ARGUMENT …..pag 3 [631002]

1
CUPRINS
ARGUMENT ……………………………………………………………………..pag 3
CAP ITOLUL I
BASMUL.
1. Originea basmului……………………………………………………. pag 5
2. Definirea si caracterizarea basmului………………………………… pag 5
3. Clasificarea basmelor………………………………………………… pag 7
4. Teme și motive în
basm………………………………………………… …..pag 10
5. Timp și spațiu în
basm……………………………………………………… pag 15
CAPITOLUL II
PERSONAJELE BASMULUI
1. Definire – personaj
literar………………………………………………….. pag 17
2. Clasificare -persomaje
literare………………………………………………… pag 17
3. Clasificare -personaje de
basm……………………………………………….. pag 19
3.1 Senex………………………………………………………… pag 19
3.2 Virilis -Virilia………………………………………… ………..pag 22
3.3 Actanți………………………………………………… ………pag 25
3.4 Opozanți…………………………………………………… ..pag 28
CAPITOLUL III
IMPORTANȚA BASMULUI ÎN PROCESUL INSTRUCTIV -EDUCATIV
1.Basmul în învățământu l primar …………………………………..pag 31

2
CAPITOLUL IV
METODE DE ÎNVĂ ȚĂMÂNT
1. Delimitări conceptuale …………………………………………pag 33
2. Clasificarea metodelor de învățământ …………………………pag 35
3. Expunerea ……………………………………………………….pag 40
4. Conversația didactică …………………………………………….pag 42
5. Brainsto rmingul ………………………………………………….pag 44
6. Ciorchinele ………………………………………………………..pag 46
7. Metoda exercițiului ………………………………………………pag 48
8. Explozia stelară ………………………………………………….pag 5 0
9. Metoda cubului………………………………………………… ..pag 53
CAPITOLUL V
CERCETARE PEDAGOGICĂ……………………………………….. pag 56
CONCLUZII…………………………………………………………… pag 74
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………… …pag 75

3
ARGUMENT
În încercarea de a prezenta o parte din multitudinea metodelor de învățământ ce
sunt utilizate în realizarea predării basmelor, am înfăptuit această lu crare.
Sunt de părere că, în activitatea de învățare, metodele aplicate în asimilarea de
noi informații au un rol foarte important.
Datorită educației, copiii dobândesc aspecte referitoa re la cultură, valori sociale,
civilizație, pe care le adaugă în cadru l lor comportamental. Prin învățare, ei sunt
pregătiți spre a face față unor noi situații.
Metodele utilizate în procesul de învățare trebuie sa fie în conformitate cu
vârsta, dezvoltarea gândirii elevului, cu materia dar și cu scopul urmărit. Altfel, în loc
să-ți ușureze demersul de învățare, îl poate îngreuna.
În ceea ce privește basmul, lecturarea acestuia are o deosebită contribuție în
dezvoltarea proceselor psihice ale copiilor. Datorită faptului că basmele prezintă
numeroase imagini, personaje și su nt bogate în figuri de stil, acestea trezesc copiilor
reprezentări multiple.
Prin basm, imaginația reproductivă a copiilor este dezvoltată datorită acțiunii
bogate și a eroilor bine individualizați. Copiii ajung să își depășească limitele
experienței lor d e viață, deoarece își imaginează ceva ce nu au mai văzut vreodată.
Astfel, personaje precum: Feți -Frumoși, zâne, zmei, balauri, cai înaripați sunt reproduse
viu în imaginația lor.
În basme există oameni, obiecte și animale care vorbesc, prieteni și dușmani ,
începuturi și sfârșituri, bun și rău, frumos și urât, iubire, familie, numeroase ipostaze ale
eroului, care, prin fantezie dar și prin legătura cu lumea reală, conduce la devenirea
copilului în adult cu idei și principii proprii.
Prin sintagma " A fost odată ca niciodată ", copilul realizează că intră într -o
lume magică, specială și parcurge o călătorie imaginară pe tărâmuri fictive, alături de
personajele basmelor. Doar în momentul în care intervine personajul negativ care
tulbură echilibrul acțiunii, c opilul începe să realizeze pericolele și răul ce îl înconjoară
în viața de zi cu zi. Însă, atunci când află că binele învinge, copilul conștientizează că
momentele grele sunt trecătoare și că fiecare problemă are și o rezolvare.

4
Astfel, acesta își dezvolt ă curajul, stima de sine și este încrezător în faptul că
orice obstacol poate fi depășit. Aceste treceri de la real la imaginar îi dezvoltă copilului
noi sentimente de: teamă, fericire, suspans, ușurare.
De-a lungul timpului, basmul a rămas una dintre cele mai îndrăgite opere de
către copii. Basmul are o însemnătate educativă puternică în viața acestora, ajuntându -i
să-și înfrângă fricile și totodată să evadeze din lumea reală într -o lume în care orice este
posibil.

5
CAP ITOLUL I
BASMUL

1.Originea basmului
Teorii precum: teoria mitologică, teoria migraționistă, teoria antropologică,
teoria originii totemice și teoria "onirică", au existat întotdeauna cu privire la originea
basmului.
Teoria mitologică, susținută de Max Muller, afirmă că basmel e provin din
vechile mituri indoeuropene.
Teoria migrationistă sau difuzionistă emisă de Th. Benfey, susține că sursa unică
a basmelor o reprezintă literatura indiană, ce a fost creată de budiștii care erau călugări,
în templele lor.
Teoria antropologică s au poligenetică, formulată de E. B. Taylor și A. Long,
ajunge la concluzia că basmele sunt supraviețuiri din substratul de credințe primitive
comun speciei umane.
Teoria originii totemice îi aparține lui A. Von Gennep și afirmă că basmele ar fi
rezultatul transformării succesive a credințelor în socralitatea unui animal protector al
comunității.
Teoria onirică îi are drept autori pe F. Laistner și B. P. Hașdeu și propune o
ipoteză genetică psihologică.

2. Definirea si caracterizarea basmului
Basmul este o operă epică, de origine populară, în care faptele reale sunt îmbinate cu
cele fantastice, la care iau parte personaje cu puteri supranaturale, reprezentând forțele
binelui și forțele râului și din a căror confruntare, forțele binelui ies victorioase. După

6
Călinescu, " basmul e un gen vast, depășind cu mult romanul, fiind mitologie, epică,
știință, observație morală etc"1
Alături de povestire, snoavă și legendă, basmul reprezintă una dintre cele mai vechi
specii ale literaturii orale, existentă încă din Antichitate, fiind răspândită la toate
popoarele, într -un număr foarte mare de variante.
Basmul este o operă populară în proză, de dimensiuni întinse, în care sunt
relatate evenimente ce au un caracter fabulos, la care sunt prezente personaje care au
trăsături supranaturale, reprezentând forțele binelui și forțele răului.
Existența elementelor fantastice reprezintă caracteristica definitorie a basmului.
Astfel, este determinată apariția întâmplărilor fantastice, a personajelor fabuloase, a
obiectelor magic e și a personajelor umane cu însușiri supranaturale.
Desfășurarea acțiunii se dezvoltă pe mai multe episoade și întotdeauna are loc în
două lumi: cea reală a oamenilor și cea fictivă.
Fiind gradată, acțiunea crește treptat în intensitate. Evenimentele se d esfășoară
într-un timp imaginar. Spațiul are variante infinite: " la răsărit ", " pe tărâmul celălalt ",
" peste munți ", " unde se bat munții în capete", " dincolo de mări și țări" etc.
În orice basm, indiferent de întâmplările prin care trec, personajele sunt pozitive
și negative. Ele fac parte fie din spațiul real, fie din lumea imaginară. Dacă personajele
din spațiul uman au trăsături specifice omului, redate prin calități și defecte ( vitejie,
modestie, trufie, invidie, credință, răutate), personajele din lumea fantastică sunt
înzestrate cu forțe supranaturale care depășesc forțele obișnuite ale oamenilor ( au
capacitatea de a transforma obiecte, de a vorbi graiul oamenilor, de a se metamorfoza).
Întotdeauna protagonistul basmului este întruchipat de un tânăr cu trăsături
deosebite pe care nu le prezintă de la început. Acesta parcurge o călătorie inițiatică,
întâlnind pe parcursul acesteia diferite obstacole pe care reușește să le depășească.
Forțele binelui se luptă mereu cu forțele răului, care, aparen t sunt mai multe și
mai puternice, însă le învinge, fiind demonstrată astfel încrederea omului în victoria

1Călinescu G. , Estetica basmului , Bistrița ,Editura Pergamon,2006, pag 123

7
binelui.Sunt prezente ajutoarele protagonistului și obiecte magice, unele aparținând
lumii reale, iar altele aparținând lumii fantastice.
Există prob e de inteligență, vitejie și omenie.
Basmele cuprind o serie de formule:
– formule inițiale cu ajutorul cărora se pătrunde din lumea reală în lumea imaginară a
basmului: " A fost odată ca niciodată "
– formule mediane prin intermediul cărora se face legăt ura dintre două pasaje ale
basmului – atrag atenția cititorului/ ascultătorului asupra faptului că mai sunt obstacole
de trecut: " ca cuvântul din poveste, înainte mult mai este"
– formule finale care indică finalul întâmplărilor fantastice, părăsirea lumii fantastice și
revenirea în realitatea concretă: " ș -am încălecat pe -o șa, și v -am spus povestea așa "
Stilul se evidențiază prin oralitate înfăptuită prin diferite mijloace artistice:
cuvinte și expresii populare, regionalisme, propoziții interogative și exclamative și
dialoguri.
Numerele magice și deznodământul fericit reprezintă și ele caracteristici ale
basmului.
Pentru a da valoare de adevăr basmului, povestitorul amintește uneori, la
sfârșitul basmului, că el însuși a fost prezent la întâmplările rel atate.
Cultivând ideea de bine și frumos, valoarea basmelor este atât estetică, cât și
morală.

3. Clasificare a basmelor :
După trăsăturile personajelor, tema acțiunii, existența componentelor fantastice,
basmele se clasifică în:
– fantastice, fiind cele mai răspândite și semnificative, desprinde din mit, ce au o
pregnanță a fenomenelor fabuloase;

8
– animaliere , ce au ca punct de pornire legendele totemuce despre plante, animale sau
chiar d espre anumite obiecte simbolice;
– nuvelistice, ce provin din snoavă , regăsindu -se în narațiune o inserție puternică a
aspectelor concrete de viață.
Basmul fantastic urmează ca și celelalte basme, același model de structură, însă
deosebirea constă în faptul că aici elementul predominant este fantasticul. Desfășurarea
acțiu nii parcurge drumul dinspre real spre fictiv, personajele făcând parte atât din lumea
reală, concretă, cât și din lumea imaginară.
George Călinescu a definit basmul ca fiind " oglindire a vieții in moduri fabuloase ".
Basmul animalier prezintă din punct de vedere structural forma unei fabule,
datorită faptului că sunt prezente personaje animaliere ce au comportamente umane
astfel încât omul ocupa un rol secundar în acest tip de basm. Intriga basmului prezintă
unul sau două motive, iar finalul conține sugest ii "etico -morale" . 2
Basmul nuvelistic este o operă creată relativ recent, iar unii folcloriști ( Mihai
Pop, Pavel Ruxandoiu, ovidiu Bârlea) tind să i considere chiar subspecie a basmului
propriu -zis. În acest tip de basm pesrsobajele nu mai prezintă însuș iri supranaturale,
fiind oameni simpli ce trec prin momente deosebit de normale, relațiile familiale și
sociale reprezentând tema principală.
În funcție de autor, basmele sunt clasificate în:
– basme populare, reprezentând c reații a oamenilor din popor;
– basme culte, fiind c reații ale unor autori cunoscuți.
Basmul popular,creație a colectivități anonime, prezintă aspecte ale vieții reale,
aspirația omului modest către libertate, dreptate, frumos, bine. Astfel, tema acestui tip
de basm este reflectată de aspecte ale realității ce sunt surprinse în basmul popular se
regăsesc: dragostea, natura, ura, destinul etc.

2 Bodi ștean F., Literatură pentru copii și tine ret dincolo de " story", Cluj-Napoca,
Editura Casa cărții de știință,2007, pag 25

9
Basmul popular prezintă două tipuri de motive: dinamice ( care pot schimba
firul epic sau situația protagonistului) și statice ( care nu intervin în firul narativ ).
De obicei, personajele sunt înzestrate cu puteri supraomenești, prezentând în
general o însușire definitorie, ce este accentuată pe toată desfășurarea acțiunii.
Personajele sunt clasificare în basm, în doua grupe principale: personaje pozitive și
personaje negative, iar în funcție de individualitatea acestora, le putem încadra în patru
categorii: senex, virilis -virilia, actanți și opozanți.
Basmul popular are aceeași compoziție ca cel cult, timpul și spațiul nefiind
precizate cu exactit ate. Formulele specifice stârnesc amuzamentul prin exprimarea
populară și prin neverosimilitatea lor. Ca element specific, în basmul popular întâlnim
repetiția, în sensul că firul narativ se repetă aproape identic: fiul de împărat pleacă în
căutarea Prinț esei pe care o salvează din mâinile zmeului, luptându -se cu acesta și
onorându -l, iar finalul prezintă o nuntă mare, cu o petrecere pe măsură și veselie.
Modurile de expunere prezente în basmul popular sunt: narațiunea, descrierea,
dialogul și monologul, n arațiunea fiind cea care predomină pe tot parcursul desfășurării
firului epic. Cele mai importante figuri de stil sunt hiperbola și antiteza.
Autorul anonim folosește ca tehnică narativă, nararea lineară,
ascendentă/descendentă, nararea " în palier", " în trepte", " în cercuri" 3
Basmul cult își găsește punctul de plecare în basmul popular, însă prezintă
numeroase diferențe. În ceea ce privește basmul cult, acesta este Creația unui singur
autor cunoscut, care ia parte la acțiune, implicându -se afectiv. Desf ășurarea
evenimentelor este relatată în ordine cronologică, protagonistul fiind prezentat încă de la
naștere pânăla căsătorie și investire ca împărat.
Temele și motivele se aseamănă cu cele prezente în basmul popular, iar timpul și
spațiul au coordonate ir eale. Și în basmul cult, personajele înfățișează tipologii umane.
În ceea ce privește structura basmului cult, compoziția este aceeași cu cea a basmului
popular, formulele specifice fiind întâlnite și aici. În basmul cult, modurile de expunere
sunt narațiu nea care se împletește cu dialogul, cel din urmă având o funcție dublă: aceea

3 Vistian G., Literatur a pentru copii și tineret ,Cluj -Napoca,Editura Dacia,2003,pag 110

10
de a caracteriza personajele în mod indirect și aceea de a aduce acțiunea în fața
cititorului.
Deznodământul este întotdeauna fericit, basmul sfârșindu -se cu triumfarea
binelui asupra răului și cu împlinirea personajelor.

