Programul de studiu:Educatie Fizica si Sportiva [630957]

1

Programul de studiu:Educatie Fizica si Sportiva

LUCRARE DE LICENTA

Coordonator stiintific: Prof.univ.dr. Carmen GUGU -GRAMATOPOL

Absolvent: [anonimizat]
2019

2

EFICIENTA JOCURILOR DE MISCARE IN INVATAREA ELEMENTELOR TEHNICE DIN
VOLEI LA CICLUL GIMNAZIAL

Coordonator stiintific: Prof.univ.dr. Carmen GUGU -GRAMATOPOL

Absolvent: [anonimizat]
2019

3

CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 5
Motivul alegerii temei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 6
Actualitatea temei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 6
OBIECTIVELE CERCETARII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 7
Ipoteza ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 7
CAPITOLUL I FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A LUCRĂRII ………………………….. ………………………….. ……………. 8
I.1.1 Cuvant introductiv: Jocul de miscare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 8
I.1.2 Definitii ale jocur ilor de miscare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 9
I.1.3 Continutul si forma jocurilor de miscare ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 9
I.1.4 Caracteristicile generale ale jocurilor de miscare ………………………….. ………………………….. ………………. 10
I.1.5 Clasificarea jocurilor de miscare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 10
I.1.7 Jocurile in sistemul nostru de educatie fizica ………………………….. ………………………….. …………………… 14
I 2.1. Scurt istoric al jocului de volei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 15
I 2.2. Caracteristicile jocului de Volei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 17
I 2.3. Volei disciplina scolara ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 18
I 2.4.Voleiul in planurile si programele de invatamant ………………………….. ………………………….. ………………. 19
I 2.5. Voleiul in lectia de educatie fizica ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 19
I.2.6. Calitatile motrice necesare in jocul de volei ………………………….. ………………………….. …………………….. 20
I.2.7 Tehnica jocului si principalele elementele tehnice din jocul de volei ………………………….. ………………… 20
I.3 Algoritmul jocurilor de miscare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 22
I.3.1. Jocuri de miscare folosite pentru invatarea pasei cu doua maine de sus/jos ………………………….. ……. 22

4
I.3.1. Jocuri de miscare folosite pentru invatarea serviciului de sus/jos ………………………….. …………………… 24
I.3.1. Jocur i de miscare folosite pentru invatarea atacului ………………………….. ………………………….. …………. 26
CAPITOLUL II ORGANIZAREA CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 28
II.1. Data, locul și subiecții cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 28
II.3. Metode de cercetare și de investigație ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 29
II.3.1 STUDIUL BIBLIOGRAFIEI DE SPECIALITATE/INFORMATICA DOCUMENTARA ………………………….. …….. 29
II.3.2 Metode de Evaluare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 30
II.3.3 METODa experimentului pedagogic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 30
II.3.4 METODA DE PRELUCRARE STATISTICO -MATEMATICA SI METODA GRAFICA SI TABELARA ……………… 31
II.4. Designul cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 32
II.5. Aparate instalatii si materiale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 32
CAPITOLUL III PREZENTAREA, PRELUCRAREA ȘI INTERPRETAREA STATISTICĂ A REZULTATELOR CERCETĂRII 32
III.1 Prezentarea rezultatelor la probele initiale si finale Privind pasele de sus ………………………….. …………. 32
III.2 Prezentarea rezultatelor la probele initiale si finale Privind pasele de jos ………………………….. ………….. 35
III.3 Prezentarea rezultatelor la probele initiale si finale Privind Serviciul de sus din fata ………………………. 38
III.4 Prezentarea rezultatelor la probele initiale si finale Privind Serviciul de jos din fata ………………………. 41
III.5 Prezentarea rezultatelor la probele initiale si finale Privind atacul peste fileu ………………………….. …… 44
CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 46
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 47

5

INTRODUCERE
Educatia fizica are un rol important in viata copiilor ,reprezentand un mod de a ne mentine sanatosi
si activi. Copii pot avea o minte sanatoasa doar atunci cand au si un corp sanatos . Activitatile fizice
angajează elevii într -un proces de dezvoltare a capacităților de acțiune, proces care c ontribuie la
formarea conștiinței de sine, la afirmarea eului și exprimarea personalității.
Câștigul pe care îl are elevul în planul personalității sale , al echilibrului acestuia , este cel mai
important in educatia fizica . In societatea actuala omul înțelege ca este necesar sa se formeze
deprinderi le motrice , acestea fiind necesare pentru rezolvarea diverselor situații la locul său de
muncă sau în viața cotidiană. Prin practicarea educației fizice organizate rațional , viața
demonstrează ca ,începând cu varsta cea mai fragedă , se cristalizează calitățile de suplețe, abilitate,
rapiditate, spontaneitate , iscusință.
Un mijloc important prin care se realizează o parte importantă din sarcinile ce revin educației fizice
il constitue j ocurile de mișcare . Ele dezvoltă la elevi pe lângă bagajul mare de deprinderi motrice
elementare , simțul colectivității, al inventivității și mai ales al cunoașterii . Prin aplicarea
judicioasă a jocurilor există posibilitatea de a contribui în mare măsură la realizarea un eia din
sarcinile educației și anume : de a forma din copil o ființă care să conviețuiască în armonie cu
colegii săi, care să se comporte corect și civilizat .În cadrul jocurilor de mișcare , pe lângă însușirea
și perfecționarea nenumăratelor deprinderi m otrice de bază , elevul este nevoit să le aplice în
situațiile mereu schimbătoare din teren, iar prezența elementului de întrecere în majoritatea
cazurilor presupune eforturi pentru realizarea cu succes a acțiunilor, ceea ce permite atât
dezvoltarea calită ților motrice cât și a calităților morale și a voinței.
Folosirea jocurilor de miscare si a unor complexe de exercitii cu caracter de concurs, in scopul
invatarii elementelor tehnice de baza in volei ,a aparut deoarece este necesar sa se foloseasca,
anum ite mijloace care sa ii atraga pe copii spre procesul de pregatire fiind niste moduri placute de
mobilizare a copiilor. In prima perioada mai ales se recomanda sa se foloseasca jocurile de
miscare, ștafetele și jocurile pregătitoare.Acestea solicită copi ii multilateral (fizic, tehnic, psihic),
asigurându -le satisfacții pe care nu le pot avea în primii ani de volei.
Deoarece jocurile se pot desfasura si sub forma de concurs , elevii fiind impartiti pe echipe ,îi
forteaza sa se gandeasca in timpul jocului , nu numai la propria persoana ci si la ceilalti, la victoria
echipei , altfel dezvoltandu -le spiritul de echipa.

6
Odata ce participa la activitati sportive ,copii pot primii laude si incurajari de la antrenori si parinti
,ceea ce ajuta la dezvoltarea incred erii in sine .Ei invata de asemenea, sa aiba incredere in
aptitudinile lor , sa se automotiveze si sa fie mai constienti de alegerile alimentare sanatoase.
În joc se formează o serie de trăsături de caracter : respectul față de coechipieri și adversari,
exigența, atitudinea corectă față de joc,combativitatea, inițiativa, sinceritatea, cinstea și modestia.
Ele înlătură stări de apatie, momente de rutină, oboseală fizică sau nervoasă, supraefort fizic sau
intelectual.
MOTIVUL ALEGERII TEM EI
Am practicat voleiul din liceu si am inceput sa -l indragesc tot mai mult. Acest sport alegand -ul ca
tema deoarece este o modalitate placuta de a practica exercitiul fizic ,si tot odata este un sport care
nu implica riscuri de accidente intre adversari deoarec e echipele sunt despartite de fileu , avand
foarte putine momente in care membrii din cele 2 echipe au un minim de contact fizic.
Sunt absolvent al FEFSM cu competente in domeniu si ca atare la mine in oras am facut un
experiment, intr -o activitatea extrac uriculara la liceul unde am invatat , introducand un algoritm de
invatare a elementelor tehnice din jocul de volei prin utilizarea jocurilor de miscare.
ACTUALITATEA TEMEI
Tema este de actualitate deoarece in ziua de azi copii sunt tot mai atrasi de jocu rile de miscare
implicandu -se mai mult si fiind mai activi in cadrul acestora decat in cazul exercitiilor obisnuite.

”Este practicat cu scop recreativ de tineri și vârstnici, în forme organizate (Campionate școlare,
universitare, de instituții sau de car tier etc.) sau spontane, iar ca sport de performanță este practicat
organizat sub forma meciurilor din Campionate naționale de juniori, tineret, seniori, Campionate
balcanice, Campionate Europene, Campionate Mondiale, Jocuri Olimpice.”( https://cyd.ro/tehnici –
invatare -volei/ )
Pana in ziua de azi ,22 de participări a strîns naționala feminină la Campionatele Europene din 25
de ediții disputate.
SCOPUL ȘI SARCINILE CERCETĂRII
Scopul acestei lucrari este de a eficientiza invatarea elementelor tehnice din jocul de volei, la elevii
din cilul gimnazial ,intr -un mod cat mai placut si tot odata mai atractiv, prin intermediul jocurilor
de miscare .

7
Sarcinile cercetarii se refera la studierea si rezo lvarea obiectivelor concrete, care prin insumare sa
ne conduca la realizarea in mod corect si eficient a temei date
Sarcinile principale au fost:
– Experimentarea folosirii jocurilor de miscare.
– Alegerea esantionului pentru cercetarea si t estarea initiala si finala a clasei experimentale.
– Stabilirea strategiei de cercetare.
– Stabilirea metodelor de cercetare.
– Prelucrarea si interpretarea datelor experimentului.
– Formularea de concluzii si propuneri.
– Reflectarea in literatura de specialitate a temacticii propuse.
OBIECTIVELE CERCETAR II
Obiectivele lucrarii de fata sunt:
-identificarea jocurilor de miscare pentru fiecare element tehnic in parte
-invatarea elementelor tehnice de baza din volei alese ( pasa cu doua maini de sus/jos ,serviciul de
sus/jos si atacul ) prin aplicarea unui algoritm de jocuri de miscare specifice voleiului .

