STAND-UP-UL ÎN REPORTAJUL TELEVIZAT Teză de licență de creație Conducător științific: DUMITRU ȚURCANU, dr. conf. universita r Autor: VICTOR SOLONARI… [630897]

1
MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL RE PUBLICII
MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
Facultatea Jurnalism și Științe ale Comunicării
Departamentul Teoria și Practica Jurnalismului

STAND-UP-UL ÎN REPORTAJUL TELEVIZAT
Teză de licență de creație

Conducător științific: DUMITRU ȚURCANU,
dr. conf. universita r

Autor: VICTOR SOLONARI

Chișină u, 2019

2

CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………………………… 3
CAPITOLUL 1. ABORDĂRI CONCEPTUALE ALE REPORTAJULUI TV …………… 6
1.1. Reportajul televizat, abordări definitorii ………………………………………………. 6

1.2. Stand-up-ul: rolul, locul și funcțiile lui în repor taj……………………………………. 14
CAPITOLUL 2. PRODUCEREA REPORTAJELOR…………………………………… 18
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI………………………………………………………… 32
BIBLIOGRAFIA…………………………………………………………………………….. 35
ANEXE………………………………………………………………………………………..36

3
INTRODUCERE
Actualitatea temei de cercetare. Reportajul este un genul jurnalistic de informare, care se
bazează pe fapte reale. Acesta este în strânsă legătur ă cu 3 elemente de bază: intervievat, reporter
și mesajul materialului. De multe ori, jurnalistul nu e ste acea persoană prin care se petrece toată
acțiunea din reportaj, de aceea prezența jurnalistulu i,practice, nu este simțită în material. Stand-
up-ul este soluția pentru a rezolva această problemă. Reporterul, prin intermediul acestuia,
explică și transmite natural toate cele simțite și ob servate pe teren. Această problem în
televiziunea din Republica Moldova, va fi cercetată mi nuțios, pentru eficientizare și oferirea
publicului, a unui material bine pregătit și cu informa ții complete. Textul trebuie să reflecte
realitatea, iar mesajul să fie clar și concis pentr u fiecare categorie de public. Limbajul jurnalistic
va transmite emoții, atmosfera și va prezenta protag oniștii subiectului abordat. Jurnalistul nu
trebuie să inventeze nimic, să-și spună punctul de veder e, să amplifice sau diminueze informația.
Scop și obiective. Scopul cercetării îl constituie realizarea materia lelor publicistice conform
rigorilor impuse de literatura de specialitatea, folosin d tehnici și modele de realizare. Este
important de menționat că literatura pune în valoare, c rearea reportajelor după metodologii
verificate, care, în timp, și-au demonstrat eficacitat ea. Este necesară demonstrarea tehnicii prin
care poate fi compus un reportaj televizat reușit și de pistarea noilor modalități de creare a
materialelor creative și care ar trezi un interes s porit pentru public. Analiza minuțioasă a temei ce
se va aborda și cine va fi intervievatul. În practică, s-a demonstrat că unele reportaje nu s-au
ridicat la așteptările redacției, din motivul persoan ei nereprezentative, drept intervievat. De
aceea, în urma analizei efectuate, jurnalistul va apli ca în practică metodologiile prezentate în
lucrarea de licență. Politizarea instituțiilor media, a determinat ca actorii subiectelor să fie
periodic aceiași, oferindu-le același set de întrebări, cu răspunsuri evidente și pregătite. Acest
fapt determină stagnarea nivelului intelectual al publicu lui și lipsa de informații noi. În acest caz,
jurnalistul dă dovadă de documentare slabă, iar ca rezult at are loc realizarea greșită a reportajului
și diminuarea portretului profesional al jurnalistulu i.
Obiectivele cercetării se vor elabora după o structură clară, în care se vo r pune în valoare
următoarele aspecte:
• Consultarea literaturii de specialitate în scopul acu mulării informației necesare
referitoare la tema de investigație.
• Identificarea surselor teoretice suficient de reprezen tative temei de cercetare,
specifice reportajul televiazat și a stand-up-ului.

4
• Cercetarea metodologică a reportajului ca mijloc de mediatizare în presa națională.
• Valorificarea oamenilor noi în presă, prin intermedi ul realizării reportajelor.
• Analiza reportajului din punct de vedere practic.
• Formularea concluziilor generale în baza analizelor în treprinse.
• Elaborarea recomandărilor în baza experienței obținut e.
• Cercetarea metodologică a reportajului ca mijloc de mediatizare în presa națională.
• Studierealiteraturii de specialitate, care pune în valoa re stand-up-ul.
• Elaborarea recomandărilor în urma experienței dobândi te.
• Elaborarea recomandărilor pentru îmbunătățirii calităț ii stand-up-ului în reportajele
televizate.
Obiectivele vor pune în valore calitatea reportajelor efectuate actualmente în baza literaturii de
specialitate și vor analiza materialele din punct de vedere al informațiilor obținute din literatura
de specialitate la tema Stand-up-ul în reportajul televizat . Pentru formularea concluziilor clare și
explicite, se vor selecta o serie de materialele pu blicistice corespunzătoare ghidului metodologic.
Tema cercetării impune selectarea reportajelor soci ale, culturale, economice sau politice ce
conțin stand-up-uri, pentru valorificarea în capitolul II.
Suportul metodologic și teoretico-științific al lucrării. Cercetarea a fost elaborată în baza
materialelor științifice din țară, dar și peste hotare . În lucrare s-a aplicat metoda comparativă de
cercetare, prin care s-au analizat reportaje din med iul cultural, social, politic și divertisment. În
funcție de domeniu, reportajele au efecte, dar și public diferit. Metoda analitică s-a folosit pentru
studierea literaturii de specialitate în valorificarea reportajului din punct de vedere științific. A
treia metodă folosită este cea de sinteză, care în urm a analizei amănunțite a reportajelor și stand-
up-urilor s-au formulat concluziile și recomandările. A ceasta a servit ca punct de sprijin pentru a
sintetiza informațiile obținute din literatura de speci alitate și analiza implimentării în practică.
Gradul de investigare a temei. Informațiile aduse în cercetare au fost puse în valoare de
cercetători din țară, dar și de peste hotare: Andrei Du mbrăveanu, Dumitru Țurcanu, Boris
Parfentiev, Georgeta Stepanov, Mădălina Bălășescu, Radu C iobotea, Mihai Coman, Jean
Dominique Boucher. Informații ample și desfășurate au fost analizate amănunțit de cercetătorii
de peste hotare, care vin cu viziuni diferite ale reporta jului. Totuși literatura oferă puțină
informație despre stand-up ca mijloc de transmitere a informației, fiind marginalizat de mai mulți
cercetători.

5
Noutatea temei investigate. Reportajele de televiziune sunt soluția ideală pentru a transmite
informația clară și completă asupra unui eveniment s au probleme. Prin realizarea materialelor
calitative și interesante, publicul va avea de câștiga t din punct de vedere a gradului de informare.
Fiecare subiect are nevoie de o atenție deosebită di n partea jurnalistului, iar acesta este
responsabil să aducă publicului, o informație bine str ucturată, astfel i se conturează imaginea,
experiența și își va obține succesul în domeniul în care activează.
Structura lucrării. Cercetarea la tema Stand-up-ul în reportajul televizat include două capitole
de bază a lucrării științifice, care vor analiza din p unct de vedere teoretic și realizarea pe teren a
reportajelor ce vor include, neapărat, stand-up. Cele două capitole, concluziile de rigoare,
recomandările elaborate în urma cercetării temei, bib liografia aferentă surselor și anexele sunt
părțile componente ale lucrării.În introducere este рre zentată tema selectată a lucrării de curs. De
asemenea, se analizează succint despre actualitatea te mei, se întocmesc scopul și obiectivele
lucrării într-o manieră bine structurată și conform rigor ilor. Se prezintă suportul metodologic și
teoretico-științific al lucrării în care se analizează metodele de cercetare folosite, atât din punct
de vedere teoretic, cât și practico-aplicativ. Primul capitol analizează viziunile cercetătorilor
autohtoni și celor de peste hotare asupra reportajului televizat, care scot în evidență definiții,
păreri și clasificări ale reportajului. Literatura de specialitate oferă informații modeste despre
clasificarea stand-up-ului și unele definiții. Din in suficiența informațiilor, am venit cu câteva
recomandări pentru efectuarea unui reportaj bun, inclus iv și a unui stand-up interesant și
calitativ, prezentate în subcapitolul doi. Etapa urmă toare este realizarea capitolului doi, care are
menirea să analizeze din punct de vedere practic repor tajele realizare în televiziune. Totuși
materialele trebuie să conțină neapărat și stand-up, f apt ce va cuprinde întreaga temă de
cercetare. Analiza a fost efectuată în baza a zece re portaje difuzate pe postul Canal 2, emisiunea
matinală, O nouă zi . Materialele sunt de ordin cultural, divertisment, soci al și politic. În toate
aceste materiale vom observa cum se efectuează un re portaj cu stand-up, locul și rolul acestuia în
asimilarea informației de către public.Concluziile sunt prezentate în urma cercetării amănunțite a
temei și vin în generalizarea ideii de reportaj televizat , rolul și locul stand-up-ului în cadrul
acestuia. Anexele reflectă dovada materialelor jurnali stice executate la postul Canal 2 și vin să
fortifice partea teoretică a lucrării. Reportajele vor fi prezentate în formă scrisă, dar și video,
pentru analiza comparativă între textul jurnalistului și rezultatul final obținut în urma tuturor
procedeelor de realizare a materialului jurnalistic.

6
CAPITOLUL 1: ABORDĂRI CONCEPTUALE ALE REPORTAJULUI TV
1.1. Reportajul televizat, aprecieri definitorii
Reportajul ca specie publicistică, a apărut în t eleviziune din necesitatea de a transmite
informațiile într-un mod mai deosebit și să prezinte realitatea integrată. Secolul XX este perioada
în care reportajul televizat a luat naștere. Frecvent, această formă de transmitere a mesajului este
favorabilă pentru a asigura publicul cu informație clar ă și completă despre un eveniment, o
problemă socială, care este în desfășurare sau deja sti nsă. În comparație cu știrea, care răspunde
la cinci întrebări de bază: cine?, ce?, când?, unde?, cum ?, reportajul are menirea să aducă o
informație completă și amănunțită asupra evenimentul ui vizat. Odată ce a apărut imaginea,
întrebarea „de ce?” este primordială în realizarea un ui material de calitate. Reporterul are
menirea să-l aducă pe telespectator în mijlocul evenime ntului, și să-l facă un actor principal, care
să simtă atmosfera, tensiunea și mediul în care se află. Acesta este momentul în care jurnalistul
își îndeplinește funcția de documentare, culege, analiza ș i prelucra informația pe care, merită să
ajungă la public. Michel Voirol spune că: „Regula de a ur a reportajului este rigoarea
informațiilor iar scopul redactării unui reportaj es te acela de a-i face pe oameni să vadă, să audă
și să simtă ceea ce jurnalistul însuși a văzut, a auzit și a simțit” [9 p.89].
Dicționarul Explicativ al Limbii Române [11], exp lică reportajul, ca fiind o „specie
publicistică, apelând la modalități literare de expre sie, care informează asupra unor situații,
evenimente de interes general, realități geografice, etn ografice, economice etc., culese de obicei
la fața locului.” Manualul de jurnalism completează ac eastă versiune, unde explică că jurnalistul
trebuie să fie intermediarul dintre eveniment și publ icul său, ceea ce demonstrează, că prezența
lui este obligatorie. Jurnalistul se face responsabil de reportaj. Spiritul de observație, ageritatea și
atenția la detalii îi va oferi posibilitatea să transm ită, mult mai eficient, mesajul către public.
Materialul de televiziune are rolul de a obține o informa ție sau pentru a explora idei și
personalități, latură ce acoperă funcția de divertisme nt și cea de culturalizare a publicului aferent
postului de televiziune care la care reporterul este an gajat de a transmite emoții și informație
calitativă.
În literatura de specialitate reportajul există ma i multe aprecieri ale reportajului, care îl
definesc ca un gen informativ a evenimentelor petrecute sau care sunt în desfășurare. Spre
exemplu, Radu Ciobotea afirmă că: „Reportajul are mai puțin rolul de a informa, cât pe cel de a
reconstitui un eveniment” [2 p.52]. Această recompunere a evenimentului trebuie să aibă loc cu
implicarea directă a jurnalistului, care va transmite , integral, prin aplicarea abilităților