4. Teme și motive în basm
Tema reprezintă " reflectarea unui aspect general al realității suprins artistic în
opera literară " .4
Basmele prezintă ca personaje: Feți -Frumoși, prinți, zmei, zâne, balauri, însă
temel e acestei creatii literare se află în strânsă legătură cu aspectele reale ale societății
actuale.
În basme întâlnim teme majore ca: " tema dragostei, ura și perfidia, teme
legendar -mitologice, teme didactico -moralizatoare și teme umoristico -absurde" . 5
Tema dragostei, în cadrul basmului îmbracă forme multiple: dragostea copiilor
față de părinți, dragostea față de persoana iubită, dragostea părinților față de copii,
dragostea dintre frați.
În majoritatea basmelor predomină sentimentul erotic, protagonistul e ste în
căutarea fetei care îi este sortită, cu care, mai apoi să se căsătorească și să formeze o
familie. Dragostea este cât se poate de reală, însă ipostazele sau personajele acesteia au
tentă fantastică.
Așadar, persoana iubită poate fi chiar o pasăre sa u un animal. Această ipostază
este una veche, fiind prezentă la aproximativ toate popoarele. Acest tip de iubire este
unul neobișnuit, dar impresionează tocmai prin nefirescului său. Stranitatea unei astfel
de relații stârnești curiozitatea, aceasta din ur mă, atingând limite foarte înalte.
În opera " Broasca țestoasă cea fermecată" de Petre Ispirescu întâlnim ipostaza
iubirii dintre om și broasca țestoasă.

4 Vistian G., Literatura pentru copii și tineret ,Cluj -Napoca,Editura Dacia , 2003 , pag 91
5 Vrabie G.,Structura poetic ă a basmului,București,Editura Ac ademiei republicii
socialiste România , 1975 , pag 27

11
“Tocmai când voi să se scoale și să plece spre a merge să -și încerce și el norocul, iată
că broasca m ai țâșni o dată, iar el își aruncă ochii la dânsa mai cu băgare de seamă. Se
uită drept în ochii broaștei, și simți un nu știu ce, colea la inimioară, pare că îl săgetase
ceva. Șezu iarăși jos. Ar fi voit să plece, dară parcă îl pironise cineva locului. Ma i voi el
să facă ceva cumva, așa ca să se depărteze, dară în deșert. Picioarele nu se mai mișcară,
ca și când ar fi fost butucite.
Se miră de astă lâncezeală. Și, mai aruncându -și căutătura la broască, văzu ochii ei,
pare că strălucea de un foc ce simțea că îl atinge. Atunci îș i luă inima în dinți și strigă:
– Asta să fie logodnica mea.
– Îți foarte mulțumesc, dragul meu iubit, îi răspunse atunci broasca. Cuvântul tău a
sfărâmat toate farmecele ce mă țineau înlănțuită. Tu ești ursitul inimii mele. Pe t ine te
voi urma până voi avea viață în mine. ”6
Într-o altă poveste, cea care se îndrăgostește de un prinț este o turturică. “ Într-
una din zile mergând la vânătoare, văzu o turturică, care tot sărea înaintea lui; lui îi fu
milă să o vâneze; el căuta vânatur i mari, fiindcă nu se temea de primejdii; era vânător
meșter și viteaz. În cele din urmă, dacă văzu și văzu că tot îi sărea în cale, întinse arcul
și dete cu o săgeată. El se miră prea mult cum de nu o putu omorî el, care era așa de bun
vânător, ci o răni puțin în aripă, care, așa rănită, se duse de nu o mai văzu. Cum se duse
turturica, simți, nu știu cum, nu știu de ce, că îi tâcâia inima.
După ce se întoarse acasă, era tot cam galeș. Împăratul văzând că tânjește fiu –
său cu sănătatea, îl întrebă ce are, i ară el răspunse că n -are nimic.
Turturica aceea era Zâna Munților care se îndrăgostise de frumusețea lui. Ei nu –
i venea la socoteală să se arate lui aievea, ca să -i dea pricină, și d -aia se făcuse turturică
și îi tot sărea în cale. Nu știa însă cum să fac ă, cum să dreagă, ca să se cunoască cu fiul
împăratului.”7
Și personajul masculin , în unele ipostaze, apare metamorfozat. În “ Porcul cel
fermecat”, fiica unui împărat ajunge să fie sotia unui porc fermecat: “ Mai trecu ce mai

6 http://www.povesti -pentru -copii.c om/petre -ispirescu/broasca -testoasa -cea-
fermecata.html
7 http://www.povesti -pentru -copii.com/petre -ispirescu/zana -muntilor.html

12
trecu și iată, măre, că într -o zi împăratul se pomenește cu un porc mare că intră în
palatul lui și -i zice:
– Sănătate ție, împărate; să fii rumen și voios ca răsăritul soarelui într -o zi senină!
– Bine ai venit sănătos, prietene. Dar ce vânt te aduce pe la noi?
– Am venit în pețit, răspunse porcul.
Se miră împăratul când auzi de la porc așa vorbe frumoase și îndată își dete cu părerea
că aci nu putea să fie lucru curat. Ar fi voit s -o cârmească împăratul spre a nu -i da fata
de soție; dară după ce auzi că curtea și ulițile geme de por ci, care venise cu pețitorul, n –
avu încotro și -i făgădui. Porcul nu se lăsă numai pe făgăduială, ci intră în vorbă și se
hotărî ca nunta să se facă peste o săptămână. Numai după ce priimi cuvânt bun de la
împăratul, porcul plecă …..{……..}……Trecu o noapte, t recură două, trecură mai multe
nopți și fata nu se putea domiri cum se face de bărbatu -său ziua este porc și noaptea om.
Pasămite el era fermecat, vrăjit să fie așa.Mai târziu începu a prinde dragoste de dânsul,
când simți rodurile căsătoriei;”8
Iubirea di ntre două ființe ce aparțin unor clase sociale diferite, reprezintă o altfel
de ipostază a iubirii. În "Înșir'te mărgăritari", trei țărănci de la câmp doresc să se
căsătorească cu fiul unui împărat, fiecare făcându -i câte o promisiune:
“ – De m -ar lua pe mine feciorul ăla de boier ce trece p -aci, eu i -aș îmbrăca
curtea cu un fus, zisese fata cea mai mare.
– De m -ar lua pe mine feciorul ăla de boier ce trece p -aci, eu i -aș sătura curtea
cu o pită, zisese fata cea mijlocie.
– De m -ar lua pe mine feciorul ăla de boier ce trece p -aci, eu i -aș face doi feți –
logofeți cu totul și cu totul de aur, zisese fata cea mică.
După ce îi spuseseră fetele ce ziseseră, el stătu de se socoti gândindu -se: mă, ca
ce să fie asta? Apoi după ce se mai răzgândi, zise fetei celei mi ci:

8 https://ro.wikisource.org/wiki/Porcul_ cel_fermecat

13
– Fetico, mie îmi plăcu vorbele tale mai mult decât ale surorilor tale. Dacă vrei
să mergi cu mine, eu te iau de soție, numai să -ți ții cuvântul.”9
Într-o altă poveste " Ciobănașul cel isteț", un ciobănaș sărac, ajunge, datorită
iscusinței sale să se căsătorească cu o fată de împărat. “ Apoi porunci să schimbe hainele
ciobanului, și îl luă de -l duse la biserică, unde îl cunună cu fata. Să lăsăm că veseliile
ținură multă vreme; dară băgând de seamă împăratul că ginere -său nu e prost, ci că din
ce în ce i scusința lui se ascute, îl puse să judece câteva pricini din cele mai grele.
Ginerele împăratului era din firea lui om drept, blând și cu frica lui Dumnezeu. Sfatul
împărăției rămase cu gura căscată când auzi hotărârile cele drepte ce dase el. Atunci
împăr atul, mândru că i -a trimis Dumnezeu un așa ginere ager la minte, se coborî de pe
scaunul împărăției, fiindcă era și bătrân și puse pe ginere -său împărat în locul lui, care,
de va fi trăind, împărătește și azi.” 10
Astfel, prin inteligența sa și prin caracte rul său, ciobănașul a făcut -o pe prințesă
să-l iubească. Aici, este relevant că nu condiția socială a fost cea care a contat, ci
calitățile morale ale ciobănașului.
În basm se mai poate vorbi de ipostaza iubirii interzise, așa cum se întâmplă în "
Crăiasa Zânelor". Fiii de împărat nu țin cont de faptul că tatăl lor nu le -a dat voie să
intre în camera interzisă și găsesc acolo un tablou în care este înfățișată Crăiasa Zânelor:
"un chip de muiere atât de frumoasă, cum nu mai văzură și nu -și mai putură ridica ochii
de pe ea" . Fiul csl mic pleacă în căutarea acesteia și în cele din urmă se căsătorește cu
ea.
Ura și perfidia dintre mamă și copii sau dintre frați, reprezintă o altă temă
comună a basmelor.
În primul caz, fie este vorba de ura mamei vitrege față de copiii împăratului cu
care S -a căsătorit, fie este vorba chiar de mama naturală, care, crea să își sacrifice
propriul copil, aflându -se în diferite situații.

9 http://www.povesti -pentru -copii.com/petre -ispirescu/insir -te-margaritari.html
10
https://ro.wikisource.org/wiki/Ciob%C4%83na%C8%99ul_cel_iste%C8%9B_sau_%C8
%9Burloaiele_blendei

14
Categoria temelor legendar -mitologice reprezintă o altă categorie de teme. Ele
își au originea în vechea mitologie greco -latină și a fost preluată și transformată sub
moduri diferite de autorii basmelor. O asemenea tema este întâlnită în basmul " Fata din
Dafin". Aici, se face referire la îndepărtata legendă despre zeița Daphne, care, fiind
urmărită d e îndrăgostitul zeu, este transformată într -un dafin. Această legendă a fost
preluată de către povestitorii români, care au transformat -o: un fiu de împărat vede, în
timp ce merge la vânătoare, cum dintr -un dafin se ivește o fată frumoasă care intră
înapoi în acesta. Această întâmplare se repetă, până într -o zi în care fiul de împărat stă la
pândă, iar când aceasta iese din dafin, o prinde și o sărută. Atunci dafinul îi spune: "
Pentru fata sărutată dafinul se strânge;/ Afina, Dafina, în zadar mai plânge". Finalul
basmului este comun, terminându -se cu o nuntă.
O altă temă legendar -mitologică ar fi reprezentată de lupta dintre fiul de împărat
și balaurul cu mai multe capete. În basmul " Balaurul cu șapte capete", protagonistul,
îndrăgostit de fata unui împăr at, dorește să o scape de la moarte pe aceasta, deoarece un
balaur cu șapte capete ar fi urmat să o înghită. Eroul se luptă cu balaurul și datorită
vitejiei sale, reușește să -l învingă, astfel reușind să o salveze pe prințesă. Basmul are un
sfârșit fericit , încheiat prin nunta celor doi. În basmele românești există multiple
substraturi mitologico -legendare și prin capacitatea autorilor de a contopi aceste teme
specifice poporului român, basmele românești dobândesc un farmec aparte.
Temele didactico -moraliz atoare sunt surprinse aproape în toate basmele. Prin
faptele personajelor sunt evidențiate aspectele moralizatoare, datorită cărora pot fi
extrase diferite trăsături morale precum: bunătatea, frumusețea, cumințenia, care, sunt
prezentate în antiteză cu rău tatea, urâțenia, lăcomia. "Fata moșului cea cuminte" de
Petre Ispirescu prezintă un astfel de exemplu de basm. În acest basm, fata moșului, o
fată frumoasă, cuminte și harnică este prezentată în antiteză cu fata babei cea leneșă și
urâtă. Fiind puse în ace leași situații, comportamentul fetelor este total opus, una dând
dovadă de numeroase calități, iar cealaltă posedând numai defecte. Personaje opuse sunt
și baba și moșneagul. La sfârșitul basmului, personajele negative sunt pedepsite aspru,
iar cele poziti ve răsplătite. Acest basm posedă numeroase înțelesuri morale.
Temele umoristico -absurde dețin subiecte cu referire la insușirile negative și la
faptele personajelor. Acest tip de basme nu au aceeași evoluție ca basmele cu zâne,
prințese și prinți, însă de țin aceeași parte de fantezie. Basmul ardelenesc "Stan Bolovan"

15
este un exemplu potrivit, deoarce tema umoristică este adresată sărăciei: Stan Bolovan îl
păcălește pe diavol, obligându -l să îi aducă un sac cu bani. Tot în această categorie se
încadrează și basmul " Ciobănașul c el isteț" sau "Povestea oului".

5. Timp și spațiu în basm
Ideea d e timp și spa țiu este exclusă în basm, încă d e la început.
Așa cum subiectul basmelor este unul fantastic, timpul se încadrează în aceeași
categorie, fiind sugerat de formulele specifice. Formulele inițiale prezintă coordonate
temporale cu o notă umoristică:
" când mâncau șoarecii pe pisici "
" cand se potcovea purecele"
" când găinile aveau dinți"
" de când se băteau urșii în coade"
" în vremurile de demult"
" când po rcii vorbeau în versuri "
" când erau muștele cât găluștele de la prindeau vânătorii cu puștile "
Și în cadrul formulelor mediane, timpul poate fi exprimat uneori, atunci când
autorul dorește ca atenția cititorului să fie menținută. În cadrul acestor formu le este
relevată durata unor evenimente și a unor fapte ale eroilor: "Zi de vară/ Până seară, Cale
lungă/ Să -i ajungă" sau " Și se luptară/ Și se luptară,/ Zi de varâ până seară."
Timpul, în formulele de încheiere apare ca fiind imposibil datorită faptului că
autorul susține că și "azi" cei de la palat trăiesc și se veselesc: " Și a ținut veselia ani
întregi, și acum mai ține încă. Cine se duce acolo bea și mănâncă. Iar pe la noi, cine are
bani bea și mănâncă, iară cine nu, se uită și rabdă."

16
În basme, spaț iul este neprecizat sau neveridic.Acesta poate fi precizat fie în
formulele specifice pe care basmul de are, fie pe parcursul acestuia. Spațiul este fabulos,
nelimitat și trezește curiozitatea și imaginația cititorului. Chiar dacă spațiul desfășurării
acțiunii este " peste munți", " la răsărit ", " în cer", " la capătul lumii", " dincolo de mări
și țări", " în bârlogul ursului", în împărăția șoarecilor, a zânelor, în palate de cleștar, de
aur, de gheață etc. , acesta este descris într -un fel impresionant, s târnind imaginația
cititorului și stimulând creativitatea acestuia de a vedea în minte acest spațiu. În
evocarea spațiului din basm, un rol esențial îl are descrierea.

