SPECIALIZAREA : PED AGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR LUCRARE DE LICEN ȚĂ COORDONATOR ȘTIINȚIFIC Prof. Univ. D r.: PAUL BAIDAN ABSOLVENT,… [630988]

1
UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIE, ȘTIINȚE
SOCIALE ȘI PSIHOLOGIE
SPECIALIZAREA : PED AGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI
PREȘCOLAR

LUCRARE DE LICEN ȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Prof. Univ. D r.: PAUL BAIDAN

ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

2
UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIE, ȘTIINȚE SOCIALE ȘI
PSIHOLOGIE
SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI
PREȘCOLAR

IMPORTANȚA EDUCAȚIE MUZICALE Î N PROC ESUL INSTRUCTIV –
EDUCATIV DIN GRĂDINIȚ E

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC :
Prof. Univ. Dr.: PAUL BAIDAN

Absolvent: [anonimizat]
2018

3

CUPRINS

ARGUMENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 4
CAPITOLUL I: EDUCAȚIA MUZICALĂ – COMPONENTA PRINCIPALĂ A
EDUCAȚIEI ESTETICE ………………………….. ………………………….. ………………………… 6
1.2 Perceperea, metodele, însușirea și interpretarea muzicii de către preșcolari …………………… 7
1.3 Cântecul. Predarea lui în cadrul activitățiilor obligatorii ………………………….. ……………….. 11
1.4 Jocul muzical ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 16
1.5 Audiția muzicală ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 18
CAPITOL II: PREGĂTIREA EDUCATOAREI PENTRU ACTIVITĂȚIILE
OBLIGATORII DE MUZICĂ ………………………….. ………………………….. ………………… 20
CAPITOLUL III: MUZICA – MIJLOC DE DEZVOLTARE AL INTELECTULUI ……… 22
3.1. Ipoteza și obiectivele experimentului (exemplu de ipoteza: ”Dezvoltarea deprinderilor
ritmice la preșcolari poate fi avansată dacă, educatoarea aplică di ferent și particularizat
strategii ce îmbină metode activ -participative definitorii formării deprinderilor muzicale la
vârstă preșcolară și o gamă extinsă de jocuri și exerciții muzicale ritmice.” ) …………………… 22
3.2. Prezentarea metodelor și a eșantionului de cercetare ………………………….. ……………………. 24
3.3. Desfășurarea studiului experimental ………………………….. ………………………….. ……………… 28
3.4 Analiza și interpretarea rezultatelor cercetării ………………………….. ………………………….. …. 47
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 53
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 55
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 56

4
ARGUMENT

Procesul de învățământ este prin excelență un proces de comunicare, între profesor și elevi
având loc un permanent schimb de mesaje al căror scop principal este realizarea (atingerea) unor
obiective pedagogice, în condiții optime.1
Lucrarea de față , “Importanța educației muz icale în procesul instrctiv -educativ din
grădinițe ”, își propune să ofere o călatorie prin educația muzicală, astfel dovedind importanța
acesteia în dezvoltarea multilaterală a copiilor .
Pornind de la premisa conform c ăreia arta, pe lângă rol ul informativ are și rol formativ în
viața copilului, dezvoltând ast fel prin rol informativ, intelectul, iar prin cel formativ cugetul ,
voința și cunoașt erea, se conclude la faptul c ă acestea lucrează direct asupra frumosului și
creșterii o dată cu lucrurile elementare , creativitatea și muzicalitatea, setea de frumos.
Un aspect important al educației muzicale este că studierea muzicii se petrece în perfect ă
dependență cu dezvoltarea fizică și spiritual a a copilului.
Arta clădită din sunet, armonie, ritm și viață, muzica, a demonstrat chiar din timpuri
străvechi, că este un mare educator al sufletului și al minții , creând imagini sonore, ritmice și
melodic trăirilor spirituale.
În stabilirea prezentei teme ”Importanța educație muzicale în procesul instructiv -educativ
din grădinițe ” am avut în vedere mai multc aspecte.
Activitatea de practică pedagogică în grădiniță și discuțiile cu cadrele didactice mi -au
subliniat numeroasele dificultăți pe care le intâmpină acestea în alegerea celor mai po trivite
strategii didactice de construire a deprinderilor muzicale ritmice la preșcolari.
Practica a venit și mi -a demonstrat că selectarea și raportarea strategiei didactice la
obiectivele , la conținuturile educației muzicale , precum și la particularitățile de vârstă de copiilor
este, cu certitudin e, una dintre cele mai dificil e sarcin i ale unui cadru didactic în procesul
educativ -muzical din grădiniță.
Un alt criteriu în alegerea temei îl reprezintă dragostea și pasiunea pentru muzică , ce-și are
început din copilărie când am început să studiez domeniul . Am absolvit Liceul de arte din Rm .
Vâlcea și am urmat cursurile Facultății de Muzica din cadrul Universității Transilvania din

1Jinga, I.; Istrate, E. (2001), Manual de pedagogie , Editura All, București , p.187

5
Brașov , cu scopul obiectivizarii excelenței în activitatea de creație și interpretare artistică și de
cercetare știin țifică.
În același mod, predarea timp de un an a educației muzicale a constituit unul din motivele
de baza care m -au ajutat să conștientizez dorința de a profesa în sectorul artei muzicale.
Toate acestea au reprezentat un imbold în alegerea temei studia te, dar și o provocare în
perfecționarea profesională proprie.
Lucrarea de licență este structurată în trei părți distincte:
Primul capitol al lucrării transpune aspecte teoretice privind educația muzicală – ca și
componentă princip ală a educației estetice , prin: accentuarea importanței educației muzicale în
dezvoltarea multilaterală a copiilor; prin prezentarea perceperii, a metodelor și a însușirilor în
interpretarea muzicii de către preșcolari; prin reflectarea predării cântecului în cadrul
activitățiilo r obligatorii, prin analizarea jocului muzical și a audiției muzicale.
Capitolul II vizează pregătirea educatoarei pentru activitățiile obligatorii de muzică.
Iar, cel de-al treilea capitol, rezervat cercetării metodico -științifice în sine,
prezintă activitatea experimentală, prin formularea și demonstrarea ipotezei: „Dezvoltarea
deprinderilor ritmice la preșcolari poate fi avansată dacă, educatoarea aplică diferent și
particularizat strategii ce îmbină metode activ – participative definitorii fo rmării deprinderilor
muzicale la vârstă preșcolară și o gamă extinsă de jocuri și exerciții muzicale ritmice.”
S-au prezentat metodel e și eșantionul de cercetare , s-a desfășurat studiul experimental și au
fost analizate și interpretate rezultatele obținute în baza cercetării întreprinse.
Lucrarea mai cuprinde referințe bibliografice și anexe aferente cercetării aplicative.
În final doresc să aduc mulțumiri conducătorului științific al acestei lucrări, domnului
Profesor Univers itar Doctor: Paul Baidan și întregului colectiv de cadre didactice al Catedrei de
Pedagogie a Învățământului Primar Și Preșcolar pentru efortul depus în formarea mea că viitor
pedagog.

6
CAPITOLUL I : EDUCAȚIA MUZICALĂ – COMPONENTA PRINCIPALĂ A
EDUCAȚIEI ESTETICE

1.1 Importanța educației muzicale în dezvoltarea multilaterală a copiilor

“Pentru un suflet mare, valoarea nu așteaptă ca vârsta s -o măsoare ”
Pierre Corneille

Educația muzicală este un domeniu de studiu asociat cu predarea și învățarea muzicii. Ea
atinge toate domeniile de învățare, inclusiv domeniul psihomotor, domeniul cognitiv (dobândirea
cunoștiințelor) și domeniul afectiv. Pregătirea muzicală de la preșcolar la învățământul postliceal
este asemănătoare, muzica rămânând o limba ce di stinge oamenii ca specie.
Studiile arată că muzica în dezvoltarea copiilor este și va rămâne decisivă și imperios
necesară. Doua lucuri sunt clare, că în general copiii nu exprimă muzica în acelși mod ca și
adulții și că primii ani din viață până la vârsta de șase ani reprezintă cea mai importantă perioadă
pentru dezvoltarea muzicală a copilului. Primii ani ai copilăriri sunt esențiali pentru a învăța să
diferenșieze tonurile vocii și să construiască un sistem de orgnaizare mentală a muzicii. Acest
lucur ca și dezvoltarea limbajului, trebuie dezvoltat prin diferite tonuri, jocuri sau cântece
adecvate vârstei lor.
Cu toate acestea, capacitatea de a dezvolta abolități muzicale este influențată de factori
pozitivi cât și negativi. Prin urmare, stimularea consta ntă și expunerea la diferite activități
muzicale sunt necesare pentru dobândirea cunoștiințelor muzicale.
Exista două cadre mari ce pot influența dezvoltarea copilului. Primul cadru și cel mai
important este părintele, după cum știm, educația se naște o da tă cu cuvântul “acas ă”, și mai apoi
cei care șlefuiesc și finalizează conceptual de educatie, educatorii. După cum afirmam mai sus,
părinții joacă un rol foarte important atunci când vine vorba de extinderea orizontului musical al
copiilor. Studiile arată că în familiile ai căror copii sunt îndreptați spre muzică, sunt mai
dezvoltați, față de cei cărora orizonturile le sunt îngrădite. Părinții dezvoltă o legătură mult mai
puternică cu copiii lor, atunci când se bucură împreuna de muzică. În acest fel, muzi ca nu este
doar un instrument ce contribuie la creșterea și dezvoltarea unui copil, ci ajuta să devină mai
puternică.

7
Educația muzicală își aduce contribuția și la dezvoltarea multilaterală a copiilor. Sub aspect
moral, cântecele, melodiile și jocurile muz icale, prin conținutul lor activ, educativ și pozitiv de
idei, influențează trăsăturile de caracter și de voință, ăîn crs de formare al copiilor.