7
profesionale, mesajul evenimentului. O altă viziune asu pra reportajului televizat, este dată de
către cercetătorul științific francez Jean-Dominique B oucher [6] , care compară reportajul cu o
istorie povestită, un mod de a atribui semnificații une i istorii reale. Reportajul este o stare e
spirit, o atitudine, un reflex al reporterului. Cu toa te că jurnalistul are toată libertatea de scrie și a
aborda propriul său unghi al subiectului, esl trebuie s ă rămână echidistant și să poată raporta clar
și bine structurat fiecare acțiune observată în timpul filmprilor.
În ”Manualul de producție și televiziune”, Mădălina Bălășe scu susține că „reportajul este un
raport” [1 p.83], care asigură publicul cu informație, în să impactul și finalul este diferit.
Jurnalistul, pe teren, acumulează informațiile neces are de la toate sursele posibile, iar în redacție
realizează acel raport, care îl transmite audienței. Mădălina Bălășescu mai susține că reportajul
este un ”instrument de comunicare instituțional, între in ițiați, reportajul este un mod de
comunicare ce descrie un eveniment către un public vast” . În funcție de politica editorială a
insittuției mass-media, se selectează și publicul, ca re este pretențios și suprasaturat de
multitudinea de canale TV apărute pe piață. Acesta va s electa postul cu emisiuni calitative și
materiale echidistante, fapt de care trebuie să se co nducă echipa redacțională.
Profesorul universitar român, Mihai Coman compară repor tajul cu un spectacol, care trebuie
văzut, iar acțiunile să fie înțelese. Cercetătorul mai susține că: „Ingredientele unui reportaj reușit,
nu sunt neapărat, după cum arată prejudecățile confrațilo r, subiectele exotice, locurile exotice sau
efectele tehnice mai puțin obișnuite. Orice reportaj bu n începe în punctul în care orice fapt divers
este tratat însuflețit și orice relatare aparent ne interesantă, capătă viață” [3 p.78]. Un reportaj
reușit are ca premiză evenimentul tratat prin prisma p eroanelor implicate, iar orice intervenție a
jurnalistului poate prinde culoare, odată ce a selecta t oamenii potriviți pentru material. Aceste
calități se dezvoltă pe parcursul activității jurnalist ului, experiența și așa numitul simț al știrii se
dezvoltă odată cu creativitatea și dezlănțuirea de materi alele șablonate. La eveniment, reporterul
trebuie să-și activeze spiritul de observare și capt are a detaliilor importante ce vor face ca
materalul să devină unic și original.
Autorii cărții Televiziunea de actualități afirmă că : „Calitățile esențiale ale reporterului de
televiziune sunt acelea, care îl ajută să scoată la l umină, cea mai bună versiune disponibilă a
adevărului despre cele întâmplate, despre eveniment în t oată amploarea lui.” [4 p.32]. Publicul
simte harul jurnalistului, odată ce i-a fost prezenta t o versiune optimă, lizibilă și echidistantă a
evenimentului. Regula de aur a unui material de televiziu ne este echidistanța, pe care reporterul
trebuie să o păstreze pe toată durata executării repor tajului. Acesta nu este împuternicit să-și

8
expună punctul său de vedere sau să aprecieze pozitiv sau negativ desfășurata evenimentului.
Spectatorul este capabil să ia singur o decizie și să fa că concluziile de rigoare. Din acest motiv,
jurnalistul este obligat să ofere maximum informație, cu diferite păreri, surse și imagini, pentru
ca publicul să asimileze și să ia decizia corectă as upra problemei sau evenimentului vizat.
Pentru a face diferența dintre evenimentele și pr oblemele analizate într-un reportaj televizat,
reporterii aplică forme flexionare ale unui cuvânt, p entru a reda materialului o formă captivantă
și interesantă. Spre exemplu, oamenii de știință amer icani folosesc diverse tehnici de selectare a
temei unei știri și reportaj, fapt expus în lucrarea Televiziunea de actualități :
• Proximitatea , care este punctul principal de unde pornește un repor taj televizat. Publicul
așteaptă reportaje din apropierea lor, care îi vor af ecta într-un mod sau altul atitudinea.
Instituțiile media locale, regionale sau naționale, a u un public țintă pentru care livrează
informații, la rândul lor, publicul vrea să fie infor mat cu ceea ce se petrece în imediata
apropiere. Dacă un eveniment a fost produs în sudul țării , cu participarea oamenilor din
localitățile respective, acest reportaj va capta puț in interes din partea oamenilor din
nordul sau centrul țării. De aceia, proximitatea vine î n întâmpinarea instituțiilor media, să
realizeze reportaje ce ar avea impact asupra tuturo r cetățenilor.
• Importanța evenimentului pentru spectatori . Evenimentele neobișnuite, mereu, vor avea
succes pentru o televiziune. Materialele cu persoane sp eciale, locuri deosebite și activități
curioase, trezesc curiozitate și interes sporit din pa rtea publicului. La acest capitol putem
include și senzaționalul, care are o greutate deosebită și neașteptată de către oameni.
• Domeniul, este un alt punct important în realizarea unui reporta j de succes. Odată ce
reportajul va cuprinde sfera de activitate a unei institu ții publice, materialul va fi urmărit
intens de societate, pentru că îi privește nestingheri t.
• Consecințele unui eveniment sau probleme relatate într-un reportaj servesc drept reper
pentru orice jurnalist. El este persoana care scrie și montează reportajul cu scopul de a
influența opinia publică, de a schimba viziuni. Atunci câ nd reportajul afectează
spectatorii, reporterul și-a îndeplinit misiunea.
Actualmente reportajele sociale sunt digerate intensi v, ceea ce aduce reiting și mulți
telespectatori. Accidente, sărăcia, incidente, corupț ia și viața grea de la sat sunt doar o mică parte
din subiectele ce prezintă interes sporit. Evident es te că viața politică a țării trebuie mediatizată
cu mare grijă. În societatea noatră, majoritatea post urilor Tv sunt sub influența unei persoane sau
grup de persoane, ce caută să influențeze viața socială prin prisma materialelor jurnalistice. Acest

9
fapt pune publicul în gardă să selecteze postul care să îl privească și să analizeze fiecare material
ce i-a fost pus pe sticlă. De o situație totală inversă se poate bucura reportajele de divertisment,
sport, monden și eveniment care se realizează cu ajutor ul inspirației și a creativității. Raportând
reporterul la munca depusă întru realizarea materialelo r de divertisment, cu siguranță activitatea
implică o responsabilitate redusă atât pe teren, cât și în redacție. Radu Ciobotea spunea: „O
jumătate din munca reporterului pare a fi deja realiza tă din secunda în care a găsit evenimentul și
se plasează la locul potrivit pentru documentare” [2 p.46] . De aici apare și frica jurnaliștilor, să
identifice subiectele bombă și să le realizeze într- un mod diferit de celelalte posturi Tv. Măiestria
reporterului este simțită atunci când, evenimentul atrage toate mijloacele mass-media, însă doar
un reportaj va fi clasat pe primul loc. Pentru aceast a, jurnalistul trebuie să relateze cu lux de
amănunte, să folosească imagini bune, cu surse credib ile, sunet bun și să dezvolte subiectul cu
ajutorul unor specialiști, întreaga derulare a evenimentu lui vezat de jurnalist.
Nu orice informație poate prezenta interes și subiec t de material reportaj. Nu orice eveniment va
prezenta interes sporit a publicului și va putea fi calificat ca o temă optimă pentru acapararea
audienței. Aceasta trebuie să fie bine gândită din tim p de către toată echipa redacțională, iar
reporterul să fie pregătit suficient înainte de a merge la eveniment. În raport cu un eveniment
reporterul poate fi martor sau participant. Indiferent de acest lucru reporterul trebuie să observe,
să intervieveze pe cei implicați și pe martori. Fără detalii de observare nu există reportaj. Atunci
când unele observări lipsesc, trebuie de înlocuit cu intervievări. Aceasta, însa, nu trebuie să
constituie o opțiune, o alternativă. În calitate de participant, reporterul reprezintă un canal
considerabil mai eficace. Aceasta pentru că implicați a emoțională este mai mare, iar informațiile
sânt validate de faptul trait și de jurnlistul present l a eveniment. Ulterioara relatare de la persoana
îi oferă în mod clar un plus de autenticitate și credib ilitate.
Mădălina Bălășescu, lector universitar la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării
din București, delimitează clar etapele de realizarea a unui reportaj bun și calitativ.
1. Pregătirea reportajului, este una dintre cele mai importante etape în produce rea unui
material jurnalistic. La această etapă reporterul fac e primul contact cu evenimentul și
cu actorii acestuia. La fel, în această etapă echipa re dacțională evaluează importanța
evenimentului și încep primele acțiuni de documentare în minimum timp și cu
maximum informație asimilată. Tot aici, jurnalistul își face și scenariul filmărilor care
vor avea loc. El este obligat să aibă toată informați a la îndemână, să fie pregătit de
orice întâmplare. Dacă transmisiunea va fi în direct , reporterul trebuie sp cunoască
detalii despre locație și să poată face un plan de backgr ound prielnic pentru o

10
transmisie în direct suficient de reprezentativă și î n care peisajul din spatele
reporterului să transmită și el multă informație despr e atmosferă, întâmplări și actoriii
evenimentului.
2. Pe teren. Această etapă este deja executată de reporter exact la locul faptelor. Echipa
de filmare este prezentă pe teren și trebuie să intr e cât mai repede în esența
evenimentului și să culeagă cât mai rapid informațiile de la sursele suficient de
reprezentative. Acestea pot fi: martori, sursele ofici ale, specialiștii prezenți la locul
faptei, presa locală și o altă sursă importantă de inf ormare ar fi colegii jurnaliști, de la
alte posturi de televiziune, care au ajuns mai devreme l a eveniment și au observat
unele detalii importante. Aceștia pot da informații pr ețioase, însă o regulă de aur ar fi
ca să fim atenți pe cine întrebăm. Odată ce două postur i de televiziune se află în
concurență directă, atunci reporterii sunt sub perico lul de a se împărți cu informații
eronate, astfel materialul va ieși un fake și manipul atoriu.
3. În redacție. Ultima etapă, jurnalistul o realizează în redacție, unde analizează
materialul brut și își face primele schițe pentru scri erea textului materialului. Acesta
erarhizează informațiile obținute în teren, le redactea ză și își selecteaă unghiul de
abordare a subiectului. Tot aici, este și montajul re portajului, în care jurnalistul își
pune în practică textul scris în redacție.
Reporterul este responsabil de fiecare cuvânt spus în materialul său, de aceea textul și mesajul
trebuie să fie lizibil, pentru ca publicul să intre în esența subiectului și să-l înțeleagă fără prea
mult efort. Lizibilitatea este definită și de cercetă torul stilistic francez Louis Timbal-Duclaux,
care afirmă că: „ Un text lizibil este un text clar, în care înțelegem gândirea autorului de la prima
lectură. Invers, un text ilizibil este un text opac, o bscur, în care cuvintele nu ajung să se
transforme în sens, decât la re-lectură, uneori nici atun ci” [8 p.89]. Acesta este și motivul
principal de care trebuie să se conducă un adevărat jurna list, trebuie să țină cont de scop și de
tipul de reportaj pe care îl realizează pentru public ul său.
Literatura de specialitate clasifică reportajele în: sociale, culturale, politice, economice și de
divertisment. Aceste principale categorii pot include alt e tipuri de reportaje de interes major:
mondene, sportive sau de problemă. Activitatea mass-me dia și dezvoltarea mediului on-line, cu
siguranță, dezvoltă și alte tipuri de reportaje, care vo r deveni sursă principală de informare și de
interes sporit al publicului. Autorii cărții Televiziunea de actualități ne prezintă următoarele
tipuri de reportaje televizate:

11

După criteriul actualității evenimentului:
-Reportajul cald, care include materialele realizate spontan din cadrul accidetelor, catastrofelor,
revoluțiilor, declarații importante. Toate aceste sub iecte apar neprevăzut și reprezintă un interes
sporit al publicului.
-Reportajul rece, reprezintă un subiect planificat de către echipa redac țională. Acesta poate fi de
ordin social, cultural, divertisment sau economic. De o bicei, din această categorie fac parte
conferințele și briefing-urile de presă, unde participă m ai mulți reporteri, iar pentru un material
bun, cel mai ingenios va observa ceva neobișnuit și as tfel se va crea un reprotaj mai deosebit.
-Reportajul atemporal, implică o perioadă lungă, interes major și permanent pentru națiune. Din
această categorie fac parte evenimentele de alegeri, de majorări de pensii.
-Reportajul de urmărire, are drept scop scoaterea din umbră a unor adevăruri. D in această
categorie fac parte materialele de investigație, unde j urnaliștii pe o perioadă îndelungată de timp
analizează documente, urmăresc acțiunile unor persoane pentru realizarea unui material complet
și de interes sporti al publicului.
-Reportajul relocalizat, este consacrat unui eveniment actual, unde sunt implicat e persoane, care
în trecut au participat la alte evenimente de amploare .
-Reportajul magazin, reprezintă materialele neordinare din diverse sfere ale vieții. Acestea sunt
cu un impact mai redus și sunt folosite de obicei în emi siunile de tip magazin.
După suportul difuzării:
-Reportajul direct, este transmis live de la locul evenimentului, iar report erul este actorul
principal al reportajului. Totul se desfășoară în dir ect, cu transmisiune la TV, iar fiecare eroare a
jurnalistului va fi fatală.
– Reportajul indirect, este cel mai des folosit. După terminarea evenimentulu i, jurnalistul
execută reportajul în redacție. Scrie textul, citește voice-over și montează materialul.
După conținut și mesaj:

12
-Reportaj de actualitate, de știri, acest tip de reportaj se filmează și realizează azi, pentru ca
ulterior să fie dat pe post în buletinul de știri. Es te nevoie de operativitate, viziuni clare și idei ce
sunt scrie și verificate într-un mod rapid.
-Reportajul în profunzime, este o continuare a materialelor ce au fost desfășurate în
buletinele de știri. Acest tip de reportaj este greu de realizat pentru că necesită o documentare
riguroasă și tema trebuie să fie suficient de reprezen tativă pentru ca publicul să urmărească
materialul.
-Reportajul de interpretare, are drept scop să aducă completări cu informații asupra unui
eveniment sau declarații a unei personalități. Jurnalist ul nu trebuie să-și impună punctul său de
vedere ținând cu una din părțile protagoniste ale subiectu lui. Este ceva mai personalizat decât
materialul de tip profunzime.
-Reportajul de tip anchetă, scoate la iveală anumite fapte necunoscute și repreznt ă un
reportaj provocare pentru jurnalist. Acesta trebuie să se informeze mult și să prezinte probe ale
celor scrise în material. Realizarea bună a unui ast fel de reportaj dă dovadă de un nivel înalt al
profesionalismului.
Reportajele mai sunt clasificate și în funcție de domeniul de activitate, iar acestea pot fi:
sociale, economice, culturale, politice, sportive și de divertisment. Fiecare tip își are scopul șu
durata sa de emisie. Jurnalista Elena Robu, care are o e xperiență de 19 ani în domeniu, afirmă
că: „Este mai greu să faci reportaje scurte decât lungi , deoarece în puține cuvinte trebuie să spui
multe, și cum reportajul implică munca jurnalistului pe teren, este foarte greu să renunți la
interviuri sau alte detalii. Este o artă să spui multe în puține cuvinte” [10 02.03.2019]. Timpul
optim pentru un reportaj este de maxim patru minute, însă multe instituții media încearcă să se
reducă în intervalul optim de două trei minute per material . Toate acestea se fac din motivul ca
să nu se plictisească publicul, iar jurnalistul să înc erce să spună multe prin puține cuvinte.
Instituțiile media serioase apelează deseori la anumi te categorii de jurnaliști specializați pe
domenii. Acest fenomen este datorită situației financiar e bune, dar și din dorința de a avea
specialiști puternici în unul dintre domeniile cotidiene. Totuși, un reporter bun trebuie să
cunoască munca pe toate fronturile jurnalistice și să demonstreze că este suficient de pregătit
pentru a activa în orice condiții și instituție media. Indiferent de canalul unde activează
reporterul, acesta trebuie să-și analizeze posibilităț ile și cerințele pe care le impune redacția.
Dacă emsiunea este tematică, atunci jurnalistul trebui e să fie pregătit să realizeze materiale ce

13
corespunde cu politica editorială a emisiunii. Acesta trebuie să posede cunoștințe generale din
orice domeniu, pentru a se putea descurca în orice situați e ce se va produce pe teren.

14
1.2. Stand-up-ul: locul, rolul și funcțiile lui în repor taj
Reportajele de televiziune implică o multitudine de procedee și operațiuni pentru ale realiza
calitativ și conform normelor deontologice. Cercetă torul francez Jean-Dominique Boucher
afirmă că: „Reportajul nu este povestirea minut cu minut la ceea ce a văzut, auzit, trăit, ci o
reconstrucție” [6 p.14]. Reportajul povestește o realita te trăită de jurnalist cu ajutorul textului,
imaginilor video, vocii și a faptelor produse la evenime nt. Stand-up-ul este o altă formă de
transmitere a informației către public și este postura jurnalistului, care aflat la fața locului,
transmite în direct atmosfera evenimentului și povest ește live toate cele văzute și observate.
Live-ul se face în buletinul de știri și are drept sco p să includă spontat publicul la locul faptei și
să-l determine să se încadreze în mijlocul evenmentului. În manualul „Televiziunea de
actualități” [4], autorii explică stand-ul-ul ca fiind relatarea exlusiv verbală, care se execută cu
prezența reporterului în cadru sau este o relatare verba lă cu prezența parțială a acestuia, iar
imagine la tv este acoperită cu imagini de la fața loc ului. Stand-up-ul include informația cea mai
importanta de la eveniment, de aceia reporterul este îns ărcinat să selecteze cele mai vădite detalii
și informații, pentru ca ulterior să le transmită pub licului și să-l ducă în centrul desfășurării
acțiunilor.
Profesorul universitar de la Facultatea de Jurnslism și Științe ale Comunicării din Chișinău,
Dumitru Țurcanu delimitează două obiective importante ale stand-up-ului și rolul în reportajul
televizat:
• Stand-up-ul în reportajul de televiziune, demonstrează publ iclui că jurnalistul nu prezintă
o informație, aflându-se în newsroom, acesta dovedește că se află în „vâltoarea”
evenimentului și este supus tuturor riscurilor ce se pot p roduce la fața locului. Dacă este
situație excepțională, incendiu, accidente sau calamităț i naturale, atunci reporterul simte
pe propria piele tot ce se întâmplă și relatează pub licului prin intermediul unui stand-up
bine structurat, tot ce vede, simte și observă la locul faptei.
• Prezența reporterului la fața locului, în ochii telesp ectatorilor, este un adevărat erou.
Acesta își pune viața în pericol, povestind cu lux de amă nunte ce s-a întâmplat și cine
sunt actorii principali ai materialului. De multe or i, imaginea reporterului și stand-up-ul
acestuia poate lăsa în umbră oamenii importanți de la eveniment. Publicul concentrându-
și atenția asupra posturii jurnalistului, a textului ce îl spune în fața camerei și a geturilor
ce le execută în timpul efectuării stand-up-ului în tra nsmisiune live sau înregistrat.

15
Un jurnalist bun, mereu va acorda maximum timp pentru pr egătirea mesajului ce îl va transmite
în reportaj. Acesta, în funcție de tipul reportajului, pune la punct fiecare etapă de realizare.
Stabilește intervievații, întrebările pentru aceștia ș i își selectează din timp locul favorabil pentru
realizarea stand-up-ului, care va pune în valoare une le detalii care au fost observate și nu pot fi
transmise printr-o altă cale suficient de credibilă. Mark Grigoryan spune că „ Un reporter
profesionist, nimerește la un moment dat, într-un loc u nde ar trebui să fie doar niște trecători
întâmplători și poate, o ceată de gură-cască” [7 p.126]. Ac estea fiind spuse, demonstrează cât de
apropiat trebuie să fie jurnalistul de oamenii ce îl ur măresc și echidisant de evenimentul produs.
Dacă evenimentul s-a produs spontan, primul lucru pe car e îl face jurnalistul este să întervieveze
câțiva martori, iar ulterior să adune suficiente info rmații pentru a conecta aparatul video și a
realiza un stand-up, care va pune în valoare cele înt âmplate. Stand-up-ul poate fi introdus în
materialele jurnalistice în trei forme: la începutul m aterialului, în mijlocul reportajului și la final.
Toate aceste poziționări sunt gândite de reporter la etapa de pregătire. În funcție de tip, acesta va
scrie textul pentru stand-up, iar la locul faptei, îl va executa conform rigorilor stabilite.
• Stand-up-ul inițial, dă start reportajului cu atmosfera și locul evenimentu lui. Din prima,
publicul face cunoștință cu autorul materialului, care îi furnizează informații generale
despre eveniment, actorii acestuia și ce subiect va fi abordat. De menționat este că locul
selectat de reporter pentru stand-up-ul inițial trebui e să fie ales cu mare grijă, pentru a
familiariza publicul și a-l face să înțeleagă mai u șor ce se întâmplă.
• Stand-up-ul intermediar, are drept scop efectuarea legăturii dintre sincron, voic e-over și
iarăși sincron. Odată ce lipsesc planurile, imaginile aferente materialului, jurnalistul poate
interveni cu un stand-up în mijlocul reportajului și s ă transmită el ceea ce a văzut, simțit
și reprezintă detalii importante pentru public. Publi cul așteaptă acțiune și diversitate, iar
stand-up-ul este soluția de a reda materialului culoare ș i o gamă largă de surse, ce au
păreri împărțite.
• Stand-up-ul de încheiere, vine ca o generalizare, concluzie a reportajului. Jurna listul
analizând toate circumstanțele producerii evenimentului , vine cu o completare de final,
care aduce informații despre cele întâmplate și evenimen tele anterioare similare. Stand-
up-ul de final înlocuiește beta de incheiere a material ului, acesta servind ca background și
act terminal al subiectului.
Odată ce a luat microfonul în mână, jurnalistul este res ponsabil de fiecare frază rostită. Pe lângă
conținutul expus, acesta are obligația să vorbească c lar, explicit, liber și dinamic. Pentru
contactul permanent cu publicul, acesta priveste exact in obiectivul camerei video și astfel