17
CAPITOLUL II
PERSONAJELE BASMULUI

1. Definire – personaj literar
Personajul este reprezentat de eroul creației literare, cel care participă la
evenimentele ce se desfășoară pe tot parcursul operei, fiind conducător al mesajului,
prin transfigurare artistică. Acesta poate fi rod al imaginației autorului sau poate fi
reprezentat chi ar de către o persoană din viața reală. Personajul literat este definit de o
multitudine de caracteristici fizice și sufletești, ce sunt scoase în relief fie prin
perspectiva directă a autorului, a celorlalte personaje care iau parte la acțiune sau prin
autocaracterizare, fie în mod indirect, prin gesturi, fapte, atitu dine, limbaj sau
vestimentație.

2. Clasificare – personaj literar
Personajele sunt clasificate după anumite criterii:
– După locul și rolul pe care îl are în opera literară: -principal ( se răgăs ește în
prim -plan în operă)
-secundar ( nu este implicat în întreaga acțiune)
-episodic ( este un simplu martor care are foarte puține
replici)
– După valoarea morală: – pozitiv ( personaj ce p rezintă însușiri morale pozitive
)
– negativ ( personaj care posedă trăsături negative
precum: lene, lăcomie, răutate etc)
–

18
– După amploarea constituirii și perspectiva sociologică: – individual (
reprezentat de u n singur ins, care are trăsături fizice si morale );
-colectiv (grup uman)
– complex ( prezintă reacții imprevizibile, devenind memorabil prin
reacțiile și gesturile pe care le are)
-unilateral, plat ( personaj format în ju rul unei singure calități sau idei, este
recunoscut ușor de fiecare dată când apare în text)
– După categoria estetică:
– mitic ( se referă la un mit sau aparține unui mit)
– legendar ( personaj care prin faptele sale devine l egendă)
– fabulos (depășește orice imaginație, fiind extraordinar )
– fantastic ( personaj ireal cu fapte fanteziste )
– real ( are trăsături reale)
– istoric ( provine din istorie )
– alegoric ( este personaj sim bolic, specific alegoriei)
– comic (personaj de comedie)
– tragic ( referitor la tragedie)
– absurd

– După curentul litarar în care se înscrie :
– Romantic

19
– Clasic
– Naturalist
– Expresionist
– Realist
– După relația pe rsonajului cu textul și cu autorul:
– Personaj -narator ( protagonistul relatează faptele în care este implicat și nu este
credibil deoarece cele relatate prezintă o perspectiva subiectivă)
– Personaj -reflector ( este "purtătorul de cuvânt " al autorului. Evenimentele sunt
transmise prin intermediul trairilor și gândurilor sale.
– Personaj -martor
– Personaj -simbol

3. Clasificare – Personaje de basm
Personajele basmului reprezintă cele mai uimitoare personaje ale literaturii,
datorită faptului că sunt constr uite într -un mod complex, prezentând defecte și calități,
puteri supranaturale și capacități de metamorfoză.
De-a lungul timpului, au fost realizate clasificări ale personajelor de basm.
Gheorghe Vrabie a făcut o clasificare a personajelor în lucrarea "St ructura Poetică a
Basmului", iar pe lângă personajele pozitive și cele negative, acesta le încadrează în
patru categorii: Senex, Virilis -Virilia, Actanți și Opozanți.
3.1 Senex -regula pasivă
Personajele ce aparțin acestei categorii nu sunt implicate în ac țiune, însă atunci
când rareori participă la desfășurarea evenimentelor, trec în categoria actanților. Deși au
un rol pasiv, aceste personaje sunt importante în păstrarea echilibrului basmului. În

20
această categorie sunt incluși: Împăratul și împărăteasa, b ătrânul singur, bătrâna singură,
frații mai mari, etc.
Un aspect foarte des întâlnit în basm îl reprezintă cuplul fără copii, principala
cauză a incapacității de a procrea, fiind sterilitatea. Pentru a -și îndeplini dorința, cuplul
apelează deseori la difer ite mijloace cum ar fi: fac întocmai ce visează noaptea,merg la
vrăjitoare, se roagă la Dumnezeu. Greutatea în care cei doi se află este prezentată încă
de la începutul basmului: "Era odată, cică, un moșneag și o babă. Copii nu avusese, ș –
așa ar fi voit să aibă, de se dădeau în vânt după ei. Baba, mai ales, veșnic se ruga lui
Dumnezeu să se milostivească de ea și să -i dăruiască un copil.” (M. Lupescu, "Tei
legănat "), " A fost odată ca niciodată, a fost un unchiaș ș -o babă. Ăst unchiaș, și a lui
babă n -aveau nici un copil, ș -ar fi dat, bieții oameni, bieți n -ar mai fi foat, mult cu
multu, să aibă vreun pic de prăsilă;dar care o fi fost sterp, moșu ori baba, nu se știe, ci se
povestește numai ca n -aveau copii, neam." (D. Stăncescu,"Șearpele moșului").
Însă n u doar oamenii de rând se confruntă cu această dificultate, ci și cupluri
împărătești. În basmul "Păr și Măr" întâlnim un astfel de cuplu, unde, ajunși la vârsta
bătrâneții,Împăratul și împărăteasa, tânjesc după un copil. Aceștia plâng zi și noapte că
nu au un Moștenitor căruia să -i lase averea și tronul. În alte basme, Împăratul își dorește
atât de mult să aibă un moștenitor, încât ajunge să -și amenințe soția: " dacă într -un an de
zile de aci înainte nu -i va face un copil, să știe că pâine și sare pe un ta ler cu dânsul nu
va mai mânca." ( P. Ispirescu, " George cel viteaz")
Împăratul, indicat prin una dintre cele cinci culori: alb, galben, roșu, verde,
negru; este ocupat cu rânduirea împărăției, cu lupte de cucerire și stă în preajma soției
sale, cu care se sfătuiește în legătură cu dorința lor de a avea moștenitori. Împăratul
Verde din "Urma -galbină și Papirus Patru" are o țară " lungă și lată, încât îi trebuia
câțiva ani ca să o poată ocoli" .11
Un alt împărat " mare și puternic bătuse pe toți împărații din prepuțul lui și -i
supusese, încât își întinsese hotarele împărăției sale pe unde a înțărcat dracul copiii"12

11 Călinescu G., Estetica basmului , Bistrița, Editura Pergamon, 2006, pag 175
12 Călinescu G., Estetica basmului , Bistr ița, Editura Pergamon, 2006, pag 173

21
Rolul împăratului, cu toate acestea, este de a deschide acțiunea, fără să
întreprindă însă, fapte de vitejie care să aibă rol în evoluția basmului.
Dacă cuplul care nu reușește să aibă copii este preocupat mereu să își
îndeplinească dorința, cuplul care are deja copii este interesat de soarta acestora și de
realizarea lor pe toate planurile. În basmul " Zâna zânelor" de Petre Ispirescu, Împăratul
își ia fii și îi urcă într -un înalt turn, iar apoi îi îndeamnă sa tragă cu arcul de acolo și
unde va cădea săgeata, acolo să se însoare. În "Broasca -țestoasă cea fermecată" de Petre
Ispirescu, Împăratul își trimite în lume fiii pentru a -și găsi norocul. În o pera "Petru
Cenușă", Împăratul propune pentru Pretendenții fiicei sale proba următoare: "… fata să
șadă într -un loc anumit și să țină coroana în mână, și toți junii să treacă în fuga calului
pe lângă ea și acel june care va putea cu sabia doborî coroana din mâna fetei de trei ori
una după alta, acela să fie ginerele împăratului."13
Bătrâna singură și bătrânul singur fără copii, apar amândoi foarte des în basm.
Aceste personaje își doresc cu ardoare un copil care să le aline bătrânețea și căruia să îi
lase agoniseala lor. Aceștia se roagă neîncetat lui Dumnezeu să le ofere un copil, alteori
apelând la vrăji și descântece, iar pur și simplu uneori primesc un copil în mod
miraculos. În basmul " Spaima zmeilor" (Fundescu), o văduvă împărăteasă, căreia i -au
fost furate cele trei fiice de către un zmeu, găsește, în timp ce mătura prin casă, un bob
de piper. Aceasta îl înghite și rămâne însărcinată, dând naștere unui copil cu părul de
aur.
În basmul popular " Tei legănat", o bătrâna își dorește foarte tare să aibă un
copil, astfel încât pune o bucată de lemn de tei într -un leagăn, pe care îl înfășoară în
scutece și îl leagănă cu dragoste. Dintr -o dată, bucata de lemn prinde viață și devine un
copil de toată frumusețea.
În ceea ce ii privește pe frății mai mari din basme, aceștia fiind personaje
invidioase și răutăcioase, uneori având intenții criminale asupra fratelui cel mic. În
basmul " Prâslea cel voinic și merele de aur", cei trei fii vor să prindă hoțul care le fură
merele de aur din grădina palatului. Înainte ca hoțul să își facă apariția, cei doi frați mai
mari adorm și astfel nu reușesc să îl prindă. Însă fiul cel mic dând dovadă de
Ingeniozitate reușește să -l prindă. Apoi, când hoțul este rănit în capcana mezinului, cei

13 Călinescu G. , Estetica basmului , Bistrița, E ditura Pergamon, 2006, pag 176

22
doi frați decid să îl urmărească până la prăpastie, iar când coboară în ea, trag de sfoară
înainte să ajungă la fund, astfel dau dovadă de o rușinoasă lașitate.
Toate personajele ce se încadrează în categoria senex au o funcție pasivă, dar
rolul lor este unul imp ortant în echilibrul basmului.

3.2 Virilis -Virilia – regula activă
Această categorie este opusă categoriei Senex, prin faptul că personajele ce
aparțin acestei grupe au spirit de aventură și dețin o mare doză de curaj. Din această
categorie fac parte eroii pozitivi, care iau inițiativ ă în basm: voinicul, care de cele mai
multe ori este fiul cel mic și poartă numele de Făt -Frumos, Ileana Cosânzeana( si alte
eroine ce au nume asemănătoare) și frății de cruce.
Încă de la începutul basmului, eroul se diferențiază de celelalte personaje pr in
nașterea sa în ciudate condiții și prin ritmul în care crește și învață. În basmul " Aleodor –
Împărat" de Petre Ispirescu, copilul apare în viața bătrânului împărat în condiții
necunoscute: " A fost odată un împărat. El ajunsese la bătrânețe, și nu se în vrednicise a
avea și el măcar un copil. Se topea d -a-n picioare, bietul împărat, să aibă și el, ca toți
oamenii, măcar o stârpitură de fecior, dâră în deșert. Când, tocmai, la vremea de
Bătrânețe, iară că se îndură norocul și cu dânsul și dobândi un drag d e copilaș, de să -l
vezi și să nu -l mai uiți. Împăratul îi puse numele Aleodor"14
O altă ipostază este reprezentată de apariția copilului datorită rugăciunilor aprige
către Dumnezeu. Basmul " Voinicul cel cu cartea în mână născut" de Petre Ispirescu
este un basm reprezentativ pentru această ipostază: " Atunci și ei se hotărâră ca să nu se
mai desparță și sa rămâie să -și mănânce amarul împreună. Nu trecu mult după asta, și
baba spuse unchiașului că se simte îngreoată. Aoleo! Unde era Dumnezeu să vază
bucuria u nchiașului când auzi d -o asemenea veste bună! Umbla de colo până colo de
bucurie și nu mai știa pe ce sa puie mâna și ce să facă. Și așa trecură zilele una după alta
până la noua luni, când baba, cu ajutorul Maicii Domnului, născu un dolofan de copil,
de drăguleț, și cu o carte în mână."

14 Vistian G., Literatura pentru copii și tineret, Cluj -Napoca, Editura Dacia, 2003, pag
107

23
Eroul nu ia întotdeauna naștere din om, ci și din animale. În " Făt -Frumos, fiul
iepei", o iapă care fuge de la stăpânul său, ajunge într -o pădure și dă naștere unui băiat.
Copilul poate fi născut și de o oaie, așa cum se î ntâmplă în " Fiiuțul oii", dar și de către
o vacă "Fiul vacii vrăjite".
Uneori, eroul se manifestă ciudat chiar înainte să se nască și refuză să vină pe
lume sau până nu i se face o promisiune, nu se oprește din plâns. În basmul " Tinerețe
fără Bătrânețe ș i viață fără de moarte" de Petre Ispirescu, copilul este vehement în
decizia de a nu venii pe lume, însă în cele din urmă, tatăl său îi promite " tinerețe fără
bătrânețe și viață fără de moarte", iar copilul accepta să se nască: " Mai-nainte de a veni
ceasul nașterii, copilul se puse pe un plâns, de n -a putut nici un vraci să -l împace.
Atunci împăratul a început să -i făgăduiască toatebunurile din lume, dar nici așa n -a fost
cu putință să -l facă să tacă.
-Taci, dragul tatei, zice împăratul, că ți -oi da împă răția cutare sau cutare; taci, fiule, că
ți-oi da soție pe cutare sau cutare fată de împărat, și alte multe d -alde astea; în sfârșit,
dacă văzu șivăzu că nu tace, îi mai zise: taci, fătul meu, că ți -oi da Tinerețe fără
bătrânețe și viață fără demoarte. Atu nci, copilul tăcu ș i se născu; iar slujitorii deteră în
timpine și în surle și în toată împărăția se ținu ves elie mare o săptămână întreagă. ”15
În toate basmele, personajul ce face parte din categoria virilis -virilia pleacă la
vârste fragede de acasă, fie în căutarea norocului, fie în căutarea sortitei, fie pentru
salvarea unei prințese din captivitate sau pur și simplu pentru a ajuta un împărat. Acesta
este condus în drumul său de spiritul de aventură și de caracterul eroic pe care îl deține.
Drumul parcur s are ca scop final maturizarea acestuia. Deși personajul ia naștere într -un
mod neobișnuit și participă la evenimente fantastice, acesta este construit de către autor
într-un mod real, având caracteristici umane, cu limbaj și comportament specific
omenesc și își înfrânge adversarii fie cu ajutorul auxiliilor, fie datorită inteligenței sale.
În momente de răscruce, confidenții îi arată drumul care este cel mai bun de urmat, iar
"adjuvanții" pe care ii dobândește din drum, îl ajută drept recompensă pentru
generozitatea acestuia față de ele. Un rol important îl reprezintă de asemenea și
obiectele fermecate, numite "auxilia", cu ajutorul cărora eroul depășește pericolele care
se ivesc în calea sa.

