Culegere de articole selective a le Conferinței Științifice Internaționale Competitivitatea și Inovarea în Economia Cunoașterii [630976]

Culegere de articole selective a le Conferinței Științifice Internaționale „Competitivitatea și Inovarea în Economia Cunoașterii”
22-23 septembrie 2017, Chișinău , Vol. I
E-ISBN 978-9975- 75-893-2

ASPECTE ALE COLECTĂRII DEȘEURILOR

1Drd., Georgiana Carmen BADEA
2Dr., Sorin Petrică ANGHELU ȚĂ

1Academia de Studii Economice din București –Pia ța Romană 6,
București. Tel.+4021319.19.00 http: //www.ase.ro
2Autoritatea Na țională pentru Calificări,
Adresa: P -ta. Valter Maracineanu nr. 1- 3, Intrarea B, etaj 2, cam. 164- 166, Sector 1, 010155
Bucuresti, România , Telefon: +40.21.313.00.51; +40.21.313.00.52; Email: [anonimizat]

Abstract

At EU level have been developed a series of documents governing the implementation of environmental policies. Over
the last years, their implementation at national level has been achieved through normative acts (laws, government
decisions, orders). In the case of waste management, the situation is similar. This article presents the European and
national documents underlying the implementation of waste management policies. In order to implement waste policies, statistical data on waste generation and management is required. The article analyzes the amount of waste generated
and treated at national and European level.

JEL CLASSIFICATION: Q53

La nivelul Uniunii Europene au fost implementate o serie de documente care se înca drează
în legisla ția referitoare la gestionarea deșeurilor. Astfel, un prim act este Directiva 2008/98 privind
deșeurile și de abrogare a anumitor directive . În România, această directivă a fost implementată
prin Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeuril or.
În func ție de tipul de deșeu, atât la nivel european, cât și la nivel naț ional, legisla ția cuprinde
mai multe documente. Astfel, Directiva 94/62 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje ,
respectiv Ordinul 794/2012 al Ministrului Mediului și Pădurilor privind procedura de raportare a
datelor referitoare la ambalaje și deșeuri de ambalaje .
În cazul deșeurilor de echipamente electrice și electronice, la nivel european avem Directiva
Comisiei 2005/369/CE de stabilire a normelor de control al conformităț ii statelor membre și de
stabilire a formatelor de date în sensul Directivei 2002/96/CE privind deșeurile de echipamente
electrice și electronice, iar la nivel na țional Ordinul nr. 1494/846/2016 din 20 iulie 2016 pentru
aprobarea procedurii și criteriilor de acordare a licen ței de operare, revizuire, vizare anuală și
anulare a licenț ei de operare a organizaț iilor colective și de aprobare a planului de operare pentru
producătorii care își îndeplinesc în mod individual obligaț iile, acordarea licenț ei reprezen tanților
autorizaț i, precum și componenț a și atribuț iile comisiei de autorizare, pentru gestionarea
deșeurilor de echipamente electrice și electronice .
Pentru deșeuri de baterii și acumulatori, la nivel european a fost adoptată Directiva 2006/66
privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori. Pentru acest tip de deșeuri a fost aprobat Regulamentul 1103/2010 de stabilire, în conformitate cu Directiva 2066/66/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a normelor de etichetare priv ind capacitatea pentru
bateriile și acumulatorii portabili secundar .
În anul 2006, a fost aprobată Directiva nr. 2006/21/CE privind gestionarea deșeurilor din
industriile extractive . Totodată, la nivel na țional, este în vigoare Hotărârea Guvernului nr.
856/2008 privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive .
Pentru vehicule scoase din uz, este adoptată Directiva 2000/53 privind vehiculele scoase din uz .
Un obiectiv important al politicilor europene în domeniul deșeurilor este eliminarea în
condi ții de siguran ță a deșeurilor care nu pot fi reciclate și reutilizate. În acest scop, a fost
implementată Directiva 96/59 privind eliminarea bifenililor și trifenililor policlorura ți (PCB și
PCT). România aplică prevederile acestei directive prin intermediu l Hotărârii Guvernului nr.
97

Culegere de articole selective ale Conferinței Științifice Internaționale „Competitivitatea și Inovarea în Economia Cunoașterii”
22-23 septembrie 2017, Chișinău , Vol. I
E-ISBN 978-9975- 75-893-2