16
menține legătura cu persoanele interesate de subiect. M ădălina Bălășescu afirmă că: „Camera de
luat vederi este un martor necruțătoraa gesturilor și a v orbelor pe care le spui. Lentilele
înregistrează tot, fie că se dorește, fie că nu se doreș te acest lucru: mișcarea, privirea, gesturile,
adică întregul comportament…” [1 p.175]. Relatarea t rebuie să fie scurtă și cu maximum de
informație. Detaliile neemnificative nu își au locul într-un stand-up, acestea consumă timp și
plictisesc auditoriul, care ulterior aleg alt canal de a se informa eficient. În funcție de subiect,
reporterul alege modalitatea de filmare a stand-up-ului. Autorii manualului „Televiziunea de
actualități” [4], oferă câteva soluții optime pentru în registrarea unui stand-up calitativ și
captivant:
1. Reporterul poate sta nemișcat lângă un background repreze ntativ subiectului vizat.
Acesta trebuie să fie selectat în conformitate cu dor ințele publicului, dinamismul și aria
cuprinzătoare sunt punctele forte pentru a asimila ma i ușor informația expusă în stand-up.
2. Jurnalistul este unul din actorii evenimentului. Aici, fiecare acțiune pe care o face
reporterul este în dinamică, acesta comentează ceea ce face și se află în epicentrul
evenimentului și povestește de acolo cele întâmplate și simțite. Această postură în stand-
up prezintă un interes sporit pentru public, calificân du-l ca pe un erou, care vede, simte și
trece prin propria persoană cele întâmplate.
3. Postura mișcării în dinamică reprezintă situația de rela tare a celor văzute în mișcare.
Reporterul, în timp ce explică camerei de luat vederi m esajul subiectului, se mișcă,
efectuând câțiva pași și deplasându-se spre un anumit punc t sau persoană. Acest gen se
folosește des în reportajele sociale și de divertismen t.
Mesajul stand-up-ului trebuie să fie constituit din p ropoziții scurte, cu cuvinte obișnuite, în
care se vor evita noțiunile academice și vor prima verb ele, pronumele și adjectivele
respective. În funcție de amploarea evenimentului tran smisiunea în direct este concepută cu
prezentatorul emisiunii, care oferă eștafeta din plato u către live-ul reporterului aflat la fața
locului. Acesta începe cu un dialog, care face legătura dintre situația din platou și cea de pe
teren. Acest gen de stand-up este live, cu transmisiune în direct la tv. Din insuficiența
resurselor financiare, unele televiziuni apelează la sim ulările de live. Pseudo-live-urile sunt
alternativa televiziunilor cu potențial tehnic redus. Jurnal istul merge pe teren și mimează
situația de transmisiune în direct, în așa fel ca publ icul să nu perceapă acest secret de
televiziune. Totuși, este nevoie de o atenție deosebită la acest capitol. Dacă pseudo-live-ul a
fost filmat pe vreme însorită, în care persoanele su nt cu ochelari de soare și cu îmbrăcăminte

17
corespunzătoare, atunci acest ”stand-up live” nu poate s ă fie trecut pe grila de emisie a unei
zile ploioase în care vremea posomorâtă și umbrelel e dau de gol transmisiunea în direct.
Specialiștii în televiziune acordă o atenție spori tă vestimentației, machiajului și ținutei
reporterului ce urmează să intre în materialul publicis tic cu un stand-up. Mădălina Bălășescu
afirmă că: „ Ținuta trebuie să fie atractivă și să dea impresia de „bine îmbrăcat”, dar nu
luxos” [1 p.174]. Aspectul plăcut în fața camerei de luat vederi, reprezintă și imaginea
televiziunii ce o reprezintă jurnalistul. „Spune-mi ci ne îți este prieten și îți voi spune cine
ești”, această zicală populară este actuală și pentr u unii reporteri care nu acordă deosebită
atenției felului de prezentare în fața camerei. Un j urnalist cu cât este mai bine pregătit, cu atât
poate stăpâni mai bine sursele și își face mai bine mes eria.
În urma cercetării efectuate la tema Stand-up-ul în reportajul televizat am depistat că
această latură în jurnalism, este puțin practicată. Mu lți jurnaliști evită efectuarea stand-up-
urilor din motivele de frică în fața camerei și evitar ea pierderii timpului pentru pregătirea
corespunzătoare a acestuia. Jurnalistul este actorul pr incipal într-un reportaj semnat de
acesta, deci, prezența acestuia trebuie să fie simți tă pe parcursul întregului subiect abordat la
postul televizat unde activează. În urma executării tezei d e licență la tema Stand-up-ul în
reportajul televizat am observat că cercetătorii care au abordat stand-up-ul, ca metodă de
transmitere a informației, au oferit informații modeste . Totuși clasificările stand-up-ului și
funcțiile acestuia au fost identificate și explicate în teza de licență. Literatura de specialitate
este mult mai bogată în informații legate de reportaj c a gen jurnalistic în televiziunea
contemporană. Mai mulți autori din Republica Moldova , dar și de peste hotare oferă indicații
asupra realizării un reportaj conform codului deontolo gic, dar și calitățile pe care trebuie să le
posede un reporter atunci când execută munca pe teren sau în redacție. În teza de licență,
acest obiectiv a fost îndeplinit, unde au fost prezentat e clasificări și părerile împărțite ale
cercetătorilor și autorilor cărților de specialitate. Mai complicat mi-a revenit subcapitolul 2,
în care am abordat stand-up-ul ca soluție pentru a oferi informații de preț, audienței. Un
număr mai redus de autori au ținut să explice rolul și fu ncțiile stand-up-ului în reportajul de
televiziune. Analizând aceste fapte, am avut impresia că că stand-up-ul a apărut în
televiziune odată cu modernizarea și apariția multiplelo r posturi TV. Puține surse au fost
găsit pentru explicarea completă a tuturor etapelor de realizare a unui reportaj și locul
acestuia în televiziune. În țara noastră această lat ură este cu mult mai îndepărtată, în
comparație cu alte state.

18
CAPITOLUL 2. PRODUCEREA REPORTAJULUI
Producerea unui material publicistic începe din re dacție, unde se execută operațiunile de
stabilire a subiectului, documentarea amănunțită din diferite surse și stabilirea planului de
filmări. Planul include setul de întrebări pe care îl va adresa actorilor subiectului, textul pentru
stand-up și stabilirea rolului și locului acestuia î n cadrul reportajului. Pe teren, lucrul este greu,
ceea ce determină jurnalistul să vină la locul faptei pr egătit și suficient informat. Odată ajuns,
acesta trebuie să analizeze toate circumstanțele în care se desfășoară evenimentulul și să ia
soluția optimă în selectarea locului de filmare a int erviurilor și stabilirea backgroundului pentru a
realiza stand-up-ul. Ulterior, echipa de pe teren merge în redacție, unde se execută adevăratele
minuni ale televiziunii. Analiza materialului brut, sele ctarea sincroanelor optime pentru a fi puse
în material, scrierea textului propriu-zis și montare a reportajului. Toate aceste etape de producție,
implică o adevărată armată de oameni, fiecare cu aportul său pentru a oferi audienței un material
exemplu și interesant.
Munca pe teren reprezintă o adevărată provocare pentru orice reporter. Cu toate că plăcerea
de a cunoaște oameni noi, primează, există un șir de situa ții neprevăzute care pot apărea în
timpul muncii. Totuși, reporterul trebuie să rămână res ponsabil de fiecare acțiune executată și să
poată lua decizia corectă pentru a nu știrbi din autorit atea televiziunii ce o reprezintă și asupra
propriei fețe. Planurile pe care și le face în redacți e, nu mereu se pot îndeplini după strictul grafic
realizat de acesta. Forțele majore, problemele tehnice sau intervievații nepregătiți sunt la ordinea
zielei în munca jurnalistică. Jurnalistul și cercetătoru l englez D. Randall acordă reporterilor mult
mai multă putere decâr și-ar imagina ei. Reporterul es te un schimbători de viziuni care liniștește
tulburările și tulbură liniștea. El are rolul de a ofer i cuvânt aceolor persoane care nu se pot afirma
public și sunt ascunși în umbră. Astfel de oameni sunt mulți, iar jurnalistul trebuie să îl
descopere și să-l facă din timid, curajos și din rușino s, vorbăreț. Acest lucru este posibil datorită
experienței și abilităților avansate de comunicare cu persoane de diferite temperamente și
viziuni.
Producerea materialelor jurnalistice televizate im plică o echipă redacțională mare și o
pregătire deosebită. Etapele de realizare trebuie stri ct efectuate de la ideia materialului și până la
transmiterea în emisie. Analiza producerii reportajul ui o voi efectua în baza zece reportaje
sociale și de divertisent care au fost publicate la postul tv Canal 2, emisiunea de dimineață, O
nouă zi. Materialele au fost selectate în baza criter iului de calitate și impactul produs asupra

19
publicului. Tema tezei de licență este „Stand-up-ul î n reportajul televizat”, deci fiecare subiect
abordat este acompaniat de un stand-up.
Reportajul O dimineață în forță cu „Scorpionii” , a fost realizat cu mare grijă, în urma
numeroaselor tratative purtate cu Detașamentul de Cara binieri cu destinație specială „Scorpion”.
În urma tratativelor duse între ambele părți, reporta jul a fost realizat cu succes. Este greu de
muncit cu persoanele ce nu au mai avut experiență media. Din multiplele duble efectuate, am
obținut răspunsurile care convin pentru strictul necesar în realizarea materailului. Procesul
filmărilor a început dimineața la ora 7 și a durat pănă la ora 12 ziua. Cinci ore de filmări cu
stand-up-uri, sincroane și muncă intensă în sala de antre nament a fost o provocare grea în
realizarea unui material de succes.
Reportajul are durata de 3 minute și 45 de secunde, în c are este desfășurat întreg antrenament
a băieților de la Scorpion. Pentru ca totul să fie cât mai aproape de public și mult mai interesant,
am încercat să trec eu prin acest antrenament și să si mt la propriu fiecare clipă alături de băieți.
Reportajul este început cu un stand-up de inițiere, care explică acțiunile pe care le voi face și cu
ce scop, acest stand-up oferă o continuitate întregul ui material și crează situația de curiozitate
publicului. Pe parcurs, mai identificăm încă 3 stand-up-ur i, care arată cât de complicat este unui
jurnalist să intre în pielea unui luptător. Acestea au fost realizate din prima dublă, pentru că
trecând prin toate aventurile, emoțiile sunt reale, i ar textul pentru stand-up vine ușor și credibil
pentru audionță. Materialul este încheiat la fel cu un s tand-up, care vine ca o concluzie a
provocării expuse. În faza finală am venit cu o totalizar e și un cadru care demonstrează că nu
este atât de ușor să devii un membru al Batalionului Scor pion. Materialul este informativ și de
divertisment. Acesta a avut drept scop popularizarea i nstituțiilor de apărare de stat și
demonstrarea capacităților excepționale ale acestora. Materialul brut filmat la locul acțiunii a
inclus multe sincroane cu diferiți participanți, la fel am avut în plus câteva stand-up-uri filmate și
pe care nu le-am folosit în reportaj. Acestea nu erau relevante și conțineau unele greșeli
gramaticale.
Textul voice-over a fost scris, scrict, în confor mitate cu toate cele observate în timpul
antrenamentului, pentru un feedback real și un rezulta t apreciat de ambele părți. În câteva zile,
materialul a înregistrat peste trei mii de vizualizări pe facebook, iar comentariile publicate
veneau în lauda băieților care sunt puternici și mereu la straja țării. Unghiul de lucru a fost
stabilit în strânsa legătură cu mediul ambiant. Primul stand-up este pe fonul băieților de la
„Scorpion”, care făceau ultimele pregătiri pentru un no u antrenament.