IPOTEZA
Se pleaca de la premisa ca jocurile de miscare propuse pot influenta pozitiv invatarea elementelor
tehnice din jocul de volei la ciclul gimnazial.

8

CAPITOLUL I FUNDAMENTAREA TEORET ICĂ A LUCRĂRII
I.1.1 CUVANT INTRODU CTIV: JOCUL DE MISCA RE
“Fiecare om descopera inca din copilarie ce inseamna a se juca. Jocul este ocupatia preferata si cea
mai intensa a copiilo r . Adultii reneaga des si repede amintirile legate de aceasta activitate. Ideea de
‘joc’ ne arata, in sens pozitiv, ca trebuie sa indraznim, sa luptam, sa ne lasam ademeniti de ludic.
‘A te juca’ este o confruntare placuta cu tine insuti, cu ceilalti, cu materiale variate, procese de
adaptare si cunoastere, cu mediul inconjurator etc.In societatea noastra moderna ideea de joc a
decazut. Limbajul curent prefera acele sensuri ale cuvantului care trimit la o conotatie negativa:
‘Este doar un joc !’, ‘inainte munca , dupa aceea urmeaza jocul!’, ‘Te joci cu mine?’ s.a.m.d.
Principiul performantei, dobandirea prestigiului, comportamentul concurential si rasplata materiala
sunt astazi motivatiile principale pentru joc. Valentele legate de fantezie si creativitate sunt lasate la
urma.
Dar, omul prin natura sa nu este indreptat cu totul inspre satisfacerea materiala, ci el incearca, din
copilarie inca, sa -si construiasca situatii pline de suspans, prin care sa cunoasca ceva nou, sa se
pregateasca pentr u viata cea de toate zilele intr -un mod cat mai creativ, reusind astfel sa -si
inplineasca telurile propuse in viata . Prin joc sunt incercate si exersate moduri de comportament
intalnite in viata , sunt testate reactii la diferite situatii si sunt formate atitudini. Copii nu sunt
capabili sa mentina suspansul pentru un timp mai indelungat, de aceea pot repeta situatiile de joc la
infinit, pana ce au invatat ceva din astea. Astfel, jocul devine o metoda importanta de invatare si
memorare. In dezvoltarea fiz ica si psihica a copiilor jocul ocupa un loc de frunte, fiecare forma
ludica fiind un act de invatare. El este o metoda , care are un mare potential de formare si
dezvoltare a personalitatii complete.”(Balint E., 2013, pag 15)
Expresiile ‘Dum ludere videmu r discimus’ ori ‘Pro patria est ludere dum videmur’ exprima marea
si exceptionala valoare a jocurilor de miscare ca instrument de lucru in procesul de instructie si
educatie al tinerilor.
“Acest dicton ‘desi pare ca ne jucam – in realitate facem o activitate serioasa’ ne demonstreaza
importanta neasemuita a jocurilor de miscare , care , folosite cu discernamant in lectia de educatie
fizica si activitati sportive, pot sa contribuie la o insusire rapida si eficienta a continutului

9
programei in invatam ant.Jocurile de miscare ne ofera posibilitatea de a folosi pe scara larga
miscarile de baza si de a le putea aplica in formele cele mai variate si potrivite pentru diferitele
trepte ale invatamantului si verigi ale lectiilor.
Prin continutul lor deosebit de atragator si usurinta cu care pot fi practicate fara o pregatire
suplimentara , jocurile de miscare se bucura de o extraordinara popularitate in randul copiilor si
chiar si adultilor.”[Ioan Uțiu, Dorin Almășan, Jocuri dinamice ,1993, pag 3]
I.1.2 DEFIN ITII ALE JOCURILOR D E MISCARE
“Jocul de miscare reprezinta o varianta a activitatii ludice in care rolul miscarilor este clar
exprimat. Continutul jocului este constituit din diferite structuri motrice, motivate de un subiect si
ingradite partial de regu li.Totodata ele urmaresc invingerea diferitelor obstacole ivite in calea
atingerii scopului propus.”(Georgeta Chirita, 1983)
“Jocurile de miscare sunt activitati de tip ludic cu implicatii deosebite asupra dezvoltarii
personalitatii executantilor din mai multe puncte de vedere, inclusiv cel al contributiei pe planul
integrarii sociale”(G. Carstea, 1995)
“Jocul de miscare este un exponent al al jocurilor didactice aplicate in domeniul educatiei fizice si
sportului. El are o structura preponderent motrica, care desfasurata sub forma de intrecere,
provoaca buna dispozitie tuturor participantilor ce se angreneaza cu toata plenitudinea fortelor
pentru obtinerea succesului.Se desfasoara intotdeauna dupa reguli bine precizate, individual sau pe
echipe, pe spatii limitate, cu sau fara obiecte de joc, constituind principalul mijloc de activizare a
participantilor pentru indeplinirea unor obiective instructionale cu caracter motric.”(Colibaba –
Evulet D. , Bota I., 1998)
Prin urmare “jocul reprezinta mijlocul de instru ire prin care individul participa in primul rand
afectiv, moral, psihic si fizic la aplicarea unor miscari, sub forma agonistica, detinute de continutul
diferitelor ramuri/probe sportive, ce au ca scop educarea personalitatii umane din toate punctele de
vedere” (Balint E., 2011).
I.1.3 CONTINUTUL SI FORMA JOCURILOR DE MISCARE
“In structura lor, jocurile de miscare au incluse deprinderi motrice de baza si aplicativ -utilitare de
alergare, saritura, aruncare -prindere, tarare, escaladare, catarare, transport de greutati aplicate cu
implicarea calitatilor motrice de baza, dar si a deprinderilor specifice unor ramuri si probe sportive.

10
Aceste deprinderi si calitati motrice sunt sau nu , combinate intre ele si aplicate in conditii de joc
mereu schimbatoare. Sit uatiile variate permit dezvoltarea creativitatii si initiativei elevilor; pentru
ca au nevoie de un ritm sustinut , alert de aplicare, iar fazele se succed cu repeziciune, solicitand o
analiza mintala rapida, ele conduc in acelasi timp la educarea calitati lor gandirii, a simtului de
orientare in spatiu , a coordonarii dar si la mobilizarea in cel mai scurt timp a resurselor
fizice.Integrate in continutul activitatilor didactice, jocurile de miscare sunt considerate instrumente
cu o pondere deosebita in vede rea rezolvarii obiectivelor urmarite de idealul educational.”(Balint
E., 2013, pag 34 -35)
“Cele mai multe jocuri dinamice sau de miscare se manifesta pe baza de intrecere . Modalitatile de
organizare a colectivului de participanti in activitatile de joc d au formele posibile de exprimare a
continutului specific. Ele se pot materializa fie prin participarea intregului colectiv la jocul propriu –
zis ,impartiti pe echipe , grupe sau individual.”(Balint E., 2013, pag 34 -35)
I.1.4 CARACTERISTICI LE GENERALE ALE JOCURILOR DE MISCARE
“Jocurile de miscare au urmatoarele caracteristici:
-implica confruntarea fortelor in conditii de rivalitate, reglementare de reguli, cu scopul obtinerii
unei performante cat mai bune sau pentru victorie;
-presupun stabilirea unui grad emotional si fiziologic deosebite;
-necesita stabilirea invingatorilor si invinsilor, precum si acordarea de stimulente –
promovarea,retrogradarea, eliminarea;
-necesita convergenta in actiune, a modului de abordare a luptei pentru victorie si a procedeelo r de
apreciere a rezultatelor obtinute;
-oferirea unor posibilitati limitate de dozare precisa a efortului(reglarea efortului se face prin timpul
de joc,limitarea spatiului de joc, sau a obiectelor).”(Carstea Gh., 1995)
I.1.5 CLASIFICAREA J OCURILOR DE MISC ARE
“Literatura de specialitatea incearca sa prezinte modul de clasificare de -a lungul timpului in functie
de criterii bine determinate, printre care cele mai importante sunt: forma jocului, continutul
jocului,efectivul de subiecti cuprinsi in joc, anoti mpul in care se practica jocul respectiv
etc.”(Balint E., 2013, pag 65)

11
I.Branga D., si Mujicov N., 1956 prezinta o sistematizare a jocurilor de miscare bazate pe criterii
socotite de ei fundamentale, si anume:
A.Dupa relatiile reciproce implicate in joc sunt:
1.jocuri fara impartire pe echipe
2.Jocuri cu impartire pe echipe
B.Dupa utilizarea/neutilizarea materialului in joc :
1.cu obiecte
2.fara obiecte
C.Dupa scopul folosirii lor in rezolvarea obiectivelor de pregatire:
1.jocuri pentru handbal
2.Jocuri pt baschet
3.Jocuri pentru volei
4.Jocuri pentru fotbal
Cei doi autori mai grupeaza jocurile in functie de alte criterii cum ar fi:jocuri in apa ,jocuri de iarna
si jocuri distractive.
Epuran V., (1973) clasifica jocurile in urmatoarele categorii du pa influentele acestora asupra
capacitatii motrice generale, impartindu -le in:
1.jocuri pentru alergare, saritura, aruncare, catarare, tarare, escaladare;
2.Jocuri pentru educarea sensibilitatii motrice( orientarea in spatiu, ritm si echilibru);
3.Jocuri pentru dezvoltarea calitatilor motrice de baza;
4.Jocuri pregatitoare pentru jocurile sportive;
5.Jocuri pentru educarea atentiei;
6.Jocuri practicate in activitatile extrascolare -jocuri in apa, de iarna, distractive;”(Balint E., 2013,
pag 64)