1.2 Perceperea, metodele, însușirea și interpretarea muzicii de către preșcolari

În gradiniț e, ca și la celelalte niveluri de învățare, metodele de învățare fac parte din
activitatea practicată de către cadrele didactice și educați. Metodele nu numai că au o importanță
deosebită pentru dezvoltarea intelectului, aptitudinilor psihice, vor genera o atitudine p ozitivă
asupra cadrului emoțional, afectiv si psihologic.
Metoda : termenul derivă etimologic din cuvintele grecești metha (către, spre ) și
odos ( cale, drum ). Astfel, în didactica, termenul ar putea avea sensul de drum care
conduce la atingerea obiectivelor educaționale, cale parcursa de profesor pentru a le
înlesni elevilor descoperirea unor instrumente de lucru proprii. George Vaideanu amintea
câteva trăsături ale metodei și anume:
este selecționată de cadrul didactic și aplicată în lecții și activități extrașcolare;
se folosește sub formă de variante sau procedee în funcție de nivelul, interesele
sau trebuintele elevilor, având ca scop asimilarea temeinica a cunoștințelor;
aduce o mai bună cooperare cu elevii.
Muzica îi impresionează de t impuriu, pe copii. Cântecele le insușesc călătoria în educație,
le întovărășesc jocurile, le produc emoții positive, fac parte din timpul lor de relaxare.
În perioada preșcolară, ei încep să -și însușească anumite deprinderi musicale, sub
îndrumarea educat oarei, ritmul, melodia, intonația, dar și interpretarea unor piese musicale
accesibile vârstei lor.
Sunetele muzicale sunt emise, dupa cum știm cu ajutorul aparatului fonator, însă cel al
unui preșcolar este diferit în comparație c cel al unui adult. Acest e deosebiri determină
particularitățile interpretării uneimelodii, a unui prescolar.
Aparatul fonator la copii, ca și la un adult este compus din :
-plămâni, care formează dispozitivul de suflat ,
-laringe – organul principal al fonației,

8
-cavitatea bucală ș i calitățile nazale, care constituie cele doua rezonatoare2
În interiorul laringelui se află coardele vocale, prin vibratia cărora, la expirarea aerului din
plămâni, se produc sunetele.
Producerea suntelor constă din vibrațiile coardelor vocale comandate ș i dirijate de sistemul
nervos central, vibrații care se transmit prin aer, urechii celui ce ascultă. Cu cât vibrațiile
coardelor sunt mai frecvente, cu atât sunetul depinde de frecvența vibrațiilor.
Sunetele muzicale emise de laringe sunt modificate, pe de o parte, de cele două
rezonatoare, cavitatea bucală și cavitățile nazale, iar pe de altă parte, de mărimea și forma pe care
o ia cavitatea bucală prin mișcarea maxilarului inferior, prin rotunjirea buzeor și diferitele poziții
ale limbii. De aceea, în ac tivitățile muzicale, în special în activitățiile de cânt, educatoarea
trebuie să urmărească ca toți copiii să deschidă bine gura și să rotunjească buzele pentru o obține
o intonație justă și pentru ca pronunțarea cuvintelor să fie corectă și clară.
Laringe le copilului este de 2 -2,5 ori mai mic față de laringele adultului, iar coardele vocale
sunt de patru ori mai scurte, în comparație cu cele ale unui adult. De aceea, sunetele emise de
copii sunt mai inalte. De asemenea, laringele copilului este mai putin m obil, coardele vocale sunt
mai puțin elastice și suple, ceea ce face ca emisia și intonația sunteleor să fie nesigure.
Cercetătorii, subliniază faptul că ambitusul (întinderea), în care cântă copiii, între 1 și 2
ani, ei pot reproduce sunete corecte în limitele terței fa -la, la 3 ani, ei pot reproduce sunete
corecte in limita cvartei mi -la, la 5 ani, în limitele sextei mi -do, la 6 ani, în limitele octavei re1 –
re2.
În grădinită se întâmplă ca unii copii care cântau în registre înalte, să piardă această
intonație ți să înceapă să cânte mai gros. Acest fapt se datorează deprinderii neconsolidată, atunci
când întinderea vocală nu a fost pusă în practică suficient de mult. La copiii preșcolari, mușchii
laringelui și mușchii respiratori sunt mai slab dezvoltați și în consecință volumul vocii lor este
mai mic. Nu este indicat să se ceară copilului, să se vorbească sau să se cânte mai tare, deoarece
acest fapt dăunează coardelor vocale și are consecințe nefavorabile asupra calității și
expresivității interpretări i cântecelor de către copii.3

2 Prof. Iagnov , prof. E.Repciung, prof. Gh. Russu – Anatomia omului – Viscere. Editura medicală, București, 1958, pg.
32
3 Prof. M Bolgoșeu , prof. E. Marinescu, Educația muzicală în gradinița de copii, Editura Didactică și pedagogică,
București 1966

9
Grija pentru vocea și auzul copiilor este o sarcina importantă a fiecarei educatoare.
Atmosfera ce îi înconjoara pe copii trebuie să fie una sănătoasă, liniștită, fără prea multe
zgomote. Este important să se pemită copiilor să cânte în aer liber, doar atunci când vremea le
permite, calda și uscată, deoarece frigul și umezeala are un impact negativ asupra coardelor
vocale.
O alta particularitate de care trebuie trebuie să se țină cont în activitățile muzicale cu
preșcolarii co nstă în atenția sporită a respirației acestora, deoarece aceasta este superficială,
scurtă și accelerată, particularitate care se manifestă prin tendința lor de a respira în mijlocul
cuvântului, de a nu pronunța sfârșitul acestora. Cântecele ce sunt folos ite în cântul cu preșcolarii,
trebuie adaptate, tempo -ul trebuie să fie lent, cu fraze muzicale scurte și un ritm simplu, care să
se repete, în același timp cuvintele folosite trebuie să fie scurte și ușor de pronunțat.
De asemenea, pentru a deprinde o res pirație corectă în timpul cântării, este bine să se facă
exerciții sau jocuri imitative, precum : Mirosim florile, Cântă ca mine . Cu ajutorul acestor jocuri,
se atrage atenția copiilor asupra respirației corecte și se urmărește fiecare copil în parte.
Respi rația corectă în timpul cântării asigură igiena aparatului vocal și a întregului organism al
copiilor, în același timp mijlocește emisia cât mai natural a sunetelor muzicale.
Organul auditiv al copilului este foarte bine dezvoltat din punct de vedere anato mic si
fiziologic. Sensibilitatea auditivă se dezvoltă mult în perioada preșcolară. Ea crește aproximativ
de 2,3 ori față de perioada antepreșcolară. Pentru aceasta este necesar însa, în primul rând, să se
păstreze igiena organului auditiv. Urechea trebuie protejată, să fie în stare perfectă mereu,
implicând ferirea de sunete puternice, igiena personal a fiecăruia dintre copii.
Dezvoltarea auzului muzical presupune dezvoltarea simțului melodic, ritmic, dynamic și în
același timp sensibilitatea pentru inton ația justa și precisă. Ritmul este o noțiune mai complex. El
cuprinde toate elementele care contribuie la redarea expresivității unei melodii, dinamica,
pusația, adică întreaga viață a unei piese muzicale.
O altă particularitate ce o prezintă preșcolarii e ste aceea că muzica vocală le este mult mai
ușor perceptibilă, dar și recunoscbilă, în comparație cu cea instrumental. Acest fapt
demonstrează că vocea umană este mult mai apropiată copilului, timbrul vocii ii este mult mai
familiar, față de sunetele repro duce de instrumentele muzicale.
Pentru ca muzica să poată fi percepută în mod activ și conștient de către preșcolari, este
necesara o bună pregătire a educatorului, dar și nivelul de informații să fie adaptat nivelului de

10
cunoaștere al copiilor. În funcție de vârstă, sarcinile educațional muzicale sunt diferite, ceea ce
înseamnă că la grupa mică (3 -4 ani), unde copiii au volumul vocii mult mai mic, respirația mult
mai scută și superficial, iar pronunția defectuoasă, nu sunt obișnuiți să asculte un cântec pâ nă la
capăt, nu știu să -l cânte în colectiv, mișcările lor sunt greoaie, vor avea următoarele sarcini:
– stimularea interesului față de muzică,
– formarea deprinderii de a asculta cântecele educatoarei, ale altor copii mai mari ,
-formarea deprinderii de a avea o ținută corectă în timpul cântatului,
-recunoașterea sunetelor tobei și clopoțeilor,
-formarea deprinderii ritmice, de a merge în pas ritmic și de a executa mișcări ritmice
simple
Vedem că la grupa mică (4 -5 ani), se observă o ușoară îmbunătățire și anume, pronunția
este mai clară, respirația mai lungă, vocea mai puternică, intonația se îmbunătățește considerabil.
Sarcinile educației muzicale la această vârstă se referă pe de o parte la consolidarea lucrurilor pe
care le -au dobândit în decursul anilor trecuți, dar și la dezvoltarea interesului și a dragostei
pentru muzică. Se vor atinge următoarele obiective :
-educarea interesului copiilor pentru muzică,
-consolidarea deprinderii de a asculta cântece executate de educatoare sau de către copii
mai mari,
-formarea deprinderii d a cânta cu voce naturală, fără stridențe, cântece cu o întindere de 3 –
5 octave,
-consolidarea pronunției,
-redarea prin mișcăre, a conținutului unor cântece învățate, coordonarea mișcărilor cu
cântecul.
La grupa mijlocie, sarc inile educației muzicale sunt ma numeroase, având în vedere
progresele precedete. Ele se referă la noi aspecte legate de ascultarea și interpretarea muzicii. Se
vor avea în vedere, următoarele :
-formarea deprinderii copiilor de a asculta cu atenție fragmen te din cântece populare,
patriotice,
-recunoașterea de către copii a unor cântece cunoscute, stimulându -se astfel, memoria
muzicală,
-consoidarea unei respirații corecte,

11
-coordonarea mișcărilor cu caracterul cântecului, respectând durata și intensitatea s unetelor
redate de educatoare prin bătăi din palme.
Trecând în grupa mare, copiii au posibilitați vocal -auditive mai mari . Se va pune accent pe
calitatea perceperii și interpretării muzicii.
-Educarea la un nivel ridicat, a interesului și a dragostei pentru muzică,
-formarea si consolidarea derinderii de a audia unele piese muzicale clasice,
-însușirea unor procedee tehnice de execuție : să cânte pe roluri, să cânte cu acompaniament
muzical,
-executarea unor mișcari dupa melodii cu tempouri diferite.
Pe măsură ce copiii își însușesc aceste deprinderi, se trece treptat la noi cunoștințe și se
urmarește dezvoltarea abilităților muzicale.

1.3 Cântecul. Predarea lui în cadrul activitățiilor obligatorii

Cântecul are o importanță deosebită în grădinițe, prin intermediul lor, copiilor le sunt
dezvoltate dragostea pentru frum os, pentru familie, iubirea de ț ară și de aproape.
Cântecele alese spre a fi executate de copii în cadrul activităților obligatorii, trebuie să fie
ușoare, adecvae particularitățiilor voca l-auditive ale copiilor, posibilitățiilor lor de interpretare.
De aceea ele trebuie să fie realizate artistic, să -i emoționeze, să constituie un mijloc de a le
cultiva sentimente estetice puternice și durabile.
Pentru fiecare grupă, cântecele trebuie să ai ba o mișcare, dar și un text adecvat vârstei
pentru care se adresează.
Materialul folosit în grădinițe, trebuie să cuprindă piese muzicale cu un conținut foarte
variat. Astfel, se utilizează cântece ce oglindesc fapte ale copiilor, întâmplări istorice, fe nomene
ale naturii, dar și obiceiuri ale animalelor.
Pentru grupele mici se folosesc cântece cu o mișcare mai lentă, cu texte ce fac referire la
cele mai intense trăiri ale copiilor de zi c u zi. Putem lua ca exemplu următoarele cântece , Cântec
de leagăn de I. Potolea, Cruce bună, Miorița (cântec popular) , Cântec de leagăn, Drag mi -e
jocul românesc de G.Breazul , Doină (poezie Mihai Eminescu) , Românașul, Limba noastră.