20
Stand-up-urile intermediare sunt cele ce demonstrează greutatea muncii de jurnalist. Am încercat
să fac tot ce mi se spune, pentru a simți pe pielea me a complicitatea muncii date și să pot realiza
un material plin de emoție și suspans. De multe ori, jur naliștii mimează emoțiile, ceea ce
descurajează publicul și îl face să înțeleagă falsifi citatea reporterului și a întregului material.
Un alt reportaj plauzibil este Face din piatră, pasiune! , în care eroul principal este maestrul
Ion Lozan din satul Cosăuți, raionul Soroca. Procesul de producere a început în redacție odată ce
l-am contactat pe maestru și am stabilit ziua de depla sare de la Chișinău spre locație. Perioada
pascală m-a determinat să produc acest reportaj cu monum entele din piatra de Cosăuți. Am ținut
cont de actualitatea temei și de interesul sporit al p ublicului. M-am informat din sursele web și
am urmărit câteva interviuri în care maestrul prezenta atelierul său în aer liber unui post de
televiziune din România. Drumul a fost anevoios, aproxi mativ 180 de kilometri până la Cosăuți.
Intervievatul ne aștepta și era pregătit de setul de într ebări ce trebuia să le explice. Acolo am
încercat o nouă tehnică de construire a unui reportaj: ini țial am realizat 15 minute de interviu în
care ne-a povestit despre experiență și pasiunea pent ru piatră. Au urmat 30 de minute de filmări
intense în care l-am provocat pe Ion Lozan să îmi ar ate cum trece o piatră, întreg procesul de
prelucrare până a ajunge un monument frumos. Aceste im agini au fost folosite pe larg la montaj,
pentru diversitate și multă acțiune în cadru. Trecând pe lângă aparatele de prelucrare a pietrei,
am descoperit o mașinărie veche și neobișnuită. După c âteva întrebări, am descoperit că acestea
sunt vechi de 40 de ani și au fost aduse din Italia. Aceste de talii m-au determinat să improvizez
spontan un stand-up intermediar, pentru a demonstra în ce condiții de muncă se pot executa
lucrări frumoase și interesante.
Stand-up-ul l-am plasat îndată după sincronul lu i Ion Lozan, care ne povestea despre alte
utilaje uzate, vechi, dar care mai servesc drept instrume nte de muncă în atelierul său în aer liber.
Stand-up-ul a fost înregistrat în plan general, în car e a fost prins în întregime aparatul de tăiat
piatra, dar și reporterul care explica cum funcționeaz ă și la ce servește el. A fost înregistrat în 6
duble, din motive tehnice, dar și ambianța gălăgioasă ce venea de la aparatul respectiv. Dubla
aleasă a fost cea de a patra, pentru că corespunde tutu ror rigorilor deontologice jurnalistice. Este
evident că după un stand-up intermediar urmează câteva c adre de ambianță, în care se pun la
punct careva neclarități din punct de vedere grafic. Pol itica editorială a televiziunii Canal 2,
impune ca reportajele să aibă o durată medie de 3 minute și 30 de secunde, din acest motiv am
întâlnit dificultăți la scrierea reportajului. Infor mație am obținut foarte multă, la fel și imagini,
însă toate acestea trebuiau comasate în așa fel ca ma terialul să fie maximum informativ și
încadrat în limitele admisibile politicii televiziunii. Munca pe teren a fost plăcută, intervievatul

21
era un om ce are experiență în formularea gândurilor c lare și conform întrebării acordate, iar
domeniul său de activitate a fost unul aproape de mine, pen tru că mai devreme realizasem deja
câteva materiale cu alți eroi, însă pe subiecte simil are.
Montajul a fost ultima etapă de producere, acolo a m analizat materialul brut de imagine și am
selectat cele mai reprezentative secvențe video ce ar privi frumos și ar trezi curiozitate
publicului. Pentru mai multă culoare am apelat și la efectele video ale programei de montaj.
Reverse, Speed, SlowMotion și contrastul de culoare, au fost folosite pentru un echilibru dintre
imagine, voice-over, fundal și sincroane. Într-un final, reportajul a fost unui reușit, apreciat de
producatoarea emisiunii, dar și de publicul de la televiz or și de pe pagina de Facebook oficială O
nouă zi.
Un alt reportaj interesant și actual este cu titlul O nouă zi pe plantația de lavandă. Titlu ne
sugerează ideea unui material în care se va vorbi despr e florile de lavandă și originea lor, însă
reportajul este de acțiune și divertisment. Această pl antă este rar cultivată pe teritoriul țării
noastre, ceea ce m-a determinat să găsesc totuși o perso ană, care are pasiunea legată de creșterea
și cultivarea florilor de lavandă. În urma procesului de documentare și cercetare amănunțită a
numeroaselor site-uri de agricultură, am contactat apro ximativ cinci persoane care sunt în acest
domeniu. A fost o muncă grea să îi conving să realizăm mate rialul de divertisment pentru
emisiunea noastră, majoritatea din ei ne-au refuzat su b pretextul fricii de Inspectoratul Fiscal sau
din fobia pentru microfon și camera video. Reportajul a fost realizat, într-un final, iar eroul
principal, Valeriu Ciorbă a fost deschis pentru colabor area noastră. Marele noroc a fost că tânăru
antreprenor posedă un limbaj bogat și o atitdine serio asă față de afacere, ceea ce a contribuit la o
relație interpersonală eficientă și productivă. În ac est domeniu, ca jurnalist, nu sunt suficient de
informat asupra procedeelor de îngrijire, de aceea am apelat la sursele web pentru documentare.
Am realizat setul de întrebări și planul de filmări.
Planul a inclus un interviu pe teren, cu acordarea s etului de întrebări și scrierea stand-up-urilor
pentru o muncă pe teren bine pregătită. La locul faptei totul a decurs după organigrama gândită.
Eroul reportajului a fost un vorbitor excelent, iar di ficultăți la capitolul de interviu nu au existat.
Munca pe teren a inclus și folosirea unui tractor sovie tic, iar mânuirea lui este o adevărată artă.
De aici a pornit ideea stand-up-urilor din acest reporta j. Eu fiind la prima experiență, prin
intermediul acestora, am transmis tot ce am simțit ș i observat la cultivarea lavandei cu ajutorul
tractorului. Primul stand-up a fost realizat din două înc ercări, cu toate că ambele au fost bune, am
ales acea variantă, care are mai multă credibilitat e și se simte emoția mult mai clar. Reportajul a

22
fost interesant, iar munca pe teren a fost o adevărat ă plăcere. Acolo am realizat 5 stand-up-uri
diferite ca idee și concept, însă ajuns în redacție și analizând materialul brut, am constatat că nu
ar fi posibil să le includ pe toate. Reportajul mai ar e nevoie și de text după cadru și de sincroane
cu impact. Dacă includeam toate cele cinci, atunci materi alul avea durata de cinci minute, ci nu
de trei așa cum este politica editorială a emisiunii . Stand-up-urile sunt ambele intermediare și au
drept scop să demonstreze cât de grea este munca în câmp și cum se descurcă unele persoane
care au un scop și vor să aibă succese.
La montaj au fost folosite multiple efecte care atrag atenția publicului. Muzica a fost aleasă cu
mare grijă, pentru a fi relevantă, să ofere energie ș i să se simtă atmosfera prin care a trecut
jurnalistul. Materialul a fost apreciat de intervievat , iar comentariile încurăjătoare l-au determinat
pe Valeriu să depună în continuare muncă pentru a-și îndep linis copul. În 24 de ore, materialul a
adunat peste două mii de vizualizări și numeroase distrib uiri. Materialul a fost încărcat și pe
Youtube, pentru a fi urmărit și de comunitatea respecti vă. Acest reportaj a fost o adevărată
plăcere pentru mine să îl realizez, din toate punctele de vede: intervievat bine pregătit, planul de
filmare a fost îndeplinit, stand-up-urile au fost pregă tite cu grijă din redacție, iar odată ce aceste
caracteristici se întâlnesc, munca de jurnalist devine o a devărată artă și o plăcere pentru reporter.
Piața eroilor, un loc de legendă, este un alt subiect realizat pentru emisiunea O nouă zi, doar
că acesta face parte din categoria reportajelor de căl ătorii peste hotarele țării. Oportunitatea de a
merge peste hotare în diferite țări și locații mi-a revenit mie. Cu scopul de a realiza reportaje
comerciale pentru compania de turism Panda Tur, am încerc at să revin în redacție și cu alte
subiecte filmate peste hotare. Propunerea de plecare într-o deplasare de patru zile în trei capitale
europene: Viena, Budapesta și Bratislava, m-au determinat să mă responsabilizez și să încerc să
găsesc subiectele ce aș putea să le filmez ajungând în fiecare oraș. Odată ajunși în Budapesta, am
ajuns pe o piață, unde sunt multe monumente și statui, iar turiștii fac val-vârtej la poze. Am
apelat la ghidul local din Budapesta, care vorbea rusă ș i ne-a oferit un mic interviu despre loc și
am încercat să prind de la ea câteva detalii inportante, care ulterior urmau să le includ într-un
stand-up. Imediat după interviu, am mers să realizez st and-up-ul pentru a nu încurca datele și
mesajul. Am avut nevoie de 4 dubluri pentru un produs intere sant.
Stand-up-ul este intermediar și a fost filmat p e plan general, cu mișcarea camerei spre
detaliile vorbite în acesta. Scopul a fost de a demonstr a prezența reporterului la fața locului și
transmiterea unui mesaj despre acel loc legendar și sc oaterea la iveală a unor detalii ce nu au fost
expuse în interviul cu ghidul local. Intervievata a fost deschisă la colaborarea cu noi, iar

23
experiența în domeniul comunicării a determinat-o să ne r ăspundă clar și frumos la fiecare
întrebare oferită de noi. Realizarea acestui materia l a fost complicată din punctul de vedere a
timpului acordat pentru filmări. Turiștii care erau cu n oi din Republica Moldova, erau mereu
grăbiți, ceea ce ne-a determinat să face toată munca de p e teren din grabă. Ajuns în redacție, am
constatat că materialul brut a constituit doar 20 de mi nute, dintre care 15 erau interviul filmat și
stand-up-urile mele, iar 5 minute au fost imaginile film ate acolo. La montaj am simțit o lipsă de
cadre filmate pe teren, aceasta ma pus în situația să a pelez la sursele externe video. Pe youtube
am găsit imagini cu Piața Eroilor, acesasta fiind filma tă calitativ. La montaj a mai fost nevoia de
niște poze vechi cu locul stipulat în materiale. Pe Goo gle am găsit poze din istorie cu imortalizări
ale pieței. Acestea au fost anexat în material chiar la început, când am pomenit despre geneza și
construcția acesteia. Cu toate că ghidul era din Budapesta , aceasta a găsit reportajul realizat de
echipa O nouă zi și a ținut să-mi mulțumească pentru produsul bun. Aceste tipuri de materiale
încarcă emisiunea cu o altă doză de energie, lucru confir mat și de producătoarea emisiunii, Ana
Iacub. Cu toate că producerea acestor reportaje implic ă multă muncă, imprevizibilitate și situații
de stres, produsul final este acel moment, în care am si mțit că totul nu a fost în zadar.
Din categoria reportajelor filmate în deplasarea de serviciu întră și subiectul Descoperim
Budapesta nocturnă, care a fost realizat cu mare grijă în periada de noap te a deplasării noastre.
Subiectul mi-a venit spontan, odată ce am auzit că sea ra vom merge cu vaportul, pe râul Dunăre,
prin Budapesta. De astfel de călătorii nu au parte toți, de aceea am hotărât că subiectul ideal ar fi
călătoria nocturnă prin mijlocul Budapestei. Spontan am prins ghidul local, care știe toate despre
acele regiuni, să ne povestească despre cum arată cap itala Ungariei pe timp de noapte. Întrebările
au fost gândite pe loc din cele observate și auzite. Pe ntru a oferi culoare reportajului, am hotărât
să realizez câteva stand-up-uri, în care să îmi exprim emoțiile la prima mea vizită în Budapesta.
În urma procesului de observare, am constat că pe malu l râului Dunăre, sunt parcate multiple
vapoare de croazieră, ceea ce determină ca turiștii să beneficieze de o călătorie nocturnă pe
vapor. Am mai aflat că o călătorie costă 15 euro. Am pă strat acest detaliu. Stand-up-ul
intermediar l-am imprimat din 3 încercări, pentru că de fiecare dată uitam câte ceva să vorbesc la
microfon. Dublul patru a fost cu succes și l-am inclus în reprotaj. Odată urcat la bord, am simțit
ceva neobișnuit, iar tot ce am văzut și descoperit, am v orbim în cel de al doilea stand-up din
material. Pentru că pe vapor am descoperit și persoan e ce vorbeau româna, am ținut să mă
apropii pentru a realiza niște vox-uri despre atmosferă și impresii. Acestea au fost realizate cu
succes și incadrate în reportaj ca o altă sursă. Munca nocturnă pe teren este dificilă, aceasta am
simțit-o în timpul filmărilor din Budapesta. Interviul , stand-up-urile și vox-urile filmate pe timp