12
I.1.6 EFICIENȚA ȘI E FICACITATEA JOCURILO R DE MISCARE ÎN LECȚ IA DE
EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI S PORT
Motto: „Omul nu este întreg decât atunci când se joacă”. (Schiller)
“Dezvoltarea psihică a omului nu poate fi înțeleasă în plenitudinea ei dacă nu se ia în consider ație
una dintre dimensiunile psiho -compor­tamentale ale personalității – jocul și activitățile recreative și
distractive.
După cum se știe, jocurile însoțesc întreaga evoluție a omului, până la bătrânețe.
Chiar dacă formele lor de manifestare se modifică, principalele caracteristici se păstrează, dând
fiecărei vârste o savoare particulară, răspunzând specific unor nevoi și tendințe firesc și permanent
umane.
În vocabularul de psihologie al lui H. Pieron vom găsi, alături de definiția generală a jocului
(‘activitate dusă după reguli convențio­nale, implicând adesea o parte mai mică sau mai mare de
noroc, adică de întâmplare, fără randament real, dar în care fiecare jucător caută să «câștige»,
indiferent de natura acestui «câștig»’), încă șapte note ca­rac­ter istice pentru jocul copilului;
aceasta deoarece definiția generală nu poate epuiza trăsăturile caracteristice ale activităților ludice
infantile.
Cele mai importante caracteristici ale jocurilor, fără a fi ierarhi­zate, în funcție de natura jocurilor,
cât și de vârsta celor care le practică :
– activitate naturală – izvor al trebuințelor firești de mișcare și activitate, de manifestare și
evidențiere a calităților umane, care l -a făcut pe Ribo să vorbească de un ‘instinct al jocului’;
– activitate liberă – lipsită de constrângere, în care primează inițiativa jucătorului, dorința și nevoia
lui de a se juca. Chiar în cazul jocurilor cu reguli participarea este benevolă;
– activitate spontană – ivită chiar din nevoile ființei umane, din incitațiile intime ale a cesteia;
transformările pe care le suferă unele jocuri, trecerile de la unul la altul, renunțarea și revenirea au
ceva imprevizibil, tocmai datorită jocului dintre tendințe, modalitățile de a le satisface și fantezia
caracteristică vârstei;
– activitate at ractivă – capabilă să producă mari satisfacții nu atât prin efectele unui «câștig» sau
«succes», ci prin ea însăși, prin faptul că provoacă stări afective pozitive, începând cu plăcerea
senzorială și terminând cu încordările și relaxările, care însoțesc jo curile peri­culoase;

13
– activitate totală – angajând întreaga ființă, toate funcțiile ei psihice – perceptive, volitive,
afective, imaginative, motrice;
– activitate dezinteresată – care o deosebește de cele de muncă, avându -și scopul în sine însăși,
neurmărind decât satisfacerea trebuințelor de ordin psihic, în vederea trăirii bucuriei activității
autonome și gratuite;
– activitate recreativă – compensatorie, de ‘loisir’, prin care ființa umană caută destinderea,
distracția și, poate mai mult inconști ent, compensarea unor stări create de activitatea serioasă și cu
răspundere din procesul muncii.
Cunoscutul sociolog J. Dumazedier consideră că activitățile de ‘loisir’ au drept scop dezvoltarea,
odihna (recrearea) și distracția (divertismentul) individulu i.
Fiecare vârstă are jocurile ei, fiecare epocă istorică este caracteri­zată prin jocuri specifice, așa cum
fiecare națiune sau regiune are jocuri proprii.
Jean Chateau analizează evoluția ontogenetică a jocurilor și le clasifică după gradul de
complexita te pe care -l prezintă în raport cu particularitățile psihice ale copiilor:
– jocuri fără reguli – funcționale, hedonistice, jocuri cu noul sau de extrapolare și jocuri de
distrugere;
– jocuri cu reguli – jocuri de imitație și construcție – fabricație, regu li arbitrare;
– jocuri sociale – jocuri de grup, jocuri de performanță – competiție.
Clasificarea propusă de A. P. Usova, după criteriul activității pedagogice și al funcției formative.
Jocurile de creație sau creatoare constituie o grupă însemnată de acti vități, inventate de copii, și au
o importantă influență asupra personalității.
În jocul creator copilul nu interpretează numai ce vede, ci ‘cucerește’o anumită experiență,
gândind, inventând și anticipând.
Aceste jocuri sunt cu subiect, subiect dezvoltat chiar de copil, cu reguli formulate de el însuși și
legate de îndeplinirea rolului necesar jocului.
Jocurile didactice – sunt jocuri cu reguli, create de pedagogi, care urmăresc dezvoltarea capacității
de cunoaștere a copiilor preșcolari și școlari mici.

14
În aceste jocuri copiii învață să perceapă forma, mărimea, culoarea, așezarea obiectelor în spațiu;
jocul le dezvoltă spiritul de observație, atenția, memoria, gândirea, deprinderile de a număra și
socoti, capacitatea de a se exprima.
În același timp, jocur ile contribuie la dezvoltarea voinței, a spiritului de colaborare, de echipă.
Jocurile de mișcare – denumite și jocuri dinamice – fac parte din jocurile cu reguli și au drept
caracteristică folosirea exercițiilor corporale, fiind mijloc de dezvoltare a cop iilor.
Jocurile de mișcare – conduse de către profesor, contribuie la dezvoltarea motrică, formarea
volitivă și morală a copiilor.
Au proprietatea de a crea veselie și entuziasm.
Respectarea regulilor contribuie la formarea capacității de abținere, stăpâni re de sine.
Rezolvarea situațiilor din joc educă prezența de spirit, istețimea, viteza, îndemânarea,
corectitudinea, inițiativa și spiritul de grup, de echipă.
Va trebui ca profesorii și părinții să rețină că jocurile bine organizate și cu conținut corect au
influență educativă – formativă multiplă asupra copiilor dacă sunt selecționate și dirijate astfel încât
să satisfacă varietatea intereselor și nevoilor de creștere și dezvoltare a acestora.” [12]
I.1.7 JOCURILE IN S ISTEMUL NOSTRU DE ED UCATIE FIZICA
“Avand o atat de mare importanta, pedagogica, igienica si sociala, jocurile ocupa un loc foarte
important in sistemul nostru de educatie fizica. Nu este nici o forma de activitate fizica ,care sa nu
poata contina aceasta placuta si atrctiva activitate fizica.Il intalnim la ambele sexe ,indiferent de
nivelul de pregatire al jucatorilor .Jocul ocupa un loc important in toate program ele de educatie
fizica si se practica in toate verigile si momentele lectiei. Pana la varsta de un an ,jocul copilului se
face in familie, in crese, folosindu -se diferite jucatrii care produc zgomot, sau animale, pasari,
obiecte confectionate din hartie s au alt material care nu produce raniri. Ele se folosesc pentru
dezvoltarea simturilor, vorbirii,orientarii etc.
De la 1 an la 3 ani, jocul pentru copil nu este numai o distractie, ci si un mijloc important de
cunoastere a lumii inconjuratoare. Jocul cu obi ecte (jucarii),pe tobogan ,in leagan ,jocul in nisip,
constitue un mijloc important de educatie folosit in familie, casele de copii si chiar in clinici in
perioada de convalescenta. El contribuie la dezvoltarea fizica generala , a gandirii, si a vorbirii.

15
La varsta prescolara -graadinite obisnuite,cele cu program redus sau cele sezoniere -jocurile de
constructie si cele cu obiecte ocupa locul cel mai important in activitatea de educatie fizica.
La scoala, licee , scoli profesionale de asemenea jocurile isi gasesc loc in orele de educatie fizica.
Ele au de reziolvat sarcini importante pedagogice, igienice, social -politice, sau de pregatire pentru
unele sporturi.” [Ioan Uțiu, Dorin Almășan, Jocuri dinamice ,1993, pag 8]
I 2.1. SCURT ISTORIC AL JOCULUI DE V OLEI
“De fapt, voleiul a pornit la drum in anul 1885, in orasul Holyoke din Massachusette, S.U.A., cand
profesorul William G. Morgan s -a gandit sa anime orele de educatie fizica, din timpul iernii, pe
care le desfasura la Colegiul din localitate, cu ajuto rul unui joc inspirit din tenis. Pentru aceasta, a
ridicat plasa la o inaltime de aproximativ doi metri si a luat o minge de baschet care era trimisa cu
palmele dintr -o parte in cealalta a plasei. Acest joc a primit la inceput numele de MINONETTE, iar
dupa ce a fost prezentat in 1886, la Conferinta profesorilor de educatie fizica, organizata la
Colegiul din Springfield, primind aviz favorabil pentru introducerea lui in lectiile de educatie fizica
din scoli si universitati, la propunerea profesorului A.T. HA LSTED, i s -a schimbat numele in
VOLLEY -BALL. Astfel s -a nascut voleiul, sportul care in scurt timp avea sa cunoasca o dezvoltare
deosebita in intreaga lume.” [ Dan Mârza ,Florin Grapă , Volei in invatamant, 1998, pag. 11]
“Istoria voleiului este strâns le gată de cea a unui alt joc popular – baschetul. De fapt, doar 4 ani
separă dezvoltarea istorică a voleiului, de jocul de baschet.
În 1895, William G. Morgan, era numit director al Holyoke, Massachusetts, YMCA. 4 ani mai
devreme, colegul sau James Naismith inventase jocul de baschet. Deși jocul de baschet a prins
rapid, a existat totuși un dezavantaj. Nu toată lumea putea ține pasul cu ritmul rapid al jocului
baschet – și asta a fost chiar înainte ca pauză să fii fost creată. Morgan avea nevoie de u n joc de
care să se bucure și bărbații de vârstă mijlocie.
Primul joc competitiv de volei a fost jucat de 07 iulie 1896.
Ulterior, au fost făcute modificări la jocul lui Morgan.Numărul de jucători din fiecare echipă, de
asemenea, a fost limitat. Inițial, e chipa a fost lăsată să aibă cât mai mulți jucători; cam câți s -ar fi
putut încadra pe o jumătate de teren.
Numărul de jucători a fost stabilit la 9 pentru fiecare echipă, iar mai târziu a fost redus la 6. Rotația
jucătorilor la diferite poziții pe teren a fost parte a jocului de la început.

