ca participanț i activi, la prez entări ale portofoliilor de învăț are, la expozi ții ale elevilor , la activită ți
extraș colare ce pot fi organizate în relaț ie cu oferta tematică a acestei discipline școlare.
Evaluare
La disciplina Pregăti ți pentru viaț ă. Educaț ie pentru viaț ă și comunitate, evaluarea de parcurs va
avea în vedere progresul fiecărui elev și va fi realizată atât pe durata procesului de învăț are, cât și prin
evaluare sumativă, la final de semestru/an școlar/ciclu de învăț ământ.
Evaluarea de parcurs este proiectată astfel încât s ă evidenț ieze atât achizi țiile vizibile ale învă țării
(rezultatele învăț ării și progresul elevilor), cât și aspectele ce țin de procesul învăț ării, mai pu țin vizibile –
atmosferă, dinamică, experienț a directă a elevului, aspecte afective, de stare emoț ională, cognitivă,
spirituală. Evaluarea are un caracter continuu și urmăreș te două dimensiuni:
• evaluarea cu rol de a fixa învăț area, de a o sprijini ș i întări, urmărind și progresul elevilor
(assessment for learning) – permite reflec ția asupra modului de învăț are al elevilor ș i oferă
direc ții de optimizare; p entru aceasta s e recomandă metode colective, interactive, cu rol atât de
evaluare (achizi ții și progres) , cât și de fixare ș i consolidare a rezultatelor învăț ării, având o
importantă func ție de sprijin a grupului de elevi în învăț are; m etodele vor fi cu precădere din
sfera celor alternative ș i complementare, inclusiv sub formă de exerci ții și jocuri cu scop
evaluativ ;
• evaluare cu rol de apreciere ș i evaluare a achizi țiilor în termeni de rezultate ale învăț ării –
cunoș tințe, abilită ți, atitudini, comportamente ( assessment of learning) ; în acest scop s e
recomandă și utilizarea autoevaluării și evaluarea colegială ( peer assessment ).
Pentru evaluarea fiecărui elev, se recomandă metode de evaluare precum: activi tăți practice,
proiecte individuale și de grup, postere/desene/colaje, portofolii. Este important ca profesorul să acorde
feedback permanent pentru a evidenț ia progresul fiecărui elev, să încurajeze exprimarea ideilor și a
argumentelor personale, expunerea și valorizarea produselor învăț ării. Portofoliul va include cele mai
reprezentative produse ale activită ții elevului ș i va fi prezentat părinț ilor pe parcursul anului ș colar. Astfel,
vor fi evidenț iate pentru părinț i interesele și nevoile elevilor, precum și ariile recomandate pentru
ameliorare.

Pregătiți pentru viață. Educație pentru viață și comunitate – Clasele a V -a – a VIII -a 20 Evaluarea finală, sumativă valorifică ambele dimensiuni și poate avea forma elaborării unui proiect,
realizării unor activităț i în cadrul comunităț ii sau în clasa de elevi. Vor fi evaluate rezultatele obț inute prin
proiect, respectiv impactul acestuia în relaț ie cu nivelul de atingere a obiectivelor, dar ș i modul de lucru ș i
implicare a membrilor echipei, valorificând o dimensiune importantă a acestei discipline opționale – viața
în grup, dinamica grupului și procesele de grup.

Pregătiți pentru viață. Educație pentru viață și comunitate – Clasele a V -a – a VIII -a 21
Grup de lucru

Nume, prenume Instituție de apartenență
Prof. univ. dr. Dan Potolea Universitatea din București, Facultatea de
Psihologie și Științele Educației
Prof. univ. dr. Adrian Opre Universitatea Babeș -Bolyai Cluj Napoca,
Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Prof. univ. dr. Constantin Cucoș Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași,
Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației
Lect. univ. dr. Oana Moșoiu Universitatea București, Facultatea de Psihologie și
Științele E ducației
Dr. psih. Andreea Simona Olteanu Psihoterapeut, formator SPER – Societatea de
Psihoterapie Experien țială Română
Prof. Gabriela Alexandru Colegiul Na țional ”Grigore Moisil” Bucure ști
Prof. Gra țiela Tulea Liceul Tehnologic ”Dimitrie Gusti” B ucure ști
Prof. Maria Iliescu Colegiul Na țional de Artă ”Ion Vidu” Timi șoara