173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea și controlul bifenililor
policloruraț i și a altor compuși similari. Tot în scopul eliminării deșeurilor care nu pot fi reciclate
și reutilizate, a fost instituită Directiva 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate . Ulterior
aceasta a fost abrogată, iar prevederile referitoare la eliminarea uleiurilor uzate au fost incluse în Directiva 2008/98/CE privind deșeurile. În completarea prevederilor europene, în România, a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate .
Deoarece nămolurile ar trebui utilizate în condiț ii care garantează protecț ia solului și a
apelor subterane și de suprafa ță, la nivel european a fost adoptată Directiva 86/278 privind protec ția
mediului, în special a solului, atunci când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură. În România, aceasta a fost completată de Ordinul comun 344/708 din 2004 al Ministrului Mediului și
Gospodăririi Apelor și al Ministr ului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale pentru
aprobarea normelor tehnice privind protec ția mediului în special al solurilor, când se utilizează
nămoluri de epurare în agricultură.
Pentru ca România să își poată valorifica poten țialul de dezvolt are în sectoare -cheie precum
transporturile sau gestionarea deșeurilor, sunt necesar a fi adoptate măsuri care să conducă la o utilizare eficientă a fondurilor Uniunii Europene, precum și la creșterea ratei de absorb ție. Deficien țele de
gestionare și desel e schimbări ale priorită ților au afectat calitatea investi țiilor publice.
La nivelul Uniunii Europene, România a convenit atingerea anumitor standarde de mediu.
Astfel, se impun măsuri care să conducă la respectarea legislaț iei, astfel încât fondurile na ționale și ale
Uniunii Europene să fie direc ționate către atingerea acestor standarde de mediu. Ca o consecin ță, a fost
pusă la dispozi ția publicului prima versiune a Planului Na țional de Gestionare a Deșeurilor.
Referitor la biocarburan ți, se consideră că aceștia nu trebuie să provină din produse agricole. De
asemenea, dezvoltarea biocarburan ților ar trebui realizată fără afectarea producț iei de alimente, mai
degrabă din produse reziduale, din produse secundare și chiar deșeuri, cum sunt cele din silvicultură.
Poluarea, încălzirea globală, pot fi influenț ate atât de modul în care sunt fabricate produsele
și sunt oferite serviciile, cât și de modul în care acestea sunt utilizate. Astfel, nefolosirea la un nivel ridicat a materiilor prime poate conduce la epui zarea resurselor naturale, dar și la generarea unor
mari cantită ți de deșeuri.
O mare măsură din deșeurile generate de gospodării reprezintă deșeuri municipale. Dar
acestea pot include și deșeuri similare generate de întreprinderi mici și institu ții. În func ție de
sistemul local de gestionare a deșeurilor, această parte a deșeurilor municipale poate varia de la oraș la oraș și de la o ț ară la alta. În Tabelul 1 este prezentată o situa ție comparativă a deșeurilor generate
în anul 2004, respectiv în anul 2015, pentru ț ările membre ale Uniunii Europene (kg pe cap de
locuitor).
Tabelul 1. Situaț ie comparativă a deșeurilor generate în ț ările membre ale Uniunii
Europene
Țara/Anul 2004 2015
UE (28 țări) 512 476
Austria 574 560
Belgia 485 418
Bulgaria 599 419
Cehia 279 316
Cipru 684 638
Croa ția 304 393
Danemarca 695 789
Estonia 445 359
Finlanda 469 500
Franța 519 501
Germania 587 625
Grecia 436 485
98

Culegere de articole selective a le Conferinței Științifice Internaționale „Competitivitatea și Inovarea în Economia Cunoașterii”
22-23 septembrie 2017, Chișinău , Vol. I
E-ISBN 978-9975- 75-893-2

Țara/Anul 2004 2015
Irlanda 737 587
(date existente
pentru anul 2012)
Italia 540 486
Letonia 318 404
Lituania 373 448
Luxe mburg 679 625
Malta 623 624
Marea Britanie 602 485
Olanda 599 523
Polonia 256 286
Portugalia 445 453
(date existente
pentru anul 2014)
România 349 247
Slovacia 261 329
Slovenia 485 449
Spania 600 434
Suedia 460 447
Ungaria 454 377