16
Numărul de câte ori o echipă ar putea atinge mingea, înainte de a fi trecut peste plasă, a fost în cele
din urmă stabilit la 3. Cele mai vechi jocuri în sala de gimnastică Morgan s -au jucat cu balonul de
cauciuc din inte riorul mingei de baschet. Spalding a făcut primul joc de volei oficial în 1896. În
1900, forma standard și greutatea balonului au fost aproape identice cu cele utilizate în prezent.
Înălțimea plasei a fost ridicată pentru a face jocul mai provocator. Astăz i, plasa este de 2,43 metri
pentru competițiile pentru bărbați și 2,24 metri pentru femei. În conformitate cu regulile originale
ale voleiului, o echipă trebuia să înscrie 21 de puncte pentru a câstiga un joc. În 1917, acest număr
a fost redus la 15.
Munci torii YMCA au dus jocul de la Holyoke, în școlile americane misionare din Asia. Jocul a
devenit foarte popular în Est astfel încât a fost jucat în Jocurile Orientale din anul 1913. Voleiul de
asemenea, a prins în Rusia. În 1950, atunci când a început concu rența internațională, Rusia a fost
echipa dominantă. În timpul Primului Război Mondial, trupele Statelor Unite ale Americii au
introdus voleiul în Europa.
Știm că un sport este într -adevăr oficial, atunci când sunt stabilite organismele oficiale de
conduce re. Pentru volei, acest lucru s -a întâmplat în 1928, când s -a format Asociația de Volei a
Statelor Unite ale Americii.
Fédération Internationale de volley -ball (FIVB) a fost fondată în anul 1947. În 1949, primul
campionat de volei pentru bărbați a avut loc la Praga, Cehoslovacia.
Devenit repede popular, voleiul au început să fie jucat nu doar de bărbații de vârstă medie, așa cum
a fost inițial gândit. Colegiile și liceele au început să adopte acest sport atât pentru bărbați și femei.
Voleiul a devenit sport ul competitiv de toamnă pentru fete. ”[9]
“Astazi, voleiul este practicat pe toate continentele de peste 200 milioane de jucatori legitimati,
organizati in peste 210 tari afiliate la Federatia Internationala de Volei. Este un joc cu mare priza la
public, prin continutul emotional pe care -l ofera, prin impulsionarea capacitatii creatoare a
jucatorilor, marea cantitate de energie consumata, precum si prin caracteru l de angrenare totala in
lupta , indiferent de evolutia scorului.
Eforturile actuale sunt de natura organizatorica, atat de castigare a unui numar cat mai mare de
investitori, cat si prin programele de dezvoltare menite sa atraga fonduri financiare imp ortante
pentru buna desfasurare a activitatii.

17
Dezvoltarea voleiului, cu pondere la copii si juniori, si selectionarea talentelor la varste timpurii,
alaturi de organizarea pregatirilor centralizate si a unor programe competitionale corespunzatoare,
este un deziderat major al etapei actuale. [Alexandru Pacuraru, Ioan Iacob, Florin Balais, Oana
Braharu, Manualul profesorului de volei, 2000, pag 11]
Data de 2 noiembrie 1963 este “data inscrisa cu litere de aur in istoria voleiului romanesc.
In aplauzele si uralele a 3500 de spectatori entuziasmati, in fata a sute de mii de oameni ce privesc
emotionati imaginea de pe ecranele televizoarelor, Horatiu Nicolau, capitanul echipei nationale de
volei , primeste cupa ce se cuvine celei mai bune formatii de pe con tinent.”[Nicolae Mateescu,
Mircea Popescu, Almanahul voleiului romanesc, 1969, pag 5]
I 2.2. CARACTERISTICIL E JOCULUI DE VOLEI
“Voleiul este un joc sportiv, in care jucatorii celor doua echipe nu vin in contact direct in timpul
desfasurarii disputei, iar actiunile la minge se efectueaza cu mana libera sub forma de lovire sau
respingere.
Voleiul este un joc sportive colectiv deoarece jucatorii sunt constituiti in doua echipe aflate intr -un
raport de adversitate tipica, de rivalitate sportive, situatie determinate de lupta prin intermediul
mingii in scopul obtinerii victoriei. In timpul desfasurarii jocului, componentii fiecarei echipe
efectueaza actiuni individuale si colective pentru a contracara actiunile distructive ale adversarului
si pentr u a dobandii succesul in actiunile intreprinse.
Lupta prin intermediul mingii este o lupta indirecta, datorita faptului ca cele 2 echipe sunt
despartite de plasa.
Tot in cadrul caracteristicilor jocului se mai poate mentiona obligativitatea rotatiei ,adica
schimbarea zonelor in sensul acelor de ceasornic, dupa castigarea serviciului, prevedere
regulamentara ce a dus la formarea unor jucatori completi, cu o pregatire multilaterala, buni in atac
si aparare.
O alta caracteristica o constitue absenta momentului de tinere a mingii, moment care permite
jucatorilor sa observe mai bine situatiile de joc , sa aleaga in tihna raspunsurile ce mai adecvate. In
volei, jucarea mingii se face numai prin respingere si lovire, fapt ce necesita existent unor calitati si
abilitati deosebite din partea practicantilor acestui joc sportiv. La evolutia tehnicii si continutului
jocului, o contributie esentiala a avut o regulamentul de joc, care prin prevederile sale aduce noi
modificari privind tehnica de lovire a mingii, cum ar fi: lovirea cu orice parte a corpului, acceptarea

18
in cazul primei lovituri a mingiilor tinute,, duble, conduse sau impinse etc.”[ Dan Mârza ,Florin
Grapă , Volei in invatamant, 1998, pag. 15]
Alte caracteristici esentiale ale jocului de volei ar fi: nu sunt per mise decat trei sau uneori patru
lovituri (in cazul in care mingea este atinsa de blocaj, caz in care echipa are alte trei lovituri), faptul
ca se joaca pe puncte castigand echipa care ajunge prima la 25 de puncte, jucandu -se doua seturi
din trei.
I 2.3. VOLEI DISCIPLINA SCO LARA
“Datorita valentelor sale formative jocul de volei este considerat in aproape toate tarile lumii, un
important mijloc al educatiei fizice scolare si universitare.
Formele sale variate de practicare ca si adaptabilitatea acestora l a particularitatile organizatorice, de
sex, de varsta si de scop, fac din jocul de volei o prezenta permanenta in programele de invatamant
si in lectiile de educatie fizica la toate nivelele.
Prezent in lectiile de educatie fizica alaturi de alte mijloace( atletism,gimnastica, etc.), jocul de
volei, se subordoneaza total cadrului metodico -organizatoric specific invatamantului.
Integrarea si subordonarea jocului de volei in lectiile de educatie fizica se realizeaza printr -o
prelucrare curricular alaturi de ce lelalte discipline scolare.
In acest cadru organizatorico -metodic al lectiilor de educatie fizica voleiul actioneaza,
subordonandu -se si integrandu -se sistemului de invatamant.
Curriculum invatamantului reprezinta sistemul de valori (stiintifice, tehnologi ce, educative,
filozofice, literar -artistice, morale…) de deprinderi si de abilitati intelectuale organizate pe baza
unor criteria stiintifice, psiho -pedagogice, pe toate treptele de invatamant, in scopul formarii
integrale, armonioase, a personalitatiiin concordanta cu cerintele actuale si de perspective ale
dezvoltarii societatii.
Ca un intreg de discipline, cunostiinte, deprinderi si modalitati de invatare, curriculum trebuie
orientat pe trebuintele si participarea elevilor.
In acest context, curriculum actionand asupra intregului sistem de invatamant, actioneaza direct
asupra fiecarui obiect de studio, asupra fiecarei discipline sau activitati organizata in invatamant.
”[Dan Mârza ,Florin Grapă , Volei in invatamant, 1998, pag. 29]

19
I 2.4.VOLEIU L IN PLANURILE SI PR OGRAMELE DE INVATAMA NT
“Prezent in planul de invatamant si in programa scolara, jocul de volei se inscribe printre
mijloacele care concur la realizarea principalelor obiective si sarcinilor generale ale educatiei
fizice:
• formarea depri nderilor de practicare autonoma a jocului de volei;
• asigurarea si intarirea sanatatii, recreere si refacere intelectuala;
• realizarea unei pregatiri multilaterale;
• formarea tinutei corecte si dezvoltarea armonioasa a organismului.
In contextul acestor obiec tive voleiul in lectia de educatie fizica primeste orientari specific care
contribuie la realizarea lor.
In programa actuala obiectivele instructive -educative pentru jocurile sportive si deci si pentru volei
sunt urmatoarele:
• insusirea actiunilor tehnice -tactice de baza ale jocului;
• formarea capacitatii de a aplica actiunile de baza in jocul bilateral;
In procesul de instruire a copiilor si in general in activitatea didactica sa se tina cont de o
cerinta metodica de baza -particularitatile morfo -functionale si de varsta a elevilor. .”[ Dan
Mârza ,Florin Grapă , Volei in invatamant, 1998, pag. 33 -34]

I 2.5. VOLEIUL IN LECTI A DE EDUCATIE FIZICA
“De modul in care este desfasurata si programata pregatirea elevilor in lectia de educatie fizica
depinde in mare masu ra realizarea obiectivelor educatiei fizice scolare. Jocul de volei prin
caracteristicile sale, poate fi si este unul dintre mijloacele cele mai potrivite si la indemana multor
cadre didactice, care pot si contribuie cu succes la indeplinirea obiectivelor educatiei permanente in
general si ale educatiei fizice scolare in special.
Prin caracteristicile sale jocul de volei poate fi introdus in instruire, deci si in lectia de educatie
fizica la varste mici, chiar si din clasa a IV – a,fara a gresi, deoarece pri n formele sale de joc poate fi
adaptat usor la nivelul de cunoastere si insusire specific acestei varste. In jocul de volei pregatirea
timpurie a copiilor trebuie sa se imbine rational cu pregatire fizica multilaterala. Actiunile de joc
vor fi selectionate si predate cu multa grija folosind materiale corespunzatoare si intr -o forma