15 http://ro. wikisource. org/wiki/Tinerețe_fără_bă trânețe_și_viață_fără_de_moarte

24
Basmul lui Mihai Eminescu "Făt -Frumos fin lacrimă" este un bun e xemplu în
evidențierea aspectelor precizate anterior. Eroul îl are drept tată pe un împărat
"întunecat și gânditor ca Miază -noaptea", iar drept mamă, o împărăteasă " tânără și
zâmbitoare ca miezul luminos al zilei". Făt -Frumos vine pe lume în urma rugăciun ilor
mamei sale la icoana Maicii Domnului. Femeia soarbe lacrimile ce se preling pe icoană,
iar după nouă luni dă naștere unui frumos băiat căruia îi pune numele "Făt -Frumos din
lacrimă". Eroul pornește într -o călătorie, plecând de acasă și părăsindu -și pă rinții. Prima
dată ajunge la curtea împăratului vecin cu care tatăl său se afla de cincizeci de ani în
dușmănie. Ajuns acolo, se împrietenește cu fiul împăratului, care îi cere să -l ajute să o
ucidă pe Mama pădurilor, ce îi amenință împărăția. Făt -Frumos d in lacrimă reușește să
o ucidă cu ajutorul fiicei acesteia, pe care o ia apoi cu el, ducând -o la împărăția noului
său tovarăș. Fiul împăratului îi dezvăluie faptul că este îndrăgostit de fata Genarului, dar
ca acesta o ține prizonieră într -un palat cu scop ul de a nu o mărita. Când aude acest
lucru, Făt -Frumos, pleacă iar în călătorie, cu promisiunea de a nu se întoarce fără fata de
care era îndrăgostit fiul de împărat. Este ajutat de calul năzdrăvan cu șapte inimi și
reușește să -și îndeplinească promisiunea .
Pe întreg parcursul basmului se poate observa vitejia și calitățile excepționale ale
eroului, întâlnim ajutoare, opozanti și desprindem învățături legate de adevărata
prietenie. Finalul basmului este fericit, încheindu -se cu două nunți: fiul de împărat cu
fata Genarului și Făt -Frumos din lacrimă cu fiica Mamei pădurilor.
În basm, deși personajele feminine sunt pasive de obicei, există și personaje
feminine ce au un rol activ. Acestea îl înlocuiesc pe Făt -Frumos, prezentând același
comportament specific m asculin, deținând curaj și bărbăție, de multe ori neputându -i-se
identifica sexul. Un exemplu potrivit îl reprezintă basmul " Ileana Simziana" de Petre
Ispirescu. În acest basm este vorba de un împărat care are doar trei fete și niciun băiat și
care îi est e dator împăratului celui mai mare cu un fecior care să -i slujească timp de zece
ani. Însă neavând niciun băiat, acesta nu știe ce să facă. Observând supărarea tatălui,
cele trei fiice ale sale îl întreabă ce s -a întâmplat. Fără a se gândi că se poate baza pe ele,
acesta le povestește despre ce este vorba: " – Ce să știți voi face, dragele mele! De când
sunteți pe lumea asta albă, voi ați îmblat cu furca, cu acul, cu războiul: știți toarce,
coase, țese. Numai un viteaz mă poate mântui, care să știe să răsuce ască buzduganul, să
mânuiască sabia cu vârtute și să călărească ca un zmeu -paraleu." Cu toate acestea, fiica

25
cea mare se oferă să plece ea timp de zece ani la Împăratul cel mare și să -l slujească.
Împăratul acceptă în cele din urma, iar fata pleacă la drum . Vrând să -i testeze curajul
fiicei sale, la un pod, tatăl se deghizează în chip de lup. Fata se sperie atât de tare și se
întoarse rușinată acasă. Fata cea mijlocie se încumetă și ea, însă, la fel ca prima, nu
reușește să înfrângă lupul cel rău și de înto arce și ea acasă. Vine și rândul fetei celei
mici. Își alege cu înțelepciune un cal, la fel ca Făt -Frumos, iar când ajunge la pod,
sfătuită de cal, se luptă cu Lupul și îl învinge. Apoi depășește numeroase pericole pe tot
parcursul basmului, iar în final s e căsătorește cu frumosul flăcău care a salvat -o și care
i-a îndeplinit toate dorințele împăratului cel mare, în locul ei.
Așadar, în basme există o alternativă și pentru Făt -Frumos, și anume o eroină ce
deține aceleași calități și capacități.

3.3 Actanți
Din această categorie fac parte agenții narativa, în lipsa cărora eroul nu are reuși
să depășească toate obstacolele: obiecte miraculoase, adjuvanți și c onfidenți.
În legătură cu obiectele fermecate, unele dețin rol decorativ, în schimb ce altele
îl ajută pe erou cu adevărat, în luptele duse cu opozanții. În momentul în care realizează
că nu poate ieși de unul singur din impas, recurge la aceste obiecte miraculoase. În
primul rând, în grupa auxiliilor sunt încadrate armele. Cu învoirea împăratului, Făt –
Frumos caută zile întregi prin tronurile cu haine și găsește într -un final armele sale din
tinerețe. Din pricina faptului că acestea sunt ruginite, le curăță cu atenție și îndemânare
până când strălucesc de curățenie. Și în basmul " Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de
moarte" se întâmplă la fel. În " Povestea lui Harap -Alb" a lui Ion Creangă este întâlnită
aceeași dorință a fiului cel mic al împăratului, de a lua pe lângă hainele și calul din
tinerețele ale tatălui său și armele acestuia în călătoria spre Împăratul -Verde, unchiul
său, cu scopul de a -i ocupa locul la tron: " Am să pornesc și eu într -un noroc și cum a da
Dumnezeu! Numai, te rog, dă -mi calul, armele și hainele cu care ai fost d -ta mire, ca să
mă pot duce". Deși i se pare o idee nesăbuită, Împ ăratul acceptă în cele din urmă dorința
fiului. Harap -Alb " odată se suie în pod și coboară de -acolo un căpăstru, unfrâu, un bici
și o șa, toate colbăite, sfarogite și vechi ca pământul. Apoi mai scoate dintr –

26
ungherghiriu niște straie foarte vechi, un arc, niște săgeți, un paloș și un buzdugan, toate
pline derugină, și se apucă de le grijește bine și le pune deoparte. Pe urmă umple o tava
cu jăratic, se ducecu dânsa la herghelie și o pune jos între cai. Și atunci, numai iaca ce
iese din mijlocul hergheliei o răpciugă de cal, grebănos, dupuros și slab, de -i numărai
coastele; și venind de -a dreptul la tava,apucă o gură de jăratic ".16
Aceeași situație are loc și în "Portocalul și balaurul" de I. Marin, unde un fecior
care dorește să plece în căutarea balaurului ce fură portocale, cere tatălui său să -i dea
armele de când acesta era mire.
Cele mai întâlnite arme din basm sunt: buzduganul, sabia, paloșul, arcul, pușca,
bâta și sulița. Câteodată, armele sunt realizate chiar de către erou. În basmul " George
cel viteaz " de Petre Ispirescu, eroul își crează singur un buzdugan și o sabie, însă, din
nefericire acestea nu sunt rezistente, deoarece când George cel viteaz lovește cu sabia
un drug de fier, aceasta se rupe în două. Și cu buzduganul se întâmplă la fel, aruncându –
l în înaltul cerului, acesta se turtește la căderea înapoi pe pământ.
Alteori, eroul primește armele în dar de la Dumnezeu, Sfântul Petru sau de la
alte personaje. În "Urma -galbină și Papirus Petru", eroul abia născut, primește în dar de
la Sfântul Petru și de la Dumnezeu un paloș. O armă des întâlnită în basm o reprezintă
pușca. Aceasta este primită adesea de la Dumnezeu și are puteri incredibil de mari. În
basmul " Agheran voinicul",eroul primește o pușcă de la Dumnezeu și Sfântul Petru cu
care ucide foa rte multe animale sălbatice.
O importantă întrebuințare o au și obiectele ce le ajută pe personaje să devină
invizibile. Fie că este vorba de batista babei din basmul "Tuliman", de vesta dracilor din
basmul " Petru Cenusotca", de coroana din cetatea de aer pentru care se ceartă dracii în
basmul " Ion Buzdugan", de căciula invizibilă ce stârnești intriga între niște pui de drac
în " Pătru Pipilea", ori de clopul din " Doftorul Toderas", aceste obiecte au rolul de a
scăpa de urmărire sau de a spiona fără să f i văzut de către cineva.
Chiar dacă majoritatea obiectelor au un rol pozitiv și ajută sau chiar readuc la
viață personajele, există și obiecte malefice. Un obiect malefic este pălăria cu rol de a
împietrit pe cel ce o poartă, așa cum întâlnim în basmul " T rifon habaucul ". În "Flotița

16 http://ro. wikisource. org/wiki/Povestea_lui_Harap -Alb

27
din codru" de Slavici, fata unei crâșmărițe îi stârnește acesteia ura și invidia prin prisma
faptului că era mai frumoasă decât ea. Astfel, mama umbrită de mânie o supune pe fiica
ei la treburi grele și multe chinuri, ca în ce le din urmă să pună o babă să o ucidă.
Obiectele cu care fata este ucisă sunt un inel, o rochie și "firul morții din păr", care au
efect doar în momentul în care se află în posesia fetei. Când inelul îi este scos fe pe
deget, este dezbrăcată de rochie și î i este scos firul morții din păr, aceasta învie.
Instrumentele muzicale cu efect de somnifer sau de manipulare sunt și ele des
întâlnite în basm. Fluierul este obiectul ce apare frecvent. În " Zâna Zorilor" de Slavici,
Sfânta Vineri îi oferă lui Petru un f luier cu care poate să adoarmă animalele ce o păzesc
pe Zâna Zorilor. Și feciorul din " Pruncul și călugărul" reușește tot cu un fluier să -i facă
pe mama sa și pe balaurul cu care se ținea să danseze, în timp ce el recupera inima
ascunsă într -o lădiță de m amă.
Confidenții nu prezintă un rol major în basm, însă au o deosebită importanță
deoarece aceștia îi dau eroului sfaturi, arătându -i cea mai bună cale de urmat. Din clasa
confidenților, calul năzdrăvan este cel mai apropiat sfătuitor al lui Făt -Frumos. În
majoritatea basmelor, calul apare ca fiind bătrân, slab și bubos, însă în urma îndeplinirii
de către erou a unor condiții puse de el, acesta se transformă într -un cal tânăr și puternic,
cu aripi, care poate zbura până la altitudini foarte mari. Pentru ero u este foarte necesară
capacitatea calului de a se metamorfoza. Acesta "se preface " în cioară, miel, ghem (
"Crancu, vânătorul codrilor"), pasăre, iepure, stejar bătrân ("Ileana Cosânzeana"), corb,
mreană, lupiaică, cloșcă cu pui ( "Carpan Mare"), mioară, stâncă( "Câmpan verde și
frumos"), negustor și prăvălie ("Din fată -fecior") etc.
Elemente fabuloase din mitologia evului mediu pot fi încadrate în categoria
confidenților. Acestea sunt: Sfânta Luni, Sfânta Miercuri, Sfânta Joi, Sfânta Vineri,
Sfânta Dumi nică.
În aceeași grupă de personaje se încadrează și simbolurile meteorologice și
cronologice. Întâlnim astfel personaje precum: Mama crivățului, Mama vântului turbat,
Mama vântului de primăvară, Crivățul, Vântul turbat, Vântoasele.
Adjuvanții prezintă ș i ei un rol important în basm. Prin natura sa generoasă,
eroul face fapte bune pentru toată lumea care are nevoie, astfel captând ajutoare de

28
nădejde pe parcursul călătoriilor. Datorită faptelor sale, acesta este răsplătit cu diferite
cadouri, care îl ajut ă să depășească toate obstacolele ce îi apar în cale. Din această
categorie fac parte diferite păsări și animale, ființe neobișnuite, abstracții cosmice
însuflețite, lucruri și obiecte. Alte animale ce au rol de adjuvant sunt boul năzdrăvan,
bivolul năzdră van sau vaca ce deține puteri supranaturale. Monstruozitățile găsite
întâmplator de erou intră și ele în categoria adjuvanților.

3.4 Oponzați
Această categorie cuprinde " toată gama de personaje ce se ridică împotriva
eroilor și actanților: Zmeii, balaur ii, frații perfizi ( dacă vor să -l concureze pe erou),
falșii eroi în general, mamele viclene. Grație prezenței extrem de active a opozanților,
basmul poate fi definit ca o narațiune prin excelența conflictuală; dar nu numai vigoarea
opozanților impresione ază aici, ci și permanenta lor substituire, căci regula basmului
pretinde că, îndată ce eroul a depășit un obstacol, un altul să se a rate la orizont."17
Zmeii se diferențiază de oameni printr -o îngrozitoare înfățișare și prin gigantism.
Aceștia trăiesc ca ș i oamenii, organizați în familie, însă familia lor este supusă unei
ierarhii: zmeii mai tineri dețin mai puțină putere decât cei maturi, în cadrul familiei.
Mama zmeilor îi are în subordine aproape întotdeauna pe zmeii tineri și pe zmeoaicele
tinere. Aceas ta își anunță de fiecare dată sosirea acasă cu un bici sau buzdugan, iar
modul în care se apără este de obicei metamorfoza. Cu toate că dețin o putere fizică
supraomenească, în momentul în care se află în pericolul de a fi învinși de către erou,
dau dovadă de o ieșită lașitate din comun.
Zmeul practica foarte frecvent în basm hoția. Întâlnim un astfel de zmeu în
basmul " Prâslea cel voinic și merele de aur" de Petre Ispirescu.
Portretul fizic al zmeului este descris foarte vag în basme, autorul neinsistân d
asupra acestui aspect. Despre el se cunoaște faptul că este un uriaș cu o forță fizică
imensă. Uneori, el are mai multe capete, trei de obicei, care conțin fiecare o cantitate de
viață în ele. Așadar, doar în momentul în care eroul taie și al treilea cap , zmeul moare.