Sursa: reali zat de autori pe baza datelor existente pe site -ul EUROSTAT

Din datele prezentate, în anul 2015 fa ță de anul 2004, se constată creșteri ale deșeurilor
generate (kg pe cap de locuitor) în principal pentru următoarele țări: Croa ția (+29,28%), Letonia
(+27,04%), Slovacia (+26,05%), Lituania (+20,11%).
De asemenea, pentru aceeași perioadă analizată, canti tatea de deșeuri generate pe cap de
locuitor a scăzut în special în următoarele țări: Bulgaria ( -30,05%), România ( -29,23%), Spania ( –
27,67%), Irlanda ( -20,35%).
Cu toate acestea, în anul 2015, ț ările în care se înregistrează cea mai ridicată cantitate de
deșeuri generate pe cap de locuitor sunt: Danemarca, Cipru, Germania, Luxemburg, Malta. Toate
aceste țări au peste 600 kg de deșeuri generate pe cap de locuitor. România și Polonia înregistrează,
în anul 2015, cele mai mici cantită ți de deșeuri generate p e cap de locuitor – sub 300 kg.
Totodată, cantită ți mai mici de 400 kg de deșeuri generate pe cap de locuitor se observă
pentru următoarele ț ări: Cehia, Slovacia, Estonia, Ungaria, Croa ția.
În România, pentru perioada 2004- 2015, evoluț ia cantită ții de deș euri generate pe cap de
locuitor este prezentată în Figura 1 (kg pe cap de locuitor).
Se observă că pentru perioada 2004- 2008, cantitatea de deșeuri generate pe cap de locuitor a
crescut aproape continuu, până la valoarea de 411 kg pe cap de locuitor. De a semenea, pentru
perioada 2008 -2015, se înregistrează o scădere a cantităț ii de deșeuri generate pe cap de locuitor,
până la valoarea de 247 kg pe cap de locuitor.
99

Culegere de articole selective ale Conferinței Științifice Internaționale „Competitivitatea și Inovarea în Economia Cunoașterii”
22-23 septembrie 2017, Chișinău , Vol. I
E-ISBN 978-9975- 75-893-2

Figura 1. Evolu ția cantităț ii de deșeuri generate pe cap de locuitor
Sursa: realizat de aut ori pe baza datelor existente pe site -ul EUROSTAT

Figura 2 prezintă evoluț ia cantită ții de deșeuri tratate pe cap de locuitor, în România, pentru
perioada 2006 -2015 (kg pe cap de locuitor).

Figura 2. Evolu ția cantităț ii de deșeuri tratate pe cap de locu itor
Sursa: realizat de autori pe baza datelor existente pe site -ul EUROSTAT

Din datele prezentate, se observă că, perioada 2007 -2008, precum și perioada 2012- 2014, au
fost perioade în care cantitatea de deșeuri tratate pe cap de locuitor a crescut. De asemenea, perioada 2006- 2007, precum și perioada 2008- 2012, au fost perioade în care cantitatea de deșeuri
tratate pe cap de locuitor a scăzut. Tendin ța ultimilor ani este de ușoară scădere a cantităț ii de
deșeuri tratate pe cap de locuitor. Având în vedere și datele prezentate în Figura 1, se constată că,
pentru anul 2015, în România, 87,45% din cantitatea de deșeuri generate pe cap de locuitor este tratată.

100

Culegere de articole selective a le Conferinței Științifice Internaționale „Competitivitatea și Inovarea în Economia Cunoașterii”
22-23 septembrie 2017, Chișinău , Vol. I
E-ISBN 978-9975- 75-893-2

CONCLUZII
La nivel mondial, se observă o creștere accentuată a numărului popula ției. Un efect al
acestei creșteri este reprezentat și de creșterea cantităț ilor de deșeuri. O bună gestionare a deșeurilor
poate fi realizată și prin identificarea de noi resursele naturale care să sus țină stilul de via ță actual.
Gestionarea mai bună a mediului se poate b aza și pe folosirea unor procese de produc ție mai
eficiente. Astfel, costurile de exploatare pot scădea, dar poate fi redus și gradul de dependen ță de
materii prime.
Parteneriatele și promovarea bunelor practici devin măsuri necesare în vederea unei
gestio nări corecte a problemelor sensibile create de generarea deșeurilor.

BIBLIOGRAFIE
1. Agenț ia Europeană de Mediu, http://www.eea.europa.e u
2. Agenț ia Na țională pentru Protec ția Mediului, http://www.anpm.ro/
3. Bran, F., Ioan, I. (2003), Ecosferă și politici ecologice , Editura ASE
4. Bran, F., Ioan, I. (2013), Terra – casa vie ții, Editura Universitară
5. Bran, F., Ioan, I., Trică, C. (2004), Eco -economia ecosistemelor și biodiversitatea , Editura ASE
6. Comitetul Economic și Social European – Aviz privind propunerea de directivă a Parlamentului European și a
Consiliului privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare) , Bruxelles, 28.7.2017
7. Consiliul European – Recomandare de R ecomandare a Consiliului privind Programul naț ional de reformă al
României pentru 2017 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergenț ă al României
pentru 2017, Bruxelles, 15.06.2017
8. EUROSTAT, http://ec.europa.eu/eurostat
9. Ioan, I., Bran, F., Rădulescu, C.V. (2009), Dimensiunea managerială a conservării naturii , Editura
Universitară

101