20
atragatoare in care jocurile dinamice, stafetele, exercitiile sub forma de intrecere cu elemente
specifice jocului sa aiba o pondere insemnata.
Asigurarea satisfacerii prin misca re a unei sfere emotionale permanente constituie liantul de baza a
atragerii elevilor in practicarea jocului. In acest scop caracterul de joc de libera initiativa, de
folosire larga a elementelor de intrecere, de combatere a didacticismului trebuie sa -si puna ferm
amprenta pe metodica de predare si organizare a orelor de educatie fizica.” [ Dan Mârza ,Florin
Grapă , Volei in invatamant, 1998, pag. 37]
I.2.6. CALITATILE MO TRICE NECESARE IN JO CUL DE VOLEI
“Cele patru calitati motrice de baza: forta, viteza, in demanare si rezistenta se manifesta in volei sub
diferite aspecte, ele fiind stric departajate doar teoretic, teminologic intre ele fiind interinfluentari
determinante. Un anumit exercitiu poate avea efecte diferite in functie de intensitatea intensitatea
efortuului si dozare. Nivelul jocului impune si nivelul necesar dezvoltarii calitatilor motrice. La
nivel de performanta chiar scolara se remarca necesitatea lucrului special pentru dezvoltarea
calitatilor motrice, in functie de aptitudinile si motivatia e levilor.
Specificitatea jocului de volei este manifestarea calitatilor motrice sub forme combinate sau
manifestari in regimul altor calitati motice. Viteza se manifesta in regim de forta; rezistenta in
regim de viteza etc.
Viteza este o calitate motrica fo arte importanta in jocul de volei, ea manifestandu -se intr -o gama
variata de forme, atat simple: de reactie, executie, de deplasare si schimbarea directiei, de oprire, de
repetitie. Formele combinate de manifestare sunt: complexul forta -viteza (detenta), v iteza –
rezistenta, indemanare -rezistenta.” [10]
I.2.7 TEHNICA JOCULU I SI PRINCIPALELE ELEMENT ELE TEHNICE DIN JOCU L
DE VOLEI
“Tehnica reprezintă ansamblul de procedee specifice ca formăși conținut folosite în scopul
practicării cu randament maxim a unui joc sportiv, în concordanță cu cerințele de joc
competițional (Leon Teodorescu). Am putea concluziona că tehnica jocului de volei
„reprezintă totalitatea acțiunilor motrice, aciclice, bazate pe percepții spațio -temporale
specifice acestui joc, însușite corect și rațional în vederea obținerii unor rezultate cu
eficiență maximă în competiții”.

21
Tehnica voleiului este într -un proces permanent de perfecționare și creativitate, ajungând
astăzi la posibilitatea ca mingea să fie trimisă de către j ucător acolo unde dorește. La evoluția
tehnicii a stat necesitatea, ca fiecare jucător sau antrenor, să rezolve mai eficient o situație
de joc apărută, datorită luptei permanente dintre atac și apărare, în ansamblu, și în special dintre
atacant și apărător. Toate acestea la putem pune pe seama dorinței individului de a se
autodepăși.
Plecând de la succesiunea fazelor( structuri) de joc, deci de la alternanța structurilor
jocului, putem vorbi de o sistem atizarea a elementelor și procedeelor tehnice. Pentru că
jocul se raportează la mereu la cele două compartimente ale jocului, și anume atacul și
apărarea, vom face o sistematizare a tehnicii jocului de volei în funcție de cele două
compa rtimente, care alternează mereu.
În volei există o serie de acțiuni individuale și colective, diferențiate între ele, fiecare
realizându -se printr -un șir de procedee tehnice, care de fapt reprezintă moduri diferite de
lovire a mingii, în diverse faze( structuri) ale jocului. Putem spune tehnica jocului de volei este
sistematizată pe elemente specifice atacului și apărării, dar și pe elemente comune sau mixte
atacului și apărării. Elementele tehnice, arată lucrurile î n general (serviciul, pasa, etc.), iar
concretizarea lor sunt procedeele tehnice (serviciul de jos din față, de sus din față etc.). Vom
prezenta astfel elementele și procedeele tehnice specifice atacului și apărării cât și cele
mixte sau comune atacului și apărării.
A. Elementele specifice atacului sau acțiuni individuale de atac, prin care se realizează
transmiterea mingii peste fileu astfel încât să nu -i permită adversarului să joace mingea, cu
scopul de a câștiga punctul. Acestea sunt:
– Serviciul;
– Ridicarea mingii;
– Lovitura de atac.
B.Elemente specifice apărării sau acțiuni individuale și colective de apărare, prin care
se urmărește, fie respingerea mingii din atacul adve rs, fie salvarea mingii prin preluare din
atac, preluare din serviciul advers sau blocaj (propriu sau advers) , crearea condițiilor optime
de construcție a unui atac a echipei proprii. Acestea sunt:
− Preluarea;

22
− Blocajul;
− Plonjonul;
-Autodublajul
C. Elemente comune atacului și apărării sau acțiuni fărăminge. Acestea sunt:
− poziții;
− deplasarea în teren. “[11]

I.3 ALGORITMUL JOCUR ILOR DE MISCARE
I.3.1. JOCURI DE MIS CARE FOLOSITE PENTRU INVATAREA PASEI CU DOUA
MAINE DE SUS/JOS
1) „Mingea în zig -zag”: Elevii sunt asezati pe doua linii fata în fata, pasa se efectueaza în asa fel
încât drumul mingii sa fie în zig -zag.
2) „Mingea în semicerc” Jucatorii se afla asezati în semicerc, iar jucatorul care va pasa fiecaruia
este în fata semicercului.
Toate aceste jocuri se efectueaza sub forma de concurs: care echipa reuseste sa paseze mingea mai
corect fara ca ea sa cada.
3) Joc ul „Cine tine mingea mai mult în aer” se efectueaza pase de control individual fiecare jucator
cautând sa efectueze cât mai corect pasa si sa tina mingea cât mai mult în aer. Se desfasoara sub
forma de concurs.
4)Concurs: mai multe siruri asezate cu fata la perete, efecueaza pase cu doua mâini de sus la
perete; primul jucator, dupa ce a efectuat pasa se retrage la urma sirului propiu, celalalt efectuând
pasa s.a.m.d.
5) Stafeta: pe doua siruri fata în fata, pasarea mingii urmata de deplasare la sfârsitul sir ului propiu
6) Jocul „Mingea Zburatoare”: jucatorii se împart pe echipe egale ca numar si asezati în flanc câte
unul în spatele unei linii. În fata fiecarei echipe la distanta de 2 -3 m se gaseste un capitan cu o

23
minge. La semnalul de începere „capitanii” î ncep sa paseze mingea la primul jucator din echipa,
acesta dupa ce o repaseaza trece la urma sirului sau se ghemuieste.
Indicatii metodice:
-la caderea mingii este reluata si jocul continua
-se poate depuncta echipa de câte ori jucatorii scapa mingea.
7) Jocul „Mingea Cazuta”: jucatorii împartiti în echipe egale de câte 6, sunt asezati în formatii de
cerc cu o minge de volei. La semnalul de începere, jucatorii paseaza între ei pâna când mingea cade
pe sol la una dintre echipe. La fiecare cadere a mingii echipa este sanctionata cu un punct. Indicatii
metodice: Nu se va permite prinderea mingii. Se va urmari comportarea tuturor echipelor.
8) Stafeta: un jucator cu mingea în fata sirului paseaza de la un semn primului din sir, acesta îi
retrimite mi ngea si alearga ocolindu -l dupa care trece la urma sirului, iar colegii lui avanseaza si
executa acelasi lucru.
9) Concurs individual: cine tine mingea mai mult în aer; fiecare jucator efectueaza pe loc pase cu
doua mâini de sus de cât mai multe ori posibil; daca mingea cade se penalizeaza cu un punct.
10) Stafeta cu pase de sus la perete: pe mai multe siruri cu f ata la perete, primul executa o pasa la
perete si se retrage la urma sirului propriu, urmatorul paseaza mingea ricosata din perete s.a.m.d.
Câstiga echipa care termina prima.
11) De -a magarul – acest joc provine din Anglia unde este foarte indragit de copi i mici.Patru
jucatori se plaseaza in cele patru colturi ale unui patrat . Ei isi vor pasa pe rand mingea. Cel care nu
reuseste sa o prinda sau o paseaza gresit, va striga tare :"M". La a doua greseala -A,la a treia -G ,la a
patra -A, la a cincea -R. Jucatoru l care va pronunta primul MAGAR este declarat invins. Jocul se
reia in acelasi fel.
12) "Mingea în aer
Descrierea jocului:
Jucătorii formează mai multe echipe. Fiecare echipă este împărțită în două subgrupe,
așezându -se în șir, față în față, la 3 —5 m distanță. Între subgrupe se desenează pe sol un cerc cu
diametrul de 1,5 m. La semnal, primul Jucător al fiecărei echipe aleargă la cerc, ia mingea de volei
și execută o pasă înaltă de control deasupra cercului, după care se deplasează la urma șirului din

24
fața sa. Jucătorul următor (din subgrupa clin față) intră repede în cerc și, fără a lăsa mingea sa cadă
pe sol, execută o nouă pasă de control deasupra capului și se deplasează la sfîrșitul șirului opus
ș.a.m.d. la echipa care la sfîrșitul întrecerii înre gistrează cele mai puține căderi de mingi pe sol.
Formații de lucru și materiale necesare: 2 -4 echipe, perete, mingi de volei
Recomandări metodice: În situația căderii mingii pe sol, ea este ridicată de jucătorul
următor care continuă pasarea în același mod, iar grupa respectivă este penalizată cu un punct

I.3.1. JOCURI DE MIS CARE FOLOSITE PENTRU INVATAREA SERVICIUL UI DE
SUS/JOS
1) Jocul „Mingea la tinta” – concurs individual: jucatorii sunt asezati pe linia de centru a terenului
pe mai multe siruri, pe sol sunt desenate mai multe cercuri concentrice în fata fiecarui sir. Se
executa concurs individual pe puncte: cine paseaza cel mai precis în mijlocul tintei.
2)-Concurs pe echipe cu pasarea mingii de sus într -o zona anumita din teren; se acorda un punct
pentru fiecare executie reusita.
3)- Jocul „Fereste -te de mai multe mingi”.
Descrierea jocului:
Două echipe egale ca număr sunt dispuse pe terenul ele volei și separate de o plasă sau de bănci de
gimnastică; fiecare echipă are câte patru mingi. La semnal, mingile de la ambele echipe sunt
aruncate peste plasă; jocul continuă până când toate cele 8 mingi se adună într -un singur teren.
Echipa la care s -au adunat toate mingile pierde un punct. Se joacă până ce una din echipe
acumulează 5 puncte.
Formații de lu cru și materiale necesare: 2 -4 echipe, mingi de volei, teren de volei, fileu de volei
Recomandări metodice: Dacă echipele sunt mai numeroase, ele pot avea câte 10 —15 mingi.
Acestea sunt pasate de la unii la alții cât mai repede ; după 1 minut, conducătorul jocului fluieră și
mingile se prind și se ridică sus, profesorul numără mingile și acordă un punct echipei care are mai
puține.
4)- Jocul „Cei mai buni”.