12

Figura 1: Cântecul „Crucea bună”4

Acest cântec este pentru începători, fixând astfel, relația dintre două note cât și egalitatea
ca timp și durată. Este o variantă a bine cunoscutului cântec al copilăriei , Melc, melc , prezentat
într-o variantă mai elaborată și cu aspecte religioase de bază, în buna creșere a unui copil
preșcol ar.

4 Paul Baidan, Caiet de c ântece , p. 3

13

Figura 2: Cântecul „ Miorița ”5

Miorița , cântec popular , desprins din viața simplă de la țară, le dezvoltă atenția copiilor în
direcția lucrurilor simple și de calitate, umplute cu tradiții. Se observă scrierea grafică a
cântecului, având ca elemente de bază imagi ni cu descrierea satului tradițional românesc.

5 Paul Baidan, Caiet de c ântece , p. 5

14

Figura 3: Cântec ul popular, Doina6

La fel ca și Miorița , Doina , este un cântec popular ce păstrează tradiționalul și modul
simplu în care oamenii trăiesc. Prin descrierea grafică, copiilor le este mai ușor să înțeleagă și să
accepte conceputul de tradițional, le dezvoltă imaginația, iar prin melodie le sunt descrise
sentimentele pe care autorul (popular), a vrut să le transmită.

6 Paul Baidan, Caiet de c ântece , p. 9

15
Figura 4: Cântecul „ Limba noastră”7

Cântecul Limba noastră face parte, la fel ca și celelalte cântece dintr -un caiet special de
cântece, pe care il poate folosi orice educator pntru a putea pune bazele cântecului în educația
muzicală a fiecărui copil, dar și de a -i putea face să înțeleagă mai bine tainele muzicii .

7 Paul Baidan, Caiet de c ântece , p. 30

16
1.4 Jocul muzical
„Joaca este în ceputul cunoașterii !”
George Dorsey

În educația muzicală a preșcolarilor, jocul ocupă un loc de seamă în cadrul activităților de
cunoaștere. Se folosesc jocuri ritmice, pentru dezvoltarea simțului ritmic al preșcolarilor, dar
pentru silabisirea co rectă a cuvintelor.
De exempl u, sunt jocuri muzicale care constau în recitarea silabică a unor versuri , sau
jocuri ce constau doar în recitarea ritmică a valorilor de note.

Figura 5: Exemplu de joc muzical care constă în recitarea silabică8

Recitarea se face pe durate de pătrimi și de doimi, apoi ea es te însoțită de batăi din palme.
După ce copiii își însușesc procedeul, jocul se poate complica. Ei vor fi învățați să păș ească
o dată cu fiecare silabă ros tită. O bună parte din jocurile muzicale, ajută la formarea pronunției
corecte și clare a cuvintelor. Preșcolarii mai mici au tendința de a nu pronunța fie începutul
cuvântului, fie sfârsitul lui. Deprinderea unei pronunții corecte, clare, favorizează emisia natur ală
a sunetelor, interpretarea cât mai frumoasă a cântecelor. Paralel cu dezvoltarea simțului ritmic și
formarea unei pronunții corecte, se urmărește și dezvoltarea simțului melodic.
Dezvoltarea simțului melodic al copiilor se referă în primul rând la formarea priceperii lor
de a diferenția înălțimea sunetelor. Această sarcină se realizează pe de o parte cu ajutorul
cântecelor, iar pe de altă parte cu ajutorul jocurilor muzicale speciale, jocuri în care se pornește
de la perceperea unor sunete cu difere nțe mari de înălțime, ajungându -se treptat la perceperea
unor sunete cu intervale mici între ele.

8M. Dolgosev, E. Marinescu, Educația muzicală în grădiniță de copii, Îndrumări metodice , 2005, Editura Didactica
si Pedagogica , 1963, p. 33

17

Figura 6: Exemplu de joc muzical ritmic9
Alte jocuri muzicale curprind diferite mișcări, precum ridicarea brațelor( pentru sunetele
înalte) și coborârea lor (pentru sunetele joase). Imitând diferite onomatopee și executând
mișcarea ridicarea brațelor și coborârea lor, copiii vor diferenția mult mai ușor înălțimea lor.
În alte jocuri muzicale, copiii trebuie să diferențieze intensitatea sunetelor, tempoul, înv ață
să diferențieze timbrul sunetelor. Aceste jocuri se desfășoară cu toată clasa ( în cazul activităților
10obligatorii), cu un grup restrâns de copii ( în etapa jocurilor și activităților alse de ei), sau
individual (cu copiii care din diferite motive ram ân în urma colegilor).
După cum arată și denumirea, jocurile muzicale reprezintă, împletirea jocului cu muzica.
Ele satisfac atât interesul copiilor pentru muzică, cat și nevoia de mișcare și de a fi activi.
Jocurile muzicale se apropie ca și conținut de j ocurile didactice, ele având în componența lor
sarcini precise, reguli de desfășurare și elemente specifice jocului.
În funcție de conținutul lor, jocurile pot fi de mai multe feluri: jocuri muzicale care se
desfășoară după versuri, jocuri muzicale ce se desfășoară după o melodie cunoscută, jocuri de
cunoaștere. Jocuri muzicale care se desfășoară potrivit sarcinii sau comezii primite.
Jocurile muzicale exer cită o puternică influență asupra copiilor. Ele contribuie la
dezvoltarea simțului lor ritmic, la fo rmarea capacității de a percepe ritmul și de a -l respecta în
cântece. Jocurile muzicale sunt foarte importante și au o mare importanță în dezvoltarea
motricității, a organismului cop iilor. Ele își aduc contribuția în formarea a celor mai elemntare
deprind eri tehnice muzicale : dicția și pronunția, respectarea valorilor sunetelor, intensitatea lor.

9 M. Dolgosev, E. Marinescu, Educația muzicală în grădiniță de copii, Îndrumări metodice , 2005, Editura Didactica
si Pedagogica , 1963, p. 36
10 Prof. M Bolgoșeu , prof. E. Marinescu, Educația muzicală în gradinița de copii , Editura Didactică și pedagogică,
București 1966

18
1.5 Audiția muzicală

Un alt mijloc folosit în cadrul activităților obligatorii, prin care se formează de timpuriu
dragostea pentru muzică, este audiția muzicală. În decursul anilor, s -a dovedit că audiția
muzicală este de foarte mare ajutor cadrelor didactice pentru a -si putea atinge anumite obiective.
Copiii iau contact cu audiția muzicală încă de când sunt acasa, de la primele vârste, pe
când mama le intonează cântece de leagăn pentru a -si adormi pruncii. Fără a sesiza, copiii sunt
familiarizați cu audiția muzicală, ceea ce ii va face mai târziu, în grădinițe să se regăsească.
Prin audițiile organizate în grădinița d e copii, se continuă îmbogațirea experiențelor
muzicale, vor asculta si vor înțelege cu ușurință mesajul cântecului, dar astfel vor fi obinuiți să
fie concentrați mai mult timp la un singur lucru.
Alegerea pieselor spre audiție vor fi alese cu grijă, potri vit nivelului copiilor de dezvoltare.
Pentru ca materialul ales să fie înțeles, acesta trebuie să îndeplinească anumite condiții : să fie
accesibil copiilor, să fie bine realizat din punct de vedere artistic, să trezească interes , să fie de
mici dimensiuni, săa fie interpretat artistic și de preferat să fie vocal.
Audiția se va face sub doua aspecte :
 „ca o modelare structurală și informațională prin mediul ambiant sonor, activitate
numită deobicei ascultare. Este vorba despre audiția sonorităților înconjurăt oare: sunbete
vorbite, cântate vocal sau instrumental, zgomote cu timbruri diferite etc. Aceste activități de
ascultare dezvoltă auzul acustic muzical și stau la baza formării deprinderilor necesare însușirii
elementelor limbajului muzical.
 ca o activitate complexă, cu rol de îmbogățire a informației culturale, cu funcție
cathartică, activitate numită audiție muzicală propriu -zisă.
Ea are în vedere:
– formarea capacității de a audia lucrări muzicale (activitate similară cu citirea operelor
literare);
– formarea deprinderii de a observa și analiza anumite elemente de limbaj muzical;
– formarea deprinderii de relaxare prin muzică, prin crearea unei ambianțe cu efecte
meloterapeutice;

19
– familiarizarea și memorarea repertoriului muzical (voccal, instrumental).”11
Călăuzirea copiilor în etapele specifice, ascultarea empirică, pasivă, la cea activă are un rol
hotărâtor în dezvoltarea capacității gustului estetic pentru muzică, dar și la capacitatea receptării
unei melodii. Eficiența atingerii acestor obiective face referire la accesibilitate, esteticitate, ca
acestea să fie în conco rdanță cu subiectul impus.
Basmele însoțite de muzică au un impact puternic asupra copiilor și le trezește un interes
pentru muzică. Fiind deja familiarizați cu aceste basme, le va fi mult mai ușor să perc eapă
muzica, tocmai pentru recnoașterea acestora. Astfel, basme ca: Punguța cu doi bani după I.
Creangă; Albă ca zăpada după frații Grim ; Scufița roșie după Charles Perraul; Fram, ursul
polar după Cezar Petrescu; Legenda cucului după Călin Gruia; pe care le -au întâlnit acasă, îi vor
face pe copii să cunoască noi elemente ale acestora.Treptat, audițiile având o continuitate în viața
copiilor, vor dezvolta imaginația, memoria, bunul gust și dragostea pentru frumos.

11 Georgeta, Aldea; Gabriela, Munteanu – Didactica educației muzicale în învățământul primar, Editura Didactic ă
și Pedagogic ă, București, 2001, p.113.