24
de noapte sunt cu o imagine mai rea, ceea ce știrbește di n calitatea reportajului arătat pe post. O
bătaie de cap ne-a dat și vântul care a fost simțit î n timpul călătoriei. Cu toate că microfoanele
aveau buretele de protecție, sunetul a avut de suferit, iar acest lucru m-a făcut să înscriu de
câteva ori stand-up-urile și să exclud unele sincroane un de vocea intervievatului practic nu se
deslușea. În redacție, am analizat produsul brut și am sel ectat cele mai clare și calitative
momente din material, pentru a începe să scriu report ajul. Pentru mai multe detalii, m-am
informat din sursele web, pentru a descoperi câteva cif re legate de subiectul meu. Textul aprobat
de redactor, a mers la etapa de montaj, unde s-a realiz at adevărata magie. Pentru mai multă
captivitate, am folosit trei melodii diferite, ce of eră frumusețe reportajului. Ambianțele sunt
multe, pentru ca publicul să poată savura și din frum usețea orașului, nu doar vorbă și text.
Fiecare frază expusă în material a fost acoperită cu i magini, care să completeze cele spuse. Am
apelat și la sursa Youtube, pentru a lua câteva imagini nocturne cu drona, pentru a da culoare și
să cucerească atenția publicului. Am primit și un fee dback pe măsură. Cu toate că are puține
vizualizări pe pagina de facebook,materialul a fost bine urmărit în direct la televizor, acolo unde
erau a fost apreciat de public. Reportajul a intrat ș i în promo-ul zilei, pe care emisiunea îl
realizează pentru a prezenta ce subiecte se vor abor da mâine în emisiune. Aceasta dovedește că
materialul a fost impreionant și pentru producătoarea em isiunii. La producerea acestui material
am aplicat tehnica scurtă a sincroanelor, care presup une un mesaj larg expus în puține cuvinte.
Această tehnică am văzut-o în materialele unor vloggeri sp ecializați pe traveling și care sunt
destul de curoase și bine primite de auditoriu. Spontanieta tea m-a determinat să acționez prompt
și cumpătat la fiecare pas pe care îl realizam în m unca pe teren. Am folosit mult spiritul
observației și tendința de a obține cât mai multă infor mație fără o careva documentare.
Reportajul a ieșit frumos și interesant, odată ce zi c asta, înseamnă că mi-am realizat scopul
urmărit inițial.
Subiectele în care sunt expuși eroi, oameni cu inimă mare și deosebiți, mereu au atras
publicul. Reportajul Dragosteava salva lumea este pentru suflet, în care am descoperit niște
persoane bune la suflet și care au făcut ceva deosebit pentru societate. Am citit un material pe un
portal de știri online, despre o fată și un baiat care a u salvat patru cai de la sacrificare. Doar atât
am citit și mi-a venit ideea să îi găsesc și să aflu m ai multe detalii. I-am depistat rapid pe eroi și
prin intermediul unei discuții telefonice am aflat în treaga istorie, pe care mi-am notat-o pe o
foaie, ca să nu imi scape vreo idee. Aceasta a fost t oată documentarea, după care am scris setul
de întrebări și am realizat planul de filmări. Locaț ia este la 40 de km de orașul Chișinău, în
timpul deplasării mi-am format și ideea pentru un stand -up, pe care inițial nu doream să îl fac.

25
Filmările au decurs într-un ritm alert, pentru că urma s ă vină ploaia. La maximum am scrus
informații din intervievați și cât ploaia nu venise, i- am provocat să scoată animalele din grajd și
să le facem o plimbare. Toate aceste acțiuni le-am f ăcut pentru a culege cât mai multe imagini
pentru montaj. Tinerii mi-au povestit scopurile pentr u acești cai, iar în timpul acesta am aflat un
detaliu important: aceștia folosesc un joc inteligent p entru cai, ca să le dezvolte caracterul. Acest
punct i-am provocat să ne demonstreze și nouă și să mă învețe și pe mine să comunic cu un cal.
Stand-up-ul a fost realizat, având ca scop transmitere a unui secret pe care îl folosesc eroii pentru
a îmblânzi un cal. Acesta mi-a ieșit din dubla 3, pent ru că munca cu animalele implică multe
situații care îți pot modifica munca pe teren. Unghiul a fost luat în planul mediu de filmare, în
care eram prezent eu, ca jurnalist și animalul, pe car e încercam să îl îmblânzesc, argumentând cu
unele secrete. Stand-up-ul este intermediar și are ca scop să demonstreze că animalele sunt mult
mai simple și blânde decât credem noi, oamenii. Prin nișt e simple secrete, putem comunica
eficient cu acestea.
Plecând în redacție, am înțeles că reportajul va ieși bine, pentru că intevievații au răspuns
complet la întrebări, au explicat bine fiecare etapă la care au ajuns și ne-au ajutat să culegem cât
mai multe imagini în care animelele sunt puse în acțiu ne. Subiectul a fost scris într-o oră, adică
foarte operativ, însă calitatea a rămas la nivel. Mont ajul a făcut minuni. Efectele folosite: speed,
slow-motion și reverse și-au făcut bine treaba. Ambian țele dintre surse și stand-up le-am acoperit
cu imagini ce dovedesc cele vorbite. Am folosit două mel odii pentru a oferi reportajului
atmosferă prietenească. Una a dominat pe întreg reporta j, iar pentru o ambianță scurtă la mijlocul
materialului, am adus o melodie favorabilă pentru a co mpleta imaginile în care animalele
demonstrează, cum își fac caracterul. Subiectul a fost urmărit pe Facebook de peste o mie de
persoane, iar unele dintre acestea au venit cu o mână de ajutor pentru a ajuta eroii cu resurse
financiare pentru buna dezvoltare a acestui proiect de bi nefacere. Este o adevărată plăcere să
auzi că materialul realizat de tine, bucură nu doar ochii , ci ajută la dezvoltarea și rezolvarea unei
probleme.
Dragostea și dedicația, cheia în hipism, este un reportaj realizat cu scopul popularizării unu i
sport care este slab practicat în țara noastră. Ero ina materialului este o tânără pasionată de
Gighitovka, adică călăria îmbinată cu acrobațiile. Aces t subiect a fost identificat de mine pe site-
ul: news.yam.md, locul unde apar toate știrile din Re publica Moldova. În urma procesului de
urmărire a postărilor, am identificat un subiect în ca re titlul a fost incitant și deosebit. Un sport
nou și un nou campion din Moldova. Am citit materialul ș i îndată am contactat-o pe Romina
Kuțaev pentru a duce tratativele de realizare a reportaju lui televizat. Fata a fost receptivă, iar ziua

26
de filmare a fost stabilită foarte curând. În redacție, m-am informat despre acest sport noi
gighitovka și am analizat minuțios pagina de facebook și i nstagram a campioanei. Acolo am
depistat mai multe postări în care Romina dezvăluie câte va secrete din concursul petrecut. Am
efectuat lista de întrebări pe care o voi oferi inter vievatei și am realizat planul de filmare a
reportajului. Pe teren, am fost întâmpinați la herghelia de cai și am fost duși în încăperea special
amenajată pentru antrenament. În scopul îmbunătățiri i muncii pe teren, am purtat o conversație
pentru a acomoda invitata cu întrebările și situațiile st resante din timpul lucrului. Tânăra are 18
ani și îndată ce am început a conversa cu ea, am simțit că este stresată și emoționată. Am
reacționat pe moment și am reușit să o descătușez de e moții. Interviul a fost prima etapă de
filmare, aici i-am oferit setul de întrebări pregătit din redacție, iar detaliile ce le oferea Romina,
mă inspirau să o provoc să ne ofere mai multe explica ții pentru a intra în adevărata esență a unei
persoane ce a devenit campioană la vârsta de 18 ani.
Practic toată munca pe teren era ghidată de mine. O peratorul era cu puțină experiență TV în
spate, ceea ce ma determinat să culeg imaginile simulta n cu acesta. Unghiurile, planurile și
efectele video, erau venit din partea mea. La finalul fil mărilor am hotărât, spontan, să realizez un
stand-up pentru a oferi diveritate materialului. Nu ave am careva detaii marcante legate de hipism
pentru a face stand-up-ul, însă am hotărât că reportaj ul îl voi începe cu o mică introducere despre
Romina și succesele ce le-a obținut în cadrul campiona tului european de hipism acrobatic. Pentru
a fi mai spectaculos, stand-up-ul l-am realizat urcat pe cal și am fost filmat în cadru general ca să
fie simțită din start ambianța și tema. Ca sursă l-a m găsit și pe antrenorul eroinei, care o antrena
și în timpul filmărilor. Spontan l-am interogat, ofer indu-i întrebări legate de antrenamente și
greutățile prin care a trecut. În redacție ajuns, am an alizat minuțios fiecare sincron și le-am
selectat pe cele mai reprezentative și spectaculoas e. Textul l-am scris cu careva impedimente,
eram confuz la capitolul de noul sport practicat în Mol dova, gighitovka. Pe internet am găsit
puțină informație, însă am încercat să utiliez la maxim de taliile găsite pentru a scrie un text
coerent și pe înțelesul publicului. Textul a plecat l a editor, iar odată ce a venit rectificat, persoana
responsabilă mi-a oferit câteva întrebări legate de a cest sport nou.
La montaj am folosit efectele de speed, slow și r evers pentru a închega coresunzător muzica
din material cu imaginile. Tot la ceastă etapă mi-au a părut mai multe întrebări legate de calitatea
filmării. Am observat că am avut o insuficiență de ca dre și am montat materialul cu brutul pe
care l-am avut la îndemână. Pentru imagini mai spectacul oase, am apelat la sursa Youtube, de
unde am selectat câteva artificii realizate de profesi oniști. Odată publicat, materialul a stârnit un
val de întrebări pe pagina de Facebook O nouă zi. Multe persoane se interesau de această