17 Florica Bodiștean, Literatură pentru copii și tineret dincolo de "story", Cluj -Napoca,
editura Casa Cărții de Știință, 2007, pag 28

29
Ca și omul, zmeul are o mamă, surori, cu care stă într -o bine întreținută și
organizată gospodărie. În general, zmeoaicele au un caracter mai aspru decât fiii lor. "
Zmeoaica bătrâna este o mamă care -și iubește cu ardență copiii, îndeosebi feciorii, îi
însoară și -i răzbună când sunt omorâți. Ea are puteri uriașe, zboară prin aer prefăcută
într-un fenomen natural, se cațără pe munți, soarbe pe vrăjmași, îi împietrește, și mai
ales e o mare rozătoare, având colți cu care găurește piatra și măn âncă pomii. E aprigă și
de un temperament incoercibil și la supărare plesnește la sensul propriu al cuvântului."18
Din categoria opozanților fac parte și șerpii. Deseori aceștia sunt confundați cu
zmeii sau chiar cu balaurii, însă serpii au însușiri morale specifice.
Balaurii fac și ei parte din categoria opozanților, confundați fiind adesea cu
zmeii sau cu șerpii. Aceștia sunt reptile cu mai multe capete, uriașe,însă cu toate acestea
sunt asemenea zmeilor, organizați în familii și comunică utilizând limbaju l oamenilor.
Balaurii fac numai fapte rele, se alimentează cu carne de om, iar în schimbul unor
bunuri materiale cer sacrificarea de fete tinere. Balaurul " este prin definiție distrugător
și rău și, spre deosebire de zmeu și de șarpe, totdeauna ostil omul ui. Caracteorologic el
reprezintă vrăjmașul eroului, piedica în drumul său, opreliștea la punte, spaima ce te
face să exotice și să te întorci din drum."19
Asemănători zmeilor și balaurilor sunt și dracii. Aceștia sunt plini de viclenie și
lăcomie, scopul l or fundamental fiind acela fe a aduce în iad cât mai multe suflete.
Deseori aceștia dau dovadă de prostie și de umor. Și ei sunt organizați în familii și au,
ca și personajele menționate anterior în grupa opozanților, o mamă. În basmul " Lupul
cu capul de fier", mama dracilor este înfățișată ca o babă urâtă " cu nește finti ca hecela
și cu unghii ca secerile".
" Pe lângă zmeu și balaur, Gheonoaia este o alt ă făptură teratologică( cu
malformații, monstruozități), cu apucături malefice. ”20
Ielele ș i strigoii sunt tot personaje răufă cătoare. Ielele apar ca niște fete frumoase
care îi atrag pe flăcăi cu frumusțea lor, într -o horă mistuitoare.

18 Călinescu G., Estetica basmului , Bistrița, Editura Pergamon, 2006, pag 18
19 Călinescu G., Estetica basmului , Bistrița, Editura Pergamon, 2006, pag 39
20 Vistian G., Literatura pentru copii și tineret , Cluj -Napoca, Editura Dacia,2003, pag
103

30
Strigoii apar în basm ca niște personaje care prevestesc ve ști rele sau care ucid
pe oricine îi resping.
Alte personaje ce îndeplinesc funcție de opozanți și care mai apar în basmele
românești sunt: pajura, zgripțuroaica, vulturoaica, Moșul -orb, Ciuta -nevăzută, etc.

31
CAPITOLUL III
IMPORTANȚA BASMULUI ÎN PROCESUL INSTRUCTIV -EDUCATIV
Basmele, da torită varietății de personaje pe care o dețin, datorită situațiilor în
care protagoniștii sunt puși si a obiectelor fermecate, îl duc pe copil într -o lume de
fantezie. În acest loc, copilul iese din lumea reală și pătrunde într -o lume ideală, unde
totul e ste posibil. Fie că basmele îi sunt citite sau le citește singur, sentimentele trăite de
copil sunt unice. Acesta se pune în pielea eroului, simte emoțiile personajelor, se bucură
sau este supărat odată cu ele.
Fiecare copil este un Făt -Frumos sau o Ilean a Cosânzeana în devenire, fiecare
parcurgând etape de inițiere, luptă cu zmei și traversează realitatea cu motivul de a trece
de la imaturitate la statutul de adult rațional.

1. Basmu l în învățământul primar
" În clasele I -IV, necesitatea studierii basmului, în cadrul lecturilor suplimentare
selective, se impune în scopul formării deprinderilor de exprimare corectă, de citire
cursivă, logică, coerentă și nuanțată. La nivelul acestor clase, se urmărește dezvoltarea
capacităților mentale ale elevilor în perspec tiva asimilării faptelor artistice ca elemente
de viață transfigurată."21
Basmul, în mediul primar, ajută la realizarea unor idei etice și la formarea profilului
moral al elevilor. La acest nivel de învățământ, copiii dețin capacitatea de citire a
textelor, astfel este cultivată pasiunea pentru lectură, apoi povestirea acestor basme ajută
la dezvoltarea exprimării libere și corecte din punct de vedere gramatical.
Prin reținerea voluntară sau involuntară a unor arhaisme, regionalisme, proverbe și
zicători, a unor formule specifice basmului, copiii își nuanțează și consolidează
vocabularul. Foarte importantă este sprijinirea copiilor în procesul de investigație
literară, de finisare a personalității copilului și de descoperire a modelelor umane.

21 Andrei Al., Valori etice in basmul fantastic românesc , București, Editura Societatea
literară " Relief Românesc", 1979, pag 195

32
Odată cu desc ifrarea tainelor basmului, Învățătorul poate iniția o serie de întrebări
pentru a putea stabili gradul de înțelegere al textului, pot fi propuse compuneri cu
început dat sau liber, dar și pe baza imaginilor. În urma parcurgerii la clasă a mai multor
basme, copiii vor fi capabili să își creeze propriul basm.
Însă, spre finalul copilăriei, " ei își dau seama că nu există nici balauri, nici zmei ori
vrăjitoare și, de aceea, acceptă situațiile din basm ca pe o <<convenție>> ce se stabilește
intre spectatorii di n sală și actorii de pe scenă. Naivitatea unor soluții, ușurinta cu care
se iese dintr -o situație îi poate chiar amuza, dându -și seama de precaritatea unor scene,
de forțarea unor conflicte. În acest stadiu se declanșează în mintea lor o situație
antinomic ă între raționamentul logic, care se înfiripă, și <<vraja>> basmului de care nu
s-au despărțit. Cu alte cuvinte, se produce în percepția lor un proces de <<demitizare>>
a lumii încorporate în basme, pe care le părăsesc pentru alte lecturi."22
Basmul rămâne însă, cu toate acestea, o lectură plăcută și accesibilă tuturor
categoriilor de vârstă, iar prin studierea acestuia și prin valorificarea sa, sunt asigurate
cele două aspecte ce aparțin procesului de învățământ: formarea copiilor pentru muncă
și viață și i nstruirea și educarea acestora.

22 Vistian G., Literatura pentru copii și tineret , Cluj -Napoca, Editura Dacia, 2003, pag
115

33

CAPITOLUL IV
METODE DE ÎNVĂ ȚĂMÂNT
1. Delimitări conceptuale
Conceptul " metodă de învățământ " respectă și în prezent însemnătatea inițială
împrumutată din cuvântul grecesc " methodos", care semnifică cale de urmat, d rum
spre..; în realizarea atingerii unor țeluri binedefinite anterior. Semnificația acestui
concept a fost păstrată până în prezent, dar domeniul și cuprinsul noțiunii s -au lărgit,
cuprinzând trăsături noi ale metodei didactice.
Metoda de învățământ semnif ică, în accepțiune modernă, mijloace de acțiune,
instrumente cu sprijinul cărora elevii, fie în mod independent, fie sub îndrumarea
cadrului didactic își formează și își dezvoltă priceperi și deprinderi, aptitudini, atitudini
și totodata își însușesc și no i cunoștințe.
Metoda didactică fiind înțeleasă ca un plan de acțiune, reprezintă o înșiruire de
acțiuni utilizate în vederea realizării unui scop.
Aplicarea unei metode de învățământ atrage după sine existența unui ansamblu
de acțiuni mintale și practice ale binomului educațional, datorită cărora, elevul relevă
esența fenomenelor, evenimentelor, proceselor, în mod independent sau de către
profeso r.
Așadar, metoda de învățământ este definită ca fiind un: " drum sau cale de urmat în
activitatea comună a Edu catorului și educaților, pentru îndeplinirea scopurilor
învățământului, adică pentru informarea și formarea educaților".23

23 Cucoș C., Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice ,
Editura Polirom, 1998, pag 143

34
Metoda didactică este " o cale eficientă de organizare și conducere a învățării, un
mod comun de a proceda, care renaște într -un tot f amiliar eforturile profesorului și ale
elevilor săi".24
Ea este " calea de urmat în activitatea comună a Educatorului și educaților
pentru îndeplinirea scopurilor învățământului, adică pentru informarea și formarea
educaților". 25
În didactica modernă „metod a de învățământ este înțeleasă ca un anumit mod de
a proceda care tinde să plaseze elevul într -o situație de învățare, mai mult sau mai puțin
dirijată care să se apropie până la identificare cu una de cercetare științifică, de urmărire
și descoperire a ade vărului șide legare a lui de aspectele practice ale vieții”26
Ioan Bontaș afirmă c ă:
„Metodele de învățământ sunt o componentă deosebit de importantă, atât a
strategiilor didactice, cât și a tehnologiei didactice, reprezentând sistemul de căi,
modalități, p rocedee, tehnici și mijloace adecvate de instruire, care asigură desfășurarea
și finalizarea performantă și eficientă a procesului de predare – învățare”27

24 Cerghit I., Neacșu I., Negreț -Dobridor, I . O. Pânișoară, Prelegeri pedagogice , Editura
Polirom, Iași, pag 63
25 Ibidem
26 M. Ionescu, V. Chiș, Didactica modernă, Ediția a II -a revizuită, E ditura D acia, Cluj –
Napoca, 2001, pag 12 6
27 I. Bontaș, Pedagogie – Tratat ,Ediția a V -a revi zuită și adăugită, E ditura ALL,
București, 2001

35
Sorin Cristea spunea că:
„ Metodele de învățământ reprezintă un ansamblu de procedee și mijloace
integrate al nivelului unor acțiuni implicate în realizarea obiectivelor pedagogice
concrete ale activitățiide instruire proiectată de educator, învățător, profesor”28
Metodele de învățământ sunt aplicate și sunt elaborate în relație strânsă cu
diferitele co nstituentă ale procesului de învățământ: obiective, conținuturi, mijloace și
forme de organizare didactică, însă și în strânsă relație cu profilul învățătorului, cu
modul activităților didactice și cu nivelul de pregătire al elevilor, cu specificul
discipl inei de învățare.
Astfel, se ajunge la concluzia că metodele sunt esențiale pentru obținerea a trei
scopuri fundamentale:
– scopuri de cunoaștere care sunt referitoare la deținerea normelor și metodelor
de gândire;
– Scopuri de instruire referitoare la îns ușirea de priceperi și deprinderi;
– Scopuri formative care fac referire la dobândirea trăsăturilor de personalitate.

2. Clasificarea metodelor de învățământ
Clasificarea metodelor clasice după S. Stoian:
1. Metode bazate pe acțiune:
• Exercițiul;
• Lucr ările de laborator;
• Lucrările de atelier;
• Munca cu manualul și cartea.

28 S. Cristea, Dicționar de pedagogie , Editura Educațional, Chișinău, 2002

36
2. Metode iconice:
• Demonstrația;
• Observarea;
• Excursiile și vizitele
3. Metode simbolice:
• Expunerea;
•Conversația
Clasificarea metodelor didactice în funcție de scopul urmăr it:
1.Metode de predare a materialului nou, de fixare a cunoștințelor, de formare
apriceperilor și deprinderilor:
 Expunerea;
 Conversația;
 Demonstrația;
 Munca cu manualul și cartea;
 Observarea independentă;
 Exercițiul.
2. Metode de verificare și apreciere a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor:
 Verificarea orală;
 Lucrările scrise;
 Verificarea cu ajutorul mașinilor .
Clasi ficarea metodelor de învățământ .29
 Expunerea sistematică a cunoștințelor;
 Conversația;
 Problematizarea;
 Modelarea;

29 A. Dancsuly, M. Ionescu, I. Radu, D. Salde, Pedagogie , Editura Didactică și
Pedago gică, București, 1978, p.88-89

37
 Demonstrația;
 Exercițiul;
 Metoda activității pe grupe;
 Metoda activității independente;
 Instruirea programată;
 Metode de verificare și evaluare.
Clasificarea metodelor didactice du pa I. Cerghit30
1.Metode de comunicare orală:
 Expozitive;
 Interogative
 Discuții și dezbate ri;
 Problematizarea.
2.Metode de comunicare bazate pe limbaj intern :
 reflecția personală
3.Metode de comunicare scrisă:
 lectura.
4.Metode de explorare a realității:
a)Explorare nemijlocită:
 observația sistematică și independent
 experimentul
b) Explorare mijlocită:
 demonstrația și modelarea.
5. Metode bazate pe acțiune:

30 I. Cerghit, Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București,
1980, pag 134

38
 Acțiune reală: exercițiul, studiul de caz, proiectul sau tema de cercetare –
acțiune,lucrări practice.
 Acțiune fictivă: metoda jocurilor, dramatizarea, învățarea pe simulatoare
6. Instruire p rogramată.
Clasificarea metodelor de în vățământ realizată de I. Nicola31
1. Metode și procedee expozitiv -euristice:
 Povestirea;
 Descoperirea;
 Demonstrația:
 Modelarea;
 Observațiile independente;
 Munca cu manualul și cartea;
 Lucrările experimentale;
 Lucrările practice și aplicative;
 Lucrul în grup.
2. Metode și procedee algoritmice:
 Algoritmizare;
 Instruirea programată;
 Exercițiul.
3. Metode și procedee evaluativ -stimulative:
 Observarea și apreciera verbală;
 Chestionarea orală;
 Lucrările scrise;
 Testele docimologice;
 Verificarea prin lucrări practice;
 Examenele;
 Scările de apreciere;

31 I. Nicola, Tratat de pedagogie școlară, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996,
pag 119

39
 Verificarea cu ajutorul mașinilor.
Clasificarea realizată dupa M. Ionescu32
1. Metode de transimtere și însușire a cunoștințelor:
1.1. Metode de comunicare orală expozitiv ă:
 Expunerea;
 Expunerea cu oponent;
 Povestirea;
 Descrierea;
 Explicația;
 Informarea;
 Prelegerea -școlară;
 Prelegerea -dezbatere;
 Conferința -dezbatere;
 Cursul magistral.
1.2. Metode de comunicare orală conversativă:
 Conversația;
 Discuția;
 Dezbaterea;
 Asaltul de idei;
 Colocviul.
1.3. Metoda problematizării
2.Metode de comunicare scrisă:
 Lectura;
 Activitatea cu manualul.
3.Metode de comunicare la nivelul limbajului intern:
 Reflecția personal;,

32 M. Ionescu, Demersuri creative î n predare și învățare ,Editura Presa Univer sității
Clujeană, 2000, pag 133

40
 Introspecția.
4. Metode de cercetare a realității:
4.1. Metode de ce rcetare directă a realității:
 Observația sistematică și independentă;
 Experimentul;
 Abordarea euristică;
 Invățarea prin descoperire.
4.2. Metode de cercetare indirectă a realității:
 Abordarea euristică în plan mental;
 Invățarea prin desoperire;
 Demonstr ația;
 Modelarea.
5. Metode bazate pe acțiunea practică:
5.1. Metode de acțiune reală:
 Exercițiul;
 Rezolvările de probleme;
 Algoritmizarea;
 Lucrările practice;
 Studiul de caz;
 Proiectul.
5.2. Metode de acțiune simulată:
 Jocuri didactice;
 Jocuri de simulare
6. Instruirea și autoinstruirea asistată de calculator.
3.Expunerea
Expunerea – este metoda de predare verbală folosită de o îndelungă perioadă de
timp, în procesul de învățământ, lucru ce a condus la integrarea ei între metodele