20
CAPITOL II: PREGĂTIREA EDUCATOAREI PENTRU
ACTIVITĂȚIILE OBLIGATORII DE MUZICĂ

„Cei care educă copiii, sunt demni de mai multă onoare decât cei care le dau viață ”
Aristotel

Programa pledează pentru abordarea educaț iei muzicale exclusiv prin joc, asigurarea unui
contact direct al copiil or cu muzica, asocierea continuă a practicii muzicale cu mișcarea pe
muzica si utilizarea în forme variate a jucă riilor m uzicale, prilej cu care activitățile de educație
muzicală pot deveni momente de împlinire a personalității copilului în care firescul, exuberanța,
creativitatea ș i sponta neitatea acesteia se î mbina armonios.
Considerăm că în gradiniță, trebuie să se puna accent pe formarea și adâncirea experienț ei
muzicale, a impresiilor, a emoț iilor, pe dezvoltarea interesului pentru acest domeniu al artei ș i pe
formarea deprinderilor necesare stu dierii muzicii in mod practic. Înainte de a explica și ințelege
muzica, trebuie asimilată o mare bogație de impresii de trăiri afective intense, care să constituie
ulterior o bază solidă și pentru abordarea teoretică a muzicii. Treptat, p rin analiza dirijată, copilul
devine conș tient de diferitele compo nente ale fenomenului muzical, învașă să le distingă , să le
deosebeas că, să le stăpânească .
Menirea ed ucatoarei este ca gradat , cu răbdare si înțelegere să treacă la conș tientizarea
elementel or muzicale, pentru ca ceea ce recepționează copilul la această vârstă devine hotărâtor
pentru evoluția sa ulterioară .
Cu toții știm c ă educatoarea este pilonul de sprijin în grădinița de copii. Rolul educatoarei
în activitățiile muzicale, este acela de a fi înainte de toate, un animator, copii fiind adevărații
actori.
Înainte de începerea noul an școlar, educatoarea având indicațiile gr upei cu care va lucra și
ținând seama de programă își va întocmi planul activităților pe întreg parcursul anului. Atât
cântecele, cât și jocurile, trebuie alese cu grijă și interes, astfel încât să fie adaptate nivelului
grupei.
Alegerea temelor pentru act ivitățiile muzicale obligatorii, sunt strâns legate de celelalte
activități, precum educația fizică (unde se exersează și se pregătesc o mare parte din mișcările

21
cuprinse în jocurile muzicale), cât și limba maternă, care are iarăși o însemnătate deosebită
(observari, cpnvorbiri, memorizări).
Pentru că activitățiile muzicale vin ca o completare a activitățiilor de bază, se vor palnifica
în funcție de celelalte activități.
În pregătirea educatoarei intră de altfel și procurarea materialelor folosite în activitățile
obligatorii muzicale : albume de cântece, cărți muzicale, tablouri sau ilustrații cu care se face
cunoscut conținutul unui cântec, copiilor, unele accesorii ce se pot folosi în cadrul jocurilor.
Pentru audițiile muzicale trebuie pregătit materi alul audio, calculator sau leptop, casetofon,
se verifică buna lor funcționare pentru a preîntâmpina problemele din timpul lecției.
Pentru a realiza cu success educația muzicală a preșcolarilor, obligația edicatoarei este să
studieze permanent și să -și con solideze cunoștințele dobândite în școala pedagogică. În această
direcție este de preferat să facă schimb de informații și cu alte cadre didactice din alte centre
pentru verificarea cunoștințelor sau dobândirea unora noi.12
Întocmirea planului de lecție ocu pă un loc important în vederea desfășurării organizate a
activitățiilor obligatorii de muzică. Stabilirea metodelor și procedeelor care se vor utilize, în
funcție de scopul urmărit în activitate.
Printr -o bună pregătire profesională și cunoscând locul și v aloarea fiecăruia dintre
mijloaele educației muzicale, educatoarea poate realize o îmbinare perfectă a tuturor elementelor,
astfel asigurând optimizarea la maxim a posibilitățiilor de însuțire și formare a cunoțtintelor
muzicale ale copiilor.

12 Prof. M Bolgoșeu, prof. E. Marinescu, Educația muzicală în gradinița de copii , Editura Didactică și pedago gică,
București 1966

22
CAPITOLUL III: MUZICA- MIJLOC DE DEZVOLTARE AL INTELECTULUI

“I-aș învăța pe copii muzică, fizică și filozofie, dar muzica este cea mai importantă,
întrucât modele din artă conțin cheia tuturor tipurilor de învățare”
Platon

3.1. Ipoteza și obiectivele expe rimentului (exemplu de ipoteza: ”Dezvoltarea
deprinderilor ritmice la preșcolari poate fi avansată dacă, educatoarea aplică diferent și
particularizat strategii ce îmbină metode activ -participative definitorii formării deprinderilor
muzicale la vârstă preșcolară și o gamă extinsă de jocuri și exerciții muzicale ritmice.” )

“Demersurile inductive ale cercetării științifice presupun acumulări de date concrete și
teoretico -metodologice, în vederea fundamentării științifice a acțiunilor educaționale, iar
demersurile deductive presupunând realizarea unor analize logice și/sau istorice ale unor idei cu
conținut educațional, concept, teorii, paradigme, orientări metodologice, sisteme educaționale,
pricipii etc. cu scopul stabilirii unor corelații sau elaborări i unor noi concept.”13
Într-o formă sau alta, premisele unui proiect trebuie dezvoltate, particularizate, încărcate de
semnificații care se vor deschizătoare de drum pentru continuarea și nu pentru încetarea
investigației.
Cercetarea pedagogică este o componentă a cercetării socio -umane pe care știință
pedagogiei o utilizează pentru imbogățirea continuă a bazei conceptuale, pentru formularea unor
noi teorii ce vizează fenomenul educațional: ea urmăreste "optimizarea și perfecționarea
procesului de invat ămant ".14
După dicționarul de pedagogie, cercetarea pedagogică "are că scop cunoașterea
fenomenelor educative, realizată de teoreticieni și practicieni în domeniul pedagogiei și de
echipe de cercetare interdisciplinară, pentru cunoașterea legitaților pedagogice; se aplică tuturor
componentelor fenomenului pedagogic (elevi, profesori, plan și programe de invățămant, lecții,
manual și material didactic, local și mobilier școlar, că și corespondențe lor în pedagogia extra

13Paiși Lăzărescu, Mihaela, Metodologia cercetării știntifice în învățământul primar și preșcolar , Editura Paralela
45 , Pitești, 2011, p.23
14 Ion, Dragan, Ioan, Nicola –Cercetarea psihopedagogica, editia a -II-a, Editura Tipomur, Tg. Mures, 1995, p. 5

23
scolară), spre a introduce în toate componentele muncii instructiv – educative, în scoală și în
societate, cunoașterea științifică, în locul opiniilor personale și procedeelor empirice." 15
„A pleca de la probleme care sunt cu adevărat probleme și a căror soluție poate să aducă o
îmbunătățire operei școl are, aceasta este regula de conduită care nu trebuie niciodată pierdută din
vedere."16
Specific pentru o cercetare autentică este emiterea unei ipoteze pentru o problemă bine
determinată pentru ca mai apoi, prin folosirea unei metodologii specifice, să angajeze un demers
experimental ce urmărește sa aibă ca finalitate confirmarea/validarea ipotezei.
În prezen ta lucrare am pornit de la următoarea ipoteză:” Dezvoltarea deprinderilor ritmice
la preșcolari poate fi avansată dacă, educatoarea aplică diferent și particularizat strategii ce
îmbină metode activ -participative definitorii formării deprinderilor muzicale la vârstă
preșcolară și o gamă extinsă de jocuri și exerciții muzicale ritmice.”
Cercetarea de față are c a obiective : identificarea și stabilirea celor mai corespunzătoare
strategii didactice de formare și dezvoltare a deprinderilor ritmice la vârsta preșcolară, într -o
formă operațională, care poate fi aplicată în procesul didactic, propunând un standard al predării
invățării elementelor ritmice ni vel conceptual și practic.
Tema lucrării este născută din realitatea cotidiană, din situațiile trăite nemijlocit la
Gradinita c u Program Prelungit Traian din Rm. Vâlcea, în timpul activităților la grup a mijlocie ,
împreună cu copiii.
Îmi propun să prezint o investigație de tip experimental în cadrul activităților de educație
muzicală, la grupa mijlocie, cu r aportare la formarea deprinderilor ritmice .
Verific ând impactul pe care îl au varietatea mijloacelor didactice muzicale asupra
activității de învățare, am pornit de la considerentul că, folosind cât mai multe mijloace didactice
muzicale și în mod pre dominant a exercițiilor și jocurilor muzicale ritmice, ex istă p robabilitatea
reală a sporirii eficienței acestor activități prin angajarea motivației intrinseci.
În același timp , cercetarea urmărește și precizarea condițiilor în care mijloacele didactice
abordate în cadrul activităților de educație muzicală, pot avea o eficiență maximă în formarea
deprinderilor ritmice.
Cercetarea științifică a urmărit „realizarea următoarelor etape:

15 Dicționarul de pedagogie , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979, p. 61
16 Emille, Planchard, Cercetarea pedagogiei, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972, p. 27

24
• Formularea problemei și alegerea temei de cercetare
• Revizuirea dovezilor sau trecerea în revistă a bibliografiei
• Clarificare a problemei prin formularea ipotezelor cercetării
• Proiectarea cercetării prin selectarea planului și a metodelor
• Realizarea cercetării: colectarea și înregistrarea informațiilor
• Interpretarea rezultatelor: prelucrarea implicațiilor datelor colectate
• Formularea concluziilor și raportarea descoperirilor.”17

3.2. Prezentarea metodelor și a eșantionului de cercetare

Cercetarea s -a desfășurat la Gradini ța cu Program Prelungit Traian din Rm. V âlcea, la
grupa mijlocie. Experimentul s -a desf ășurat cu o grupă de copii având acela și nivel de vârst ă (4-
5ani).
Lotul de subiec ți a fost format din 26 copii ( 16 fete și 10 băieți).
Nr.
crt. Numele și prenumele copilului
(inițiale) Vârst a (ani) Sex
1. A.M. 5 M
2. B.O. 5 F
3. C.I. 5 F
4. D.C.O. 5 F
5. D.M. 5 F
6. D.O. 5 F
7. E.I. 4 M
8. E.P. 5 M
9. E.R. 5 F
10. G.C. 5 M
11. H.L. 5 F
12. M.E. 5 M
13. M.M.I. 5 F

17Langa C. , Metodologia cercetării –suport de curs , Pitești , 2015 , p.11

25
14. M.R.P 5 F
15. M.S. 4 F
16. M.ST.T. 5 M
17. P.C. 5 M
18. P.I. 5 F
19. P.O.M 4 F
20. P.R. 5 F
21. R.C. 5 M
22. S.I. 4 M
23. S.V.M 5 F
24. T.C 5 F
25. V.L 5 F
26. V.M 4 M
Tabel 3.2.1: Copii grupei mijlocii de la la Grădiniț a cu Program Prelungit Traian din
Rm. V âlcea
Reprezentarea grafic ă a vârstei copiilor se prezintă astfel:

Figura 6 : Reprezentarea grafică a vârstei copiilor grupei mijlocii de la la Grădiniț a cu
Program Prelungit Traian din Rm. V âlcea 5 ani
81%4 ani
19%