27
activitate și cereau contactele școlii. Acest lucru m-a bucurat și mi-am dat seama că prin astfel de
materiale pot populariza unele ramuri nedescoperite și puțin mediatizate. Reportajul a luat pete
cinci mii de vizualizări în 4 zile după postarea pe inter net, iar după o analiză a altor posturi de
televiziune, am observat că subiectul a trezit inter es și altor jurnaliști. Aceștia au realizat
reportaje, la fel, cu această eroină, iar pe alocuri a m simțit și momente asemănătoare între
materialul meu și a altor colegi de la alte televizi uni. TVR Moldova a făcut subiectul și l-a
abordat exact ca și mine, iar unele fraze ale mele le -am depistat și la ei în material. Acest lucru
nu ma supărat, ci m-a făcut mândru că creația mea a fos t văzută și luată drept un exemplu.
Subiectul a fost apreciat și de redacția Canal 2. Aceșt ia au rămas impresionați de subiect, care le-
a trezit un interes și a oferit matinalului o doză de dispoziție și diversitate.
Un alt reportaj interesant și diferit de celor a colegilor mei este Un microbus tunat cu dotări
premium . Materialul este specific din punctul de vedere al ab ordării acestuia și a tematicii mai
specifice bărbaților. Subiectul l-am identificat odat ă ce am fost la o filmare cu eroii subiectului.
Aceștia m-au invitat în garajul lor pentru a vedea ce lucră ri deosebite fac ei. Am văzut
microbusul care se remotifica într-o manieră deosebită . Băieții mi-au făcut o prezentare, iar eu
am ținut să îi provoc pentru a realiza un reportaj des pre această operă de artă pe care o muncesc
actorii reportajului. Au acceptat și mi-au sugerat să a ștept câteva zile pentru ca aceștia să
pregătească microbusul pentru filmări. Ziua a fost stab ilită, iar în redacție am început pregătirile
pentru a face planul de lucru. Am accesat sursele din in ternet și am văzut cum alți jurnaliști
specializați pe domeniile auto realizau astfel de materi ale. M-am inspirat și am început a scrie
lista de întrebări pe care o voi oferi intervievațilo r și am gândit locul unde se vor efectua
filmările. Tot la această etapă mi-am pregătit și tex tul pentru stand-up.
Din start m-am gândit la stand-up de inițiere, pen tru a capta atenția publicului și a demonstra
prezența mea în cadru. Puțin timp mi-a luat să scriu text ul, pentru că deja știam ce o să mă
aștepte, am văzut și am observat toate detaliile din a utomobil, ca să nu întâmpin dificultăți în
lucrul pe teren. La locul faptei, am început cu stabili rea locului automobilului pentru reprotaj, am
decis ca totul să se petreacă afară și nu în garaj. Inter viul a urmat ca etapă de lucru pe teren.
Marele noroc a fost ca intervievatul să fie un bun v orbitor și să discute cu noi strict pe tema
propusă și cu detaliile ce le așteptam ca jurnalist. Î n timp ce îmi repetam textul pentru stand-up,
am sugerat cameramanului să culeagă imagini și detaliile corespunzătoare pentru material. Îmi
pregăteam locul pentru stand-up și exersam la capitolu l tehnic, pentru că trebuia să butonez în
timp ce vorbeam la cameră. Fără nici o emoție am rea lizat stand-up-ul din dubla a doua. Cu toate
că ambele au fost bine realizate și structurate, am dec is să includ în subiect acea versiune, unde

28
comunicarea cu camera și publicul este mult mai mare. A ieșit foarte bine, iar producătoarea a
apreciat acest stand-up ca fiind unul dintre cele mai reușite.
Lucrul în redacție a fost foarte greu. Am întâmpinat dificultăți la selectarea sincroanelor, din
motiv că toate erau bune, bine argumentate și nu îmi pute am da seama pe care dintre ele să aleg
pentru a le inlude în material. O soluție perfectă a fos t ca să încep a scrie textul întâi, iar ceea ce
nu voi putea acoperi cu textul de voice-over să implic sincronul corespunzător. Ideea a fost
minunată și mi-a venit drept punct de sprijin pentru a scri e cât mai rapid subiectul.
La montaj s-a realizat o adevărată minune. Imagin i îndestulate, detalii multe și sincroane
efective. Toate acestea au influențat asupra unui lucru facil la montrea subiectului. Muzica am
ales-o cu mare grijă, pentru a emoționa cât mai mult a udiența. Chiar din primele cadre, efectul
black and white a fost folosit pentru a trezi interesul. Sincronizare a între muzică și imagine a fost
perfectă, unde am folosit și efectul de slow-motion pentru a scoate în evidență unele detalii. Abia
așteptam ca subiectul să fie dat pe post, pentru a fi apreciat de public și redacția emisiunii. Chiar
din primele 12 ore, materialul a adunat peste 20 000 de vizual izări, iar până în acest moment,
subiectul a adunat peste 110 000 de vizualizări. Un lucru plăcut l-am descoperit în comentarii,
care veneau de la oamenii specializați în acest domeniu. A ceștea au rămas mirați de tema
reportajului și detaliile pe care le-am oferit acolo . Multiple persoane se interesau despre service-
ul auto, unde se realizează așa tuning-uri pentru a merge și ei să vadă procesul de muncă. Cu
toate că nu am avut intenția de a face publicitate, er oii reportajului mi-au mulțumit pentru
materialul realizat, dar și pentru clienții care au ve nit ulterior la ei pentru a apela la serviciile lor.
Subiectul de 3 minute și 20 de secunde a fost incitant și nu s-a simțit careva momente de
plictiseală, aceste cuvinte fiind spuse de producătoarea em isiunii. Am avut o adevărată plăcere să
realizez reportajul, atât din punct de vedere tehnic, câ t și psihologic. Feed-back-ul și calitatea
materialului m-au inspirat să abordez și în continuare această latură interesantă.
Viena, lider în calitatea vieții este subiectul realizat din seria reportajelor filmat e în călătoria
prin trei capitale europene. Materialul are o durată de 3 minute și 11 secunde și oferă informații
despre capitala cu cea mai bună calitate a vieții. Ace st reportaj a fost realizat fără nici o pregătire
pe teren. Totul a fost făcut spontat, din cele auzite de la ghidul local și observate la fața locului.
Pe teren am realizat multipe imagini și stand-up-uri, care urmau să intre în reportajele pe care
trebuia să le scriu în redacție. Câteva din ele nu s-au r egăsit în nici un subiect abordat în
emisiune și le-am lăsat în rezervă. În redacție ajuns am citit un material care spunea despre
orașul Viena din Austria că a devenit pentru a nouălea an consecutiv , locul cu cea mai bună

29
calitate a vieții. Aceast material și m-a inspirat să încep scrierea unui reportaj despre orașul cel
mai bine cotat din lume. Am analizat din nou produsul brut și am selectat acele imagini și stand-
up-uri care nu au fost folosite în nici unul din reporta jele scrise anterior. Două stand-up-uri bine
formate și cu informație interesantă au fost găsit și i ncluse în subiect. Acestea au fost realizate pe
teren îndată ce observam ceva neobișnuit în Viena. Sun t intermediare și au drept scop informarea
publicului asupra celor văzute și simțite. Am făcut posibilă prezența în reportaj, ceea ce ar oferi
audienței redibilitatea celor expuse în material.
Reportajul a fost scris într-un timp record, deoar ece știam totul ce s-a petrecut pe teren și asta
m-a ajutat să depistez rapid toate sincroanele, vox-uri le și stand-up-urile pe care le voi folosi
ulterior în abordarea acestui subiect actual pentru anu l 2019. Temperatura de +12 grade afară și
zona de patinoar în aer liber m-a impresionat, iar o dată ajuns acolo am realizat că un stand-up ar
fi varianta potrivită pentru a demonstra situația de acolo . Cel de al doilea stand-up intermediar a
fost executat în urma aplicării procesului de observar e. Mergând pe una dintre cele mai populare
străzi, am descoperit o mulțime de magazine și turiști care se plimbau prin zonă. Am căutat pe
pereții din zonă cum se numește strada și am aflat că este cea mai vestită stradă de comerț din
Viena. Am adunat gândurile și câteva date, iar stand-up-ul l-am realizat dintro dublă, însă au mai
fost înregistrate câteva din alte unghiuri și poziții ale reporterului. În redacție am realizat
materialul, informându-mă din sursele web, care demonstr au de ce Viena este în continuare nr.1
în lume după calitatea vieții. Textul a fost scris foa rte rapid, fiind îndestulat cu informație
consistentă și de interes public.
La etapa de montare am apelat la sursa Youtube pen tru a completa imaginile imortalizate pe
teren. Imaginile au fost selectate având ca bază dive rse unghiuri de filmare: dronă, speedhack și
panorame captivante. Toate acestea au făcut ca report ajul să aibă greutate și să devină curios și
informativ.Pentru captarea atenției am folosit efect ele de montaj corespunzătoare, pentru a oferi
culoare subiectului. Odată ce a fost dat în emisie, reportajul a devenit pentru mine o adevărată
mândrie, care mi-a demonstrat că din nimic se poate fac e ceva frumos. Toate acestea sunt
posibile dacă se depune muncă și interes din partea jurn alistului. Echipa de producție a emisiunii
a rămas plăcut surprinsă de acest material. Producătoarea emisiunii a ținut să menționeze despre
frumusețea subiectului și să îndemne spre realizarea a mai multor subiecte de acest gen. În
mediul online, reportajul a fost urmărit de peste 4 mii de persoane, care și-au manifestat
admirația față de acest loc și țară. Acest reportaj m i-a insuflat ideea că dacă jurnalistul merge pe
teren, el trebuie să colecteze cât mai multă inform ație și să facă tot posibilul pentru a maximiza
obținerea detaliilor interesante. Reportajul a venit ș i ca un răspuns că munca efectuată pe teren

30
poate fi răsplătită frumos în redație, iar fiecare a cțiune executată în timpul filmărilor, nu a fost în
zadar, ci m-a determinat să scriu un material interesa nt și deosebit pentru publicul din Republica
Moldova.
Un subiect de sezonul sărbătorilor de primăvară a devenit crescătoria de lalele și narciși a lui
Gheorghe Luchița. Reportajul întitulat Gingașe, colorate și mult așteptate a fost efectuat în
perioada sărbătorii de 8 martie. Cu această ocazie, pro ducătoarea emisiunii a decis că ar fi drăguț
să realizăm o emisiune specială cu ocazia Zilei Inter naționale a Femeii. Pentru aceasta era nevoie
ca fiecare reporter să realizeze câte un material le gat de această sărbătoare. Florile sunt cele mai
frumoase cadouri pentru femei, aceasta a fost și premi za realizării subiectului. Crescătorul a fost
foarte ușor de găsit, acesta a ai fost eroul a câtorva materiale realizate de mine. În urma
procesului de comunicare, au fost stabilite toate criter iile de filmare a reportajului și a scopurilor
ce urmau să fie îndeplinite. Intervievatul mi-a oferit câteva detalii despre serele sale și ce fel de
flori crește, iar eu am notat fiecare moment importa nt din conversație. La prima etapă,
documentarea am efectuat-o prin intermediul resurselor web, unde am citit mai multe informații
legate de creșterea lalelelor și a narcișilor. Acciden tal am găsit un material realizat la un portal
online, în care actorul principal este Gheorghe Luchița și a m descoperit câtev detalii importante
legate de activitatea acestuia. Am alcătuit setul de între bări și mi-am fosrmat textul pentru stand-
up-ul pe care îl voi realiza la fața locului. Îmi r ămăsese doar să adaug micile detalii legate de
cifre. Ajunși pe teren, am început cu culegerea imaginilo r de la locul faptei, între timp, îi făceam
cunoștință intervievatului cu setul de întrebări la car e trebuia să răspundă. Reportajele de acțiune
sunt cele ce mă caracterizează, de la acest principiu a pornit și provocarea pe care i-am dat-o lui
Gheorghe, să înceapă să facă buchetul perfect ce va fi oferit cadou, femeilor, în sărbătoarea de 8
martie. În timp ce strângea buchetul, acesta mi-a ofe rit un detaliu importan, el mi-a zis despre
sera alăturată, unde crește lalele deosebite. Ne-a invit at să îi facem o vizită, însă am decis că ar fi
timpul potrivit pentru a ne povesti și istoria acelei sere cu lalele deosebite. În urma interviului,
am mai descoperit câteva detalii curioase, pe care deja le adunam pentru a realiza stand-up-ul din
sera cu lalele. Cu toate că despre prețul acestora nu av ea chef să ne vorbească, totuși am aflat
suma unei lalele și îndată am inclus-o pe aceasta în textu l stand-up-ului. După ce a fot realizat
interviul, am căutat cu privirea un loc interesant și f rumos pentru a vorbi la cameră. Stand-up-ul
de final a fost realizat din 3 dubluri, în care am inclu s o informație consistentă legată de soiul
lalelelor și prețul la care se vor putea procura aces tea. Pentru că textul a fost unul mai
generalizator, am decis că locul stand-up-ului va fi l a finalul materialului.

