Cultură și civilizație europeană în dimensiune virtuală Andreea Nițu [630978]

Cultură și civilizație europeană în dimensiune virtuală Andreea Nițu
1 / 4
Religia și libertatea religioasă în Uniunea Europeană

Uniunea Europeană s -a format initial ca o uniune economică, dar treptat aceasta și -a extins
domeniul de interes, astfel că în prezent este o uniune economică și politică care cuprinde 27 de
state. Marea Britanie, în urma unui referendum și unui lung proces de negociere, a părăsit
comunitatea europeană , eveniment fără precedent, care ridică multe probleme în legătură cu
societatea actuală, dar mai ales cu pericolele care se ascu nd în spatele știrilor false .
Printre principiile fundamentale ale Uniunii Europene se află democrația și drepturile
omului. Deviza Uniunii Europene „unitate în diversitate” este edificatoare pentru obiectivul
principal al comunității , o identitate comună , acceptată conștient și motivate de toate statele
semnatare, în timp ce preocuparea pentru protecția drepturilor omului , deși are o lungă istorie în
spate, a devenit tot mai necesară mai ales după sfârșitul celui de -al Doilea Război Mondial, o
conflagrați e unde drepturile și egalitățile fundamentale au fost cu precădere încălcate.
Conceptul de drept al omului, al cetățeanului s -a cristalizat o data cu apariția curentului
Iluminism, care propunea principii noi de organizarea a societății, în secolului al XVIII -lea,
precum și garantarea și protecția juridică a acestora, prin regimuri de tip democratic sau state de
drept, domnia legii sau în engleză „the rule of law”, state în care există supremația legii. Carta
drepturilor fundamentale a Uniunii Europene cuprinde idealurile care stau la baza UE: valori
universale precum demnitatea umană, libertatea, egalitatea și solidaritatea, care au creat un spațiu
de libertate, securitate și justiție pentru cetățeni, bazat pe principiile democrației și ale statului de
drept1.
Libertate religioasă este dreptul de a exprima liber și public un act personal de credință .
Libertatea religioasă aduce în discuție un act individual de credință, care este rodul determinării
conștiinței fiecăruia, iar pentru ca acest act de conștiință să fie personal, el trebuie să fie liber ,
nimeni nu îți poate impune o religie, iar d reptul la libertate religioasă este totodată un drept natural
și astfel el trebuie să fie integrat în dreptul de stat. Este un drept civil care are în vedere respectarea
convingerilor religioase de cetățeni între ei și de puterea publică. Rolul statului nu se reduce la o
simplă toleranță, ci trebuie să aibă respect pentru acest fenomen, deoarece religia și manifestarea

1 Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Preambul

Andreea Nițu
2 / 4
religioasă ating însuși spiritul umanității. Nenumărate acte de cultură și umanitate au fost
manifestări și consecințe ale credințelor religioase.
Pentru ca dreptul la libertate religioasă să fie efectiv exersat, este important ca aceasta să
fie recunoscută și garantată de către Stat. Această recunoaștere ia o dublă formă, de garanție a
libertății p ersoanelor și a comunităților din care fac parte. Specificitatea libertății religioase este că
ea nu se lasă redusă la nici una dintre componentele care o constituie și care o presupun.
Libertatea de religie ca și drept individual este recunoscută fără excep ție și în integralitatea
sa de către țările din Uniunea Europeană. Relațiile Biserică -Stat în diferite țări din Uniunea
Europeană sunt strâns legate de specificul istoric și cultural -religios al fiecărei națiuni și reprezintă
un element intrinsec legat de fiecare configurație națională în particularitățile sale culturale și
socio -politice.
Tratate cu rol constituțional sau de leg i fundament ale la n ivelul comunității europene fac
precizări fără echivoc referito are la libertatea religioasă în to ate statele membre U E.
Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa a fost adoptat de Consiliul European
la 18 iunie 2004 și a fost semnat la Roma ulterior, în același an, în prezența președintelui PE Josep
Borrell Fontelles. Aprobat de P arlamentul European , tratatul a fost respins apo i de Franța și de
Țările de Jos în cadrul referendumurilor naționale din aceste țări2.
Proiectul de tratat de instituire a unei constituții pentru Europa face următoarele precizări în
legătură cu libertatea religioasă3, articol care se găse ște sub o formă similară și în C onvenția
Europeană a Drepturilor Omului și Declarația Universală a Drepturilor Omului4: Orice persoană
are dreptul la libertate de gândire, de conștiință și de religie ; acest drept inclu de libertatea de a -și
schimba religia sau convingerile, precum și libertatea de a -și manifesta religia sau convingerea în
mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin cult, învățământ, practici și
îndeplinirea ritualurilor5. Articole pri vind non -discriminarea6: orice discriminare bazată pe sex,
rasă, culoare, etnie, origine socială, limbă, religie sau credință, opinie politică, minoritate
națională, naștere, dizabilitate, vârstă sau orientare sexuală este interzisă.