26
Majoritatea dintre subiec ți s-au n ăscut și au crescut în mediul urban și frecventeaz ă
grădinița.
Experimentul s -a desf ășurat în semestrul I si II al anului școlar 2017 -2018.
Nivelul de preg ătire al colectivelor de copii este omogen din punct de vedere al
personalit ăților intelectuale, copiii provin din familii care le ofer ă condi ții necesare desf ășurării
actului învățării. Clasa este omogenă din punctul de vedere al nivelului de școlaritate, al
naționalității și al mediului de proveniență.
Din discuțiile cu dna educatoare a grupei, dna Dumitrașcu Mihaela , am constatat faptul că:
80 % au frecventat grădiniță și în anul anterior (grupa mică), iar frecvența pentru anul în curs
(când s -a desfășurat experimentul) a fos t de aproximativ 85 %, motivul absențelor fiind legat în
general de probleme de sănătate (răceli, gripe, pojar).
Părinții prezintă un real interes pentru activitățile instructiv -educative ce se desfășoară în
grădiniță, rezultatul fiind în bună colaborare între familie și grădiniță.
Știind că sistemul metodelor de cercetare este un algoritm necesar în organizarea cercet ării
pedagogice am utilizat în lucrarea prezentă următoarele tipuri de metode :
 metode și tehnici descriptive (observația, convorbirea, analiza produselor
activității/portofoliilor și a altor documente școlare);
 metode experimentale (experimentul pedagogic);
 metode de prelucrare, interpretare și prezentare a datelor cercetării (tabelul de rezultate
și reprezentările grafice).
 Metoda observației:
Observația , ca metodă de cercetare, constă în urmărirea intenționată și înregistrarea
exactă, sistematică a diferitelor manifestări comportamentale ale individului (grupului), c a și a
contextului situațional al comportamentului .18
Reprezentând metoda de cercetare care surprinde comportamentelor obișnuit e, naturale
ale copilului și a acțiunilor educaționale în situații obișnuite de viață, observația, sub toate
formele ei, ofe ră atât date de ordin calitativ, cât și cantitativ. Difere nță de alte metode, prin
observație pot fi descoperite detaliile, manifestările care acompaniaz ă procesul educațional , care
nu pot fi surprinse prin celelalte metode .

18Huditean A., Metode de cunoaștere psihologică -cunoasterea psihologică a elevilor , Editura Alma Mater, Sibiu ,
2001, p.41

27
Observarea s -a efectuat în condiții cât mai diferi te, această metod ă am utilizat -o atât în
perioada realizării experimentului, cât și în timpul desfășurării lui, în cadrul activităților de
educație muzicală, dar și în cadrul jocurilor și activităților alese și a programului recreativ. Am
urmărit, c a cel care era observat să nu conștientizez e acest lucru, pentru a nu -și schimbă
manifestările comportamentale. În urm a testării copiilor se reflectă gradul implicării acesto ra în
activitățile ritmice prin rezultatele obținute. De rularea de activități i practic -aplicative, în care am
utilizat o gama vastă de mijloace didactice, a avut influență pozitivă asupra copiilor , fapt ce a
condus la o implicare activă, în care copiii au dovedit un real interes și o plăcere deosebită.
 Metoda analizei produselor activității/portofoliilor
Am cuprins -o în studiu deoarece este o metodă ce poate fi folosit ă cu succes în vederea
dobândi rii unor informații despre volumul și precizia cunoștin țelor însușite de subiec ți, despre
aptitudinile /abilita țiile lor, dar și despre trăsăturile lor de personalitate – tempe rament, caracter,
stări emotive . Rezultatele activității copiilor constituie o înmagazinare de muncă creatoare, o
sinteză a fondului aptitudinal și a celui informațional, de care poate avea un preșcolar.
În studiu prezent , analizate cu raționament , produsele rezultate în urma activității lor
copiilor au pus în claritate caracteristicile observației, capacitatea de concentrare, particularitățile
procesului de înțelegere muzical ă, puterea de judecată, spiritul de independentă și de inițiativă,
planul mintal de lucru, logica gândirii, înțelegerea corectă a relațiilor dintre elemente , greșelile
tipice și cauzele lor .
 . Metoda convorbirii
Aleasă ca și variantă a studiului , ca metod ă sub forma unui dialog, ea a decurs pe baza unui
plan, în condiții obișnuite.
Mi-am dorit ca ea să fie bine desfășurată, ca să-și dovedească eficiența în identificarea
intereselor, a preferințelor și motivațiilor preșcolarilor, sau pentru verificarea unor constatări.
Am aplicat aceasta metodă în timpul jocurilor și activităților liber – alese, sub form a unor
discuții libere cu fiecare copil , pentru c a dialogul să fie perceput cât mai emulativ, cât mai
natural, am evitat blocajele, dar și subiectivitatea în înregistrarea re zultatelor. Întrebările au fost
adecvate situației , clare, concise, de pilda :
– Care joc ți -a plăcut mai mult si de ce?
– Care parte din activit ate ți s-a părut mai dificilă?
– Ți-a plăcut muzic a pe care ai ascultat -o?

28
– Dorești să asculți și un alt gen de muzică? Ce preferi?
Genul acesta de întrebări au avut un semnificativ caracter reglator al demersului
întreprins și au permis realizarea unor activități dinamice și atractive pentru copii, cu scopul
îmbunătățirii performanțelor în însușirea ritmului muzical.

3.3. Desfășurarea studiului experimental

Cunoscând datele grupe i selecționate și în conformitate cu pr ezenta lucra re pedagogic ă,
desfășurarea studiului experimental a fost ghidat ă de ideea verificării ipotezei.
Am demarat desfășurarea programului experimental, în activitatea de grădiniță,
introducând modificări de natură să verifice ipoteza.
În acțiunea studiului experimental am parcurs etapa pregătitoare în care am cules unele
informații care m -au ajutat în d epistarea problemei, stabilirea obiectivelor, formularea ipotezei și
stabilirea designului lucrării.
Ulterior am decurs la desfășurarea evaluării inițiale a cunoștințelor muzicale ale copiilor,
punct de plecare precedat de etapa desfășurării propriu -zise a experimentului.
Ca ultim pas în studiul experimental al cercetării am realizat etap a evaluării, în care am
constat, am înregistrat și măsurat rezultatele obținute. Pe baza experimentului am stabilit
diferențele dintre datele înregistrate în etapa inițială față de cele consemnate în finalul
experimentului.
Evaluarea nivelului de dezvoltare a deprinderilor muzicale ritmice prin intermediul
evaluarii inițiale
Probe orale de evaluare a deprinderilor de execuție și improvizație ritmică :

29
Proba nr. 1 – Cânt ă și bate ca mine!
CERINȚĂ: Reproducerea orală a unor formule ritmice auzite prin procedeul solicitat
de educatoare.
Cadrul didactic marchează pe tobiță, patru structuri ritmice diferențiate sub aspectul
duratelor , extras e din cântece le învățate anterior, prin intermedul silabei „ta” . Sarcina copiilor
este de a reproduce formulele ritmice audiate prin int ermediul bătăilor din palme.
Se oferă câte 5 puncte pentru fiec are formul a ritmic a reprodu să corect prin ba tăi de palme .
Punctaj maxim: 20 puncte.
Capra cu trei iezi – Muzica: Timotei Popovici (fragment)
=&=2=V==T==!==F==F==T===.
Ta- ta ta- ta ta
Vulpea și g âsca – Melodie germană (fragment)
=&=2=G==E==I==G==!==f=!==G==E==I==G==!==f==.
Ta- ta ta- ta ta ta- ta ta- ta ta
Voinicii – Muzica: Nelu Ionescu
=&=2=T==C==B==!==D==E==V==!==D==E==F==E==!==D==C==R==.
Ta- ta ta ta- ta ta ta- ta ta- ta ta- ta ta
Cocoșelul – Muzica: Ana Motora -Ionescu (fragment)
=&=2=B==B==V=!==b==!==B==B==V=!==b==.
Ta-ta ta ta ta- ta ta ta

Proba se va aplica individual și urmărește să identifice nivelul inițial de dezvoltare a
deprinderii de executie ritmică a formulelor ritmice și de recunoaștere a cântecelor după formula
ritmică de început.

30
Proba nr. 2 – Citeste ce am desenat!
CERINȚĂ: Copiii vor intona cu onomatopee, exercițiile de citire ritmică
Proba se va aplica individual. Educatoarea va reda prin linii de lungimi diferite dou ă
grupuri de durate. Citirea duratelor se va efectua cu ajutorul onomatopeelor (Muuuuu, Vuuuu,
Chit, Bazzz ,) sugerate de imagini.
Pentru fiecare sunet intonat corect se vor acorda câte 5 puncte.

31
Punctaj maxim: 20 puncte.
Această proba evaluează deprinderea ritmică de identificare a duratelor sonore.

Proba nr. 3 – Acompaniaza cantecul!

CERINȚĂ: Copiii vor interpreta cântecul Iepurașul Țup cu acompaniament efectuat prin
percuție corporală.
Proba se aplică individual, acompaniamentul ritmic va fi execut de către copiii astfel:
primele două fraze muzicale sunt urmate de bătăi ritmice din palme, iar următoarele două sunt
însoțite de sărituri pe loc.
Se acordă 5 puncte pentru fiecare frază muzicală acompaniată corect.
Punctaj maxim: 20 puncte.
Iepurasul Tup – Muzica: Gh. Cioranescu
=&=2===B==B===F==F==!===E==D===V==!===G==G===F==E==!===D==C===V==!
Eu sunt ie- pu- ra- sul Tup, Prin pa – du- re sar: zdup, zdup
&==B==B==F==F==!=E==D==V==!===G==G==F==E==!==D==C==R==!
Sunt un ie – pu- ras de soi Cel mai ma – re ie- pu- roi.
&==E==E==T==!=C==C==V==!
Tup, tup, tup,Tup, tup, tup,
&==E==E==T==!===C==C==R===.
Tup, tup, tup , tup, tup, tup !

Această proba stabilește nivelul inițial de dezvoltare a deprinderilor de marcare a
structurilor ritmice pe cântece.
Proba nr. 4 – Traseaza linia potrivita sunetului!
CERINȚĂ: Copiii trebuie să redea în scris semnele de durata neconvenționale
corespun zătoare duratelor sonore demonstrate de educatoare cu onomatopee.
Se vor împărți fișe lucru fiecărui copil. Pe fiecare fișă vor fi imagini cu animale, care
emit sunete lungi sau scurte. Educatoarea va demonstra cu onomatopee, sunetele reprezentativ e
imaginilor prezentate.

32

33

Sub fiecare imagine, copilul va trebui să traseze linia corespunzătoare sunetului audiat. Pentru
fiecare sunet identificat în mod corect se vor acord a 10 puncte.
Punctaj maxim: 40 puncte.