31
Materialul brut a fost analizat în redacție, acol o unde am depistat o deficiență de sincron. Totul
s-a rezolvat cu textul după cadru. În rest, procesul a dec urs productiv, am scris reportajul și am
adăugat burtierele necesare pentru echipa de la post-produc ție. La etapa de montaj am selectat
două melodii ce vor acoperi ambianțele și se vor cont opi perfect cu imaginile anexate în reportaj.
Am divizat reprotajul în două părți: partea cu sera nar cișilor și cea de a doua cu cea a lalelelor.
Pentru fiecare reprinză am selectat câte o piesă repr ezentativă pentru a da reportajului dispoziție.
Imaginile au fost bine lucrate u efecte și au fost sufici ente pentru a închega un subiect interesant
și conform politicii editoriale a emisiunii. Eroul a f ost un bun vorbitor și cunoscut în regiunea
raionului Ialoveni, aceasta a determinat să ca reportaj ul să fie bine vizualizat și distribuit. Un
feedback pozitiv a fost observat în urma cometariilor apărute pe pagina e Facebook a emisiunii.
Acolo, publicul și-a manifestat admirația față de aces t subiect. În 24 de ore, reportajul a adunat
peste 10 000 de vizualizări și a fost distribuit și pe pagi na oficială a crescătoriei. Acest material
mi-a venit drept răspuns la întrebarea: cum unii jurnali ști lucrează după sugestiile producătoarei.
Am aflat că este posibil acest lucru, însă pentru o bun ă desfășurare a muncii de jurnalist la
reportajele la comandă, este nevoie de îndemânare, select area subiecților potriviți și multă
inspirație pentru organizarea unei filmări eficiente și scrierea unui text conform rigorilor
jurnalismului contemporan. Capitolul 2 vine în susținer ea acestui obietiv, iar majoritatea eroilor
abordați, au fostla prima apariție pe ecranele televiz ate. Scoaterea din umbră a acestor persoane
este complicată prin prisma fricii și a lipsei moti vației. Totuși, aplicând metodele eficiente de
comunicare menționate în teza de licență, a fost posib il acest moment.
Reportajele realizate pentru capitolul 2, au venit să dovedească că un material bun trebuie să
conțină, neapărat, stand-up. Mai mult, interesul pub licului crește, iar reportajul va deveni mai
divers și cu mai multe surse. Tot în acest capitol, a m remarcat și procesul de producție a
reportajelor la postul televizat Canal 2, emisiunea O nouă zi. În urma procesului de producție am
constatat că munca unui jurnalist este foarte compli cată și nu reprezintă doar materialul de trei
minute apărut la tv. În spatele materialului stă o echi pă foarte mare, iar fiecare își aduce aportul
la crearea reportajului interesant și captivant. Am constatat că pregătirea filmărilor unui material
poate dura și câteva zile, iar executarea acestora și mo ntarea reportajului este o adevărată artă, pe
care fiecare jurnalist o efectuează indivudual, după propri a dorință și creativitatea pe care a
obținut-o în urma experienței în mass-media.

32
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Cercetarea efectuată la tema Stand-up-ul în reportajul televizat a fost scrisă în stricta
legătură cu obiectivele propuse în teza de licență. Astfe l, în urma cercetării am scos următoarele
concluzii:
1. Cercetarea a fost realizată în urma consultării lite raturii de specialitate, care implică
Stand-up-ului în reportajul televizat . Am constatat că reportajul ca material jurnalistic,
este foarte bine și minuțios argumentat de către mai mul ți cercetători de peste hotare, dar
și din țara noastră. În comparație cu stand-up-ul, la care literatura de specialitate este mult
mai modestă, în oferirea clasificărilor, rolul și fu ncțiile acestuia în reportajul televizat.
Sursele consultate au fost suficiente pentru a demonstr a partea teoretică legată de reportaj
și viziunea cercetătorilor asupra acestui gen jurnalist ic.
2. Viziunile, rolul, locul și clasificările reportajelo r televizate sunt în mare parte abordate de
asemănător de mulți cercetători din Republica Moldova, da r și de peste hotare. Am
depistat că mai mulți autori de manuale pentru jurnalism, s-au inspirat de la cercetătorul
francez Jean-Dominique Boucher. Consultând numeroase surse pentru găsirea
clasificărilor reportajelor, dar și diverse păreri des pre locul și rolul reportajului în grila e
emisie, am depistat că conceptul informațiilor era a semănător, doar erau folosite alte
îmbinări de cuvinte.
3. Această primă etapă de scriere a tezei de licență la tema Stand-up-ul în reportajul
televizat , a fost una relativ dificilă. Pentru prima parte a lu crării am găsit informație
multă, însă pentru cea de a doua parte, am întâmpinat pr obleme la deficiența de surse
pentru a desfășura subiectul. De multe ori am apelat la experiența mea din televiziune
pentru a explica și a veni cu exemple reale, ceea ce ține de stand-up, live-uri și pseudo-
live-uri. Am recurs la această practică, pentru a oferi claritate și a dovedi că lucrarea de
licență a fost executată după o informare și o bază bine pusă la punct.
4. Cele zece reportaje cu stand-up au fost selectate aten t și ca să reprezinte integral tema de
cercetare. Atunci când jurnalistul efectuează toate eta pele de realizare a reportajului,
singur, atunci este foarte ușor să descrii procesul de luc ru și toate impedimentele ce au
fost caracteristice pentru fiecare subiect în parte. Pentru acest capitol, creativitatea și
forma liberă de exprimare au fost necesare, ceea ce m -a determinat ca să realizez fără
mari dificultăți această etapă de scriere a tezei de licență.
5. Lucrarea a fost realizată cap-coadă din experiența obți nută în urma activității jurnalistice
la emisiunea de divertisment O nouă zi. Puțini jurnaliști aplică stand-up-ul în reportajele

33
de divertisment, deci am avut parte de puțină inspirație din partea altor reporteri din
Republica Moldova, pentru a realiza stand-up-uri inspir ate din alte surse interesante de pe
teritoriul țării noastre.
6. Teza de licență Stand-up-ul în reportajul televizat a fost realizată cu mare grijă și atenție
pentru a prezenta clar și explicit obiectivele și sco pul lucrării. Mulți jurnaliști evită să
folosească stand-ul drept un mijloc de transmite a infor mației, de aceea lucrarea
indeamnă toți reporterii să întrebuințeze această formă de asimilare a informației către
public, pentru o bună activitate jurnalistică și demonst rare a profesionalismului a
oamenilor din domeniul respectiv. Practica nu este deloc ușoară, însă munca și dedicația,
implicată în această lucrare, motivează reporterii s ă se dezvolte și să fie mult mai buni și
deosebiți în ceea ce privește jurnalistul secolului XXI și realizarea materialelor, care vor
satisface publicul.
RECOMANDĂRI
Teza de licență la tema Stand-up-ul în reportajul televizat a abordat o latură mai sensibilă
în jurnalismul actual. Din lipsa experienței sau a fric ii de cameră și microfon, jurnaliștii evită
să realizeze stabd-up-uri bune și cu impact către audie nță. De aceea, vin cu un set de
recomandări pentru toate sferele de activitate, care pr egătesc specialiști în domeniu, dar și
pentru jurnaliștii care cred că stand-up-ul este o formă opțională de exprimare a
sentimentelor și a trăirilor de pe teren.
1. Instituția care pregătește specialiștii în jurnalism, trebuie să acorde o atenție sportită,
la capitolul de realizare a reportajelor și trebuie să impună, obligatoriu, efectuarea
stand-up-urilor pentru orice reportaj ce va fi prezenta t în timpul orelor. Aceasta va
condiționa studenții să se pregătească și să înțeleagă ce este, cu adevărat, munca de
jurnalist și cum se seleactează informația esențială pentru realizarea unui stand-up
reușit. Această condiție va determina studentul să se o bișnuiască cu camera și
microfonul, iar în timpul activității la o instituție mass-media, să nu întâmpine nici o
dificultate la capitolul de live, pseudo-live sau stand-up.
2. Cadrele didactice trebuie să fie stricte în ceea ce p rivește realizarea reportajelor. O
condiție obligatorie ar fi, ca fiecare subiect să fi e însoțit de stand-up, iar în redacție,
studentul să-și analizeze greșelile, iar la următoarea i eșire în teren să facă un stand-up
mult mai reușit și corect din punct de vedere al codului deontologic.

34
3. O altă recomandare vine pentru cercetătorii din domeniul j urnalistic, care acordă o
atenție modestă de păreri asupra realizării unui repr otaj cu stand-up calitativ și
interesant. În multe surse, informațiile ce privește realizarea stand-up-ului și a unui
reportaj social, cultural, politic sau de divertisment, este asemănătoare, ceea ce mă
face să înțeleg că această latură este mai complicată de extins și de explicat pentru
tinerii specialiști.
4. Jurnaliștii ce activează în domeniul jurnalistic trebuie să înțeleagă, ce înseamnă cu
adevărat un stand-up bine executat și să încerce puterile în efectuarea unei intervenții,
când este momentul potrivit. La nivel cognitiv, aceștea tr ebuie să asimileze că stand-
up bun nu va ieși din prima dublă și din prima experienț ă pe teren. Totul se obține în
urma numeroaselor încercări, care vor avea un final r eușit, odată ce se va depune
suflet și multă dedicație.
5. Pentru realizarea unui reportaj cu stand-up reușit, est e nevoie de o pregătire
minuțioasă, pe care mulți jurnaliști evită să o realizez e. Aceștia consideră că totul se
va pregăti pe teren, însă odată ce reporterul este pregă tit din redacție la fiecare detaliu
ce în va aștepta la locul faptei, munca acestuia va fi mult mai ușoară și fără emoții. Aș
recomanda jurnaliștilor să fie mai fermi în munca din fața camerei și să nu atragă
atenție persoanelor ce îi descurajează sau îi motiveaz ă să renunțe. Rezultatele apar
odată cu munca și sârguința, iar cel ce nu greșește nu po ate să devină mai bun în
activitatea pe care o face.

35
BIBLIOGRAFIE
Surse în limba română:
1. BALASESCU M. Manual de productie de televiziune, Poli rom, Bucuresti , 2003
2. CIOBOTEA R. Reportajul. Tehnici de redactare, Cartier , Chisinau, 2012, p.13
3. COMAN M. Manual de jurnalism. Tehnici Fundamentale de re dactare. Iasi, Polirom, 2001,
4. DUMBRAVEANU A. TURCANU D. PARFENTIEV. B. Televiz iunea de actualități.
Chișinău, CEP USM, 2009

Surse în limba rusă:
5. SMIRNOV V.V. Genurile jurnalismului. Aspect press, Moscova, 2002
Surse în limbi internaționale:
6. BOUCHER J.D. Le reportage ecrit, Editions du Centr e de formation et de perfectionnement
des journalists, Paris, 1995
7. GRIGORYAN M. Manual de jurnalism, Tradus de Centrul de J urnalism Independent,
Chișinău, 2008
8. TIMBAL-DUCLAUX, L. Le travail du style literraire, colectia Ecrire aujourd’hui, Paris,
1997.
9. VOIROL M. Guide de la redaction. Victoires Editions, Paris 2001

Surse web:
10. https://mediaforum.md/upload/webinar/ghiduri-
profesionalizare/11_indrumar_Elena_Robu.pdf [vizualizat pe 02.03.2019]
11. https://www.dex.ro/reportaj