41
tradiționale. Această me todă se poate utiliza atât în formă "pură", cât și împreuna cu alte
metode. Spre exemplu, în cadrul disciplinelor umaniste poate fi folosită împreuna cu
conversația, iar în cadrul disciplinelor legate de știință, poate fi folosită împreuna cu
dejmonstrația .
Metoda expunerii aplică diferite variante ca povestirea, explicația, prelegerea
școlară etc.
Povestirea este folosită în momentul în care se vrea expunerea informației sub
formă descriptivă sau narativă. În cadrul povestirii, relatarea faptelor are o p oziție
esențială, iar explicațiile ocupă un loc secund, fiind nelipsite. Povestirea este o relatare
simplă, cu un limbaj sugestiv, aplicată la clasele mici.
Discursul este înfrumusețat cu ajutorul figurilor de stil, creându -se, așadar, o participare
afecti vă a copiilor, dezvoltându -le imaginația.
Explicația este o formă de expunere în care "predomină argumentarea rațională"
și are ca premisa destăinuirea adevărului pe baza unei argumentații deductive.
" în explicație, cuvântul profesorului înfățișează elevi lor tema desfășurată într -o
ordonare logică de date și fapte, care duce în mod necesar l a o concluzie sau
generalizare.”33
Așadar, faptele care trebuie explicate se află pe principalul plan, accentul căzând
pe înregistrarea informațiilor și mai puțin pe com entarea acestora.
Unul dintre motivele pe care este întemeiată explicația este acela că, de -a lungul
timpului, copilul înmagazinează experiență faptică satisfăcătoare și simte nevoia de a fi
lămurit. Un alt motiv ar fi acela că mecanismele gândirii raționa le sunt destul de
evoluate pentru a putea înțelege discursul științific propriu -zis.
Prelegerea școlară are ca premisă expunerea informației ca un cumul de noțiuni,
teorii, idei diferite, în scopul unificării lor intr -un univers comun.
Metoda expunerii did actice reprezintă o cale simplă și rapidă de transmitere a
unor informații, fiind o cale funcțională de predare. În expunere, elevilor li se oferă

33 Todoran D., Metodele de învățământ , EDP, București,1964,pag 85

42
cunoștințe și informații de -a gata, astfel se poate ajunge la absența interesului față de un
anume lucru.
"Comunicarea între profesor și elev este unidirecțională, iar feedback -ul este mai
slab. În același timp, expunerea asigură o slabă individualizare a predării și învățării. De
aici, nu rezultă ca metoda expunerii ar trebui eliminată. Alegerea și folosirea ei vor fi
justificate de adecvarea la o situație didactică dată -atunci când se utilizează ca atare –
sau prin Imprimarea unei note euristice (prin recursul la întrebări, luări de poziție,
încercări de problematizare pe anumite secvențe, discriminări valorice )"34

4.Conversația didactică
Conversația didactică este o metodă de învățământ ce are la bază valorificarea
didactică a întrebărilor și răspunsurilor. Ca și expunerea, convorbirea este tot o metodă
verbală, însă aceasta presupune implicarea afectivă a elev ilor.
Exista trei forme de conversație didactica:
-Conversația euristica
– Conversația examintoare
– Conversația în actualitate
Conversația euristică este metoda didactică reprezentată de mai multe serii
legate de întrebări și răspunsuri, la sfârșitul cărora trebuie sa existe, ca o concluzie,
noutatea pentru copilul antrenat in procesul învățării.
" Euristic" provine de la "evriskein", care semnifică " a găsi", " a descoperi", așadar,
conversația euristică d uce la descoperirea a ceva nou.
În această met odă, profesorul antrenează permanent gândirea elevului, prin
modul în care realizează formularea întrebărilor, astfel încât fiecare întrebare sa aibă ca
punct de pornire răspunsul anterior.
Conversația euristică este condiționată de cunoștințele elevului, care să -l poată
ajuta să dea un răspuns corect la întrebările pe care le primește.

34 Cucoș C., Pedagogie , Editura Polirom, București,2006, pagina 292

43
"Metoda conversației socratice solicită inteligența productivă, spontaneitatea și
curiozitatea, lăsând elevilor mai multă libertate de căutare"35
Lansarea unei întrebări nu r eprezintă neapărat un semn al necunoașterii, ci
anunță ceva din ceea ce se va căuta. "Propoziția interogativă are o natură contextuală și
rezultă dintr -un fond de cunoștințe inițial știute. Logicienii numesc acest conținut
antixipatoriu presupozitiv între bării. Întrebarea dezvăluie o altă latură a lucrurilor față
de cum le știam noi la un moment dat. Ea pretinde a "uita" ceea ce cunoaștem în profitul
prospectării altor aspecte ale realității interogate."36
Conversația examinatoare( catehetică)
Prin conversa ția examinatoare se constată nivelul de cunoștințe pe care le are elevul la
un moment dat. Se deosebește de convorbirea euristică prin faptul că formularea de serii
de întrebări și răspunsuri nu mai este obligatorie. Astfel, fiecare întrebare împreuna cu
răspunsul său realizează un tot de sine stătător in raport cu celelalte întrebări și
răspunsuri.
Condiția esențială a conversației examinatoare se concretizează în "cerințe
privind calitățile întrebărilor pe de o parte și ale răspunsurilor, pe de alta".37
Calitățile întrebărilor ar trebui să îndeplinească următoarele criterii:
– să fie formulate corect atât logic, cât și din punct de vedere gramatical;
– Să fie precise;
– Să fie formulate concis;
– Întrebările sa aibă o vastă varietate;
– Să fie asociate cu un timp de gândire, în conformitate cu gradul de dificultate;
– În timpul în care elevul răspunde, se intervine doar în cazul în care acesta greșește încă
de la început.
Calitățile răspunsurilor ar trebui să îndeplinească următoarele criterii:

35 Cucoș C., Pedagogie , Editura Polirom, București, 2006, pagina 292
36 Cucoș C., Pedagogie , Editura Polirom, București, 2006, pagina 293
37 I. Cerghit , Metode de învățământ , București, Editura Didactică și Pedagogică,1997,
pagina 140

44
– Indifere nt de materia școlară în cadrul căreia se adresează întrebarea, răspunsul trebuie
să fie formulat corect gramatical și logic.
– Întreaga sfera a întrebării trebuie să fie acoperită.
– Răspunsul trebuie sa vizeze cu precizie conținutul întrebării.
– Elevul trebuie îndrumat spre a evita formulările sacadate, fragmentate.
Conversația în actualitate
Autorul Gilbert Leroy susține că această conversație socratică este un monolog mascat,
utilizat prin întrebări formulate de profesor astfel încât elevii să formulez e răspunsul așa
cum i -a " programat " el, profesorul.
După părerea lui Ioan Cerghit și a lui Gilbert Leroy, într -adevăr activă, este conversația
dezbatere.
Cerințele care ii asigură desfășurarea necesară se adresează elevilor care pot fi
antrenați în dezb atere. Aceștia trebuie să dispună:
-de informația privind problema;
– de metoda necesară investigării;
– de puterea de înțelegere a punctelor de vedere a celorlalți.
Cerințele se adresează și profesorului. Acesta trebuie:
-să creeze un climat necesar desfă șurării dezbaterii;
-să organizeze în număr rezonabil (15 -20) grupul de dezbatere;
-să dea fiecăruia dreptul la replică;
-să evite să -și spună propria opinie.

5.Brainstormingul
Această metodă are ca scop descoperirea cât mai multor idei, soluții ce prives c
modalitatea de rezolvare a problemelor, cu dorința că, prin îmbinarea lor se va obține un

45
rezultat optim. Prin această cale de emitere a ideilor este stimulată creativitatea, iar asta
se realizează într -o atmosferă lipsită de critică. Cei care participă comunică fără să le fie
teamă că vor da răspunsuri greșite, nepotrivite. Brainstormingul are interesul de a
stimula imaginația, de a da frâu liber ideilor obișnuite și originale.
Etapele metodei
1. Este aleasă tema și este anunțată sarcina de lucru;
2. Se solicită exprimarea în enunțuri scurte și concrete, într -un mod rapid, fără a fi
cenzurate cuvintele absurde, neobișnuite, chiar trăsnite, așa cum vin ele în minte, cu
privire la rezolvarea unor situații problemă. Se pot face legături cu afirmațiile făcut e de
ceilalți, se pot completa ideile de grup, fără a se face însă referiri critice. Nimeni nu are
dreptul de a face observații negative.
3. Totul este înregistrat pe tablă, în scris, video etc.
4. Se lasă o pauză ( de la 15 minte până la o zi) pentru aran jarea ideilor emise si
recptionate.
5. Ideile emise sunt pe rând reluate, apoi grupul găsește moduri de grupare a acestora
pe categorii: cuvinte -cheie, simboluri, imagini.
6. Grupul este împărțit in subcategorii, în funcție de ideile listate. În dezbatere este
realizata evaluarea, analiza critică, argumentarea și contraargumentarea ideilor susținute
anterior.
7. Ideile originale sunt selectate, apoi sunt discutate liber și spontan riscurile și
contradictiile care apar.
8. Ideile propuse de fiecare grup sun t listate în forme cât mai multiple și originale.
Exemplificare
Această metodă a fost folosită în predarea noțiunii termenului " fabulos".
Elevilor le -a fost adresată întrebarea: " Ce intelegeti voi prin conceptul de fabulos?"
apoi a fost realizat un copa c al ideilor, elevii spunând diferite păreri, fără a fi corectați.
La sfârșitul completării copacului, Explicațiile eronate au fost tăiate, elevii înțelegând
adevăratul sens al cuvântului, apoi au urmat exemplificările. Cu ajutorul acestei metode

46
a fost do vedită ingeniozitatea elevilor. Printre avantajele acestei metode se enumără:
participarea activă, dezvoltarea creativității, a spontaneității și a încrederii de sine
datorată amânării evaluării.

6. Ciorchinele
Această met odă este una antrenantă și oferă fiecărui elev posibilitatea de a
participa individual, în perechi sau în grup. Gândirea copiilor este foarte solicitată,
Ce înțelegeț i prin
conceptul de fabulous?

47
deoarece aceștia trebuie să treacă în revistă toate cunoștințele pe care le au în legătură
cu un terme n-nucleu.
Ciorchinele este metoda grafică care le stimulează elevilor gândirea și
creativitatea.
Etapele generale ale metodei sunt:
a) Stabilirea modalităților de lucru: individual sau în grup;
b) Realizarea unui început al ciorchinelui pe tema dată;
c) Se scrie un cuvânt în mijlocul foii/tablei, care să fie cercetat;
d) Toate ideile care vin în minte elevilor în legătură cu tema dată sunt notate în jurul
cuvântului central, trasând -se linii între acestea și informațiile notate conform schemei.
Ciorchinel e are menirea de a exemplifica cât mai multe cuvinte, elevii reținându –
le și alcătuind cu ele numeroase propoziții. Cu ajutorul acestui exercitiu se încurajează
participarea tuturor elevilor și poate fi utilizat cu succes atât la evaluarea unei unități de
conținut, cât și pe parcursul predării.
Exemplificare
Metoda a fost folosită în cadrul unității "Recapitulare și evaluare finală" pentru
consolidarea noțiunilor referitoare la fabulos.

48

Metoda exercițiului
Exercițiul este metoda didactică care constă în " executarea repetată și conștientă
a unei acțiuni în vederea însușirii practice a unui model dat de acțiune sau a
îmbunătățirii unei performanțe".38
Acest adaos " îmbunătăți rea unei performanțe" este justificat prin rostul vizibil
pe care îl au unele exerciții, care continuă mult timp după însușirea deprinderii ca atare.
Exercițiul este considerat fie metodă bazată pe "acțiune" 39 fie "algoritmică"40
După Ioan Cerghit, exerciți ul "nu se limitează doar la formarea deprinderilor,el
vizează în același timp consolidarea unor cunoștințe "
Tipuri de exerciții
Exerciții grupate în funcție de formă: exerciții orale, exerciții scrise, exerciții practice.
Exerciții grupate în funcție de s cop și complexitate – patru tipuri de exerciții41:

38 V. Țîrcovnicu, Pedagogie generală , București, Editura Facla , 1975, pag. 2 32
39 I. Cerghit, Metode de învățământ , Ediția a iv -a, Iași, Editura Polirom , 2007, s.v
40 I. Nicola, Tratat de pedagogie , București, Editura Didactică și Pedagogică , 2000, s.v
Fantasticul
enigmatic
ciudat
straniu
basme
religie
specii
închipuit
imaginar
Nuvela
fantastică
Basm
Povestire
fantastic ă

49
-" exerciții de introducere într -un model dat sau exerciții introductive" – elevilor le sunt
explicate pentru prima dată o operație, o activitate, un mod de lucru, apoi aceștia le
aplică în paralel cu explica țiile profesorului.
-" exerciții de însușire sau consolidare a modelului dat" sau " exerciții de baza" – prin
care elevul reia în mod repetat și în întregime ceea ce i s -a explicat sub supravegherea
profesorului.
– " exerciții de legare a cuvintelor sau dep rinderilor mai vechi cu cele noi" sau " exerciții
paralele" – ele reprezintă un nivel mai înalt al exercițiilor de bază, spre exemplu: un copil
exersează în același timp citirea cursivă și rostirea clară pe silabe a cuvintelor.
– " exerciții de creație" sau " euristice" – prin intermediul lor elevul încearcă să introducă
anumite elemente personale.

Condițiile didactice de aplicare a exercițiului
– elevul să fie conștient de scopul exercițiului și să înțeleagă bine modelul acțiunii de
învățat
– Exercițiile să aibă varietate suficientă
– Exercițiile să respecte o anumită gradație de dificultate în aplicarea lor. " Deprinderile
mai complicate se formează prin integrarea succesivă a unor deprinderi mai simple.42
– " Exercițiile sa aibă continuitate în timp".43
– Exercițiile să aibă ritm optim și durată optimă.
– Exersarea să fie permanent însoțită de corectură și de autocorectură.
Exercițiul este metoda ce se află în strânsă relație cu toate celelalte modalități de
predare și învățare. În concluzie, am putea afir ma că fiecare dintre acestea se pot
transforma în exercițiu, imediat prelucrate de către elev, după modelul oferit de
profesor.