34
Prezentarea si interpretarea rezultatelor la evaluarea ini țială
Ca urmare a probelor aplicate, am putut constat a stadiul inițial de dezvoltare a
deprinderilor ritmice ale copiilor la această vârstă și am identificat dificultăți de reproducere,
identificare și memorare a duratelor sonor.
Rezultatele sunt reliefate în tabelul următor:
Nr.
crt. Numele și prenumele
copilului (inițiale) Proba
nr.1 Proba
nr. 2 Proba
nr. 3 Proba
nr. 4 Punctaj
total
obținut
Punctaj per prob ă 20 20 20 40 100
1. A.M. 15 15 10 10 50
2. B.O. 10 20 10 10 50
3. C.I. 15 10 15 20 60
4. D.C.O. 10 20 15 10 55
5. D.M. 10 20 15 20 65
6. D.O. 15 15 15 30 75
7. E.I. 20 10 10 30 70
8. E.P. 15 15 15 20 65
9. E.R. 15 15 15 25 70
10. G.C. 15 15 15 40 85
11. H.L. 15 10 10 25 60
12. M.E. 15 10 15 20 60
13. M.M.I. 15 15 10 20 60
14. M.R.P 15 15 15 35 80
15. M.S. 20 15 10 10 55
16. M.ST.T. 20 10 15 10 55
17. P.C. 15 15 10 20 60
18. P.I. 15 10 20 30 75
19. P.O.M 15 5 10 40 70
20. P.R. 15 10 10 35 70
21. R.C. 15 10 15 20 60
22. S.I. 15 5 5 25 50

35
23. S.V.M 15 10 5 30 60
24. T.C 20 10 10 25 65
25. V.L 10 10 10 20 50
26. V.M 20 15 15 15 65
Punctaj realizat/copil/prob ă 395 350 320 595 1640
Punctaj maxim posibil/prob ă 520 520 520 1040 2600
Procentaj/prob ă (%) 75,96 67,3 61,53 57,21 63,08
Tabelul 3.3.1: Prezentarea rezultatelor obținute de copii la evaluarea inițială
S-a constat at că nivelul deprinderilor ritmice ale copiilor din grupa mijlocie este unul de
nivel satisfăcător.
Rezultatele cele mai bune au fost obținute de către copii la proba de reproducere orală a
formulelor ritmice executate de educatoare (75,96%), iar cele mai scăzute au fost obținute la
proba scrisă ( 57,21%).
Rezultate ob ținute la proba nr . 1:
La proba de evaluare în care s -a descoperit nivelul de dezvoltare a deprinderilor de
execuție ritmică a preșcolarilor, au fost înregistrate greșeli în reproducerea duratelor sunetelor.
S-a constatat tendința copiilor de a egaliza duratele.
Rezultatele s e prezintă astfel: 20 puncte – 5 copii;
15 puncte – 17 copii;
10 puncte – 4 copii ;
Rezultatele obținute au fost satisfăcătoare – de 75 , 96% – cel mai ridicat punctaj al probelor
ce s-au aplicat.
Graficul aferent rezultatelor copiilor obținute la această probă se prezintă în următorul
mod:

36

Figura 7: Rezultate obținute la proba nr. 1

Rezultatele obținute la proba nr. 2
Proba nr. 2, de identificare a duratelor sonore, a avut drept scop citirea duratelor cu ajutorul
onomatopeelor sugerate prin imaginile stipulate în foaia de lucru, a două grupuri de durate,
exemplificate vizual (prin linii scurte și lungi) și auditiv (prin onoma topee).
Sarcina copiilor a fost de identificare și reproducere sonoră a sunetelor lungi și scurte
reprezentate în imagini.
Rezultatele au fost următoarele:
20 puncte: 3
15 puncte: 10
10 puncte: 11
5 puncte: 2
Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute de către preșcolari la această prob ă sunt:
19%
66%15%Rezultate/prob ănr. 1
20 puncte
15 puncte
10 puncte

37

Figura 8: Rezultate obținut e la proba nr. 2

Rezultatele obținute la proba nr. 3
Prin proba de acompaniere ritmică a cântecului prin mișcări corporale s -a dorit
acompanierea ritmică prin bătăi din palme pe primele două fraze muzicale, precum și executarea
de sărituri pe celelalte două fraze muzicale – refren.
S-a remarcat faptul că preșcolarii realizează cu plăcere sarcina, însă asociază cu dificultate
sunetul cu ritmul melodiei.
Rezultatele obținute sunt:
20 puncte – 1 copii;
15 puncte -11 copii;
10 puncte – 12 copii;
5 puncte – 2 copii
Procentajul obținut la această proba a fost de 61,53%. Se constată că la această vârstă
copiii disting cu dificultate ritmul și au încă o insuficientă exersare.
Rezultatele copiilor transpuse grafic la această proba se prezintă:

20 puncte
12%
15 puncte
38%10 puncte
42%5
puncte
8%Rezultate/prob ănr. 2

38

Figura 9: Rezultate obținute la proba nr. 3

Rezultatele obținute la proba nr. 4
Proba 4, de a stabili deprinderile de identificare a duratelor sonore, a avut drept scop
redarea în scris a semnelor de durata neconvenționale.
Copiii au îndeplinit c a sarcina, redarea grafică prin linii lungi și scurte, sunetele
(onomatopeele) corespunzătoare imaginilor prezentate.
Rezultatele care s -au obținut la această probă au fost următoarele:
10 puncte – 5 copil;
15 puncte – 1 copii;
20 puncte – 8 copii;
25 puncte – 4 copii;
30 puncte – 4 copil;
35 puncte – 2 copii
40 puncte – 2 copii
Procentajul obținut la această probă a fost de 57,21%.
Graficul rezultatelor se prezintă astfel :

4%
42%
46%8%Punctaj/proba nr. 3
20 puncte 15 puncte 10 puncte  5 puncte

39

Figura 10: Rezultate obținute la proba nr. 4
Prin evaluarea inițială și prin rezultatele obținute la fiecare probă în parte, s -a calculat
procentajul fiecărei probe.
Tabelul continuator ilustrează datele obținute:

Figura 10: Rezultate obținute la proba initial ă 28%
6%
44%22%Punctaj/ proba nr. 4
10 puncte  15 puncte 20 puncte  25 puncte
Proba nr.1
Proba nr.2
Proba nr.3
Proba nr.476%
67%
62%
57%Rezultate obținute la evaluarea inițial ă

40
Etap a experimentală de formare a deprinderilor muzicale ritmice la vârstă preșcolară
Din considerente proprii, am apreciat că în grădiniță este necesar să se pună accent pe
amplificarea interesului pentru domeniul art ei muzicale, pe formarea și consolidarea experienței
muzicale ritmice a copiilor.
Profesorul va ajut a copii să se familiarizeze cu elementele ritmice de bază printr -o manieră
atractivă, folosind cantece, exerciții, jocuri ritmice și audiții muzicale ce vor orienta permanent
gândirea acestora spre perceperea, intonarea și identificare acestor elemente rit mice, oferind că
sprijin un anumit cod de reprezentări grafice.
La vârstă aceast a, deprinderile ritmice capătă sens prin capacitatea de percepere, intonare și
recunoaștere a duratelor muzicale, de identificare și marcare a pauzelor în cânt, de identificar e a
acestor elemente în cântece, exerciții, jocuri didactice și audiții, de ritmizare variată a cântecelor:
prin bătăi din palme, instrumente de percuție sau jucării muzicale, mers ritmic, mișcări
ritmice/pași de dans.
Baza solidă pentru abordarea teoretic ă a ritmului muzical o vor constitui experiențele
ritmice acumulate la această vârstă.
Prin analiză dirijată, progresiv, copilul devine conștient de diferitele componente ale
fenomenului ritmic, învățând să le distingă, să le deosebească, să le stăpânească .
În acest sens, prin noile orientări ce pun accent pe activizarea gândirii copiilor în procesul
predării -învățări; referitor la cazul de față, formarea capacităților muzicale ritmice, de a opera în
mod activ și independent în activitățile de cant, audiție și creație, am selectat mijloace didactice
activ -participative, formative, concentrate pe transformarea copilului în coparticipant al propriei
instruiri și educații, pentru a -i impulsiona intelectul și a -l oblig a să cugete în cursul învățării,
când este p us în contact direct cu art a muzicală.
În consens cu celelalte componente, mijloacele didactice trebuie să determine structura
curriculum -ului (obiective, conținuturi, metode , evaluare).
Educatoarea își începe acțiunea didactică cu proiectarea în plan m intal a ceea ce urmează
să fie, respect iv rezultatele/performanțele finale la care intenționează să ajungă copiii.
Determinând premergător ceea ce există deja, ea analizează și proiectează ceea ce are de realizat,
anticipând natur a și nivelul modificărilor ce trebuie produse în comportamentul copiilor,atât pe
plan cognitiv (a ști), cât și pe plan afectiv (a simți) și psihomotor (a face). Metodele se stabilesc
astfel, în funcție de obiectivele specifice disciplinei.

41
Contextul „cum să se predea?” sa u „cum să învețe?” este indisolubil legat de „ce să
învețe?” – precizarea conținuturilor.
Mijloacele folosite nu trebuie să fie privite c a ceva exterior conținutului, din contră, c a
elemente conținute în însăși logic a organizării conținutului, de unde deducția, că stabilirea
conținutului include în sine, într -un anumit fel și o determinare a căilor prin care rezultă
transmiterea și însușirea acestuia.
Printre mijloacele de realizare a educației muzicale ritmice se con turează cu deosebită
importanță următoarele: cântecele, audițiile, exercițiile și jocurile didactice muzicale la care se
adaugă instrumentele muzicale, instrumente folosite de educatoare (eemplu: pian, orgă, vioara,
chitară, acordeon) în scopul exemplifică rii sau în acompanierea cântecelor, sau manevrate de
către copii (exemplu: block -flote, triola, xilofonul de lemn sau metal, muzicuță, instrumente de
percuție: trianglul, tamburina, tobă, jucăriile muzicale; pseudo -instrumentele: baghete, moriști,
cutii re zonatoare) folosite adesea în acompaniamentul ritmic.
Cu scopul optimizării procesului de predare -învățare se vor adaugă mijloacele audio –
vizuale (spre exemplu: radio, casetofon, televizor, video, combine muzicale, retroproiector,
casete video și audio) și material ilustrativ (de exemplu: planșe diverse, simboluri muzicale,
instrumente muzicale, orchestre simfonice, de muzică populară și ușoară, instituții muzicale,
imagini din viață muzicală a țării, sau a copiilor din diferite formații muzicale).
În fiecare situație de învățare se pot utiliza anumite mijloace, în derularea cercetării
propuse am optat pentru abordarea: cântecelor, audițiilor, exercițiilor și jocurilor muzicale,
instrumentelor și jucăriilor muzicale, planșelor, jetoanelor, mijloacelor a udio, jucăriilor,
stimulentelor etc.

42
Etap a postexperimentala

Proba nr. 1 – Bate c a mine!

CERINȚĂ: Reproducerea orală a formulelor ritmice auzite prin procedeul solicitat de
educatoare.
Proba se aplică individual. Educatoarea va cânta și va marca pe tobiță patru structuri
ritmice extrase din cântecele învățate anterior. Copiii vor reproduce oral structurile ritmice
audiate.

Ca soldații – Muzică: Elena Schmitzer (fragment)
=&2=D==F==D==F==!==B==B==R==!==C³==D==E==G==!==V==V== .