2 https://www.europarl.europa.eu/about -parliament/ro/in -the-past/the -parliament -and-the-treaties/draft -treaty –
establishing -a-constitution -for-europe
3 Proiectul de tratat de instituire a unei constituții pentru Europa , Art. II -70, 1 -2.
4 Declarația Universală a D repturilor Omului, art. 18
5 Convenția europeană a drepturilor omului , Art. 9 , 1
6 Proiectul de tratat de instituire a unei constituții pentru Europa, Art. II-81, 1

Cultură și civilizație europeană în dimensiune virtuală
3 / 4
Calitatea de state membre ale Uni unii Europene implică a adapt are a consti tuțiilor naționale
la valorile promovate de comuni tatea din care fac parte. De a ceea, î n cele mai multe state
europene, prin Constituție , este garantată libertatea cultelor, făcându -se adesea precizarea că
această libertate nu trebuie să lezele ordinea publică. Noțiunea de „ordine publică” se referă în
principal la interzicerea oricăror forme de acțiuni care vin din partea Bisericii sau în numele
Biser icii prin care se încearcă prozelitism religios asupra cate goriilor vulnerabile, în special
minori. De asemenea, sunt limitate toate acți unile realizate în numele religiei care vin în
contradi cției cu celelalte drepturi și libertăți ale omului. Foarte elocvent în acest sens , mai ales în
statele membre din Estul Eur opei, este antagonismul dintre lib ertatea de organizarea a cultelor
religioase și promovarea drepturil or pentru familii forma te din persoane de acela și sex. Dacă în
statele UE din Vestul și Nordul Europe i, pre ponderent catolice sau protesta nte, ce le mai multe
drepturi civile pentru familiile formate din persoane de același sex sunt acordate fără discriminare,
situația s tă total diferit în ț ările cu reli gie majoritar o rtodoxă sau țări care au făcut parte din blocul
sovieti c până în 1989.
Constituția României, adoptată în 1991 și revizuită în 2013, aflată astăzi în vigoare prezintă
pe larg prevederi privind libertatea religioasă la articolul 29, care menționează următoarele:
Articolul 297
(1) Libertatea gândirii și a opiniilor, precum și libertatea credințelor religioase nu pot fi îngrădite
sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credință
religioasă, contrare convingerilor sale.
(2) Libertatea conștiinței este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranță și de
respect recip roc.
(3) Cultele religioase sunt libere și se organizează potrivit statutelor proprii, în condițiile legii.
(4) În relațiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acțiuni de învrăjbire
religioasă.
(5) Cultele religioase sunt autonome față de stat și se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin
înlesnirea asistenței religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în azile și în orfelinate.
(6) Părinții sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educația co piilor
minori a căror răspundere le revine.

Așadar, constituția României menționează și ga rantează libertatea credințelor religioase,
cultele religioase sunt libere și se organizează potrivit propriilor stat ute, sunt autonome față de stat
și se bucură de sprijinul acestuia.

7 Constituția României , titlul II, capitolul 2 – drepturi și libertăți fundamentale, art. 29, 1 -6

Andreea Nițu
4 / 4
Prezența religiei în școli este o altă discuție c are aprinde tot mai multe discuții în spațiul
public, mai ales în social media, discuții care împarte sociat ate în mai multe tabere. Pe de o parte
sunt cei care susțin că religia a r trebui să fie o disciplină obligatori e, fiind vorb a de o țară cu o
vastă istorie creștin -ortodoxă . O altă tabără este reprezentată de cei care su sțin că școala ar trebui
să asi gure cunoaștere în domeniul istoriei religiilor, dar nu prez entarea dogmei unei anumite
religii . A trebuia categorie este reprezentată de cei care susțin că religia ar trebui să fie opțională
sau sunt împotri va religiei în școal ă, ca disc iplină de studiu și interzicerea afi șării icoanelor în
sălile d e clasă. Criticile întreptate către studiul religiei în școli sunt consecințe ale faptului c ă în
multe state studierea acestei discipline cultiv ă apartenența la anumite religii, discreditarea altora și
nu o prom ovare a to leranței reli gioase sau abilitatea de analiză critică a diferitelor sisteme
religioase .
În concluzie, deși la nivelul ul Uniunii Europene în ansa mblu, dar și în toate statele membre
ale comunității , libertatea reli gioasă peste atent legif erată, mai există situa ții de intoleranță la nivel
religios, pe ntru care justiți a este ne voită să dea verdicte. Probleme care nu și -au găsit soluții finale ,
și probabil situația va mai continua multă vreme, sunt cele legate de antago nismul rel igie –
drepturi pentru persoanele de același sex și studierea religiei în școlile publice.

Resurse bibliografice:

• Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene
• Constituția României
• Convenția Europe ană a Drepturilor Omului
• Declarația Universală a Drepturilor Omului
• Proiectul de tratat de instituire a un ei constituții pentru Europa