41 I. Cerghit, op. cit.,2007, s.v
42 D. Todoran, Metode de învățământ , Editura Did actică și Pedagogică , București, 1964,
s.v
43 Roman I., Curs de pedagogie , Vol II, Institutul Pedagogic Suceava, 1970, pag. 290

50

7. Explozia stelară
Explozia stelară este o metodă similară brainstormingului care stimulează
creativitatea. Țelul acestei metode este acela de a obține cât mai multe legături între
concepte. Este o metodă de dezvoltare a creativității de grup, dar și individuale. Fiind
organizată în grup, această metodă facilitează participarea tuturor elevilor.
Procedura este următoarea: pe o foai e se scrie problema a cărei rezolvare trebuie
găsită, apoi se enumără cât mai multe întrebări în legătură cu ea.
Etape:
1. Lansarea unei probleme;
2. Elevii se pot organiza în grupuri preferențiale;
3. Grupurile de elevi elaborează o listă cu multe întrebă ri care trebuie să fie cât mai
diverse;
4. Sunt comunicate rezultatele;
5. Sunt puse în evidență cele mai deosebite întrebări și se apreciază munca în echipă.
Exemplificare :
Metoda exploziei stelare se aplică pe o varietate de domenii și se poate realiza pe orice
categorie de vârstă.
În continuare, pornind de la basmul popular "Prâslea cel voinic și merele de aur"
se vor realiza cele cinci echipe, fiecare cu întrebări formulate.
Echipa nr. 1 – Cine?
1. Cine a vrut să păzească pomul cu merele de aur?
2. Cine a reușit să -l rănească pe hoț?
3. Cine a plecat în căutarea hoțului?
4. Cine a ajuns pe tărâmul zmeilor?

51
Echipa nr. 2 – Ce?
1. Ce reușește Prâslea să facă pe tărâmul celălalt ?
2. Ce face când ajunge la frânghie ?
3. Ce face când ajunge pe tărâmul oameni lor?
4. Ce judecată le este aplicată fraților?
Echipa nr. 3 – Unde?
1. Unde pleacă împreuna cu cei doi frați, Prâslea ?
2. Unde ajunge acesta, coborând pe frânghie?
Echipa nr. 4 – De ce?
1. De ce iese Prâslea învingător în lupta cu zmeul?
2. De ce îl ajută Zgripțuroaica ?
3. De ce nu se duce direct la palat?
Echipa nr. 5 – Cum?
1. Cum a reușit Prâslea să nu adoarmă ?
2. Cum decide să coboare în frânghie ?
3. Cum se comportă cu frății săi?
Echipa câștigătoare este cea care a formulat cele mai multe întrebări corecte și a
reușit să dea, în același timp și cele mai multe răspunsuri la întrebările formulate.

52

Problema
Unde ?
Când?
Ce?
De ce?
Cine?

53

9. Metoda cubului
Metoda cubului este o metodă de învățare prin cooperare ce are la bază
explorarea unei teme din ma i multe privințe.
Este recomandată parcurgerea următoarelor etape:
1. Se realizează un cub pe ale cărui fețe sunt scrise următoarele cuvinte: DESCRIE,
COMPARĂ, ANALIZEAZĂ, ASOCIAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ.
2. Se anunță subiectul.
3. Clasa este împărțită în șase grupe, câte una pentru fiecare față a cubului.
4. Sunt împărțite sarcinile fiecărei grupe ori de către profesor, ori aleatoriu ( fiecare
grupă rostogolește cubul și primește ca sarcină de lucru perspectiva înscrisă pe fața de
sus).
5. Fiecare grup co laborează și redactează materialul.
6. Forma finală a materialelor sunt afișate astfel încât toți elevii să poată vedea
rezultatele.
Exemplificare:
Metoda a fost folosită la capitolul Aplicații, "Povestea lui Harap -Alb" de Ion
Creangă, pentru a exemplifica simbolistica basmului cult. S -au format șase grupe care
au primit sarcini de lucru corespunzătoare celor șase fețe ale cubului.
Fiecare echipă a primit câte o fișă de lucru.
Echipa nr. 1: DESCRIE
1. Într -o operă literară, personajele pot fi clasificate în funcție de mai multe criterii.
Numiți personajele din Povestea lui Harap -Alb și încadrați -le în categoria
corespunzătoare.
2. Definiți basmul cult.
3. Motivați faptul că Povestea lui Harap -Alb este basm cult.

54

Echipa nr. 2: COMPARĂ
1. Identifică asemănă rile și deosebirile dintre basmul cult și basmul popular.
2. Alegeți un personaj dintr -un basm popular și identificați trei asemănări cu Harap -Alb.
Echipa nr. 3: ASOCIAZĂ
1. Asociază calitățile dobândite de Harap -Alb în călătoria spre Împăratul Verde cu
probele la care este supus.
Echipa nr. 4: ANALIZEAZĂ
1. Analizează simbolurile și semnificațiile acestor cuvinte în narațiunea Povestea lui
Harap -Alb.
Simboluri: podul, castelul, pădurea, fântâna și labirintul.
Echipa nr. 5: APLICĂ
1. Demonstrează ca Pove stea lui Harap -Alb aparține genului epic.
2. Demonstrează modul în care Harap -Alb relaționează cu celelalte personaje.
Echipa nr. 6: ARGUMENTEAZĂ
Adevărat sau fals? Argumentează.
1. Eroul Harap -Alb are de trecut trei probe ca în basmul popular.
2. Calul ca re îl va însoți pe Harap -Alb în călătorie este cel mai frumos din grajd.
3. Harap -Alb nu încalcă sfatul tatălui său.
4. Harap -Alb le sare în ajutor furnicilor și albinelor.
5. Nunta lui Harap -Alb cu fata de împărat și schimbarea statutului socia l confirmă
maturizarea eroului.

55
La sfârșitul rezolvării sarcinilor de lucru, rezultatele au fost evaluate, fiind
aplicat "Turul Galeriei". Echipa care a adunat cele mai multe puncte a fost cea
câștigătoare.

44

44 http://www.scrigroup.com/didactica -pedagogie/LUCRAREA –
METODICOSTIINTIFICA -P32265.php

56
CAPITOLUL V
CERCETARE PEDAGOGICĂ

Cercetare peda gogică privind eficiența metodelor de predare -învățare a basmului
la clasa a IV -a
Scopul cercetării
Învățarea basmului prin stimularea creativității este favorabilă datorită faptului că
garantează pregătirea unei gândiri fluente și flexibile, iar utilizar ea metodelor
încurajează participarea deplină și afectivă, atât fizică cât și psihică, individuală sau
colectivă a școlarilor în procesul instructiv -educativ.
Obiectivele cercet ării:
Teoretice
1. Definirea no țiunii de basm
2. Stabilirea componentelor car acteristice basmului în învațământul primar
Practice
1. Stabilirea opiniei elevilor de clasa a IV -a despre basme și despre personajele acestora
2. Distingerea leg ăturii dintre receptarea basmului la școlarii mici și maniera moral –
social ă a acestora.
Instrumentele folosite în cercetare :
1. Analiza documentar ă
2. Metoda chestionarului -utilizarea chestionarului
3. Metoda testului final și inițial-utilizarea testelor
4.Observa ția direct ă- utilizarea grilei de observa ție.

57
Diagrama Gantt
N
r.
C
rt
. Activitat
i de
cercetar
e Octomb
rie2016 Noiemb
rie2016 Dece
mbrie
2016 Ianuar
ie2017 Febr
uarie
2017 Marti
e2017 Aprili
e2017 M
ai
20
17
1. Selectare
a titlului.
Identifica
rea
nevoii. ×
2. Docume
ntarea si
redactea
lucrarii. ×
3. Identifica
rea
grupului
tinta.
Redactar
ea
instrume
ntelor de
cercetare
si
impleme
ntarea
lor. ×
4. Preluarea
si
interpreta
rea
datelor ×

58
de
cercetare.
5. Colation
area
lucrarii. ×
6. Revizuir
ea
lucrarii.I
nserarea
sugestiilo
r
coordona
torului. ×

Ipoteza:
Anali za cantitativ ă și calitativ ă a metodelor de predare -învățare a basmului la
clasa a IV -a poate s ă devin ă motivant ă și eficient ă în procesul motiva țional si
decizional; s ă stimuleze inova ția și evaluarea în contextul asigur ării calit ății în
învățămantul prim ar; să conduc ă la valorificare în contexte mai mari.
Utilizarea tehnicilor si metodelor de stimulare a creativitatii in cadrul lectiilor de limba
si literature romana pot determina imbogatirea vocabularului elevilor, dezvoltarea
exprimarii atat orale, ca t si in scris, dezvoltarea capacitatii creatoare precum si a
proceselor cognitive superioare: memorie, gandire, imaginatie. Asadar, lucrul acesta va
fi propice si pentru restul discipl inelor de studi u.
Variabilele cercetării
Variabila independentă: utilizarea sistematică a metodelor de predare -învățare a
basmului: brainstormingul, ciorchinele, cubul, explozia stelară, știu -vreau să știu -am
aflat.

59
Variabila dependentă: perfomanțe școlare comportamentale, deprinderi pentru
dezvoltarea creativității, d eprinderi de folosire a metodelor ca instrumente de predare –
învățare -evaluare, deprinderi sociale.
Coordonate ale cercetării :
Cercetarea s -a desfășurat pe o perioadă de două săptămâni.
Eșantionul de participanți: clasa a IV -a B, Școala Gimnazială Cezar Bol liac, format din
18 fete și 12 băieți.
Eșantionul de conținut :
Aria curiculară: Limbă și comunicare
Disciplina: Limba și literatura română, clasa a IV -a
Unitatea de învățare: Un rai din basme văd … Comunicarea sentimentelor și impresiilor
Etapele invest igatiei :
Etapa constatativă – are rolul de a fixa nivelul pe care elevii îl au în momentul
realizarii experimentului psihopedagogic.
Test ini țial
“A fost odată o fetiță zglobie și drăgălașă, pe care o iubea oricine de cum o vedea.Dar
mai dragă decât oricui îi era ea bunicii, care nu știa ce daruri să -i mai facă. Odată,
bunica îi dărui o scufiță de catifea roșie și pentru că -i ședea tare bine fetiței și nici nu
mai voia să poarte altceva pe cap, o numiră de atunci Scufița Roșie.
Într-o zi, maică -sa îi zise:
– Scufiță Roșie, ia bagă -n coșuleț bucata asta de cozonac și sticla asta cu vin și du -le
bunicii, că e bolnavă și slăbită și bunătățile astea o să -i ajute să -și mai vină în puteri.
Da’ vezi de pleacă mai înainte de -a se lăsa zăpușeala și caută de mergi frumos și să nu
te abați din drum; altfel, cine știe, de alergi, ai putea să cazi și să spargi sticla și atunci
bunicuța cu ce o să se mai aleagă? Iar când o fi să intri în casă, nu uita să -i dai bunicii
"bună dimineața" și vezi să nu înceapă a -ți umbla o chii prin toate ungherele!

60
– Așa am să fac! îi făgădui Scufița Roșie și -și luă rămas bun la plecare. ”
(Frații Grimm – “Scufița Roșie”)

1. a) Găsește ideea principală a primului fragment: (1p)

a) Pe cine trebuie sa viziteze Scufița Roșie? (0.50p)

 Pe mama sa;
 Pe bunica sa;
 Pe prietena sa.

2. Completează spațiile libere, folosind cuvinte potrivite din text: (1p)

Mama Scufiței i -a dat acesteia sa bage in cosulet o bucata de _________ si o
sticla cu ____ pe care trebuie sa le duca________. Bunica Scufitei este ___________
si __________ iar aceste ___________ o sa o ajute sa isi revina.

3. Unește cu o linie cuvintele din prima coloană cu cuvintele cu înțeles opus
corespunzătoare din a doua coloană: (1p)
iubire sănătos
bolnav sosire
căldura ură
plecare frig

61
4. Recitește textul!
a) Selectează din text o propoziție dezvoltată: (0.50p)
_________________________________________________________________
_____________________ ____________________________________________
_____.

b) Alege din text patru substantive.(1p)
_________________________________________________________________
_______.

b) Alcătuiește propoziții noi, folosind substantivele selectate din text: (1p)
____________ _____________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
________ ____________________.

5. Realizează o compunere pornind de următoarea intrebare: “Cum îți petreci
timpul în vizită la bunici?”. Găsește un titlu. (3p)

Convertirea punctajului în calificative:

9 puncte : Foarte bine
7 puncte : Bine
5 puncte : Suficient

În urma rezultatelor și informațiilor obținute prin aplicarea testului inițial, din
interpretarea rezultatelor pe care elevii le au la învățătura și din discuția avută cu
doamna învățătoare, am constatat că între elevi nu există diferențe majore.

62
CALIFIC ATIVE Nr. elevi (30) Procente
FB 15 50%
B 10 33,33%
S 5 16,66%
I 0 0%

Etapa experimentală
Pe tot parcursul etapei, am ținut cont de utilizarea metodelor de predare -învățare
a basmului și de promovarea învățării interactive. Am dorit ca fiecărei meto de să i se
prezinte esența, variantele și denumirile, valențe, pentru ca elevul să îi poată cunoaște
utilitatea și în alte momente, în situația când experiența de învățare o cere. Nu în ultimul
rând, am încercat să apreciez efortul depus de fiecare copil s au de fiecare grupă,
evaluarea muncii acestora fiind realizată într -un mod dialogat.
Metode de predare -învățare a basmului aplicate elevilor pe parcursul
desfășurării etapei experimentale la limba și litaratura română:
1. Brainstormingul
Această metodă a fost aplicată în predarea noțiunii termenului "fantastic", elevii fiind
solicitați să noteze la ceea ce sa gândesc când aud acest cuvânt.
2. Ciorchinele
Metoda a fost folosită în cadrul unității " Recapitulare și evaluare finală" pentru
consolidarea noțiun ilor referitoare la fabulos.
3. Cubul
Metoda a fost folosită la capitolul Aplicații, "Albă -ca-zăpada și cei șapte pitici" de frății
Grimm. Elevii au avut de rezolvat următoarele sarcini de lucru:
Descrie: descrie -o pe Alba -ca-zăpada.