Mamei – Muzică: Marțian Negrea (fragment)
=&2=V==I==!==G==H==I==V==!==E==C==C==C==!==D==C==R==.

Broscuțele – Muzică: C. Meres (fragment)
&¨2=G==9==G==9=!==G==H==G==F==V=!==B==F==B==F=!==F==G==F==E==U==.

Vioara – Popular (fragment)
&=2=I==I==I==I==!===X==X==!===W==W==!===f==)

Toți copii din lotul de subiecți vor scanda oral formul a ritmică auzită. Scandarea
structurilor se efectuează prin intermediul silabei „la”, în același timp cu bătăi ritmice în
instrumente de percuție.
Se acordă 5 puncte pentru reproducerea corectă a fiecărei formule ritmice.
Punctaj maxim: 20 puncte .

43

Proba nr. 2 – Citește sunetele!
CERINȚă: Copiii vor citi ritmic cu silabă „ta” un exercițiu ritmic:
__________ __________ ___ ___ ___ ____________ __ _______ ___ __
Proba se va aplic a individual, duratele sonore sunt prezentate prin linii de lungimi diferite –
lungi sau scurte. Exercițiile îmbină fiecare câte cinci durate sonore.
Pentru fiecare durată citită în mod corect se acordă 1 punct .
Punctaj maxim: 20 puncte.

Proba nr.3 – Acompaniază cântecul!

CERINȚĂ: Acompanierea din punct de vedere ritmic a cântecului Drag mi -e jocul
românesc cu ajutorul instrumentelor de percuție.
Proba se va aplică individual. Se repetă cântecul învățat cu întreag a grupa, fiecărui copil i
s-a cerut să acompanieze interpretarea vocală a colegilor cu ajutorul unu instrument de percuție:
tobița.
Fiecare frază muzicală acompaniată corect aduce câte 5 puncte.
Punctaj maxim: 20 puncte
Drag mi -e jocul românesc! – Din folclorul copiilor
&=2==B==D==F==F==!===F==F==F===9=!
X X X X
&====G==O==I==G==!=G==F==F==9!
X X X X
&==I==9==O==G=!==G==F==F==9!
X X X X
&==F==E==D==C=!== B==B==B==9=.
X X X X

44
Proba nr.5 – Ascultă sunetele și trasează liniile potrivite!

CERINȚĂ: Copiii trebuie să redea prin scris semnele de durata neconvenționale
corespunzătoare duratelor sonore reliefate de educatoare cu onomatopee.
Vor fi împărțite fișe individuale de lucru. Pe fiecare fișă se vor găsi imagini cu animale
care emit sunete lungi sau sunete scurte. Educatoarea va evidenția cu onomatopee sunetele
corespunzătoare imaginilor prezentate.
Sub fiecare imagine, copilul va trebui să schițeze linia corespunzătoare sunetului audiat. Pentru
fiecare sunet identificat corect vor fi acordate 10 puncte.
Punctaj maxim: 40 puncte.

45

46
Prezentarea rezultatelor obținute la evaluarea finală
Ca urmare a probelor aplicate, am putut observ a nivelul final de dezvoltare a deprinderilor
ritmice ale copiilor la vârstă această și am remarcat înregistrarea unor progrese semnificative de
identificare, memorare și redare a duratelor sonore.
În tabelul următor am prezentat rezultatele obținute de cop ii la evaluarea finală:
Nr. crt. Numele și prenumele
copilului (inițiale) Proba
nr.1 Proba
nr. 2 Proba
nr. 3 Proba
nr. 4 Punctaj
total
obținut
Punctaj per prob ă 20 20 20 40 100
1. A.M. 15 15 15 20 65
2. B.O. 15 20 15 20 70
3. C.I. 15 10 20 20 65
4. D.C.O. 15 20 15 20 70
5. D.M. 15 20 20 20 75
6. D.O. 15 15 20 30 80
7. E.I. 20 15 15 30 80
8. E.P. 15 20 15 25 75
9. E.R. 15 20 15 25 75
10. G.C. 15 20 15 40 90
11. H.L. 15 10 15 30 70
12. M.E. 15 15 15 20 65
13. M.M.I. 15 15 15 20 65
14. M.R.P 15 15 15 35 80
15. M.S. 20 15 15 20 70
16. M.ST.T. 20 10 15 20 65
17. P.C. 15 15 15 25 70
18. P.I. 15 10 20 35 80
19. P.O.M 20 15 15 40 90
20. P.R. 15 10 10 35 70
21. R.C. 15 15 15 25 70
22. S.I. 15 15 10 25 65
23. S.V.M 20 10 10 30 70
24. T.C 20 10 10 25 65

47
25. V.L 10 15 10 20 55
26. V.M 20 15 10 20 65
Punctaj realizat/copil/prob ă 420 385 380 675 1860
Punctaj maxim posibil/prob ă 520 520 520 1040 2600
Procentaj/prob ă (%) 80,77 74,04 73,08 64,90 71,54
Tabelul nr. 3.3.2 – Prezentarea rezultatelor obținute de preșcolari la evaluarea finală

3.4 Analiza și interpretarea rezultatelor cercet ării

Analiz a și interpretarea reprezintă operaț ii esențiale într -o cercetare, prin acestea
formulându -se noile teze care sunt, de fapt, răspunsuri la ipoteza formulată inițial. Prelucrarea și
interpretarea datelor presupun operații logice, raționamente, precum și o solidă cultură psiho –
pedagogică, care ii sprijină pe cercetători să pătr undă în chintesența fenomenelor, să le înțeleagă
și să le ofere explicația științifică, cu stabilirea diagnozei și prognozei în domeniul investigat.
După colectarea și măsurarea datelor cercetării am realizat prelucrarea cantitativă a lor, în
scopul real izării unor evaluări și interpretări calitative, referitoare la desfășurarea acțiunii
experimentale și randamentul obținut.
Pentru o mai evidențiere clară a rezultatelor cercetării, am procedat la prezentarea
comparativă a rezultatelor obținute la cele două testări, Tabelul nr. 3.4.1:
Rezultatele obținute de către copii la cele două evaluări: inițială și finală
Nr.
crt. Numele și
prenumele
copilului
(inițiale) Proba nr.1 Proba nr. 2 Proba nr. 3 Proba nr. 4
E.I E.F E.I E.F E.I E.F E.I E.F
1. A.M. 15 15 15 15 10 15 10 20
2. B.O. 10 15 20 20 10 15 10 20
3. C.I. 15 15 10 10 15 20 20 20
4. D.C.O. 10 15 20 20 15 15 10 20
5. D.M. 10 15 20 20 15 20 20 20
6. D.O. 15 15 15 15 15 20 30 30

48
7. E.I. 20 20 10 15 10 15 30 30
8. E.P. 15 15 15 20 15 15 20 25
9. E.R. 15 15 15 20 15 15 25 25
10. G.C. 15 15 15 20 15 15 40 40
11. H.L. 15 15 10 10 10 15 25 30
12. M.E. 15 15 10 15 15 15 20 20
13. M.M.I. 15 15 15 15 10 15 20 20
14. M.R.P 15 15 15 15 15 15 35 35
15. M.S. 20 20 15 15 10 15 10 20
16. M.ST.T. 20 20 10 10 15 15 10 20
17. P.C. 15 15 15 15 10 15 20 25
18. P.I. 15 15 10 10 20 20 30 35
19. P.O.M 15 20 5 15 10 15 40 40
20. P.R. 15 15 10 10 10 10 35 35
21. R.C. 15 15 10 15 15 15 20 25
22. S.I. 15 15 5 15 5 10 25 25
23. S.V.M 15 20 10 10 5 10 30 30
24. T.C 20 20 10 10 10 10 25 25
25. V.L 10 10 10 15 10 10 20 20
26. V.M 20 20 15 15 15 10 15 20
Punctaj
realizat/copil/prob ă 395 420 350 385 320 380 595 675
Punctaj maxim
posibil/prob ă 520 520 520 520 520 520 1040 1040
Procentaj/prob ă (%) 75,96 80,77 67,3 74,04 61,53 73,08 57,21 64,90
Tabelul 3.4: Prezentarea rezultatelor obținute de preșcolari la cele două evaluări –
inițială și finală
În vederea unei mai bune evidențieri a progresului înregistrat la probele de evaluare a
deprinderilor muzicale vizate, am recurs la realizarea histogramei următoare, care vizualizează
comparativ procentele obținute la cele patru probe de către lotul de subiecți, la evaluarea inițială
și la evalurea finală.

49

Se poate remarc a ascensiunea preșcolarilor, copiii atingând la nive lul sfârșitului de an
școlar – grupei mijlocii, performanțe net superioare celor pe care le -au înregistrat la debutul
anului școlar.
Rezultatele cele mai semnificative s -au obținut la proba de reproducere orală a formulelor
ritmice auzite prin procedeul solicitat de educatoare, (80,77%), rezultate ce dovedesc că deși
proba este dificilă, în urm a demersului parcurs, copiii au fost capabili să diferențieze duratele
sonore.
Cele mai scăzute rezultat e s-au înregistrat la proba de redare prin scris a semnelor de
durata neconvenționale corespunzătoare duratelor sonore reliefate de educatoare cu onomatopee
(64,9%), dar cu progres semnificativ față de evaluarea inițială.
Se poate remarc a faptul că la toa te categoriile de deprinderi ritmice evaluate s-au
înregistrat evoluții însemnate, după cum urmează .
Rezultatele obținute la proba nr. 1
Se evidențiază evoluția în capacitatea de execuție ritmică și totodată un nivel optim de
dezvoltare a perceperii sunetelor muzicale. Structurile ritmice date c a exemplu au fost reținute și
reproduse în general cu ușurință, fără a se înregistra abateri majore de la linia ritmică a acestora.
Copiii care au prezentat dificultăți la testarea inițială și-au optimizat simțitor potențialitatea
de a execut a ritmic structuri muzicale audiate.
Proba nr. 1Proba nr. 2Proba nr. 3Proba nr. 475.96
67.361.5357.2180.7774.04 73.08
64.9Rezultatele obținute la cele două evaluări –
inițială și finală
E. I E. F