25
Pe terenul de volei pe care mai tragem la jumatatea distantei dintre plasa si linia de fund o linie
paralela cu plasa, formând 4 zone, se joaca în felul urmator: doua echipe a câte 6 jucatori se
plaseaza astfel: 3 jucatori într -o parte a terenului lânga fileu, ceilalti 3 din echipa în terenul advers
pe linia de fund; mingea se pune în joc prin pasa cu do ua mâini de sus si se joaca de membrii
aceleiasi echipe; când mingea este interceptata de unul din jucatorii adversi, ea este
jucata peste fileu de echipa lor. Ori de câte ori o echipa intercepteaza, câstiga un punct.
5)Jocul „Prizonie rii”: jucatorii sunt împartiti în doua echipe. Jucatorii unei echipe care au mingea
încearca sa -i loveasca pe adversari cu mingea prin lovirea mingii de sus sau de jos. Acestia trebuie
sa se apere prin preluari cu pasa de sus, încercând sa retina mingea p entru echipa lor si apoi sa
actioneze la fel ca si ceilalti. Cei care vor fi loviti, vor trece în echipa adversa ca „prizonieri”,
echipa lor pierzând un punct.
6) Pasa în zonă
Descrierea jocului:Jucătorii echipei A, împărțiți în două subgrupe egale, sunt împrăștiați pe două
terenuri dreptunghiulare, separate de o zonă neutră dublă ca suprafață în care stă echipa adversă
(B). Jucătorii echipei A pasează mingea dintr -un teren în celălalt peste zona neutră, în timp ce
echipa adversă (B) încearcă intercepția e i. Câștigă echipa care este în posesia mingii un timp mai
îndelungat.
Formații de lucru și materiale necesare: 2 -4 echipe, 2 -4 mingi, teren de volei
Recomandări metodice: se va trasa ca sarcini speciale lovirea mingii doar cu o mana de sus , doar
cu mana de jos

Fig1.5Reprezentare joc :Pasa în zonă
7) Cei mai buni aruncători

26
Descrierea jocului:
Jucătorii se împart în două grupe A și B. Primul din fiecare grupă are câte o minge; la
semnal, mingile se aruncă cât mai departe posibil. Jucătorul din grupa A aleargă după mingea
aruncată de cel din grupa B, iar jucătorul din grupa B după mingea arunca tă de cel din grupa A.
După culegerea mingii, ea se trimite prin rostogolire la grupa proprie. Grupa care a primit mai
repede mingea câștigă un punct și întrecerea continuă.
Formații de lucru și materiale necesare: 2 -4 echipe, 2 -4 mingi, teren de volei
Recomandări metodice: În urmărirea mingii nu se pleacă decât după ce aceasta a atins solul.

Fig1.6 Reprezentarea jocului “Cei mai buni aruncători”

I.3.1. JOCURI DE MIS CARE FOLOSITE PENTRU INVATAREA ATACULUI
1)Cloșca cu pui
Descrierea jocului:
Jucătorii unei echipe se dispun în formație de cerc, având o minge pe care o pasează între ei.
Echipa adversă se găsește în interiorul cercului în coloană câte unul. La semnal, jucătorii din cerc
caută să lovească cu mingea prin lovitura de atac pe ultimul jucător din șir.
Formații de lucru și materiale necesare: 2 -4 mingi de handbal sau volei
Recomandări metodice: Pentru evitarea lovirii „cloșca" (primul jucător din șir) se deplasează cu
fața spre minge și după ea tot șirul.
2)Aruncă cin e prinde

27
Descrierea jocului:
Elevii sunt împrăștiați pe spațiul de joc și au o singură minge. La semnal, cel cu minge o aruncă
prin lovitura de atac cu intenția de a lovi pe un alt jucător; mingea este apoi culeasă de ori care din
jucători, care o aruncă ș.a.m.d. Jucătorii se pot apăra cu mâinile, contactul acestora cu mingea
neconstituind o lovitură. Jocul este câștigat de elevul care are cele mai puține lovituri înregistrate.
Formații de lucru și materiale necesare: echipe, mingi volei
Recomandări me todice: Numărul loviturilor este ținut în mod sincer de fiecare participant la joc
sau de un arbitru
3)Intre două focuri
Descrierea jocului:
Jucătorii, împărțiți în trei grupe cu două mingi, se dispun în modul următor: pe un teren
dreptunghiular împărțit în trei, în fiecare spațiu așezându -se câte o echipă prin tragere la sorți.
Jucătorii echipei din mijloc aruncă cu mingea prin lovitura de atac în jucătorii echipelor din
exterior, iar cei din exterior aruncă în jucătorii echipei din interior. Jucătorii loviți din echipa din
interior trec pe laturile de fund ale echipelor din exterior, de unde au și ei dreptul să arunce în
aceste echipe. În cazul în care reușesc să lovească pe unul din jucătorii adverși pedeapsa se
anulează și ei pot reveni la echipa lor.
Formații de lucru și materiale necesare: 3 -6 echipe, mingi de handbal sau volei
Recomandări metodice: După 5 minute de joc, locul echipelor se schimbă. După ce fiecare
echipă a fost la mijloc se totalizează punctele, stabilindu -se câți jucători loviți a avut fiecare,
făcându -se clasamentul final. Pentru apărare, jucătorii pot folosi doar mâinile.
4) Vanatoarea
Descriere: Jucătorii împărțiți pe două echipe „A" și „B" sunt dispuși pe laturile unui teren cu
dimensiunile de 9 m/9 m astfel: jucătorii ech ipei „A" împărțiți pe două subgrupe, se află față în
față, fiecare având câte o minge de baschet , iar jucătorii echipei „B", se află asezati pe mijloc la 3 –
4 metrii de jucatorii echipei A , având mai multe mingi de volei. La comanda profesorului, jucătorii
echipei „B" încep să arunce mingile de la unii la alții, iar jucătorii echipei „A" prin lovitura de atac ,
încercând să lovească cât mai multe mingi ale echipei B ;

28
Dupa un anumit timp se vor schimba rolurile echipelor .Castiga echipa ce nimereste cat mai multe
mingi.
5)Rata si vanatorul
Descriere: Se aleg 2 vanatori care vor fi asezati la un capat si altul al terenului , restu jucatorilor
fiind ratele dispuse in centru . Vanatorii prin lovitura de atac ,trebuie sa elimine toate ratele din
centru .Castiga ult imii doi elevi ramasi in centru , acestia luand locul vanatorilor .

CAPITOLUL II ORGANIZAREA CERCETĂR II

II.1. DATA, LOCUL ȘI SUBIECȚII CERCETĂRI I
Perioada cercetarii a fost intre 15 noiembrie – 15 martie in decursul primului semestru ,
desfasurandu -se la Colegiul National “Grigore Moisil” Onesti, cu un total de 12 elevi (6 baieti si 6
fete)de clasa a -V-a, a-VI-a in cadrul unei activitati extracuric ulare organizate saptamanal .

Tabel 1. Subiectii cercetarii
Nr.crt. Subiect Varsta Sex Clasa
1 R.P. 12 M a-VI-a
2 A.A. 11 M a-V-a
3 U.R. 12 M a-VI-a
4 V.B. 12 M a-VI-a
5 C.A 11 M a-V-a
6 R.P 11 M a-V-a
7 U.E. 12 F a-VI-a
8 F.S. 12 F a-VI-a
9 B.A. 12 F a-VI-a

29
10 S.B. 11 F a-V-a
11 A.I. 12 F a-VI-a
12 P.A. 11 F a-V-a

II.3. METODE DE CERC ETARE ȘI DE INVESTIG AȚIE
Directia de baza a cercetarii a constituit -o învatarea unor elemente si procedee
din jocul de volei prin jocuri de miscare, adaptate la particularitatile psiho –
motrice ale vârstei elevilor din ciclul gimnazial (12-13 ani).

II.3.1 STUDIUL BIBL IOGRAFIEI DE SPECIALITATE/INFORMA TICA
DOCUMENTARA
“Importanta documentarii stiintifice este in mare parte reprezentata de activitatea de cercetare
stiintifica, care in viziunea autorului M.Epuran este prezentata ca un proces care vizeaza
descoperirea noului, pornind de la o cunoastere cat mai deplina a realitatii si a experientei trecute a
umanitatii. (M.Epuran, 2005, pag 16)
“Documentarea este o activitate indispensabila si de cea mai mare insemnatate pentru cercetarea
stiintifica, intrucat prin intermediul ei se ia c unostiinta de experienta sociala dobandita in diferitele
domenii ale realitatii. (M.Epuran, 2005, pag 16)
Prin studierea materialului bibliografic am strans date necesare fundamentarii teoretice a
lucrarii,realizand urmatoarele sarcini:
-Culegerea datelor bibliografice din literatura de specialitate;
-Realizarea planului cercetarii
-Selectarea probelor de control
-Realizarea programului experimental de pregatire a sportivilor si aplicarea lui in practica
-Aplicarea probelor initiale si inregistrarea datel or cercetarii
-Realizarea lucrarii si redactarea acesteia

30

II.3.2 METODE DE EVA LUARE
Pentru a demostra ipoteza am folosit urmatoarele probe de control:pase cu doua maini ,de jos si de
sus ,peste fileu ,serviciul de jos si de sus , si ca ultima proba atacu l peste fileu .
La pasele cu doua maini de sus si de jos am folosit ca metoda de evaluare numarul de pase reusite
peste fileu in 60 de secunde .
La serviciul de jos si de sus am folosit ca metoda de evaluare numarul de servicii reusite din 10
repetari .
La proba de atac am folosit ca metoda de evaluare numarul de atacuri reusite (peste fileu, in terenul
advers) din linia a -I-a.