63
Asociază: cu ce asocie zi cuvântul "zăpada"?
Analizează: analizează utilizarea semnelor de punctuație din al doilea paragraf.
Compară: identifică deosebirile dintre Albă -ca-zăpada și mama vitregă.
Aplică: Demonstrează felul în care mama vitregă se comportă cu Albă -ca-zăpada.
Argumentează: argumentează semnificația titlului.
4. Explozia stelară
Această metodă a fost utilizată în cadrul lecției "Basm" de Geo Bogza, iar elevii au
trebuit să formuleze numeroase întrebări pe marginea textului, pornind de la cuvântul
scris pe steluță: basm.
UNDE?
CÂND?
CINE?
CE?
DE CE?
5. Știu -vreau să știu -am aflat:
Am aplicat această metodă la lecția " Scufița Roșie" de frății Grimm, cerând elevilor ca
în prima rubrică să noteze tot ceea ce știu despre autor, în a doua ce ar vrea să știe, iar în
cea d e-a treia toate informațiile însușite despre autor.
La finalul acestei etape am observat o evoluție a relațiilor dintre elevi, o
colaborare mai bună, o responsabilitate mai mare în ceea ce privește spiritul de echipă,
de asemenea am constatat că școlarii p rezintă interes pentru activitățile în care se pot
exprima liber, fără teama de a fi criticați.
Etapa finală
Etapa finală a cercetării a presupus o probă de evaluare finală.
Test final

64
“Erau odată un moșneag și-o babă; și moșneagul avea o fată, și baba iar o fată.
Fata babei era slută, leneșă, țâfnoasă și rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se
alinta cum s -alintă cioara -n laț, lăsând tot greul pe fata moșneagului. Fata moșneagului
însă era frumoasă, harnică, ascultătoare și bună la inimă. Dumnezeu o împodobise cu
toate darurile cele bune și frumoase. Dar această fată bună era horopsită și de sora cea
de scoarță, și de mama cea vitregă; noroc de la Dumnezeu că era o fată robace și
răbdătoare; căci altfel ar fi fost vai ș -amar de pielea ei. “
(“Fata babei și fata moșneagului” de Ion
Creangă)

1. Alcatuiește un enunț , în care cuvântul ,,odată” să aibă alt înțeles decât în
text(1p)
___________________________________________________________
____

2. Găsește câte un cuvant cu sens opus pentru fiecare dintre cuvintele
următoare: (2p)

slută: ________
leneșă: _________
rea: ___________
greu: __________
noroc: ___________

3. Analizează părțile de vorbire îngroșate din text: (2p)
________________________________________ ___________________
_______
___________________________________________________________
___________________________________________________________
___________________________________________________________
_____________________

65

4. Alcătuieșt e 5 enunțuri care să respecte următoarele condiții : (să
conțină): (5p)

a) un substantiv propriu , numărul singular:

b) un verb la timpul prezent, persoana a II a, nr.singular:

c) un substantiv comun însoțit de un adjectiv la numărul plural, genul
neutru:
––––––––––––––––––––––––––––––-
–
d) un pronume personal, persoana a II a, nr.plural:

e) un numeral care să exprime ordinea:

4. Taie cu o linie forma incorectă: (2p)

a) Frumuse țea fetei mo șneagului ne -a/nea încântat.
b) Înving totdeauna cei/ce -i curajoși.
c) Baba și fata ei sau/s -au sfătuit să o alunge pe fata mo șneagului.
d) A fost o data/odat ă ca niciodată.
5. Așază lângă cuvintele date alte cuvinte care să exprime acțiuni făcute de
om. (2p)
Ex: Soarele râde.
Vântul _____________.

66
Luna _______________.
Pădurea _____________.
Păsările _____________.

5. Transformați -vă în Ilene Cosânzene (fetele) și în Feți – Frumoși (băieții) și
descrieți -vă, în câteva rânduri înfățișarea și puterile pe care le aveți. (6p)

Convertirea punctajului în calificative:
18 – 20 de puncte : Foarte bine
15 – 18 puncte : Bine
10 – 15 puncte : Suficient

CALIFICATIVE Nr. elevi (30) Procente
FB 21 70%
B 6 20%
S 3 10%
I 0 0%

Aplicarea chestionarului
Am aplic at elevilor de clasa a IV -a un chestionar , cu ajutorul c ăruia am dorit s ă
scot in eviden ță impactul pe care basmele îl au asupra form ării conduitei morale a
elevilor.

67
Chestionarul realizat în cadrul acestei cercet ări con ține 10 itemi, dintre care 7
sunt cu alegere multipl ă,iar 3 cu r ăspuns liber.
Ce îți place mai mult să citești?
Textele din manualele de limb ă si literatur ă română sunt:
La ce renun ți când cite ști în timpul liber?
Basmul t ău preferat este:
Cu ce personaj din basmele tale citite te identifici ?
Cum i -aș ajuta pe cei r ăi să devin ă buni?
Ce pedeaps ă ai da tu personajelor negative?
Ce crezi tu c ă i-a făcut pe cei r ăi din basme s ă fie așa?
Este corect comportamentul celor r ăi?
Calitatea admirat ă la personajul pozitiv preferat este:
Apoi, am evalua t răspunsuri le pe care le -au dat elevii la întreb ările
chestionarului.
La întrebarea: “ce îți place mai mult s ă citești?”, ș colarii au r ăspuns astfel: 12 au
răspuns c ă le plac basmele și poveș tile,12 au spus c ă le plac romanele,schi țele si
nuvelele si 6 a u spus c ă le plac poeziile.

68

Întreba ți cum sunt texte le din manualul de limb ă și literatur ă română, aceștia au
răspuns astfel:

40%
40% 20% Ce iți place mai mult s ă citești?
Basme,pove ști
Romane,schi țe,nuvele
Poezii
50%
10% 40% Textele din manualele de limb ă si
literatur ă română sunt:
Utile pentru cultura
generală
Plictisitoare,nu prea le
citesc
Obligatorii
Alte aprecieri

69
Întrebați la ce renun ță în timpul liber pentru a citi,r ăspunsuri le au fost
următoarele:

La întrebarea referitoare la basmul lor preferat, elevii au r ăspuns astfel:

10% 5%
40% 45% 5% La ce renun ți când citești în timpul
liber?
Muzică
Sport
Televizor
Calculator
Prieteni
40%
10% 40% 10% Basmul t ău preferat este:
Prâslea cel voinic și merele
de aur
Hansel și Gretel
Cenușăreasa
Alba-ca-zăpada și cei șapte
pitici

70

Am vrut să văd cât de mult se identifică școlarii cu un personaj pozitiv sau
negativ și am folosit o întrebare cu raspuns liber. Astfel, răspunsurile au fost: dintre fete,
2 au r ăspuns Frumoasa (din “Frumoasa și bestia”, 6 au r ăspuns Alba -ca-zapăda, 4 au
răspuns Belle (din “Frumoasa si bestia”),iar 6 au spus Cenu ăreasa. În ceea ce ii privește
pe băieți, 6 vor să fie Prâslea cel voi, 4 vor să fie prințul Cenușăresei, iar 2 vor să fie
zmei.
La itemul " Cum i-aș ajuta pe cei răi să devină buni?", răspunsurile au fost
următoarele :
La întrebarea " Ce pedeapsă ai da tu personajelor negative?", răspunsurile
școlarilor au fost variate deoarece au avut libertate în exprimare.
Răspunsul Nr. de r ăspunsuri
Pedeapsa cu î nchisoarea 8
Pedeapsa cu moartea 2
Interzicerea folosirii puterilor magice 2
Excluderea din basm 5
Explicația că nu este bine cum au procedat 7
Să munceasc ă 1
70% 30% Cum i -aș ajuta pe cei răi să devină
buni?
Le-aș da exemple bune
I-aș pedepsi

71
Să își ceară scuze 3
Să fie tratați la fel cum îi tratează ei pe
alții 2

La întrebarea " Ce crezi tu că i -a făcut pe cei răi din basme să fie așa?", elevii au
răspuns astfel:

35%
40% 10% 15% Ce crezi tu c ă i-a facut pe cei r ăi să
fie așa?
Întâmplările neplăcute
din viața lor
Gelozia
Nu au fost pedepsi ți când
trebuia
Le place să fie așa

72
Fiind întrebați dacă comportamentul celor răi este corect, 90% au răspuns că nu
sunt de acord cu acest fel de comportament, iar 10% consideră c ă uneori au dreptul să
fie răi.

Itemul numărul 10 face referire la personajele pozitive, iar răspunsul vizează
însușirea pe care elevii o admiră cel mai mult la acestea.

Este corect comportamentul celor
răi?
Da
Nu
Uneori
70% 5% 15% 10% Calitatea admirat ă la personajul
pozitiv preferat este:
Bunătatea
Frumuse țea
Inteligen ța
Sinceritatea

73
Analiza, prelucrarea și interpretarea datelor. Concluzii
Analizând și interpretând rezultatele obținute, am ajuns la concluzia că acestea
arată o tendință de ameliorare a rezultatelor școlare.
Am sesizat îmbunătățiri în dezvoltarea exprimării scrise și orale, în activizarea și
îmbogățirea vocabularului, dar și în relația dintre învățăto r și elev, care a devenit una
democratică, elevii având dreptul la exprimare liberă, bucurându -se de colaborare și
ajutor reciproc.
A fost înlăturată teama de a nu greși, elevii putând lua inițiativă la lecție și
adresând diverse întrebări. Aceștia au înțe les de asemenea eficiența metodelor și pașii
care trebuie parcurși pentru realizarea acestora.
Utilizând aceste metode de predare -învățare a basmului, atat individual cât și pe grupe,
am sesizat următoarele:
– elevii reușesc să își însușească cu ușurintă n oile cunoștințe;
– nu dau semne de oboseală și își doresc să participe la învățare, implicându -se în mod
voit și conștient;
– datorită unor metode ca: Brainstormingul, ciorchinele, explozia stelară, elevii și -au
îmbogățit vocabularul;
– a fost realizat un adevărat progres în alcătuirea compunerile, dând dovadă de
originalitate, fluență, imaginație creatoare și flexibilitate în exprimare.

La sfârșitul cercetării am evidențiat obstacolele și dificultățile cu care s -au
confruntat elevii, rezultatele obținute în urma procesului de ameliorare, precum și
recomandările propuse elevilor și învățătoarei.
Ca o concluzie, pot afirma faptul că această cercetare a însemnat o provocare
pentru mine, însă un prilej de a -mi aprofunda și îmbogățit cunoștințele despre metode le
de predare -învățare în ceea ce privește basmul.

74
CONCLUZII
" Problema căilor și mijloacelor de modelare a omului în vederea optimizării
potențialului său creator ocupăun loc prioritar în ansamblul preocupărilor științei și
practicii sociale. Un rol deos ebit îi revine, în demersul de modelare a omului
subsitemelor sociale specializate în a interveni educațional și, în primul rând,
învățământului cu multitudinea de instituții aferente." 45
Însă, dacă atracția provine în mod special din ineditul actului form ativ, din
bunăstarea ce ne este oferită doar de reprezentarea frumuseții posibilei imagini a celui
care a fost modelat prin învățare, răspunderea este legată mai ales de dificultatea și
complexitatea fiecărui pas, dar și a posibilelor erori ce pot avea une ori consecințe care
nu mai pot fi îndreptate.
Astfel, datorită acestor erori, este cu adevărat necesar să știm metodele care ne –
ar putea fi de folos în procesul învățării.
Metodele propuse în această lucrare pot oferi sprijin în dezvoltarea carierei de
viitor cadru didactic. Sunt numeroase metode pe care le -aș fi putut prezenta, însă am
optat pentru această structură, în scopul de a conferi un echilibru lucrării. Pentru
atingerea conceptului de învățare eficientă, aceste metode pot și experimentate,
adapata te și combinate.
Utilizând aceste metode, predarea și învățarea basmului se realizează printr -un
mod accesibil, copiii dezvoltându -și creativitatea, gustul artistic, plăcerea de a lectura,
dobândind calități morale. Tot datorită acestor metode, dar și a ba smelor, copiilor le
sunt dezvoltate procesele psihice ( gândirea, memoria, imaginația și atenția), limbajul,
dar și educația morala și estetică. Personalitatea copilului este stimulată în mod
complex: în plan intelectual, afectiv, moral și comportamental. De-a lungul timpului,
basmele au rămas cele mai îndrăgite de către copii, producând o impresie solidă asupra
sensibilității și imaginației copiilor, datorită moralei pozitive și usor de înregistrat.

45 Voicu A., Introducere în psihologia edu cației , Editura Europolis, Constanța, 2002,
pag 12

75
BIBLIOGRAFIE
1. Andrei Al., Valori etice in basmul fantast ic românesc , București, Editura
Societatea literară " Relief Românesc", 1979 .
2. Bodiștean F., Literatură pentru copii și tineret dincolo de " story", Cluj-Napoca,
Editura Casa cărții de știință,2007.
3. Bontaș I., Pedagogie – Tratat ,Ediția a V -a revi zuită și adă ugită, E ditura ALL,
București, 2001
4. Călinescu G., Estetica basmului , Bistrița ,Editura Pergamon,2006.
5. Cerghit I., Neacșu I., Negreț -Dobridor, I . O. Pânișoară, Prelegeri pedagogice ,
Editura Polirom, Iași,2001
6. Cerghit I.,Metode de învățământ, Editura Didact ică și Pedagogică, București,
1980, pag 134
7. Cerghit I., Metode de învățământ , București, Editura Didactică și
Pedagogică,1997
8. Cerghit I., Metode de învățământ , Ediția a iv -a, Iași, Editura Polirom , 2007, s.v
9. Cristea S., Dicționar de pedagogie , Editura Edu cațional, Chișinău, 2002.
10. Cucoș C., Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice ,
Editura Polirom, 1998
11. Cucoș C., Pedagogie , Editura Polirom, București,2006
12. Dancsuly A., M. Ionescu, I. Radu, D. Salde, Pedagogie , Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1978,

13. Ionescu M , V. Chiș, Didactica modernă, Ediția a II -a revizuită, E ditura D acia,
Cluj-Napoca, 2001

14. Ionescu M., Demersuri creative în predare și învățare ,Editura Presa Univer sității
Clujeană, 2000

15. Nicola I.,Tratat de pedagogie școlară, Editura Didactică și Pedagogică, București,
1996

16. Nicola I., Tratat de pedagogie , București, Editura Didactică și Pedagogică ,
2000, s.v

17. Roman I., Curs de pedagogie , Vol II, Institutul P edagogic Suceava, 1970

76
18. Todoran D., Metodele de învățământ , EDP , București,1964

19. Țîrcovnicu V., Pedagogie generală , București, Editura Facla, 1975

20. Vistian G., Literatur a pentru copii și tineret ,Cluj -Napoca,Editura Dacia,2003

21. Vrabie G., Structura poetică a basmului ,București,Editura Ac ademiei republicii
socialiste Rom ânia,1975

Pagini web:

1. http://www.povesti -pentru -copii.com/petre -ispirescu/broasca -testoasa -cea-
fermecata.html
2. http://www.povesti -pentru -copii.com/petre -ispirescu/zana -muntilor.html
3. http://www.povesti -pentru -copii.com/petre -ispirescu/insir -te-margaritari.html
4. https://ro.wikisource.org/wiki/Ciob%C4%83na%C8%99ul_cel_iste%C8%9B_sa
u_%C8%9Burloaiele_blendei
5. http://ro. wikisource. org/wiki/Tinerețe_fără_bătrânețe_și_viață_fără_de_moarte
6. http:// ro. wikisource. org/wiki/Povestea_lui_Harap -Alb
7. http://www.scrigroup.com/didactica -pedagogie/LUCRAREA –
METODICOSTIINTIFICA -P32265.php