50
Procentajul obținut la nivelul probei nr.1 a fost de 80,77 %, cu 4,81 % mai mult față de
rezultatele obținute anterior la evaluarea inițială.
Este eviden tă evoluția ascendentă clară, a rezultatelor obținute la cele două evaluări.
Rezultatele obținute la proba nr. 2
Prin comparație cu proba anterioară a testării inițiale, rezultatele înregistrate s -au dovedit
net superioare. S -au constatat progrese semnifica tive realizate de toți copiii, ceea ce confirmă
valoarea și eficien ța demersului didactic desfășurat în direcția diferențierii duratelor sonore.
Progresul este reflectat de procentajul general al probei de 73,08 % , care se situează cu
11,55 procente pes te procentajul probei similare din cadrul testării inițiale.
Rezultatele obținute la proba nr. 3
Proba de evaluare a deprinderilor de acompaniere ritmică a unui cântec intonat a reliefat
înregistrări progresive și în formarea acestor deprinderi. În acest mod, copiii s -au perfecționat și
și-au depășit dificultățile de percepere a ritmului sugerat prin nesincronizari între sunet și ritmul
de producere al acestuia, pe care le întâmpinau la evaluarea inițială.
Acest lucru s -a datorat de asemenea, și atenției pe care am acordat -o pe întreaga perioada a
activităților de educație muzicală, la alegerea unor jocuri și exerciții didactice eficiente
caracteristice temei. Am constatat totodată îmbunătățirea memoriei auditive a copiilor.
Valoarea și eficienț a demersu lui didactic derulat în direcția formării capacității de
acompaniere ritmică a unor piese muzicale, au fost confirmate prin intermediul punctajului
realizat.
Procentajul obținut la această proba a fost de 73,08 %, cu 11,5% mai mult decât la
evaluarea inițială.
Rezultatele obținute la proba nr. 4
Un aport semnificativ în conturarea deprinderilor de identificare scrisă a duratelor
sonore l-au avut jocurile și exercițiile muzicale variate realizate pe parcursul experimentului.
Copiii au fost implic ați în variante diverse de interpretare ritmică, respectiv: pe grupe, individual,
cu acompaniament ritmic, cu mișcări sugerate de text și melodie și cu negativ.
Punctajul obținut este de 64,90 %, ceea ce evidențiază un progres de 7,69 % față de
testarea inițială.
Pentru a accentua nivelul individual evolutiv al deprinderilor muzicale ritmice voi
prezen ta, în continuare, punctajele totale individuale acumulate:

51

Nr.
crt. Numele și prenumele
copilului (inițiale) Punctaj ob ținut
la evaluarea
inițială Punctaj ob ținut
la evaluarea
final ă
1. A.M. 50 65
2. B.O. 50 70
3. C.I. 60 65
4. D.C.O. 55 70
5. D.M. 65 75
6. D.O. 75 80
7. E.I. 70 80
8. E.P. 65 75
9. E.R. 70 75
10. G.C. 85 90
11. H.L. 60 70
12. M.E. 60 65
13. M.M.I. 60 65
14. M.R.P 80 80
15. M.S. 55 70
16. M.ST.T. 55 65
17. P.C. 60 70

52
18. P.I. 75 80
19. P.O.M 70 90
20. P.R. 70 70
21. R.C. 60 70
22. S.I. 50 65
23. S.V.M 60 70
24. T.C 65 65
25. V.L 50 55
26. V.M 65 65
Punctaj realizat/copil/prob ă 1640 1860
Punctaj maxim posibil/prob ă 2600 2600
Procentaj/prob ă (%) 63,08 71,54
Tabelul nr. 5 – Nivelul individual de dezvoltare a deprinderilor ritmice

Rezultatele obținute confirmă ipoteza: ”Dezvoltarea deprinderilor ritmice la preșcolari
poate fi avansată dacă, educatoarea aplică diferent și particularizat strategii ce îmbină metode
activ -participative definitorii formării deprinderilor muzicale la vârstă preșcolară și o gamă
extinsă de jocuri și exerciții muzicale ritmice.”

53
CONCLUZII

“Soarta muzicii român ești, în școală se hotărăște! ”
D.G.Kiriac

În amplu proce s de reformă în care este angrenat învățământul românesc, edcației
muzicale îi revine un rol special. Manifestare a frumosului artistic, muzica a fost considerată
întotdeauna un mijloc esențial de cultivare spiritual a omului, de edificare a personalității integer
și armonioase.19
Muzic a – una din expresiile cele mai sensibile și mai elevate ale naturii um ane ce exercită
influență profundă asupra laturei afective a psihicului uman.
Practic a instructiv -educativă a subliniat faptul că fiecare copil este unic, fiind o lume în
sine de care trebuie să te apropii cu multă grijă, cu dragoste, imaginație și răbdare.
Cadrul didactic al preșcolarilor, trebuie să găsească mijloace și metode pentru a s e apropia
de sufletul copilului, prin calmitate, răbdare și multă afecțiune pentru a -i câștig a încrederea. În
lipsa unei preg ătiri temeinice psihopedagogice , rezultatele în studierea și aplicarea noțiunilor
muzicale nu se vor crea în structurile și funcții le psihice ale copiilor, iar rezultatele nu vor
apărea. Cu cât copilul va simți atracție mai mare față de muzică, cu atât mai mult el va deveni
beneficiarul emoțiilor artistice.
Obiectivul primordial al educației muzicale rezidă în dezvoltarea gustului estetic al
tuturor copiilor, indiferent de aptitudinile lor muzicale, mai mult sau mai puț in evoluate, precum
și construirea culturii generale, care să le garanteze dezvoltarea dragostei pentru frumosul din
natură și respectul pentru tradițiile populare.
În cuprinsul lucrării prezente am încercat să asigur formarea deprinderilor ritmice a
copiilor de vârstă preșcolară, prin exploatarea unei game extinse de mijloace didactice muzicale.
În realizarea demersului acesta am inițiat de la o documentare prel iminară, studiind
literatură de specialitate, ceea ce s -a conturat până în prezent pe plan teoretic și aplicativ în etap a
formării deprinderilor ritmice.

19 Geor geta Aldea / Gabriela Munteanu , Didactica educației muzicale în învățământul primar , Editura Didactica ți
pedagogică, R.A , 2001, p. 123

54
Am ajuns la concluzia conform căreia o pregătire de specialitate considerabilă, reprezintă o
calitate în esenț a actului educativ și a rezultatelor acestuia.
În cadrul experimentului am constatat impactul acestora asupra inv ățăceilor: au devenit
mai antrenați, mai activi și curioși în aflarea de cunoștințe noi și exersarea lor, s -a înlăturat
crisparea, iar activitățile au devenit mai plăcute.
Prin mijlocul prezen tei cercetări consider că am realizat obiectivele cercetării în totalitate.
Se recomandă în vederea eficientiz ării mijloacelor didactice folosite în formarea și
dezvoltarea deprinderilor muzicale r itmice respectarea următoarelor aspecte:
· Instituirea și integrarea mijloacelor muzicale realizate prin intermediul racord ării
permanente a acestora la obiectivele și conținuturile concrete ale activităților și la metodele și
procedeele didactice folos ite.
· Cântecul, audiția, exercițiul și jocul didactic muzical își dovedesc eficien ța în măsură în
care sunt incluse în mod organic în contextul activităților, imprim ându-se mijlocirea formării
unei deprinderi muzicale concrete.
· Selecționarea aces tora vizează necesitatea adaptării în funcție de particularitățile de
vârstă și individuale ale copiilor.
· Eficacitatea utilizării mijloacelor didactice ține de onorarea tehnologiei didactice legate
de etapele ce trebuie străbătute în însușirea unui câ ntec, în derularea audiției, a exercițiilor și
jocurilor didactice muzicale.
· În activitatea de formare a deprinderilor muzicale ritmice, un deosebit rol îl au
exercițiile, ce trebuie să fie prezente prin toate formele: de execuție, de recunoaștere, de creație.
Îmbinând u-le cu elemente de joc, acestea vor avea un aport superior în sensul că se va menține
interesul copiilor pentru activitate, va fi înlăturată monotonia, li se vor dezvolt a copiilor cu mai
multă ușurință atenția și memoria muzicală.
· Educatoarea trebuie să aibă c a preocupare dotarea clasei cu o variată și adecvată gam ă
de mijloace didactice muzicale, precum: instrumente muzicale, pseudoinstrumente, jucării
muzicale, casetofon, casete, planșe ilustrative, culegeri de cântece, exerciții, jocuri, etc.
Din considerente proprii, apreciez că performanțele muzicale ritmice ale copiilor grupei
vor evolua vizibil pe viitor, întrucât prin contactul direct, nemijlocit cu muzic a am izbutit să le
insuflu dragostea și interesul pentru această fermecătoare artă.

55
BIBLIOGRAFIE

1. Balint M., Curs – Metodica activităților de educare a limbajului în învățământul
preșcolar , Editura Didactică și Pedagogică , Cluj -Napoca , 2008
2. Barbu H., Mateiaș A., Rafaila E., Popescu E., Șerban F. , Pedagogie preșcolară. Manual
pentru clasa a XI -a, școli normale, specialitatea
educatoare , Editura Didactică și Pedagogică, București , 1994
3. Buluc M., Driha O. , Elemente de didactică preșcolară aplicată , Editura MEGA, Cluj –
Napoca , 2013
4. ***Cantece pentru prescolari, Ghid metodic editat de Tribuna Invatamantului, 1995
5. Dicționar de termeni literari , Editura Academiei, București , 1976
6. Dicționarul de pedagogie , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979
7. Emille, Planchard, Cercetarea pedagogiei, Editura Didactică și Pedagogică, București,
1972
8. Georgeta A , / Gabriela M , Didactica educației muzicale în învățământul primar , Editura
Didactica si pedagogică, 2001
9. Huditean A., Metode de cunoaștere psihologică -cunoasterea psihologică a elevilor ,
Editura Alma Mater, Sibiu, 2001
10. Ion, D ., Ioan, N . , Cercetarea psihopedagogica , editia a -II-a, Editura Tipomur, Tg.
Mures, 1995
11. Jinga, I., Istrate, E., Manual de pedagogie , Editura All, București ,2001
12. Langa C. , Metodologia cercetării –suport de curs , Pitești, 2015
13. Gherghina D., Oprescu N., Danila I., Novac C., Ilie V., Bunaiasu C., Camarasu G.,
Paunescu A. ,Metodica activitatilor instructiv -educative in invatamantul preprimar ,
Editura Didactica Nova, Craiova , 2007
14. M. Dolgosev, E. Marinescu, Educația muzicală în grădiniță de copii, Îndrumări
metodice , Editura Didactica si Pedagogica, 2005
15. Pânișoară, I. , Comunicarea eficientă, Ediția a III, revăzută și adăugită , Editura Polirom,
Iași, 2008
16. Paiși Lăzăresc u, Mihaela, Metodologia cercetării știntifice în învățământul primar și
preșcolar , Editura Paralela 45, Pitești, 2011

56
17. Baidan P., Caiet de c ântece ***
18. Prof. Iagnov, prof. E.Repciung, prof. Gh. Russu – Anatomia omului – Viscere. Editura
medicală, București, 1958
19. Prof. M Bolgoșeu, prof. E. Marinescu, Educația muzicală în gradinița de copii, Editura
Didactică și pedagogică, București 1966
20. Revista Învățământului Preșcolar, nr. 3 -4, C.N.I. „Coresi” S.A. , 2008
21. Voiculescu, F. , Manual de pedagogie contemporană. Partea I: Obiectul și temele
fundamentale ale pedagogiei , Editura Risoprint, Cluj Napoca , 2005

57
ANEXE
Fotografii originale aferente desfăsurării activit ățiilor didactice :