II.3.3 METODA EXPERI MENTULUI PEDAGOGIC
Autorul M.Epuran ne prezinta experimentul ca fiind “o modalitate de dezvoltar e a gandirii, acesta
fiind pus in valoare pentru prima data in istoria gandirii metodologice la inceputul epocii moderne.
Tot el spune ca , cunoasterea cauzelor care produc anumite evenimente sau fenomene este fireasca
oricui, dar mai ales pentru cercetato rii ce doresc sa afle adevaratele cauze ale acestor evenimente.”
(M.Epuran,2005,pag 17)
“Metoda experimentului este considerata un sistem foarte complex cu scopul cunoasterii realitatii,
aceasta metoda fiind caracterizata prin utilizarea ‘rationamentului e xperimental’,acest rationament
are sa prelucreze faptele provenite din observatii, dar si pe cele provenite din experiment.
Aceasta metoda consta in realizarea unor experimente care au ca si scop controlarea sau verificarea
unei/unor idei experimentale.” ( M. Epuran,2005, pag 17)
Mai multi autori definesc experimentul ca fiind “o observatie provocata” , “o producere sau
modificare intentionata a fenomenului, cu scopul de a -l studia in conditii mai favorabile “sau chiar
o metoda de cunoastere.
In cadrul acest ei metode am utilizat ca instrumente specifice testele selectionate in scopul
verificarii si confirmarii ipotezei.

31
Testul este o proba determinata,ce implica o sarcina de indeplinit, identica pentru toti subiectii
examinati, pe baza unei tehnici precise, i n scopul aprecierii succesului sau esecului sau notarii
numerice a reusitei.
Ca instrument de masura a testarilor se vor folosi probele de control, probe practice.

II.3.4 METODA DE PRE LUCRARE STATISTICO -MATEMATICA SI METODA
GRAFICA SI TABELARA
Metodele a cestea vor permite interpretarea corecta a datelor obtinute de subiectii supusi testelor , in
vederea aprecierii corecte a progresului realizat in timpul cercetarii propuse, Datele obtinute vor fi
prelucrate si prezentate intr -o forma accesibila,sintetica si relevanta.Pentru acestea se folosesc:
a) Metode statistico -matematice, care surprind relatiile cantitative dintre fenomenele investigate.
b) Metode de prezentare grafica, folosite pentru sintetizarea si condensarea datelor, dar mai ales
pentru vizualizarea lor.Se folosesc grafice , tabele .
Cu ajutorul acestor metode se va face o descriere precisa a fenomenelor , dand posibilitatea
formularii unor concluzii generale in functie de reguli bine conturate, se vor certifica rezultatele
cercetarii, da ndu-le o forma semnificativa.
Ca si indicator statistic voi folosi “testul STUDENT”, numai ca nu voi compara media unei
caracteristici la doua grupe diferite , efectuarea calculelor se va baza pe compararea rezultatelor
individuale obtinute in urma testari lor initiale si rezultate obtinute in urma testarilor finale .
Tabel 2. Probele supuse cercetarii
Nr.crt. Proba
1 Serviciul de jos
2 Serviciul de sus
3 Pase cu 2 maini de sus peste fileu
4 Pase cu 2 maini de jos peste fileu
5 Lovitura de atac

32
II.4. DESIGNUL CERCETĂRII
Tabel 3. Structura activitatii
Durata Pauze/vacante Testare initiala Testare finala
15 Nov 2018/
15 Feb 2019 22 Dec – 13 Ian 15-Nov-18 15-Feb-19

Cercetarea a inceput cu testarea initiala ce a avut loc la 15 Noiembrie 2018 ,pentru a scoate in
evidenta caracterul motric al copiilor inainte de a incepe experimentul pentru vedea schimbarile in
momentul testului final.
In timpul acestei perioade 15 Now – 15 Feb , copii au fost supusi la diferite jocuri de miscare ce
cuprind elemente tehnice din jocul de volei ,sau elemente apropiate , si jocuri cu tema de dezvoltare
a vitezei de reactie si a indemanarii , fiind doua calitati motrice importante in volei .
Testarea finala a avut loc la data de 15 Februrie dupa un numar de 15 lectii .
Mentionez ca au fost pauze de la activitate in sarbatoarea craciunului.

II.5. APARATE INSTAL ATII SI MATERIALE
Au fost folosite in timpul cercetarii : mingi de volei , stalpi d e fileu , fileul , veste pentru
diferentierea echipelor, fluier, mingi de baschet.

CAPITOLUL III PREZENTAREA, PRELUCR AREA ȘI INTERPRETARE A
STATISTICĂ A REZULTA TELOR CERCETĂRII
III.1 PREZENTAREA RE ZULTATELOR LA PROBEL E INITIALE SI FINALE PRIVIND
PASELE DE SUS
Descriere:
Ridicarea înainte (în mod frecvent desemnată și prin termenul „pasa înainte”) folosită în multe
situații ale jocului necesită: deplasare rapidă spre minge, plasarea jucătorului într -o poziție
echilibrată, cu fața spre direcția de transmit ere. Corpul ridicătorului acționează ca un resort din

33
toate articulațiile. Picioarele, ușor depărtate, tălpile paralele, piciorul dinspre fileu plasat mai în
față. Mingea trebuie lovită într -un punct situat deasupra frunții, cu degetele în formă de cupă.
Articulația pumnului în ușoară extensie, articulația cotului flexată. Tot în ușoară flexie sunt și
articulațiile șold, genunchi și gleznă. După contactul cu mingea, printr -un impuls generalizat toate
articulațiile vor face o mișcare de extensie, iar cea a p umnului una de flexie radială.
Distanța convenabilă față de fileu este de 40 -80 cm. iar înălțimea și lungimea ridicării este în
funcție de situația concretă: nivelul tehnic al trăgătorului, tactica în atac preconizată. După
efectuarea ridicării, jucătorul se plasează în poziție joasă în apropierea atacantului pentru a asigura
dublarea lui.

Tabel 4.Rezultate pase cu doua maini de sus (baieti)

Subiect (M) Rezultat (p/60 s)
Initial Final
R.P. 9 17
A.A. 7 15
U.R. 11 25
V.B. 9 17
C.A 8 16
R.P 7 18

34

Diagrama nr1. Datele comparative ale subiectilor baieti la proba 1

Tabel 5.Rezultate pase cu doua maini de sus (fete)
Subiect (F) Rezultat (p/60 s)
Initial Final
U.E. 8 15
F.S. 12 25
B.A. 7 15
S.B. 13 28
A.I. 9 21
P.A. 8 17

35

Diagrama nr2. Datele comparative ale subiectilor fete la proba 1
Interpretarea rezultatelor probei 1 :
-la proba initiala subiectii au avut rezultate destul de slabe atat la baieti cat si la fete ,dar la sfarsitul
activitatii aproape toti subiectii din ambele grupe au reusit de doua ori mai multe pase ca la inceput.
-dintre toti subiectii s -a remarcat la elevul U.R. la baieti cu un numar de 25 de pase consecutive in 60 sec
iar la fete eleva S.B. cu 28 de pase.

III.2 PREZENTAREA RE ZULTATELOR LA PROBEL E INITIALE SI FINALE PRIVIND
PASELE DE JOS
Descriere:
Folosita cel mai frecvent ,se efectueaza dupa o deplasare si oprire rapida in pozitie specifica
caracterizata de marirea bazei de sustinere prin departarea picioarelordincolo de lati mea umerilor,
cu un picior mai avansat. Centrul de greutate este coborat prin flexarea pronuntata a articulatiilor
membrelor inferioare Bratele sunt departate, urmand sa se apropie in momentul contactului cu
mingea. Lovirea se face cu antebratele, articu latiile pumnului si cotului sunt in extensie, iar din

36
articulatia umarului se face o usoara anteductie. Articulatia cotului ramane blocata pe tot parcursul
executiei.
In functie de viteza de zbor a mingii se executa o miscare de amortizare a contactului cu mingea:
prin coborarea sau ridicarea centrului de greutate.

Tabel 5.Rezultate pase cu doua maini de jos (baieti)
Subiect (M) Rezultat (p/60 s)
Initial Final
R.P. 5 11
A.A. 7 13
U.R. 5 12
V.B. 6 11
C.A 9 17
R.P 6 13

37
Diagrama nr3. Datele comparative ale subiectilor baieti la proba 2

Tabel 6.Rezultate pase cu doua maini de jos (fete)
Subiect (F) Rezultat (p/60 s)
Initial Final
U.E. 6 11
F.S. 5 10
B.A. 6 9
S.B. 7 13
A.I. 5 11
P.A. 7 15

Diagrama nr4. Datele comparative ale subiectilor fete la proba 2

38
Interpretare rezultate:
-la proba initiala subiectii nu reuseau sa pasese mingea inapoi la coechipier pe acceasi directie, din aceasta
cauza au avut rezultate destul de slabe atat la baieti cat si la fete ,dar la sfarsitul act ivitatii aproape toti
subiectii din ambele grupe au reusit de doua ori mai multe pase ca la inceput.
-dintre toti subiectii s -a remarcat la elevul C.A. la baieti cu un numar de 17 de pase consecutive in 60 sec
iar la fete eleva P.A. cu 15 pase.

III.3 PREZENTAREA REZULT ATELOR LA PROBELE IN ITIALE SI FINALE PRI VIND
SERVICIUL DE SUS DIN FATA
Descriere:
-Serviciul de sus din față este folosit atât la nivelul începătorilor cât și la nivelul de
performanță.Prin traiectoria, forța, viteza și precizia care po ate fi imprimată mingii, se creează
posibilitatea utilizării acestui serviciu într -un număr mare de situații, terenul advers fiind mult mai
ușor de observat.
-Poziția inițială a jucătorului este cu linia umerilor paralelă cu fileul, picioarele paralele cu linia
umerilor, cel opus brațului de lovire așezat mai înainte, greutatea corpului fiind repartizată în mod
egal pe ambele picioare.
-Mingea este ținută în p alma mâinii care nu lovește la nivelul pieptului. Brațul de lovire se află
ridicat întins la nivelul capului, cu palma orientată spre minge pregătită pentru lovire.
-Mingea se aruncă în sus și în față la o distanță de cca.40 -60 cm, timp în care se trece g reutatea pe
piciorul din spate și trunchiul execută o ușoară extensie.
– Mingea se lovește cu toată palma, când se află la momentul maxim al înălțării ei, într -un punct
aflat puțin sub axul ei orizontal pe calota inferioară, imprimâmdu -se o traiectorie asc endentă cu
rotații înainte.( https://cyd.ro/tehnici -invatare -volei/ )

39
Tabel 7.Rezultate serviciul de sus (baieti)
Subiect (M) Rezultat (10 execu ții)
Inițial reușite Final reu șite
R.P. 3 6
A.A. 2 5
U.R. 2 5
V.B. 3 9
C.A 2 5
R.P 4 6

Diagrama nr5. Datele comparative ale subiectilor baieti la proba 3

40
Tabel 8.Rezultate serviciul de sus (fete)
Subiect (F) Rezultat (10 execu ții)
Inițial reușite Final reu șite
U.E. 1 5
F.S. 3 7
B.A. 2 5
S.B. 4 10
A.I. 2 5
P.A. 1 4

Diagrama nr6. Datele comparative ale subiectilor fete la proba 3

41
Interpretarea rezultatelor :
-la proba initiala subiectii nu reuseau sa treaca mingea peste fileu, din aceasta cauza au avut rezultate
destul de slabe atat la baieti cat si la fete ,dar la sfarsitul activitatii aproape toti subiectii din ambele grupe
au reusit de doua ori mai multe servicii reusite ca la inceput unii aproape reusind 10 din 10.
-dintre toti subiectii s -a remarcat la elevul V.B. la baieti cu un numar de 9 servicii reusite din 10 iar la fete
eleva S.B. A reusit sa trimita 10 servicii consecutive peste fileu.

III.4 PREZENTAREA R EZULTATELOR LA PROBE LE INITIALE SI FINAL E PRIVIND
SERVICIUL DE JOS DIN FATA
Descriere:
Serviciul de jos din față este utilizat mai ales de începători. Pentru executarea lui, jucătorul este
orientat cu fața și linia umerilor paralel cu fileul. Piciorul opus brațului de lovire este plasat înainte,
articulațiile gleznă, genunchi sunt ușor flexa te. Trunchiul este ușor înclinat, mingea este ținută la
nivelul centurii cu mâna opusă celei de lovire. Se aruncă mingea ușor în sus, iar cu brațul
îndemânatic care a efectuat un scurt elan se lovește mingea în porțiunea ei inferioară concomitent
cu trecer ea greutății corpului pe piciorul din față.În momentul lovirii, palma este încordată și cu
degetele apropiate.( https://cyd.ro/tehnici -invatare -volei/ )

Tabel 9.Rezultate serviciul de jos (baieti)
Subiect (M) Rezultat (10 execu ții)
Inițial reușite Final reu șite
R.P. 4 7
A.A. 3 5
U.R. 4 6
V.B. 3 8
C.A 2 5
R.P 5 9

42

Diagrama nr.7 Datele comparative ale subiectilor baieti la proba 4

Tabel 10.Rezultate serviciul de jos (Fete)
Subiect (F) Rezultat (10 execu ții)
Inițial reușite Final reu șite
U.E. 3 6
F.S. 5 8
B.A. 4 7
S.B. 5 10
A.I. 4 7
P.A. 3 6

43

Diagrama nr.8 Datele comparative ale subiectilor fete la proba 4

Interpretarea rezultatelor:
-la proba initiala subiectii s -au descurcat mai bine ca la serviciul de sus , fiindu -le mai la indemana sa
serveasca de jos .Subiectii au avut rezultate medii ,atat la baieti cat si la fete .
– toti subiectii din ambele grupe au reusit sa -si mareasca numarul de servicii reusite ,fata de inceput , unii
aproape reusind 10 din 10.
-dintre toti subiectii s -a remarcat la elevul r.p. la baieti cu un numar de 9 servicii reusite din 10 iar la fete
eleva S.B. A reusi t ca la proba precedenta sa trimita 10 servicii consecutive peste fileu.

44
III.5 PREZENTAREA R EZULTATELOR LA PROBE LE INITIALE SI FINAL E PRIVIND
ATACUL PESTE FILEU
Descriere:
Orice acțiune care direcționează mingea înspre spațiul de joc advers, cu excepț ia serviciului și
blocajului, este considerată o lovitură de atac.
În timpul loviturii de atac este permisă “plasarea” mingii numai dacă execuția este clară și mingea
nu este prinsă sau aruncată.
O lovitură de atac este efectivă în momentul când mingea a d epășit în întregime planul vertical al
fileului sau a fost atinsă de un adversar.

Tabel 11.Rezultate atacul peste fileu (Baieti)
Subiect (M) Rezultat (10 execu ții)
Inițial reușite Final reu șite
R.P. 2 4
A.A. 3 5
U.R. 2 3
V.B. 4 7
C.A 3 5
R.P 2 4

45

Diagrama nr.9 Datele comparative ale subiectilor baieti la proba 5

Tabel 12.Rezultate atacul peste fileu (Fete)
Subiect (F) Rezultat (10 execu ții)
Inițial reușite Final reu șite
U.E. 1 3
F.S. 2 3
B.A. 1 2
S.B. 3 6
A.I. 2 5
P.A. 2 4

46

Diagrama nr.9 Datele comparative ale subiectilor fete la proba 5
Interpretare rezultate:
-la proba initiala subiectii nu se deplasau destul de rapid la minge , nu aveau forta necesara ori nu reuseau
sa treaca mingea peste fileu, din aceasta cauza au avut rezultate destul de slabe atat la baieti cat si la fete
,dar la sfarsitul activitatii aproape toti subiectii din ambele grupe au reusit de doua ori mai multe servicii
reusite ca la inceput .
-dintre toti subiectii s -a remarcat la elevul V.B. la baieti cu un numar de 7 atacuri reusite din 10 iar la fete
eleva S.B. a reusit sa trimita 6 servicii consecutive peste fileu.

CONCLUZII ȘI PROPUNE RI
Concluziile lucrarii sunt centrate pe ipoteza de lucru pe care o confirma si anume: prin aplicarea
unui algoritm de jocuri de miscare specifice voleiului am obtinut invatarea urmatoarelor elemente
tehnice din jocul de volei:pasele de jos/sus , serviciul de jos/sus si atacul peste fileu.
-in ceea ce priveste rezultatele probelor, copii au reusit sa isi i mbunatateasca tehnica executiei
,aceasta remarcandu -se la probele finale ,prin dublarea rezultatelor la fiecare proba in parte fata de
proba initiala.

47
-din alta perspectiva ,aduc in vedere faptul ca , prin folosirea jocurilor de miscare ,invatarea
elemente lor tehnice si antrenamentul propriu zis , a castigat din punct de vedere al atractivitatii,
elevii asteptandu -le si participand mai energic.
Rezultatele obtinute , ma duc la concluzia ca elementele tehnice de baza in volei pot fi invatate si
dezvoltate ef icient prin folosirea jocurilor de miscare.
In urma experimentului, a datelor obtinute de subiecti , pot afirma ca ipoteza acestei lucrari a fost
confirmata, elementele tehnice din jocul de volei pot fi invatate prin folosirea jocurilor de miscare
si propun folosirea acestora mai des in lectia de educatie fizica.

BIBLIOGRAFIE

1. Balint, E.,”Jocul in activitatile formale si nonformale din invatamantul prescolar si scolar”,
Editura Univestitatii Transilvania , Brasov, 2013
2. Balint E., “Teoria si me todica activitatilor ludice”, editura Universitatii Transilvania , 2009 ,
Brasov
3.Carstea Gh., “Metodica educatie fizice -indrumar pentru lucrari practice”,ANEFS Bucuresti, 1995
4.Chirita G. ,”Educatie prin jocuri de miscare” ,Editura Sport -Turism 1982, Bu curesti
5.Colibaba -Evulet, D. si Bota, I., “Jocuri sportive.Teorie si metodica”, Editura Aldin,
1998,Bucuresti
6.Epuran, V., “Jocuri de mișcare”. București, M.E.I., 1973;
7.Mateescu, N. si Popescu, M. ,”Almanahul voleiului romanesc,” , Intrepinderea polig rafica
Tiparul, Bucuresti, 1969
8.Mateescu N. si Popescu M. – "Voleiul romanesc", Editura Sport -Turism, 1977,Bucuresti
9.Mârza, D. si Grapă, F. “Volei in invatamant”, Editura Plumb, Bacau, 1998
10. Pacuraru, A. ,Iacob, I., Balais, I. si Braharu, O. “Manu alul profesorului de volei”, Editura
Helios, Iasi, 2000

48
11. Turcu , I., “Metodica cercetarii”, Editura Transilvania ,Brasov, 2007
12 .https://www.atlassport.ro/istor ia-voleiului -ce-nu-stiati -despre -faimosul -joc/ , accesat la data
12.06.2019 , ora 22:25
13. https://cyd.ro/tehnici -invatare -volei/ accesat la data 21.06.2019 , ora 2:00
14. https://graduo.ro/seminarii/educatie -fizica/pregatirea -fizica -in-volei -mijloacele -utilizate -pentru-
dezvoltarea -calitatilor -motrice -in-volei -440710 accesat la data 12.06.2019 , ora 22:40
15. https://www.spiruharet.ro/facultati/sport –
bucu resti/biblioteca/d4562554622d4722c66cfa727c7fe318.pdf accesat la data 12.06.2019 , ora
23:00
16. http://www.tribunainvatamantului.ro/ jocul -eficienta -si-eficacitate -in-lectia -de-educatie -fizica –
si-sport/ accesat la data 12.06.2019 , ora 1:20